Sandu, Dumitru - Fluxurile de migratie in Romania - scan

de dezvoltare economics a societa^ii socialiste respective este mai ridi-

cat, cu atit este mai mare posibilitatea de a lua in considerable criterii
sociale in realizarea amplasarii diferitelor obiective economice.

Posibilitatea de a controla, la nivel macrosocial, repartizarea in
teritoriu a forfelor de producfie atrage dupa sine posibilitatea reducerii

distanfelor de desfa$urare a fluxurilor de migratie si a consecinfelor nega­
tive ale m igrafiei pentru zonele de origine a migranfilor.

Dezvoltarea unei re^ele urbane echilibrate — cu centre urbane

de mSrime apropiatS, distribute uniform in teritoriu — constituie
o alt5. strategie de dezvoltare, realizabila in special in conditiile dezvol-
tSLrii socialiste planificate, cu consecin|c directe, pozitive, asupra migra-
tiei. Acest factor contribuie, de asemenea, la reducerea distanjelor de
migrare, la constituirea unor fluxuri de migratie pendulatorie in limitele

unor izocrone acceptabile, la echilibrarea raportului dintre migratia
pendulatorie si cea difinitiva.

3.2. Ipoteze pentru un model teoretic
al migratiei interne (MTM)

In functie de coordonatele elaborate pentru teoria generala a fluxurilor
de migratie (cap. 1 $i 2) ^i de particularitatile specificate pentru cazul
migratiei interne in socialism (3.1), derivam ipotezele pentru MTM
(vezi fig. 3.2.1). Domeniul de valabilitate al MTM il constituie fluxurile
de migratie interna, spontana, manifests in cadrul unei societal de tip

Nitelui t Uivelut n N ivelutm N ivelu l IV N ivelul V
FORTA DE MUNCA MIGRATIE
BECCII POLITICE 'WVESTrrn s o r g a n iz a b f CALITATEA
Ec o n c m c a VIETR

rauncA. sMlilorItSliecCtAueRrtaEcA.)poNpAuTlaU*teR)AIIAvilrAstaP.;-sO-eP-xU.mLAeJdIEiiI reziden ■
L
R pO N A LA JNVEST1TII
FORTA DE MUNCA
sstematizare sseecctbooarree rperpodroudctuicvteive PE SECTOR DE

urbanzore ACTIVITATE

POUTCA rspeeegcrstioopenncuatiltviasi distribute EoZ>xoCiJgWe
cerere- 'a*
DE ofertd
W>L<u*4c1JcL«
perspectiva s e c-

acumukire- ORGANIZARE toriala si re g io -
relatii d e producH e ta
cons urn m la * I
inveshfii p e
ramuin, nivelul Tntreprinderii .................... CONSECINJE ALE M!GRA|EI

potrhca PRODUCTIVITATEA MUNQI p e ram ura R - mediu rural
decrogratfca V regiune socio-econom ica U - mediu urtan
M - mtgraHe

Fig. 3.2. J, — Modelul conceptual ai determinan^ilor m igratiei.

52

\

socialist. Modelul a fost construit cu intenfia de a fi verificat mai ales
la nivel national $i jude^ean.

H x : pentru fluxurile de migrafie interna, factorii explicativi cei
m ai importanfi sint politicile de dezvoltare, atit sub aspect sectorial, cit
si sub aspect regional („ipoteza strategiei de dezvoltare").

Avind in vedere c i migratia este o reac^ie la schimbiri cumulative
.si ca schimbirile fundamentale in societatea socialists, sint ficute in
baza unei planificiri unitare, este de a^teptat ca strategia de dezvoltare
si fie cel mai important determinant la nivel macro al acestui proces.

E x isti o evidenta empirica destul de largi pentru a sus^ine ca
o astfel de ipotezi este de asemenea validi pentru un mare numir de
tari in curs de dezvoltare (S. Amin, 1974, G. Baldwin, 1979).

H 2: fluxurile de migrafie sint influenfate numai prin intermediul
unei serii de factori care se referd la raporturile de calitate a viefii $i de
comunicare intre persoane sau grupuri soeiale care aparfin unor comuni-
tdfi locale diferite („ipoteza calitafii viefii").

H 21: toate celelalte conditii fiind egale, cu cit diferentele de cali­
tate a vietii intre origine (0) §i destinatie (D) sint mai mari, cu atit
fluxul de migratie 0 — D este mai intens ;

H 22■toate celelalte conditii fiind egale, cu cit comunicarea intre
0 —D este mai intensa $i cu costuri mai reduse, cu atit fluxul de migra­
tie respectiv este mai intens.

Intensitatea fluxului 0 —D este dati de efectul de interactiune
dintre raporturile de calitate a vietii §i de comunicare intre cele doua
localitati (zone); sensul fluxului (0 —+D sau D—+0) este influentat in
special de raporturile de calitate a vietii corespunzatoare.

Spre deosebire de ipoteza „strategiei de dezvoltare", care se refera
la variabilele cu influents indirecta asupra migratiei, ipoteza ..calitStii
vietii" se refera la rolul variabilelor intermediare (variabile explicative
cu influenta directi) in desfi^urarea acestui proces.

Modelele economice ale migratiei — de tipul Lewis-Fei-Ranis ^i
Todaro (vezi Todaro, 1976) — pun In evidenta importanta diferentelor
de venit Intre origine §i destinatie, pentru intensitatea procesului in
discutie. 'J'inind seama de faptul c i venitul poate fi considerat ca un
indicator al unor aspecte economice ale calititii vietii, s-ar putea spune
c i aceste teorii au insistat mai ales asupra unor determinanti directi
ai migratiei.

Dupa cum am aritat in definirea conceptului, alti indicator!
ai calititii vietii semnificativi pentru migratie se refera la raporturile
intercomunitare in ceea ce prive^te locuinta, serviciile pentru populatie,
infrastructura, relatiile de vecinitate etc.

53

Comunicarea intre grupuri sociale situate in lo c a lity diferite
poate fi realizata prin intermediul bunurilor, persoanelor, serviciilor
etc. Men^ionam ca in anumite cazuri volumul actual al migratiei este
influen^at de catre valorile anterioare ale aceluia?i flux, prin intermediul
unui proces de comunicare intre migran^i $i nonmigran^i, printr-un
efect de contagiune similar celui care se exercita in difuzarea oricarei
alte inova^ii. Contextul in care se exercita efectul de contagiune este
acela al reducerii costurilor de comunicare intre origine $i destinatie,
ca urmare a unei comunicSri mai intense intre migran^ii sosi^i la desti­
natie ji nonmigran^ii de la origine. In prima etapa a declanjSrii fluxu-
lui se manifests in special ac^iunea migran^ilor activi — migran^ii care
parasesc locul de origine in pofida tradi^iei de stabilitate (rezidentialS
sau de loc de munca) ?i care compara mai multe destina^ii posibile $i
aleg intre acestea. Pe masura ce migratia ajunge sa fie perceputa ca
semn de reu^itS sociala, devine din ce in ce mai putemica presiunea
psihosociala exercitata de migran^ii efectivi de la destinatie asupra non-
migrantilor de la origine, a migrantilor potentiali asupra altor nonmi-
gran^i de la origine in sensul adoptarii deciziei de migrare (D. Sandu,
1978). In acest stadiu unitatea familiala are un rol mai putin impor­
tant in luarea deciziei de migratie decit in etapele anterioare; compor-
tamentul de migratie este mult mai apropiat de ceea ce se cheama
..comportament colectiv". Migrantii sint mai degraba pasivi decit
activi in alegerea destinatiei. Obstacolele care pot aparea pentru fri-
narea fluxului sint diminuarea decalajului de dezvoltare intre origine
$i destinatie, migratia de revenire, mecanismele de feed-back negativ
pentru a mentine viabilitatea comunitatii de origine, masuri de control
direct asupra migratiei etc.

Ha : intre diferitele form e ale migratiei exista o interac}iune. Chiar
dacS in prezent interactiunile de acest tip sint inca putin cunoscute,
este de presupus ca fenomenul de migratie — ca reactie la schimbarile
socioeconomice $i componenta a acestor schimbari — nu poate fi inte-
les in afara unei astfel de abordari simultane a formelor sale de mani-
festare.

Cerinta metodologica de dezagregare a acestui fenomen (J. Gaude,
1976) in cursul analizei este corolarul ideii de interacGune intre formele
migratiei.

In acest stadiu de elaborare a MTM exista cel pu^n doua categorii
de situatii care pun probleme de interpretare. Spre exemplu, emigrarea
de la A la B se realizeaza nu pentru ca in medie localitatea B ofera o
mai buna calitate a vietii decit A, ci pentru ca persoana X din A este
atrasa de grupul caruia ii apartine sub aspect cultural $i care este mai
bine reprezentat in B decit in A. In acest caz, ceea ce conteaza este
atit comunicarea, cit si calitatea vietii: persoana X gaseste ca, pentru

54

satisfacerea nevoilor sale, rela^iile soeiale sint mai adecvate in B decit
in A , dat fiind faptul cS in B se aflS mai mul^i membri ai aceluiasi grup,
un stil de viat& mai asemSnator cu cel pe care ?i-l dore^te (cu care este
obi^nuit); in plus, costurile psihosociale de comunicare cu membrii
unui grup de acela?i profil cultural sint reduse $i, in consecin(a, inte-
grarea migrantului in B se face farS dificultS(i.

Un alt caz particular pentru interpretarea fenomenului cu ajutorul
MTM propus este acela in care migratia este putemic influen(atS prin-
tr-un control direct al procesului. Sa presupunem c3. imigrarea intr-un
mare ora? este foarte redusiL datorita unor legi restrictive care urmSresc
s i reduci ritmul de cre?tere a acestui ora?. Acesta este un caz marginal
pentru MTM, deoarece migratia este libera la origini, ca act de emigrare
dar nu ?i la destinatie, ca act de imigrare. Intr-o astfel de situate, cel
mai adesea rezulti o m igrate in stadii, din A in B , prin intermediul
unei localitati B', situati in proximitatea localita(ii B . Dat fiind faptul
ca transferul de persoane de la A la B este obstruc(ionat prin legile
restrictive asupra imigrarii in B, diferentele de calitate a vietii intre
cele doua localitati se reflecta, intr-o prima etapS, printr-o cre?tere
a migratiei spre B'. In plus, legile restrictive referitoare la intrarea in
marile ora?e pot fi considerate ca unui din factorii care maresc costul
comunicarii intre indivizii situati la originea si la destinatia fluxului.

Un alt caz, un flux care ar putea fi considerat ca „rezistent“ la
modelul teoretic prezentat, este cel al migratiei pentru casatorie (ca
urmare a casatoriei). Atita timp cit intre doua comunitati 0 ?i D se
desfa^oara un mare numar de migratii pentru casatorie, la un interval
de timp redus (cei care migreaza sint, spre exemplu, membri ai unei
aceleia?i generatii), se poate considera ca migratia se desfa?oara in
flux. In acest caz, intensitatea fenomenului se explica nu atit prin dife­
rentele de calitate a vietii intre 0 ?i D, cit mai ales prin costurile de
comunicare sociala intre cele doua comunitati locale. Similitudini cul-
turale ?i reguli de casatorie specifice pot facilita schimbul matrimonial
de la o comunitate la alta. Intercunoa?terea personaia este consecinta
?i conditie a cre?terii schimburilor. Oricum, nu se poate spune, in acest
caz, care este factorul cel mai important al migratiei: regulile
de sehimb matrimonial sau efectul intercunoa?terii intre persoanele
din cele doua comunitati.

Atunci cind schimburile matrimoniale intre 0 ?i D nu se fae in
flux, ci plecarile din 0 se fac spre mai multe destinatii, fara a fi concen­
trate in spadu ?i in timp asupra unei anume destinatii, se poate vorbi
de o emigrare dispersata. Un astfel de tip de migratie, care nu este in
flux, nu constituie obiect de analiza, conform conditiilor de validitate
puse pentru MTM. Este probabil ca migratia dispersata se explica in
mult mai mare masura decit cea in flux prin factori pur psihologici;

55

invers, migratia in flux este in mult mai maremasura analizabilS in

termeni socioeconomici, fSrS ca prin aceasta sa considerSm c l meca-

nismele psihosociale sint absente in acest ultim caz.

Validitatea MTM pune o serie de probleme.

Factorii determinant ai migratiei au ritmuri specifice de schim­
bare ; influenza lor se exercita cu intirziere variabilS de la un factor la
altul. Datorita acestei „dinamici diferentiale" a factorilor, MTM nu poate
fi vahdat decit dacS se determinS:

— unitatle temporale de analizS cele mai adecvate pentru fiecare
factor (avind in vedere, desigur, $i datele disponibile);

— decalajele temporale specifice in inlln^uirea cauzalS a diferi-
tilor factori.

O serie intreagS de SchimbSri nu au un caracter cantitativ $i nu
sint masurabile prin variabile continue, ci sint schimbari structurale,
cu caracter calitativ. tn consecin^a, va trebui utilizata nu numai analiza
cantitativS, ci §i analiza calitativS. Schimbarea relatiilor de produc^e,
spre exemplu, este un proces foarte complex, care se preteazS dificil
la o analiza strict cantitativa.

tn ceea ce prive^te componentele blocului de factori cu influents
directs, este de subliniat ca ace^tia au ritmuri de schimbare diferite,
unii in raport cu al^ii. tn general, este de presupus ca raporturile de
calitate a vietii intre diferite comunita^i locale sau zone socioeconomice
se schimbS mai incet decit raporturile de dezvoltare economica ce carac-

terizeazS aceste unita^i teritoriale.

Pentru verificarea ipotezei asupra rolului calitS^ii vietii in deter-
minarea migratiei, analizele la nivel jude^ean—predominante in lucrarea
noastrS — se cer completate cu o analiza la niveluri cu grad de agre-
gare mai redus (comunitate locals, individ), avind in vedere faptul cS
anumite aspecte ale calitS^ii vietii nu pot fi puse in eviden^S decit la
un nivel de analizS apropiat de individ.

In legSturS cu specificitatea modelului teoretic propus, accentuSm
asupra ideii cS, in context socialist, migratia este un fenomen contro-

labil, in mod indirect, prin intermediul politicii de invested. AceastS
posibilitate derivS din natura socialists a relatiilor de productie.

In legSturS cu specificitatea MTM, in raport cu alte modele de

acest tip (elaborate §i pentru situatii de tip nonsocialist), mentionSm

incercarea de a demonstra cS:

— nu numai veniturile $i locurile de muncS disponibile sint pre­

dictor! eficace, ci §i alte variabile ale calitStii vietii ?i comunicSrii sociale,

cu care ace^tia interactioneazS ;

56

— migratia este cu atit mai explicabila ca fenomen social cu cit
se adopta tratarea variabilelor de calitate a vietii ca variabile interme-
diare;

— o forma data de migratie nu poate fi explicate in mod satisfa-
cator fara a (ine seama de alte forme ale fenomenului.

3.3. Ipoteze pentru un model teoretic
al migratiei rural — urban

Date fiind ponderea .si intensitatea foarte mare a migratiei rural-urban
(MRU) in migratia totala (vezi tabel 5.1.1), acestui tip de migratie ii
va fi acordata o aten(ie speciala in cadrul lucrarii. Ipotezele de lucru
folosite in abordarea MRU vor fi derivate din ipotezele generale ale
MTM, avind in vedere particularita(ile specifice raporturilor dintre
mediile reziden(iale intre care se desfS§oara acest flux.

Incepind cu anii 1950, dezvoltarea satului romanesc este legata
mai ales de dezvoltarea agriculturii socialiste; ora$ul, la rindul sSu,
este in special sub influenza industrializing

Strategia nationals de dezvoltare face ca ritmul schimbirilor la
nivelul complexului „ora$-industrie" sa fie, in general, mai rapid decit
la nivelul complexului „sat-agricultura".

Avind in vedere aceste aspecte $i caracterul planificat al schim-
barilor socioeconomice majore, se poate formula ipoteza urmitoare.

H a: intensitatea fluxurilor de M R U este controlata prin schimbdrile
la nivelul complexului „ora§-industrie" in m ai mare mdsurd decit prin
schimbdrile la nivelul complexului „sat-agriculturd".

Raporturile de calitate a vietii intre rural $i urban constituie
determinantul direct al fluxurilor respective. La rindul lor. aceste rapor­
turi au, la un moment dat, o anumita valoare, datoritS. componentei
cu ritmul cel mai rapid de schimbare — complexul „ora$-industrie".
Acesta este deci factorul care, in ultima instan(a, prin intermediul
raporturilor de calitatea vietii, determina ritmul, volumul §i intensi­
tatea MRU.

H 5: calitatea viefii asiguratd la nivelul complexului ora$-industrie
constituie un stimulent al M RU , in special pentru agricultorii rurali.

: ace^tia reac(ioneaz3. prin, m igrate in principal in raport
cu diferen(ele de venit §i de calitate a muncii.

-^5.2'• ei adopts un comportament de migratie mai rapid decit
alte grupuri din popula(ia ruralS.

Statisticile de care dispunem nu ne permit de a verifica direct
aceasta ipoteza. In consecin(a, a trebuit sa introducem in continuare

57

o ipoteza metodologica pentru a estima intensitatea fluxului de emigrare
a agricultorilor rurali, spre ora?e.

H e : acest flu x este cu atit m ai puternic cu cit emigrarea neta de la
sat la ora§ f i reducerea ponderii populafiei ocupate in agriculturd (in
total p op u late ocupatd) sint, in mod simultan, m ai intense.

IncerdLm deci estimarea intensita^ii acestui flux prin intermediul
produsului (interac^iunii) 1 dintre seria ratei de emigrare netS. de la sat
la ora? ?i variafia anuala a procentului de populate ocupata In agricul­
ture. Indicele de interac^iune va fi validat In mSsura in care vom con-
stata corela^ii statistice semnificative ?i logice intre valorile sale si celc
ale altor indicatori a cSror semnifica^ie este mai evidenta.

Ipotezele H s ?i H t vor putea fi validate numai prin analiza dia-
cronicS. Specificarea modelului teoretic pentru analizi sincronici Va
fi ficu te pe parcursul analizei.

1 Alegerea tmei astfel de tehnici este bazatS pe p iactica de a calcula corelapa
din tre o v a ria b ili dependents. (3) fi efectul de interacp un e al alto r dou& variabile inde-
pendente (1 fi 2), respectiv r 1 2 3 (R . Boudon, 1967; 4 2 0 —421) prin intermediul unei
corelap i de ordinul zero in tre „ 3 " fi produsul „ 1 x 2 “ r 3 1 Xj). S -a dem onstrat identi-
t a te a intre cele douS tehn ici, pentru cazul variabilelor dihotom ice 9 12 3 = <Pix2 3- Calcu-
larea efectului de interacpune prin tehnica ..produsului" a fost adoptatS pe larg in rea-
lizarea lucrSrilor Laboratorului de studii fi cercetSri sociologice.

58

Capitolul 4

4.1. Contextul socioeconomic al schimbarii
caracteristicilor migratiei interne

Pentru a determina contextul socioeconomic al schimbarii caracteris­
ticilor migratiei este utila regruparea factorilor inclu^i in modelul teo-
retic al migratiei (3.2 §i 3.3) in:

A. factori care actioneaza la inceputul perioadei de referinta sau
in etapa imediat premergatoare momentului de inregistrare a caracte­
risticilor migratiei;

B. factori care actioneazi in decursul perioadei de referin f.
La un nivel foarte general, continutul acestor factori este .definit
pentru cazul MRU din Romania, in decursul perioadei 1950—1980,
prin:
A .I. inegalitatile de dezvoltare social-economici $i, in particu­
lar, de calitate a vietii intre diferitele zone ale t&rii. Diferentele de grad
de urbanizare si de industrializare intre zone sint indicatori sintetici
semnificativi din acest punct de vedere;
A.2. ponderea categoriilor sociodemografice cele mai supuse
riscului de migratie spre ora§e, in totalul populatiei rurale: agricultorii,
din punct de vedere al compozitiei ocupationale, tinerii, din punct de
vedere al compozitiei in functie de virsti, categoriile soeiale cu valori
reduse pe scalele de status socioeconomic;
B .l. schimbari in domeniul relatiilor de productie (in special
organizarea agriculturii pe baze socialiste — proprietatea socialists,
de stat $i cooperatista);
B.2. schimbari in politica de investitii, in profil sectorial si regional;
B.3. redistribuirea populatiei pe sectoare de activitate: trecerea
de la o populatie ocupata preponderent in agricultura la o populatie
in care ocuparea este facuta dominant in industrie (sectoare neagricole).
La inceputul perioadei de referintS pentru analiza pe care o intre-
prindem, societatea rurala este dominanta in cadrul societatii globale

59

(vczi tabel 4.1.1). Majoritatea populafiei ocupate lucra In agricultura
(74,1% in 1950). Din punct de vedere economic, comunitatea s&teasca
era organizatS pe baza proprietSfii private (constituirea cooperativelor
agricole incepe in 1949).

Tabel 4.1.1

M ig ra te $i caracteristici ale populatiei ru rale a Rom&niei la recen sim in tcle de dupS.
1930

Caracteristici ale populatiei 11930 1948 Anul 1966 1977
rurale $i ale m igratiei 1956

1. Pop ulatie ruralS ** m ii 11229 12 159 12 015 11797 11320
2 . Pondere in popula^ia 78,6 76,6 68,7 61,8 52,5

totals (% ) ** 84,4 74,4 53,9
3. 'fSrani activ i in popula^ia 28,3
27,5 26,7 27,2
activS ruralS {% ) **
4. P o p u la te de — 14 an i in 4,4 793 22,8 18,6
—= 1,05
populafia ruralS, (% ) ** 4,2 *3 ,5? - U1 — = 1,17 3,35
5. P o p u la te de 15—29 ani 2,9 2 — = 1 ,1 3
2,97
in popula^ia ruralS (% ) **
6. NumSr mediu de persoane 861

pe gospodSrie: ru ral/ ur­ 27,4 32,7 34,9
ban **
7. N um Sr mediu de per­ 44 67 76
soane pe sat *
8. Migranti P e durata vietii
din total populatie (% ) **

9. Migranti pe durata vietii
cu domiciliu urban, din
total migranti pe durata

vietii (% ) **

* L a mijlocul anului; ** la d ata recensSmintului.
Sursa: A n uarul dem ograjic al R .S . Romdnia, D .C .S ., 1 9 7 4 ; A n u a ru l statistic

al R .S . Romdnia, 1977, 1978; Recensdmdntul populafiei al locuintelor
din 5 ianuarie 1977, D .C .S., 1980.

Este de presupus ca familia juca un rol important in viafa indivi-
dului, in strinsa legatura cu comunitatea.

Potenfialul de migrafie in comunitatile rurale este mare, datS.
fiind ponderea importanta pe care o au categoriile cele mai supuse riscu-
lui de m igrate: agricultorii §i tinerii (tabel 4.1.1).

In anii '50, potenfialul de m igrate al comunitafilor rurale nu era
functie numai de structura ocupafionala $i de virsta a populafiei, ci
$i de diferenfierile social-economice. In conditiile unui demaraj indus­
trial rapid, in anii primului cincinal, prezenfa la sate a unei structuri

60

soeiale cu diferentieri verlicale importante fi, evident, a unor contradictii
de inlerese intre aceste grupari definite in funcfie de proprietatea p e care
o defin a putut constitui un stimulent de emigrare la ora§, in special pentru
tdranii fd ra pdmint sau cu gospoddrie mica.

In 1955 gospodiriile firine:jti de la sate se grupau astfel, in func­
tie de forma de proprietate, modul de lucru al pimintului §i mirimea
proprietifii (cf. Raportul de activitate al Comitetului Central al Parti-
dului Muncitoresc Romdn la Congresul al II-lea al partidului, Edit,
de stat pentru literature politica, Bucure§ti, 1956, p. 105):

proprietate colectivd, asocieri in munca %
— gospodirii inscrise in G.A.C. 5,5

proprietate privata sub 1,0
45,2
— proletari agricoli 40,5
— tirani cu gospodirie mica
— tarani cu gospodirie mijlocie 2 ,0
— chiaburi

proprietate privata, asocieri in munca. 5,8
— gospodirii inscrise in intovara§iri

Inegalitdfile social-economice din lumea satului erau accentuate
nu numai prin inegala distribute a proprietafii asupra pdmintului, ci
si prin distribuirea inegala a inventarului agricol f i a parcelarii pdmin­
tului, p e tipuri de gospoddrii. Astfel, in 1947, 80% din gospodiriile cu
0 ,1 —1,0 ha pimint erau complet lipsite de vite de munca, cifrele cores­
punzatoare pentru categoriile 1, 1—3,0 ha, 3,1—5,0 ha $i 5,1 —10 ha
fiind de 60% $i respectiv 40% §i 25% (N. S. Stinescu, 1957: 53).

Tendinfele care se manifests in schimbarea structurii soeiale,
in perioada 1948—1955, sint de reducere a ponderii proletarilor agricoli
(cu mai pufin de 0,5 ha pimint) §i a gospodiriilor mici (cu 0,5—3 ha
pimint) $i de cre^tere a ponderii gospodiriilor de „mijloca§i" (N. S.
Stinescu, 1957: 61—66). Reducerea ponderii gospodariilor cu m ai pufin
de 3 ha pdmint este, p e de o parte, rezultatul proceselor economice interne
satului, al politicii economice duse de partid fa fd de diferitele categorii

ale fdranimii, iar p e de alta parte, este, foarte probabil, rezultat al emigrd-

rilor la oraf, in special ale fdranilor din aceste gospoddrii.

Aceasta este una din etapele in care structura sociali a satului
joaca un rol important in determinarea fluxurilor de migrafie.

Inegalitdfile de dezvoltare intre diferitele regiuni ale firii sint putemic

marcate. Populafia urbani este concentrate intr-un numir redus de
centre industriale (Bucure$ti, Timisoara, Arad, Galafi, Briila, Ia$i,

61

Cluj); zonele sint foarte diferite din punct de vedere al gradului de_
urbanizare. (Pentru o analizS detaliata a acestor aspecte vezi: I. Meas
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 46—59.)

O inegalitate cu consecin(e asupra migratiei este, probabil, §i cea
referitoare la dezvoltarea diferitelor zone rurale. Un indicator semnifi-
cativ in acest sens este ponderea gospodariilor cu mai pu(in de trei ha
de pamint in totalul gospodariilor (arane^ti, pe regiuni geografice.
In 1948, ponderea maxima a acestei categorii de gospodarii in zona
Sucevei (regiunea geografica Bucovina) a fost de aproximativ 71% $i
in Carpajii Munteniei $i Olteniei de 67%, fa(a de 24% in Dobrogea ?i
45% in sesul Moldovei (N. S, StSnescu, 1957: plansa B). In plus, recen-
sSmintul agricol din 1948 indicS $i o inegalitate a gradului de parcelare
a pSmintului din gospodSriile {Srane^ti, pe regiuni geografice. Apreciind
regiunile din acest punct de vedere, in func(ie de numSrul mediu de
parcele pe gospodSrie §i de suprafa(S medie pe o parcela, rezultS cS.
gradul maxim de parcelare o pSmintului se intilnea in gospodariile din
Carpafii Munteniei-Olteniei (cu 6,3 parcele pe gospodSrie §i 0,72 ha pe
parcels), Carpa(ii Moldovei (cu 6,1 parcele pe gospodSrie §i 1,06 ha pe
parcels) §i Platoul Transilvaniei (cu 9,5 parcele pe gospodSrie $i 0,81 ha
pe parcels). Nivelul minim de parcelare era in Dobrogea, cu 4,5 parcele
pe gospodSrie $i cu 2,36 ha pSmint pe parcela (A. Golopen(ia, P. OnicS,
1948 : 47).

Politica de dezvoltare industrials a (Srii determinS — incS ince-
pind cu primul plan rincinal, 1951 —1955 — schimbSri importante in
toate domeniile vietii economice $i sociale a (Srii. Fluxul de MRU
este un efect al ac(iunii conjugate a acestei politici cu strategia de trans-
formare socialists $i de modemizare a agriculturii.

tntre 1951 —1980, gradul de urbanizare al (Srii create de la 25,4%
la 49,6%. Pentru a ilustra intensitatea schimbSrilor economice — mai
mult sau mai pu(in legate de MRU — desfS§urate in decursul acestei
perioade, prezentSm variafia citorva indicatori semnificativi pentru
dezvoltarea economica (tabel 4.1.2).

In decursul acestei perioade s-au produs schimbSri fundamentale
in compozi(ia populafiei ocupate (vezi tabel 4.1.3).

In ce mSsurS, intre caracteristicile men(ionate — pentru Inceputul
sau pentru intreaga duratS a perioadei de referin^S — §i migratia interna
se pot stabili anumite legSturi?

In anii '30, unui nivel de urbanizare foarte redus ii corespund
fluxuri de m igrate rural — rural, dominante in cadrul migratiei totale
(vezi tabel 4.1.1). Datele disponibile nu ne permit determinarea exacta
a momentului in care MRU devine principalul flux de migratie intemS.
Se $tie numai cS in perioada 1968—1973 acest flux era dominant in

62

migratia totala, cu o pondere de 35,5% (ponderea corespunz&toare migra-
(iei rural-rural fiind de 24,5%).

Tabel 4.1.2
Ritm ul schim birilor economics, 1951— 1980

Indicator R a ta medie
da creftere
a n u ali:
1951-1980

Venit national pe locuitor 8,2
Producpe global^ industrial! 12.3
Volumul investipilor 12,4
Personal m u ncitor (in sec-
torul de stat) 4,2

Sursa: A nuarul statistic, 1981.

Tabel 4.1.3

Schimbari in distribupa. populapei ocupate pe scctoare
eeonomice

Sectoarele economice 1950 1980 D iferen ta
1980— 1950= i*

I Agriculturii + 74,3 29,8 -4 4 ,5
silvicultur!
14,2 43,8 29,6
II Industrie + 11.5 26,14 14,9
construcpi 100 100

II I Servicii

Total

* Indicele schimbSirilor stru ctu rale e s t e ^ S ^ J =■ 5 5 ,5 % .

Sursa: A n u a ru l statistic, 1981.

Este foarte probabil ca fluxurile de MRU ajung s i fie dominante
ca pondere in migratia intemS incepind cu anii 1950, la un nivel de
urbanizare cuprins intre 25% §i 30%. (Trecerea de la 25% la 30%
populate urbanS. din populafia totals a t&rii se realizeazi Intre 1950
$i 1956.) Aceasta ipotezi este in acord cu o constatare facu ti pentru

1 Se p ot da ca exemple, similare cazului Rom&niai, Iugoslavia, care in 1960 avea
28% populapa u rb ani 51 M RU ca flux dom inant in etapa 1961— 1965 (43% din inigra-
p a t o t a l i) ; de asem enea, Bulgaria avea in 1960 un nivel de urbanizare de 34% M RU
cu o pondere de 50% din m igratia totalA, in peiioada 1961— 1964 (L a bo u r S u p p ly and
M igration, 1979; 194); asupra acestui subiect se poate consulta ?i W . Zelinsky. 1971).

63

mai multe (ari ale Europei, in cadrul unei analize a carei perioada de
referin(a se intinde pe durata 1950— 1975 (Labour Supply and M igra­
tion in Europe, 1979: 238—239): sub un nivel de urbanizare de 25%
fluxul dominant este cel rural-rural; pe masura ce se realizeaza trecerea
de la 25% la 50% populatie urbana, MRU se impune ca flux dominant 1.

Pentru cazul Romaniei, ipoteza poate fi sustinuta in mod indirect:
daca in anii 1968—1973, MRU neta este fluxul cu cea mai mare pondere
in migratia totala la un volum anual cuprins intre 75 000 §i 119 000
persoane (Anuarul demografic, 1974), iar, conform estimarilor noastre,
prin metoda mi^carii naturale, in anii 1950, 1951, acela§i flux avea un
volum de aproximativ 150 000 persoane, atunci este probabil ca si in
anii '50 ponderea sa era dominanta. Este posibil ca in anii 1955—1958
migratia rural-rural sa fi redevenit dominanta (vezi 6.3.1), pentru ca
ulterior fluxul rural-urban sa se impuna in continuare.

Este probabil ca structurile cauzale care vor fi puse in eviden^a
pentru diferite tipuri de fluxuri de m igrate se vor regasi in realitate
atita timp cit MRU rSmine dominanta in migratia totals. In momentul
in care migratia interurbanS se va impune pe primul loc in migratia
totals, este de a§teptat ca MRU nu va fi sustinuta numai prin dezvol­
tarea sectoarelor urbane nonagricole, ci $i prin diferentele de stil de via(a
intre rural §i urban.

Datele anterior prezentate, precum §i ipotezele care le organizeazS,
vizeazS eviden^ierea caracterului relativ omogen al perioadei noastre
de referin^S, din punct de vedere al fluxului care dominS migratia interna.

DacS factorii cei mai im portant care ac(ioneaz5 asupra migratiei
au fost enumera^i, rSmine de mSsurat §i de dovedit efectiv influenza
pe care fiecare dintre ei o exercita asupra diferitelor fluxuri de migrate.

Confrimtarea modelului teoretic cu datele empirice va fi fScutS
in continuare, in subcapitolele 4.2, 4.3. Evident, instrumentul teoretic
va func(iona diferit in cazul analizelor de tip diacronic sau sincronic.
In primul caz, distinc^ia intre condi^ii §i cauze ale schimbarii caracte-
risticilor migratiei in flux va fi mai clarS decit in cel de-al doilea caz.

In fapt, validarea modelului teoretic propus va fi fScutS prin analize:

a) diacronice, la nivel de {ara, pentru o lungS perioada de refe-
rin^S (1951 —1980);

b) diacronice, pe etape ale procesului;

c) sincronice, la nivelul jude(elor (arii, utilizind valori referitoare
la situa(ia social-economicS a (arii in anii 1973—1977 §i indici ai migra­
tiei pe durata vietii (construifi cu ajutorul datelor fumizate de recen-
sSmintul din 1977);

d) diacronice §i sincronice asupra structurii fluxurilor de m igrate
interjude(eana, folosind datele recensSmintelor din 1966 §i din 1977.

64

Intre primele trei $i ultimul tip de analizS. exista o diferen|:a foarte
importanta. Analizele de tip a), b) §i c) trateaza fluxurile de m igrate
la un mod mai abstract, fie ca emigrare, fie ca imigrare, atunci cind
estimeaza intensitatea acestora; caracteristicile lor sint pusein relate
cu caracteristici socioeconomice fie de la locul de plecare, fie de la locul
de sosire. In analiza asupra structurii fluxurilor de m igrate (tipd),
caracteristicile acestora sint puse in relate cu raportul dintre caracte­
ristici ale locului de sosire §i plecare. Fluxul de m igrate este abordat
deci la un nivel mai concret, in contextul ac^iunii simultane a factorilor
de la locurile de plecare §i de sosire. In plus, acest tip de analiza are
avantajul de a putea pune in evidenta structura fluxurilor de migrate,
ca insu^ire distincta de intensitate, volum, sens si ritm, surprinse prin
celelalte tipuri de analiza.

4.2. Calitatea vietii 51 fluxurile de migratie

4. 2. 1. Variabile interm ediate In modelelc m ig ra jiei

Rezultatele analizei diacronice la nivel national nu infirma ipo­
teza ca variabilele 2 referitoare la locurile de munca §i la calitatea vietii
actioneaza ca variabile intermediare in modelul cauzal al principalelor

F ig . 4 . 2 . 1. — Modelul em piric al migratiei ru ral — urban.
(Pe arcele V V j sint n o ta ji coeficien(:ii de d e te rm in a te : multipl3.-par^ial&,
p entru influenza blocului V 6 — V 11 — F 1 6 asu pra V 3 , controlind V 3 0 ; parfialS
p en tru rela^iile V ( — V j din afara blocului de variabile. In cazul variabilelor

din bloc se dS, r<*. U { sint variabile reziduale.)
* Variabilele pentru analiza la nivel national sint sem nificate prin V (anexa 1),
iar cele pentru analiza la nivel de judet prin v (anexa 2 ).

65

fluxuri de m igrate (vezi fig. 4.2.1 $i tabelele 4.2.1 .si 4.2.2). In aceia^i
timp, „saracia" modelului empiric, la acest nivel de analiza — in special
absenfa datelor care sa fie explicit diferenfiate pe urban .si rural —,
nu ne permite formularea unor probe pe deplin convingStoare pentru
a confirma ipoteza in discufie.

Tabel 4.2.1

Validitatea statistic^ a modelului empiric al m igratiei ru ­
ral-urban (perspective diacronici)

Predictii Valori Valori
a?teptate observate

r2a {i.n )- e u . ie .a o = ® 0 0,03
r 33 3.3o= 0 < 0,49 * -0 ,1 4
< 0,74
r U 8.30 < r i l 3 < 0,79 0,43
< 0,66 0,45
r t 3.11 < r e 3 0,38

r I s 3.30 < - Ti e 3

* Valoare sem nificativi a ny.*, pentru p = 0,01.

Tabel 4.2.2

M atricea de corelape * a variabilelor din modelul m igrap ei rural-urban
(perspective diacronice)

V1 3 6 1 1 16 17 - 3 ° ;

32 3

1 0,71 0,63 0,69 0,59 0,69 0,80 0,52 4
0,74 0,66 0,52 0,82 0,59 -
3 — 0,79 0,79 0,68 0,61 0,76 0,60 33
0,52 0,50 0 ,68-" 0 ,3 3 3 >1
6— — 0,70 0,59
— 0 ,6 1 0 ,4 3 .£&
11 81,71 — 0 ,2 9 T, 2.
41,74 7,432 — 0,78 ,r>
16 4,195 15,67 9,89
16,32 3 1 ,9 6 14,20
17 23,06

30

X 14,50 7,33 ** 1 2 ,1 1

a 8,08 2,46 «* 7,60

* r = 0,51, pentru p = 0,01.
** P e baza valorilor d ate de m etoda m ijcerii n atu rale; folosind inregistrerile
d a te de sta tistic a populatiei, rezu lte x = 7,78 $i a = 3 ,1 8 . C orelap a dintre cele doue
estim eri r = 0,88.

In schimb, modelele empirice construite pe baza datelor agregate
la nivel de judef sint mult maibogate. Evidenta statistics furnizatS
de aceste modele este cS nu numai M RU, dar §i celelalte form e ale migra-
fiei interne totale se supun in lin ii m ari ipotezei asupra confinutului varia­
bilelor intermediate (vezi fig. 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4). Explicitam .si argumen-

tSm in continuare aceste concluzii.

66

Fig . 4 .2.2. — Modelul empiric al imigrarii in orase din comunele altor jude^e.
(O a lta v a ria n ti a acestu i model poate fi f i r i »44. P e arce sint notafi
coeficien^ii de regresie p arfiali red u si — p.)
U40 U6

F ig . 4 .2 .3 . — Modelul empiric al m igratiei rural — urban in cad ru l aceluiasi judet.

U6 U40
Fig. 4.2.4. — Modelul em piric al m igratiei rural — rural intre judefe.

La nivel national, intensitatea MRU este determinate de variafia

anuala a venitului national pe locuitor: cu cit cre^terea acestuia este
mai mare, cu atit fluxul rural-urban este mai intens (fig. 4.2.1 $i
tabel 4.2.3).

Tabel 4.2.3

D eterm in an t ai em igrarii nete din rural in urban [V t) *

x . Tipuri efecte E fect da-
torat unor
D etermi­ Efect Efect Efect cauze co- % efect
to ta l rxy d irect p vx indirect mune sau direct
n a te par- din rxv
ta ia corelate

D eterm inant (*) x 4 56
0 12 3

V 30. Venit n aton al 0,36 0,82 0,45 _ 0,37 55
pe locuitor 0,16 0,74 0,22 0,52 30
V 1 1 . Locuri de muncS 0,19
In industrie 0 ,12 0,66 0 ,12 0,54 18
V I6. Reducere % 0 ,12 0,79 0,15 0,25 0,64 19
0,71 0,52 —
p o p u la te in agricul- — 0,59 — 0,16 0,34
turi/crejtere % popu­ 0,52 0,36 _
_ _
l a t e in industrie —
V 6. Indicele em igririi — —
agricultorilor rurali
V I . Timpul (anul)
V 32. Productivitatea
muncii in agricultura

V 17. In v e s titi in in­
dustrie

* = 0,77, semnificativ la p — 0,001, pentru F t.a = 1 9 ,2 5 .

Din punctul nostru de vedere, ceea ce este mai important este
faptul ca, dintre toate variabilele economice introduse in analizS., cele
mai bune explica(ii pentru fluxul de MRU le da variabila cea mai com-
plexa, semnificativa nu numai pentru evolutia economica, ci §i pentru
calitatea vietii, pentru volumul de bunuri §i servicii pe care oamenii
il pot avea la dispozi|ia lor pentru a-§i satisface cerin£ele.

Este de presupus cS. sporul venitului national se reflecta mai
rapid asupra calita(ii vietii urbane decit asupra calitatii vietii rurale;
determinind o intreaga serie de schimbari la ora5 mai repede decit la
sat, cresterea venitului national contribuie astfel la continuarea fluxu-
lui de MRU. La rindul sau, venitul national este „controlat" prin scbim-
barile care se realizeaza in productivitatea ?i in investi(iile din industrie
$i din agricultura.

68

De$i interpretabilS in logica cercetSrii noastre, aceasta cordage
a migratiei cu venitul national nu este fSra probleme. Venitul national
este o variabilS cu grad mare de agregare. Din acest motiv semnifica^ia
corela^iei constatate pare a fi destul de nesigura. RSmlne ca o direcfie
de cercetare deschisa elucidarea rela^iei dintre MRU $i diferitele compo-
nente ale crc^terii venitului national.

Varia|ia numSrului de locuri de muncS in industrie, la nivel
national, constituie un al doilea factor cu influenza, directa asupra MRU
(fig. 4.2.1).

Coroborind rezultatele analizei la nivel national cu cele ale anali-
zei la nivel de judef, rezulta cS MRU este determinate de diferen|e
intre calitatea vietii la sat $i la ora^, diferen|e care se referS nu numai
la locurile de muncS disponibilc §i la calitatea lor, ci $i la alte aspecte
ale calit5{ii vietii.

Daca analiza diacronica la nivel national anuntS numai ca migra­
tia este influentate $i de alti factori decit cei strict legati de locurile
de munca — semnificati prin venitul national — analiza la nivel de
judet precizeazS continutul factorilor respectivi. Ace^tia se refera in
principal la serviciile comerciale, sanitare $i culturale, la nivelul mediu
al veniturilor pe judet (dat principal de structura de ocupare a popu­
latiei si de nivelul de dezvoltare al cooperativelor agricole de produc-
tie).

Influenta directs, cea mai importanta asupra majoritatii formelor
de migratie — la nivelul judetean de agregare a datelor — este exer-
citata de variabile ale locurilor de munca: cu ctt populafia unui judef
este ocupata in m ai mare masura in sectoral de stat (preponderent neagri-
col), cu cit capacitatea sa de atracfie este m ai mare, cu atit numarul rura-
lilor care vin din alte judefe pentru a se stabili in ora$ele judefalui respec­
tiv este m ai mare (tabelele 4.2.4 §i 4.2.5).

Pentru analiza la nivel de judet am lucrat cu trei categorii de
variabile, care se referS la:

a) diferentele de grad de dezvoltare intre judete la inceputul perioa-
dei de referinta pentru acest tip de analiza (1973— 1977).

b) diferentele de dezvoltare la mij locul (1975) sau la sfirsitul
perioadei (1977) §i

c) ritmurile de schimbare socioeconomica In decursul acestei
perioade (vezi anexa 2 ).

Cu numai douS exceptii, determinantii care apar pentru diferite
forme ale migratiei se referS la primele douS categorii de variabile
(tabelele 4.2.4 §i 4.2.5). Rezulta ca pentru aceasta. perioada de referinfa
(1973—1977), pentru principalele flu xu ri de m igrate interna (rural —
urban, rural — rural, inter- f i intrajudefeanJ conteazd m ai mult diferen-

69

Tabel 4.2.4
D eterm inant! ai m igratiei la nivel de jud et — variabilele * 10, 5, 6 ?i 9

D eterm inant E fect ** direct E fect indirect specificat Efect datorat unor cauze
tilO v5 v6 v9 vlO v5 v6 v9 comune sau corelate

vlO v5 v6 i>9

v24. Personal muncitor 0,57 1 0,31
in 1973
i>28. Consum apH potabilH 0,31 .
tran sportata prin conduc- 0,13
0,50
te 0,18 0,31 -0 ,0 8 0,51 0,08 -0 ,2 8
v37. Personal sanitar 0,43 0,50 0,20 0 ,21
v35. Personal in industrie -0 ,1 8
v41. Consum de muncS in 0,48 0,05 -0 ,3 3 0,17 0,40
sectorul vegetal, C.A.P. 0,13 0 ,10
v30. Fonduri fixe 0,03
v22. SuprafajA locuibila 0,13 0,51
nou construitS 0,70
v25. % p op u late urbanS 0,05
v51. Populatia celui mai 0,62
mare ora?
v44. Im igrarea in ora?e din 0,40 0,25 ' 0,01 0,39
comunele altui judet 0,67
v31. Personal m uncitor, in 0,35 0,44
1977 0,35 0,25 0,18 0,42
v40. Participare la muncS 0,60
in C .A .P . 0,19 0,07 0,25
v48. Indice dezv. cultural^ 0,17 0,13
v42. Valoarea normei con­
ventionale in C.A.P.

* tilO — m igratie n e t i ; vS — im igrare in ora?e din comunele altu l ju d e t; v6 — em igrarea din com une in ora?e ale oce-
luia?i ju d e t; v9 — im igrarea in com une din comunele altui judet.

** Definirea tipurilor de efecte, in O. D. D uncan, 1973,

Tabel 4.2.5
D eterm in an t ai m igratiei la nivel de jud et — variabilele * 9, 7, 8 ?i 4

D eterm in an t! Efect direct E fect indirect specificat E fect datorat unor cauze
comune sau corelate

v9 v7 v8 v4 v9 v7 v8 v4 v9 v7 v8 v4

v24. Personal m u n cito r in 0,76 0,08
1973
-0 ,2 9 -0,53 - 0 ,1 7
v35. Personal in industrie 0,78
v51. Populatia celui mai 0,05 0,09 0,36
0,01 0,25 0,46 0,05
m are ora?
v31. Personal m u n citor in 0,34 0,59 0,39
0,32 0,46
1977 0,22
v26. VinzSri m&rfuri nea- 0,20
- 0,22
lim entare 0,76
v6. M igratie rural-urban in 0,47 0 ,1 9
0,01
judet 0,69 0,35
v l5. Diminuarea roortali-
0,01 0,01
tatii infantile
v38. R a ta mortalit&tn in­

fantile
v27. Pondere populatiei

rurale de 15—24 ani
in pop. ruralS

Coeficient de determinatie
(fi2 sau rl) pentru relafia
lui y cu variabilele cu in-
fluenti directa
Nivel de semnificatie pen­
tru fi2

* v9 — imigrare in comune din comunele altui ju d e t; ~~ m igratie n ets ; v8 — em igrare nets, din ru ra l; v4 — imigrare
in urban din rural, intra- t interjudeten.

tele de dezvoltare — intre sat si oras si intre judefe — decit ritmurile lor
de dezvoltare.

Estimarea MRU a fost facuta, in cadrul acestui tip de analiza,
prin trei indici (vezi anexa 2 ):

v4 — rata de imigrare in ora^ele judetului din propriile sale
comune sau din cele ale altor judefe;

v5 — rata de imigrare in ora^elc judetului din comune ale altor
judefe;

v6 — rata de emigrare din comune, spre ora^e ale aceluiasi jude(.
To|i acesti indici sint calcula(i pe baza datelor recensamintului
din 1977, referitoare la migran(ii pe durata viefii. Primul indice (v4)
este o estimare globala a MRU; cel de-al doilea (v5) este semnificativ
pentru MRU interjude^eana (pe mari distance), iar cel de-al treilea (v6)
pentru MRU intrajudeteana.
Pentru fluxul rural — rural determinantul direct cel mai impor­
tant este volumul de vinzari de marfuri nealimentare, pe locuitor, in
jude(ul de sosire. La rindul lor, aceste vinzari sint cu atit mai mari,
cu cit jude(ul are o dezvoltare neagricola mai pronun(ata (p33 31 =
= 0,74) §i cu cit suprafata locuibila construita este mai mare (p33 74=
= 0,24). Tinind cont de faptul ca proportia populatiei ocupate in sec-
torul de stat (cu preponderen(a neagricol3) este semnificativa pentru
nivelul mediu al veniturilor din jude(, s-ar putea spune ca volumul
vinzarilor de marfuri nealimentare este in functie de:
— nivelul veniturilor populatiei si de
— gradul de dezvoltare al serviciilor comerciale.
Nu dispunem de variabile pentru a masura direct aceste servicii,
dar se poate presupune ca sint cu atit mai dezvoltate cu cit ora^ul prin­
cipal al judetului este mai mare. (Intre volumul vinzarilor de marfuri
nealimentare si talia orasului principal — ora$ul cu cea mai mare popu­
latie din judet — este o corelatie semnificativa la p — 0 ,0 1 , de nivel
r = 0,64.)

O privire de ansamblu a tuturor tipurilor de fluxuri si indici de
m igrate definitiva, introdu§i in analiza la nivel de judet (vezi tabe-
lele 4.2.4 §i 4.2.5), duce la concluzia ca p rin cipalii determinant direcfi
a i migra$iei sint estimati prin indicatori referitori la:

— ponderea personalului in totalul popula(iei jude(ului;
— ponderea personalului ocupat in industrie, din total personal;
— volumul vinzarilor de marfuri nealimentare;
— gradul de modernizare culturala a judetului (sub aspectul
serviciilor §i consumului cultural);

3 Intre 1950— 1977 procentul personalului m uncitor in agricu ltu rl, din total
personal, v a ria z i intre 7% si 10 % .

72

— ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu si superior,
din total populatie de peste 15 ani, din judet 4.

Deoarece toti ace§ti indicatori sint subsutnabili conceptului de cali­
tate a vietii, rezulta ca cercetarea empirica susfine in mod substantial—cel
pufin la acest nivel de agregare a datelor — ipoteza variabilelor de cali­
tate a vie^H ca variabile intermediare in modelul de explicare a fluxurilor
migratiei.

Intr-un singur caz, atunci cind variabila dependents nu se mai
refera la migratia definitiva, ci la navetism, principalul predictor nu
mai este o variabila din categoria celor care descriu strict calitatea vietii,
ci mai mult celelalte aspecte (preponderent economice) ale dezvoltarii:
navetismul in cadrul populatiei active a unui jude( este cu atit mai
putemic cu cit participarea cooperatorilor la munca agricolS este mai
redusa (r40 ee = — 0,59). Desigur, intre cele doua variabile exista o
relate de interac^iune; participarea cooperatorilor la munca este o
cauza a navetismului (preponderent rural — urban) in masura in care
o consideram ca indicator al gradului de dezvoltare al cooperativei
agricole: cu cit nivelul de dezvoltare al cooperativei este mai ridicat
fi cu cit veniturile pe care aceasta le asigura cooperatorilor sint mai
mari, cu atit este mai redusa tendin(a spre navetism rural — urban,
din respectiva comuna.

Intre variabilele din domeniul calitatii vie(ii fi celelalte variabile
de dezvoltare relatiile sint foarte strinse, pe de o parte pentru ca ele
se interinfluen(eaza, iar pe de alta parte, pentru c l indicatorii folosi(i
in analiza au frecvent semnifica(ie multipla atit pentru aspecte de
calitate a vietii, cit si pentru dezvoltare in sens strict economic.

Consecinja acestei interdependent este faptul ca in categoria
determinantilor direc(i ai migratiei apar fi variabile care nu se refera
in primul rind la calitatea vie(ii. Din punct de vedere al ipotezei pe
care o tratam (vezi 3.1, H2) important este ca aceste variabile nu au
asupra migratiei o actiune directa mai importanta decit variabilele
propriu-zise de calitate a vietii. Participarea cooperatorilor la munca
agricola este o astfel de variabila. Prezenta ei in categoria celor cu
influenza directa sintem mclinaji sa o atribuim nu atit importantei
unor factori strict economici in influentarea migratiei, cit mai ales sem-
nificatiei largi pe care o are, inclusiv pentru aspecte de calitate a vietii.

4 Spre deosebire de celelalte variabile care explicit intensitatea fluxurilor, acesta
este principalul predictor al volumului imigrarii in urban in perioada 1973— 1977;
r i 2» = 0 ,6 4 . Indicele respectiv este sem nificativ, pe de o p arte, p entru cap acita te a cen -
trelor urbane ale jude^ului de a asigura servicii de inva^Smiiit, iar pe de alt& p arte, pen­
tru capacitatea de incadrare a personalului m uncitor cu nivel mediu si superior de cali-
ficare.

73

Desigur, argumentafia pe care am dezvoltat-o pentru susfinerea
ipotezei asupra calita^ii viefii ca bloc de variabile intermediar in deter-
minarea migratiei este intemeiata $i pe premisa considerSrii indicato-
rului „popula^ie ocupata in sectoral de stat, la 1000 locuitori" ca sem-
nificativ in principal pentru aspectele de dezvoltare desemnate prin
calitatea viefii.

In afara variabilelor de dezvoltare — referitoare sau nu la cali­
tatea viefii —, o in flu en t directs asupra migratiei, de mai micS inten­
sitate, o exercita §i factorii referitori la potenfialul de m igrate al locali­
tatilor de origine. Astfel, emigrarea neta din comunele unui judet este
cu atit mai mare cu cit propor^ia persoanelor cu maximS drsponibili-
tate de migratie (intre 15 §i 24 ani) este mai mare in aceste comune,
la inceputul perioadei de referinta (1973) (vezi tabelul 4.2.5, vS).

O succinta examinare a con(inutului variabilelor exogene impli­
cate in explicarea principalelor tipuri de migratie analizate este de
natura sS permita o mai corectS situare a ipotezei asupra variabilelor
intermediare (H2) in contextul datelor disponibile.

Tabel 4.2.6

Efectul total al variabilelor exogene asupra migratiei, la nivel de judef
(coeficienfi de corela'fie)

Variabile exogene in Indicatori ai migratiei la nivel de judet *
modelul cauzal

v5 u6 t)9 t)10 t)4

v30. Fonduri fixe in industrie 0,64 0,61
v35. Personal in industrie 0,39 0 ,3 8
v42. Retribuire in C .A .P.
v31. Personal muncitor 0,30 0,38 -0 ,5 3 0,51
v41. Profil agricol (vegetal) in 0,71 0,64 0,67 0,43

C .A .P . -0 ,3 9 0,45 0,54
v51. Talia orafului principal 0,69 0,85
v48. Indice dezvoltare cultural^
v22. Locuin(e nou construite
v25. Nivel urbanizare in 1973

* Cu excep-fia v6 fi vlQ, to ate variabilele sint calculate ca indici de im igrare.
Corespunz5.tor, variabilele explicative sint date pentru locul de sosire a fluxului.

Prin examinarea datelor din tabelul 4.2.6 se constatS ca in cadrul
variabilelor exogene ale modelelor de migratie figureaza atit varia­
bile din categoria „calitatea vietii" (v35, v42, v31, v48, v22, v25), cit
§i variabile referitoare la alte aspecte ale dezvoltarii ( vJO, v41) . Prezenta
variabilelor referitoare la calitatea vietii nu numai ca determinanti
directi, ci $i indirecti ai migratiei este legatS de mai multi factori. In

74

primul rind, este de remarcat o interac(iunc putemicS intre diferitele
aspecte ale calitatii vietii. Defi am atribuit un sens cauzal rela(iilor
dintre ele (ponderea personalului muncitor in popula^ia totals, deter­
mina volumul vinzarilor de marfuri nealimentare, spre exemplu), tre­
buie admis c& aceste atribuiri au o anume doza de relativitate in
conditiile analizei sincronice. Foarte multe din aspectele calitatii vietii
se relationeaza puternic nu atit pentru faptul cS intre ele ar exista rela-
tii cauzale, ci pentru ca sint manifestari ale unor acelorafi procese fun­
dam ental precum industrializarea sau urbanizarea. In fine, constrin-
geri legate de datele disponibile au facut ca in lista de variabile incluse
in analizS sa figureze un numar redus de variabile de dezvoltare semni-
ficative pentru aspectele strict economice, nelegate direct de calitatea
vie^i (fonduri fixe, investing productivitate etc.). DatoritS acestui
fapt este favorizat un gen de „circularitate", aspectele de calitatea
vietii fiind explicate prin alte aspecte ale aceluiafi domeniu.

Cu toate aceste obstacole metodologice — care, odata conftien-
tizate, pot fi depafite mai ufor in cercetari viitoare —, ipoteza calitatii
vietii (Hz) nu este contrazisa nici de datele de acest tip. Pentru prin­
cipalul flux de migratie, rural — urban interjudetean, determinant^
directi se refera la aspecte ale calit&tii vietii, iar principalul determi­
nant indirect este de natura strict economica fi se refera la volumul
fondurilor fixe in industrie. Faptul ca variabilele ultime in lantul cauzal
(relativ exogene) sint fi variabile referitoare la calitatea vietii semnaleaza
o dificultate metodologica — aceea de a masura factorii care deter­
mina acest tip de variabile. Analiza intreprinsa la nivel national (vezi
fig. 4.2.1) evidenjiaza, in rol de variabile exogene, componente ale dez­
voltarii diferite de calitatea vietii (investitii in industrie, productivi-
tatea muncii etc.). Pe acest temei se poate presupune ca analizele dia­
cronice sint capabile in mai mare masura sS. puna in evidenta rolul dife-
rentiat al variabilelor de dezvoltare in explicarea migratiei.

Toata aceasta analiza semnaleaza, in plus, fi necesitatea speci-
ficarii ipotezei asupra variabilelor intermediare. Astfel, este de presupus
ca pentru anumite tipuri de flu xu ri de migratie exista anumite variabile
referitoare la calitatea vietii, care constituie blocul factorilor intermediari.
Cercetarea pe aceasta directie este. deocamdatS, in buna masura de
explorare. Dezvoltam o astfel de analiza pentru cazul migratiei rural-
urban intra- fi interjudetene.

4 .2 .2 . D eterm in an t ai migrafiei rural-urban, in tra- $i interjudetene

Introduclnd factorul distanta in analiza MRU, intre structurile cauzale
ale fluxurilor respective — pe d ista n t mare (interjudetean) fi mica
(intrajudetean) — apar diferente semnificative.

La recens&mlntul din 1977 s-au inregistrat 4 101 227 persoane
n&scute in comune $i cu domiciliul in ora$e (56,5% din migratia interna
totala pe durata viefii, exceptind „alte situafii nedeclarat" in 1977).
Din acest total, 55,4% sint migranfi la mare distanfS (de la un judef
la altul). Ponderea femeilor migrante este mai mare pentru fluxul
rural — urban intrajudefean (52%) decit pentru cel interjudefean
(49,4%).

Chiar daca migranfii la mare distanfS ar fi mai tineri decit cei
pe o mica distanfa, $i in consecinfa ar supraviefui mai mulfi din momen-
tul plecarii, se poate considera c i, din total flux rural — urban, apro-
ximativ 50% este interjudefean. Rezulta ca M R U este nu numai rezul-
tatul diferenpelor dintre sat f i oraf, ci, intr-o bund masura, f i efectul acfiunii
conjugate a diferenfelor inlerjudefene cu diferenfde sat — oraf.

Din punct de vedere al structurii cauzale, se constata c i MRU
interjudefeana este controlati mai ales prin diferenfele referitoare la
! ocuparea populatiei in sectoare neagricole: orafele care atrag in cea
) mai mare m i sura migranfi rurali de la mare distanfa aparfin judefelor
- cu pondere mare a personalului muncitor in total populafie. Sub acest
! aspect, judefele cu putere de atracfie maximi sint Brasov (677) 5,
Hunedoara (628), Cara$-Severin (420), Timif (395), Constanfa (359).
Este de remarcat c i majoritatea acestor judefe au ora^e cu tradifie
industriala. In 1966, procentul de populafie ocupati in industrie, avind
In vedere intreaga populafie activi a orasului, era de 78,4% pentru
Hunedoara, 74,4% pentru Re$ifa, 62,3% pentru Brasov ?i 56,2%
pentru Timisoara. In ora$ul Constanfa 58% din populafia activi era
ocupati in sectoral servicii. (Pentru tipologia orajelor Rominiei in funcfie
de sectoral de activitate preponderent in economia orasului, vezi I. Meas-
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977.) Aceste judefe, cu o puternica
atracfie asupra populafiei rurale din alte judefe, aveau, de asemenea,
un grad de urbanizare ridicat inca din 1956: 1 (nivelul cel mai ridicat)—
Brasov, 2 — Hunedoara, 6 —- Timi$, 7 — Constanfa, 8 — Caraf-Severin.

6 Cifrele in d ici rap ortul d in tre num&rul de m igranfi In orajele judetului j , din
com unele jud efelor », si populafia u rb a n i a judetului j , exceptind m igranfii ru rali din
alte judefe, inm ultit cu 1000. Deci, im igranjii in ora?ele din j sint rap ortaji la acea
p arte a populatiei urbane din j care nu ii include. Indicele este con struit astfel si in
intenjia de a pune in e v id e n t a tra c jia ora?elor unui judet asupra m igrantilor de un
anum e tip , m igrantii rurali care vin din alte judete. Din punct de vedere dem ogra/ic,
indicele este o m isurii a incidentei migratiilor de acest tip asupra populatiei urbane a
judetului. In literatura de specialitate se regasejte o tehnica asem&nStoare, constind in
detenninarea ratelor de m igratie, folosind ca bazS de raportare populatia nonmigrantS
(Ann R , Miller, apud N .U ., Methodes de mcsure . . „ 1971, p. 47). In cazul nostru,
baza indicelui o constituie populatia u rb an i in judejul de sosire, fo rm ati din persoanele
care nu sint venite din com unele alto r ju d ete ( = „nonm igranti de un anum e tip "), in

1977.

76

%z
I Prin raportare la regiunile istorice ale $&rii s-ar putea spune c i
» centrele urbane care exercita cea mai mare atracfie asupra ruralilor

din alte judefe sint situate in Banat (Timi$ $i Cara^-Severin), In sudul
Transilvaniei (Hunedoara, Brasov 51, tn mai micS masurS, Sibiu, pentru
care indicele menfionat este de 316%0) $i tn Dobrogea (Constanta).

Orajele cu minima putere de atracfie a ruralilor de la mare d ista n t
I se afla tn nordul Moldovei (Boto§ani — indice de atracfae 7 1%0) tn

Cri^ana (Bihor, cu indicele 129%. $i Satu Mare — 95%0), tn nordul
Transilvaniei (S&laj — 118%0 ji Bistrifa-N&saud — 126%0) $i tn sudul
Munteniei (Teleorman — 93%0).

MRU in cadrul aceluia$i judej are o determinare diferitii fa{5.
de cea pe care o arc respectivul flux atunci cind se desfa$oara intre
j udeje. In cazul intrajude^ean, emigrarea de la comune la ora$e este
cu atit mai putemica cu cit judejul respectiv este mai modemizat din

punctele de vedere ale consumului $i echipamentului cultural $i mai
modemizat din punct de vedere agricol (vezi tabel 4.2.4., v6). Profilul
i de dezvoltare agricola a judejului joaca un rol secundar: cu cit agri­

cultura judejului este orientata in mai mare masura spre cultura plan­

ts telor (versus sectorul zootehnic sau al activit&filor anexe), cu atit nece-
I sarul de forfa de munca in agricultural este mai mare. In plus, for(a
I de munca ceruta pentru acest sector este de formafie preponderent

J tradifionala. In consecinfa, se ajunge la situafia ca modemizarea cul-
I turali in judejele cu astfel de profil agricol sa nu atinga in medie acela^i
f grad ca in cele in care agricultura are un alt profil. Prin intermediul

tnodernizarii culturale, emigrarea de acest tip (ru ral—urban intrajude-

fea n j este stimulata m ai mult de cdtre volumul de populafie oeupatd in

sectond de stat si m ai putin de cdtre p r o fHid „cultura plantelor" al dex-
voltdrii agricole a judefului (vezi fig. 4.2.3).

Indicele de modernizare culturala a judejului a fost construit

(D. Abraham, 1979) prin agregarea valorilor ponderate (cu ajutorul
analizei factoriale) referitoare la numarul de televizoare, de spectatori
de cinema, de cititori din bibliotecile publice $i de elevi in licee la un
profesor, in cadrul aceluiafi judej. Chiar daca tehnica de agregare poate
fi subiect de comentarii, indicele are o mare valoare de predicjie pentru

tipul de m igrate in discutie.

Pentru a facilita interpretarea acestor constatari, preciziim ca
j udefele cu maxima emigrare interna din rural spre urban sint puternic
dezvoltate din punct de vedere socioeconomic: Timi$, Cluj, Hunedoara,

77

Sibiu, Arad, Constanta, Braila ®. In aceste condi^ii, ceea ce influen-
teaza migratia din comunele respectivelor judete sint diferentele intre
sat ?i ora? ?i nu diferentele de dezvoltare intre judete. Rezulta o emi-
grare din comune spre ora?ele aceluiasi judet mai putemica decit spre
ora?ele altor judete.

Dintre toti indicii de dezvoltare (sau mai exact spus, dintre toti
aceia pe care noi i-am luat in considerate), cel mai important pentru
segmentarea fluxului de MRU in migratia intra- ?i interjudeteana este
gradul de urbanizare al judetului: cu cit judetul este mai urbanizat,
cu atit este mai redus fluxul emigrarilor din comunele sale spre ora?ele
altor judete, in raport cu fluxul rural — urban in interiorul aceluia?i
judet (pi6 25 = — 0,72). In al doilea rind, in acest sens actioneaza
constructia de locuinte din fondurile statului ?i ale organizatiilor coope-
ratiste: cu cit in judetul de origine volumul locuintelor nou construite
a fost mai mare, cu atit emigrarea din comune spre orasele altor judete
a fost mai mica (p 4e 74 = — 0,38).

Este probabil ca printre factorii care determina MRU intraju-
deteana actioneaza si orientarile valorice, nemasurate direct in analiza
noastra. Majoritatea judetelor cu MRU interne puternice apartin unor
regiuni istorice care au similitudini culturale: Banat (jud. Timis), Cri-
?ana (jud. Arad) ?i Transilvania (Cluj, Hunedoara, Sibiu). Este vorba
de particularitaU culturale care decurg din contextul istoric de evolutie
?i din structura nationala specifica. In conditiile in care aceste judete
au un grad ridicat de dezvoltare economica, specificitatea lor culturala
se traduce printr-o mai mare orientare a ruralilor spre orasele aceluia?i
judet- Altfel spus, atit timp cit propriul judet ofera oportunitatile eco­
nomice dorite (intr-o masura mai mare sau aproximativ egala cu alte
judete) si mediul cultural obi?nuit, migrantul din rural opteaza pentru
a se stabili in ora?e ale propriului judet, in mai mare masura decit pentru
orase ale altor judete.

In ceea ce prive?te celalalt factor care influenteaza asupra MRU
in interiorul aceluia?i judet, gradul de participare a cooperatorilor la
munca agricola (v40, anexa 2), 1-am interpretat ca semnificativ pentru
gradul de dezvoltare al cooperativei agricole de productie. Participarea
la munca agricola in cooperativele de productie este determinata de
nivelul veniturilor (v42) asigurate de organizaUa cooperatista (rf0 42 =
= 0,25), de gradul de organizare a muncii si, de asemenea, de raportul
dintre forta de munca disponibila in cooperativa ?i sarcinile de munca
de realizat in cadrul acesteia. 0 puternica emigratie in anii anteriori

8 In clasificarea fS.cutS, de D. A braham (1979) pe b aza unei cercetari realizate

la L ab o rato ru l de studii $i cercct& ri sociologice (grup de cercetare D. A braham , A. N istor,

D. Sandu), rangul de dezvoltare al acestor judete, in functie de valorile a 25 de variabile,

este: 2. C onstanta, 3. H unedoara, 4. Timis, 5. Sibiu, 6 . Cluj, 11. BrSila, 16. A rad.

78

perioadei de referintS. contribuie la cre^terea volumului de sarcini de
muncS de realizat pe persoane apte de munca in cooperativa agricoli.
Or, dupa cum am mentionat deja, acest raport este favorabil cre^terii
gradului de participare la munca agricola. Din acest punct de vedere,
deci, participarea cooperatorilor la munca poate fi interpretata ca o
consecin^a a migratiei.

Avind in vedere si ceilatyi factori care o determina., am interpre-
tat aceasta participare ca semnificativS pentru gradul de dezvoltare
al cooperativei agricole. Unui nivel de dezvoltare agricolS ridicat ii
corespunde o productivitate a muncii ridicate §i, in consecin^a, unnece-
sar de forta de munca in agricultura redus. La rindul sau acest necesar
redus stimuleazS emigrarea la ora$.

Deci, daca se compard factorii care determina M RU inter- p intra-
judefeand, se constatd cd in primul caz factorii cei m ai im portant sint
legafi de locurile de munca disponibile in urban, la loctd de sosire, iar in
cel de-al doilea caz, de contextul cultural al jude\ului p de dezvoltarea
agricola a cooperativelor de la locul de origine.

Constatarea este in buna, masura consistenta cu concluzia altor
cercet&ri care pun in eviden^a faptul ca, pe masura ce distan^a de m igrate
create, motiva^ia „loc de munca" devine mai importanta in luarea deci-
zici de m igrate si ca, pe masura. ce distan^a de migratie se reduce, create
motiva^ia referitoare la conditiile de locuire de la destinatie (A. Ro­
gers, L. Castro, 1979, concluzie formulate $i pe baza datelor referitoare
a migratia din Ungaria, Cehoslovacia $i Statele Unite ale Americii).

In cazul RomSriiei, pentru MRU pe mare distan(a se constatS
aceea^i tendings; in ceea ce prive^te migratia pe distance reduse, se
pare cd ceca ce conteaza m ai mult nu este locuinfa ca atare, ci calitatea
mediului urban de locuire (servicii culturale, echipament ccmunitar etc.).

4.3. Costurile §i selectivitatea migratiei

Reactiile oamenilor la schimbSrile socioeconomice sint diferite in functie
de o serie intreaga de factori.

Pentru schimbSrile a caror reactie este migratia, unui din factorii
cei mai important este pozitia individului $i a familiei sale in cadrul
sistemului social local (comunitate sau zoni).

Cei care reactioneaza cel mai rapid, in numir mare, la stimulii
care determini schimbarea rezidentei $i/sau ocupatiei, in afara propriei
lor comunitati locale, sint cei care prin pozitia lor sociala sint sus-
ceptibili de a plati costurile cele mai reduse — din punct de vedere
material $i psihosocial — pentru migratie (vezi 3.2, H22)- Aceste

79

aspecte sint tratate in literatura de specialitate sub titlul de selectivi-
tate a migratiei.

Ne vom referi la acele forme de selectivitate care pot fi puse in
evidenta in baza tipului de analiza pe care o dezvolt&m si a datelor de
care dispunem $i care, in acela^i timp, sint mai semnificative pentru
lan^ul cauzal al migratiei.

Ocupafia. In conformitate cu ipoteza H S2 (vezi 3.2), din analiza
la nivel national a rezultat ca agricultorii din rural adopta un compor-
tament de m igrate mai rapid decit celelalte categorii ocupa(ionale din
rural la un decalaj de aproximativ un an 7. Intensitatea emigrarii agri-
cultorilor din rural determina intensitatea fluxului total de MRU
(vezi fig. 4.2.1).

Emigrarea agricultorilor, spre deosebire de flu xu l total de M R U ,
este influenUitd in prim ul rind de cresterea numarului de locuri de munca
disponibile in industrie (fig. 4.2.1). Aceasta constatare este in buna masura
concordanta cu ipoteza H 51 (cap. 3.2). Pentru detalierea argumentarii,
analizam comparativ influenza venitului national §i a disponibilului
de locuri de munca din industrie asupra fluxului total de MRU §i asu­
pra emigrarii agricultorilor (vezi tabel 4.3.1). Oricare ar fi intervalul
de „lntirziere“ in calcularea corela(iei, ocuparea for(ei de munca in
industrie actioneaza mai mult asupra emigrarii agricultorilor decit
asupra fluxului total de MRU. De asemenea, ocuparea in industrie este
mai legata de emigrarea agricultorilor decit venitul national, oricare
ar fi intervalul de intirziere in calcularea corelatiei.

Fluxul total de MRU este influentat mai mult de variaUa veni­
tului national decit de variada ocuparii in industrie.

Chiar daca influenta relativa a venitului national §i a ocuparii
in industrie asupra MRU §i asupra emigrarii agricultorilor este structu­
r a l conform ipotezelor avansate (in 3.2), este de mentionat ca pentru
ambde tipuri de emigrare (a ruralilor $i a agricultorilor) influenta veni­
tului national este ridicata.

De$i probde empirice se conformeaza in b j f i masura ipotezelor
asupra specificitatii migratiei agricultorilor, nu trebaie uitat ca indicele
folosit pentru a estima intensitatea emigrarii agricultorilor este con-
struit in baza unor ipoteze si nu a unor date care masoara direct feno-
menul. In aceste conditii, folosirea unor date mai „tari" ramine un
deziderat pentru validarea ipotezelor formulate.

7 Rela^ia este, de asem enea, sem nificativa la un decalaj de 2 ani, d ar m ai pu^in
intensa decit la decalajul de un an. Nu am folosit pentru interpretare corela^ia intre
variajiile sincronice ale celor doua variabile (M RU ?i indicele emigrarii agricultorilor)
pentru a evita corelajiile de tip parte-intreg (V 6 — indicele emigrarii agricultorilor este
construit utilizind d ate im plicate ?i in construc^ia V3 — emigrarea neta a ru ralilor).

80

Tabel 4.3.1

Rolul venitului national si al industrializirii Jn expli-
carea statistic^ a M R U ?i a emigr&rii agricultorilor

spre ora?e (coeficienti de determinare —r*)

Variabile ale emi- Cre?terea Cre?terea
grSrii (y) anuaia a ve­ anuaia a
nitului nati­ personalului
onal pe locu- in industrie

itor (V30) {V II)

M R U . Relafie ; 0,50 0,40
— sincroni (V 5 ) 0,67 0,55
— intirziere de un an 0,29 0 ,2 1

(V 3) 0,58 0,62
— intirziere de doi ani 0 ,4 9 0,61
0,35 0,52
(V 7)
Em igrate agricultori.
Relatie :

— sincrona ( V 6 )
— intirziere de un an

(V 4)
— intirziere de doi ani

(V 8)

Sex. Analiza In functie de acest criteriu a pus in evidenja ca,
in ansamblul fenomenului de m igrate interna, femeile migreaza mai
mult decit barba(ii.

Selectivitatea in functie de sex se manifests cu o intensitate dife-
rita in functie de tipul de flux (tabel 4.3.2): femeile sint mai numeroase
printre migran(ii care schimba domiciliul intre comune.

Tabel 4.3.2
Procen tu l de femei din to tal m igranti pe d u rata vietii, pe tip de flu x, In 1977

Origine Ora? Comuna Comuna Total
D estin afie suburbana ruraia

Ora? 52,1 52,2 50,5 51,0
Comuna
suburbana 50,5 57,6 52,3 52,4
51,3 60,0 5 9 ,5 58,6
Comuna ruraia

Total | 51,9 53,9 53,0 52,8

Sursa: Recensdmintul, 1977, vol. I.
O bservable: d a to riti mortaIit3.bii diferenfiale In fu n ctie de sex,
este probabil c i In realitate proporfia b irb atilo r m igranti a fost m ai mare.

81

Daca in definirea fluxurilor se introduce $i dimensiunea distan^ei,
atunci se constata ca flu x u l cel m ai ,Jem inizat" ( in proporfie de 63% )
este flu x u l migratiei intre comunele rurale ale aceluiasi judef. Evident,
aceasta constatare permite derivarea ipotezei ck una din motiva^iile
cele mai frecvente, pentru persoanele acestui flux, este dtsitoria.

Chiar daca s-a constatat frecvent ck, in cadrul migratiei rural —
rural, propor^ia femeilor este mai mare decit cea a Mrba^ilor $i ck fac-
torul esen^ial care explicS aceastS relate este casStoria (a se vedea,
spre exemplu, I. Measnicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 62), se pierde
adesea din vedere ca:

— motivul „casatorie" nu este dominant pentru toate componentele
flu x u lu i rural — rural. Nu se face distinc^ie intre cei care migreaza.
pe distance mici $i cei care migreazS pe distance mari. Pentru migrantii
rural — rural, intre judefe, variabila socioeconomic^ referitoare la locul
de sosire „explica" in mare masurS (R2 = 0,76) 8 intensitatea respecti-
vului flux (pentru detalii vezi tabelul 4.2.4);

— motivafia „casatorie" este legatd m ai ales de funcfionarea regu-
lilor de rezidenfa patrilocala. Premisa acestei afirma(ii este constatarea
ca femeile i$i schimba comunitatea lor de origine prin c&s&torie in spe­
cial in conditiile obi$nuin(ei de asociere a c&s&toriei cu rezidenta patri-
localS (G. P. Murdock, 1972: 37). In conditiile actuale, in mediul rural
romanesc rezidenta dupa cSsStorie nu mai este atit patrilocali, cit
neolocala. Totu$i, sotul pSstreazS dreptul de a alege ca loc de rezidenta
pentru noul menaj, datii nu gospodSria pSrintilor s ii, cel putin pro­
pria sa comunitate locala. (Ar putea fi vorba de un gen de „supravie-
tuire" a normei c&s&toriei patrilocale.)

Este o intrebare dacS, odatS cu accentuarea modemizarii in mediul
rural, alegerea locului de reziden(S va fi facutS nu in functie de regula
casatori-u patrilocale, ci, mai ales, in functie de avantajele socioecono­
mice care sint oferite de localit&tile de origine ale noilor casatoriti.
In consecintS, proportia femeilor adulte care migreazS intre comune
se poate schimba in functie de directia $i eficienta cu care va actiona
respectivul proces de modernizare. In conditiile estomparii normei
patrilocale, ar fi de a?teptat deci o reducere a proportiei de femei in
volumul migratiei rural — rural.

Virsta. Categoria de populatie rural3. cea mai mobila, sub aspectul
migratiei, este cea a adultilor intre 20—29 ani; pentru femei intervalul
de virsta corespunzator se situeazS intre 15—24 ani (Anuarul demografic,
1974). In aceste intervale de virsti se produc o serie de evenimente
importante in ciclul de viat& al individului: cSsStoria, inceperea vietii

8 Probabil c i, d a ci in an alizi am fi inclus ?i date referitoare la intensitatea feno­
menului de n u p p alitate la locul de sosire a fluxului, argu m en tarea a r fi p u tu t fi mai

tcm einici.

82

active sau alegerea unei profesiuni, serviciul militar (pentru barbati)
etc. In special evenimentele legate de via(a profesionalS sint asociate
cu schimbarea reziden(ei.

Pentru persoanele intre 15—29 ani, adoptarea comportamentului
de m igrate este mai frecvent in cazul in care sint necasatorite (D. Sandu,
1977). Costurile de migratie sint mai reduse intr-o astfel de situatie
decit in cazul unei persoane casatorite sau casatorite $i mai in virsta.

In funcjie de aceste prem ise, in analiza la nivel judefean am for-
mulat ipoteza cS emigrarea din rural este cu atit m ai puternica cu cit
comunele judefului de origine dispun de un m ai mare ..potential de migranfi
tineri", la inceputul perioadei de referinfa (1973—1977). Persoanele care
in 1973 aveau intre 15—24 ani este de asteptat deci ca vor fi mai mobile
in urmatorii 5 ani. Mortalitatea nu influenteaza atit de mult aceasta
estimare a potenfialului de migratie, dat fiind faptul ca este foarte redusa
la aceste grupe de virsta (15—29 ani).

Analiza statistica sustine ipoteza mentionata, propor(ia tinerilor
in populafia rurala a judetului fiind corelata semnificativ $i pozitiv
cu emigrarea neta din comunele respectivului judet (r2? 8 = 0 ,6 6 ).

In acest context men(ionam ca sporul natural (v39) influenfeaza
asupra emigrarii din rural (v8) nu atit direct, cit m ai ales indirect prin
intermediul ponderii populatiei de grupd de virsta 15—24 an i (v27).
A ltlel spus, relatia cauzala este de tipul v39 —>v27 —* v8 9.

• P red icfia corespu nzitoare acestu i model este ra 39.27 = 0 . Cunoscind r3g 27=
= 0 ,7 6 , 8 = 0 ,5 4 ?i r „ 38 = 0 ,76, re z u lti r B3,.27 = 0 ,0 8 . Ip o teza a ltern ativ e a con-
sider&rii v39 c a variabilS. intermediar& nu se verified: r 8 „ . n = 0 ,4 6 .

83

Fenomenul de m igrate este caracterizat nu numai prin volum, inten-
sitate, sens, selectivitate, cauze §i consecin^e, ci §i printr-o anume
structurS.

Elementele acestei structuri sint tipurile de grupari sau gruparilc
de migranti. Relafiile relativ stabile dintre acestea constituie ceea ce numim
structura a fenomenului de migrafie.

In literatura de specialitate au fost analizate in special aspectele
legate de compozifia fenomenului: ponderea pe care o ocupa diferitele
tipuri de’grupari de migranti intr-un volum dat de evenimente de
m igrate.

Migranti pot fi grupari din punct de vedere al unor caracteris­
tici personale (sex, virsta, stare civila, ocupa(ie, nivel de instruetie,
apartenen(a etnica, experienta de m igrate etc.), al unor caracteristici
ale comunita(ilor de origine sau de destinatie sau, simultan, in functie
de caracteristici ale comunit&tilor de origine §i de destinatie. In acest
ultim caz clasificarea se face in functie de tipurile de flux in care migran-
tul sau evenimentul de migratie se integreaza.

Deoarece relatii relativ stabile nu se constituie intre toate tipurile
de grupSri de migranti, rezulta ca numai anumite tipuri de grupari
de migranti (de evenimente de migratie) pot fi considerate ca „ele-
mente" ale structurii acestui fenomen („element structural").

Ipoteza pe care incercam sa o dezvoltam in continuare este ca
flu x u n le de m igrate sint elemente structurale ale acestui fenomen, in
sensul ca intre ele se constituie relafii relativ stabile.

Ariile teritoriale — comunitati locale sau zone social-economice —
care funcdoneaza ca sisteme sociale teritoriale dispun, la un anume
moment, de un nutnar de migranti potentiali, determinat la rindul sau
de o multimc de factori legad de raporturile de dezvoltare si comuni-
care dintre aria respectiva §i alte arii teritoriale, de structura demo-
grafica a populatiei etc.

8 4 Extras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE M IG RAJIE IN ROMANIA

Editura Academiei Republicii Socialiste Romania , Bucure§ti, 1984, cap.5

Emigr&rile nete efective (actuale) dintr-o commutate locala data,
intr-o perioada determinate, sint o multimo al c&rei volum este
impus de ex ig e n ce de functonare a respectivei comunita^i in calitate
de sistem social local. Chiar daca emigrarea potentials este foarte mare,
emigrarea neta trebuie s a se pSstreze in limitele impuse de viabilitatea

comunnitStii. Desigur, aceste limite sint foarte vagi indeterminate.
Datori ta lor, insa, v ariable fluxurilor de emigrare din (t) ajung sa se
influenteze reciproc sub aspectul volumului. La un volum total de emi­
grare impus, pentru o perioada data, de exigentele de viabilitate ale
comunitatii de origine (»), crefterea fluxului (ij) in decursul perioadei
respective duce automat la o scSdere a volumului fluxurilor spre alte
localitati (j).

Datori tS unor raporturi de ierarhie de dezvoltare fi de comuni­
care specifice intre localitatile de diferite tipuri se ajunge la constitu-
irea unor fluxuri care au cel putin un punct comun — destinatie fi ori­
gine in acelafi timp. Prin intermediul migratiei in stadii sau al migra­
tiei in „lant", fluxurile ajung sa se interinfluenteze fi in acest mod.
Astfel, fluxul „comune — comune suburbane*' este in interacjiune
cu fluxul „comune suburbane — orafe".

Configuratia fluxurilor de m igrate este data de configuratia
raporturilor de calitate a vietii fi de comunicare dintre arii teritoriale.

Reducind argumentatia la liniile ei esenjiale, s-ar putea spune
cS fluxurile de m igrate sint un element structural al migratiei totale
pentru ca:

— migratia este determinate direct de diferentele de calitate a
vietii fi de relatiile de comunicare dintre arii teritoriale;

— ariile teritoriale sc dezvolta in interactiune, constituindu-se
in sisteme teritoriale.

Caracterul sistemic al fluxurilor de migratie reflecta deci carac-
terul sistemic al cauzelor care determina acest fenomen.

In concluzie, principalele premise care susfin ipoteza fluxurilor
de migrafie ca elemente structurale ale migratiei totale sin t:

— caracterul sistemic al cauzelor care determina fluxurile de
migratie, respectiv al raporturilor de dezvoltare fi de comunicare dintre
ariile teritoriale;

— limitarea emigratiei totale dintr-o arie teritoriala, intr-o perioada
data, datorita exigentelor de viabilitate ale acestei arii ca sistem social

teritorial;
—migratia in stadii fi in lant. Fenomenele de migratie in stadii

fi in lant acjioneaza mai mult in calitate de mecanisme de constituire
a fluxurilor de migratie in sistem decit in calitate de cauze. Caracterul
sistemic al ariilor teritoriale, exigentele lor de viabilitate sint o condi-
tie a manifestarii fluxurilor ca sistem. Rolul hotaritor in constituirea

85

fluxurilor ca sistem revine insa interac^iunilor in procesul de dezvol­
tare $i comunicarii dintre arii teritoriale diferite.

Principalele criterii folosite pentru descompunerea migratiei
interne in fluxuri se refera la:

— tipologia localita^ilor de origine si de destinatie a fluxurilor
(rurale/urbane);

— aria de desfa§urare a fluxurilor: intra- sau interzonal^;
— zonele intre care se constituie fluxuri de m igrate de inten-
sitate semnificativa.
Prima etap3. in analiza structurii migratiei interne consta in deter-
minarea compozitiei acestui fenomen din punctul de vedere al fluxuri­
lor care il compun. Data fiind lipsa de date, foarte adesea analizele
de structura a migratiei se opresc la acest nivel, fara a mai reconstitui
$i ansamblul de relatii dintre diferitele „elemente“, respectiv tipuri

de fluxuri.

5.1. Compozitia migratiei in functie de tipul

de mediu rezidential de la originea
si de la destinatia fluxurilor

Prima perioada pentru care dispunem de date complete asupra
acestui aspect se refera la anii 1968—1973 (vezi tabel 5.1.1).

Fluxul dominant este de la comune spre orase. Dupa cum am
incercat sa argumentam in subcapitolul precedent (4.1), este probabil

cS. acest flux a devenit dominant, ca volum, inca incepind cu anii 1950.

Tabel 5.1.1

Ponderea fluxurilor de m igratie, in m igratia totaia., pe categorii de localitati,
in perioada 1968— 1973

(%)

Destinatie Comune Comune Orase total
O rig in f!'"-'— suburbane

Comune 25,3 3,9 35,5 64,7
Comune
suburbane 1,5 0,3 3,4 5,2
Orase 9,3 1,2 19,6 30,1

total 36,1 5A 58,5 100

Sursa de d ate: A nuarul dcmografic, 1974 (calcule pe baza datelor
din sursa m entionata).

.86

In perioada 1968—1973, migratia interna este dominata de trei
man fluxuri: comune — ora^e, comune — comune, ora^e — ora^e, sau,
prin regrupare, rural — urban (39,4%), rural — rural (25,4%),urban —
urban (24,5%).

Fluxul comune — ora?e este foarte puternic nu numai sub aspec­
tul ponderii in migratia totals, ci $i sub aspectul intensitS(ii (vezi tabel
5.1.2). In raport cu celelalte fluxuri cu pondere mare, migratia comune—
ora$e este superioarS ca intensitate. Numai fluxul comune suburbane—
ora^e, flux de volum redus (3,4% din migratia totala), are o inten­
sitate mai mare decit fluxul comune — ora^e.

Tabel 5.1.2

In ten sitatea flu xurilor de m ig ra te , pe tipuri de lo calitati, in
perioada 1968 —1973 ( « « ) *

Destinatie Comune Comune Ora?o
Origine suburbane

Comune 38 6 53
Comune
suburbane 34 6 77
O ra?e 23 3 49

* n u f = — :------------ —-------------- X 1000, unde m4J

Pi, t+n—M .i+ M i,

reprezinti indicele intensitapi fluxului de la » spre j ; Afy —

volumul fluxului de la i spre j ; t+n — populatia in i,

la sflrfitul perioadei de Teferinta, in cazul acesta, populatia

estim ata pentru 3 0 .X I I . 1973. M i reprezinta intrilri in com u-

n itatile de tip >, din alte tipuri de com u n itati, in perioada

de referin ta; M {, — iejiri din » in alte tipuri de com unitati.

In decursul perioadei de referinta (vezi M ithodes de meswre...,

1971: 45).

Sursa de date: A nuarul demografic, 1974.

Analiza din punct de vedere al intensita(ii pune in evidenta in
mai mare mSsurS rolul atractiei urbane in desfa^urarea migratiei:
fluxurile de maximS intensitate sint cele cu destinatia ora§e.

Este probabil ca schimbarile in ierarhia de pondere (volum) a
fluxurilor de migratie sint prefigurate, la un moment dat, de ierarhia

lor din punct de vedere al intensitatii. Admitind aceasta ipoteza, con­
form datelor din tabelul 5.1.2 (comparate cu cele din tabelul 5.1.1),

rezulta cS este de a§teptat:
— o apropiere a ponderii migratiei intre ora$e de ponderea flu­

xului comune — ora§e ;
— cresterea ponderii migratiei suburban — urban;

87

— mentinerea fluxului intre comune la un nivel- superior celui
dintre comunele suburbane;

— mentinerea fluxurilor cu destina^ia comune suburbane la un

volum redus. '

Rezultatele recensamintului din 5 ianuarie 1977 reflecta o compo­

s ite similara a fluxurilor de m igrate (vezi tabel 5.1.3 comparativ

cu tabel 5.1.1).

Tabel 5.1.3

Ponderea fluxurilor de migranti (pe d urata vietii) pe categorii de locaUt&p,
la 5.01.1977

: . (%)

'■ -^ ^ IJestm ap e Comune Comune Ora^e Total
Origine suburbane

Comune 1 Z1 3 57 81
Comune
suburbane X X2 2
O ra?e XH
3 17

Total 1 24 ; 3 73 100 *

* F&ra cei inregistrap. la „alte situapi p nedeclarat".
Sursa de d ate: Recensdmintul, 1977, vol. 1.

Ceea ce surprinde este ponderea foarte mare a fluxului comune —
ora^e (57%, fa£a de 36% , inregistrata In 1968—1973). Deoarece 49%
din totalul m igrantlor pe durata vietii, inregistrat in 1977, s-au sta-
bilit in localitatea de domiciliu intre 1965—1977, s-ar putea crede c a
diferen£a dintre cele doua procente nien^ionate provine dintr-o cre^tere
efectiva a ponderii fluxului comune — ora$e, in migratia totaia, dupa
1973. Be$i o tending de creatore a ponderii fluxului respectiv este
vizibila (vezi tabel 5.1.4, col. 3), aceasta cre^tere nu a fost de a$a natura
incit sa ridice ponderea fluxului la o cifra apropiata de 57%.

Factorii care contribuie la o cre§tere exagerata a cifrelor referi­
toare la ponderea fluxului de la comune spre ora^e sint mortalitatea
diferenfiala m igrafia (secundari, lerpiara etc.) in ora$e a celor care
prin statistica starii civile au fost inregistrat in perioada 1968—1973
ca sosi\i in comune, iar in 1977, la recensSmint, ca migranti (pe durata
vietii) cu destinatie urbana.

88

Tabel 5,1.4

Ponderea fluxurilor de m ig ra te pe categorii delocalit&^i in m ig ra ta totals, valori anuale

pentru perioada 1968—1973
(%)

An Tipul * fluxului de migratie Total

C-C , C S C -0 S~C s s s - o O S O S O S

0 1 2 3 4 5 6 . 7 8 9 10

1968 25,1 4,8 31,8 1,3 0,3 3,1 9,1 1,4 23,1 ' 100
1969 25,4 4,1 32,9 1,5 0,2 3,1 9,4 1,2 22,2 100
1970 26,2 3,5 34,2 1,6 0,3 3,3 9,7 1,2 20,0 100
1971 23,8 4,2 37,6 U 0,3 3,9 8,6 19,0 100
1972 26,6 4,1 36,0 1,5 0,3 .3,3 9,7 1.1 17,3 100
1,2
1973 24,8 3,2 39,3 1,5 0,2 3,4 9,3 1,0 17,3 100

* C= comune; 5 —comune suburbane; 0 =* municipii §i ora?e; primul simbol
indict tipul localitAtii de origine, iar cel de-al doilea tipul localiti^ii de destinatie,

Sursa de date: Anuarul demograjic, 1974.

Modificarea structurii fluxurilor de m igrate (estimate pe baza
inregistrarii migran^ilor pe durata vietii) datorita factorilor men$io-
na£i, poate fi pusa in evidenta mai bine pe baza unei comparand intre
datele de la ultimele doua recensaminte (tabel 5.1.5).

Tabel 5.1.5

Ponderea migrantilor pe durata vietii, pe tipuri de locaUt&ri 51 perioadedestabilire in
locality U 15.03.1966 51 la 5.01.1977

(%)

Anii venirii In Anulrecensci- Localitatea de domiciliu

localitate mintului comun& comunS ora? Total
t- suburban^

- 1939 1966 37,2 2,5 60,3 100
1940- 1949 1977 32,6-.f ^ 2,4 65,0 100
1950- 1959 1966 31,0 2,5 66,5 100
1960- 1964 1977 27,9 4(1 2,4 69,7 \X 100
1966 25,7 - 3,3 71,0 100
1977 20,9-^i* 2,9 76,2 jt 100
1966 27,9 4,6 67,5 . 100
1977 22,2 -hT 4,2 73,6 H 100

Sursa de d ate: A nuarvJ d m o gra fic, 1 974; Recensdmtni, 1977, vol. I.

89

Intre recensamintele din 1966 $i 1977 num&rul migranfilor pe durata
viefii care s-au stabilit in comune inainte de 1964 scade cu 603 235
(de la 1 502 227 la 898 992). Din aceste pierderi sau reduced, aproxi-
mativ 28% reprezintS. decese 1, iar 72% „remigr&ri" (migrajii secun-
dare, ter(iare etc.) f&cute dupii 1965, fie in alte comune, fie in mediul
urban. Oricum, aceste date indicS. o pondere tnsemnata a migrafiilor
in stadii, in m igrajia totala. De$i nu dispunem de date de evaluare directa,
foarte probabil ca majoritatea „remigrS.rilor“ din comune s-au f&cut
in urban. Din inregistrarile statisticii civile $tim cS. 55% din plecarile
efectuate din comune, in perioada 1968—1973, au avut ora^ele ca
destinajie. Admijind tik acest procent a fost, in mare, valabil $i pentru
migran(ii pe durata viefii care au remigrat din comune in perioada inter-
cenzitara 1966—1977, rezulta cS. in respectiva perioada au sosit din
rural in ora$e aproximativ 239 500 migranfi care se aflau la cel pu(in
al doilea eveniment de migrare (primul fiind efectuat inainte de 1964).

In concluzie, se poate aprecia c&ponderea mare a fluxului comune—
ora§e in migratia totala, inregistratS la recens&mintul din 1977 (vezi
tabel 5.1.3), este un efect combinat al:

— cre^terii intensit&(ii reale a respectivului flux (vezi tabel 5.1.4)
in decursul perioadei de referin f. O bunS parte din evenimentele aces­
tui flux nu mai sint migrajii primare, ci secundare, terjiare etc. (vezi 1.2 ) ;

— mortalita(ii diferen(iale pe medii reziden(iale (mai mare in
rural decit in urban).

Pentru perioada de referinta — in special anii '60—'70 —, com-
pozijia migrajiei interne totale, din punct de vedere al tipurilor de loca­
l i t y intre care se desfa$oar&, este de pus mai ales pe seama diferenjelor

de calitate a viefii intre rural $i urban, a nivelului $i ritmului de indus-

trializare $i urbanizare a (irii.

In migratia totals, in legStura cu schimbSrile in compozi(ie, se

produc §i schimbarile de intensitate.

Acest aspect al dinamicii migratiei totale este unui dintre cele

mai pujin studiate in literatura de specialitate.

Se poate avansa ipoteza ca migrajia totala de la nivelul unei

(Sri este cu atit mai intensS cu cit nivelul de dezvoltare economica al

(arii respective este mai ridicat. O astfel de afirma(ie poate fi validata

1 Cifra este d eterm in ate in baza ipotezei cS. m ig ra n fi cu destinatie ru rale au fost
supusi ratei de m ortalitate specifica pentru mediul rural in perioada 1966— 1976, respec-
tiv 10,15 “/o,, . F a p tu l cSL in estim are am lu crat cu ra ta b r u t i de m o rtalitate, neavind
la dispozifie d ate asupra structurii pe virstS a m igranfilor pe d u rata viefii, impune ca
rezultatele s3. fie in terp retate cu to a te p m denfa.

90

foarte dificil, dat fiind faptul ca volumul si intensitatea migratiei sint
functie si de dimensiunea medie a unitafilor teritoriale intre care o schim­
bare de rezidentS. se consider;! migratie. Or, aceste unitS^i (localitati,
(inuturi etc.) sint diferite de la o fara la alta 2.

Determinarea factorilor care explica variable anuale ale ratei
migratiei totale implica luarea in considerate a particularita(ilor evo-
lutiei economice, ale structurii migratiei totale pe tipuri de fluxuri $i
ale comportamentelor demografice specifice pentru fara $i perioada
respectiva.

2 Chiar in condipile in care nu putera controla efectul indus de m&rimea respec-
tivelor unitap, m igrapa totala manifesto tendinfa de a avea valori cu a tit mai ridicate.
cu cit nivelul de dezvoltare al jarii de inregistrare este m ai ridicat.

R a ta m igrapei totale pe jari P perioade (valori medii anuale)

f a r a si unitate 1 9 5 6 - 1960 1961-1965 1 9 6 6 - 1970
de inregistrare - °/oo °lloo °/oo

Suedia (parohie) 72 X X

Statele Unite ale

Americii (district) 65 66 69

Japonia (localitap) 58 71 78

Fran ja (localitap) 52 49 63

Cehoslovacia (obec) 31 28 26

Polonia (gromada) 47 33 27

Ungaria (hely) 38 32 28

R .D .G . (kreis) 39 32 18

Rom ania (localitate) 18 15 15

Bulgaria (raion) 20 20 19

D. Courgeau, A nalyse Quantitative des M igrations H u -
maines, Masson, Paris, 1980, p. 77— 78, 2 1 0 ; S. Okita, T. Kuroda,
M. Yassukawa s.a.. Population and Development. The Japanese
Experience, in P h . H auser (ed.) World Population and Develop­
ment. Challenges and Prospects, Syracuse Univ. Press, 1979,
p. 331.

Diferenja dintre Jirile puternic industrializate precum Statele Unite ale Americii,
Suedia p Japonia, pe de o p arte, p piri in curs de industrializare in anii '60, precum B u l­
garia, Rom ania si U ngaria, pe de alta parte, este evidenta. F o arte probabil ca m igratia
to ta li variazS, intre diferite intervale sau „praguri" de dezvoltare econom ica. P entru
(Srile care se situeaza in cadrul unui acelap interval de dezvoltare econom ica, fenomcnul
se poate menpne relativ constant. Determinarea pragurilor respective implica existenja
unor inform api asupra m igrapei totale din mai m ulte lari.

91

S ch ism in continuare o astfel de abordare pentru cazul migrafici
totale inrcgistratc in Romania (tabel 5.1.6).

Tabel 5.1.6

M igra{ia to ta ls ?i em igrarea n ets din ru ral in
R . S. Rom ania

R a ta m igra­ R a ta emigrS- Ponderea emi-
tiei to tale rii nete din grSrii n ete din
Anul rural in m igratia
totals (% )
(°/oo) rural

(°/oo)

1955 21 2,6 9,0

1956 20,9 4,0 13,3

1957 17,2 3,9 15,6

1958 19,2 5,5 20,8

1959 18,2 5 ,8 2 1,6

1960 17,2 5,9 2 3 ,3

1961 14,4 5,6 2 6 ,0

1962 14,4 5,9 2 6 ,5

1963 14,2 5,8 2 7 ,4

1964 14,5 5,6 2 5 ,9

1965 17,0 8,2 2 6 ,3

1966 17,1 8,0 28,9

1967 X 7,0 X

1968 14,6 6,4 2 6 ,1

1969 14,0 6 ,1 2 6 ,1

1970 14,5 6,5 2 6 ,5

1971 15,2 8,2 3 1 ,7

1972 16,4 8 ,1 28,8

1973 18,0 9,8 31,7

Sursa de d ate: E . Mesaro?, 1969 ?i A nuarul
dcmografic, 1974.

Datele din tabelul 5.1.6 indica o varia(ie oscilanta a ratelor de
migratie totals. In fapt, insa, fenomenul ca atare a cunoscut un pro­
ces de sporire a intensitafii, proces mascat in bunS masura de reducerea
numarului de localitati. De la 4 485 localitati (comune si ora$e) exis-
tente in 1956 se ajunge la 2 942 localitati in 1973. Aceasta scadere s-a
facut pe seama reducerii numarului de comune cu 37%. (In aceea^i
perioadS numarul de orase a crescut cu 38%.) Reducerea numarului
de localitati, de comune in spetS, a afectat variatiile de volum ale migra­
tiei totale in special dupa reorganizarea administrative din 1968, Pe
seama acestui efect de inregistrare este probabil ca se poate pune o
buna parte din reducerea de intensitate a migratiei totale dupa 1968.

92

Diminuarea numarului de comune, prin regruparea acestora, a afectat
in special inregistrSrile referitoare la migratia rural — rural, in sensul

reducerii ponderii acesteia in migratia totals.

Explicarea variafiilor de intensitate ale migratiei totale se impune
a fi fScutS diferen^iat, pe subperioade, in funcfie de particularitSfile
fluxului de m igrate dominant in migratia totala.

Inainte de 1950, in condifiile a mai pu^in de 25% populate urbana
din popula{ia totala a {Srii, migratia rural — rural a fost fluxul domi­
nant. In perioada 1951 —1953, odatS cu lansarea unor ritmuri rapide
de industrializare socialists, este probabil cS migratia rural — urban
a devenit fluxul dominant sau, oricum, apropiat ca valoare de cel al
migratiei rural — rural. Intre 1953—1957/1958, in condifiile reducerii
substantiate a volumului de deplasSri definitive de la sat la ora?, este
posibil ca migratia rural — rural sS fi redevenit fluxul dominant.
Dupa 1959/1960, migratia sat — ora? revine la o intensitate ridicata
si, probabil, ?i la situafia de flux dominant.

In funcfie de nivelul mediu de intensitate ?i de natura fluxului
component cel mai important, migratia totals poate fi segmentatS in
etapele: inainte de 1950, 1951 — 1953/1954, 1954/1955 — 1957, 1958 —

1960, 1961 — 1970 ?i etapa care incepe cu 1971.
Intensitate maximS a fenomenului este InregistratS la inceputul

anilor '50 ?i dupa 1971, iar cea minimS in anii ‘60.
Diferitele componente ale dezvoltSrii economice ?i sociale au

influcnfat asupra intensitStii migratiei totale in special prin interme­
diul navetismului, al migratiei rural — urban, rural — rural ?i inter-

zonale.
Variabile navetismului rural — urban ar putea fi aproximate

prin intermediul raportului dintre ponderea popula£iei nonagricole

in total populate ocupatS ?i ponderea populafiei urbane. Dat fiind
faptul cS populatia nonagricola este situata majoritar in urban, este
de a?teptat ca navetismul rural — urban sa fie cu atit mai intens cu
cit indicele respectiv are valori mai ridicate. Evident, avem de-a face
cu o aproximare foarte „largS" a fenomenului. Indicele respectiv dS
erori de estimare (subapreciere) in special pentru trecutul apropiat,
dat fiind faptul cS are loc o cre?tere a ponderii locurilor de muncS nona-
gricole amplasate in rural, in totalul locurilor de munca din aceasta

categorie.

93

Diferentele dintre valorile succesive ale indicelui mentionat pot
fi considerate ca semnificative pentru sensul de variafie al fenomenului
de naveta rural — urban (tabel 5.1.7).

Tabel 5.1.7

Schimba.ri in in ten sitatea navetism ului ru ral — urban

1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980

Indice navetism rural — 1,05 1,13 1,08 1,29 1,25 1,44 1,42
urban - 0 ,0 4 0,19 - 0,02
Diferente intre valorile X 0,08 - 0 ,0 5 0 ,21
succesive ale indice­
lui

Sursa: A n u a ru l statistic, 1981 (calcule proprii).

Conform acestor estimSri, navetismul rural — urban cunoa^te o
cre^tere mai accentuata in special in perioadele 1950—1955, 1960 —1965
$i 1970 — 1975. Se pare ca in special in perioada 1960 — 1965
efectul navetismului de a frina migratia rural — urban este mai pu(in
compensat de ac(iunea altor factori cu influenta asupra migratiei.

Variatia de intensitate a migratiei rural — urban se regSseste,
in mare, in variatiile pe care le suportS migratia totala. Exceptia o
constituie perioada 1955 — 1957, cind migratia rural — urban este
redusS atit ca intensitate, cit $i ca pondere in migratia totala, acest
ultim fenomen avind insa in aceea^i perioada o intensitate ridicatS.
Se poate presupune ca, pentru perioada respectiva, migratia rural —
rural preia rolul de principals components a migratiei totale. Indica-
tiv in acest sens este faptul cS, dupS 1950, perioada in care nupdali-
tatea din rural atinge valori maxime (intre 10,7%o $i 11,2%0) este
cuprinsS intre anii 1955—1958, deci aproximativ concordant cu etapa
la care ne referim in analiza migratiei totale. Afirmatia are in vedere
faptul cS o parte importantS din cSsStoriile efectuate in mediul rural
se fac prin schimbarea comunitStii de rezidentS pentru cel putin unui
din parteneri (sode, mai ales).

Migratia interzonalS (de tip rural — urban sau rural — rural)
a contribuit la inregistrarea unor valori ridicate ale migratiei totale
in special in etapa 1951 —1954, cind principala fortS de atracde a migran-
tilor o constituie ora^ele mari (G. Retegan, I. PScuraru, 1974: 53),

care sustin desfS^urarea unor fluxuri de migratie pe distante mari. O

serie de alte evenimente — precum deplasSrile provocate de fenomene

94

de secetS acuta sau de reglementSri restrictive de stabilire a rezidenfei
sau de cStre al(i factori — $i-au pus amprenta asupra intensitS|ii migra­
tiei totale, in special in anii '50.

5.2. Compozijia migratiei in functie de aria
de desf£?urare (intra- sau interjudetean^)

Diferentelor de calitate a vietii $i de intensitate a comunicSrii dintre
zonele social-economice le corespund fluxurile interzonale. Cu cit aceste
diferente sint mai puternice, cu atit migratia interzonala este mai puter-
nicS decit cea din interiorul aceleiasi zone. La rindul lor, diferentele
reflects fie anumite raporturi istorice de dezvoltare intre zone, fie pro-
cese social-economice contemporane de restructurare a acestor raporturi.

Analiza migratiei in functie de aria intra- sau interjudeteanS
de desfS^urare constituie un mijloc de estimare a procesului, din acest
punct de vedere. (De$i zonele social-economice nu se suprapun intru-
totul cu judetele, sub constringerea datelor disponibile sintem obli­
gati sS adoptSm ca ipotezS de lucru ideea cS judetele nu sint numai
unit&ti administrative, ci $i social-economice, localitStile de pe cuprin-
sul lor constituindu-se intr-un sistem teritorial.)

Migratia interjudeteanS are o pondere mare in migratia totals.
In volumul de migranti pe durata vietii inregistrati la recensSmintele
din 1966 si 1977, fluxurile interjudetene au o pondere de 54% (Recen-
sdmintul, 1966, vol. IV, Recensdmintul 1977, vol. I). Dat fiind faptul
cS migratia intre judete este, dupS cum vom arSta in continuare, in
mare mSsurS migratie rural — urban $i datoritS mortalitStii diferen-
(iale intre cele douS medii rezidentiale, cifra respectivS supraestimeazS
intensitatea realS a fluxurilor interjudetene. (Situate similarS cu cea
comentatS in subcapitolul 5.1., in legSturS cu tabelul 5.1.3.) CS avem
de-a face cu o supraestimare a intensitStii acestor fluxuri atunci cind
se lucreazS cu date de recensSmint asupra migrantilor pe durata vietii
rezultS si din faptul cS ponderea migratiei interjudetene in totalul
celei rural — urban a fost in perioada 1968—1972 de 44% (in timp
ce, conform estimSrilor fScute cu migranti pe durata vietii, aceastS
pondere era in 1977 de 55%).

Migra(ia interjudeteanS are cea mai mare pondere in fluxurile
cu destinatie urbana, in cele urban — urban, in special (tabel 5.2.1).
Aprecierea, de?i fScutS pe baza inregistrSrii migrantilor pe durata vietii,
este consistentS cu constatarea cS migratia interurbanS se desfS^oarS
pe distante mai mari decit celelalte tipuri de migratie (cu care este com-
parabilS).

95

Tabel 5.2.1

Ponderea m igratiei interjude]:ene pentru fiecare din fluxurile Intre tipurile
de loca]itS.].i (m igranti pe d u rata vietii, 5 .0 1 .1 9 7 7 )

%

__ DgStinape Ora?e ■ Comune Comune Total
Origine suburbane

Orase 77 53 5-1 73
Comune
suburbane 47 24 37 44
Comune 55 56 37 51
54
Total 60 54 39

Sursa de d a te : Recens&mlntttl, 1977, vol . I, tab. 2 1 .

5.3. Relatii intre tipuri de fluxuri de migrate

Verificarea ipotezei asupra caracterului sistemic al fluxurilor de m igrate
va fi facuta in continuare prin analiza c-orela^iilor dintre intensitatea
acestora.

Conform premiselor teoretice avansate, este de afteptat ca, in
masura in care comunitatile locale de un anume tip —•urban sau rural —
de pe teritoriul unui judej functioneaza ca sisteme sociale locale, intre
intensitatea fluxurilor de m igrate corespunzatoare sa existe corelajii
semnificative.

Dintre fluxurile care se determina in funcfie de caracterul urban/
rural, intra-/interjudejean fi definitiv/pendulatoriu al migratiei, dis-
punem de date numai in legatura cu tipurile rural — urban interj ude-
£ean — rata de imigrare (RUI), rural — urban intrajudejean — rata
de emigrare (RUj), rural — rural inter] ude^ean — rata de imigrare
(RRI) fi navetism la nivelul judejului (N) 3.

• N — p roporpa de naveti^ti tn totalul personalului m uncitor al jude^ului nu este
propriu-zis o masurS a unui flux, nefiind specificate originea ?i destina]ia s a ; acest indice
tl considerSm totu ?i c a sem uificativ pentru in ten sitatea m igratiei pendulatorii s a t —o raj,
j ti u t fiind cS,, in conditiile actuale, navetism ul este un fenom en prezent in special Intre
aceste tipuri de localitS'fi. U n studiu de caz fic u t pentru judeful Buz2.u pledeaza In spri-
jinul acestei afirmafii — M. Bacanaru, I. Petre, I. B icS naru, 1978; 2 9 1 —292.

96

Corelafiile dintre intensitafile acestor fluxuri sint prezentate
in tabelul 5,3.1.

Tabel 5.3,1

M atrice de corelap e dintre flu xuri de m ig rap e in
funcfie de mediul rezidenfial si a ria in tra- sau inter-

jude^eanS. de desft^urare *

RUI RUt RRI j N
1

RUI 0 ,_4 3 0,53 — 0 ,2 5
RU, 0,78 -0 ,5 5
RRI -0 ,3 8
—

* Vezi in anexa 2 —v5, v6, v9, v 6 6 ; pentru
/> = 0,0 1 , r — 0,42.

Selectind numai corelajiiile de maxima intensitate, relatiile din­
tre cele patru tipuri de fluxuri se prezinta grafic ca in figura 5.3.1,

Navetismul se afla deci in relatie negativa cu toate formele de
migratie definitiva semnificate prin variabilele incluse in analiza, in
special in raport cu MRUj.

Rela(ia negativa dintre migratia rural — urban intrajude(eana
si navetism poate fi interpretata in ipoteza ca in majoritatea judetelor
se reduce tot mai mult „specializarea" satelor in a da fie migranfi defi-
nitivi, fie naveti§ti pentru ora$, Numai in masura in care cele doua tipuri
de comportament de migrafie ajung sa f ie prezente in acelcapi localitdfi
rurale pot intra in „concurenfd", accentuarea unuia ducind la estomparea
celuilalt. Este probabil ca dezvoltarea rejelelor de transport in comun
^i o serie de alji factori (asupra carora vom reveni) au contribuit la adop-

tarea comportamentului navetist rural — urban $i in satele care ante­

rior erau relativ izolate.

RUl 0 .53 RRI
- 0,55 0 F ig . 5.3.1. — Corelatii semnificative intre principalele

tipuri de m igrate,

RUj

Rela^ia puternica dintre fluxurile de tip R R I si RU, (fig. 5.3.1)
poate fi interpretata ca argument pentru susjinerea ipotezei „migra(iei
in lan (": emigrarea din comune in ora^ele aceluia§i judet creeaza o cerere
de forta de munca pentru agricultura, satisfacuti prin atragerea popu-

97

la^iei active din comunele altor judete. Migratia de tip R R I se dezvoltS
insa $i ca urmare a efectului combinat dintre o cerere mare de forta
de munca in orasele de la destinatie $i acordarea dreptului de rezidentS
in marile orase in mod selectiv, favorizind speciali^tii, personalul cali-
ficat. (0 astfel de selectivitate a fost pusS in eviden^a pentru cazul
municipiului Brasov — L. MSdSras, 1980.) Pentru emigrandi din rural
fara sau cu nivel scSzut de calificare, stabilizarea in comunele din apro-
pierea marilor ora^e este impusS tocmai de aceasta selectivitate.

Trecind la nivelul individual de analiza, se poate infera concluzia
ca principalele motivatii social-economice ale emigrSrii rural — rural
pe distante mari sint legate de exercitarea unor ocupatii fie in comune,
in unitati agricole dezvoltate, fie in centre urbane, ca navetisti. Este
probabil ca a$a stau lucrurile avind in vedere, in plus, faptul ca judetele
cu cea mai mare atrac^ie a ruralilor de la mare distan|a sint caracteri-
zate atit prin grad ridicat de urbanizare, cit $i prin nivel ridicat de dez­
voltare agricola. Acesta este cazul judetelor Timis, Constanta si Ilfov
(considerat in limitele sale de pina in 1981 $i avind in vedere functio-
nalitatea sa conjugate cu cea a Bucurestilor).

5.4. Relatii intre fluxurile
de migrate interjudetene

5.4.1. Fluxurile cu destinatie in urban

In cadrul capitolului 4 fluxurile de migratie au fost abordate numai
prin prisma volumului sau intensitSdi lor la origine (ca emigrare) sau
la destinatie (ca imigrare). Cu ajutorul analizei cauzale au fostpuse in
relate variabile socioeconomice cu variabile de emigrare sau de imigrare.
Pentru principala variabila referitoare la migratie interjudeteanS — imi-
grarea ruralilor in orase situate in judete diferite de origine —, prin­
cipalul factor explicativ 11 constituie ponderea populatiei ocupate in
sectorul de stat al economiei in total populate.

Prin acest gen de analiza se accentueazS rolul factorilor care actio­
neaza la destinatia fluxului (in cazul in care variabila dependents este
imigrarea) sau la origine (in cazul emigrSrii).

Premisele teoretice formulate in prima parte a lucrSrii conside-
rau ca factori explicativi ai migratiei nu atracda sau respingerea social-
economicS de la destinatie $i respectiv originea fluxului, ci raportul
dintre factorii care acdoneazS la origine $i la destinatie. Pentru a cunoaste
acest raport si rolul pe care 11 joacS in influentarea procesului de
migratie, se impune un alt tip de analizS, in care fluxurile sS fie conside­

98

rate in sensul lor propriu, ca multime de persoane care se deplaseaza
intre o origine si o destinatie comuna.

In masura in care fluxurile respective au nu numai un continut
statistic (agregare a unei multimi de persoane cu caracteristici comune),
ci si unui social, atunci este de a?teptat ca sensul si rela|iile dintre flu­
xurile interjudetene sa exprime o ierarhie de dezvoltare intre judetele
implicate in relatie.

In plus, acest tip de analiza are avantajul de a permite verificarea
existentei unei corela|ii intre raporturile de dezvoltare si relatiile de
comunicare intre arii teritoriale aflate la niveluri diferite de dezvoltare.

Urmarea acestui drum de analiza este mult complicate de numarul
mare de fluxuri posibile in miscarea migratorie interjudeteana ((40 x 40) —
— 40 = 1 560 fluxuri). Evident, o harta in care trasezi pina la 1 560
de „linii", reprezentind tot atitea fluxuri, este foarte greu de citit ?i,
prin aceasta, foarte putin utila.

Intreprindem o prima analiza asupra fluxurilor de migratie inter­
judeteana cu destinatie urbana (originea lor este nespecificata, putind
fi rurala sau urbana). Aceste fluxuri sint in buna masura (73% din total
migratie interjudeteana cu destinatie urbana) fluxuri rural — urban.
Folosim datele recensamintului din 1977.

Pentru reducerea unei realitat complexe la liniile ei esentiale,
retinem in analiza pentru fiecare judet c^ e doua fluxuri (de gradul I

II) — cele care la origine au cel mai mare volum. In al doilea rind,
renuntam, pentru moment, la municipiul Bucure?ti, a carui putere
de atractie depase?te cu mult pe a celorlalte ora?e. Construim deci o
configurate a fluxurilor de migratie principale facind abstractie de
orasul-capitala, care constituie principalul centru de atractie pentru

24 din cele 39 judete ale turii (in baza cifrelor de m igrant pe durata

vietii, 1977). Pentru aceste judete au fost considerate ca fluxuri prin­

cipale cele al caror volum se situa pe locurile doi si trei (pe locul I fiind

emigrarea la Bucuresti). Din cele 39 X 2 = 78 fluxuri, au fost retinute

un numar de 62, care indeplineau conditia de a nu fi dublate de un con-

traflux de volum mai mare. Deci, daca mfj este fluxul de migratie

din judetul i in orasele judetului/, atunci acesta a fost retinut ca flux

principal daca §i numai daca m i} > mH.

Pentru a trasa in intregime harta regiunilor sau sistemelor inter­

judetene, cu destinatie urbana, se impune luarea in considerate — in

aceasta etapa a analizei — a rolului jucat de Bucuresti- Am considerat

ca judete care graviteaza in jurul acestui ora? pe cele al caror flux spre

9&

Bucuresti este mai mare de 4 ori 4 fa(& de fluxul de emigrare de volum
imediat’ inferior, din acela^i jude(. Au rezultat 8 fluxuri principale de
gradul I spre Bucuresti, de la Arge$, Dimbovija, Prahova, Galati, Ialo-
mi(a, Constanta, Ilfov $i Teleorman. Corespunzator, pentru aceste
judete fluxurile care fusesera determinate ca „principale de gradul I"
au devenit, prin luarea in consideratie a atracjiei Bucurestilor, „prin~

cipale de gradul II " .
In continuare am procedat la construirea unui indice al atractiei

urbane (migratorii) a judetului prin calcularea diferen(ei dintre num&rul
fluxurilor principale de sosire §i cele de plecare din judej. In prealabil

am ponderat numarul fluxurilor (de sosire/de plecare) care la origine
au avut volumul cel mai mare cu 2 , iar pe cele care la origine au fost
pe locul al doilea cu 1 (vezi tabel 5.4.1)5.

Tabel 5.4.1

N um arul de fluxuri interjudefene principale de sosire in centrele urbane ale judefului
sau de plecare din judef (m igranfi pe d u rata viefii la recensam intul din 5 .0 1 .1 9 7 7 .

Judeful N r. fluxuri de N r. fluxuri de Indicele de
o• sosire plecare atracfie in urban

gradul I |gradul II a m igranfilor (I A)
gradul I gradul II
12
5--= ( ( 1 x 2 ) +
3 4 + 2)— ((3x2) +

+ 4)

Alba (AB) 11 -3
-2
Arad (AR) 111 -1

Arges (AG) 211 1
—2
BacAu (BC) 111 -3

Bihor (BH) 111

B istrif a-NAsAud (BN ) 11

1 Pragul este relativ arb itrar ales. Pornind de la faptul c i Bucurestiul este de
peste 6 ori mai m are decit u rm atoru l ora? in ierarhia volumelor de populafie, am fi p utu t
considera aceasta cifra drept prag. Coborirea la 4 a fost facuta in u rm a analizei intregii
serii de raporturi „volum flux spre Hucure?ti/volum flux spre alt judef, de intensitate
im ed iat inferioarA". In jurul cifrei 4 se produce o „rupturA " a seriei de d ate.

5 U n astfel de indice estim eaza a t it in ten sitatea flu xurilor de im igrare in rap o rt
cu un judef dat, cit si extensiunea cimpului de migrafie din care in judeful respectiv
sosesc m igranfi. Cu cit indicele este m ai m are, cu a tit centrele u rbane din judeful respec­
tiv a tra g m ai m ulfi m igran fi, din m ai m u lte judefe. Validarea acestu i indice se p oate face
?i prin rap ortarea sa la un indice care estimeazA numai intensitatea atracfiei urbane
a m igranfilor (calculat ca ra p o rt intre m igrafia netA pe d u rata viefii in centrele urbane
ale judefului ?i populafia nonmigrantA din judef). Conform asteptArilor, din totalul de
4 jud efe cu im igrare maximA (peste 800°/M, 3 sint judefe definite d rep t ..cen tre de im i­
g ra re ", din 14 judefe cu em igrare m axim a (peste — 800°/oo), 12 sin t din categ oria „cen-
trelor de em igrare" (vezi com entariul la tabelul 5.4,1).

100

Tabel 5,4.1 (continuare)

5 = ((1 X 2) +
0 1 2 3 4 + 2 ) - ((3X 2) +

+ 4)

Boto^ani (BT) 11 —3
B rasov (BV) 13
Br^ila (BR) 37
-3
Buz&u (BZ) 11 —3
Caras-Se/erin (CS)
11 0
Cluj (CJ) 4
Con5tanfa (CT) 11 2
-2
C ovasna (CV) 3 11 1 —3
Dimbovita (DB)
12 1 4 ,
Dolj (D J) 3
Galati (GL) 1 -—3
Gorj (G J) —3
H arghita (HG) 11 6
Hunedoara (HD) —3
Ialomita (IL) 22 1 6
Ia?i (IS)
Ilfov (IF) 22 11 -1
M aram urej (MM) 2
Mehedinpi (MH) 11
Mures (MS) —2
11 0
Neam t (NT)
Olt (OX) 24 1 —3
Prahova (PH) —3
Satu M are (SM) 11
Sftlaj (S J ) 1
Sibiu (SB) 31 1 -3
Suceava (SV) —3
Teleorman (TR) 1 11
Timi? (TM) 5
Tulcea (XL) I1 1 -2
Vaslui (FS) —3
Vilcea (VL) 111
Vrancea (VR) 9
Bucure?ti (B) 1111 —3

11 -3
—3
11 -3

12 1 1 16

11

1
2 11

1 11

11

41

11

11

F1

11

8

Un prim rezultat al acestor opera(ii este clasificarea judepelor din
punct de vedere al comportamentului lor de migratie in cinci categorii.

I. centre de imigrare, cu indice de atrac(ie mare $i fara fluxuri
de plecare de marime semnificativa 6: Bucure^ti, Brasov si Timi§ (evi­
dent, Bucure^tiul ar avea un indice mult mai mare daca procedeul
de construire nu 1-ar defavoriza);

8 Cele m ai im p ortante din fluxurile lor de emigrare au un volum m ai mic decit
contrafluxurile corespunz&toare.

101

II. centre de imigrare-emigrare, cu indice mai mare decit zero si

cu fluxuri de plecare de m arime sem nificativa: Iasi, Hunedoara, Sibiu,

Cluj, Dolj, Maramures, Bacau, Constanta, Galati;
III. centre de „tranzitie“, cu indicele de atracfie egal cu zero,

respectiv cu fluxuri de emigrare si de imigrare egal la numar: Caras-
Severin, Mures §i Prahova;

IV. centre de emigrare-imigrare, cu indicele de atractie (IA) —2 <
< I A < 0 : Arad, Bihor, Covasna, Ilfov, Mehedinti, Suceava, Arges;

V. centre de emigrare, cu IA < — 3, respectiv fara nici un flux
de sosire de marime semnificativa; in aceasta clasa sint cuprinse 18
judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Buzau, Dimbovita,
Gorj, Harghita, Ialomita, Neamj, Olt, Satu Mare, Salaj, Teleorman,
Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.

Pe baza acestei clasificari se poate trece la reconstituirea relatiilor
majore dintre fluxurile de migrate.

Urmarind distributia fluxurilor pe harta (vezi fig. 5.4.1 si 5.4.2),
se poate vedea cu u^urinta ca miscarea migratorie interjudeteana, este
orientata in 1977 cdtre cele trei m ari centre de im igrare: Bucuresti, Brasov
si Timis. Intre ele, acestea sint relativ independente, in sensul ca nu
exista fluxuri de gradul I (cu intensitate maxima intre fluxurile de
emigrare de la origine) care sa le uneasca direct. Desigur, factori de
natura social-economica actionind pe durata mare de timp au contri-
buit la aceasta situatie. Atractia migratorie este, probabil, $i rezul-
tat al unei anume ceniralitcifi geografice: judet ele Timis, Brasov si
Galati sint plasate pe o „banda‘‘ care traverseaza tara de la vest la est,
in apropierea liniei mediane dintre extremitatile de sud si de nord
ale tarii.

Considerind ca apartin aceluiasi sistem de migratie judetele legate
direct sau indirect printr-un flux principal, a rezultat configuratia pre-
zentata in fig. 5.4.1.

Exista deci trei mari sisteme de migratie definite prin princi-
palele lor centre de convergenta a fluxurilor:

I. sistemul Timis ~ Hunedoara — Cluj — Dolj (14 ju d ete);
II. sistemul Brasov — Sibiu (7 judete);
III. sistemul Bucuresti — Galaji — Constanta (13 judete).

De mai mica intindere sint sistemele:
IV. Ia s i (4 ju d e(e);
V. Maramures (2 judete).

Rod al unei succesiuni de operatii tehnice relativ numeroase,

gruparea judetelor in astfel de sisteme se cere argum entata si inter-

pretata.

Principala ipoteza interpretativa pentru aceste evidente empi-
rice este ca structurarea fluxurilor de migratie reflectd (a) o ierarhie spe-

102