Ronge, Max - Spionaj si contraspionaj

( (,t(,r,1,{)n(l{.1{;r r:onspir-ativI era expediati pe cei noi, pe care {nsircinat ca, lmpreund cu procurorul militar principal, sd ana-
trrri rlr;rr lr. lrirnrrianr, [;irii a
1e putea insd dbscoperi. lizez problema amnis,tierii delicventilor politici.

rllrirIr,i'r;trrrrLi..tNia'rlrr)rGiinrsart,arlric{uuigesliiiiiinsPriadjostoldombrniietaieic,intpaaerudeig.c?jodirsnaapntoBiictturiiacvpaopovldaoincrnfeeeiisi.ztgiusie.ilrolEmuvciaeirnrn-ee1iiv,, ececneritdariiunqcdaipuaeanuuGtntraoui--- Avind in vedere interesele instituliei mele, am obiectat im-
potriva amnistierii de;{inufilor acuzali de trddare db stat. Cind
mi-a
.nri s-a comunicat ci problema fusese deja rezolvatl, nu
imntaeinrfdiimleabsudneeclatlesiimcopnirdaatmulnuic.oAnmsiliearriiitacat rceifoslooscoisteersdc
rrrrificarea tuturor slavilor dtin sud, in cadrul unei monarhii. negativ
potrivit
ca amnistia si fie deClarati abia dupi terminarea rdzboiult-ti,
potri.vCzirt de greu era iddneesatarcuptcidvtirvitaeatteIsaitDasteuepl,ruvitniaci{cuiioludniidndi'{eipilqacrolanactmreasestnepaito,nciaimuj,-- ,cdriet-pgAt imreicnnoismrtiipnaednausdrfiolepiteeninltertumimecpeniitneclaoetrisercloucioanmleepd. ouSrmptaeesrreairrne[{,eiarleetpltlrnotqnarebacirlmu. naotgd-,
elementelor
lr'r sii se arnestece

.s'orrrinvsedtreidl.cufiaitte!5o_obrdieiecstemuilivlueitnaaeruiiinin,,ptnereirllepojeiaflaiiirvidotinrnabppaiul.rnlcachmt ieadnert.gveicdauetitrauecdpeinsoetliaptircmi,le.ajaj, tinla.celor elibera{i nu s-au implinit. In {drile inamice amnistia
aceasta a fost apreciatd ca un semn de sldbiciune, ca un act for-
sdvirsit sub inriurirca celtilor.
s-a vorbit despre existenta unor semne distinctive speciale pen- tat, Cei amnistia{i nici n-au apucat sd scape de detenfiune qi

dtlrd'eu.r..icaiocanevcsuetesnetrpsaeerrrlseiio,iatnrneevbe.udPiaeouraeisepdecpif,ooaignrttieicas6pzauionlnddei,erocfalaerfedd,,elanouutcbnurelioileainrletaeg"ruphier"e-, .au gi fost cupringi de pasiunca cdlitoriilor. Din picate,. coman-
dam6ntul n-a-putut lupta intotdeauna cu succes impotriv-a.frec-
prinse pe minecS.
ventdrii de cdfre diterite persosne, de ieltrl lui Concis, Malfatti
gi alfii, a zonei din preajma frontului. Cind Kramari a sosit la
CLeuc.f.tiTeoioaaptdtaezaescditgmiveiit{laiiitetaeraeerad-ueoinsrederabezitpirtcnaletear,loisdnenripcvrdiicmiauululairciden,sdet,uciiomnopirrgaoastrnpiv,ioaenaldljia.- Praga a fost intimpinat cu solemnitate, de parcd ar fi fost insuqi
rege'ie incororiat ai cehilor. La 12 iulie, guvernatorul general a
fodt nevoit sd recunoasci deschis cd, din punctul de vedlere al
datursaesr.daspuprro-af.itusar-il-eurascaocnetlaotreosrgaaunpizrair{iriiiscearrde,odiInopvriticuirnran"leupi,iapcieurt-i austriecilor, starea de spirit a cercurilor politice conducdtoare ale
ibnito"ii.oiutot,ururl"auistrpceeucnheeeaderceliavoaicdlue6tseiotelnaaaearirc.afiuLuneaet-liipt-Csdeeitapdureidvzeoograiterenft.oaartue{e,toleirnitncie{iitcleensupa-orge-i
pentru flecdreali ddunrtoare. l.a'inceputul lunii august a'anului
1917, discursurile din parlarnent au dus la
urmita la 9 septembrie indeplrt"area mare;a- puteau da seama ce era sau nu fngiduit-
lui von schleier" t-1e diesfiintarea direc-
vpfieoein_lignGigecdorremgaerinneeiasntlengriu.loEl c-deuteful,lreddi.ezabso,e,i"Cc,foitenrnSfisvruoienbioteidnatce.urDdgeinepnafeerrtraaicmluirleens, ctrah.lmhe iid.d-e
Irarea lirrrlei n-a influenlat in nici un fel asupra lucruiilor in O dlate cu inapoierea la Ragusa a rnarchizului de Bon, notar

public; a doctorului Pugliese, locfiitorul primarului oraqului Ei

I altoi persoane suspecte, migcaleg italienilor a luat o amploare
rnult mii mare decit-pini la tdzbsi.
sine. saimtunaE[litenie,drrpiiiinc,roi,'plqleuniipnaaidscrimueonpiiunuieailstot1ear9arc1ugt8iluv,ulicuitaoictmTueraaltineedasloatn,rmtelgneraniioptauaollridai.nt.suvfFnpi{a.r9de{rmmia-.di9ane,tiufnaolcuseuitarmpsntueda--

mai. f-secornuxusrpptrplrrtlaiarmdaougicamkupt )rrprdouiaorreunarrilitnanprfiiaesnreatticrma-asoidenaergavcieutilcuardi,rluieaildntundefidcldaahdceee2usczotioauiunrroneiterr.adussldggpkliiilzoit;en.fuuamlpnj.r.ca"a.rria.tctmniar{efplsitia5*'cmrpuamrtt*.uaa_Elii in'i"f"""nie7iiciiit"-nuLsdo|aan.'stupcituelpnaie{airiasmco,anaipiunsdtetoitlaoratiiitcdaitnlimivleinstdiesolrtirviiaaiacgteinuutldluisiistnaeTtcTariI.reilaieesitsalrtst-ecnapr-uiiasri.clgioonrptrliubrdzliutieai.sLr-ie.Nsfaaenicineg{raeseer--
am ;;;i;;ib i .u.ira, prizonierii italieni au inceput -.d fie iniimpi-

uni

qi-a.

;1'lnlirr'artprirnrptct(zet'rc.rnlcal{i.emiirledeesncsttaucirhrsdpiditresuiivi-l.eiliiaenutnplraeaiireliianurimbnveieeigrn,iorteuqaaleruefiul,.ulDaimdKaiacrlodrvaefraqlinuv'caei, inJs"nL.itait,aergtiric-mr"arir.udarJniumvjaor iulriunmnfitoi_aera,- nati cu cuvinte de bun venlt'

l1)B 199

rrrI1..rllrrirrr;r'r1rrpr,,1r:vir'pI,;Piic.,rrrl,rri;:trrc',.tc'rraicau'sg;artea:rarrrcr,g'piszrlaoearausr.tpttPrpurlil.ailnngusreIeit.7i,ldncc,leuaipaKpcgalddtotlrtr,feb-am2bucc0nuauz0eni,t0aidqfs0jeruiaesdtapbtteldiitreirnumrilentdoununertnicielstucliatoimditrrnoianniarrtiediil.Be-iospSo-etdeoacmenr;oue'-iipar.af"uiu.qoidCta*iegt"imrorrrea*nmrsvu,iseeao--i fi elibera{i pentru nevoile frontului. Un numir insemnat diin sec-
liile de cenzurd de pe teritoriul ocupat au fost desfiinfate sau
;r'<rvrcatoare a unor produse riin fdind atrbd ia caieneau!-,,Vat- contopite. $tatul de organizare al cenzurii a fost redus la 400
de ofi{eri qi func{ionari gi la aproxima,tiv 2 600 de soldafi. Am-
dec". ploarea activitd{ii acestora pozrte fi apreciatd dupl urmdtoarele
cifre medii cu privire la corcspondenla care le trecea lunar prin
ptilnanrciiFnneedpclu:detkpauirrldcirnheizsl-baeocBii{uniuatlduredaiepqIeci5se0tpan0inz0-au0ird0lacpdirsiicnniaiirVEllai/iet4un2lad0ae0-0nmu0cil0l'ili0hoi cnldgae, lE7lslci2,rpicrrdsoioenmrim.icseDiilaiaeonddlaee,
tJf.o.lr1fcrnln.tgr1bdD'Eueiltnsa5,olttei.obi1WriFli:t1jp;ioiiel"pamiir{m.o.irepfbIEiar'jdrygacapand.ancipnddrqlieanneimtereda.eeimfnseflderumqdluuiaircatEotceniasvappdinrtaesrgisipilftisiarupgtrorioitrrucoilllaroamrinnaaurmaelruanimiisliengtnidalt7ee!_i,,, cenzurd de pe lingd telegr,arfrrl rlin Viena a controlat l0 S00 000
cs:c<f:raeilloe^rlheinp*i'rutdslq,sate-alecaltr3reauu.v0rlurid_fnctBiemocrdeusuauahcl-trioidlenegimeneil-pcsacsauedodtdnrn-cseia,tdriedcraaeirorsaemmdpseleiiuaatoj..unttanaiBrcao.ic"neijnfcilpeauohireenrroTmnuleg{p"aalterr.aersugtriurctimaurblirrt,pimuitop.radotetra;ariv-".;a,a"t"I"snrioaaui,;carnraelui-pfsigpioJt"uouirrsr"tiaeldtii"nrltegiclnoelzpO*rre--e, de telegrame, dintre carc 4|l (X)0 au fost iar I gTS
transmise direc{iei poli{ici pcntru an<:lreta. rqfinute, -

Cu toatb lipsa:rcLrtii clc orrrrrc.rri, a [ost necesar sI se creeze
citeva noi birouri de cenzrrrii icnonrfcisgciLartneilcntianndiufesstrtieatrseoc-ial-ldaemRoe--

cgrifaate, .ADneinaase-meunnedaesf-uascersecardt un birou ler Ostrava, intrucit gre-
va din iulie l917 a putut fi lichidratd abia dupd declararea stlrii
de asediu. Comisia provizorie de cenzurd, trimisd clin Viena la
qft,oa-i^scf.taanI,s.telir_vmd:o?eli,itlt"pssuedpndoerneapdmsste'eiaelenr'clfaejdu.edpliirptciozsianoar,nedii.enercitlieotarbmidrdoeuarlizacbceeonsittrocarelahdifraeinfiancevdpbeusstcie8gnasz{Iuiirsaae Ostrava, ajunse la concluzia cd mi;carea merita o atenlie deo-
sebitd.

Serviciul de contrasp,ilonaj era deseori alarmat de informa-
{ii despre diferitele actre de diversiune sdvirgite, pe scard larg5,
Intoarcerea din la.g-dirues in Germania, de cdtre Fran{a gi Anglia. Dar, cu toatd vigilen{a
de teapa lui Markov -laa pinreteor{iisroifricoarrto.,duocgaiti rgiii"iainfir-ort-nrudugrilioter noastrd, n-am putut descoperi la noi mdcar un singur iaz de
a
si a$a erau nemul{umi{i ae piinirr'if * puf nn"rif or.
,lu/\t^lnil]c1eoprtu, tcdaIrne nou lupta intre diversiune dle proportii mari. Totugi cazuri izolale au existat.
erau biserica ortodoxd gi cea caiolicei Au fost arestali doi agen{i inarnici, care aveau intr-un geaman-
Polor.rezii iri pragul . tan maEini infernale sub forma unor lanterne electrice. La prizo-
unei rdscoal" g;;;;ui;.'iu"in."_
tnpp;lppolieirr.ucntelzr'otxecuPcn-iPull.hiei.lrea,sicnzaatrueiunr,dgnoumq.sipslibuaokeruriir.ieml.mre1sggbjb9eaiue1rrhtp.lii5i7lieuoe,rnteddedgSiei.eoreol.r7srIrsganen0enalt0fia{arusnire.0zn<dmi0azioti0disevomaesrmrdikgurpiiibla,,lfs1enoocsigiafseozimatfneudunsizneerfeeionpiditvruiuedi,ogninirainipt{etirniae-apjisuuzntrearmritr-dm:rfoiiiuimenl"aiaitroiea;'n"jemilrropitiibsuiri-*leotlia;.iirar,o.a"Aio'JoerJpioel-,raetpiamonrsoanbatpavteuoouozti9-iiiti-,i', nierii italieni au fost gdsite rulouri de hirtie impregnate cu pai.
rafind. De asemenea se intimpia sd se expedieze pe numele ior
,,sticle de I'in", care se dovedi a fi petrol lampant. Exploziile din
25 mai de la fabrica de echipament din Belove{ de lingd Pilsen"
cele din 17 iunie de la uzina,,Am Mittel", incendiul din 15 mai
edxepIlaozuiazidnaindle0piuulnbeierel9,,lZ7audbeerlaodPorrfa"gcale,
lfngd Neuenkirchen qi
au [ost. dupi cum au
ardtat cercetirile, simple accidente de produc{ie. Accidente ase-
loniei, cucerirea Galitiei $i a ora$ului posnan. rndndtoare aveau 1oc Ai in tdrile inamice.
rr.lkc'rd..tcCrsielcnoinzpuearrainr,euilmaIgpf-lio7rer,tlaopnretnmmtriugijlcociacriiodaepnastirtstaetbaitdlaiirlnee,caoalsafobtisortriairtedoderiussspii ciproointasts6i-i
Era necesard cea mai mare vigilen{i, insd numirul obiecti-
velor care trebuiau supravegheate gi pdzite era atlt de mare, in-
cit se pdrea cd sarcina principald a serviciului de contraspionaj

1t(t0 201

lrt't ri:,r' l)(' l)lilnul al doilea. Foate cd tocniai aceasta a fost cauza Bucurlndu-se de incredqrea deplini a consulului, agen{ii
rrrrr':,,.r;iIii r:onsiderabile a numirului de spioni pringi, ori poate acegtia au lupiat impotriva grupuiui lui Meyer, discreditindu-i
sIrllrrrc;rirrz.irdrrsis;iPiiccitriio..u;rair.trigs,iii,epapnacioi{taisaie_ttli{ieengi tiicfrnnr-dioos.nimtnmriuzaaiimliisunumiiictraAi.ilt,rueimlos,iitbacreoliaixn-rmpUeineicnidrndgiet.airnnerfifldeoin,ir-,emdaeianuv{ceiieinnpsitsruu-eafsriscieciermuinanstrseild$ideifroege"di{oiia-.- pini ;i in fa{a atagatului militar la Berna, colonelul von Einem.
Societatea italiana de binefacere ,,Opera Bonomelli,, a fost
Datoritl acestui fapt, infornra{iile furnizate de grupul lui Meyer,
nPcliueznmac\aiteusicl faeutsii edcseaerroeercfgrinuautnqtidzlead{9ieeecadelenlazsuipradio.Lnpuadgjsaicnbooiln.itdaCutoesrdaesddpeo"n,ldaen{Ma iolarngao-. cu privire la minarea piscLrlrri Col di [-ana, n-au fost crezute.
Intre timp, piscul acesta a zburat intr-adevdr in aet, chiar in ziua
zura a fost lichidati prin cooperarea strinsi dintre b"viriotau"l"nde-
indicatd de rrnnl dintre transfugii italieni.
cenzuri de 1a Feldkirch qi seclia germand de cenzurd de la Saint-
Ludwig. F-ric{iunile cu consulul l-au determinat pe cdpitanul Meyer

Pentru a zid:irnici transmiterea informa!iilor prin contra- sd mute punctul de spionaj al flotei, de la consulatul generai,
baldq cu ajutorul cdldtorilor, am inocleiipeurtiisiinaenxreircciitldumaIui nprcizoon_- intr-o casd particulari. ln rroalrtea de 24 spre 25 februarie 1g17,

troi.rrguros asupra lor. Faptul ci pe cind, din neglijen{I, in localul punctului de spionaj nu se

afla nici un colaborator, acesta a fost atacat. Diminei{a, casa
de fier a fost gdsitzi spartd cu ajutorul unui aparat de oxigen.
Tot ce se glsea in casi fusese furat.

rcrpnaniiinetteddrmdi.1.eb.orareiuinupnigsotieurezaefigiulcaiiiiulgseenidniibtinsapfaeuonisnlsodettnarsieeetzecd-oceeaoaflVlneaetilkrsfcortiouofliucnrdlatBrutdoolrceuoruiim'pmnidoenoenv6stitepiria.urfotaufdrensesceipie.se,AaiIunsfocolnusrzumtoncp'taaierpradttcuteui- Cazul acesta a cipiitaL o l;rrgd publicitate. Maninarui corn-
au lost paraseasci El-
promis;i colaboratorii lui nevoifi si

ve{ia.

Pentru noi, lucrul cel mai neplicut a fost cd, printre alte
cu privire la activitatea agen{ilor,
Fie 1n scopuri. de propagandd, fie pentru a documente fusese furat Ei ci-
pirerea unanimd, autorii atacului erau avocatui ita-
ions{eirriieledneeauntrsea.mInbluturirndeee,opaertriesttie_leEipdreimeesatruaddde frul. Dupi
lian l-ivio
ci;tiga mai mult, tul-major Bini -_ unul dintre agentii lui Meyer -italqiai nlocdoetesnpeino--
oih Viena plecau Ventinuglia, colaborator al serviciului
obicei un salariu naj" In cursul anului 1918 s-a reuqit sd se descopere cite ceva
care abia 1e ajungea pentru intre{inerea zllnicd. Serviciul de
spiglaj al Antantei nu p.regeta sd se foloseascd de acest fapt, in iegituri cu acest fapt gi, drept rezlltat, biroul ,,oit.u de spionaj
afid aproximatilv urmdtoarele : intr-adevhr, ini{iatorul at}cului
a-stfel c5.galan{ii cavaleri ai acestuia aflau de la artiste, care de iusese Bini, care proprse planul sdu consulului itaiian la zi-
obicei cdlStoreau mult prin Austria, mai multe informatii declt fruichtr,imCiasrluonMinengainse. rCpoennsturuiual astdaabtilidpeogi;tuiriteitalaliteeotmehan, idcee.usnudbe

clorearn noi.
In Romlnia ocupati. ne-a fost dat sd f acem cunoEtinfd cu
tm',asiplcie.ioAnlaagnjseuanlu{a-iielnaricasenpg"at,itaeolersgeafrnobinuzactutulrudaieunodofeisfieruurinialigrpaenrnic{j;ienzciu.aApitovivriou,imnmbeaeleii un pretext oarecare, inginerul a vizitat cancelaria qi a ajuns la
ina- pclioalfnninvein-ligdbeoeriredsapdlcirndg,iintpocehrniistcoruuareeexleppceetrumieainrlaeJnal.eszInpuar crDgoneesrIiei-,cu.eicnr;a{ii,up'gner.r,,i,cl,oeerise-nanurtliinitcuaei-i

p'aoleqs-

o$lirr{iginaapnraoizrmtae{aiini ipq.eirA^ssm-ooarnfeaeucloegrmitcasinrreodfienensstcrioevpcl.eurtimavrues{eesaeurad legituri cu po- Palazzo gi-i trimise la zirich. La intoarcere, ei au iost agteptali
va"std a lrsindu-li-se, drrept
acestei la como gi li s-au luat toate documentele,

,:n,,ni,lg;frralllilrnl,,lrvrpzorriilinrir'i.';ciMrnohuaziuiitzf,ribaigpu,rccoobngnaii sbvuui-incil.uelc-ucdoio.ennfslpicurotluatlnscttralpe'citcoaomnnpusolurlMlualrecgyeeanre.dra€oloinaaufglsicetrtnouf-il recompensi, atit lor cit gi lui Bini, doar banii fura{i. Ei insi nu
s-au mul{umit cu aceasta gi impdr{eala dintre spdrgdtori s-a
ficut intr-un rnod foarte violent. Timp de zece
capul tribunalelor italiene cu pretenfiile lor. ani iri ;rrl au trdtut

:tt):f

203

( tAt)lt.( )l.uL xxxlll pugi in libertate. Dar ancheta impotriva lui Rensi gi a altor acu-
za\i de mai mici importan{d a continuat.
l)iplornirfii fiirilor neutrede-spiinonasjlujba serviciului inamlc
In ceea ce-l priveqte pp lorga, in ma,i pufin de o lund,, el a
recunoscut cu sinceritate cd, incr:pinrl rlirr lunir rnlri l{1 15, sub in-
,Al:r;:rlrrl rrrilitar romin la Viena, cdpitanul Traian Stircea,. riurirea nationaligtilor romini, caro rlr.t vrut probabil sir profi,te
,.'.'.,i t't'il;rlti ata;a{i miliiari, se gdseau de relafiile lui nefericite cu Stircur, luscsc silit rle ata;atui rnili-
'rrlr srrlrr-rr.r'cgherea tacitd a poli{iei. cu db ia inceputul rizboiului tar romin sd ducd o activitate dc spiorraj, [a1tt cunost:Lrt gi de am-
prirej s-a basador, prin{ul Mavrocorrllt.. Irr tirnpul inrlcplinirii difcritelor
acest descopenit
l.r<rVrrrrrllr'rtii;:'iltnrc;"'iunlr'rrpi:raTriuar,;.osrrr:1stm'ouita-eag.adleailsragci-f{dailrtirueetuguchiatiruonttdSuiricatilmsltdrtduaecpfssennriupleatueipese,l.ueicq,adrtiiiiielnollcvligasnaderditrnd6rgaei,ns,iecncuatia-ocassreceeeu-sm,acctaprdaeeruvaiegttaatiuiunorgsiutrntiilptuttrddrbesneecidcesaenoerstjnemurcJcigulcuuudi$iivsletdeeriusnod.fclaum.eoa"niippeminepaIroeiitrenrrfigdafrdniipaoriini;-l-,i
sale m_isiuni, Iorga se intil nist, r:rr pcslc 50 dc spioni, majori-
tatea dintre ei na{ionaligti rorrrirri. I)rintrc accgtia se numdra gi
ata;atul comercial romin, Virsilr'()arrd'iani, precum gi contele
Firmian gi Benuzzi, elibcrir{i r.lc crrrirrd- O activitate foarte mul-
fi1aterald desfdEura Berrttz'zi. Iil irrtrc{irrr:a lcgdturi nu numai cu
Stircea_gi cu ministnrl rrrirrint'i itrrlicne, dar ;i cu ambasada spa-
uDsriniz,aebti^rolorericiuctedluluerfiaidocpiunztuitRuliutroimimsciidi,nividaiinre,gfIeicotreoritmgdtapriniobtrrueitmabnrpuielriuaualdursreeidcndrffeuide't,guiaanlurccnieoiszuipto'a,oatrnaoadtiftodinsointGaaVrumriei"uasnttrreat.".t rriold. Benuzzi itri culegc;r ilrfornrafiilc prin amanta sa, pe care
o prezenta cu cezt mzii rnarc brrnaivoin{i ofilcrilor noq;tri. in plus,
el divulga ronLinilcrr si itzrlicniior secretele in,terne ale seciiei
de cenzurS, informindu-i indeosebi cd scrisorile prizonierilor'de
ciaf;oorirdnmt,ttraraiaann{cstisirdpmeiaoiinlttneiCTaacpjrau,dm.dcianririueteRslvrpsoiiea.egelnceici{atleiiaevcpi{ilniradoiemnsienctiarcezioeindnp,zirnuutoagtrudttoeilirna,ga{apnabnrruieriinzlouausii\nelileuc9tierdleZrcetmde,sn"ippdnturiioarnlnclcaardtlurlep.elrei"ndsa-ee- rdzboi sint folosite pentru scopurile serviciul,ui de spionaj. Tot
zentan{elor diplomatice ale !irilor neutie. conducitor'al aces- el
TTlEtaeioalSiit{iuonlielr:tgmris.eaauiirlnsitinaazaeujaruc!ttifaoieoraegscrreteraina,datrdiinelpeuisalp,ot-ndaam,{ccia.epulsPrimiet,rucoisuinabem-eVsalepgardeilaetccauriai'oilfnfoecBsmuientneEcrtiesatisziprnuzleo{si'adgspreieevcM,aitledicaeourqgnin?oataecstRluee,e:aniFrtrseaieri--.-- igi aslmase grija ca, dupl eliberare, si-l aranjeze dlin nou pe
contele Firmian la sectia de cenzuri, pentru ca prefiosul ii-
vor de informafii sd fie folosit tn continuare.
Benuzzi folosise in scopurile sale gi organiza{ia ruso-fran-
cezd de_ ggionqj din Elve{ia. Noi am dat de urma ei la inceputul

anului 1917, cind am stabilit ci se folosea de serviciile spaiioli-
lor- Cetitenii acegtia, supugi ai
naj o afacere rentabila. Parte duinneei i|derrianueiuntres,efrdvciceiauul din spio-
puterilor

dentigti cunoscu{i ; Centrale, iar cperaimmit adiinmapraertepaarsteeci{nieisgeervrmicaiunlefdderilsoprioAnnataj,natetail.-

Flcpierea agasantd Cu concursul

p-dreimoirfie{eariui ncoarresusmeeindtobrcbeaanui din Oianda ; a- rsaal{iidme illaitaZriiri1cahM, acduripdn9nicttsuelrdnae, impreund cu consulatul gene-
sfirqit, transmiterea citre reprezentantii striini ae pe froni; in
a iniormatiilor spionaj de la Feldkirch gi cu
direc{ia de spionaj a marelui stat major, au descoperit firele
cu privire la evenimentele de pe frontul impotriva Italiei. In acestei organiza{ii de spionaj, stabilind cd spionii- cdlitoreau
plus, locotenentul de rezervd I(arl perner, care fusese arestat ca prin Austro-Ungaria gi Germania sub infi{iqarea de negustori
spion, recunoscuse cd avusese o de fructe.
convorbire privitoare la spio-
chrttrxsrri..iejzszcti1lu-s9o-c1aoo7unr,gtaedalpienniirzFaoaitrr{mdiceiiarn_duane-ltisgatapiui-iotgboniiraliiettjd.axp{tCierliou,mritanonscaerttitelictlaaoarcnesevfsiindtreggi?niet,urveFl aiielrumcnnaiiiai,lnasaer9vpiiiteefBonmesa_-t
Felul in care rominii in{elegeau neutrzrlitrter ne este do-
rapoartele lui Stircea (cuprinzlnd im-
vedit gi de simplul fapt ci

presiile acestuia despre frontul austro-ungar unde ii fusese per-
.mis accesul), erau transmise imediat rugilor, prin Britianu.

,Jr I I

205

l)r;r;r irrtrarca l{omi'iei in rdzboi, sllrcea gi-a incredinfat de baterii cu tunuri grele; de altiel, Cadorna scrie cd toate aces-
.lrrrrrgrlrr.lrriril;rrirr'r;lirrl;itr:ir;rrrrs'tm:areirtgetaearnu,tlmiuniaiaatenmriVbaalielslelaegdapesir.icnhiElielvnee{,iaF, i.luip'cpoAncnuinrsaut.l
chilia- tea erau doar propuneri pe care el a fos,t nevoit si le respingi,
deoarece, la sfirgitul lunii aprilie, artileria aceasta trebuia tri-
ataga-
misi drin nou pe frontul francez, De aceea, comandantul suprem
iaaci(rznn:l'cuzticti:ueiei.tlsl1izsg|rpctaril'(a)ap.a'lori-lnais-s]r.prnia.cioim,rfgagunoolispocsesifce-aolt,Pea,dtsdsiI.earatiuierdlfAleelesrap9lnoc;iaabetocsezcRehpueeareeibsciaqi,tbrtd{aeuigaitga,e,irIs-elncalsm-aosaa-ucbctar.G,eoapudPnzsarusaeret-lis-aienflnaeuarultapmcnarsaretgountoEaiialdiastadr.teutJlcaitseqosBettitiaivla.ecleicoarntu,eahvluatatiimezaetuzrailneuiraF,astirdroectaeFaidasxtristerre.dem'paicrsniioiia.taanannDldatesl,n"aigtElicBurdcuidcohtittiunonria2rsuautdd0ri-l-
parugtesFniit-rigin+.isateunp.rg;a,vi epdgerhreldimipprlcoimumioraefdaiieoicnshfeoilbireimtndai.alitDieloenr'laiedse^pememaaeitnasequia,st,aualmmmgitlnditcsaeitr- Italian s-a mulfumit cu cele 152 de tunuri englezegti 9i l)5 de tu-
nuri frantuzeEti, majoritatea clintrc ele de calibre mari.
mijloacele necesare pentru a controla coresponden{a'acestoi di-
Perioadta aceasta se caracterizeazA ptintr-o stare de neliniqte
rmplsvtaqandepellaildgintBistoieli..ittietnlraluueAurcadanlrijiecceaagnuceescatltiitveseaiirvaqsctireeieeihst-aariaaienalateu\feccsapotiecsocluccdoltaduaiaenf-enirrudatntudisnee;tliioeuiausinniciianco.hE-troinc,eipllEahtivrboaejbiaepatnrzudfir,taieagaeiaAito,iccirpniatoeiiorhlptncbdirtnriueaieerovncnttpii,gt-oueaau,rcsrsttoiaieccaneerruaogsoertoeanii:iucstrclusitanidnonddlmirirc.nigftenubortugsad-mlreoueunieeslrlsieumlrlemsc9leiiilesadinButicleeiu,ifru'unirbonaattemlrfanaoadtsdinrlodni-e---i provocatd de faptul ci italienii fuseseri informafi de intenfia
noastri de a dezlin{ui o mare ofensivi cu participarea trupe'
lor germane. Cadorna a gdsit necesar sd declare ci ,,pe tot fron-
tul se resirnte o lnaltd cinatpra-ucintatae ldedoluilepatdV" egridcuEn",.,oDfeanrs,ivpaotnroivai-t
strd se va transforma
informatiilor rioastre, moralul trupelor italiene lisa de dorit.
Cazurile de dezertare deveneau tot maiil frecvente, r^ndeosebi in
sudul ltaliei, unde dezertorii constituiau bande intregi. Cu pre-

{ul unor pierderi de 200 000 de oameni, cea de a zecea bitdlie de
pe Isonzo, inceputi Ia 12 rrrai gi terminatd la 5 iunie, a dat italie-
micd ftEie de pimlnt la flancul sudic.
Onifleonrsmiv,aasaivcuelas,,tKa uak"foEsi to marcati prin riscoalele unor intregi
regimente italiene, care au refuzat sd meargd la luptd. Trei re-
gimente au fost capturate de noi aproape fird luptd, pentru ca
ln timpul contraofensivei noastre sd mai fie capturati lnci
27 000 de oameni. Evenirnentele acestea au produs o impresie
uluitoare asupra comandamentului italian, care le atribuia in-
fluenfei dezagregante a propagandei noastre.

j.uscfa,nuteamcedsterrp:1drneurme acii Aninat gi ceilalfi mijlocitori voluntari Fatd de aceastd situafie, Cadorna a tntreprins o noud lncer'-
din amabilitate. care pe frontul din Tirol. Agentura noastrd ne informase asu-
nu pra acestei inten{ii incd in luna martie, cu toate ci statele ma-

jore ale respectivelor armate italiene au primit ordinul abia la
27 aprilie. Bdtdlia, desfiqurati lntre g Ei 25 iunie, nu le-a adus
CAPITOLUL XXXIV italienilor succesul a;teptat. Ofensiva secundard, din valea riu-
lui Eci Ei din fala localitdlii Pazubio, n-a iost realizati drato-
Propaganda noastrd in favoarea pdcii gi ruptere incununate scdderii spiritului de lupti al trupelor. In felul acesta, ita-
riti
de succes duse impotriva Rusiei in vara anului lgl7 lienii se epuizari din nou tocmai ln luna iunie, cindl ruEii,
dupi cdldtoria lui Kerenski pe front, hotiriri sd treaci drin nou
gelo:rl.,era:n,:ulsvurc]avrulem1sn,toa'eiaslecsazuapeptcerrri:uleeideargnelializgtmierlnz7ui uel,etmfI-setiaaecrrg,truiveepainceit.tei3uuI-0rldsua0oei -nnn4iztoo0oaa,s0litgseritudnrzeiadiuitennuasn"vf-puierxirnodai enittdraiieie"jap.l'caperuenm"ntrpafuaegiamaitnra2i_oict-i la ofensiv5.

:4(X; In armatele a ll-a, a7-a Ei a 8-a, destinate pentru ofensivl,
disciplina fusese restabilitd. Aproape cd nu mai veneau ,,parla-
mentari". de informafii se epuizase,
Dar dacd izvorul acesta

Irrrtrrrrlir itr ',t'llitrrlr spionajul radio 9i ascultarea convorbirilor aErtdilererpiet.cIdnpseeacltoocaurerileepaaisnitvime,ppinroaparegzaisntedna{2nr.oAassttfrei l,colantinIuiaunri)e.

ls"i,l\.,i'o,,lt"ra'i,lroi,zsIti7)r,,tr,'i-zi,rrit,rri''rj,.rt"',r;.cittrc'cilrn,li,pnt'cczcclerbeanllafmrtlr"a2-[tira5e.'o.IlainaDuittncuiniidle,ueci1ce4cldlaeusore2iBlne9ardnjfed,slaeziBvuadarnudi,vd.tseieizZlmoibliavouarlBiltonervtijenea. nzrEm{raieionaznS.teaetgarslovneiir.l-sZSaslbaid'ovllropo-o9vrav--' a fost capturat un translator r-lc-al lrostru, sublocotenentul Mo-
it"la,r,ilcr,ii,ref"ri"iaa"ti'srL'f*dotAiaae"ai"riivt2t"nneda9,on.da"riaruia.cnnlrnegstausiapietntj1rei,ee;agac;it'"lui;aunn";pPu;;lir,tar-aiid;ini.tiid"di.to,rei;utnm"sc*tetrenduuqtaeorutteisfepdagtnromfaelsmat-piavoiaeeelnsele'iddnnLasgpoiiovneovfaerreinmtnunretaurusaanslisvecinpi'h'oarudiusLn,et:acruf_uioinfpo?sdsfa^etail:nlltcnsietioirnlveanci-e-.-- getici, iar la 6 iulie s-a intlrrprins rrt.r atac rrsttpra unui grup
-I;mi,ul'iam;nr^eali;""t.eo"u;f,a;et.sn;o-ilsa*aiuoaad4nf",adniutuatllmoiu,er.ue,d-'-un'iiinnitiuu"Jiillo-urudtii"uercAr"cd-od1iu,n,eidtlnsarfaui'dzsopgatlaeiutennr2iisrsdilvilzaea,ivil'useopp,vit.ovenalSoaurji,cnccacueemsp,epelperuioivtnuiirr{tileao-1culoeaa- austriac de cercetare, in tinrpul c?irrtia a r:iizrrt locotcnentul
Herbst. Totugi, in majoritrrtt';r r.::rzttt'il()l', r('urio:uIr szi intr:irn in
ti;Kir;iaiioi;r,;;"i-.e"u;;-;r"-ptr;rw:-li.ie;sjs"l';eit;u-"rrnJ"-so-vct-ti;,cr;ri"Tit;eei;ta"iir;u'ts,"Jbs;1r',rdept;uidr;te,ei'titp"uru;,"uairn"i,iiaaii.;*e;,nrgicimuTotc;i;ehdrnotatp*'.ain"n",aurutditeu;rstpgieii"*?aPa*aiptoaiiJr,oi7leis.ioii;ri-cofiepn;pia.;eor."eteairL,pipc,erhitx,'auuaeha5"e!'lszi'-csrer5iutuuc'eeii.ontiapltt,aiinaoN.usultrf.srtol"drliauosistmiealeasbitnn'rsppd,coiuuaudrttoatnaemj'upoiszct.siPuba'tdglrisriltetuier:eiroa*d"enu-an'tsiepau-"ppniam'tdfgyrripo.ermrrp-'iuicisfaiciairiiadttiiP.dsemrl1{n,p.ieeia,r"lo1l-enaiuv:.agdi]lieiesclt.?r'eimrbsdniua,eti-'itrosmgiln^qrepD:u,"seTea;erndb']ltrnari1^.uaeisstoptolnreedutaarirteemolitdudtccs-sdsaie-iu-t-i tratative cu delega{ii ru;i. [)c altl.r'1, r'rrlii cotrrrrtrir:irtr cii Kcrcnski
si induplece sii la
lncercase rrrnr:rt;r ;r 1)':t 1l;rrtir:ipt: ofensivi,
succes"
lnsd fdri

Datoritd spionajLrlui r:rrlrio, eclrri aerinn ;i <lcpoziIiilor fdcute
de prizonieri se putea unrriiri crr lt'grrlaritatc c;rlea de retragere
a armatei a 1l-a ruse.;ti, rrrrrr:r{ri
rtl'rt:rrrninorrladliezaarrcrnaatelue,nao7r-ain9trei gai
B-a. Se observa o cvidcrrtli
mari unitdfi. La 27 iulir,r, slliorrrjrrl ladio a bzitrrt recordul, dles-
cifrind 333 de radicgrlrnc, irr ccir rrrai rnarc partc cu caracter
operativ. In zita urmiitoarc, rulii arr introdus un cifru nou, al
26-lea la numdr, insd numai dr-rpd o zi zr fost descoperit gi acesta,
deoarece ruEii divulgaseri mai intii metoda de transpunere.

Intre timp, la 23 iulie, pentru a-gi ugura retragerea, inami-

'cul a inceput o ofensivd spre nord, lingd Dvinsk, precum gi

in sud, cu participarea armatei I romine, refdcuti. Serviciul

nostru de spionaj avertizl la timp comandamentul despre acea-
std ofensivi. Datoriti marelui numir de ofi{eri francezi aflafi
ln cadrul acestei armate, rominii au obtinut o serie de succese"
care, lnsd, pentru ansamblul lucrurilor, nu aveau nici o insem-
ndtate. Contraofensiva maregalului Makensen, inceputi la 6 au-
gust, n-a putut da peste cap flancul sudic al frontului inamic.

Astfel, campania s-a terminat cu eliberarea intregii Galilii
rdsdritene gi a Bucovinei, cn excep{ia pIr}ii de sud-est a acesteia.
Rezultatele campaniei au creat convingerea cd, din momentul

lratl : l) Ronge atribuie descompunerea armatei ruse, dupd revolufia din
februarie, propagandei austriece, de aelxtfpelliceaxttrneummadiepsrtiinngdaocerin9{ai lips,iti de
,'n,Poeasnttrreu, constituirea ,gor:u;,p'rd'uririgd:rei';.:rizdb.eirepeimfrpoonttruitoaapuosfeenasniaepie
conv,ingere politic,S. Faptul poate fi conduci-
srr*onir-iu torilor serviciultti austriac de spionaj de a cipdta decoralii 1i pentru acest
lucru. Dimpotrivd, prcpaganda lui Ronge iguinaies(ulboiurldieo)n,aslilIorimspdini gah dat po-
lioi"v,i,tiCuiiunautio,nnaoitcee'pmucdtadirpuubsuiilui*tdln,isi"p'.lugDnieuimaliuep,odtteortivutilmq,i preuisqnuif-iiacauieunres'tzupifseetarnitttrpoureainsrfPru?annlt?t- sibilitate comandamentului rus ca, la lB trupele
llaoasrcouefltetacnr.e,siivnoisf.idle,,rPeilriooirpn,agsgiZSaiinnnduui$ttrfiaiic" ge,aai uuisntariceeacsui tsptlrruoiecpcruui,n.esCaduosmesaoinmlddpaarmtdilgeontrieturulpseairsmlaiantecuarsudeesleea
a folosit ltipsa de concordanfi dintre spusele .,propagandigtilor" austrieci
lcrrc hothritoare. Duisucnip"ilinmaa, rrieositeanbsiliivtde,csupgrirleinui-t'en-daepoutuptutreerznisiitbai 5i faptele trupelor austriece. (Nota red. ruse)

irrriuririi morale

-.{4 2flp

:t( )t]

1,l.,,',,,,,,'11i,',,,,1,11'1'1,;riprir;,,1,,11' 1riJcr';i1,hiriiulaosgr1rifltio:lnnlro,:rra,iucille)ntlielmctaeeagapi,ltuzatIlii,fpcodets-ar'frntrosodrindeitetXuaralssleidpmceioaespnnuaaedbaj-uivlliieuddsieet.,n3oa.t{ijofofio-cfes.anNttsodiieuvisian"- ial-nascrpS^eraDdeieenrstdept.JilneeGapencanordetneerfaeaMrluianoll-fria!aiaetdniAlo,onrratnampanetanfeotirs,autv!iuicnntoiuonprstrmiuilmelaaj{uuillsddlsiienrigm;aiatuuusdlendlisu{rieuinpreirsixoetigiueuldmireei
tcuieirmi acrdeeEmi, adiebfiineecasrdeindtaretdp,rifnddrdi nici urr Alia{ii il sfd-
r'rrr:;il1 unei singure 21tre. rczrrltat.
o[r'rrsir,;r in'l-irol, clecit
tlt'r';rrii
pe frontu,l Isonzo. cadorna considr'r';r l.trrli rrr:ri pr.babil
CAPITOLUL XXXV cesul pe.Isonzo. lnfu-adevdr, in lrrrra iLrlic ;itn rrilai clespre suc-.-

inti-
mbarifrr-lieqgg!rai_gtzcuaid.rinittsicaleeelirpepiuenrtoieuipledecoetfeferpaoneznsifitvrusoelini.dstueIenl pldrpelurinilmcs.ic'nfliizenrooczli.igilSe'il'r-.all.u6lse;pbii,rlr.niCg:iriaiirzcrauil.'crunFegaireuoanastmtaieianrImaaI
Situalia creati in preajma acfiunii intreprinse de Papa

pentru incheierea pllcii

Jinind seamd de descompunerea armatei ruseqti,-la I au- ocgufeerniF,sl-vicveeete.iaaNfcuuesmecsiorenusllntcittrhuaiisnadsdfpuccgnailtosreruntltc:rrznercqna1sepuao,nrtcuianl cctloliectdimueadaurlfnuarai'pignroai pipniaatseteaai-
qust'1917 s-a dat
publicitd{ii propunerea Papei de la Roma de
-pinictirie, apgroi pduonreerae o deosebiti
a mijloci incheierea care a. cSnatq! se termine. unor lupte marril. La 6 august, printr-o tclcgram:i cifrati, maiorul
insemndtate. Lumea
ca rdzboiul si
Deschiderea parlamentului, amnistia gi succesele ob"finute pe
n-au p16dus nici o impresie asupra maselor largi Bdto{y l_once. comunicii din prizonierat despre ofensiva ce urrna
Iront Austio-Ungariei datoritd.faptului cd nai.vleePluolpdtle' La l0 august, unul dintre izvoarele noastre ne aduse
la{iei qi aceasta si aibi cd regele Romlniei qi l(erenski adresaseri guver-

ti'ai continua sI icadd mereu, precum qi datoriti grelelor ;i sin- nlau.lcuuinforagntincJedz rugimintea ca italienii si intreprindi o ofEnsivi
g"Perootarsiveiltorinpfioenrdmeari.fiiMloel sca6jmulaPndaapmeieantualvuui tstunpsdremun, llsunet viu" rdiet.mToorrtsutgrai,tivitia, lipeenniitrnu-aausdeautgduoravasditiLrdaefiacopmebfarotinvittualted.eFaripstui-l
ales in situa{ia {ali-

mentard era nesatisficdtoare, mai moarte Dalmafia 9i Istria acesta se explili prin refuzul brigdzii Cuneo de a pleca pe fiont
unde fuseseri Chiar ;i prjn rceovnofleterlienlaceA.anutaanvteuit loc in brigdzile Udine gi Rovigo.
inregistrate cazuri de prin inanitie. La de la Saint Jean de &lorien, i6lie-
imEnicdeitnpituebasinileuscneuiivrelinustilamietiti1Uo9n1fg7ipa, rsrieelz,audcltuauttpei lideceobanulsinmueemnoa-btree{.ianTuuotteluti.miqai,etpireerei.elcaroi.;jl6ute1-,
nii n-au fost de acord sI sprijine pe englezi cu trupele lor irn-
poiriva tu-rcilor. In schirnb au formulat p-Lreutaerne{aii
noii recolte imbundtltird starea de spirit. Asia Micd. maiime cu pri-
Italienii, ale cdror exagerate revendiciri teritoriale fafh de vire la viitoarea pradi in iost
aminati pini la conferin{a hotiririi a nrai
de la Londra, care insi nu s-a
Austria constituiau o piedici serioasi in calea spre incheierea iinut. Luni iq guirrmairdeu;triatditnirgtuurlndutlinsterervIitcaiulilaui;di easlipaitoi.naEjr,agtfnodarinte-
pacii, se aflau, potrivit informatiilor furnizate de agen'tura noa-
distractiv sd-l
itri, intr-o situi{ie foarte grea. Oboseala cauzatd de rizboi se du-tc la idealurile inalte, prezentate drept leluri ale rizboiului.
acc,entuase considerabil dupi cea de a l0-a bitilie nereuqiti de
pe Isonzo. La Torino, llilano gi in alte oraqe aveau loc manifes- Divergentele acestea trezeau nidejdea cA nAzuinta de pace
teri de nemullurnire. Trirniterea solda{ilor cpoemfrbounst't-ibsitlirnseeaaagqraa--
Criza de va a\nea un risunet gi ln rindurile conducitorilor statc'lor lrra-
nurnitele ,,revolte ale babelor".
mice.
De altfel, nici in lagirul Pnterilor Centralc nu cra totul in
\iase; importul de cereale scdzuse mult. Indignarea-imp.otriva ordiine. Inci ln luna mai 1917 aflasem cd Turcia tlucea in El-
.;peculan{ilor cregtea. Popula{ia era nemulfumiti de Anglia. De
iapt, pentru continuarea- rizboiului erau doar marile societd{i, ftaienctorianrCctirsaair'"afqatiivceai lcpoaennncutreluS:;iriiniiicnphreAiivesirlieeaagMiiuloincre5ia,pcinoicrdisacstheeipncarerba,uttIel{.euEnniualoirear-jauAtonder-
Xrroprietare de vase de conier!, care se imbogd{eau de pe urrna
Iui. tantei. $i cercurile irrlcrna{ionalc iinirnciarr: evreie;ti de 1a

;l l0 211

i|ir,t,,,ri,:i',r.,1,,ll.,cr,,,,i;.1,ilr,l,rt,,i,n;.,i,'r1rfdl,,rs,ril(o,,rlt'n';li,unuph,crc,r,ovefietaulp.\.isicfueteizis,ostteup'pua"ici!mncrol.uit:emiigcuniusrliuu.nnienritpncicaaauhcrrtgeauotiieenbpDrcieec6jhacunatvtlaaTruiudunn2resiB2ccpiei.iaepmig,rdalaumucnilpieil1netrsa9lnieesu1put7rallsuordiealoritnn.nefgii.innC.gleaotDzincnie',ofse,Fnctlaaaosonlntprti---"-' depirtate cu ajutorul unui proces inscenat la Salonic pentru
acizalia de complot impotriva ntogtenitorului tronului, Alexa"n-

dru, gi lmpotriva lui Pagici. In iunic 1917, drrp)i o publicitate

minimd, acnzalii au fost socoti{i vinovati gi inrptrgca{i.

Pe la jumitatea lunii august l9l7 s-a constituit un batalion
de landsturmigti croa{i care a fosl llirrris pt'Irtrntttl rlilt Macedo-
nia, pentru desfdpurarea propaflilllrlci irr ritt,lttrilc sirbilor. Crorr-
Iii';;7e;;att,r,n;ii;o"n;r,tl;i;tiialtu;;er;lt*"iti'cctia"",p;rii-o,D..ipri.inT-r';,n;.tAuuiiu";iugal;;n-pie"nibmi'f"rt*.r;dient;ii;iani"i,,"oicTitooiniPur,iiduraaeaso,*eare,psssutfpralcretitueicairianuniuipsecgiotcnJsrtaacea.iaeeuio,ncalvsouipra,eiadiub'ir.nuisudel.biiipttlmin&e,-our',irgeddadfilieps.ieeaii"tto,ilonno"ptru"v,easnsroiezieni.riinurnfnrvilrr{efaeitesdltinaiiauiziieliqLnn-2d'oilns-ntcip0aiirinetdnidncee-nrp.aepte4ouz'lltaBeiDaei-nedv.snbpm.direue.etlaed.oc.iispbr,tmrluipiaatrzdniid,tinueleeinsiduieoanrc,neieaa1ctds-ln9tep9nueddidaaer1ie,ipeeoas7bltlpbadtae,fgaralra3eaiceaignbncsev0aennaoiaaaealuaceidrratnrm.seaereaidauinatztgiaelcceeldaaapruae"uexeavrludp_tflsrroSo^iDutietnan'irsatdcematcuteriuvFmlpbruunronraldaeioaaluperliie8-ti.l-it-i' {siciriisnotrrai upeinntrturaetaxtpivedeiecreuaploosrttitnrilpt'sailtlrritel{;i,i prittt<:rttt tlc la sirbi

di[rtz:rtr zi:rrttl ,,Bel-
cparroepaagpeirnnrdac,lrrplilncrlgi riandluinnalinsrebpatcsn;irrbblr.icD1re91p8t
gradlskie lzvestia",

rezultat al acestei
au trecut de partea noa.strzi ttn numiir rlc 0 olifcri ;i 445 soldafi,
ceea ce, firegie, era extrcm dc nt:pliicttt pcnlru ltrmltit dc la Sa-
lonic. Francezii luarii nt?isuri lrot?irite dc contracarare cei
:

ce aveau asupra lor ziartrl ,,llelgradskier Izvcstizt" erzlLr P!clep"
sili cu moartea. Dat toate :tct)stca au iost cltr prea pu{in folos'
Firegte, transfugii constituiau un minunal izvor de informa{ii ;

de la ei aflam ve;ti ;i despre soldalii nogtri care cilcaserd ju-
rimintul qi trecuserl de partea diviziei voluntare sirbegti.
In vara anului 1917, cind in rindurile aliatiior de la Salo-
o."in'-dI;i;ntlo;-clt'oum*bariieu. t"u lunii mai nic aveau loc schimbdri permanente, noi mai contam pe fideli-
Saa_ctaeealoalnatnrugiecilu.diziLevluo9ocrlpr7uaclfreiaaan{crgiiie,mlesitznai9si,iii.lsdt,.vaeErssttipanermdrei
.e-Ei^-ioior"r"-a trup"te pe altc taaaclteemaasatBraeulsulgeiacbraiaerzit.eieaTrzokgtueeEnxeic,rlaiunlsiavluapnjeaunamsvaalanrttiacejoe1nle9v1inp7ge,ebrceiaraoreuclsi dinfeidt esinlpitiaortnneaia-j
asuDra clesrltnlarll armatdi de 1a suri sd 1e asigure Puterile centrale. Era suficient ca Antanta s5
maT mult, pentru ca Bulgaria
air"iraloiir'nlit" descifrate. Din ofere ceva si treacd cu- dragd ini-
iipau.rf.uiirn,itu:"uinn^ftirriui-iii".up"pnr"uit-e,s,rdn.aelmad.fe"uasviCtiuurboti irf,sirsu*dtcaeacnceitetsaien,laiiegn'anisliclGagulir"eldtcdeeieersiVio^per.ensiidnzinfedatleopbsntdu.{iiicLraeeaaA. lnInlntucaie{niipatell-a,i
mh de partea ei. se qi-iscaserd frictiuni intre primul ministr:u Ra-
cidaroasStliacovif.oiavCio;nilolnmoecaluruelllTecaocnloatsnrcteiheluorlsug,iennNueomrwailta, ikra,rpnfruoenpciian{itqatdiidene{oaaptocazqii,a{itadmadteiolmitraiotri-
iic;e;ia;;v_;;e;s"in;Koito;aii;njt.oee-nlvsrnicatao"riabtit.tiel"i,auanlnogiaatuciureamaiEsuatiai-ramiui ddrpmsaeutan,rtcsrilouodnrafsifeoimlerctieo5trmmalupninaesnttpuesolar,dttaremdiaunerlfnugEirmrgaeilicputlitl' acestor friciiuni, sec{ia jandarmeriei de campanie, care condu-

cea serviciul cle contraspionaj, fusese mutati de la Sofia la
Kristendil. La Solia, pe lingd ministerul de rlzboi, [usese creatl
.d",u-o"rni-SrUtivte;u;niluirueAaisntltrarbe'ipeiulentemermeenuatleiluluemi Via{cietndiviezeeploaaslse' ivaitramteaateiludieslaarSraaliol.niNc olli
o direclie cdreia i se incredintd activitatea de contraspionaj. in
s_p-adteelep'feroinintugldui"coSmearvnidcaiuml ebnutuigl asrudpreersnpiconraayco-ttd.sitlasbc.leormgaanioizruall
asl,rm,an.t.a"f-loaftiscpeiraealeafl.atDiriznaitucr-iocadrpiroufttgi6arSnntiiizcuait toliuapcoorzufii{Jlieearcifleaosfrdtasdimrebaicie-drceu,v,rrMeilmeincga,unpveeraor-'' Vatev, in strinsd colaborare cu serviciul gerntan de spionaj'
sAicfitciviRi.taeAtvegoailtua'tpjiiaaarrtsuidosucdliuanili-spairioriignmrceeaspsirs:ftsirlzidbi seeirnaffallucacdlns{luaimia{lis)tduapnEreaivinBsuealgrimnatraeietniii-.'
ii,,,i,igilit."n*air,"n, oaafslatrtde ar fi putdt oprrgoafintaizadfeie.isirteusap{ieec. t.iEvele,maeunitoeslet ne-
in
fruhtea in'

:lll, 2t3

'lrrlr.rlrrrrrrr.rrrr.rr,rrli'rprrli,rl i;i, :rvnl lor: o rnare riscoali, cafe a putut fi inibu- ,,Dacd nu oom reugi sa rupt'nr ln rttotl hottiri! legriturile ru
rrrrui Inare numer de solda{i. $i par_
rct.rrtar.ea munci ile descompunere in rindririle Germania, nu oom oblin.o niciodald ltacea de core aoem neooie.
Irrlrrl ;r1'r;rr. [il.-rus ducea o De altfel pe linia actasta i.rni dasftisor loatd actioitated'.

t ,orr'l;l),rull;isr:;{(li'tlroslrK.i i.drNcecosnfrd'r,Euioln{autromerisroedaperoclrpaeaqcgtoaennafde;driinpp{aarciniffitinsreutdtz.oiTlialerSi.toIncktpiolulms,, so- In preajma celei de :r ttttsl)l'('zr'('(';t tlit'rtsivt' :r italielti'
1or pe Isonzo, care inceptr l;r lbi ;rttgtt:;1, st:tt-t':t <lc spiril din
( in-

(rI.l')rrr'ilrr-[rr'[.u]ngrr-cerisliag,eacqarriivei.entaoufuasatpiisnltiucuGlanccededremlaaeau;iin{tnieeimdiluzpdruirliaoeatuoaurtsriitmtdduddduirninisi-eeepaudsdtceeeiiienitseioclinanacteit:reedtdez'pebrerio'eloit.efrraiNinl{euai fara'noastri se inriuti{i. Iitrst:st'llt ;rvt't'tiz.ir{i :tsttpt';t ofcnsivei,
cu o zi inainte de incepcrcit ci, rlt'r'litt't'tttt lor:olt'ttrlttl
rlirr Peninsul;r Balcanicd, care erau cit de cit popuiate cu bul- 5i rlt: l8
solda{i din regimentul 206 irt[;tttlcrit'ilrrli;ttr, t:;trt'trccttstrrti de
gir ri. partea noastrd. In timpul :tct'strti optrr':r(ii ;tttt :;tt[r'ril o st:rie in-
treagd de insuccese. Italit'i. ittsii, ti[t'trsiv:t rtttt:rtst:t i-a :rdtts llcn-

tru prima datd un insetttn;tl r:i;tig ttritor-i;tl, crcittrlu-se astfei
o situa{ie amenin{itoare puntrrr Triest.
Dacd e sd {inem seanli gi de iaptul ci trebuia sd ne temen'l
dc influen{a revolu{iei ruse in rtnduriie popula{iei proprii gi cd (;APt.lol.r.Jt. xxxvl
vrainzebolimiupl esduebmcairianc{niuenleima iitnattrenpuridndsdiudsee preazpualtaBteelneedaigi,tteipttaXteV,-toee"-
pcntru incheierea pdcii trebuia considerati drrept cea mai fa- Tr[darea de la Carzano

vorabiid iegire din sl!ga!!a ce se crease. Din'piicate, pdrerea Inci in perioada celei de a unsprezecea b:itiilii de pe Isonzo,
aceasta nu.era.impdrtiEiti gi de Germania, a cirei sliuifle in- .rnarele stat major italian elaborase un plan care promitea sil
terni era, de altfel, mult mai trainicd. Tot atunci ni se oferi o provoace o dezorganizare totali a sistemuiui apirdriil noastre
posibilitate ademenitoare de a duce traiative clirect cu marere din Tirolul de sud. Pentru apiri'tori, cea mai primejdioasi cale
siat major francez. La 7 august Igl7, in Elve{ia, a avut loc intil- de acces direct spre Triest era valea Brentei superioare, aga-
nirea dintre contele Armand, maior din mareie stat major fran- numita Yal Zugana. Ea era barati de poziiia noastrl de api-
cez gi contele Rewerter. rudd cu prirnul. [n per,ioada aceasta rare, care se intindea de la Mclnte Civaron spre gunilc rtului
sialea moral5 a armatei franceze ajunsese la c-ea mai gr,ea cum- I{.azo, continuindu-se de-a lungul maiului apuscan al i.rcesluiir.
Pe malul rdsiritean erau intirite doar colinele aflate mai sus de
repnndanesdrfg.iriCc5erinzFiacaiafuinidoresetzaiucnletsaadts.tcdlaurslienitiudcaaafitese,initnurcaaettaric,taidvreeaalteobriinitnaceeuipnnutoeternfmainudnsaruthrd-i Carzano, constituind :r;:r-numitttl cap de pod Nlentra'te. [.a sud
de capul acesta de pod, iu sectorul dintre Mazo gi Brertta, in-
a prin{ului Sixt.

IlM,i('lnjiriur.r.einnneninasdiep_el.rg,etdsr$iFuepdice.rreirorEensnsaptaie5daiaprucmdvui;souf{iaiircgibnredUteeiaeiaid_oursedl.coppn,udsrre.ceinnpapdju{eroeeuedfsnt,rpiipct{rarrAiiiiuecf)lldiienn9oienxduicuapitahae-nusieuiadt'aeieerp{aurriailcneoneHaircstouEi,pnthitlpioveocifeo;nu'itrifpfrmi;oaiaeah",g[dn?afevoi,,nersridpdFnntaeea.;arirnilsurbiiett,olrlavdtrgcoroiernathnundr9lea--,li clusiv podul ce cluce dtirect spre Carzano, crzr situat batalionul 5
clin regimentul I infantcrier din Herlegovina, incarlrat cu un mare
numir de cehi. Batalionul era comandat provizorirr dc rrt.t incer-
sopbieorn-le-utnmaanitourludiel-racczkc. rCvel lLmudaiwciugraPjoivskoofi,{ccrrocrlirnablaltuaplitoen-
cat
era

lor pentru piscul de Lanx. Pivko tra de nafionlrlitirlc slovelt, cd-
tFsbuititttncouprIiretaldacadugereooigoncitceoi'.nhacEirirc.erePadreeindradeissltnaianesmdmiconir:bugcilitionozniaatcjrtieet,dddifuiucnlscepospclcatarflcrlitricclocrarictdstiucontruluBlrapootreuarnEngeiaifnii,lsoitsrni.j-e
(ct()atr;:rltrlecc}e,(i:pauctrnaeedtleeeddotereaximmpveniigtdeeiilaaeFtunertaasinnckn.lipos:aoarisriiterini.tcoAecsnmtzfeiutelr,.i,ihpFirrro-iebudanbasicl,driiiann aceiagi spirit
scrisorile in-
lir viena unei

luna mai 1917. Pivko fusese consideral urr lrrptiton brav.

'f!

215

lrrrr rrronrt'rrtrrl acela el incepu sE caute un prilej favorabi$ {ii la statul major al diviziei gi acolo dddu totrrl in vileag" Fiind
l,' rrlrrr ;r rulrir irr legdturi cu inamicul. In cele din urmd reuqi foarte emofionat, cei de la statul major l-au crezut nebun. Glnd'
',;r r;r conlir(:[ cu o unitate inamici situatl in fafa sectorului ocu- insd a lt,ceput si stiruie Ei a citat rrurncle lrri I)ivko, cunoscut ca
un ofi{er remarcabil, a fost socotil t';rlorrrttirrlot', lxigal 1a arest
p;rl ,h'lrrrlalionul siu. Dupd bitilia din iunie, in sectorul acesta iar cazrl siu <ielerit procurorului. l)r<lt:rrrot-ttl cra ;rtit dc convins
ilrt r.prrse si domneasce o oarecare acalmie. Micile incursiuni in- de falsitatea lnvinuirii, incit hot?ili s;i-l dt'rna;{t' pt: t:itlotttniator
printr-o coanbsfreunnlatavrerecmueplneircs:oi aanlcclcltl1tlvt:c<b';rcrtl'rtlrlt't;ir('[u)zir-;irlsio('.
lrclrrinse impotriva italieniior nu fuseserh incununa'te de suc- Sirrgura
epxropblidce- retr$i s-o
r't's, insi nimeni nu presupun,ea ci aceasta se datora unei tr5-

rl?iri.

Dupi cc Pivko igi asigurii ittcrederea inamicului, intocmi un intr-un chip veridic. Dcttrnr'f,iilot'ttl ;r losl lrilrris din nou

plan care avea drept scop sd deschidd itatrienilor drum spre dis- la arest, cei bdnui{i puq;i irr lilrcrtatr:, i;rr l)ivho, irt sctttn dc re-

pozitivul batalionului. compensd, a fost insircinal sii r:onrlrrc)i delcgatia cc urma si-l
Pivko gi-a pregdtit zrciitrnea sa mirgavi cu deosebitd pru- intimpine pe impdrat. Lzr rcirrto;rlr:crt:, el vorbi t:r-r insufle{irr: des-
pre cornportarea plinl dc amabili[:rtc ir intplratr.rlLri,
rlen{i. Treptat-treptat el antreni ?n acest complot solda{ii de
origine cehd, care fdceau serviciul in batalion. Cel ce se bucura
Din pricina inciderrtLrlui ar:it;rt lrrai sus qi agtcptindu-se pe
de increderea ,sa deosebiti era un feldwebel pe care il trimise curlnd o mare oiensivii t:rr participrrrca tnrlrclor gcrmane, co-
mandamentul suprcrn italian ltotdri sii accelercz,c traducerea in
o datd in patrulare, it{eir:glindu-se dinainte cu inamicul prin in' via{5 a planului conceput cu atita yirctenie Pentru infdptuirea
termediul transfugilor. Potrivit in{elegerii, patrula a fost ata- planului a fost stabilitd noaptea de l7 spre l8 septernbrie 1917"
cati, iar feldwebelul, chipurile, ucis de o explozie. In realitate, Pivko gi complicil sdi igi asnmari sarcina de a turna in masa de
zicesta s-a dus direct la Vicenza, unde planul intocmit fusese seari a personalului gd,rzii mari, gi, pe cit posibil, a tuturor ostagi-
cercetat de cdtre comandamentul italian gi aprobat in principiu. lor batalionului un somnifer primit de la italieni. Feld',vebelul gru-

ln ziua urmltoare, feldwebelul s-a inapoiat la batalion gi a in-
ceput sd indrruge tot felul de povegti despre scdparea sa mira- pei de mitraliere se ingriji ca la piese sd rdmind un num[r cit

culoas:i. mai mic de cartuge. Legitura telefonici se afla in miinile com*
Dupd aceasta s-a trecut la elaborarea planului in detaliu"
Cu sprijinul lui Pivko, cdpitanul Finzi din marele stat major plotigtilor ;i ei primrilrd ordin ca imediat ce cineva incearcd sd in-
qtiinleze vecinii sau cornandamentul superior s-o lntrerup5. La
italian, travestit intr-o uniformi austriacd, a executat o recu- iisarea nopfii, o noapte seninS dar intunecoasS, Pivko, a cfirui
noagtere amdnur{iti 2 pozitiei. Pentru a limuri anumite pro' companie ocupa un sector lingd podul spre Carzano, ordonl
blerne gi indoieii ilite cu acest prilej era necesar sd se ducd noi posturilor sd se culce. Didu asiguriri cd nu se poate intirnpla
tratative cu Pivko sau cu oamenii acestuia. In cursul nopfii tri- nimic, deoarece va inspecta personal trinia siguran{ei de lupti gi
rnigii lui Pivko treceau fdrd greutate la italipni, sub pretextul
idncsrpi5ecgtrde.nriaicglelri:n.;tir-munarain. uSmemit nsuetrctcoor,nvinenotiboinqanlu-iteerlea explozia a va cerceta terenul din Iafi. Sub acelagi pretext ordona si fie in-
trerupt curentul electric din re{elele d'e sirmh ghimpniii
ore de acal- Deci to,tul fusese pregitit pentru intimpinarea italienilor.

(nte- Cele cinci batalioane italiene trebuiar-l sd nimiceascii batalionul

f)ar inainte de a fi limurite toate problemele 9i de a se fixa 5 qi bateriile aflate in spatele acestuia. Subunitri{ilr inaintate
ale batalioanelor italiene purtau gepci de modcl ;rustriac, pen-
noaptea pentru efectuarea atacului, se intlmplh un eveniment ne-
dintre participan{ii complot. tru a fi luate drept trupe proprii. Pivko iqi ficrrse soco'Leala cd
prevdzut. Unul la incerci si recru- hatalionul din regimentul ,,Deutschncister", carc t:onstituia gar-
i"r,, pu bucitarul tuimis 1a b-atalion, un soldat de origine ceh5.
(Iw))oicvrbkneolillceliatilsaYtucicluercneoznmat ucgnuii,ctpdoeabntutircuplotaav-eriusstleupaiu.dlbTeeesrmparienindvduizo-siiteealisl-eiSi, cdluiivtdsuplgdueesefceelvcdah- nizoana capulrri de pod Mentrate, imediat ce va vedea cd ina-
micul a ocupat localitatea Carzano, aflatd in spatele lui, se va

retrage in grabd spre nord-vest" In aprecierea capului de
iil bzrtalionul plin de complotiqti, bucdtarul se duse in timpul nop- pod, Pivko se bazase pe propririle sale impresii culese in timpul

r l(; 217

,.\,rr,r.'''rr"rl"il,t1rrll).',,,'nr(o,;irr"ltir,I,'trt{sij)c'rsiiJicC"ilUi}i-stpgeiitil.tJtp"p[tiltiin'prfao'tlveoarsnriiti,ecefdppbrdunntsrcidrteaEdctieoepscepir.ridrijeiena' atunci duse df,umul curentului electric. t-ipsite de orice sprijin, in ju-
astfel
rul orei noui, uniti{ile inaintate :rle italicnilor depuserd af-
spate-
mele.
llti;Iric,tci,I;r,f;i.iii;r"nrr;s;.t,ii1,rr,;dln;i"r;,;rJ,ii;ria.;ni,iu;,.zr;n,,lr.-ria,;"cl.ir;;.rc,ui',rn;cij.t;ir",.,i't;''tu.;r,-,,iu,su^i;lfi,hs"'toi."'"ddnr1ti';iinlrI;litrit"e.;.ne;ritilip);ta;,a"iJdor'ain-;u.irbi;t(-"ti,l-lt.ai;ltrf;;eearii"o}rte,i.;tdeu4irnpa"t.l.nitrcbll;l,i;cuUnreitritn.itinp.oi;-aeaaagai1iiirirzna.u.a,tcLpE;iivrttervt''"atf'"etr"rbu.liisasmacr"ialixnipautr.iprrto;tlf,aicrlooutlv,o"eplopittto;ai,ilataiosiadueoosoJntIil,fidrluti*nsmioi"bftat,initnfninnsl"eab)tr{it*zaf"'Cprsacdr*ni*re'u'uteitErcenimii;t,necereramndaut*.ilfnu.i;lait;t-tpaaluirn;;at"'aorii"usbEt"ttibzddurrgCispa"ltusip"ircir,"i.aiu-eii-"pp'aoeLiel"lt"lntdcE-o1aa.!geneqitli-u"rd1i",;ot;.hminioliioalpgrnail"-ic.u;areli'iiu.ledirpml"oida[dierleip.atilil,"i'"ppm;pruuinemao,);anttUrcean,;ii,ue.iterltt1ini'alteZidiantdcettaors"lcoivr"iftiai.iunbes"um.*aad"e{'nitasnei'efclmu"itoip'.ptniiitr.truiOipl.ci;leaeeziitaeaosedulntnAttiPieeai*rtInruutcrdpinllrrreitneeptr"itr"'dpisrprllnircrudieetctuii,,neiurireoioitrd-eaiu"nasoakaniac.torlslnipnntodoruit'rt.oi6uurgdtoni'gb,rfa"aeatbcCirancat'opuumupntandinuilgscspmrcJaciolclslslsctmaeieiarr'idtcuedpeesatpummsacipeavserc,arnpatapDpliivleuzeelocdncnauuiaa'eiioadsiuasutiuribinccunruauzt{inutadnn'ientonnleanailraeilbriLntd;nrnod{sgrleaoersiiEai'leiounsacaeetn'dders,igarx,)rTieuniipreneatd'nsIf-c{eiijsaaa.a'detalgaonvpattipcitiacppdlualDasntdplrroreatehsbCiuu'ept.r-reualcotauzurritaroeile.stdadmrse.urn.tenvtpiengedpab,danlvarcnaulirictdouruanniuicnuariaeuccaontuuudlsruhlst.tol'aqongisucrlep,eurdeddpionupnaotrmtaieidpoldl"rnoui!z.sreguredbctp.nstDd.]csiipcaieeoitidgdn.ile.rittaClr.a'c.mnreesluuafloaearoiuiiaftii;tcna'.PantueaLatntatnisareiesciltiiabeotrddtp'c.runnterrdlsr'izaemnialnreieeoniltplMai$cae.cadmfine'e-ad-tvrnntalrilglnaanantadienntscri:alcaduiaudceun-iun?c-utLauonliiitie'iielll-.--ttili
Din pricina strdgniciei cu crarc colttalldatttrltttttl IrontuIui a
phstra,t secretul, biroul de spionaj al rttartritti t'at-titrr general a
aflat de tridarea aceasta abia lir inct'prtltrl lrrrrii or:ltltttllric. An1
delegai imediat doi ofiteri pentrrr tlcs<:opt't-it-r'rt Itttttt'or Iirelor
complotului, care duceau, probabil. irr ilrl*rior rrl {:irii

Ancheta inlreprinsi de dilec{iilt' rkr poli{it' rh' lrr Victti-r si

Praga a dus la arestarea soiici ltti [)ivl<o;i :r trrlrilui t'i So{ia

Iui Pivko nu qtia nimic de lriid:rrt'. I)n'sttpLttt<t:t do;rt'ci, sub in-
fluenta revolu{iei. soful ei pregirtisc o rui:;r'o:rlrr ;r '.oltl;rfilo'r' de

pe front.

il(.Al)l't'( )t"t \\xvtl

Marea otensivd irnpotriva ltaliei

Inci in luna august 1917, cind succesui italienilor in cea de
a unsprezecea bdtilie de pe Isonzo incepuse sI se contureze,
comandamentul austro-german hotdri ca, printr-o loviturd pu-
ternici, sd-i arunce pe ital,ibni dincolo de linia Tagliamento,
pentru a lichida primejdia ce amenin{a Triestul. Ca atare s-a
proiectat ca in luna septembrie flancul de nord ai lrontului de pe
Isonzo sd fie rupt in valea Flitcher gi lingd Karfreit. Germania
se invoi sd dea ;apte clivizii, din care se intenfiona sd se
stituie, irnpreuni cu un corp de armatd austriac, armata a con-
14-a
german5. Arrnata aceasta, precum gi arhbele armate ale gene-
ralului Boroewitsch, zru lost trecute in subordinea prin[ului llLr-
gen, in tinrp ce lronturile din Tirol $i Carinthiia s-au reunit intr-o
singurd grupare, sub comanda maregalului von Konrlrd. Prin
deplasarea de pe f"1ontul rislritean a 6 divizii austriccc ;i a unei

divizii din Tirol, efectivul gruplrii de izbirc de sub cornancla
prinlului Eugen ajunse la 36 divizii, in fa{a cirora se aflau 52
de divizii italiene.
Despre mdsurile pe care trebuia si le ia scrviciul de spio-
:rLr lost atra;i intr-o cLrrsi qi mPiavikorr:usl Ri afime oarriensot,atc.oImnanledlaunltual- naj am discutat cu maiorul Nikolai la 12 septembrie, la Baden
gi:,,pr.ii inaintate, ordoni ca qi la marele cartier gernlan de la (rgisnahe. Pcrrtru pistrarea

ct..r'tst;aiCccaillaeptoaierriittddaulrfieadpnutilunoluraiijuuctiobrpardriEnatpriereale{.tlietlededecasptrurtnr ldeghpiomdpMatei nsteradte[-' secretului pregiiirilor, incepind din ziua dc 20 septenrbrie le96-
turile po;tale gi telegrafice cu strlinitatea in raionul Salzburg

''lli 2\s

llrilt.l< Agram au iost intrerupte. Pentru a-i induce itl, Chiar a doua zi, trupele noastre au ajun.s la I'agiiamento .--
de armatd germane a crbiectivul imediat al ofensivei. Rapiditatea inaintirii ingreuna
(,ro;rr.o italieii, unul dintre corpurile deosebit do mult activitatca spiorrajrrlui radio; perioada acea-
.t's,,,,-.,.r,,l,,:,iiti,orp<lrtiuoiir'li.ip!ua'u.sci,etleisnmtaid{aeicaiunfdoiiennis,cTpgi ieer7onpterbo.rrzaTigilfouiiitltlzeoCi^ddaianediaioiinrnunftnaaainttegitie.{i-irClaieea.inglIretnmdrmrpai1tarunetsre,raltlareealTbcgeurisieatiseunti
csotardaatfeo.sLt apeIntnruo,i,ePmebrtrkic;t,lac"ltitittl-rtititttliutotritt:tlcrcclctrrlrltgari :griricltelczE.<ilrmdoaniaitne-,
italienii au introdus noi irrdicativc. l)rtr at:t:itstrt lc-a dzirtnat rnai
mult lor decit noua.
irrse-sgeirt"riinmtieslepiecrsdonr"a.lugi"eirrml adne insdrcinat cu cartiruirea. :r 4 r.rl'irtol:rl,lirirtltrtr:it'l1riitt:trl ,,irrrp;tclletat"
spionaj a. d-epus toate sfortirile La 3 noiembrie artrtitl:r rlitt
t:tt Il:ttrcul de
ip1iiirir"l,nnor.oturr.lunaf-uoapar2so,0itptrueisa,etip'indtreeecmcePubmmurisedtq,esiarutcmaroilneicntrra.aappmmtrudiincrsauturtleripeleeaialtilnueindafdlto{eoirmcmdueameateeSansllie'etTPfp,orrdaectiminionaatsesienelca--" staliile de radio de pe ironttrl
nord, pind in raionLtl Fier;r rli I)t'ilttt:l'o' l..ttcrttI accstli ne-a dat
posibilitate sd presupuncnr cii itrrlirrrrii irrtcrr{i0rrerrzii sii opunl
c-itru-it; slmn alizdrii optice gi coriul convorbirilor telefonice. o noud rezisten{d pe Piavc. (,itt'v;r I':ttliogratttc illtcrccptate 9i
mai mare rdspundere revenea deplasarea trupelor de la fl;rtrt:ttl <l<'ttortl :rl lrrtttrllci zr 4-a spre
li;t;i latati"i, ceb noi rtlrstrrvrtt-o ;ttt
spio' cseuads-ti deplasare pe oarc rtttt t:<tttIirmat a-
presupunere.
naiuiul ,udio. Am pui 1a dispozi{ia comandamentului armatei La 6 noientbrie trupelc Itoastre itrt 1i ttt:t:ttt lini:r iortiftiba-
,,"i+-i o,,Penkala'''cu colaboiatoii incerca{i'-,,Penkala", tiilor italiene Friul cle nord;i Irriul de sud, iar la l0 noiembrie
qi gru- au ocupat malul risdritean al riului Piave, plnl la gurile lui.

cpptp"-oe.riiim;"m'Ilisi',ateoleu"jnnd-uizptuinioucirictunoaeeaaudatameifvttpoeieilisanaa'sstsrdasdmimrdena"pauutaieiimrstsi{oetiertaeentpts-,iurnpolileutendrci,autimdlvncaeolsauii2jnuqod_2tgrireiaeoia;lrceasulbtlpooa-cmeamaonrnbmbieureia'ninelnot,p,edr*:atuaaptrtmnremtmugeaiaiin.:t-taa,tte,ull^illaeu--a,nlf'"l2iaT-ptdaee:e" De doui zile, comunicatele de rdzboi ale biroului italian
de presd nu mai apireau cu semndtura lui Cadorna, ci cu sem-
nitura generalului Diaz, noul Eef al statului major al comanda-
mentului suprerTl.
Potrivit gtirilor de agentura noastrS,
bu toate acestea, italienii, increziiori in foria intdririlor ;i rezer- "Orlando, noul prim furnizate Cadorna Ei
velor lor, nu se indoiau cd vor respinge cu succes orice ofensivd ministru, impreund cu Llciyd qi
George
?mo'jru#nflersu;sunt;neerslicl{ifvctiioiiaolorma,uprflaiergpanmhmidrttraaae,umi{ntiaizielnsoilnu{itroataautrbf.ldudmiIclineiuadi2tatteeao4farlaiidroaardecnlectdodtsermdadaeabnrcsrsrteieielflazue.sbngitciaaoiae.,sieSicdannSiteecnire-riznavviadeiascorlfeeiiiilueraaictlliuiFsnnlt5nloicacasadpiumtrifrcinuvuiesnirneciensdfaaaeet- ' Painleve, luard parte la consiliul de rdzboi de la Nervi, la care
se hotirl sd se trimitd in ajutorul unitifilor italiene oprite pe
Piave 350 000 de fra,ncezi gi englezi. In schirnb, comanda pe
frontul italian trebuia sd treaci in miinile lui Foch.
Armata a 2-a italian5, puternic zdruncinati de pierderile
grele suferite, a fost trecuti in rezervd gi inlocuitd cu armata a
.4-a. Pes,te pufin, aflaldm cd statul major al armatei a 2-a se in-
intariti" De asentenea mai existau indicii, care insd nu insuflau stalase la Barbarano, la sud de Vicenza. Faptul acesta, ca gi de-
incredere, precum cd cadorna ar pozifiile oiilerilor prizonieri, nu ne mai lnglduiau sd ne indoim
fi concentrat in sectorul Tre-

viso sau Vicenza rnari rezerve de trupe din care se constituise o asupra invergunatei rezistenfe pe care inamicul avea s-o opund
noud armat5, armata a 6-a.
ldoest2u4noacdtoimntbreriece1le91m7,azi ibiunnecapteenoilreuns,,iFvaennkoaalas"t' rlijneara ,dinColo de Piave. Legltura cu frontul din Tirol fuscse asigu-
in Ziua
toi, a ratd prin linia Monte-Tomba, Monte-Grappa, Sasso-Rosso,
Monte-Sizemol pe care italienii o intiriserl puternic din timp.
r,"ir'li,ruu,,,'net*ilnril^6aialrtfrcaoc.ad,srestteatpa,d'tpadiil"uldeurce"unitptai:tilin,ie,riInrmuelapidla,Mecsahr-areaedtaiirmodA"sa.phnirSnuiapdntri{tiaecucib,uutttrcnreueclrpuiiaenczdr.uinciinoucaancsreeetalrein,uodncuiuunS-i Din partea agenturilor din Franfa, Spania gi Elve{ia ne
-'scoisiefaeuranteenguimgiorsaetele.gDtierispdreesparceeadsetpalassearveoarbtreuap, edloer Antantei pe
altfel, pretu-
tindeni. Punctul austriac de spionaj din Genova ne lngtiinfd cI
rrrnrii ;i pe frontul din Carin'thia.

''1)ll 221

rrrr('l(' lrnitefi franceze, cuprinse de indignare, refuzari si plece O dati cu sosirea englezilor gi a francezilor in Italia, in fa{a
,rir'ru;;.rur:.'ri*-taI'eitroir's;.rilt;-nua-a"luiiin;dnluie6adrprciucuntneis"voIpituottataailcmt-itaeeipfu.,rniuudoceaadaoirloaemmrgceia'agcirurieele*o'"lcausisiftcradsau{t.rialeiIltne,v,mtcor,eir'afPb-rjteaeoimanrr,uikop-laa,d_lraoelda"ssepsfs2urocerl"odps-nluoeocsrsioieeirrnemsedaeabarcmtdineii'--,-
v"i-z-i"eii"-4"6oduepitn;fadn;te2r2iespfrraenc2e3zXno. iembrie, la ordinul Eefului trans- rnaeqtriior noEtri in domeniul spionajului radtio 9i al descifririi
s-au'ridicat piobleme cu totul noi. Greutb{ilc erau mirite 9i de
;ims-i,iEdis"ilpTeelr;eIdiio;isripo"cb:iatlal;tuapier"j"orian;iiit.i""e''tti"ar.Dl;'o"LnumlaEei,rumtnvatpariiieejtduarolenetredrfiatrtce.entSuiuolgt,lirmrotpiiecaui"ntsdiElnauuigpuelilin"tieinae"npoic6e,lon;uttii,tiastoevtealclrife'o,nedmai,qlcinco"oeaifslnriauirrd.smietsveetpecaaaainrlvaolenitsnaoziregfaotturnidau-ctilqai.ntallcr9iierccitietiedl5ierelndoir.epeeerdud-dipp.tsaueeaaqdettsdcfooerleoreedacra.PlsctutddetSd,saeltidji-isla'odniilbnIios"nnearecpaurr1uaarppei-t1nrum.crezr:cettpiaao.negiim.njrm.aalr1eotsvut,uu1eltaclllat,pna:iur:lpusiis"mancrcreotadiauaeqn-rt,illi
faptul cd inijial irupele se agezard la odihnl ;i <let:i cazurile de
un;",l*uno;"e"on;a"in"puu",ttr;rialo-uiLudJr;tti";oiu.-ni;"l;mepltietfSc."pifaIlaaoonr,l;re,ori,tapcnpaglJilaencipuncntfestuie<'nm.rfslancJroeiteoatrat'spnei"isleuettfutrs,iura,irelSuzri{dfnlsiiriu"aicii,lnnl,aiueftc(-ioasdevnlilellzaooiub.inspttinieendmedasipersnedILciflleiriseealeuagrolaeundopdalcteeci'uuoridfpralreioectuiardetcr)nreiaueoaintpuadiusen.el-motsmlR-rlcfianasraoasdipigunleeojnclurrgeiilcrrezaaadieanre-t- folosire a radioului erau rare. Din fericire, rloi i:ttlcscsem incd
utmd'="oni"iner-.".n"-tAlD*tAnulibr.iiu-a-ioRnlni;r's$iJiatmdmai.uoctsnimsfiirrauueg,piutgeruilnermla'n{ienefqiroactldioalruersi'lpeidtuRessEosteaimp'ddlreieeienle,se'Eildtceuieafnuarrlefacimaudtl.riieodasg-iinunresurnmesRiaieiotgmemitnaiililoniinicraicamoermepaquafiiisntilReadorluarSi-'-- in Balcani un bogat material in privinfa lt'giitttrilor rrrrlio ale
ip.sp1",-,ouiltiieniiltl"ia4ati,co,e.,.ndap,.t;l,t,ml1iu.nni"tniLniseAreaduire.lfafairreoAmair"sBit",detda,ieeeddollectdesaoakennllrbiomu"oaindtrmidaidolaejearufg,il'niiaimrcsaetadepvccrsieouendenaridiaoaanespslnrtvacreoteoritlcnaopaciipnresorieeae'nloatdf-rnouseiaiiinunrlt.ulopetaaiirm,reisnmldeuateecasolrniteafmdsirzreiegcia^ttenicitpo.adotriepuLmruuspe-"-"-i francezilor. Pentt'it a se familiariza qi crr rrrctodt'lc crrglczc, rot-
mistrul Bucher a lost detagat pentru tkruii siipt:irnirri la ccntrul
'.rtrsclor. german de descifrare de la Spa. Prinra rarliogr';rrrrii lranr'.ezd a
fost interceptati la 23 decembrie 1917.

Intre timp, incd la jumitatea lunii dcr:ctlbrir'. stabiliram
ci intiririle franceze (armata a l0-:r) eratr :rlt:iiluitc rllin corpu-
rile l2 gi 3l armatd. Mai puiin sigure eriru infortrr;rfiile noastre
despre efectivele englezilor. Totrr;i aflast'nr t':i ci :rrluscserl cor-

purile I I 9i 14 armatd.
La inceputul lunili rlecenrbric l1)17 to:r'1c simptolnclc ne
aratali ci inamicii sc vor Iirnitzr inifial la apiirare. l)e aseme-
nea, int5rirea sectorului intre Brenta si Piave ne dovedi cI
tocmai aici se a;teapti ei la primejdia cea mai mare.

Dupii infringerea suferitd, csotanrteinagemntoerleal--lpBogl8itiqcii a trupelor
italiene, completate ln pripd cu
cu o parte
din contingentul 1899, l6sa firegte de dorit. Intr-un ordin inter-
ceptat de noi, dat de comandantul diviziei 56, se preconiza su-

pravegherea atentd a solda{ilor gi aplicarea celor mai drastice
rnisuri disciplinare in caz de d'escoperire a unor ac{iuni nepa-
triotice. Relaliile dintre trupele Antantei erau
ftinrcioridnadtoei.aDlle, sdee-
ori aveau loc intle soldafi ciocniri, provocate,
Iipsa de respecrt a francezilor gi fa{I
fuseseri en-glezilor de italieni, care
atit de crunt bitu{i.

lia de la Karfreit era cuprinsd o laudi migulitoaie 1a adresa ac-
tivitnlii spionajului nostru prin radio :

,,E suficient sd ardtdm nivelul ridicat al dezvoltlrii activi-
tSfii de radioascufihre la inamic, completat cu uimitoarele rea-
lizdri in domeniul descifrdrii cifrurilor, Reperind stafiile noastre
cle radio gi descifrind radiogramele, inamiiul a reugit sd identi-
fice cdile noastre de retragere. Documentele capturate dupi ter-

minarea rizboiului ne arati cI inamicul a descoperit aproape
tcate cifrurile noastre, inclusiv cele mai i:orlplica'te gi mai se-
crete (,,Corriere della Sera", 19 august l9l9).

223

tii,,n:r..i,,i,rri,,,r'rni,liln,jiuiln,.t;,ri",'r,lri,ii',iI"pnri'"r/,nliri.{crr'1nr;'vt'irrli.i,c,:n,,tai,rrl,,lid,t,si,,rtrdU,sr.a't'P,'rlterc,n,drtc;e'rrcltrt;ritrnlncniinril,;cntkiceiidl,i;;aiat-n,.rIurip"plcr.iali"uituo,nNthOfifrBrJ;gl;o"";;;*;c;;lrn;tt;i;;;''iiiur-i"i;;ii;"l'tit;;.m;;l.*t;u;ii:nmoie,i"Lt"m'rbJu-egiutaiAdr#l*ofujdiio""daap'uttufrdceto"pered.plsdiclucoslnt.te'aPtreiloc,-n.etla-ei.roedtiaat,tcvBearvdoedvoalreorireouiemi-etatoonaatnrreaI*td"riisiw'brineged.euaoiprgtcauirus9straeupctilifrnnsvpuehouuirifllfns'eoaun-vtftacp{ilueFoeruutleEuinrn"rldaai1leaPnautuKdtsc,ecrstuoo,9idnoh,,sdPnnnkelria,roireaiutacancl_lsa6adEai-r-.i cim.v.admoltraiirdeaze"ioadbpin.itotspiuuu'iifipinontr"."teaidrsao"AartJtrrlenninruis"l"eaiosleclauusjamrrd,itpd.dpgtaPlitromla"riaiailuacr"epl,trmuaretVr"l^tel,a"esuasrdtnire'"n""J;oJ;l';-i'nvii'l;'i'Liieui'r*li;!.,i;'r'rr.oa-pu;""ipun;feiut;p;i.n.tkri;"'"oa"tgp;pir.i's1q.t"'iltt,t""eti"i'1cralf1'arai1lir.l.ip1t'pi;.,.al'it.,tl;r'r',!.liit.retcpzt.rl;.l;.rr'ttlmrb1r'tllatri'l1ttro,o,''ur';);Vilrrritluil'rs-i,rllctlol'rtui:;rr,.'titrot1ii'lt:,il"rn,lrio)t'ctzra';aiegv:l'r1rro"p'dttriElt't'rfrr,.er.,o't'r:1r"inaltrlts,rdiilrtrpitt[iit:ts.nde.crstcrstleteitc;rIisliacvidrlpsri0titrlniatetaneT:'pfrtifoieTtreolrauosroirae--i-e--lll
n,er,i^dmi;ii,iiiniinu,f.u-g;xno;lieliiriafaai;lio1iilosteih.isi.;nefti]if'ot,oet#5drtiddS;"rfiec;.il.s2Jemal*g";;l;oneiiatpi;D"gii;u'ienn{;ioi;;inbn;-inraonfini;dcI'ianfnpqfitci;ai*trifto""uLiete'ulued."tnluarlo,oc"rmrlrct'antsioo."a;rcednitninttenmr;,i'gurrIan,nEieos-nitiienia,iaeatdsnnoou1t-,.rn{e,n;lit"ent,iri,iu.ulattn"t;dsnlue.ziUeiurlra;*".narloi.ii.iracvi"rr.zran,.;F,"";inoJni'.-,iT;rt^"i.nioiriucoe"rm"c;rri"eui-ait"nhuitri,insti"tullii,r.ii",e"lf'tr,st."itui'trgaurutiu"i'trila-."u;;edtni"iie-nr,ti'.,nirr.iia,r,tiirti'totu,rtiaa,erul'uUl,imarl,",isltis,'[tr"zol.ciL,riieml,nefpupet"ileu,cuuiclr.nriu"E1.kvtmuprr,*rd'1ei.'lrr1zt'til"tt..'agcmi0rixoti'lcaitu1n,'in,i:tetrdrr2neulitia.irt,lasmetiteDt3^livjlsllpuidttrsrcldntipai'mraeferiel(paEb:eegitlll,,zu'mlcdi:uil'ibtaEednin,om'elrt,ttrofaetacDnoil;n:luletirrrai:frtt:msgsitl:ilaaiarel'erri)uarluplrlg-aocrcdiluoi.rbiinlii.de:tarr:loreeirc-trirrrilnereerlvnrtrrErsrolelitrr1enirMualva.crtliretl9"ln;tiruorjgarcl,'l'g.1iiifctiitrpilchuutcse6t,datairtdtod(tkiasr:en.toe}asniaeeu,nfeanedDrloilaordocdelntisircecenseaieaul"terdtrturten'dssaeri.trsledltlergcediicirlAipciticanS't;.is.o.ieaplimtszScoietaadcnrPlantshtnaapeiflampfzielenovrvaitrarnduorrtai.liriaiij.-ni-u-e'-'i----r
St;;tit,;iiiua;o;?"tifi;la";r;st.;f;aui"d,;aja;i;it[illt"rIIte.;i;i;nnJi,'p;l,ntu-ai;.;'tp.'".inticri;;r:i"isu;'om:.*r-mui,cl;;tb"lroprnii,a"dta;uuf;fortiiu;f6iiupl.cru1;;*^or".oi";;i'"mia,,.;.if"tniei,;O;pluiuauni'urar"i"nsoiu,*';r.1,doifue;vilioanl.lie"-nbisirmiiririiliiit'luJFn'it';e3nd-igetu*'^n-oilthit;antt"ia.o"sui;u'{-;rsuT';ireli;tpnt;t!udlitria;eadtii"el';io"s'rd",lia;mu,i'ji;ifamnuit-ar"u"pnuf'spud-itnudenie""otd.inaian*s1'.iiebcrrnrre"imaitiutcvttauusecanacienlplrrlsa-aere4'diicatitordeseeaua-tdneaiilnlr.ruadeitnoneuooedlotsgjnssi'co'uSittecsitsanolrpoiidmoerandnmerebtrresaougesia.tettnrl,a'as-unrsmicaeane-aieeh.1acinrcze9l(€ltvuao-ati:4ian1rttrcrtadoe,.smsiactus,aamettcpaulpsasmdoitpdrctusnueoene-tbi---ll-i''
piere de Cormona,l- zonieriilmpdrtdgesccumaimareugurinfidiferiteinforma|ii

i.itpliilrsnii;iillecuterap;;urnan;;ibonfe#6dtaPoli'iero.;cs";cruir;jse.ieleieeeii".;ansls;,iuir;ftu"iuir"oafltcmoeu^*rrd.rnnaT'u,auistroJ"iiceser,e-"rieua.rolirlri.idia"ontirnir.ouSm"1iaaui,.roc",teiaal.ii,l'eortt^l*;eE"iJ"'ot.*i"-rl-"lm'et"dit;ieae'pul'.'geu;"r;l"ireai;'iite""rltrlz"rteiot*r*f"tpnirioi'i"uftipo'5rirt"tu"ued1gii8ti.,ieigseo(etcDosoiViid-atcaiaeelulriir.iaist.ilne;t-lturti.setapg"rme"siursedmecaieidsmbssimide,sttcniiaitrp'etaeerdcoloooidrnhrieuerlebtleeae.arnlamamirrsvnido',ibitaeaericeilinererannuesidnmcfprtieoattrnirieiomoenndvdaan.oiitcasageptiatcas{rtlesiuimejurutti.aide.lmn.aaatdp'eoiectclercaeacnenollfuuoe5stlrveaipinbcctttidetltenaoasueaeai-------i'' compatriotilor lor.

ciilor neeliberate. statului major al corpului 5 armati inamic' sbiqceulieno.atm"resuUdaeu"zanlp'odprrmaiianilrettatueingturlaietateeltsesrnaiutdttaoieecpi"noi-tr'{Jsldaiieee'f1'i"biiJii*trtdidiGipe'iizirp1i*ebioT"zoz"ep;itt"nifr"!ttitfcaztIooau6iprint"fulpioI"ernsrarr'sii.hiettleoirri.ul"ocd"dgecfeiic.ureann.[o.i.dfciepat$.orpiienrec.ifi.onlutcrr-namu.rtrne1aI^nfliiltniue,pIrrloucost-c--t

l)oi:rtmentele z'Js

'rs

:lil.l

CAPITOLUL XXXVIII Chiar de la inceputul razboiului, Anglia a rlat dovadd de o
miiestrie neintrecutd in privin{a crtriirii tttrci rttntosfer'e ostile,
in lirile neutre, fa{I de Puterile Ccntrale. Mli'estria aceasta o
Austro-Ungaria trebuie ninricit6... timpurile pcrsccu{it:i, orgirnizatir frr chip clasic
poseda incS din
Infringerea italienilor gi ieqirea Rusiei din rdzboi nu nu' impotriva lui Napoleon L Dc <l:t t:r ;rt't'rtst;r Altgli;r pot'ni lit des-
mai ci n-iu sldbit voinla Antantei de a continua rizboiul, ci,
drimpotrivd, au intdrit-o gi mai mult. Lucrul acesta s-a manifes- AfdrEisutrraor-eUanugnaeriiepi igoipGagearmndatn: icgir,arlrrrclilort;rrrsrcI irr rrrtrl(:rt':r rcvohr{ionlrii
{at prin venirea la putere in Fran{a a celui mai invergunht adept
(:olnpells;r lstfel ncince-

al d'eLsafd'gcuorndfreiirinrdfazbAoniutalunitbpii,ndca1raevaictaovriuat flioncaldla-sflcrEl6imtueln..cleuanui"i tatele insuccese ale Antantci.
octombrie 1917, la Rapallo, se lud hotdrirea de a se constitui un
comandament suprem'comun, in frunte cu Foch, Wilson,Ei. Ga* tUan{igeIangiiiiatiaadellr,uacouerrgecaaonneidziuaisnreeartn:tttogtndt:tlltrr:ti<ttttrltittis', prt:il'rt<3ltl-iivlttr:zrir.rtttt.'l:(rIitll:lirrttctt'lsrit'tin'rlil;r,rrirl;iiiirrdActculpsrutlrgtoui--l
anu-iui 1916, de aceeagi munc:i s'it ot:ttprtt ;i 5<rlrrl st't:{ici de spip-
Corna. La incepuful lunii decembrie a avut loc o noui conferinti, naj, generalul Mac Dono, ittllllt'ttttii t:tt 5r:Ittl rlirt't:{it'i tk: spio-
de d,ata aceasta la Paris, in cadrul cireia Cl6menceau lncerci
sh realizeze un comandament suprem unic: pe usca't conducerea rraj, feneralul l(oqueril, t::ttc org;rtrizii rlisllitr<lirt'ir tttitltifesterlor
trebuia sd se glseascd ln mliniille francezilor, pe mare -_ in mii- pe front. Ulterior a fost
conslitrrilii'.r'g:rttiz:rlit'vrrs,t?i, in frunte
cu vicontele Nortclifi - pctrtrtt {iirilt'inanric:t:, 1i in frunte cu
anm;leereicnagnleilzoirlo. rP, rioaprutnreebreuarilaecdeaesdtaomn-eanifuolsetcaocncoempitcat-i- in miinile lfsiroaante,alcueesatarocg-eeusrnmtguaaianrd.dlodererdaHucl.olDntod. utWcsrdenlrsdi,er i-aWrikuphltcaermrttiortSrt tdfcteeirdiHlc,asminSeilert-otrotnrne_.FWSif.cact--
Datoriti legiilurilor sale, serviciul nos'tru de spionaj putea
pune la lndemfna sprnsndlamentului nostr-u suprem-informatii
precise asupra acestor hotiriri. Constatind cd cele 170 de di- Activ-itatea de rispindire a materialului de agitatie pe lron-
vizii, cur" se ailau in Franfa, aveau sd fie divizii tul italian era condusd din Padtua, de cdtre o comisie speciali
intdrite cu 4 de propagandd ln frunte cu colonelul italian Siciliani. Din acea-
din Anglia gi cu l0 divizii anglo-franceze de pe frontul italian,
idtael'isepniiolonra-jpaepirrterucieresciutucaefriiareainVmenoedtuiel icfuuvseensiet. Contra- std-cornisie, ca reprezentanti ai altor idri, fdceau parte: locote-
serviciu-l aminath nent-colonelul englez Grenwil-Backer, maiorul francez Grausse,
ofensiva precum Ei reprezentantii ,,popoarelor asuprite", care puteau si
pentru un termen niai indepdrtat, cind armata italiand se va fi cadd la intelegere mai ugor decit oricine cu conceti{enii lor din
reficut de pe urma infringerii.
Pornind de la f aptulld linia frontului din Franta trebuia striinitate. Zilnic, cu ajr.rtorul avioanelor, proiectilelor, r,a-
tj0 divizii anglo-franceze,--reieqea ci in. pri- chetelor qi al patrulelor, erau rdspindite pe front aproape un
ocgrpatd de aproape milion de exemplare de maniieste. Gramafoanele, plasate in
inivara anului 19lB pmreaciurmdmsiinedaivuizdiitleispcoanriebiluermcaaureszierfvied un
numdr de 74 divizii, tranqee, chemau pe solda{i si treacd de partea inamicului. In
in- spatele adinc al frontului activita'tea era dusl cu ajutorul orga-

loopceuirtae{idi ehtorutipiletolearaem. ePficoasnibeilintaotueasosi'nilteti,rnireimi afrtourniztuatleuiindcini p,entru nizaliei lui Haest, precum gi prin olandezi, elvefieni gi spanio,li
Mace- care cdldioreau prin Austria gi Germania sub masca de negus-

donia'cu trupe de pe frontul francez era exclusd' Era foarrte pro- tori. Unul dintre agentii centrului de agitatie, pe nume Jakson,
blematici gi'deplaiarea trupelor celor 8 divizii-engleze qi 5 in-
sdeienpeutecaaure'aa;cte{ipotnaaoupienraS{iiiraiactEivieM,. edseompoatraemaiam. pPlorainreu, rdminapraertenau iEi procurd la Roterdtam o tipografie qi se apucd sd scoati un
buletin infcrrmativ. De asemenea el cumpdrra ziare olandeze, in-
fiin{d puncte conspirative de transmitere a materialelor de agi-
armatei de la Salonic. ta{ie. ocuplndu-se impreund cu Tinsley qi de spionajul militar.
S.U.A. nu erau mai pu{in belicoase decft alia{ii lor. Lucrul Firegte cd propaganda aceasta intensd se sprijinea pe anu-

acesta era dovedit de deilara{ia de rdzboi impotriva Austro-Un- rnite cercuri cehe gi jugoslave, pe polonezi gi romini. Se sublinia
gariei, dati publicitltii la 7 decernbrie 1917.
cu foarte multd iscusin{i primejdia subordondrii Ar"rstro-Unga-

:r20 22-7

ltIi,rrir,plir'rliitrrrll.lliulvrcrirrnorlovtrsvicaplrtoi ol-itl"iic.et'fl[ff'til"u-teii-tcM;.o;-lulg;l;qoticJned' aup-Gir'elclmuma"n'cuideui'AfAoulsfoitrsrmiiateaetiiirnlae prin' lil{hosl

prin- con
ov a c6, ^i dn?tul',.'lIln i t o1; lfi"li ]', f "ii' ill,l !t' i?i g, Tf
fel q[ s i mf u,:*;r "t,?1,3
dm ::1: "ll;r?" 1",*, :i";"llf,i,
"?L'j:
lir'l
':ti,M'rmsiiura,";lerurroai"eaaaiuann'atrrnanr'liniustprasdtfpr'"u'aniiadcsuse'efnUmer"pilarnbiuf,ustrec"rei*tuititlernegmulru-nputsrziairutiiufrilllieptz-ooa.aumgdlirrdr"a,cnnoeeidu.uteimapnorb*cpiarunoti"aaidue"lirg?oiilstsi;ttti"ni'rtl"ii'i;;rriii'#lil'rjie?i;r'eueoi-;i;ett-iacii'Lc-l"t"a;ela;;o"?"t';i;il'ti;tn'd;;qi"ii;cg;i;pitiet;iin;ttf"p;"-tc;l;'t;liue,;n;i'n""s-icrtDidg""immtt-apfieu;ieu"f"rsa"rieiqdoatna.:eta"dicl"eltegsl";etose"ne.rte,-irutielm.adaliLsiuaXo"oeaetisn?serndn'uoultanaleeisZeldldtasetarmi"d:el'aeaunAr:in'osar1tnnirznoumemnrbe1uittitie"aieaaaude."iat*rtrnttAseeziep:u1ienar,ireurq9cb,litcati,1imizeaeel-"l98esesauAi}ht'1ctxtu,leruibrpmlBgiuirnteetga:'ennnizdnanZitccealig:usdiateoeelcars""-ri-'e'e-''
li*#;i;il#:,"-bni,tffi ;i'#'"ir#Ht-t'iHt**1
PorotSbsclzmreeviDmcatulltbiareuunooearaciagttezarnnieesunrlfol'eretriidiuaiaSRdrteeeeladonBiIiudoac{leilItsnnullluaisienotteuueavi.ursfaiaf.iaeaa'exlrlrilllaaCgaglsta)poaslDmgalijSmau,efue.et6hrfeeupri]aemtuaitengnlnd"eerraa,aauaoidrne"tiorifbr;aulrititaspns""irciai"seuirteunac.ininneenailepilEdreur"latics-nnrul.icdit.t"iEearaae'vuietonipBrtirneiuakall"ietpi.p'vce;uJr'i'ii,'';^unn";'ile,eirl;f*ll;'c'gi"ie"rai'ijt;cflin;,trJui''U""i,isu;tnf,;;"eait'n'#-'#prii'or;';ilip;l?:o"'urdiniuillEqffn"";'"i;iuisilif"gt"n-Uipt'sgi''icit;rirluis"rd"i'it;uiio"r'ti";n'ift;if-;eeiitl"'"rtr.sr1^l1"iuigip"i"cp"it"daiN'cp;;car'ii'rt1uiinia'e;r*iiorinnatf9ip!iia"ozre{alr,ip1taouut'ueatzpjlbl8".au"r^aYlsnua'raatn,"ugtqi9Btitriicgot.iano.t4nacui'r}3jwufa-i'n.a"e9urgss.npr*s-tsntutavrocu-meaniiiesodtaapslieaafLttlnc'cididih;ilroxocl'znvlgaieoilerpmriidieeteitransiiitnldeairieezdlsh"eirginadesidnqanrdg-ee,ndittiucilalu'eoeiiltetepfaoat'ttasrM'ginulin?rvietiuvurephresdtio'a'reRaieincae'ftccsssEsptulaa'Lrlt-uaoeeoideeoeeii-sptotlPaunmnueiiart-rcmnnlsecurasibltcranocnnaiagiceunooaleAlrtouie'erendtnla-cdOioOlnirdgpcvipnliiunteforrlsccoolraaseelmouogaaairfoucnfnbsaldtiripaneniaatnl'ttetus*utinddreir-pdrsisCsinonaicneociilaeroraupc--eooa--b'ciltie-e'ei''-'---i- ff lif{fi;',iltr}i;xqt*,.;i?ili{*i';,Tl'1'','ffi f
t*; ':'l:Wft irea soldalilor slavl
;; ;' min"'agadjocserit3c;itnet1rre-mau ic.iuo,1in$s"istlt:eTnut"alX'l's,|.jp',Xrti"i'i?":Hii"fifi- p 'ffi X,$Xf ceho -

un"do;r ai rop"u g, n de
statul
tt"i?:,rtilie^ 1er8
uanagvaurtiaro"'cl.arac*a"re':'1Xl'?lliJi,'';,"8?3;f;t11
nuitt.o
W"r"aptsiio'tn.'"ti;^
E limpede care l?::u" serviciul in cadrul le-

ca transfugii

Hfti#s4il#;lnt'T:*-u:*;l***t,;:iiti;iiii:Ult"*n*"l;rinicp5naro;oatp;iirratite_ors"isuorttpatnrioepi"cnnm"td.tir*'mloi,ectanot,aorvtputriiai'ennnt,'riog,gqu'9uirL,efodirit'!Ji,"r?fJe3iIi#li'irliL"i"aniduii!'1'ni:"'t;iTalai;,;i"'"ij';nu'..;pi,'"ait!r"oi""?t1irrroutiJleu:ril:'r'i,'iplii"s,i"r'J):iitm'l*'ztl3ifr":o:{':'lr*e"1aiiri"J,a;ni.":i'iiint:,;u:dii1ut?'"enit-iil"-irepim,nii"Tae:"u=,um:lliaii"t'mnifguie'fg;pi;md,d"o'eidi.?ts:ibr:tni"z'eiriiu'tr:aooa"oattmcrTui:ampd'!"lgTiuagciiti'e#arrluteiinie?cnfna-iii
ua,onciutiuland"ililonartrKnei,rirsiiaioln'rourrTul'^i'itr{pt.'rii-zi*Jopni'e*qr'..i ult1l"o^:t:r1,1;1u1aLi'3rcr.us",rv"eHihaelicmie'e;sitnr'ij:dia:.imd;?ipno;l:tarfiglv6lai-
rir*ui,"'fi *i?f?ll;lht# ",;*: I;,;lisuri care se lual
;a.c"tiiXvit*dili?u'ilu*'ufm"ri?i.i1*"1i"=o.n{ ;"'irl*"roilid.lul iirilii'ai-J""op nttt"raiisltp:iollnlaj' a ce st ei

ale ca-

:l:lii 229

rila lor[t' <levt:nirii insuficiente pentru lndeplinirea numeroase- al trupelor. Mii de dezertori au fost prinqi' fdri ca "verzii" si
r;liil;o,rn':r,t;i'tiiJ,lniit'o.iitrc,rt,c,it;*esir;btii,ioc;ttt;ti"u[tttra;,tite"-Gu;fllter-n"aop]innr";;n'ut;;'u';ilnliuliiluta,aiit.rluuVgpetitloeiS"nrrdeaaoalblir"amngiepagrfeingrioodti.zs\nueaDttaiirnereinierazasvopuonidrnaiiiclemoiifrnsrposadpintnuallgtiin'cupte'chlsmtuZeeidio'ilmiinmAndoaiseabta.iflzlepaeporler'ondgraceselpdotiecapnnoiaeltnndla-'-
iorr;sia;ni itz"a;;logrins"ulpor.aaagflalotme einr"attr,ecseerea.flDaairntrvarnesmpeoartualcefeeraovlniatr''-o!":s,l-- nuliC:ri"npi;,uo*l;ilpdiPmrtt"eoinn';i'dnh;r'faiof"TeunKi"r.rliCEsplr;uoefoeciifiaeausii"l";ointzfaiioJndteosrpicsmrciui;t1cufrt'uza"-doevtfee'raeulJinaiiruigouo,tpCaJnd"'l'dim;destbna;Sfgitsae;sl*'lr;qrlcnt"Ctaraitieu"ro";eiuiacaioodalo;itateilig;iailvsdu-rtSdenrsire;ruanri;eddaea;'dcarp*;ctuliiciaiitt;bt;i,;r"rdfoixsaua.;ul"setaur's;eo,isee;iloeitEeaofte1ifiatprto;;tudnon;tttdlrzr,acieldfenrrla",eiilcucetnreulz;-aeuc,"in]"reino.da;iacwmNitrucirumrrn;.pln*iitto'*.t.lerobero"inrtmreudiri.r.oh;fletu,a.aiaau"uialam"-iruttutnrdr"".rgl"1aetnd;rrrz"inrliest""gi..nz-$piout.,tzdb.pn,in*"eulaocr.fatn,p"t*ieor-tpi]eeiri"d'",tivdon"d,rie.ii&nlau.*"l;,rtttrinn*ooJniu".;tin"iiuofiuuiJi'ioi;nriadi,uuf6ofoi;il'fri;llr;6-i'';ir"itaroiiipi;ti;tgn'li-"usr-l"u;l;dnili'itn;"irttt.;*'L-'rfg;li,ti,ec'i'o;0aq'lun;"'*cti{-'"ii";"t;i-ti"'iiAnJi'r-a"af;9;ir,li"is^c'nllp"icr;ai''l't"r'''e.il,Lr"ai".a-"."mtiut'd'tlou"et;iiuo,p"piit;"r,ru;i;i;iiir'o"",,l-nli*ita.no"nCf;,l;imE;rtt""|ii,ieelsu""i'rb'-Lii-nt'r,s'i;ri*"r"irittiuititiiliiittpial'jclTe'rtl.eipnufnaJ*''ii;ig'iicini"i,usi:pit"guttff"icclranpt.rurlrra"tei"eit;M"rsiuitot-iilainsi"oi;tlrn..aie"ntni"i'l"i*'eep;iflttttntit"r"nn*al,id'a.icpi"i.bInt'u"sitqcPnta;.iiius.an"ir"riaptiasarta".ieIei"eeilTi'iriaifdoenlaa{ias,tis,r'rtdi*i.,is,rrriibLe-.inmlzocvsiiqptsaint)naitl.=sapi'ltrs;reecreie[re''uut"riraprirncti!eiettt,utvnturi"co-lso'nonrrairs.iuiri,e;iedu.x-reui'veutsno'iirdtroas?9snitis'tnma.uatlarilrn'sulnli"'drru-nloaseueutelipd-ccirsrnat"tlrslnbtansirtirlmom'ee'9pduidstisiteericuIvrndnotddatii".mrEmirce"leIsniru,rou-neitiirltrgu'latsnernm-actod"eiiiisttoPu4drtu:epsdtdni:liiprg1cet^ciauifrl.Buiitpi1marnragldiegiBno.crrlli^tgieopd.lergeeiliondaat.'oinldiip-iepupoipeinietincss-1tindipdlernrntd-tis.dt,uardresarnue6iiieteitla:qebcerzefinr-aesvif<irritenmddgcesprpr'.tgnervie'rsurjz,it3scp:a,Eioivdoserera'cTfirratnl,ii]iurpsaeunaeainoepttasqu.p"o'inr'n-cimnrmredrilr1lrelrnvrll-midun'iroh.veioudvucdiepanoide.L'elo1luimtrzutceettrpeiceac{aueareroDniani-ateei-li-ianefnratrioltisaa^rspadmvnastuacuuasseaclnatsaebcigeine^idrereio'olj'iiTalopiortuaae-aartuabaurtanhrlo'tnltp9ciemru9fle.zamlinnoultnrioaiuodtmceaeaneeiaergeesa1d-enpd-ariaenisailarrn-aar-di-inte'iut'8l5-a'iesai-t-ifik-eite'i-'l'^.
f;;ti; ;;.1. ajptorElita. vagoanete de pasageri erau continuu
.;;;;r;j;;"trt"l'"o.tigur ca- aceasta ingreuna controlul' dtnd 231

friiispv,r;a;mie6;oaof"iena.0sll.arnintri0i-babt*e"eAib"ir,lli--reuiT,;lcaid.ura""ai."fgPt",r"eeceuF-"eoulisrapn"nuitb-etriiur*oiirtdxzuuin9cropo,daitcuain8erdru"aeisiimeunoa"teqr.u'er"iilpnli"rooduratrdlesroa"tseuecrdpepuaulbeorximooc"lprtupritiaefiaduplridnflranztrdqeta"itsebetertof,fiaoli.o.umrisriSIm^meafpin8un-oa0aalgtdat0itdrpeiebzciiarviev0boi,latdeerandipsniocstnaeeirtauslecaaenmdectp1a-oasuBri5ttulomioi0uncdtraidnldeEfacriauei3opipddllrea0oatoeddes0lclfot'ert0.uioainltmIpen'rd'edeiAricFpronnmsiiiecatrtcoreeura9li-e--'-ii
-a"c"e"s1tia;pe;r;a;uil.d-eilzertori'
moralS nu numai cd au fdcut
a"t.ompunerea
"";f;pt,ii;ueo";liirtni;irtlii;a-;uuutfi);^ar#;lrr.i.i*;t-i'aur;n-m"gtitc"i;"'ut"u"eduui;i,ruirs;ti,tt;tt;tt"-"arrii''simea"uiOdfe"n;sd"a*."i"vuirerciiIi;ur*oadrcirig,r-l'ntioov";rao{,uui";nri,rr';tlarti..iti;ii'd,!eGP"{o"9ie-imi"rli^i^iiubiitrami"itai'auntuii.-n&atlg4a-i""fdrdollo"f.eeinduo"pss-nmifut-nuu9'i"f"nurteoiurnisneilpJfuddooiicgduotnessddiilel{gptiiieitd{iipt.aldoirsiveaonarmruii"nzjinjaframefihiiseecf.ltniepuiiartuueliaaiiloattonnnotarrirdetrntremerufied'5e.i.drem.aan,iccFlirdoontaopcioruamrrnouae,rsg'te,ti-errtritbolonariiiolvmerilroraugnaiob,r'paltb,eePnusptelirEodpeiecaraianeranznnituatdteedrcrciiexulutubnieu'---
fr'"o'^n"tCuliu"Ei pti,e,ntinrutr*reno-r''g,'aonJiz"alnres'paimintdtor numlrul dezertlorilor

ii;:nr;r;u;tar;t-uo;n"rnui;ti'Stm;ig-{ii{li;ein;lot";b,r;auf.in,uiudt*;enr;r;"]iliunli"ou-E'irifi*"Jtuin,-teett.','."Cgt-u'ai1rtc'gltuueelp,atuaiianztravncjorpuonotoaturri{rvuii.aaldje.eablninadtlnesadoirtjemi:s.mlneyriraaiuer' eliauarqie'i

:130

r,ii,<i,,ir,ii(i'rt.-'ii,ai"il"t..i.iil""blpt."i-ntoldaidtet.urrclatsoddpni,iosnpmdfoiirarlaoentsaiivfietep'dsritlonenpfosamrtg-ruqdaninincdaadetliadittereeer,pvarcootaulpurafgiiigoi adncneaddruepdtarodrEepiianacgassatmatnrtdiiiiji--i-' franceze rle la Ziirich gi Geneva, gi-a. putut transmite corespon- li
denlu prin Bavaria, ca' 9i pind atunci.- La Paris, agentilor cehi
iul-ig;A.";tJin,i"EniemdaiinugVoier,nraie, oparrelcceumbeqniedficei.asuerdveicsiielervcicuirilieerailmorbadsiapdloe-i
IOc de legiturd cu complotigtii din strdindtate- nu puteau da re* *iti.i bulgari. Nu e de mirare cd cehii difir Austria erau_ foarte
iultaie ritirfe.Atorre. toat6 acestea constituiau doar manifes-
bine inforriali asupra cvenimentelor din lumea intreagi. In plus,
laii exterioare ale unei boli ale cdrei cauze adinci impune_au o ei erau susfinu{i din plin 6c conceti{enii 1or, care flceau serviciiui
i"iio"ra i"Gventie. Dar impotriva acestei intervenlii se ridicau ln cadrul organelor ;rustriece de stat.
tend-ain;lelie;.;gpeunteural leanaulelugi"ulgvelBrnualvuui' loc la Zitich.congresul uni- Dupd revolufia dirr Iltrsia, polonezii incepurd- si--incline spre
utisnaunitleiruiaii',ns6pteaerrirnlnenasliaeotncnrluaaianltealadtceiavcctdeoelunicczneuu.urdLlraeddpetirnreleatizrezeFinelepltdaadlknruitfripiccihIigpltunarvcenehcfiruidnieuolraleucarai{crcto.aeonmngpgerorere9is---
crscpeaaalbprlnemer.eadIzadteeciceenecnstaltttinatnraeuloitiesclaiuneoig'naWptcsirieieinllissaeftaourpnuiaco.l dtLraSiavpjnmerleecamaeiecracigdtcuaihtltceaedaa,irnBlaaaecscrt3ecneraalrissutoiplaaaecnironneuntaarspurptirerotiirrbmaa1ltet9iiavms1t8iieav,lfeelipiccrdceioinu--i lPcbooaurrzt.peaLuritlalrueailtnCaacteuuenlipuitlruiiaatdlreien,pdpioniagis6cntneiaedrazee.lai'pAlaiacrcecl3eisirtaearssettiagn, icssuet-niarrcinidmiHiasnoAndlmiifgrenkslzaatbraeatUl1iincn' riarrriiiinnnRddauuu,srriiialtleen"
ln iec,torul Cerndufi, pentru a face jonc{iune cu cele- tr-ei cor-
puri de armath polcine2e care simpatizau cu r\ntanta. In fruntea
Lomplotului se afla colonelul Iosil Haller. care reusi -qd fllisparS'
-LCaeidllau9lp{idf.ecobormsuipaalrboiedtigr1et9i zl-Bistceaonpr{priouaal upaefuo1xs5itl0iaadrreeasotaffotifisegtriid-9einsitfe3iirn0n{0aa0tf'i de soldafi'
Husta'
la

iit.ein.!sst*epi"-fou"an,nldeusMnntileleeiiinnepeldav,ic,itnfudiioicrsvie"taau;tl,pu,r,,i,OocLpotautmonme"emrrc(iciaamocl"nihn:teeui,lnmecaopCtreierzsappeteournnnldtir_nKue)anr{eerdlcdoifniingttsaoutcrru,ma,caitfticoada- La acliunea aceastai intr-o oarecare mdsurd roman'tici,, a
participat, intr-un mod curios, t9oiatme acioi ruell Zagorski, camaradul
meu din biroul de spionaj, cu personal cdut-ase in-

clddirii unei gcoli" etc. totdeauna sd lin5 legiunei cit mai departe de politicd. Ulterior,
Evenimentule care Zagorski a devenit gtneral si comandant.al for{elor aeriene po-
in loneze. In 1927 a dispdrut intr-un mod misterios.
aveau ioc interiorul Austro-Ungariei
stirneau temeri. Greutdlile in aprovizionarea cu alimente, inefi- In Polonia insurgen{ii erau prirrifi cu bundvoinln. Ca atare"
a profitorilor mireau ln timpul procesului iare a ianvusleplotecm1bar.iSeiglghleBtu,l Marmatiei, in-
cnaecmitautelalum"luiipetaei impotriva speculan{ilor 1i nevoi. Nemulfumirea contraspio.najul
provocatd cepind'din luna iunie pind
de foamete 9i toati vigilen{a
aceasta deveni iel rnai bun aliat al tuturor elementelor care do- a iost nevoit sd ia mdsuri deosebite de pazd- Cu
contraspionaj nu putea face poli{iei maghiare, mul{i membri ai legiunii reugird sd fugd din
reau o loviturd de stat. Serviciul de afbjusttoarurel sfteartoevtiareriilodro. aCmhnieariminbaridnctaetedeininucenpif-oerrmeaapsrou--
nu i se dhdtuse dreptul si Llusia, cu
nimic in aceasti privinfd, deoarece cesului au
aplice mdsuri drastice. El se limita doar sd inregistreze si6npto-
rntioirzrielielzoeraedcveeasdcteaaarreitaaautecsittdolrirnnviatcaomdperuumlteblerrnigiaciudinleiai,ggciituaanr{eiiei.lnBincinePercional{oseneleirasi ,sc5ai.couarzrgaeas\i--i'
mele furtunii care se aProPia.
Serviciul de contraspi6naj incerca de mult sd descopere le*
gitura cehilor cu centrele migcirii antiaustriece din strdinltate.
fiind considera{i r-rigte martiri pentru cauza Poloniei. La 28 sep-
itlniinntu{rauacroeirt,gdianrnueimalonurul daoercieosplilit9opnl8arijn,aiGnfeocrsamtdacrnuoinlaccodrivrmeaitiadseslesaerFedceeuldsnckohisriccsuhinccoicnoefnera-- tembrie 1918, ihpdiatul Karl
i dispus incetarea procesului, ,,ti-
nind seama de meritele poporului polonez ;i crezind cu in
'tirie
n('cesar"sd se organizeze"un punct de spionaj la Mtinchen- Dar devotamentul acestuia fati de monarhie".
lrotdrirea aceasta*a fost tradusd in viald-abia in luna septembrie. La 4 martie 1918, in legdturd cu demonstra{iiie furtunoase
lntre timp, spionajul ceh, care avea celule pe lingd consulatele din Gali{ia Qi Polcr-ria ocupaTe, am convocat la Viena o consfi'

...)..)L) r) 233

Irrir.' |il;r'lii secfiilor de spionaj din Lublin, Krakovia qi Pere- mod artificial gi numai de citre aparatul de stat" In aprilie 1918
guvernul romiir nu mai putu stdvili migcarea accasta. Centrul
rrri:,.1. c.,risiituirei a constalat iritreaga gravitate.a situafiei. Ne
r:rrlrlr;.rrrrrtlrr)rolinlpltnro-etorzivi{ia,itridpretf"nnftirqoutogarsnttriiezl[ca,esaelacrdaarcelu{iipupntoaep. uimlafpieotargivteaptaspdiotonaarjumluo-i iredentismului se afla in gcoli, exercitind o puternicd influenNi
asupra rominilor din Austro-Ungaria. Atn ittccrcirt, zaditrnic, si
transportdnt documentele romlnegti la Vienir. IlrtJrotritva acestui
cit fapt au obiectat rominii cu influen{d, apropi:rIi gttvt'rnttlui ger-
rros[ru, urrndreau atit activitatea organelor noastre, l.aFi con- man, gi mai ales consilierul secret Welzer. (lonrrtttlrttttctttttl su-
vorbirile telefonice. Qezistenla pasivf a functionarilor de cdile prem german n-a vrui sd se amestecc in ;tctrtstri cltcstiunt:;i a

skp:riaotnea, jp. oNg.tdpguit"tue*le"gbriazfuiindg-roeaur npae munca--organelor.noastre de trimis problema spre rezolva;e ministerLtltti itirtt:crilor <::i'lt'rne.
Cgiitntdotcuugiasjuitoerxupledcidepmitadnoucluumi eHnatertleenlsateVinic, t;tt;:rI,rrIrlrrprotslpi{oict'it,ttai tcrtrtrdoou--
direcliile de polifie din Kra-

kovia gi Lvov. militar din Krakovia n-a fost striin de in-
Nici tribunalul
tdoiantejucrdulelxuisi.taAustdfoevl etrziibcuni aelaulriaspainchdiitsaet pe stu- cumente a fost urmdrit de o piazd rea : el n-;r tlt'1lri;it lrontiera
falu.e"tn,faOstoitgu,a{'cieui apeluri Ungariei nici pind la sfirqitul rzizboiultri. [)t' rrltl't'l ;rt:utslii ,,pia-
zb. rea" fusese inscenatd de Ungaria gi, t:rr ;rlrtrt', rl<tctttltctttcle
tn rinduitie soldalilor ucraineni, prin care acegtia erau chemati au nimerit fntr-una din cazarmile din Ilttrltirptrsl;r.
sd nu se supuni conducerii. Personal, m-am bttcttrat tlc sllrijilttrl lrcrtttrtrtt'trt :rl minis-
Polonezii cu influenli aflati la Viena negau exiBten{a unei
slrassvinpeistafa5eiiiconmraedndiDig.eeateaenMd"jsusnenetuplat{uuuiin,olille..tuuane*iUpaiIngpitjresureaoiEgcj,lilgrir''in1lunvfiioerelicidPrism-ieuaseemceliruunleaialiiimfinrpdtladaadrriuogertie?levle,npcso-mtdp6csadeiataoita.ntoimnldoaEaairaSutuijieT-lelifuaauruGabglsrncenuioeaeesotssssivleiltcanrme,rihvcsdarpaiecoioli-sop,mttiaTuDr9npilriveitusduaiptnqmlrsdadcugdptasleeoactsnf.ibtouKretriieclovniul.ii.glnrajiaaicmtsernaiceeofno'lciead--"- trului maghiar al afacerilor intcrttc, von Siindor, ;rl tlircctorului
principal al pogtelor, I;ollert, zrl consilierului rninistcrial Ekkel,
.si al gefilor organclor pazei de frontierd, Homer Ei Ilosvij.
bunele noastre relafii au fost tulburate, intr-o oarecare To-
tuqi,
mi-

suri, datoriti creirii unui organ militar auxiliar pe lingd prirnul
ministru maghiar, fapt care a provocat oarecare fricfiuni intre

guvern gi comandamentul suprem. In plus, in fruntea acestui
organ fusese numit cdpitanul Viedl, lostul Eef al serviciului de
sama"volnic. Parte din vind pbntru aceastd stare de lucruri re- spionaj de pe lingd startul rnajor al frontului comandat de prin{ul
gi autorltd!i1or, deoafece atunci cind tribunalul militar Iosif, care apdra punctul de vedere pan-maghiar extremist. De
venea pjaonsdtualrumi edreiejaNnd"a,rcmoilasbioaradtuocrdulpednattruindevpi.loezaifgii aceea am fost nevoili sd avem pe ling5 mlnisterul maghiar al
ordona pe ,,agen- afacerilor interne un reprezentant al nostru, care a ficut ca mij-

tul de era gisit locirea lui Viedl in problemele de spionaj si fie de prisos.
Situa{ia dtin interiorul Austro-Ungariei a fost just cat'acte-
ucis pe drumul de intoarcere.
guvernului BarcSeetiaansuerv(Ricoiuml idneias)peiornaajcotrnesbidueiraatsai
de Inyinuirea rizatd intr-un raport din 29 mai, capturat de la un agent al An-
toatd lumea In bluf. De
fie vigilent. spionajul impotriva Rominiei era favorizat de fap- tantei :
,,Populalia slav5, mai ales din Boernia gi Moravia, va opune
tlaeucglleractsui-traoi,rJgcuri{npiv"oiaestudnrioinleitsrretoremaigdneeenp-{airileon-psoaiqggturair,nadinnittedeierdn.peae.t.liufpirnotdn'Mt--Iolnnltd.raeof favinarei,adsuee o rezisten{d dirzd colectdrilor de produse cerealiere... Trebuie sd

inapoiasera. De asemenea-, aplruse un mare numir de transfugi. remarcdm cd in ultimele 6luni (adicX din noienrbric 1917 pind
in mai 19lB), organele de propagandd (adicii Antanta) au irn-
Ag6n{ii trimigi de noi la Ia$i completau re{eaua-noastrS',$i ra- pirfit aproximativ 2l 000 de revolvere gi peste 6000 de puqti.
di3grlmele cifrate ale reprezentanlului grec la Iagi constituiau
Austro-Ungaria se afli in pragul catastrofei economice 9i
rrn boga't izvor de informalii. a1 descompuneili politice. Slavii iqi pun sperantele numai
in

Cercetarea documentelor romineEti capturate ne dovedi cd Antant5. e incapabil poli,tice. El nu e in stare
Irrilcarea irejrentisti romind din Ungaria nu fusese pro-vocati tn Guvernul de ac{iuni

c), (

'.1:i4

s,tpzi,sir,liiadrliiiiJi,gsoriiisiair.fa,uo"nia"rci#dvtb"fii,aaittiicurl"iip-,tldn<"iocta,loi,irie'n;iiaiimpe;c.tsir"oiatio;r.cfnd"i.iar"natmts""toeaa';ritie's";ltiid"luta;l.imeb"irni;ni;ia;aatipd;i;r"i"?riinnar;ip-tidsuiae,tc-i"ccEauvaengganr,irerciapentiinvolage"aoatru-it.,pmatiloedarrmseeperctgiizlitouneldaiirbtsatteaiofettinie-nepd'Ptnueaoia-tftllizeri"c'ptctiirufcZpo1oiolonoiltalislns1ileitrftt.ieiliiisdcetcluutemedei'net.'rasiad'PlcNraunarhivcdsoEeese--a--i leiul acestei perchezitii au iost gisrte citeva exemplare de mani-

ffi;.; "yi";;'i;;tinxnviacdneiaioesmntnucvettueiipsa.AmPtmlirCedturadpuiethnuiulonnzorictlraaul.vrteai;r-trebcra"o-riesrietu9'let.cqleli.npPormau;e,erot;'an,,daaopunreui.sil.p,ursn.lc;tsa;u.tiii;.'iipp""ii;ig{u"d'i;;iiitan.an;cru"1r;'t-lJua"di"uta;ri'ii;;t'iutird;vi*ii#t'"iaat;itpi;dl;dt%eg.;dreg;u""uti;ii*m.;i"ctdsi.a;e'i;sieiiaeinsfdliecraiiaiceelfvilope"erancnmli,adieiptnicetdniirenlaaaiofsssncri-pie"temdurhamaottniicigrfnlineaiat'ta)fiaaacivsntdIrceaeanddoue.sbadrrtssLptmiautuiroit(cna'eiripegmnditzoire.lcspisauainuade'rttbtmifevirrtincmenioauntfiar-b---ii- ,f-leu--pl-tt.-aI-.;iumlupcnootanr'imiviinnafaulirpettrniroeeipavaa"opglrfauoon{psidoatengoiaaririggasdaraennuiii.czeiaIrn.etldSaoeetncrsit{biiesauct'.ffLiiie9leesapcseiJc1iniattlrr6ea-bpugeiianetdrsui-i
i"iirll.;;iif;nlutit.;rtuit"i"pt"iaii"otir;if"-iulrrriliponr"tcngatit' ,aso'cocfritcfiecliinrieai lnolrousrn'tie!,ncieussmaiir'etd,cupocrleiocncuoemnlu,trlaEEpi rgeoolpanabgow,raaanrleddaa-
bAo:l;sir;pd.n;g,ic#si(<;;rmiuJn;mi)rebot;;lihil;o;aosnBerr';slib;Ti;oln.tjspr;tiltIbfid'ruJmturdnc.nIpi5uLoaaueeilri'esa_unta'rsaii;idenna"nppcusrc;di'"atsptf"lra'a;uilnte"pa-Warn;;taac,plrrgrIirprrcfvuufOetcelpudgli'aiierialor."lirdurssrei.iritr"pr,ttgdul-rdiaeougi"u;"raud-rec*tiri"ardur"pd'i"teidi;.uaitl:t..u"-.aiuooi"riglali,*"rrrbag"ran;iret"Ei"n;lr;?."'tiu"l.;"iiru;;e"i".t"J;nli&iar";indi";"'ui;it;',i.rtiia;'i;"er;]ii;i;ii"a"ii;ic*i;""tasisi-r;oeilil'r"i,rpf:.efil"rr;es;"i-Ju"u"i-rE-;";t;i"ibac"rei'"ai,ii"trXu"tut.;r;ioat;i"u"riuI"t"rtii,'imiocOlia;ai";da-diitp.csi.iii"aej1rpepnn'iifatoi"uimm"'erfloaeii;r;ncaiuii*ea;r*iqpap;elta:dt.J.gexoiia"roti'e'id'tfnugtatv6i"tesrrctiurucieie"rclebng.SiruJS1B'intc.ntidmmv.oeaiptoiuviiaiaetlrtioneairmi9o-iqeinasxnacdttlf1draoceaaetitp'eienoieBacnifratimnraefei.reiotaoaipfn'sdnevinresfna'ordtposodoloe.otdieolssaerad'aieoseaclunrritimaisdivr'ortuttnrmepoturmd1ieraorlscIpipaearice.vananpredrip'sistcedaiieiIetinuqpeaienrre'ivcacndoieaoeigmnrrrii{ueartnstnxaciezdfiuittdidepeimsdit-tdzii.rlo.seleesabti-eizbrrie1acmcr.nrcrin5ainusmlnooquuoiu{elfoztiaami5ire.nilu-emigoobpralenpuboalioontolmesu-raioinoirfraa-.rent-'iii--"r-- 'stetten.
La 2l qi 22 nai l9llJ, la minjsterul de rizboi, a avut loc'
:l:]0 ,run p."quAirilia mea, ultirna conferinJi de primdvard a conducd-
Au fost de
t"rifSi delor patru uignn" ccrrtrale d'e co.nfrasplot?j.
nf.ai"liil,uit:fr.cVrotansgs?uiltviieierr(unSlaadmreaejscnfvtaaotl)S.ZcDl6auolabpreiiicr,it.e9'r(9mAf.u.ingl ardareemas)eac:.{i,ie.l,toIelcooin,tseccnohenwnfet€-rcti,onlsfoee-,-
.Cdeu.p.rne-gudtfiorestaiip.sseitravicdiuelufai sdteqsipiinosnuafjlei{nirev,emdei-rieirarrtnreaiuriai tofmenusnicvae
proiectate impotriva Italiei.

CAPITOLUL XXXIX

,Pregltirea din punct de vedere al spionajului a bltflliei de pe
riul Piave

In primele zlle ale lunii februarie a1n9g1lo8,-f-rraanpcoeazretedleeapgee_nfNroilno-r
nostii cL privire la trupelor
plecarea
iut'ain lt'alia au in'ceput sd se^ inmulfeasci._ Curind se,.dovedi
.cd stirile despre totald lor retragere erau rodul unei ac[-iuni de
,iaiae"nzretienimiocaio*i nuclo.in"n.etianSugpattui"rissifniirsgceiatguiedlssleuaensciaidrfdeilnabrIcutdaa.lr{ieaet.,ralDrgueepreeaa.lltg.fetalunptugrerloosa-rfrtAarunn--'
,;h;ldeipt doinsaitracilniad'edecuolntismidderautrdgedne{5c' oAnqsgfdttutiirtelda de 1a Versailles
lucrurile, ne Pg-
i"uir- ,gtepta la o ofensivi din partea ltaliei. aprox.imativ pe la
o"'idauuetmnezdrdgeilthiaaset'oepfusaele'ualciuuadnreneiiop'omiriiamancrtitovlierraid,rraiid,u'uaEivpitaeiulancieued-n.e.disifr5ufursmodenuestervuilileonu,rligdpdaerinansicfzuTtaincitdraio,abltoiuleel.nidno.eT_uou5vtreumasgtrai,-,
lrnati, armata a 7-a, nu pleda in favoarea acestet verslunl'
fn ultima s6ptdmtnd a lunii lu'
februarie, pind la jumdtatea

237

g'iqmlascd1zrIrtorsradrtetrorr2a:rca(imirilnlzerni'rriot*rierera.ilttarf;.pelrpdirncrrPdeitsdrmpczbodeiedeteua.trus'ee.a'resrclaipilpirletbenieneadlicloerm.nidsdful,smjgaiatfe.tfuterlenoaFrbutazseaomoatne{rpnlenenndaflel.iacioariitacltnlaaireaouup5sesena{ztrrttl,a,ieleiiimacsuntf.-qaoc.imr.alccsanruiiricNimha.teerlaioaacueinrsnosdiiCoemsbns,pcuieomirieoeuigaunelpmiminnzfum-xunuurmp:saatobarierlceemtiaanngfci1docnl!Aretifsa4au.itrosrgeripleieolabrtlirarottcrcnee,intarnisrrdoitgdgmatdedrirn,oiecleuatieldttarcutiugVridns6actirliea.idemiiciam'lEnxo,dsisiirdaiafeeleese.rvririrmnutalpnnceeaeargrlrreia{eztameoreu'inpedasderaa.pezeudidauni'lrai.qurlire"lgput;if"iLsliiisaistautarrlia"uit.npeetiir;iitupo.,ti;utztJcrs-ui.'pieanAg';J6si.fnibeartuunair;uei;l';,vtio;tiro'iGri.-e.btce't;irilu'scluoJanooi-ececoo-i;.rir,zauirs;pe.l,ncdtrtitpnnurtui."giarbno"utluinlcun-c.dolaiuie*62tin_----i,i deosebitd in ceea ce privegte radioascultarea. Se ingldui si se
transmiti prin radio doar radliograme pentru dezinformare.
In lun-a aprilie, rnulte din corpurile de arnlatd gi divizii ita-

liene au luat obiceiul si transmitd prin radio diiri de seamd ci-

ftate cu privire la situatia de lupti. De o dcoscbitii sirguinte de-

dea dovadi medicul gel al corpului l8 arrrratii -- Damico. $i

comandantul armatei 1, generalul Pecori-Ciritldi, crit foarte coi
municativ. Pentru a oferf o imagine asupra at:tivittilii de radio-
ascultare din perioadla aceasta, se pot da c:a cxttlttlllu zilele de

I plnd la 4 mai,luate la intimplare. In cursttl ;tcestor z.ilt:, prin
ascultare gi goniometrare a fost identificati dislocrtreit 'tuturor

statelor majoie de armatd, a 20 de state majore <lt: corp de ar-

mati din totalul de 25, a 37 de divizii dirr totaltrl cle 57 ;i a tu-
turor diviziilor de cavalerie.
Imediat dupd aceasta italienii inccpurii sii ioloseasci trans-

misirrnile radio- numai in cazttri extretnc. Lucrul acosta a fost
leAmmri-ieiei-raal.znpcuiro,aeie,li,IuafulaldrtlalfuotetodgenAsg€arttirsutoesieatlmirgtxcmnaieooptotlcf.,nseaumtIaIntrntaruatsaicib..-ie2jvoipopra3iereannsrcdamedt{railuauafncricoe7toeeifemeaeiau,nsaxensitnmtmiiiivednaepo,asminmii,iarisnapieritaxetrnrauaa-tepuilltni"oldKuatpiriieapporsegrrp"ln-unaisttapgirre"pauui"cernitozsimodSbforeiudr,i.-ilts"shdtn-ie"touuihn.tsli.eodrellrurf"tateanrdllua_uei-il confirmat qi de un ordlin procurat de noi mai tirziu. Totu_gi, da-
toritd ordinului dat de geful serviciului ra-
dio italian, care obligd csotalo{niileeludl eCraarddoionas,i transmiti neapdrat
rapoarte, spionajul nostru radio a putut dla rezultater minunate

tniinte de inceperea ofensivei. Amabilitatea colonelului Cardona
a mers atit de d'eparte, lncft ne-a averlizal el insugi despre schim-

barea cifrului, care urma si aibd loc la 6 iunie !
Pregitirile efectuate de serviciul de spionaj al marelui car-
c,tnaeorl,toea_rrS,artedorc.avoircpnei9v.u,oJPf-rrebodirngfirltoousnrlptiurtoeul.nlsedeafosej cnss,iecudedpe-crvvereeegnssdtic,tteeunaiupimriinnpdi"rv"ulea,lldiseBf"traie.,la'ipLil.uorin"nr.ed,uiieial?ouav""s*i"tcr.u.uturl,i-
tier general, in vederea bdt5liei ce urma si aibi loc, au depdgit
cu mul't pe cele efectuate in vederea operatiilor precedente. La
pregdtirile acestea a luat parte intregul personal al agenturii,
impreund cu biroul de spionaj al cornandamentului suprem, pen-
era., deoseblt de rmpontant, intrucit tru ca, In caz;r;J unei inaintiri rapide, sd nu existe lacune, aga cum
nrnle rare ;cu inamicul condi{iile terenului si cioc_
gi al transfugilor. micqoraserd se petrecuse ln trecut. $tiam ci italienii se agteptau la o ofen-
mult'numrrul prizonierilor
sivd din partea noastrl pe la mijlocul lunii aprilie. Incursiunile
Traflsmisiunile cu fjr patrulelor gi ale detagamentelor de asalt trebuiau, probabil, sd
ale italienilor, ini(ial b-ninoeitiruru"Lsae,iola. stabileasci direc{ia loviturii noastre principale. Potrivit infor-
p.unct, provocard slibirea activitd{ii spionaihtui
l; ii;ii;;.i-; i;rctllsoD(iaared'frledlii{$a.tiaeaorbrtmarc'dsulenodelecsiaenradomovcselaeaa.eiittrnmlurdteeae*ca,ntgefd{otic9euiestr"uluia.tcdrpdidrftooeieeeirgavszdlCutradieitepieavlt6pnlisdorpbrotg..e.ri_gidrrlbgplt'icaenerieuicg.sAst1ioed.oddibo.im,a,srmcmiIpecboairoiircefvgpirosaiaduftisooeeatrerinrr'ppr2ioaedue0rstnnii'ipnmt{alaalcrrztm''uirpCu;aadrabaeni,iiodzorsie,en.minntI;lniiiiauili,iaunilJsu"n,anit,inu.ioLa-mrgiia-inrtaapie.nrp"r,rfa1pfiuirtne"ieu_r--, rnaliilor pe care le primeam, in prima jumdtate a lunii mai ina-

micul socotise cd vom da lovitura principald in sectorul ludi-
caria Piave, iar cea secundard pe frontul din Tirolul Apu-
-In scop de cercetare, la 24 mai, inamicul a intreprins un
sean.
atac de o amploare destul de mare ln sectorul Zunga-Sciorta.
Dar incd la. 16 mai noi fusesem avertizati asupra acestui lucru
de citre un transfug qi, astfel, am putut intimpina atacul acesta

pe deplin pregdtifi, dfndu-i o ripostd hotbritd. Dupd dou5. zile,

?:Jfi

rl;rli.rrii .x.t:ut;rrii, irr acela;i scop, un atac in sectorul Tonale.
l.rrr:r rrl :rcc.slrr conIirma infornra{iile date de prizonieri potrivit
.rirrr';r il:rlicrrii se aqteptau aici la o ofensivi din partea rioastrd. $re toti slavii", pe care aviatorii inamici il lansau ln dispozi-
,tivele trupelor noastre.
lr"habil, inamicul aflase Ideiunloilev,itduersaprseecsuonsdiraeradupnruoiiencotuatdcordpe Datoriti insuccesului suferit dc at'mata a I l -a, ofensiva
rroi. l(apoartele- primite la
rlc armati pe frontul de pe Piave gi
din armata de rezervd despre deplasarea unei in- ,noastrd din iunie s-a terminat printr-un e$ec. Succesele ob'
semnate pirli sprb rdsdiit, ne confirmau z$einrvuetelepne-artuulsoPsiaitvlea n-au putut fi dezvoltatc din cauzd ci re'
cd.inamicul se agtepta la o ofensivd gi in sectorul acesta. timp. Din trebuit si
FToqttuug!i principala aten{ie a inamicului era iridreptati in sectorul aceastd cauzl, a se
.dea ordtinul de retragere dincolo de riu. Pinii la slir;itul acesta
dintre Az,iago gi cursul superior al riului piave. Intre timp, ita- trist, spionajul radlio a sluji(t comandamen,tttl in tnod ircprogabil,
lienii ob{inuserd succese insemnate in intdrirea armatei lor : un cu toate cI datoritd deselor schimbdri alc ciilrrrilor dcscifrarea
mare numdr db piese de artilerie, pierdute in ultima bIt5lie, fu- ,radiogramelor italiene era mult ingreunatii.
seserd iniocuite aproape ln intregime cu altele noi, se constitui-
serd regimente de mitraliere qi de aruncitoare, iar numirul de.
tagamentelor de avia{ie crescuse pind la 135.
Incd inainte de inceperea ofensivei am inspectat, intregul cAPrroLUL XXXX .4*

front, ajungind_ la concluiia cd serviciul de spionij era pregd"tit Propaganda Antantel

in mod exemplar. o

Ofensiva armatei a ll-a, in care ne pusesem speranle atit Deznodzimintul nefavorabil ianltetrrniitedlaiediudceeapuearpidullaPiamvoeaErii
e mari, suferi un esec, iar armata inregistrl pierderi mari.
tnriutdf irea rapidli a situafiei
propagandei inamice. In spatele frontului nu mai era necesar
o9ignidnaptdimur.Letueiaicrnnni,iilioticlnaaeS{psi.l_rienottrraaadnpignodeetaearnsetaeterradetiit_e{liernianrosmiaepdii,nrcditreeaeer,ta,ebauiosnaumoupctburipmaapdradpcttraeiurcmonedesreanciuetnucnaloittndnrdacoe{neisgnatfretorueaad,,srotedaeuemrastsicllleiphibnrriseeiieae-. irici un fel de impuls dinafard. Parlam,entul incepuse sd atace
guvernul. In rlndurile populatiei circulau zvonuri dintre cele
a apirdrti inamice era complet pregdtiti pentru apdrare. rnai nistruqnice.

Era regretabil faptul cd propagandta aceasta nu venea nu-
.mai din paitea inamicilor, ci 9i din pcaerntezaurpirid.ginteqVei,ei nnoaasotrrdeo-nl
i.namPiciunl depozifiiie prizonierilor a reiegit nu numai faptul cd sectia de
Germania. In consecin{d,
Etia de la transfugi despre ofensiva proiectati'de noi, 'cenzurarea lntregii corespondenfe pogtale sositi din Germania.
dar aflase insi spus cd forfele erau insuficiente pentru a se putea
convorbiri cu. precizie ;eifeoctiuaataetaicnuluci,iuddaatoinrittedrdimicptrieudi esnevteelroer. Trebuie aceasti operafie. Atacurile erau indrepate,
telefonice, efectua ln primul
rlnd,' impotriva implritesei, invinui{i de insuccese'te suferite
Serviciulfacesta de mare importan{d a fost fdcut iialienilor de rpe front. Se zicea cd-ea ar fi dispus sd nu se foloseascd gazele de
cdtre sta{ia de ascultare inslalatd in seara zilei de 14 iunie in
Porte di Salton. Trddarea transfugilor era considerati de .{uptd gi cd aceasta a fost pricina pentru care pregitirea de ar'
lieni ca de propagandr[. itpa.- til'erie ob{inuse rezultate atit de slabe pe riul Piave. In realitate,
un rezultat al activititii comisiei
altfel, dupd bdtllie, ggneralul Diaz i-a mul{umit in riod deosebit. ,noi n-am fntrebuin{at gaze in lupta aceasta pentru motivul ci
italienii igi perfec{ionaserd apdrarea chimicd gi degazarea la
su-fi.cPienitt pdcate, pentru a aduce prejudicii atlt de grave, a fost timp a pozi{iilor infectate. Chiar gi la Baden, unde era instalat
sd existe ciliva trdddtori. Cu acesr prilej, rolul, prin- marele cartier general, se rdspindeau zvonuri tendenfioase. Jan'
cipal a fost jucat de pugcagul Papracal gi de-locotenentril'Sti-
ni. din. regimentul 56 pinafnatnictieprdiel.aDluntpoiccmeiretraecuunduei drarmeria primi ordin sd ia m:isurile cele mai hotdrite impotriva
micului, locotenentul partea ina- ,rispindirii lor.

riesaj ,,Ci- Propaganda inamicd s-a folosit insd cu bucurie de zvonu'
qile acestea.
'240

rX6 \ 241

lr l_t ffi tl "#,;;nP:.ioirrrr:;ruii'',rriadrts'rl"a.;ev'"arSiitlecrn;r;rli.-mra"na;i.u";r"t".aare"iic',"rgi{iar,i.oiipiherrile'tela"lnialf"liluci,rniartg'tpl,ngirsi"eccuag,.aaco"rilraurumleoto,n"rfIittl.r.i*itti'ertoee?tliar,'laitliiubi,i?n;"ifh-f,zitinpTtl"i_talua-ri"ffiitrfl'.tJip.":utrdjjit"c'tulitp:,rd1nfi,iluutfGoecinlaa*ahiost{o.snnihi.airepenitmriaao,d*aidbinlclaneleiuEamjudrRloibign"lp'reIo'ms'toriraiciaitlnshalraniitsavnrulrurci.aalma.laft{HuuZViirtelesaiuitieUeefsnder;izsn'eee-,r6.eFgz,ia,piraops'lfsrtiu5needitecxaee-nu-i-,-' ;'itiili;;;;t-# 'imicfodi;"llo;oerii.n;i"no#'rield#uri;"d'ilir;t;amin#i;ititili;i'enieoiirzt;;ia,lidi;u.id;e,ia;re=:"iagads".ia;',eoope'ciplrvrl1ilirnlrir-o.8"ro"nie.livl"iic;ui;_irr-"iu-"lz;Jii.*rie''ula";j",'iio;uuiai;dttoici-i;ciioiute;tretiiiqp!;tAirui"istiu'rns'"oau"l,italmtiaoabi.s,in,iitlei.{"u"ozvti'tat{auea"rdircoaf.aladtdnaelnudeauitaairirulgientdaoennmzntbtcas.et{utcoaciinilnnomlieb{rc.ctlnlire"pon''ilicruuPpcur'ctlurczo.fioiihndtnnraeipeti.lrvr-dfrlta-ucieiiiltotnnecnaoijpdnsueBcvuitafinaaoato{nt{rier_urnaeeua--l

{;sr='tn;iti.i;sT,es;i;f;foeleiiiai",;u"iirliit,;;;fiaiizi;;eiai;";i.,ci";i;{if.'raft;r--9ti;i2in.ar"c"aoio)f;ns'Hfr"ctEi1;ila1cIiu;ol.D.f;ilil"ie;;o'd'c-to;isx;..i"9;r#t;,-;d"rdiJd.i;ta;i.tg'p-p;i";"ncieur;if;netg;r.;i"lie-....eoi.ra"to;ar"aernmqpuidt,cipf.i;!{",gvrs'r.e.iatbfmiXDFute.'imietiir'c.ia;nn'mt*dliisooc;rniee*-rdtt'tareasa{..te.ieau"teiaiir'aiaorriiaeruntito;Otn.9,ionetebsiiip.us,tnrcnnnnued*aa"ptd,ntiitruehFi-icncaae.aleetrrUii"aptpdr.neaalin?ieS'Jre'priazc,trrmp.ueneevrnrmei.rJidle.iuirlensas.fontanapiiilsuiutriaoni""tip'rrid.i.aefte-tl"cinliiiafrtiliea.ri'tnAn.a;fulrncJci,tbertteao"pe;ui"rcduu,d.t"iueOra.licrirrpnuteonstedelfuom;Pd,'d*diieif.icitp"tergdiicurliameiai9pia'r]afr,rihatun.irei-tyg-zneiletrtaziilri'optiret&ugvitldi"i1iam!crdigifcuoastirioiuoiteiuettcd,,"a.ttc.'isrms'ee4rJdtitsaia5Elutuitm.eertndp'ueraituaSitaeili1larifpl3enumtaglairesmtnslepneindem1o9egm"nnaaenoSciiopo-aiiifcrstdipcsndt-.{iauei_ureumpmofui.ouiieeruaarnabmasmrliuo.tr.nait1^fr'beacptlrvtiiade,1aellesi,atloiinadaini.n,vdo1sgrectccsaulMpru1amaie{aidoricrdeeopirtiiufsbi'm"-ieedrtaeed,uaieamuoep,atlunircsiAt{riraleicnsctee'airiciaidatoath'"-isrvueuspteurdrovb9fte'snlimeeuip"ifdpr^ti.tprzirblfepnucdme?aceairtdo4oaerlerdegltmatitvetsiuerviirii{irenvotnnv:me1zneailiatoiutlu.bapvzuaoi7iiuucgodfapaoelmenrioDlil.asdauhblouruedria?nindpilceernu{auceian,ii{e'ateericeiahudaislilcartddccvoasuceiNoerliul.eduldirm.iapaen,eiaintrletair,,sl'oiipniuii,.nradtf.eptbuocsAEr9iAoiaiddiaruzecauerpodjuunvelvriupolerbsirttraurieblamtioeieea.rnsgisnepintgaloceacjnanctattatrlat{rLilladiedaeiltntluiertadunnd--ie---adii-'---elii s;iz;ib;GuilcaD"nl;iiitlnri,eada. ifueisrnit.esie,ppadtserJtmoi ibst"oruiseet' oaSu*euEzntviuroi nadi.suiepedhcidqiotcrir'e.i hcpiaiorlbeoanvteopzrbeileoaarts!t1cduie'ngsspoi'c-o
m"'av;fidsi:fd;.nui#o;f'iriiluio:i--maeiit;tifr#ant;orl'itpvii;Se;;re,r;;LBif:ml;;tu"rdtriij;;aabsai?P';ld'iabu;tlri'fe;i;m;'iil;olPli"c,u,aht;p'!uepiar:pig,rou-;;rhlti!EiGuuPe-."tl"ei";u;,"rsvnit'tsii;;"tatj;e-".eiri"e]a,ir.ipslti,ri"iiiiiidr,aan;crrt,;l-tiruiui'li.ot;unti;i";"eigliinrrn)aauii"i"lul*.ii,rilril;;i-t:st-"u2.i;af.niii,i."ri;;azf".'auimt;i;,i.l-autnitdnart.isie"'i'"lin;lu!eizt;r"-ie'Fi"gg'"e1r",.'t',ro"Lpui'ri.1ntlridtes"s.irg,t'ii':ui,otx"stt1i'i.'li*une:ucdg'uiiap1be.mooevtittrnu1.rtac.ut;gpg".ecic"ilsdleulua'tlel"'ue.ieacrrv3i'rslsza5priaFDeeetnialrl,rroLraica,ilnndnnlclcrll5ronaep6epecuoJ-agctdcdlohilalniqfll.iacalo."ttcftnisao.rircaronriidraacanze'nlaieLsiatcioslnreuscaehoiarl1.irAclaosedina'eaQaearuitnedecicPndsrtzea;re,5easirbauiixrtisnsr,otircpnecouteeutieenciosreiripiea.alnlnac'ro.r'noe'-cvePiLrcjno,eIdmuieetcsspanratlghefocerfi1ooiaui5hrip;eaa---3-l-i"t
',,,n, tu,,i'nifTiuil.nLr aincsotintuletrliiinola'i cEoeinfitloerreosrag"aten,ecloor n.dfee.risn,pfliocnoanj vEoi caa,.rtedprdee- ipfdneuerlnuiudelIraamdirteoeeprreaiaiiinlsaevtuetrpudoinre"atcaae.ptpappourrfp;nt;suuaid;Lii;i';sl"'i'uie.f-ir,ddtzipev";es'"o;fn_dn;tgiuir;uotl'.u.a;cu.riaecJO9doaenfitdo,oE6aoiuoarsvltreedtbtiaei'is,tlpdntcriuoc"sisuvtaiisthzrddui,-oiglann:ic,{asdtficriuehsnsiaemecubdldeuetei-ti
gcDslaoietv-acroiuituaddvi$ltioseanfici-iajndsuaoedsgitnruaojdtaummesigglrnaapzoitdlvisdaAsitli[ana,ti"avtttraai.ei.n..it,i"i.t-*i"ai"c;f"tc.;;,.je;i;i;;ii,"io";;dtiGut6ieert."u'tvpia"nle'sodf-totraide"iin,riatidtitdo.fneunor.,irru'o{ilelt'r'ecliAooinruimjlausm;btgt;iria;oooqFtns-icvUla.lairtrl'vaii-iigitlilejonaaurrgiereoedLxisg'-cienlieacuibsvinAatieivcuig'eih-'i
. t-l
qAQ

lrr Dalmafia, cazurile de abuz in folosirea cuvlntului tipdrit li;nl;i,lR,l;;ut;s;'.riaiuoqm.ui btinirieU..colrnnaailnr"mfau'nraTuto,.tuuatEt-faio,asptneccshoienmtfaiisrnmatauftloopsrrtgeiaaenrtemirlozinriaudted' abia
r:orrstituiau un' fenomen frecvent. Autorittitile locale dideau do- spio-
v;rtlii de o totali pasivitate fafi de diferitele manifes.tafii..
de deputatul Moracevski in batalio- .
Rebeliunile organizate au fost repede lndbuqite. Dupi mili-
nul d€ rezervi din-laroslav ;;il,u5.;tn;;i"i";a';tiI;t";ni;iu;;c;nni;ee.;]in:v;eip;ou*iIuse'9ordrlid.osuutee',tini"aolcoiice.tvioenriireenztdmcir-etiiieuemi",g-ida,diiieiueepmsnn"ctunuieiltlelttantdduzaienuntrdneinaecrd.zt.a,1re.vfrDridelycuaPicunat,coigvrsnreaeeiztataddriuntaratpciliicoil,ceroccnivs,rtidtrtrdotuaotri-nnltabmcinnniudtdosrrscludtuuni'-r.rrasiiiin,reesadianedu
larizarea ciilor ferate gi mobilizarea in unitdii de rezervd a ini-
feroviarilor, lucrurile se normalizard. Totuqi, pe tn munci a noului Personal'
iiaiatmoriijlloorcuml ii;ucdnriiii august, unul dinti:e agenii_ ne trimise o comu-
nicare caracteristicd. Potrivit acestei conducerea so-
cpomeuandicedprti,ii tm;;ci;;niarr;eui;t;er,iLia]"lianm"n2;-"iuett0ri,-du;'iiuiuiaircli"dtiie,umc'lt,gudopisltu8,p";istiarr";eii"m'tvE.ia""idr.eii"iac;iin1piltiudt"e.iiu;sr.n;rn.p'r.'jd*i'o:net,rzulolcuin{oaiid'micsrseeaeudlarlunsetiliiecneaapcrrcerori*ggrisrlpielusilunritnciremaicccroazidtfnleiarltsirprradIttieesicnflpli.ec,ebi3g,o-urnicanaloarefftnoijecu-traeil--'
cial-democra{iei austriece insdrcinase sdi din Kra-
kovia sii sondeze terenul in rindurile ieroviarilor pentru a con-
stata perspectivele miqcirii social-revolulionare.
ipnoaio'trd$ieitzndm, dcciaamzrueullitngeei sgparrotiijpsi funaneceeaprriiidcrrineeurp,,'tiel nsocdroigcpadnrsiildzoaro\icpauunmpdirlriivteaizrrei.sdtleasne{ciinrdeaetdr-'
p'aeentdaenI-fud,ltipnr,eclnumurgmi asialtuapiutelupi eimntpruotrrievaalipuinreuai Galiiiei. Procesul
post de jandarmi, nua sd aducd foloase.
spulberrl orice tndc-,ieli privitoare la ca-racterul- acestei otganiza'
!ii. Referindu-se la pro-ces, ziarele poloneze de. stinga.tl denu- lnmoiucusIlntarir.lcuiinnnaaasdceeepsattescmcobonlpdieuaclm9e lBpor,rogbpaainrgoizauanltd1uanneinlgdgrreueppsptsai9ptd5erc1imljalpolqatrlltbTvaa]ot,el,n|nta:' t-
l,proces al organizafiei militare poloneze^ 9i
meau pe fald drept politici de tineret). Or-
aglan,,iPzaelhiaurm-uilluitia" r(iPefohlousris-e r.;l";n"*lg.g"iNei;a.u-tmDli.eulporteopd.aluetsapi.esetloe.laioftircirJadetdt"icnre',"l?empgrde*issarudjlmrvilieafrugld{iutienen.ldiuiedpadrtuadegszitumiecspre[toottqgrriii.lsvtttsaetrr'nlgonievuraemurnsdnudr-eurqi-lii
organizafie sale asocialiile sportive,

in scopurile
iiniunile turigtilor, echipele de pomltieri etc.
dezJtorilor fuses" de 100 OOO it" oameni, apoi spre sfirqitul lunii
La 14 airgusf am ivut o fntrevedere cu ofiJerii care lucrau
in clomeniul s[ionaiului ln regiunea Krakovia, de p-e urma cdreia
bune. Dar agitaiia octombrie el crqscu pini 1a 250 000 de oameni, ceea ce constituia
arn r5i-nas cu o impresie in favoarea inde-
pendenlei se ilntensifica din ce in ce. De asemenea se f[cea sim-
iita o puternici influenfi a Antantei, care lntrefinea o strinsd dap;riola'npe S-eryivoea{iuin, .inui.r"e-giguil cerfeeacstievrd-.aalcfoolorl'eolo,r,uanlimunaete'a- Dezertorii
dezertori-
iesdturb cu velico-Dolon6zii. Ministrul afacerilor interne aratase,
tinat"erae-pdeetaati:acrionrddaurci,eaormgaainemloarreaadtmenirliiiestorargtiavneizdai{nieiLmvoilvitanreecepsoi'' io.1" uruu relativ inolensivi. Primejd'ioase erau bandele de dezer-
care cir-
ioii'Ai" rprieie frontului, deqi treblie spus cd zvonurile
culau pe iocoteaia lor erau mult exagerate. Asemenea bande con-
lc.neze. $i ministrul cd!roi' cie comunicalie era de maciosrdulr-icpuroappuli''
represive impotrirza agitatiei, iiitulaii o rcleviratd calamitate in Sirmia. Aici, datoriti toleran-
carea unor mdsuri
se de ministerul de rdzboi. Dar toate acestea rdmineau doar pe {ei autoritiJilor, esveaculnafiis, ecrai reaporofgaapneiz5a0u0, 0prd_eobdaebzileirntorcioElaibporriazroe-
nieri de rhzboi
hlrtie. cu- agen{ii Antantei, aciiuni revolulionare. Urmitoarele versurt,
Itr cele din urmd, ministerul de rdzboi incredinfd procuro'
rului militar Rudolf Kraft misiunea de a cerceta temeinic pro- clin cTntecul preferat al acestor bande ireproEabil organizate, sint
caracteristice : ,,Trdiascd impflr[teasa Zita, care nu poruncegte
blema organiza\iei militare secrete din Galifia. Descin-dere_a fd' ca bandilii si fie imPuqcafi".
Paralel cu inriutd!irea situaiiei interne se agrava continuu
cuti la locuin{a iocotenentului de rezetvh Kazubski din Pere-
furnizi materiale bogate. La Lvov inse G_satalibfiiali , cEdi organizatia
migl ramificafii in intreaga Polonie gi chiar sectii
av6a
245

244

;c;(l,rsrtiilnururaf ui;rinesxdteran5n.uInfisuccrceezsuetele suferite de germani l-uinng Franfa ;;'ftlIreFdsr;trtmdCuifadacoa;oeeroilioi;ineauossil;nisemgnis;,v:icilifinctr?{lhn;sotrii'ueutoiauia'iuoi;NuntniteoodFn;larr.t",1clnr,oe;nauieurubicdam:acriaaptas;nMlaiEeueiJfsi;e.e;zrdeulro'ifsel"eglrni;.iauuleigsrcepae6r,t;DlainlmCd,ndeloieus"r;r"peucR"isrart;hclaig;eioreilci;oa"i"r"sanirutiot;irm;nandoaheiluuiir;da";amcp;ettrnaiulb-ibireu:;"lsn;oalmluupitE^zuuuoili".tedopuun.;a*a.ltilioiprmugg."-ti;,"ic,tvd.a![st;F;if'i#"aaialtaiu;it;"ufu"u.ici,';rirr";'it"J'ti",ii*ridiia;"""nr'iiiu'i",Gt"iil;^Mf"'aa;i"'al'li;ld-sc;aJf;u'tii-h"tt;oi""o;tdir',i"aa^;n'eri;oi"n;il',ie^;-l"r.;;AaiqurTdi;iirlgii"I.;ii'ii,ti;lo^tailrin-sisraa"tlil;t'aooi*svpiiitfuep";np"t^''tl'eitt;E;tiotiim^iiaeieutut;3toreit;i'ntdoi'ruJ.n"vaautnIrnet"ii.uau"iria"atIB.tuain."dzs;lditOu't..nuqiitjlderKr*ieoa.sd;'iteiuiiepotr-ieco"ht-\ieez"ta';aupitovrbMitdirr:u-nnite,inR-eutiopuie.izzn=diiaioiudcioivlml"tottuiumzurlFrlsiiidimansrac'cEea-i'suuosnoiurihtuernpatltr"inasitniniaictcineirprtotf'flen1liuevoaiaiouaasintpiiiisisinivrmrrvariic2z'ndremi'egaeZeofloroapd'etdprapGta6udrpidsstir5lazteoonasfeeutioeeltimsp'iisecfzmvadrc'irronciueolacnuciesLdidiVeufllepvlhtrrutsmiooiaicelaatrcr,ruirdi"eisarmzpiead.otsPlmueinecee'vilRnpiqluleteirduubedg'erritapProsanieeogrtlri9dioMaeuemcblianzhitamsAenpesfioeccnerugideiirr'voetsiufantucnreeeil-zreinetceon'n9stniaun-aaeaa-e-i-di--ai-i'i'
drept ?nceputul unui
qir de

irrlrirrgeri, precum gi inceputul retragerii lor. Situatia din Bal-
t'rrrri produiea insd'temeri serioase. In Bulgaria,. cabinetul lui
llilcloilavov fu nevoit si cedeze locul democratului Malinov, care
promisiunea de a incheia pacea cel tirziu in luna
lricu septem-
brie l9iB. Probabil Bulgaria conta ci Antanta ii va da
o parte

din Albania, intrucit acolo propaganda bulgard se intensificase
noastre
in mod simfitor, in timp ce agenturii i se puneau tot

felul de piedici.

Noul comandant al arrnatei din Salonic, generalul Guilla-
ume, fu inlocuit in luna iunie de generalul Franche't d'Esperaill,
care, ca gi predecesorul sdu, ldsi in pdrdsire frontul din Ma-
cedonia, muifumindu-se cu ac{iunile din Albania risdriteand.
Totugi, Malinov vot'bea de intdrirea inamicului cu dtivizii gre-
cesti si cu unit[ti de voluntari slrbi, cu toate ci lntirirea aceasta
c"teuzei.tAi ipaagratetulemcliiilliitbarradtlinpeBnutlrguarniao,i prin plecarea trupelor fran-

inaiorul Ktinzl, ardti cI pri-
mului ministru ii era suficient sd gdseascd mdcat un singur
pretext pentru a-i invinui imediat pe alia{i de eventualele insuc-

cese, invocind motivul ci el i-ar fi avertizat 1a timp.

In momentul de cea mai grea cumpind pentru Austro-Un-
garia, trupele noastre puserd rnina in Albania pe un nou cifru
al inamicului. Un ordin italian, transmis prin radio Ei lntercep-
tat de noi la 30 iulie, ne aduse imbucurdtoarea veste a retragerii valeriei, in l0 zile. preajma zilei de l4-septernbrie l9l8'
inamicului pe tot frontul.
Iatd care era situa{ia in adresl
Starea de spirit a poporului bulgar, precum gi agitafia An- gindt, in guueiriutui austro-ungar' contele i3duerjaan incheia
tantei, intensificati in mod vddit gi urmatd pe alocuri de tulbu- tuturor numele
ldri, stirneAu nelinigte ln {ard. La toate acestea se addugau ra' statelor b"li;";;;i; li-ntutt"-propunerea
poartele agenlilor nogtri din Elvetia cu privire la tratativele din-
tre reprezentan{ii bulgari gi trimisul american 1a Berna. Toto- pacea.

datd maiorul Ktinzl ne anunli ci bulgarii se comportd cu o d'eo- bdbEi;n;ericliuevselm;topiC;dru"ibihnsav;aeiv;iazvra;ddrei;liaedl;iens;ne,e1qrufzere,paiaouinesac"c;ereteiuuu-;z-,r;u=eim;"r.",id.p;ii,tct;t*ogai"t^a.rttiiae";rrfciei""ufd'idiroeamidtt.svri'rp;ua.urfriapug""lesetous'clcpreiadt'ruertgsfnnigiero"deoaeatcfb.viroretreeltaoqoanatpsiiPm.isot,?tefiel.idlj'ltmne1ecct-iuara^ViJcslt9o$aeegirr,rtredrluaueCpdnnde2ea-iin-iisc--,rtsac'repiahuDosillsend-iireeete'---
sebitl amabilitate lafd de consulul american Mearfy. Essad-
Paqa, bazindu-se pe intrevederea avuti cu Franchet d'Esperaili,
prezicea cd bulgarii nu vor opune o rezistenfd serioasd unei pre'

siuni puternice pe front gi cd vor accepta sd incheie o pace sepa- izbire. serviciului de sqi-o-

rati. Intr-adevdr, soldafii bulgari, prost aproviziona\i, declarau E limpede cini.ia'rv.e.rrtti,srmiLeit;r.tretliesm.diennpteartneau li se dridea atenlie'
desclris cd vor rimine pe pozilii numai pini in ,,ziua lui Mitro"
(octombrie). n-uu'lt"ptii,
oui
Aflarim, ctre asemenea, cd. la inceputul lunii septembri\e,

247

24C,

'iil,l;;r,;,,1;,ri,r,iti;;.,l;k,'ili.'..";lu,l;oii";r"fuirosoiti-ti^iatortacnolee.itnctr'litiau.inrpa'Cstt'upmpii.rnaeOigaorismuneltuuinlliotd.Kremctroiendazdroldeuab4r"r0m'eELddaeitogk.a1iiglr.o!eamslneete:ipctrtd,ei,,,Gmdcebiannrriedee-l laCorenmticianPtindueuna.ar,.trlauu.lii,'dlPptrf.err:ltiastt,rprnrriiztiit:j;nii;"ia:,,''ltfiti'di;,';.'c"i':fil'iiaiii""rnCti*i:ietitr:ir''i"ing'ii,,jte'tr',ra.Iaii.Anfritojgriitsrr'rrtirli,lat'rfirtte;ltri'crt'rtiraarotrterigci:lrrtdtutrleuploi1israditeiSld5alae--
s";d;dpsisiooi*;aneeclric"em'trisschtiil;nooiu'i;btr;tp'irm;onulp;rescaiibrodrebcitalptLr,re;;ie,itna;e;eadrPnicc;tim.;afttihoauiioizNtanemcirdfviroeoeoii.reuas0listllll"naonrebtnutcca.di.purvooC*tdeit"anuivtara"efcscturlFitnu"ctin;Bintiiiarhr;ililla"'tpur;t;i""'';i;tilOp?in'tigii^"i.c*e"?aoi";ui"irrpittiti.;'iei'ii-tasEJcu"-oilpeiiii...tliit.inlguttiopue"tfurrn'rl"lairf"i'ivart.lat-rieijterouf".n,atiiioal;rcel-rciedni{ldati5na'cac"(u'i'eit;lyFea)briSzipuin'lln1i'recar'nciiuDltclz1zi;rdrisriecr-auierStl'icrart;areretrlparvlAolauntraitrfmisrrrtciremttri[neat:-'llrt'br'v;t'Ipr,ic'ltaelnLltlaottcivctodl,ndltSn'u'at2ltauostir'lc-5renitsri5Eio'rrmrtiociqetrrrp3ucaauei-ie0-'tl
rr-a'mai putut fi astuPatS.
gi spionajul nostru in Turcia'
CAPITOLUL XXXXI
csscio.cla-tocrrrer"ammdiesiiraiacdDdbnutrp-iiediltnnianiatid*orunmigat"cfiaeae.dotPnoulnnia-satbrlLli;iiivetionrilisldsuiliiipitttntlia.aruni.nuo'llai;bfp'ra;aera.rirnc.aliigsc;{uldia.iiplo'ii"terncorlaeneadg-sgf'uesiure;;ia"eiritst;mcregtii6aluogreeartmttsfemlivuofiideieorieaoq',rtiuainvanmnrrlaateattritestatpeelatrspudiacltprriaeraiitbemnnbpalaesiasttalzastiacstdtae'ieseglrimi,p'dnridItriaattaeoplgat?lrbetiearderaglsnsiq!nabebtp:uielmi'Slir'9,nmaeiid9i.pnnan.nieettlnuaeanBsrortaneiarapce$ercdle'at'---
Slirqitul serviciului de sPionaj
roaselor festiviti{i militare'
.iipi.ron;ireu;*";unii;i..aPpnouriuei;-nug"attp"tinsiiuilsaeu.fznticaraortretuoadrinilraruase,r,eiiC.,,m"dsaerputnlsraep;cdi;srioc;reitmi;iralmio*orpielir,ra--rgc"acn.heouoeaDnrllo.baieoeinsvr.nbueaalouctilEu-uerrolgletlu,euaiHcii,lnleouBuergauaeioyacpeeGdrKormse-ltteeesaqrsicsctuidereh.iia.sn-tmiHa6amudroicvesorleutsicrmztouemia-milnteuedean'izeneguoxtsa,rdepgtrorl1elaoilaues'-r-r
*"'n^e" le" Ctinsliit#oru;ieeavui,t.lseJ"m;"itiri;"Ieirpio,nunnlrronf.airfi.zuia"irfpteii,tnialosnsecpPpifiaoliaoiiieinaaorrccfvovminusrieelaiere.gdt]."li,cBu.r=rlFtd"iaatori"aeii'riiig.utMsastoaptnpodcnolrpcciienconaoeettesodrtcrneacr;imltutildr.ottiimnirernbt.aidaoEli'rnnoeetti*ieeaaiuupa4luarrinneneaciddaaeEidccceisrtvuoimdetpoeisrrzrspaaatieciaun,itstg{aitltcidcedaalloeeauvultimgialalirirtn1Sii"aail.dn0niodtnarue-lrredaned|noaaatpreureeim'emsoccrninizttreiiegral{.'tnirb.rlctbiIeutoin5Luricztel,laeotiirc'rsnleoaqeAu2dscnppgieplloiZargerieaproeanoaPmrcar---,---
de sPionaj. spionaj pq-i'-o?=Ii-l5itcifru-rtttr'Jdaetoraia.inpteinrvdeTni laiciitTivTinl vir-
r1 Fostul vali (grtvcrrrrrtor) al vilaetului Smirna' (Nota red' ruse)
S"rui"iul he
ment,lera u uu.u ioiuqi 249

t;um'iod!itIbenC;r;c;u;-u.tii"i;;;rai.iaont";liu;nili1;a[.e"i"ttrp;7ltd";nera!nu,iS;uie;liroe;i;;;ul,looitess;rs"nv*declcre{;eictetirc?dt''eHcf;atu.agto;niiulreaimi;;lslemgo;iti"a;m;T1iu;iefm',;iatlbdnlsi.epeuen|S;ir.oe.io-inaitnla;lgrae""iiso*it;uerti"rsli,e"idia.oitt"i"rripilu.ei.norcr,tiuiidai,us.dtui"ritoctFn.,ii.pi,rei',,r;".;n^nuu,diitt'a"t;iu.abii!f'f"il""tirpn''A""aiaE.j,mtI"lp'ucJ-eitv"eltaiet.jeS;tr?ia;"i;[-in;;n'!;a/fiog"lt;.tta;qtieiit;,.rf"uniiinui'i;ld,uJalvcal;Laigalitp;tettooma';"taatmr'nrpo'tuttdqinigiiplilsdtctpar;it;dalt.ci'i;ta"ruiano.ivlnam.uet.Btelnuli.ia.rtntaez'zEqitliaiunfvnmtiida.r,P'fatatuuPulmtargpuelsiuesutuno'staid'rlitalnoiuisuluruiiiaspngtd9tiidniilaaeonminoaf-"gKiilrfiiauemtuuuovfnjeaetoamdenirulnindawcm,fmeazcrdlceerfaidbeuridooeet{elarqtiaasiuliansne-z'uznismtdrptlteetifV'd"trrT2ai"allbeeeLidcnear9mnoc!pr-bieattalot''tuiliilje1ruetrsup1cqrsqeeEdneicr-vonpppe?:ortaeripooeaitiriunontlaniris''se-lnid'npcnveloavpmr-Upaaa:uitcaainatroi-mrbjrtjai'freciodsnno9rm{EcareeciJmueteaesdernaueiai:l't"-'-n'---a----

lrrl asupia situa{iei inamicului'

248

;;;;;tn,4lr*ftd'a;.r.'liA"irii,,ti6o,iul,;,l.,o"rt,r,uiniif,Ji'lnilfj;1;u;citeio.rl"""r,";l;oius-;;,'T.Inpn;r,;intlO-arl;tot,tUio,o-dilic-anr.tlare;;po.n'surgs';"iuscatro;taipat,rcicirtte'"ii:rrii.cradoatfsnimtiirreirvpngaiczeatmi*"itliauatnitgrete,ibaju,irnpittttlanuctbiuio""tfentraioausi;iisrrllr-J."nuJ.upoiniarrt.:eadtrtel;aiilcuocic"l""icu;loUte-ii'ttaiutr,tcna^ti"nnuilr"disli:pddgdidgfeagtuebfani.Guitulptindui"reirlf'si*!taaii'e'irteidn'raaer!iu'isAm,eennisi'.t,,ei9cnici?rt'oaCnmree"dltu.iudeCecsuieaotruniht^trhtruimpbaalleiicieimpnmuaanmldeveietdtersancaeppedtnptrciriodauntgmeoefaetrrlirrrct,aauaufuatlzepiao(ccfptpnnniaserattuseleaeiottraivraetl'olcregemeiaep9tialdr.da1v'u.eeaiirsetjet'senl,7sudeeoPlpnigIauaonciiiodtamptao-oitniaforda^vcnrcsipeoceteatbtauadoiclae;'prlifjtimreaediumt.t1ocfsaie'lbsiriueablte-eaeirrinrfrbtpnniav,aiaieleetie-'t---3- iooi;iri-;etr'"1"i.nnr"'d""it"tciei.iiljniit"ir"nt";et,;'aio.iti-'Aiiiroiiuciili'u.u"iirittmlo"t.'..rta'arir,roet""dbCrtanurlcail,ioharoalmuilsrfeuilssoamthivouaunrisscneeiitmuearaiir^,ppimoaeidntrenrceiavBd,eaaeolpiene.dlasamirnrairsirpnaetetrd'lroealitttcc.uttlritaLip{iin.c'laorlriicrarl2lceri.8vcarpaiilro(l.e'tcjhiirtndosoidnlmtlnei.cprbsv.lerleoiinseIntn---,-t
nipsiionr"oin"ri;ire"em;m"imiOrios;tirbtnmtr-dr;gsiitseeta"idtn,atne'ftdticuoeru-uutrlgrtipevt."i.dii.ndtd"ia*enfet"c-ienraatecaa.crtlelhe)ut,infienlA.lJziTiiceiliuuu-drrr(dei'Ldi.leanuCafa--ovat-ui3rmi.r"oes.mrltiitcesiiriu.oooisniat-ctntuid,t-liiounenuinmgtilce"uadcebririi'.urnterdeizuececuoaplclrin9uadadd1'rpdfBuptdaoeac't^sz6al"etattloiillieiLrFcmu?xhel,iili,ldssdgit6kat:aeiu-trprecneaeht)i[nflositdcnE'sae-iti mului.
"i.i']",r#;E;i;igcdrqdd-tivA.i"o-lraiieeeisi{e"o'zc;rrrcpnrKii,raotinaucuurtDorroceiitotiilnavrhtanP.iiAmorntardef!lere;sCuiieanei.c;rcabeti.neln;anThexis;ddhcL"sleumigp,sereoadzz.ai"t".vsoeHa.ar.iml3cirl.mnrscopIei,i0mennuani"v,vppinrlra"aa.euidntd"i.rltciguoi='iieruri;;iponled;a"ir;aic];'ejsdarl't",t;'m1Opu.;u-t;''.E'a;r";pE"p"o-pa^-ririimirtt;ln""t-"eeuuartiG*'i,ir'-m;snpu,atiiio;-tHtauic;djdpu;eitict6eszen-*;uptsaolci;uyodim"'utc-.lbnre"attetiosDast,mp"arKridaozvnndauti-omnaampiau,arstnrrdd-taompeepia'tpepriesietrnuucrs'sliciaeieoilnstsSnh5idedicuccecueaeirstynaolmicneruapzpurdrcinrs.imoeiniplaeaamaeissialcdarmaaottmiedcatutcltdimar.eidumtodudetriaemeoecneeldxdccra1udniepdni'ee5nnarrapauodgsuyccfiilsrunAsictdemorroeiutatuotdaiaulirnoritdia{rueesniudbn'ainnit'^lsadlclrndbodceaTmoieauoltuiiiuuic-pnfcvtaiasucn-zeaiasnicdv'ednaundfeeeielhie-ralr--dar--a'---- i3,iiiiariurir;,.li;l'fiu:b",'to-;"-aci;Dp."-;itpioui"tp;""gu1.mp.rifd.ir*.iib"r"i;i"r.iEenaeiceclil1dee,pfoeuaiecilossiodcu.steacoeaectsotnobuosaetsirelntpmarldnicEiiboetie,peoun,mnlniripeairaiiiu.caj\rtiiioarloind.rrtCn,gmeiililaAaiaeelqlbnaiinroeziBev{rf,aiOo-lieanoaisu.entcdrpedallh9euu"d,m9on-ineac,c,dAudu.lst.eemenKmiongldsoiiodeeper.lntirv;rouaa$jadunrltijatitaomtrgcjtcl.a|rrlc,r.olrritrrriorenprcl9tvrLtsrts'niotrlitocrctirlae:rItal{'rqGlri1t,fre'tElIirit'uip'r1''.ltvseiesuCA1eclncierbhp{itainlroieaeoaur--l-'i
I ;; dri ai;pbzi\ii locaiadlio,csttimfeientedleistsr.eucsree.teA, ncar ricncpeupteuat utrcaotmaptirvoemicteu
2ll) I Junoritorii in.legd-
p" spionaj'
,l 'noul cmuinpisdtsrutradreearZaizrbhoivi ealloAr upsretr{iieoias-e-.maleaiosreurlviMcieuylueir
d-e
i turd
$coala de translatori militari fu desfiin{atd- AtaEalii.niiiitari Ei
I ..p.er"tttuntul militar de pe lingd guvern-ul-Ungariei, malorul
solartsch, trebuiau si rimina cit mai mr-rlt la posturile lor. s-a
I unor ofi{eri din serviciui
driscutat chiar problema numirii de
t

{

riI

spionaj in diferitele state nou formate.
Inirucit prezen{a mea la Vie.a ugura munca dusd in colabo-
.uru ., Oi."d1in potiliei vieneze, m-am mutat in localul biroului
ldraoeecldosmutpesainocreren_nlrrut;r-iacaopcl'liaomdnrittaeaieiltueerll.'gNiceosinrntaeddetragmal. artPmrjoeericrs.sutoCilniiounanlldusculaucbreciIrrteionaaualilbaulioiraocduteiifltuioscirpuuditloeunpisoap-simjoibeneiuarlSa,j
,luplutrr", posturilor italiene de-a lungul cdii lerate de sud 9i s-a
ivii necesitatea tle a feri materialele documentare pentru ca ele
si nu incapa pe miini straine, numirul colaboratorilor rdma;i s-a

dovedit lnsuficient pentru cercetarea celor 300 000 de documente
de spionaj. De aceett, documentele
adunate la biroul furl expe-
diate in lizi la hotr:lul ,,Herzogenltof" uncle au fost arse intr-o
sobd mare. S-a constatat c:i in biror.rl de spionaj al marelui stat
organiza o triere rnai judic.ioasd. a rnaterialelor.
major se poate biroului se' deplasa in toate pdrli1e'
Dui, intt.^ timp, p6rsonalul

251

CAPITOLUL XXXXII F;diiiea;i;itnei"trci;u;;u'pvear.ritu,si,tiorr''rarip",llrir(,r,,)rltcc,ltd.ct'rrtirtlrfiozoiisi,nrcrape'ioti'dtitol,ifatiaats.uneu,{laiiicndiiseudd-sne,ctscvleriipzartvri'ntigc,tiiriicnttadd.aiirc'ctaa,.cIcpiiurciczna.a.alt;c^'ltocncmeaosumitneppiacrroae, '--
t;cirsti,iiui.'Gl,oao"rir-t'-tae'iiur^"tpels|ci,tiilenertti.airnat"t_frslre[tiiu'eur"tp:-laroua-iiisoter"lr"eudustnraulb,t"taioirmt*.civic"urLniou"ilmlcnbrfu.fdpi"siai"i"uf.e.tiii.nl.mc;i.Caico,vtu-laoresnieodremint"em,rtasfce'btpactippue,ouu|pixoiornenscprtrnuae,uuitenaaniaapireiojrmeegapaealTtgiuclaqcerefcititgirtnenofrreeibrs{purr'eai,peu'aolaonEassctoiioslibeudrtraciilrsl'g,amdatmCrrge,litecaftivcbinniilizu.ctticd.altiit'normrtlrtriuruna'i:'ip-'cnlstosClexis,rpzrsrc,.ttrlpiaita;tpaolir.roprnnatrrme.t-lt.gilr.tcd.aeeeB1cinprn..dial{beae$rapprubaarrinicucelilSndedua--
Incheiere a iif;l*";it;i^. "-ft"Dri"rc.,aerio;suulir;eit;nsuaa-difavcocarltiffleiuacd,eruonlitcaraicveuasnttada,j-ueletogsrautdfdicaircericngnt ul9ijcivnautng!tii nanta-
sd pic-
s:rc;aF;m;cc.i,#il;:diad:cn-J;nue";t,rc"era;a;Xrre.'e;ieide"r;t;i-re"eirttnirfifissitn"r;;oiuv"ria.i;t,sbulitlaoo€dni;i"lit'eim':e;r'lclcnitie'ui;;c,rr,#De'rmtia;.rte"eri;pilaliie;i;,liaeicteiea'mi,oi";usree,da;gatln""auiavertiolir;anmr;slcitu""idi."orrt;Juito'llnpidee.l,ilrAr'a;;JitaompDolii;batuta"il;'ure;ivop"rsris-rtimia"t;ctacienir"niGigielpirvi;,ttsi;ui;baeoiiorcaindruoiiii;rpiptsi.ccivmij;.ie"{zat;tuoxrnbf*iiiu;eiep;t.uotio,he;;u-rli*.er"irara".a{itnialrnc,rm*anaiioo,i;f,siori.naebaii1diiirtlnc;"it."ui;ridltio'ri'."n.iu.eaii;a"anTin.lr"r;"i'udito.rit"ni;i;iileoid''l;^a"r'rru;-ri;lg;i.il;iitolt;iiiu."."bii?;l,nu-u;d'ts".upgitJ'inpicidiAitlarLloiiiiqt-aac"nii.iiit-.uietiranu""aa"'ra,ii";-riluiii"it-i.otn;;u;tJ'icnrinraiPreni'pnp?ios.u-ec-ei:iriiur-ti'l.uod,"lcdii'u"iaciilure'l-"f,a-c'-rn'nlpcrseocrus"ii.pdoisdiipioempnldptu's'du'eiemmia"-rinrouiifemi"eti',inafeituddneptclJauatardo,eal,c{rtieerintriistocle'adittmstaa"roeroemsieubtniceet.tau.pnrelntutpeiineu.ace,iarap'lut!riias.ora..s"4oieejarsdIrcte.npoiiiersesagnaudd"ncln"oljeaaiavren,,usiiaescpitnnnbrincdeurptcrlrurprdtssesateodnieeeeicant-reibivclezi-fc_lfoqioldlbisdgeeamralimb;aicuoaiitnmtiieieip.csro'dalrirodunodeceaurssie;.aniapciNtsifaonntuoii4pn'jeliqivctlciclrc-buenrtltieotmdraeetdsccoleaeii,lpaioitdtaailslrpneuditlnnreuaza-aaiuotradstmntimod{n:u,eoscdticcotsrielcpaecr:eeircrte'aurenrcn.vimioe*idaesutm.omlencaectpieuouxletsp,duarSnilupoucr|dpo.itieaaioriooedrrlattefoaatiuireafaaaaeiinust-ezjirtisrifneatu-naucrnicrvtedteeamrd\eesdeaivetzlaso'lnl,edelc'cmsejzmqefcidizpmrlelrgzoacczanueebiadtuliS1prrole-iscroiisr'uetieeer.atiial'ldee"e-ae'ene-ta-,-- '-t {,' costum
;vvairiteotniaaelririztb.iiiehu.eTarfsoepimciaaeiiidnrmdr-,t"e,oea.cusbanpdp1lri'"ergr"euedia.tr..otlp"a.nn,i;;,ou.iii'uiitiiJt;ra"ninitld;.;.iitl;uicSJrcaaietaiiiounn"p;uidi't'aruerncia"joei"ueurvatcu*o'dlttui,iceatp'ieiscmt.dsonisuaamcilnumtudtdgeremternuieolncirtlsuadoeiucrtrrtlElteeactftanalia'rtrtifdeitldameuamemid-ateaauup1iicneaflasocarar'msiitgneatciecttpinesnisrul{ndeidi--'
,l c"iizrimEe"rdiieFciarevgatleercisi,t in asemenea imprejurare' nu trebuie sd po-rli
,) r.,) ri cu pinteni Ei lenjei(e cu
ini{ialele ,,A' N'"'
1
dacd pagaportul e pe numele ,,Felix Durst".
l E li'mpede pentru oricine cd activitatea de spionaj.necesitd
.,1 ,cceuapminakiesrttoiincitsamiuoln1s)pigrai tci*uitaattem.oDsfaerraacdeeasmtaisnteur' are nimic comun
ippiialrenucn^dita.Per"lunru,i{mlzdice,iueubgl|maitniuaelurojimnonc{rdueidtllloaeogatsceir,ueainmhs-eepucnerrtsesiaesjautalrodrdurl,r.liua.lDeenucinerinna-pspaceiomcararrte,etpdeduua,atcuudietianbanvaiccucnot.tiiiinvcl-siot;eiaidc.lmieeapraiessunitullftaieennleinddsadee-
l)
intilniri. Se inlelege de 1i sine cd ele trebuie sd aibi un caracter
f de purd intimplare, care sd excludl orice suspiciune.

11 in Pentru a aprecia realizirile oblinute de serviciul de spionaj
timpr,rl rAzboiului rezultatele
mondial trebuie si compardm
.obfinute cu realitatea, care acum, dupd lucrdrile de istorie ap.d-
rute, poate fi stabilitd cu ugurinli. Nevrind sd-l obosesc pe citi-
tor, m-am limitat doar 1a faptele care prezentau un interes deo-
'sebit pentru comandamentul suprem gi mai ales la desfdgurarea

icrlelor inamicilor nogtri inainte,de inspcieopnuatju. lFodprei-raa{riiislocra-si cea
mai grea misiunc pentru serviciul de
fiu

11 Nath Pinherton d-e unul din aiutoarele lui Sherlock Holmes, ama-
de aventuri ieftine,
:tor mistere qi crime. (N.R.)

253

;rlcsi,l.roll.r:rntis':.'pirrbli"coarrnizataa"t jtel,inp6pus."ipet.rdioariet*"pm'i,ouiduept;stt;'tAi';er,;r;;ft--d'ptcoetot'cmaiitnfbicrinmoearlaircienecaaicmdtaoiilzcea''rtseiDteeicrmlvaoilpErcoiudutllera.ilventedon's'otdraaeuu-- ;aiiicl-.-ru;mu-ia;;u';;nidlln"n-cnig;rvte"eu.ieiz;.ni'dr"iilgnt;"igintburiftci"tentae.ueailroiDrnetrteegglislaaitlruerltca"nszn,dVpuim,euplilm.usrpudnieEzeaaaalioejn{oainieinriniil,pntfetaorucruatirieuzmlnl.o.iatcuaana.il{tvileeizi1iielardve9itanr.1o,oi8nrsba,eSciudtcahoi.-eiemnaafsmomrtareisen-r,t.eoctaooi$qnccniitsomsoccctlcaiiualtfmttediaiuartirt:trinmie,lltod,s'.rira-criaiatvpsai:pc'u-caol-oi-otmarr.latupinjrraarptdc.ieuue-t,
in";o:*;;"ui;Ar..nti;l"iu;"titn;"i;ft#iri;otmii"n"a.t;iphl";l;'a;;a"c;rtuuod,eciiirrnevritiioainta.ris,umLic"oruanf.lei.tuiaar"im-iirtcteeteiutnrrlioacenaqistptpiiii,tamdraiiilanzpiu'otc,aeEnifutduiiecnrnsiernudiab,tduatcaa.ramvcAderiL.iccdna.i,euslnncrttrr-eri'icae.riizril'nlg'ir:nsrtdrld5silid,l^iscdruogeed.il{antia,guscanperuras5sl--h-di
; -sfsiI;nieisid";d_etl.;e,.iot'"o"eoii:ra:rt,srt$o'iv^i.;zrc-ii*iiite;-irvfiurIciiru'itii$dn;ioi;"in.iln.iltuiiliidip;tltrlsu!iia.cid;iidtirt"arc.ii"e";etJd',tesirVriileptan.,ep'etac";etidr-r;ialbi"cualEdioat.iil"ittrltiieae;"npalnu..L*uat.i'uctnir.aoiuta"rri'dnoiojcroieolu"r.?ogtu"auriiiutV.itil't"uiloli.ioe;m,ret;;f;s"r;iuiJi5ieu;i,.auu'i"li;,t;urt,'iarliar;ii;lu'tu'nldjct;-g.tipuid"ite;rae'rii.imtdijts;.r,.atii-uar"m;;"nittodtna;-sttiittoEoa.'"ti.iei-ri.aetixlsoumliniointin"tr,cJsetanrledcttieo.enqip"ttt"nifaalepauioilrda.il.aicnll{.aurmt'oraait,fiaAamsmtlczdiaii9cias,nperbtiseitpicrjcieopaiomsfeclsodii.itoaph'lplosccuaduasmnatii!nutroarerlaaerinduurginr{etiiijoiltrtiduuat'pnuop'rceu'lljbreiiiuiuecui'ncneadrr-dtntzdiaeissdfeoeterudtedrlodlcrodclaeatiaoonrasooacsdiul-ppvtlpt'ieisa,iuteoiinieeiicroraamlen,dficmearntdtei.lu\esapnrraiaedesl-lalo11a{jsaotetp''idueur-dom.iuirptilo:ii.aiinnpdngininadnnsctusiadaaurn'doit-ae--i-i--' pa,iiro;euiien;lde;.eid"cp^ioniC;rtm-io,umo;pa'ttieo-rnni-nadiu,uiiae,atmlve1maoecieernebntspueitnelaaufauisirn,irutnddiirepu.ins-rsoitehidscnmo,igdtrcahiluvgreemuiairpliregn{dlinee'ottsageialntlerldJiiieoccdrainmtupzetpanlu\tiuriiaiir.npctnetruioirzaadpotreerncieniveoriorerrieiia, qcilnlam6nd.tpiPpfreruuai-----
5ffiH';#;;i";;iilriii,'tsimd;'n";luidriin-;e'rl"t'leai-i;o"aueiJ;tr.cmiic,fi.i"c'ilduzoA;oaotiD;cT,rcb.enm;arruiaro;,s;"mtiit,at,;Jt.irfto,p';r5.neaooi;ii*rrn.ripeicisiotdttra"gmvr""eDcercie""rcsneufar.eucd;dd."iairt.hieucsfa;,fciott;rtprtieaEroa;ii"t"rvii;l;;ri-;iln"";-e;;idl;-e;i"iti";.sls;e^i;riu;o'1e!u;p'i;i";sai;ri?;or;p;ai;imi;'nrlitifnei;.n;;u';iitndu;mioa;nod;;'aeiJ;ii;r;{iel"altnm';uiiiiii'taipo*{tieuii;inaiualneuscitro.r;fimileot.ti,tidaggliouii'raeErmLammure"a?tislioi"aoi.iaaienrltlp.rcuie.e9r{uiiorctpifpueamiraaue,fcertb{dnlliusiediftnolrolczpoilaesernatapuoaiturvrzlusnresctlineruiEuedrctdvaareilaopiiidctdvrlr9aulnreu-eiioeeirntnsiszrtaure'eiutaetolapdsneaiti-rbtoprnEecsuhieirrfilildpiieenedchio'eal-'rtuaral$iiIifciloFztnmuiidiipaio.i-ingerinnisrnnecaeiu-ia;etmziEucnaeilll'oueieteiproiediannsi-cerrlnaiseaoehiunnecamtllarid-edrii---i,i ;;it;;i,1'oro[i;Panla,ei;iooafi..in;an"l;nr;t'.t;riiaiir;"duditiutii-e.,t';du-niir;.re1ninrr"p'noeaimtaiil'fp'faaeicveoire1ecaaisnzxiarti,utaopuias'pgalnltuidiiatiicnoilaane"e,aadetbislrea.enelaaidi"a,deou't,seib.lunfdassedgSncaueullcteeeuaepaofei,dng'caiiccenloitutpoeuue{;lgnnrennrncitNoistlziileuhtiestnioi6im-gccptlEnuupaeiotpiiit*ez-aee,c,d4ino.uri{Isdiuaatsicr.idrd-pllhocue'derauanopceaatssraazreeptteecraieslteeseeuecn,uadfiaculodupasnemaeauutumfdpsa-nrtdptigievneluprectiae.semelfd'-pdtsqtnIedbruocaltiefuur.niaim.ub,iltc!"i.riiouermtiiuaiancinn.niorasdtsaJtsEmlevl-iem,fpdo'eiaacoeifGncnieaa'nctaltluttsundIureeenle-o-.l
+ i"l;.l;.uu".niif;nrc;i1;|it.io"-cl,gintGtdriee.ia.gnuzet6iaei,liraipotrd!aoacItecioI'ldanrsiduetaildsEetelsitraaaeg'ipaarazt.u.dvcle,uaconzdrodeaggmiiinteeatriuebnaginleeil,esedsaaeittmsuufnddacgnfiuiaucri'nin^ntddepu,e-csseleeil
tbfroeun$o'iteceeledta)epierCcoiin"pte"arviimi*aAaicosiu"urltpiulr,idaeldosfaiprnrp'et(-auNcrluoaeit.aadcsiodtriegaad'uul'i*rsrtmutrs.ate'eut)it.e""$fetttiJvSEiltjd-tuitidt'af:,lieinneemt"ecixastrieuR'n' oialnevgeerrativdzoaioru-'
t
l5l
{

_+-$i

l.

lof tt*prt i" "ludreuat dfionvoar dplrodbelepmruedceuntcdarqaictsedr secret, Ei prizonierul
ar nr-r continue sd vor-
trebui sd

beasci... a limbutiei criminale e
Eu consid'er cd de aplrare. in fa{a inami-
grouii prizonierului aclevdrala cauzit
dezarmat gi lipsit
Frrlui, in fa!a violenlei escortei sau a celui ce-1 interogheaz1.

o((

l"o;rrl,' rrrrrlli puieau fi influen{afi nurnai la auzul glozaviiioi tenentuluf Palamar, asistent la biblio4.cca univcrsitarl din Viena.
plrrrl rlc cruzime sdvirgite de inamic fafi de prizonieri. Nu pot Pe vremea cind era cadet, a fost trimis la scctia cle spionaj a
armatei a 7-a ruse. La inceputul anulrri l1)l(i prirrri salcina si
trr,g;r faptul cd noi n-am dat instrucfiunile necesare cu privire la recruteze un ofiter dtin secfia rusd dc spiorr;r.j rlt. lrr llor';ciov. O
nurtlul cum trebuie sa se comporte un om in captivitate. E drept femeie, considerati drept un agent cu tottrl loiirl, prcgiiti tcrcnul
qi, pe la mijlocul lunii februarie anul l{)l(i, oluirni,r.:,i o intilnire
t:;i tema aceasta e foarte delicaid. Un lucru e insd cert : preju-
rliciile aduse cie prizonieri, prin depozitiile 1or, au fost foarte
rn ari.
In cursul rizboiului, succesele obfinute prin interogarea pri. intre Palamar gi ofi{erul rus, de apadftcecaucrsc;r<l;lrrrltpjiii rr Nistlrrlui, in
zonierilc;r au impins agentura, intrucitva, pe planul al doilea. spatele pozi\iilor rusegti. Totul
lplirrru stabilit.
Dar in timpul tratativelor, au nivdlit pc rrt:rr;tt.lrtirtl ciliv:r czr-
:totugi ea nu gi-a pierdut deloc insemnitatea. Adesea se iveau zaci gi, cu strigdtul de ,,spionul", s-a1l niillrrslit rrsrrlrrl lui Irer-
situaJii ultimul gi singurul mijloc. Eram 1a mar.
il care agentul rlmir;ea
nevoi{i sd avem iniotdeauna la indemini un anumit numdr de
agen{i, a chror folosire judicioasd e tot atit de importanti ca gi Printr-un foalte lung gir de intcrlrc:<liirri, slrrlrri rrrirjor al ;rr-
mdluura-n1teiziceauze9s-pianinfaozfur1mr5itaocda{irireucagu. ii-pLaruuivciirrnuecrel laracrn:titr:snslniirii-rnlt;-sr;rilrt<.rrrlrrrssrcltiliiirirr1csriclii,lr)rrlriirlc:rrrircunnaninrlrinsei--i
pregitirea lor de specialitate. De pregdtirea aceasta au nevoie
Ei militarii antrenafi ln activitatea de agenturd.
nen.tDd acuci_lipinsatimdepfdoendpuarci ebdenraegmti,nienvotiimti psual luptdm in
perma- ?P"o1d\oul!sgk,i Palamar aafofosst tnzrrrrrrtrirntci;nrttri-lrrrrirrrtl:olrcisotllnc'cr;l1'ctc1,lnc{iluaneKcqmiennerat-i
rdzboiului ilificul- de unde
tatea aceasta n-a mai existat. Toate cheltuielile pentru spionaj,
inclusiv cele pentru contraspionaj, plus premiile dcordate pentrir ingrozitor, 1a Bcrdiccv, l.cul clc st:rfiorr;rrc :r statului major al
l frontului de sud-vest
succese ln munca de ascultare si in domeniul cenzurii gi costul t
tipiriturilor etc., s-au ridicat pe:toatd durata rlzboiului in upro- gslduepiti.iosscndpLaaioroftjavinecilatarduj graaiaencunceedecsreriatuc_lsd.ulttrac-ai,rttugi.adirnesslceueu.pipuFsrsierdezpegiehtltiecme,hucridaol{anibrediorcuf-iicu{eiltroianir.eisidsdirpn'nnioausnreiia,lriojv1rari\ulco-m,irugalta"rnedre-e-
ximativ Bineinleles ci in suma I
20 000 000 de coroane. organelor aceasta nu
intri gi salariiie colaboratorilor de cercetare ale trupe- ,t
!i'
lor. tn ,ngdiie, personalul serviciuluil de spionaj gi contraspionaj,
*d{
in afard de organele cenzurii qi ale controlului celor ,,intorqi in Mnv,Iblsl'naheieflnaltinrvec"drgseon3mdis.t$icfcu;ato:ea-orrsm9ilymeldurttgkatrranoatcarirdrrl-usgetiapdialpniaolecSetlcircf.oAsgrdi.hAnnmuptKriaomovnaerrjue{ivuraniiurlarcluminnimuangiais.mlabii-s-Eraeraiftidnoaulrvg,stitine'iitc:nfvdfuKuiianeaeKslips.opeorsotfsaIlatiainiatenmatcre"iteaztrauimdrncrcnniduei,hdun,tnoiuatIlaeaei(dirmrldzroiealospofeapadulanv;uciuaraunAnuirr[sraih,"oim,uilipisadefdItr('rpairtrunJita.impnaoio.fmrefprolo,itunoaa.rc,-it.,renar'tnKiuipretuue.oarlirancretepuoff"iponrir.tuuss_ri.d-ai--,t
a fost de aproape 300 de ofiteri, 400 de agenfi de poli. r[:
patrie",
{ie qi 600 de solda{i. In cursul rizboiului, in munca organelor .{"
spionajuluisprin agenfi au iost folosi{i in total circa 2 500 de ofi-
{eri gi functionari, majoritatea dintre ei lucrind o perioadd foarte i

scurt5, in timp ce scheletul de bazd, de colaboratori incercafi a ti'

ndmas intotdeauna stabil. !F
ii
Insemndrile despre agen{i au fost arse, aga cd pbt da doar r:neia1nj:tuetpSv:npbaroe-sIs.lt.t,a'errdritciacnoccdrtucuivslpiptnrriuoin{rsiddt,ncrzu-abaouuri,e'pigs'cncrie.ohdtrie,rlniprpbarioantttriririteevcsaitcprinotcil{rea{i litioi.lcurcMcadrircuciitirrianeiltoergtir"ie'sng'a.eam"'ldsie*pimn.i.eouo---,
r1
cu aproximatie numirul total. In orice caz numdrul agenfilor
ajunsese pini la 2 000 de oame'ni, dintre care parte au fost inde-

pirta{i din muncl ca inap{i, parte ca neloiali, in vreme ce alfii
hinui{i de spionaj pentru ambele tabere au fost dafi in judecatd
sau interna{i. Spre sfi'rgitul rdzboiului mai lucrau aproximativ

600 de agen{i. :r:npidp,aer,tue'pmroacessue.llcorr de spionaj, dupi anul tgtO, trebuie ulribulta,,
energice luate de contraspionajul nostru ra
Pierderile, cum a fost de exemplu pieirea lui Lareze, erau
incvitabile. Trebuie si amintim, mai ales, de soarta tristi a loco-

2i,li 17 251

irrt'r'lrrr{rrl rrzlroiului. Experien{a crescutr a poli{iei si a iandar- 'slab sprijinit ln timp de pace. :Arumcbiieuletatlusizir-a;irrirrru<rliclprlririnrtc:aipscaileci-n-
ajutal contraspionajul sd facd fa{d epia"miei spiona-
rrr.ri.i zt spionajul gi contraspionajul
stit datoria. -
jrlrri.

.i.rrca. i radiitoi-ul nrr se teme de dispre{ul du$maniior sau al c.iti.toErxupluuni eorbeiaecntiovansrtrrriit,clriipasl isttriririkcric.rrritccpclrcr{lrcrrlclriprrrltl'.rr,iti,lrr'rtr';-ri, v;r oferi
prietenilor, atuirci cind ura, amorul propriu ,"t", :lrc('csu-
j;gnii ,ou Oe Iui oblinut in munc?i rle irccst scrviciir ;rl irrrp,'r'iulrri :rrrr;(ro-rrri-
imbogr{ire gi acaDarare a puteri,il inving'sentinientul ort"ii"i
Fiind bine informat asupra cazur|or gar.
noastrd gi in favoarea noastr6, po.t afirma de trddare impotriva
cd in Austro-u'ngrrru
cazurile de trddare n-au fost mai decit in
La noi ins5, s-a vorbit prea murt numeroase alte-tdri"
dcspre ere, datoritr,
i" pdii.,
ntmmpc:lfemiaoinocliapaecntiigtruvsduesotleoeleutuanriri.nvib.btiuasineicmcerppSiumoltlaroiu.bnrnlrratl{gdmoid.nc-ttiaeeeainua_tltrcteeoetieile|fneaocppmadtndsouemeitecttatnuueirsirtctrgl,eipi.duuilrgiooladpigrcnnzir'gonibjamlnmielojm*uapiaiulrjiaronnusloljurotodpiceeiiarrinuroimatoipiiannalmgoertaaeian^imnijnaritogciuit'aciosailcegt?spraesmuipecrnzpiruuniailriuiztletl.iprioor-miuDrs|rnoip.evaaiprreiDcjri'uurendeiriot*leloo{efh.piia.rtnuiut"enc.gruidlm-ae*aaoiiatL,tvvup.esiaJnerrnautdi"aanua.n,i----
agen{ii sdi, atunci rolul tfaddtorilor va apar'e Ei mai neindemnat.
Insuccesele nu lrebuie legate intotdeauna die tridare,
toaie cd cxisth obiceiul de a i se atribui toatd vina. cu

esvjii-cvnie.ouiaIonesr5rpa.IrutoaTimleriaacant,arsitffeiaue.tgcuaainurcceeiacixrneiinsfrdtsiadntog-pgterei1rreldaaelpizanreooeivi,rnaotacnbmasindioceuppslruepribjiuogpdndlioactimintiil.euar.Iinaieldetubimsooeptln"undrle--
cfensivei drin luna iuniq tglb, tredarii transiugTlor i s-a adiu-
sgeazt.rssalSt bcoicnjutrnaenard.cseurrcileetdlruiiatteacdteicienalornciacl.eIn(asftirrugpit,"elalotro),at"erra"cel snte_aa
s-a. mai.addugat pdldvrdgeala uguraticd Ia teiefon, .riu inlor,n,
pe rnamic mai bine decit transiugii.
ucnlurrp:teitgca?hrIn_ii\'anlntdcirm.eneadpqteso_etrumEarloletgrrnm,iizgisubuaelolntrpviuicioicclauliiiudt,jilrcrcudyiaileo,ri1enesrpiiJn:{oi!ioauannli,o.asmmi-paiteiesrseifiutibgeinnuiiiitlattoeeatrst,srdnenairlctuivteiti*icui;ninu;uilmuil;taitrar';-dibineoc"ca;sitha.priritouIs;"_,ti,
de operafii, au existat un numdr infinit de puncte
nl:uertra,burlgler. aceste puncte vulnerabile cereau sd fie fdlosite vul_
apdrate. )r sau
Saral(na aceasta a revenit serviciului de spionaj, atit de

a; l6