MAX RONGE ,.-1-*. *
SPIGNAT
$r
CONTR,ASPIONAJ
(Spionaiul mrililar 5i induslrial)
Traducere de DIN PAR.TEA EDITURIII)
VERBITCHI PAUL
.Autorul gi-a intitulal lucrarea: ,,Spionaiul militar gi indus'
ln aceasti carte sint expuse principiite de
triaL". El insd a consacrat spionaiului industrial doar un capitoi
organizare gi tehnica activitltii serviciilor
mic ; in schimb, cea mai mare parte a cdrlii e inchinatd spiona'
de spionaj ale statelor striine. Cu toate cii
lucrarea are o serie de lipsuri, de inexacti- jutui gi contraspionajului militar. De aceea, incd de la prima edi-
tdfi, iar unele fapte sint expuse incomplet,
ea cuprinde totugi numeroase date intere- !ie, traducerea ln limba rusd, a acestei cdrli a fost denumito.
,,Spionaj ;i contraspionai", ceea ce, fdrd indoiuld, corespunde
sante care dau posibilitate cititorilor si cu-
noascd scoourile si sarcinile snionaiului.
rnai bine conlinulului.
fulax Ronge, ofiler din marele stat maior austriuc, a fost ;eful
biroului de spionaj incepin"d din anul 1913 9i ptna ln sfirgitul
rd,zboiului mondiaL din anii 1914-1918
Cartea lui Ronge nu prezintd tabloul complet al organizdrii
pi nici toate metodele de muncd folosite de seruiciul de spionai
ir austriac. Insugi Ronge preaine pe cititori cd ,,iuritmintul ttu-i
ir
permite sd f ie sincer". TotuSi, lucrarea cuprinde un material lap'
+ tic bogat, ilustrind organizarea gi tehnica actiaitdlii seruiciilor
de spionaj. In carte sint ardtate de asemenea cele mai rd'spi.rt'
dite mijloace de spionnj din timpul primului rdzboi mondiaL, a'
plicarea lor in practicd ,si colaborarea dintre ele.
Printre altele, cititorul militar ua gitsi in lucrare date mal
mult sau mai pulin cuprinzdtoare despre pregdtirea seraiciului
l; Din parte.a editurii ruse (N. R.)
de spionaj eustro-ungar tn aederea desfdgurdrii actiuitdlii din In tr917, fiecare d.iuizie de infanterie a primit cite palru grupe
(posturi) de obseruatori tere;tri, inarm'ali cu lunete de obseruatt:
timpul primului rdzboi mondial,
pi binicluri, fieaare d'iaizie de caaalerie - cite trei grupe' iar
Seraiciul de spionaj austriac, mlnd in mind. cu cel german, corpuCrialeradcteeraisrmticatedfa-ptuclltecdo, grupii'
utuncea
;i-a indreptat tdigul principal impotriua Rusiei. Cu mult inaint:: cind o mare unitate era tn'
de primul rdzboi mondiaL, au fost create centre de spionai tn
lcoloecrauiu,itditn,nsfasruuubnmoterudt'caintttedLaUinxmtsr-auubrnioifaiulelntr,istreddclttinonrtnoaeulafursoopnsteiutelua' ieC,ccuhtiluiaallatleooccbuSsaeiirntartaee'''
toate punctele strategice de pe frontiera apuseand. Ronge da
multe date despre modul in care erau introdugi spionii, tncd din
timp de pace, la obiectiaele mtLitare, ;i despre felul cum se desfd- qbseraalorii erau legali de un anwrtit teritoriu 9i nu de o anumilit
gura actiaitatea de diuersiune.
mare unitate sau unitate. Austriecii au aplicat acela1i principiu
De asemenea, cititorul militar trebuie sd dea atenlie ;i da- teritorial ;i pentru agenturi, interceptdri radio 9i telefonice' pre-
cum si ?n ceea ce priaeSte ascultarea.
telor priaitoare Ia seraiciile de sptonaj din statele majore ale
trupelor. Reiese cd tn timp de pace biroul de spionaj al marelui b atunlie deosebitd meritd datele priuitoare la organi.zdrea
stat major din Austro-Ungaria nu se ocupa cu problemele de seraiciului rle inlerceptare radio ;i de ascultare a conaorbirilor
lelefonice, precufti Si cele
cercetare din cadrul trupelor. Cu ex,ceplia caualeriei, care in t\ I cu priaire la succesele oblinute de
cadrul pregdtirii d.e luptd punea accent pe cercetare, pregdti- ,i austrieci in clescifrare& corespondenlei inamicului'
rea trupelor tn oederea cercetdrii nu se fdcea in cadrul pregdtirii i CarteaLuiRongeafenulneroaselipsuri,inexactitdlisi|apte
tactice generale. Dar, a;a cum a ardtat experienla rdzboiului. 'i ,:t expuse incomplet, ba chiar denatutdri constiente' Cu toate d'
I
din anii 1914-1918, cu toatd aceasld, excepfie, caaaleria austria- c'stea, ea trezegte interes in ceea ce prksegte cunoagterea sarcint'
I tor si scopurilor spianaiului, a practicii Ei tehnicii actiaitdlii or'
cd s-a douedit nepregdtitd ;i incapabild sd ?ndeplineascd misiunl
de cercetare. I
ganelor de sPlor:ul.
In statele majore nu exista nici un specialist care sd se preo- i
cupe de modul de procurare a informaliilor despre inamic, De I
prablema aceasta erau neuoili sd se ocupe \n;igi comandanlii de \:t
batalioane gi de regim.ente, iar la statele majore ale diaiziilor ,t I
qi corpiurilor de armatd b-azdlu. cPredtltonrgiiddsitnatesleecmliialejoroepaelreafciio,rppua--
ralel cu sarcinile lor de
rilor de armatd gi ale diaiziilor ce aclionau independent se gd'
seau imputernicili ai biroului de spionaj de pe lingd statul ma-
ior al arrnatei, care se acupau exclusia cu conducerea actiaitdlii
aggnlilor.
Situalia aceasta a dd,inuit pind in anul 1917, ctnd in statelt
rnajore ale bataLioaneLor a fost introdusd funclia de ofiler cu cer-
cetarea gt cind la diaizii gi Ia corpuri de armatd, problemele cer-
cetdrii au fost date irz sarcina unul ofiler din organul operatia.
4
s<r-;aacl;-lee:htiuaai-"mArsl;umbdi."ia.a";sdiuttndeie"i.c,i;dascTAa'prderia-oienpin;tms'aatueltjmi..irtdreOrpiuut6rnpdgcteeea"oalunenpueassclidedeeoe,adfarroreaacabgptmsielmvlpeiccietnodeinmin!rtciaiapinajuufpde.ulaielnTedb.eis.lgpilpolruu$iusospilpentddliaeer'iijnY'lnpoiclnergrteetvcdaoi,eirttraop1epur-aur:Et,lll
-im;.riagirde.'r;mF3ar-sr;up1r.alr*,-1pirbiln" n'itltare. In primele rindturi, dind exemp\u'
altfel, succesele. lui Naaspeorlevoicniu,ltu".i
"d,e"ps!pt-iotin-1all
aclmirabila activitate
CAPITOI-UL I "trcit;oldu;in,n;irr"n:rittinde1it;"8'i.rt6itnt;r4-eiu,crils;oinip1rr8ieatt6iz.um4e,ccpiabteuttigr&loodrfuuidilelzcrbodliroer-pEriius,ui lpucluidn6iopncs.iaaturarijbmnDaoauauf1li{nsdeWet,rrm.iaailCavhcearecaarlaamvc,aetbtaevit.torrdiondseutejiGacl^pdrPuruenin{f-iisdn!ppo!el:rdorlfe--'
Dezvoltarea servici,ului de spionaj militar in timpul monarhiei a- luaptraussuipi raa sinaceEpi uprtosbdlemfiea decoratiilor. raza de activitate a
habsburgice cuprinsd in
asa.lsi crpd.u.rz?onbi_doncii.uultirrine-mraii.npmPfuoicerriunmtsluraturi{di.fivsieeidtccueahasriepl,iarsceopEiminoi aaninnmatdjeiuacnlm, laiepilneeftocpesirtttootdotpevariatiiim.rtd'pcgOroeurrglitmaacnpnleoitzdraetraruensmatii .rgnnuiot noastre'de spionaj in mallie 1866. Spionajul a.. fost
a" instan{ele regionale din Boemia, Moravia 9i Silezia,
"a-eE""tri comandamentul re-
fortiielei losefstadt, de
i"pgo.oi"cosman"toula"mludt aiipnianrrcOoMuerveraomiazmraaoaevrniifiunotauvs.idtaCzvinieoenliTcprGaorrrupteispnaasec-ura,ilo9crraeirpmede,eacrtecchaoriaitmtroiandrniuudmpladonmdoceesndtErteuuio-l,asagepebcinroietinsraitinitl-
serviciului. de spionaj s-a dezvoltat treptat, o^ datd c.l ?ezvolta-
rea meseriei armelor. tIonttortedzeualutantaeleoraglatinvuitldaficiedsetasfddgeuorasteeb, itiaar
reunit intr-Lrn singnr
geful militar le-a folosit drept bazd pentru hotirirea ia. iruat sd men{ind legdtura cu agen{ii secrefi.
Pind.la siirgitul secolului al XVIII-lea, se infiin{au biroun Serviciui de al armatei de
speciale de spionaj numai pe lingi statele majore ale' comanda. sp-ionaj al caitierului general
nord, infiinlat la condus de cltre
16 mai-1866, a fost_atit de bine
ltnroiimezcrobaptolbuicn,leueoin-'ppmte-riuaroaislo{oiierinlneevilisuo-rlnadKumsadtareslsieevnsmoitenzirn,iTaufetongauernbtthueuoinmfj,ociucnulctnciouitn,scdcududrprtmofdilredeaxpilpnerefaaasccifaeedas,gstuietnhi-
nrentelor suprerne ;i numai in timp de rdzboi. Ele lucrau sub
mcoint dmucaer6re.laesotafit[enriialojorrm), acraereluidecaarstieemr egieeaneerxaisl ta(dninuml8a6i 5indteinnrup-
smgsncudeetdaenainrtjuv{ur.tfidrieiilcaaeuzn.icdlubioueeltommnrrsdieup.etiasperlncieeetusaocfl-iporon.fresiiarao{pt;ce.rmn.itooreMati_inclojaonld.earrarei'rIttgjacnucjgiulvirssfeasiailesnmeefvoatoc,pollrdourlcsiainanfuiddib!tgcp1uueialialcaeotueas{raxipisaedrgdei-aigrinpadsnxtrldtaitoramrarut--m,otroaepriaatnidet'cladtilplaiieor-.uccmortDaertsuearmlataepitrt|ciaeaooitiisenbrrnceiirelrtuieinclamuanoefainuluatpicsonitsecuumippooerliLdonforria,i--i--i
privinle. Tot atit de bine a lucrat 9i serviciul de spionaj organi-
zat impotriva Italiei.
1866, in activi,tatea servi-
pe ta mijlocul lunii noiembrie
ci,auiuitnoluoriiiutdateiitiiLspiiriaocnnivcaiojie-ageainrmtfeoarsvntednruiitnpotaip'ne9iirui1o. 8a{ed7sd0d-d1ve8i17ar1cya,elsm' eAierbv.iiacL.ieuiglndd.tueti.mrsappicuou-l
na"j a cdpitat o oarecare stabilitate.
tactice gi strategice. au fost editate ,,Instrucliunile serviciului de spio-
zr d.eIrnrentiimt lpimupl erdizebcoirutluaci tpicuartalint iiamrpaostreivianvreecvhoislue.{iesirtrfr-aranfcieazese, tn |SZZ
naj,., care se refereau mai ales la activitatea_pe teritoriul Ita-
liei, puternicul nostru inamic din sud-vest. Pornind cr'e la ne'
6
cesitatea de a se face--economii, instructiunile acestea prevedeau lul de sud, alimerrtate de Italia, au silit forurile militare si in-
tensifice spionajul. In aceastd privin!5, biroul de spional al co-
intrerIunptreoredaucaecretiavitsi{eiirvdigciuspluioi nmajimlitialitragreinnertaiml 'podbeliffaacteo.riu in mandamentului militar din Insbruck a fost ajutat de secfiile dc
poli{ie de frontierd, de poli{ia din Trient, de diferitele posturi
aproape toate statele europene, reducerea termenelor?e mobili- de jandarmi gi de consulatele din apropiere. S-a trecut la cerce-
tarea sistematicb a fortificafiilor italiene de la frontiera LirolezL.
pLbrzgcdooaeuaeaarrlrbeaaetaaeirr,lgae,cldceeuaeienanacszptsoipvsdd,tnaioeeroac,elcrnttevaaufiaitnirrrcjeseurtdirdauulqaeu-lltrrgieremndii,aseneglcnmictlesufroicuspb_hrapdiuosereainignnlltnoaiulgtiitrijriiialmdnislsvreaddepcree-dpafEiadarnoeuicbreenfeapop{.tdaneiaeaSeclierreettdpri,iiiziezdincaannbetrunteteorrcinuauiii,'dmfceilbipiicapntnfloueaeantstrtriaaaoam.iutrmnepiiasruSigicidnlielbaorian.ndridmr,e{eriipulsipoccarnfaorddac_,--.- trn 1908, biroul de cercetare a fortificafiilor, din comitetul teh-
st:rsee:-e1laaobu:rii.rngidtnrrlon"dis"cuaaesrfciipniinleoaclreianmmtgaai.illiiataad{mireloebsrasisnmtarddtieleiinhtleeanri;gcii,ai rfaeumpneirlcleei{tzmaieerendn;tartes*nid{oerflieiien.toftduirattcr_tadrtroerinr+-da.tepturoi_-t-
nic miiitar, a fost inclus ln cadrul biroului de spionaj al ma-
relui stat major. Comandame,ntul -quprem din Sarajevo a luat
asupra sa sarcinile de spionaj pe care mai inainte le lndeplinea
consulul general local.
In prima perioadd a
deceniului al optulea, cind Rusia a in-
ceput si manifeste o mai fatd de Galifia, biroul de
mare aten{ie
spionaj al marelui stat major a intreprins lupta impotriva ser-
viciului de spionaj al vecinilor, a inceput deci sd se ocupe de
contraspionaj. Dupd ocuparea Bosniei, reia{iile au devenit mai
incordate. Se contura tot mai limpede pericolul rizboiului gi, din
zlAldomcnllrienereiTttetgaacagraiauiqerstaanqIactantliliadma{zciiedcaeicainiPee$rnmnocea.ie,icnessap,itaispldteiuotrstdiiaeruofanussierinlrpultbmseiuaardaiuaacjrnrerariatcgeildmeteipa,rln(diad1aogairrtl.z8bbaoiiu.vlbT7eiitisrnlel_o.iobiezidmdi-cgDdjeiseamgienirlipO_licmisatilautRiOepin9pirmaui)eipillti.midstxsiprdnfiipcdieun,ufuediinru,sEretacaindeiedt{touraimnuaiancdzEiauleurtbtaa"rmes-drocliediieeiid"rem,Knaisroertsliiiaeecnidnntlapuaseegitst;mrarrtrmiccuueilimehiu"cuet,vn'talptiroptsaue"l;rditrndmlliauiudievgite*pnieiainiddrtiritiieneuoia.vdempaurreed"tlluiiaei..-e---
anul 1882, consulatele austriece din Rusia au lnceput sd lu-
creze cu rnult zel in domeniul spionajului. Parte dintre consuli au
dovedit o sirguinld atit de mare, lncit unuia dintre ei, anume
$atleafafancBeruilroiar nexvteornneR)a, ean,trceobnusitulsdlaiMseosactorvaagi(ualtteenri{oiar
rnoleasci intrucitva rtvna. ministru
s5-Ei do-
Dupii colonelul Adolf Leddin (1876-1879), in fruntea bi-
Ir({opeuiynleudri idnveo1ns8p8Mi2oa)n,rnaHej ugagguos(tvr1ioa8nc92Ba).iullIimnuremvkrae(tmpcienoadlolniuneiiiB1K8ill8aim6r)l"e9vkioEgndimMRunaipcrXp-
negg, serviciul de spionaj s--a dezvoltat deosebit de repede. Inci
i-n st.rIliJlnledmtateeainatcreeeparinnsuesdeep-uonfie{earui piedici dbosebite cildtoriilor jionraanutrle1b8u8i5t ,siInficeadcrreual tbdiroouglruui pdlessppeicoianlahj al marelui stat
care sd conduci ma-
in scop de spionai. In peri- ac-
toduaelducaidmaldnitloiiltorairir,d1me87ian4ci-se1ts8et8rfu2ells.aeIfanecxeperlcuiluost,ar u'peoxattneriruvnaietl'adaptbarroginxaitm'eciuadtibevplnaddrotvauomizineen{ci-i
r"liistgirriitepa9nliingsee consulate. In gcolile de diptomdfi qi tn academia 2ntivitiadtarmdteeaatsdeddecfinisilpeKiodrnaeaksoj pvimiioapngoatijrdLivvianovRs,tuaistaeierlei.cmuGarinujocperaepeaacrleeeadcsiotnarpaeunrrauilolsrp18rIi8ji9g-,i
$1 de cel al corpului l0 armatd din Peremi;I. Dupd patru ani,
introdusese predarea disciplinelor'militare.
Inceplnd din anul 1877, tendin{ele iredentistel) drin Tiro- ,,Instruc{iunile provizorii pentru desfSgurarea spionajului mili-
seco, lu,tl)u, iIrterdeecnutLt,smpe-ntrumigacnaerxearaepairl.autdItainliaItaaltiaeriitnordiielocrenpioupl ualal toep'ctuuleitaalai-l sta-priolnnatjiuml pimdpeoptraivcae"Rauusifeois, tfiarpirosbaiitele. gEalleizeszeeresfpeiroenaauju-nl uinmatiimlap
eni, teritorii care nu intraseril in compunerea ei pc timpul dniiii. Uneori, cu. rie pace.
vinlul ,,iredenl" era folosit, la iigurai, in sensu[ luptii pentru realipirca Pentru aceastd activitate, se alocau anual 60 000 de guldeni,
creindu-se oosibilitatea de a intre{ine in Rusia aproape o sut5 de
unor teritorii smulse cindva. (Nota red. ruse)
agenli secreli.
I g
dlai{euiepsitoIinntio.uvnmEraeiei'mc.ruoieuaacasrgqaaecuceneoifiandi,tnrrrsaluusEsfpiiisciiotireendmnamtjauginsl iesrsfutirersurS.dietir.meanIu.nelalrtgsiiicnenh,diumlctriumbm,doedr'aignDtaoenmrietaadtlletlepfreiaoel''' stabscdpitanului t) Erwin illuler, atagat rnilitar numit o datd cu
rrcesta, continuam sd primim tot felul de informa{ii. Au fost pro-
curate pind ;i planurile de desfiigurare a armatei ruse;ti, precum
gi hdrfi secrete la scara de unu pe o verstd. z)
In'vremea aceea, austriecii reugiseri sd intensifice activi-
iri i"teuuu acestui contraspionij se prinse locotenentul von Ursin tatea comuni cu germanii gi sI pund la punct schimbul de infor-
mafii secrete privitoare la Rusia. Serviciul de spionaj german a
Prusi<inski, care, in timpul ,,misiunii" saie, intrase in legdturb
cu tinii dintre agenlii sicre{i, compromifind -;i pe viceconsulul
Vargor,ia, Iulius Pinter (ofiter d-edinspmioanraelje).-sIntat1BmBa9 jaomr care fost inscris in registrele biroului de spionaj al marelui sta'i tna-
de 1a tssggi IBBS lucrase in biroul fost jor austriac drept sursa numlrul l84.
intre Pentru a inlitura lipsa de ofileri de stat major care si cu'
nevoi{i sa-l rechemdm pe acest excelent spion. Ulterior, ministrul
afacerilor externe gi-a-exprimat dorinta de a reduce asenienea troasci limba rus5, s-au trimis la \azan, in fiecare an incepinci
din anul 1890, doi ofi{eri care sd studieze lirnba rusd. Am smuls
,,c51dtorii" ale oliferilor, limitind sprijinul dat de organele sale ctr greu aceasta coii.cesie de la Vannclvski, ministrul de rdzboi
serviciului de spionaj doar 1a cazuri excep{ionale'
al Rusiei.
sataintec.t'ipnutaonutlujpBtBi gsufurdsedsienctroendoiargmannaetleindGe as.lpillioa- Perioada aceasta a fost cea mai iniloritoare din activitatea
6aj De atttncea biroului austriac de spionaj. Ciliva
ale oli{eri au fost trimigi ca
u*b"lor
!n.rimou.ul pspr.i.oncurums.uUltnzaelltudel, pclreidzaerrteoarucl aanucsetriiaarciilWoremnzieliltaMrear'ekIn, agen{i secre{i i'n Italia. La Belgrad lucra maiorul Eugen Gord-
1887 ii cb,zur1, in mini planurile fortdrelei PeremiEl, pe care le
Iicica d'in marele stat major. El intrase intr-atit in graliile re-
transmise imediai 1a vargovia. Necunoscind faptul cd intre gelui, incit nri i-a ddunat nici declaratia lui Radovanov, fost
irgent al consulatului austro-ungar din Negotin, care afirma cI
g'reellualfiis-pbiounnaej,uMluai rgek9rdTdgolu' Gordlicica se ocupi cu spionajul. Consulii Iulius Pisko (lanina,
biroul de spionaj austriac 9i maiorul Uschiub, Salonic) Hector de Roza (Niq), Alfred von Rappaport
von Wenkei, se st,atorniciserd posibili' (Prisren) qi Adolf von Sambaur, func{ionar la consulatul dtin
tate organelor contraspionajuiui aus'triac s[-1 atragd pe- terito' Uschiub, fwnizau pre{ioase informalii despre Balcani. Punctele
,.i.it g"i*rn, unde, in anul 1-890, a fost arestat gi predat Austriei
pni,uielruin,nttuor"i"tr.r,aeoagimir.e,jausddtraueerpcegiaiirtse.ui;Rnneeuuaigludsii.i"nai.gfguisulteur"uraavr-igdcce,iedunlelotu,rii^ilnnaddnlfaeoi'tosrDsitreeruebpvidaialedngagsea,fp'ud.Li-iolenuni vpgaerrijcnu'ipinPuziterr' cie spionaj infiin{ate in i889-1890 1a Timi;oara, precurn gi cel'
clin Cattara, de pe lingi comandamentul portului mililar, com-
pletau activitatea de spionaj indreptatd impotriva Serbiei gi :r
Muntenegrului.
Se in{elege de la sine cd celeialte state desfdgurau o acti-
lui'Mare"k, au avut de suferit 28 de membri ai grupului nostru de vitate de spionaj tot attt de fructuoasi ca gi Austria.
In activitatea de spionaj slau antrenate tot soiul de ele-
,g*ii ann Kiev, Jitomir, Voiocisk, precilm 9i unii agenli din
V]rEovir. Dintre agen{ii clin Var;ovia, unul era deosebit de va- lmaelen.teN, ucarraerenouri{ienielauucrcaituugpiednetrupud}oinusl epadmr{ai de considerente mo-
(erau agenti dubli).
loros.
In anii urmdtor.i, rugii au continuat cu daeltsetucl usvuicncteesIn,,vinoam- Al{ii erau pur gi sirriplu escroci, care se striduiau sd stoarci
spioni. chiar un agent orb, cu
toarea,, de atenliei lor 9i a fost bani, furniztnd stipinului documente false. In vremea aceea,
spionajul din timp de pace era o indeletnicire pu{in primejdi-
a"rauii;irl inapt in aparen![, n-a scdpat
"*;1"euo;ux,-nip,"ii,erir'"updolirr,.ap1,tpi"oei-inin.irciat'aSdujurifeebulueirbiermiinura.qeu,ilisislitancanoi-rosaidralmail9mtaiippilceieceutuder.irecapicbajrurituuvtobtriergaiezrroe9el'ualieTlionRnstdouausesl;etiioa'.us.iinnecdtzebueenissstdirfpsaiacprttiaioejoirrnneitucaabull casd, deoarece legile prevedeau o pedeapsd relativ mici. In
Austria, cea mai mare pedeapsi era de 5 ani munci silnicd, in
1) Grad rnilitar intre locotenent-major qi capitan (N.R.)
z1 O aerstd - 1060 m (N.R.)
l0 l1
U"i;aii;noii*'1l"tnosi;J-i8;istE"ni;pta9lps-,nr.',eir-tii'"a"Tirra'orlt;';euutds-ofu'ii-riai,siicerrcnro,eEJicuanlsii.otp'rtirFpnatislaresra9irainidiianisrenGiia,frcnua-tid,o,tfnlaAteAsiunodpsl"Basrerreertr9tvperAize2it.age,irniORnDctdlalrau'rrativemTselupii'bapndltDtgaatui9matrurqclirp-aiumeii,mdmnlactiprFehemsolnBriaetaatra9ucirnviu3,rlatEuetnai.Gitriu'uzsaaaeliipn.ubucrpii'meioarursnonartaiilinnnetljoiuiactaal$atut''rnidI:Iutnaae:tl E drept cd mdsurile luate de ruqi puteau. servi dr-ept". un
anLri-igOZ se afiase cd
,ivertisment. In in Rusia luaserd fiinfn
.i;.m;.uiu;;fi";iiaut-rf'r;,*"i,e,p"iioid;"ni;;iic;tn;uiuait;mt;rrc-ie.ea.ortsdi'apsdnec"uls"ec.sccituup'eulenorena"omccdia{ude"ias".eintceitoFdsidrpuligeilninios"mdrrcnbmiglba"niaroajua.nl,nn-tggannii-,efr.eraiiinGr:lmelduan.aiao1nBslniadafedpis,al.attsidrUczaeiemaep.nEd,tuDfie-rpriloauinrfndeeudticrrinneieiu{ntrimmrledoeoiauc"f9cr.irilete.ilueilpeiisnrnsgciuuaemrrntuirdnaudegnre-i-i
i;;";;i*rnr 896. iiu'Oirt timba germani a fost c-dpitanu.l Mihail Galkin, ulterior
spionii pe care se reu^Qea. sa se un destoini" cJndircetor spionaj din Kiev'
In felul acesta, in Austria, al serviciului de
ln 1897, a cdzut in mitntle ';an-
ounb mina scdpau foarte ieftin. .i;on;;t.;o""I"tn.o;taJuioi;irn;u;Sulfliidgg"i0mn3llfal,nacrvdnooiniCaietr"reita.auseiRpxtopiuo,esndpieiaraid'jtudcEllardlouirnresutmBrqiriaialsicztdaailirfaflud,agcsldd-La'laoDrnceidnouwttrEee-onihtreusinnclurstii--,i
liraivia care, printr-o dibdcie neobignuitd' reuEise
siBudt;uc;1l'gin*tigi;o,e.n;inr'icabrleiidluesr.eetcuarei*cteep-recEulirnvilogordrbmacoiclliloteanrfeeolsu9ilui,Zlsoudeb,voe,rb-altelianugita,n!t:au'lln"omt PPiltiattuat-ll
f;.,tl.i;"iB,au"l?;r*;L-"';t-e.-r"rie;'"cipoii'i"iaAm;aa"n,"i^;allii;n"il;en"te"aG;orar.-r'Vtsf".aaBttflcLFen.rTiiacnaue;irurullioaulnit.areulmi"*to{,cG5,'ificaugre,on,nauilnErn.ui,ap."i.uinantt$uieiiiamd".uni-Eiio'au.iiipi'iiuiG[f.rEsulru"itEgolb-at-ttiuserga"iulaonpi,'"fv'caafiia.soaoiujrpnetins,cu<lustt,u,oict'np,d,ups6rciuciuntptpeooWenlaeifnmori.nreadianiipturdecsaeeallmeesiimacjsseulatedecntullluuoearnfEiKpnpioatc.eesr,isafiiriOahi-toilnorNouliarncncigriosVaeno1teaaarranagtsneerrnedteumiiganz_iaeccrteiala,adem[nfoiirccainfeatrui'am-ugnccatnMaaacaioaemn.t]rllacice"u.eoie.'tpzfaeiniairlDaupldsaaucfe[ntaieraietnl-"ii'i ",iarioiri.rf d'ueratocileitaulrimrodr. cu o'cheltuial5 de 30000 de coroane Ei_cu
braziliene, Gekailo a fost arestat 9i adus
in Austria.
Un alt indiciu neindloielnic asupra activitdtii de spionaj
,tiesflgurate de rugi adifnosSttaantaisclauvl odva, icausupprriale.jsutlatcudlurui.iamaaulorfosatl
<livizibi de cavaleiie
furate instruc{iunile de mobilizare Ei cifrul din timp de pace'
Bdnuielile au cizut asupra lui Anton Bodnar, un comandant de
pluton degradat, care fugise la New-York. In aprilie 1904., Bod'
hat t-u inipoiat in Galifia. Ceea ce l-a dat de gol.a.fost o bucati
<le perclea de la o fereastrd a statului major a diviziei de cava-
lerie, gdsiti in valiza sa. t)
re$liiucnoiliomneilliutal rBeaVtiuagi-gino,vicao, nadudcedstfo5_ruglursateroviacciutilvuiitadtee
c-Lgi.itirir,,l,l,or<'r,;l,,.,l.e,lnr,',ri"i.n"iliu,lLiirta.iii<rt"i,i,,nrl;"r;ni'r;i|,,M'e;rfri,u-'roiiiu:lirrn--rci'itp9".r"arituo;tirfn.0'znllefru2mrrs,lgra"rie.itiiuia;eanj,vrmS,:g"tcrz*"irebrcsraturiri-l_s"gvllgept?r'tir;aierutraa"i"siartnisVteriJ;cfate.iuniti-er;,t-lagInei;{i'dnsqmi'ipaauaap"u*otrapleinitimaiomiejromo,tns'rerMpirsipt'pndea,ouirgi.rrriiojiaei"lebAue(nnf.strlo1orra!nmai_e,aUii9tcjuiac_l._0flhuillntrman3ereia{'iplGm-arpeite1tpiaroorsip9ctiittrs'moaara0,atipfrpv.9rmietdlrian)cavoe,l,aoaopnRza1lcnioed'9.voulJort-i0titapsrrirelc-3siutip,anel,lrit.oi1cemntitrlcancnlraic.it.ri(nai-eprindjlceepotdiioeealrraetl,vro.da'i,d2{irlnct:liuanriieolastpteblrlipvcdtieu]ilucuaoaianoull-' al spioqqj
deosebit
de bdgat5. Lucrul acesta a fost dovedit de cazul de dublu spio-
n,parijmaiit'loincotseenrevnictiuuluci apeangseionnt aaruBstorlieasclal-av $K-orayk. oInvdiai,vicduul acesta,
o reco-
handalie din partea contelui Komarovski, plecd. in- 1906 la
aBi:nlc-afiEgotianrumsigttzaian,,'{,iBlialloealeccVsaualarlieevgioeaQvsociiasyu,taspus-anreidvinesirauespbeol.aimaatcamosinapcneaAeriuvddrseeet-rlecioaongrgoeeaisrmpraeoarn-9nudieglegadnltotemr'iei.n.Ql^iinpsugtrpei3ne'
de rezboi si-i dea documente false pentru a-i induce in eroare
rul ruqi. Tras la
pe rispundere, a recunoscut cd a avut *elatii cu
r) (irirnnl lttct:t plrtlrrt Gernrania si Austria. (N'A') l) Acest lapt expus de Ronge e vddit greEit' (Nota red. ruse)
l3
Batiuqin. Am incercat sd afldm de la Roy adresa conven{ionalS tre privitoare la serviciul de spionaj din timpul rdzboiului. De
a lui Batiuqin, precum gi cifrul sdu, insi a retuzat sd ni le comu' asemenea, a iegit la ivealS cd serviciul de spionaj japonez intre-
nice. Dupd aceea, i-am dat posibilitate sd fugd qi ne-am multu' cuse cu mult pe cel rus.
mit sd-l supraveghem de la distantd pe acest domn suspect. r" Trecerea pe planul al doilea a spionajului
In acelagi an, in ,,Neue Freie Press", precum gi in ziarele nu pdrea o chestiune primejdioasd, deoarece iimnp1o9tr0iv6aseRudseiesi-
germane, apiru un anun{ in care se ardta cd un oarecare domn chiserd primele perspective ca, in caz de conflict, agentura sd
Holton recruteazi la Paris pentru ,,probleme coloniale" fogti fie reficuti din nou intr-un timp destul de scurt.
ofi{eri activi. Ci{iva pretenden{i rimaseri uimi{i cind Holton, In numele partidului socialist polonez, cloctorul Vitold
ciupd o scurti introducere, trecu direct 1a problemele militarc, Jodko gi Iosif Pilsudtki au propus statului major al comanda-
punind chestiunea spionajului intr-o formd dlestul de fittigd. Ei
comunicard toate acestea biroului nostru de spionaj, care iqi mentului militar din PeremiEl sd foloseascd serviciul lor de spio-
dddu seama ci in spatele lui Holton se ascunde biroul 2 al ma- naj. In schimb, Austria trebuia sd sprijine aspira{iile celor doi.
relui stat major f.rancez, condus in vremea aceea de maiorul
sDturipnosnit.leAgmdtuprrlocpuusHuonltoonr .pIenrscoealneed,i,naputer"nl,bs,delsetasbeilpeoamsecndirbo \/iena n-a inclinat sd consimtd nici mdcar temporar la expe-
rien{a aceasta. Noi insd aveam, in caz de nevoie, un ,,cui itt
la dispozi{ia colonelului Batiugin, lucru prin care s-a confirmat foc".
ceea ce noi Serviciile de spionaj rus Ei f.rancez
lucrau mind doar bdnuiam. din anul 1892, cind fusese incheiatd Toate aceste imprejurdri au uguqat intrucitva situa{ia
creatd de faptul cd Gordlicica abituse in alti direcfie activita-
in mind inci
conven{ia franco-rusd prin care se stabilea schimbul reciproc de tea de spionaj indreptatd impotriva rugilor. Biroul de spionaj
informatii de spionaj. a fost nevoit sd facd pasul acesta, deoarece in acel moment in-
cepuri si se ridice pe primul plan vecinii de la alte frontiere.
Alocafiile anuale pentru activitatea de spionaj atinserd suma de
Cazurile acestea, precum 9i altele, ne dovedird cii Rusia des' 120 000 de coroane. DupI asasinarea regelui, relafiile cu Serbia
deveniri din ce ln ce mai incordate. Ca bun cunoscdtor al situa-
fdgura o intensd activitate de spionaj impotriva noastrd. In
schimb, refeaua noastri de spionaj dlin Rusia era formatd, in sd lucreze la crearea serviciu-
1906, din numai doi agenti care lucrau pentru biroul de spionaj l{uieii,dcboslopnioenlualj Gordlicica incepu
impotriva acestui vecin neastimphrat, precum' qi
al marelui stat major. Pind gi studierea limbii ruse la Kazan impotriva Muntenegrului. Tot el a pus la punct un intreg sis-
fusese intreruptd in acelagi an, din considerente financiare. tem de legdturi, pentru asigurarea transmiterii informafiiior in
Bineinfeles ci dezavantajele acestei schimbdri de linie nu caz de rdzboi. In scopul acesta trebuiau lolosifi indeosebi po-
s-au sim{it imediat. Cu pu{in inainte de aceasta, noi procura- rumbeii cdldtori, trimigi in Serbia de 1a noile puncte de spionaj
sem, in schimbul sumei de l0 000 de ruble, planurile de desfdEu- din Peterwardein, precum gi din Bosnia.
rare a firmatei ruse. Aceasta s-a intimplat exact inaintea pro-
cesului de spionaj al colonelului rns Leontiev, care a stirnit o $i mai primejdioasd s-a dovedit pozi{ia ltaliei, membrd a
mare vilvi.
Rdzboiul ruso-japonez a oleril o minunatd posibilitate pen- Triplei Alianfe, care incepea sd-qi lndrepte activitatea de spio-
Cu aceasti misiune au fost inslr-
observarea armaiei ruse. naj impotriva Austro-Ungariei. (Pind in anul 1902, Italia iqi
desidgurase activitatea indeosebi impotriva Franfei). De aseme-
tru nea, vecina noastrd incepu sd desfdgoare, cu o energie sporitS.
cinali locotenent-colonelul Max Cicerin von Baceani 9i, cipi-
tanui conte Scepti{ki, care se aflau de partea rusi, ataEatul mili- propaganda iredentistd. Ofiferii italieni apdreau foarte des in
sectorul invecinat cu Austria. Activitatea desfdgurati de ei ln
tar din Tokio, maiorul Adalbert Dani Don Gyarmata, precunl acel loc, sub conducerea atagatului militar din Viena, avea un
gi ober-leutnantul Erwin Flanz, care se aflau de partea.iapo'
nezd. Precizez, conlele Scepti{ki se afla pe lingd corpul de ca- vddit caracter de spionaj, fapt care ne-a silit si trecem la ares-
valerie alQui Rennenkampf-Ei reuEise sd cunoasci bine cavale- tiri. E drept ci cei arestati erau imediat pugi in libertate, intru-
ria rusd. Tot atuncea au devenit mai bogate qi informatiile noas- cit ministerul afacerilor externe nu dorea si strice relafiile sau
si creeze fricfiuni intre noi 9i aliatul nostru.
14 .15
O deosebitd nelinigte au provocat in rlndurile noastre gti- iIli;niti;iia!iutti.,"l.r:"i;radi"fi,i;u:;,;"";lt.s,o;i6,cip'ep;mi""criniifauiv;itif.ri-ar"uitenutr<"a1fipr,.euuraroupii"ou",i"aauiddtnspreadlofiimcis*lf5ii"nbiardiigditiastiz"mauvftsoreoorapnaan.uitostairued.ivnlrteuiuatirtldairpdegldeeeseinpdmdt.Irerrt,ieuactse..ofl,niialnqeuoncuciilirrui,oianrzisrliieeleircls.eadeianemcmzsu-pfnovulhoderl---e--
rile cu privire la pregdtirea invaziei unor detagamgnig. in Tirolul rdzboi.
de sucl, cele cu privire la activitatea lui Ricioti Garibaldi, pre- rln;**iiiiiJitlrinlXi.:fi"i_i;ftt'iAirirGrllrersii;"ii"e.rifrudd:muipa,eiijune%.in"niurliIeerrntrsuaahilia"amlapitia.rrioaapniince["i*suiee,-iut"sioe*itnpitrei*iiuiuiiaoil.dn-ulaitimiei"iirvraoneiu.efuic."amlargi'curioaaiee1':f'or9ciciuriliii.odoaomnpErrrenobilexenpuietodrperatiageurnounstpiiteumDtdrdaeae.il,enmupilerusiilsmitnantnaripntoiiilcaciiu-enciru,nereddnicialcing.aaeearceleueroxvr'nial.iioaosanDult"vdeueitienmeronllcas-oldaiieu-ert
ciaiuiturmars'neEoi udce.etl1efa6cp,utuiipl rcciviaizrdeunlilumaneoparre{,ig,iPlduetiinreFtraruaunTnlrzeieiInootsfee9nfi.sTiAvretieenastfr"ima- adnteees-afimi.g^fuoprosa't .s-;o-e;-odc-rfieo;Dt*le;ii.u;mti-uinti-icaVi fardAfeoiss.itfidnairoueoisutpai',.t.ua8t,a1agtaiatartemcpuriunliodtasecrnu{rtdu,csdinlavciniVtdieunsnuema.peAlfaennccuhureimltea-
olocvaielea,c,Vtiveintaetleia, "i,arvecnoenate'fleoaPriteetrodeFsosincaCri,arpinretqheiad,inutenldeegaruvpedarioi fdrdtorului planurilor nici n-a fost amintit'
mogie. "licipi;iiu$nz-m"i*""aliai"*;ilit;-iiria"eii$i;iei;trCmJniazr;"iIt'ee"i;"eniret;_'al;;fifzjirmItitr"ii"sautisit;gaiaa.iforaJirair.ep^lnircCsNi"mirla"oit.ionulDnpinuuuti,br.aeirtleuoids"addnf,fDlauin'em,;e"oaiuo.cn"iaoirrpsamu"ets"vaijc,,ii"^ps*t.i-"sauictJtfiaaeus;t"ciaiiimr-otirupli"io'-a;cn.nc"nil9eu-toua,o-naid'pindjnajn-imuz"g"aife.tui-,t-u;u""daunlaane'nnsaipnii;anrtap.ttuu.i'prjuetacpotiososrMo.aldsotluemlafnnitduupait]ranUcEnsfiaouflttlasujeouieieisnittttecsfnoalporeaded'dduadbrar,esLtde.nnuiisrmPeintiurouci.icsprneaaaacdeildidinaeagiglrrelziitrorieuuiaopu'.eoe,adlninl,n-ramrIl.Pnnltruuniia'enlpqil-Iielaieilgt'tsieonar,iact9dseaintsroAedltipi,oniVtstricaeeatgaiinaueopos-inAneegtaitpainnertaoinlnireirldaenneroncitadn,jeet-uju-aariua.eotenulbcijlpcitr1O'nauqnu-i.t.lr9ct.i,saiuie"nm.bo-l0.iraoiiduisnnutat5r1ladarrdootidt'leaeo'slnueaict,dr-evnaleouplevaaudi=erui--ensu-si-ne-i-'
'oiriirrloormprsiiltt"ure"dardtrie-u"eiildn-aeu{teiislleefeorcrvmuticiinIinutitasletlndieaesruifscilc-uoaani utta,radfdasoicpnveideorudni-liatoi-jsr.oeeCfxriuntinetrdoanajeautetdotueratcu9aerisontoerruagm,achncoosemunle--- t[i;lo;;r";n;re;)veS.reuifrivnciclaiic[uiul stfiraausneccreevzilcodiirelocsrpirdieoenascji.iornnotberiaagsunpubioidannasujdjadlddien'a oarola ,,Duce" agen.
.cpfl,i;a;,oi"iiiuAtpi",;a;;l.i"r"rli";j;'u"z"in,';nr;i;e;;-re.iiliti,ii..-;iiF;Inz.i;rji;"i;?"n;uiirua"doe;1";^o.Gieti,a;-antD;",na1iii"e.iri-l""f9;u^;f-ftr;drt'c-;"e;iL0c;otr;ih";ieJ'fn;.3tp'ni.ficiirbi",uaLdirlt,;ilenii"ainfpoe""ennans'tleradfdeuei,ddtfclnaailet.neepn.|ua;d"tov,pgAr=cip"s.e;uaaenapiimip.etn"rbnpteiriat..Joiiii-lusnt;ndtniOuaneeIipi"tctitnnafreAanuuinpelioEujtacrnnu-bt.udrtnipriauit,iiroc".riaed"m.tsnvocit.dpeao-arlsirrdi,leaoieistreeitnmurcsiumtuclfniie-papesgtoipou1neu,uidacdm,bra9ieaouttanibpi0unudbpincacier2mzeatocilldoaeaau,andciiummsuptapirseiecatduteadoitaaeeaiiunut,nnnatbaavulipildic.,vgcuiteg,ifdloEaoaSoeiaini.nrc'rrrub.nvetdaicdcSdiritLsoistfeheooe.ifiepoascscl{orsue6rarereuicpuevtlaens0seunousraop-'afsed".l11p.ttlcrs,iouoeeaeu1."edFi.aa-iqncpmtaceiQro"auratia3e,tl1^t.alla.irnnioen'secfntlucpa:{ueus]-nt'rge.nruadret.rlipeo.etmiiilaea"p.csetencniitlrpBualmo1eDi-i"{oiuroamitlol-eataliplcln;rtuna'-lti-' ln consecinld, aceEtia
fi$,lii,'iut;aDuli;il;t'ijir;n;,tt;.r,-"iounp.ikuitt-l"*t{i,'aticvulcaninkauz.d"r,"ie.e,a""srsrlne9ue,oriiu,u.p",.ilda."luiu.ElgftuAioeF"Otdtato*i"".-suru-ie"-tasua"imicpdlit,miieaoipariraiiiinaotrtaeijrdcnrifd-nraibauuatirlninlrueeoaclfgsureiEcaetlzuenrlcai-fc9oioediclai,evzeirdsfetisseLearpi-adalmii9origcginun5utsali.treimsj.e'eurDvraaibi'.enfiiAgcvmrimeiecuapnefilusenisscdlntdueaae-i
'."aii',-C.i"aiiziaiteEarcdoolecsusmi eantie'glei'epuroncaurtactelespi6eqnutrruareFa'rasnpfaio' najului itr aproape toate !drile.
l6 (Nota red. ruse)
t7
2
i' i;;f,aDrc{f,tpt-Piniionaeeau'c?iunlm,eshm.atnti'eiDJnrrsnaoeuot*ieas{.HraiqlnAtmmctrssittiool'metraaiidvnr"rsarpipe;eta.tiifrsrtn1rfmioougturu1ticmas,riiem,esen.fcisioj'ts"mpgoeuare"firvc{",e.idzi'uusaeeicl.plct"tiru.ru,ae;coar;Drn{nbti'i;sntuo;ettredi"r;diiigiruv;i';"-i-ia,ai.n.gciduurd.li'"e"'t;r;bii"u.r;'";p'."cdiei,-Tn..a"riaTg"';Y#r"ritd;o#"p.a.o"i-ltuu'adbr,oiarrrt."idit{sctur.u.'peedo1op"siauer.lneuusge-sadtrlin.ia-;e"ro"rs;;u",rc;r;snrla'iiu:""e"nl.mlcor;i.""hl";.airdeio;r'e.prncir"per."uitCit'"eJc.u.usrii'a.*'Tiielum;t]flr!.aJa1'ieproti.osri"p,tinpev..,etAr".ieuxrercatcgdoet9ote:uotnrnr+peioi_,'_r,,_ (ri,Ip,l,rrr.itcr.r"rnruiaieijltiliua.oe".s,saGagiait-carsiaertatc"mpl"seuitt"-aene,aodcnsnecgett-iailslcliscroto'ierzcoircdrimsuilli'udeanppucreriaoenr'pqatrnircusidaibm-geeiarucri_ieunrllseuaelptoluitcat.dsrodlo,crIirbmenruc.airosseiesfbdeanrtaio,eu,ifuacaiiloltmtrnearsac.egiliumidatasllaecenpc'fngioilizgtueeiba,[rr.lrtreuritigilideptleciab'arpff'maoicermPenoramstdetunetloal,l5anuzTr',{aiaiimail,fiud:lr'-:oaiane,nir-itnD.rseccuudpdaerp'eiaorizsdneua-i-,
,r,ant"gelemzdai';siusceearabaflocrarnniacdt .diPner1s4onoafiltuelrti,utdutirnorcagrreup9eldoirnemnuamreele'
C,APiTOLUL II
stat major.
Cum am intrat in serviciul biroului de spionaj al marelui
Spionajul propriu-zis era dat in sarcina principalelor
stat major
puncte de spionil i celor drin FIartz 9i Insbruck, peniru spionajul
|i..-r,l,cpllEa'uidEumuisbsgbecsitrieimauIounncfuiouscsltGfniioiied{ooaaenessrmrrdtctts'eur'.niprndiaD-ricoiiiemcdneazaaibnfds.jeiuo.^icrlilpuginncttiee".rr.ltuai1us-tptmfrriia0eyi4bbt.7l-e'iilr,,cido"ana""u;mir,'jiei;,irui;*,f*'mioi"iarlisduu^;t;n".ci'ca'nuiehrt"pheuuziimmoedinaa,e.9tamtsiaejlt,aimunnindgmVittrtariieo-measaztneutpiamqiiuqn.niiltsCsristaseoaeieulbrorrivanaavirnelnciticclriduuemic*n.-^e,
ipcdIlnahlAdanuaaecievsreeduttsefureairaneeaaL'olsDactrmvdastnapvateoatitDeilrvic1iaserledriiar2ilsrtturerbap'ioaairnmticoanities,onuussaciaeitreuslertaiiauridocfnemvviflicaroiuimbaeucbimaiemliiirrrntrurnjimateIbmDiatreo?iu,ieeurz$aaiaerur,irGrleroOmueimedci.kginr"'tenuoe.astrlvtasr.drws.ureo;,e,netuflsrlc"iindr"ocrurkqau';iieiysarassen.to".pratniulail;,r.aEttlr-;iuideiueipnt;,iei'i"c"i-r"sn-rceire,ii;pdt,tnrucauae]ia,iinusouoit.piitomo-pnansrloigiru"narutn.totergnjiiliar,rirnurzinuene.cufreieieaurai.nannr,?oc,aguigmecrni*nar.r,ugdiurltrsari,emarpi"in=nuarmt'.aitoin.inosust,irdddrinriiiieru,ebeir-iirnalrlfetooi,ssstrt'm'rrreri;eep.oeanicoriasirboorvinn"eeta,lnaiie"uacstrmaerl,clirnteaue,_jr iZrRiadmn,agiu-iincapersr,'toieneeLdp{tiair.eve,irvnoIielnnoalvr'ut,r,oifptlKcasruaioptrmtleanii"oekisrnaiotiena;acvaejicupiasnreletaellqrpomi'hpieoru^apcadPnronruceittenetrtraeinelvorTtmaedriiaemid1Sq,iglsine,Ei.prcn,pboiosotiaeelltnorrniauaftqd,ojlrrieulAleou.Aasggcsi4rrpr.EeauauioannuTint.ie{a,lpntd5ireSeuiggmrJoasrifuro'iiiailttmanueejineprresiv:oe'tlotoacaArireblcu-lidoqdltaiiee-ri-
18 rea legiturii cu aceste pelsoane (prin poqtd, qlin intermediari.
pnareflianalliic'isinfirmus,pupbitroii.rnedicngre.iuap.tmobg.irAioa.;uf.ileuI,ni pdareicnesspctoiotrniemsapjooe,nladn.ecun-mtudd.t.rosuctlur.ilsiangeceiunnsfceilenorir-'
nat.'Deseori, in Italia gi in Balcani erau trimiqi ofiferi ca sin-rpli
agen{i.
Cea mai dificilS era problema banilor. Fondurile alocate cle
mf"lnmiudidtpuol"jieuni;uufiirescutinonuntvpsiuiarpiifsagtoz.;urtrru.tieau"ize^imidrcintpr1ufeecAieauitnu9iiiaulmia0ttiip.pLrrens8cpaecerepe,tftonr1nalesnaqooatr7tct;clriarif-iemue5tieuIcnliir0e.sinipaiugscilt'rogndsrami.iitsriutaenloe:iaAacnmrlccnoecrioicbeiiamsoprrrepdiitriratafedlapuoaiadcleiieaasepiniannnennra2elrdcqdett0eireamular,e0puiaipucnltiaeetncig-casvnisanorveip"i1vcdtnri-otrttrioetaoiuuaudiamdnvtnleigneilrsdiihnaemeitpaapeiiij.cgfiatsioctpamrmIicorndiunrmeerseiSfamulieaaad.uepjl,errceufisAuerviesaipectnsisgldrucparutucutveeei.qaeutntilzecnriittleEean.uultategiimtiiimirdptll5eafPddi,bigdd.ae$eiillnrnotvcec^jiaosocasaui-j-suGilprararmeulgeli,nuaoui,onaamnifietivdobs{raflitdiaas-atlejaajaa--e,-ttl
19
il;;';;inlareaipAcsesdnnJcucsx'repvaieeepnsc0:ciisidtoptifemoneao*tainopdnsrrPttnanoizaeefbienlaairni:iuemjvi0urjeisior.eentiinlariltrcuancaIgrdau"nctiieipnfiutepoptaeibmara.ea'ieiorauafulrncenaEferfbittcodamarioiaroerrnerui'ruordadtduaica,s{renmirrsniere^npieeerdddprcifeo.iepnooeoeeat.tcrrsnirerigrc.ah-,emaaraccEdIaiitreeseje"tnmi..acosnisuriaiNfe,eatuzcr-iia"pctirina,'drri,ife,f;i"u"rtesior,a""i,''mt-or;nn;;piu;-it,"iuel"u,rup.'jru^r-aiaJiflu;u"tu,toiis^"u;ii;lii;ciu;n";'nt'rglrl.;*diisr-au"'er;u.T.ruu.r;rl.1ca,emrtotiruifuicums.1uitaratf,ui"iub-vun9daE;rtiim",ntiaieiiltaoniiliac",oar"tnlgsiue;adrrur,a^aaiair.dltrcuur{;..iBtd"amia.-,ml.d.r.ro.ei"req'ei;i"rpi"iinuunig,atnseoemi.""r.lupront5laimupli#i*'ost-idJurnI"tnuuuuanaosatacfreninerr:iraipiairacacrrere{mtoarissilrdl,uaea_iedau,iei r"h,,rr:'rr"lriiteluiter"neitcioeurtlatieeisomunneluuanmitj Vepinloei;roa;iet.iru2io5$'iAaeiidfoduaenl aJpanieciiruelsosioutrae"n1i eBdb^Biurb4end-cen1tlu9eiii0tec3reo' lsnaattiru.iib.ducoiuavedcdiruietecptcrirad-
.rvpAsdlrptplu{seguzpdPlrriedteipogrnpoaaaoaalpeeddearrllr.itsritrstrnceodafuini.l:aifgpifsIuiaenpan.drmtiirnACiilmeria,,ot,aEo.dliu'.eomS,bulni9souruoo'nEdcrilrgealadaipopaclaiddepuicn.iiscravuecoteletZaidtotitselhnsiontlprandianaraaovsutnaeiu,iaatinaroivrcirmrAmutetaae.rtcVmncadfeia,rlmdicnapeuaetEaiitieoeedernrnsorusifibereeocnaauoxf'tstlnidsosrorirrBa"tiagi:itei,nritddovnsluc!ca9netaiu^bieaar9rtraoltepan0-r.eicredua{iar,it:9t1icani.nv-iictar!6sa'aicde"ieodno;oup1pav-'erliixeainatii;,aio,tig.iet"iois.l"ti;iuti,fiscr";,n:arssiitofi;cra_itial"oianidtn;r;rr'lr"iusira"s;;;;jiinti';upa,"i'ir";i;p;c;'';rdrrt,ilr";ej;i;i€uairri;1a;i#.;rf;ii";"xoac.i*'i;l"ft'-.lg"taitiuen;ainti.Rsir";i"il;.l;eng""'ri'pirl;d;.;ujori;milJoi";i;'r"l;i.tbs;vid;p,1it.i"ai'ui;iTecu!;,auaidru,e,urrotjtdeiuiusc\tod.n.ntos.j;i.eniatudern-tdupfe;ir'e.ugignigr'apbitpiipe,i-unaraiiarial,;ueaiieutrrndcfrcsuiai"narnrne,i"rtietairs.qefioearrix.]sre'lv"tfooeols"ipri.paior.soingcEina*r,telTr,oumrrd.todaca"r-gi'l9r'e"iiTrcelionlqpulicrafiniuejiriiarmirrnrion.eiiioulrdsdaa."rrndfe,"eirpaa'itreodr'e.,I.i'iitgt.ineiilt{nrd."dnatr#naIcusciiad.eapinu,eoepopg"lrcnpincernr"innaeirZcraoeueiotdUrsnore1nrz1naodt"oaaclinnm"aiaa__iiaueidru__,_".-_j-
Potrivit celol. it,l'lrtIrs'o'[scu;;o'lrrrRrpoiplutzl;'ea;"nedg;ttene"ic,i?ridgu-aiinln,turdpsd.t"vai'"ra:murrdmCllt;aLtmeto;rioem"'te;idut"tuJdmd''al"riacaxlp;t;iicrr.si.inrertEloiuli"iit;tuaeeiiosidioilifat,[pt#,vincitstitierarnet'ihveg'enlue.dspa;p"ill"aslfetinuul;{linuieri.Aaacciipa,noia.fcsviaicbdcacn'iessgrt'onuieer"retdltve"oliut'Vaiiiu-d"aaudrE"tcesrudpsidinacie,ijtritleo,r"tiis-rieaeuraoi;turieosvt"iu'll,e-bic.eerirttiertaet;taXn"oenioti,ta.ub""sr;eiir"f,p;rii;iar"dntiirl"miaT"t"r'l-ieifd"i#iigtict'd];,ii"ai;"urler'Jiii*;'aii"'ilu'iatt';J;aia."al"ir';?i"ir"t-ruO"t;-itr."i?'ett'co"a;tiidi;lt;.;iitdifJi^f"t;:ri;f;"ti'ellibn-;-u";"at;tinv;"t-;!ic;ile"aitueoif;i"airriiuipt-*aault;xi*"a*;;lp""iolfituat;"suapiiiii"i."ta"i"'c;l.ctrceie'leep'r'i"n"tfonlur;'ei"taer";u'u?peontt;o'its.'gii"nn-Slt-pt.dul"rhp'tmireaatt"1niiettca"-La-tn.re.ipolutul{ospeeazs"bldbgule"eiertlttapia:i'aa'laia.ilsliui:iirtsaiteiepssiuurmni'amonntrnot"-otiue'otntiralar,imrrarnmtpnnt'dbnadruenpViebt9nuiu-niomcea.'igebcaiiaoeciimiltleniiitiliuiuveounIobdneuratptnrteaeeialimlnliefirnaureviiencsaduarcm1idoiuuiimo.amrdda'sauu.eedp9nnupan'fadtic.gdeuteanardeoinsiiiodoeauiAillolnga'ttenseiefnprtcuvaaRtiaucgr;fteaclfeegrr.aet'tpia-,onaquai.uiroimdaiep.Aoamsendfii,rnnenatst^'oet'lnEeiosadueiagc-ra{tusmdrilaneauilidh,e,tbfacinbcu,edi.aileitvali-Eetrsudiiomrnlasrareopnanz1h'cl-csrltegrcianrtua9ididieni-auoinboeinmaciam0nntecarnru-r-ulaii6ui9uearo-e'ouii'---l''-r--
cfooanrstteat,attrend..e-f"miii"nreir, rreezguislttartuelneumpurenacmiiadree
contraspionaj erau sebi in Boemia.
20 cpbrH!caae;eoiirneirl:ictiaaoit{au;iiIraelt;ncleiar;'eieiti,'uaeu,#n,ijlnimaoipd'ltou,nrtiuiinra"diiEic"narprctierre"ie;mpiiirlnit'gieo"me"nt0"r"rau'i?i'B.a"i"t;Ji;id;r,i'ot;i,iu'n;ru";,i'iu';t*iuipiap;-.m1;j^n;ta"'";;pa";f"lJt;u.cc;;u1ie^t;einu"iattiritcis;,n'q6;'{ti-a;'iii-i;nenoiasepi''cc.dairr-"uaiaisuan'pp'eaziicdmrrarloeuilvcmtgi^ielomdcuslaiiitnsuaoceadlclsoreulldcesiifdi.edrgddeolvneiuielvneozseiitntrcvtirFi'eutaoinuuorrdnnaStalrsuiiugnre'lmiirzatraizildeininemtaeeivaIzotrac"depseaz-uerrl'riiiienief-ai-'
2l
i!i"g;i;;f-i;;";;';;;;i;l; ricIrimrirmiennivnPclinlesee'giebcdrt.bsnrrcihjuiismditrLiitaigm!iuuduiarpaoziurrleeuliirig.errllnrsec'oiitdisnti'ai:ercecdIrciltelocrelierprroirn:inuntnironeeectprdsriiortouo'or:srigebaniu:ratttiraiocruti,tnetlereib'iestrbaczc-rioresritlso'arairiAirp.poe;:iades.iLcn.oorae.'trr2oin-p,Xfrcj.nurruneicac'nfer..xvauior,ialppe,n*iir-uerntoepar,;iiiat.z!:"iutril'a;n"o'fmrap.i'tti.1ail;"eiie"iidi;,li*n.l"l-;rrioi#isi';-ii'i,laia"..Iil,"[.'.ciji.t",iiip'ou"n,r'i'.ien=rr.aiUeltrisr.oruietrie'apao,pdr;.i"ji.rt,,dreT-sceieaiiunra,;gopg"cna*"deaideiiuutp.lqrtrtsitrsittiii:rlm,aome"mr,or.mrerr"lai.iil,',btst"in,iciiri",-trurneiri,ra![ai,,eii:,mtars1Ju"aievuvuiuerrl"esiudcd*JdtiifI:oielireeuev,ppa,criraeorretrs,eeetai,i,rait-i?.,r- ,lrro5nrrFlrlimbd,:rga';taRin?uhinimsri{rlieongrjr;ul;naecnurrneeau,tirda.uni'auaunnirsitn;nii;nm;;tcr,-nustsdiieAl5toGjvt;t;ttptuuruudie{enpnirsBd;r;u;rietqaC"nleufriianeii;naluideatriio,;itia'ppA.,1.lmedteno]brmp;r;i,eifacni'ute9dRdsadAgELnze:r;eiirdi,eugranpma0a;teleraegaupioopaopau;;.vjen8oarl,rIi.poserri;auarXu-vtciscnirslobgrun;,uiiqelssn"trfPitelaz{o,irn;iavcaii.criitar,i.inutt,s{tib"eiioai.rnbldann"r.uiu"diutiistindaourceeoep)n"ndnifturt.rlr"i'dRuaiulrir*ri"ovngEi""tetouuplnaai.tstr"tir.au,,"ulr-tierturinepint'ds"iiico"tc"in;Sosid"rfi"'li'ii't'tiirr5"ulpl;iitiiiiXaipJ.*aia"tiuipituuJo"ii"l';iii"ft;i-;i"ni-uLipi,it,rr;"Lut#iJ""tipt;-''u.',eiriaia0;';i;i^'olo;ri;ri'tfi;ti"J"e^.';;i'""'pelauita"'''#lutr";"r;;""";i,;ti'tfoizt,";liaipr-";u!i"[;i""iii-'"gtm;ue'';tnit;u"flli"iJ"g;*tJana;iit';iifii"A'iJuigtl'iti".r-l;ili;i"tf"isriiaa*lemtda;'li""i;ta'g;;i"i"eetro""iitti"sJt-e*;;p,t'vi"et.'al;'iai"lpnin"t.e-"ttuitit.rsger.iamron-'unttoe$q*,apiue"ttet'ieiguaeir-"=oiuoaai'ii-etuldcne^dneiecfueniut-"rdiEifuo.luursseniaa.-Sr.;andi"igiiotddi"iuiltn.esrec'tlopesdarTvo"tiseEe-uirart^ni'ir.,*rL.ptotitdai5bn.aru'miBnses'sutiablrn9mimefletla"lra'ipeditiieiSMouleTtdciicnrcneiuliailaroieinrbirrcrt'eouionjce'anemeoivauabie-es'op'lotctaoddcagtaieco.nrvopooteaovaadoeafiu.enicurlouoiotdsizcimoRnaaa'rciispcctedonivoeg"iataeld'ssvDrtthtnorrxi9'iaiiasiraiciurnon''ttbeeedlvaovitaiepdtto'iuna9miademiaeseingrojic'mSnuf'-rfvuntitvrei'usrrIzdaaiinsrecslaiebusenliacbaoa-aliaaictelpveatctnaaanirleuicl[{rdriiiurrp.iiebtntpiifn{unfpoisliiidaoluuonicsie"miieseaaul'vbceacuuleotl-rr'cd;1geAtuaitcomaintti[inp"eoaIctere'uicepa;mioApmnErcnuiebl-frn5a{2npc5eoamaoneiavsru"s{u.ee{cn)l1aszdepniitec'oinienil{rduleuIidnioir:aeritaniuslrn{aielitolirr,el[u-canodrioaride{lo-uqh''a'-'.e-ti5ertni---
CAPITOLUL iII d[rni'rie-ae#rdj"ua"eEtguceilziita)n"-;r{'iu"iotIG.ntsd,traie"atqast-id.praen.-miua.onsulIcinibnlu1e,.ei9ro;ra0er,.n*,t7sru.,,c'uJ'urre.ti*iuln#ginlitiinat1'uctiiin*oiaual,evi'ic'i"aiaan'""l[rema(agNriiinle;"roui"i"ettlgiaaiiiruiiiati.rrjoia.e'mOcndsidddlu'rataeobrarrursim,'sjta.nertCe:ni)rSrropioetntireai'tsiDcmricaereoisedsrpeteoiidnosnaetnp'taeuGtajnouoazclrrl'giiiiadltlaioaLaincrrre-iasugL' ttrcnElailadnsqcpiuirrrl5upnuotuii--i''
Criza anexionisti
de cSpiian in infanterie' (N'R'i
gtanlidaedCnpueppcgjte*euanliauaigruec.gatomirpnbici.oitrntITn'oosugaoueornIclordaIramrt'asacrrn_uSllaeacolutaEicblnSetndiprunetbevvzuctgrteerierdoerbrpraieiearonuroacdmiaoteabammrirrecpcancll"oi.btidpeeie.auetearoteenLirsliiecnl.ii.calcuutccnmoaei1elAoneluclSuItrdr.u)dnetreemeeaijluiscvvss.JuNa,nr.tcloaeiaeisaclbisrto?1"ftnurutiebti.ocviaanaie,iass*i.yoapstintCta"t,-.aoabrcetn.;rgri"ufr.npdl";inuaiteisnu,jio,irn,ciz,urfrtniitlerje..r;ir,laeuli-cpn;Lti.rurria.rflu';uieiaj"N,eii,;i,;;f,o",;udrr;piiJii"rs;urgniii";,{i?cO;r"id;"driir0.To;a"i-;"u"e-,-atB"nii;iarri"iU'-#ra'e"p'.-mc.r"railei;anr".n"iti..C?iau-ii"rJ"i"nslirr,i',l"l,..n'ttza,n'ii.uti;a""psus"rdc't.i.*.i"t.t.'iipu.a.e.e-r"r{;,"dev",rbrr;nimrd,.eir"iMpnnueort-"eaicr""ueotru.nealmAgi'ueoe;iriiunn;nlaln.r;e;uiiuciudi.{in_aurnt".,:ueC:ensl'inttb';iTircbnliu"t*cluaruemrr"urr,:ereiamrorrooiigso"*gi"ri;np#i.nm,lim!l?rtJrit,i.iaig,j'r,tuuerl"nreuaeae"n,ertlil,,JfS!,atJ,uir,iari,Mgi,iS,ts6,..'rliipirpduu,ani;Buari"i"mr;alp,uniulogiruoucnuoptai,clo..enuoc,ttosven"uo"uru_in,-irisisili,,,..ri-a-,.-r
2'&
1) Sangeac -, Lrnitate arlministrativd. (N.R )
22
,::ji::i;;; *"{il;;a,i,middsnbgzosiocP.eairuicurrii;rofcatgaeibt1renadue,arndir.edcincgiee,eci.orice,azasicdTe,ntirirn-iaini'cdeoian;qtrSddeu.teeauilefe,cTn"dcpgtiu.runailsctbu"inrtir,ds'uv"in,cauaeiSs,tcitcaitaoete,nLa"e'tl1qrr*irerenvb.ogear,a:eiiip*-uceaygrs.u:iaii4ue,atinncre,a"lds.eep'ipaeu,t-r.a"uneipieniran;aipiaeamria;Js"_r1.ias"e,*pp;aird"l.T;ir'uu.i'deir,'rio,t.nivi";e.gii"rl;iiualirzaf"ii;i,ln'"rfiJi-)iii,tniijiileflirt."rc:r'lot1iz'oi"..iiuiite.rrtni_muuu9+rrr:uriir".,in:0tstrgsneuid;9oivnupg#ursta)uns.sr,;i.tieatc,lr.lepliiu.uei*zbMd;ae;atbuie;anmo'ucics.c;rt;q-"criafuei.;,ur;tnrglsieleneetDioiaaapn_,.aunmirii.iirtpspiiioeifi,druedineiai.ursitcrnovleciirlenreasi"ozutaTdtuuemesriet'uarperovu"tdaia_ra,i-",ttri lovici gi cu gazetarul rus Svatkovski, care, 1a rindul siu, trebuia
sd-l recomande lui Spalaicovici, gef de sectie in ministerul afa-
siirgTiioucim'iua-ii'l#nuvrirtl"tta aceea se petrecu..un caz nepldcut. La cerilor externe al Serbiei. Toate aceste persoane ne erau bine
cunoscute ca stilpi ai spionajului sirb, aga incit se pute: n5'
#l;A jiHdnaagdseeaurr.ie"naot,bcsdubTleliti.iorna,tqrol-cCtu:neuu"tcuufl,iod,irntetdlnuto;lcdaespa;heeldtsfemrecfpam'iaitanicclocat:tiiai'enodrvnieea_r-,p"uaa.;rld.dlo#"uie"mcgi,p_e.}-1amfse*;uru;dtlti;;al"nni;a.iim;r.tii;"niliIeioi;-p"na?;iIrliJtr,"l'ua.'ii.arul,u5iiiJtirmi'#ii.urpulitltlt'Lirri.rt.frfa.rarr.,r..li_i.itnrc.anlfroaouolestpssrota;retru1rcesul.uceo1xmirrmt:mdeo,irliilrnizinlltvsieaittaai,au;nr.r-rn,poLd,tdieglu.leiupisnr:noacsi6orBritosrmnaeb1mlue*_s_ dcidIr-a,eiadnrcmejduu-ulrpuimnrncoo5apt,tuiiamcscicnupstdidvniniuastdiemjtueelndlnausranuelpgluola2aiiet,FzBlgaereii.zrleFegulrgiasnrdddium, sdisingdeetiaefgilairrmefdddzbeciuetullaattapisatredbismsebpoulutleurlnictmreean.i.ptimeIonTirobcttc,a,uenpgslieeei.
inapoie la Viena gi ceru sI i se dea 20"000 de coroane pentru hir'
ipntptdtioou'errilisirusa?vvipiti,i'riEtdpou'oestrz'aoieaui"l{rrcravicie,mvuioitirur,sicraiTevtaeiBotufie;evtrr1via:efit,ni,cuiroit9euoaoiacl';assotaclierimtoee.run#uad"m.nu11a-.t.;oei.lb"jEes-rr.ligoe-""."ecpr{tar,oun"u;;alcni;grolur".u..n;ipi"ri';ri.r,"i";eb","^i."u,iji.uI''iunir"'ii.ji,i"*eilil"'i'rni"i""nqiuai"a.;irrir.ttaofie,iui.risl1,na*id.u,a:faa"afpei-otulrrel;smfoi#id,tcoi'aen'ru"sttee*r:tsaseii:p"lde'isi.iiz}n,oeailra,lnnmbotaXaelsemaid.e.;,cumDa'eTs]cesaoldu;it--i- tiile pe chipurile, le ldsase la Felgrad. Cel actaarcea.tacauvvuethdeE-
suferit care, Klbfaci, pe care ziarele cehe l-au
*tmvoc oiccentiomdilmIeubn!breusrasiaeecalee,lrs.!gR,t0pteB;eii;'.c;sL,h,nii"szi,roi{naon:,tf.u"riiriu"tu,ii,ric.o";iimn,bl.'iafiH;n,n;.l:d?;iaJlJ'rtiJii:#ui.-#L'1id%i.;'u_K.,io,eTou- udr_ct".uF"2Wsr0miizr0ebe0n:u0UntzdeeMemroictfKoea''rlr-ooip"afsaarnecve$ri-..,
a fost
24 menfd pentru cd dddude unui agent austriac o scrisoare de re-
adresati prietenilor sirbi. Se in{elege de ia sine c:i
comanciatie gtia nimii despre activitatea lui Frize bi-
in cadrul
Klofaci nu
sUro'pnuioglunaIinrcidaue1na9so0psc9rcioe,dsnntcoauurjmtElnddi ecrpirilraloebc6lie0enlmo-laareuls1eur5mms0p.iilNeriticaottriadeileni. csdidtesedsraplmeiodnceoaanj visninirgbAiiluocsritruuonn-
numir gi mai mare de spioni rdmdsese neidentificat. De exem-
plu, gtiim foarte bine cd centrul de spionaj 9i de agitafie al
lsirbilor era consulatul general sirb din Budapesta. Pentru a
duce cu mai mult succeJ lupta impotriva acestui centru, a fost
infiin{atd o noud contraagenturd, pe lingd statul major al. cor'
pului'4 armatd din Budapesta. Aceastd contraagenturh ne dddea
i{nilepluunsgpioresibcialirtaeterhamsidneaavuemmeorevueriingdudrme laegadutsutrrdiecciuloraulntorpitrdi-'
vin{a contraspionajului.
Un alt centru de spionaj igi avea sediul la consulul rus
Pustoskin, din Lvov. In cele dlin urm5, iolosindu-ne de acfiu-
nile spionului Moncialovski, l-am obligat pe consul sd-gi pdri-
seasci postul. Se simfea insi cd existau gi alte cen,tre, precurn
Ei alti ataga{i militari care se ocupau cu spionajul. Polifia vie-
care mai inainte ne ajutase cu bundvoinfd, refuzd s5-i
nezd,
mai supravegheze pe atagafii militari, temindu-se de nepldceri.
Spionajul nostru abia putea face fati multiplelor probleme"
Sarcina noastri era de a supraveghea acea parte a militarilor
nogtri ale cdror cheliuieli nu corespundeau veniturilor 1or. Tre-
buia sd supraveghem hotelurile, sdlile de joc ai localurile de pe'
trecere, precum Ei sd urmirim corespondenfa, deplasdrile cdld-
torilor g.a.m.d. Dar aparatul pe care-i aveam abia
la dispozilie
25
ccmamgsaIreenlnpiuetir,hneeeta.orerarinnian-sol,_es{tomce.xi.pueisbsrinnnpefieii.szitrocr;ecr.vdbaidaiahiroe.et.iipsioelearpvnoaet.amdrrtnrnneu2dianpeeti0d,lrrt,detpxnu0iperieanlieoldoraddattiiocnreioneeeturuimsrulsddel,aunatriberniplcialrlnenmnraipaueamsuezrveddi.u.fih1erplrdo,e]ileeggtaresaao0zjho"sdtrdv6veipc.iaaqee"ooaue-jriracrruLztrcaasp{iltaisae{urtaomeima.irisg,rii,,naeunt.e,iuicr.,nnznZtluedeiMiaiateenipeumreiagusneTlrluetjel9ius,oec,sr0-nlrmup'ai.fgirleenilu"aaus,cnoari-ntia{ib"oraeliea.eu9mva.pu<eieipN-tu*uazaneiteirntie-tap_i"cr.iiaroir,ainnne"ire,s-lsgie,luapfoufuru-rlvrdiiiilteeipntc""eirrauiunnr"ptinati,"ntrseaa_"uis_t-.- CAPITOIJUL, IV
:uralonltoaeJa:nbemdop{tsuaiegeeaaelitutmang$raacvi'du.t.tleaieca1a.hptma9,mlrdr'r1dpaloacne4ecpptinderaaoi-tna-ruiegai.sefsirlaoeupmepiinsrrrlnsbo5ptddceIpciecoceinua.tritloegeeotrgraegiriagravmaitrnoa:du.ruaidnnuogisncazaaui.t.fiticeta.orvipzerspigsacneteseaetnosmttfpo-ricseupseuilirraelnuraneabemirvccgrlaiiodato{desid,prrnuteieuusd-nddrgntreiureiai.nciairctaO{smmoiscipl'laauneatueiaortnttrpedtianaenar.ansacdi;l'pjgtiejc'iiap;nimatenb;ui.ntrGgirmflaupiiotiiraardnieanrpcii.fiieclf;es"ie-ni$ruptadeigiuolait,nrrptSedru'gulzuii-innfun^_i-
apvdlpd5eceliireevenitnleertepbiaerltuoIjsanualdjrinbau,lteudeennaalenrdiVancleeta_eiadec,rusgti.m-vnecltiaaeela1eeprrr9r,snrlmi0ioNeeidu9ii-eanie.eajcelugcpomdtsviircaltieieasaanna,cddloteirticlrtni)ossu,.itcstcpdpeaaeiiuearentlpberiiistaottuiaaalurrdcrtrcecieuteif-aansorcimaasmiiuStntincistrsp'eoisvdieruuescizinsincuribtenfvuioieeoitcdclrdidaiiuepuijprslul"(duddisrtvitiroinilvaotcfrcioeruutalslr;oolansptnsai".iu,oicriamn,iain"uunueilateri.sei,pi'.g.Vai'"Dip'p.ir"csngrr"taioo.un*oil__-el. Spionii
;1tDaei5naaL;mprorrlaods1dce9dutli1ecbv9.lieetp,amuutdeb.iTpalnircoiiandtiacceif-etceeeatp.risliuettateesmsxdtpealarotgetzeiuiavsntt.ricmdqxitinriesenmr.foDrredmeceraauin{stidcei emrdnle,eosdnapeemroaeaea[rnaemiicip"lionnitc*ereritapeiirutlol"t.
xandil-naos.cujnuldPitserIrte8.iesmg,f6p.d.e.rpgojrudiereiacaciualuiclrdlleenEroidvii'zineblcteeoingni,iisairivfu*iictpdasrrilieoivta.irdeivnaizltasiibfsciirplugdiiotiz,anbamuaj,cicnpntiiirsvreetietgadri{itcliieitrifdzineeecifrisaapdniioeilen-- In cursui primilor ani ai activitdfii mele de spionaj arn avuf
26 rirari posibilitd{i sa urmlresc modul de a ac{iona al diferililon
spioni. Chiar 1a inceput arn studiat acliunile unui provocator tri-
rrris la noi de citre serviciul francez de spionaj. Odlati am pri-
rnit vizita unui oarecare Heissenberger, care mai venise gi ina-
iriie, in 1906, pe la atagatul nostru militar din Paris. Imbrdc.at
;i dichisit de parci ar fi fost scos din cutie, avea o infii{igare cu
totul deosebitd. Intrucit noi incetasem spionajul prin agenli im-
potriva Fran{ei, incd din deceniul al optr-rlea a1 secolului tre-
cut, informa{iile lui n-au prezentat un interes deosebit pentrlt
mine.
La l5 aprilie 1910, 1a locriin{a colonelului Gordlicica (pe
atunci comandant de brigadi), se prezentl trn individ clt pro-
punerea de a-i procura, de la un oarecare Hugo Pollak, planLil
fortlre{ei Pereml;l, in schimbul unei recompense bune. Am pri-
mit insdrcinarea sd incep traiative cu un oarecare F1ugo Bart.
[.a inceput i-am dat posibilitate si vorbeascd gi irnediat i-an'i
aflat intentiile : vroia sI afle de 1a mine unele informa{ii prin
intrebdri ajutltoare. .\{i-a spus ci mai fdcuse aceastd propunere
gi ataqatului nostru militar la Paris, insi acolo nu existi decii
unele ,,fragmente" a1e planului, in timp cpelacnetlerelabluteiassini t
cunse in Austria. Dupd pirerea lui, as-
acest
fie
procurat de la Pollak gi apoi si fie propus ru;ilor pentru a ailit
clac5 il au gi ei. Vechiul plan aflat in posesia ruqiior s-ar fi in-
vechit, chipurile, deoarece fortirea{a fusese reconstruiti.
Cele o sutd de mii de ruble, pe care voia si le cigtige cu
acest prilej, trebuiau implr{ite, in mod cinstit, intre biroul de
spionaj qi el. Se ln{elege de la sine cI acestea nu e1'au decit bali-
n-am ficut utt fei dreeceo,bsaertrvaan{isi p9iiral-ta.mInllcsealet
verne. TotuEi, nici timpul
sd vorbeasci pind ce, cu tot
din urmi, am aflat cd buna sa informare se datora legituri-
lor pe care le ar/'ea cll rnarele stat major francez qi cu cel rus"
Md ldmuream din ce in ce mai mult asupra acestui individ. I-am
propus sd continuim tratativele in ziua urrndtoare, intr-un loc
ireutru, in afari de orice suspiciuni, gi anume in cafeneaua ,,Eu-
ropa". In felul acesta vroiam sli dau posibilitate detectivilor po-
2T
R
li{iei i.nsdc-lavlea. dd gi, eventual, sd-l recunoascd, dacd_l vor mai in. flveau astfel de fotocopii. Pe ele erau notate, deEi cu unele,gre-
tilni .,,ti- .i innaorieleptcaolinsstdrupcietisi uepfuencteumatecilaininfocreriprauftiuillerdazgbeoni{uillouri.sAeccerea{-i
Ii"'nl
llniaLdpmbr?unaIecurearttn-5eanarorcr0eujlesetsraooaa0^ucaaIjruagbm'-il.td1trioeuimro9aeeteudzalcdcsespfsc,ilenatu,ria.icolsnaadroammatelDtngaorasnreScacaatuBtumBrfioret,re.uraleaairirpc-lBartfiiermeaomtttluct,oiaaresfatditan,rimoslrncdttfirirut?sti.ndejerieaarnttlmB{ueireadmeitmap'ai,leirisalseragae-e'atefars.idsj-c.il6ej.saneupedaucprrfanetaioa'ed]s,urasgl-snretas-aaearietglepsdimfrtba_tTmrpl,.i2auuatuinroRa0gicimirdiraaiinGiiial1eut"a0raepsiedici.0rk,nanarrni,edmn,0ie.mtrtoderis,p"aiuearerneric;d,nut.i'girecprno,jiosvlfen.mfieoridci;odpiau"tcreharriraa;orugtpmai-ufl,miimae;"nrui._"-eracot;buir;errsreiil-punnil.nrit;rfr.ieaiee"iuii*igic,'r'rsiOa.'J!e.arti"mnuu,eieu'uari.limsnielurp'nlupt"sfrraet,.atciaunr"cl.is.tesme"uaatd..Iatca".ta-nrl_e.a-e,ttiii fn..s"e--sae;rsdlppirooncurate prin observare.
dublu a fost Alois Perizici. Dupd. ce, in anul
nrvtazio,anue,earl_rvdlartiusrs.,tddd!eiaiurt'iruSrrnv^cdAuq{.iddtVcisidi,iiriruf7eepdufel5engsricnci)ealimtu{os9iprlgleauaoiaritnnctcriprvdetioiscaoeminaliraomdmVirir{resadi.eiieemfsiidrcianni,anuidrcaaaacnut,cteeirotaurfncedaoruiakoepspoiavne.atoioeiisiir.iiulrinrubutc"lutaiuiuR-er"on-'ud"looiuuosieamipti.*,er.tBoerfton9lErii;k;a;{t;;ul;on";bl1,;s_dt.mIli;noi;ilr;;;"Lisski;;*#e#;e";;i'if,nsipro".eJ,,;ionoe'.;.6",li;tliriue"l;"C'u!r;.'i]?,ituti'r.il.u*o".1ar"_imunap".""nirropfi_.in"ii-i..----
1905, noi am reluzat s5-l folosim ca agent, d--peesate doi.ani ne tri-
;daJipuJ?ssdislinnp1oc,ecodun-licfeaa_1aacvithfrsrtreetTjmaseoai,trlssscuca_ea1ltol.pdrIbdreril.l^:faomgIil,oaotenats"tra,rofji.tsep-ni"r,cnt.Ei{t,I-in:teeaoia/udo?2uidprIpnrnclr{n5rndaprtuoaordciegtllmuii0pmdaiaur:cedeSs0rlprna"iaaidti{0c,i.rrnnueng.foz9i,odVTdllNnoiiibracdleradnfsbeue.ounooanartmun,itmeldauru{.rgtatiatasua_irr.ripf_icusrnug4nacreidaoci.ri,i'rer.dzerftcia_ionmeoJiuoie.errcrresbidnaaedo,optccliparenenoecodiah[fudrnruautilioeaiimJileionpan(rdvttlsuirep-rr,nuari-i,ili4.donrui"agpo28slr,irbdJi{a"--t9ppiu0nng'sanatpopsu-,sttuui0,siu.-t.up*t0uatus'rmreq,u;,gprprit.seimiaviir.g;imninoosaafiirn,aan$tnc.inoractt.anteua]ui-iudbb.tislcirepudeiicduuruolppvei'rieilJ;.nitoloi-;l'aa.aifa1asoti;*'niisircr-salrer1frmae;eiteptiigi,i'<-tsid'"uaai'iJiiistsnini'la'unr]rt'tridca.e,r.*autoi.uepvrrab"."iu'ref"rr=ieacsarsrr("c.rai.rrdconerut_ada-,tiil rrrise'o scrisoare anonimi cu propuneiea divulga
.geiului
.iiripiii-r"luT"*"fa.rr"i;".p'iituL"attaeiflrneirnn#ptueiiliinoeii.ntreeitnrn,efio.PPrPmeerrariiizn{ziiiiccaii"nuaguinpruterunicuruuiirnlduodasi1tnecaturistenpciozoifinia{aeerjeursiliapbeifolieornocsuttiutloaauritigiaaddnee-
.i u orlr conditia ca in schimbul declaratiilor pe care le va face
cd
ia i i" garanteze nu va ii pedepsit- Garanlia i-a fost datd cr
condi{ia"ca, in cazul cind igi va.relua activitatea de spional,
;t il;. qimiiauina.q"treitpoter.laAuntiocir'iotilmileildd.inPeDriazlimciar{eiaculn-aosucupucds face
,.."].ii sub
suoraveghere 5i, in 1909, a fost recunoscut la Zemlin, de unde
rl*fJ.t"r,*,a&"t:"rrui iagaBtiet l"gurrau4p.iun calitate de exploatator forestier- La
sa schema de organizare a armatei
dnueonucf.ietfirleud,.'ueDnianatdoloirriiatadnldatuhintumrpoilrriitvaainrcef9asitoanrdiEoetbveiderdcaitcete{,iionlnu-aairemprcaoailreeexs-iiisustnaertiv.encalcnul
t,noiairlti"e"*raa"cteasitiee"a'A,rergsnipaaurmenlde-6csuf1aaptrinmivtria6rejboarlr,aeianavcpoiiucvsiintdadteds.eaetcdrriegbtuusnlpaidoleunlasjderedveigcsaifud.r,--
,*ria-f" trecut de Perizici. FireEte ecxbecsuptaiorenaulpae._defopsste.,i,.fcouaritne-
ilritrtnii;'
de aceasta. in 1915, dupd
;,ii-diha"-an;im;.i;"lf;oe;i;.un.n;t'PiuA"iEuteEndrlauitzuglolcicoucmiorm"itleaitdtna-sei,rcnniitrIpPutaPuastrtroilditastiiin,tvR'ensuontolrmtsuaekdariba,ioecaroMs,fleluiaecgbthlusoialnuud'pfiiodrssasrdeevture,vrg.Peidchc9ieinuornmelB9alaeu]nordind1aa,al,m.MtIraadis-e-
,ii;la;;ntdtest"inonlau-.cna1rieo"mr1ai,reclearsetaset bucura- de proasta f aimi
d{eup!ai11lnu-
major francez se adresa
t"iiitrtlil, u toit victima prietenei 1ui, o femeie frumoasi, dar
*,;iido;;-i;e;aa-;pr-rtsetlni'tcicio;po"asemntniaasurtnireltiuodg1i-aia9iformane0Alt,s9euoil'nfucliui,taicluceraserlrid,cte2oulo8nrdpduieiceenl efdb9lcaeoiiazncdtlmeuatienmlaioroteuifneenBrmrtaecid5qi,iatn,etmiaqvl,P-baiacarfaasstdCrrgacedhd.eedaofamul'rtsuesEel9eulsriidre-pvimetgdia.cdeaelii.j1ssatg'teinl ppcedl.aae-e
qa 29
prsVnliiusesalntraaninc'uesAsarcteavuseatuaarstaaait'nbiescutoirartmurat-aa"ntii,mnaid"'iccric;aca"oif;;imi;il;lo";rjrinidlcsautti^egaadcteeadus9nt.,.uccnehtefdesfietdiauwnneeb..,eaErr,excceaarnrree. ilaliarr, ci;tigind cu acest prilej abia 51 000 de coroane. Pentru
rnarea increiere avut6 in el, p-cruietdelenmulissiai,us, occorunldusdcilt,ocruarlea-1rs.e9"i
i i",,i ;;;'i,ina a".,,ii"t:sonm:eau:om"e#relcr'Tnaouiiiinnti:ogto:oaiXttrddde'eijddiiae:eed,g,ansuuaeur ri rvsr"ei-ecsiainpuhei,a"c#rtaA-tprd"rr..i,.*urt-u,i.*lu'.liuil:^a;._iiic.iimnioa;tn.e.b"s.,,oiut.iisrl.tn"u,t,,rii'Ijiei.,rlt.e*luj.ai"n'lrv,siglree'ticIunr"en,utui.,iDt:olc;oe,lf,-.;i la depozitul
Au mai fost.. ,si-allii: spionul C1i9r, care a atras bi- nalului sec{iei maritime, pldti iar cinci ofiferi de
atljbutaarsteiie, rfiue^ilegdi-eapusidt acut o amendi, au fost pedepsi{i cu diferite
i;*;; slr .:r*n*'isqi*:itHtr:,ii'aL.,Ic,p{nT{iv"'.ni*,:no|1d,ireulm";'s;f;;eb"li,ltr'dtiii"ll,Xo^c.;,ra9us?m.o,,o!i1ox.?nolgiotiJoisj;iii;o,li1l;"ij,r,l;3r"":""":,:"1;llt,0rrriai:tis.':d.p,'L;f;i.,ojiinfaUlj,'ia*?imla#c,'d*:'ijnulin'lslarliu:r:-:_ demisia Ei
i:,1**,li t l,t;pcr'csantcDcrsteei.acrehrprslaacusda.inamptnuatatmour.fnner,rerterairtruervipipunrrpaeaf.rrrairnuLnnraaereins,oiferaaelnneia.zdfeeizaevudlala.ga;ctierci"leernixtitpoeisurIia'illnaeng,nlnndenrua^idcvrsogheidc{Mrpsauaedeac^ibeeipupgdararaaenutaarp-lrgil^duanueasriuuuumcicsocTllceanfsar5rltuaeoieomt,icceotov'ittneapplpteIrluo8daoni.e"aeikemte'sto'.ln9oi'b]au:ieoatrlrnll1yi.c9eieeroitaali.e.f1vaui-iile,,liruxuqmrrta"i1eirc,ianc,nKnl.t"ouc,rii^ia.rcrn_:s,irulfatna,.,u1ei';rotr,cipjt,liii;.esg,stqa*tesr;.;i,Ken;eedt"nr"rtrlairuen;rrlrc'iiser;ip;_ge;iird*i"tttiae;iti"i;irart1rira*ro"p.i,',nisu;Oi"iri,;ulii1;;lgicita9k;n.""'i'r"r)ri;;'1hol.";-*or'rir',r;.?ir"r#;m*,'j]fi;iiroinri';.iu';ilr";r-;u.irll,""a'l"i".oJr.,iiir.ii"tri,fnJlp'i"oi"r"";i:,lpoa:,lrirri".ri.d*n'tnersbi.trmi'xo,",ifl.*a.tnudrinripfr.u'i"s.inieno,rrirniifalfr,iiuiodimi,iipi"tn.aas""tessrmaiulprp,eiir'r_lezi.n-irnretip.cl'seinanmirriliusfrerirfi,"eaar,tionctuecrlcudil.afl,f"doaa;igiaiitItile"i,er"9pvioa'ri:cdlmtizpparoic0iiiiaicerm.n"i];oor.{2i-rinrurntcidlo.meEeeitdaaei'stiltr.oe;s"orazu,x.izei"e._licvptretalpraeian":.spiar,l-eciprtpurinieactiiilmix1rp,eo(iusFiicroouuetrinresvnneent1seaorpai.niaostrtnucatiarrn;rrtt,ssui[i_dpr..e:rlrerreue'-uu-ftu,recrie!-cbc, rmenzi- de incidentele provocate de agenlii nogtri,
Foarte mihnit ministrul afaceiilor externe, privi cazutr lui
,10
contele Ehrenthal,
Marcenko cu foarte multd fngdduinld. El nu ficu decit sd-i dea a
fn{elege tnsdrcinatului cu alaceri rus, Sverbeev, c5.
e de dorit
.'a'Mircenko sd plece in concediu, fdrd sd se mai inapoieze ia
Viena.
In schimbr-rrl lui Marcenko primirim un conduciltor al
agenturii ruse, tot atit dle primeJdios, in
T.amkevici. Intrucit Zamkevici nu putea f-pi eprsuosansau-bcoslounperaluvluei
gherea poliliei, l-am pus sub sttpraveghere pe propria mea ris-
pundere. Manifestind o curiozitate de nestdplnit,
9i n-am gregit. dou5-trei ori pe sdptimind biroul genera-
Zamkevici vizita de
lului de serviciu din ministerul de rdzboi gi punea mai multe in-
trebdri decit to{i ceilalfi atagali militari lua{i impreuni. La ma-
nevre, s-a comportat atit de provocator, incit a trebuit sii fie
'pduesrdlazbpoui,ncint.cePrrceitnedxtsinidacflIe,vrc-eua sii facd comenzi, vizita u-zinele
acest prilej, capacitatea lor de
productie. Fiind un om giret, a observat repede cd locuinta sa e
iupravegheati. A fost nevoie de mult timp pentru a-i afla meto-
dele db lucru.
Tot attt de energic se dovedi gi colonelul Lesea'nin, ataEat'-rl
militar strb. El igi aicundea cu atita iscusinti activitatea, sub
rnasca aventurilor amoroase, incit era socotit inofensiv. Abia la
lnceputul rizboiului mondial, cind Leseanin pleci in grabi, po-
lifia'descoperi la locuin{a sa nu numai o bogatd coresponden{h
pirticulard legatd de activitatea de spionaj, dar qi vreo 30.de to'
inuri cu documente din care reieqi cd el nu fusese cu nimic mai
prejos decit colegii sdi rugi.
inviluia {ara din ce in ce mai mult.
Spionajul August Urbanski (Eef spionaj, cu
Cbloneiul al birouli-ri de
iDnanelcaoverco,p-iaeeclruiesetiiodasatinenteusoacpcleitooridmmeeabpirfciioreianat1dul9oul0crF9ai )!rn,iaielfencd,leczsceaoIaornsedteeeaflemcreeEticrvhsuiruntelro{niqitipthedeaanle9tcroiuanegsslepicmnotIrutiirreeSsraa.I
3!
crgaldrtrsca'ceQiaranreaiedteplec:euguilarurLl,odesirrtomeeocnptdiicada.ulleranTncdeo,emlsfvltnatario.irfiluinevpaocsalrnstdt-rcge,uaau_srdeduiiIriaLx"tmgptqsemdtrirrpialrn.leeeeeiiJiDlel,csmicolaennarxnriio'nidsamfaascti{tiileitei'isde(nieoinna1an,no.iffermn5sesoortiavap0dioniaperrcalsricaesoaacuicee0eoerisei,.criltmrce0eenrueaiesoil,,safna0earttluetaneirri.dbegfsr6cdcusiecdaiutrtaebucn"oFelauaiinEd-eel"a.tpraietri.noimh.ecelra^iurteemiisdoesrnrrga.ieudor."ic;znidrcooitn"ngijruIoti;fuanitns..itoi,;;ehnrunt'stti;orru;oiirxerapJ"gri-*u:;tlrite..i"rl;.d)eoevd1Ardoi.vp'ereii"ririah;i'nriEear;i^a;n.lmo,ie-fi;run-hotia-ii"ai"vra,cpinrtctfoionterau.aoi;eu.euti'cssn,osu;a"t.r,dee"irtii.."niihEljlums;tl,ovpitlari;herned;ar,euvll;*rraeorn;efieeet,;ndiiIenx.,sni"drrvtg'!aa;tu"air.t,erie;,ht'p'itrelii,r;rf;olinmpa;niaei';si-.'i;l*uJrfpeintd,,lip"ii',i"dr.t;asluiialie#iiniceineoerl""nf-ivia,i-roirncin"ae-iiicvmirizer'fje.ioieriieonr",iumcv"naeutretniitapspoteuibpe,ait,id.dl,nliir.lb.tnuc"u"srrde"idicn-u_i;-e-rr-c---r.e t;;to';;z;.;i;r,z'r;tuc#"tlie$;iGnicui;,,v-'naignuctareeu.:*a.rsr,.n,tTattna]bttipie-toorJea:slt.eetaCffroeiormtddiofueiacnarai-cptaoearerudearinmnatalcKrpeerdaarsakdtoaszvi\rnpiea.i,e' szaLi-diva'iccodpavdrfedru9ratil
p'm"l''or-a"-tiur"mps)iu,,uio5lnioioJrhri^atee.zillr;eia'e;',.min;d;t1,ope;cceimrtimuaiialeRanorem1dn1eaut ,n',citnopi'lunotserumaluua,lffiiitaacsluiuapmnrausltacobmnea{titinanuetdupillnudcizuartaer,-'
fi-rrli.';;;iidvb-GctcocssrgdsrpthLt.airlanauehiuenraecanaaii.tbzalalei-rhtdeelnsaoarrcdiui.ariitdpedlom.arnids,sc{nc{amvi^iepie.ueeoPuuuicbea*Jeg,opnenrsaanmaigeerlcs"ibetrheazdarttldr!hatndiioears,azrlejipn1uilvi-raitboarntisaeeacisleelcriouuoupt.ug.riuigauucinpmtaieci,pl.dDushntEci^oacraprocoueasiaGcaaeed{ls,iaesirnrtbnlzdtugrbrmiaeaciicuneopriaetrvrinie.adiuirtinaads,ecuiitis_ntslimrat{icceu.enniatmoiecuaosgaueuststioUfelcprr.'t.eftaiune.p,e'ualuuie.te{zlnanirse.toeBlra.luseg$iroiteint-cratitruuaudo.arpuiceiidie"rii.itpsedloiorrifr"pd'f{.r;noin,'lrnorrranibediiu;;-,ildrirtpas.;aotgiiii,trinrn,s";gct".ntioLti,etlri,lepeig'dcroiiiielaiirrir;.ril";.srii-roiouela-;coiiie;m'F.-U;"it;i;oinfon"nn"ir.'iitG;r-iti.lr.,ii.ulcsrsa.tgirudirrr"aL1"re'iii;amuirlrim;au'0.U'a"'l.^n'Lte;in'gIniUi.pua9rao'iric"roesrlciarii.,tuotrciiuiaellrinen"nv,.oiu.;,r;*,"aus{.ni.uuuo;tnaau.a"epr"nn".lpnircndtur"Dr,n;.e."ereat."ii;iaietiuraloi.;iauTauIn;r^c;;srs9pu{pmrm;ri;":eRtir1ra"rirul,l;ioee;i.,ni5Rr;nn;na';'fclfi;;r.;i'cuancme;hudirr";qTt,As.e'e""er;ii'ri;caeitiom;iguir;o'r"l'i;:ruN#srieittsd;n_ttdir,eiatJcjlaea-raic-rniu"g,uil"Couftarairtrtip'uuattii-meeiriauretn;srUtrginz.tinirriendedt.r,t-oinudadiiasann.-r-etr.n,eri-e-r"-e--- n',,.,i;n"'a,i,,n;c"o.o";,"tsas'l.-iio;t;rc"uiot"c;nue;.liiuo;'lotitdou"ti"ianreT.liui"tuna"miE'iIl;nriiiil;urierlarei6entfadaittuu;^erfr^ciasneenif;fnriitu;rhiiidpsqo.hlditie"cutegei-utrIidiilolrto-ouea"ailsnuuei.isap"nifnnSuiprr*Ciciaas'i'aedbs-rtoa'g,upeeell,uepstujbdtlpgrsaitae,iieuo-'na,aacss,cc,tsu.utB6i{uii.a,S1mutfen9oLnppac0seardd-ei9taarec,ggp,gucaeddfidmoosrtescood.tiohiotprutaqeuegequrizlerrnsiaaInltca-aittfae.uli.ilbv..eildolao-tmai*eeng"c-lm'auaeetrdl.tdaendsoisllnaaopabacsvDri.tae.'ioelcrnlcsrlerdu-tsitaiqiai--t--it
"v;rn;ieJ;eltonrl"riei;alm;li"stiil-t-it,aiar,uAri.euml,i*vata1elb"grettzl.iei"s,citudsecdraaisteocrdmi rpieiieitaenrxueims9teeilnesfciicriotsllooornileEcluut1lu,a1ldTrNe'^sePag:-rc,luo-tnt''
32 s'c-el^ef-nu-tlo. s"Lpearavcicisiieuuvileuai,zniitliaedliedaunapcddteivaisrteiptseiotanrdaeeja'sipaio'ncadj,luCg9d]lriu.dleMveanricsoe
i.Tptu-
itiupoi. narcii cele Bb0^000 de coroane iurate, care, dupd Morizo
cum in-
mt"n"oDr;jc.niuu;o"i;iluiotoldai;rtafr""oirdali,Pratiatr*'emala;l;ntoni;unzl"ep.;rau.;dre,"a"lanUi1pstraurldri,tignorefudaarteoiteuros.-uep'tcosiunhareCiietucl-soegaeitqdloi-ipuasuoiln,ieupnseamiisnuts;ntadeiaabicrmrlsautieeoieriinstnnzatigiaaaiiunrtildm,d'ei.bi,"nnac,im.esPtoiigeCar-nmaiumreisdllnaiutatie,irgt-sbeun'gadiiiiil-ustire"aisu.efriolnetleruri6rlcnaai',u'aen;Cun-lssupsoncopmrisiu.inlucmCipnstturloepsit-lurlpcacuuindniui-i'
i"ri ,.p.a" ga'riti. Erau in total cincisprezece oameni. La..proces,
cibfi",noiar*i"ls.'iriuctteap"nm,talier--uaai"riiaiu.ja-u"dvutitieuoulliiatnran.al*aVocCulloitcuealruegnlfuusuariaprrmid$-ofi.lnri.ai;idp.C;"rnaue;tos"ti9,ul;uil.iia'laauaNPdcdmeeireesergf-pvcurtitoiudirqz.uzitii.oNtit!{'aaarisiaitcpi5ilft-dsdo,9cto-mrooiactnmtiuutfotirgcrerdiouarnollmltupuvfiiil.iealnuemdiSilibtcd9iclhieif.fntfe1aaneleuasrgbp6s9n,sdiii-teocuuapoxniaonttdeoif.sseinrar,iiat-;,'
j.7
Iccfpfctuoeniaupisgrrepaetedxd.tda..ijgsjeuucctiscaroataaeunsstu{deliiee.rmdirarneeiemericiunne,aaantaelritemcraaadoetveluilnaudtudti.e,eleoovCc9oseoeimxpbilppriopetitcrurdelet,t.seebLAauSiLcii.atn^udv"sszueeeaaam'ussfipennni iiiaodcietini;nniauinurjtnirnlaia.itp'e"o"rcl*rolai;decreeea;";s-t,f"aiu"re"mdnlcri.aierropcrtuueeasn.r;p"tt-eai-ue.-. rror:l<i, atagatul militar austriac. In realitaie, el n-a avut nimic
('ornnn cu spionajul nostru.
Intensiiicarea activitdtii de spionaj in timpul crizei anexio-
rristc din anul 1910 a mdrit la prbportii fdrd precedent numdrul
lrroceselor de spionaj. e$xie-acurtearlueaatparicmtiveiitapteedae9psi es,peioln-aul pro-
it'sie Bartman.'Dupi f^odset,. din
rrorr condamnat la irei ani gi jumitate inchisoare, in legdturd cu
In februarie lgl0, evenimentele ne-au sirit sd intensificim trimisi ln de gantaj generalului von Beck, pe a-
din rrcrisoarea al marelui scop majbr. Ulierior, Bartman, de
nou activitatea drd s.pionaj.. Totodatd .. rx"!, .r.niii'p*.i.o- insotit
smtk1tieiomurlbltlveepiiuc)Endia.,oehmsrrcep,rini,teosetuenhvgr.aaiiolNtam:susdmieiinoadcbSoie{mdeidnuipbi'penliidaracib,artire{',feiuri"acasdecreieropsearreadoalmauutidanei tesui(cit9naeiinot"a,droiefibaauluetnlnrrtc-snlldeaio-euten.t;nuahaprriineiilertisuilouiilap"deReur.aionoiarderr_iei. lrrnci Eef stat
prie'tenul sdu Renner, apdru ia Nisa, unde primi drin partea bi-
tiArlriunr-srltSuroiil-elrUzaninagc]eaBzriaeloritcmgaial Gndeesrma-agaennaieptuir.roIipnoiatmtipimsriup6nuael indreptati impotriva
manevrelor germane
stiruitor de maiorul
Rrose (seciia de spionaj III li). A fost arestat, insd tribunalul de
:,tat din Leipzig l-a achitat.
umGoll?'p:fpt^?elen:ee'eero1r:rnadlsoir:en-:eccar^li9qatl?tdtnTtIvrli,l$aenucudea,r_uova.ttuctiGVrr*aeunRimatun.ti^nlerer-ruscoeuceirczunmpmi,saralitlair.uriociafi.ae.tinns,nhrennaRptptaeirpgdiraeotiejl-veeBoe_,tuoa"mzuefcng.leuutidaieeiaeotarllmettrlrjana_ifrsuimnro,erptigp,eltee,uanOaeuilcdoeidnnilaraapingluincrimmlatrreaareoreianjnasripud-mngmtitoilzoeloaeauiuaaodttrtvniriiurmdevrsioiesvglineenuuiaiaapeesliinrtormrstoiseoemIrWgieritvt.brnaiiunarrrirbIvplmloiainhniealieeaec{.eajanuisiiuallauigmt.ti,qrtru'clfsnoerauuoeit0rr.i"rGsa"asiic"dntcsuiaean,ets"c-Sidun.zetndofseo.,u.;evplpduro;-lx-eEbr,iue"pn,Speini.vngiuueeni;liriiostiil;duund".uae;"alm]tfizl.mudr^ii.iB*ban,iinar,'ep,iao.lotnonolrre,oinrp"ettr.lcusru*_ua-""suu_all-,el- DupI aceaita, spionul gi-a ras barba gi mlnusciadlliitlaete9id_es-aagperen-t
t.entat fu ataqatul militar francez din Roma,
italian ln Austro-Ungaria, propunindu-i un ,,carnet de buzunar
secret" al marelui stat major austro-ungar. Pentru carnetul a-
cesta, denumit ,,springe,r", care se vindea liber oricui la Viena 9!
a cdrui coperti inlerioari el o completase cu inscriptla_: ,,domnu-
lui... pentiu uz strict secret", obfinu de la francezi 1200 de lire.
Mai apoi, Bartman s-a apucat sd fabrice sdpun, indeletni-
cire paravan, pentru ca ulterior
care-i servea drept si devinX
turist gi si se ocupe cu cercetarea fortificatiilor italiene din re-
giunea'VeneNia. Rezultatele acestor cercetiri sint cuprinse in
id-uecsrparreea,,sfoartiuhltivtuiiltaotrdul,u,Ai'tp,dirnavreean"t,ieina care el povesteqte minuni
unui cipitan italian. Cu
nostru militar
nd3p^eeiou.-p1a.neiDaaacidinin5uarispefleigscmreiaasratttveerraie,cg.lipauii rciqfeotosiaavsteiratptlaeetu.tmem{aianajperoie,rrsfspuoocetaconengtserreualo.frisoineroedrvcrroiicubuituiaenltcueatiiv-"doee,isribim.tnii"prt-ooulgruiiauelnndtileei' aceasti lucrare s-a prezentat la atagatul ne determine din Roma.
fUrBoaisnntceuolailnnncdftueri1nzgle9aters1tne,0ct,urdeutsigedd*riiievvucicrboteigauncarlsrosdiudneeleui.,ccrloaodUnunenftzircigbauddestutpiubnriotaSnpirnaort6ojnrqiurneueblcsdet,iu.nra1glfiai,iao;raine;nt;suc;ltth;.a*;gGt;"'td5rn-o;";a-i;f_aiinrbviduovimavirriezeiaio.. lacem
In cursul tratativelor, s-a strdduit si si
Austner, deoarece acesta avea legdturi cu maiorul conte Span_ observatii imprud'ente cu privire la pregitirile noastre militalr'e.
Dupi ce i-au equat ambele lncerciri, gi-a indreptat atenfia asu-
pra Insulelor Istrice. Aici a gi fost noi pe insula
Lussin Piccolo. arestat de -
incepSepesriane{tealleezluini fBoarmrtmataiinccuipirnivtirime plaul anchetei judiciare voi
desfdgurarea armatei
noastre tmpotriva ltaliei, lucru pentru care el ar fi stat cu pli-
cere tn lnchisoare timp indelungat, nu s-au implinit. Apirdto-
rul lui, doctorul Morgenstern, a flcut incercarea de a md re-
cuza ca expert, temindu-se cd voi sus{ine punctul de vedere al
expertizei ficute de ministerul de rdbzoi, care lui i se pirea a fi
34 35
o sentinte. Binein{eles ci eu cunogteam con{inutul expertizei. ,r;fi;Ft;i s,;i;';;;'t';p;"'r;:A;i.r<t,i;u'Ar1:icrr1/;;iell;r.,nl;o9airoIraai;i;;\emvs1<cc:rms;;ee4rid.ei;te;antcda,*;ri;raishaiie;i;;ctnj*tadt.,taJ-anucciuirivabncc#duaseeoEci;vmcl.eEuirnc;urisec*nl;phzacleaavlliaresdeoslsree-ldiramecvitla,fattiuadruaid"*sa,o,i,Sl*t",et,itori'fSi'it;inrotiiie6birt.a;;ir;rcj1l";';;;r'#ffnk;iiii;;'tjuat;l;;ea;iilpb.'J;,i;*t:"l.."';-;lpieiiaa*ii"ii-a"It'-'sa'in-iia';Grir'pi*ei;"''.t-nau;q;iavgnutt;iiirtai"tt",;oi'ai"uii.ritiglruni;taro';lli-a;riliii"lSt"'tu""9i"ipfiti"mvoita.ta'uia".itEer,lPrne.nadidail,ildluaeeiFa-ede-ci,entnllitrhiriuroudnnleitl-aoiaabienuaoocrpnu;olnriedmahitgud'oneufcsesdeernupeSealdci^pdalinranlser'''noeeueiiroirsdsRaruAnliivssunnofneirasiuouaeaaicrdidbiatsZnrcmisiuesrntrsiatriierdnluceeci:rirrsuaneeapild.epiireJcr''irpoDcmrspdheZc$ui-edsetnuaurauenlnetmtr-rlpomtolgt'duitoaaaaisilmmbtSticrdnutdluetreti-auopiqneatiianniet''t-'it
jtTciob.iaoit.ltde.qalEait,odxBt.prreiegtsirlett.ilqzefaaalpungti-ru_calonluinc-iadvcefdaontsimointnifnaociloresmnteidiar,ua{dilmieulemindaansetocdaarLsaszettrbrodeoriictpaadrest,ic,peeiixcsopuen'etirdnitniecztseoepirn'r,i,-e-
fionat cu vederea ,,fortul viitorului". Bartman hot:iri sd se fo- l:tr=maleiii,tztlrl:kaiul;bmaiiji;lo,,oI.;;asdrr;sin.r'aeu;:-ej,oaIal;ldnuukrilt"r'oiitnoiPicatsr-suu;utrei;atmnsnolrtt;oa-segatam'injiotam,;*trl"e-ap,itt;t3o';i;;f-u;ai,n;li'ii;o'ilir;esa;litibzre-;"^"usro.b;iffeiu;u.t.i'u'p-gnsuca*ue:""r".tisgnei-igeemhttt"tpgutOmaee0al^odi,asrnpi,een"*aosi.uni'dlptpiidd{'eoeoriieenffPeciia{pbrderpeIirurtpntsadsibtritltauaeiziaarsno'ea,uudc:sd1oiallcnue1nprcoiotd.do,madc.urnr1uaehcet1rtleeceist.erilo}pneiSieri*tocuoipsGenlatuupiaaatr-ielitj'
loseascd de aceasta, pparetrzioetnictdin,dplianlpirnocmesom,,leunctrualretna"csaare,,Ai-padm- ct;;ai*i;r;l;e;eHbFui;;lb"se8"rt"o;iif;D.a,i;tiileubl,;;"etti't;enl.;r;l;n.iaGa*;{";l1i.-5r;'im*noto;rinf;"ei.icia'"l,Tga,piit-ur.o;aee,a".ttnar.benfet"tariaefaU"mupuc.',iozroiiie;t;lial1iiis;peit"ttn"ai;rr,e'isOrLit"Snaedl;s"ii;iain-ilmicliuftitiep."pnaan"utareuilfilecremitrrrleetiimrcerii,asstuamadieusde.imcuacnnirSpnicieaEco'a.btldaipacadu-col"rtrnoieoaen-iclprrcncuaeier'cdrgiarei1Uhece1eiuansinpelt1rtne{uix1eni1urcipssdiadioedueeerarreg-e'iamgei.adieenns-armlmnutuaiiatpeigvicirimliunaaumdmlelcpopcscrinor-aua6taauri----t-
rarea" drept ;n,dcuue-auO.trl'*uetdfreccfir,arrieut.tcpilr.tfai'PloldrsirePer'fiiisnzoaiiettnnrer"tti.odie*drre,ii.ev,s;piJae-""ll;roulnii^a"p-u-frOmieop-'o"giqrii,"d-i"lt'inursintonoo.liu.dGlial,fa.itlnuolnil-ieirdaruputso;s,itsuNliclorociutdvonodaluusctieloouslloroiflct"adtrnetecticacfsruoetdastettslE-s1gaaiii
o fapti
dovedit cd schemele lui sint copil dupd lucrarea colonelului aus- 3?
triac Vicktor Tilschkert, editati in anul 1902.
Un spion tipic, deosebit de viclean, a fost Herman Hans
Kords. La inceputul lui decembrie
qatului nostru militar din Londra, 1909, Kords s-a prezentat ata-
ca prieten vechi al maiorului
Dupont, acuzindu-l pe Hofrichter; caie.gi fdcuse o tristd fai-
mi ln spionajul in favoarea Frantei. Toli erau convingi cI Korrls
era un mare escr0c.
In septembrie 1910, la atagatul nostru militar din Roma se
p-rezentd un oarecare T-ester, spunlnd cd marele stat major
iirtitni la Triest cu unul dintre ita-
lian li ddduse sarcina de a se ofi-
{erii din marina austriacd. Intrucit Lester aminti din nou faptul
cd-I. cunoagte pe unrlj dintre ofilerii din marele stat major, care
vinduse documente Franlei, noi' am priceput de indati" ci Les-
iTgrri.epsti K91ds sint una gi aceeagi
gi invitat la Viena, unde perdoanl. El a fost prirnit la
poli{ia stabili cI m'ai fusese
condamnat pentru escrocherie in Anglia. Atunci il lud in primire
doctorul Sglaupp, judecdtor al tribunalului suprem. Ancheta a
durat mai bine de un an, deoarece Kords ticluia mereu noi min-
citpctanrruilouuuaclrndteaamroier-cigafittiuuniamcpledcueceiuvconzteciltoatoero.stnldmmueiueelapnlduisliinim.lecpuciAiiur,eoeissnntdf-ccaoeacohjsru.teteptDaipstui.ouuqratcfItiaiintdcnaotie'{elraivunccfiliiitrontpaSsnittdcsisuaheeevlnacacbuurndeiilpninurtdpmfeiai,irneaKccectuasarae-rtraseuKlltrnsoaesnpracudziih-osisaanmn,aerueldisinolleerui{acirziora,,evinicpdpnaaelesuuirn-nee-ia-ti-
activitatea sa de agent, despre care nu pini
sibilitatea de a se procura vreo dovadi. exisrtase atunci po-
vmcbeouuall-lousen$unseimcilcrsuoeiplciuihRodneneorumfie2el 0iel.Si0dkIaneo0r-0ivaGlga,du0leocrBkoa,ronruee,dbl.aalaerPtn,aiennqnnqaaitegtrtltuiaenmtagRia-lr-iualntasefuiirxcal'pe,1rlvougfiea0nsrt0zao,ilvnaamidalraBmuei-eei,dc,rreiasnnpr'ipesa, cerenthedulimripueae---
6('
slsdrs-ioeeopos.[jidl,roe,.ue.nleal"aasca,gu,utojanenuhotnutu.orr{ralirusilnuotisealccim"oaiittueripnutEneoseiGirnv_didttai-i(dn{cipiicouiioioolavorrlainofiinenaSdoloeapsIri_suofcatrsroro^ie,ptVni_,ccIutaidairo6icr)lie,dioiemercrduia;rsuibcrpverci"aoaanrncrurleal'atKcj".r,tio-"aieA"iiTulrjlaui{l"poiti.iir"iputirureei-nnrnp,sfnoorio1iiaannrurntt_to"eei,.. r:"',li;,l,',It.i,r,l,i'ti;i.i1c't.i'r,ii;,:,i;,ninif":i',i";",ii;"€.derin",;o;irii;;'argp,'"i;irs;f"tIfe;uriiiir;id.uv;ni*j.;aT*'fl.d,;.Pp;o;fI;r"tiA;n;i'in'r"u;n',li.i;abncm9;;l"alb"-*rcKi'.;i6uaeo;erii'troirunlsPdaueilo;;mtO,se*srvi;funlu;crlfa.a",erl;LidEaEt"bDi;ia"nip;"5;nnttuui;c"ot"c;d.np&lpip-rJu;[oanip"eriioi["lou;"u"oo*li1i'na",icintt;',_tincfor.decentrpsetiluneuaemltda.uituiurrct;o"srseleu"u;n{"u,t."pi,iliar{iaeias"iiitliim',r.cd6"urMdausf,hcnunrtb-intaniooutoaimao'2mirlom.at'iojtg")abunuKasendmLoes:rs"tigxerJuiek'rl',aseii.lci5to'scucnaodavjl,i,otarlianf',am'u:rnldtI-rdeii,-)lfnue,1duao.gitfnllepe*need"ruEstmu.tirtmluiKcugatfusurrahroleienlyedulti,licirttimdatiLa.vi-eiaill'ifde'-?s-etbrortoacete,ialtr'saotcorrnturl*edtmuardervco.l.coriid^.uccsdacnuaesn-aroaziispseu-enilinrfat"o.ctteloiar-rrausuManleiefsnhrioednutttueariiteltqldnecusornlutaze:eieui--l-tl---lt
n9ngnd_:Til.,rnrel:a1coeerl?n^1,1rpaip_ouar:ro^re,Cdui.ilieitileltal"ilc.uiig.jemjap,e-iiriltgt5._alg9"E.ln,e^as1t-tgtepCa0irdiviueo,saie,nnuaupadatsrlpacodtji.ralatiieeezcrdDj.ecadu.ie-naalldi,tmnrrpaeFernjisuofrr-reeeectoaarmiuenm,v.sgiotDciuN.ientrileueuursskdriumtIi,resr-iatnuVicititq$iplegas.iielinroond_i4tn,rfiatomiadEst'zf"ie"elrirlomrui,uuvnVilp'ipsareauouk.r*nit'icu,r*be,iriivniizi*tna-iknni.aioiit."tsuirriuieoirDsaiegi'&fgrn"uiamespnvoin"iaoe1r.it----,-ti
peprGm,rdlSeaarnsezlriuu{tauUoipasgrnus.ietunireIcdbedlaaccemczaunilranti(tniseeotiatec,seltacrlease'ri.audrlsneaAifluonunclsest.iieiaregsnszdrL-e-daean.rpsrapeTpmitreouoiiultrnetrtunei{unitcf;u,eiu,,ftsrtoigudadciurtdiusapenotcdatupe-rumouanenisiuiatc,t,a,ttansgueu,acriiuerthidrndie,otfa,r"ot_,aitimrrpAtti,iui-en"f.'timpr",ci,r,Je"a"pc-itrdta.es.irtrdnrueudtncrsi-aetdne,i- vdluise rugilor planurile noastre'
lrlsejne-lta:memirne_dg:tu5a.$.1tseoiita1drl:eeattode,b1alo1{igersneed'esni.teetndriaifrbeila,usrnpedae.ralreDicoleeaa.dcpia\err;naaacacele"ua.azsAcataotmur,druradernv"6riizcr;,ui.".tu;a;nd"ofies"imailnrdeirelte,u"innrgi.-ii
slpfruaepeclaisorrletninzi,ialmneotd-rlialeidotifa'eoadrsaiactcrpteedielzeacru,musatiajnsunnuiteeompanrrmi.froie.Lc,aeToasfiocnluatalu{cllginuoiii,amnciipnsislfeediritiiiguivrdoriitec.draiuuepullr'jiuifmnatJtr*roaieita."ccuieao.aafiiu-i'tun",ur'"ia,.ri'ini--',o'aulu,"tf*"oou"sr-tt CAPITOI-UL V
!ttp{csiuuaeoadlrrvrcarcsizdnui-Dn'raalusiudta.silSst"tAsrpouisidca'raiencin.ittsa-lcardt,ies"puimncinnnarcureutrmuiziilitreiivaaznceitarniu,ar.,reeacilrtnualfe.fniiscessd.yd,-tinapuansc.titreiartuouddfmculueinii;udp.Ju.majotA"n't"purp,,rmdni-pi,lincmu".kdi-t-zlu;pi"iilp;c.ro.a,d";ev.nstr;ticrl_.ttrui"aaiD"dsreteiepinirdarilreliliBeunozornGec.reIo*pl(nra;i.intefr,,taEi,ova,it*iii,,"r,ulci-aan.}r,s}gi,ogniictp"ii,dgue,ooarnarrnlmriri-t-.-i-
Consfltuirea gefilor punctelor de spionai
JO
In primivara anului 1910, din. iniliativa mea, qelii punctelor
[;ar;e"i.;si;pa;i;-o.'isUapliioiaenuarlijoossr-ta,cunoscno"v-noevctoatec{iaa1t cainoVnifesiefndcaat,ur.epiiieancntur"uqPedinefidzi boaartgtueanrneceai,l,o-durrne1opor-t
iiti"ie ih muncd serviseri instructiunile intitulate n,,oScuolpumreilel!
de spionaj". Trebuia dezbdtut temeinic
iuiui"irtui
'p'ippirit.oi""n".,rf;inaa"cc,ei,rIlenosrletairulatceliiosutlnaotie.sp,i,eiicnuitnnrtuoresscaeugtradvicdeiexuplnedoreiieinsn!p5ivoraneamaj ecdat.iivnai.cttSeimelaipi' de
de
In
utarl de aceasta, am depus toate sforfirile pentru a realiza o uni-
ioirnitut. in colaborar"u tututor autdritdliior civile cu spionajul
*iiiiri. Apei,rl de a se intruni pentru dezbaterea instrucftunilor,
adresat de ministerul de rdzboi tuturor instan{elor centrale, a
rdsunet puternic. Proiectul meu a iost acceptat. chiar
,vrt ,n in
limpul primei ge,iin1u, linuii la l0 rnartie 1910, aEa incit de data
1) Marinsko e, probabil, pseudonimu-l sub care era cunoscut geiul
spionajului din statui
major al regiunii militare Kiev' (Nota red' ruse)
z) Sef de orchestri. (N.R.)
39
faicleea9sitaoragvaenaemleucnarreegcuollaamboernatuocbulig"naotio. riu pentru toa.l-e autoriti* iitn't;ni.i;c,i;.:oii;iln.a,h;ft..i;sttJri"nre;ou;rt;eiraa;teti;ru-&M""zia;.'drn.ldl"na""ui;auiieiil-cinn.nc'tlaiua.il;tin-tiueiulmhteul.fleciloatalpno.Crneeraedirrpeiciopiiieiiarlt"edigeauortlfuialuuioercrttitlulielpiueteflau.eailedduaioirdnbCl.creeiresud"etddiuaiefips;ztuuiifp6ub;neuibrrdi;idr'lteoeu.hoiieectlpptg,rcoiriui.i'uaifaucuuie;rirFltuep;licurenrfdfilioapaee"iri,lfieauczucrbrtnpiimee"adurtenteierlrnpalteisuefidutdrrneifaa("ocrludsdpicvo.lhfevsit-eproroeaaensioarrlzlcaoebunbtmruco,dsczaaie,lerrdcfenr,ilzdiaeraiii(eidlne1ntef,cdizcre,,aducee1Cqlocqaiilu.alldiaiiidsoeliiftrsrnrnfrurausiieiaulaerscnlpeepoilralcccpeneedircacoibclseudifeerrnusesrbrneesueatitidgeutausrriulnreaeiinsirufniinez)necirlmictuacsdiradzncr.ieccllafbepiud.oIcrnrrsrgrnre'aiusnlcdleeiteJdtnursaducai"mlet,slta:a.dr5aefefc)ilolpaafllrifooDiSnalfl)uectrpnoo.er'ou'l'-.'
.nsocicuii"tiuiumirrututLia"-tqauuteirli.s,d',a.f,c..iiurosoag'dpttrrie,etierua.uceeluutr.atai,tndu.odpeuirnii""fiudiu.eri"rncI1o,nar9urpi1eicil4uane,d.o"isacntotalpadontpiecs"coulutieaniirclecmeniao,1amqibjloaitplDrepielitriceaenrallufsolauasrbpneu,eeugantntl.diol'dpfiDucoi-dnilaoesrlsaaeie,clmfaaaoaunEbdqeaeauap-tln9erfuaenlae---'
tpgtf.nroeaeltort.biumisuIred.aianaaenusvecsei-indfiocrttearoiercreadt.uda.cin,pleetseartteepccrmudoifn-pureounizasclcteia,-ugaotrdtdoepinrirnidoisreencrsumeecsldienfooriamrtiard{eaite.eiazCvivenicofceirflhuotraiulb,til'i"iucmg-iaunpgrumuiiuirtcsii.ied"ti'cIeun."udlml.i-ute"iapulrte.iea*_-
mitul',,cezar", cel mai ugor procedeu pentru descifrare'
svupletdrpblnoreecunxaoittnsdenrreal^aptimdadrmnuit,.ceeAedoupadapienmgnaclposllasdu,eevaceaceeanooursiginfaslpr{nldoriitptdinaauaaaircc,igdrlcinouuleniplsioSenuniau,ueoi,rse.nrlbnraeteiapitlCestzceropreraixiooreleutcn_ielmttmznttctuueladeeicrtenrliuea,.uraestttjpnelddiiaierelcnrioea"lcerddcnrn)a'aee.,iniomilcrlci;eupcretecdiedpa_emie,rmarauitnspnersarn(pteeeaetltraioeoufiaienssarenxisuxtulrdtcrctsiuiEmgimndorsdeulrielttuuiopcpietincp,iaJligolbefnreorlrrr&sisicateitepcacoceetllueariooiirgfanttecrsrrreuszute)di.fi;fc-"eiir,r.sAu.;ifuml,oe;ciEbdclte;loudeoneeis;x;leisoricn"D.li;eaesalr.atVe;ierrlnse;esrurpooeii""-e'u'rlli"iau*e,iiunirnptdnet-Gc.giidrn.lnnrralati.-d.rutgu"uitm.r.r.luinuacsooset_neue-e---r-
fionald a cifrului", in ordinea ,lfrbetica'a literelor'lui. p""tru ,, t) Al doilea procedeu de cifrare.
::::illri"l exRe5ignfi, procedeul acesta nu prezinte iotupi
d9e1 gr,eutate, chiar daci se mai folosest gi alte qirei-
irici::u_n,ri^cta-.r1e
complicd munca.
t; Primul procedeu de cifrare
4A
tttagrteeenacinlxfmeeectsegu.illdcfnIarlrnseaagicinrc.itgde,oieDacdfenulaeeategprrmeraail.aibsccliAnlegeua,macedirdeeaereleaoa,naecaaesafd-mtselaadfka,csei,bften_tuieociseaatuducceturrdeleitemmalsto-cietiptrreudaxeemugtgaftutoietemflecaocfacirspoftsnriteafdiimrccrarmeotsiaeitemuuicempigmlnutluiegummurltrielatletutieatnuetzrlgrtunedaiecf,mnmiuzgocsaeaizumfirruindetialntaceuezacistrneeoceirgi.lanafeirstaidsaptcrieilneeritcnaieialnnei,-;t, Irrrcrca inviolabilitdlii s-aecbrseotulluuti. Se cifra si se descifra mult. Dar
riimeni nu Se o.upu deloc cu descoperirea cifrurilor
:,triine. Abia dupi cdutiri intielungate am reuqit s6.gdsesc un
t:iiru consular rus pus in nigte dosare vechi. Termenul lui de ln-
trcbuinlare expirase. Din pdcate, 'nll-mi folosea cu nimic
in ac-
tivitatea mea.
Din anul 1908, navele noastre militare au inceput si inter-
t:epteze radiogramele transmise gi p.rimite- de stafia de radio din
mai uzuale Ei cu cuvintele care se intllnesi cei mai des, astfel ci cninfrtaivtea.riL. eAgsattiuerlaampriinntcraatbliunppuotseeasifai multor comuniclri strdine
ilir3nainqrt.rdsTeauln.gpldeu.ia..i)rcCqcsitniefturlauiiqtnbelteoraalecespmeasimnaereeut;trneeacepgaiufoirnmeigp,gii,jrlrioiuninncptmiccmdeoaeplrsecctcaiidfesrrieienptaoe(urnlliartttremtruuereibru,i)ui,.,ni,eccSooecsdludoiunvasr{inineeercltveiiEf(grgtaaersaitcedzE,ead. de asemenea interceptath.
I)escifrarea" p.erent, un inteies extrem de mare. M-am apucat
cu o uriagd iivnd de aceastd muncd grea, o adeviratii muncd de
Sisif 1), din pricina numdrului mic de persoane care gtiau sd ci-
teascd, precum qi a denaturirilor groaznice ale textului, provo-
ani de zile. Totodaii prin schimbarea mspaorrcia"jgeilomraliatrenrualltegdreevuintre- cate de aceastd situalie. Totugi treptat sticcesul a inceput sd se
posibilS schimbarea cifrului. pentru a intrevadi. Cu ajutorul telegrafului gi al telefonului, serviciul de
s{ppiorlreeainsrdceeauadrdtrpreurrsiglecoasirfrrceacuarurets,acastidfucreriss,scoasorauialuetelpacrrueinasgeirnumulronlpoceeurp'iralreienmasucilmtiutaeitittureeete,loccrpifeorineet ,aftiioncra-J-etcd-cifamsraczdtrue-i-l
ascultare, introdus o datd cu intensificarea muncii de agentr-rrd
impotriva Serbiei, ne-a furniza.t de asemenea un material bogat,
iai punctul de spionaj din Sarajevo m-a scutit in parte de desci-
frare. Cu toate acestea, activitatea cregtea mereu, iar eu abia ii
tddLgt'iemaa'aegcupt$aetrl,epaa.loiirinna'essrdidmblsoagieilcrtiietuaiinnrnlteete,roasgeabcrbuhipdquiprem.iniennbualfoeittsriaenedzldeledisetgtumrascaribuidlffarirltb;eipiemuospgsusaoirnabuirncuiliaiantrcaleagutvlediviitaitiedoaner,btdeesimetcleophuaireridnodge"cgenr,.unsure.pcno"gilailaert,sabregiuildoerrleira",lspupecerargiaondrae_-e,.
puteam face fa!5 concomitent cu celelalte sarcini.
Munca a devenit cu totul imposibili cind, dupd o vard foarte
nelinigtiid, ca urmare a incidentului din Agadir, toamna, Italia
qi-a adus 1a fndeplinire planurile saie cu privire la Tripoli. Inci
la 23 aprilie 1911, punctttl principal de spionaj din Insbruck ne
comunicase cd peste citva timp corpul de armatd din Neapole
nunfare. Acestea au.lost consi.lerentele pentru .u."*.-r, introdus urmeazd. si plece in Africa. Colonelul Mitzl, atagat militar la
la noi codurile cifrate.
Roma, ne-a declarat cd aceasta era pur 9i simplu o ndscocire. In-
tce^inad,s9ed.1x.dis1ettd-scdoiefrcecazonimttietpaxlitcteualtsesueiaiccrrieefitn. tsdMistdaeeimcmeulaertiendrdeiacrluifcr,iafrr*aeut,,itoattiiuirpgioui,s,-iabatiuulint"aca-i tre timp, nelnfelegerea dintre contele Ehrenthal gi generalul von
atit dte Ceparte, incit ministrul, a$a cum
itednt.eed.rsriieccsiittlier1ae)r.gxepraecrudievenrvnfaitneetceu,pvopesrneibitcdiuld,mspisgetiebpmaezualbafforzelaocsvaiet dns{eifeedireci{suicacoalp{reierfiassbcitraoetrupineqctiii Konrad ajunsese dintr-o atagatului rnilitar s-a
comunicare a din
aflat mai tirziu
Constantinopol, i-a insircinat pe ambasadorii sii si ascund5, pe
cit posibil, de atagatii militari informaliile cu privire ia eveni-
men,tele politice, pentru a le ingreuna intocmirea rapoartelor ci-
1re geful marelui stat major. Curind dupi aceasta, Insbruckul a
In momentul rrenirii mele ia biroul de spionaj al transmis o comunicare prin care confirma cele spuse anterior,
major, cilrarea era apreciatd ca un rnijloc'ne.".n. marelui stat iar la I I mai afirma chiar ci va fi vorba de Tripoli. La inceputul
p.ntiu *.n-
l) Colonelul A. Fiegl, Sistemul de cifrare, 1926. (N.A.) t1 Personaj din mitologia greaci. (N.R.)
,1'lLo
lui septembrie, se primi o comunicare asemdnitoare de la unul ;i;a' ffieris;5i;i;c"nf"_;;iaii;;u":a"iT;r#.,iniiei;#;mci.ia"-at;rno,,aiinYerd;d;,irbteir;itiiuii,;itpri.ipti'u''auc.i1ioasi;nostiirniu"m;eat"dds".iu'aeifels-uinreui;nd"bnt;ipii1uEin'orgbro;..-n"mTeiiu'iu;l"no*ali*ii{,rrdald-,ieiiie'g;en;ltealiricp;isc"gt"-idsipel"trieitu,t.sutaingpotif,tor"itdnatoZr"mtea,ob'i,fjsin,aaalpuebtjtanrtobmrirunruuTugro,etrss'nrdmulpquieGl,pieoasdeirnp-lrittuaeaautrtaruoorplusjiedta'aboa.pdb1nlifmeouguordeng:niitea"osaa'dq,a"upjpt]-iese:dlcbsai,c':endn'aillotf.lailli]svcmtpvlvJu^piaae.i-acuginotrrartaieaonecttfz"bfa6{liuiutaei-ii,'i--i
dintre agen{i. La I I septembrie, sec}ia de spionaj naval gtia aeriand.
deja despre aceasta, insi colonelul Mitzl, potrivit informafirlor
care-i fuseserd date la Roma, tot mai continua sd considere ple-
carea corpului de armatd din Neapole drept un zvon senzafio-
na1. Cu toate acestea, el l-a convins pe ambasador si dea instruc-
{iuni consulilor sh efectueze o supraveghere mai S€v€rd. Consu-
latul din Neapole comunicd la 22 septembrie cd existd indici pri-
vitori la concentrarea trupelor. Abia acum, secretarul general
al sec{iei externe iialiene recunoscu existenfa expeditiei tripoli-
tane. In ziua de 23, dupd ultimatumul adresat cu totul pe neaS.
teptate Turciei, r,izboiul lncepu.
In cazul de fa{i, pentru contele Ehrenthal, ministru al afa-
cerilor externe, eqecul vidit, din munca serviciului siu de agen-
turi nu era important, deoarece el considera cd schimbarea de' CAPITOI,UL VI
orientare a Italiei in direc{ia Tripoli avea s-o sustragd ile 1a as- Semnele rizboiului balcanic
pira{iile ei fa{i de Austria. Singura lui preocupare era ca rdz-
boiul sd nu se mute in peninsula Balcanicd. Activitatea intensd ;l;;fifooE,f;*S"ihrJOr"uri;lO&.Lni;i"O;ait"";Ohi"$rnia"nrrdi;*'ilectrloaeLu(diofrp-eei'iruJocbostbaa;ruputlonliu9oioelrdrinuio.i'afre"nrJLjd'.ilaileaa;9ci"dth;cisl.etl2L6of-cidmri)*reoogeumoao.iumtinbb.xu"ier,{uliii.enlu^patseuTrnaili9ouvusot.ilalEusulsrt,.Eiicaa,,eiit,lrnm.;ovTgdi,caiiecunnaniininqua{sueitcijetlorelamdt1rrael.uui9onnl1lsSau2pduvsiatie.eeo9lpcap-nuclrateasae"-sezj9^m:ob[gt,irb:oo:nult:rtttlltiteElufamltau^dt:sfaii]a'e,t't
de agenturl impotriva Italiei fusese lnceputi de marele stat ma-
jor incd la 24 septembrie 1911. Curlnd se stabili cd, lncrezlndn-
se in cinstea monarhiei, Italia nu luase nici un fel de mdsuri
impotriva unei lovituri din spate, lovitur5, liri indoiali, ademe-
nitoare pentru noi.
Acum lncepu sd curgd un adevirat potop de rapoarte ci-
frate interoeptate. Intrucit nu puteam nldnjdui vreun ajutor din
5f-oifill-aoei-o.fr-;l^orpiinr'inm;'j;l-tioii"d-cRr-rd;oeuoalr;ieai.utuitn;itclrrinr;"uXbrea:sR"pa"dinu;a;ileuesus"id'"sDl;ipfeituiii;itceao;itttarlcoiira"taltttv-eiull-duei;iarnLee"sninna*iJ?en9p"uf8a-aed,.eues-uui01tn*ru.im0iiimigt,0iL*d,ips"ti,sd.bi"aporieidurairoprbeeci,uiccorimprdltunurdeiroeprme'zmreapuummbnrcsit9eoineivo"n'iicra,mi'agrcoeDutdppinr,ottetrle6lipcaeantaurcduciremvlueauBlaierermns,meneuomatopec91rarbldatea-ioiz-ilcpqbtinmcaz,toeo-olcii-birv,ne"ii1r_icsiod.ita-.ete^riilUespd:nt-lapriiY1ntnoiro9mleerpz1rdildliiael2ee--e-t
nici o parte, am continuat descifrarea singur. Tol-uqi curlnd
lucrul acesta s-a dovedit a fi cu totul peste puterile mele Ei, in
consecin{d, s-a luat hotirlrea necesarS.
Biroul de spionaj a fost foarte mult ldrgit, importan{a acti-
vitn{ii lui a fost necunoscutd, iar personalul lui sporit potrivit ce-
rinJelor. Grupa mea de agenturd a crescut considerabil gi a cd-
pitat o oarecare independenf5, exprimatd, printre altele,'prin a-
eu imi inaintam rapoartele dtirect gefului adjunct al
cmeaeare-lcuii stat major. In noiembrie 1911, am ob{inut detagarea
unui ofifer pentru serviciul de descifrar'e, a cdpitanului de re-
zervd Andreas Fiegl, care s-a dovedit a fi un colaborator strilu-
cit. El a cofidus grupa de descifrare, pe care eu o inciusesem tn
cadrul grupei de agenturd, pind la sfirgitul rizboiului mondial, itlrr;iuf;ooi;re;nlreia;"rfuiiilsive;os;r;tbiiiei-na;ruti''ndpte.*s,'pdruerdroour'qimni{ioanbuFilriczadanzrf,eeuirdddeedeparaoimcbodpidininqcug a9clelansotau.
cu lntreruDeri nelnsemnate. La Tnceputul anului 1912, aveanr
deja ln subordine opt ofi{eri. In cursul ultimilor ani, ambele mi- regiunea
recunoscind drept considerabili
nistere ale apiririi {irii, l) Diversiuni. (Nota red. ruse)
44 45
sdFatnsmatuuuriipec_namableillreonlisaratnIinatatrtdeuiaa,arnr,earm.dA.ljdairssanoIeaevncpd.eill{aaeo.eie-oIrMalGaandgdnlauuduoeeasacSnvresjma,rit,meaianeMrparlonieaetbnrgianelnibiisimesageiaadatmirisrhnuendeebsrveseieiupsmazdtcariorilrneoolpgeeosidrenrrerartdede.rso{ag,edemrit,uGeimbrtdsc,irnunuaaeefiii.airaruic'ne.nu.rsiaaiuD,s'peto!moisnaii,nis,dphnr.rcictinetenooepfattp'rpu."resapgteruaga"nuiecs'ttleneerucm;a;uap;iigiis"utstde;cdcl"in';emrdlJ_re;ildl$.;Jrvailqiiia,-;a;li.aiJriri;"ceuiiri;sii,in;mo'niieL-ini-ra.rdRcgl.rvq'Bs"a,uueio.ec"anstc_iTeriiuizr,caGvoelFeaea,teozandntgireee,-i-.;. rrrorr:rrhiei, prc,pagandi desiigurati deosebit de iniens de engle-
'rDPI"Yiofgc,imurslf^ioe-t,:iupg9trrur?r:inieauemlerdlve:aias.inecPecdi.iist,rrucoevtapprrpirucraetoaiu{Gfcpeleluauhlszrmeistoiiocad.drsirrpJgleeuaahlsirsbaiu'peaeni._icGiouer,adn,nhzpdaeefiedrjeeampn{maeecaitaoiustcopa'nnim,sfcetiic"iiirn,.sdiabtlippaanrerirvrtidaaiifnirnnur"gquetn,iiliglt-seVeniei-alo"ru"irnimio.lsoutr"lJagii-ar.vasriranit.TneiiizauitiaJAa"nrrrgculgri1oeusua9tsnitr0niiooc3nsi_--ei,:
z.ul Seton Watson.
lll-i^:: l:l1lrf, ;i;il;TftplmbcsmRv.et,oalqtlogolacanvncrcovdriaigirca'ecviyvaeIidinc,ignonnnnuo"eiaiegn.a7dmnmvr.eiaIirgunoiancir^.inniccaen!ipe.deiafcd.blmrrfeTtouaeuecsdtrbnnsleue_deiercutteceebuicfmensrdaulieiestieaaitloadrgairmn.dne{dcimr0ovulseo.ie8nivpio-mlziii,ireggm,sieo,oefgtrtiNegMrmi.ariiiigtncaiuaotucd.aiibntalrmneaoaegnoite'ilrrielaniedaautez.Dc_tnjlaaoaAepapu-aulrpnvcirrbn'iioiOioa{ntsbiiiibspratuiadrriedeauuconblbec,mlnn&e'.ag"rociuatMg,dlvuieiia'ttlsn.Iiieiir.cuecsa.t.dt,i'iuia.eim,,u.;elmS.,e1ntgAda,uusareti"idiiiuinniiaonr;rube;turo"rl;Beiui.ut,i;"rifi"iol*;ioli,pue;sur.cdo.rinnlfuea"-eiii*gg"isiac;'id"a;.-io;iuaSearj.lsdilniiiluuzoia-ta-dsdgtai,Ht'arcaratuilienrri"rbetenmrdo,uria9-i-.e-,.iii
Starea .de spirit din Serbia prevestea o catastrofi. Sesiunea
,,Narodna Odbrana".
Scupgcinei din igt I se terminase printr-o orientare generald
s.i'.f.o-loInse1a9s1c0d, ,noinuascuonpiuunreqsneupireag"tletni,tadt,u'p.al tioaatt"e.irp'r-oi*bpajbililtirtdirliulei" .siipnraesReusspiarechmiaornagri haiap- aarutidsturliuaicpdr.oTgrreesbisut,iacaprde,sptrinahti atunci, in-
r(cloanasumlubla-sdaindoNriuglu-i vigilenfa'
riscatFmirerlciarevaepabaason.m,.tdtteMrzgaeii.veiauIaaoniinno-seilpaureruernalftoxlidl.ulppaslualruiirmlmgzSibaaapv.iMrnogtaiLdntij-lraioeeinvwvvifaoeaaad.lnr,guaeAoincstsvetdauceist'cshinitainoe,atrandslftumiaaunip,nvlatiaaocnnmaaaicffrroieauenessrtaeaeatt,ilsvre'idfspueeserrruiletrmoaabc-,riiese.imnueuui ";-l;atfi;"ielilrol;ruoillnimuel"roana,,piitoiafieoomhttrpinaonipu"irtso"rtdaeuei--
o sursi loarte abumnihni-steirguiluaitraasfaecenerimlour l{euxmtei-r-
dt6 din Belgradl qi
ne, prin rapoarteie sale adiesate punctului de spionaj din Timi-
iioara. fericire, consulul gi geful de stat major din Timigoara
Din
crau buni prieteni gi inforirafiile au continuat sd soseascd sub
forma,,corespondentei particulare".
La sftrgitul lunii februarie 1912, ministerul afacerilor externe
si se limiteze activitatea de spionlj im-
din tara noastri insistd
potriva Serbiei, cerind o exceplionali prudenli' Exact.in perioada
ipipcraaievsceatupa,eTldauderr2mcu9imeonifu,eslbctrcrlaturteqaisdriiuemric,ipie,so,-sAtaruliivlianaoncb{hAefeuiinisabuttartolpcd-aaUencnRitcguueals"rbiiae-uiinl.igdnaIrnerocpBh-.staeailritcebdarena-aitl9tapicirmaeimspetouux--il
ilicat pregdtirile de rdzboi ale rugilor, precum 9i inr,-azia neag-
teptati ln-Galifia a spionilor rugi. Diplomatii balcanici au. Etiu.t
si-gi mascheze cu atita iscusintd acfiunile, incit, la incep'rtsl lunii
iunie, atagatul nostru militar la Sofia, locotenent-colonelul Laksa,
Etirile cu privire la conferinla de la Belgrad_unde s-a
primind uniunea vamald,
incheiat s-a adoptat un sistem legislaiiv uni-
form gi incheiat un tratat comercial intre Bulgaria qi Serbia, de-
clard ci apropierea politicd sau militari a celor dou6 fdri e, ir,
prezent, cu desdvirqiie exclusd. In realitate, la 19 iunie, sirbii qi
bulgarii duceau deja tratative cu privire 1a planul de opera{ii
llma p-2o3$t'reiiuvfunalieTm,uasrcrieielriue. iitns)ttraotdmuacijo,r,,sppiroensaimju{linidntevnasg"
acest 1u9ru, _hotdri,
Serbiei.
impotriva
Etalteaadarecesai smtaindisetesrpuioluniaaj fsadcefriielor
externe rugdmintea ca activi'
sprijinitd qi de reprezentan{ii
nogtri diplomatici din Rusia. In privin{a consimtdmintului, geful
marelui ltat major era absolut sigur intrucit, in 1910, degi dupti
o lungd tdrdginare, o intervenlie asemindtoare fusese in cele
dlin urmi satisflcuti. Totugi, in rispunsul care sosi abia la 27
t1 Vezi Mitte Stajici, ,,Rdzboiul balcanlc din 1913". (N.4.\
august 1912, ministerul afacerilor externe aprecia cd, ln mo- [,a 2 octombrie, cizu gi ultimul viil. Laksa ne informd de-
mentul de fati, activitatea de spionaj ln Rcaurseiae-vl acoantsraidgeeraascuiprae
motiv pentru :;plt: ultimatumul comun dat Turciei de sirbi, bulgari gi greci, prin
sa o puternicd suspiciune, (';rr'o se cerea autonomia Macedoniei. Cdpitanul Gubka ne ra-
riscant sd se ceari persoanelor oficiale de ia consulate sd-gi in- portd despre inevitabila ofensivd a muntenegrenilor ln direcfia
iensifice activitatea in domeniul spionajului militar. Sit:utari. Biroul de spionaj incepu sd lie inundat cu rapoarte de-
Abia in octornbrie, Eeful inarelui trrliate de la agenti gi de la consulatele balcanice. La 9 octom-
dati asupra punctului sdu de vedere stat major mai insistd o brie, avu loc prima ciocnire intre muntenegreni qi turci. $eful
gi tratafivele cu ministe
rul aiacerilor externe s-au incununat de succes. Dar sprijinul trrarelui stat major nu se indoia cd Rusia era clpetenia intregii
real pe care trebuia s5-l primim din partea ministerului afacer,i- rrriqciri gi, la l0 octombrie, dddu ordin pentru desfdgurarea ,,ser-
lor externe a rdmas infim plnd la rdzboiui mondial. vir:iului de spionaj intens", urgenla intii, cu participarea puncte-
krr principale de spionaj din Galitia qi din Bragov.
si Intre timp, cind din Serbia, cind djn Muntenegru, incepuri
soseascd informatii cu privire 1a pregdtirile de rdzboi. Pentru biroui de spionaj al marelui stat major incepu din
fe-Soxesilstbt$liduae,agftuiienlcmnjiuiacrrreiuegulluenciledfsreetnaliuatdmessiemmajfopddarsctuubizsruieelagdozeahrloaicrrldugraidnasilpgmiauunibrlia{ltiaacpirtbe,aatcLelcdaaklansnlaiiczaicianddrleaon,-racintuuui rrou o perioadd de muncd incordat5. In primul rind, trebuia sta-
de Rusia. La 23 august, Laksa ne anun{5 cd nici nu poate fi vorba lrilit ce cantttate de trupe rezervd Serbia pentru acoperire im-
despre un pericol de rdzboi. Totugi, aga cum aratd^Mitte Stajici, potriva Austro-Ungariei, iar in al doilea rindl trebuia identificat
exact in-.acea zi,,generalul Savof a raportul de forfe dintre pdr{i1e angajate in luptd. Dupi calculele
la modificarea planului de opera{ii linut o consfdtuire cu privire noastre, ln jurul datei de 18 octombrie, zi in care statele balca-
impotriva Turciei. nice declaraserd rdzboi Turcioi, raportul de forte se prezenta in
ielul urmdtor : 385 000 de bulgari qi sirbi fa(5 de 335 000 de turci ;
gugust, ln ultima clipd, ca sd zicem aga, s-a ivit posibi- 33 000 de muntenegreni fa{d de 30 000 de turci qi B0 000 greci fald
litatea de a trimite in Muntenegru pe cdpitanui Gubka. de 40 000 turci. In afarh de aceasta, aliafii aveau o superioritate
l"er.iaLsIlnltBmsoe_bpitl_izeamtber.ieD,_eel de 700 de tunuri.
telegrafie cd cloud brigitzi gi ioatii arti-
asemenea, de la puncTele principale de Biroul de spionaj al marelui stat major urmirea cu atenlie
spionaj ne sosea comunicare dupr comuniiare. Toaie aceste in- evenimentele militare atlt de nefavorabile Turciei qi folosea, pe
formaJii ne-au dat certitudinea id era vorba de pregdtirea unui lingd rapoartele agenturii gi ale consulatelor, rapoartele ataga-
rdzboi lmpotriva Turciei, nu insi impotriva Austio-ISngariei. {ilor militari afla{i pe lingi marile cartiere generale diin Belgrad,
clurei.amurCeialaitauunrrmerailirsnei.tBuaae.itgiinirdaadmo,ieeunlii.nlo"{idrtutob.ailrroei;u,tlruin;itdedoeiepsleipcmioominnauiinjtriccuuai'ta6p"ra-ivitaairgreuatoulai- zrSieaor,fviadg,ipCraeinltiefnujelloLcEuoi dtCewnoiengnstWt-acinontldioninsoecphluogllur,aiaeGlteza,noathbtaoegsr,a-lteaumtatniglaiatnattrumliuniilitBdauerlgraein--
Bspuiernlbgs.urdalad_cadpflopesocta5t.lei.nApi;ldteiotcouaral.ignzii,gi,latibti2rlToauslem-pdateenmsepvbrriieoeln,eaadjtaipngraiRtmuol mimitnnilfiiaota.rmrRradiifsni-i
precise cu privire la viitoarea mobilizafe a sirbilor. Imediat i de Grecia.
trimise atagatului militar o telegrami prin care era chemat ina-
lntirziat De la jumltatea lunii noiembrie 1912 biroul de spionaj al,
poi. Telegrama, a lnsf gi el- s-a inapoiat la Belgrad
abia la 3 rnarelui stat major incepu sd se ocupe de problema sprijinirii
anun{ati octombrie. Intre timp, ia 50 septembrie, in Serbia fusesc
mobilizarea genefald. ambasadorul Albaniei prin pregdtirea de mijloace de transport, armament gi
In aceeagi zi, ofiteri-cercetagi. Totodatd, noi urmlream cu vigilentd Italia, de-
nostru, von Urgon, se grlbi si ne comunice la telefon despre oarece din partea ei se puteau agtep,ta ac{iuni deosebite lmpotriva
,,vii toarea" mobilizare. Albaniei. Se ivi de asemenea pericolul unor complicatii militare
cu Serbia gi Muntenegru. O datl cu inceputul lunii decembrie, in
48 fiecare zi soseau comuniclri cu privire la aducerea inapoi, ln
Serbia de nord, a unit5lilor militare sirbe de pe teatrul de ope-
ratii militare, precum gi cu privire la constituirea de detagamente
tndreptate impotriva Austro-Ungariei. La 5 decembrie, fu dat
.1 49
ordinul pentru desfdqurarea urgen{ei uuooru a ,.serviciurui de lor italian fusese.o prieteni a soliei lui Negri, caro locuia in Ger-
spionaj intens" impotriva Muntenegrului gi Serbiei. rrrrnia gi lucra in acelaEi timp gi impotriva noastrd.
pnpsat1nda.euiecuulcrcgnenr.e.tlrtelsta.iilrpDuimtu:IausRenesidrvaarJuimefrmnfsidpjnieuuiaeuiefcstsainrtitaem.edleira:cadbei_1jlluelu.ino{irpdri1iauncntisa.nepcecasDaeleterddvspeuasbeeuutnardabctpbcnvimednresdieleieuElremoarpetud2igjrl,jenza8?uecbividmnneepccocelllegdeiieaulphntpeprbraueteeu-rt!rsugerias-emiaeingfuduaiamensecclnndpueiiimetcataaedusnscateier,ltleuiraiioaccfnlapionaiannudcrar-rddedprTgRfep'eideealuiganeutncs"ridooutieeaner,snbuop..oaei-uaerl-uiboeunrfiVmt[pietrtdeesi.aaadceadineinmevcdndnperooiiutuqrni"i-ai--.,-- In ianuarie 19i3, qeful marelui stat major obtinu numirea
fpnrnauenttvretu,e.arAn,iur.ip{cmiferi.ilnsae.ttarxiu1lpci7ur_ealedcpeicinafciicgateehtmi.Gegdbiaerareitegtcilimeapefeiup,3nl.pimdrBrueeaiccraroeuemumelulxbiasdrimseei ticanslo9tapnlmi2foperanroinijiunojtifrreuaemtaipoemmtdaeburrafr6icslueruaticaubouoienrlmsiiitg"tooaerr-,t- locotenent-colonelului Eugen Strub ca atas.at militar in Suedia,
r9tbeToagdi,alzir_ltrjtba.epingot3desl.l.,i.am"iilinprispreel21iei90cttuoea101msf0io.u{^0erpigcerdrioiaeninp.tnaeetrxrr.ziimembiomuaiirirp{lgdeilaaadlorsneissrai_azrrorauucclrnasiaenir.ampeasareae?dmtrrgrembuoitdrpaiiart;eeiitlsoleoircrnrrruciuineransutrleeeemunn_.es'flidi.cgetidirni-eddaaidteniinem"ehra-md.pzipoib.ornoadspi-i;,r Norvegia gi Danemarca, cu regedinfa 1a Stockholm. Acesta tre-
lruia nu numai sd supravegheze Rusi.a, dar gi sd urmdreascl ac-
liunile centrului de spionaj rusesc din Stockholm Ei din Copenhaga.
CAPITOLUL VII
Intensificarea spionajului impotriva Austriei
E lesne de inteles cI ln acele zile pline de incordare, activi-
tatea de spionaj a ajuns- la apogeu. A;a, de pildd, grupa de coir-
tlaspionaj a biroului nostru a trebuit sd se ocupe in 1913 de
8 000 de cazuri, fatd de 3 000 de cazuri in anul 1905. Totodatd
s-au efectuat 560 de arestiri, fald de 52. Dintre arestirile efec-
tuate, aproape o geptime s-au soldat cu condamndri.
Pentru o largi rdspindire a cunoqtin{elor despre spionaj gi
pentru a-i obignui pe solda{i cu pruden{a, am pubiicat apelul
,,Feriti-vi de spioni", care a fost difuzat in B0 000 de exemplare
in toate cazdrmile, in jandarmerie gi in unitd{ile pazei de fron-
tieri. oea mai propice pentru prinderea spionilor era
fpGaMgSlwnnr3ae"stoirvzTelpihedeuir3rtpeAi,olaen.rr;btun{icseinelltnaeueafudlueeremdeiglgl,iiuaendesaaaEnueeccraceecaerftulerfviibauuuaaiiaccnlnlnuunoitistuirlnelr.ae.laaezopiuttgcrdnrraaimuo,{stlmdilviidaievaegosbdteniecedvssaeonuulpp?tadprtoimoi[eioetaVaalcnrrpallieaioiaoeoac{mFjrt,nifirriarg-uiaiva,nRfgenadnccereutm{uorsmiedmmiliaoiegiaoannp-fneTnan,ecancruea{lpureiedpz,hirlveuarildceaoNaclluluicdecelcroAinigAneltmvaeloraduioianal,snRnte9nstirrnneoit{aKoitim"r-.-otp-rciUaznuaro}odno,rtnltaiopoUgalvlicnenutaileold"en,tr*urlitv,uaucrtt1unueunl,la,. Regiunea activa cdpitanul igkovski" El era sprijinit de di-
din ei pprinindgiininac.iianncuu-l
Galifia, unde privire
rec{ia politiei. Frocesele spionilor, parte
1914, oJereau posibilitatea de a arunca o
riie sistemului rusesc de spionaj. Casa colonelului Batiuqitt.
situatii in piala Saxoniei din Vargovia, addpostea intre zidurile
ei o intrepiindere ce lucra cu o masl de conducdtori : gefi de
grupe, recrutori de agen{i, inspectori de spionaj gi agen}i-femei.
Ajutoarele cele mai de nddejdle ale lui Batiugin erau cdpitanul
Terehov qi cdpitanul Lebedev, care ne-au pricinuit foarte multe
griji in timpul rdzboiului mondial. Agenlii-femei erau folositi ln-
deosebi ca intermediari gi recrutori. Cele care at cdzut in miinile
cpvshciocehtirsuiimvtliaubnnuoFelsuratnirnuod{eiednir.eeuEzuecl lrotvaanrmtoteriaaiisnnpsiiaomncotaridgvl saitgLnaiiitrzeiceaeszelddietnaaceslepirdaiaodngnmi.aicDjc"hionainmdrsrbiemi'nlpntdltaamretcdienastiumesrit,--i noastre, ca de exemplu Maria Trompcinskaia, Eva Voicik gi al-
tele, nu se distingeau printr-o frumusete deosebitd. Potrivit tra-
di{iilor statornicite la noi, nu antrenam femei in spionaj, cel pLr-
lin ln timp de pace, probabil din pricina mijloaceior bdnegti
din pricina intensei activitdti de spionaj intreprinsd de unul imr felul de istorii femi-
potriva celuilalt. Abia mai tirziu restrlnse, precum qi din teamd fa{d de tot
intermediarul dintre trdddtorul agentura gbrmani stabili ci nine inevitabile. In ceea ce priveEte femeile dlin cercurile slls
puse, dat fiind ci acestea nu posedau cunogtin{e militare, nu se
Kreitschmai gi rnarele stat ma-
50 51
puteau agtepta de la ele rezultate pe mdsura cheltuielilor, a$a cE lriva Germanret. Centrul din Odesa lucra imdupoptriivaareRsotmarieniaeilu!ii
erau antrenate mai mult pentru spionajul politic. E posibil ca fe- ;r Ungariei. Lucrul acesta a fost dovedii
nreile ruse, datoritd condi{iilor politice interne, sd fi^avut o incii- lrpifan Kurut. In mai 1914, fn persoana unui turist care trecea
na{ie deosebiid pentru activitatea de agenturd. De altfel eu irni prin Transilvania, a fost recunoscut colonelul Semenov, ataqatul
amintesc Ai.in prezent de activitatea siciitoare desflguratl timp rnilitar rus 1a Bucure;ti. Am presupus ci el primise lnsdrcinarea
de multi ani de-so{ia rotmistrului rus Ivanov, in locaiitatea Sos- rkr a cerceta partea de sud-est a statului. In timpul rdzboiului,
novlcl.
Nu rareori, recrutorii gi intermediarii lui Batiupin displr- presupunerile noastre se adeverirS.
taculFelierdimapsoetrmivualluPmuitecurilaocreaCsetan, tsraplieongaijudl irnus
nSeoaloumdoenb(iorosreinribienrtgreggii.,EinvoprbriamduelSriiengde,lbdeerg-I,oSsaifmHueeirzp,inmk6inrta, iqi intindea ten-
afara grant'eelor
dreapti a lui Ilatiuqin, specialist in fabricarea de pagapoarte gi noastre. Cu sprijinul unui individ, pe nume Harnp,en din Copen-
haga, colonelul Assanovici desfdgura o activitate bogatd ia
planuri de forrtdrete false etc. La sfirgitul a:rului 1913, s-e auzis'e vSutorack,hdoelmn.aUtionnual lidtaintetreruasg,ecna{riielurei cArustsaasneovpicei, un oarecare Bra-
fusese concediat pentru escrocheriile fdcute la vam6. To- ungurul Veleszy,
ci Herz ici aareccleaptsafttrignitcual laitnauteudi elgf1u4rnlpzroimr. i
tugi,'_se zice cd.Batiugin, co- puse in miqcare tribunalele ungare pentru prima dati de la ve-
manda unei
unitili, I-ar nirea mea 1a biroul de contraspionaj al marelui stat ma.ior. Ne-
lontl^niltnrIeinraetrg,udcpioatrrlmtaaarrtid,u.ggdieenfipuegmrisloaruajunl etjoudcaeareinu.cnrSemdiseatreerem, prriorl1oa,pcBreieastttaaiurid;idene
institui rlispunind de suficientd practicd, ungurii au avut nevoie de trei
case de siptlmini pentru a-1 glsi pe Bravura, cu toate ci au fost aj'"t-
folosire ta{i deseori de ofilerul insdrcinat cu serviciul de spionaj dirt
masivi a forfelor suferea de o f,ipsd : prea mulfi oameni erau la
curent cu activitatea gi, in caz de nevoie, ei puteau divulga totui Budapesta. Imediat ce-au izbutit s5-1 aresteze, ziarcle unguregti
pentru bani. Din pdcate, Innopi rnivuind{aispaucneeaastma,-dderepmtij-leoxaecmep-ptuentitpriuc
au gi inceput si publice totul cu privire 1a acest caz, dind qi a'
a profita de aceasti lipsd. amdnunteie care reiegeau din procesele verbale ale tribunalului.
f1decepaoaptearsteersvpi ipornoucleBsurol ndieslsapvioDniarcj ia, lcgurnuopseciultuni oPuici.ikVurri,nddinsci afriee Cit de slab {ineau autoritd{ile presa in miinile lor a iegit la
iveald in timpul crizei. Primul ministru al Ungariei nici nu s-zt
incumetat sii ia atitudine impotriva divulgirii secretului militar,
flaoglt1dteagbiroert,nenleoranduenf{raosnetideirndainnetgered-egatrlbeecneere. aCsoaminisapraurltedea
cea- temindu-se de rezultate contrarii.
poli- Unul dintre spionii lui Hampen, finlandezul Ian Kop-ken.
fie Frantz Horvath din Lvov, care a lucrat admirabil in serviciul
de contraspionaj in timpul rdzboiului, reugi sd-l aresteze dup6 care iucra sub dilerite nurne, a fost arestat la Agram. In Croa-
acest;indiciu pe Picikur gi lnci cinci tovardgi de-ai lui, a cdror tia 9i Slovenia, spionii erau trimigi in fa{a tribunalului militar
viald.se sfirgi la tribunalul de *.tat din Viena.
Fdrd indoiald cd dotarea prea uniformi a agenfilor lui Ba- care aplica, pentru aceste crime, ped'eapsa cu moartea. Sentinta
n-a stirnii nici un fel de senza{ie. Cu toaie acestea, ea n-a fost
dusd la indeplinire, ci a fost cornutati ln l6 ar-ri inchisoare.
tiugin dduna serviciului siu de spionaj, care, din ielelalte puncte Eh'eiia era folositd de cdtre spionajul Irancez gi cel rusesc
de vedere, era organizat in mod exemplar. Toti cei care adlunau
riSnicofaoknram,dluaekfibi(Sudzeousbnpoarterkifnmo)ar1tr.dcraIen,fe,aEnpxurpilmol9e"la-[1uT,ruoLnmanpagcpnianersarktaqfiioaSt,oo*gkLraaalnufgkic,nelanmrseos--i ca punct de sprijin. Colonelul Romeiko-Gurko, stilpul spionajului
rusesc, pe care noi il cunogteaLm deja gi care era sprijinit in acti-
vitatea sa de ober-leutnantul baron Ungern Sternberg, se bucura
de o reputalie atlt de proastd, incit pind gi Italia a rcfuzat sd-I
fiti de Lidia Kascenko, urmbriseri marile manevre ale armatei. primeascd in anul 1913 cind a trebuit sd ocupe postul de atagal
La fel era organizat gi centrul de spionaj din Kiev, condus de militar la Roma. In afard de aceasta, lg AnneEy, pe teritoriul
colonelul Galkin gi ajutorul sdu Belo{ev. De existen{a acestui ftancez, locuia colonelul Vladimir Nikolaevici Lavrov, din ma-
centru am auzit mai des, deoarece activitatea lui era indreptati
exclusiv impotriva noastri, in timp ce Batiu;in lucra Ei tmpo. rele stat major rus, care desfdEura o intensi activitate de spic'
naj prin Geneva.
52 53
buieDaimninsutimt eadceenlaiaadl eo-fci{aezruurliupi'edtereccuatzeaclni invrermeetraagaecreee,la{i,htarelt_ l.'rr ,r;r. Abia in toamna anului 1911, cu prilejul arestlrii spionu'
st.aDiaiigruoreeend.naoe{F_n.ia.idoEnrvfidoadaseiit'rndc,eeoiLrrnicpvaeolclotdaavzz,cciaaedi tecdapdetmreiimpauobieapimleiszcrieaasirmirueeninx,gp'pelau,eelrdpireadaonerd'{nugdpuriiiialndnoteurrmmiagadai tiieipndrriae'eeagitadfodi'oertriepodciaebirrvruiueeetncraa-- lrri l.angner, au iegit la iveald noi informatii. despre Murmann'
1,,. ;r1ii id fusese recrutor gi totodati profesor la o ;coald.secretd
\/ienei-
,lirl,rrtrr,tr,u,V'if,airriigeroe1vs9itaa1.2t.M, Asaecieinaliscrztuaimu1e,-taad^pfdsdrciuuptllaesdcBepelrarinlidnVdie9nmi aBa,ui udmnapdueelts, tcianu,rcalnej,slqedi,dniinnu
astKud_porarviclrre.eaiUn.ltd.auleul^,asap1gdra-eazanioacltiteionrnauguisstrtasdE1-i1iapierulrz-eiaemlcd.rasiularaetetixsbipputeirerribrrgripieiteleenrra,lmpd'srmaars-n_niafuaetgilrnnsHeoellezrrlri;umartrautcrni;u.rsrpu,onniaiiufeaeigllrrterecis^r.ii_xoplrroniasn-t--
pb:It:ai.frem,rat.re.tptgnsuLaw"co?lshadcceuilemoononJttpble3eroufn9eilhirlelru.a.i.,ngi,oc.iAttt-amtcmiruspoeb'nri.ooreiununlaeenagsrjpuuiuoiplalbLarrerar{ruirci._cssaEliteruaIruadescterilnaecerapdvrnnttiilciuatcicd.leVae,ex-aailfusr1oagtgsanosutov,crspiillla''tr.,{rildupnp,oasedpnii*1iert;ariituian;iL;;u"o;;vm;iJr;aooelcavrtuiervro"cuii_n_-i rrrrrrii lu nevoit sd compari in fa{a justi{iei.
allcuE-tdrcid!vlriBelaunmn-jeieaena'9tcn-aitxus,apuBooa,atVll9liulNalbasrnenie.imslc.&aeuncdsdnuTrrnemUdltdoiruuutaarle,izaeiritMtrgnrnPbuipnales'neavulouuaiauraeagamitrrbcuehnnmriuuM(oeluaoanuunsnpa.lscutlioueudofn.ibFrrunrmnmioamgnseNassevooedrroekree0laoaaeg'snoildf,annriueiadnfeiv.dmau,ilcplcsia,pc.regsdMaMa.anlesa,Inirrdn.Dfaeueeepidu-ptrreAerisezecurFmmftepiopieaimi,itsusepslnoprnuitevnnhctliuakiattd"onlccocdticarcudcaoco,eomdtiduisnoimranncnpedavemlscato-uadjiaeriroansracurrle9inruiocf,tinafndnrcdagtiicp2er.acc"ezcraasevntuoarupunurdnmenitieltturaLltavrcanstrKt:sirrluan"niuurtrrl'fi-gg.eic,.-cts"arsraiiomd-seupebar[Ttcze-iir*rtuoiue.hriLnr-i1rrl";n-,r.aia-ii.arn,e.nianai*uein'e-rra.uiinuaentiz..'r"rr,piimsiorurianeD,iariuctis""i.Js"crlns*aouetit,aei"rtuiv"u.rnrneauerrtctsdrrua"ra,efralranrrece.-e-ti-
sfdaeec-aal dserpeiisocenazaeaj 1c_euiniafsAatlaveoxsaadrn-egdairRdMeuutserirermni.ainpneenr,sfioluaalnV-aa-rrsecosfviptia,e:.,c:taivui rttr,elrb""u]i_a".sai cit de puternic era otrdviti Galitia de' intrigile r.useEti ne-o
ceux.rst^l.tuOatu.uepai1,cucuaznr-eat.\i.inpi esrpeariotouaanrsececi assreie.,aivnfliadfueiavi,raVuiaearnifeao.srI9imaipir,oetfsruitvaaetixfipimuupilrzueauitrnriEnu ,,.,,'rr,,,lliirri,,'lrrr;,t;.r.rrirv;'r,tiuoio5uQiu^cstnoctidinddal;ugoi;ueala,u"ipR.nttdresitonicadnopz,mfi-turiiituslooai"pieicnln.ereciaockrsT;geocreiluitrnn-apjcrtiuu:oreaulirdcrvrrlueu'neeilacelgiigg'iinadtdpaietouuee;iruennaadlo;laaiciovtirsepcumidodluoateureamltailpo{potdleideideucennoiiid.dtafs.eixndietinSeeimMi-,1pnciL9irtaaalveW1iRxto4aEfseo.4vrSi.iespA.cea.ta-hIlnlY(pei'samudexrqIc-roaaaahgiVvlt.oi,'sritdlctpaava?urirtid,o'tcngtRiaciemieaff,iiusdlmillr.i,ne-armqKulnuaiu-alisaaktl-iti
ir'r;rie;o;ti.m]ta;;i-innaviiirisl ti, pgersniiue-uutuIgfrnuat1oGr u;tdrtlrcr"omfup,rr5otzniirsesptae{izi.apreisntturil:
54 SVcrriiirtiuonKBocldnrc.laCsieurkcesiiepii"leusntaiubnilcirliioncdarediciirlar.rlcrrtdi'eeacuitoiri:ige;,rrainirui nclrer
p.cbou";n..ci;t,e;"p;ln"itorieuh9lesri jiucnBlleto"bpignrriioonapisguakiigtid,aailcn.i,adudJiUnitfonilfoniau-rvnriorueas-are-e-da-9e..i,,bbcmiiunsdeebnfraiidcrcosieiturireolerdatroeuodssrooptxo-igeoda"nolaxiituaijacrnrudadsiun,.
mind in mina. blseilciie cu i'ugheiuniie lor pentru iar, interna-
iiRn.iu.msi;io.","d,i1laf,"ti"ttrqditiets.Xin"l.itltreeiid.iuneurlerteic"tuucruSa,b"laEanafieAtlu'crseae'dgsiet.iz' isMataraut,tlei"nrPicaliilt\uulatppcdo1nrli:li1tior1mr9ual
;c;lLu:;ufnr;-i;tc;r.re;iot;.a;uta;khtt;reiiptirnve;teAuianciai,,r'dt.iioaniuircrapieiiparuacuePcian.le!oetiaiJnustsot.ttravsuidaptaouirtodructnigtd'laosioajrlsdairi-teecjbajgiueudddddeleecuiccmka9seitit{uavidlltaitecpcsie,cpiennuaGtccrrruiutitauei.vdnsaeakin-.aceceeiPuvzeari.acojcpuqicueire,Ezd-ascaeitur{aCiiilmpldoeisndirran,-'-
"Eniieaclionara aiit ae bine la acest proces, incit oblinurd achltarea
"a c--u"ziattrilloi;r,. alc cdrei i'tere:.,e in timpr-r rilr' :tielea grele t:oincideiru
cu ale noastre, iqi mai restrinsese, probabil, activitatea de spionaj'
l) Ilusia subcarpaticd. (N.T.)
55
tmeanmsEipuurudoistdl.tnoopzajto-rIirretnenaiuectpd.dt(tmv,.ii{dnncriileeencodrhmfrspsosies.ierentoalpaorumaarraarceceasecuraotieurrttgeeiaurnGai.iltl,RceiapmDsurrridpeiovrpriainonaro)aatdn.uhj.suuulun-anl-naaumngie-nednrio.ooa*irrssrvuriipteuii-sadp't.*dia-oit.iininnrfe,ialdae"lu;iaiieiaa*llrnrnp;ae#irr^slop;-;t."ai.ee;;"tr'"nnrr)ci.t;;,i'rutNiiieu?lil;n'truu;rmiai?nlnl;r'aiiirniinqbnuedinTiiinuvrr;ueuiuiina_d.- ober-leutnant gi elev al gcolii militare, celdlalt, Alexandr, fosf
tpatoaneatgerraeaNdjadejoumiinsmenpndieitotar-uauntlmemaadju,edrdaoielaevnseuetcddtxeguietuidcnruulaeetctapdte3uaat.duinne,,u,cpcliaotli;ul.gr-obiiaabuf,rasiref'tAddrrvi.luadrppre.eIr;au";n"iu;uan;i*olitr;a;af,renn,r'uiidmi'iieaiteaircuastinuevic.ia--. locotenent. Se'iscari binuieli gi impotriva locotenentului Iakob.
Observatorii no;tri stabiliri ck Zankevici frecventeazE locuinta
bili;i;r".,'#;ij;vitsqdstnrieudruifu.inpclalmdedaovpeSerluorseinoaigrrrciampuboiorn{ioinpaeilldoornueuiensrrlsmitaiddnendulenetreudenaKo'riaelnisebnlorierieiertureemibruldc.ter.rfeiecatturieaznvi{neg."rdteecorirce.d{vnmiiuriseoprikrsnrues1ii.a"trdaaitiur.-narl*pEiJeip,iru,iJenn.u,irtimrin-"inx"rii'oApu."tgsuuooinemiirirl-attrn.avpuaa"njeucotrdrie"upeiuc._ailotooArnipnuofoilir{*niiuselotptirir,urauiaainn*;nudit,sll.raiei'te-EtrrzJoluDlmiuJ_,'.r,aulpi"nnzgc*uogecpirnr"raatuuai"a--r- lrri Arthur ltlkusch, feldwebei regional in retragere. Dupi cea
<le a treia vizild a lut Zankevici, incepurd cercetdrile in cazul
tn:clltPsffIpt"lo',lln-de-ilon^ee.Tac.:'es"ar1zrlg"ut{;utel,.rleeal?"uelunVic.niU.1tdr-jhe,pdr1.{rIr^naceKee.c"aurP]uatrlh.itipcesr.1,.mn1tidnia"oaproin:i-ei9atlznbucnacaaicnn.su9rorlipdqhtiiedsi.eplcaenuaeerdecltarm:lepatne,eartltutue.dizsndrspl1narareupa9ee_rgdrntieeaazVte_aa-i2lcm_u1uzseti?cid,geltr{ogudbitola,nlndruaaaapitiltnru.tittnlttoda,o.uan_leBrut.auiliureineqnbi,tolSnruem_tulsrtgriseiesdccumeriieiinrlrroTmn"iiaiiaianctseoldtla.iimcaeiolnttireteerbaatraedielcssi,reiJraan*eteesge{idrsuiru-a.-ntiuieideiaarsel'eszua,ta,airdpurtcifcdranareeelanneanuegcoetpui'r,nIaaauel-c'att.altsaac.e!u;ar,t-.fuir*rnVlrl;reeeuates."*iijiedtniinannrdcsinlii'"gEtqeu-enr'raa"n-t_ii,[idauciciud.6liueaZ'n'onaoad-ir,ahtmaielif.ie,"cnl-zriasi'oeari,iduEve_oe'dioaicvasin,iu"ert.icruuiec,,anrazuiafiti-ii.ot,-"ii-- It{kusch. La lncepuiul lunii aprilie, nu mai existau nici un fel de
ms^r.a^il-i.tIa.Imjr:ea:!Jianorud, .uddrrimrne,dcmrliiaat ripetoierf.ii[.aite9{iili9dl,ianngcvl4rirepicnal.addeq;ciroicn"ot;rm;a;as;hp.di^oatnm"aabj na"tu"mriia,srce.orlru"iii indoeli cd toate firele duceau-la Zankevici, care gtiuse sd atragd
in plasa sa attt pe agentul de poli{ie in retragere Iulius Petrici,
s6 cit gi pe functionarul de cale feratd Fiorian Lindner. Per-
soanel-e lnvinuite de spionaj au fost arestate. Am primit ordin sii
comunic lucrul acesta ministrului aiacerilor interne. Contelu'
Berhtold incremeni de uimire cind mi-am terminat raportul.
rliulti vreme n-a scos nici o vorbd. Zankevici se comportase in'
tocmai ca ;i predecesorui s[u. El diuse cu sine in Rusia, drept
trofee, rapoarfele informative ale celor doi Iandrici, ale persoafle-
lor amintite mai sus, precum ;i multe altele.
Ne-au cdzut insd in mind doud ajutoare ale acestui ataEat,
pe nume Beran gi Haschek, cirora li se propusese sd plece la
Stockholm pentru a-;i primi recompensa. Beran avea sarcina de
a cerceta regiunea corpului B de armath din Praga qi de a co-
munica rezultatele acestei cercetdri direct 1a Petersbu;:g'
Dupi aceastd inttmplare, guvernul organizd' supravegherea
noului atagat militar ru3, chiai din prima zi a sosirii sale la
Viena. Supravegherea aceasta se extindea gi asupra cunoscrtului
ziarist rus Dmltri lanceve{ki, precum qi asupra a doi agitatori
sirbi, Ieftanovici gi Gavrilovici, care veneau deseori in Austria"
Totuqi, bucuria rezultatelor ob{inute a fost intunecatd de
demascarea, in acelagi timp, a doi trdddtori tabdra proprie"
din
CAPITOLUL VIII
Trdddtori in tab[ra ProPrie
In primivara anului 1913, mi s-a propus sd cump,ir n-iStg
informaiii secrete cu privire la mobilizarea germ-and' Am
luat
uiamnmeudlrieadutinglteirteg*sddftuurdriielercsiuci oscptoaelrteiumgluiisi mumresaiajgoearrcmaeslatnefioi r9ttrid,drpder{dienrii.sTEfoorrranfd,vrpiocer-obmnauumndeee'
Wspeiolknedrleinogle. bGitrudp'eadniboaacsi.trfdapdtecdaerescniferapreerdmeissceospeiriacfldifmrulinacteosatutit
arnploarea ei trldarea lui. iJlterior, un ofiler din spionajul rus ne
67
n.nmffoDpnmlcnilutsiu3cossdrcddraeeptBiaudcaaoaeaedpiccda9r.,arunlsninouergleta.rp:t,msuaidtsieoeertuo;icnsderscouroemittt:,jcIplri;ainludfs.uedn.imtCt,annli1ioeinn.Lesoir'temaida;i{'uad:rsmdcuicfi.esiiarp9ermaBcj,putvscl,airamian^icameiceismpiaarifnerdsslise.rie{e1aiilneerasdil.demodidueeyrodrsnemoacRispcreelraracdnanoilaGenceeipaistndrii'ugrnardiispunuaJdraerpecrcseeii,scif;rdaeiflirdinlo,{u,eaimneuiouticdndics1med,aadpuimueteiplldrdliaaortcuiceiuitue,erlveeinncr.sda,tapuer:mclaiaiBaireNclseiditcnntcidlcidsitrs,tortlaicsdaeN,iau{.uauaodraccisrdrdr(tseamrnainrzelrcraiorroneemnua^lpgstecddiupiueudzc,.ctnaniritnsraripss.ireiia.ureuas.r-lpinocumuucctee-rsuotcsivflmpaaowiiupaaoieVriiimdsi_t'otsenadietniusaaprisdspeesaeseioaaa-zreezate"ercjuoettc;;tlrcdocrrceesdiekr,pd.asitrrvaad;ia"reeeeudlrcteeeale.t,.iirisirbnua'njnesa;nrt;aireginrf.gTI"crc-si;iosn-udcl,assus'aih;tit'*."icenm1ma*hs;.iiepitaoaer.i-lis_ne;h*i;;e9etngiailaicusfasp;",uoioiau.l;oa*1s,m-s_tfu;t-;rudid'eaunp,lai;3neirnaoee_'uaoinniiarupedpir;r,r"tt'l,a-,dJlureoa-aue;-i,etocrv;s;guIoarfdriniiadbrnttnLu.orz;ueiaui.selaulviie."acurWpinsnets^i=sn;rt_rarrigisl;bp"uJpe_mteumv.c"rora"_ittac"ie.;d.neoheai,ismlrcirildnuderr",g;enpricgenanlxi"reiLnm"ai-;siaisLnrritnuaortfroie;,d'en;odvioritrri-rit[s.;craeijtb{r;n;aeiae'e-aeedariirii"s;tg.ci,,iral,anaiJr"neienltueaer,r,u;iiid.r;-,up"s"u-tr.-e,aciugaed!isi.nrcmrse",p,ss"ennrrdaa,;a"aci,[a'iaiept-aionueoe;g's,"elrrnri#amrui#"sr;irsu)t"siiuil'g.antpsrueu-"eilt-L*i."tlmr'u{sleailrotmiooreu*;j-.rrian.;r"ripnrmc.li*jgu,ar'pas;Janl,rrc'Jr;,canl't;prio-,)iani'e,iuJitoJd.lai:bi;iet]i"aor"'eiiio,ira.;,-nev^;liuAobniuiia"ri.i;utVilium.slauunr;lrnaippr".md"uv.trtlicl"ictraga",ouncouaeiaao,r,paroi-sou.eatrtaln.u,rrtrro.odiend""ioiuauibi,r"_rtnu.d.arrunos.,ra-,"get,_a.e,--ouo,-.,ii A;a stdteau treburile cu DacoemeanduilnLA.ai.xrSlre1ieB1a.inDaqcidd,einl }"learar'
,,,," gi- o""eagi persoand
ceea ce ar fi putut sd strice toatl treaba. cu
lInrs(:au,puo,iCil'ooeiRdnd;niaoea:ilJnmrjt)egiadialce"ellcusnmaNoeimlaiaok,rr,imnoetceoeilalieaunrl[u'irtri.i;ilinrnuisisleittcarcrta^Rlur',spie_rlsuaOtrmouil"tea3l;nt).li"Je",r*p1g',aUirriuer,raucr';trUu:'fiaimoplrl"sn.ra-gti;riNi;.iiiinuiit,nisn""i;i.i.',ueen"Jxi'''.xli;piioiipi.u,.it*e.nnr..deprar1"rie,ae"a;nta9Idat"rtclcu.;!edo;,e.r^ainneauisitrar9pEjlsieoiiicrdi.fnju;ekdaianLie"ldEJrrnnelbrp'{eiwei^rrenrioxii.Jnrsu"su(NiltNlu:e(u;diniosLtetocidr"aca-hei .ril;lric,l;,ilu:trr,ls,liiiidturadulrmiesecs,citr"devtioeama.flrlr5.se.mcuriss;cieodrrsviliiocLrigia-ddirnigsnium1Vi9ei0rea4,ni-ccaditprv1iirm9tea0iuns5ne,frafa,it,rnupocnssecpt-zirreepisnutdateenasrt"mtei.--
,l;,r,r',,,rrci[a?blri,ne',csdtur,zblioaiat'dlleiinnleicgaatsita;iloainmGaueinlnftiemev,eae. dlIen,,loumacmirnaete"naip. enNnoutarussetrddpiolesaretietnesdpssuctanuteebcd9-ii
5e ,iiescoperirea noastrd ne apropiase de {inti, insd rezultatele sup1.q-
r,eghdrii mi s-au pdrut destui de importante pentru a.investi ulti-
r'ii bani din modestele noastre ammijlotiacclueitfinoancsicarrieso. aDreupadnocen-iammi
adunat un oarecare material,
i,[nrnai;orrtirifanierisicfcLteirat"i.'irpenLsee-aaai;r'utigzrr-SubedTugtoueteivtrald,emL,dinacitadirngtra*eedunip,ire{tudiaare.tfodiaIdniuaEhcttediodpei,rmuaitcsjdpouebfmnmiltsorpirvlsdiaceedelvlEiemeclfvolpiueenosni{riietdeLaeian.atr'tsdTgeumuopi.peiruaera.,gnc, a{tiTi,rucuutnciiVeealilai-oe-l
FcMhreai,nnof{zue,zir.ii,Aaimtruepnsrtecaui{'nisd-piecdnuatstruucbuvorisfnilaearcdulieluPnaeiiftir9ilfil5aicnu9tEi cslvup.eionlineaag'.ujI_siatnorrgfuaulvoiTearrroec;a-i
doi dintre aiijrutfoaalarejluedsecaSlelii,pirainrcLipaargleui-er Rozetti.Ei"Rosselet
rompdrurd -
fu expulzat'
PnrienldeIndptoermelnatuimlmuip"ij,lNoinicccuoeni'pluuNnsizeiiestmadsas1ie,),mcalaastrtif-fesicloecs,kir. ia9dimoprupolubstluectrmissadorn.inepoaelusdntrrudn-'
l) una dintre scrisorile trimise de sec{ia de spionaj a marelui stat
rnajor rus lui Redl :
,,Mult stimate domnule N'izetas,
Sint sigur cd. dc's" ati primit scrisaarea mea din 7 nzai
curent, in iare ?mi ceream scuze pentru cd ibntairnziiiamsearTi d9e*apre"-
dierea'ei. Din pdcate, n-am putul sd' ad trimit
me. Acunt., stimate rlomnttle Nizetas, am onoarea a rtd transmite'
ploeduanttredirmilceiutedaacisne',aastoctaqe,tee7a"0;si0ins0tccraJisceocceaoprreotaashniiemle, .pPCldeu. csIantrimecdlem,eaai lacdseuomsp'riIioi'seDcqutieel trdpiecroha'
-d.resd, : P. S. Vd rog incd o dald sRdo-smeimsbcerireglgi aptee,unrmr'dlcIareEalisae'
Cristiania (Noraegia),
I(iernlg". -pcieicnteraral6,uprmosdtt-oraersetaan:t.
de pi Domnului Nicon Nizetas, Austria,
Adresa (Nota red. ruse)
'oraEul Vien,a, pogta
5S
scdsId'ouearaprpdreaiaonnrvieuemasgnclhlisrinemipsirroeoeralaeanraeDooacaerusiccctrefoeeieniac;mtalri,tlarai;ef"iiac,tbci"u.{u;iiunrF;.nii.lec"ldroiegruntrei'v.lcaiantigunaieugur,teveitraipetptdzccomieribiitescir"npuiiuiioinrieiensbultedit,lrauctvrrtieean..bi crucrdirua.- Redl raspunse afirmaiiv gi toate indoielile se spulberari.
vllNaiaeigcrbuoi-irnlLnoca-udaiv.e2mi5Sltr-aGmaapemauiineicvrta1aitm)mi ssipdeadl.aarairenatn,trcrmntueitirv,_azaaciuf-,ira1,e-mirlalisftm"g.f"tiJniptar"-ouirc,r,z,na;,i.tVlltemtaes._ple-rrufeo"on'gnicurasvrJsivpdsvv"uasern'iInii!in'iiit'nadri .u,lpacmromia*nuissnaire-.
In timp ce cei doi detectivi ll urmdreau pe colonel, cel de al
treilea se grdbi sd-l informeze pe consilierul civil Geier'
Cind am aflat ci a fost demascat ca triddtor un om care
timp de mulli ani fusese membru al biro.ului nostru de spionajl)
;ri &pert mliitar in numeroase proce-se de spionaj, am inlemnit'
n inieput apoi o activitate regretabild.
S-a stabilit cI Redl venise la Viena din Praga cu un auto-
crnrinhrIoii-tbaiaminlf.pbieTiselrotdersibcuruaufiiapbsitedesniftdtuoJgprRXegen.andtDriluz.edtOaemcmstoiivdni-sgicuufopernrduavgvipniesrggievehriderecrseiademrruaina_ncduvau{otindoreb.aaasbsiu,duc,epp[{reaeandletrlroelue-r
ccsdsshOtcpdoaaiqeeanioelgantsotsrtaeemetddrlen-iarercrd_eA.epiDmtinptilnleEmvuocuoSiasiilicpipi;piietna.paiRaa5-aidfpotlaufsueea{eulrggaaadladcprngttgeitdaralerdSeritvrarc-pcitsdrrmente.dtiiettent-Il.rc"paarafieriaals,)suinal-n.erhpn,hJuse^moeropr,pnaiet:pitlareuae"ey:rnpausoilnir."olsrounfdvgroiieUrrr*rre,raarg1ie1rin,,psp"i,"mai;atKuodiei.uititc"'tirnl-eJro*teil,raiaanemferzf"csrri"i'iu'nopttsf,r"u;di,le"e;rit.rldrlzp;*irrirl"ii,ou"euf,"rimssl,el.uarugcgei")n"-i*lrn.ol'i,ieisd.lccniufiod.xedae"riareir!rlmsiriarrutrrscdteetr"aieei,omfcifnun"ltifpiiliu_uanuiev.r.ps^tnimaaolds'eufb"r;dctltsl;plaadaiidri;eunboxrxi;pnrrsierim;iilma,'iis_lgplrso;td,diilarediureancfxi.i.cisoogiptrApuau,tenlraAaae"rts*tr_u-i_,_e,i-- noi le^cunoEteam prin care_-Redl leg6tura
sele pe care Rusia qi Franfa, d-Eair 9i cu Italia. tinea
nu numai cu
Am dat de infeles sefului biroului de spionaj 9i loctiitorului
stat -r1o. cd trebuie chemat d.e qig.gnfe anche-
is;"if;u.;lui i mu.elui necesar ca 9i comisia judiciarh sd-gi
1nititrr, deoarece e
'iprnn"oa.miutpriieaob.auucitatiVvoiotbarfltiietnsauc.thcKeokun,nsjzuimrni{-sdatmpmiunittluuitltafrci.ogPmdeasnnittdr.uaInnatustlfruieriEcoeitr,_a1la;-uaamlurei.sgti5nlrsesi,ti
lucrurile nu sufereau intirziere.
--Detectivur igi gi spunea cd poriarur gregise, cind d,eodatd in-
cepu si coboare ne scard chiar omur pe carc il Din restaurantul ,,Riedhof", cel mai bun prieten al lui
el urmdrise de Ja RiOri";ai.eo-i;dr-inirli2.;ii..)i'r,dpbiu"iei.nl"udceaivoevindaolies{c'lpiaaulir.etei,PrscuRirualoenrbcedeail,.vlbuciEilaal lGrimenoetbailimaseseacrpivclsiaamdirspe-esaraeecpeucecsnsurtdeeamtaocldngucei upRccdloedad_breilrn,tiectuaeencrnamfiuugionudintrl:aeiuitatitezd;iei-ii
poetd. petectivul's" ,p;;pi; ;" Ji'ei-r?tr.o;
. Jol detectivi gi igi deduse seama cd tnidarea sa lusese desco-
Domnule colonel, nu .uru, a1i pierOut acest toc ? peritd.
ei la t) Dupd datele lui Urerdb.an;"s.k;i,'-t-o'a"te a'"c"e"s"t'ea s_,au petrecut nu la 25 mai,. spionajl)'aRl medalrealudi esftiantuttniuanjocrl,iaaddiec6geffunacl,isiaecplleeicadree agenturl a biroului de
a ocupat-o mai tirziu
24 mai lgl3. (Nota
z) Dupd datele lui Ronge. (Nota red. rusel
plin. (Nota red. ruse) bun prieten" era p,ro-c-urorul-1ef al procuraturii ge
in Urbanski, taxiul a stat ln faJa pogtei cu motoru! z1 Acest i,u,cpe.l em.eai rle casafie, doctorul Wiktor Pollak.
Lui li povestise
0) nerale I .u4ii
respectiv DIaupcdafdeanteealeualu,i.Xurabiasneskrhi, ogofif,e,r]u;l;;a;#decsl_aaraut Ri;iijri;;;"";d;Ja;t"l;-t;.iart";-l;.".;.;i:isi;rt.t;niau;.-u,ou.ug-iipiinitie^eii."ipaadpo,.ottiilpnlanisttki.tciaespnn,eil-uedrl,v-aiearrraejsuar-ibttcleateaitsnesstataei.*spiduialeerr_lucdosesceplxnnuiuentnarlsl-nduectine$rczi-csiiiaoametnnlssaantiti.dounvriaoeupcrs.obetPaiiasntoesesltl-hiiaaedkccerreitsitempnlreliiae.-'
c5 il dusese pe dornnul
urcat tn aceliqi taxi qi
i [;q"n t*# li# fi**,i,aFhio!te:rtul&..lK1lofmis:er,,a.
i:' ?; ,.J.-rrJ.i"""'"' " .$ jj' :i, ul, ,rnic pind aimineita.'(Nota red' ruse)
(Noto
60 6l
citlbmuoruiiameiet,dseiMAtnisaacandatte..laimulaefliliicanuziinf.niiitjnodqitsindilm,ddidtmeoceosal"eataurorett"eseeaopi.tcnraeeiacAundeaaecc.seuitfdeqlos;.dist,paf,"'tanG,"rcpi"ohoitf;nee,r;pitam,;ti;r;tlaa."nl;imftur;ir-t;1"..o;u).at_jvu.dnoin;';nes:';,lisrr(rao"in;-icer.oa;in;,dr"c,i"l"u;Ep;z-e;oiiuafnruitnlb.crreiionrciiagttaurrueettt-.- :rcestei morli, prezentind-drep! singurd cauzd homosexualitatea
mult Pe la miezul noplii, pRlerdt.il lsee.in'a--pr o-"ie la hotelui ,,Klomser.., de t'n,,rel''i,,c"r",r;1s";t"o.tn'b;;ira"-,eia;I;-fncdii.V;a-rr-;elrOi"pteu"iiniain-oslovruier,ui,Ad.aaitafu.vilan.ai'tndcistlmd.hueauetEneoi-tnsaridrlaeietuiddav,lietntoicmsrlabu-aruarrraeamlPdhcdtaetiroemetartoerdgvpuariealrm?iuetrifi,pfsumiocdmrautdnanpreuncraea{igiasltuemienaapeafcttolaesiercsmdouteuen-auiTdtcci,ediYoalrolaazlo-rdm'rt'eedpevarl1utedte"el--
incercuit din toite
I Jrbanski. un
:rsceimrc{aiCssin5dd-msaeimvsonirnibnterzaaustrceidn. Ancvuaemmaearoiamisniaer-',jacRt'rreis'adoiieneadrtaer;colerijai lnapoie de la Praga cu material bogat' care-mi
dezbricat qi in_ El se
pi"rai,T. o".i""i"c.p;-'u;"u"orAidiirt;;lt;r;io,i.--a'aTcutroiiinitfrcuiala'gnvmri",eennnr"aeoai.tdu"lliatln"uesti-emqastrepiaf.uifdTfdocoesuastt^tpesirnuecof-i"ofceimaencnsutti,nivvo,icit.mi.arsitulieneltageaudurpieefinrossgpsottiaioirncrneetaarcirjnee--a,
"r"-
ll ;_;';;;,crledftmlj(eroe:xee:asi1rgassotigf,atirdlIadJaR*lnmEsnuo..leeu-ml:ucaiCrdn1cleaevttleenerlen1eeauaaiDuaslr'"datmdatinc-;imarnoaatii'vtiilermuieemumclgntnrsdiaeeramtltaiiatnrmicend;vii{iinir.id,np,oaspn,durandcuoece,iar;uargoiof';impsnioiad;emtiuarur9ds;eesdt;.ieactdia;tei;n.nr.ni;arp";od"i"ns"o"rra"eits+tf.l;r;oeinr^;dt;idri;'iilrerrrar;"ailar..gidrcaiuRasnreo'dntmeui0eris.imspvp;tr-lisdiuunee"tmieucvg"llilug,isicoittldiaei"llervnI.*redazeeptesl'er;iuia"po,p;rcaa'idrgneiprrm)"rre.arlo"nozamas"a1anaLe;rnecai;unfrei:ot-ealtuae.iei.ncrsimniatduatdri,arin"e.e*tu-
tate de colaboratcrii mei, de anchetatorul militar care condu-
.ea direc{ia poli{iei' Fiecare a avut mult de
cercetlrile gi de
luc-rui.oti cunosculii apropiafi ai lui Redl, ca.de pildd maiorul von
Si"neriii*"n, cel mai'bun p'nruie-tietnreacul saecepsrtuinia,
Nitnanui au incepui sE se
;;;;i;;;Ei;it.;.
minte.cd bogatele
preaDjmima ihnoetaefiaul,uci,lnind,tmraermi lbariRi ceodml, isvieeir,uciaer.eaptd.eziaseartdJs.utrii'z#il'ernd.tin mntveeiirciipluoiueraallductderii.dbineDiniipenoaqnrttltoairaamdtseeepncpiota,inrrlfeaniljsediIis-spaneuuicnaief-uouazsneRtaduepeduprlseuepptrarolotav$leluundreli,sianpu?toruezdb.iia{nai.etvrdu-moal .cliojalsocuasrelscrrale--
lps-uu-ec-frirccuhAiereinulzet.eirt.i"sauallloeucieuRrinae{uedildaoluufidoRsatepdvali,nraedtluectddne-laafuoltiiocogistait-aliceiica,rtc.laectaPintreadgnasic.-iaPdreiidnuctruret'
S-a pus intrebarea ; trebuie ascunse adevdratele cauze ale,
?$aici,iojliallot;,iz,ntlfaf)t;r.eU'U,ib,,GrriabbprraaaernnrnasrsdskckioiHmcaaofiiltsiierriemlme,i,i.ddv.(.uocNcriiopgteRradiluesradiirel"rtdaa"i-ap''trore;"rr;fr'tu;ia.zr"lta;ta-it"l"curs'elisi.;t'fuialurcactrra-uorr"rlui*iciiii"e"vi"'ofen",,lrKudio^,"en"aora#dldeoi,olr,orc,*zhuifi"aii,r banski, nici de Forlitschek, anchetatorul militar.
Pe la mijlocul lunii ianuarie, ziarele din Praga 9i din.Viena
comunicari ie cliqeele gdsite in aceste aparate fuseserd develo-
J,,u,,lu..r, _ru.lsl cDddeutrpuednRuinel fddolir.nmt(rNaefoiiotleafi{rneeordiai.ssrteruec{;,i;ediiooc"up"m*er-ea-nt"itiula' amceasrtael2uif,oiusit vlndut spiona- r) Dimpotrivi, cercurile marelui st,at major au hotlrlt sii ascundd a'
gi nu de crd.d"ati,aeiai.ntltiviu-eio,Fl"irur.liain"truutirtllnr.ogliet-iurlxuJg;anc6sta:aareanule,cdxzc,Ucneehceiznlicaesavalrosd6ct efeIlciuum,'runtivnetoeiercpsb'rrfilerouuaiiicavn"lir,1iriieretu9eset,uio.lapil,1tieea.eammflduecmn.lnnd.ienoet.,AadarPcgtar,tsueeleipenianloe.teatrnriafcuusol-aotiraculareRilereami-egalmndVsraealcr-ie$luiiiarnttnncaeuadiprceeftoaoal.niasrioAcedt li,ebncacvopdilaaafnerirriitpaencraatlrtt.iednnmrtle.dreiraasenla,ltca,sdlrfatroiearluariultne'zei-a-:e,-.
*u';*-#.t.iu*
(Nota red. ruse)
tfnoi,cuguletmdRuaedl)dtelUs,udrpbn-umautneli sldpikiucinneamreelliiermslmaaib.adrciii.isds.pencouopzmiumlineaiasi uilelanai,lp,Riirrloiopi;'t;uioiin-tre"r;r,e,.arst,:fpaiu)",',misDl,da.mb"at.lnaboei.i1an'i.doi.iu;or,_"ra-s"speito"rft',t:',p.udn,a,"Vrrn"d-:
62 63
ffintutuiopfrppoirralatdieontreiagntarIrdepuadedlf'eiarcuouucenstneeesucebttorel9nietmdivfdo,iqanetatle'tod:,r-l.ieigau-1u:rmtnnp,uafelreil,.oiiorainfurgbt"e1ucsrrogir-onairlrrriiut.ei-t.ir"rg'eulg;'i,natn.n.ele["el.rtlr:.,esAJilirit'rlni.iaie'n.",rpmirartrd"oe"i"iezrn";pueri;rplpne;eluiGtzrlidienrc,nadti.i,rti,roauea.sn;oilreae"up;'loiaaiuaJi'i'jfiur"",idsirnonrdiusneileapunasaptueracgadocitca^n_dii_. l\orra clidire, amenajatd cu griji, era inzestrati cu un atelier de
lrrtografiat gi creugoulcilaerndeerdpdreecapur{imie i1re).aBrainrojautldearastfceolminplcetitizsob
;#t""i - iir"srfepvtdfuueizreittiabucx,ordrl:aaF\elo,iontrg.idecrleardr1itafrdnqeoapTantoirtr-eirduina#iameli.irdue,lepaobC'o.cutfrreeeoiiictanieTaa.roottamiu;mlidno".tlcfaruiaa1niiaacietle-v,je_dyIgol,mF,tinor,ure;b;atui,]i;;lamrd'r;-Ue;.".:;d"lu;irl-trbe'rlJ;;.t;ai.;i_dor;,tn?.J,'a;es;isir,f.nukc.''ef;nihiaiii-;iu'iJ-m;,n_,s,pb,derlar,de,a,drnrjidcuvlurr".dondu;o,anusrslgriipttc"pdaa;ei#geilt:r.ac;erriiton.Tnniaogdpu{oreiapgl;trulgu,rerrlaiuiasesdldinin,.c"eAiuepi,uLddlrusqreapet.siorrrf"tiedider_,aeaie,_iI
ltrspecte toate
ssnccstttCtaallteareluaeaiceisnalcnnebletiegcsnd,cusIotrnfa9udteilEfeedoi.',lnialaiAlqrisndside.eosdsdurdfEerae-Rueicaacpfrruroucuiuirtamuuunssanaabnretimcioieirvsasltrszbeeoeezaet"eoerariraSri-R.rmio.trojriiufue*ft{jiasdun:lra{tt.snuae.;,ifeqiJp,uiit;rc-i.rijnitdvi.l.i.qitTXtJ-;nam;gicn;;;;g*uidig;d'u-;ji;;-;ti;c.il";;;;r;iar;;;umdi;;l";fr;.zf'"if;t;.d;ii;#n!;;;nilr"""o'",;ie'i'l'!i.";-d;i;i[-olu;.";ie'",ia'sellrnuiAte,slnriu?pnctpuaaotghrln.ec_rtrlniiremureeDl;ccnp.l,riaari,a?barn[.drtaanduduaedResir,rlctsiomnnrszalcaufvTeeiidorampz^lmpciciiedacnioiueiraoicndntortveteicmarrctdee%-.uiineendnddiIosanutien"$tepalprco"erasRddcecirftr3"ioroeei_ednalinandaeal_e_,u--l;. lrrt. Avea o intrare oficiald gi una secretl.
Noul local ne-a dat, in sfirgit, posibilitatea de a oferi per-
sonalului nostru, mult sporit din punct de vedere numeric, con-
di{ii excelente de munci. Crescuse foarte mult nu numai grupul
rncu cie agenti, dar gi sectoarele care se ocupau cu studierea ar-
rrratelor strdine. De data aceasta conducerea a pus cu totul alte
rr;rrcini in ceea ce pliveEte procurarea materialelor cu caracter
rrrilitar gi militar-po1itic, referitor 1a prietenii gi inamicii nogtri
In plus, ne ocupam de ln cadrul armatei
lrrc;babili. informafiilor primite. popularizarea am folosit o con-
rroastre a In anul 1914
slituire a oiiterilor din serviciul de spionaj pentru a discuta mi-
surile ce trebuie luate in caz de rlzboi. Cu acest prilej am tras
r:oncluzii prefioase pentru viitor. In anul urmltor, urma sd aibd
loc discutarea mdsurilor cu privire la Rusia.
La inceput, am intimpinat greuti{i in descifrarea cifrurilor
mai complicate Ei aceasta n*-u .grrrit drept stimulent pentru im-
bundtd{irea metodelor de munci. Sco{ind un manual, am reugiL
ca descifrarea telegramelor sirbe sd nu mai prezinte greutdli
pentru noi. Dupd aceasta ne-am ocupat de descoperirea cifrului
rus, insd activitatea aceasta s-a dovedlit grea gi plni la inceputul
rlzboiului n-am ob{inut rezultate prea palpabile.
Datoritd consldtuirilor anuale gi cil5toriilor dese pe care le
fdceam, am reugit sd asigur coiaborarea dintre grupa mea ;i or-
ganele de spionaj locale, precum gi colaborarea cu serviciul de
t1 Urbanshi completeazd tabloul acesta: ,,Fiecare vizitator secret al
biroului era iotograiiat pe neobservate, din profil qi din fa{d. In acest scop,
in tablourile agdlate pe pere{i, fuseseri montate oblectivele unor aparate de
x;#it$[:,i:F;iiif *if if$ni:c1i fp"a?rrli:zia?n.ii.:,Ej"lfetra fotograliat, rnanipulate dintr-o cameri vecini.
#j,*Hfi Tot pe neobservate se luau amprentele digitale aie vizitatorului.
singura p.r.orn5 cle gpOcuiieiliti,fiaeesrrduaaeulucbcdaohermiebbaroisin,teautmnrreeielnis;neaecauauptsipricleeeruslvemriraziaetiuetraaatc,ocupro,eppeorcarfaielt.rereeDcavuaivzcuiiiztnaivttaisozttroirtuaarluttoltdurreeiubls,u,anpiauuravssfiedzdielt9iasimtaoledatmaraesopiemr'o!;ii--t;
incredere a Rusiei.
CAPITOLUL IX nici de {igiri, nici de bomboane, ofiferul era chemat tntr-o alti camerd, sub
un prefext bine justificat. Pe masd rdmlnea un dosar, cu men{iunea ,,secret",
rcneinleisLmtearau2iruilmiapdpoerritrlaiiIeznnhttegaolj3diu-,odn.bcuiiulrl_omi_neSucnfeFtenad"l.ei.u"-_la;pu-iiin;om;in':toora;n"n"d,nsi.arpltormurtiautdttdndoinei, cocllfudifrierrneridai.. presirat de asemenea cu ,,praf de
mitase". Intr-o cutiu{d ag6\atk in perete,
semdnind la infS{igare cu o farmacie de casd, era instalat un microton pus ln
legiturd cu un aparat lnregistrat,
(Nota red. ruse) special de aflat in camera vecini", s.i.m.d.
64
6s
spionaj german. Foarte dtes md intllneam cu maiorul Nikolai La inceputul anului 1912, lipsa de oli{eri care si vorbeascd
sau cu un reprezentant al sdu, aranjind astfei incit lntilnirile rrrscgte a fost intr-o oarecare mdsurd inlSturatd, prin ac,eea cd
noastre sd aibd loc de fiecare datd in alt orag. doi ofi{eri din marele stat major gi-au reinceput studiile ln Rusia.
Sfera de influen{d a grupei mele de contraspionaj s-a extins
asupra intregului stat gi chiar asupra stateior ,,neutre". Inca din Greutl{ile spionajului in Rusia m-au determinat sE organi-
anul 1912, jumdtate din treburile noastre erau de domeniul con-
traspionajului. Aceastd lips5 de concordantd dintre spionaj qi 7,{'2, t17 incepere din martie 1914, o gcoalii secretd. Aici erau pri-
contraspionaj m-a silit sd pun problema concentririi treburilor rrri{i doar oameni deosebit de dotati, destina{i pentru misiuni de
contraspionaiului la direc{ia poli{iei din Viena. In cele din urm5, nrare importanli. Spionii mdrun{i trebuiau sd se deprindd sin-
la lB mai 1914, sforf5rile mele s-au soldat cu convocarea guri cu munca. M-arn gindit, de asemenea, se organizez cut'suri
' sfdtuiri la care au luat parte: relrrezentan{ii minigirilor unei con- lrcntru ofi{erii destinali sd intreprindd cdldtorii de spionaj, dar
afacerilor ;rcest lucru n-a fost realizat. N-am avut suficient timp nici pen-
interne ai Austriei gi Ungariei, reprezentan!ii ministerului de
rd,zboi, ai guverneior locale ale Croa{iei-Sloveniei gi Bosniei- qIriuteoorgreatnicizearaeao,fipieerliilnogi di ebsirtionual{idpeesnptriounsaej,rvaicpiurel gdieiirsiip.ipornaacjtictne
Her{egovinei, precum gi reprezentan{i din partea direcfiei poli- statele majore ale corpurilor de armatd in timp de rdzboi. Ne
vieneze gi cra foarte'greu sd gisim conducitori cu experien{d gi sd com-
fiei din toate organele centrale ale spionajului militar. pletdm func{iile de conducere in armatd qi in spatele armatelor"
De la I iunie toate oragele principale de pro-
1914, aproape ln Incercdri de a crea cadre au fost. Nu cu rnult inainte de in-
vincie ale Austriei au fost infiin{ate puncte de contiaspional in ccperea rdzboiului, am depus toate sfor{5rile pentru a mentine o
irnportanti grupd de informare (prelucrare), ce se intenfiona a
rrederea luptei impotriva spionajului strdin. La aceasth consfd- fi sacrificatd de dragul economiilor.
tuire n-am reugit sd realizez o centralizare a serviciului de con-
traspionaj la direc{ia poli{iei din Viena. Rezultatele obfinute au Surplusul aparent de personal in serviciul de spionaj se
explica prin aceea ci la noi cercetarea trupelor qi serviciul de in-
adus insd o ugurare considerabil5 in munca grupei de spionaj"
rdzboNieocebsliigtaatesaeravpicroiuvlizdioensdpriioi nsaisjtesmi asteicoecuapaermdreatsepiioinnatjuiml-epcod-e formare (prelucrare) erau, cel pufin din punct die vedere formal,
reunite intr-un singur birou, in timp ce in alte state existau doul
nomic. In privinfa aceasta, servicii pre{ioase ne-a adus Karmin- institu{ii diferite. Urbanski, nu cu mult inainte de a demisiona.
bizuindu-se pe experienfa sa de cinci ani, fdcuse propunerea sd
ski, conducdtorul bazarnlui comercial. se treacd gi la noi la separarea celor doud birouri. Problema a-
Punctul slab al serviciului de spionaj continua sd rdmin:i ceasta a rdmas lnsd nerezolvatd pind in momentul cind noul ;ef
al biroului, colonelul von Granilowitsch a inceput s5-9i exercile
Rusia. atribuliile Dupd ce a fost rechemat din func{ia de ata;at rnilitar
Noua lege privind lupta impotriva spionajului, care permi. la Bucuregti, c:lonehll von Granilowit-qch a participat la o mare
tea ziarelor sd tipdreascd numai informa{ii cu totul iipsite de im- iegire in teren a marelui stat major gi abia in a doua jumltate a
portanfd, a pus capdt folosirii de cdtre dugman a acestei surse lunii iunie 1914 gi-a inceput activitatea in functia de gef ai irirou-
care-i olerise multe puncte de plecare.
Imi amintesc de comunicarea cu privire la plecarea unei bri- lui de spionaj. Dar zilele imediat urmitoare i-au adus cu totul
gdzi de artilerie dintr-un ora$, trimisd de un consul general mi- alte griji, care nu aveau nimic comun cu schimbdrile organiza'
nisterului afacerilor externe. Comunicarea pdrea atit de neveros!-
iorice din biroul de spionaj.
mi15, lnclt trebuia s5 fie verificatd. Totugi, noi n-am lndrdz- Serviciul de spionaj nu pu'tea sd nu vadti pregdtirile de rdz-
pn,,auitmteseadst-f-liecivnaotterirbnoagpddromobal_erpmedeecodonesssuirplnuiopl nlgdaejnp".elimrcaubl,atodreaeoteianrcedsceeincetocl ranuzuluclp-aduzetderfaam{idi-i boi care se ficeau pretutindeni. Italia, care in 1903 avusese intre
lor. Am fost nevoi{i sd punem in miscare aparatul nostru gi,
dupi citeva siptlmini, am aflat cu mare greutate ci buclucaEa Sbblltiiinnlfddsaaetterd",-I_oinhEg1i i91A1435drapiavotesicataamdedejonataer155p85enddtereuffooinrrtstifitfiaciclaaa{rfeiiiia,-pturnidnuintrrtierloecnac; raienretuenn6a6-
brigadi de artilerie rusd nici nrl se misca.re Cin ioc. 67
6,r
aGtds^roi.fmigiio.cialqaaitt"rneteiiia,.aupfcoaeucsc.g.itepinespdcntaoteearrprttaicezlooruaenln-slldaotaircrnugol ctdaTefinnridieupefunllzestv1ieop9sA0lotegalli,lraoieocbn..os{DeneEr,sevltamarautidacscd{ieaeiuirlxesucatacfleacbtriuoincnvoeisnautdturrreulrmucuesiiirtnrelcaualui-i rrranevrele erau inciepdrtate intotdeauna o sumedenie de persoane
,iiipu.t"- Mie mi-a revenit sarcina de a md ingrij.i de crea.rea unei
,on| int.rrise, in i'rediata apropiere a mostenitorului tronului.
mai buni detectivi din
Irr aceastr muncd ,;;;i rl;i;i de cei
Viena qi din organele locale'ale poli{iei, pe care-i chemasem a-
mdrirea aloca{iilor bugetare pentru armatd gi a efectiveloi ei
timp de pace. crin nrtme pentt'u aeeasta.
Je Rominia, al doilea.aliat p-r-obabiJ, elabord in l9l4 u. plan Nicicind mdsurile caeceusrtmeaannusdmai isb-ialuocpi9riuctaaretittredbertltmauposta;
ofsnsivi impotriva Austro-Ungariei.
tante ca la manevrele
:rie,iii.ii.c..l.-eSCsipd";io.1a-tareedpeifntieiturr-.rtonainreangtieiusadnsepurnorpecreliadnvedozereraeba,islpdtfreidnl,intaupiruirm3nfcautszddpeepvrneotdpreuurnemerpiin.ltele-
rldprufiic(lcrlvln.neaer:uer-,:edinoi9cJe:npqrsrar_lr.aelmn:comtiaRt,ttSr9la5raahtaieftrua.epRiia,ueota1^mnsdetnzDdelul!adi.eierou,al-mez9rseulcemca,naqemri!pe.ue1avrttoia:e.ii,urds9ia,t:vlcanoanuar:Ds5m,k€ll-frcteraantniaa!g,idma.adoilnoa,gtesciar.uibIrenidrglisnten"avsmnpeaiv^aeolfurdstiiciuaa.izf,rrasig.dlettmstintapadrttororsLlsirircarctrlvapcuetciea.auetsirpTiaemundise_l,ectsneiula,aivgaspiuttp.mfrpeeautdfieeefidcneuaui'ntfecrcaiitrceclecnengigrtmgTiceiunavinenbifiideuz,rteiarifaoiavrtu.niemicidltlea{iso.adpealldasceu-itarrtrrmlasrraiiauauigrReuilepsar.niientoR",oxuurtectian,mi..tvintpsiurunemmoflotiIiiirieirrtaincanraiirneaipnaabnriru-tefbnvtseumrtiamne,ra.vtaurdairciiuueeloatei"rsearLe.p,,aacgcu,spgrrzaA,*i-atiiSi,unrrertninl_taeeilita;uzaerlfdiie"afn'iifstEaieau"iala'uictgprs"tir'uprrilan,rp-i-fiue;lzi;iu4iunr;rr'i;itpau,foiu;;nel,iuiglaln.tlo"os"in;inz;rsro^-i;a;isai"dgnoip6il;us;a'id.eio?u.mr^;tuuir,rri^J.ClrtutAmiidab-ir*dsllrl'uurea,tca"*-;roeei.es,iii;ni'bi.'neun-,dume.tarK.slriraeiosirpir"iniitonrtiea,zntto.iu.r_a"aed-ra,-*-o--,-.-i
rr enigmi.
Serbia, la fel cagi alte'fdri, lucra la intdrirea armatei sale.
Inadouajumdtatealuniiiunie,atenliamlaiostltrasdde
,, n,rua incordare a rela{iilor ctrintre Turcia 9i Grecia. colonelul
sle-aiis"kers.aral n;cieonacclobemannutrenazitcieia1caBiitrneegv5iimocfeio,nntcetidgEeSincetdrebiindaeccaorednizreuenlrtavraigdsoteiu' h1Caidnfirevoinzptiuiietferuaa-
;ti ce se mai punea la cale acoio ?
In seara zilei de 28 iunie am aftrat despre asasinarea mogte-
nitorului tronului. Binein,teles, eu nu pot susline cd serviciul nieu
oe contra=pionaj ar fi reugit sd preinlimpine aceastd nenorocire.
O;*;"r;ir;c.uiimup,;,;'gp-artetrzeeaIin.'{nCi rhuanaruistiaigaiirnnua'psteudlleeaorvaleemsaceuonnpi einfruc-nierdiricaianmfid,einccatiirpleoo-rEliitaiccttet ^nrr:otir,ltcletrinluiuii-
rele 1ii dr..ru in Serbia era pentru mine un iucru absolut lim-
ln Serbia Si in Muntenegru incepuseri sd se dezvolte ase-
0.4". afacerilor ex-
iteri tle spirit, incit se clovedi c-5 ministerul
[l.*r
i"iii" nu se putea mul{umi cu informa{iile furnizate cle corpul de
conslli- La i iulie, miiisterul ceru ceiusulilor sh fie deosebit de a-
tenti in activitatea lor-.
CAPITOLUL A doua zi am orclonat noi punctelor de spionaj respective
:h treacd ia prinul stadiu a"s1i spionajului ir-rtens'
Asasinatul d,e la Sarajevo
cd.i$.F-o*le{e1Iniueri"uasl.ul.i-it$nOnad;eu,e;ita;fsulk,up'ev.dl;edcriD;inmoaeoiitumtzauresiepsru"dremdinlarip;eiit-cnntreaiidiga-aanse,damttoiipacridur{rtureipoaimrtbenfdezea.oacitr'a,Enjgmifotsnittlirri,hfETgioAEdaiudrieturmeedcmusrandtailrid.lanoli.adadpi-sctUeLoutojoazrndrlucfioigeteeli'avdrsa.deEreisiteLautlaSdaarrasieldaindp1arlb7lof-oopniranitsauiudutrl.9,iitpcen.eeiclot,eairrianaecmfRip.apnicarrrtuso'iiSuronstnaalircesttniladtinidl-'-'
csdludeini uasusr?amr.,tsqtratrpaemu4gm.isiieaia-xlsrsnerueiamr,.rnpsdretleizusi^cnfFlauemgvaroedniansiunriuetalernlil9laddor.er4spfliaurregmacitteaudulai{ntIieud,itiisdimupenopoiazeuri{leiinicmecBaolronaisltornarmisapminitoraeernrvbaeuriviujlral-e"
69
Potrivit acestor misuri, de pe teritoriul in care se desfrqurau
68
I e-
pabdnlicuoairternr.nsencfIauadntu,r,oilfau-rpgdufnloreanelotitavtdeimec.aldgeoeimcvrsiapetaeuirnrrearieodd,llai.unpasiGreteuspe.cntrnlFao,ceetbiidcrlameseelsuumlaoiblt-jaraoluos,rlctetuerovimiatpeienanlnIeuuitelia.gnAintreatitnietraieetiancrball{loidaleaiulienitli-ai,nlopupacdool.eiiliamtl.ilnTtip'mierneiinoiidutltalorazgiiceiesuAuluaa---- regiune, acte de diversiune E.a.m.d. Intrucit era f$iee aqteptat ca
nmoTnarisic.naj.uimni-elspigilavaiRtaiiremodnmitvpe5riio,n,dticiraitinuav-attfoiamat{iucndplecdsepcetpebuuSiane,ued,rpdaebrigioieeatdnte.e^a{pnAattd.am,.mtsei6,ao-iscgotdirunpalerucoviecoauRi{rsiaetsni t[d{nainlratidaeripmn.egd?m"nhl"i5sfeprRfisioolte-i- in-.uritia frontiera cu Serbia Ei Muntenegru sd tnchis5, tre-
pfsTdirtloiae".tgdidcauLi!lu.umi*l.a,aogtiBs_.dis9eeaiprinliutgiodrolrpzinaeioctada,tujrtuceiovaolzuacrnniesoRaaiinlcutsiiutest,eailsen,ctdius.eseieriimmprnvdrpiicnroriiudgtnrslti'vrprdiauephnuSosstpeteiiirrnaobttniriecia-iauj'p$tnrriuaeaMic2anuJi-ulaGmriuu.ri;ltit.,e"grt-eisiuriaodmliuleteirnniiu,--.
olprrutiinier-aipobuaarterlea{idaprtuiilvencuntgeosuaetrrrdev,.icdRirleel oadalerize' acserpeBaiounalgcaaejrsiiatmorpeomrtraaivsaluar.tafelcael sdStoeor.iI.nlsatteaetreera,'
iuia in evenimentele in curs de desfdgurare. Un bun serviciu ne-
ou'raut, in aceastl privinld, cetnicii (partizanii) macedoneni'
Tot lor 1e-a fost incredin{atd sarcina de a organlza dlstrugerl pe
ciile ferate ce duceau din Salonic tn Serbia. Impotriva acestei
cii cle comunicalie, deosebit de importani5 p-f-oesnt.truinsdirrebip,.tapteecaatrtet
Franfa, au d.DininBiunl--
se transporta irmament din din Albania.
albaneze, cit gi cele turcegti
detagamentele antrena in ac{iune comitetirl macedonean
ccrcirile de a
garia, pentru a ameninla din spate tlupele sirbe de pe Drina, n-a
ftEit-iri-iC, deoarece acest comitet nu dispunea de.mai. rnult de
;oo ae oameni inarma{i. Micile detagamente Ei emisarii p_uncte-
toi ae .pionaj din Timigoara 9i Budapesta pricinuiau multe da-
une inamicului, inse noi primeam cu foarte mare inttrziere infor'
cceennt.trrDaarereeafaacpreot,zrpeinurcvrdiiisot1rilaodr2c0inciaucvliaoelriprsiueo.lsdi-r-ed informafii cu privire la con- Vr*pneraeisnlietidezaM"irl,eo"irapualueviiauluu,i.insu.iintilu"aauauttaegciuniesnsti,tnafliueumrcaarsruauS.uneNcdrabuistimetirnieu, rsloaienearsgceuuinpCdope-idosuddupvrrdiiiraegd.ic.rIie,n'an-ledaIeni,efdirlpoearuutida-l
.on-
gr'r*dniceri .ur ii a.spie
mLa, ,9r,trr-ya,l.mllnJd.i,lgttse.tpuor.puiztest,s,etdtigei utcilp,orrolieanstopt2.inaelnireziiudJitenoiexda-pripceluoi.inlzeciv,tei.ilseonsedicseeessuapiritoiimnaauriulantiecnrimrCiieunifniiptuaeneptrrruia- ir*atut. n irnii august, sdri in aer podul de cale feratd peste de-
fileul Timocului.
in septembrie, activitatea diversionistd cdpdti, asernenea
fpum[a,inatpoaatmsnuLoneulsaenlc.iutGr:u2etirlu5a?AbcliTkiiultnbaald,igtae,eiinnsasmei.iactv-daaoraaeemcigopsrimeraniimatausaprniedoincstviaaoaiottrcraedrpfaatdaMrcearvutenii.ncesruitsnmpenpaeneisuelelepngaesrcdunrodlidtnnrielunc,Cbegap[ol,rianiii,irtriiirt.npe'Sli1ra.ae"ipq,c-Sopaiueoternrrsnbi,tr.cine'auig_i-'.i proporlii, incit guvernul sirb dldu triu liber necazului sau in-
i;arem-;r;bn1a's,i-atpidia;.boailiu.risnftrtoi'int-uunlzagiata:rrua,,lCd,o,SlnnatemSleoopTi.iraaarvnlano"a.vrsmIknei aa9zridtibcbaoanlndsdeeeleleamrqbaictlaeedocd-di
Serbiei. U""i,'lri luk.u, ,,u;uiorul" ambasadorului, le organizeazd 9!.1-9
;;d".;. ci.u[dtii"'*ari prin care treceau sirbil.pe.la sfirqitul
lunii octombrie, in ceea ce privegte munifia de artilerie, care era
Tpcboaoiemtari tuueuInnndaicusc1paee[dr5saept-reaautaennztlsielai-ulfzeaon6it,neediisecniaim..tS2dipsyeinr.fr,iecbzIuiaieatnomoilrur.lmesinIele-n,saepsuaardcisoneeebec.crlaiasaggerriaaepittedsrseaimoirfairicinaidnauuielnn'mnlsap-olroabeciyruiatiue,loilia"faunrSro*o"eu"utra-_a. transportatd prin salonic, se datorau in parte dlstrugerllor. ara-
izjdmuaiatrep,eteoat,rturuciprunreeaaleijru.initzDsobuirrourreilcuccalfudiiierigoaioinarmiasareicanercdvdeuoiscrntioileuernlmirldoeaercslrsunuprfi"iiliosaonecr"raebiaaiaufnrah^pindriroi'iirndu.'ui',,iaaaoFgresgltadrasnltai5i_.-
tri" *ri sus.'De altfel, una dintre aceste distrugeri, sdvirEitd itt
;;i;;ili., i-a dovedit tardivd, deoarece un mare transport de
la
pioi."tit"''ae artilerie ce venea rlin Fran{a reuEise sI ajungi
ilan;nr;izssilaeoptnD{e;iati.inlipuldelrpiensdGitcrirnabutteedco,rrinpi.porineKe*rctruiaadotgrraieciud.dauedtvu.g.ai]nairi.cemlegdleiiutlsidntpa'grrceaeut5amdr,ui.innnccStadiarrediioaipn'diicnreavarcoeeerarafiascdto.dpemozacodnarudgulauaz-i'l'
70 7l
ilieintlrllli ci in ferur acesta sirbii pot fi pugi in situafia de a If CAPITOLUL XI
sr.: secdtui puterile.
,b'i;cditrtiitmsacnScnurinieusuu4uercenctpaflgiee--meeudibaerslnad-np-idtctiS.c,senupit{sIeauliipnptzaie,ioedzdjn.eeuti.upanecneetnTrstlaae.czsseinedescmcosertcesc{rsixeeoeetuorinameucpirrismlsnsteidaeugdetcn1iaaicspildilacsd,caaeocdnliudtuiiurio!{tieatocnoitiDaenalatlttuaa,toaierfrlrcntes{seiaiogrmaiemi..etiranpailrrvniotucnuMmesfnui-cetiumraepsrileaenticdo.ei-soeSerninnttentarerhirnusueta.i-.dieiaoapttfrirteeuc.iitb--eod.saitc.vallimri.iruerrintae.trdrads,tlne.{ondtandinat.,aAovueitlu.-_ortIbrt*a".taLci"re..J.iqidriruirp,ai"taanb"i"is"eemrril"ce-.nu.f9r*2";r}.eisri-.aidiritlilpi1.r.iari,oir;rnmnin.si;.l;bu"t;ni.uut,e;;.ttirs.drr"f"n*riaruftp";.uionle,tarriiejlnrnx;;lfrt2r,tlr;;rtrla5vt=reaaa.i*.irn;reuinl;iK;na;slrd;#en",si;epiaiiiiitplis"ra!s;;o";l"aaa'o.?ut;rt".iee.ii"cnorrirg;';"",lirotJ*n;;r.*r;slc;Gor;r;ut"e;nd,iul;do,i.ioii;iedi;oti.nitva"r^5tTitv"iiogso;.iu.uneaun;u.,sstnmrdnt"e6tddD.o.iruenieinsirrnaasn.sddor-u--.e-"re-il Mobilizarea aparatului serviciului de spionaj
cFdnculosn?aoieaaiurstTgunmierjpe,aTsio.ermccunpslsz_iedl-ielbupziot:lp{-nruelarlie,eii't'ltd.dlrgaaednssuiisulntnDdgtcdtelutr$iareuiVol_iatncgenlipLn-diddia.eedsitilinroinpgiddansDnloeiintainauiaprpuscrtnfurpsudooodtindneorrmsraciHller-e_tut.ndde,eugs&neiegnersr.itireclneolaa"oma*iErntgraa{ilrcneiia,efiiddtil'lan.isrneeauuXu,pairniitp.eiir,roi.sruoeir-osnriu_prt*i"iaiibr'r-ei-i6ubivl-".sOtia"irarr.Iun;ogrnu;apnSreldtul,rr;eiateasi',c.scoir,,virabre:esre;brigiser;eergjvtbl"riiihieispi,lictnie:udcu"riR;ooreuJtii.epaiJ;r"ls.;la.nti.?rie',Euipnaa";rn.e;.fl,fi"tsnii''icadsleorsti;di-opfnt.;isdailc;o-o,uua._ai-.. Mobilizarea parlial5, inceputii la 25 iulie impotriva Serbiei,
n'NbzirTv*ane-iia,inlal]lcu-eres:e^eiq^.ed,vpt.i.nrFaploi,ro-nd^itriientresol.Trnssrmedalin1dz)q,ri;iueeu:gid.ilnl,tmaaapaatdsrtlates{eeeioreein.orarm,2tuaialmr5t'epnudic'n0cr{tiieouind0ouaapr0iinnis,lcioaitattderitrrpvuleea.i.egf;t9macianierrefattgrddEr;nenuais,tacrdnue$;itei-drzr;u;ised;ita.iin.borrlc;ca'b.;re;ipi;r-eo;;ci;-o"i"c;i;altlirninid.it,,tuieT.rr-pcelrrula;eudael;ircn"pt.lau;clli"rst;;rnt,are;e;iu.;ni;ob"rviidulq;.iaevilT'psi,asH;si"ripriperOsi,ouiiincoidii,"''nni.f,iiurirau";s?inf;?,r,*iid."tnr?.rara.iii;_.u-^iti a fost urmati la 31 iulie de mobilizarea generaid a fortelor ar'
rnate. Pentru a asigura accelerarea ;i simplificarea activitd!ti
comune a diferitelor institu{ii centrale, in Austria a fost formatd
o dUirnegc{aieriasp_e-c,ia,Cldomdiesniaurpneitndtr,u,Dsirigeucr{aian{saigmurialitna{redi"m. ilitare", iar
in
Dupi pirerea serviciului dseersvpicioiunlajd, ececaenmzauirdimdpeoprteantltinrgad-
rnurd a acestor institufii era
Ei lucrdrile tipirite. Cenzura trebuia si
pogtd, telegraf, telefon
impiedice strecurarea, dincolo de grani{a, a informa!iiior care
ne puteau aduce prejudicii. Coniisiile cle cenzurd, create pe lingi
oficiile pogtale gi de telegraf din toate orageie mari, ajutau in
mare mdsuri serviciul de spionaj in supravegherea rela{iilor per-
soanelor particulare. Celelalte puncte cle cenzurS, infiin{ate inai
aies pe lingd procuraturile de stat, igi extindeau activitatea a-
supra lucririlor tipdrite. I-a inceputul activitd\ii, am intimpinat
greutdfi mari, deoarece atit conducerea, cit
lipsi{i de experien{d. Munca Epiucnodlalabopruatnocriti erau
a lnceput sd se doar
pe mdsurd ce au fost schimba{i colaboratorii necorespunzitori.
Deosebit de important era controlul scrisorilor prizonierilor de
rdzboi, organizat pe lingd pr,rnctele de spionaj ale lag[relor de
prizonieri.
De fapt intreaga greutate a activitd{ii de spionaj in armata
operativd apdsa pe cele gase sec{ii de spionaj organizate la in'
ceputul rdzboiului pe ling5 mariie state majore operative. Pe
mdsura necesitd{ilor, ele trebuiau sd deschidlh puncte de spionaj
auxiliare. Astfel de puncte de spionaj existau de asemenea pe
lingd liecare stat major de corp de armatS, dar ele cdpdtau o in-
semndtate deosebitd nurnai in cazul cind corpuX de armatd intre-
prindea ac{iuni independente. In condi!ii obiEnuite ins5, ele tre-
buiau sd completeze activitatea aparaiului de spionaj a1 armatet,
ln cadrul raionului de activitate repartizat 1or. Mari sperante se
puneau in organele (birourile) de spionaj ale cavaleriei, insti-
tuite de citre comandlanlii de fronturi.
Punctele de contraspionaj de pe lingd serviciul etapelor ar-
functii de contraspionaj Ei numai
rnatei indeplineau numai
Cele principale, aflate in spate, furd
in cadrul spatelui armatei.
v2 ,7 rt
dmaemnteinnututeluigfioarfteircetfaetelorc.omDeaonadraemceenlatuilnuicelopcuatl,ainfosspi evcoirablacodmeaunn- dea presupunerea cd in condli{iile grele ale rdzboiului vom putea
f ace fai,5 muncii, fd,rd, a stirni binuielile serviciului de contraspio
::*:tacor9sogisalgnaueeplue:upas.crlepgdnero;ddrau.ruroaerrlod?aeszsaisrrlopmd{a:tadeel,i:iopoidalzilrlugllzutlduadoib,.d*aFlllb,ndtiorlTtrtndpihrr,iiraiamuanmueinooBcrrrltdumtmcpiuaiacadntrcomrar,ralardemcdt9ieid,tnterippae,eelre,atbeaotuncisraanirirtrtiiripnftq.ari,dvoeuaei.itdrvsaoameuaBaeeaimnnoimr1lcaaddeeasaseR.t-pujaSeive9kt,elguotoeauiilmsmunsptariirrr'tn.pbicdeuiseoaveiissSept-leoibi,atpioaiienrrd,pimerlrcptaoaipi'iarutezcoiieiratjrnioctJrdevereaeuu8aeenev's2iirralrkoiurn"t6noduc,.,,ojiirg,,c'zuiiiib"c,uneoabarpointlnecpl"rorincuremdoevopeiidrutturi;nneaai.aaslctaidutarnutelrerrteneuidiutlcir;l",tiie,cia{c';id-mdifa'ceinanJub.,oairot-niuiu"emApup;nmo.iar;.aineor;.m;iga-irienjnf;oiprai'edi.iaailpiitmi;nijilanoaeru..oiirm"ut.n'nRrarnz-t..rluunle.aiuui._te.cnnrltslicaui.tiiitiauuotdeu"upornetraiae6f"a,i- naj dugman. Nu poate exista nici o indoiali cd, pentru a obfine re'
zullale ln munca" de spionaj nu e suficient sd faci doar pe clov-
suprem. nu1 ori pe vinzdtorul de magini de cusut.
Numdrului mic al ceior considera{i potriviti pentru activita-
tea de spionaj in-rpotriva Rusiei le rimase posibilitatea de a pleca
acolo
doar prin Suedia neutr5, prin Turcia gi, ln parte, prin
Romfnia.-O serioasd bdtaie de cap ne provoca procurarea paEa-
poartelor. Deocamdatd, cele mai potrivite, in sensul posibilitzi{ii
de trecere in Rusia, erau pa$apoartele belgiene sau daneze.
Totodatd se avea in vedere dlesfdgurarea activitdfii de spio-
tnoarjuilmaptaoEtraiv{ailoRr umsiileitiagrii.dPinln{dirailetunnceiu,tcreolaorndetalutel mai sus, cu aju-
Straub din Stoc-
kholm nu desfdgurase o activitate de spionaj intens5: acesta a
gi fost motivul pentru care am intimpinat greutdfi :rtit de mari.
Cu toate acestea, Straub se pricepea sd incurce cu foarte multd
Acest birou conducea totodati intregul serviciu de spionaj
armatei iscusinfd i'ntentiile atagatului militar rus qi si intre pe firul ac-
de opera{ii. fiunilor acestuia. Locotenentul Prebiano, ajutorul ataEatului rni-
al litar rus din Suedia, i-a dat cel mai bu'n calificativ lui Straub, a-
asasmruddmire-idd;ariatRgesc,,diieoB.mornidrtaosinsluuaudrIsedtcdaeaubdcehertivirvncaiidodtaedmutnuerpfiqad'lleme9tiamafiorndepaileoroatrtesr,ctiravrciandiogrrineiretstlerotre,ir.tuosbuiernircidho{siutatioa;rtitrdle-moe;loi asrA[p"ic.rliaoirioprn.ei.a:irl"ii'.n,"ir.rcd";dne*nruanuif,u--" tunci cind a ardtat ci nimeni n-a adus Rusiei atltea prejudicii in
Suedia ca Straub. Sectorul activitd{ii de spionaj a lui Straub se
extindea indeosebi asupra regiunii militare Petersburg. Regiu-
nea militarI Odesa era supravegheatd de atagatul nostru mili-
tar la BucureEti. Peniru maiorul Rand, aceasti misiune nu era
rID:puo.ru.iue.inmilTneIncin;emoll,ps"ap.teu?irrsoiuemlenir,daalsloe:dlrivnjtu'eac:smlndbejipidlloeuatuba.nsVtlIetefnieervadnlreea,d.lr.ueuemInmnncaiueirafaereavt,eluaiunscgldteeuaeeispncatteu'r,iesiutgitecnau1ea,o4rteaaor,.creac"tosituoveimiiet;iapaa;ut[ineilriatditailia",*lienimd""-ure.iim,r'inip"i.ot'leui"euilprrri_su.nru._i"i_- dintre cele mai uEoare. Colonelul Semenov lucra pentru Rusia ca
osfm:1nvsr1*dloo-erlel1ranalaia,gl1ttneud"eu.n1ela.tits:ainuvnasr^esT-i.an!ansi{tcj5eglfeBf,raiad:areiic1u"prnddeet:er1qiirindaniiimn-uil{asnceegipuaisolmeai.ciuoiosseinnlgpnfaseiicori-tf"erg.rearif-.utiaelscmps.lefd.frledereauainrern.rl;geoii&tDisiacruineeniauiriidrl.rea.auvsitspn'ciereecei'uceariruhu'v{;alitosniinuipcslaclinieoeuioleitnaeearefsrrrr.mgaoeeapeiu,nueein'tnsnna..e9e'itrFcurti-aeuoaordeigjaad;uuiirtrn;oc.tdrertea.aeiisau.;rt.acmeeiul#txeraviuo"siutc-npeulr-nfuecrtaiteucaguiv.}irrdaeauiie-.._--"
la el acas5. El igi asigurase nu numai amabilitatea polifiei ro-
nrinegti gi a organelor varnale, dar organizase qi un punct pen-
tru supravegherea indeaproape a suedezilor.
Generalul-maior Pomjankowsky, atagat militar la Constan-
tinopol, avea misiunea de a folosi agentura turci de spionaj din
reg-iuPnlialenuMriirmii aNrei garveegai
din Catcaz. eliberarea Ucrainei",
,,Uniunea pentru
condusd de Melenevski ;i Skoropis, qi grupa de ucraineni din
striinhtate, condusd de doctorul Nikolai Zalizneak. Nici astdzi
nu gtiu daci ei au avut tn general vreo iegdturd oarecare ln
Ucraina.
La 2 august, punctele principale de spionaj din Galitia pri-
nrird instruc{iuni sI formeze tineri pugcaqi polonezi. La 7 august,
acegtia ocupari localitatea Mehov gi, cu un efectiv de 2 400 de oa-
meni, pornird spre Kalii pi Radom. Era un inceput foarte promi-
74 75
:Tl::' ;;Lpi,;.;*6.d'f;lri;i;.i,;r".,irIiitscgnrcmvd-fsr{uapeaiuudohejlpsrniabis'ntrorwulroaacueten,e,Penbidvrncilnaue,aisenouah{lsJendestitisksspoatddmsadtc_ialinprnGi,liscerelliarrdiketaDnueecdrcceooaadaeugaoeeroaa.uz,iimsstuuimrpuglsccpaliirnaUhiuuaoeeennioeastrniftnncgcndioeetnaitnmaia,asrrlrareemiru.uaalkmpnum,m.fiiiotiabl,ns.iaece{naaaarriu-ndanm,e.arntarpc,nee_o'{aecieio-utiaiucrounr;ocetrrl.men;oleai,oduuss;;iliag".iuiirernortiauiiuie"elLrrpin.s"u;ipol'.f]neruif.or;Tn$tal.ra#apintey-ii,iiri,rrniit-;i.cir};aeijprtid;itgoi,;;eu"sTomu.iie';ria.tpii"idu,oupi..ja.'"aioii,uri;_f.O"C"nt.rttcirupeanifmifrlo]aez*rlueltei;.rriliaa"enso;;-uc-lop"';ians;loap.Le*.;tie,rerec".f;dpsur,rt.rlciisr.u,reniv"lar"c;en;eriirtlu.otc-,rrfia,etiGaer-,"'i"tixirit'ipe""r.id;eu'tn'niriiaftmpnir;td.rlgiiiije-n]jlaelipkeotri;wiill;lnouiourlicii,ureia,inoov;,tpr.inuuviaouh{.aots,arkotrirlrni;i""_,i."-..t,r gi alte propuneri ficute de instituliile civile pentru ajutorarea ser'
iaednie.inEIsntlSpvraueiaocfiniicanaea.r,sjilDeerclareqlueniuoeainbnmchteiia,nraereuscpxitaatcids,sd{gieaeeiauOiuvr.qtiuraidnn*.itcartetiianripfi,i-eie.'irre*i.i-dg"ici]eia;.uip,naeiinrixtepp.oirnsirmpo'aneauersarzeienlrtdfeicnldeeorsrcpeiinuriav{saifeciaiudilnirc viciului de spionaj. Consilierul l(arminski ne-a dat insd un a-
ia:rrmtlnhrpaGrozieniz'l^sid{nn.teibutneaouirh:uerat]ai,rt_macsP^lielpifmilrt's.eOomtint,o-ra'rlaab??cas.iia:ricese9err'rrtgispie.itoiir.aliaePuhcdaulrclnaas^p,[cue'eruoelrercilin-sid:J.fenlsdlralroLiMtddeona{oclloooleisorscdlftodlaliolsrs.iee{uchig,ltnaeiaesosdil5ctreainepoiriiiiacuriltnucaimreiireu,rfagnnitsrltl,tdr(iac.oIeeeatiiilvn-o(ieiarihna:ariamofRVi<ir_itfadoiardnrnnsdzfmtegoepmcrre'ec.ii.s.edulrlornvciivseiaaiimUiccjnnlnbitel-deatuglomorisuseici-rrpuenitodcrrkvluei,i,ee""auetii.r,rrint,oaracouiiiiioAafjoNnsatair.oi-uiut.iso;ui.vr"uliLrrnsrl;e-lir."p'ili"-i.tt,rirr,_cetoriiirri"p",dli,tn,ecmiannii1v*i*iruihoi.o'.;'.p.'i;*,liuet-"=,"il#i".r.'i_un*rdcto;pri;igi"ist,tLoror.m""i;uai.bi,irr;rogn.r"i";raliu.is,urro1tiola,atdr"lrr,e-p,rmior5lst.t,iaru.no.utg,oriLi.p.sre,ni;.bu..,fiernriet.iurritlae.c.reo,ugi'rr"s;od?i.rLerrtnd,N;rJdduni.ir.;g;,,eiireiurarnii;c;e;irra,tmipm";na;[rinosrlitno;Vp;i",ipu.;l.taea;#ieri,i'iir-niitfl;rre;rrio.uouer."';es"i.nn,friu....cta.a"iso.a'"iE,pt!o.ii,'dirn'ijuCiie,;oloane"inuiiui"axrirrlrrp.';puoernitnut;udsa.n"rlccr,*oi*nn"tduaoiensaa,eidrreou.,rrz.r;ie_.r-i-e.ti,-i*i*,-
iutor considerabil.
78 Dupd ce iluziiie cd rizboiul avea sh se termine repede s-au
spulberat, noi, biroul de spionaj, impreuni cu ministerul afa-
cerilor externe gi cu conducerea organelor pazei militare, am in-
ceput sd stabilim care este starea econornicd a statului. Din pd-
cate, la nici unul dintre ministere nu fusese organizat un centrn
pentru folosirea tuturor posibilitdfilor industriei 9i comer{ului.
Cu spionaj'-rl german s-a stabilit chiar de la inceput un con-
lact strins, potrivit intelegerii noastre inci din timp de pace.
Astfel, pe lingd sec{ia III b din Berlin, in fruntea cdreia se afla
colonelul Brose (maiorul Nikolai plecase la statul major al co-
mandamentului supren al arrnatei germane), a fost
detaEat
stabscipitanul von frleischman. Germanii detasard la
noi pe
stabscdpitanul Gasse, ulterior trimis la sec{ia de spionaj a ste-
tului major al comandamentului suprern. La Viena, postul sdu
a fost ocupat de iunc{ionarul civil Wilhelm Preisler, care incl
inainte de rdzboi, pe vremea cind era functionar de bancd, adu
sese servicii insemnate secfiei de spionaj. Ulterior, Fleischman zr
fost detagat pe lingd statul major german al frontului de est.
Indatd dupd declararea mobilizirii, serviciul de contraspio-
naj a inceput sd aclioneze cll hotdrite. Incii in anul 1912 se or-
ganizase inregistrarea tuturor persoanelor bdnuite de spioiraj
sau de actiuni antistatale, dugmdnoase. Acum, aceste persoane
[uri arestate, internate sau expulzate. To{i strdinii veniti din
statele dugmane trebuiau controlati, pentru a lmpiedica plecarea
'persoanelor mobilizabile. Excepfie fdceau doar medlicii miliiar:i.
Frintre persoanele relinute era gi gefui marelui stat major slrb,
voevodui Putnik, aflat in vilegiaturd la Glaichenberg, insi, din
ordinul impdratului, el a fost eliberat. Tofi ceilalli strbini puteau
pleca din !ard, dar nu prin raioanele in care se concentra ar-
tnata. Au fost refinu{i doar ciliva rugi bogafi gi cunosculi, in ve-
,derea schimbului cu austriecii re{inuti in Rusia.
S-au ivit complica{ii ln leglturd cu strdinii, pentru care
.Austria devenise o a doua patrie. Acegtia nu voiau si plece Ei
cleseori nici cei ln serviciul clrora se aflau nu doreau sd se des-
partd de ei. Imi amintesc de protestul vehement adresat ministru-
l'u"ai ,deimcpoomterirv{adeexcpiiruelzIi.riMi eeningll,eizmilpoor rctaatroer-launcgrarousfisnt
de ceai Ei ca-
serviciul sdu.
Cu multd cruzime trebuia sd se ac{ioneze pe teatrele de ope-
77
jrrrr i.$mlrbdmaspdscor3oseeijaaeraecn;uriems;scm{a1niiadpe'nieriilaesirarrIiinvdi,atnemusrideeoarcaadpfratiiaaisnrluionlicsn.eriotstpueeea-og.dIatsrn.raerenrntueeieetpbit(mud,,MuduBallrutroreuniiaoiruauraisesdtinsenotif"fntuen.reditladiEotem:dmrenegecadinnsdeei-c.,erl.eirls,aiaiimnigtnelroulau.d"rl.-ar"orl,rpuciiiei,,nsrthudla,a!dpt,.ooqiiiauderurac;o,rritee_e.u,n"li1aic.no-art,p"-.os"pit.",iarruertu,rn.tarftliin-pou"riclaiunsspi.u'recou{r."ifoiifLhiliirtntouir'r.'"uccei""gf.r'aiaii.nul,.'iuifrrrptrria.p,reaiMmir-d"rt.^ii-a.rd.,lireas;.,n-lp;nt.c;suridrg;ti.pu;lpftteui"eu-ifuei;lar#eigre;rrc;c;.rd;"inra;;eeioi;tr.i;;e.oenrgd.t.'aasDi;-z;;iriasu;iut;t.u-gip;ap?;,plrJuenf;iari{oro"oJDr;-i.sceiT"a.np;iir'ranti.Ji,iiniuljJrnsimiueggnfteD"ctiu.t"atoitu.pesrues,eictn.niuitivrrrstruouaals_ndinie-_ir-t.l} ritdtilor civile: geful punctului de spionaj din Abbazzia l-a. ares-
vtaetniirecaBreo,g-dcauntoMaetedacioi vridczi,bporiuelgeindcinetpeulesel,.adnudcteaaguoluai gcitraoatiteo-fsilloo--
tcacp-'eeo--oia,rt"iriuBni.svlfemnar:i1caiHdocifliigi.a,se!autur,r,f'uneJisagiiXetnoimrviiti!ilifon'io!imnur"s.,i..ilt,eli.RntJabearv.ieag6o,arni{.snriJe.etpa;ldlul;elntr"es.'.co;a"h#."iridii5ppie"druamizt,.it-otr"csi"rna'"aitia"rusieur;'i;potd;rrre;aatiailhitrrl.eoro'iurlivr?evi.aeis'l!prlgaeigrfneittirnmrs"ua_i_- ceirvailereccuanloifsiccaurtdcaacpeaarstitzdanareasl tiadreeiid,r,Seeprtboiei,,mgraerEi"e'a-lAdusto5--
slrbd gi
l;;;;;imlcrnjae-.ttiralrleriot.l,apIde_nerrufarlacsiunoclesdaunpiesnfpoavterlae.iilfnonictarsioltiimctdpudiiearqee..iissdo.ctinoarasbmaet.tetaiaiinnnsroeastioendmdriaeuepasci-.sreoianpil,oetarierr,Iupiut,Eoo.p'iniriouttcu,truortpiromuoritp.l,a"rul;i,ir.;iaanb{',rDiuoeilmti't;jdpli-n;-ir;naniinuu;c'"tnrJaroria"ieatnsaltitafua,.*,-f. ritdfile
virgiti din exces de zel de cdtre o institu{ie militari subordo-
tppdenmralrareileeeje.inaunf-almiepn3ttau,o_IDiad0ea.IdzrnnpsanoutoidritAimtnuraenel.eefbCdapldeleeadusokrnicecdconaitcsdlimeoeuaoreueartalefnmesdfisxactramoo'oioteeotreellap'emrgbntc.dznorrSiottiioetopeesiraaerSnal-atumvurcrdeularaiooruacdivstsnrdmirag,i;nepiniterrirint]recnoetaDeiilTiaoaalre*aiuzia,lDimauuincnisssu*lsade;otiipnbgbtimrtorr.ueeiddroerirura'rJiaacmopet"ditoiizri"uaearirims"gd,tiueef*,eb'iraeaip"ailiruaelintrrotrnunauutarlr,opuartrua'itudtrgdrril..ndec"e,.nrr;,sros.aot.p;;ciimbnans;-soofaa.et;dii;n"ltintibo,ei;"riesi.piu-t;.lec,so"aidi'u;utitr;tp;erproiibaric"i"opi'g.srre'loiunfuciri"ar"ritrdeTi'iordp-earr'-avucni.")iiuo.eqo.tpc"etpaL,ro.Crolrt,u_r_eo_"-u- natd" gi-l puserd de indatd in libertate. Medacovici nu s-a inapo-
iat la Agram, ci a plecat la Viena.
7B
In noaptea de 29 spre 30 iulie, in Gali{ia s-a fdcut incerca-
rea de a distruge podui de cale feratd de pe linia Tarnov-Orlo
(peste rtul PoirZdi. In afard de aceasta, a fost incendiat podul
gtdeabmtdleiindEgeiimpNoreebpiiulioZplaourcneueafma(trcnmi aBintueccieoipuvesirenegaat)i.a. cFMfaidupsntueilrloeiireadcliuveeasrtteseiaonnnieseti-neatuierzdilaea-tt
fu prelntimpinat atentatele ulterioare. Au fost arestate toate
elerientele filo-ruse, cunoscute incd din timp de pace. Aceste
mdsuri trebuiau sd ne apere gi impotriva spionajului. Dar mo-
lima spionajului avea o rispindire mult mai mare decit presu-
p' uneEamdifincoal.toare in aceasti privinld a fost o bro;urd cu titlul
z,,wGba.limliailiclaorndtedmepopreanlidn"g, dtipgdefiuitldseinctiieuilioepie9r1a4fiidae sectia de cen-
statului major
al frontului rus de sud-vest, pentru cadrele de comandl ale ar'
rdnraetpetlomr aatceersiatul iinfrfoornmt.aBtirvogcuuraprtirveibreuilaaspdarsteidrevleeapsocliitaicceestodrian
Gaiilia qi la atitudinea acestor partide fald de Rusia. In ea erau
caorn5ttai{. iLtao'f1i1mocetmombbririieo,ragmanpizriamfiiitlournfilpor-irmuseex, epmep.lcaarred.inseacpeuatsetad
mbsrtoaagtjoumrrdaa, jloercxoegmreprpumllauarina2dp4lurosacdrumerdacfedut.rneAauplrnodaaopgil-eeeanitnedxeae-camel lpanlqaoirsttrdimue pdla,inmcsaatnraect'uele-l
laria de caripanie a^corpului 23 armat6'; un alt exemplar a mai
fost procurat in raionul- Sana, de dor-rd a ldcut rost grupul de
cairo'maalDtdeaerasiilnpueioidnviaaotinddKiunepwLi evpsorsivm,, ieamleruditnaevt tairnzeitiireeaxleteimmruppglaillaroerM-inunGpkuadnlci{sci'atulnep-rainm-
putut dla seama cum stau lucrurile' Filo-ruqii,-inclusiv primarii
bzruatg-'Noeleon-ria,cmsi eppecoosmmimp6irgnotimtii.iinsAesmfaer{dafouspntriennietdrvduodri,'lami rseinii9iriepjaceuf.crgaerme
n-au previ-
1a aceleagi
misuri ca ln Bosriia : sd ludm ostateci, indeosebi dintre starostii
-r9
mTcocd1l.lr9cle,csn"1lgj:p.6uutrliasefiamgtguriitea_f.ipeggaln.ieuiue_cIdn-nafiooni.tlfsotacertrerulaiuLntaplavtrreoamelrcivonmae,fatsipipiflteeiaeo,d,r.treetum2om^du8saioreg.imc-grb.tgdiigmiit.nioineSpasrr'ttueeaadgtlrnereea"iasagcii'eaiidslfrrv-eeerirp:t;sz''uitnpies2aiJJra;iisn"tj.-'troaupei'.u"ioa.rdl,icLineiei.,pesatrrordnoziriu-lnasil lbsLrrde zvonuri. A trebuit sd ne preocupam de zvoniqtii de acest
I*iKmnt.eic_u"ld,I:tc,l!qPrnlinrsfttgpalrta$roiimniutn-utrrtpeuralueosdi.tdi.r.epeivLEsrmaipaamorceb.aiio4i-lc,nidz.aadAearuuveIie!egci.aniutcmoisto,rtnu,tvodlouMtuoricabddariatktcotodmdrv,itaospairerasifnu,oacssdtiltptdauaaprlfruooleolsssutttcai,fro-ta"rrigpt,daiiu'dfltr"*reinlmDrR:.ceuuitsnsitinuralua,-l
taAi,rin,ol.cn,nsn-edtriai$,a\,luta-urcs,aJsi:ontu]rsc:dit,eeiaiascitrcleiaie,si.,dlt'edeAecae,siuu'd[cidasiao;ricfiusr-opegrtrraoieicn,msecipazahhrbnii.lsiouoilepfceri.lnsaooi"tgn-eurastudnepegdreaiiaie,,zf.aocELd{aidieoer.iennu.arinsiiBitieruuotdhiieniii'nmrai;":ip"ajai;or;igdihlinuuiigo;imtMn-T"-do'n;on5riiaoa.;.t;avrjsiiae.i,.,i fel qi de palavragii. Printre ei se gdseau gi ofileri in retragere-
pcbsarl!ncoeir:lesoiunzesoada_tm.tSafeuli!inmt-.rrceaea:iratttuieco"no,cgrdinuld'inoasnautrtdoarmfzuttcadunlaftirrecrtcfliensimuduee-laniolldvoeiabterc.adiegaoaru'inumigcnupettosiriaa,itediruvdbdcededeuslLrootrmirru.arcicarirSecdrdiaec-ncaeeritedurot;e-no.curlEgo"i,nroaacl;rm,untin^iilime;azop;nauip;ril't,'i;up'f;scnoe";ua.;a,p"crrirner'a.trae'rl"ivier?i.e.asirp.acrrhfgrue.eaitrrr,santenat".a"rd_ua_a Pe misufa sporiiii numdrului tlrilor care declarau riztroi Au-
;"b;Aiiil;;;;ii;;r;;i';i1it;,,'raisrcdcmusgrnmjareinari.staauerunduet'nncrriua.i.eftiisPilnu{ltaee,inaieaefeefs"uusriripiintercrcnaeiprmptnetimuroneohoupumaveieitllleniioneiaxn{tet.riictantcose;rierncaoiroeeoiieotntrs,dnsedd.nnioielnesariontecvr-dlrvceumaseacovea'ulnsllaEinapei-appcsrcebrincueeioooooseadpmicneflrsie,iilaetmmactuppeat.ejltoncipl-iiiara.rmar,etuupdiiutedtideaeea,aleea.ia'godtlgvAmitceiueudeimmiadnp,a.prdsaiaagre*iieprtiiio";aienitial.imnoup;ls;fteulddoenu;u];nielpifsnil;liftJ.uc;teietarriipauean.,trbn.fi!pmzpetd;,iouel'ae;gpii;anljguieiotirldia;reaume;trgriiceeiiimonp'oiitiTcbdicainrde,iaarrlJ"epiiid.tn.zrauotearcd,rmtgrrelarsertiuat_eaiia_.r-ii, .stro-Ungariei, starea de agitalie a popula{iei creqtea. Atmosfera
in spatele frontului devenea din ce in ce mai incordati 9i noi am
Psihoza de rdzboi se manifesta prin rdspindirea ceror mai
rdsuflat uqura{i clnd. la l6 august, parte din statul major al co-
80 rnandamen'tului suprem, de care linea sec{ia de spionaj, a pdtb''
:;it Viena, pentru a se instala in primul siu cartier de pe teatrul
de opera{ii rlin Galilia - la Peremigl.
CAPITOLUL XII
Serviciul de spionaj in timpul primei campanii impotriva Rusiei
smCuaebszueaLrtobomcibaaaiglZaunvaluesiitnaaencodiae-rsedaenleisere-maanmaaqrediin,acspsutetaacrltvlatieptnve1daandtPlrirumeerppectmoi-cnidgadlenitc-igielaelaozrd.ic.eEIa,nzcuaaatmirllmatpitiadsndaicileSnu.
a fost instalat dormitorul comun. Avantajul ace.qtui local era c5
to{i colaboratorii se giseau laolaltd, prezentlnd ln acelaqi tirnp
garanlii impotriva pdtrunderii strdinilor.
Ahr agfeptat cd o deosebitd incordare rezultatele ac{iunii de
cercetare incbpuid la l4 augnst de for{ele aeriene, f-rporenctiuemra.qDi dae'
diviziile dle cavalerie, care, 1a 15 august, trlecuserd ruseEti, furni-
lnc5 din timp
tele cu privire la efectivele Ei desfdgurarea fortelor
zate comandamentului dte citre serviciul de spionaj
oi" pr.", fuseseri oblinute din comparatii 9i din diferite combi-
.nmadliti".i muit timpul cind noi primeam organizatea ar'
Trecuse de timp de^razboi Ei planul ei de desfdEurare
rrrsegti din de
plreivbairRouulsifeairufulsuei,secanesgdlisj'paut nseemfbac$eaa.uAsnimii {iin{i,ccaureastpitiomnaaijuml uimltpcou'
cit si in oerioarla de lri2n avlntul activitdfii de spionaj suferise
daaafilnate.tp'dsieei.scinrtueutludlliepfospiemrei {idiroieai,smeln.i-jlcoIanazccedi e'pTrelozltbauoEiini,,caseep3ulretduuliqvaiiszneiiu.dlsue4i
19-adune
1913, am
urgenfa a
doua, preorm ;i a diviziilor din corpurile de armati de infanterie
,siberiene.
mobilizirile de probd efectuate in decursul
Jinind seama de terminase sta-
unui Eir de ani, de faptul cd contigentul care-qi ferate care iu-
giul fusese relinut in uiriteli gi de re{eaua
de cii
,:$ : 81
zstaeeislaseriucpmrlt;ieiiair-iGmgdiatienalvialriieencmi op6ene0.crcemdenealterndaieairvnleliefazai,i2inssdceedd-peinluadfieaianv1it9zeciroaiienup,tg"auduticesnatdtru.seRaauucjusanicrageheiv3aablratcigrduimieps2iutt-ie3_- d,,rl;sprrp".lril,l,'Li,'ci;a,riiir,"vri/"orttri'd;i"r2qliib*rez*iIomtau6ilGc;uiaAE-;6tZcdiir"i;rli;.6rte,c1incr'TaUflc4piadd;-niovu3ntGu.xeecteauoouirildptmce;iirtfun.ie;rlrreadiroiirinvetit"iurSiq""nai*uinoririsne"u,t"itrr..i;tn"uui.-ri,dn1sa""tur-e1iaTnio.uiiuAu'uiaAlpc,,iiaug.""it"iuo'sntrtnii-"nmiitiiudi.loftilcu,-es,a.dl-tettas"lOluuu,lanaenprrtrmsiiirgreur'rlnap175ritiqm'ninrui3a.ie;iius4icjeiiapausr,d.cbrionr.1itidpacnsi0imsiiretphe6uailarauvriPralabliiriniuei,onrtr,ebpdcaltrdca.oa,otune-ileiin.-itnelfti'-a.rtia,cdd,lat,e3a,'lnrcc6s,6unln,oa06coiz-ti.rnrn3:iaa.a.ducadssc.tceeniuiultccrsr.ppputcb5dcr;r'usrueziiaiinctdanrduc,n:.ciet,t-sro1lrr'ut'toEdepver3<inari,np,lortlone-addicaiogdrenitru-od--cre
na{ie cdtre sflrqitul lunii augusi.
Dupd rizboi, s-a afirmat deseori ci rugii iEi transferaserd
trupele siberiene in partea europeand a Rusiei, incd din primi-
vara anului 1914, 9i cd noi n-am fi ptiut nimic. S-ar putea ca
aceastd versiune s6, se ba.zeze pe raportr-rl fdcut de atagatul nos-
tru, Pomjankowski, care comutricase din Istambul cd maleie
stat major turc lusese informat despre transporturi de trupe din
Caucaz spre vest. Pornind insi de ia faptui cd spionajul turc era
condus de colonelul german Torvene, e imposibil sd se presupuni
![caiirimreindl dnriu-ialluscdiounn,t-ranorela-fatirucnloimriarurpfnooircrmtataattaictgeidapesetiannipsoopi rinotaenniantj,tuirilzauiiragtin.eBrimainzaeufinlilcecaolernes-, i;ili;;i;'r[sn[i5,;a;na-lli#iirea;n;r.'om.;?b;iiush;no;;a.i"t';rht';iti"i'it"Ieu;;r.iu'inlz;;;tuic;lti;E;riaaia;'duiai';itttt-ee"ca*-.ddilaiolo'ft"ua;aJop,.i;;natnr.tuie;oeta";e*tlpirelin;enetp'.;"aft.p"larpr.sfrof;itii;irto;;;;vn;ti"a;'-l;nJtiiii;ci;aaunao=:;e"'.rtjat;l,,;"i;aa;-iii-;l;i"i;cnTin;ic;;n;ulaab""fro'iitit';:in'ptipeiui;aicr"iattneEitrnG,svuidnudpiotieialamrienalaleriodnrscaaanet;utth1iir'rrolllrmeiaiirmoaansd.c',aratdfepurnoratiuirtllasnoirateornpmmiidilaununuisopaamnsrodliut{tee.liioeiaspsmctilrii'uelette'ooe'dua1po1rararnreartdmsaitrq,rmmeeuienIisaixsaiolpldseiicmicssneteqeiat5:cleiftesueadtri'Sernolpucaetqntenectvas!iliielvetcrecaoui"mlumbra1nar-ill
ci unitdfile sileriene nu fuseserd transferate in Qusia europeani.
mmrCuosoitelboeinilnifzeealcaurtnlierur,Delso1nub9bor1olii4rnrd"io,ailncszikdgic,uion1braeparuinnrrtiicilileceeopIluPu9telui rls2m:riadurgz,nibt,a,oVMtidueoladubtiinkilgiaiSea.ifrbMeaearoliabdailiairrzemuacarpleitreeai-ii
acestor aconrupulirlndeevoaitremsadtd-gai algotsetptaemuinnita5t{lilceucdeouurmdasudpstddmliinsi,e
pentru
aliture pe timpul trecerii prin regiunea respectivd. hitr-adevlr,
corpurile 1,2 gi 3 armatd siberiene au sosit pe teatrul de opera{ii
militare abia pe la jumdtatea lunii septembrie. Incd 1a 9 iugust" -fn#si;,"ni;o"-o-noi;il'rL;i;;ErInt^oi;itn{iitilnituiie.;l;;r'iir;ir,;.',l"i;0ihopp;tac".iirrm"n,liuseiniirniunqptjlr[rrsretaouEi"eeiiasattdlrzmrin[.berliiuaannnuioii,trutceirmi-9r"..tovi-eiilo-'duuro-dqd.R-fsuiufu1{i''tp6-fi"rc';iiipdmteunisii.i.rlt"i'"ieeinmeiic_l*irrsnoeohuinseuiipbaci9,ariiiei{nmioltiiusic,nzaip-d.lnaauapcalPsniju{aqueliiitagrovbl,rgtu,reeie.atitireriodmauitfaardubude'geptfnieiectofncroduissln[feis[oeocrditol,obnomcinitilnsantiarette,cieibtcre.p'oh,ai1rvoirodieiuaesrtca,zadeli:oeanlitp,uiono-,ite_inasbaren_pniulssi.nfltetiaercRnf'srute5tovuul,ipgdlst-.sctrlrairr1araiiiiii--i;i
primisem din sKeraldkcoera,iacuonionsfocrurtnac{iieactreismt,eisdtrediecaogrpeunrtui rdaenaoramstaratl,
prin care ni
:int tf imise impotri,, ir Ausiro-Ungariei.
Dacd compalim cele presupuse de noi cu tabloul real al
concentririi trupelor ruse;ti, reiese cI in fcnd calculele noas-
tre au fost juste. Am gregit doar in ceea ce privegte locul de
dispunere a grupdrii der trupe. Noi am presupus cd gruparea va
fi dispusi intre Nistru gi Prut. In realitate la inceput a existat
acolo doar o brigadd de infanterie a armatei a B-a din vecini-
tate. Armata a 7-a, in frunte cu generalul Nikitin, fusese tri-
misd de rugi spre Mirii Negre, pentru o eventual5 ;;it:;;r";rp;;;t;i;t lor, adrese de tranzii mdiurlrt,e{d,sr.iAlep, l}a-m*-lYnjlT-$t:l',Dc:al
apirare lmpotriva {drmurile itEet'le-pg-rta"mia.euua'JiLnlsn?gmenaua1taatetian.tdDoda ufpiin
in prirrinla acestui Rominiei. Curind ins5, dBu-parimcaetds-laau triniqtit aceste lorma tiile care putea ti
vecin, au trimis corpul arrnata
;i;;;;
itngQti.in?!.5Driini pdcate, noi n-am acorciat o insemnitate prea mare t) -Lrpt-din Galitia" pag' 134' (N'A')
prirnite la l5 august din partea consulatuh,ii general
ii2 :rl
:tirl.;oon.-ei,eaJrniuartglenorfrauagerr,edandinp,oidsndtienhenzoaletoarccIaneuraenanacsosnemdstaocei,ntuie.ntdfur5reoio.mraien.ntca-ipetai'uvrfpreiieiia-"ismnti;e.r-godtft.enr";rot;loi,in"cirttai.aeaubrgerde9-rran.iinfgrioauiilncm's;h;draegrnsi;st;dpie#uuin'srs.ei!ttlr,reenaecilxuoontacr"evruuemai-.- tul De ia sta'tciaomauuxniilciadrrdi de spionaj din Cernluti soseau des-
de secrete, deoanece Rominia favoriaa
in';;i;ri; i.rtci'onoatlrdoecea.eManlueimcnleuaalaijnufblausuttmnee,iicrndadazme,toaea.rlvigeiiaoepatiuncrct.eeurans"uutin"";ln6i"e,i"-'rip"uruiig..rti.er.aoeaicf;ie;sdlt;ee;taqiijtnuirtiioln,r,ruid"eei"oraraoupre,rcrirne"_-, multe
Bt:ror:,amr:'poiiuTrtrreeeepgetraoal'L_dAor"r{l-ef$laarji-iaiivaez,mtdarlcpcu!iBaoso.peupdyrpmrrmeeup!eeaousaluugmezdmslngitie-tteidrpuaiiaszruvasrinleainusttsmu,r_mae_ilut^c;aeugndlfiupnb,.dt"g.diiitoi,cn;iuulerJiiotietlpta;ridnaiii"rdmvn;entri;roii_paetlaadrEi-f.cidpcaic.ifetsoo'i;f,.airpicgn*niu;zrraoari;tiinuateuuzi;tT6.'p;,iprjz-td;iifaipEi"uisiu;.mtet'-u;recioitripetilrdJfc.;oreo,ee;e;tr;ra;irurci;;ivbrr;e;riaama;m6ttrrazm*laiiprnlt"te'earfiufae.atiie'ies;;ndiiipau'eio"JnlinvnaLc"itinioasqeioifuvteuea(adxllnrurreeeuesirpricsvidd.eoiqdi-ee_-,i trecerea spionilor. Dar spionii acegtia comunicau despre mase
atit de mari de ,unitdti militare care
g:mqg:,riud:pa.ssiu,,uAr31tt,l.r-ng:u:ia1leitee,".aaprlmEeudtaisaombpstpteeleii'icrccmitAuraivemt,hmtl.oraacnatdoroLnearfa-irirsainieeztrua;ruaitri--ai.odJrci"a,Juf-.ranTiu"cri.]rtJe"i"pii-r,,.craij"iie",i.rrJtia.i"'.r"agenaaio-Sli.ud,;aai;pnm;tee;b;na'orrtformr*u,ta-pf;cte;eea*rnlruetrorlauIld.J2eaa.rrmau2fa_dlauau- - ar ameninta, chipurile.
oragul Cerndu{i, lncit pentru restul frontului rdmineau for{e ri-
,iiit"rii"caacrCapciaoanpcaclaidtzietdeuuyuuirtearsceciosusnnstSaaeeatiettzzNu,det.ipecIpe2aiaueDsorntcaacttgreutusrtaecDiie'rampplui3auaeGtridsnu,ttreearitdiioIcurnngidaipnesreeanteetstrrirtdiieaolumutnuceiaarilt..*ourp.tniorp.drart*mcapp'ce.*reereuaton^t"eotrrimc.criia.ia.s,riortfiiA"t"risinriiro'ep;reu.bLrtu.l.l;.iniri;Ari*.urior";iiei;;-trlt;i;'pnr;."i,ai;uai;fr"ii;a'r;iu*:".'x,ir"f;a"r"o.nt'cs.sdsGraroetef-rBfererriieapnarulrmo;uin.comidpsrItruaiiuariesar;reirineunlcesziOsafugegel;oduetd;n"tdareingisiJtm,en"s,tie"aiiaels"asj*,srdauclc{mapiadoinsea"puiunaittnnsecsjlc-a"uet.aeac"ciamn,ssrrieciiptieetafraanoarrausceins1rtnu-tdae.etii dicril de pufine. Se in{-elege cd noi nu puteam avea o incredere
p' rea mare in comunicdrile primite din acest raion.
84 unor
Incurcdturi produceau gi gtirile despre efectuarea
transporturi intense pe cdile ferate din sudul Rusiei, in direciiii
Volini, Varsovia, Brest-l.itovsk. I-a toate acestea se addugd co-
municarea primitd de la von Kewess, precum cd considerabilele
forfe ruse;fi concentrate la sud de calea feratd Proskurov-Jme-
rini<a nu inten{ioneazi sd intre in actiune in viitorul apropiat. A-
vionul trimis de noi ia 2l august in Podolia nu observd pe linia
Pro-qkurov-Tarnorol concentrdri masive de forte inamice. De a-
ceea, la marele iartier general s-a tras concluzia cd pentru lo-
vitura principald, pe care noi inten{ionaffI s-o ddm spre nord, nu
sint de prevdzut nici un fel de pericole dinspre esi.
Spionalul nostri: a rdmas neinformat gi asupra unui alt fapt
imporiant : iegirea armatei a B-a ruse din dispozitivul de lingd
Proskurov gi a armatei a 3-a din triunghiul de fortdrete de la
Rovno. De aceea nci n-am acordat atenfie qtirilor primite in
seara zilei de 21 august, cu privire la invazia dugmanului in
Guseatin, Tarnopol gi Brodf, cu atit mai mult cu cit era vorba de
cinci divizii. Ordinul pentru rnarea ofensivd s-a d,at in ziua de
22 august, intrucit se considera cd, invazia despre care am vorbit
mai sus nu era importantd gi putea fi respinsl cu ugurin{d. $tirea
primiid de la Cerndu{i, prin care eram avertizali cd e necesar sd
privim cu mai multd seriozitate pericolul din flanc, a fost in-
tigimi pcionnactednctruasneeifnocrrteedleerien; potrivit acesiei stiri, armata a B-a
dantul.acestei arma[e, Lq
raionul Volocisk-Novoseli{a. Coman-
(in realitate Brusilov gi nu Leg) in-
tigeni {siocnhairsnebaisneilihaol tsiriireagategpite
sosirea regimentelor siberiene, lnsd
trecuse
la ofensivd. $tirea despre
ofensivd era confirmatd de invazia de la Guseatin gi Tarnopol.
Totuqi, atitudinea de, neincredere fafd de existenfa armatei a B-a
s-a men{inut, cu atii mai mult cu cit la 23 atgust aviatorii ob-
servaseri lingd Tarnopol doar mici coloane de cavalerie gi rnici
unitdfi de infanterie.
Din pricina informaliilor gregite, armata a 3-a austriacb a
lntreprins ofensiva impotriva unui inamic mult mai puternic, ceea
85
{:e a $i dus la inlringere ;i la pierderea intregii etape inifiale a cient sh cii5m un singur caz, petrecut la Peremigl, pentru a ne
dra seama cunt stdteau- lucrurilb.
r'5 z boiu lu i. Marele cartier general din PeremiEl primise o comunicare
rs'smse3colcppui.r-soaiaapeolcrna,r{n'utiadiInara;,tcnaiadcdjssarn,n-brtpilrraetztmreliuduonpaliaeidla'gted{ccautisZnian'taenr-mribmatraiiarseiaundaisd"snciltut,rJeoaried-g.-egr,plaiairadn,leamie,a,tgadAnufvneaei3vrtuuzinri-rsnir,elaetnueerucp,siisgeti.ec.aueai.xlusIferuidnincarcosperdeatinerern-reeiaednnvm.maceitieleaealiriq-itrcsp.na""iieenafuifstaefrtuatoeu,e,orf"rauiicccmiaui"omKiotuearrfbinarnerfisaiiedtvruna*itto,c;rba"diijirianso;lorci;m"ufiiio;r'ol"pae;oin.itrrinr.nlamrd.tleu'"u''dar*-rricna,em'r)si^e"i"u'"o'lu-ra"aipenprrtruar"eZet"riml.uuosiounai.-a.- in care se spunea ce, in cursul nop{ii, de pe foigorul de f*oc per-
soane necunoscute lac du;manuiui semnale luminoase. Rotrnis-
[rul vcn Waltzel incercd sd cerce eze cazu7. Dar aceastd incer-
care era cit pe ce s5-l coste via{a, deoarece cifiva landsturmigti,
peste mdsurd de devota{i, crezindu-l spion, au deschis loc asupra
lui. M-am ocupat personal de cercetarea ac.estui caz gi, m-airl
convins curind cd.' acuza\ia nu era intemeiatd- Bincin{eles, nu
intotdeauna ingtiin{irile de acest le1 erau ndscocite : in anui
1914, au fost prin;i asupra faptului doi sirbi care transtniteau
;i'ntisrtiruIcncu{iaaujinuruitloel r1uc9lo1sm7e,amrnrndcaa-leamloecrniiztluuumlut iiinnoaarmsmei.nadEtei iuanIu dfoosctuemxeenctutcaofni.ti.nind
u;;i;i;i,.taslizpcpp4nosiy'Tuaouure-eeir,t1aspsrnnuisc,pnn:dc"eotaiod,rtoputiDl'?iuiiu{no,'rrtan!ijznu,rradlpaa"tdadaisapea:anreds'lndipsrlamadlvetdiic_oenfucpaidaianrKllreerm1isdnrletduiuntrmaotiaesarllunsdaoaktLnitIlt1,.vsrviorrtatiauecliaarsrv'surmcldcrsdpniriiecearruiriigatnop..niiscr,ustuopsnmatecepierrtolNaesieioiatar,ibsjir.itnmedne,sturr3cfeti,ckrrovrcrl_.iieilsoLoalnsear{a"aru,rt,aeuir"d,leardraai,pcr-4rgrrti;ceuiip*,i-_ti.doliiraif-(,nciieuen-rr"r.;.trrt;aia"-roJ.ouiani,i"o'sjci;,rnAotnri-o;no"eue,l6dr;r.tiarp'"tlakapleg.ornuf4n,,ta"riatct*iiiceusrsntai.a,oeA"rtriuc,ririmc-rorieraibsn"eri.rirna,duairos"iclg1"insp'tlioataniirt;rad*li"irurc";niureeatt.{.tuc.!i'iict"a;mrsr"siit_re.ii'e.rrei"r,"ert1r"n",nc"lp"nnqei*uu;icietiippa.i.uair.,ra-oris;r*rltdsi_i.'n','icilstdiioiurgr-i8"ulor..amitiu_fpturu",opra.nr.enn,iiirre-;rt.n,,ic{oieuuen_rie.--n-rait
italiene, document
pmtrlrb]eurt:cu.itarnrilirttsgprauerPatrlo:eocel-dilxp'ridteaimur'eoigi.plriicnoustmsrorcuiaiha;u{rrrnoiatiruii.ozii.nrriaSdromseseerds.tDrsppep-fIiUDoordreanaisagmartv^ruejcLaoinridrnai:erurrrtpiti.-iniiLoartr.uanaiso"rdr$ptpn'ue,ioleniroo.iiire,.ur;aii;A''cf;p'pii,naicirtr;lufro!!e";ie"dumrcnerniprr;niriuviiilrt.ineeailcadi;.cttoiemrad;Tanar;psode;gaitiat,mr;ruttaieicorg{.reurra,idae,ajtrd;sreuace(tLeri.s,cradipdE""fioi;'-ngiri;nssuildp{ua.nra,isgu_rir-eii__- primit dte la un locuitor din San Sevastiano (loc-alitate aflatd in
frontului nostru). In instructiuni se tndica un pi:ocerieu
Spateie de semnalizare, care
special consta in iolosirca unui obieci
inofensiv, cum sint obloanele. Fiecare grup de trei fe-
utit a"
restre marca un sector al lrontului.
$i pentru cd exemplele de acest fel nu erau rare' imaginafia
lucra nestingherit5.
Iati cr-rri se explicl faptul cd atunci cind agenlii nogiri, care
se inapoiau uneori'de la munca 1or grea cu o infifigare de plins,
erau primi{i cu neincredere, cu toate cd prezentau avanpostu-
rilor iegitima{iile. Clteodatd erau nevoiti sd demonstreze un
timp utit de' tndelungat ci aparlin serviciillui nostru, incit nn
rareori rapoartele pe cire le adluceau igi pierdeau complet in-
ssiaeitmifiineudstgac"thteriitm.ublAuait,trgieaibrsLiiitnsssetIaantrsteeigaleucrisemusprt-earlrtbiotiilamirreepaspmaenaftiireuraicpnaiEddtai.icnea{satirt-esridsietrennmeii--
d-iat pdreisloprneiesroisi irceoans1tttiit.uiau un izvor important pentru apreciert'a
imsi.ri*rtuu1rlaiei".liiaie.eiDmdaaaerpi'pirinineztodIirionomiecnrrei,i.plno$ieuri.ii.iieasncnietasis.tet-ape',peaopsntaitdnrtudiipar1ciaalvc.isintfpiufrirE-iinittartr-rni-tlrotelnubbinnuloitiieui srsoerdpgetaaesrlmeeabalsrciisesui,--
si;ol;-riat"i;un*"ir;tieilic,".;ribtt,rde"porfia*i,oitrtsi"ap.lurUi.tmnaepi"lieeo'rppicna"tiSoireeri.mzdRiaeliu_el1h;iiiii,mpdirmoiizmrpolip.lnooOirerttarri;inviitiern,roaaagmnutrii.iroiu_iobneurtmi';nitA,autssteits-frelirtacrle,lcedcdsdeien-'
-i:ijr-liurr'"rrliir)irleColoesmi['aiIrvnmadanirslnorir.,nQ"t,r'irl.r.rr.n''u'.trsrec"so.crroiar-rre;sr;c;(hi.;i1mi";,b;t.a;";tii;rp-a.erinr.erba"iEitrrte'iinp",ataitne,crap#peai"rcr"uirmrr;r'indanne..
iltr) :il
crmpradeeuloaac5unctsn-gouiaaeiismtacraVseuzusadnsituretpgesna.olrpfo-Dalv!rdueiogeum,ciin,ts.ueuiccmtiaed,ict^grnicnueateettngrlteeeeudrpetaVclrqlerios,piptclue;ca.liroadua;raif;piisiviuruir';urrBt;ui;liuu_T-diieoeaicutsuoarrerlr;rom;cpan"oofaeflnrdtfltdufuiiarlrum"si,riiEbmaVget;ii;rst;fiikae;;itoi]npe;v'et;us4dtks,e,-nie,adgedeaaejrm,ga_--,i I-a l0 septembrie, in timpul bltdliei de 1ingd..Lvov, s-a
orc{uuvd{etiurEeneeoudada$umiaanueasrpiOlaedundacll{tooescrodtsaru-r,rme,ua,tedelslrpasaeduscddp.icoipuiescunvmadetncearrsreeeiucczd.nceodditidtenetutiupaaif'taoiutg-..iirlfreizeeimig.i.,-masaniairnssepfc_iaeitrreriormuerinainvdoudiieteieisnrcini;eiraqni;iliLaut;.ti"or'-,;ip;eiaci-';i;iuric;lp^u{";-u";cJft;itt;u"ai,;ed;.,lrnre;ca,.;g;tjasd"";ispc";ne;eupu;;;o;;l;t;str;e;i;a6cie;a;;;re;r;;;eu"pvi'.,-""i;fiuis'ir6loilurei;ipnsccr,riiaoi#r;'i'ruilrlstir""letiadlicuurr.Teimier"trpau"pa",ot"trinrnupeurti_ae_i_.i critic5. Rugii nu reuqiri sd zdrobeasci aripa noa'
tprmlcoeuauurgedrdnvieiiii,oennuCraestriiecpilneaoenegnrsemtc,eitecimeaa.ucifl.lip'rilftgstareuhattineltiocee.ierni.tiImobabc.ruruuii..cs.c.cui"uaUuirrnrjauriindaimuti-ol"ot"r"eciu;r*ol.rlrinF;,;1hid,iin""i;""rttii*n!.;;ii"f";tfu-"g;i;e.pf"frifir'cu;t.ii,oele.,ouparu,ta.traereacum,uiura$b,icmeenceuanitaserntterup'eeturzera.ualiapcDrdcsiatesemeulriesrep"cdaasiieruifd!prauraeedptnlfosetoeruuzrirlni_el--i, creat o situa{i6
ssnieunrtnpAeoaldaveretedacsomasmtteaca.banAidlsisaatncfreitcnilloi,enrp,it.r"ssaud*npasaermfrlridoiietmrei,'d;s-p;luv;"be;r,"uitirienr,_lin"ticf;ia;lte;;,;'iiian;;r'dm;f";ea';;tl.euJ"iliiiaian"cai.errmsritircaue, s,rqdui in acelagi timp, aripa de sud, in frunte cu..votl
strd de nord;
spion_ajql nostru se mituriza iKadnmoadntirprcaerrdelcm,z{iaaqirteesif-nupalfaocmteirumsalturoeairlfluirzbiivessorienacfutorerrmimt,eiai;"nodtserl,isdnpfgrnreada-diinainotraaamisnasctatpuarrlteeaIar.LeL-vataor,uvipcn. eacInleroetprruenrtuutnsim-eaqpnrtne,i
isfanrrigi'mnsettaldaatsebleiiinlningm*iodcaicosKdtdroeamctodla.r,ipoIcunvort,nirluesficerm5itind9naiupao1cdei7aissstapeerurmnidneafaglodmir' mpdddianter{uirian.erszAmeessravettferaedipaiaen5mnt-frlaaruen,uac.lgsnuii-lt-
l4cfire-#oasnt,stA}nueSorlmiund'Hateiont$aa*eBrciasn,aecSlcui-lnuaatpnoat,ita,dpfairoijem;uscttttotpirareou"siiliOr;.pi;t*-;iorn:f,"rsuipAii5";"lai;i'rnrrl".ug"e*id.";i-aZuKtraul'oas"aceu;i2;so';-tv_;iff;.cia#reE-;;'as";e"#s'rua;l:p.ferrrorriprpia"a_ea g"msvnpuioanrrutaeseirIenapdinalteicravneismitzt'uptriiiauicimrteedeapaelua,prifcelsuaneezttoeleceosralirvtiarndau1.n,f2floMaaacalaaotdsrrrteliiriprsbdoaupunurdoiittefzudosiilet.snuiivtfiasougernrimrmoieafasuoatthtrdrtituio{iei,ialSlaeoplerrrripereceiecnueauqclmotaidtarrees9bpdridelaeat.rr-ta-aarafulmegcdeeduairlnoeeqrr"''''
iitd,nnr,ra^oane.rursnloltmce-aernirp.tet.iuic'rnri-cdttatrust-etaiimmadfiaipendr,aseortueegoszfrroeued.rluitanapteatiie.tnoeldre.ruo,rsi*iraue"rird.vif:.riacrs]lii"'iui'-niluruoailsice.dnr.ioorrs,ieltopsrtuelanbid*tier"ruinma.,,slrcininu?cl.'rtle?aidnreearrrl,r=e"aa.i-"i-
mand'! Dar chiar qi dupd primirea informatiilor necesare, n-am
88
avut niciodatd incredeie in autenticitatea lor' In oazul de fa!d"
ne lncurcase faptul cd generalul Jewert, care.la 2S6alzaucgeusstuf-eprirsee'
locul baronului
luase comanda^armatei-a 4-a in
lnfringerea de la Krasnik, incepuse sd semneze radiogramele cu
specificalia de comandant abia- 1a sfirgitul iu-nii septembrie. Noi
cd lncd la inceputul lunii septembrie' dupd primirea
lnn'-talmririElotirir,t vest for-
armata a 4-a fusese scindatd, aripa ei de
mind armata I care, potrivit planulrri inifial, trebuia sd. execute
o loviturd impotriva Germaniei, lmpreunl cu noua armatl a l0-a
Presupuneam cd intle Nistlu qi Bug era dispusb
din Vargovia. de sub comand,a lui Nikitin, in timp ce acolo se
armata'a 7-a brigadd de infanterie, o divizie de cazaci qi o di-
concentrase o
vizie din rezervi, alcltuind aga numitul ,,detaqament de Nis"
tru". Abia mai tirziu, datoritd radioascultYarit, am reuqit sd sta-
bilim acest lucru.
E rispinditd pdrerea cd ln timpul etapei inifiale a- razboiu'
lui, aparatul nostiu de spionaj s-a dovedit incapabil.-"lmpotriva
acestdi pireri slntem indfeptdtiti si afirmdm ci s;ii ruEii, in.acest
facd mai mult
timp, cel mai greu pentru'spionaj, n-au izbutii
ncpdleralei-jcp'sitadtnvrtaeoutaire.ilgi$eniiccfedidlooai-anrsruaunsipneurtaetarreldeebezupbiroeoizpisubudloluauii{iimtmediimojnlnoodcaaiciasetslreebdr.ovinIgicnaiautecnl airEiurtis1ees9aes1cs4sad-p1,eri9,js,i1nSp8eitou"a--,
89
sabmPtTrrpunoe'iaigrvahireuuteiaouslmvcsttmu.lriiiicetpgiroid:lss.aneaerDfdariiiaanieadctsdiddea".saicntienrrrdmurrvGLpolbaien.savr,eltem2ratui4l,fnaiieTiolaiiriciauh.agoJsoscui-vnnnt"sirrc-rtii",uti.i'ei;s.mi,;*aiirTun;aun'ir;;.i'e,ia,ia-hleoi_rrniuparrc;"gFriagur"iii"rirt"rtn"n.iipe"-:ee;a"r;;ruglt;Eiresi^nr,inrqn;iideaul;irii;.tanrri.K#lnr^r'irr'e'miaidugnkiiiismuncon.vpece2tioorar6ae__,-r- oinl la 19 septembrie, si fie in stare sd descifreze intregul ci-
l,li, l.r..... noi puteam
fttz*taeer.aa.!aa5tg_eedfldrnod-envrepepllidtnnrna-rtofiiavociiiinrnuneto{orarsatacus{auriiceinclcaergtepiuvusrnnirotadoidmp'o{ciaiap.ioruottaneitt.'pnc.eaalrun'u-r"z'atriiit.ecu"niligteuiaiiiititcrna;ir;noqe-usic';mti;irie.e;u"arii:;d;";ericnp"osfJopmr#riroamurnn"ia'adlfiijtai,Li'im'lsne'eerunf"putourppnaruui'ti___e Astfel. cu toate eventualele denaturiri,
lraduce radiogramele interceptate' fdrd prea mare greuiate'
CAPITOLL]L XIII
Activitatea agen{ilor se ingreuie in urma retragerii armate-
Luptele de pe San gi cerc.etanea noastr5 prin radio lo'. .pr:" Dunai{ gi eeat. LegSiura.cu zrgcrrfii allafi dincolci de
intrerupse. Birourile de spionaj
;i;i,"i, ;.;i"';pPippsrnpnocaLatgslrrord-deiuicojoocljvnpe,rn:utiun.,eiedinroiftgi,,nrtoopiei,ouiaoavvcrtl:9genanmoLesaLJioridtn,ait.rdoecualrdruic.iunjndoiaal"cearuOeeiinp,oet,idcllrc1pAuautubabacoiirdsio2tmsclrietiuraeme;eneraetcirnsizdulsmrpea-a'iameoveeastedlipsreniaaismpiccdiclindecou.ra-prtotiiircudiroseurtrndatennen,irudJummvrm,nrindaadutp{ieroiua]nibdaidnnjii{ai.,mtlrrtcqirodoeontnaoioJjtair.aigir*ricifrjrerrtgn($cccrr..i;a_ueI,a-ilud.r.i1.'a51rrrips,,ecrod.l'ii.relti9uIrrildnion.i,ae".diNto!Snirrpiaci"aiutinaau*rober;i,lr.cn;isnGr'ol;acugi"v.nc;cJehieouar.;dre,;iiouikii-air;;ilLrrtim'ir.m;u;;ru*inSibrri;fI;.e.;ii{pr"far:r.ltiifeeait.ioiriirn;nis,rniai;rl;.'tr"i'.'dol"d";g"iio.""UIreu"gaiir-ttieui"re.;anoumenn;.i:,sl..=d-t"=d.rtne:rreeiii""cintilfefuciesnueue.ilrrur;jooidri:rpaa"ri;ru-ln"roirneio"'eli:sitco";d-tu"tt,h;daJ"s;rlsi'ca;"ia'itllicc"rtnurislmr;i.;d"fu;psJ_rtpcTa*iKlurstt"sl*4r"u=iopr;,,e_iue;rea".;irirr'rnmip?ic;ros,d;lii",nei".rldpdtipr;#ip"e"coeT"d;tsiS.-1rrriru'""e"tnen.ic"errv;jnriiimsuu"hopuiiiriitre"rin,nrwr;"b;.a,au.ntm,X"dd#rartuenmiatepdro.urenO-."g^tt".iiarrlta*inz*,n;h_ii"i"i frontierd se paral.i", p" care le rccurse-ri la crea-
instai:rrd in
9i) ,.r-J. stalii rcgiunilc'r pdrZisite
rlc noi. Aqi tle pilcla, locoteuentul Leon Gebcl din nrmata a 4-a
i"rgl ta rdminS'la l.ejaisk lingd San 9i dupi plecarea trupelor
norbtt"; t'ebr-ria tnsd i5 se poirte cu foarte-mare prudenfi, drirt
cauza marelui numdt de fitro-ruqi.
ober-leutnantuJ Max Teisinger von Tiilenberg fu ldsat cr"r 20
srti'satreiruiieeieulno.c-nodcrrslLaleCe^ap.vmtsso,iiooidnnmeannvefnrgieaosiialcs-jaardapiirgcuriiuBonaudiltnrem{aadaaiactiecjr"tlmmola,e.ealpauBsgedprtieeeiatoiromrncolidreioat{uiiauvmiedrr2sedi1ea-alre'aeHsnriciDndpuiocinanfinireoea"mavearrsl.amieidpoEntcmeahinutolufa,.uuniarliuialrlnoptincjddrorrguesiaernapftulaiateonopnrtatefirztoamseaianerRvm.uir.lijppllelcaatreiEeniteneocL-lntriueeor'lenrtut;"a'l'iilicp'jm;uacsSiurnueudatsrbann.uppis,rcreuoodipaxnlueiprcfrrtnieel.ttalt------
.uuiiu Trebuid cinreaatcuelntislnpigonaa.uj.-dloestmianscaa.dqri a,.cli'reind
cd nu piimej,Jioasd. afirrn cd pentru cercetarea
insd erau trimiqi
gt"g".. dacd
mapurnocpSiaZtOdOgai eseaTgneanptio. iPauardteudpiinceioiue.drazuilefo. ltolsiii[ii
ipOiii"ipctaen.rtcuretitaia,r.e"tiimp"eup,ccilnbeiinliuepniniin'fdedeielasz,iloenpiEtaiziailmve,.euaSlt de-;tr-ivqmipctpi.us,lcnodepec.pec.seioirtcacuerctaadrlre5eatoinrdiei-
informa{ii cu privire 1a situalia din interiorul Rusiei.
AkormviaaIn.taPii,e*rnp9tr-uuul'rgiea"ttrna-atgicueer,rariis,ft'datmrmimdasciiulaiordninastIiSnnilueczo-fliiaaeb;ooi-braisnreercvraua.itoginedurenl rrKaunrgaiii-.,
am propus ata;atului militar din Stockholm sh dea de ;tire con-
suluiui'rus tlespre o ofensivl pe care Hincienburg ar preglti-o,
chi'puNreil-ea,masaiiEprieapFtaettrco:gr-rarud9uliui ia-_fla{i in ofensivi sri intreprindd o
pr"rirn" prt"inilA. In realitate, ritmul-ofensir-ei lor deveni mult
i"ri i""t gl, aupa ocllpar-ea localitd{ii Peren-rigtr, armateie r:usegti
ssuepor'epLmruir,cdriniiplseda,Vcepisseltoack:e.ilreaadreadneioinatsecleusltpireiin, trreui;cgoimriranndsahmaefnlitmui
nostru
despre
qx
noiaducerea unor
ldin Turkestan.
regimente siberi,ene gi a corpului armatd nuia sd descifreze radiograma, cdpitanul nostru Pokornii se des'
fr9gniisi-erlaaeesmaceCpsudcnprinidoumedstxericptiaaue'eulrtmd.dnV.paieoaiutsuetnIrdiloeae,.dk,iprengoqriigganoreSsredncntrraietie"inr,reeaii;,nnls;ureialeJroepausrtogidrla;ioiir;ltgnlEi"e;aiimrp,ecrcots"aroa..jupmurpiirnunatesultnteeeidSrriadar6cunne-sit.nuupeDtiltqrm,_itmaniu,urnimcinoio'fl.ooanarrscatmetdipuniaianod--a_- curcase deja ln aceasti chestiune, transmifind textul radliog-ra-
rnei comandamentului german prin ofi{erul de legdturi, cdpitan
-pfaoiset cd niciodatd, in nici un rdzboi,- planu-
von Fleischman. Se atit de repede cunoscute de cel impo-
inamicului n-au
rilc
{riva cdruia erau fndreptate.
A doua zi, armatele noastre sthteau pe noile pozitii, gata de
Trupele inamicului se ntai aflau
luptd. inci pe Vislok. In acest
;;fVbrmirtdrtMvt1$Ciir_fnTd:oeadieodncaeoemirii-i,tree,e-gcc!ndiorodeof.rcsrn_hecm,n,eharafieani'eEtiUfnok,arlcs^dmotttcrn-rr'lutaIspdovlntire;ecneaicveurecnoneapc:ivlleivuca-iuicznllhsf;,ntSaariurddrteonsstridin,etoditr,n'rcleViiraitpteer#bkteauintravacoaermfnierlOeiipr'.onlreuddimrsnes.i.eibNcpseir.earistIi,Isctsdoeefoiehbmintaaul,zoaitii.tJosrdiaamzaogin.uiv.ludokgsd.iuavcrer.iimvmndr?diaeviie'erDerzisar.aaiscirjzifiieai.os"unuid"ozmaukrucicosiamir:igvarIa,liinnrmiiD.'ferrqivicraoame"osiir.raep'rnp{otaViueeieJsraaiaetrmiaent.uairmt-ntcsna-ainu-rntru[-gv,.adl_flceariurut2p?'apicm.rct"duEoeeuSerisa4rgiiv,a"oeidi.[n;rdio.n_r'r;mtaior_oAiairisiitsir<ap"t,"-;igeatmrrrn.edritairudgu,au"eeii"lr's.iBeuprmice;a-ierg;;zutprgseiir,;ij:_u?-;aa;rnrt''e.;piti"arm;;"]-eai"sriipi;eira.'bd;l--iini;c-ri"im;kmiii"l.;riaoe'Jti-li;ot"'r;a,N'i.rlr;ri4rt;"tn;p,ui'u.l'i:msute';Ztoi;"i*'';o6."vit,;pr";iai;t"Ouiu;"l.*iat.',1i.aci.v;;n"tr';p'"-sbu"'itr,;.r';"-ii'lcirrl]rari,",'eii,ikpri,.";ig9iLiruou"'";,ogtmiuue,;ri;ii'r.erl"tvrrtrrlrtanartNrt*tariiruic"o."*i.,l;,rnt.n;sumt.ieoonu;r,o.,ruaii'""di,ipgcruaafnnr1c"u'.t[cirindi,ioecroaiic';noar,nJei;l*lgonslplemd;oriitiitiii"a!aa*r6o,;dnaut;grn".;naS3e;i.a:adi"ti;nra"tniicl"oi0n;,ieriso#irn;mllul*tledei'itrSelee;-i;tmlid,,Kdf_ntidaio.uiiiizltal'"n.ta.J.ra#s'tai.arzk{'iirirrir.*."ttaoafnmkii*rgda"eo.o"i".,""i"''-mt,"iic"dp.tu'n"vis;iu.ur's'ufeniiini'-"^eT_eac;sanai_doilp'el,aeui*e;FSa'i'ir'nl.gcir,"ac'r"i"o"fnskIirlo"e.c.aorrauejtEiraiiaio'vieatusiri"rvl.lUuiic,grnu.ripq.ao.atrii"drt,iriln.rOiiepur"ntoDnrrnrskutG."n;reer.aronlidire"ituiiu.a:i-ep-n_--a*pao*__lp:lii-"eeil tirnp, am aflat de urmiiorul ordirn, foarte important, dat de coman-
clanientul armatei a 9-a : ,,Prin prezentul, ordon ca, in vederea
manevrei ce urmeazd sd se execute, la 26 trupele sd fie retrase
dincolo de Vislok, lisindl pe loc numai avangirzile. Unitdtile tre'
buie instala,te in raioanele oicnu-praateionanutleIr(ioolrb.uCgoovrpou-Kl udpenoa.r,moactuipdaet
gardd trebuie sd rimind
6.stdzi, iar avangarda lui trebuie lmpinsi mai aproape".
Dorind s5-i ia pe rugi prin surprindere, germanii insistau
si se intreprindi imediat o ofensivd, inainte ca inamicul sd se
fi pregitit in vederea noii opera{ii. Deci informa{iile cu privire
la inaintarea armatei a 9-a, in regiunea muntoasd Keltii, erau
rdspindite de inamic ln scop de dezinformare; noi nu gtiam daci
in Ivangorod existau forte mari ; din Vargovia eram informa{i
de contrariul, dar era greu sd ne bizuim pe aceasta. Totodati,
din Stockholm am primit conlirmarea gtirii potrivit cdreia la
sflrgitul lui septembrie sosise un corp siberian. in noaptea de 28
stnueulpatsedemapbtrreaiegr,mdataemtaeiisnadte9rinc-aae.ipnDttaeetzoearidcsiipnraueml Udtenraglsnaarciioann,taccrluei zsidaiinmccioultdoeudgcemenaVtnrisuu-ll
de greutate din Galitia in Polonia.
La 4 octombrie, trupele noastre incepur:i si manevreze. In
,acest timp, radioascultarea ne ingtiinfd despre inaintarea arma-
telor a 9-a, a 4-a gi a 5-a ruse de la San spre cursul mijlociu al
\ristulei gi a IInEteirace2p-taind-
armatelor de pe frontul de nord-est
:spre nordl de Vargovia. radiograma trimisd de co-
lonelul rus conte Engalicev, de la divizia a lO-a cavalerie din
:Sanok, allardm de atacul ce inten{iona sd se execute asupra for-
turilor de sud-est din Peremlgl. Imedriat am lngtiinfat, prin radio,
:comandamentul fortire{ei. Clpitanul Pokornii lucra necontenit
doAcsutmfeeln, tdfaoatortreitpi treatidoiso.aisncJuiiitld'prii',t"agn"rn.rreauruqrit
1a radioascultare, fiind nevoif si descifreze plni la treizeci de
rradiograme pe zi.
un sd interceptdrn
Scurtul rdgaz de dinaintea ofensivei l-am folosit pentru a
orhovski se chi-
92
93
e9pllrtaipilYv"eeniantatrrrfin_qirmri;imzsle"vliiybli"ij.iaoititttdo'rIra,1i,ittbn-ePecmegllaGiaebEio,s'mfs,lpeiieppar1trrdeiurn,dorea0lnmemli.lgeumnoagslluouai[rae.tedirciens;aaolm.psirete5i-ntfmoeiloeedaiifemicsrand,aaAiicaiiiunsfmnebncauanfi_dtrvaiuz'ipptaisiegi.deafencltapdpigfa-,eunoct.n.iaPmrlitaa,ooduziairess{nronne'aaeir-maictcaacprdnjcrjeaeuruu-atueideofanatrrnrmerelsveaditreeinasrslenigiimeartu-i;kpieecciegua,iineldamsnne;risc,msrocmettaaitVuidaileeprduara;laesaeiurintleSrdntmdeintqrdsagee'aljcndoieaoanfpneaunzudutrpaue.ic3niceernimtsecnToungje;rt"sddnainuir[uie;irromuiosugt.et;anaelenmp"irpeapil;"'eeepn'ap;r;dipag1nhirtrsnerre"lo_dr..iiaua"vmilierVlle.nt"la.-u,;un;a"Scl"nro-srt;irpetnrurai;iilqrn.icdnirro'o1l'i'i.til-."r"Lpi.uiurcriiru"taful"aiipigu'ntirlirrt.rxl1"a.2ei"i.uurnrli"aivpnrr{..cicoo1in.,tci.._ie,c-"ti,*.u--... l)r-cpt rispuns la aceasta, comand,amentul transmise a-ceeaqi ra-
sirulvccnnA:ie.tolr9iuoia-tselneannrartitrmncfreets^eeLiKet,o.^telnra,oc.cricDr_nterazfr,iraiptea,rilre.tcdoulme,uoerccdat-ewco1rdsassu.aais,aaelausauprgk.dmerntltmiiee.,,oiiateienccaeirfneranaluomilretddataeaipeaup{etpparci,ucsodlte-reeeapresdiSinarmineiebgiupdnaari.oadrpsnsacpircrs1itul'uimiraaaai.uimeuaimstceaea{j'eip{unich{eutildiueedudean"dr,uienieacameasgacitrifilmiirmoiezcialaoiriarixatnplti"etmrooiunssiiitndb1eutriranapde.iu{lituu.rioeelnaiq,irrmrOrdutriresiciie,euoiip,ndighlp'n.otim.aiu;aoentruln"rfi<tiarriliiric;evri,;rrli"r.uaiiot.arrfom.jrrnrr.iilaeciiiiieoiu&gi.ru,f"ne'nii.iitimlioi";,,ni*tinlrl";ee;ou,-lpri,-oin,.r.e.,';ou.""t'air"ertm;,rtiuiri",.;",d.oo.;i,t*u.,--...-r* rrt;rlirootargisrgta'rimendgo'ciuual vcceifecruhloi.urIlgnceifrfremula.unlAeasctefeexslitsaat,maaurrenuuram;iftdlatsotraicordebleifninIeofmartf,aefdtrrriuuspgeere;lotui:r-
.i:ntle:fnr:itlclro_l-i5.raoreaampeonpi uclua{iteoit.uTl onteuvsiin, odvaato{ir,itt'arerburipiaiustrIi'.feimai*ora.ortrei "prrru,,- irr Prusia crientald -- intru l4 gi lB divizii de ir-r{anterie, pe San
rrccsmp-.nlaie.poeiispssgidureun.rPiLtaltacclemolufiDi,ii-loleibl,onveanlfoco-iiirrlarirj.r.uuu,ullegqlist5mnicignetdriiplfsfiiteursoda5rpaErp,ittonrerulrdiul:aloxialptrnairii{mserniiueaftVldaeepz'aurp,iioirirc"rsnupoiip,oler-liocojescacsvncteriupoeapts-"dnoz.etaidpisI'nnbriukneertdslriincaee,udGrtv,{barinesuacrrrnbuoiu'ligaiepi{;al;carioiaaadriicnenv.riaesrretueicic;nge-nihfsh;,iteoiereimc.;gn;mprrebaiarusrla""iric.,"trigla.'d.eu%is-a.r-c=raa;x'r,iitJtp".ifeo;,"ri;'rnilu?ciiic{t',alri.rerttirictr.aiari._,9i--._"i li)i-rlagseuld.mdaenNiri;sitraua-rm2a8tepj innSoa1satr3e1 de divizii, ian'in fafa armatei a
tl Brigadir - comandant (N. R.) 1-43 pina l.46.divizii..de in-
ruseE,ii. Intr-un cuvint, in fafa a 52 de divizii ale alia{ilor
lirniSrie inir6 85 pind la 95 divizii rusegti. Acea-sta
il obliga pe
:c aflau
llindenburg sd ia-hotdrirea de a se retrage spre Silezia, pentru a
0iipita libe-rtate de acliune in vederea unei noi ofensive. Arma-
tele noastre trebuiau sd i se aliture.
vniecloiurQlreungs'oreusspftraiu.reLdaaled7rinancPolioioealomsncbiuarlitesae,readmeusrfmrdeEbuurrqeaaitinzstiril-nuipncrerdivetmepnlairsmaapriaedra'mStaretuar--
;;;ti.5 i de ,lacut pregdtit irmezpuolttrairtr.aCcoi-rCpua l ujrjmcairruec, aaztaiacnul amPlu
Drep-5tit n-a avut nici un din ar-
itriu , 4-r 9i doui corpuri de armatd-vecino, cart' inain"au 1a
sud de armala a 9-a, se ciocnird unul de ce151a1t 9i, lingi Dzea-
lovgci!, se produse o intreagi incurciturd. Ambii comandan{i de
arniate incepurd si se bomb ardeze cu furie unrll pe altul cu ra-
oferi o mare satisfactie. O bucurie tot atit
ddeio"gmraamree,nec-ba"aprcoedlnues gi ordinul dat de comandarnentul
armatei
a 5-a, prin caie acesta cerea generaluiui Oranovski din Sedle{
ca in'viiior sI trimitd toate disfoziliile prin radio, cleoarece refa-
cerea liniilor distruse in raionul acliunilor militare necesita prea
mult timp gi for{e. Ordinul acesta ne-a dat posibilitate sd urmh-
rim nestingheri{i cea mai mare parte a misurilor luate pe fron"
tul rusesc.
CAPTTOLUL \IV
Triumful serviciului de radioascultare
Comandamentul suprem a lost nevoit si se mute din nott
in interiorul {drii. Drepl cel mai potrivit punct pentru aceasta a
fost gdsit Tegchen. Aici, 1a mdnistire, am fost.p.rimiti-din toat5
inima-. Imediat am serviciului de contra-
trecut la organizarea
in orag, in gdri g.a.m.d.
s'pionaj noastrd in acest ora$ s-a pre-
trn ciuda agteptdrilor, ged'erea
lungit.
95
pitm-zee,bnastti,teraciIiunVaf-tilasTavct-nueatcaliamusg,tlepaua,r,ismapauralrpammnrnaaiautstKaleprdiraaeerkuo4ons-vfoeaeie,rnadil.suu, isdivntirtoirpae-ecfoipcrotamrsreeneuauuaniraem-igsiainaTis-ioai_vroein.le',JxCieinoocnuvsctcioetoumparirr__,rl rlt' irrrnatS. TotodatS, presupuneau cI in raionul Censtohov se
r1:iscsc patru corpuri de armatd germane. Inten{ia lor era
s[
irrvlluie flancul de nord al corpurilor de armatd dispuse aici.
At:casta stirni de indati contradiclii in piirerile aliatilor. Armata
;r 2-a lusese debarcatd mai la nord de cum presupuneau ger-
,l, Pentru asigufarea sgpeanteerlaului lSuiilevzoieni,Weorairsucdhegstiinaartme a:tiaram2a-taa, irranii ;i ei consimlird s5-l subordoneze pe Woirsch comandamen-
g- ruparea germani a
tului nostru suprem. in schimb, armata a 2-a austriaci fu trecutd
in subordinea lui Woirsch.
adusi d'in Caroati.
Ei ajRuunEseiirdselamicroanuclduezima uclhtddvereamceestdleucbruunanunopaosattredfiinvfoinromvaarteh.
cr."ao*mm.1ian::ne.d1aatui^g3foe.rrn{,e,eqrre,ai.1lusglrrua..ibupeflasalpneazetaerr.lmuiaGteai iai{ie3i-aapguisuenneitrgiirieaaUitnugia" r,ieroi, clecit cercetarea aeriand germani.
cditariesur .bdmiIRninsuealtno,edccinioanafarcidieslietcea,ueuilctnvaoncirmideti_deaa{rnnial{adoddsar,fuamircpgereioinantLrteufmiellullataoiurrinrduisinriiesavorinzv.iLpiiiiccmueiinitneccil.*oauiemdsu,iavfe.ni rd-uoaa-iimiigaturteeunn-litllrmiutr'laiueaiapina,rott"is,-t- Binein{eles ci noi nu ne limitam numai la ascultare, care,
*rl ti9qcfi.olusta1eosrtEuguclruoa;uirmdnpdee.usesiilgsdzd.cvi-leiuoergrpicidera_eircvsidtapdiarieinernirs{'iciveuaai.b.iddtiuoeesulprgupecarrlanrfv"drduoein,gni uhtceaavrreoueamnadenpeiroer,onaupsgiiititaargsit.i.iid"TEderoxeicac"este"ecdIpoii6pt.pir,eueienr.ficudmstcecuealiaei,-t in cazul schimbdrii cifrului, putea oricind sd nu ne mai aduci
diitsifcsdeactlvr)u:nieetilaxre:eumefroalr_slredeaudtadaii1bpage.n:iiiitdourrnle1aLaetldieezdbede"i;rc1rdcea1edlea.rrfe_oliioodti,acniEoaer{Igpiirdalmuell3ssnfrieeep*aRremutt,snuarlrriVrlsaldaeuoappidtpceoaddin{Grrprnir.ideerofat,iiai'nEeenmucIomresptnparnimoar-amioeiuazlvtsmtuunrata-icensiiairitsesaccveretetncenereor,ddnilceaaaeiriineieeenci^pnrnnuauariaaiddee,nuem.lr.rnaiiantmnsngn^rieDcanrae.te{-ueircaaltartizsuupuetnertaaigaet..raceeorirfre.'rcuc-ea-anlecmvn;danbuaecEekdautisferp-oiahirg,i;atetrs,uactr_roiautc.latleinoa,nttrito-;Luic,ormrir;prieslififir"-oia,,iueru"tc"dri".u;;iln,'-urta-ai"irr''as,Inffdrisuencij;eniiregalp;aii"oerq;nuia"ee".crra,rt;n!t.ie;tfidpaeauiIeuo.;oa;,gIufr;rlrisac"liuuieo;s;[iilc.trteoo;;afibiaim-oae.;iar-;urlt;n;fcip;cee;"belIrl;;s;leg.d,guni,;.rn;;ii"isvri.;.tl;asJerp"'Ftbi'i;au,aaTiili",o",vi';,r'rusnoio.c"idtisrrtrsrir*"tr!eaieji"ui"u&uirgtv.-aas'nEraa"erriiia"tJ-u"tto-'r,stna,iniu'f"oife,ecvlsa-rt"'ta".oecereurundaaoniaplpr.ooro.li-lp-iualoi"*de"-r-, foloase. In afard de aceasta, armatele inactive, ca, de exemplu,
armata a 3-a gi a 8-a din Galitia, care-gi completau pierderile
dupd lupte grele gi se pregdteau din nou in vederea incercuirii
Peiemigiului gi in vederea unei inaintdri in Carpa!i, foloseau
foarte rar radioul.
Agentura noastrd igi desfiEura activitatea Ifui intrerupere.
Desele cazuri de dlescoperire a unor agenti dubli irnpuneau cea
rnai mare prudenfd. Punctelor de spionaj li s-au dat instructiuni
ca sd se ingiduie agentilor sd vadd cit mai pu{ine din ceea ce se
faiitcuenaci^pceinfrdonatguelnn{oii sttrreucegai uinpsrpinatdeliespaopzriotipviualt.nSo-satrurecsoimliansdealtegcea
cchii. S-a inten{ionat sd se comunice tuturor punctelor de spio-
naj numele gi semnalmentele persoanelor suspecte,.pentru a in-
greuna activitatea spionilor inaniici. Cu incepere de la. sfirqitui
lunii octombrie, 1a toate nodurile de cale feratd au fost instituite
puncte de contraspionaj.
De altfel, pe la mijlocul lui noiembrie, s-a observat o invio-
rare gi in rindurile armatelor ruseEti din Gali{ia. Puteam urmdri
cu eiactitate deplasarea for{elor inamice. La l9 noiembrie, co-
rnandiamentul sdprem rus i9i alirmd existenfa cu toatii tdria' El
socoti cd sosise timpul cind, cu incordarea tuturor fortelor, ofen-
siva generald putea fi incununati de succes.
na.fru1)torPtrl de cavalerie de gardi fusese adus Ia Radom pentru odih- Dar in ziua wmdtoare am fost cupningi de spaimd. Un ofi{er
de legdturd din armata a 4-a rusd transmise prin radio unui alt
ofiteicd cifrul ln vigoare este cunoscut de inamic. Apoi, dintr-o
radiogramd, aflardm cd rugii cunoEteau cifrul german Ei, pro-
babil, in felul acesta gtiau c5 noi eram bine inforrnafi.
llri 97