Ronge, Max - Spionaj si contraspionaj

pssr;eiir,dr.iinlmoauVasicm2zci2fiaunrilu.tdnalfour.cnineeoicmutsei.obixnriciseeetz,dleep,pgreneirnericm-aosamlfuonlerd{_edcaamrdicuocernoalamimirzduaantin.eob,puiornersautmduqiroiirijgllXeormacnrndoseead- sscdptiieiteorsancdtoae6-j CAPITOI-UL XV

u.d,uen-ts,igtpd.rtDe{lii.-iionrnur eppg-eiaecrrueamatdaerni,anetcp. periormcsuiabirilciiitoagmteeurmnsiacinauererdmiendtlreiinmrgcedppaLtasotddczu.acpofaoms suictn{iiugietnirriierleea Operalia din Serbia. Siirgitul trist al anului

tnroeoaaiet.emrIanabd.cpriieoersi,gmteeraeacml,eurinuzorgiulsiesicdusatel:dei,dni,ucecnhripienidaiad{miencciacief,um,r.ubsNluriieii,,fsoii-nrnaoctselteuiriacsaseivctpdtrcaeeirrsaiimplirruiamrimiaids.tioCainu- Situa{ia noastrd neiavorabili de la sfir;itul :rnului i914 a
mfddvieeisasacpiehvulmueinuteulsallcctnudhifridrmmuee.zbuaePndlrtcrrveoiddbamad9lbieijnl.noiloaipncucaddderitceicdnaaheteisvnlieeieot]uglaoaoisir{ru,rtiiarrcid.sei,dneIcaafoicrfeeda,^lpai.rtndeuc.doiaert,ic"acetpulc"onoiaructzriuili,,lcicn.ieu;erinu.nentreuu,. lost inrdutd{ita qi mai mult de deznodintintr-ri rrea;teptart ai ope-
vartnoulieecgsa.oieuglluseLtluecapap.sitcetEra6daitrdeda.diieoneop.aclrpraediommi1nLb,ui.umrlicleaei,dn.nledopg.iveuca-nfi.Luiaenacrpcoaladaplunelaforl.raivNmnroeeacvttruraaiaklug-odrevieunressnaaoionffruicndtneo.cfidpFeduaepczlu*fdeo"ileloipigisriniimrce.;oi.iamsrde,saaoettprerae--
r atiilor impotriva Serbiei. Trebuie spus cI serviciul nostru de
lui, La 14 decembrie, prin schimbarea de cdtre rugi a cheii cifru-
sursa de informalii ne-a fost rdpitd. rpionaj din Balcani era mult superior celui sirb, informafiile
cifrul ntu-s-a-ioveait noastre cu privire 1a concentririle inamicului Iiirid apropiate de
ilitiirtcpN9cdoloruetaie:rb,tiugundtnnse.ndtiu.ca.sinru.ao9p-C-aalslPpqodeunacaeryiuturltggru.iiaptefnlrntralttaeeuaeamag.lpuiiirn-nicieltMijtnindltuuacroaai:hlrlfcutrfofialekjnriaipirueioiandaazzjnrcoaraeda_atitpmtegulr.tcitmLqilnVaieuTmuipansiiospslitteain-getut;tuauketiiiiiig,tllvreiceopiiaene,iir_rf.u3ala,ricCg-nciulcarudriia.dtu',cfasracpooqpoiuecjiniritdansuiartltttfivpidnroinfo.niiiaeeurccruuscu{cliaeueauuelslrlirt,liemeesippcrpradarnuiorneuierroookedtutiorrcieorur?irrlsjtalnnnieuei,atit-vicsiadaianeeC;.nH'i,roizaluduisarrGlampieiJdu-ni,la'.ia.-non.totid<aci,uifbnrioo,neiii.lstgucanor""ti-l
realitate. In schimb, informa{iile sirbilor cu privire la forfele
al.ocaeret,aeInsmtirteauraet{i-milaippesdraafliiannsteercurnhci-ipdtvabamleamnatailgibeunan{rdmii. anmogeinr.ti. cd rugii resimt o
La noi, in vrernea noastre erau cu totul gregite. In felul acesta, sirbii aveau sur-
prizi, dupit surprizi. Ei nu gtiau nimic nici despre plecarea ar-
1)S matei a 2-a austriece, nici ci la nord de Sava fusese ldsatd doar
divizia a 29-a de infanterie" Aceasta a fost pricina iniringerii

grele suferite de divizia I din Timok. In dtoui rinduri, corpul l6

armald lovi prin surprindere unitd{ile sirbe de peste Drina gi
flancul lor de sud. invazia sirbo-muntenegreand in Bosnia de
sud-est n-a fost suficient pregititd gi asigurati din punct de

vedere al cercetirii. Datoritd acestui fapt, ea a suferit grele

egecuri, cauzate de acliunile trupelor noastre mai slabe din punct
rie vedere numeric.

Pentru serviciui sirb de cercetare, incapacitatea spionajului
propriu constituia o mare ruEine. Doar Serbia avea o sumedenie
de adepti pe teritoriui monarhiei austriece gi incd din timp de

pace desfiqurase o intensd muncd pregdtitoare. In orice caz,

contraspionajul nostru lucrase foarte bine Ei-gi asigurase oa-
menll necesafl.

Femeiie frumoase, trirnise in Austria cu paqapoarte romi-
neqti pentru a face cunogtinld cu ofiferi gi a-i folosi in scopuri

cle spionaj, au fost de prea putin ajutor spionajului si'rb. Serviciul
cle spionaj muntenegrean era slab cu totul. Prin ac{iuni demon-
strative, noi am reugit timp indelungat sd dezinformdm inamicul,
dindu-i impresia cd, dupd curdfirea Bosniei de sud-est, corpul l6

armatd a rdmas ln sectorul cursului superior a1 Drinei, in fata
grupirii inamice din regiunea aceea. Sirbii au bombardat mult
timp localitatea Kalinovik, unde se afla in total o singurd com-

panie. Bombardamentul fusese cauzat probabil de rapoartele,false,

intocmite ln scop de dezinformare, prin care noi rdspindisem

qtiri despre existenla unor mari unitafi in localitatea respectiv5.
Documentele acestea erau intocmite de punctul de spionaj din
Sarajevo gi transmise cu iscusintd inamicului prin agen{i.

99

iSstaslflerouldcelglrsvdnorsbtluilreumi.igIg*a,naS,rb,cnetrapapreucu-r.reaooeeomssDbdsnauIaseurennreisnvrndurtieinaveraomiacfbntnoius,iii,^lrftete{lmodneiatrreonuamsrilr-nnumncaaiddsiurJ'cudsciiodi.uipnnscre;elrdoiiudrol,ciioenmp;asirtriirie;baie.tnir'inlaitAiv",.t.c;eid.cef,hniJaiiiui.lviilia*so'l;iruOzitinaiuiaie"irignirair""oe;"zou;onar-s"""t;t"^durs;cpuerr;eoairiimipi"dia.an"cpeejolrt'ujuianisn'oc.fseirpe"i,rotari,rtoinidr.i'iuAnitrr,aap*a"brperr"mj".irtfipiai_"nn,*a-"l ;rlifarea urii in rintiurile persoanelor de nafionaliiate nesirbd,
panc1ftol:^iuueiv1ei:e'l^pre{1:e1ez1ipeain_,oa1u_IueP.tntn1:cntrg:uelcaoai._sac.fnaanspTra1fiecet,lo{rrz_gautmaaa=auraijndtdurrelurtnatiretndcce1nouuateiulac9posaoalsiprsedmritsiutlemnrierlpidnponu-pil.dardjgnaprrlaesmo.inonesmdesa3aitlaceoncjsiarroatrieeti.edvpldrnaaseueeisfcaAs-iortuaraaitulbrmcfgi"pumienxecn'eoilieg,almnisigBdsna{ii{pubeiiuatirirelriieanluort{ccsnrio{ilitaioohia{gl;alninunetiiuiinpLiidb.eifra"aoisetirn.rilusriii{an.iuc.st,ir..aund,iatl,mioaiditpncm;icien;iro"c;oivisin;ivnup;reitiiJ'iaerrnru.oeuit"tri;iut'ir".;fnnini'lfrroo;Dnicr^cl;arin'tgJuiarcluii,tntaieirznarrlfatio'.dltuaspuirutcima.tsrfat.bdeoiaoauavrrhi_e-i,-"-, ctlaeledufeprdatcdoldt iinmp-iomteridviaatasoaldparo{iploier rneoaqtsrip, adteislturiugfreornetaullui-i
,riacurile

niilor de
rrostru, ardtari cd qi pe teritoriul propriu tloi ne aflam ca intr-n
;rrlevdratd lard inanrici. Nu rareori locuitori din raionul Sava
scmnalizau'inamicului peste riu. Se
zice ci transportul armatei
rr 2-a austriacd cle pe frbntul sirb ar fi fost divulgat de starostele

'pl59'lini, Klenak. ne-zr ajutat sii ind-
Bosnia, numai excep{ionala severitate
br-rgim manifestdrile elementelor dugmdnoase Austriei. La F'oci

;iu'lost impugca!i 71 de oameni, printre care gi cei ce sdviryiserl
1a Dolnea-Tuzla"
:rtacuri inipoiriva noastri. La i9 octombrie,
tribunalul inilitar de campanie a conclamnat 1B oameni 1a pe-
dssGoeirnaaaiprbiesemaacoiccg-eutnemtnrniaot-olaadrruutdelupainiup'ttTurroetinnnliuiscllp,uSiidnsaazauftuicrsrsittirdotida-a9crfieae-.pxtGeucPrluudrtiiinetocfipdpre,e-duenGfaauapplbstdrauinilnionctvrdeii.cnaicinst.sars,i.---i
pectorii gdrzii incliisorii ;i duhovnicul ortodox sirb erau anche-
ta'{i pentru intrigi suspecte"
in timpul in"aintliii rugilor, apdruri simptome deosebit de

tps:Ht,aelarlete:re.nnli.bsersBiliicSltrr.bn:Tbd,Hdli-oeVc.orifumddlIen(eewenespzeeacaearur.ttltkrareufcoonwitdrsimee,ets'rfckporo^ai.rinn,iIoasncunsuoseuls_ntcrlrtvsihaeuiuiccmfNlietuubiislr*.i.a".s3gi,-"ieeratib-ln,esritieppappirqtorarealnilrmta"lp"p;ae,'ee[o?n;Sulrtiian-ri-'u;iaglntod'-ain-o'ntipr[aci*"r,utiitmiint"uti"niun'sralntr,a"oir_rmrs-ete primejdioase : recru{i cu semne de doliu, vldita lips-d de dorin,td
i uniialilor de marg pdeefrtorannt,speoscrth, ivfriaritedren.i1zaarreecahizciT-
de ei pleca
fionarea cailor Ei a mijloacelor
pe-rnizaorenpiearriitedederdzpbroovi ernuigein,{rddsipuisnddir(eaagad-enupmroicteialemap{rioi,c-lianmceaal-iirnaalel
lui Rennenkampi), rcdsitpreindsilreeiavi,demaapneilelusrtidarileallearpuloupi u-Elai alielei lui
Nikolai Nikolaevici
cu
prilejul plecdrii din Fraga a bataiiontilui 3 de marg diir regi-
cit admceAi{'clriinuetaunarlisteto.asfueTnnfreeus-roiaviesereserri.).i.dr.roui.rsualiaui.racpalvitnae''asrn'trirt!:oifpridvr."irih*AI ib'isaiprimrnidai riTiitiia"rzrofiurig?aa.unmpiz1aan{fliiaer"ti mentul 28 iCnofannttrearriecoqmi uairbicadtaritlroioracnoemloar n5d9am9ei n6t0uludiemlalnlitdasrtudrmin
lor clin Pisek.
de Praga, despre starea de spirit tot mai alarmant5, primar"ui ora-

mduaqt.mIdneinoposeaersbioeitadAdeauossutcrteiuerrnit.eicipssiittraarlieiioa.n,aierItiisia,p'-isr,i'itirr-baleilo-u^rn,e'initpirsprirLrfmri",ai.a,p"ios,p{_iua'rraai.{f"iier,-i gillui denuntea aceste ntanilestdri cazuri ,,izolate".
Cehii din striinltate aveau faiii de Austria o atitudine vdd-it
duqminoasS. La inceput. cenzura s-a limit:rt sd controleze nu'
rnai acele scrisori carcl ciau expecUnte din statelc neutre unot-
IlLl-'r;rrriacr'rli1rdirn,iulic1Deic1nap- utst,rtolue"t,algrvtscciiiiacrntcipurdhiitliotpdr_luuuearl"prieslr""sio..itoioR^pren-.'pa;u*iijsiLrq;orIrtdrJiipic;i.;.-l;.eg.iop;r;(drii'ii'z;;il-"b;;i'roi"-"ii.i.,iii.ia"ilrtt.uintor,rrreaauurrlv"peif?c.rnienucietnuvtriscmodiriptbvinsidedieiirtneslcrpluiuniocngroneuaarrsejilcaegdi
ciestinatari ,,suspec{i" sart scrisorile trimise de acegtia in }drile

neutre. In uitima instan{li, l-tc-art cottvins cd informa{iile erau
transmise in ldrile clugminoaser 5i de clestinatari ,,care nu- sti-r-
neau blnuieti". tr,a ?nceputul lunii
t]ctotnbrie, a fos1. instiiuitd
ten?rlta intregii corespondenle cu strdinStatea. Puteai ramine
uirnit de abunllen{a cle^insulte ler adresa iui F'rantz losef, de nu-
l(x)

l0l

dnntcpanmLrnspPssrmloeaerireatitouue.ceuirsfzsnuezanirtbpicnpdglardiorrvusuuleiciotiuuSezevornlnefastubinileunrmlantcltir.ildaeeadeeidomgiuccepbcrir.arpiAricniineenniar.et-u.ntierpSemtra{,errTijre-pdereszFtric{eeanieiiiracdeiacuo.zinedg.aerrntueclropiierobIi!ilsctr.i{ldn.nnuaesomuosdadcarpsuiitirrnia.eerniuifaaiiteinn.rtdziiriEict.etrecioiuuaueqaiitvNecdtnenc-rhitnnip_hiseoiodreaieudrleloriuoericdeemtidmiusrpnrrdijInneatuutdutic.idr.stsiirJnmstr*eetnre{_dpeeecdta,,_naoeopnm"aa"tdrnrca".r,rreircunir.raila"at.edi"eo";ruf,u"";rsg-"r-a;nlnatanbunn"".rpenapiltar,see"uitr'[iig_ieoiiirlrnirii'-c?p"jia"er,annne"{'rcouui_de*i"si-iu'intn.JEii-s-ienzf;irlipcrru.eetei;lt,ri''ciuits'qa"an..saglaiuir.;tblrrpcgteduiarii"tPnrtliorfiu.ae'toutpafmera.uieaniiulit*ggnrnra,.i;rl.uiire,ritdi.ti;su;ier.*;ecri.;ied;uiptr.ni"gu'i;$efereiitiotd1;;reaiu"aruirtc;:r#;niea,s^oi;inon'tai-nu*uuvdtisf;'eir;^_oau;,pai;uitcinl"t*afdr;cmirr;lipia,ir;ta:i-deuene'rin;.lt:tasrJsn]niitira.et'uii"areoiirzr'".miuitiuoi.ui"o.luidiinnrai.l..ipeglraurres."ieainaar,eigiiilmt"ttiicleui.rduorcranalruc"q"r,eaoe-rbu"eeau----i.--i- c;oi'p5f-riftiunl'i'lr"-,"ic-nct;;"-ir-;pnurai;ai*ii*urJut;urt";oaEi"jf-"to"iiorurseunc"taiguiam"ecmjlEiaoplllitiatno"eciidrireatgaeppama.liirnueii-.tnnirirrlaua-pu-pifi;luuio;idid;ulror;a-dsirrpirt*iieampaiqfrrduaoteueaigaulratmiarlmaitiLlee'iftadmin'rljroeuttIeuun.nrpnd..ttlgeutiaeatciGiit,afdamaatpddprlrdaiidol.fiiierniiztaadcoaaoedrnar.cOiaae3eHrrE8-5c,looraeepivdrloo,_oiqeistnri9ntuo3Aitatarla.eute'^mrpsgcn1puteriiartienneiufedaigai,n.cit
rmIdnaiP$tfcilpiInnono.t-eiZarraucarsritrimIamp{mrtteul-teaoeelrvbriareieAtanuetebrrnuands,i-aulndedtatieiifueamttmerpvuiul-tiuaviesinrcilaicacuinuiiEdnerbriiiptiatszt,croosuorasmruitoutrtpudaaneeurulpnatauedrrdacarjgtebiuseirditlneiiaeei{tradmn,aauaxaiatdreceziar,cdameseoctamuoni.pegcarapriniudupbemaligsrrdclivmlenneoldautndepuadsip,agtasrruecesrruninii.pEindeetiienatme.itrtag,mererio,dairdauiu"iryntrd'ge;piierellrgiiitia,ucrapnuadrI;.a-ti,it.utf-riorauceruiergi"rnalilorrnJado'rm"i-irn",rmleJa.i:.ro"fLdlroiia.puuai,piin*ipii;.su'nnooe.tirrdid;tindss.li-ureiis.rtiiu;uor{grsido;sct;sia*te,.-r;ae".atiaf!;nafiiidcsoteiiifrul-tirlorudbopn,ir.l;v;puicsoi'$u;immfeae$ip;ai,.iiztr;ruiaieiTidivi^iil:iniziaeridn*;"rdiii{ms;renpto.iriie-edi,rpeepn;ia';irrJriu"ioee,nt:rdirca"c'n"eiBuveaemorert"'iomr"uraoirshri2a'ete""in.raeuaunmr,ravntds"ueiren_cioiaeq_e-nauu.eit-i Refusiatii tr"Uuiru iinuli sub o supraveghere deosebit de.
srlm_eu-aaqzuniiia.iFsf)seieroseelt.dxgaaiatpsectrtoauccpuduitaotuprdtieabdmrruteeeanaaiiact?rmre"unsatlrejrueiaridceitfe{rgi"iuctiuaina"nritil'ilor;,e;rar.'t;mu2Mf2fi*laiii;tn'daa;iefire*ie.os,"trp(Hp*irnruri.linutM"i",,oa-riarauiaiirnv"uiirirtaJ"iiri"rtts.-alui'grSu,ci**_e Lrarici. deoaiece printre ei gdsi ,'emisari"
itenta, se puteau ru$l' trlml$l
102
e'""'-n'ct.a,iis"p-sioiniiEajitsuaru pentru a face legdturi cu ag-en{ii'^^^ de per-
lnului, in Austria se aflau s00*-900
tiia.i"odsiu6p;,;nr".e-utlp.'ii"bD"i".e;er;in;"au;*'tc"iiutel;eie;.t'iad.u1i,eatn;.tup9EE'7"llii*piJdu"e.erl"i.mec'*poNirislnauii1drtmeiaadpmcrredeunlltoirrdsCei'peiSnipocuiSntauitpmlarooifmrpiaaatiaenrdi.eifmiensi ptdsacutfienain.iepbsaeiiunl.ispttepetaeedricaecoutptrarmsuuferll'
a"da-eucsl'if'ouo"rnSsdet ;ectpxo;ai;nsCrdtteiacinmiitplanfaaui{qtiniile;a;diieoamcc-otufaoiurrrtulneel'i ,EddesuesapprirdoimnRaiajominbcdourmsiecukitneidc.'ranrLea5aaanlzcobenuaisrmgth'i
;;ffi,*il.",pi*iorUiaA*iu.^'p.a"'tuJ-liirigcriouet"uvsieti,a"renii,um"'uliup-pir'6iopiu;irnio;dvf;ri-ancacnuif;aupil;z'r.ioedSatee-icanRlaptqrisseiaisian.u.cpcDauersilene.cpsddedinc1daidu,tadrelmua,.s-dlRe-uuallaonmagbisnuue---
.;;"krtt;u;e,a"rf,ostlareppousstui lpseiutaipnettodtotaimr pduupl irrdszibnouicuidlueir.eAactliuuni_Reaama-'

bi.n"t"S"u*ui"s"riire""letiCk.ri.-""d,n,iu"ucsvtimeut*narrdinetze"ibuqnnoni oiunauut1l.driJsn..anet"DviApocerardeaclbufo*rinmuol gnpiuetneimaen,rautacrcluutodrosaedctstrihcectuihcis.uisemAriravibncrieicuiasaiutIlrtilaunadlflseoiadfricemro9qrnaiidtt{rErzilaillblvsoaoeprniliiuoiaan-'l
;i;pi;"lili;;;iuu.i;ih;Sptr"t'?ei;u;al;;r-a"trr;i;"eu;,iain-i,.tvtu.otioeonulauaIainmenuic"oc.ou.aduiorlsTtuiiiisle,irlai.etmdBubiienndnonusicatdfirpiaeteccoerupaondeuf.nl'uicmabtClsouionenlnisdurtrueiurpdtumocalzcrllegabiedutraiotieoe5apitau.odgpslaDrtsueiuurnciltepe,lerhaii.isanrni$e9osnoi_erifsc.mio.claaesoreonn-lmrnaptuf-uoapenolrlaa{r{r.i,ip.{uingeprbscaliocrelesneiromirtzpunrndaaiuttor.e.rititvnaaiee?sdbaszduetaeurisPeaecnprrrrddeer?e5ei-i-.',i

103

ttuolrumi, a;ejofurel,tecoledgrianftureiubiuiinntrlaodt uinsestoeauidn ccoordeps'epnotnrudenno,ttar"rie.ia.gsirtrait.ea- pentru a lucra atit ca agen{i, cit 9i la punctele noastre de spio-

;cstars-3larie-iartiu.aoo=t:m1riiarra,,ilvva,ruaceilrodgmicni"ndnausuuvitnuivr,ocu-rnninruolznubunnicmtmiimur,doiisnairndtd{eiilitienteraaaouuscp"rnlupsat.ricrruoti?eFanhbicntilai.cleemurifpcii.iTmurafatbi'ull.edt.dudmcelcirrir.i;aiueridO.piit;ecaeia"6.nt*ri,.aar.S;;iuuur'mol;d"ri,u,reint^,c-'ilrrr;ue.uc;o;-luaai,iOpirrpr;s,e"ue.termurt:utssca-.ioevrivur.;earr-e'veltu;natuimrsefli,enil,e.puoiuip'rut'cumiueildi*rr"tioispii"rsuco"ui"poialtirltd"n.ni"o,istraiiruadn",,trupcrueftdaiaroudrrs.,ne-t-e- iiai. Soldatii isi exprimau dorinfa de a lucra voluntar. Nu se'
pWcratac:stfuuP,iuct:ppgaaarejlertgas:clraojzlaratetusneaPunsmlrrtulaaciadqe,rnihij{alirnasu9nedVasn-anetailioiecsdre.nn.iuepilminntrronnarr;iedaalarzgacisogu,rlbetrgrqiaseieairroasajit.caireteltjvi.uaeadruaahiaiTtaAerlsomtsatustt.ocastaavuerai.arcelf-u;ni'tlrirasaiiao.niseeetu.o-mrruuit9s"aeiuiir,ra.'-nimnxor*a.njecieo-f,iauo1v:ocrrrutgcnlciaat.itti"Jtu*zistr;rrrt".;bjtpdo.';to"'rio;";a;.u-ii;;nnri.r'i.it,ip"';;fiiuri.f;ipiri'iiiu=onnic^riiiuinlui..i.reuarrnt,mugte^ilp*t.Jnuaaroiiarruniirddl"n-reutruplricdrr..*'lgrczuir.e"'u.puernpi"os,isniriDrsn*dr;iuitiieeij.6rr'u'iabaferfiulIudLpii"l-nt!ensir,ei'lipnrio"ilasoui.egpon"'e"tolirrdmle-rcia.Tarejjt,ruiiuair'vse'oiprstertituaccrrtur.iuo,dd"dz.gi._-eet-il_ sriimdteeastuliip' sedscnroiccii,dceafegmi eoia. mBienneiinin{eclaepsirclr5ilipsridntdreucabgeonlai setxieisltadue
duiS,nupt,paeelrredAeacu-nu4apfsuetdtiitrueiaaai.titgnaiinnu.trvLtv-leaueirdnnpienuerseltnuafroioirTuRg;luirnla_a.*;dnriper,i'.-c;tAi;"u.p"ito_i?gin-i;rflniioe'jri."r,i,rgil'.ti"p;.nn.ioreru;uvi;,o"";i;iiri";id-nizdrbi;t""o"oati=u*"iel;t.r#itporr!'riJ,ri.ili'inb."!".re.1u,le"u.. muncd. Erau gi clintre' aceia care fuseseri demasca{i sau desti-
tuiti dintr-un loc Si incqlcau sd se aranjeze in alt/a parte. In lupta
CAPITOLUL XVI impotriva acestui'fenomen, ant primit un mare ajutor din partea
birbului centrai de eviden{5, organizat pe lingd serviciul de
pregltirea b5tlliei din Carpafi
s'pionpaijn. e la sfirgitul anului 1916, au fost fdcu{i inofensivi 88
rllo-ultrrn'idorioiainSume.illaudeininbnrdirrire.aeerDaf*iecriiannnruitogecanenl5das?'e;intclrlaicniige-_eelipumnroptiut'naperielduio;r,ir.irol;.ira;i"d;;dd';ed;,*p'dnlnei1euifmlr,uonduinari,t;aouiriloaiocrrpfueeursrrte:i,xnialiaumoaacisnoteticairrve-rvieptiIcacuiat0iterr0ueea0l ag'ga-etinvP{iite,anctetoramu'upplre,e"tziepnnuctandp[ria"i ubpiplai,igt-9aipip6ioo2rntuduieulriatr1fiaacinetarreirg]c-triei.cr,esa-afrionntrtoiedruesi.ocbuli--
rind, au fosi introduse noi iestricfii in privinta deplasdrilor ln
10.4 isnitiuearitoeruplel'dteiiai.trPual scalJgeorpiiecraiv{iilii,mcialirtearceilddtionrenaourd.p,eecraSuilenfeevraotiefi
sd posede acte dte identitate. Pe linia de cale feratd Buchs-Viena,
vine dinspre vest, Ei mai departe pe aceeaEi linip ce trecea
carb Budapesta-Predeai spre Rominia a lost org3nizal un punct

prin
de contro,l^care pind la sfirgitul anului a controlat peste 2 300
de trenuri. Numdrul cdldtorilor transpwrta{i cu aceste tre-
nuri a lost de aproximativ 400 000. Dinire aceqti'a' circa 300 au
fost relinuti. La inceput, mdsurile acestea au provocat o sume-
-ppiirnimgeelrei. Elementele suspecte au fost insd descoperite
denie de zile dupd introducerea inova{iei, deoarece, pe
numai in
urm5, spionii au reu;it sd se asigure repede cu documente ,,au"
tentice". Se confirma astfel cunoscutul adevdr
cd, in lupta im-

p' otriNvaoiconnutrearsipmiondaejsutluuli,dsleu-pcelariorirfiiicaatefiaine de. p.artea.-spionajulrri'

privinta diviziilor ru-
segti din rezervva, a militiei gi a formaliilor de rezervS Pentru
limpezirea acestor chestiuni, interogam cu regularitate prizo-

nierii. 1a rriijlocul anului, s-au ivit complicir{ii in legaturl cu
Pe
,,Uniunea p"nit, Ucrainei" care au dus la dizolva
eliberarea dizolvare,
fea acestei^a. Incd inainte cle ministerul afacerjlor ex-

terne rupsese legiturile politice cu aceastd uniune.
In ullmui tirnp, incercasem s5 inlcnsiliclm activitatea noa-
psseptrrdteeAdrciritveuoenrrrnicsuiaiulornfeiiiio,asmtndini-naiineaiiez.sbrpD,ualtitinienl lge-fdedfirnriocNicnroaetvuuoalzusmaielrariuteraseue,sgsatiict.,rcsiii.dni iac!Cgufaemernrppatdauter!liud' miceneodlsiubtcreue-

105

laddgmrmotssSrldrptsnaouatecriu.rretrluaucouetucaduemtcus_erdeorrdnzaef,'lnegoteiuuadpde,ipidszhtelclaici.it,eliepanueunngariaodbdsng9e.tl-glrhittqeiutdusetetteeaaiaiouderul,pildrroietvm-snaceifesaealaiustcpeeiuntudurstnrtufetndracreliccenrspcsi..bnaidainiziulnhomiirisiiueDiRitcmtr{oiztdmcdisnsiinnfd,idgiaiaeruothi.a.aeioinprecresv"lsidcnr.oLmA9roi.aeud?iviniamvue,islmaici.pnirtbaantcaieeTacs,rtamalutpaccrarmrgBoaen'raiaotloullr.eurrertrelIrngmuosit;ego,i;iaerais.uae;inmdirrurnsvislp.arslreacy'ugnadauptiupoecbE.i-dccee.virinr;Leroirraaetriopm;irrt;uiuguii[alic!,#iaduli.;ouiuirtoereurpdi;iej-nintbsrnuirns;oueiaotoa-ius"-ti;c""3ararire"ire*rtppe"uoru,0tiiutrasae.}pui6.dr0.oc"li*eaiti"ulinieiie'rs"urntafuS'npudusptoirur.arrmeueritre.aopedamr,titd-icr_anerdrtpaeAnsocttuisaurueatutasoar."sAeibg;zt"limrafrrpietrpoirih,uoroeureliroirl.azeaer;"ciarrsneiii.brat-sanr."alincacrr;{tiR;AtniiMtrncei;uia.deil;ein;*gea-ta;^sm.t-siidla^u".afnr"ltreizIri,rfei;nteis"in;neseloiJi,qip1asiipfn"lteruaouiei.upaliroiicarrkiifr.cnssiiger"gAeoomi.eJ.lcie-iidIrnuauarr.arprnDnruuabtausinsauioiiuutednnt"ntera*iaa"nrnacur,ae;pucr.odicfRcefnareitt.iaieendrosu""ip-fidsenrriasel_--,-Int-o_-i.t-, fost lansate cu ajutorul baloanelor pentru copii. Marele c.artier
e*.iul-iur a foit foarte revoltat d^e acest lucru, apreciindu-l
'lls(.zss:rso.ltrc;icrmgi0deaosce.aaeecce.rlroatutoit0atrure.csnros''rgv10srmnaae,rfPlNidt$0Dlr:icuad.r+reeisriiacp-il_eQnn"addivnalineuTtd."ceeneat0aeomferflanEt.so[ri-auehi0eisomvneviatescxm0p.rgoomeusrarpdiet.reeatict{e'tenloeemcicr,rcaacnnnn{nemsrroadarratcp,ipieaueeemmuirtae{sarlccutrla.,.iren,oratiobz,upccacra,torpadrcen.og.eu,dtrnutoiaasg-zaiet9i.ef-stamdti,sIuaion,iasnnn{e.ett.pipu,gisauiriui,rcl'le_orin.aecr,ejlaiiieroiueu"netln;uAieurruipgoir"'z*.s.".nei.mrir.uu"ir;urtttula.Aelnri;iu;ainpni;iuenoi;c-;;c'ititri;p#udo;$nrlce.,!r;aie;.irEinn.ils.ii,i.;,i;uii-rniir.,iso;rt;ri;a,p:trt"n'i;.iir";:"mr;t"f"ug"uo;lrp"i;-.m".'inar;.Jar.inni;"Jo;rc.:;n_;'"",'r's.p;tueii.pinli"rz..pr.uihcrrdctt"z!i;;,aucepa;ir.rer;iuba;riritirrtri2setoocri"nic;ir;iitnai2s;niri;givn.nuli"d-aapart",srTdair.itip"p."a-pe;eIo,ud_ri;nri;"s,Mo'ireb:Ralriu;,ekrnTn";i,plw{auenuaen'iaa"iieafrTsrnsnsrcioini'zie"ajlftlie"ir,u;uil#e.giar'f;ai"Jnreie._nine;gtlDuigr5n.s_sJ^r,irllllii'tt,ntma"b.luiiij,eeaj'n,pi,*egfianplrt,uaevrsre.iadivis,sainHnrtaetrosea,drnr"ural,"dlaai--il---u_-_-_ drept o manevrd josnicd.
Rotmistrul vbn Walzel, care a condus cu iscusin{d propa-
I l(x; tirziu
fran,la aceasta. a folosit mai baloane cu aer caid, care au o
firare for{d ascensionalS, sticle ;i alte vasc asemdnitoare, qi
chiar sloiurile de ghealI de pe cursurile de apd, pe care erau
fn culoii vii'gi intr-o formd bititoare la ochi.
scrise lozinci cle aceasti activitate, am rnai avut un caz foarte

In afar6
interesant cu doud iemei suspecte, r'efinute de posturile inaintate
dJctneeidnse1teaoXsoCdeovebuiniidsuStnofaeahnm,odviene{ciE.'eaiIruipcurddgeedisivadietnesnaeintindootuuacdpuio.dpvFeeaiircandindtcrpeheaengutllaonrutmomrnei.aroaEgi{'iliseActrnugart-iitnal.udugcoersuurm5il,,aaasqn--i

cundS cu dibScie imprejurdrile in care fuseser6 arestate. Intr-a-
a*uar, pind la urml'n-im reugit sI afldm daci afirmatia, iemei-
{or rejihute, cum ci unul din ofi{erii serviciului de spionaj intre-
ocilnotmeuapnnieo.igm.aaitteudrpii,becauaocieleasamt ocicfoiuNnlet,rraefsorapa.i.roltuenstadtaj,u_plusaiabiuinl adqm,iaeiccnieiarngciecsa.c.s-otPaprucoolbndasbetiitluacia-il
aceit" femei'aveau o oaiecare influehti asupra a diferifi func{io-
nari ai tritrunalului din Tegchen, deoarece aceqtia au fScut unele
-greg'Ienlitc."arteimapu,incgdrmeaunndaat mcleanritfuicl asrueparecmazauliuni.sistat ca f.rtdreala
Fpueireermaigidl ssdefiseeceltluibiaesrcadti., deoarece-resursele ei alimentare ince-
Drurnul cei mai scurt Car-
ducea- prin

iiiaunfpfoi.ormuAisat.uttip. drtae'ncpuouinnoccfeitlnuetlrrdddreiiinsfpoleirogtehiulaonjrea,inltaraimmrmiicsaetiendieRapue4.s-iaaac,edPsertesfcrtouan{tnut.l9emriadame-
ioi al armatei t. Ofiterul a&sta ne raportase inten{iile ruqilor
i" , O, in cel mai scurt timp o loviturd puternicd asupra lrontu-

lilp;iuue;taiiisalrt;n,tsa;deGo";-ass;tedr.taerritanmub,rluorasgcfinrlatapiauiniabtpairdtutsd"gece.ieesnudtrdaneimniCsr-nadaaraernerfdPerodearuasz{cfenroili.emrlvlccsiaal.ouettrd.hSpp.D'eeaCdrrveifoinriimcoiaaiiuan.rlnmPt-Sudfaadallavtmeddnaei'sznn$cpetaiiurBo,rDle_antu,lraclserijamdubsnrppueeir..aeiraep,mLuosuanmtfc'ir6l,aeerautcnbeliulcnaiitaanno--
infinir" .irbilor, constituiau obstacole serioase. Pitrunderea a-
;;;iii;. ,iin atiuniu in aceastd re.giune. era extrem de grea. Punc-
;eilnu;, nin" organizat,
F"i-e; dii Salonic, era in rnare rnlsurl

tu/

paralizat de conrnorta.rea gorec-ir'vo'r!,' c!!a'rre da,eau pe mina sirbilor ;aiqJT"r.;"ut.;e..Diii"rie;*;l;."atp'C;Li"oiJ,tJrt.eg.si.p.,hogip.inriauda*iieci-iiineei,{i".at"'sDinccciofogarrrpra|pecdogtanturrutuiid,tp"e,5eai",,^rataprve"d"ebrtno{uaiilt'aeuasaltcd'riocinniirntneeaacrcmoztsraisiedcrSssupc'laoudcunie'itdetceoronemn{bgaliurijnluoivaepaeaus--
to{i agen{ii desco'oeriti.
3c:cniacscn:uur;iooupifTaslakmip-otsc:i-irni,,mentccTunNrverciud"cjpsruapv,sar,io:eratietnlafeontnllniditraac;Jzciileezraituv{ac-eeeiilaacouuopirnirocfmunnafrtiinsotrn?ooeodarsBoundmadciditsestcmuuuuieripenedrecetrgrutHireeiaateru,aabrur'pugraei,rapnt-i.niaeuaarBau,saoprp,rgeicp,nrteTe'lcaLeri;irSig1arl,nnriaut.nrrreJ;z;icgduj;[r;uur;tais;euoi;e;rtnn;stpaio'iriien.;ue.imrri;iirstinungrf.t'an"p"?rso*arp.6t"iel"iauiccuam.-;,tsu;triiirgiirp)tle"vz"rs.iiJiirairnta,deaa"dle*oSt'jpiec,'sri-crpiu;r,jilpuaa;itr.r';ui]njnirirpiae"trec;oaeoii]'coiaiaixf.ii.lnuti.;,eSpdiAim"bo.iiiuririrnirrirc"ipnimibt''nese,a=ieoiLiuain'ltusrflollpr"'trDauu)ieioduruniioilrnrz-.e",n,ucmtuggnEau,an,_cu_.l*ilauei-i
"cne'rin.s'iAcm'i.tiieri;teoi,ade:s"i"csodter;em;s'Peauttln;i:tz,idi,t-og.aorruie"p.tpeolonrdreynt4{ei!isesiprboti s-au convins cr
obfirrc informatii

ccrndi$naooeai crbntfjdiriasamarDBulncatailaacaiirierlntnceionzticaailaimooentigveupnii.tundreeituDuivunraeiraarn;drMunaaciemnrsaasaoueerran"rmnnsLaneteeirettrlin.n.ial,errieuag.n.ia{s"r.Da&ip..fl;aiu;lla;;rdV;;"ne"'",Brt;;,luc.;fdl,;iep'i.'ab.;;"#"ra.'ig'u,r.cctea,drnurtre,rtuam.B;.ui]aua;ra:r'iai.e#guupIaa0;irrue#sc0'i.c..0;.cliDurm0aui0rurciaip"*aidtJndeee",pnt"c,'eoofisuiinmisapruginabniiloen1i.alizi-i-.-,if il.ii;.tuuoirir'!ou;t;trr4ta;icfriutvtsal"lsaoe.e;r;'utnga'.i;*in"eb"lco?toaitl.reltiiuu,piorlniaosrr"smrmrjsuir-ianntsaidsltanipecutdlt.aer"rrop.;iimrimserri."oiscrr""rririltpn"lnperiieibueztos'rdueattuni"uen.lst"oula[cNtcl"ondtadnaeoerop'mtdtp,oeamprecsaaiirneeiinIdricbofsiaaiiisuiltoelcetipdaituanlnadscalcsgctesseieirrv'lipiqiliaeirsritzf.iniczaaosbctodproerdmiantlireuicii{niicucilonttrilcrpntintve.oaefsea5ptsil{in.netcitaeunau'livi:Smljeaoreutr.iuc-ralgscrImtcrnluudtlu*silaniltllrifou.cllcdni,mrricileaudu'aapldIrTotereeceellara-eu---'-
d-ii"['iti"rotn"clgii"hfJ"riiiutiinifon;to^o,.r"uu;ifrie;rl:tet'rl"nn"ttitti.n"firi"liallOd-to-liesJl.ai,adlrluat-anrir,";tae*"l,iGfi'i,'tud""',n.aifibiat''niai*-lepraa.$";la"u;rusr.|tr"m;;ilr"dro"rnei2iattf";l#crizdf1ocaadm3i.1;;"leiicnpisrt;,lga"idiaebe,;hI;d"ireti1tr.;lt.lr"era;ieecenau4rssititle"lss;t,atOtl"ldr,ioudr1ita;.ji,euni'u.ai'tinurt,lnp"ruieruitMmtreuFnu-?u.ili-,im.s"r-dnde;irpneLt"iou;dsi;eerie;ano;;r.eild"nfnii;n.tmtiitii,";i;."iaEutri,.ntprg'tilnrn.lSprsaicrdoaun2oeets;toeari"ti,;Cnete.nnrTilr""idi.;iittrdgdv"anauiriaeiduzm'eiettettr"ir'eunreeir'iupr"asueipeipnteor;Steoat'ardzlpupaostetu'is{iazas1enrrstticiapii,u"rt'riobataenctnuuiuevoTtsvirejd,dtnueeln,dctiasimucfefrlcurn,oterrdnoofriaiagloolTdaocsauaunelue.pra6citr^it!amnairmiieresgcuiv-ealanenoudfro.adinendbeof.nzcremijzrceneigaatu.hiin'hbesnictrunareSaziceaitienarrdnnlltrtlauitanSeueariaeradadgerdelrpdlret'aiudu.dbIae;eair-ettmntProledT$aearlao0nsc3rualrerillsaauirtianiit9scernpcoabaitpblepesriIneturaututc.'suaiteaebflnlnartolaadall,c.ettu.iafaz,leCeraipiic,duialnmnrscTcnnuua'eifroBiebrailziirreriuiTsmmlmaestauartniddii,diacrasinlri--ii'ea--e---e,-t
;;;.il";;;;;' #i:Icnf:aifli.il1:riu,oPtq19ieinlifaini"1Se.oa;eDafpritbtrreeieiopraitrlaocinrtarei'n,or.uirarni.bmtii,dta'iatacicildteeicvmsaecs.eo.itrebpe"eirulrrr"io-t..i.ut-u"rli.in.;r."-Iiia"n"r?ag"ae;n.;nat'lu'l;rec;u;rdclip;eailTe;ta;,hn#tetooip'diec'oinle'rxtzrpvurroisrmt.parauiroe_-. ;s;ie;;itde pem" iSgr"arr.ertoaiiliu-rioTqliieiin9tiin."i,-ci otm.ii.siiteacainre,,alevgeaiunseaarc'lenealibsae--l
rtsv5Affisriinicolicocclouesridarlbergatie.sd.ienietPnoelrulT-errtcriennfnnr1iii.-aiscuad-octc1cimeo.m1rlidllutiaae4sasetpcmreiintesrcladsea8gtniienisnuue2msiricrc3laliuodsutru.anasr7rrnIrut.ii2uot.ennd;ua-ape'utr.idrnsariit"efcnateea;uieac.*pnit-irlmarf.i;gue."i"irrrlo;,;tuSuiid.r.iulninup;,t,,nrig]ipi;e";a="rJ;i".t"ai;g",ifri;boi,pt.n*ri,nis"i-=i;i;-li5t;,"u*rl'iri;"i'iv'g,irl;riii'utetf'.o;,;fo.rmuaioiias.f.c*griceaci.r;rio,uinau;rrilcdevr;t;pneiadsd;dp4o;epnmr;aarr7;udiisarr;i0mele{sicuiie;cdlrccuiia"ea,i"rse\ld;.uaioencn;nmrusralzuTpirBuuuiricls"iaLsrzie"neiocieloanfeeaanncozvav.siooerreosscenrr"utd_diiide-_._e
109
lilS

saLmuDcprsrcnIdcrsrruaipacamntruanoiedeoeeasaifaeulttinspinicsez-mpaurdncllslsfoelaicoeotoub,ulSeijdanrcidnpMoltfarrapporopmFuniairueuclrur{.arseeeadeicdlngl,redautruiroitpeDtda"crvnreutdrdtrimsclcicau.in,ludtnia,inpoeoutcoiieasistldvipitsatmcanni-rcmii-notteVicuieieuniieecpatsottucatuDahleoeaegrc*rrirjipidfunnnunimaetaidlirsco.nnadoieeteaozsr{ueeoiadtnteuittciasmrIisunoioiaorrnsCedaiut{riiisdeizagfaIdinsurui,ffiiiiinajneasliimnrcnbjuGt^tn.riitr.ddodcatciddaiumi.lecoocaeCacreaopoeiaEprteatdiniv,nu"cinrrd.catioatne?r.ie.ntleaonrtt_nuplnvu.iart',nrtua.p,rdjujroumaiaee"usdrrIppitod.iarrdiivJ,naaenntr{ni'toEg.fziitnld.a,ritrl,uastiectii'liiiosi.v..mrli.iofge.ris"rvixue."ruu,o"bioBIe-."li,r.nste;t"tvrter.eBreim".ar-ae,ics"escf'-guipoannru!rri"lTi.re"'ea;,pniuit"a-rkrraiii.erl;neiuv'riip,inilanrndl"li.;ogo,?nliiiri,nei-,;,n;iiiii''l-rii;,rc'"uptton-n"gi'rur;"uqirs-mtaeuu*utl,-'";ei",rcirilia-;r"i-en;nu;iornr'""nroiruorittc..r;"aiu"iumqaui,."J"ans'ir.n'dni-rrr.,pri.tpiteitsu.tiiRifdur*"ritna"i"pii"ni1.repclcn"eimiurniirsov"uiois"arad.sinctpiiJ.urruraptntkut"udldit"ieedauurt.linop"Lcoi,blaeuiim;rse#",li..eriiuipiigli;icpeu.ltanru"iLripien,afr.hnn;,arpibrriin"rapeiiou".'nfa-eea.r"cArc-tgimunrui;nrtt,urrrilor'aEn"a.iri,;ee.tacr.rr"inaaiflin,ru;"tlxriae.le-ijrfuJscr;nua.nocipid"zimier'l,;eni.pnrgleuilidmlI"ia.ei.n'.s"^tuatrliaarriaiu-oe'eti{mruboBtf6f'air,"liiseeringr"1r"rl,eioimpudiiei,aicrm,t'asrlonnli.iorn%oibug.uiudrulac.uei.duvctuttvirrinipttaor"1o,rpilirtciraiannisetr"snvaeerurrr*du.irtra_aa-lta"ur-E.,ra.a.eaf*uari-i.t bffiftoicisni""D.;Cii;pibsinI5"jan;iinnl'."uoe.;""iriu^-abigt;irriz*;'itroi"dilai;iiuSiati;ntr;nriPne;.uiti.-;ifo-;idfr'uoiFituato;"iafuilE-mu-ei,ou."rciuai-tnimr.-nautdL;u,rii"diiu"icrfrr.aatt,i."egci];{tniiivrcut"ti.ibaie,otisii;iitirinbintapzitilua;nee;rtuisttciti;it;mEaiclarirnae"uif,rle9.uortrnfeai-iatgineiigpiru1tiit;uvuiri;rrptcriiu"ueaq-uiciiacmlonni;ifigta"rlodrildlur;ifpiai;*.iPpt.Jl-oirliin-cp.l,iruonddeuotfreantauutm"eiolr'-dgduividEunmnbBeetttaliffoeSdn-ilze'a"Piieif[iaaag;nifirsies,ilbnir'friaraicpuneerumr.mi.titatoudtec'brpnueercra.6eaaecerr-ipiaiutttrutniasesadni.uldidpienppadurirtra,cneao,r"aTrogceoclcicndrucuselerpiooeear,etaiisc,rrpatomnrcilemnuomtrapbcbluttvu3prsceglia'sierieai1uibdani'itonrcddciqs'eeueptdt'idfseuenmi9iraeizamdeeAeradil1enbtunci9uiiusponp,ain,lrtsflf-taoiteolto'fsnrfaiiauedvrermeiasutsmrmnfollisrmsr,t='uamauoaadafenai"t{olaaqdensnnurte-urtsted+ceca.afrtmddldtiuaao.xaa.tIct,oPu,aiarrnngl1iDyaedrle"datpnesvi.a!sias9tenrt1llpimrc,cflnepqpimitr^odtrmi,smgi.eoiarit.Sqbnraeluaiiriltnairmdsttnauznijfbactttc.oeieauiitueds!6tconri-'-e'l''-l-,
.i*,t;ia-'iul-Jli';"oti^a.liUiiirrlinii;Aprl.ii.aun-"ut"b'aau*dfcrfltme"dssaliuuteteapiiiirteraeair-rrrnarmn1iur0"apO1tioanebd,restlcecengeurveerdibsnnaeedddcritnealecldldiuianalasttoDvdedceaeeimannxleiisalrcocedavu' ,truldpacluactorrtumaeirnariuslenenpd,ocalcworm-tnoatresrzrnpiiud,td.reurleuerlaqnrabiueirii--l
uu*it,9if";ef;#rr;"'-in"iir3i;ilii;k"'ili;fil;oi-c;n"iuoli.";oi;.l;id;t,s;r:'iip-rn.e;;io;,lifrttu';.nreil;siliir.tr"niu'so.dn}ts'eJlnpieiuoirc!taisi;irtu;aiitief",ilrdrr'"i'.eism.e.rtlatu"i'erua;np-bp"uc,to..tdun;sio-ru-oTdttbtauttro.s"aivbituaipvu;"diisJnaiieiaiotnririn.eiintspi,eiztifalrridsoie=iuimp.irrgnprisamuei?eesrirntnr^*e'iimtalcmsata,eettaalulpnannc"tlniecenandlcdrlrclo-cumieanalose.racaogsltte6priddr2rusudtnid0tisecMoedSto,irlresatuu'urnplnaacnlpsrvuuepunkepiaitnsB6ieuiroPpogi":urer;'uodmnc',strtorIatitoi-eotnvajosrb.firnpordio2rucrarii3ien-e-li'
.rvrarere cutremur de pimint din Itaria ci eini,tlria"l"Ei,r"in, ia'uaric

iil?i, JIL:j:,1{1',.,,uu,;i'ili'.';;roi'r., eT' ueu,a

oatfuifnlliuutietiiivIrW_nidsit_orguqeiperisr,retcmimImhaaap'ani.l5uifhcrooiouauninittcruuuiertlaeurscriai.ceedht,.acigto.ra";meu-im;sa;ote;n-lsd'i"inuai*ilmttlrJ".eGiunprtaiulnaln,uinllito"rra'wieorliil,iat"ulsit;"cp!.lhou;r,;rd#;"ttrm"or;'nip#l*-or'jerIorrmup.,nnnoddurrdntc.ea-u_ Mtr_uui-enkrNu6gc;sileoirndcseeetmcarseiertau.ilean-oc*sautriruutr,iiimsi cdiotdipnu9la8nce-eans.!tip,rua4tiuto,ttn9Ii.a'q,la?Ctln-sasdr:pn,a-u.{,^il.doerzdvdin'

iului. corpului rte'armatd g;rrn;]i,"cj'rprti.
'claorsentaetIr.-siamiSrbepisirloionirpn{.euilnBmeeagprneeraeatcslmuieanealda-u"isaisre'iotnacertiairocii6mnu-laJrnco.oejc'isiu"tJ.io't*rrnuta..'ininia;si"ip?gioa;';ibni;iu;ti;;;a'_;r,ibi"ei;otlr;""9""a'rtrbrdu",tua.l-a?
";o;'o;"d;-i";.itrt.r0rn"g-iuutti""i.."*imtinb" inpr.eliunciorarmfi ad{ei'ruREai.'ioinncudl e,1a Stimoapuladet

din

Il0 11i

l,

pppaiindc.bue.ii'inAi.ndrnteinopsm.leset,iirrcetauarIesappcuieotlenaailfnourslieetrsraeeclrauiv{iionprsiezusaiitcetiiietondtte.eIm.pouerfnneltiieriuaaaciloiitpneteerarizlciioccleou ,rrr.iiin- oDuneau o rezisten{i pasivd la addpostul stereotipului
atnressataiurenac,{'iso-naarc.iioi vseedri.tvicciiuliuni{edleegcornetlraastipvrobnianJe
r:u desd'ir$ire accesul agen{ilor rugi. La toate acestea contribu- .,i,rr' tnieltig',. Cind
i,',,u ,tit"ninfat cu

iau gi rela{iile patriarhale din citer a limba germanS.
centru ungvar.nu se introdusese mari localitdti. In imocrtan- getatia din trecitoarea Ujok a munfilor Carpa[i' inceputi
tul obiigativitatea inregistririi la 23 febar"uaamriebell9e l5pdEilii care a durat pinS in aprilie lncluslv, a
,*ti*J noi gi noi
persoanelor, iar. primarul oragului, impreund cu cei gase"poli{igti mereu lor_{e. Cercetarea ra-
ai sdi, avearl atit de multe tretruri de ilta naturd, incit nr-i se pu-
teau-ocupa de spioni. Aici era pur gi sirnplu un rai pentru spidni. ;ii;^;;';g.;tii alzvaiuiau comandamentului tablout ofensivei, al
.",urol",inn"nii"fttifaiilriuitiiiiii.tirioo.,iti.ai.iitrtfiirorJ"rell;.ol;oasi;"r;ipt{e'rg"1uapi"g"ba.i.nl"loF.isir.uooug'saitiri,sar"ieltia.drddli2euue2,naPromueriE:raufeioprimlreaifeiequf,,rl oatncanvd,b1tuzultoupl,pu'*-1Pionc-rses.l-tiibnf9i.^i-eeleiealtlsablicabetterreiaamrrfaeobstasaiit
In.perioadla luptelor gre,ie purtate impotriva irmatei'ruse,
comanrianientul suprem al armalei a adus-gi in acest raion or-
gane de contraspionaj. S-a realizal o cotiturd gi curind a inceput
sd se efeotlreze aresta.re drip,a_ arestare. De piidd, a fost relinut
ituDdnrneeetcsro-ucaomsoseep,smetcpareerirtnienseueadnl,iendtniribiadeleuseztniuardurbesdad,ernirsgeu)pipiieotcizlaiufieptpiolet,dr.woccpaSrerrr-buieaueildl1b,n-lfadondsaurdtireinrtumeacaa;adusigcpbeidnranatt,gc,cic5KasirrreunuatiiT5gniaeeavkpn,foout cisraraeusrsseieei.
dtIonetuds.cigvoi.ipdpeureitireca-hcmeezsait{taiearaicaillieorusd{teiip-gcuoisnastriuanbbsadngsdui dpa,igadevenetgcuhllouemriene-ncaioundl staipni iuor"ndra.'iiluCtlruitni.d.; ;i;;pl,aRa;u3;;;sTd;:t;su,J;;jiql;oD';fil;Ci;tSTo;istrr;i'aurii;S,"''larin;r'ia;iTus'm'-;.iiadinau','n"a";itulio;c'npiipriiiragaii;."ulA"srriiicJaet"up'tur*em"r"rin,tBrora-einr'ani;ds"ir;;iomJiu,tn.f;"aiio"snf;ifoneisc;;;"';-rae"tu";nisipo;d[tiamc"Jaaien;.;dej;mttuutu;tdtatlsatuiteoip5snans'rcl.c'cupdvulltuanirriseasnteea't'unrlojmirtlEcai.rnt..ponmeedraoapelreIetciidoclprelfoseimiouiatnrtnarrpaetaue{ueaeri7cin-acnaae-sufugdiuaioeuiena'ipcnroauSarmbeciaerilcuidedtartgaletnezntriigadvqcsguepe'atimd,ttlenrapsapieutniritr.'toenoenrSaLumpdusd'vaosprieaBBirien'trsoontiaiiieItnlklkol5nee"e-''i'
plecd a_doua oard, ca agent al nostru in afa"ra oragului, fu arestat
.si perchezi{ionat. Cr-r acest -pdruilpeij, tn gulerul cdmegii, au fost
descoperite nigte cifre, care,
cum a iegit cLirind 1a iveall,
rnarcau numerele uniti{iloi dispuse in trecdtoarea Ujok.
cmd4,i.un1ubdljl.unpSi-nr',ilpL-nearaageUviurinenngpgaevohpaadeortr_piueeolagrledoi auennneecduziaa,iin,lnaensugpeenfaen{aItrteajcualteddtldaqi.rrdiso-mdainnatalttunrefedliiu:iemaiipar3luricno-saIiset,lsaaImcacv,seilsiesoisutllainiraoeeplevaersas,reekasmi,rpduiicrsnoual-n.-- luafe de spionajul rusesc in Turcia'
rrrr"i;,''Sill{ni,ri"riiid;i;oil;n.it;"P;iiarn'ia'os,,'i"si,e'"ifluii;uliOdhAerianrneenfLiorrgtuoiaste{toiqidt.iinAincBeRusoctamo'iainntiraaa'.srPecrciirnnttltrdceaplaie--
.I;asiii;ne,n:.;;edirai,g;isu'iri;rirtti;=usi1eij,f,It"eialcrui,"oir!o"jtrior;ici,umtoi'rtlufrst-or;sia"p"os.ir;c'n"aikir-"td-.i"taics'qnes,iaircouefpd.iamslipn"rmcerd;ee.erta"qni'iilfir;re"neuoiat;"i;idiii;l'tu's,o'rii;,s"nn"iJ!;ctnertd9;uu;eaciir.m;i"l"fi]5e.iaip'de;p':g'iioi,;?r,;,e;cetiCmpi;in;tis;;mioo-:{;iiillir"oim;i;'pita''.niad""rpiiiteon.^rcie.nienOi,zmbtn,.utinCrh9irulaue.uirielldaajsi;tsr.,lrienneebprniedlrgi6lmaesivuiati'geui'{alacPiii'nIoltuiiteeenauinnltr;loriastmiiaoalrol'ocklelieopeaprslevio-u9dtaPa.rlrJfeqoemEoil9nisbniliocmp-sueEelcfnr:rzxpin.-etoripe'odte^ssnesj'tio"erradpaicervnirfluuravoiaieee-i-t.'
Drept dovadi ne aduse o t5ieturi din ziar, i"irnrii"ie.orunsfeirg*tui s,tpfrinr-i
sele sale._Dar el se inapoiase prin
laptul ci
bdnuieli. In afard de aceasta. afiaiim ci podul nu fusese'aruncat
cinit.raeeArsc.et$irvvtiiirtceaiuatel daruinscozdineatrrsapfusiospeniosaenj,apdjuuebluclioicmaeutrian$'aiencngotrrrdeuucanueazatiicnedtsoetimsapga'errin.elti.ncuiel
si de neincrederea maniiestati fa{d dl el de citre
l].qb unguregti. Pini gi iunclionarii dte l'a insiitu-
{iile calea ferati, in
loc de

agenliil)sdPi rcouceadsetuleilodloessiet mdnee se_rviciul rusesc de spionaj, care ?nzestra pe puhctelor noastre de sPionaj'
de recunoastere. (Nota red. ruse)

n2 1 l?,

(,rr lorrtc cheltuielile mari gi sfor{drile uriaqe depuse de ruqi, ',i;""nrrig"r;ritur";ii*;;ft,;L;"fi''i,fLair?n;t,s,'e"nrfri'ri"JtrurtfiE.i-rl.i-iuti.itrot.ru.utuut.l*itl"OitunoA".anJttuituicia..irdtriifia,.gro'ipalte.i-terttune.i;nllal;aulag&ri rai;as.e'ir.tilc'iaa{ugloortIicncissmcicua,iioiacl'ttmanjllDoeutliraitinneesii.nctin,dadltoli,eliiivstabzs.rccirne-unulalfgc'a-ciidcturturelineeeredac9ariutlttnas1aatu]cg1olldil1aaetf-1dtgn1uoa3aiilnirr.-mmnnfceootlcilt-ueinilined---
clcspre noi atit cit qtiam noi Eini greerpmeatanteii ei' iiit,fni.ir:ieitu"ire-u-tlrns*"l,sj.in'ioqic,iutcuiia,atZirinclerutcaairlda,liis*acaoepog"snt"itldsna"lauitfm"etliuein;el'.irih,eiiptodaienenulnci'asaaetdrn'puvcicoacnruedracrbzuodiabroectcrdraeuleaiiclnmaeolelrt0iii,vainfieiicmntmnolc'iaariedirrplitr'eteifieanu'pldmrie.lTlooodnopberiruitlsll_ieaazIp{aiaeesIrceei.ecm.is5AntiaL1emareaa--
ci rrrr ltiau au iost nevoifi d.espre pi"Iv;iiiii;tri"o;.iua"*us^';ii"eli;Btrri;lziaiil*;Cgeod,d-dbrn,e.i.n'u..;niai;;o*ud1;plra"iu.sma8b.cccptidJarrroiuitla.pte9tin*ihiii.raeat,piirinnnEorrrionr,elfuuts.ocod=rltlrnna.u,nrrurlAsi,'eg..i,iinau-ovumtif,matroaaao,rrfooelosmitdbleua0oaai9qniltui{llii.edtilazicdoliasevomercr.niipozeudclpQari.leliapeutsenssiunamn{tpceir'rdniario1umeeetobdn-prerideesmle,iaeaizn"assia'rdnfrpiacrDemnaegiznoiuaaepntnare.te.rdarataml'rdjnniceulneteoaalio.sal.itnoludtieIe'oaarrgia.sriainannetlrr4sdrs:uedrtsturlrzecgcuudletuo.ceicatnfr-i----a-
Ir;iqi sd recunoascd a-
iLrgii rinduri ;;;r;;i;*m*i-.mul--iolRet.rarton"*z-indtiii,,t-'r0rep,*"'eiinb.oail",iziio"iuuao.npbitittpdu"cpui'inoi*ut-reitami-oigc",arlle;"o{l.ria''itmtl.ornuarranttte5aciimi-u't'aip'I,.p"naLTdr.jrirpeovllnisirturodstesienzd',balaaltaoaiddtinuac,uPEleoum"alni,p,titcrtur1elaeui1ams"z:iqadatc:pJl9ricu.uej1d:nltracen:sa)toae'rllmegif1coiuoirlt-lt-tl
i;;; ;;d;;iint;ii:efi;a;ni;ie;ire;;;ilca-';;o.rate";i"t;nma-Ltoi;mie;atta'uii#i"ictotlna2.o'fi;t,t6nr;peid;to"v;rm"zp;mdli"n'na;'iieaiieisu"Arsi.rJneg;trt"-cii;do"a;c,*iair'ir,it5z*i;,"ii'jiuir1iU;;iiienl"loi;rii;i"s9.*l"-p*i.ttAan;r-tiig'iu'9ui..rivl"i--.ctuuiiei"li"n!nld,l-it"au*e'iio"i1lin"csr."tidaenielhi.tlmteeai.lzi,iei.srpii..aoer3atdldisato'ce'eidasdccnIacumtdSeleiaisnplpruiztlcoeildaairdebvradmriB-rleiecedqltuidloanfczretbctii'nriaicrrcrio,diru'el,eaisvemsenadparpian.uodesricu1oat'pbepo'ro.ndai1adlailr9nairu.z:iii;ijeintrSutTpdTraildrr2es.zuarii.i1iafiabtflnnoepit1lnaojeirn;rt9ss!liRoaitau5vcti-rtRlovcdnluriveulieomonollae'iie'atsn'aniirenrYeireLicrti"aeeaea'aaa,,'i
,','it'lr.rr. Ei puneau inlormarea noastrd pe seama trbddrii. ofi"
lcrilor superioii apropiafi de ,1ar Ei de comandlamentul militar 115
.up..r. i.tu tre trecia prin minte'cd rioi 1e cunoqteam cjfrurile. Arn

;rr,Lrt prilejul si drescoberim in toratadiloagpraromxeimleasiiivnt16cecleifrcuarrieruisi etEriti-"

()ind'rugii ;i-au dat seama cI
tleaza, au crezut cd am cumpdrat cifrurile. Activitatea depusd de
luqi pentru descoperirea spionilor imbrdca forme specifice. Per'
soande arestate gi conclamnate de ei, ca, de pildh, colo-nelul de
jandarmi ^Nleasoedov, Altschuler, gRaonsetimenbtelurgi ,nsaevcarel tmaruillitdaer stat
Span, pt"qudintele administra{iei din

Revel, ministrul de rlzboi Suhomlinov 9i al{ii n-aveau legdturi
nici cu serviciul spionaj, nici cu cel german t; . Cu cit
nostru de
situafia rugilor devenea mai precari pe front, cu atit mai des qi
rnai tare rdsuna in armati strigdtul: ,,tridare !" In primul rind
lnefs
erau bdnui{i ofiferii cu nume germane. Bdnuiala aceasta a
atit de departe incit, la 26 iunie 1915, mareie cartier general a
lost nevoit sd ia misuri energice impotriva acestor manifestiri
lipsite de sens. Despre acest lucru am aflat dintr-un ordin care
a chzttl in miinile noastre.

CAPITOLUL XVlI

; ftuperea de la Gorli{a

Dupi o lureputa;itcasrie a durat luni de zile ;i s-a soldtat cu mari
pierA"iii s-a se realizeze
doar respingerea. ofensivei
clliva prieteni fricogi gi
inamicuiui. Deoarece numeroqi dugmani,
deocamdatd ,,neutri", igi concentraserd toati atentia asupra eve-

nimentelor din carpali gi aminau sd tragd concluzii_ definitive,
situa{ia politici geirerald
incordatd impunea ca, o datd cu fn-
ceperea iimpului frumos, sd se obiind un rezultat important Ei

lrotdritor.

l) in cazul cie fat5, autorttl denatrrreazi cu buni qtiinfi realitatea'
.{,,um s-a stabilit cu precizie ci iostul rninistru de rdzboi suhomlinov, co-
lr.rlelrrl t1e Ei cei spioni germani.
jandarmi lrleasoedov din cercul ibr erau
rNotl red. ruse)

rii

nr\iilor. I;r afari de aceasta, la aduniri publice 9i in presi von-- ci;;;iB[ooiaG;l;;r;n;rtfi'e;uii;;";"-,i'."iilp;idl;-..iiZu..n;;Ou;p;;ilOi'iSint;;s.t0;;.estlp0autor0,ience=iJodultuaetiedernc;;tiliiir.ictnl]iJpeiuitii.nfaioiniianpl*pomlrtu,oelaelooatsrrcritugnarcr-eitelornii,cV.eneddpitDzuAdu.isleeuintveecnetgalaaieirrnstunsccdetirtleumtacaiinnnSreSicle'.nnipor5eIiliunddaMalarneiSrareuurcpzcrini;pebearaciodtavactsiosecauddni9allneu-i;ual:tai.pe,ticnatiFce9uttliture.rrolea92lrrpEgu9t2tAdrgltl4fieolnorbdq]d1cnaisgar55a,-r-l
rlrlrc';rluonclrcisnpiired.ainsuApruirsetariaE. iOatipturodipnaegaabnrduitaalsaemainaduttooarriethJsielodrefsafdfd- i"ioinlo"''fb*r""oi"rt'rltD"in,md"-.u';duo;ti;vuir;1iarl;n*aqrided;''.iarl;ie;Etrin.a^pzpribo;iel;e"taatrs-aiuavi-uuailfteoc.rsIdelrltauumddtnee1eier7ibailaaolaitrnpfrpieadrrClirielleieeieleuanf,entrlecl9agttnnulalegg5al'lldte,ipizu.Oliealrod_nurc2nlst59asisaudiapnbrcsifmlrtei'aepan.pttcrrio..ne\d;zureiclon:de-r
;;rrlir gi in Transilvania, unde ninudetaosce6b.lizcldeerualrmEii
invdtdtorimea concentieze corpul 5 de cavaleric. Zvorrrrrile desprc ol'gan.lzarea
irrclcrrrnau pe tinerii soldafi sd impotriva ru- uneinoiarmateruscgtilaMoscovanttfuseseriinciconiirnrate
silor Ei, la cea dintii posibilitate, sd se p;redea. De asemenea, ii
indernnau sd se automutileze, ca sd scape de serviciul militar. Au ,"ie' a'Fs"e"nrtiJulotrr;iim";i;s;"-c;le--conlonn'.enlirntltuStclaletrpbreirctut-t'lior'deni trebui2 31iv11it
fost identificate cel putin 102 de asemenea cazuri de agitafie d;ia;it;O*oa;;;e;o.;r;.sii;ii;rlieioLt.;"tn,rij;;nvdri;,'riri;iX;,tnl;mu;tib;'t.a'nria.aierautt'iilipitn.ceeirr.mgt5lii.eiimeiLtttuAuruecouecclaivtltaaed.rfi.tressuiluianCtnicerialcaeiaacml.,ds,,a-i-ebtl*ii-raurnme'prp-piiliae"ptsit1lbupipelrinslie,daie9o.atrtciraecaiaRunto1lse1arnlunat1ctlccgaeaal-.ueecicaDinucetceaidtmorlnroooveemaurrcsrpbdtsaadpuiqueinmuonncsldiJaideienta6a,taadrtdndJul!aadl,Fiserc'pfq.mnroiteeuiritmaoaesnslrnitettptdpdrtheqtsuseriotJaedciamturoudjcuuldpsuraapiert$srrlr8eitemr1ei.maridnrelidacedneu,ti'9avensss?urfilaznu-uoir:lo-bi-i--rii
dugmdnoasS..A cincea parte din cei ce se ocupau cu agitafia fd- r,AL,i;ibeiop"pi-a;'"fi"t'm"e*ilu"fol.;Aii'cua;pineE-i"ts;rnoir;"ipivm;tit*;ddaallea'*aaaiib".Il.,;nr"pirtiirloli'ei:uoicgpilnmslan"Ieiiare,,acntt\innXuimnzililnanntil-crzrukirlint.mttanoenuoiatirsanit;npis;r;ubJsiiiutiomt*ieit;=r.iclririi'ion*ali,tr"iie-.aei..rur.itr.rnpeii+On,.'rntrir{aon'n"inapuuidr,rccpuin'irn.itdvmoapret3i.iipini-zllarioieoauoniliirinatirletialrciui{-udd.alrlpiKieJaeseela-uric5tlisna.rlliiei,,un-pvtsneNalinffnmao-ual-2oitdnbosirn$p0-rtuiereiDntaioe"iOcsoatpcsiOerau-i1emries1Orv4gic9daqlabie,taeni9o,i4anft.egaiocrl1edmirpL5rioe9marerana'ne1cddamt5oi'ripaeert,gu^bueei.estcqinnirvre^arepiiceci'robiepita-ciTaeuruuircniolo:irroraTlen:tufonruzoi{ibdLsresqsiirndrciid:tl--ii'
ceau parte add_ini.dneBstaocogrlpmoearii;ticalcebrrieaualsiunei.uaDnniunflrulpgmdtco6astecv,aecnuoitnntsrpuarpselpoimitoernonatianluriindddiinne
117
Timigoara
la parohia

ajutorarea dezertorilor lomini.

Cei 4 000 de evrei care fugiserd in Rominia odatd cu invazia
Bucovina constituiau o povard pentru romini.
rugilor in De a-
ceea, gllvernul romin se grdbi sd-i trimii5 in Austria.
In afard de aceasta, exista o mi;cai-e irecientisti romlnd care
lucra impotriva Austrici cu aceieaEi mijloace, snb aceeagi rnascl
ipgtariel-iocecunuesppagriinjciunemulelasniiredboeefi.cpiIranorlbalapelamrgeeunlevtdea,rnp,,ulLrluilgriairiorgm:ui ilpntu,rrociip"aad;giinlroiiRrgloiammnibinziiaialrioislee-

mine, fdrd a urmdri, chipurile, vreun scop poiitic. In realitate,
ca gi asocia{ia italiand r\lighieri" gi ,,Narodna Odbrana"
din Serbia, activitatea ,,Dante culturii" urmdrea descompuirerea

Austro-Ungariei. ,,Ligii

in a,n,Luel g1i9u1n3e,asediansTemrainnsailvcauniafo",rmioan{diialetivdoelugnetanreerairleudl eSnttoisictea
italiene.

Dupd stdrile de spirit dominante in Rominia, pirea ch ald-
Iurarea acesteia 1a Italia e asiguratd numai dach pe romini nu-i
va speria vreo mare victorie asupra ru;ilor ob{inutI de noi prin
surprindere.

Bulgaria se men{inea cu iermitate pe linia vechii orientiri.
Declaraliile ei categorice cu privire 1a lespectarea neutralitnfii
produserd o impresie atit de puternicd la Roma incit, la l2 a-
prilie, arnbasadorul austriac cd bulgarii
a declarat reuqiserd
sd spulbere dorin{a italienilor de a se aldtura Antantei. Noi nu
lmpdrti;eam acest optirnism, deoarece, chiar in acelagi timp,
consulul din Venefia ne anun{d cd in Italia incepuseri sI se des-
taqoare pc la{a pregdtiri in vederea rdzboiului.
Pe la jumitatea lunii aprilie, incepurl sd se migte gi slrbii,

il6

[,

;n!Grdairdt'u.acoiicelanaidesrrflaimirjDioranctouriga;,eranrrddcna,dtapauerjtelmiueraoiliiaulncsnev'iios{sdal,neiiudaeuiouf'mufisnrdiinrcasunLaaeiseircitdesqmeenaeneisirturaeoeralppilcrrtexaeaeese1acs{ri{riege2otta,cs-ymrrtpategriieeni,aciind,srd,anfndiaotrttfCsraerrerl{upa.ope'igdn"'tt,pr6a4ei.pilrrtuoruepfdauJaclru.nprJi.a3nruri*t.i.iiuluotauiiaperrbpierp.ad;rcmrt*iceua,ia-,a;it;atcri"d*$lceara.atm"irndrnrrreceuai.oi:n'u,tlitudJrdlCtu-cbn"auairar'"mpuapmuirdepuiosalaiJmieserzfpirlpii,erauvu"fintiltsItcaun.etdirunaouiinie,tttn-i Dort5 intdriri, insS se vede treaba ca ru;ii rr-au ac<-rrdaL nici 0
insemndtate acestui lucru sau cel pufin n-au apreciat ofensiva
acadttritiobfdueeinnsadivparvoi'pndiaiantdu2.nuZmiiaaaitduailncetrolevnesgftieiatunnietr,ao,TlirsiiburlurtpngreiizdddeeiooLtaraiugl6sinapniengneetr"rumararudngtiai,,
acarmrea, tzeici ea-s3e-,aa, rcofni ciSenintruairtefaa{aarmdaeteRiaadklol--aDmgietrrimeva,nceo' mNaundinacnatupter
indoiali cd mdsurile de mascare a trupelor germane, chibzuite
cu maiorul Nikolai, au avut o oanecare in-
dads^roa.laucb,rddui!rluco'nahudle2aluus5jcotiieaufdanpaeuirIi:lsigineocei,itnaoiciernndriaarraj.i.]rcup;feligueliein.Mfzt1rriaoiulerkn,et;pnu.;.lsirii;neone";,;adiirn.er.p*icnatc"ioitcriatcnutlraepeirmne;di{,peliiiora;re;remipo"nrni'po"etoal-ze"sei:cl-tn1ra"terratunnlg,a"ti din timp Ei coordonate au
tiuen{5.-Ca mdsurd de prevedet.e, la i9- aprilie, la Budapest,a,
fost intrerupte ibgdturiie pogtale 9i telegrafice cu striiin5laiea.
citorva perioane din Ungaria, conf!;cati
Corespondeir{a neatent'lucrase cenzura-de-aco1o. Dacd i^nultsetriroiit-',

a ardiat cit he
i.ngb5iriagittdres,es1aeadrr5einsfpdniudnaldteedai,ourg-inclilnizcdavioriennaopianicrei-opcaaarrgeei,naiclgeheipanrfreiisgiein.inauemniingcatuerleum,i.'e..iiaart, el
gdcsmtiunleu,oon1toapr,nr1islreiraic.eitesStrmeiepiamlae.uacNgpndtcessoic,ot'.iairs1ll.ai?lpeaiutirfbolaea9uincmrieaot"mesjiu.pitrgelmaTruedjni.i.nairrndo'iparoerealiuiceablssuldpc,pporripfaoi"n,'frg.nri.a,ea".punzarieide"rjrn"ani"d.u*mftr'areiit-uie-roar*p'nguo"gr""eegetiui,nnnr1;iri{{.rurnriiiiii;tTgooi.;"=rramiJrtAp.lpoao;oi-iLin*u"urlo"*aort-'r-,rcr.",na,irui,'litiu,ilpsu;it"d"iimJucirerc,ri.".upnsc"rttttoaau"'it_.--.. a'

, tigIccgirznadiure.srgsrvecli*oa.tbd'i,munnoc"piopi-umtdaamddrmindtcaeorusneacilisndtttordpBetaaneimrgoivpraueenreeunsrarnensaccjta.,hnuucetlldudrmzudicani;Htituriniem1ilomlaetoaprzarvitunh,mearnaeimt-icbhinlnet-ai,uantdefsnceielotlol_ada-9-mvteiasine,eimdssrlepeataaaatrrireljlunaeoa8lgmrtii,denmiinlroetiieratntiearipi{-g,rdeoo"iemrilmiA.lt-o-dicoaemlcRaimm,nusairienmdeisi,m!knenp5noaralt'-vuupe-Dsilo'crldmsniipau-iindnaieti'

ri

i
I

cd-.,eoo^auas^dtPpac-.torn1erit.c,,pj"ius!oor-ia-zcdroeleiniulcaeSlur.i,mztp.sriaeidztoicsnueg"ieeaprriimrrleoi'aricr,ne5ec.iatnfapoatmtuuirirgcaituile,irnrr;J'luterigiaic"iiocnrJpiaiujnlu,6-ti.ra.rrro"mCiiaiientda la 1a Teschen.

n Pe cimprrl de lr,rptd gi la coloane,au fost capturate o sume-

u- r"alaalrel.etiniin."iseei"ecunderqvesmii"ctdatai*uotreect9aiulruilmpilaiecpibsnasttruesrtipirehriiliroe;iln"gicmiaeaujn.arce"rMeiraareaulrmsiideteaiag;cutoi2i.ma5mItanemantnreadetriraeetsmiestinreaildcnn9iitltuc-ei5latuaet"ii.cif.lgoaueis-pdptt'rarn_iidrovtereipitolroouesarberbllaeia-i-
supia situa{iei'9i a activiti{ii proprii. Dupii cit se pare, aceasti
i];tnttaKdsrltitpe_c-aetr'airJ.urlj9s.iutau,-lonr{ea:lkillrltruugagicrld.:il-5aytjcddi-liphucl?daetq$l.rte,laoa.irdnrAare1nr2aecupefoTgsasei;trere,gsilr.asilarcnt'eoanpctda1nrjiloruaruic{lmitiinncinciaieriedcradnuJganetae.naaecdrsbB-_t-erapaegasmaoer.narioevoneataituounclug;cnuirtuilti.o-oitznliBrdlnnsoriiIsr,,oicii(cumetrenpdfa.eiepnlteirakicubi'nrotiozrercriagnaruaoug"rdaieiiandieearsatiice"ieepNplee*psrr'Aaoeerictiaioerunvnidgp-di{a.tcfieeieeei,,-n:_avSirpu-,pidozdoiacri*tae"rfr,oun.earqt"iolrd,"ngstriraaireis.;;e"oi{;tiit-i)v^*,.d*ciu,d;a.d,oaRiri'i"nebc"tq's;*d-urci;iii-r1areitnlr.i""irtinipir;rmiuiu;att,ii;r"olon.an"a,;.i,sts._d^ruaae_a-,e l.ria"pdrsrtdi1oInnia--paotibfmorltisirprtluiuputriooAophpr.ioeeraurancilu{iivomeiciaatido.mrreiueaq.liiiolDnorregu.odluseiGbPiotordkleiofarmn,iui,sletaravcillcureicuirlastnrorincsitnraui-
directi era urmirirea armatei a ll-a. Statia a. lucrat. cu succes,

cu toate cd uneori a fost impiedicatS in lucru de sta{ille gefrnane

t) Irr lot linrprrl rizboiului, corpul 3 armati din Caucaz n-a i6cut dp-e-erreaLmdaioi;.l1, 2rumgaiii',scehxaimctbianraiincteifarupiirleimEeiloinrdcicioactinyierliea. leVebsStetdalieniudneel'aa
parte din flrmata a l2 a.
rrtr'irrd_ ath (Nota red. ruse)

l18 119

h

tulburat prea mult, deoarece eram siguri cd le vom descoperi' slb,f:sin;;u"rliee"rl.loa;iniri.nfri;r"intslei;it.'ltiait;i;mf't'ii";iu-ic'fu"a;l'teiil+;iat1li0.rrib;zupsoirr;"irooerr;nu;idixtmr;dateeib'umrOrou.;dii'lOe;ua.u'pioi.*stdiuiai.npfiivg"s;r'u.e.";linurfIr^r'o",i"ifult?su"ufueAml;i"l"rund*iAmilnt'ltea"ti"toataA'-"am-!-'cni',u6ltU-l-eittai**aqioa,d'iiltt'siAianei"a'ttmtaiarniuttot."iiidemiala1nl"iecrn{miraiihAauedneemiin1pnduutmnaieo..oeina'v'sodsbaitoieUueilbitciull,rtetiircrzlctenliiasraataadaea{iqntb;iebtscetroaeiiuilgto'utaiai'rvoRabu'oaczsrliuiarEddoisaibosnradsnuaioclctft'oirbvliinrigdnaicdliqrSetencvaeeeinertaizsseutmsaetep'plcinidpropllleaiiaeeu---e
ceea ce s-a qi intimplat, de altfei, dupi o perioa.dd de timp destul a'aifidPi"nrmlrpi'oeurt'aadt'n.pieDteriuitr.ri.ur{imtifimidnllarei{nriripnuCap"eEsdtdiee.iucanosiam-rticrelt*caeenao,fl,ed,unu"d' sn.iruiudu;;umeai;llu;ir;l'ulai-iiullgbotrinsi.apeail.uri,itef":ili.p-i,tianLliitcun"'amelcrAa.iar1ui.,"sitiltlld-ciapcrl9iezu;pesctIjlialtsiatranonoenltblaiueairprrru'eerioilssmobeiartileruinsnaojaudupBtpditioeaereaaalapincsdatRazoievrniotaeenimsp'soEteiPrinirniirbitpeaisreneueui''
de scurt5. La rugi insd domnea o mare dezordine, astfel cd, la
l5 mai, ei n-au fblosit radioul. Abia la 16 mai a inceput o slabl CAPITOLUL XVIII
activitate radio. Din fericire, tocmai in vremea aceea' apdruri o
Italia intr[ ?n rlzboi
serie de agenli trimiqi mai inainte in spatele Irontului-.rusesc'
dlii;I;giiontni;ntn;;anrau;tc;i;cerr:m.,;leeMhcV;i;o;alaeeee;nleai*tgg'rincc;aa.aro[a;taed;1eo;iftalri^;a4te{ensqtpiileaaansi''rAi*;fne"mpidi2nsudigLtun'ateeuor(iu-arari3il,rn,naci,1a'"mpt,rNl,rdtotei,iru5miaotborciiugl,,ariaidv,aa"dne"ourdso,d;dfiti;n'ria""rll.'1ie"i,u-iit;ddi"9iVa^iicei;pio1R;*tt;a;r;t'5r;t""-;;#uiuf;t;timt;;ii;pf;'rlr;i;cu;i;;orlia'i;u;;sinaaftott"'e"imiiaur-'t;'n'sectuib*q;eeauciul"uin,erimndldpr.ie,iiccuniei'rtaabutlipnoi*iaoulinnt'd-*"uttvuari.f.Tltt1ea,o-oot;.taiiad'q"rcn^i-cqmut1a4iCi-u.ndinmiedtUunadllaiIesrtfaRnzncetii1oinvalevtouroadripc9ufolarsnmieidt,anaetnaetfiitiaratatilu-n'rt'a'uridec'lirn.efiieaipsidi?nenLlmireerc'Sordaer-utieinuelie1cslimot9ncsidrnclgatbepoirtrap,eii-airldntsuaor:leerA,levp'epcnfx{anllt,pgeortionuiIeeeazleatmster:aaicvtn{cmu"ltticuiceioeuelbdEaniat--'l-leii
Era pldcut-sd'vezi cii de bine igi completau activitatea diferitele
mijloace ale spionajului. Unul dintre numeroasele fapte".care ne 121
poite servi diept dxemplu a iost descoperirea deplasirii corpu-

iui 6 armatl rus din Polonia rusd in Gali{ia. Agenlii ne anur-r-
si{uaenssieeta.ribAdiliesdseopurceadazacice,eacssettarccoeinrtpacrddeeadeaidrlemana2ttifd4icsdmoasoii.sdeDivlianiziRceoonlgavaotNirnbikiloraillae5erva9-diJ-ii6o-

dacev.

La l0 iunie, punctul de spionaj feroviar din Ksapa anunfi cX
corpul 29 armati incepuse imbarcarea la Bloni, lingd Varqovia,

gi i6 la 2 iunie sosise-la Nikolaev. Declara{iile prizonierilor.cap-
{puursaef'iimlaba1r2caiurenaiel,adBinlocnai rienrceiieglaea26cdmdaivi,izaiua 16 infanterie lnce-
completat informa-

{iile noastre. mereu unitdli de pe alte Ifroanrmtuartid9di-icnhCiaarucdainz
cd corpul
Ru;ii aduceau
Caucaz.'Cu toate cd turcii jurau
se afli tn intregime pe frontul turcesc, agen{ii n991fi 9i radio-
ascultarea identilicard-transportul uneia dintre diviziile sale in

Gali{ia incd la 27 mai. Greieala a constat in aceea cd in locul
diviiiei a 39-a, aga cum am presupus noi, fusese transportatd di-

vizia a,20-a de infanterie.
Noi aflam cu ajutorul radioascultdrii nu numai hotdririle
principale ale comandamentului rusesc, ca, de exemplu, contra-

ofensiva din 9 mai lndreptatd impotriva grupdrii de armatd a

lui Pflanzer, ulterior denumitd armata a 7-a, ci qi rezultatele
-p'ssuoitcsucKiabeo{isilreieotialolktrreuolgvogiclseoaelrre.mp.ElIaininngcciuleaonrrcotedg(ata:eusa,a,suSt,rpp,iCeiuoacnnnic,lnaoteajrul)eel,snscdelaaifrzbieebeuluaitnicltefrdoaiinrnmbaiiumnanefiiice, uad1sludu9dp1i er5;aa"i
{inealu)uspedamcaaldcuelealveanntoaajeslteres, itduianliceei ipr5oprrniii"li.oane de soldafi in-

struifi, de care dispusese Rusia l2 lnceputul rdzboiului; 3 mili-
oirne fuseserd utilizati pentru organizarea unitd{ilor armatei ope-
rative qi a flotei maritlme militare operative, iar 800 000 pentru

rrrili{ic. In consecin{d, pentru completarea pierderilor rdmise-

i l:10

I

t

irtl;rttlcric, dc-rud treimi din cavalerie, aproape intreaga artilerie tuiti mai mult din batalioane de landsturm, ditaelimenairi.q sE-ai.udemvior--
Irrk:n' rrirrr:rtrirratcr,ti.laeprireoxdiernaasteivd.iuju. mitate din de cim"p lucru surprinzdlot pentru noi,
ariileria qi o pu- luntari. Totugi,
ginit doar sd'ocupe o zond tngustl de-a 1ungu.l fro.ntierei, pIrS-
sjta Ae buni voie'de unitdiile rioastre, gi timp de o lund intleagi
. A doua zi, Italia anun{d aderarea sa la acordul tripartit, iar n-au mai intreprins nimic.
;u-hiva secretd a ambasadorului italian din viena fu impachetatd.
Ne aqiteptam la o ofensivd neintirziatd din partea Itafiei. Agen- sdapedieolivnpIndasrja,ictaccuraletterielpaers,es-vfaaeuds,d,eeNorsevoeetrtEddeliitmddceipugdinutrocefiatrtuerpala"pcn,eietga-peltareneaengrulsaitmeliulr.elvrPioCcauzitsrttpielnucleeillolieotasrfegoiriarap{nelnien, gcddeuee
nf ioi sntoru;trmi pillietacraraiin1uanp{iuncciteitlaeli1eonridi evornrofbi icliozmarpi.leLt agagtamdaei,
atag-atul

lupid la
23 mai. Totugi, succesele noastre stirnird in Italia temeri^ daci
nu cumva ei s-au al5turat prea devreme Antantei. In seara zilei spionaj nou create (pe lingd ministerul afacerilor externe, pri-
mut njinistru, rninistiul de rhzbot 9i comandamentul suprem)'
rdiezb.1o3iumluaii,sugltevreisrenrui luSnaldaungdrraecdee.mEismioinsdar;ii pdrea cd. parlizanii Datoritb acestui fapt, iniormaliile furnizate. de. spionaj lasau po-
Antantei, sibiiitatea sd se considere cd impotriva italleniloi aciionau 2.0 de
tare, dra-
loritd sldbirii Rusiei, aveau nevoie de numeroase forle miiitare
pdreoapsroppetaeg,alnudcdra. uLcauRfeobmrialitiaztbeu,cfnoilrodsitnudlbbuarinirii.g' iDd'Aifenrniutezlomij"lzobaucred divizii austriece, adicd cel pulin- 220 Oe batalioane. Unii vorbeau
Iati cle unde izvorise prudenla.
;iai.sleitainlaiapnoieunSaalarntidcroal. La lB mai apiru in organul guvernamen- chiar clespre 30b de batalioarie. organiza-
i5ios. Toate-acestea nu puteau insemna iniimpinat g.er-rtd{i in
In afard he aceasta, italienii au
rea coloanelor de transport, lucru asup'a i:arLria agenlii nogtri
ne informard 1a inceputul lunii iunie.
altceva iiecit rizboi. Era ruginos pentiu italieni sd obfind, cu tot concursul activ
Deocamdati, agteptam la Te;chen din moment in moment de' jalnice spionaj' Lucrul
deciaraIia de riizboi din partca italiei ;i [dceam scliimb de in- rlt irriiioi a" gitita, rezullate atit in
lj germani, care acesta a fost ,iatat ;i de generalLrl Viarini, in cartea sa ,,L'ar-
forma{ii in aceastd privin{d cu rnaiorul Nikolai. Pe mbttduaam;nitd,a'Lpeaed;cleace1lrdsg5flieretarIe-napinmtpriiniatilfoieinc"a,.auctaeespmtoedaireebtetaurnqdsdidetedr,svtioiinrsvdi eddglrmdi*istcoplirauiuollnuTEiiririietmtaaslailteinandonieM_du;rieramcssidgap-ia'ourTnneaosej--i
xi nu trebuiau sh participe la razboiul impotriva Italiei, ii consi-

deram o buni sursd de informa{ii. Intre timp, italienii luard
nidsura ca accesul spre sta{iile de cale feratd ia ti. oprit, dind
totodlatd ordin ca geamurile vagoanelor de pasageri sA lie inchise
la trecerea trenuri'lor prin anumite sectoare. Dar mdsur,a a lost
luatd prea d,eticrzitiun,edtereobarueiace. noi gtiam deja, de la ageri{ii ilOnaifeoadrctmDeaiiuanssltiasit'ipdiiiuncinsaeliulepecaisar'ataersleaela,asbr:eee.i;ei^s,rs,ei1ac-licteufgluagucidei"ivnettiet,5sratipii.ali_uololnS'C-aaiaj.uAdsS-iodterroinazaciVcaaeapl1ocr9riimii5gs-iete1n9pree1urfa8leinl'ruJgdl'
mai muJt PentiLr ziua de'lg mai, Tur"." nogtri,

concentrarea a 24 divlzit de infanterie. fiiati
Biroul de spionaj aprecia
efectivul total al armatei italiene la I Cadorni ar fifost de pirere ci in general spionajul e intrtil. deoa-
miiion o sutl de rnii de
Aoleuamraimatedreevenaboi,luuTidaaoitundstrmt\eiao(2c,b,a0Ri0rleiizz0ba20o8t0i0iudI0le0mio0taaili-oim-o-enamnucisi.litinrtIaincarici "rsea)u,actltei1itv,aadi.tieenM,cmeidipiul{iupiadtduetlceuror6niatzrmobsreoicnairuiil,e-i
rece chiar ciacd acesta ii va dezvdlui planul de opera{ii al inami-
nu va fi in stare sd-l modifice. Daci afir-
cului, totugi el, cadornzr,
malia aceasta e rea15, atunci nu-i de mirare cd serviciul italian
dtdaimecaetlpdsputiaiolnnesfoatacrj,obmncEafuiitrcmtao5saa,uttdepienrcadfaiisrpeditticu,stpacudo{ineneeriiana;nsiddrraeiSrmrimteceinajnltdouiioaillcrosneruapib,nrodeagefmaiol taeinrc,e-uacaleuf-oliiu.nsctL-rlnauuitcccrritaoou--lt
dintre care 900 000 in trupele de operalii. planul de operalii al
ilalicnilor, constind' intr-o oiensivd intreprinsd de
doui armate
pe^stc lsonzo, ne era cunoscut inca inainte de ?nceputil r6zbo-
iului.
rea sa, ,,La guernar de11a lronte italiana", activitatea serviciului
i di.oi,ar{t iSd.vr"rzpprLiitrlitaelta't'plp;erlrcs';srtrcuepacuanrpdezscbldaobiouafleunni soqiavi asctdradcp'epraaisnztahsusdepeevrfairoopiintraotitdeeuarci,eeaiimlciel{n-- de suionai e trecutd ctr totul sttb [5cere.
Cadoina cl5 toatl vina pe Fran{a, care diduse publicit5lii

122 123

.stiri tlt':;1rrt. aderale_a italiei la Tripla Alianld gi despre pactul ne-ar fi permis, fdrd doar gi poate, sd descoperim repedle planu'
rl.'l:r [-'rrrl.a. Dar Franfa a recurs la aceasta abia dupd demisia "r,M,i'lr"euurrIbC.talu";lr-igeii*l,ir.etp'pmeenurter1uodctex,rgl9aa-niu2iz0taurae"pacr1isliiee"ic, 4l.ieeci osdlpeoionsnepaliuoj,nl aaGj ufaostsfartvodnPettuiaflf$ulaitddilane
Irri .Srrlarrdra, pentru a accelera intrarea ltaliei in rdz6oi. ca ur-
nfar(' a acestui fapt, miza pe surprindere a suferit un e$ec.
I)rincipalele for{e indreptate impotriva italiei trebuiau date
rlt' irrrnata a 5-a, care ac{iona pe frontul sirb. pentru ca scoa, ;sgit;c'iur;i"olrLtdin't.-;;-"ovi;LAKei"i.-'sa*aaaati.r;ti"idivin;nhabret-l,uhenii.n"iiricar.gtoteCr,nauardaauunurtiqcom,iefcouoriasaeslaustapt liopncsscirudeeo<empccimlifnil{itiaieataeBtinn;id'oedddusfeaeldeneadnsst-,elpp^apiiicofogLdolnneipnsaaanictrjjtiautmudanslLaui_uunalbtgieeoALrdirkuepdeoapioblm.alna:r5Pn.aici-ht'Pi3do'C^cu'elLod.n'jgampaceli,ritanntmuanaealndaprinaautdodl--eil
lcrca aproape a tuturor unitdtilor operative sd nu provoace ac-
[iuni energice din partea sirbilor, a fost transportatd in Serbia o
rlivizie germani cu efectivele incomplete. Cdgtile ger-
slabi,
mane trebuiau sd apard cit mai des pe Sava, pentru a crea-im-
presia cd acoio existd mari forle geimane. Ditoritd acestei ac-
{iuni_ demonstrative, a dispdrut cu desdvirgire slaba dorin{d a
sirbilor, provocati de presiunea Antantei, de a porni ofensiva
r; datd cu itatrienii. Forlarea Dundrii la Orgova, prevdzutd pentru -mi;";;'n;.;";"3;;reg-^d'ifn1r;-i,t"gitba;uufi;;i;"""u"ouiiniifilorrruifiarinA.iefstPioorleEdfaoe.ilrirrsvdtSgemer.eucti'ii"SrmnadvvTi-"ieiuciia.rnDriioltiictuellhnuiasnieladpOu-Zceimai"oer.riencsroajazacpddr,hjiuuocacsl.o.'oa-fProomejRbesspenetpbilrareuo-antlnvrzde6gziasulaaeatettnnsorxeaiirfzpmrnadeostetiurnili.sceluctcinoneBipfrnreirepseoliru.dsaictccrdsidcdthppat'p.,iiaotld;sainrteecnaacnuctsrjuaeelepltlea.idoiatnaer'
ziua de 22 mai, a fost aminatd, astfel cd in primeie zile alb lunii
iunie lncepu oiensiva in Albania. Muntenegrenii incercau sE
lnainteze spre Skutari. In caz de reugitd, am fi lost lipsi{i de o
bund sursd de informa{ii, intrucit consulatul nostru general
ar
fi trebuit si plece.
La inceputul lui mai, coniandamentul suprem al armal.elor
Puterilor Centrale hotdri sd .dea o loviturd Serbiei cu sprijinul
Bulgariei qi al Turciei. Prin -quccesul din Balcani, doream sd ob- dUune-li;.gaium;.Uilbg;ea;u"*srurauiid.oidgii,eupdrrdieiumnreiaacsularGliaoRiazRocitmooammtae,abasdZs-auaa^pnfidnaog{ip5nal.eidd,cuecaitorgenraasdrumaal miindtbae"ar,li:esa.auandd,ie;nci'_I,AanPrue,e?snstltt'oiortu'l--l
!inem cel ,de-al doilea avantaj in acel an. Colonelul Laksa primi
asigurdri din partea ministrului de rizboi bulgar cd armata
bulgard e gata de luptii. Totugi, la jum:itatea hJnii mai, cincl
bulgarii au fost invita{i sd-gi trimitd un reprezentant la marelc ,de el a rdmai $i secretarul consulatului, Reiner. ijln_einteles ca
cartier general getman, pentru discutarea opera{iilor viitoarc, de cet5leni italieni, aflali au
"il";iff;r;fpti;1ZOr;O4Oi.O ln Austro-Ungaria,
*ltitui'qi care gLzi-aouooedxpLroimamatednoi,rdinin{atresiceriimapinfii pentru serviciu!
Bulgaria, din pricina pericolului inirdrii in acfiune a Italiei, s-a pe loc, au fost
nguf-21'1atea sa. Comandamentului suprem austr'ii:c
reierit lir
din Tegchen i-a venit ideea si foioseascd rela{iile incordate dintre
ibl"ainroil.tue"eiitfmfrriiannu'sa.ac^e"t-i!tdrtiiiiav.n,ueisnbcdptiiiuieunninnanlt{rt"nri.Feiuoiiicrs-adaentrernnuiebiilfgafod4rmice0raaEsdtcriep*ceoiei'rroibipntnauuaat,Drarjim.ladtidor.aeleematebnaaausefarieiaamfm,5us-aesiandnetlesictDalearlaa-rlniireradeidn,falieeitncmgj.eaetIuloelir;rda.1airecs,i1unaem,ituannifiocpoppiaealfororntieer---
CSlinetraabliiaasrp9i{re5i Ictbaaalrileacat1rneitbcsuii,iatsruesbdaccniolznlaudiumtcrae.traeDatiavrAeumnsietnroiosfi-tcUeiarnulgel aacriufeaiccee-arilodriniaett:irid-.
terne n-a acceptat, din pricina tendinlei de hegemonie a Unga-
rtei. De altfel, nici nu se putea conta pe succes, intrucit, in urm:r
ultimei ofensive sirbe, prestigiul nostru in Balcani scdzuse consi-
,lt'rirbil. Cir-ld Italia a intrat in ri.zboi, Grecia era in aparenfl cr-r i"n'-raaio;ain;ele25demdaei,s-fehqilumrarde.eja in posesia tabloului concentririi
totrrl ric partea Puterilor Centrale. Dar aceastd stare de spirit era
trrruriri plirtonicl. Teama de Antanti era prea mare, pentru ca ii;a.;al"ieiint'periiii.l""aii"-"ii.n.oGtennUaiei.otta"nt.inui oneazesdstersnid,{'itaianlebt.rloepupercainetudnsiceoi dl-emenoassiivepabeerpaseissdtteae
(irt:cirr sii nrr respingd cu pruden{d fortelor
propunerea noastrd de a
t'orr:rtnri o sl:r lic dr: radioascultare pe insula Korfu, fapt care ;;;;;;i;;;i;;;i";'

ll,.l t25

mfai*rpl{Iiiapaisceirlla1ezoioen,tobapr,erssnsTofzlurtiu3ir9razd.uEerrj..o,eipln,counIrgtiunanfiziir,lnrmrceooaueodearittpp.reeatircnliautrnuruaenrdlgoenein"osenraa.aoittacldaaal;cefsudtJegrehsetearcret_aidtartoarnmaaamera{areinrlssavfcnaspifunennuoauulpndustsrderpiaubgtmfaiormmegice,'ei{s,rirchzeianetndpionittozmeceenrtsivoaueioeanuiem{lssburas.eCiiusoiptrebomurzalinceiitirtirlr{a'ptleenipaedalruiiurtriiaeranesiertn,uie:i.,irpliio,rr,rupmadeiq.pt,"inle.rriadrni.nJn"avioJt.o.euri;rruiuouiaa*.1ua;-al"igl3co'*ee"ti.iee.,tuirg..urpva''ileti.iDi-enirauaicntcieriio"riuo'iluuiauernmnrdoriritau-.iauort"rrd6ti.rtt-ra._-e..i-. radio de campanie Ei de mini aflate la dispozifia comandamen-
tului. a fost recep{ionatd prima radiograml cifrati
La 2l iunie
a unei sta{ii de radio italiene die campanie. Adunarea materia-
lului cifrat se l6cea extrem d'e incet, iar radiogramele intercep-
tate erau foarte mult denaturate, ceea ce ingreuna neinchipuit
de muit descifrar€a.
In sflrgit, la 5 iulie, clnd prima bdtdlie dc pe Isonzo a atins
cea mai mare lncordare, serviciul de radio al itrmatei a 2-a in'
de Cadorna, ci[rata cr-r cdiferulm,,iCnie-
tercept;i o radiogramd trimisd major italian, procurai
frario Rosso" al marelui stat
incd inainte de rdzboi. Din aceastd depeqii, am allat despre re-
propurile fdcute de Cadorna generalului Frugoni pentru cd a
rdc\ot.mcnira.mannd,tianun['o-a{.jirluorlrrrag1Ieoiin.r.cAr.aNillauurm'bLrmai i .cdadedes'oparrenseanm,oecilndeeuict,ao.rlhipeiunni,ri.i a. u.n'rule nu sprijinit insuficient prin actiuni demonstrative ofensiva ar-
niatei a 3-a. La l0 iulie, cilrul sta{iilor c1e radio de campanie a
de ta peiioane fost schimbat. Arn intimpinat mari greutir{i pini ce am reugit si
nu inteniionau
csrnuaam-$!i.ar .9trianfaspptourtlecui nnitudtiilnetepne{iaor'laeutesadtreexdeecuotpbedraei'ibi amrciriritiairne'.oprrte--
descoperim noul cifru. In cursul lunii iLrnic arir descifrat numai
20 de radiograme, iar in iulie doar'13. Dar, tre,ptat-treptat am
9ltfyr'nai:nn1lrcusIeRtazogmil,.iamesatnai-inaji^iiuanpv,adoriecoinaguvtueelmtdistliddatcaialDsfiuiincgroi'iarvIitnzriazezisli.oieacaopspcdtierirerna\eb/tra.rueulialeo,i\nnslbatrair.nriorIieenr"iafuorr;'.dmi?e'iat^nait-gi,iaalieocme"eopsn'rt0itmus0clLiolaiepi* inceput sd ne obignrrim cu metodele italiene de cifrare. PinE la
ndlluo0^vr,eecduauigmrcisinrerdemedx.auissmstiacudidiefecrsaenclotdippfiievucriaiziimntiil1o4r6er0"2gpdidrmeeeesdrnuertpigeruiilimezsieieccnullteaenlui3intm5al.eleierl.ten-ulbeen,ocdcareeluel-anaitoicgauesztrcnlaaae 12 august, au fost d,escifrate 63 radiograme, iar cifrul contplet
cmjdmd;r1gIputeineiaiesaansalaec.nria.1rfesudarrmdIednedo.ead.aeic.esnivmiirdoenLitipizc,epgulng,aeezrinirlcrietllaeati{oec5ruiAemtuneapralledniurueuleicfiralttr.anfiaa,ootatGnSdilpnlrreite.amaiiatacdtLndnaarMvaderceirnlmeitueioadiunqaiaisarcmlairep.bdhsedMV,tuicn,suenuiiurceogmEelghssldiatgectpuiuatmidsailtrsldur.e,etble-lriorcruaviaaiasrenedfmg.entllddsraaaodreaet.mttna,grs,sirgei.uiciazansnaiidaefinuridiern-ib,ienme.zaolrtuaeaianrmrnttedaiucudopfidpooersem,nidlssrpin"optcippeee,zaueunrldacetireartreeiti-tacnrdnssoolpllpeiirifauipseaierIsnrt"aats'u$irlieeinimutintgt%"ueadeg;icreleli.daedmiucteldgcruetannueciernoloiat"elre!ed_--i;iiii descoperit a iost trimis s,tatelor majore ale armatelor. Curlnd, ne-a
fgc.lrrea'rmrvaiecd,iiuoitladdlieeenlarea,cdiioonlatteasrcnc'o-erlptcatuaretMe-aainussftuoimas.^ptpuaelntlcaroennmvaiojireorbctoiuiaillotelru'mintiaai rliuiiiini*iset,a.ilrnii. cdzul in mind memoratorul legdtr-rrii radio de campanie, conli-
nind datele necesare, cu caracter tehnico-tactic gi organizaloric.
De data aceasta, ritmul nostru de descifrare a cl-escut repede.
Zilnic se descifrau aproximativ 50 de radioglame. A fost orga-
nizatd activitatea de descifrare la Adelsberg, Willach, Bozen, pe

lingi siatele majore ale armatelor. I)ar italienii nu-gi trimiteau
ordinele prin radio. Ei foloseau radioul mai mult pentru trebriri
administrative. Se putea totuEi afla forla marii unitd{i militare.
locul ei de dispunere, iar deseori se puteau trage concluzii cr1
privire la intentiile operative. A;a, de pildi. deplasdrile divizi-
ilor de cavalerie ardtau cu certitudine incepuiul gi sfirqitul uuor'

mari ac{iuni, dindt posibilitate sd se descopere;i directia
ofensivei ulterioare. Totugi schimbarea, 1a Iiecare g;rse sIpt5-
mini, a ,,Cifrario senrizio"-i-rlui (cifrului de serviciu), precum qi
desele schirnbdri ale iirdicativeior, ingreunau activitatea. In pri-
mele zile ale iunii octombrie 1915, italienii irrci:purd si folosea-
sci aga-numitul ,,Cifrario tascabile". Cu acest prilej gi-a gdsit
apiicare una din inven{iile mele din tirnp de pace.

Din augnst 1915, am inceput si avcm 1a dispoziiia servi-
ciului de spionaj L1n noli mijloc : aparate de ascultare a convor-
birilor teleionice ale inarrricului. Prinrele incerciri pentru cap-

l:'(; 127

l;n t,;r t rrrt'rr{ilor elcctrici pdtrunqi in pdmint le-a fdcut ober-leut- imnotriva altor statii electrice n-au diat rezultate deosebite, cu
i.ll"t""^.a-ut-"i
rr;rrrlrrl lllrrcr, la Plecknpass. Rezultatele bune obtinute ne-au in- s lt ministerului de rizboi elaborase cu multd
rlt,unr;rl r';r, la sfirEitul anului, sd inmsatraeltigmi psetaP{liai udlemaisccuqltiarlea competen{d instrucliuni in aceastii privinld'
pr'lrontul armatei a l0-a, pe Plaul
l rrt'iko[cl. Ne-auimit,intr-ooarecarem[surii,faptulcditalieniinu
i,;Iitn.;r;ta.;etu';cbl";iau"ii;Nls,.i..e;-uo"mp*s"lpnid.iula,utnm-e"uetaaau"tmiutm."lu";tnf"itespcrueadrii,nabre'ptsatieheudpteffirOvoiec9ueLrciim-eriisa.gtnuaiaoutllesi{nirtiee.e,ietlncecDdl,iie"maccocnuruaprttirsoeaeptmotccrraceeiiuvvutslea,intaraoemcclguonibt1cneuafaradusSueusaarsedicbluosoeipnnerraueersnlil.tutd{oeneacaxromeretssu5nctitgruur.eccutla.adadtrrileneeea
Il;rlic(,iirc;o;inisntituRiuasiuanqiaijnutBoar lcdaenni,dsdeerjvdieciupiednctruspcioonmaajndimiapmoetrnitvual
rrostru, deoarece el turniza repede informa{ii precise despre gru'
lrrrrea unitdlilor gi despre pregdtirile inamicului in vederea ofen-
sivelor. Inaintea celei de a treia biiielii de pe isonzo, in scop de
ambasadorul italian la Berna gi in Elvefia fran-
clezinformare, zvonul cd italienii au hotarit acest iio,nu-i"i"nlionat nu se orientase pinr_inproobbsleemrvaafmii..i.ingctidmripi ld.irteodaeren,'
cczd rdspindi sI replieze pace, pentru ca,
front. Dar datoriiS bunei noastre informiri, n-am putut fi induEi ii;i;], timp de
in eroare. La 12 septembrie atagatul nostru militar din Berna
ne informl despre viitoarea reiuare a ofensivei pe Isonzo. Ace- ireulnT"rieinsdtuisLpuuinedrutinco,miiup'ltect rceodminpcriooni.tiTsodtueqia, cft.iov1it,a;ttieaamacg4it,apt,orirrytc3a;
laqi lucru l-a fdcut, la l5 septembrie, atagatul militar din Sofia.
Ei au gregit numai ln ceea ce privegte data precisd a ofensivei. :cuirplra;lris;eior"uui.nitsuoei"go*ocit.tur,u"ir'mtfiiuamarpmuipiutiiarlliecGauoc.onroaDri,Sioiccauuco,ltuno4Gidr5PuuioldcareisrgteoarlnorleazupotlBra,cro,zedemaaonslbcteaatiogsnlorl,iut-rrilueaobsTlleugucrslgiloelloEimorti.nit'^Sttoele-b_t.rruuidnslgauafeel.tnleePtgmxfruteii-,---
In loc de 18 octombrie, au indicat un termen mal apropiat. Pini
la stirqitul acestei luni, Cadorna a depus multe eforturi pentru
a u$ura situafia sirbiloi pe care noi incepuserdm si-l presdm
din nou foarte puternic. Aqa cum am avut prilejul sd observim
adesea, insuccesele de pe lront au fost urmate de a:uzarea unor ;c;u"tbivrd;;'i;n Paare"flozo,i*drei"rnumltduvrr.€minecrseodceorteit dd9inpoppaorrtedareaptu,tuonr.ilt.ipliiglonr'
oameni,' cu desdvirEire nevinova{i, pentru vina fdcut nphqoeiiiaiuncsitdietornleeuds.ur,D"ienulruipedasaempdmreiogcavlcaiizdriiarnoirainepiaaroreeider,6e,danzecbtiesoastictueaol-uliomis,egspiuoslbtturriepivcrapeuatnerritxoeltaau1sl atRrr.orio.nrmgoLaarunaiiqzfaaii,cresbe-aria-i
de a fi

s'pionSapj.re sfirgitul anului, dupd cea de a patra bdtdlie de pe
Isonzo, italienii se aflau exact in acelagi loc de unde i9i ince-
puseri ofensiva. Dupd calculele biroului de spionaj, ei au pierdut
520 000 de oameni, din I 765 000 de oarneni instruiti Ei I 414 000 ifairrrl p'cearuermfuisi'eq'si ep^rmimoabriluizlaot rqaig'cuilzuui sFeiumpreiz,odnoicetro.lraul rRuic;ci,arddoe
de oameni neinstrui{i, capabili dtoar sd poarte armele 9i care fi-
ii,,.ttn,
u-r.nGna;.ra.p6oinip,arliaizreosanri'iiierioericdudelenatridnszumbluouiilud1i9tin1s6cR, fusdseciaein.aaCipieomniazlsiutearainmmaltiial.i.tlaiaaler'ls
gurau in controalele din mai 1915. Dintre aceEtia, I 680 000 de in Iagd-
oameni erau mobiliza\i in trupele de uscat gi in flota maritimd.
p- ebndtrtuiliai,corpdemriirseeaspeiredr,deimrilporresuunlei rciteu de pe urma celor ne-a ofe-
Deci, contigentul
patru 1916, rit multe dovezi in aceastd privinfd.
ia;n;fiaa-cn;c;erosriniiliois""rflatitnuriitirrreeenrdaniieedlnaitpnisemm2ni8nturiunlsuoiieei,erlamuablbhoarriofeaatrci1ere9iatr1i5imco,drcIsioinnunttervrierolnogceruatldEi meidleaastmteubridniiriaeioslruteaeldr.ud9ueli'
I :i00 000 de oameni.
spionai, pentru a se desc<-rperi din timp leglturile biroului emr-
FireEte cI noi ant incercat gi pe frontul italian sd influen-
ifiU'ni.aunegnllilaiiiifr,oiflae,r,-baplitltreuaerlcuiaeunnmciuiu,n$.gaiilflopevreeangrnstcrououilliaaairtfeaideieigiasidncore.a'pUmebnriiinfieeccoxfaauetcdmiieulepreeleulro(eb,r,auOdnploienarradfA.oitBnsrsottlnrdtoaoa-'-t
{irm cu propaganda asupra spiritului combativ al inamicului. Cu
accst prilej- gi-au gdsit din nbu aplicare baloanele lncercate mai
inainte. A{aiurile aeriene gi actele de diversiune indreptate im-
potriva obierctivelor vitale din spatele frontului italian, ca, de
pildil, impotriva celei mai mari sta{ii hidroelectrice din Europa,

slir{irr de lir Codingoro din apropierea gurii lluviului Po, sau

l"li 129

ric carrrera de industrie gi comert din Carinthia, care a hotirit putea renunNa la schirnbarea denumirii localitdtilor italiene. Doar
ca in viitor sd ia comertul de cherestea iir propriile sale mlini
gi sd lnlitnre pe cetdfenii italieni. aceasta se putea face gi dupzi sfirEitul victorios al rdzboiului,
daelealltofeclaaliut5E{iiloprro, cinecduatrciitnacliletnoiai tceunmoa{iiutonailtee
Bineinteles ci primul ministru al Ungariei a consimtit cu aEa cum denumirile
germane geografice

pldcere sd faci schimb de informatii cu privire la migcarea ire- existente pind atunci.

cientisti. Totuqi pdrerea sa era cd se exagereazd importania ire-
dentismului, neglnd existen{a unei conduceri unice, organizate"
CAPI'IOI-iII- XIX
In concluzie, a urmat inevitabila aluzie: ,,Totugi, eu sint ne-
voit... sd recomand cea mai mare pruden{d, indeosebi tn ceea
ce privegte informa{iile venite dlin surse croate...o'
Ocuparea Poloniei rusegti
Cornandantul suprem considera cd procesul terminat la 5
noiembrie l9l5 gi sentin{a de condamnare la moarte a spionu- Clnd trupele noastre ocupari Lvovul, a trebuit sd rimin,
din picate, la Viena, intrucit, la 2l iulie 1915, la tribunalul unei
lui 9i triditorului de stat Mracig va fi o dovadd indeajuns de'
divizii de landwehr a inceput Jrror:csul prirnei serii de rusinil).
grditoare, care va schimba concep{iile contelui Tisza (primul'
cDliaoirnvet,rneduepperuerstuaogtainsineelreiRsceoiicmhfupsgrroadmt,liasccotinmcslcpilbicirrroruglullrrd-risrci,a,jGufsZatclii{eJiiaeauvKpiiiariiorltoreuw:liutMsi"cahrg,-i
ministru ungar). Mracig a declarat ci sub conducerea docto-
rului Pitacco, deputat al Reichsratului, gi cu sprijinul invdldto- scriitorul rus Dmitri Iancevetki, avocafii Kiril Cerlunceakevici gi
rului Angelo Socchi, fusese elaborat un plan amdnunlit de sld- Ritter, fdranul Diiakov gi ldcitugul Mulkievici. Dupi un proces
bire a for{elor austro-ungare gi de sprijinire a trecerii Triestului de doui luni, tuturor acuza\ilor le-a fost aplicati pedeapsa cu
nioartea, comutatd in inchisoare. Chiar in cursul anului urmdtor,
I in miinile italienilor. Locul de adunare a organiza\iilor ireden-
tiste de spionaj era consulatul general italian din Triest. Im-
preuni cu Pitacco, fugise in Italia Arnold Kutscher"
fost agent austriac, care lEeigditoucrtoi rcuul Mracig pe linia Iancevetki a fost schimbat pe loctiitorul preged,intelui administra-
avusese {iei oragului Lvov 9i pe Miholina Kirlin, suspectati de spionaj.
.Ambii fuseseri dugi in Rusia"
procurdrii de pagapoarte false. Ambii au devenit colaboratori ai
ziarelor italiene, publicind lucruri neadevdrate despre ororile'
sivirgite de stipinirea austriacS.
perioada ulterioard : In procesul celei de a doua serii de rusini tragi 1a rdspundere
(printre care clfiva preo{i. avoca{i etc.), tribunalul a pronunfat,
porta$rei ambaui rmgmulitsetrdiloovreizni ne-a oferit ocupate de italieni coll- ln februarie 19i7, 16 condamniri la moarte. Totu;i nici acestea
localitdtile
Grado, Monfalcone, Acvilea qi Cormens; procesul impotriva n-au fost aplicate.
burgmistrului Triestului, Vic'tor Zippel, gi a conducdtorului ire-
dentiqtilor de acolo, Anton Tambosi, pregedintele organizafiei Cind m-am inapoiat de la procesul lui Markov la Tegchen,
\rargovia ;i Brest-Litovskul fuseseri de mult luate. Intr-un cu-
,,Lega nazionals" ; perchezi{iile efectuate la episcopul doctor vfnt, fusese cuceriti toati Polonia. Comandamentul suprem al
Celestin Endrichi ; procesul impotriva inspectorului qcolilor ju- zirmatei se pregltea si fuonloesei apsicrdfirudpinereGaamlifaiareaaflafrtdonintucldui
ru-
defene din Roverto, de unde fugiserd in Italia aproape 50 de sesc, pentru eliberarea
sub
persoane; necesitatea de a muta numerogi funclionari de stat in
Tirolul de Sud Ei, in sfirgit, descoperirea la ocupafia rugilor qi pentru continuarea ofensivei spre fortdreafa
Spizio Sighelli, scrisi doctorul Pedrotti a Rovno. Serviciul radio, aviatia gi agentura desfigurau o activi-
scrisorii profesorului tate exemplari, oferind comandam'entului tabloul complet al
inci in 1912, care
clovedea sprijinul dat iredentigtilor de cdtre cetdfenii italieni. grupdrilor de forle ale inamicului qi al direc{iei lor de retra-
Contraspionajul a expus rezultatele cercetdrii sale in lucra-
gere. La 23 august au lost d€scifrate 52 de radiograme inamice.
rc;r ,,Migcarea iredentistd italianii". Comandamentul frontului de
Pe urma trupelor care lnaintau in direcfia Brest-Litovsk
:'rrrl-vest era preocupat de un singur lucru: cum si lnliture
,1r.r'trrrl acesta care plana asupra statr-llui. In Tirolul de Sud se t) Ucraineni din Galitia {N.R.)

lltt l3r

vscenceto:lruml aaicoersutlaP, olekgodrntuiir,acucusegrfvuipcaiurlesadluudi eMcaekrecnestaerne, radio' In sesc din Polesie a dat posibili'tate agen{ilor no$1{i sd pStrundf;
cafe ac- in-soatele frontului
ifiiproiarn"ca.itlaCuennl.oerlrladlntedoesctrPouo^rlpeduseirein',doeerrdaa. mrImnefoanrftmiinaauu{tiisiltedlreod-cueonsrgpparuerel i.ln2streoadrm.uiucadetrareepaatuqsdr-te rusescd";i,.s"I,uptrdoiiumrcprienjuforramrea' lriiredbeuaiacoslod.fDirne
;iili:i';;;i';i;i";;;u
iuc;.liir;i"l.len"ffriniii,tol'pa.srtalttir.ur"cuueatmeaabeitmratieap1,pieOerdu"ailqc,biairikamia-loJuimictri-leeieirturglJioalitrnccdshoepitmaaasrtucasnlrm:iicel'irn{n.itnicclctt'un.sddlPu'i.eeai ztlgaaeecorejmusmsaetnalrt.vtaite--
chtre rugi a unui nou cifru fdceau inutild deplasarea serviciului
rraio tnrinte de cifrului. In consecin{d, personalul
serviciului radio descoperirea abia la 11 septembrie, Fisii;ip..;;l;rr;i;;r';eii";it.{;";ir";";e;*il1Di'.rf.ipifn,"iue;birtigi.;;ili"f6nrniiiii.orl,trat;"iausiintrtim"rl"ieneu[idaaaiauur"ets".taarneei.stn...i"p,ra"au,u;lini;iomsiuiir;rm"endd;dri;frcazb'auuitsurbioectsuedlgoedeufld"efimriiusn{erienimceuuusasaieilaueetbcpfriuirmoealuiddannrsts^afcipanececagirp,leo.o1pipalrcnairfaurv.etdcdebs{rlleid,guufinalirztiliricniingiadldioaen[iemelrtioun'ccipcotliitrncaetieg.s5trnftnzrtrtcc'tirirtsu'rrsn'irstricttt;rsvnirurciiali;emclavtiitarcii[ofiletaisciprtiasierittoi,eiaamr^ictdr.'drmslpimui.o.siDinia'ecetasourCdtiadbenataiuue.lr--
pentru a fi
sosi 1i Lvov
impins inainte gi a se instala la Brodii. Imediat dupd ocuparea
Kovelului, biroul de spionaj destini un grup de agenti pentru
cercetarea bregei din frontul rusesc.
Prin lupte grele, indeosebi prin lnviluirea flancului de nord,
rusii erau impinqi inapoi de pe o pozilie pe alta' Cind flancul
de sud a fost^impins inapoi pina la Siret, marele cartier gene-
r.ul rrr hotdri si"tr-eacd r'epede cu acest flanc 1a contraofensivl.
Dar lnvdluirea dnaotadsatrsiudpirrias'pdreecinzoieridr,ucEairloer.amEei nhino{tairRir.iovs1i9'siaql--

ituente in.e o
vlaeesizpiearisijriintouiraddliitcairle,.cfStoelfolarsvniinccdiuullclonooripsutdrrule^3p3dt-edAreuadafoirosmatsaacld|uuldstaeinretrrueapzeeIurgvriin,.di-zpinaentPtorlau- otbs;;;^;oiiiri;;l&;i'oztie!nI;;inaid;,Didsn-sJeod;i"'rliwuti'.".rt.coSig"erPrpdar;icparii.noier".neeafirereak'dpa,sn,.elormS.d,irsceiu.,uuipu,als{u'rtiie"iaiaagucsnliii!eaiseidanpurx.us.cc.ncRelokeeep.iegp,as{i-iiecuuduhlncontlseoorurrirt.nai_nptmfZoe,oeaalalloumeisinntrstroeSeietzrdnskeaerJkaruriiedo,zristbinrr*ntut'aeaur{t'Gkp5li..Ir'ia.onsaZblusiintlaebeiloeanrft-nascgurecmkiguiuli-e"---i
timp informal;ii despre deplasarea corpului 33 armati. Astfel s-a ini;i"t"iri;""ifiUenlir"oihnEfuiii"ftrusrqim"ia,it"idbi',urtnriipanrtduunRcitsauuummsi iqia'taaiS.mtrLrmiimanaaatifsselamfiipiraqieicniifu3ur-onllauonaiitientiaimnmuliilbeopurnoirieemt1r9i1via1n9:5{rt1ei,6iIrZlc,dtalleciimenpsitipora'-rrtulcsldnklsie-[irutaa,ugpafnioo{oislraait,t
putut presupune cd 1a 13 septembrie acesta va trece la ofensir'5.
Corpul 33 armati executi o loviturd tn flancul nostru sting ;i
ruEii inaintard din nou pini la Stiri, lnsd, imediat ce descoperiri
ofensiva armatei gqrunane de dirncolo de Polesie, in frlarncul lor,
se retraseri repede. Ruqii hotirlrd sd atragl dupi ei, pe vechile
pozitii, inamicul care-i urmdrea, pentru ca, la rindul
1or, si-l
lovedscd in flanc cu o grupare pregititd in acest scop in Polesie.
Dar planul acesta a foit dat peste serviciul nostru radio,
care a demascat la timp inten{iile cap .de
ruqilor. nou.tte militard Ei Politici'

Intre timp au inceput ceasuri grele pentru frontul nostru de ;il;6i"dilois;5lfbO.fo.;"e",;;r""i;;";;isaitnp;;l,ri'Dr;ior"dj*";t"ta*tu;bi.,;"rrs-pi1ioi;,tr,ib,rsl,oe"ii*iifpctsurepipeal,lireutT"-oOlatbav.iusmrlino-iintpn"icoaclr.dteuutaoev',bittca.tu''lpdpai*uie.nst"reiipb.-iincg.nnaai9riiun.ptEdiicticed-ieuVpuatClQa'n,ar'utrt,re.lcrorerpdl,Eultoasrhsoierttrtaiope<lvieiie:icrcrfiEriaeemn,ceer.us,trtdrpiaaietul'ttea,lareanCciercnmu,latoroeditenszotraamrl^pliraieamnipnrrimnccptiodldeiceitl{-iuat.rtisRuiiciat-cnr1lau;iteiiii'llsrn,ta,s.mitita'.acoPt'p.{s;e'iNttito:Ito1lraTi'ultiiistosotacvormlotau1n.irair.ilr:dieliute?nep,pcl"oiprioe,nrdim:arrlvgn-^eioceniatonaen=mrdncseadrf-u5letdize'lre"u"----.-.'

sud care trebuia intirif cu unul dintre corpurile de armati desti-
nat Serbiei. Cu un alt corp de armatl a fost intdrit flancul iie
nord. Ca urmare a acestui fapt, o parte din Galitia rdsiriteanh
a rdmas in miinile inamicului.-Ambele plrti au trecut la rdzboiul

cle pozi!ie, de-a lungul ?ntregului front. Serviciul foto-aerian
porni la identificarea fortificafiilor inamice, car-e erau apoi no-
iate de punctele de spionaj, impreund cu sec{iile de topografie
nrilitlrl, pe harta generald.
Acalrniir din timpul iernii s-a ficut simfitl 9i in cadrul ser'
vir:irrlui tlt' spionaj. Din fericire, ruptura produsi in frontul rrr-

I lt2 I J.)

riumiri prescurtate posibile. Chiar gi orientarea in aceste denu- oameni, care cregtea treptat Ei de calc cra' l)arc-se, legati preg:i-
miri nu era un lucru ugor pentru contlnaspionaj-La sfirgitul anu-
tirea militari intensd a uniunii socolilor.
lui l9l5 gi la inceputul anului 1916 au inceput lucririle pentru Atitudinea populaliei Voliniei, ocrrpzrtii de noi, nu ardta de
reunirea tuturor partidelor gi grupdrilor, cel pu{in in Galilia gi rbEfegenreillanaiigcurieredeOurpaaunrcasuiegdigreati*esqjnagtiaonainae'npuusxuomidarp.raeeeurixEalnoaegef'lrdiiaencrcieitlno'oapPelturou-pcnntnrdeiiuqvi'recteiliixneaciueseCcnthaareeifunepcmteuglranaidnnolueeii-gfc,leittrncscadfatli;uacn.rlreerirPbnnre{Oir.zsrpiarts':t,tr:talotit.trrsfrtcr:iien.tar'er"cdaia.seedacaeruasnpzmoaeuirrraliriii--iiit
in regiunile din Polonia rusd ocupate de Austro-Ungaria"
Comandamentul suprem primea informaiii despre toate a-
cestea din diferite pirti : de la punctele de spionaj ale regiunilor
militare, din Krakovia gi PeremiEl, de ia punctul de spionaj din
Lvov, de la secfia de spionaj a gcourvpeurnluaitoI rIuiaurimmailtiitaqri din Lub-
lin, de la punctul de spionaj al de la re- mase. pe aieEtia noi i-am putut folosi doar in servicittl <le spiir-
prezentantul comandamentului de pe lingi guver'natorul
suprem .u agen{i impotriva Rusiei. Prinire prizonicrii, rJc n;r[ionali-
general german din Vargovia. primeam cu regularitate "ta,utej, ucraineand, propaganda lor nu putea inregistra sttcccse.
$i noi
rapoarte, foarte bine intocmite, din partea baronului Andrian, saecreiestdee-rm.fiuisiuli ridudqemcionnotarassepisotnaatuj.luIni ne-au detcrrninat
consilier la ambasada din Vargovia. O sursii de prelioase in- Toate felul at:esta, ma-
sd luxm o
forma{ii era cenzura din Feldkirch, organizatd la sfirEitul lunii militar s-a soidat cu sporiiea porrerii fientrtt rrprrrrtul
zrugust 1915, care controla corespondenla pogtald dlemnd de luat in .e1" ,u"".,

seami gi legdturile prin curieri cu Elvetia. Conducdtor al acestui cle spionaj.

punct dre cenzurd, era sirguinciosul cipitan Henning. El descoperi
iot felul de manevre folosite de persoanele care se strdduiau si
transmiti prin contrabandd peste grani{5 informafii interzise CAPITOLUL XX

(de exemplu, rapoarte criptografice scrise pe spatele mdrcilor Prflbugirea Serbiei 9i a Muntenegrului
pogtale, prin infepdturi cu acui in diferite liteie dintr-un ziar,
sau dintr-o scrisoare oarecare bitutd la niagini ;.a.m.d.). Tot
irtunci, atagatul militar 1a Berna ne anunta clespre evenimentele In vara anului 1915, aten{ia generald a fost atrasii dc atactt-
rii.ipiii.lrireu*eitfzlu"aS.t.duim"-artprnant.i.o"iicial,enitiepinicneilsturicpevtaeoprrePrnainnuePsltreureilulteeeddrpediel-eeuAsMsCpneurteieannntnvtertianaiit.elocieengaarurusDert,radancraamdoucama{nisruaee-nnolcedo.i'a-nfeIntNtrnnte-csaapditvtlri.iaingrtiidnrmustip-paaoisniu--
clin Eivetia, care aveau legdturd cu Polonia. Directia politiei din
\,'iena ne inforrna despre situalia din interiorul ldrii.
Curind activitatea comitetului nafional polonez cdpdtd ca-

ractertrrl unui complot. Astfel, cdpitanul Henning descoperi ci a-
cest comitet irsi transmite scrisorile peste grani!5 prin contra-
bandi. Fenomene suspecte a observat gi cdpitanul Rudoli Miizk, Grpai-riurob*dt"keenastl,a"tLifoLoismoi tvpscauoetaptnrgi,eiavmatan,muatnirtlaa{itdatcaruct:irdvilleaodlroerCeaingeettcreiineesjnpeieu.*,drCiul.uucIc-nir-putprearrcmitmaaitsriueivLletpnrcticln:ture.tlamr.po:rfrtiriinoa{rnrruer-l-l
referent pentru legiunile poloneze al birorrlui de spionaj.
Pe la jumdtatea lunii decembrie 1915 am aflat c5, la Vqr-

govia ;i in alte puncte, existd gcoli raionale de ofi{eri qi subofi- litonrailuitrarrt"iivupel.eRcoetrm'aebimnuieaiaiiuqsisimiapulBdrmuclgiarlaeera.iesGci uiibnuknarlzaabvlotui imprcsia c5., de fapt,

{eri ale brigizii lui Pilsudski, care dispuneau de armament Ei {dele. Zpv;orrnteu.arileAndttaesnpterei

echipament. Tendintele separatiste ale acestei brigdzi au d;us la

rezultate negative. La inceputul lunii aprilie 1915, comandamen- asstt"iaronrreiDisuaeu"ra"pd'"Pid.uspipnteiu.rnisitleoelure5CazleubvniiotnriCtanuilieocl llraiinskze-blAoofncdintcisciecIia, iansalcirnrMetirbftcitatcndstrscddtIoticuragtsrnruaoirlguub.di'ilnpae
tul regional din Petrakov a dat de urma unei uniuni politice se- Sofia,

crete care-Ei propusese drept scop sd dobindeasci independen{a Serbia,
I)oloniei. Cipetenia acestei uniuni era, chipurile, Piisudski. In primul

lrlrrs, la inceputul anului 1916, in Vargovia gi in provincie exista rninistru Pasici de partea lor -traggii pentru acest lucru exista te-
,, or.girnizafie militari secreti forrnatd din aproximativ I600 de ambninlau s) Serbia la raspundere penal6.
ren fa'orabil -

l;r.l r35

lrr plirnele zile ale lunii august, cind tieveni limpede cdr ficuse fatd cu un singur ajutor, cipitanul Stoklann, primi de
llrrlgrrria va intra in rdzboi intr-un viitor apropiat, Serbia incepu data aceasta in sprijin pe l(iitzl ;i Lockar, precum 9i pe ober-
:';r ;i intlreascd trupele la frontiera amenin{atd. Incercind si ob-
in rdzboi impotriva Puterilor Centrale, ieutnantul Jeannot, trimigi de tnarele stat ma1or.
cedeze Macedonia, Bulgariei. Dar, a;a
finri intrarea Bulgariei forleDloersAprnetaGnrteeci i1aa;tSiaamlonciIc;niitlt:viiav;orprriiltnrtcinerciznistgccnn{ei rdael bnaeructrirdii-

Scrrpgcina se invoi sd
(:um au aritat evenimentele ulterioare, nici faptul acesta n-a
lrutut schimba inten{iile bulgarilor. Intre timp, am luat hotdrirea A fost insd interesantd ldaesAcotcpncarir.crPt riltnrrt:lrilrllttrtlitltltn;tocrtttzcalctg"r-amPeetgrou--
sd le ddm sirbilor o lovituri. Serviciul nostru de spionaj desfi- vernamentale grecegti
teroenuvgelolnesizrei-loar,laudiirnelaczuipunuaotsedcreuemt. cDisiie-c1criii,linVtticcVcttlcilztntctizsl-otcrs;lortsi:il,iv;;tiistlirigrttttc't;crritrrlatsllccprrosodopuannatedlrecpatel
$ura o activitate intensd, pentru a stabili in ce mdsurd era Ser-
bia pregititd sd suporte lovitura. Cu ajutorul agentilor fost
au
identificate cu precizie pregdtirile militare gi transporturile de
forle spre frontiera bulgard, degi aceste informatii erau desmin- englezi cu informa{ii.

tite de biroul sirb de presd. In vederea pregdtirii ofensivei noa- Dupd infringerea suferitI tlc rtt;i, I{otnirtiir tltt-1i tnai mani-
stre, au fost trimigi lsadRpuasrctiicuicpeci{liavaacotfeifleerdi eEidvivoelursnituanrei, care-gi festi dorinla de a intra itt rAzboi 1i rlt'rrctri <lt'o<lrrt;i tnai pu{in se-
exprimaserd dorin{a verd fa{d de tranzitul mariLrrilc.rr;i :rl tttrri<'t'i;rlclor noastre de'
organi-
zate impotriva transporturilor rusegti de materiale de rdzboi rhzbai pe teritoriul ei, dc;i continu:t sri ptlrr:i <lt'stttl rltr tltulte pie-

destinate Serbiei. La 1 I septembrie, aceEtia se apropiard de un dici importului alimentelor gi zr altor ;rt'lit'olt' lto('osirl'o Austriei.

vas de transport in trecere, dar tocmai in momentul necesar mi- Plecarea uniti{i1or engleze din Anirlolt ;i St'tJtlrrlb;tt'clt, pre-
nele n-au func{ionat. O a dhrua incercaren fdcutd la Lom, a fost
impiedicati de bulgati. cum gi informatiile cu privire la debarcart::r tlitr Salottic:, l-:ru de-
terminat pe gefui statului major al cottrattdalttcttlttltti suprem sd
Rezultatele ofensivei de la Rovno ne-au silit sd schimbirn ridice in fafa germanilor problema folosirii tuturor submarinelor
planul de ac{iune irnpotriva Serbiei. Avantajul acestei mdsuri a aflate in partea rdsdriteani a Mdrii Mediterzrne impotriva vase-
fost ci Serbia, dupd ce grupase aproape o armatd in collul de lor de transport, problema distrugerii cdii ferate din Szrlcinic, ctt
nord-est al fdrii, incepu sd se indoiascd de autenticitatea infor- ajutorul bulgarilor, gi problema unor ac{iuni cotttLttte cu fortele
pe care bune,
maliilor le primea. l'drdgdnarea a avut urmiri turceqti devenite disponibile in Dardanele, la ilancul sting al
deoarece, la l6 septembrie, s-au primit informa{ii cd Antanta se
preg{tegte si inceteze ofensiva in Dardanele gi cd intenlioneazd bulgarilor. Enver Paga se invoise cu aceasta.

sd transporte 1a Salonic forlele aflate aco1o, pentru a-i sprijini Egecul ofensivei din Dardanele a influen{at c,urrsiderabil a-
pe s?rbi. Comunicarea ac,easta a fost confirmati de faptul cd doptarea de cdtre buigari a hotdririi de intrare in rii;zboi. La 14
consulul francez ddduse dispozitii sI se intocmeasci un plan al' septembrie incepu pregdtirea preliminard in vederea rnrtbilizdrii"
portului gi al imprejurimilor acestuia. De asemenea, el incepu sd care a durat pinii la 23 septembrie 1915. Dupii itccastit ;i-a mo-
clucd tratative cu autoritdtile de la chile ferate" bilizat armata 9i Grecia, pentru asigurarea ncutlalilafii ;;i pen-

Unii agen{i de-ai nogtri ne ingtiinlau despre plecarea gene- tru intiirirea unitd{ilor de 1a frontierele de cst ;i clc nord.

ralului Irarncez d'Amade in Serbia, prin Salornic. Serviciul de In a doua jumdtate a lunii septenrbrie, rlint:olo de cursul in-
ferior al Savei gi Dundrii, incepu conccntrarc:r lot'{eior feldmare-
spionaj trebuia s5-gi incordeze toate for{ele pentru a procura in-
forma{ii ,,din mers" pentrr-l a {ine la curent comandamentul cu ;alului Makensen, alcituite din armatit a i:l-ir dc sub comanda
aEi Rominiei, cu eventualele ac{iuni comune
conduita Greciei gi generalului Kewess gi armata a 1l-a tlc sttb t:tirnanda generalu-
ale for{elor Antantei in Serbia, precum gi cu transporturile de lui Halwitz. Mascarea acestei concentriri a constituit o problemd
unititi de pe acest front. Datoritd pozifiei sale gi mijioacelor
,i bune de transmisiune, Sofia constituia un important centru pen- serioasi pentru contraspionaj. Fird incloiali cI intreruperea le-
trrr st'rviciul nostru de spionaj. Colonelul Laksa, care pini atunci giturilor pogtale gi telegrafice cle la 2 pinl la 30 septembrie a
fost irnpovirdtoare pentru cercurile administrative, insE ea a

lll; r37

('or',lilurl o rnAsuiS [oarte eficace pentru asigurarea intereselor rnilton. In afari de aceasta, fusesera recrutafi gase agenfi pentru
lisnnutcp"Lrr"alr"vcireegTtuhrraearne,satmrinmiteeimrlien,iijdlot"ciln"itgfdoraram*uuanlliiotidlre.filCoprroinnAsncutualurniletearii.gpcdiunsdritinloda-iaeXEliaairn!eitii,dai1una
r:rz,lroitrlui. In timpul acesta, comisia de cenzurd de la telegraf a
:r,r;riltirr.rirrrrtdeI o3s0e0bidpertieelteegnrialomr egilerguadieelodrecdaereplaesraaureachuenmiatdtefilosrd,
adre- tionti.iu greco-bulgard, de unde consulul local lc tr.usmitea mai
vind

irr giri. Eficacitatea acestei mdsuri a slibit intrucitva, datoriid ;"p;;[-p?in i"r"giur.'Am detaEat pe linqii c.nsut pc.cSpitanul
faptului cd adoptarea gi data intriirii ei in vigoare fuseserl anun-
stefan Pawlatsch, pentru a ofganiza un punct ilegal de spionai
latc oficial. fost aceasti mlsLtrz-"r s-. constatat la
f u Srioni". Cit de propice a Antanta a arcstat la S,loiric pe tofi
posibNielitraestepaecctaaresacrdiseocridletreqiGteelremgaranmiaeale_acgeelormraaEni.irleogr uslii a.creat sfirgitul lui decem|rie, cind
circule
reprezentanfii Puterilor Centrale'
ircstingherit. La 16 septem'brie, 1a Dresden a avut loc o consf5-
tuire i reprezentaniiior insiituliilor respective' sub preqedin{ia La 14 octombrie 1915, bulgarii s-au aldturat inaintdrii vic-
rrraioruiui Nikolai, in cadrul cdreia s-a adoptat hotdrirea de a se lui Makensen. Bineinleles
torioase a ci rominii s-au abfinut. In
primul rind, biroul de spionaj al comandarnentului sllprem era
liia misuri in consecinld. interesat sd cunoasci ie inten{iona sh intreprindd Q'sia pen-
tru sprijinirea Serbiei.
Plstrarea secretului mai era ingreunatd 9i de faptui ci nu Ultimatumul dat de r.uqi Bul.gariei la 4
lovi Bulgaria pe la
se putea conta pe o mare parte a.populatiei din raionul de con- "sp.iaote*,tprir"in nu-gi atinsese {elui. Q'sia putea trupcle in Bulgaria'
Rominia, sau putea
..niiui". ng..ri ausiiiecilor in uitima campanie d4n Serbia in- sd-;i- debarce
Asuufsletiolis-Uenngeairniac.hi'pInuict Idienmpurilmt piveacrdo,rninpaBtioofsiin. iasir;ib.ilHoerrtaefglaovfiinian lir stir$it, mai putea intreprinde o ofensivd spre Cerniuti, pentru
zaidaetrnaglien'Rooarsntirhl iadidnetipuadrafpeeastsaa. nLea-insfliorgrmitul l lunii octombrie, re-
se observafe o grupare in icopuri politice a elementelor sfrbe. unor unitdfi in Basarabia de sud. curlnd,
comunice d*rp." concentrarea unor uni'tdti d9sp1e concentrarea
La aceste greutdli ale contraspionalului s-a adiugat gi im- ni
prudenfa in folosirea telefonului. Astfel, intr-o convorbire pe o din Brtcuregti se
linie interna{ional5, un ofiler a intrebat intr-un chip de-a dreptul in crimeia. T a 24

nesibuit despre unititiie din cadrul armatei a 5-a dispusi pe octombrie, punctul de spionaj de la Koven ne inEtiin{d cd la Ode-
sa fuseserd transportatb patru divizii. S-au primit de asemenea
Isonzo, care fuseseri transportate in Balcani. La 13 septembrie, existenfa a patru divizii in_ raionul Ismail-Reni. Toate
un procuror a telefonat ioarte lsaeTgimtieiscoai rsao:se,s,Acicpie, nutnrduedsee- Stiri despre puteau'insemna altceva decit semnele unor planuri
desfdqoarl o mare ofensivi... calm acestea nu
aculn cle debarcare qi ale unei presiuni premeditate asupra Rominiei.
barcare 16 pina ia 18000 de oameni". Faptul ci micile ziare un-
grrreqti provincie nu pistrau secretul era un lucru cunoscut. La 27 octombrie, in perioada acestei situa{ii incordate, am con-
'T'rebuia de avem ochii deschigi gi urechile ciulite in toate direc- vocat la Lvov p'veedteorteiaoefiltaebroiirddrinii serviciul.de spionaj, pentru o
sd ooniiairi.u in
{iile. Cu toate condifiile grele, mascarea concentrlrii a reuEit unei linii comune de acfiune.

lrine, iar serviciul nostru de spionaj a dat rezultate bune. intenIfniatr-asddedvedbr,arpceindunladsefsiraqnittuilnluBnuiilg'naoriieam9biriein, ruqii avuseseri
acest scop ar-
In vremea aceea, cea qnai serioasd chestiune la ordinea zi-
lci cra mata a 7-a fusese intaritl c.u trei corpuri de armaidr). {-a incepu-
clebarcarea unitd{ilor Antantei 1a Salonic. Consului tirl lunii noiembrie, serviciul
rroslru general la Salonic ne informase despre o viitoare debar- nostru radio descoperise la odesa
Dsmluaontdudlrcemo.nafMijdoinreisantlrluiaalrmlaafaattacegei araitlou7rlr-raei,xntieaorrsntelrauaRml .Reiln'oiitma- rincideeii,tcapEoaimnrnuiennattiuuclnicdiine,
('rr'(' ;r 40 000 de engiezi qi francezi. Comurnicdrile acestea erau
l) Klernbovski, Studiu sttategic al rizboiului din anii 1914-1918'
torrrplctirtc de informafiile furnizate de citre ataqa{ii militari
rlirr Alcrr:r, c:rre erau in rela{ii bune cu marele stat major grec. {N.A.)
Al;r1;rlrrl rrrilitat' din Madrid ne informd cd in Gibraltar apiru-

',,'qjs v;1sc rrr;rt'itirrre de transport. Consulul general din Salonic

.r\,r';r rrr ;rrtnl ,'ltiilr in statul major al generalr-rlui englez Ha'

l;tl1 139

t

ru$ii nu ccrusere liberd trecere pentru trupele lnr pe teritoriul .ietirr;a;bfcrtu-.";ra:il;ta; taZiaSdlnevoauit"nmiitndn'Alriileelb, astrinrubipaee.,l5ed0eg0eu0r0nmdadeeneaoaupmrfioemnsiitrdit.rioanrndfosinsptuoalratsardmfi_apintii'
Rorniniei. Guvernul romin ceruse chiar retragerea unititilor ru- i;ial;;r;;u,pas1t.c".er"ta;rceteaisest tfalrgo1an6tf.ooCsptueurtnaoafaiilldeeinoimtbreipeoccetfriluievnamileSaiaggleornnaeivcreaullugulriueiaseuvloif-ondsiKnt oitnon-t'
sc;ti din Reni. Dar in acelaEi timp noi am aflat cd rominii
vor pune piedici folosirii de citre unit5file ruse;ti nu
a ciii du-

n iirene.

La 20 octombrie, unitdlile Antantei afiate la Salonic au in- timpul rizboiului.

ceput oiensiva, care nu gi-a atins tinta, deoarece soarta slr- In timpul retragerii sirbilor, mul{i soldati de-ai noqtri' cdzuli

biior iusese deja hotirltd. La 9 noiembrie, nu exista nici o in- orizonieri, r" u=.uriiuserd. Dupi tncetarea opcr,liilor' prin!ul

rioiald cd sirbii vor fi zdrobi{i cu desivirgire. Toate erau la ei Windischgraetz incepu s5-i adune.

atit de incurcate, incit nu se mai puteau idlentifica nici fortele, Dintr-ocomunicareacdpitanuluiKiintzlreiegicdspionajul
nici modul de grupare a unitl{i1or. Serviciul nostru d,e spionaj fi:T;#j n"sbSfui;torbsna"air;iuisBlui0ii,n0enc0aeo0"t.aiidJ.sue"er,o-cianumadeinentesieir9vadiiie3gih7i3r0egndeaoecrimettiuvmaintbnaurtie.ireaiP.lgDoimlti5rrpinovstirdteivainaatef-folleaSrmsameloaarntdriiiecloluluar-i
r.ntuetni-uqi;o1.40grdeec,tureniuerqi.ea ca acolo se giseau numai 69 000 de oa'
incepu si cedieze. Cu toate cd secfia de spionaj a armatei a 3-a ;;liulg*irinni;arr^u;.r-nftruiuieiiir"I--p;s.in;u";un.oei.pit"nrinoartflrte_"siiu;iirecuerl"rp|n.i-mnMrieao.epi,p'rusnitrfltrn*eiefurnoiatiite..nl'e"r"{nitA,a.tmfui.ei'9pcluu;-qpildar,t'irrdlorue-rousaeljud(usGsnscirerpaiiiidttreiauelralricali{aafl,9tialitlenavi)ideti,iea.cidresdnbldotdxiianesnntprlrdcreciGrirelntiumaimepddazrlniaeeiliodicieslfjageediieiariztaegeaream,rualieerrpraemcma'errplu'meEaallrotti"aepaairrllurgtehri?alsvldutoee.i4strtq/ia-dee.'ratuairi_gi9il;:ra-vtruiiiaeuncnsssdieqndtrdiel-ii

descoperise cifrul sirbilol', s-ali interceptat pufine radiograme.
Punctul de spionaj din Mostar avea suficienfi agenii in Albania

-- locul de retragere al sirbilcr. Totugi, ei n-aveau'posibilitate

sd transmitd destul de repede informatiile culese. Velarii, care'

trebuiau si se ocupe de treaba aceasta, ridicau pretenlii nemai-
a:uzite. Insurectia din Albania impiedica pitrunderea in aceastd

farh. a agenfilor din Grecia. In consecintS, singura sursd de in-
formatii au rdmas doar prizonierii, care insd cunogteau prea

puline lucruri, gi, intr-o oarecare mdsur5, aviatia.

O bund caracterizare a descompunerii armatei sirbe a fost
fdcutd de atagatul nostru militar din Sofia, care aflase de urmi-
toarea telegramd trimisd din Lausanne de cdtre prinlul Danilo"
unul din mogtenitorii tronului muntenegrean, omului siu de in-
crcdere din Sofia:

,,Pute{i afla planurile Puterilor Centrale cu pt'ivire la vii- tuatia de pe frontul rusesc.
al Muntenegrului ? Anexarea Muntenegrului 1a qitorL-aJr2[odnraeceitmulbiirfieo, rstadteulramdaijborsai-lEfiroinnctueltueizedeascutidv-itvaetsctaa. lDrua-r
torul Serbiei Ei va constitui intotdeauna o catzi de nelinigte.
Austro-Ungaria
Dimpotrivi, Viena ar putea asigura un mare avantaj monar-
hiei dundrene, daci, prin intermediul ei, ar crea un Muntenegru iceastd drispozi{ie a venit cu o oarecaire intirziere. De asemenea'
;-6;i-"p.i[a-elipeOier-e, .or"tpondenlei telegralice particulare
rnai puternic, care ar rdmine indatorat fatl de monarhie, iar in
rnomentul necesar ar putea servi drept contragreutate fa{5 de o Ain Rrtiu gi Suedia. TotuEi, agentura.gi prizonierii ne-au dat gosi;
t:ventuald intdrire, peste mdsurd, a Bulgariei... Muntenegrul tre- hilitutu se stabilim ca froniul'i'usesc de intdrit cu doui
iud lusese

I'rrit'sii primeasci o parte din Serbia, Spita, Budua, precum;i ',";iacdu;io1ei.rr;ilimpJ3uui-uunrleil.ltleaf,d,esgedlltdeaiadotresuanmerruseialfcmceothedleoipmrssgr.teibiancacdNuirIfiriir.alpdeudIeenldiofeears,oclerenpadastuedr,tanaipoliaznefuaid.l1lseliene4iinsiadadeerefmSucd2entae0rmctispe{dcbialueoor,nicrpeeen.ed.murSeui,bt.iinnptruidte.eecae,raitfrvinlrauteuoeEn.ai ifisnirinfoeooancursui-i't
,\lbrrrrirr cle nord. In schimb, Muntenegru ar putea sd impiedice
rctlaqcrcrr sirbilor din Albania, sd preintimpine debarcarea uni-
lii {ilor Arrlirutci in Muntenegru ;i, in baza celor expuse mai sus,
' ;r irrlrr: irr rcl;r{ii de tratat cu monarhiile".
l;r irrt't'prrlrrl lrrnii decembrie, cea mai mare parte a Serbiei

l.l{l l4l

'..r ;r rirrrir:, l)(llrtru,lroi absolut clard, in cursul tuturor luptelor in' CAPITOLUL XXI

Irr,'lrrMitrr:r;tr'rlrclnt'crgttrquil in preajma anului nou. prost informaNi Anunfurile din ziare gi contrabanda in sluiba spionajului
intotdeauna,
n-a fosi saivat. Ca
rk, :rt,rviciul ci-e spionaj, muntenegrenii se aqteptaserd la atac nu In aprilie 1915 a fost creat organul central austriac de con-
irr lot:rrl in care irebuiau sd se altepte- Astfel' la inceputul lunii traspionaj, dupd modelul direcfiei polifiei vieneze. A inceput sd
i:rrrrrirric 1916, prin cucerirea Lovcenului, muntenegrenii au fost fie editate o gazeI| de contraspionaj proprie, care publica infor-
lua{i din nou prin surprindere. Corpul 19 armati austriac in- matii cu privire la spionii cluta{i, avertismente la adresa spio-
vadi Albania, bcupd Siutari, izgoni- pe italieni din Durazzo. qi nilor escroci Ei 1a adresa persoanelor cu origine indoielnicd, pre-
?mpinse unitifile inaintate pinil-la Voiuza' Din picate,.slrbii" cpulrmu,E'di ealtaeseinmfeonrmeaa, tmii adneusparleuls,p,Siopniaojnuul l"p,rolnptroiucm9iitcdeel strdin. A-
caie scdpaserd gi de prlzonierat, qi biroul
de epidemir, au reu;it s-o de

;;teargd li de astd dat5. 3npitionsaujnaotlilsetrailtourluqi imsaojlodratailol rc.omInanmdaamnueanltuulluai cseusptareemra9iexdpeustsi-i
Impir{irea regiunilor ocupate. a creat- nemultumiri, in, Bul-
gr.ir. ft;t';le stat"major austriac incepu chiar sd discute chesti- activitatea'spionilor gi pericolul pe care-l crea activitatea de
spionaj pentiu armatd. Pentru a antrena popula{ia- la luptd im-
finea incetirii livrdrildr de materiale de rdzboi pentru Bulgaria. pbtriva .spionajului, pretutincleni crau rispindite placate cu lo-
au stirnit nemullumirea regelui F-erdinand fa{d de iinca: ,,Ferifi-vi de spionil" Cu toate ci numdrul agentilor ina-
Toate acestea AdemblaasFaedrodriunlannodstrcui,
atagatul nostru militar, colonelul Laks.a.
."ni"G fr.nowsky, a fost nevoit sd audi micului sporea, experienfa crescuti a acestora a dus la scdderea
.Lb.ia";u;;fpkl[siri;-a"u;iii;n;tei;u,fp-tarfp.iKrn1m.r"in,ap**ttrz.fattrl,i,.'9inoicbffofuidafneirrgdariula.edcrIedinlsotloaermrl,geu-ai',!tduijbairg1itir9ino.o1pirus6iete,liu-LnlipianeedkgieZsicibaocuamoatrnimatetnfaroidatsasqstanpbiJlneiuoulJnolagaaccajrtu.imrviiNi'tatdtnicecfuuiii numdrului celor condamnafi pentru spionaj. In cursul primelor
cinci luni ale anului 1914 au fost condamnati 197 oameni,
in timp ce in anul l9l8 cifra aceasta a scdzut la 12 oameni.

Mulli spioni fuseseri arestati fn timpul lnaintdrii noastre
pe frontul rusesc. In aceasti privinti, Lvovul ne-a oferit o pradd
literare. bloocgoatetni.eInmt-ecdoilaotnecleulrulagfiei vaiuci,ocpuepacat rLevonvoui l,llacaunpodqrutetaimn.loDcaulpitai teel
Pentru conducerea regiunilor cucerite' la Belgrad qi Cetinje
au fost create guvernimi'nte gen-erale. conducerea.-sectiei de
;pi;;i oiguni"ita la Belgrad,'-a.fost preluata de wilhelm stlpg- au venit comandanfii jandarmeriei din Radzivillov 9i Volocinsk"
iii..-tt,'-ri|r din marele siat major, care condusese serviciul de Au fost create trei iezidente. $omajul obliga pe mulfi
si devini
spioni sau sd serveasci in politia rusi. Criminalii elibera{i d.9
,dp!i",rpiiioirnaitta*piirulCoepiin"r.ulef'ieai lui liakensen. Cu conducerea secfiei cbtre ruqi din inchisori erau fafi de eliberatorii
F;r;i";;it ae lucru de_au lost insdrcinat cdpitanul Andreika' lor. Mulii au plecat cu rugii. Breinceuinnofeslcedstocrii
dat: controlul populaliei sirbe, in rin- mai intli au plecat

ariif" .a.*la existau mr-rlli soldafi travestifi in haine civile ;.iden-. caigreen'lniiupmrinircidpealis. pAiorndimmasainnueminasi eTmadneau{is. Gulkovski, cu un oare-
tificarea transfugilor noqtri, printre care, din pdcqte, se allau El Gulkovski
a fost con-

.iiteri intrati in-serviciril sirbilor; adunarea Ei pdstrarea docu- damnat de noi.
Congtien{i de faptul cd e imposrbil si-i prindem p_e toti
,Cti"iLl;"!i",r"i:m".irrlio"-r'uctap'Ttausrrktoev;, p'croonbldeumcaitopiau.qlaipeoravritecliou.rlu.i+i.bau,clegnazrurdiie. spionii, ciutam, pe cit posibil, sd le ingreundm activitatea. In au-
gust 1915, raionul armatei a fost impirfit in zone militare mai
,rilonai, ne-a comunicat c5 maiorul sirb fernokopovici Ei voievo- Ei mai adinci ; pdtrunderea civililor in zone
lnguste numai ln cazuri excepfionale. aceste era
,f'"ifl,.if,,*ki tn plan dte organizare a unor. bande permisd
rir,llei,rriu,S.Sa,ir"rtLltroilizo.n,irirrrtni,:r,:irpifplrreeic"niocnrbontBro-tuibunr"udflriglaizgsbatasr.urdrigilaredcr.meuainsccddofpiotouclradfreuerl aadteeimf;uipritaeudndtdiecapinocziBnirtceaull,oclaar tnidai"e
tea Constituiau un pericol gi anunfurile daicnesztuiaiare:. Cine pu-
presupune ci un- anun{ asemdndtor ,,Elvefian,
virsfi 35 de ani, cunoaqte la perfec{ie contabilitatea qi corespon-

;l'' 143

t;r''.rl,ntrr,rrrirorr{r<r;:rrrl,acrrrisr-rclrlsortetfpciiercraeoittxmccineuIlnmepincurtialenteu" a-fucurenmsacdtrftieaoi nadurueennlce{o,ns:ddeai,u,ntDcs'deivreedizesiloaaesreVv3bii5ceitin'udale, posedi re- ceea ce ne-a ajutat si facem aceastd descoperire au fost scri-
Intimpl6tor unei persoane sus p^cuaseurdminarrein, dauml clerului,
sorile ."1inut intimpletor. atras in pe care noi
italian de
t"-u* mod deosebit
inf anterie
atenfia ambasadei asupra acestui lucru.
dseemcnAienuefuvrSasempiaeesrivnadeg6dosecazonlepegelearitteetreccunh'ui.a,'rirniltopeerlemtr9eilinituasrreieime.nFmealielpitiatnurclei,lccnditee-asaccerdsisltaeet
,l'irr Vii'na a plecat in direclia Italiei"'

Cehii aflafi in Elvefia foloseau buletinele-meteorologice Ei temei sd presupunem-cd aveau o oarecare legdtrrrd cu. spionajul.
;rnun{urile desire nun{i' pentru a trimite informafii..in-.patrie. Poate cd ele aveau drept scop sd anunle pe observatorii de pe
l)uoi cum ni s-a comuhicai ulterior, de la consulatul italian din traseu de unde vine trahsportui 9i in ce constd el.
turiclt pleca in fiecare zi un plic sigilat, destinat ambasadei ita- Direc{ia poli{iei din Viena avea neobignuit de mult de lucru'
liene din Berna. In plicul acesta se giseau anunfuri decupate cu pinri la sfirgiiul anului lgl5 organeie ei au perchezi{ionat 1479
tie persoane aflate sub
ccisltlriratisi'iSpJao"fidsetbi.in,'iu,nznieniuaairpaueelerdfiooinasatutdreifatorlisdoepescicioeteenmi92, biicargu-ieernero1lmes9ac1'.un6Nteue-' luDesupmpFi.oadreni iceC1i9thP1sa7rere.lespPsasor"eDt,9r.uidivmei,to,aRssdeeei-a-- suspiciune politica. De asemenea all a-

fost foarte mihnit cind's-a pus capdt posiUitltelii de a se folosi restat 1 069 de persoarrc suspectalc de activitate primejdioasi
:rnunturile din ziare. statLrlrri, dintre iare 185 sttspuct:ttc dc spionaj'
Multd bdtaie de cap ne-a dat ;i riispindirea a ntoetd-dfedeluaul
Am ridicat problema scoaterii anunturilor din ziarele care de
se trimiteau pestb granit6. Germania a avut insi o atitudine ne- zvonuri lipsite de sens.'Tot atit dre mult de lucru 9i

gativi fa{i <ie aceistl ihestiune qi propunerea noastri n-a fost pisraar"tlreiiu.m'pFuiirlreietqai",itieauteicntiatatttrieleobtimuniepiuuottrsreui,vpaaraflavce{oignlh_aedaV,ctiiednitnoar,imlocarordePduneeteoersireloabruit Cametaan--i
irua"ia irl via{d. Dacd ea ar fi tost iealizatit, informarea. Fran{ei nrult duEmani decit Prieteni.
ar fi suferit foarte mult. La inceputul anului 1918, Italia interzise fprlcrnstiseurbd,sdupuipalvip:girheerreeaincocnuter-lsuui lTpisrizrn6uolur-i
Poli!ia rrngari dre
trimiterea peste granifd a materialelor tipdrite con{inind anun- ganiia{ie nereigitd, a
in cle rdzboi 2 000 de oameni binui{i de spionaj ; dintre acegtia
in;pu;eijir;nif.tor;iWirioarli.".cirteu;darcispnetaeaanseittirfrtauemntdrienasvonuofsreidmensinstie-dvareeelaoipissuittnbefdloiceuramnmteaaa{rciieinloo.arrdzj.uiatpaorrrreet.i,.acolBdaleiebnolieeal i,rcneuftcoeeilrle.eessdtpoaioacc-h-- I 506 au fost arestafi, 65 internaii Esid2.0fieexinpfuiilzna{a{it.ePluancTteimleigpoarirna-
cipale de contraspionaj, proiectate crescin-
Sdlgii'lgSai,rsllp;oii'o.lonnnarjrluluflru-lrisGersureasrdnciillnoinwieRitscocrmehainiepia,ledicmedgpiu1anacetBiavuitadacateepsaetsmltuaec,rreulau'
tia ziarului. lunii septembrie l9l8, am reugit sd obli- In mai
Tiszl, pentru a discuta aceasti chestiune" Dar abia la
Pe la "judmezdbtdattuetaa chestiunea anunfurilor din ziare, convin- contele
nem sd
fie 3l iulie
n;g;-i;rni"ediult.g-ii.tSp.'e,Dez"diaiitroeirulie"c.acu,elin,s.e.init1trei"mreusituilpnfedtsir*tieip, gicirutarintnicl'idenprspedoretrnidvueirelmaaa.2i0pcroiomcntoufmilnu-ii
a fost primitd o notd-rIspuns, irn care prfunul mi,nistru ar.6ta cit
'pBeundrtarupecstoan, tnraus'gpiioinnaitjiteuriaiileapctdomnuunmalaei l-opcoaliietia. -Inorodrgic.eenceaazs,cedl din
ministru ungllr. Din nou a inceput o luptii din care. noi am-ie-;it nu
victoriogi, in"si termenul a fost aminat pind la
I noiembrie 1918. credea cd spionajul luase propor{ii atit de mari. Primul ministru
pomenea in scriioarea s;i desprc spion.[cbia 1;i spionomania
In afari de aceasta, pentru cei care gtiau sd foloseasca ori- punctelor militare de spionaj. In conditiile existen{ei unor ase-
u,,, pn*it ititute, existau o'sumedenie de cdi de contrabandi pen'tru
tr;rilsrnitorea informa{iilor. Insiigi rn.n.u concep'faiiu, nu e de mirare cd, deqi cele doud. puncte de
ambasada Vaticanului de la fost create (la Timigcara
Vit.':r ,dnritea ca, o Ahta cu poEta sa diplornatic6, sd se transmiti contraspionaj 9i Braqov), ele au ri-
,mas lipiite cte mijloace gi de o conducere satisflcitoare. Cu o
qi st:risori pirrticulale, neinlelegind cd sub nasca acestei cores'
i*rrr11'rr{t', in aparen{i particui-ari, se ascunde cea de spionaj'
.ro 145

141

akx::r{ic rlc 5 000 de coroane pentru cheltuieli de agenturd, puns- xtKuualulriind.tehAiauagfdeoens{Sii uecdrrea, ag'mtielaapreuIn.nnPciktrceinndtcr-espapcieoennqtartuijalTaeirraKouleutmsl cruhisalticrihitsel-oavne.pneAi,nftliurnu--
lrrl rlrc contraspionaj din Braqov nu putea oferi nimic esenlial.
deosebi din regiunile unde recrutarea fusese efectuati de vice-
Aga se face cd de multe ori, punctelor de eontraspionaj de pe pregedintele camerei deputatilor, cdpitanul Pogacinik, care co-

t:ealaltd parte a Leitei nu le rdminea altceva de flcut decit sd manda legiunea din Krein. ln aceasta acfiune el fusese ajutal

conteze pe forfele proprii ; acliunile intreprinse din proprie de jandarmerie. La i(rein 1i-au cxprtmat dorinla de a lucra in
ini{iativi stirneau deseori uimirea qi statul major al coman- spionajul diversionist I 620 de oa{neni, ln raio,nul de litoral 160
dte oameni, iar 359 au ceru,l sd execute acte de diversiune in
damentului suprem ceru ln repetate rinduri ca aceste puncte sE spatele frontului italian. In air'rd de acegtia, in toamna anului
inceteze orice activitate in domeniul politicii. s-au mai gdsit 2 506 oameni in Karinthia, 248 sladKdrueicni
1915,
Dimpotrivd, punctul de polilie aflat in raionul acfiunilor mi- in raionul de iitoral, car(' se declarard de acord
litare, la Me,rig-Ostrau, aducea servicii foarte pre{ioase biroului qi 75
de spionaj al comandamentului suprem.

rdzboiul niic in spatele italienilor, in cazul ci aceEtia vor invada
teritoriul monarhiei. Biroul de spionaj al comandamentului su-
CAPITOLUb XXII prem trebuia sd dea ajutor in arme, munifii;i explozivi, toate

lnceputul migcdrii pentru pace depozitate pe ltngi posturile de jandarmi.

La sfirgitul anului l9l5 gi la inceputul anului 1916, Pute" Nici ln Boemia n-au lipsit manifestlrile de loiaiitate, atunci
clnd pericolul inaintdrii armatei ruse a fost lichidat gi cind marea
rile Centrale se aflau la zenitul succesului. Dar alta era starea
de spirit din interiorul Austro-Ungariei. Se fdcuserd pregitiri victorie de la Gorlifa i-a aruncat pe ruqi dreparte, spre risirit"
pentru un rdzboi de scui'td duratd, insd sfirgitul lui continua sd Era netndoios cd marea masd a cehilor continua sd sprijine Au-
nu se intrevadi. Cregtea gi se lSrgea starea de spirit in favoarea
stria. Faptul ci, pind la sfirEitul anului lgl4, au fost aplicarte
amenzi poli{ieneqti nurnai unui numdr de 950 oameni, ceea ce
pdcii.
reve,nea o amendd la 7 000 de locuitori, ne dovedea acest lucru.
Binein{eles ci o asemenea stare d,e spirit e in esen{I ldu- Dintre acegtia, 704 oameni au fost amenda{i pentru delicte cu
dabili gi umanitaristd. Pericolui consta doar in aceea cd ina-
micul rdstilmdcea starea de spirit in favoarea pdcii drept un caracter militar. Totuqi, in aceeagi perioadd, am fost nevoifi sd
indiciu al slibiciunii noastre Ei, in felul acesta, ridica moralul in suspendirn 46 de ziare gi si dizoivdm 32 de asociafii.

rindnrile sale. I$ni mai indoielnice erau fenomenele care in,soteau Cu toate acestea, nu se putea pierde din vedere faptul cd
ziceastd stare.
septembrie 1915, a avut loc ia Berna o confe- for{ele subversive continuau totugi sd acfioneze impotriva Au-
rintd interna{ionalI a socialigtiior care, potrivit inform_a{ii1or stro-Ungariei. In primul rind, lucrul acesta se observa dupd in-
noastre, igi piopusese drept scop o insurectie a proletariatului
iluen{a dlizolvantd exercitatd asupra noilor efective. Odatd ajunse
impotrirra razboiulul ;i orqanizarea lui in vederea luptei de
aspoacreiani-fEde, imrtta,incirfaetsl teolbeiEgni purtoticglaimealeliialepcaorneafeuringfteiinetrraauno- in uniti{ile de pe front, efectivele acestea puteau crea primej-
clasi. In
litciiriura dia trecerii unor unitd{i intregi de partea inamicului, in cazul
cind nu se idcea o alegerc indeajuns de reu;itI a comandantilor
see. Tocmai impotriva acestui fenomen a fost lndreptatd aten{ia sau in cazul cind trupelor li s-ar fi cerut eforturi, poate, nu intot-

t'onl raspionajului. deauna necesare. Cazurt de trecere a unor unitali intregi de par-
l)rrpi intrarea ltalie! in rizboi, conducdtorii, spionajului
rrostnr -- maiorul Loneck din Triest qi cipitanul Andreika din iea inamicuiui au existat gi ele creau greutdfi foarte mari vecini-

r(rilrir:rr<z';r1sir:riilinrrrKisriueninile- au luat legdtura cu elemenle apte sd inde- lor lor. In timpul luptelor din Carpati, s-a petrecut un astfel de
spionajului driversionist gi ale cont'raspiona- fapt, deosebit de griitor, care;r dus, iu iunie 1915,la dizolvarea

regimentului 28 din Praga gi a legimentului 36 din Sineava.

I4r; 1,i7

t

CAPITOLUL XXiII mentului suprem qi alte informa{ii pre{ioase, ugurindu-i c-ontro-
iul datelor Twniza|e de celelalte mijloace de spionaj. Lucrul
Dezvoltarea serviciului de ascultar,e,,Penkalan' t) acesta era cu atit mai importani, cu cit inamicul trimiiea inten-
lionat transfugi la noi pentru dezinformare. De obicei, aceEtia
l.a sfirgitul anului 1915, cind Sgaelnoenriacl,ulprvoopnunKionndr,adfd. argi tesputca- dibicie gi o cutezanp ati! de mare, incit nu
zrrdarnic .eiuarea ofensivei spre erau inzestra{i cu o
rareori reugeau si se inapoieze in dispozitivul trupelor proprii.
( os, germanilor o ofensivl c6mund impotriva ltaliei, generalul In timpul ofensivei rusegti din martie l9l6 ascultarea a
se pregdtea in vederea ruperii nimicitoare a frontu-
I,alkinheim dat un mar'e ajutor gernrtnilor : li)ke: aceastd cale ei au reuqit sd
iinfi Verdun, agteptind probabil de la aceastd ru- afle con{inutul-tuturor ordinclor ofenslvd. Pinii 1a
lui francez obiinirt cu.irilejul U19q1"6iici odmianndGaomrleifna-' 3 august
p'l-e-artea repetar"uiu"."sului
de aceastl situa{ie, Ia inceputul ar'.ului 1916 rugii nici n-att bdnuit rrtiicar existenta unei noi invenfii
la prefietirea in Tirol a unei puternice <ie acest'gcn. Dupi ccle af lertc c.lin dcpcgele transtnise prin radio
tul'iuprem austriac tr'ecu i6rd a-aduce acest iucru la cunogtin{a cle seneriiul Alexeev, rursii arr t:,nsiderat o siatie de ascultare,
lovituii impotriva Italiei, capiuratd de la noi, drept rru ;r'.arat telefonic subteran german.

alia{ilor sdi. TcJenoztltueasirtioi.ircgiilui,nnddoegctiprniecleilazeilxrenp,il.iiucloinisctul:rlirdracrn:i;r[trrrrlruguif;llit9ls'rl0ntee' lstanpuiucsainec;ciedpmuuetnto9udileedleiinatsrsed-

Pentru rearlizarea pllanului sit1,. comandamentul aust4iac
Balaalcramnai tterui pae3ie-ad. eTroretonditeatddisfpuorSnibsciloea, slempgraesuenddivcuiz. isitaq-i
aduse din aplice metoda aceasta.

tul major
jumdtate de pe frontul rusesc.
In perioadele de acalmie, spionajul n-ostru.prin.agenti lu- Spionajul radio se imbogd{i cu ttn nou niiloc dle repe;'are
cra cu sirguinla pe toate fronturile. Pe frontul italian cdpita (goni6metrlre) a sta{iilor inamice de radio
: e vorba de or
noui a
treptat deitoltire' ascultarea convorbirilor telefonice, excepfio- isolrintizinar.e"aicuobtaseprevnirtiriudirp-rrimcitaevdaatprui rpicetef.roMnetutoldruasaecseca, sctau
naf piefeclionatd de ober-leutnantul Poppj. Ascultarea. fusese partici-

itcnoeatprmouthnuaui sanlnnguuitlutpiiiellg9tlelc7ai tadrmueiuarnnflsareltascrcei dinteautrmrdiezdnbriioddie.isDspturann{eiipadduceainatecs,c.l utdlbteairl?ae.inIinn- parea a irci staiii gonio dlaisp^1u8sefe1haruBarroiedi,1K91o6loamiaiavuEti Cerndufi'
f?cutd de suferlt
decursul unei singure jumi'td{i de an, in sectorul Wippach-Ram- ijti.u experienid
din pricina lipsei de pricepere a telegrafiEtilor.gi a.gefilor de sta-
lii Ei, ca urmut", la repeiarea staliilor de radio, deja cunoscute
bon ei au ascultai aproxir,nativ 5 200 de convo'rbiri de-ale noastre, erorile ajungeaLr pind i:r 10 k;lometri. Totugi,, chiar 9i cu
noud,
acest prilej au iost-descopenite patru rioi statii de radio, necunos-
ceea,ce ne-a adus prejudicii considerabile. Inamicul atrisese in cute noud pini atunci. CLrrind meiocia aceasta a inceput sa dea
munca aceasta un mare numSr de dezertori Ei transfugi, care rezultate excelente. In martie 1916, serviciul nostru radio de pe
noi in {Raaraw.nIinlazo,ctfoumgbi r1iea
cunosteau limbile vorbite la i1t9a1li6e,n9ie' fEull irontul f usesc a inc.eput s5 fie organizal mat bine, Iiecdrei stafii
unei'stafii cle ascultare, pe nume de ascuitare iirnciu,i ie:pa;tizat un anumit sector al frontului ina-
ii informd in amdnun{ime pe dugmani asupra modului ln care fu-
sese organizat6 ascultarea la noi. niic. conciucdtor principal al acestor treburi a fost numit cdpi-
tanul Boldescu. i'ri locu.i maiorului Pokornii care, dtrpd o rodnicl
vindAsir,ucpueltaler)ea. Dfuarnri,zaii,t in prirnul rlnd, date de ordin tactic (pri- activitate de 18 luni, in domeniul spionajului radio, trecuse la
oferea cornand:l- l:r-roanu ig. rCupipeit:acneualudieIlr1;uiclgesrlcsunio-avuiciio, sdtesulabolK'r.korvnzertle, lase sla{.ri
aiari de aceasta, ea
Beresteciko,
irriIrinrllr,,r,,')raimInl,oirmsctaacrcatioepntsu1pr9ai1rtai6tdi,vedf uidnpeadm,c,iPce,ensuktanafaliail"ed.inDqtireengursumtpaiertelieialedadeceeaasscratuadltaiaor,ef-iomasupt ipnirnrsi--i
Brod?, Brjezani Ei Kolomiia.
piurnut:rth dinti-un iesen-reclamd al unei fabrici de creioane, desen ce re-
i,rczerrt:, un cap cu o ureche uriali. (N'4.) Dar, ciupi cum am desprins din radiogramele rusegti, cu-

i rincl au inceput '.i ru$ii si ioloseitst:i ni;te ',sta{ii radiobusole",
r,lFi
i49
I

t

(rn;rrrr:l;u(r.n(.i,;irv;irr(ru.s1iiiilnnlcc-ecatluaotfrle$cLnirumdniefsasiutivnliarigceiralee;,oidreiscgteai tqeiitmleiaisuniuocandsetirnpear-imgnoincriauo-ld..iioiC;paogauetrel-' tinut : ,,Nu vd speriafi, e numai un qiretlic". Ca gi c.um nr s-ar
r('l)('ur ;i deqi stabiliseri cd, la Nikolaev, existl o Ecoald special5 fi lntimplat nimic, au continuat transmitd pinZ la 30 de ra-
si
.';irr' pregdtea cadre pentru radioascultaFe. diograme cifrate pe zi. Toate acestea ne-au linigtit pe dteplin qi
ne-a dat posibilitatea sd credem cd rugii n-au aflat incd despre
admirabila activitate a serviciului nostru de descifrare.
l)in informa{iile primite de la agenti Ei in urma.verificirii
r.orcsponden{ei prizonierilor, aflardm ce in timpul iernii fuseseri armaDteeisaciflrl-aatordiiinreTgiriuolniEi imdiinlitaarrme aBtaozaenlO, d-aindisntaKtaurlinmthaiajo, roba-l
org:rnizate in Ifalia un mare numdr de noi formatii. Pe la jum5-
2mtralielei0cnraetnegeliu-dmaneeidininatfefetabpnnrotouesiar,iibreiiine,litca1aut9fea1nar6udsmadiueeprferobesenstrlolspdiauedgnjeleaiemlrdai,ecs2sic0ioe01px6eiinsribttheasutca2sel1.iloNpdauuentmeirn.eirgd3uie0-l tineau lntr-adevir succese excep{ionale in munca lor. Peste 30 de
vinlto-ri de munte. In concluzie, spre primdvard trebuia sd ne sta{ii italiene de radio se aflau sub supravegherea neintrerupti a

unui numdr 'de aproximativ, tot atftea stafii de.ale noastre.
Fiecare radiogramd interceptatl era folositi de noi ln termenul

cel mai scurt.

rqteptim la tntirirea inamicului cu 2-3 corpuri de armatd' La 22 februarie, italienii au introdtus un sistem nou de indi-
Din convorbirile telefonice ascultate, reieqi cI batalioanele
rJe pe Isonzo numirau in total cite 300-400 de oameni, urrnind cative pentru statiile de raclio, foarte ingenios. A trebuit si ne
ca ia inceputr-rl lunii martie sI vind efective noi. Ailt agenlii cit
lEuinparimzoanrtieieriipecoimsounnzioca;ulndesscporpeunl oaucaesotafeanusi9vli pregdtiti pentru batem mult capul cu el ; totuEi, la 7 martie, sistemul a fost desco-
fost transportate perit gi comunicat stafiilor noastre de radio. La 30 martie 1916,
comandamentul suprem italian a interzis sd se mai foloseasci in
trei briglzi de pe frontul din Tirol. emisiunile radio cifrul ,,Cifrario rosso", intrucit bdnuielile cd
nostru ii convenea de minune inten{ia
comandamentului inamicul cunoagte in parte acest cifru se confirmaseri. De fapt
a,ntrenau mai mult in lupta de pe Isonzo, el ne era cunoscut in intregime.
italienilor. cu clt se
cu atit mai mare putea fi srrccesul lovil.urii for{elor noastre con- Am agteptat cu oarecare nelinigte noul cifru anunfat pentru
ce,ntrate in jur de 24 rnartie in Tirol.
I aprilie, impreund cu noile indicative. In seara aceleiagi zile, a

fost descoperit gi acesta, iar curind gi sistemul noilor indicative.

ti;lr;iaa-"l;r;efi;l,P.aa-;en;ia"cnl'cr;uteiar*laupisrladtiatisunddndre,uuiutfbct.o"aeVirnnp{ilaee,dgioinsnl.aisEmKelurraaciicerreiinnndzeteeehinrsicdoatuoaaip{rouiesiinncdcuclediplfrarriautiadvmlsiiiorepei,ejnlllocainiiccacviloeu,onlperaiclandcebedenosscrt-duaoeit- Un interes deosebit prezenta pentru noi legdtura radio din-
ipn;r;rerriavbii-iruoe;iig"ail.ulua.secduole.nsiuctceitruinnfr.teraaTatresoectaaudur'fbiolidnrn{ndeiuucloisiarcisainfisrocutaedls,mtrenaeiitcaipci evcinooarnceb{eriaonstaudrfterueol pnddete'ezipnineafqomermliocra' rnceuu. tre marele cartier general italian din Udine gi corpul de armatd
O manevri asemdndtoare folosiserd qi ruqii, atunci clnd independent diin Vallon, degi mijlocul acesta era folosit relativ
iinrrcmcractadsderiinsai rmmaastcaheaze scoaterea de pe front a doud corpuri de
4-a. Lucrurile fuseserd date peste putin, datoritd bunei func{iondri a cablului submarin dintre
insi
Korfu gi ltalia. Cu toate acestea, dupi ce greutd{ile inceputu-
.l1;:,u,,rriir:,,hitrOl-aoutrAuleteiptleieEfgaaap'uctuinflrua2ityic,gIilafei.srimpaeennnuttnruc{auaseaerpvi ridotaixninmteimalntpitve-lemugrdmesrudilertaoaraudcldeueagosnata-- lui au fost invinse, puternicele noastre stafii de la Sarajevo,
Peterwardein, Mostar, Cattaro si Scutari au obfi,nut o serie de
informatii importa,nte, transmise tot cu. cifrul ,,Cifrario rosso".
In afard de. aceasta, stafia de la Scutari a primit tot materialul
cu privire la cifrurile flo,tei italiene. Intr-un termen foarte scurt,

ea a folosit materialele primite, acordind sprijin stafiei maritime

de 1a Polla. In Albania, italienii foloseau cifrul ,,Mengarini", a
cdrui cheie o procurasern incl din timp de pace. Faptul acesta

a folosit mult statiei noastre de radio de la Scutari gi secfiei

gerrnane de dbscifrare de la Uskiub.

lirt ) r5l

CAPITOLUL XXIV gerii uzinei de clinarnitd de la Cenjio gi ferindu-l pe Lareze de
Stampi, atunci cind afld despre trdclarea acestuia.
Lareze avu o incurc:iiuri cu pagaporiul gi Maddalcna plecl
Diversiunile in Italia mai devremc. De acolo se intoarse curind si anun{d ci

.r;,t,,,,,.ir,,;"'n;ibt,;"1l,iota.l.nti5di,u"euit't-ip{amm;-rri-iiipanneiaur.nlerl"piu'iiiputnmgeri exisIitegt.taacdnicuftuiioaitirmlanei,irseddihmrd,oiiuednaarrrroaspieebibrilioocle-apmidcncteerabtirecaabelrfidod.piimeasAombecdiaeieeirvnsdndetsetaeriamvasceieeiuj,rurnnbicaateaeuvnu,nii.aaaai'u{svrinaDuianprrgndeoreoaplnad.tdtLsrueertereropaib---t distrusese doui poduri de peste Piave. Acfionind potrivit indica-

{iilor date de marele stat nrajor italian, cu care Maddalena reuqise
sd pund 1a cale prinderea agenlilor insircina{i cu distrugerile,
Pentru a slibi pru-
ziarele i,taliene au confirnrat ;tirea aceasta.
Iilcu aprecieri foarte dispretuitoare
denfa lui Lareze, Maddzrlcnrr
cu privire la paza italianii. Sr: pare cd Maddalena a fost un spion
dublu, care a gtiut sd ne ingclc crr dibicie. La inceputul lunii mai,
bachului.
vi,n,iit"uriii"{"U"itit"lit'siretigratiio}-!iorrii,,-oncrao*tha"nicddiurnuoreicldelteoicimntdrdieecrenea-ipuptsdla-dtaettuuisbitinrnuutrgesiencsrsouilipobfiurmc.laeEtdr,serdiazbaoilsettguoafirincintiiiezfuonfrntriimes.iadincdsotiee-t Lareze gi Maddalena plecarzi irr Italia. Ca de obicei, Lareze
i,"iigout., pentru ca la o anumite pre.siune a a.pei tuburile, acestea ficu mai intii o preg?itirc nrinu{iorsir. I)ar tocmai cind'era gata
mult.timp din.functie stalia hi-
;;';'";d";" ti te scoatd pentru si arunoe mina in apii, rr lost irrt'st:rt 1i predat tribunalului mi-
dioelectricd. ixploziile produse simultan in diferite f.rpounntcutelu.ipdue-
Seclia de sp.ionaj a litar din Ancona. Soarta sa au impiirtar;it-o atit genovezul Dante
i;;';;;;; pug,ir" foart'e mari.
Pegazzano, cit gi tricstinul l(enato Girtti, pcntru vina de a fi
participat la distrugerea uzinei de dinamita din Cenjio qi la
incendierea portului Genua. In acelagi timp, a fost judecat Giu-
seppe Numon, impotriva cdruia nu existau nici rrr.r fcl de probe.
,idd;rei;av;e-"pur;es".sirutienterPoiiafiaaouvrnelft,osudspiteldmfnointblroiunTseiair{oiailcvn.eogbslrteueennuanttartaaurcitusrdrariivnncisru$rpiinodredirstauutrrluailgdeceeessrettoorarul-dppaaeofcd.idltuoeerrilopdqreet Cu un calm uimitor, Lareze declari coloneluiui De Cezare, pre-
gedintele tribunalului militar :
Dumneavoastrd o sii mI condarnna{i
luatd- la rnoartc gi misura
n-o pot considera decit justd. Pentru mine insii, lucrui a-

.*auis,.teurn,oltl'itcdioinm""tirseleocs'eteiiimgfiaaciodotelao'tnnteil,dlueal jddBielad.t.DiusEi-nginncel9afemrVii9cairrageco,evaeiaca'eEEi gtiareaquefaolsi tpe cesta n-ale nici o importanfi.
Cu acest prilej, procurorul .N,Laiorano a fdcut o apreciere nu
prea migulitoare ia adresa contraspionajului italian :
,,In Italia trebuie remarcate doui perioade in lupta irnpo-
-iins;;uit;;id;lns{liia'Pltuea"'elunvirolsieiri";oiet*iiaadena. etasA1ldaiegi.ucetnatiatocl"mesid-secaaenainu,-pt'aaafdeoigneenreuzmtnlcreutahcrttueiomafgimcup.r6tuloiejpilttotreaduiaveldciaaoeedcntirrcdsrt.iaetQptreleui!dea.gddii1s,eeontarripaueoidcg,.aeaeecamcuarselraetefdronian.iclt'su"htLpd-ecetalsrsroittmaLdiruaaliansrudteeee-i triva spionajului. La inceputul rizboiului, pe tot litoralul adiia-
i.S,l tEr.-i-orpl'eiinirdipnivoruoialtgi-TatosirneuiiAnstudrseutgiqiiari-lafpdflrdadcnusicdop-gnei-sbfuiulniundludideirptealpilnitaaitntem.lsiasoicuLonateeuasa.alanEncraeb tic s-a iunrrmegirisi{tiramt aui nalevsalprdereo{diiegniucndtulurig9iriii.suEsrpaicsiuufnici iicnntmsaissde.
fost
irrsZr prea'tirziu sd-i mai prevenim pe ceilal{i' Au
tsr1:1;irrr,rr*<rtr:rrOairnrr:,clr,iaanlrlril.trtlrrdicrnr<:rarpn2cie.,en1irlteesencpmuhiinoteiandefl-ea-ualp-sruoeeluinslomeeits,aaeftoEi,eeriamxrinntciaucnetrnpideil-lidiunodednnirnaecol.tuaaIdrnlbeeeucnEbactriulanevrteeiueM{loiraased,psudeiqMoarinitaleaedLntdddaaeaisr'lefetamrznufeial--' aprindi lumina intr-o mdndstire, pentru ca aceastd lumind sd
fie considerati drept semnalizare licuti inamicului. Au fost in-
tentate o serie intreagzi rle procese impotriva c51ugiri1or, insd
toate s-au terminat cu recunoagterea deplinei lor nevinovdfii.

Dupi aceastd perioadi, in care'ncincredercrr mergea pind la
absurd, am c\zul in cealaltii cx{rcr-rri n,r lrl;1i rlir,torili unei in-
itniltiilmepnldoraisfterericaiutep(umsami bininaepzeisolurei{ei\a\iidodrgaalcnnizaa-td N.A.) autori-

de spionaj".
Lareze a fost impugcat ; ceilalfi acuzztli au fost condlamnati
Ia muncii silnicd pe via{d. Gazetele italiene, care au acordat un
spatiu larg acestui proces senzational, n-au pu,tut nega calmul

I ir'.)

!,rl,rr (l()v{.(lil (le Larcze pind in ultimul minut al vietii sale. Mi- csrpeodurm-bgeailaincsccddha5idmm, idnebneaAttupoullrasiatntrruofotl-rusgrntdi gnsdaeirrviieiaofe.iotc-ftsiIufneiezriaerilfonomrd,druecsroguilmreruiaphpnaoodrtep'iraurmdiltaeoe{aititeurtueni t"geimauxipdshoutoatrratipivtr6aii.-t
,rr,r,.,1,.l,,,r,.,,,l'.,,i:l,r,1:A,,'islricrstr<lrrlitle:eiellmaadUssinufoerislietnd{beealnerUsbmacriieLteeddieeaauit.taaflocielonassi,ilt,loporcamaiuznzgialnn.eepl"oa,r.ll'tueh'-
t rricunt, datorith imprudenlei serviciului nostru de spionaj' rdspindirii zvornurilor, la cirre participau inqiqi ofi{erii,
apliclnd
pedepse aspre flecarilor
,,, i1i ,,c',eri.,mrna"i lui I.areze am'pierdut pe unul dintre colabora-
'ioi rbtyTnairrri.lirlegeeepddq,lctgzniadnai"tetrTdiiesInooslcpdoortoreunvnippngaizetesiuorneai,risdtaeaafedorltnneSiasetotgei.ndtai,niaio'sidadlatiiurlrcrc'rrr-srrlirtpiir:u.rricrniri.:tnilrretucicriRs{i'pdri,i'lvtneraienralearcilr.t;aee'itr$geqbiiiilmminuspdgie^epteedanoafnttfireirfaoaliavdinnpaeutottnu-uuau;lIrt,feT".r"cno"i;lrdpoti;o;itrl"aJinp"au"Jceu"u.n"ufrs"rrsruoo"iilusnnt"di----t
Ior caPabili. luclrrneput,enlDcdiugulnp.ipdtrrelisavpdir,'iesenezcleleaerptocguirfetieu,nnlceslariuvaraneruiiislnueaicpcduraiirdlpiieued.sleleoLp,adiperierfgiimprdtgetiiilinte"ugrliinnuafeocrrr,eornscraoftelmtuiiiutlc.unonianci,"-i
pusdtpndaopernaeneticturor{egaiiaintv_aleaapatiinlajtvrcr.aefeeeocTlcaeni.auiroastmnuitenaudr,ailgecettuveiiuir,enia,oddidnpnrnee,uafruroiletvdar.aimitefrriefzeiaoosnec{fs--rierualitlt.antoicsdnridamiutaveilse'tpearpiroocolgaftteoezrarsizie-tt'aataivtorteuerStimr,iamcedmteruirebsipuntgilep-iliicoait.ecaadoDmirloeemieaarmcur:ntesdniiuluttiefcrolitbeai.rnrimriesdniiemataiciiii.pmt;ui,rdamuepasgole,ciurraae--i
CAPITOLUL XXV

A cincea b[tElie de pe Isonzo din martie 1916

;lf;rrimo, niinI"r-aioait"i,..1"C3,aomJanfta."arrastieaecmi.n1.pi9e*.1na-6o.eOa.lufiiernnnncasTeivpidrauoutlnlcmoneai,rusipglttrieed.arEzpiuitunse{depisntadet9ianei,x,bvdtdreeetddmeolirebed.iecfdeamepi,utpul-laetl
,ii'rqitrf i".nii. Intr-adevdr, munfii neospitalieri peste care trebu-
ia sI inainteze armatele a dovedit de netre-
3-a;i a 11-a s-au

cut pind la mijlocul lunii mai.

ioi,;lnu;;.b"toeiuA!allous-"arf.iitdsitoieal""sut-fcoaiumlclrnue"asrne*jcoi)haprdtoea'aepimzuefiblrlageoeai.inleetoTtiu.aaolnurAtemidlaeadiinctececie,saiiusmneud-piivnsnreedttsaeurtetr.nipolTintroacuauuTlteis{erdpolaerrlec,uiieslTeseditrreeaionalssi.ntunaIednu--
"iar"iluai,'rirdadie'uTaLcii'roeoealrsuetazl e,dceloucSiuourdtilceeorradduionneuvsalpcdiuteaalbe\ai przaeiijnnditcerublaop-tlrrniemacvidriteocaaa.rreread.ntrieBfibrloeu-r- tAlt-ooifrri:mciitladauIlntiaiadc_ciadenoeusnt.scctimutalruiimapzfaciepdap,aetin,ttrpaiezaelrbci,reeutginilapeiioirpsisaeaedsuiddtteafreoeifsncoatfarcotciri,rfuimibcitnraaou{lt'aiiumiiflappirsrreeedurcmrihapsar"enipnLpdugn'ertitsute"dpi.rernfeSiio.ep"ff-leoieornl".nosDaisiojvaiurti-i-.l
Lginr"icr{pica.al"rpeoe-ivnaiti;rttuoeaptrntecaemmpea.Drreeaaotooferle:nintsisaiivvcdee.i,s.Pteuinriafiaicpiutn',lsou-suacuudtrdeis' pI ianpdr,iiltizev' ofinxuartli
Cu toate ceie arltate mai sus, spionajui prin agen{i al ita- impotriva lor in mod. corespunzdtor. De altiel, munca minu{ioasd
a. observatorilor nostri, czrie pe atunci n-aveau incr suficientd
lienilor n,nu-avofrubrengitzeadtecloocrnianndfaavmoeanretualuliusi.dDuudpadtealefirnmeacefisilaerefig-i idee despre forfa de distrugeie . artiieriei de mare caribru, s-a
.*l,,,irtu ciovedit inutilS. Lucririlc ciri apdrare au iosl distruse cu aceeagi
cult: de cadorna, el a primit prirnele informafii despre. concen-
ii,ir"o trupelor la Trentino abii 1a 22 marfie. Totugi Cadorna nu ugurinfd de forfa tunurilor grele, atit de la distan{e mici, cit gi dre

.r"a"u in'posibiliiatea unei ofensive cu forfe mari, peste munfi. la distanfe rnari.

Ii posibil ca scepticismul sdu s5 so fi bazalin parte pe faptul cd, c,rind am stabilit cd italienii aduc intdriri pe calea ferata,
[ir)rct<folcccLulsrsoulnuirnneici .luUneg" iapiteferiol aadceeadsetatima p-in, dinusseinctoerruolaarece9stlaonpuinsiae In noaptea de 19 spre 20 mai, stafia
cu autonrobilele qi,pe*jos. interceptd o radiogiama cifrata, con-
noastrd de radio din Bozen

llrl 155

\t,,ira*'ii,i;r;,,irir,;l;,r,nr55,iiili,'liui'-lri,.o;r;tan,,n;l;;aii,,.;e,;i\,oi,n;;'dr.r,fn"r;ri'ie,lrttie.irl,slr,'.ria,ucil"'iiln",iiuaolr,o;"rrt"pg.ailnr-iIeiu"siiiu,nr{uc"z:tSi\ltlarislnidioeiitp,nti.ulroa.tsictdiiaLdaicietoeu'ieduuaurst5vunauldp'-ugisnp.creiiceeulioieulcoo.runculaulnInoit,derttnnpiciii.aaoaotr,rirzniismtaovucictaroirv-ndiirannurlieacrestcdauulntre,rtlaairsadllhiiaadtciit.uvaqhiooa2ilDa^ielnu.i0mrireaiceuamanur,mampminoairdiIfieaatnecoiaanjoir,rno,cl{ulaIeaorumcojnisiiaamocrttcernrirolhaaf,enrononaioremildsiul3lonerstibpsmitrndiuaeietpnsaalatalotiectvrtraetzcoamhi.citiip{drfreaiereriucduleltaeiuees,o-l' CAPITOLUL XXVI
l-[,,;,i'rirm;.l"a;";i";i=in-..eeceiiretuiiu"scdchiniimferu.baIdntbeopisnluebfsiieta.cvaAircaeetzoai,rsiiptiaoitlaaelziineagnraiecaueunaasinltacaescp-tauiv.tti.rt.aaqnttesea-t
ivCit;i;iclnr;iei;e"ltlui;tds$;-id'cai-e.c;iiu;tcaii";rforer;rd;didac;"its;;ed*"tt;oraedEu"Jras.arti;n.iitepl"touaIci'ornidooleoo-cnersfn2reiefa,t"eosiscjnt.lrLpt;toanirittauivrv,Idr,mnnuliehai,liudiumnalaifecmcofotdoaiarafdtsoiuurrneautanimleectluioeslnba.elouudtirlpnrnloaupe-nrtieccituetnaeimirrclanaorai-i.mdcuzasmrtgucee{inaiiria.cncncctafenhmudeauiaozfaoapcdrripandeefer,et5lszialrvercda-etalacaiiir'srtnz{lva:eeidiieetltnmdue_eli1e,itdaanifu.Enia,acnerdics{udo-faecteorirogemflcruenrelptmeeioarcvulania.iaenrjruemllisi,todlareelnairprlsXieiceun8ntmce.atf,oeoli2bliojtunnm-roi2"r----i' Catastrolala vari a anului lgt6
g.,'l't:rirra2""ir"6SiI.:niia".t"iriroiimenirritatotaeitmuir.a"diprr"ui,f.oopAreetrenfilrrofooornnsittttuaupllluireuqrunsi esiilnseocir-ifcasp.{eaee'pxsfuairtsouceatnseftiiun"elci amddpleoidnmtaToetfirneraotnunslslicpvlrenoeirstcnacuoasarince-
ipnul;co|et;-r.i;ti;.*=tp;einagl.riitma,a",ii*.ftpiovitnot gina.ebvaioll.ai{clinu9l iiire-pilaulrmilsiacimcuel.usoit.adp,6adpruteepuldncinea,ltieinnricaitemoprueiusnelt Din aprilie 1916 au inceput si soseasci comunlciri repetate
despre o ofensivi proiectatd de rugi in Bucovina gi Gali{ia. Pe
i iectiv, opeia{ia u*pt, conceputi s-a risuflat iSrd a da rezultate !a mijlocul lunii au apirut foarte mulfi transfugi care confirmau
informa{iile cu privire la viitoarea ofensivd. La 13 mai, spionajui
prin agen{i informd comandamentul armatei a 4-a cd qi pe fron-
tul ei, tn sectorul lg(ai rIpIilodvckaa-rKrnoarittlor,ustreegbtiu. iCeaagutrempatarted, o ofen-

sivd a corpurilor 8 armatei
a 4-a i-a fost subordonatl divizia a l3-a Landwehr. La 20 mai,
ataqatul militar 1a Bucurqti nc avertizd asupra aceluiagi lucru.
Generalul Averescu declarase intr-un cerc de prieteni c5, potri-
'avbriuatrtgce,ocm,,iruuzngaiiciddavrroinirictrin:rgcneesrpmmeizscreuniridirirrirlclrootanglnsaiadrtreuelriomfineilcnitasapirvairb,oiclmiadrinee
Intre timp, se pregltise 1a Peters-
striacd, deEi irnpotriva
trebuie si

ofensivd".
ainavpcrdoexriemaaatitvac7uludiivEizi aiirrrurasteaqtai
cloar 6 divizii dispuse la sud de Nistru. 7-a au-
ea avea

Spionajul nostru prin agenii ne informd asupra grupirii
for{elor inamicului pe frontul rusesc. Informa{iile prtmite cores-

pundteau intru totul realitd{ii, mai ales in pirtile ce interesau
trupele austro-ungare.
ulterior inslsi lucrlrile
De altfel lucrul acesta l-au confirmat
Zaioncikor,'ski, Klembovski, Vasiliev gi
qutorilor rull (Litvinov, de trupe in scopul

Cerkasov) o. f-eFnussievseei,rdi\roabsaerlviaitnesma iicdiednetpifliacsadtari sosirea de noi mari

pregdtirii
unitdti, in vederea constituirii unei puternice grupdri de izbire.

:\ceasta se explici prin faptul ci generalul Brusilov, noul co-
mandant al frontului de sud-vest, intenfiona sI atace pe intreaga
lungime a frontului, cu toate forfele existente. Citre ifirEitul lu-
nii, n-a mai rlmas nici un fel de indoialh in privin{a inien{iilor

ofensive ale inamicului pe efrraonat;utel pOtallktda-dTrainrnoorpioilnE'oi rlla. sudl de
Nistru. Inceperea atacului

serioase. inceputd de germani la 6 februarie 1916' lingi D.eci 9i in aceastd privin{d, serviciul de spionaj gi-a fdcut in

Opera{ia idfnqetrssepigiiogmnieaji.ndAadteromorisaaet.abDiaedgae-astDdruudsgaia,tnaseImorvveianrdniutoi-vsliaecui.ddceea'gidnietetslelenrcvtLiicraaiunlidli srturtuasrenmssc-,
Verdun. ar'fi putut duce la"succes dacd serviciul de snignaj.,1111
lif rni:trdin-aostCfol"arumlaima,:teoinnibtrirn-eognldou.apbptuteip'adsiniancgceaearresotaaas,cdofi.up'denereaal-t{ridanegdriuepdeluarer_aVtdrdce,srd.acuhnclsiersse-eai
z:rrlii rnicit' devenise evidentd ilrcd in vremea aceea' identificase 1a perfec{ie si.sir:rnLrl nostru cle iortifica{ii. Excelent
qi armata a'7-a. dupd cum a reie3it dintr-un ra-
era informati

I5{i Itit7

lr);(rl'rrrll((;riol)llonrv;irnl .(:?I:na"(: ILrsese expediat de Eeful de stat major, gene- un cifru nou.. Totugil spre satisfacfia noastrii, s-a comunicat, cr.r
conta indeosebi pe ,,fermitatea mai red,usd a ajutorul vechiului cifru, cd nu e necesard o a doua recifrare.

rlivrzici ;r li6-a de infanierie, alcituiti indeosebi din slavi". am t,r$irinai.sgeontusrear.ieludceraacguens{uicicness. pIanteiluenfiero, nctuultuiiilurudseesecx.pepreienntilui,

(.orrrrndzlnlentul nostru agtepta ofensiva cu d'estul optimism" a ne transmite informatiile, ei foloseau cirfile po;ta1e a1e prizo-
lrr lrrrrgrr perioadd de acalmie, pozitiile fuseseri puternic tntdrite; cddnrieiie.elao.luberrinu.l.ozCcrPu.oi.nrendtanoi,lrtega,rtuprpciuoaidtrgsiuinntigaid.lrecRLfhrireserrslibaseiil2unrf,uectnsroieoamnsstaeiscstupeeinnirtsciaon.utciIvmpnsiateidttfmhr{eiienili,unepal cIragoioncernemnvpseaiotianiq',dlsiiaoeeanmpcasraleiezlperovrnniesmdpaieaeui-rt-

;rcc;rsta trebuia si compenseze scoaterea celor mai bune unitdti
;i trirniterea lor pe frontul
tiroiez. $i artileria grea fusese scoasd
rlc pc frontul rusesc, lnsd parte din ea era deja ln curs
de lna-
;loiurr:. In plus, comandamentul suprem subaprecie 1a inceput
irrsemnltatea rupturii de la Ollka, socotirnd ruptura de la Sapa-
rdi.reigle9o.t1riim.Eiis.lea 1im-p infor-malii despre tranbporturi gi despre inti-
nov (irr apropiere de Kremenet) mult mai primejdioasd.Intr-acolo
au qi fost indreptate rezervele" Cu totul pe neagteptate, ofensiva pe fronl. Alfi agenli lucrau prin Suedia, ci qi pind
atunci, ;i se foloseau rie :rrlr.se conven{ionale. parte din munca
inceputd de Brusilov la 4 iunie a fost incununatd de un mare colonelului Straub, atas;rt rnilitar ('are nu cunostea limba rusi,
succes la sud de Nistru. Armata noastrb de nord a sulerit o se- a^ fo.st preluatd adlueiai cirinplouirtt:iauntluilrlurtAir-lSootirsfauunI)bca{,vieeinl,deuderfmtraozgni at.itn-pii"s-tfefnngjaelo.f r.
rioasi infrtngere, fiind nevoitd sd cedeze inamicului o insem- Cu-
natd parte din teritoriul cucerit. rind, acesta a sale
stiruitoare de
Din fericire, mai departe, spre nord, ruEii n-au inregistrat
un succes asemdnitor, degi marele cartier general conta tocmai Dupa procesul lui Kramari a fost satisldcutd qi ndzuinla
acolo pe un rezultat hotdrltor. Vinovat de aceasta a fost consl' .mea de a merge pe front, e drept pentru un termen icurt. La in-
ceputul_ lunii iulie mi s-a incredin{at un post dte comandd in
derat generalul Ewert care, din pricind ci avea nume german, a sectorul Tonal, unde pe alocuri linia frontului trecea ra o indl-
fost invinuit chiar de trldare.
lime de 3 400 de pmrientrisduerparsinrrdperarenaivseulpurlauilomciariliit.ilAii mSanre-Bupairttos-6
Pentru a se consolidla succesul neagteptat al ofensivei lntre- execut u.n atac

prinse de Brusilov, trebuiau aduse trupe din alte sectoare. Dar lomeo,.pierzind doar un singu"r om, caie nu nrinuise cu pruden{d
:rceasta cerea timp. Intre timp, Puterile Centrale reugiserd si grenada de mini. Interogind personal pe prizonieri, im aflit
care era situa{ia la inamic, situa{ie pe care-noi n-o mai
aduci in grabd intiriri, care lnsd n-au putut fi folosite dupd un team de multi vreme. cuno$_
plan, deoarece a fost nevoie sd se astupe cu ele cind o rupturi,
cind alta" 3na9cfi{dnri_aetieloci8sl-Ins0iipefDuur0etenopuallsidunrntelle,iea,ttrubiri1ndcsremli9odunepv1irliireureurj6vleitroifziauaemccfcts.aiiepuuoep.IpellinrrActoniilentrurpopci:midescenoilfurrulrarirtriiarforedrtuiiaii;ariulidaendcrliemlLiedateralI3eis,sndas0laopiciea0as,lneitetot-ne0afziananaog0airasc,,.a0lfjesltaistcuaerrdi,eaaclceascaiunrmucevicjsoc'ofsuiitpnealiartiioeudmortutairnrartdelitrrstuunounreqlrinrra,ado'ipin.SssmirddnBs"ztieeurmpeipu0rreoft*o0.narndrr0nuapettlcrputsdtuTeuceeresoioclm,plmd.'cciuieaoaeIcutnirna*iinctpnsarlreidea5ie--ji

ln timpul rdzboiului acesta de manevrd, staliile ruseqti de
rirdio au devenit din nou foarte vorbire{e. Desciiram in fiecare
zi pind la 70 de radiograme confinind ordine de operafii, comu-
rricate despre d,eplasliirile gefi1or q.a.m'd. Noile reguli pentru

t,rnisiunile radio gi noul cifru, introduse la l6 iunie, au stirnit
nemul{rrmirea statelor majore iuseEti, din rrricind cd erau com-
Jsrilicfaotleo.sDeaastocirivtdecahciuesl tcuiifrfuapqt,i o serie
de state majore continuau
vechile reguli, ceea ce ne-a inles-

rril, intr-o uriagd misuri, descoperirea noului cifru. Statul ma- cadetul Iacobo salvi, precum gi cehul Rudolf
jor rrl gruplrii de gardd, inclusd in cadrul armatei a B-a, anunfb cearec gi doi sol-
plirrtr-o radiogrami necifrati cheia noului cifru. Anuntul a fost dafi din regimentul 23 Landwehr trecuserd dre "p6araterma ainthamitaicliualnu.i
rrlrrurt tlc o cxplozie de indignare. In consecinfi a fost introdus gi se prezentaserd
la statul major al corp,lui

lr L l5s

Itr.pozr{iilr. rrct:stol transiugi au fost atit de precise, incit ele CAPITOLUL XXVIi
lrr lo:;l corrrrrtticalc pe larg trupelor inamice inaintea ofensivei.
Intrarea Rorniniei in rizboi
N,)r ;uu irflat zrceasta ulterior, din documentele gisite asupra
rrrrri oIifcr prizonier.
Nu incape indoiald cd tr5darea aceasta l-a ajutat foarte ftp:atdau'a^anepr*trdutcr,9iel^mdcnar1]u-]p91ardqp1o9usee6^ter+rs,c.irni1vcodlvaoaaip1ipcdri1_BtiadRiaaltueonoacrjaumibuittlzRgerulbennCrloggoii{emiaitice!iiur,ueiinrlrcunrguic,eoidoienia.tgtidarfteAierusiaerncsgimcufedd,{aitnidmi,sonfiopsninpi.pd'uao.rpimeeetroatiznuecsriiatinpnudbjilaueaoilnsl.nunuefSpn,acia'igrjicr"r.uinoune"nrulsomaar.nputgsIi"oTn;inte";rrc-rltniiJeritnlle{i,''psir^iiidi,iiuni"npuucdqdil"eonrsiregdnu.tdput-il._hn_lil

rrrrrlt pe generalul Cadorna in cucerirea oragului Gorifa, in
r:rrrsrrl celei de a 6-a bdtdlii de pe Isonzo, lnceputd la 6 august.
lrnportant e cd generalul Cadorna socotise acest orag, a cirei
;rplrare fusese organizati in pripi, ca foarte puternic fortificat.
Aprccierea aceasta a constituit una dintre marile gregeli s5- l

virgite de serviciul italian de spionaj. $i mai rku a fost ci l
i
generalul Cadorna n-a gtiut nimic despre existenla celei dE a l
rloua linii de apdrare construiti dincolo de Gorita, in fata cdreia
infanteria, cavaleria bicicligtii italieni au fost ptrn_nriz"rin.aa1fr1rfeor1ealo]a:sbidiarneetraaatlrinotuutapenng'euerreloixlporerrcdinudetealorteceremzitcnaartrvcetdiamc, uppbruatertlacagpulieormriamen'grieevilpeoienrrdtiide4r.,ipEre.iuaprfai-nnrtitolie"rgrria"e,-i lI
opreascd inaintarea. IEni cadrul situatiei generale, nevoi{i sd-gi l
succesul ita-
lienilor n-a avut o insemndtate prea mare, insi prin cdderea loca- I
litd{ii Gori{a, pentru care se purtaseri lupte indelungate, pres- In februarie lg16, atagatul l
tigiul italienilor crescu. cmoirrointaerrurrursuitnarRinomlviln'iiaJ.t?corglonoet-
Serviciul nostru de spionaj suleri o grea pierdere : maiorul iul_ Semenov,'a fost inlocuit cu

von Aphan, din marele stat major, care a iuat parte la lupta de pcrdcm.ieejutfis,iil.ipic'lttoosraaeturrurerla.silcanenpeiteussrst-oienirlgleiiitiauonra.rbtleoetsJarerudtericvivsenieaen.tadccaz,acrirsloeiuprrunrdosieisbeupldeniunemunl'epibelaeDaleramotgEmn,daaiJlmicuntauanfrnotreaos",ntmuTtc.uitanuoit.iraii'iornroai,dnsiigouiiiipnv,"-rlcaaoltz-reubmcftulooiatuni_.l,,i-
lingd Podgora, in calitate de comandant de batalion, fdri gtirea
biroului de spionaj al marelui cartier general, a cd,zut prizonier.

Datd fiind lnriutdtirea sdndtdfii lui in prizonierat, s-a f dcut
propunerea de a-l schimba contra unuia dintre ofi{erii italieni.

TotuEi, inamicul, care-l cunogtea pe von Aphan ca excelent spion, b,vmnpeooainiujl!to,,1iFMeci.ini{lii.gccpiencademapsdrracndeibfiznatib.ilf;lopii9si.ied.ld5nnIes,nat.t^rgtdiuirofreneanmello{uaaiorellsmecac"r,a.ar,cUriteineunsnfiatiiaiuTrn,ilnanl{goiacdiumhtuvfeeerieniddllreoeineenrupaieflootmsirvpscoeautumu.rr,,alilhqplhsieiaiedni,r,t,iiiiG.nGzstavipuntimo;-;ra;aoa'ml;se"deinnlnurtteatdr,rruirnr_n-
n-a vrut sd-l lase multa vreme din ghiarele sale. Aceasta ne-a
errdtart cd ofi{erii din serviciul de spionaj nu trebuie trimigi ni- necesar, entuziasmul rizboinic.
ciodatd pe front impotriva acelui inamic de a cdrui cercetare
s-au ocupat. In caz contrar, acegtia riscd si tie da{i in judecath
pentru complicitate la spionaj.
In urma insuccesului sirlerit pe frontui rusesc gi a pier-
tlerii localitdtii Gorifa, a fosi nevoie ca lrontul austro-ungar
impotriva Rusiei si fie in,tdrit in cea mai mare parte cu trupe
germane. incepere de la 2 august 1916, cea mai oiDdmeeph.ccooi,TuttrtoiciorvtelutarrgeiariA.e,icuRpiesrotrritmamreoubi-unuuiliinnauadgi ursamedrr-pmi_ietngaiaiitsienEtsrdiui.riiemmdBppfutroeoictttirigraiivirvnaafaouzrbmn{neouoluietung"lipaa_prrraiiehneifceioa,iipsophatuailua"fb.hg-s"aoob;nrruniiiaisglu"dnicrteiuiea.i,
De aceea, cu

mare parte a frontului a fost subordonatd comandamentului ger-
man. Noua conducere inclina spre reorganizlri. ,,Ludendorf in-
ten{ioneazd sd reorganizeze tolul, inclusiv ultima coloani au-
striaci dpleritnraangspeonr{fi"a-rdmsgasspnuensecahi1mabTaet.gcGheenr.mDaonaiircseerervaiucicuhl idaer
spionaj se interesa insi mai mult.de Bdlgaria, ciutincl .a uEurere ofen-
siva armatei de la Salonic.
ca serviciul nostru de spionaj, care lucra exceleni, sX continue
In a,fari de aceasta,, Brdtianu nu putea si nu {ini seama ci
si-i deserveascd. Bulgaria avea un dinte
impotriva Romfniei inci'din-rnzboiul

I (;0

tl l6t

rlrrr l1)lil ;i e:i ca sc va str"idui si foloseascd prilejul pentru a-q[
rI.rlirr;rr.lri(rr,o:jri1lsrrocui rrsscfiigrsqiupitneuiclle.iagsldnmuiunlulfs-oeir1ma9tua1nt6ici,i.ccoamreanadrdratamuenctuel, tms:srfaspcatnasn.eoepoa.tu,ioimrslneebxiererirtpcisrnregeiigte.i1Nei-sLaapvgrsia.iaa4r,aerltuataSieacrfnpg-omzielsaatie.anueec2taezraldutronetme.cuc.ariBprpe,rmra{tiu_uera-iurneutampaplagBbacesnfdobolcuuurt,liuueaet{xutodsrirrmpi.tnetntimltltrva.evui{aPgueaaci,i1c,iutrltnaeniih9iiintdiidq.ubai1iaAnlsoizee_apct6ittfi.ue'd{adcaoe.,eanimsa,eotirr,atgletmiinc.cinrliprtai-olr'olajorc$aaniralnbcrfo-ginreroo{n-{r:eamaciUttrfrcrriceusuaiut.mornaiu;zezlpr:loingrjr;'eiadobalsirrlctoadrtnteirlupop:ipnerrernocdielneuelulegruisfeetrnailiiiaaedeutir.meltrsafneelirriuloureuu2piosiaairftAgtrermi{lpcvaraac'ueng.deriln,csebriclti3rliracta"civrirai:,mtueun.n;elaia{e[z,lcziti.il.,Arnuieloein.p-iiR?agtcatil;rroaaoon.;aeua.ooa;nrrimi-a-rsa.biemelReiiB;tsa"liufattenattduuar-uiaar"cn.'slt,eai"imiclin.rnoiatp.dlR.e"u-ui'str.s6oieroi"arie.d-.-tiopendrriifvr"neailia"u"iseiasoooanuirnutntsairiRnitiraamturtsuzdroe'.uf-uj,ed€,i_i-d-"
suprem primi
du-pe suicesul
'r[tr:{rinltrortmdineieBir.uDsiiplolov,mAanfiatanAtnatainncteepi ulisseasdsdinsseisitne{dpleeangtrdu
rrrcntul acesta sosise: adera-

tlijduia intr-un sfirgit cd mo-
intirzie la impirfirea ,',Acum ori niciodatd!" Br5tianu"insusi ni-
apropiat al rdzboiului gi se temea,e nu
prdzii. Totugi Rusia nu era entuziasmati
{<ilneup'teer,spseictfiavacda.fdae{ridfrdiirRdoamjuintoieriu, lcoeni.tiNndu,minaiudrmupaivcicetopreiilforor notbu-l
rusesc s-a stabili't un echilibru de forte gi elanul ofen-siv al ru-
gilor s-a epuizat v5dit, Rusia a inceprit aiba o atitudine mai
s;
prpierniendtterlunaoeaiivs.deMafoalim,fdqeondvetudalielfilaitluevroaarraceebasilteRtraeocmauliesnei.reui.gDiloarr,sd-audpddocvuemdiiteisaitacule-

tsdnieeeisrrstverpiLuicioaicudnuleiannTrjcoderdszapitnbnuroustBuiilldrv-aealgunsoinniapvisi.iponieuLneclauitaedjc.n,rPurupanelrifiodmala_acuncedelsm,ltmeainiijfnlncooei-rscatptiufriniulrcdilamu-td-enaeisitd,olainnst ee2ercoul'fabnieausgrgalunruvrossaaftir,tsomatndriue-i-. EselrmfunanseumlaitPinarifsunoc{cioanvdeenc{ioemdaendrdaznbtodi,esberiingaapaoite. i-n" R"'"'o^r'ninia"
p9z_a.i^o|t":a,rr,l'IJi]lual: pyrlenajcnl,eijmrlpuiiu,jltcounoclonulucluelnufnolntlrrimiaarauaeugtaegu.usasStrtme,dc'caeofticmaei.iaternlie,ddaicenmdjsepg"niphtlaiueonlnbuasalui tpVri'uriieneimeld&s,dr'oadlardbgucauldundi1siin-_.
fost suspe'ndate toate concediile. Era de a$teptat o mobiliiare ge-
nerald, in scopul_unui at-ac prin surprindere. La lT iulie, gtirea a
fost confirmatd de un ofifei romin aflat in solda noastia. nupa Rominii au sdrbdtorit cu un fast neo6ignuit ziua de rg ari-
lgsnupsuT_str.eaIlnnj ssicalvolean,sneoiacfeinonfsddi,vivacioztmrieeabndudeiaaimnsfedannltnutecl reiseaup-psi riienumnj-auhrodutelirdci aasrvteiailterdareines2.'pToritue-,
*fiunveeLcamha2i 4isadiueuvlinreeomaum.eTdfooetsuIt gianiu,ggtpiuianst{trau;finzcuildesRemdg'amtiialntlliranzisunu,i selspggoueleuursprasteeern'nteaa,uusmuzencsim{osu-p5aamanrci.aazmodStdnep.iardrruencaiotgnaomeacgtredlieitenceluneeir.ltFeguLmcelruaoaradiinl.miii2.vmntnaTiiaonprndsgaiidtcernurauur-gietopuuAasnaslunvurdlp,totiilaeipaceFnaalmotrsoaaam,er.tneacatpiDegaz{eiarale4oltrnou,re2sg,mlua5etdaiig,faa.stncercccoopandu,strmaautirtadineuigadccieaamoicmajouonislmenisnttnaviailniitfrunuuie_--ll:i
va intia in ac-
dupi care stil

contele Cernin,
ambasadorul austria.c, ne telegrafie din Bucuregti cd chestiunea
rizboiului sau a pi_cii va fi hotiritd doar la 2l airgust. Germania
nu.didea prea multi crezare tuturor acestor coriunicdri gi nu- mBspclcrerei.dmanctnoil.iaarunontne'anu{ndanddcec.eoudAjntdrprefaeioarlgimiteasvliteeieannaFcir,eeeoirnaadtlsrieinntlaaceE,ongdndrnaee,smcuiclltaiudrurailpdnlidertdaierlletaeccjauodc.loroneuIantnlenervsdeireeaavcaureaac,ilnidpeaiononcvfea,eel,iepd"igrai';iijgn_uiiasczteaeivlxre-ae-,
mai in urma insistenfelor comandlamentului nostru suprem avu
loc la Pless,la 29 iulie, o consfituire a qefilor ambelor
majore, fmp-reund cu un reprezentant mari state
al Bulgariei,
in vederea
Peloatbroivridt riini fpellaenguelruiii-ddientorepeMraa{kiei ninsecnaEzui ml uanreulierds?tabtomi caujoRr obmulignaiar".
ccrnducerea generald a serviciului de spionaj pe frontui ronrin a tea afirmaliei -lasa2le7. Intre timp, lunga declaralie de rdzboi iur"r.
deja trimisd: august, la orele-20,4b, ea a fos,t
transmisi de
ambasadorul rom?n ministrului austro-ungar al afacerilor exter-
fost incredinfatd ataqatului nostru miliiar la'sofia. iar in Transir- ne" Dupd un sfert de or5, tnrpc.le romind ;i
vanl'a - secfiei de spionaj de Ia BraEov. au trecut frontiera
Transilvaniei.

102 Datoritd excelentei informiri a serviciului de spionaj, ac{iu-

163

rr(,;r r(,nriniloi n-a consl,ituii deloc o surpriz:i pentru comanda- SoL*;'-rSro-alutO't-isrCanMiDvOceaieOaixtnaiisdUsitdpintatuauefiuto'{rltoirrt;naimeirospbprarenroru!,oei"xiiar,cleiecmsiisgairpaaiermertd,iiravricauentlm8tlgielc.tc0a.ain0tnvdrer0lalccao0lfreroalemrldrraieetmauiailfebgaie-raef^ifieiceinol.rcefnpsgitueiirrvnpdeetuer?..aitaeltgSlti.acnienafu3uao15r_cni11gldo2dt2ee^r6eeenri.dsllebeacfeiaoca,atdpritiemurvionrnutaiardiule;n}titreiio1aiia.'r-:'
rrrr.rrtrrl rrostru suprem. Cauza penrtru care am cedat, aproape
lupti, oaltpearteteatdreind{tearrddznbooui,luciairneanmuicpaermfoistet asitsuias{iea
l;1r:1 incor-
<le pe scoati
rl;rlii
irrlr'-rrn tirnp scurt trupe de acolo. In afari de aceasta, capaci-
lrtca de Iranzit scdzutd a cdilor ferate transilvinene nu ne d[-
tal al armatei rominti 1'rrttsl,1, inca inainte de incep-erea rAzbolu-
rlcri posibilitatea si transportdm repede trupele la desiinafie. Im'J+s do batalioartt:, 136 de
Cedarea teritoriului unguresc a stirnit o puternicd tulburare iri, escadroane 9i 332te baterii"
la Budapesta. Afluxul de refugia{i, pentru primirea cdrora Un-
garia era cu totul nepregdtitl, deoarece contele Tiszd nu crezuse ii.tA"riouf'iiirumr"ririlpr'a'n'i.rita..i.i'diIsnrnuui-pb"rddueieaE'sddltpiatitauarteemtfeleo-daralgeiurrasrninpi;oicrrzctsh.crtitfirtoi2'rlcie3.mams, aciainnurletse,oaifreu6axsd.e.icis1vslt6ieainzrutd5irire,iivnfaoei:zjrltuemioin,tansadtueealsrece,3rimr7aac7uvaliandp^2derce0obginndad-e---
intr-o apropiati ofensivd a Rominiei gi nu luase nici un fel de
rnlsuri, a inrdutli{it qi mai mult situalia. Comportarea trupe-
ior romineEti in regiunile ocupate ne este doveditl de urmitorul
ordin al brigdzii a 13-a de infanterie, ordin capturat de noi:
,,Chiar in satul Alfalu, unde trupele noastre se afld in pre- tite pentru a intra in ac{iune.

zent, incepe o parte de teritoriu populat aproape in-intregime de lLm"iiia'l.bi*a,"*;il*o;.."nr;"iiua.i;rta;uu;itirtnf"ifi;'t;t"oiniliceo"druqur.,.urDuill'F;iin;tii..f;-u,ui-?',fr.ai;r-"n;nii;ri;Duirrun"idfi;,i."dr,oi;i"=rloeetonrt-eiera"rOnzn*ir6.ritlr.arniuuirpupit'nciaF"aiA,eiopfron$uitqC.gmgrif,dl.s."deeoelt";teiuieisi*r.gnm;uulaIrl.,s*si"pi;;se,t*a.iliitc."ga"acisntn.i"mp.rtnzeEtunte{Ii';oire'bo.Ji-tptli.i'nr,'aaeirriuuarl'enoirtpue,irga-rsastltccurrcii"arag-tcauita'alnii.ittrdiri.ntoubupoinilJrssDtc9uu'rfnrsiiriziseial,oiotel.l"tcabriea's;nmmCrn;in,aso.eroucircceloiiiaetitrdEltanturueeensntiriii.rlccstgisnnit-tanIiamdntxtiUdcioiptnai,-tnreiaepctiuiunedlivufrautnu.lratpcsiesaraeufiimddieot-Din.srttti.caseeaoadI{cAbofaiadcirllrbtcteaemevuobduiuitau,ninctleedla,ael.lmvagataaiurijn,trrpnEpierietieaetingeeaioParat?,snjfiincBiuam-mpelIctclaluuueaoriondutugtcuaferrlcirolveszea.neic,mecoerlni_dreqsdttttqairs{.ueuelnuca.ltdcnda..aq-llcur9szuunufma:o.dd-chqblieiiimed.n.laoenloimadgxgIeeaEc"rtarteptede,e-cei,al.aertrclTfrnrlsn1anmic"paueurtpue!a-,edoati3eris+coceruaraatlaabc"emaatain^terlmtsurradclube"ueasousattnaare;--a-;'-e-l-l--
romini. De aceea trebuie incetate cu desdvirs,ire jafurile, pentru

a dovedi cu adevdrat ci sintem eliberatori ai fra{iior nogtri

asuprifi".
Dupd ce frontierele au iost complet inchise, serviciul nostru
de spionaj a avut nevoie de o anumiti penoadri de adaptare la
noile condi{ii. Consulatele gi rezidentele noastre au fost nevoite
sd pdrlseascd Rom?nia, in timp ce organele rhmase acolo prl-
dteeasci utrafunssemseitedeintafogramt adtiiniletimnupmlaai pe cale ocoliti. Cdpitanul Boi-
Sofia,
in vederea organizirii
spionajului radio, insl se in{eiege ci, pentru obfinerea rezulta-
telor necesare, era nevoie de timp. Datoriti sllbiciunii unitifilor
rroastre de frontier5, numdrul prizonierilor capturali era neirt-
semnat. Punctele de spionaj situate in apropiere db frontieri au
lost nevoite sd se evacueze in grabd.

La sfirgitul lunii iunie, eram deja'bine informati asupra

componen{ei armatei romine.

la frontiera noastrd batalioane sscadroane baterii "iu;;idnl;';ui';;;r";tnl-;lFuif;ei.of;;iinlti;tdn"tau.*;eul;ui;fl,-.eio.;dgim'bt*eaoiunitriuiidlgutrszat;b"ir-u.oisintiepio'itaoir"fmlii'u1Ripi",eio'runmpirlineirrnl.inruntii'rrpiceL_stlreiaeaniac.i'fevauDie;nlilararameilaanaiunctnecepitrhzeeoaeeaszip,eiiiilernnaetetafaoicnrlueotdp''slaiodncpla!c.eaniccinaaestdrrdcipeuzoaocamatleiaalcaontnuerur--i'

impotriva Bulgariei t07 ll 56
50
in spate 76 10 t49
r05 67
Total 255
288 B8

r65

I (;4

r1itr;r'r'ir'rrr,rrrrp.1crir'r1:{rr:rirroirtler"lr.jirxrI,r'rs;rr)nn,rirc(rrrrtia'urrru.ertr/'i:r,f(tar,rz'll'rlrartp(i,rai(ulrvr{ieriiuraLrrncir3sur',rir4tdtr;r,ur;rfeIrii0tivicxean:ir0iim2cac.si0re2i,^idrir.u;0prrcdirnaro09rrevri'zala.otrten2esbsLsadouimaz.'uderpitroab.er.r4npa1fr1ore0roib.uuvutrmnae{,,diilrtetetaeniiloensnluiiariibf'o[raamd.rao2aemi.i3rialbaii,.ediitoadc,ui,roielrieeemr"acgnugnuOssiirueu;-rliuveit.rplitreitur;er-ic"e;lir;rrul;t,ciriii,i:iop'niptr"^"ilar;vr-e"p''io'rn.i;iae.Didio;z;""s.;e"iprmn;"rE!;ie'id"rf.;;ltfr,;""femz;v".Jip"nb'goio"ndotir,itrteaa."eci''i.itrsrrciuet.;iatatst."r_lie_ni.,d acesta prirnea nu nurnai comunicdrile interceptate de statiile
vseizsieardsicrobnicdeentvraotleunut:amrig,,lui-oarn3ra-aldg'iint"idupue.,.ur.u.";ti, pr""rrn !i ,,Ol_ bulgare de ascul,tare, dar gi dc cele de pe frontul transilvdnean,
pthvsccopnpcictjttbenefaibrolbgpInieaivieauvil?lm,rparneeime.ls:arrioceredtImerleieci'iaparoga:pr.oepubrLonti.'{ierdmilNmonepcainetilmoiiauiadorlftdn,unlertaaeaoaiicl'rem^lt.niial.l.pmrnnianau{ru,A0linapsiicinauerasriianlicl,atl.oneinactgielsnanrtncvauisisdmreeAedda1rrustuuaancpieimlirpr'n-1btmrm'unrauieaouos9uaemueipiruet-adeneoaroat-ptasTtofinrlataiai,rn,oi'metoif"uoaao'rrtmitie{Tcnsa.e,ieadrna.rgirr.ti.,eargiortiondngieiersaeieatDodie"aadtse,miirsnjppirdnu"eu,rn;siimcers"a_ilarmsn"c.iimvtug'.doitndn;1r.ifipicira;tnleedrlodipnivfpai;o.tJaanilnrcouruo""adairr.p,orcmfuiiria;.el'lttaenn.-rit.;ie:nurrltruc,piatrpui"iaireiiA,"artnt,i"'n;uo;iacpu"".-.jg,ac,gTt*r;ie""G-,;lrirlilla"g're;-i",'ar;+rJpc_tt!"irrn,d;"anin,,lm"u--"u;ttw';";rii"niiis:;"{;y;or";--n;-sritfi,plmtinrpip""rrr.f".gi'i";.u;oii.*'j'Ri.,nlipi"eipli*irno!tlpnapt;iiie*Aloitroi",;e'm;'^cbiimloncr*,vtivslnadtesqetrerTl,"u,eaeridrceiininttatanireiasalgeai1re.p;ip"nntiaBcns.deta,s;em;iuuri.sounaei;.tuuaii,cns.uIlsm;.svs;arunlr;itc,'eiepicigiiur;r-r;risircOrrcdfuavt;fr^neae;rereadccoremlacspp^im.-r;rla.pirdd*acncaeiiir:or'iae,rulsudtapil"air,ber;fai,;.iiiciuioudrf.;*airr;tiictitioiirstra.ri,cirnt.Jraro6nAie.rsemeguee;".sdcianab6sp"inim.:nrdsITratltuie'rtrreniitrc,rsaainiasir[atrtpeaimioroc.raeiorapctfrnmrnnipppe,fb"ruemrlatIecersetetmrn"lruereOieforti,crrn.e_irdt.-_ermm-ntui_nt-ra,fc-_"tde_e"i,i--_--,
:l,rr;.r.ar.sn.n.(_r''rsflce*aJnraoetnr.gsuaacvhnseaipaz'iaodAlnejuajuanjtuo^mlcrraeaanrdritirnoaurcevederseintteuissiaipenrifdournnsvuairsnejec-mraanunduri*miom.i,rta-*-sciid.nbiTpu'fiinftriaeri";n.]u'Licr,uaMnS.taaooprufoirra- ptnd la Sighetul Marma{iei inclusiv. Dup[ descifrare ele erau
iransmise comandamentului suprem gi grupiirii de armate a lui
t(i(;
Makensen, care reunea arnratele l gi a 9-a. Degi rominii inter-
ziceau cu stricte{e transnriterea radiogrameior necifrate, Ie folo-
seau in schimb cu atita inrprudcnfd pe cele ciirate, incit am fost
nevoi{i si ddm un descilrator la statul rnajor al armatei l, pentru

descongesrtionarea Sofiei.
Dupd intrarea Rominici in rdzboi, rugii au depus toate sfor-
tdrile pentru ca prin oiensiva lor si contribuie 1a succesul scon-
tat. Datoritd ascultdrii org;tnizate de grupa cipitanului Bol-
Nu,d,enAosaurcdsudt';,reos(g-gcr5ouruuppdepd"ra)it,cecaidn1rpeateitmtnaiitnaniiulie'.lIuioDrilzeu.ilnptittsrttiiasvtceelprtamarilimincnzictrreruedpqaeuinlscoueormnasicrueieanffoitedrslertiidi,n,laeAtornumtudsaetmrtaoei-t-ii
;i-a spus sentinta pentru Rominia, ruqii au fosi
a 9-a, cind soarta soarta alia-
suporte pierdbri singeroasb pentru a u$ura
nevoili si
tului ior. Lovitura-lor din Rahova, peste Dunire, intreprinsi la
6 octombrie, pen,tru asigurarea libertdtii operative cel puiin pe
frontul bulgai, s-a soldat cu un qec. Cu acest prilej' flotila
noastrd de Dundre a jucat un rol strdlucit.
Cdtre mijlocul lunii octombrie 1916. Transilvania a fost a-
tphrrauo.pjaeip-laeorr,croropmmupsli-neuetrqmctiu,drdctoa{aaretrdecledoenstiiannraucmainuiic:s. diInemzfearnt-ildainesdnetrdifviic-feiacriiutceioumitrdpeuecnisetporeiroai-,
Ei de a stabili c6 forte ruseEti fuseserd aruncate pentqu intdrirea
flancurilor de sttd gi dc'nord ale armalei romine. Cea de a doua
mcsaaarrrceeinaiddeunnntuiitfaiccteaosnresetsidtpueeisacetioovrdi,gsgreiiuaftiasttseaopscieut npoterulfursonpniiotiunnlatrrjeuoalmgnidno,sintsracuoinartateedriecoaa,
de trupe de pe fronturile ruseq;ti de nord Ei de vest. In afari de
aceasti, agentura urmdrea continuu transporturile de trupe de-a
dlurnegftucl iinitniefoglumluaififilreonatce-stedaetrleabuIliiagua pind la Marea..Neag.r5- E
privite cu multi pruden!5-
Zvonurile erau deseori exagerate, iar incetineala in transporturi
ducea la
,,In concluzii g-dreegvieten.ise o expresie curentd la rugi ; ura ii
Rominia"
dispre{ul slabul lor aliat se manifesta deschis in toate
fatd de

cercurile rusegti.
Mai greu'era de stabilit compunerea trupelor romine. Greu-

167

.lr1Ir'l'rrir'i;klIr;rrrkrlrri',r;nr''rrr;rn'rrrrp;clnrrrroicurlijmuli)rnrrec'dogrrerviimiolnleocdeririun,teetruegilnneimdeuitlenredunebpgteae-rsltlouaocrhlprioidmiraroeibnmsdeeftrilrnieinlaeelu4ac9,tireifecrduhuinerlnuotifrrito,aeercmnitiniuamdrerebpaard.rieegIlzaondorzrfivdnil,iitinritimeausaer-- ctrati cu sosirea misiunii franceze, in frunte cu generalul Berthe-
lt;rr.trr'iti,sdl.lzecr;irrtniaz;orbfgedotcreiti.a2gtce4ioalroaplclunteoligmm6dbetcurraiereviiaaalrlieadfpdiierivooiz.rvuioIinsloc'carp.otiendrdseuesscteuinldlcdi,sliupararimliemamitidindeisisnotiejforrauo--- lot, pentru reorganizarea armatei romine.
Dupd lupte de ariergardi, ruEii Ei rominii s-au retras din-
colo de cursul inferior al Siretului gi Prutului. Armata romini
pierduse 140 prizonieri 9i 60 000 de morii Ei muti-
000 de oameni rdnili se aflau in spitale. Pe front r5-
la{i; 180000 de bolnavi 9i
mdseserd doar 70 000 de baionete. Din I 300 de tunuri fuseserd
pierdute 520 ; avia{ia romind ddduse faliment Ei in locul ei tre"
buiau sd soseascd 100 de avioane franceze.
bl.roigrfeaardindtberazciseeasttraa,nisnmtridterienavi.gporainreraodnioouad ordinelor de operafii" In perioada aceasta, cele mai bune surse d,e informafii au
cifrd de transpunere. iost prizonierii a9gientr{ai ncslzfuuqsiei.riAicntimvitiaintielea agenturii se
sirrrnltan igi incetari emisiunile gi staliile Probabil rnulti inamicului, in potolise.
r.rrrinilor sd mai funclioneze terestre de radio ale allii nu erau capabili sI men{ini legdtura.
; continuau doar legitura radio timp ce

dintre departamentul marinei gi flotila de Dundre gicea a mare- Dupd cucerirea lbrii, contraspionaiul, deosebit de ocupat la
inceputul rdzbotulu, cu prindere,r gi internarea rominilor nesi-
lrri ca,rtier_ genenal cu armata din Dobrogea. La 6 noiembrie" guri din punct de ','cdere politic, a fost ilcvoit sd identifice pe
grupul radio al armatei ruse de Dundre a incetat sd mai folo- triditorii aflati in serviciul saigfuorsatnl{ueaitr,osm-ainterimEiisinusneorvfiicteiurl
seascd ,,cifrul serviciului dle transmisiuni nr. 14,., pe motiv cd a- ru-
cesta devenise, chipurile, cunoscut inamicului. qilor. Imediat ce Bucuregtiul din

,l, Intre timp, pregdtirile in vedrerea ofensivei flancului de vest serviciul de spional pentru a incepe o iniens2i activitate de con-
armatei a 9-a germane in fuseseri
Valahia terminate. La l0 *ttrooalCatdraeraptar,trlavrdlraihnriegvaehliolloormrihamnpragiesi etMenaaeciooarlseocs.5cOu, ae-mraernndiremcpdeossleaitsricesirdifiilnof-iaoeurassgtur.pieCrcaut'
noiembrie a incepui vestita campanie victorioasl. La 2b noiem,
r-p]'"_ marea mirare a rdoimn lnuilnoirt,i{airmaaulastrdoe-uDnugnadrree,
flu.jl"u.i a genera- veghea!i.
Makensen, lormati gelmane,
bulgare gi turcegti a trecut Dunlrea la $igtov. Pentru a salva In felrrl acesta, rlztroir"rl cu Rominia s-a transformat doar ln-
Bucuregtiul, rominii au fdcut o noud tr-un episod trecdtor. Degi o parte din trupele Puterilor Centrale
incercare de ofensivi. Si-
nrultan trebuiau si porneasck la atac gi armatele rusegti din Car- fuseseri atrase pe noul front, obfinusem aici prima noastrd vic-
pa{i, iar armata din Salonic sh ameninte pe bulgari. Iir cele din torie hotiritoare, dupd evenimen,tele nefavorabile dtin anul i916.
Pierderile grele suferite de Rusia, in atacurile intreprinse pentru
Ltrm5,uradioul a devenit din nou flecar. In afari de aceasta, la I sprijinirea iominilor, gi lndeosebi in timpul aga-numitei ,,betelii
decembrie fusese capturat un ofi{er de stat major din divizia a de iarnd din Carpa{i", inrlutd{iseri considerabil situa{ia opera-
8-a romfni, cu un ordin in care se vorbea despre viitoarea con-
traofensivd. La 6 decembrie, dupi micile succ-ese repurtate de tivi a armatei ru-se.
romini ini{ial, Bucureqtiul a fost luat. Din ceie 23 de divizii ro-
mine rdmdseseri doar lB, dintre care l4 reprezentau doar niEte
CAPITOLUL XXVIII
ramigi{e jalnice.
La 17 decembrie, emisiunile radio pe frontul rusesc dte sud- Trimiterea agenfilor prin fXrile neutre
vr:st $i pe lrontul romfno-rus au fost din nou complet intrerupte, Incepind din luna noiembrie 1916, pe baza experienfei acu-
tit{r;11sg,u sta{ia de radio a diviziei 1 de cazaci din Ter fusese cap- mulate, trimi'terea agen{ilor prin tdrile neutre a fost concentratd
turatS. Legdtura radio a inceput sd se invioreze in citeva miini. Doal secfia de spionaj a grupdrii de armate a
cele introduse abia din ziua cre prinfului Eugen gi centrul de spionaj din Feldkirch mai aveau
2l deccmbrie. Cifrurile erau tot
la l4 decembrie, r69
insii cu un alt procedeu de transpunere. Pe neagteptate am avut
lrrilc.jul ddm qi peste radtiogranle cifrate tranceze, apdrute o
si

l$ti

rllcplrrl szi trimitd agenti prin Elvetia cu de la sine putere. Cele- dt:p9:inen:lee,inlresi"lTl_ltSt,aiai:.nicl,ollolarhdg-n,psmeiTiages:isradlr:actit:ali,{aaailunicunr.onXifltioceamgagriCnaiija.umot'ilfejiomsuo,icljtnerr;reoorrcnantase{odtrciitnot;reeurftgnni,.aerlaarrubtcctrneuacnii.lirntrzcude;ftiuolieu.rgit-ra.,trac,irrrtDtmpsilFiut,ueui-an"rariiai.gencO"siuce.e"ioltn^gmiitre,iieerrnnoo.ntpu;nrec"gt?arJiuale,;linar,neit'"zo;iui.f;a,at,;s,'tsie"e"enu,xblaaoi,scf!me"ts.aWsiepatcesisudl"aci_oct-a,e.-
l;.rltc st:rte superioare, cu toate trebuiau sI-qi recruteze pdgIneeh, r.crteeeavCaam,rtlr_piqLtraaenrnlltieurieda.l.ie.nsppsroih:olirz,ntrbaeeojluiilesdreeaecrracccoittrcerro,dernsrsdGi rd,aur*r"ste-ccntiiu*strite.entiuniarm,ijuqet.loegi"r;ulc';pinl-e"r;af;l;c,iii;Cnt';roi:ei;l:OmnG".uath,.enooiue*r-.
majore ci
r;irrgurc agenlii, erau obligate si-i trimiti la biroul de spionaj al lcccelecdslfoooeuoarxepannnle-vliemauoosicaacnunuPsIaslcf.tnllaetar(aetha-Deciilj.ritadeaatd,aagieeArnfimrlSadlattcEi.riaet:samraroaoizsiso'limrrmoairatdleapaiadntutaeaprelu,tiaeerricluorolesa{-iu,alAairnrgnirScremldoleeternilpeis.!i-ulrlrune,rFntegqiaIjror.iauirririraceit'enJ.rvsqticmmou,eiarmceviai.o;rlsoaiisamumsizrJc,uiicidt;riuaitoui.c,irarartnnlrai.lapiurdu'i,itnrr-,&eurr-ieliiLtoair--[teijdnmasrr";cSinni"ta'l.oeerrcip"nntulnrt.iur-cb"i-',otrlt.munber,piu..s,nrit,ie,vuarr;ut'riiiXraclmp",fpgrreiarmrutic-diS,it;rlnmr,;oi;:..ault;t:;.,$nlarei;'li,n',;oeitin'arn;;En'ae;oa;dHenii"n-cbn.r*;vgo;di.ulrfnr",;-o;;i"il;'dli"tuprr[;;iitu;rnt,"iioirs'n-,t-;o;;.aii*r";;a?d.r"l"en;,"iult;nou*istiu#"rntsauil1i"eo"'atuij.txu"ib;suiu-..i-idt
rsIn,taratriprdleLericpaamrrteaej,ol'oriniaaiuucsormdmalaenindinlaedmleepeglnientrueiailuscicsudu. paAretiacmgi ascetuuelofemlicstiutldiataatrr-immaiislteiulrineriai-i Itb{rllmbnrcionuiue:unneaeei^roinct^icfliscvlror1terrNdieaiadtotuarrna,ozinrmr-irttn:ttvaa.ipraiauc.ceatssi1dte.ldoepIcuspldo.iu,:ntniatiiesrc-n,,uIp,trmp;ofnrltif-siueitAuaIooaetG,ersaaarrncntnjmeieorraafcmdcetaespnrenjgrnieuercpeaaierZtdrtrsiuiirdse:ntidzirrtlpaindr.iirdc,e,za.einratioSona.aidrdgilunnrcr-tawvenoaeertaiicssurebi"vnan.rjipckm.s'i-{soceI{aiiifenki:enrd,ecoie..itzsbr.renirpaurnercite{s.l;r"iri.ia'tn;,irf."EU.unt";reicip".Jeirmnoiai!u;b".R,"',:prio*t-a,ap;tie;ieini;"znu;m;igrzinraaitlvri,lnn."j'irp'unrioi;o;i'nrriaenrinratdo.,b-laete,icp,aue""ddorritipraaa-em.oi.riintcoecdci"uFnMciepcainb;t-9alluasuoor;raoegur;t.ufr"ue-ic,led,r;o';rncilJni;nnreHiv*n;uu".tc";{iga'lo?;i.idtmri,inieffrnru"tp.lvirm'iue!roaJi.r"J"el'a"inr_,'um.u'iAi"uLeJrllaetubod,eairrli"titra"*aiiimnotidtargrral.ooo"i"reiumranf".u.ntojto"uoi"aauuuba"s,"a_"-rl-aiir"t,t---,
respective.
171
Independeni de aceasta, oi'ganiza{iile de spionaj de jos tre-
buiau sd efectueze spionajul prin ageir{i, in cadrul iactii,
linia frontului, in mod de sine stdtltor. Dupd informa{iile ^pdeesftie-

nute de mine, acest fel de spionaj s-a practicat pe scard laryd
doar impotriva Albaniei gi impotriva Rusiei in anul lglg- In tirilp
de pace, la manevre gi apiica{ii, mijlocul acesta de spionaj ,-
proape cd nu era ami,ntit. In afard de aceasta, pinri gi
jore ale mariior unitd{i superioare priveau spionajul statele ma-

prin agenli
cu neincredere, atita timp ctt celelalte mijloace de s]rionaj-asi-
gurau suficiente informafii. De obicei, dupi ce se primea or-
dinul db ofensivS, a cdrui indeplinire era iegatd de ilarificarea
a o serie de probleme, imediat era trimis in spatele inamicului
muno.taivguelntcailensulaeriantaimppf lpaeren.tr$ui
dacd agentul trimis astfel, fie din
pregdtiri suficiente, nu furniza aceas,td muncd, fie din lipsa unei
iniormafiile necesare, de^seori, pe
aceastd bazA, se trdgea o concluzie generald cu privire la inuti-
litatea spionajului.

din Rominii n-au fost capabili si inlesneascd ofensiva armatei
Salonic,
iar aceastd armaii, la rindul ei, n-a putut u;ura
soarta rominilor. Inci 1a sfirsitul 1,rnii ianuarie lgi6, qeneralul
srusSiirearrmibrrlrioiaaDisdrrl,eipf,nldrnedaicniCse1eploueIvutrdafacn.uocel,iImuaanidaudprsnreiriiiicl,apdmaaeeled6sufvtinenadaireiut2dtiig0vu!'i0uean1su0oaot0rsf-0ioDldesdairionetrddionadeaanczirvmemdeizrleetaaioelntporairridotgasixginliiirmaiIbsna0upid0,iii.osu0cnoatas7urbjieunri0luir0dfrirni0za,tbndcdi--ea-

cez reieEea ci francezii cheltuiau mul{i bani pentru dpionalul prin
ergen{i condus de maiorul Cornet qi Lucien, insi rezultatele nu
r:iau mari. Numai dezertorii germini fugili in martie ajutaseri

spionajrrl Irancez sd se pund pe picioare.
I)rrJrii lrimiterea trupelor noastre in Tirol, spionajul prin a-
gcnfi. inrp.triva Salonicului a trecut sub conducerea germanilor
5i :r.brrlgitril'r. In timp de
c.s inrpotriv:r Serbiei. Un pace, bulgarii lucraseri cu*mare suc-
tnsemnat numlr de ofi{eri bulgari se

l'i0

.rllIr'1, rrr rrllritnczi nu puteam avea prea rnare incredere',A.Ea, de cu participarea organelor noastre de spionaj, scoaterea italieni-
i,'rI,,''r,"r,tx,r,.,5'1,'i,,rr,,,srlt,,,t'lr,ii|on,tL','ttet'r,rt,rrt0toc..ie,gicunp'mei tdnabinittn'tairetietrgaeget-UilncimalleOineii,,'mgdpdiaee.cituunp6grareiurerntmrefi.rieauHnnnitonauteqaictmcdrprehia.cilrrputBiaillznuretaiiri'g,znzliainndfatleaa^it?ttla'l1uo-rla=naiuAEH'drrs9egosuIhantac-i---l
lor din Epirul de nord. Dupd parerea crganelor noastre. de spio-
naj, doud regimente erau suliciente pentru a veni in sprijinul de-
tagamentelor de partizani organizate de marele stat major grec.
Franla gi Anglia- n-aveau de gind sd ia miisuri active impotriva
locuitorilor Epirului, care se risculaserd contra Italiei. Din pi,-
lr,i,.;ioa;itst'A;'.ti;ctp;S;il,-rrae;"vt"ii"oinuc*cntct.ieniuctpcodu'nes*tdsniuFrueitblloiislpiulr'aeiinlnoavaiIn.ioaC,anmra"oji,bnuareaclral.taeuieaaPcr.lo5lg'pg*Dldrr6aiuzr,apeo.fdngprtiaetcn(rotclranpercmezseiuiaZndrgltaeruadtoraeoevcalsfauokcdpsi.uategltiofoicarngahuialrtefinidaivcizaiuiae)ta-t' cate, corpul lb armati al nostru nu dispunea de cele doui regi-
,mente necesare traducerii in vialzi a acestei aventuri.
1916, reprezentan{ii
In a cloua jurn)tate a lunii noiembrie
diplomatici ai Puterilor Centrale qi ai aliafilor acestora au fost
Agteennear,ailrtttluSrmararaciel rheoriitlerinesrigiicnecearceAndtianntneoiu.
pentru l3naql1n9te:lai ""a1- nevoili sd pirdseascd
luat-o
In acelaEi timp,
va lncepe o oiensiva spre Mona.stir, sii treacl la'ofensivii, dar irrtiririle turcegti gi buigare'au sosit
sirbilor rnicd parte prea tlrziu. Monastirul ocrtpat cle inamic. Centrul nostrn
pu{in o din Serbia. Bulgarii au de spionaj a fost nevoit [usestr Prilep. Totugi, opera{ia de
l;z,o",iie'nli.rtnd"-"bt.iriinu;'mi;nmF;at;reeiar;nenc';thsti;niia.io,e.l.iurc;epl,ua-ocM-eiJrarllikoannezdni,atsiilieealSontar1ut,qr8leiioncrannutuorisg.elmeirsetictimnmut. i1piisnn9et1tbrl6sarin,isereFeirlleioiansrmpiunreerda.inczfiarEbeojionan.titpteeuRit'trroroMumrrnotaei---i nrutt: ll
si st:
1a Monasiir, care a contribuit prea pufin la u;urarea situatiei ro-
minilor, s-a terminat numni cn acest succes. A{zrrele interval din-

tre flancul de vest al arma,tei din Salonic, dispus lingi lacul Oh-
rida, gi fortificafiile italiene de ling,'i Valona, a deschis la-rgipo-
rf;mDifiii.ii;n]zi,i'e"p,"crdaadc"lba";iti;l'.lpe"iluLi,aonain'.tta'9eInnciaidae,."erait'nti'#ii"{.idaol-or-"q;r'tll"Ji;num;tgEiiirjanlio,rn"uairiad.coc,,e.eubdl9eg'euiucnlmgiotiaeiajlniiasioidta,rreeicnirneatdaclueoesrpmtprutaetueunhlcltsnu-pmirclodaea-rn.ztiplbiprllouioumictureriltau'deru-ie' sibilitati agenfilor noEtri trimiqi de organele de spionaj din Pri-
lep, Lin, E\bazan, Beiat gi Fieri. Ei au putut pitrunde in spatele

frontului macedonean, pini la Salonic inclusiv 9i mai departe
in interiorul Greciei, precum gi in direcfia Valonei 9i a Epirului.
Agentura noastrd era ajutati de ofi{eri greci, credincioEi nou5.
".ta.,grri".ue*-s-!a-ret.',upu,tIiiLmna.;,iu-at"burf,eo-,cfuoissaritpte.id"eiitnamdtiriidtaie"up"diculln.,iu"tneiiAviip,-iiIanpiruiiarrrtirmetlarn?eaonii"aaiti;ituUtiaenagrri.iOgiml".edeppi'rapinat.dnn"etneriuCftnSerrrbiunidsaipu'ztrsloafiilbaiegtnaoalaioenicl''rucgi-gqul9ldilolHujiadn?obseufF.lviaeppnle.ornrtranse"rert:niarinSu^sataaapdll"l'ro1dcipImnoi,nne-irci"npLuSfstuel-r.aulaululuirio.niclanicn1seaia9cl--- In-consecinti, pe teatrul acesta de rizboi cel mai bun mijloc de

s-pionDaej al nostru a rdmas agentura. fost gi soldatii croafi, a-
asemenea, de mare folos ne-au
jungi din prizonieratul rusesc, prin Arhanghelsk gi Franta, in
unitd{ile jugoslave ale armatei din Salonic, de unde clutau cu
orice chip si lugii la noi.
Sfor{dri zadarnice pentru ugurarea -situatiei rominiior au
depuse gi de Cadorna, care in timpul bdtdliilor a 7-a, a B-a
Flici;uni^l.ou;rC.;;liren;e;.e.elr,'aipnn'tooesirauidbmliiiecliii,td;td;{re"ielmo1bruo;,;bial?uuEliczpsrauidrrle,taramecaaearcsimtdaaa.ilenteesriraacgdia.ormenpcauienrltEa-Petti,-'eaTdloaeoploaboatanerneeetczrez.udpDgerafleuer--, fost cucereascl Triestul' Atacurile
gi a 9-i de'pe Isonzo incercd sI
icestea, terminate la 2 noiembrie 1916, nu ne-au luat niciodatd
prin surprindere. Datoritd radioului qi depozifiilor prizonierilor Ei
transfugilor, noi aflam la timp de sosirea noilor trupe pe fron-
;ese dcja ocupatd de italieni. La Salonic apdt'u Venlzelos'.care' tul Isonzo. Descilratorii no;tri lttseserii nevoi{i s5-Ei lncordeze
aupe i-er.oala din Creta gi din alie insule grecegti,..constituise un
toate fortele. Greutatea nu t:onsta in schimbarea cifrurilor. Chiar
guvern provlzoilu, ;;;l"h *inu p. tribunllele.militare grecegti gi noua cheie, introdusl la 20 august 1916, fusese descoperitd
for*"i" o armatd pentru sprijinirea dupi o muncd de 83 de ore. Italienii foloseau nu numai citeva
.litot" ac,rlo. El incLpu *A
fniutt"i Cttprl S ,inrrta. allat' la Ianina, incerca sd organizeze" ch6i simultan, dar au introdus ;i cifruri speciale la diierite divi'

172 173

rrirrirltzrlnkrritrlil'r'ar.:s,rri'trlrvrrerl''s.r;r.,rrrrr'.rri:ria1.irldtvll1ilc,ienii;d.-brtlsizrerIorit(een:g';(rgrTfi)afuaidritiapcrthoupcntici.relo,aa,ahnrar"maiestapgr-rtruargraeidiingi,ioin,din*rplsorecnceaevsisetndipinettkioiuafomtasaats.e.leraleiaeIse.rm,c,cincahnpddioiioermedneeoabtbjmarriutaoarorreuuelrabacel.riten.aceeeeDacimivn,uinaodiIscaeiip{ciecufgaraesnitcssaiiiltvtieanstep'uea.lorolitin;voflree.iiisuosir"ciette-iaoeriaag{liiest.iei.clluaoo.aanu,rr- eonditiile obiective erau de prea pulin folos atunci cind nu se a-
duceau alimente la timp.
Era minunat cd 1) se iinea departe de
manifestirile acestea. social-democratia
Pernerstorfer, ionducito-
La I mai 1g16,
rul social-democra{iei, aduse laude impdratului Wilheim al Il-lea,
numindlu-l un monarh iubitor de pace gi subliniind cd clasa mun-
citoare e interesatd in purtarea lizboiului pind la sfirgitur 1ui vic-
torios. o adunare a uniunii mbtalurgigtilor austrieci,
In iulie, la
Domes lansi lozinca : ,,Si ne {inem pind la ca}et !,.
nct.lairaooicelgeomiPznf-brtaorrpapibeeotaufbleIlgsinlco,ls6niicvz.aaaoDdr,troiaurdrlreqninriailnitoar-irnuogtErremreinaaaa{di.ofirguonosigaemesrlaseeinemlosirdrltor-ptagrr.iniaesaArndpdfllemuoacrrsitiasaesitr;udiiiifentdeurreitz.eciipruo,ie-naruttfrr"udiob"et.nuii*tnl2uiia,ill caatirtemAat.aistiuodsliedinmaeranitidfailcciiaetianivsttdearcnauastciooicntiaainll-edseatmrdcoilcanrsiaieafiietemi fusaenlicnidtiogeaterrdeaz.,bd,Foeirjaaecrma{iuicg-u-
dl-iohr.inTteur1ioaruvul tfdforiri{elesdufidiceieanutem. iunlt afard^de nea olandezl", cu. o orientare vldit dugmdnoasd puterilor Cen-
de furcd. aceasta, evenimentele trale, hotirise la Congresul de la Haga din martie l9l6 si desfi-
s$rndoeisaappzrierndedogsediatpesricaonhsptrcaezigvaioonnndgurdrdreizvadbdneostig.ipmerLenialeiptaiaacCrleiiosinitnndgrfleiednsrriil{laecdsripnsiuelteautestrrbeielerolclri-agsCoreecerianainntl-rtdteaeenle,mlicsois-6-i
zmtcaiaocoatnuirndze.Dadaa.mfePriin,lnr;ploaiadrcroaoee5pcansauauamgllrnuaheidi.ninesldtttealdlalleoipmRcaTpoaocmupsinfatcieusaairnmtaioltupe;aloiarrteera.6iiavenagatrieinpraaioaioct,nrdci'sonhept'iriasrcieooirpadri_aierieag;sr;aibtin;;cn;;dihaaudl;iieisir;oettiieivapotcrrluciu._u_i- pcararttiicigpearsmeadnoi,afrraunnceszini,gruurgis,orcoiaml-idnei m;iocraant,aprhoiig. ti. Din Austria
Proclamafiile apdrute la lncepuiul anului l9l6 in driferite

Ajutorul dat de Cadorna Rominiei a fost tot atit de nein_ puncte ale Germaniei gi Austriei, chemau popula{ia si manifeste-
semnat ca gi cel dht mai inainte Serbiei ze lmpotriva rizboiului. Au fost de asemenea coqfiscate cirli
;i Muntenegi,it*. pog'tale cu caracter antirizboinic.

germAtarin-gi,epao-loanteezni$giei numirul extraordinar de mane de evrei,
Olanda. Dato-
unguri care dezertaseri in
ritd. acestui_fapt, in lporciomteivnaernat-caonlounlueilullgIlsGchakmownsukim. ipt octarivaittagina-t
CAPITOLUL XXIX rnilitar la Haga pe
formatiilor primite din partea sa, dezertdrile fuseseri organizate
,' Situafia internd a Austro-Ungariei de Anglia, cu ajutorul organiza{iilor sioniste. E in afari?e orice
indoiald cd Heinrick Gninzweig, cdpetenia sionigtillor din Sche-
premCturebcui,itariszdboaciuolrd-esempariemluanrgeeaa,tecnulieasfiittuacofimeiainndi*armn"enutu-ilersiui.- weningen,. a_men{inut o strlnsd legiturd cu sionigtii din Kra-
kovia gi din Lvov.
mRrleaapcteooraniarttrlealbseopogioragnlaapnj egenliotrrraupmaoirpalrirtetaecrlieeerseoaubpieserivtruiaoataolirreeiti,oprmosaliettieccreria4'inlietoelerin.cere*.-nrt'ruuluni t1a2t.e4.!0PP_r.ii_znEoindliareerspiiftifrcugigituif{olialdurtinneiiplaaugpfdinrriielieddienlgvtrle6en,isenei,urdcmaod, rdauedl eleovxdrermsaetpdlruidc, aicglademnleai--
:z5vI;l.ri.iriza'ri.inpinoi,'Nnrpirl.ndieifrnrrn.didSsieutgclzirpreuriiluraedmta,eelapiiammnndotdetrnuenAascrteuietlBrosaoicrnt{eruiciiam.aevbpAiee,iusndsi,osrfieeegliurneurtsiarodsbdaciargidrinznlieidnprqb'eluiiiuonligdanicgetsa"tVtirvatbpiooeoooainnhpriaegijfuaealtrcunra'mliciize-"raotiut.rruriuea"ip'l-vuieaiioairt--riaaspilep"jiiulcrneonere-_,-. ralul Kornilov, au reugit si se strecoare in
patrie, insa ceilal-{i 1i-
174 neau organele noastre de pazd ?ntr-o stare de permanentd teaml

rnunci.t.o1a)rEe gvio,ribdaeilederesvoocluiatilo-dneamreo.r:(rNa.lRia.)austro-ungari, care a trddat clasa

175

lrrl;r rhr ('!r.ntll,'r l('l(. atacuri diversioniste. Dar realitatea a dove- p'{oai.asuaslnnitz{a(rGi eprmrinanS_uiae)d,ialo. cul de sosire a prizonierilor ce se ina-
;rcc:;tca au fost e:ragerate. Explozia din
rltl t';r lt'rrrt't ilr' lB mai
l!)l(i rlt' la nzinit de rdzboi Enzesfeld fusese provocati de fncdl- ,rn.,i.t_iOdri.ngacneelei:rdceesmtaai.igdi eosrgparontiezsat{eiiitemopbogtrtievgati
zrrr.:r 1rr:stc misuri a cazanllui. $i alte accidente au fost pro- au inceput sd tri-
internirii in masd
vot'rlt, tot datoritd nerespectdrii regulilor tehnice de securitate a a. persoanelor suspecte din punct de vedere politic. Treptat, pind
I)oar aruncarea in aer a 9ignirti_erncron. naGttruiavsEepirinoceanluaezjuepllreaoviininntcceeirapnlueiriiaisudlopprr.riimvceeiati ssgcarirscluiinlicarnuserdvilienveocrvuiaficmfieaaip'ilemfocuseltit
rrrrrrr:ii- serveasci drept semnal arsenalului din Cetinje, care tre-

lrrri;r sii pentru insureclie, putea fi atri-
lrrr i tii rnuntenegrenilor.
eliberaJi. GPfoersatlzae),lmibdiejilnroac.tuci leapiarn1ou4al0pu0ei01I gdI1e360,g0laa.licffiaeolineriiidmgoiargbf iulsceiotruavauinteini,ndnei aoapsierlaob-lii
Aruncarea ln aer a arsenalului servise drept semnal con-
vcnfional pentru un atac general impotriva trupelor de ocupatie. ,piere de
lrr iruntea complotului descoperit la timp se afla generalul Ra- acolo au
clmcrnuuiust9epilnptrrieiin.n{b-tDaprdeuart.aippeifdeoli,scdeituneracmcauSamia-rpfmorucaeigaurlbutescEra-eimattiiuuccu.lcitlnfeIilsareJifpogiilonriou,ia-anrpptierroua9oiniac.meunDd,iulaeidmtteuaooilrrraiiftroaaepfclefovetresdesribm-itiaimciinsdeaolirciveaiaevztddeaueait-l
rlomir Vezovici, lost ministru de rdzboi al Serbiei. Cind grver-
natorul general trimise la el un ofifer pentru a-i transmite dispo-
zi{ia de a pirdsi ltnarachiinp impreuni cu doi
tra{i ai sii, ucise 24 de ore, Vezovici, fugi in munfi.
l'atril gi un frate samavolnic pe ofi{er Ei
al lui furd luafi ostateci gi s-a anunfat ci ei
vor fi spinzura{i daci in decurs de cinci zile Vezovici nu se va neloeumauennintaedsadpninrtiirsuetramatadlperir,loeibnilcenimftrieenilgepeaoruiliotnnreeozabesut.irtessopdceifaifelriosinntu,ttelurlJnaraudtsekeosdciNnaanrfkooeus-.t

prezenta in fata autoritd{ilor. Dar Vezor,'ici continui si stea
ascuns. In concluzie, fratele siu a fost dat pe miinilie c5ldului,
piarrimbddvtarirnaulatnautdlu-i gratiat. Abia dupd declararea amnistiei, in gvl,caln.pizraolpiau.sneli,t_itcuol4mapnodloanmezedntuselucirentods, tcraures,udpurepmd sr foloseasci or-
l9lB, generalul s-a prezentat gi gi-a exprima,t aprecierea ficuti
acdpoerncedocillioiainlteei.ludPlienPdvareiecima, lentaiupmaacirertaeea, adopraraocsxieinmmueanteeivraa3fj0ou0rs^{td00fno0ulodsepiutoit,eaaemaIeipnusi.t[ebIa"n
hotdrtrea de a participa la lupta impotriva insurgen{ilor. Capi-
tularea acestui om, devenit erou, a fost apreciatd de guvernato-
rul general ca o infringere morald a sa gi a adep{ilor sii. In vir-
reprezenta rln mfiafroelopseirtidcoal.cPearostbdlefmoar{ie?raInintrsei urmitoarea: ln ce
tutea acestui fapt, el a ordonat sd fie internat la Peoggstalle, condi{ii putea
fixindu-i chia,r o soidd lunari de I 000 de coroane. Germani: si Au-
$i prizonierii inapoiali dlin Rusia, in cadrul schimbului, ccPumnarsiIDnuodorutifarlmrucnarmsonpnslipuranig-eIdiniUdimntradrraeadsoeentteter'kedra,gtesduiiamstaecnaeietkrgctrucrllimnlinuormeeaiirtprucau.ociai,lpp-nlselorntsircdteiolauprsaieloenet,pr-oe1neceaugorss9eeexarliet1ohmuanillcesaub6ntencoeat{li,esacaiitrlidPstzidoeellreeo'eesripiialktaestcppgupouanucureonrrxsrdoarsueliiboettflsikeiapar-inarkfioansti,iuergierunt.zeitifaalltnunoeooludIdeusfnl.ccerluoitirRue'afvucipadualrueeaolurdraclsfdtlmetptuooitteedrgiznrpshloarsediuedaiu-bauruluzrnioaldanfetifnniiirrusgzieisolsskdaaaeadsretiudrnrcdisl,to2egesnre-e6Gfasaaamcoirsetprenilsoraintencrrde*rtdamridiooicirhovcurpi'onaiaaonetentreedsnttrifauvr.d.zaeitianb.iiitu.nsDtd.cltecuinlueIdado"una-uni.e--r.i
cgoannsdtiatuaianutisutnatapledricoorgl adniniztra-tudninanluamgiitrepluenrcutsdeegtvieddeerper.izPornopiear-i
putea exercita o influen{d nefavorabild qi asupra celor ce se tna-
poiau in pa'trie. In afari de aceasta, trebuiau identificafi pentrti
viitor trdddtorii Ei comploiigtii rdmagi in Rusia. Trebuia deci or-
ganizati un fel de carantini politicd, aga incit elementele loiale
sa fie separate de cele antistatale, iar cu ajutorul interogatorii-
lcir si se ob{ini date doveditoare despre activitatea desfdqurati
de triddtori in timpul prizonieratului. De aceea, pe la mijlocul
Iunii septembrie, in cadrul unei consfituiri {inute la ministerul
rlc rlzboi, s-a hotdrit ca pe lingi sectia a l0-a (pentru proble-
mele prizonierilor) sh se organizeze, impreuni cu serviciul de
cenzurd, eviden{a persoanelor nesigure din punct de vedere po- naeuzs,trao-lcpoitluointedzi,nsp-aatsrutabbriliigt rfzoir,mcauredaraupenluei'rcJoe ripegdime eanrtmpartoi poioiiloq_l
litic:. In af:rri de aceasta, a fost organizat nn punct de control Ei

t76 tT7

rn rinli()r rr;r l)olon('zii. l)ar inainte de aceasta era nevoie de o lpsrontenrinereitzrgiuinii cealoreleargpuicuuennl elepomaorlougpnle{oeurlzmomnaaiteniszecul idfpeiranreiutctPuuoomrniltodeqn{giiielaeicn;tdioretlLanoild.tcuuuInrapilanen{iioaetur.uslRtproeeerEcgloreauratta,unrp'oedoaae--
Centrale cu privire 1a viitorul Poloniei.
rh'r l;rr;r{it' ;r l)utcrilol
Itr,nlrrr :r irrldtura impotrivirea Gerrnaniei, trebuia sI se ia o sin-
1'rrr,r lrol;irirc: Polonia sd fie declaratl stat de sine stdtdto,r, iar
la ei, ca_ gi pind acum, alimente gi alte articole-dd primd necesi-
trrrli{i<'i sii ise promitd o largd autonomie, rdminind o provincie, tate. Polonezii din Galilia, rima;i izolalr de polonia, murmurau.
grolorrcz.ii a .Austriei. A izbucnit o inireagd furtund de indignare
irrrlrrrtriva ,,noii impir'{iri a Poloniei". Deputatul Daginski a ata- In- sfirqit, ucrainenii igi picrcluserd nddejdea cre a se elibera cle
r::rl t:li lurie comandamentul frontului de rdsdrit, vinovat de nece- gssmupreubirun.istctdddaepqfJpoinesidtrueiornamappadorieinlcovcinnaiecanzueialdombrriu.ui ldz{cueuorrnncislieoreietrcreqian;iur{urateogvrtiouital,dttud{piroloionprru}aigaacarfeiateislilcteoacnrraeesp.asthuAbfisreleitrfiesddleee,

sitirtt:lr acestui compromis putred. Comandamentul suprem, care
1ti:r loate acestea de la in[orrnatorii lui secre{i, a depus toate
slor{2irile pentru o coordonare ulterioari intre Austria rEisi Gireitrmfau--
poloneze. Intre timp, rnlgcarea..aceasta de 9ianh pol ilic, incleminatic:i ia prima \iedere,
rrizr a problemei pericolul din s-a dovedit neizbutiti
sese deja lichidat gi nu se mai sim{ea atit de acut necesitatea toatr.r privin{ele.
frrrnrdrii armatei poloneze care, in esenld, continua sd lind de liLlaenoaaauf-usonccresasmdtlzion.amprgoadrupderurisnrulpaeeli{nanisaeduc.iocprccnioiueslordsidintn'crpmr.rzlra,aaabnrrirdl{iti[i_'eect'israpfslcttla';irrtripeliiu-zeratai.tinrotirn{_rtddi.ruircetlriinrrRslererru;ntursrtsaiiccnrclriseuupfucrlirgiiciusiiroeiiponsosriapuuioilto[nondOl"aoiurnj-_i

clorneniul fanteziei. Crearea unui regat polonez de sine stdtd-

lor, in perioada cindt rnai era necesar si se stoarci ln continuare
rrrijloace economice de la populafie, era legati de complica{ii de
nedorit. Dar lucrurile fuseserd deja incepute gi la 5 noiembrie
l9l6 Puterile Centratre dddurd publicitdtii un manifest. Impo-
triva agteptdrilor, potrivit celor stabilite de agentura noastri, rtdideolcruduiM.msDeaitnuruetpaead{leiaccaaeacnenctso,oitrtemamatiae,slipdadeleccneotdrludooonoamueminupeerluranligtte2Knecorraebhp-{gnitniuuaerwnaieolteeppnairnoricvauisrSrtesreeerg-bd.inniea".flurudoiegenzd,_-
prima impresie a fost bun5.
Toiugi, starea aceasta de spirit n-a ddinuit mult. Inspdi-
mintatd de armata polonezd, Antanta califici manilestul drept
o incdlcare a dreptului interna{ional,, Presa sa incepu sd verse rtrctIJerailritnanersgueefia.iarf,dgri_iliaiSfuinet-erugrimarilitbeadcipen.rhoiiout.iaerllgiAurt_iaiiouccnlaiu9ieiteelgu.6qeneiDntgtaauemulpaprreaidoilil.eviridgDepaoauaoncp-llu^iisizdtmeailcerutebig-i,lnsditeeettauiLxlmedruariripem"uclrcueoiunBanciosssolosttlnaranrcutvieseliuipiinisin'dgtitnepeiinar,aUiraagmA"tui4lucac"siirangetpruoeoaur-e---
venin Ei fiere, cdutind si-i convingd pe polonezi)cd toate acestea
se fac numai de dragul de a preroctreustataun.oiSseoidldaa,{ci.oFnitleol-eruZqaiim-oisqkii

in PperidmeruelvrsiknidetlaDbronroavrsdkui n- protest inlldc.drat. $i socialigtii erau

gi

iCanlodeilgoPrnoiaelolliunpileeSi"aikquoitroinsrrki,tii5n,luiclienadrduee-1oseceucpgIaifnivedi,nisdneuusmesirniddurin-eldeine'p,n,esonuiadgesruncmdtaertetodcarrriuie.- pe ascuns ;i iiznbeufcenctiuriairreiazbuonieuilrmriapneevsrpeindiabraecre,Acuasrterot-ruenbEuaiiraicsi.d
t:rrea, a fost suptts unor atacuri puternice. I s-a dat denumirea
:rrunce vina
Reteaua. spir..rrrrr irrlrri :irh.
de trdditor vindut, care pune la mezal singele poporului polo- a.l doer-griinzizbao'IidinctrueaagjuatoAruulsctreoh-urlonrgis-i
sirbilor, impinzise inainte
ncz. Organizalia mililard polonezd chemd pe polonezi sd intre rie. Intr-un registru din anul 1914, al ministe,iului de rdzboi siib,

irr linrlurile ei, insi aminl inarmarea membriior sai pinl la in- Ac:KnBe,uro-soragastspuft.nherlriluilliain,vsrilm.creng-eaagiirlU-iielssItalanttetragrrcar.ab{ahteneRirelgisilaettpomu,glvciSiiriidtsaeneftiararloaeu,aifnlso3mcairlrlcre_bdscnrSiucltliueooolupifsrri;iaolrcrlgs;ln-i,eetuii:vicnrcnrirLiis.uei;r,rpilni,rn:ni;i,rr.'uiclnGCrnrnuphir:r,'loiitrirnrnrirrnrcri'{or<i-iti;rl,licer,ul-,tirS5icrhd3rilm"o,elr'vtizi,lnlctiuan,inapsitnietrsaargiiie'ueigoainnii,as'es5tBaniir_rt:rubrui6ent.l
r tnrrllri ofensivei impotriva Rusiei.
lrr Folonia qi-au ficut aparilia agenti ai Antantei, care {d-
, ,':rrr :rgil;r{ie impotriva formdrii armatei. Ambasada noastrd din
t opr.rrliagir, care contracara spionajul colonelului rus Potofki gi
ril :rlrrSaiulrri militar Beskrovnii, siabili cd din Danemarca se
tllr-.[;ilrrrl o propagandd al clrei {el era sd stirneascl nemul{u-

t'i,\ 179

i r)lrr r, l)r()l(,sot'lll lteis, Gregorin, Ivo, Voinovici gi doctorul Ga- rindurile inrtelectualitdtii gi ale tineretului, idbea de a realiza uni-
vr il;r, r'rrlt' lrrptau in strdinita,te impotriva Austriei, primeau sub-
rr'rrtii lrr;rrlr: substan{iale. De pilda, de la 2g mai pina ia 3 iulie ficarea Ln alara cadrrului Asui sretrcou-unonigsacriiesiin. gAuuretocritidi{ciloelilloecadlien
ll)15, Znpilo a, primit 12000 de dinari. O serie de agenli de-ai din Crajna au fost nevoite

rrollri sr: dovedirfl a fi agenfi dubli; printre acegtla se numara gi Leibach educau tilnoeiarleittSu{liim. aIni csutrriininditiantes,piprirtoirpratgradnddeailiadnetiasutsa-t
f'rrrr;rrnovici, care vlnduse sirbilor cifrul nostru primit de la decit_in
spiritul
triacd a sirbilor inregistra succese ingrijordioaie."In America lo-
l/nlrctul. de spionaj din Panciov ; apoi ,,spionul interna{ional., Ei cuiau aproximativ 700 000 de sirbi, dintre
o atitudin-e du.qmdnoasd Austro-Ungariei. care majoritatea aveau
cscrocul Cujel, care incercase sh divulge ambasadorului sirb la Evidentl faptul acesta
Alcna numele agen{ilor nogtri din Salonic ; in sfirgit, albanezul
llairam l(ur, care jucase mai mult decit tofi rolul de spion dublu. nq-putea fi_suba.preciat. Stdrilc acestea de spirit au dus la inten-
Arn aflat, de asennenea, ce un funclionar de origine'slrb[, sificarea cildtoriiior intreprinse in scop de igita{ie de cdtre doc-
timpul razboiului balcanic o statie de radio care utonmital.tPeoitnotcrienedaikfergitieMleiloarngaMnaizriaa\niio. vInicl.EuErodpiae,p'Mt'cadssnaurvkextiinsdtaeao
condusese in de-a

noastrl, organizatd, la frontiera Bosniei pentru interceptarea de- sd, jrnifice p.artid,ele, unite- doar prin atitudinea lor du$mlnoasd
pegelor_ sirbe, tridase secretul acesta organiza{iei sirbe ,,Na-
rodna Odbrana". dtain{deadefaAlui sdteros-Ulonvegnair,iad.aIttaiiljienrr-lriti':idncreJupqulsrerirndiaspdo-gpiuslcah{iimeibesloavteitnue-

Olganele sirbe de spionaj iEi distruseserd la timp documen- ingreuna considerabil re;iliz;rrc:r -p,l,aMnautirnilao'r,, lor'de cucerire. In-
ministrul Bissolati
tele. Numai la Loznil, nu fusese luati misura acealta de pre- tr-un interviu publicat in ziarul
cautie. Drept rezultat, in primdvara anului 1916, la Bania-Luca
a inceput qn proces grandios fmpotriva a 156 de aatza\i, iar anun{i viitoarea alian{i cu jugoslavii.
inCtaarugoirvnseacatladl,ia.dTlaeDo3adta9ropitbrrodoiuzervinoitcinaai"cilaeuuccrlze,amasrf\tieiuni.liiust$afs-aeaerpfudstuliinngnsui ejSccuriausvrrniacainajijeuulvlstuaooeimrp-udt:elienmauuslbntnpoifiieiratoldntgto0aipclrjuo4,omcclepeidssneptnteiimitta,rpuierdouxea--l
d_renCleui-_Cfnecheiepieare din anul lg16, migcarea in lavoarea indepen-
inceput sd scadd in Boemia, datoritd
pe d" o
parte fhptutui cd conducdtorii migcdri{i fuseserd fdcuti inofensivi,
:tigaif:irl.ogpl_Iuenr oda_Tbliepti.ire.nao_ultlndtuelalprpadgere,tefpSro-oupnduti,ln.adclIuiaenppi daancfufaiut-rdighlimaidaresuiaagaucirleodinarestaedtaredn, eaad-ripgneoiaipditeriincizcatvei.nolealtcatgursaeuluci---
perfii militari au reugit sd descopere intreaga istorie a spiona-
jrrlui_sirb gi legdtura acestuia cu organiza{iile ,.slovenski Jug,,r)
gi ,,Narodna Odbrana". Majoritatea amcauizadfeilosre-amdligacouazmalei ncion-- td{ii iredeniiste, spiritul loialii5{ii-a invins.
au fost gdsifi vinovati. Printre cei El s-a exteriorizat ca
ata.re in iulie, c_u prilejul prinderii de cdtre paza locald a trddi-
damn-a{i- la moarte, pedeapsd comutatd in inchisoare, au fost gase torilor cezare Ba'ttisti gi Fabio Filzi. cind'aresta{ii Ei-au fdcut
preofi gi patru fnvdfitori. ,,intrareg. in orag",-locuitorii Trientului au inundat pur gi simplu
In Dalmafia, unde in general
. slavii erau mai loiali, au api- ;trada. Escorta a fost nevoiti. 14 gr"pune toate sfoi{driie peritru
Tt pe neagteptate agi,tatori, care chemau soldaNii sd dezerteze. a-i.salva.pe trdddtori de lin;aj. Totu$i, paza n-a putut sili^popu-

$i, c(udtat, deseori nu se mai inapoiau dninoacsotnrece, dniu-acmhiareruEgiitsosl-i la{ia sd lnceteze de a-i scuipa pe trrddtbri, mijlob prin car'e ita-
dafii foarte buni. Cu toate lienii igi exprimd de obicei' sentimentele de urd.
descoperim ridicina riului. sforfirile

Din uri fafE de Italia, slovenii iEi indeplineau datoria, lnsi In ceea ce privegte loialitatea italienilor cdzl\i prizonieril la
era limpede c5 ei nu ficeau decit si amine pine la sffrqitul 16z-
boiului sperantele lor intr-o unire cu croafii. Datoriti rezisten- lIraiuneEpcniri,io.l-pacCuous6msanpoajiuitefrtiiomeor{buiairldi.e1auog1tir9op1ate4uf,emaflouamsrlbetdaedls0aegd0iaor0esr0uet-lmli2cne0urnsr0ei,0alap0flaoRdnaoeurmtlpeara,idzcKeoezrsnuatiapemerdaingiiitikn{aii.-,-
{ei Ungariei, se risptndea din ce ln ce mai mult, }ndeosebi tn
ceput sd fie adus la indeplinire incd inainte de intrarea Italiei
t; ,,S/ouens&i lugu - Sudu,l Sloraec. (N,T.) ln rdzboi, insd majoritatea prizonierilor au respiFrs propunerea

cu indignare.

Ir)0

r8l

l)rrrlr rrrr l;rgrir rrrrdc sc aflau 2 500 de italieni, doar unul qi-a lui Wiktor Adler, a invocat drept motiv al crirnei atitudinea
negativisld a contelui Stiirk iafn de. convocarea_ parlamentului.
Lrl r.r,rrrr{lirrrilrl.ttl. Mai tirziu, datoritii creEterii lipsurilor ill
rrr,lrrrrlr, pli;ronicrilor gi pierderii sperantei intr-o inapoiere in moCoareinfzeodrliiunnf'{ieaAiupnsetcriainarte,ref.isanegucate5r{eal,a,rciionatclvep(pxat'ltrltltt'cirdl:tulunlueiiitnstoioiircczimai;lrb-tdlrieieam, opacarraaladtmogpeetnar--t
rlin ')l-r 000 de prizonieri italieni s-au gesit
1r:rlrir', Italia. 4 300 socoti{i tului, incheind cu urarea c:r rizboirrl sd sc ternrine cit mai curind.
,rl,rrri rlt' rr fi trimigi pi'in Arhanghelstrr in Duph doud sdptdmini,
I)intre aceE- la 2l noiembric 1916, bdtrinul im
,Irr;rrrrrrllot';r"rlej:iz0a0rznrri-gr piieleac;atevaolaunftiaicrr-prtediie-osnttu. lIetalrieapnrougEuir-ia1pauatudtreassa-
iorrtlrrcrilon.rlui acestei acliuni, colonelul Bassignano. Aproxi- pdrat Frantz Iosef a murit.

nrrrtiv 2 000 din numdrul total al prizonierilor italieni, care intre (;AI)I'I OI,UI, XXX
titnp alunsese la 40 000 de oameni, au fost adunati
lcvolu{iei ru,ce in lagarele cle 1a Kirsanov,- dar in tirnpul
au
lirrr:rr-;rttlosrei apule,cbeinperirint{eSleibs,esriaI . Prizonierii ajunqi 9i acegtia Pltia'e--
mentinl legdturei din Rusia in lor
cu familiile Impiratul Karl. lntrarea Arrrcricii in rXzboi
irilatc in Austria, flri a-gi da totugi pe fa{a atitudinea ostili. In
;rccst scop, po;ta 1or a incepui sd fie irirnisd la o adresi conspi- Sectia de cenzttrii ir birotlltri t:t'tt{t-ltl rlt'tlrklrrrlalii al Crucii
dseai letrrpigeg.iosncierirsi"o..rCi,unmoi rogii lntilnea tot mai tlt's itt t'tlrespotttlctrlt';riilllr:r{ii cltrc clove-
rinastihvipdoigntatr-ietatelirasnbdurg1;-i ,,Uffizio Centrale <ieau setea de pact. lrr qri-t:sa, tttiztrirtfclr';tt'cstt:;t tttt litttt:au {i
pnnea qtampilele oglindite, deoarece cenzura nu ldsa sii allitrii itrtit:olt: carr: ar

am descoperit tndatd giretlicul. fi servit inamicului drept indiciu al oboselii gi sci<lcrii mora-

Aruncind o privire generali asupra ultimelor luni ale anu- lului nostnt. Aceeagi soartl o aveau gi operele pacili;;tilor care
lucrau in striindtate. Pacifigtii, indeosebi cei din propria noastrd
lui 1916, trebuie recunoscut cI lipsa de alimente a stirnit o se- tabirS, ddunau foarte mult cauzei pdcii, rdspindind inforrnatii
lie de urmiri nefavorabile in ceea ce privegte interesele generale
rrle statului, lnsd contraspionajul, datoritd bunei sale organizdri, ci Puterile Centrale se gisesc in ajunul sccltuirii totale a for-
telor lor gi sint nevoite sd incheie pace cu orile pre{. Bineinfeles
;i-a indeplinit cu succes sarcinile. cd serviciul nostru de contraspionaj urmbrea
isojeurdscpicieticagiariilizccaoaslraeebrdcoera?rcntoeatraiciuoeracssaptziiuoprnrilaoejbr-lderlemuisd1.peiionenraaafjadr5hei ctt atenfie' acti-
Func{ionarii
vitatea acestora.
triidare de stat ln decembrie 1916, spionajul rdspindi in <lispozitivul iua-
cle aceasta, atit
mare ajutor cartea scrisl de cdpitanui doctor Sobering, oii{er rnic manifeste cuprinzind ordinul impdratului Karl adresat ar-
tlin marele stat major, de rnaiorul Iqchko',vsl<i qi cie cEpitanul matei gi flotei. Ordinul se referea ia propunerea de pace a Ar-l-
Nordegg, carte intitulatd ,,serviciul luptei impotriva spionaju- striei, Bulgariei gi Turciei. S-a urmlrii apoi pretutindteni irnpre-
sia pe care ordinul acesta o va produce in {irile inamicc. [.a rugi,
ILri".

'r . .ctivitatea contraspionajulrri era uguratd 9i de taotril c5, baioanele noastre cu manifeste erau ccluesseoolrdi alr{riirirnritoe;tcriufuesnetsue-
di- ziasm. Trebuie spus cd fraternizarea
<lati cu inceputrLl rizbcir,rlrrr, parlamentul uittstriac fusese lichidatd de comandarnentul rus cu ajutorul pcdcpselor corpo-

r.<>lvaI. Activitaiea parlamentiliui ungar, dai.oriti patriotismului rale. Prizonierii, indeosebi cei din uniti{ilt' nrseqti de gardii,
nrzri nurre al deputalilor, nu era atit de primejdio;rsH, cu ioate ci
;i aici se rosteau destule cuvintdri nechibzuite, care ofereau un considerau propunerea de pace drept trn irtrliciLt al slSbiciunii
noastre. Ordinul dat de {ar pe armatl si llot;i, inrtcrceptat de noi
rrurtr.rill bogat pentru propaganda inamicl. cu ajutorul radioului, lndemna ca, clropl t'itsptttrs l:r propltnerea

Aslrsinarea primului ministru, contele Stiink, la 24 octorn- de pace, inamicul sI fie izgonit cle pc tclitoritrl [{usiei. Ordinnl
lrr.ii', rr rlovedit exis,tenta in partidul social-dernocrat a unei aripi retnvia chiar vechile 'ieluri ale riizboiului. de rnult ingropate --
Constantinopolul ;i strimtorile.
r;rrlit:;rlislc, care nu se supunea vechii conduceri a lui Wiktor
Arllt'r', l)t.r-rrt'rstorier gi Schumeier. Asasinul Friedrictr Adler, fiul

l;,., 183

I

L.

lrr ll;rlr;r, l)r'ol)tul(lrc;t noastr5 gi mesajul pregedintelui ame- cT-m.bldoaoatr,ttreraoees,ld^r_1posaag.afttlnnreildgaersgitt-inuenamtl,oasiorljtu.l.faoepnUbcrri]iiiuintzleilmtdorl.nicauiondiiren,i,orsiairienljrouunffernomabsrdfmdierieureuIadaarrredzioe7adz2s,c,b.eeaonbsoimittieaddriaeaAivieiccmznroieitn,tsii;icitaicru;loa;t6cliap"i.irtirino' ca-r,-urnrsbufiom3aI2drlt0r6e,.
r r' .rrr Wil,.orr rru intririt pozi{iile partizanilor pdcii de tipul lui t,ri.v..i..tCinl fgojurmtoarufiillofrranncoeazsitlorer,, jza
( rrulrlli Iru:orporarea celor ndscuti in 1874-1875 a stlrnit gi ea Rominia igi reorgan armata. po_
{, ur;rrr. rrcrnrrlturnire in rindurile popula{iei. Cu toate acestea a
irrvirrr; :rgita{ia partizanllor rdzboiului. efectivul qi,lriGa;
- iitr]gili'i"cfcmrmidspmmbfcicaneaieleetacaena"eedlinnaavltotsbr:ienarmutbpecg"triceurutllrta,.niltiieauireuonliTigvi.diint,lea9aibE^apdeet?vondr'.rilaeirdecai.dze:iIiitdlcbt9lrmlnnuaiai.toriiesaueecdup:elPa2pitieso2eatgarroouiglsrrfi3n.liegriiimnti.niiro3nneireiTgi6nepoeabefc,bidoannrgatirr,nara,emban9nsoeiicetmnmucer1t.rtiiepc,aniereh7gepfoaraslrraodini,anaenmmiscfoeruie)dtnirituemreetibp,r.riaacnii.fimaui-.,iaoandrainnuadnrtdi{sIbre<lcc.ietiaetiitirfanian,r.cioenmr{'agllnmigrbi.te-isitie]raiaga.re,:'tr1cieuraarrtriturvtmitria.sasbnfpniuazigecigfiuii"i.rulrei;c.calan,olrilieiecdaodilot;ottt,n"uar"t;rtouiie.aeci--siigrir.","szirdiitd.cari,bi,ttnrl;u.ciitfentdoC-;toionle'pocr;etu"mto_i,s;aci"rbio.pamm;.aprir.oa.iaia8;t'ra,gnuttpe"itruaeninrniiEalbaulripieitdr;oerne;la..n"otrei';irlio."et;nniiiainmc'aei;arnniger'ir,,'reirtn.irbili's,rro"rt*epi"cpan.u.f"fera",rau"ii,ti's.ifinrrta"..iSrizi'in'islt.u.J"eillr'c"rii',ifrnao."EJfiiiuai'dirtiiduinninr5ue"rg1"iei,e,"irg"i"ii.tni9reeiitboracieniuuanrn*atiia,ra---_z,";--.--l*i
lrr irrteriorul Austro-Ungariei propunerea cle pace a fost in-

lrrrrlrirrlrti,_ bineinleles, cu entuziasm, ducind la mirirea simpa-
trt'i [:rlii de Karl. Potrivit dorin{ei sale, cenzura a fost slebitn.
,4r'lit:olcle politice, adrmisibile din punct de vedere al politicii
r.xtcrnc, erau publicate necenzurate. La 28 decembrie lgf6, la o

;rriunurre a uniunii social-democrate ,,Worwdrts,,, Wiktor Adler a
lrrrtrrt {ine pentru prima datd deschis o cuvintare despre pace.
t't'll5MdeesaPjuulteprrielegeCdeinntteralulei ,Wailfsoosnt,fionltoimsipi icnuatisccuusfoinaldrtedemoualmtierndi-i
rlc stat ai Antantei. In nota de rlspuns a acesteia, dln tZ ianua-
ric l9fol7r,m.sicocopruersilpeunrzizitbooariueluidi eaaulufroilsotr megtegugit lmbricate in-
lr-o
pregediitetui.

rggnigsiqeVeaP-isleercnedcal.ua,iirnndtideeaorpaagrrsoeeucpnpeieerarareanasluasmciacitpofeiimetatramleenbiud.utaAaritsmdudlpeeprsleleatmcaatTdtei,mdgKpcinahuenrtlniemaalaupoBcaradcaodoeleonl n,sa,iintltcsncdea-
ii.ap.{nnii..uyipelsondmrlaleseezaor,tcac,-bmeriamadnee{pleiibnrnuraurtdeJuicgeoal.ao,lai_lpcapsi!rriihoegtgdmanasi.d1nltoidrraTinuizEitodagiica,ttiuiadaonpgmlfdiodlrinu,aieif-cdnengmtadreuiitatotaiooiamldtomrrmiigaertsl.diasnnarpuittteiuaeiriosapiljalupuf-rrdmeieeutcozaslddaredu'utefneopipletsurrpaa.eeiainzmodzDafeidiiieuin.-adgtnDoieieBarrcrianaitaeetetudinzsi{tneiiaufusliinoriadctneeriridp-ninnel'aeaolualacpiltgsaerpeitolliaarleTri_a--i-,
comparabil mai amabilS a locuitorilor Tegchenului. csbs-u:lgs:uuirni"uftue^cidGi^rrt^:cnrfiatsaeeei?Dpirirtssiv.tmieued.'upe!t.tde_aglees1cei1nitcr9nu..lnpit"a1eaini.Diavn7rcfcadjr,.eaaarjtfueeLnmuriiapL{aoaddGfirrucondriteeio,3sniesaeprrtiivmuirunrfn1etie-eznearfuab.ougivntpbmr7ireaitioumnaes.citac,.idrahrrtrueiioeduleroinritsii,elrutreodi,airir;z.;roit'pit,ioarbtiiJc,ntor;aiogeni';i{ornsui;it"tpt;inr"esudies'aia"u;-reuaiiaLiicpinncdam.lreiacicgo-a'ertitaimsaa'irp;ivuimin;i.7,a$t;,,-ppa't"tinuaio;;t.cie;"ntrtocir;var",.;iein"rlvd,;ipinnreu;'iil;nribmtuiiiitCi'ranrili-ide;ialbi"tudl.vriiiasmne"rdt.uoaiurecruisndu.nirAf,uftdipiter"-_u._ea-.i
abrlrraorrcin.uo.clcmSotatarnonlsunndirluamicelmuaarieidr.genrfuuit.uasfluleucfsnoaiecmps{itliaiulonpnlnurudeaitamrmciladsecunooimptnupepiltuaiiiitiorrutarseiitsu,upedslree-oKamaua.gcrp-rtlFeirvnogaiudetparuatnutsli.isl.,mecFadora"tcim-seiiieoc-a'srtcuitreeuimendixz_e--i
ct-'p{ie doar desele mele rapoarte asupra pioblilmelor
tltc spionaj, care-i stlrneau un mare interes. se-rviciulu;

nIr.rriirnl.eri'a:Prrfetqo: firprrIonrtinaaztltouiiairriists'trienit'teelenarraavrlemnmn.aiicnuoeun{ipiutoersursilotindaarttdeueiirnnod{fgiedea.iatsAcpeafellrmavfriicreeoi,uindldufaaigrtdeieelubinssi'ipiJauleo,gsnfpetaorlie"- MEBi"leasrdpnIainscd-nIoatuirmrlfo, cpuse;eehcekinV.aaoupmsroktbieaaar_is.otiarnridm, oEeisrauuelraorgilce.airzrt;uui;,atr"ngi"n;adc'n!vriall;aip-"iorWtr"r.;a-s.sr;u5iheli;rdnr"egp]zt.,o,iFrnair,"sininctoar;nirt,otte.ruplueul

l':,t I Or:

rl, i orrl!,r',1)r,r1:r; :;i ;i lttst riemascati ca spioanA 9i agitatoane asEupiiprnmunotrrcriceeiztvpnhcmilbedi€leIm_ulunsiriicasealc,io.ntnrttSsrruiiaeTiiu-mitalrsxoplepputrKtdpeuouicddranvg_loeEidoiirrd,iaellerPuiEqndhupcate{iseiartearseamdbuc.tsseciuunaatzi-fd.rirpetFcrbrAulrevnrccnarac-rrenparrnnamifnrai{poriar{nnecrli,uoen{ia6munsnptveiluiteritlti'edSdtinpseeicnnxraiitp-eunril.mecacteicejeasnuerrseraae,lmacvddr"ieeamooeerdireppbaaieuooudpinplrneututdagtqnarn"neuiarenfttfirlpeieaap':nllinereiisnnecntlmid-auaaaeritiRtemaeamusatrviiseinvuuuiiaaaen.ltt

1,t rttl,'1,lto:t ;i. rlt't:lrtt-irii riizboiului, Austro-Ungaria a rupt rela-

li, zrrr;r t:1 S.U.A. Bulgaria n-a urmat-€xemplul nostru'
iapt, ambasadorul
{rrtl rlrplorrr;rlir:q american din Sofia a putut

lr,'1,,r rl';r rcos,tui
',prr;rrri, t';r ;i pit.rzi'aiunci, spionajul Antantei. $i Turcia govdia'

t,,rirst:irrlirropol erau destui spioni Si firi ambasadorul ameri-

, ;rrr I'otttyi,'la 17 aprilie, in urrna insisten{elor Germaniei, Tur-
t'r\;r :r rrrpt rclaliile diplomatice cu S. U. A'
Sir6ii care iocuibu in America s-au grlbit, prin intermediul CAPITOLUL XXXI

r<r,'i,;;"l(rprz."rioo.'rtlirrrltrc6utsiiriisljrirroiirrrnnlbudseiiadlroirrclercoairndndeainn-sa'seAe{iBamopamneecairkpilac"er,asor.uscddpuIne-rrEaocNri"iuomolifnred.iaEr.eimcnBitsrierleioiitigdavauneirctriiaKaailuceocesputamrrpisirweriiaincna,rizesb.i"nstirridd.uo.iinlnduu'tarliolrnecdda-e"e spionajul si diversiurrea in clomeniul comer{ulri gi al industriei

rlc sclrrnir s-a bucurat de succes indleosebi in rindurile organelor vmu[lirnruaezecrp.tl.nroiean-etrtu.ieLu.zrcrdleggleioa.,i.cznge.iupngbsaxceo.iinsu-ndietlsumceeigcclenuuadiattntiute,r,etaa,lr,di,encfispsnpotedirrnsraeiptdcnparmoddircgcnaoeaiiasntndridtidaruliudaunc{cieairasitog*rdsernaciramm,cidis:.ipcni-n-japrraLidioo[aluvuitadietdlcsoeculzterrercuu.ifginltaidaroapcelciugdainelgsiuitsddceipt'puoasitcasnmndauct,rpes'tiieplrilreteg1eirutaaiia-vailc-nrpiItteareiaraeaoiauedcsilorv"eaudenueaczsa.nade{.,ituunrteaad__--

t'ivile. im9ipaopsriboivlizsidonsder-ipi rtorqcuPrge- de rdzboi-
SpecialiEtii nogtri, considerind cd. e
nrrm?irul de vase necesare transportului
lor americane, subapreciau in mare mdsurd propor{iile posibile
ir Ie intiririior acestora.
vizitLAaairnmcaetpauatul3lu-aniilifaelbiurunaaridee1p91e7i,rg6ennteuralluIsl ofnraznoc-eSzpNioinvaejlulel
rrostru alll curind cd Nivelle primise sarcina de a-i convinge pe
italieni s5 treacii la apdrare Eloivsitiutrraimhoittiircitiot amreaipmrouilltcetatrtrdrppeenin-
Irran{a, care sd partiiipe 1a I-nsemLengitaattedae aceasta, s-a schimbat radical gi rolul comer{ului.
lrrr primdvard. Iinpotriva acestui lucru erau regele,. Cadorna 9i ce blocada din
lui cregtea pe mdsurd paiiea'An-
tantei se intensilica, pe mdsurd ce rezervele de materiale impor-
ministrul tJissolaii. Mai muit decit atit, ei au cerut ca Antan- tsiiiptrnmnea-aoqccftupl-zeteul.oiplpde.tseroulntielmantofuarcelpdt_onitrrnaniiidntcstziiiltsntnblimmtaoatrrdais-upsuuiolnuiup,til'irstpa.aairte{eLtiAieerntmarudia{psiiuspc[atseurrregtorrtieicrid-iecUaiadgrcfe"tlieigenIadxamrateirinpclilseaioomu,a,nrrtgesc-cLsenrairutilltcr,emeqeuiliruaerrgatil'uiucmsniieruaeii-n,pnpnierr,aa"rcttal.hii.ipmcr',eiesib,ep'clznerrhLd"id.cred.ileia"eroi,ririalpreceao.do,"coenl,eaa---
lrr sir ajnte ltalia, in cazul unei mari ofensive a trupelor austro-
ungare gi germane. Francezii n-au cdzul de acord cu aceasta.
In'tonclirziE s-a ajuns la un cornpromis: italienii trebuiau si-s,i
iuccrcc itrci o datd norocul pe Isonzo. In acest scop, Fran{a 9i
Airslia aveau sd-i inzestreze cu artilerie grea. Datoritd bunei
rrt,iistre informiri n-am dat importan{d numeroaseior comuni-
r'?iri, sosite la sfirgitul lunii febiuarie din Germania, cu privire
l:r mrtrilc transporturi de trupe iialiene ln Franla. Curind, agenfii
noSlli, t::r;i alie surse, ne-au confirmat cd aceste zvonuri false -glcrradgSui _l-ariemtsrpuerocsruetatlonprfreeeixaliosttirre.znitue la rleap'ard[iizfe;,rrernc{iiiecreenatrnaeliczeasldiil.tdalilroerzedruvpeh-
i'r'arr riisJrindite in mod inten{ionat. gi
Irrt:rit t:iirilc francezilor de a primi
intdriri au dovedirt cd ei ra.b.i.lDrungami baunniieP, dueteoarirleocreC, ienntcriauldeaserizabfolaiuuluini condifii incompa-
submarin, ei erau
irn ('l'ilr rlcloc sigtiri der succesui viitoarelor opera{ii. De d"ceea'

lH{i 187

rtl,r,vi/rr)n;rti (lc loatd lumea. Firegte, duEmanii erau foarte cu- asemenea, se stabilise ci spionajul ind,ustrial al inamicului a-
I'io:,;i :;;r r;ltc t:alc cra sl.area industriei noastre, pentru ca, in felul
corda o aten{ie deosebiti mai aled producfiei de cauciuc sintetic.

irr:cr,l;r, r;li-;i dea seama cit timp vom mai putea rezista. Totodati tipllneuarcgteieeisctpaIamlnuarsttutetiiesrlrvtdergiimsnagsudleaedl inmgncbeoiaurisanantsilrefmteuausdda'frteiateetccr{rrgdiacitaaabdslnieae-silazoisidranrtutefd,fpi,muusdprseanucttrireiztvicuaaiibctteiidapuroe.ldd"udrrealduetzdapesbegllonpoesriienopr.afnieioaCsidnnjpuaeaienidmtctoa"etiuaclirvnumtreee.lu,az.driuceiAnal-i-
ri c:irrtrrn sii descopere cdile secrete, folosite de comerful nostru,
lrurtrrr rr primi din {drile neutre o cantitate rninimi dte articole
tf :ioxtrrrc;rrrstzrilefac'nde,cuezsadree. Descoperind cdile acestea, Antanta inten-

lntreaga sa influen{d pentru a le lichida Ei
idmepsocotrpiuvlauPrmutierirtilo- r
pcrrtrrr a se apropia astfel fnfringerea prin seri.aerxdisztbeo,i,inldeegoistuerbiilepreicnontdomriliecenceuutsretrdgiin, iptaeteaacecaostndtincuaaleu, totuqi
cpuizare. Centrale acfiona se pu_
Se inlelege ci
spionajul industrial qi comercial, in timp ce noi ne mul|umearn
teau obfine multe date prelioase.
rloar sd descoperim noutdfile tehnice dlin domeniul industriei de
r::rzboi a inamicului. exemplu poate fi dat urmitorul fpa-patr.ispsreeisgldesre,ggtee,fuinl ',c,saelri--
Serviciul nostru de contraspionaj abia reugea sd faci fafil vi.ci.u9hrqi
de spionaj interior", aflase cd la
cclorlalte misiuni, fdrd sd acorde prea mare atenfie spionajului lnnlaauebt-ue-oti-rrpdeauq.tto.erDreaiempi rdleapezrpeerentirsitnsapodnuaetnnasdaliei uardecnueecaai isimtaaaaccntreiivusiftitanremetieaep-duaeteusascpmteritoiednnc{aeiecja,.i-nuTanga;tutruei$puditnaindetiErreiei cnttcdiocor-i-i
comercial gi industrial. Din obiqnuintd, serviciul de contraspio-
n.rj considera cd pentru a pdzi secretul produc{iei de rdzboi erarr
suficiente mdsurile luate in timp de pace. Cit despre industria de

razboi, care'se diezvoltase pe scard 1arg5, nici n-o putea cuprinde. rul-firmei a putut fi convins si-l cheme pe reprezentantul acesta
privire, chifurire, la diverse livrnri.
Situa{ia mai era agravatd qi de credulitatea cercurilor comerciale la Viena pentru tratative cu
si industriale. La inceputul rdzboiului, seclia dle Export a Ca-
merei de Comer{ din Viena publicase in ,,Gazeta Vienezi" adre- Preisler a asistat la tratativele acestei in calitate de secretar,
sele tuturor mijlocitorilor demni de incredere din {drile neutre. stind modest intr-un colf. Discu{iile au fost duse dupd
un plan
<rina.inte stabilit, furnizind. un bogjrt qi prelios materiai
Datoritd acestui fapt, agenfii spionajului economic cdpitaseri po- cu privire
la starea industriei de aviaf ie a Frairlei.
sibilitatea si transmitd, prin acegti mijlocitori, informalii desti- si-vi.rgoeadlsac'tdi
nate conducitorilor lor din statele inamice. Indicind, in co- cu spionajul economic, inamicii nogtri au incercat si
srepsioponnadjueln{ianalomriccuulu{ii,rciloemneeructiraen,tidi actoenctraibreuipauut,eafdu rfii folosite de acte d'e diversiune. Astfel de acte au fost intre-
gi
si-Ei dea prinse pe scari largd de Franfa impotriva Germaniei. Cu condu-
cBFeroaruenca{aebai.ec-itLlelealodar ocdmteiuicdniielviaaetrsalaicuenHaeassgtaea,o-pucanurdptieacipdmeaisunfiisqctueurraurloivdnaedcrtiigziietbanetoerai lsuail-l
seama,,'la activitatea de, spionaj" Biroul Tehnic al h-li Iulius
Viena publica.se o listi de aprecieri -proudltuecreioarucmona--
Owerholf din
p-enitnru care figurau, rnai ales, uzinele ce
fiscati apdrare, inclusiv uzinele noi, construite in timpul milard qi atagatul rus, colonelui Mayer, apoi cipitanul easpaille,
teriale Rcoonttseilridear mla9ai mCboapseandhaagdain, inBefrrnuan,teqicourgiiannsizleayti.aLeanigmlesztderddearlna

rizboiului, de a cdror existen{d inamicul nu trebuia sd gtie. Lista se afla o organizatie diversionisti, care se asiundea sub masca
anarhismului gi a antimilitarismului.
aceasta a fost trimisi in Elvefia, tari plind de spioni din am-
bele tabere.

Existenta unor elemente neloiale ln intreprinderi ugura in Datoriti condifiilor create de dificultrfile in aprovizionare,
mod considerabil activitatea cle spionaj a inamicului. Pentru a
evita cenzura, ei foloseau legiturile secrete cu {drile neutre. De osr-gaadneizsac,hreisaupnrocdimucpfieviapstrpinendtreutearciotilrvaitraetaeamdaegdirnivielorsriuqnie :
iapt, spionajul acesta scdpase vigilen{ei noastre. De' urmeie lui a dez-
au dat doar organele noastre de contraspionaj din Elvelia. Se con-
prin incendierea uzinelor gi depozitelor, prin aruncarea
ohservase interesul deosebit manifestat de inarnic fafi de diferi- 'ductelor, deteriorarea stafiilor de cale feratn qi a'locomotivelor,

fn aer gi

tcle surogate puse l'n circulatie ln statele Puterilor Centrale. De

I i.'!, t89

l,r{ ( ililr ,,r l)r rlt tiil-l)ill(lirca ol)izootiilor 1). pe scurt, existau o su- dovadd de o energie deosebiti gi ele au fost lichidate curind de
rr.rlr.rr(,rlr.,rlrit,r:tiv<) l)entru activitatea de diversiune, insd con-
ofensiva noastrS.
rlrlr;r lrrrlrrrrirrtu'ii a succcsului a fost iniotdeauna informarea pre-
r r',;r ;r,il1)r;r lor. I)e aceea, vigilenta fa{d de spioni constituie un In vara anului l9l8, la Qagusa a fost arestat un om lansat
Irrnr rrrtjlot: tle apdrarre impotriva actelor de diversiune. de pe un avion italian. Potrivit depozitiiior acestuia, Italia in-

l)rirr iritcrnarea gi izolarea tuturor persoanelor suspecte, noi tentiona sd impinzeascd Austria cu spioni gi agenti diversionigti,
;rrr r.(.nsil sa evit:irn actele de diversiune, chiar din primele zile
.rlc lirzlroiului. T'ot mdsurilor acestea le datordm, dupe pdrerea folosind transportul aerian. Pericolul acesta nu putera fi subapre-
ciat, {inind seama de atitudinea ostilS a populaliei slave" Arn in-
rrrr';r, si iirptul cd inamicii nogtri n-au reugit sd realizeze nici tocmit un avertisment gcncral, L-are a fost transmis organelor
rrrr rrct de cliversiurie de mare amploare in tot cursul rizboiuiui, civile. Intr-adevdr, in reginnea \rene{iei, ocupatd de noi, unde gi
r ti t<rrrtI organizarea minutioasi a acestora. Dati fiind vigilen{a aga italienii ldsaseri un marc numdr de agenli in timpul retra-
;ist:rr{itl a serviciului de contraspionaj, trimi,tere:r in Austria a
gerii, au fost descoperiti in repetate rinduri spioni lansa{i din
;rgcn{iior pentru activitate diversionistd era o problemd difi- avioane. Totugi italienii n-au reugit si inunde Austria cu spioni.
cili. Prizonierii de rdzboi, folositi peste tot ca mind de lucru,
In concluzie, se poate spune ci serviciul de contraspionaj a
1rt:buiau mai ?ntii sd primeascd din patria lor mijioacele nece- fdcut fa{d pe deplin importantei sale misiuni - lr,rpia impotriva

srrrer pentru sbvirqirea actelor de diversiune. Dar organele actelor de diversiune.

rruirstre de cenzurd vegheau cu atentie asupra ti-ansportului de CAPITOLUL XXXII
scrisori gi pachete. Ele controlau chiar gi conlinutul salarnuriior,
al prdjiturilor, brinzeturilor, pentru a vedea dacd n-au fost as- Extinderea continud a serviciului de spionaj gi contraspionaj
(:urse acolo cu{ite, explozivi, fiole cu lichide otrdvitoare etc.
Si sec{ia de cenzurd a biroului central al Crucii Rogii descoperea Activitatea de spionaj continua si se dezvolte ldrd incetare,
r:u regularitate in coresponden{d tot ceea ce era strecurat ca in- cu toate cI unii dintrre colaboratorii noului comandlament su-
dica{ie secretd cu privire 1a sdvirEirea de acte de diversiune. prem au incercat sd aducd inova{ii in organizarea verificatd
pind acum in practici, a serviciului de spionaj. Dar aceste ino-
Comandamentul suprem, ministerul de rizboi gi ministe-
rratii nu erau intotdeauna dintre cele mai reugite. Aga, de pild5,
rrrl afacerilor interne publicard o decizie cu privire 1a preintimpi-
inci de la iricepu,tul anului 1917, problemele organizirii legiunii
narea actelor de diversiune. Pe ziduri au fost afiqate apeluri poloneze au fost trecute din sarcina biroului de spionaj in sar-

care chemau intreaga populafie sd comunice orice indicii privi- cina biroului opera{ii. De altfel, dupd trista experien{d ficutd cu
aceste legiuni, colonelul Granilowitsch nu putea decit sd salute
tctoleiatirafeicitela-dpepredoigvtdreitvrisrietiuacniedroeerraaatuemndteialfitetear.irteiPi etgdriiebppusenerasleolialalnuseiplemreicl-iitvairled, apitnreovvipnoucubaitlnie-
mdsura aceasta.
etectul cuvenit. Dacd lipseau circumstan{ele atenuante, pedeapsa Crearea, pe lingd biroul de spionaj, a ,,centrului de spionaj

era condamnarea la moarie prin spinzurdtoale. interior", amintit mai sus, corespundea unei necesitd!i care se
Am resimfit activitatea diversionistd doar in spatele frontu- resim{ea de mult tlrrp. In sarcina acestui centru a iost dati lolosiil
rea tuturor legdiurilor econornice Ei giiin{iiice drntrc Austro-Unga-
Irri nostru impotriva Rusiei. Colonelul rus Terehov organizase ria Ei striinitate, precum gi folosirea materizilelor clin pres5, nepu-
l;r Minsk, ftiga, I(iev, Smolensk gi in alte orage gcoli speciale de lrlicate de teama confiscirii zilarelor. De;lsemenea, centrul acesta
tlistrr-rgere. Dar agen{ii lui n-ati avut succes. Cei mai mulfi, prin- a fost insdrcinat gi cu lupta impotriva spiona.jului economic dus
de inamic. Incetul cu incetul, el a organizalore\ea de olileri in-
Ilt' crrrc ;i deta;arnentutr locotenentului Isakov, au iost captura{i sircina{i cu spionajul interior in punctcle de dislocare a statelor
;i cxr:r:rllafi. Centrele diversioniste mseqti din Rominia n-au dat majore; din partea cirora primeau un ajutor considerabil.

t7 li1ti,:rxtli,i - rilspindirea de epidemii printre animale (N.R.) 191

I ( ){}

r.llr,r'r,,rlrlirlrfrlt:.'',rr,l\r.,i',.cllrrrr<,vl.''lr;r;lrrr;rrtrri;rrlrcrc.{cr;ilaruar^l.:i{.d,b;t,.rserr;eprvr,olri,orcorrricifr,uine{ltaeauerliof-ocdcr usaedtncestieinptrrdtiecorfpeoinietdaadrujraeessjaai-paridrntieiinlneftarieseireuntcinlsaegeirrfeitiic.eaa.bI.nt.dri"mifsveeaubrrldtus,aiitdriiafaeie-i privinfa activitdtii qi competentei lor. S-au prezentat tofi ata-
:gatii, cu excep{ia ataqatului militar la Madrid care nu avusese
nici o posibilitate de deplasare. La consfdtuire au participat, de
naasveamleen, epar,egciumvonqiRoiessbeericek,deEerfeufledreirne{citiaeii
l)rrlrii t.ocerea unuiitimp destul de indelungat, ministerui afa- de spionaj a for{elor

comandamentului su-
pgliet mcagi!aaci ornnsinfdisttueirreualuiacdeeasrhtazbsodi.sDeattroasrietdzeaocelsintuiei fagp-et,nes-raaliredue-
I''ri1l'irlrttrLrrr''rrlr'..rs1itslpk)rrtlr;r;rrrrrcri,rgi.is.ntrs)xlrer;intittrir:rcar!clm:,:rtcirne'u.{iidjid,leeuiti,,pad"3p.riri.ceneraiicionrjumularmmnasass.caigii.elrrgiaarftcdiiiscreecstiuld-oaiasslnp9tedcedrrrllum:idu7vcazaie,cinatciilttocueiecn,ipldccbitalnaueeircvocensaoouetpatgclngrteieodtarsilpeinenaaprisgzntipsroeaaeiprinotcuaddnuturgaetae.ansjdngfAqrediq,ci',ahorcudzliaeimiiazrrnienebttecraoau_-.oi- acfiune, pentru o perioadd de timp indelungatd
.tgoaantiziAaicnomimradaiinbddineoeacaaocteerdsnt{ciseuedprvreiocopisuuenbienitrdeBaraalmdcaiaoniaoisrguciuluilmtidpVrioiie,trgaivlmadelftoaalsisetei.doIirnn-
acest scop a fost creatd o organiza\ie unic5, denumiti
ruricc indreptati impotriva forfeior. noastre armite.' Vest". Sta,t,iile de radiogoniometrie, folosite ptni atunci ,,Austro-
ipilnt0rri-izidaroir,Isnlexcai.peuuer{Fiirfiialoieenfsdnutdladiidnn.eaatsrruteaiatcanleaesicatiee,isotdcdaaapitsuatlidatrnuaacatineti{itiieeecdr,iaenopgd.a-oaitsdtrnreceiioavufriltarptiarrotariinr{eidiinminiunuiutjilrlosteuoaiianccaetitetreorDpibderuiairgnvsntcuoeutaleginitldeeea doar ex-
:perimental, au cdpdtat o organizare bine definiti, ele trebuind
sd verifice prin-reperaje zilnice locul de dislocare a stafiilor ita-
liene de radio. Pe frontul de sud-vest, pe lingd cele citdva stafii
izolate, au fost create urmdtoarele grupuri de cite patru stafii
'fiecare :

rrnde prizonierii erau {inu{i in carantina sanitari de 5 zile. Misu- toarea)(P.,Pineonckkaiola, OBboezrebno"ze-n, alcrituiti din patru grupe asemdnd-
Kreilberg).
nile acestea au dat rezultaite atit de bune, incit dupi aceea au Toblach,
io:;t aplicate pretutindeni.
b) ,,Penkala AWdielllascbher"g-" alcituitd din opt stalii izolate"
nr.realjuaQl lG_upmraaancrieelo_luwaiictcsocanhdrtuiaes rtpigmriempneidtreac_old,moliaaanindniac9euipjnuuemtui ;lbitaaritngeuizbluii.rioDlugallZtdoe,iisctbpi liooa---
. c) ,,Penkala - alcdtuitd din doud grupe (Adels-

berg, Bouillet).

scfl;eepirrsioio,tnunMiiaa!dfrj-aeaapdmsitr,mpeepicaourfrnioaeaapljmuuc.iusElsois,7tsa0pittrdponmervueiamozzjfooiiintfrreit.duriiBi,.nniitrnnro-oouaulcleieunermaafuicinnnleiccagjfuideasrflateati l cignduesifre3eam0cl 'ndlaiiecetaeitsoetdfuaie-i Generalul Borojewitsch ordond ca ,,Penkala" lui sd fie deo-
sebit de bine asiguratd, deoarece italienii dispuneau pe frontul
Isonzo de un mare numlr edreaustsattaiilidi ederaosdeiobit-decpeul fpeurnfiincea.OFi-e-

dintre care aproximativ 30
cirei grupe sau fiecdrei sta{ii izolate i-a fost repartizatd o anu-
mitd zond de ascultare, in aga fel incit fiecare statie inamicd sh
1tsi.mrpimeonneatruj.i.tleIclneomaaaccentisdvtaitsndet{nui-ilsu,.ni aesmoubpsrgeedmrsv,aitcteua,rned,salparrdiBjii0nrzmesu,abai s1ts9ae1n7rli,vaailcdEiureiluassiietnud-e- fie urmdritd de doud-trei stafii. Descifrarea o
'frontului de fdcea ,,Penkala"
sud-vest ; cioar dacd se schimbau
indicativele sau
cifrul depegele erau trimise la Baden. In afard dte radiograme
tnror ofi{erilor din serviciul de spionaj un ordin corespunzitor. italiene gi strbeqti, cifrate cu cele mai simple cifruri, stafiile de
Foloseam o veche metodl, verificitd, aceea de a intiri acti-
v'itatea cCoomnvuoncia, mpridnesceoonrtiaocftiu{lepiiei rtsnosndarlcicnuafoi rjguanaecletivdietastepiaondaej radio din Albania recep{ionau qi radriograme franceze. Din cele
trei cifruri franceze, nemfii descoperiserd dou5, iar noi unul.
de jos. Strdduindu-md si
ob{in o eviden{d precisi Ei cit mai ugor:
scpeinoznuarjii.peInfraofnatr,dredpereaczeeanstatan,filiac1o2mgain1d3amseepntteumlubirEiei conducdtorii .de lnteles a celor mai importante date cu privire la armate{e gi

ganizat o lgl7 am or- statele strdine, mi-a venit ideea sd folosesc e,tperien{a birourilor
rhs.rv:rtc consfltuire cu ataga{ii militari, deoarecg dupl cele
"de documentare ale marilor ziare. Redac{iile mi-au venit cu
de mine personal, existau pdreri cu totul diferite in dragd inimd in ajutor, insd sistemele lor nu erau intotdeauna

I 1)2 {5 193

lrlrlillor'l,osrkc;'rrr'r'rttri.mc peldeeemrauul.tbi uannei numai- pentru cei ce le elaborau qi oacguepnafii.dDdreerpu,gt im, iondtoecl mpuittefoaasrteer,vbi inmeanduealulol cporteivneinntd-coPloonloenluial

la rind.-
pfrillioroclirtf.:il{aniAacmgpieioilnnilt{ia{iaiierndii.eudDlipnlagorv,lilif5neie,incdapiauaottcrefegiaiganutnidaifziannsp-uaermiumuinrpiu{uicltuiuinnrtssfsuadefceirceviaeifcg"niautetdndn'etnuiemaolge-aeesinnittcfiiuiu-,
Zdenko l{oirichter. Deznodimirrtul rdzboiului a zildrarnicit aceste
planuri.

;rprobarea biroului de spionaj ai marelui cartier general. Pe la.iumdtatea anului lgl7, organele de spionaj de ios au
fost intdrite prin numirea l:r liecare batatrion a-unui'o[i{er spc-
cial pentru conducerea cercetdrii Ei observirii. Cind unitdfile
sp.ronUanjeslei organe influente'insistau ca, pe fron"t, serviciul de erau inlocuite, ci{iva subofi{eri qi solda{i observatori rimineau
in vechiul sector, pentru a fanriliariza unitd{ile nou sosite cu con-
lie complet separat de serviciul de contraspionaj.
cererea aceasta izvora din neinlelegerea totali a activitiiii d;
spionaj.. Dupd pirerea mea, singuiul pericol consta doar ln difiile de observare. In plus, la sfirEitul anului, au rnai fost create
grupe de observare infanterislicii: cite patru grupe la fiecare di-
pmsIapliepniontiutn,elau.jrclmnpi_,edcurepanaledamornruiu,lc_lousaregslrtavdrniioccitziileueaflafeied. ciePauecnnoaitcncretuersatadsep'epdiousonnpuaeioij nfcturaaenjp,ccded{taieiassccededrstvfrtiuieeciioulfnerlgdndaeoe.-- vizie de infanterie, cite trei grupc la diviziile de cavalerie Ei
cite o grupl la corpurile
de arnrati. Grupele acestea erau lnzes-
trate cu lunete de obsen,ar-e;i teleioane, avind sarcina si ob-
serve cimpul de. tupi.a, independcnt. de observarea artileristici,
ne speciale, diferirte. gi sd comunice imedi:rt conduccrii ierarhice schimbdrile impor-

oirtanerajuicvrnlenaaseSgenne.isurRieesmculilaemasrrierfdeceueiias,flricioas,onctnadtunec{neerieoivolnlaoogglsirraeac0rddred;eeiaednnoaipfessepiceicrzleibuutoseilsttnia,tdialreipmeeurrioblmuaopin.raar?gnceaeoundnmrdeviaziortbrrpbfaoeoinriaisflgorilotiarenatottceumrtliiel,vafiiodtrmaeenpioiecdoaaee-- tante observate. In acest scop grupele erau ajutate de semnali-
z,atori, dte mici sta{ii de radio, de stalia de telegraf prin pdmint,
prdoDzraubmtooib,riestdieprtvouigctuituarlloi,drdeaescapeliseotonrgraijtmocddripsEdutiraid,seeincoii-pnarimedapejlmolaearg-eiulullatrimi.c^aurleuinaicni
de
de
nu se putuse visa la inceputul rizboiului. O imagine completi
In aprilie_1918, numai pe frontul impotriva Italiei au lucrat ne-o oferi schema de organizare a serviciului de spionaf din
ca translatori220 de ofiteri 9i I 000 de sorhali. Au fost organizate
tccr.uadrnspsuelrrais.tsoopareincedilaienleapcdeeerssttoreaaannetsrleacbotoureriaisupmuisnlizitdaftnoieagraei b.s-ssaoeuluictno{ieingrsuetg"itreueitddgJinrluappeusnindceet primdvara anului l91B (pag. 197).
Intre timp, personalul biroului de spionaj al marelui cartier
de ved.ere cpuolpitir.icle, j.udel oianrdeecep,lininirici auznocronmtriasriu, rpiiudteeflircraated.ucIne hulte
preiudicii general ajunsese la 50 de colaboratori I direclia de spionaj a
selec- Imdroneaciluripteiaa,lurgiinia-pssotaea1rtrv0tmeicoalifuuijfcloerrdraib.auMvs2ep-0aaiomd1n0eao0jpo, dufbisefderccrbuio,alhaifaiobi rtocdrulraairtfeoeErmcti.eoeanIinlldaei.np-dAfleeublsotira,ra'ldaninesslaaevtacoinfrriaa-i
tl{farieitouual,ntadidenreeecztaaeoeshartctr5maua,tlntndaIasareelaa.rltaunogursiil,lutoaicr{oli9namulzudn,se-idcaalounsidcssuuiuvl-tlbaeirorgefoii{rtegadariencticozrinaat vnrgioesrarelabgiiseroiellrioriivrzdioceteliaunletlaeufof.iionAnnicosaset---,.
anului l9l8 am fdcut o singurd excep{ie pentru sec{ia de paga-
Cu toate acestea am considerat necesar ca presJtirea si evi- poarte, angajind in serviciu o colaboratoare calificatd, serioasd,

lnzestrati cu o deosebiti capacitate de muncd.

i a ?nceputll lunii aprilie a anului lgl7, impvaratul l(arl gi-a
exprimat dorinta de a elibera to{i interna{ii origlnari din regatul
dlen{a transiatorilor sd fie reunite intr-un singur cintru. Din or- Poloniei gi tofi supugii austrieci. Firegte cd toate acestea au fost
Viena o Ecoalb traduse ln viatd. Noi lnsd eram convingi cu tofii cd nu ne putem
rlinul meu, ln luna mai lgl8 a fost organizati la
Ddaigaotaresp-Npetad_. zo_Euliflriianaa{.aardveeeicmcaui pnngioeliacgaettgu'sianlaurldIi esdKnliaunfircelprdrapenuptgiaeniadisnaubptbhecseestiscaut-poccrraaitppv.meegrsahoieagrenraaebipioiiiiclmifipeeaji--.
ncrm:rilcnlS de translatori militari.
l..rrrinPaernetaruriaizb!ro$uiur_luai,acatmilviptaroteieactdaet spionaj prin agen{i gi dup6
si se ediieze minuale'despre
tlif<'rilcle reg{uni ale {drilor limitrofe - un fel de ghiduri peniru

I 1)4

,,';r ,r r r(..{ pnclsilrin,instl,:lifrnicluultti tn urma notei-raport, cu un confinut
.rlr,'rrr
rlt' de ministrul aiacerilor externe la l2
,ill..rrrrr,;rrrltrrtl,r:'po';r'l.;;rrilrrlrl-.)rrr'csl;rll,klyutlr.;reilrrpruyrll1irrlldii,ialr)iocef1:,urcB7il.ufic.ouirmnoNznctrenurrodetnrtetretgaeiagbnu-rtmuelsia,ipecptiaolodiarcsnreretfu{ulian,fatiteuuip.lartdra,IlcieanslioevielejsoofuudlncdlsEtiibtnoesismicdrceaeubiuranirrarteioouapasmsolgtcilrtogrdtuueebiltip4szniirlid,ovEco,imctoiadisnAnastetidttnieritcevtrfca.uiuleoniscsntedicerdes.zruiiveem.pcidreDrapnittmnoaaiin---r-,
r-l

l{rI'ri.tn;ror;utirg,srlerdaFLp-frripraiiImnfctizcuuulcuIoetiersimerdefianur.ipesofd,lutarzpudaudsB]rueirlieistBidadu-neicuuasrpeesraq-oamtbi,ehgidncinestprioteocrudemnuailtmedveialderdeeiecnamamuirsmebiaedas.ipaTaddorae-- N{
drroucsutIrnnor-eucnnotegnlacerludcz,aiple'er,eisc-eauumaffloagssi ;tceprif5rreuizniennsoteasrtvteriuemtadini-picslootenmrtuealltuuicii,Caazfdaeicrcnedirnitl.oocrmeax-i \!
clrcr,reincreoe,mxcitiain{riiiiepasvitsudtsrruedsisreieirdscepocnortesintiubuluiuli.ita-pcteeifarliunrdgieldora,ordtgibeasinceifiorleato-mgcroialrietfaisirpdeoonvadesdeurnpinfrada sn

*;t t* ,i
++
t\ \t{s h* 't\
P;S
a\ \)Q;i' € 'b.A ,-R

ambasadei noastre incd din toamna anului 1914. Astfei nu e de trn**pl 1 s-
stri-
1i nndi1tad1{eii. cI nota-raport din 12 aprilie a devenit cunoscuti \/9i\ ;i/:'o,!Jk!t JorlJ lrQ
tqttuoieatbyntsy
\

Convocarea parlamentului austriac la 30 mai lgl7 (\ O)>4Err*qo/**/ s,i
s-a \ Q,tue.tfndotr 1nn,t,tsg
crglindit in activitatea birouluri de spionaj sub lorma unei aflu- I\ I
e)
i\ Q 7*w /?':ada at a4t{sJ 9J
serlulrneri{lleued.ioe^nddaecedo{paiinonuttdnttreaaacr{slviuelpeoiarnoasn{uiicnai ujcpfzdiaeropeunndatartdaupeatrvroemgeblinrableeiret.umermtaiearduiteeenlataogmfdprioeuaenpirpaiudfeiieriirf.i,mircemiirseriesa.idunIinencacilteeroesa.asterenerveoiatcaicimrrc-treii---- .b
,s
.\b\
@ rlrrtlsuo rp rrlrrtnqg
tri
t?ucfedntd 3
U' nrltFd..in.epd
*
tarea.dintr.e. planurile organizirii de statb independente gi inten- alppcJeJd!
tiile de a dirima monarhia displruse.
ssi^nfi-irsgsloMiftivuraa;lsictls,uilaonprryieikarasspph-eroaicltidtgeivrrieaitbleciatrnecsuardreluepiairlei1iuc9enu1un7in,iecisRotpaunutsfetiecareir,nnhu{ibacnsedrdoeaivnsramecl('adiineetdevseccpaheeischneedeshe.einrLlodta,,r Q a*,tttsqonv"pny ds
O !!e/ailar-Wi!/0

'Qwlaafr*t atutrttall

lrnsind totodati chemarea de inrolare in armata cehoslovaci.
I)intre cei 332 de
delega{i la congres, mai mult de o treime erau
prizonicri eliberati din lagdre. cehii din Austria continuau sr men-

rlilnt iIiain(-i-etarvinigri-laegedxteurrci ictaut strrinitatea. I,n felul acesta, conferinfa
influen{a Ei asupra stdrii lor de spirii.

I l){; 197