Bughici, Dumitru - Repere arhitectonice in creatia romaneasca contemporana

ffiffi ffiMwMwwffimw

6@

ffiffiffi

&'w

WffiffiffiffiffiffiffiffiSffiffi

ffi@swfutrsffifiptrptrffiffiffiffi

DUI"IITRU tsUGHtCI

R"pere
arhitectonice

in creatia

muzLCalS

romanvneasca
contemporanS"

EDITURA I!{UZICALA
Bucureqti, 7982

CUPRINS

('r,'. i.r: jr.t:'o..rrlt,..'

CAP]TOLl,IL ]. GE()R(;I.] ENI'SCU l0

1.'Irirsiituri spcciii.e ale forlr)ei in sonittele lui (leorge Encsclr ))
2- Sor-iatl ar lI-a pel-Itru pian si vioard
3. Sonaia a lltr-a pcntru pian si vioari 34
4. Soiiat..t I pentru pian 43
5. Sonata a trIl-a pentnr 1:ian 58
6. .Soirll;r a li-a petitr:u violoncel $i pian '70
7. $apte cintece pe vcrsrii'i cje Cl6ment Malo1., op. 15
87

r.APrX'OI-LIL lr. ALTI COllFOZll'ORr 1()5

1. (icrrr-rl rle sonati in ct'ca{i:r lui Mihail Jora 106

2. Or:r'r,criul Ce'latert-i pe stincii de Dimitlie Cuclin l12

lj. 'i i-:ilor Cioricil 111

4- Sorata Dexiru llirut qi pian de Sigisrr-runc'l 'focluii-r 11,

5. So:ratl ir II-a pentru vioard gi pian de Alfrccl trIenrle'lsol-rr l14

6. Sorrata pentm violoucel solo cie .Anatoi Vie)u ll8

7. i'r'ciu<iiul simfonic cic lon Durnitrescu 131

8. Ciclul cle lieclui'i ,,tr'lirc:iri negrc't cle Pascal lSenioiu 133

9. Concertul pentrll vioai'a si olchesti'5 de \,Vilhelm Geot'gBerger 148
10. liiinfonja rr lltr-a c]e \\,'ilhelm Gcorg Bclger
152

11. I);rrtil ulari1iiti nlt fonnelor tnrizilalc 162

- ,Silrl'orliir a IXI-a <le. Pascal llcnioirr 165
- ,Si:nfoliia it X-a rle \\rill-relm Georg Bergt'r
- StS'aoim1;rafl'i1onnIipcaeranEtrIuuI-r:orrrpio:ct:leitllitrN' siTcoolltoela,oe.d.EoBcr.heoClosr-ii,ng, ocrlejrSr l.efan Njr:ulgscu 16,8
- LItrc-l'roeillir..trcl<crltiuuCipipeccenrngtnterruDoplr:ic:athgneasstirroi rcclheecsotraarcclele D,n (-'oilsi:rnrirrr:sr.r-r
- si r:r--t-r.l.et rlc suillr, lj\
- l j2
- ll5

rBl
lb4

- In vis pdeensftarucecrnlatriimneptu, rviiloelosnucperal p9uisec.laTvreeciin piese sincro-
,{\ (+pian) de
uizabe

Aurel Stroe

(rz. )ruesterut Manole - Baladd pentru cor a cappella de
(Jrerlens

13. Aripile cresc din pdmint ,p-enOtrpuerpdartarduiosfoonlii5cdti de Liviu Ionescu
14. Miniaturi concertante 9i orchestrd cle
.\ u.eI Pco.r

CUVrI'{T INTRODUCTIV

mserirzPieirceadzlaeencstrotztn.LLtdetitmic;tpi'aorreGann-dalirzRoemeaApleneere;fresacnrdohm-iteecnitnoumnludicinetctnoincmhpecoarnzeidsa.tliicao
rom6l3esc, marea majoritatea fiind ptLblicate i,n decttsul,
cntil{)r in Re-*ista l\{uzica.

rtfsrrc,-teonDl,zi;icq:,mi;ir.n,tiizainpgtzltipittnocudr'ttniLtrlpiiirdrzho;cilrdeepes.suritemte d.{sceiiraipdi Rrroeuerzrtpneissn-trtieceerpaerle'ihamxitiesufactlertoruntnoeteilzcuieiemnis-d;rinfttidpzeiircniona--

t ()rrL6.?L e ascd. cotfi empor and.

Intrnctt cT eafia lui George Enesctt a constituit ;i con-
is'ntitt,wati'etocnhl,eeareteulefadrruulncteurliurqnlieneeatztodluctoiemi pmlicttezteicleii ;i ttneori

rornAnetti

ucciaai,ils,ct(oeilnrenf,pisnouerbaunmneuc-ltaipf)dlieteolaadsicpeiedsciciteante--cc,erespairteclilcetieiza(s,ttpntlzeo.pcdlilaf ireiczadt'reii muzi-
uolum

In acest sens, utilumtrl de fald conl,ine, ln primul

cap ito l, cttzctlizcl t Lr mdt oat' eL or Lucr dri :

Sonata pentru pian Ei vioard nr. 2, in fa minor,

op. 6 (1899) ;

Son;rta pentru pian in fa diez minor, op. 24, nr. 1

(le24) ;

Sonata pentnr pian gi rtioard nr. 3 ,,in caracter
popular romanesc", op. 25 {1926) ;

Sonata pentru piau in re major, op. 24, nr. 3

(19s3-_1935);

Sonata pentru pian qi violoncetr, in do major, op.

26, nr. 2 (1935);

Sapte cintece pe versuri de Cl6ment Ma,rot, ap. 1.5

(1e08).

Ai doilea capitol cugtrintie cutq.l.ize el.e unor l,tLcril't
aptu"{ittittcl ttttor compazitori romAni, incliJerent e.Lr: uirsttl
;i t,r i e tt t u re .y/illst icrr.
Totoclatd precizdm. cd" importonl,cL pe cere Gm i:tortl.cLt-ct
pi o acordd.m studiului For.melor muzicale, pasirLne rlormi-
nuntal incd clin timpul stttclen{iei qi
un'e s-a materiulizrtt i
in clecursuL nrtilor prin publiccreu mai
inultor itLcrdri, I
rrn:lsitnitretIirtte;m,i ccucoaztnriiccesia,eflciaenicn(tcfoTdlrott,rLrirtmld.ottterlelcrrtleeiirlirzlima)d,l,iinrrlDoct mmicrli{t.n.iiondNn.trau;eitrnucpalcr.tdeinezcl,eiintfnouitnrtamnsloueii.rc$.Jriolaierigemce.de-
nu apdrut ;i ttpar itt rnuzica se.colului nostru, faptut cd i1
utzii, compozitori igi construiesc principii ineclite de orgn- i
I
I

nizare, repetinclu-le uariat sau epuizi,nd.u-le intr-un sin-
gLtr apus, ori dezuoltind St readapttttct, structtn-i deju
in J'uncf,ie cle necesitdtile lor
curTosc'ute de erprirnare,

necesitir o aprofut'tcl"are ;i releutrre u celar mai esentictltz
eletnenie, pentru a putea clistinge conceplict muz,icald ce
std lo" baza respectiuelor crea{ii.
Repetdm cee{L ce um spus ;i scris cle multr: rtri, gi
{n'Lr,t'n7,e, cd nu existd operal artisticd, aperd Jinitd in cure
conli.n,ttt gi formd sd ??z/ se pind lct
lactorii influ,en,[eze
corttoTtire totalir.
Acest principitt este uel{ibi,l atit tn ceea ce priuegte
actul cle creatie in sine, ctt ;i ce.l ul autli{iei muzicale.
Cctractenil speci,fic al muzicii, lttptttl c{L ea se desfcj-
goard in timp, cietennind. perceperee in primrLl rincl prin

{ormd., dar i.n cLcelcLqi timp, impreutzd cu farrna, cnLclitoritLl
este intrrlclus $i itx confinutul muzicttl propriu-zis.
Iqtd. de ce Repere arhitectonice canstituie pentrtt n.oi, Capitolul I

{tplicaree in procticd a principiilar tearetice erprlse in GEORGE ENESCLI
DicSfiotnntaerm- c(r ,si in ctl.te lucrdri.
ei, ctceostd corte ua irt-
conuingi cit, la rindul
fluenla formularea ori reformulareq.
wn.ar TtrinciTsii teo-
retice enunfctte cu ani i,n urrnd..

D. BL'IGIII{]I

Urrnarind, in crontinuare, dezr'<-rltarea fiionului na[ionat in acest
gs.n, vom vedea curn Sorzafq peyltl'LL pian in J'a dir:z ntinot op. 24,
cronrpusa in 1924, in deplind maturitate artistici, reprezintA o ultirnd

etapi spre mareLe sait calitativ.

L. Trisdturi specifice ale formei in sonatele fntre cornputlerea acestor doua sonate este o perioada de doud-
lui George Enescull
zeci ;i cinci de ani, in care timp Enescu scrisese cele doud rapsodii,
Se ;tie ci1 un aport deosebit in afirrnarea muzicii rornAneqti pe douil suite pentru orchestrd, trei simfonii, Octetul i,n d,o rnajor,
tl-r plan superior', unirrersal, l*a adus George Enescu. Vasta sa eru-
sdtiilnie-rumlautz;ici all-aa, udraagjuotsatet:rsfiierrebailnizteezefalsaindteezpaaitnritat'e;i poporul sau l-au Dit:tuorul pelttrrt ctrchestrd g.a.m.d. Cu toate acestea, Sonata a II-e
elernentele speci-
Ttcittt'zt piun gi uiour(t i-a r.Srnas adinc intiptiritd in memorie, in-
iLuenlind prin unele aspecte Soneta pentrtt pian i,n t'o diez minor.

Nu e vorba numai de folosirea gamei minore arnionice cu
treapta a IV-a" alterata suitor sau de expunerea in octave a temelor.
r.;'l'incipale, caracteristice celor dor:a sonate, ci de fondr-rl einolional,

lit'e narlional"e ;i cerinlele muzicii unirrersale. cie oliginea popurtrara a ideilor muzicale ;i it.,, mocl speciar cle inrtt-

ti irr:ct temulicd cc existd intre r:I:.

Ne propunem sd releriin-l citeva aspecte ale acestei plobleme, Nu este deloc greu sd. se obsenre ultima afinnalie dacd porr-
llarilxinc-epiunt aunnallinzaarenoaarsctrade-scednedelant,cro:ensptaotra.nreegatecadeamlabeplerezteernntaereaau
lr-iind ca punct de plecare creafiile sale in genul sonatei.

Dacd prima Sonatd pentru piatt ;i uioat"d op. 2, compus5 in tonicii superioare gi a sensibllet (la-mi becan,
i1n89a7n2u, sl i1p89ri8m, aseSionnsactrdiupepnetrluinpiatanin;siuuEioirloiirLmceaLi op. 26 nr. 7, scrisd drezJ plus unele o*dula'ii i' zig-zag ale liniei snareuroJdoicdei.eIzar- mi
Lui, a tehnicii componistice, in mult a n-regteEugu-
ruiocn"d op. 6, compusd in 1899, schimb Sonata u II-cr pentrLL pian 9i dacd
ne dezvdluie personalitatea muzicald t,orn aduce prirnei fraze a Sonatei pentru pian in fa d,iez m,inor
ln plina cristalizare a lui George Enescu. Aici tehnica componistici unele modificiri metro-ritmice apropiate de profinul temei din
sanqtct a II-a pentru pian ;i uioctrd in J'a nthrcr', atunci asernAnar.ea
este pusir in slujba evidenlierii mesajului emofional, a gindirii au- vaapaplearienatirinoaideersrifdae;unrtaa.reDdeessucebnlidneianttdcianinva,lsoorrizcefgcaTlesedmetrupudiotrritmrd.i
t:rltlui, surprinzator de evoluate fala de lucrariie anterioare.

lli'azhir-rriSieio-snianttiaenztareeiIIaa-atltneipineetint*et-rucl,necpeviapauntc;uuil lumuionincutarid,lcuuinn.gSJoaprnomccfeiansoapr eotdpIIr-.u<6msnupelendreetrazu-- td-iricnapv-ercizteni 'rianic-dSodn$inoifdoduoppiemaniatrc;u;eieppaieaoitzrioampcier,isrcteaptreuomnfiplboaarptar;arrdrnespi-:ervoevrsceietz.Liubld melo-
pian ;i uioard. op. 25.
-, in

In aceastd direcfie, semnalem prezenla in terna principala a Redim un fragment din prima ternd a Sonatei a [t-q pewttu

pian gi uioard. :

miEcdri gi a facturii pianistice prezentate in cupleturl tlsam- badl.in par- r iie altfel, acest motiv, denumit in lnod liirer ba.lans (poate fi compa-
imita acompaniamentul specific d: rri.r.Li url suspin), dcvine elcrnenrtul de bazd din rar: dgrrvd ll'.la
tea a treia a Sanatei pentru xioard in fa minor (prima parte) : sct:u.ndar?i

I StLL.liul a fost prezentai La SimpozionuI de muzicoiogie prilcjuit d.: f]''{-fu+=+-4d',:
Clr:nl:eln'rirrutlimCpierorlrgsetuEdnieilsocru.ladiPnaslirsp,teCnlerobrrgiee
Q={_-_--
11181. a.omp,us o rionatd pi.ntiu o71---' - . '__-j:j-__-

l.lnescu : _:.:__ E_::,
','ioar5 $i pian in lo minor, pe care n-o considera destul de valoroasd. pentru
:r o incluri.: in Iuc:rirrile dcl]nitivit" €l

10 1t

Iata motirrul din Sonclo pentrtt pian tn' fa diez minar:

Un poco rubolo

I]rirrra fi'trzd (nur,rai linia melodicd) din Sr;ririlo pentru pi.tuz $i mcuiqmcisriedpi;-lr'eSzoirnzctlifcat ctreslttrIl-raloptievnt-ru mpioadnif;ici autio-srrlia: incePutul
primei
tu t'lie. mitLor :
$i acum, modifir,:u'eu de care am amintit mai sus :

ln Sorrado op. 24 nll e vorba numai de prezenfa unor elemente iiste de sesizat in c;ropnrotipniuearseonuantealeltaamsipnetcitte- de asti datti ai
specifice, ci constatdm ca intreaga lucrare este strabdtuta de un mai sus'
larg suflu intonalional popular, incadrat perfect in complexul des- fonrrAeni amliuzazicparliem-ei ce ,
faEurarii nruzicale. Unitatea intre conlinut gi fornna este aici
perfecta. parti a Sonutei pentru piutt' ;i uioard' i'n, fa mi'
Acest factor a deter"minat o conceplie aparte asupra stabilirii r.{-}?- ne dovede;te ca expozi-tia propriu-zisi nu conliire doud teme
contrastante, ci de fapt a doua tema o c'ompleteaza pe prima. ln
cicl';lui de sonata. De r,rnde pina acum la Enescu predomina alter- ercest context dezvoltarea formei de sonati este redusd la expune-
nanfa : r'epede-rar-t'epede, aici succesiunea este : p. tr Allegio molto
lea ternei secundare. In schimb, pentru a elimina orice urma de
m,odelato, p. II Presto vivace, p. III Andante molto esjpressi\ro.
Schim]:alea amintita este rezultatul folosirii in partea a III-a
a doua teme, dintre care prirna este un bocet, iar a doua cu un nronotonie, autorul dinamizeazfl repl'iza (deEi prirna fazl apare

pronttn!:rt carac'ter romanesc, plina de nostalgie si visare, i'edind loalte discretd i"r pp) plir"r imitafii, dialoguri, suprapuneri de tetne,
intr-o eluzir-rne lilica fnrmrise{ea cimpu}ui invet.zit, a piriulr_ri ce
rurge lin venind din depSrtdri. printr-o scriitura pianistica Ei violonisticd mai bogatd, can'e ajuta la

prcgitilea cuirninaliei in fff a primei teme.

TreJ:uie spr-rs ci aceastA ultima par,te a influen{at mult pe Frirrra parte a Sonatei itt fa diez minor pentru piarz conline o
dezrvoltare (ln forma de sonata existenta) ce nu tinde spre o desfd-
ijnes:ctr in realizarea celei de-a treia Sonctte Ttemt,rrt pian ;i t:ios.rd
T;r plus, in grupul secundar aI primei neiqcAii, g5sim un lurare dramatica ; realizatd in sonoritdfi estornpate, pe traza primei
motiv ce
r.a constitui nn inrportant eXement tematic in prima parte din terle, ea are funclia de a pregdti repriza dinamizata, bineinleles cu
-lori.rifcr u XII-u, pentrtr rir,c,rd ;i pian.
alte rnijloace decit cele din Sottata pentru uioard.

n2 t3

.:d_usFir etepmreimi pprilnacnipaaplea,re(rafra"eis(ararpe;ptarizaaicigoi schi'rbarea de confi'ut cele mai interesante lucrdri ale genului. Pentru compozitorii r:o-
mAni, Sont*a a III-a pentru pian ;i uioar(t a deschis perspective noi,
terior etc. a strdlucire nebanuita an- nebAnuite anterior in iegdturd cu posibilitdlile de valor.ificare a te-

dgAgmldGaieniieicecidinetc:eonei,sovxrcDllogt'niripmedn-eerpepteeirEelneruiuEsxvoaasitmncpeauttfeeeemaitliiaasnprcuvdaaclpaodzoieulpeerdiricai'nlebmesieadrniiaell.meteea(edliivpdbrnlneemaniderctsiarrmilIgtqzaeaipeieascdgaraenudAuiinnrcteecnplial.ucreedaoofanigriperoe'ld,m,trniapaeieoealaaretupdratlrc-oei.nustucfisuoconpiplrooudiiurivaanrmuuereairailenpterreat.sauiiestaipimojaeoiulrldl,deooiptsdednteiairpnauneslisialentniabtmo'relduuafn.cpo"itaeu}uJlrpiatm"tpfldaiaisirarrtetaierquenr".lm.ioa"zcte"muiro"ipnauninl*oemldsi,ilzlueeou1udacmnp)dz.evtriiniaciacdiaazcaai.emdtetol;eieez.i-i ziturului popular.
In cele ce urmeaza, evidenliem principalele probleme legate
de realizarea ciclului de sonata Ei de formele muzicale folosite de
George Enescu.
Ca in majoritatea sonatelor sale, Enescu recurge aici la tipui
clasic al ,celor tArneci lomnitEecdsroi,stEeinauntounaee : parte,a I Moderuto-melanco-
lico, patt:ea Il
con brio rne nalL troppo nxosso. misterioso, paltea III ALLegro

Unitatea de expresie, exceplional de pregnantA, este deter.mi-
natd gi de faptui ca mai toate temele din partea a II-a (terna plin-
cipala pEriinucnipfaralagmaernotnddionulsueicgliui nperaimauldocuuap)leEti)dd,ienrpivaartedaina III-a
nmct.r'anue{eilosou(cndC'niaiecelnolveea-i.rli.et'eimotxxmirpusuiztcsasietceuoiicdpemiiinnutdacecorreaonplimsuactiitpirtncuauoonrieansdttseirfvtouri.etnucSdiodeiumnedltpeeodolmaezerimtoauceronu.n)nrtpevauintlneEccmiotancdteeidcpeplie,lnexdcueal"urrmei"ioi1pnieiitivnoiee_- (tema
principald a primei miEcari. tema

in plus, marele merit al lui Enescu constd in faptul cA, reali-
zind teme in cel mai autentic spirit popular, le-a modelat in aqa
lel, incit ele sa poatd corespunde cerinfelor de integrare qi arnpli-
Ir.ia-zcatetacrepdaoempEwanliaeprsercaru,frerric,nAtd.nSessoicnn,t,.,eaoztapd.aa25IdI,rIcu-oammuppleuusnidtartimtnpinIigta2itn6r.'ngai iusiauasr:ad,fo,,s2tr1recaa_- ficare caracteristicg formelor clasice.
Legat de cele spuse pini aici, punem in disculie c pr.oblernA
Iegdcturreddceurnpcroabelesmteemleocme-elnftrualmsiantcaiuia, mpemntarurtuarissiuribtrleiniaauctoarsuinlutei zina principald in legatura cu, creafia lui George Enescu.
despre care se vorbeEte n-a fost un act intimplator. Nu de puline ori, in conferinfe publice, in articole sau in di-
ierite lucrari, s-a emis teoria cd unele crealii ale sale, dator.iti ca-
racterului aparent improvizatoric rezultat din folosirea unor teme
pEmmltueonemiisleaadieskr,elcer,de_liunleeo,iaaxmrsEicpgnierirdatiniesaninfttoap.eidcrnaeemiidrslioauitnfnozua)islnicdiccnalnaortmgidelre5iesc,adscngoBeruyotnuetramapicMtatuaaiannirjt-eueciansnsgocdgtmticre,eseapse1rbaseagfudtnca6ibltic4iectaia,lorloemnpipncaeloiuinnglpmnite.uegizln+adarbepcar)pa.iptfrersuoermozminodiufaaaidcnnid{ee(caaasur(cmdGnmeeo(atoonotaudriao.grustsaeei-- vrcl'eeudtpesrloee fsailpILdrsneterudaoccitenusdrtiilsna-curubfoadrlemasdeparmeetupcaz.,irctneaauleaatiuplli-lcaae,baacSzlaaosni-cqete(di inpinemnptuorundcpctoiadnne-
gi utoard).

Deosebita vcoare faiirntidstiscodc,otoitraig-inaplietatpei.aanemi oanudidael t-ermpirninattreo Nu impartagim aceastd pArere deoarece studiul temeinic al ope-
relor enesciene dernonstreazd ca la baza lor se afld, in domeniul for-
recunoaEtere unanimS, nrelor muzicale, numai principii clasice. Trebuie insd spus cd ei le

rta viald intr-un rnod cu totul original, modelindu-Ie in func{ie de

confinutul muzical.

zmspsfcldiiooeiieppasnnsiaoinataorltmebuapatcdeoEP(ufrpeneltnearlaeztltieariunvnimusictocttirraai:liapun$tpurar'iaiai-niaru*pcmceldciltltioaaoeeafdlansdior:auteusaecpidxtl$cirfoedpertiiamneiulpTcntuprdiecureaane,oodro'rneeidzenuooli,utrettoarreossiapCzmridii.siina,biiatovJudtrpfrizoulztsiaecmdenictualaecercaenu{lam{ieinicriMicantaiacea,di.mitnshaeicctfteraauioednicirfrltcmidlpeeiioJnn-erapeopecniireee{ilpaonxiaxrl,Opetodeeritourne"mszra^duipizio{apdrlriruaeuidmdinm,igoriEidiurnuirr"tiiamiainJi.iigepouvedirn"iu,inaetmaut"da"-ar-"etsacieuiuppaim"ibraorirelz"breisntieszeo-ieipu,g,nrardlra"itf,inai"altse:a:.rtti lpizalni-acuaraddtleeEoEiaf,siiemctaaeaaIIadIjIo-Idea-reaeveqxatdicecrihaam.nit(aIpScIcrlIauoA-Inaasinandtmudapni-anaiaeirtStoImleIiotmIadun-ealaiattaetdaupImI-nea-aannItIcruua-uaqamaropaacpriceaietssenlndtar,etirsiisucntseircos.uerinilizeeaaoettleozmifio,linearlcianmjeaolprepo,a,lasosrirpliaitpnremuiiimaanunidnaa-,

genului de sonata).'

Pentru a nu rdmine in domeniul afirmaliilor, prezentdm in
rrontinuare particularitatile Soizatei a III-a pentru pian .si uioard.

t4 t5,

nut ePmarote{ioanral-, pihulcoacl<n:reationdmeealmanncdslaig6re-a,lizadantnoeriltea bogatului confi- Pai'tea a il-a, tlndante sostenuto e 'misterioso, prin folosirea
atit aso"iaiii de idei, elementelor descriptive (imitafiile de fluier, cimpoi, ciripitul pas5-
de sugestir,'a este muzice respectirra. Avem irnpresia cd Enescu relelor), prin bog5lia de imagini in care Enescu redd sentimentele
r-'e poveste;te despre plaiul natal, desple horele vdzute in copilarie, fdailsacdueliiminArepfirairrEini rlarrafjoarmpaediumriluozricgaliec. impiilor
.dscicteumrsliisniecare'ecinalaEtrudi-otemaroafoidicraipmiedea'e,ccdc'auaerreg:soit-pnraeaaptradttsiecccuuomllnatoalriintbtaiicnietudil,eatnrtaeistnntaluusffmcaorsdrtn.crmarin.t:ieliaorilriEerimiterm.utaczir.ciicaeFataelaer..claeuEdlstoiestre*-i sale romdnegti, sus-

cit:i Desfdgurarea plina de fantezie a discursuiui muzical, caracte-

rul oarecum improvizatoric al tematicii, faptul cd existd o serie de
crcepfii de la principiile obignuite ale arhitectonicii clasice deter-
sdecarne-tpixepntaeelaotrmrerlmia'm.pIinluacubanaiitenanr-eel:scer_eitamcecpapoueuarttpenrreiilleianolle{iefnisiilloparlalgracmzcirletiiominelcnozcuiiracnm,ledaocirrrncauitaotEaesrdfiiteieirnnutaeccclx.seeteuulpnrcbrnuiidplnpieuiltviuueliczscatliae,eucsmelpnoiecuilreaeetei,pinmsopi'tetpLrrceourer.b.iilagtonseredaimeiardv,arfeeaocprabccmrauiinndermeee-. srpuri-nrs5inmpaesituuqlndlqiiui-lmSunazrn-ilcasiteuenaiinscIadIId-araeparpezcedineizntreuncipdciiafuonnrmuglai deuiniiot-aipradr"aeEdleaeccluGamseiocresg-eac.
Enescu d,emonstrdm ca in partea lentd e*xis;tid o formd de sonatd

firra dezvoltare. Ne permitem a transcrie completa - schema
c'e rezultd din sus-nurnita analizd.
gjztpacttueeaig.uccmactEtaae1tyunaluu3mdelneEr)e,dfpse'rriecasleiinivmulzniaseaeeclecmfiicoc)ioplpd.ao'elnuospadinntnsinailtdtceartaomgpa;lir-a(trreerreoioni,'atctmtaipreini:ps'hfeaiucuocinrr-eiraresriamcpiaoE'lau1i'ieaannitlmlaoetipdtiprlaiao)iertatc.todeeiiv'fceemAiilll.criiacenueciaremrei'eda.t-eipaios-rnDdrnttitjgiuo^eicpricalrlueu.ricaaiplplt-ecruoaceiazeaarllxrr.len.totapoeeetm;luat(ix,aevnaemrvdxa"etmei'apolcraaiipuaettifoils'vtuiptrpee.irtrmd(fial.Dovmeeeeelezroelizgsetosvriiiannriiotiflptruaremae-aurhrczu-an-cienera,---i re (oraAa1m----dsuprtgereaamrrvtueedapnauupirpmrleiinaep2cdr1liiipan)a.anctldiaep,maeclupa-isbpoardzianadrceetiopnloaaaldlfcdoifmrpramei dribeeet,rmriepopalerErtiit2a0s,,pcleupsrfiinrzgiintdin:
ii-racBbPb'r1tur---znateccgacuaur-urcecpaaurdpralarececstglteeaedcrrtu2edni2Enedstt-aeecrrririopdperrtepeiivzrlluaiazactavr2eEind4aidiztncedfaunumpednrlidieniznam{admateeaend:ntecetaelemlavoteadpmueilnealccili,eepprisenpclriapeanl2er6i.,,
Redam prima rtisurd a puntii : A- reapare numai cu prim,a (o mdsurd
inte de 27). idee inuzic&l5, '2 ina-

Puntea folose;te tema principalir re major (3 mdsuri dupi 29).
bCB1cd--a grrrpul secundar redus numai la ideea
adticind la sfirgit tonalitatea inilial5. a doua,
incepe de la cifra de reper 31.
cddpieieornniumtcsaaiiuanutfuntnrefalriciaezsuzaldpeldleam_lucmneeniefsaingctatet,ipcaadrearpio.iroaeilnaa'tiiimenet.,tbieFciarauilcuocrLtlrnuuilnzsri,aatplttrrpuei-,eaiiaelgainznvepiasirnta'oidtczfariioii,utomplnrptuienduamette'elric.riienlamtsinrceiosdsc,ltousai-nnuu,dblaaslccrpineehr.ioieimDmpreibaiatcataaii \{odul ingenios in care temele in spirit popular
pmo1tli2rbn:"ialfuii8inninlFt$deocrc-.iibuei.opnasilno.ueidtcerrrniaivauotdnucprcesensrroafaioiinsgprfftitiuineaedltrrzzaoafasdeleaeropceranr-ctaoaemdtpe_todeirctbaeithpedtccilloeiloacdeinzbreeefvriaimtounies.lctuaomraienrtgnre,aeiatan,riatdbeeecfeaaeloeoeetrsspiaxidtntepccocmatol-iarnanz.fusesitiitzie[dccaiiareauecinosa.aE(a:rlibl.ali,nicrzpriaieaeanrrspptiepecm,ararrhireozsdieerdcpp-ui.inolrrnp)Ltir.ezf,iiimm€bp,rndreriesucn,suocccrnsaiuie--, din motivul ain1tra"-lotepmuetei rpnricindcigpai lveibarapnrtiamdeei smfdiEqucrdarrie- - derivind
:re inldnluie se succed,
16
Allegro brio rnd muzicalS in
sa aducd o formd
partea a Etrneeiascr-; con, non troppo rnosso i-eqidt.ei tdeirn-
mina pe de rondo cu totul
aici

r:otnun 7.

;C.plorercg';icainzli-nieenxsrcf:eeuplualiloiunzrabmluutilittosrtsuifdonirume aadserueapsarpaceecastcitveeesxiteemimiqspcoldunraidt:ee,,,cPNinurotmefa.ciTdauerzdiirno,corilmtCaetioaprtinleudai
aplt,apc de marginea complexei forme de sonatd" (Stttd,ii de ntu::icologie,
i.nro1f.aI7I,dEEinedezistc.nutminf'uoozirolcspaiseleen,to1ru96fo6p.riampnaig, .liia1b7re).ir,indSeoartoatnrLdoa inll-apaprteeantrau
o fcrma de rondo-sonatd fSri prezenla - pentru ultima oarA II-a dln Sonata
pian $i uioara,
- a refrenului.

t7

Putem vorbi de realizarea unei noi variante a t elei de Li trL'ja iniqc5ri. in Soncfct u III-I p( ltt't'tL pir.:'t ;i t.rioord apo-
1eo,la se lealiza in cildrul ceiei de a treia nri;cat'i prin readucerea in
intrr-rcit En'escu nu aduce in reprizd B-ul in ton,al'ista'dteoau.iinuii1-siao1naa, tdae,
upboanzzaicF,iaeaap,rrasiacodidnuiciasdatceIuiinml(iBeam-ecusaii trrbaueecaluempia,aosrcletiimiiannanjfotooorisn)r,taelcdiateiattpseeceramheaiinnmlaedctidaordi"ldeeeeaa'opcanrupodpafoilrieuu^ttl--airnrlefeolCoxs8--t.
reprizir a Ci-'.rlui, avind o bogatai transfigulale ;rti-tziea1a. Aici apiteoza
rlp:li'c i'il o incheiere de sine sttitatoale a irltlegii srtnate; faptul ca
L a :ri I calii:eazi clt tema principaia a plimei miqcAri dovedeqte irl-
tentia autorlliui ctre a obline un irlare arc explesiv qi chiar siinbo-
dic c-onotramset ldoepoeseebraitpfsaoladiicdae apropiata de un cintec lung --, ce aduce iic r'i:rtle lncepututr gi sfir;itul acestei -qonate 10.
un celelalte idei
muzicale. Sana.tu, u, XI-rt pentrtt uioloncel ;i pian in d.o rnaljor rtp. 26, cortt-
Dar mai important este faptul ca acest C reapare in r.epi.i:.-a intei'es prin faptul reali:uatii
su-b aspectui unei apoteoze a intregului ciclu de sonatd, pusii in 1935, replezintii c;i : 1. a frost
justificind irl el"-:plina mat'"tritate t'reittoare ; 2. Enescu f:rc'e aici o distinc{ie
din punct de vedere al conlinutului
rondo. (Tipul rondo-sonata mil uvzaicfaollomsoi dqifiicinai.sera-rr,iaoltnLnrei ili-ctlet neti in.t,re temele ce con{in in rnod transfiguiat anumite elemetrte
acesta de din folclor' qi acelea in care elementele populare apar foarte direct,
y;entru tirsloncel gi pian.)
dEeneesScfoounrdtauutalpdiee.eoItIasI-pecabt"itd,pedelenutcraruru-np7piaalanOaeicndtiipvr,ietaintmetraerjnoaurngziiciaa1lgafol3sdteEsciofa1r9m;u:1pl5.ua.stFaaad{iAne p;]rr,:-i al'fi teme citate.
Numai a$a se explica faptul cd uitima parte este intiiulata
,,Final dr Ia roumaine", antintind sublinierea ,,in stii ronlanesctt din
Sonatct & III-e pelltru uioerd ;i picu"t,.
aceasta perioada, eI a simfit necesitatea unei reiaxdri in cor.ifoi'mi- lAoarbavLlipIlEenpFgndoruaooil?taar?fntodoorelsnedsocrpeaerr-lsieoztolsi'cipgde,uuiidnns;eaaratlnmdmr'nraoicpzistrabfsietinuldresa,,ir-inpoabarriirmsneacacerrLlieedsueaordttuiomuanunits-iel't-eiporfa,iulorilLo{agiesri(ngSpcr,rruoiihi,ndfaotaetlrt.tqmtcsliliotiaia;trra-t'rd:onatel.itg6atstac-n]5u7-i
isnanac,,eoadsihtdneluEcter-atere de muncd pr.in muncii",. ;\s.t se
tate, cu principiul
explicd faptul cd nu intilniirr nimic din cir.ania-

tismul operei Oeclip, ea fiind plina de lumind, qi de v.rie bunti.
Din punct de vede.c- al te'raticii, tr.ebuie spus r.ir eiernentele
tpssvpacpdornsirmpnnetuda,lIaatda)drneeisnanamenuIxiuIinetIpe-tmmr&reiipnan.gltiuAuecs,rliaivcincrnaitailcceepteltrxueemsirszpu-ateeldncprtuidaprfiitsoncretciaeinicrap(atcarai.tatiirlutadmdtzeee-iirimci,drmeiitrdri.deaeeselncoesatsccfdliqfuitiqclngieueddurla.erdarca.etpeeaiira,,.Ieiarncm.,quutnalm6oeain1aitu8mopg+cbtpo2aasoee/lr9iirV."n--,I
n;rt,:i) :,irrt din p'-rntt de veder: tematic cam indepilrtate de sper'l-

l{) Accst prinr:ipin a deler:minat gasirea Linor structuri carc si t'o|espundS
escnlci nrnzicale a sol.ratci.
IjLlm,o parte cste scrisd intr-o {ornri cle sonatS cu o ternd principala
strucfurat,l in trei fraze, tiecate din ele avind, din punct de vedere al

nuanla de hord lenta, batrineasca gi prin prezenla cvartei marite e'rpresiei 5i al culorii armonice, o altd funclie. din urmitoarca subclir-iziune a
descendente. TJunl.ca antic.ipeazd elcnrente',tc'nratice
lbrmei cle sor-,at5.
l'aptul ca tema secundar.j din prima parte devine temd princi- l'cr&a ii€r('Lrnclari adltce nn contrast fat5 de tema principalir prin atmos-
pala in partea a II-a ii da posibilitatea dezvoitdrii unor elemente li:ra nlai linistil.S pe care o degajd, prin elementele specifice de redare a
nattrrtr,)ic1'zirraola|atmi'eoasrlerLrt-eairce'imlupnecntciqati.cle a intiri
specifice populare (melisme, apogiaturi) cL' converg spre imbogaifi- dr;riir tcmc ; clc accea, ea este realizatd in s;oi nsourbitlSinl,iiaesctoonmtrpasa'tt,eL,rludrmindtrleincdclea
r.ea imaginii respective.
N[ai pregnant din punct de vedere al caractel'ului popuiar ne ajrnge lar rcprizi in mod linistit.
Se distinge uEor, in clezvoltare, principiul preiucririlor motivice qi de
apare episodul al doilea, al rondoului, adica C-ul din final. imp.ii tir:c in trei fa.ze.
Din punct de vedere al ciclului, obserr;iin-i aici o conti'uale a
principiului obiqnuit : mi;cat-r.ar.-miscat, dar in timp Enescrr Paltca a clor:a, avind o form5 de iied cu destule elemcnte lii.;erc, per-
acelaEi mite prni,r tra un punct integrarea ei intr-o formd de scnatd (bineinleles
clezvolta un element din soizcrtcr o ltrI-e pentru uioord gi piclz, cale
n c:r'i!iir ro,a sd).
!'rig.ato-ul rtalizat pe baza terrrei sccnndarer. in re cliez tnimor, prevesteqte
capita un prrofil propriu. Este vorba de apoteoza ce apare la sfirsitul p:rrl(,a a cior-ra clin Samcta a rloua pentru ttiroeloianc, eul,ngrio1n;cialno op. 26.
Cocl,a {ace treccrea spre partea a eivincl
in rcprizd al
jlioclIIi-rDEtduneqinsdcruceupamriznlos).eta;ttiteo,aticn rJoilea cuplet, C. De aici se pregitegte printr-o anacruzi apoteoza despre care
forma clasicd de ronc,lo-sonatd, C-uI nu revine s-a vorbit anterior.
n sc_rnatele cle pian intr_un siingur opus. si ilnurrJl., nu pTrnin1,i..rii:'scannttraepsutenelaripctulral mcadtiIcinee, sccju a ajuns spre aces,t punct c,ulninant
forti intcrioar5" prin acumuldri trerptate de o mare
op. 24.

l8 r9

ficul ideilor muzicale cu care Enescr-l ne-a obignuit in celelalte so- Farli disculie cd sonatele lui Enescu, ca gi majoritatea lucrari-
Bineinfeles ca unele trdsaturi pct fi semnaLate lor sale, au adus o importanta contribulie la irnbogajirea tezauru-
nate. in tematica

acestor doua rnigcdri, dar ramin in umbr6 {a!A de celelalte ce vin. Iui nruzical nalional si rrniversal.
Trebuie spus c5, in mod cu totul special, a'r-rtorul in
patru miEcdri. folosegte aceasta nebaEnIueita*uindepsrcivhiinsla;coploiisimbiuiitzaicfialoler droemvdenreloElitfiicpaerer.sapeectleivmeennoteilo9ri
lucrare un ciclu format din
drtienaearescfca.oPdnPfa,atrerotaenusatentr,fueauiinzaIIidr-Isle-inpasienefd-ctdagiaeurlAirsianenerdxinavpmtanirmetruiistezatioinvfciitaatecaloetaleniradtdiac,oebueEialone.ceassmreceanuzreecaxrecrienelunattedzedrziozourc..rniicz-eealerinerlrev-sroupulaubfnlnuelee-*
ptrpulare.

De asellenea, r'epe'rtoriul muzicii instruirrentale de carnerii a
J-st nrr.rlt lalgit, punind in fa{a interprelilor nol;i complicate pro-
I ierle de ir-rterpretale.

Precizam cd la kraza acestei par'{i gasim o formd de lied imbi_ trste de dat.;r'itr noastrd sa popularizam in cele rnai bune con-
rdeitgiiti,- in !ar5 Ei peste hotale
cpaecnopxloaamprtnndouplTpisan-ciedrauuanttaduedacelleudedqmerePe.iiperlonpeinblsocrtlabueoenddzcpfvuiiaeuulalultrlduilaslilnaefouipolisonurno-,inamncails"aoemeoitlnaiinni(ntodetstdni,mptniesfnedeamacuudisad-antiildLneuerztirnnamm-mcIiapsiinnctpracbatieert.irdnelncaepaetrdeiupnpienn'laaoettirtrrelirtceuieau,hJgpEev-apisaiunetortrit_eadupola.ipunup"teene2srsaim)ti4teenl..t o- aceste comori ale rnuzicii romA-
peietru ca ele sd capete qi mai larga circula{ie, favorizincl
cunoasterea lor ;i, ln consecinfa, emiterea de aprecieri in concor-
dan{i cu adevarata lor valoare.

Reddm pr-ima fr:rzi din tema acestei pir{i :

? rnplice, hnersilenle

In -dsactheoisrmittedb,otpeiamnrtaetetrieacsiiaainnItVas-pgaiir.-citopnFosipnisuatlelaenr,taidinetcsahaervoiieruqrmeiteaai imnceiiic,elAusLtlLureiiiEdirnoe

sciolto
sonatd,

fcoarrrendiddeeileromnudzoi-csaolneastdin. tDmesopdreelastteruEctiurcaonatcoepsittuei intr'-o excelenti

rondo-sonatri cu
aducerea C*uh-li in repriza am mai avut ocazia sa vorbimtl.

e;cisctaleel mCpdrlraooiRmniuLsidturprralfirurrisainittzucucealu,dlhnp.e,ellencdsteics(chs,Ea-ea')urrrz.tccaaauntcLdceblnorso-.aitgepaajrtreif,voeinrleucmaaelnraateiclctmaearro-dadmucatlcaeeei.ruslalaidirragitdnm,.osciciaaleenn.tataacbluirlp,elfielatt'ni(uCalL)rdrpo(ruAian)
asdClit-duPl.ue1ir.mn acnaelcntaaprrtrleest-ereora){ldceuzrnvosl-tairimi naei duc'c spne o r':prizd mult imbo-
spus - pe lingd terna A-ului si
Ca,nd-rultpiidlicacta;rresiiut-cara-reaadsueceinscphr-eeiesfiinrstirt-oo
a doCuaoddain- t:ulminar'ie cr-l fl-aza
expresie concisi gi
t:otiiriti.

2{',1

2. Sonata a [tr-a pentrm pialr gi vioard contulului melodic ce se desfdqoard in iurul sensibileior tonale gi
rnodale (mi becar, si becar gi din :nou nxi becar),' a2, unde apare o
Sot'r,atLL I pentt'tL piclz ;i ,-ioard., o1t" 2, cornpusir in ateul 1897, Ia valoare litmicd nor-rd, doimea accentuatd, urmata de pdtrime, ce
-,'i;'st.r do 1Fi llri, desr:i-ride ser.'ia son:rtelor r,e 1rr;r'fi st.rise rie-a lun- t'r'eeazd prin ins,istenfa ei pe intreg parcursul o imagine de suspin
gul a mai muitor decenii. Ca lucrare de incepr:t, ea I'ideste in-
fluenla Ecolii germane Ei a ceiei vieneze, dar in tinrp sr i.irll de avint.
'r, jlllL:r., acelaqi i',ir Caracterul interiorizat aI prirnei idei muzicale (A) se realizeazd
r' .;ltc1>ie5L1g c;nrponistic.
c'lirtorita mai rnultor factoli, indeosebi prin expunerea ini[iala rno-
.Sonatu a XI-e pentrtt pian ;i uitsard., op. 6, a fost scrisa in anul nodicii ir pp ce creeazd o atmosfei'd inci imprecis conturatd in
cal'e EnescLr, dupii spusele lui, derzenea eL insuqi. Se plin-ra fraza (primele cinci rnasuri) ; ulmdtoarele doua misur"i au
t899, an in lolul de acumulare ;i de legdturd cu cea de a doua fraza :
incheie perioada de inceput, in care acumulase destula experienta
pentlu a-Ei putea exprima intr-un fel propt"iu sentimeutele gi gin- Tema expusa in f la vioal"A Ei prezentati in canon ritmic Ia
durile, chial dacd se mai fac auzite unele influenle ale compozito- pi:rn (primele trei mdsuri din frazd) va cuprinde diferite variante
lilor pe care ii prefr-ria. lncep sd se dezr.iiiuie trisaturi variate ale .rle motivului o2. Discursul muzical se inrrolbureaza, tensiunea
personalita{ii sale, apro:rpe insesizabile in lucrdrile pl'ecedente. r:r"e;te, ducind pr"intr'-o largire sple punctul culminant al ideii fIl],
Maiestr"ia sa rrutt avansata qi diferitd falir de anii treculi ii per- t :l o stAruitoare afirmarc ;i sentimentelor compozitor:r-rlui. Ulteriot'
rnite aboldal'ea Llnoi: plobleme de con{inut tnai subtile, r-nai plo.
funde, i'edate in forme ample ;i ol.iginale. l.er-rsiunea scade pentru a face loc unei alte desfdEurdri muzicale (,\1).
prireosfuPonrnidmaitaitr-maiigreecaslrtaeeu-snttrraiAcbsaas,etuzdteanl,oodLesrDin1ecraneeirnni1tc:ere,tepinugtmi ;edi xsppurrieansadirerliatga/tse4f,ircisneitfcodarpmetido-
Xlelitir o ateniie speciald sfera intonationala rnodaid (in prima
veazd auditorir,rl. rrlrsr.ri'ii), un tetracord descendent, bazat pe succesiunea de tonuri
{in a doua rlasur"a) ;i un alt tetlacord in r-are apar' gi semitonLrri.
Este o evocat'e linigtita ce conNine insa gi rnornente de puter- Iliementele modale continud sa fie prezente gi in tema ,A.1 in care
nice tensiuni emolionale, plir-re de patos. Atit caracterul. temelor, se pielucreazd motirrul n2. Tema A va reveni in pp. (2), Ei astfel se
cit gi unele aspecte ale limbajuX'rri armonic ;i ale stlucturii sint spe- illcheie explrnerea grupului principal cll forma sa tripartiti
('\---.\'-A).
cifice concepfiei romantice.
Pi-:nte;1, in /ct rninor, bazatd tematic pe fraza a doua din A, r-re
C:l elemente generatoare, care influen[eaza desfagurarea dis- ri:tr:e spre terna securndard r:are nu este o imagine constrastanti

cursului muzical, trebuie scoase in erridenla doua motive : al, in Iaia de grupul priucipal, ci inai cr-rrind o compietare a ei :
prima mdsLrra, in valori egale de pdtrimi Ei cu mersui sinuos al I Uiilizdm pentru orientare, in unele sonate de George Enescu, cifrele

22 tlc reper de pe partitr,rra tipdrita.

6)Q

lrcle idei intr-c singura respiralie. DupA cuhnina{ie urmearza ;i

r'on<'luzia respectiva, insa mult amplificata.

r\ doua expuner:e a temei secundare line propliu-zis locul dez-
voltirii (5). De o dezvoltare ca in aite lucrari ale sale de acest gen
rrrr poate fi vorba, intrucit calacterul secliunii este mai mult de
plcgitire a reprizei, de lArgire, decit de transformare a imagir-rilor'
rrruzicale. Acest sens al dezvoitarii ni se pale logic dacA linem seallla.

la erpozi{ia nu constituie o unitate de contraste; ea confine doua
iclt:i muzicale care se completeazd una pe aita. In ac'est caz ntt mai
t'r u posibila o dezvoltare care sa accentueze diferen{a foa|te estom-
rprrtr'ctaas;tdteclomnecenpulliedeesdteezmvoodltuarlediinEaimpiizeardt einsecanrseuls.ehf{aacei aproape de

prezentarea

lrrirnei tenre ln repriza.

Repliza propliu-zisi apare in J'cl minor foalte discret5, cintali
irr vioard in pp, in tirnp ce pialnul continuei factura t'itmit:ii-intona-
din amplificare a concluziei (dezvoltale). Dupi expunereii
spodatppeuetirtamvni'.rinamun{ioc,arnIri?sonopipafmaeffneflralraooataadcnrstzgitu6dvgdcuin,iurer,saeeameulctnendraatpeieurditaclammiceansucetleiiterEceeveissdrtsaapeptdzrmelrdioieneaieaecr'aiiciirv;pgtr.uamadi_nrdliermuaoaseeclspeprinainfisuerta(,aleerlea!ual1iztud-i)ad"mvesp"-iippionitr-neeeiaino.mncmcrscvdaiFef,oiaeiprcistrana.aitdvtrozualpoua,lrnerm.lEamitu,muac.anee2lneed.sas.stcit;ziopceca;dfu;iedurda-',ancptz""ovtiidetir*ijnius-,Lipicniia;aitlca";ourt;a'rnzad;ruJ;iiirieancne'teasr,iecisnaseiitGsd_ne-a:i ,irinalA fraze pe parcursul a cinci misuri, apare frtza
prirrrei a doua .in
lcncqaiauanrevlc.ei.i)tiooalpmialnienrliieaEsosttuue(erauregice,teaemloxiraepuianrutjseotnare)re-pocr-oseruieopeuaa.rasnratizelepamccmuaaonienrneeoioansmtriemnid-cnosuptuniriperdelaaaroparameiatvdmalnaeajoorEidsprafiuinea_vartniaa'orli,aaitanimrdt"iimoecdpmionru"lno"e-l-iiprnoii.nipdpr"ecrripqzunrttc'eisinmpuaacrlt"ro*nea--- rir,' irrinor, redatd la pian cu ttnele modificat'i, urmata de o creEtelc'
din:rmicd, realizatA c'u o inalta mAiestrie (prin imitalii, dialogu'r'i"
'24 \uprapuneri t-otu7l) dCui cminudltsdpirneamcuizlrantidnalafiapitaenmepiliinn triolele
de teme fl'J (.i'cr
cle l;i mina dreapta,
tninor'). In rest, repriza nu aduce elemente noi, cu exceplia prezen-
liirii ternei secundare in tonalitatea iniliald.

Coda (10J, in m5sura ] , t" bazeazd pe motivul o1 din ten-ra
principalS expus monodic de vioard $i pian (prima faza), ial odaii
lu rerrenirea la mAsura qi tempoul inilial, apare un dialog intle
', ioarii, cu ideea nruzicald o2 (care a lipsit in repriz5), gi pian, c'are
(rxpune tct n-rai amplu qi mai convingdtor motivul o1. Doua acor'-
duri in ppp, in fn minor, incheie partea I.

Partea a II-ii d- e Trct.ncptillement -senctiomnetinntuedle, pe ttn plan mai
lir-ri;tit, iiric, plin poezie discreta, intel'iorizate ale

primei miqcari.

Secliuneil intii are forma de lied mare. Prima idee muzical5,
expresivd, cu o structura tripartitA, se deapapa incet, farf izbuclil'i,
sub diferite aspecte. Acompaniamentul disci'et al pianului ne in-
eleamnd parcd sa gdsim in aceastd idee (in special in aspectui ei
ritmic) un caracter dansant, sugerind migcArile pline de gralie ale
unei balerine ce evolueazi in semiintuneric. Asimetria frazelor este
lealizata atit prin metrica, cit gi prin structura : prirna fraza este

25

al'-'irtr-ijtii rlin piltr.u rutisr_u.i d',' ) si una de ., Idr lt'aza i[ c._r.i.t citt.: 'tt,('c t:"?t sentintett, i:ntime" Cla o noua coloristica aparte obser'",,irn
,r,ristcnta Lrnor elemente cromatice, apropiate de modrll rnl:tclidic :
pltt'ii l
rnasul^i de gi dou:i c1e .
,
'pirpJdiarureer"iril[irr(erPt'niatinuel'rdo.un[ae.zt.--(urcimt.earaeodlse.teislirrrbuoer:uuebtlmlleeeirnmgrlie1raaam)t..rtcrie-iicorn.nr,o.itttre{ir_''J-u,oo'iaen'ugsrtsn.iocieunu'qcaaiccifrrasie.oeesJaini"nnul"iazttnairl,'eeecerae,odzi'a-traelec.ldeseolo,cs.teirtc"en"ordnrdmd"iiecoi'pS'.ptltepioaairrri.a.,cirp*rrtnleeia.pa:raaa-nirrl,rropie;;rci.rdaiurrdd'r.e-eiiin,',i

i-tqni|.i 9- rn i

.-a.th

,-:-L_i.il
,4

, frF:i,ft
" -"L * i;-**l:-l1,_'..1.*-"r-b ;-f

", *.-*'
-,t

j

..;it*,ri1ncrr'di'-lrti.ionllutoeiL:5rrOr.dl,taaeaidn_fieaenaiatx'cormipp'ce:u"reaiar'zllreortauenalctetrnbriieerceprreclranaelpeaeotterieri.rtnucimdip'tsaemdae(tli'eci.1nriccracpmraddeirlioro.i,epnsrr._lclnuliunltiilattpueepdaml;,rxrliecniccpame"eosuspeltneu'aieittriit.if'md'iurupeiaazp;eetra,taie,'rdrd;prrcndioto.iemune.airrari":nlaui;"ai;inrsJnte-.uti*io;a,slj".,-il",iitn"t]oo.;te*"ungp,oa'reali.miicstrnaotstcia't.[uhitadilreiatafiicJiev_teLalI Fentru a nu atenu:i dinau-nismul antet'irir', auto|ul foloseqte o
tot tin"lpul. Aceasti
I.;r'itiutra litmicd discreta care insofeqte melodia
tr.n-rir se leaga de cea plecedenta priu prezenla tcmei din A ir-r Iraza
iili'nil';oalr:ln Sol tninot', cu o lilgire cu eletnente crorr"labir:e. "lema
tiiri seciiunea Il reyine iu calon intle pian;i rrioari (ploceder-t me-
r .rri intilnit hr ilnescu) pe aceiagi acotnp:rnranlent littnit: obstinat ai
tritrn'"l1tti. Dupa opt tlilsuli intenitle ia pian terna din secliunea 1r.,
in cli, irrinor', qi sect,entati Ia rrioal'a in si, bemol tlajor. lncepind cu
:r paisprezecea rndsurd dupa 13 {utzi,mez et ncceLerez} ur^rneazS o
Elemc'tele ternatice di' nartea I { respectirr c1 in .sor minor rn'iplir dinafirizale der"ivata din tema A. Totul duce sp|e culminafia
Ir qr
si tc, mirror', inisui.r: r'ie I apoi insisten[a pe acordui de septin.ri rritlegii mi;ciri expuse in JJ', ulmati de o riiririt-ruat'e tteptatit a so-
rrrrliii{ii pini ia pyt (tut pett retentt) cu o caden{a in si bem'ol major.
,

sifzctole'etadrcozii'isncauecnstdmeete-amii.'uu.an'nr,mtciriiadantra.ooegtaiittsvoraee'ia,cr(le:Biienta)rpc.e.ehlzitieau. iresitiarififosdiearimnlfertaa,r-gpiomreipescntoae'nirertca:ieatzairaret.ruaszre\e=s"sta"fu1epiml.rrs,aa-eprs'fupui.nrrteei-lgaoiprrtger.1iqirm3etegaai :i:rpunerca temei z\ i:r soJ miiror (simpl'e tnsis trbs expressif ),
drr dr-:nd ori cu o largire, plegate;te readucerea ei in ia tninor cu
l urt'l:"1 de r"epriza. Lini:r rr-re lodir:a este contiuuat;i cLl Ltn contra-

Tema de bazd a acesteia este diferita lai-d de cea din A prin [).ili.] nlirsuri de trecere f.ic legi';ura cu ccda. Ai:easta artinte$te
r:aracterul ei 'rai linigtit, purtind indicafia a"toi"tui pf, e;rpresslj, conc'iuzia secfiltnii A intr-o forrni uruit arrr-rpii{icatei.

26 27

li Ilor-rA caden{e pe tleptele iI ;i Ili, fiirir itr- a, in<'heie. r'tra cie rri,l,1l,ri.,ri'io,zll'lr]crll.5rluli-rplD.itllirciraalmltrirrzzadneaaitojetooiinurirrc-ta'mr.orst-enrfaeo--rrt)ge-nraal,asicioipgasicrtesrtaolulc:trereAnlicrzieaitilenoaattecnosleaetrssi-piriefl:apircriltenaqr'uee.ritatsaAcueltcieclzeapleeecariaaselaaztsfianleiattaeititonsdoIpncp-euauearearplai't!dluai,s,etItftIetpirle-rnreagna;niri.termft,a{itrnt'iuiplsgaernt|lcscaiinAnipc:rorraatirs'orl'ttngbUifnteaAanullpsilittlpilaaisislemtte-eearpaiaate-o'

II-a partc'. I)e lernarcat ci in nltima iAlgire pianul alc- doul iolul {rr nlajoL.
de a puncta- la o vo('e anulrrite intilzieli (suspine). Ilezolvalea daii
de linesr'u are un ser-Is de<lsebit ; ttlnrarind inchegalea intregii <liir dPol.uitalafridaezeerinnetlgzaicleal:irp(piiimniarladli8n]p1t2.emziirsrrtd'rroi'piearrioaaddaofuLalrd:rirnra1t3i '
s{inate, inc'heielea pirtii lente apale ('a r.r anilt'ruza pelltrlr final, lrrta primele tnitsttri ale tetlei :
iapt pe care il vom vedea rrai clar la increputul pArlii a III-a.
l:ier et rylhi6
i:);:i'tclr ii I I -:r sLrsc,itii disc'ritii asupra t'illar,tertrlui poiruiar al
irr,iri:,.icri,|linii.i:it.rt.localt.eDptrialcseas.ietledbpx_rp^.fe.oe,lrrnr..m.nicuocr,aata.iodrrr.dea.t,tertor"a,dbriipatsmiecirl-iIirrtigrvi,ie*reinlindi eitpdllmiebereei-pdirtt.riivlenaee,ucnrzs!-;isil.icrraeatvptletipcoo,eua-pturtaA'rrri-i-nl'rta,iDpndlt9-rie.fef-'eiuIlaur.rcrp.ito1t'lea5larstepuaerarLomctqtneepido'liieznt:iea:--
prin.rei tenre. ,\n:rliza plir.r-rei idei mr,rzicale duce pe ('ercetAtor' :,prc
iNelnenea <oncluzii. Cledem insd cA aici ntt este vorba de o fok.rsile I -.L t'\a,r ie ('Lll.ii'i at'r'tictrit'c :

preileditata, ci n-rai rlult de o inriurii'e a lnuzicii populare indra-
gite gi acimirirte de Enescu. In crealia popr-rlara se pot intiini ase-

menea r'inte<'e ce se desfd;oard linigtit, cn un nqor caracter rneliin-

pcuotieicrrr(cc'oumopnau|aacn'ultiamc'eoadstaalatem- a.treapta a II-a <.oborita), pe care le

l)e arJ.tfel, tot de o asemenea influenli se poate vorbi in piu'tca
r ltrI-a (la prihrul cuplet, I]-20), unde lactura pianistica aminte;te

de modul de a acompaniar ai lambalului.

Ca elenrenl fls poi'nire pentlu o eventualA discu{ie mai larga
cu plivire ial problema influenlei folclorului in opera lui Enescu,
i-ar putea constitui prima masur'5 din paltca I (rnotivul c1), unde

structura melodica este bazata pe gama lSutareascai (o gan-ra minora

;)rmonicA cu treapta a IV-a urcatd pe cale o putem intilni ia Enc'scu
in nenumarate lucrali ;i in mod special in Sonctct u III-a pelrtru
uittar(r;i picut).

t Partea aaleIIib-oagA- lieVi t$ra-irilnoel dezvdluie poten{e ci totui noi $i
emarcabile
sufleteEti ale <,ompozitorului. Exu-

berairta din perioada tinerefii nu tinde spre o incordare deosebita,
in opozi{ic- <'u sentiurentele dezvirluite in pi'irneie doua rniqcari.
Enescu adopti principiul clasic, de a in suinltgirular.aptaerm.tedonosiunatezIA
face o
a ciclului ; iata de ce utilizeazA aici doar
pligrirr-nrlaariediel einmtru-ozicmaaldsu-i,'a iar lestul
temelor sint ob{inute pr.in triurs-
rlai mic,a sau rnai t'nare a celor
din miqcir-
rile anterioare. ln functie de ideea urmdr{tii, conrpozitorui subor.do-

tteazA intregul arsenal muzical : planur.ile tonartre, elementele de T "tr
?
structurS, procedeele poiifonic,e etc.
facttlt'a Pianislica, de r-:r-tl-
fnceputul poate fi pus sub semnul intreb;irii in <,eea ce privegte .",, 1i'eiit rr-rasut'ii dttPa l8 ne ,riminteqte. Plin .1,ceastA Iar'tuL'ii cuutiirui
planul tonal. Ideea muzicalA debuteaza in re lninor qi se tenninir din lePt'iza Piirlii 1'
irri.raiiii Pritnei teirte

28 2S

LmpiipitalaracllF'seLX,icuutn:urimbemrainiclipdcna;,itcc\r'lieaiiadita{liioi.ntatgep-pT_illeirre'erii'inirsasrssiniepinoncart:,:irhvtcec'ur,,ieci;alr-e1r(a.ovr*emari.ipoeian'itnrci.naek-rrlcanmere.rin.t:eeitju,'liripsip(u"Ir9rctJi.p.nuc. inLin"rditirci.r,ioirealidraae" concentrdlile ei melociice gi diminualea de vaioli, ciire reciti temei A"
rrin prima parte, profilttl ini{ial. Linia melodicl se amplificri mult
ssi.cot'iiae:'n'.rirrrritvrpric'eeaot3cac{ni;li.t'es,ca'att.cpri'qhutleauer-',;lti-tzelp,e'dniuaneredlctn,lfe.'aael'erc't*caro,.itsarcirauvca;irt'oipiptmgediofiiatnieirlccalisaJdi,ctini-ud.sasiereaeliiomirrivtr:gc-t:piiu'.lneu:;itlr!'tnri.tilni*aniinit.itrlutsi,Brenctdci.tc-e'sadAeip-{?*apiacJaepaen;a*atf-orsr;qbgseiti"i.iiri,calvn;);i;iiaico".rg.epla:iiIreraearr1ncareJelzsp-;a-imtiersr*-tIoimca'itinrmatootte2rtuseir0*l,nr.rap.utie'ii(lr,pro(e:ibirtncca.,l_1a,_li
prin ii:tel"calarea pe parcLu's a elementului a1. in momentul cind
30 ir.l;ti r,,'rrlisfera era pregrititS r'a pentrtt c dezlan[u,ire violentA de
1rrr1e, Jntensitatea scaCe lil p'{r (21}, l5sind sa apari in legistrul grav
rl pianului tema principala din par'tea ii II-u in rnajcr, care sc

rrr-npli{ic'A pe fundalul ritnric anterior".

IlesfaEurarea in continuttre a finah,rlui cste o impresionanta
rlorracla a miiiestriei ponifo;:ice a lui Enescu. La 22 apare terna ini-
iiain a paliii a ltrI-a in rai l'l'linor, cu func ia cie i'evenire a sec{iunii
./'; in i'acirnl rondoului. Ea c.onti:'rua la vioarii c,u terrra plincipall drn
y;r'ima palte, impletind-o c:u tema iniliala a finalului la pian. La 2JJ
r'e.rpare la bas tema plinr:ipala din parte:r a iI*ar in ra ltrajor, cat'e
se ;rmplificd, iar viorlla sllplapune o varianta ir tcr.nei serundare din
1:t'ima parte. Totul c.onctruce la incheierea c.rprzifiei in cio ilajor'.
Schcma r<indoului a lost plnir in am;ci'ien1sotari'pr--iraonmllrii:nnmdt,ii,nc\ oairlt'i.a'1,Trr::'),r,\p' rl-trxn'rcr:(tetrltc"
iorale dc' plecrare re rntrtar rll

Ile la 24 (tttt itett pl'us lertt
(i,rec u.ne srsrt,ttt'ite tle co.ri.LLon) incepe cupletui trl doilc-a, C, in si b:,:-
mol majar. Enescu suprapune tema sec{iulrii B din palt:a a ii-.1,
r intata de vioard, peste tema secliur-rii A din aceea;i pt'rl'te. expusi
la pian. La sfirqitul aceste,i teme se face auzita ide'ea principald din
plima parte ; ulmeaza o amplS tranzifie in cale se prelr-rcreazS-
elernente teinatice din partea a II-a, tonaiitatea dominanta fiind do
tmeqatjeorer-nacdrrouzma ipnoern'.trDuesfoalpmt idnoorm, (inrLol rcaelsrt'iensr'uebpdelmleinpatinztaa.
c,e pregS-
Acest sol
;ninor este in fond treapta a TI-a din j'c rnajor', tonaLitatea initiali
lii r'are apar:e ter:-ia prir-rcipai5.

O lepetare ;l primei secliuni din rondl, pe un ait pian tonal gi
('Lr unele n-rici modificdri temtrtir:e, face latc' temei ts 1ln {n minot:
(r:ealizindu-s:. astfel o formir de londo-souatf,), cu aproape ttceeaqi
cleslaEurare ca ln expozi{ie gi cale se lncheie in .s-oJ major. Din
forma tipicd de rondo, Enescn elimina ultimul refren, A, acesta
I'iind ck, prea multe oli repetat in intreaga clesftiEut'are a partii.
In Coclc autorul ttlilizeazA ideea de baz.a a scnatei, emanatii
din tema principalS a prirnei pdrfi. Coda incepe la 33 (moins t:ite),
ctt plezentarea temei intii din partea a II-a in sol minol-(prima fazd).
1n schimb, faza a clcua, in fff, readuce culminaiia din paltea
.1, c'a un ultim avint;i sentiment de incredere. Faza a tleia din codi
-penintrcuhueiletirrenaa proprir-i-zisa a pirlii Ei a intregii
din partea I c-saonoatneei-qcaercxpculenlei-
oardr terna principald

catd, ca un foEnet de frunze ce cad incet. Ca $i ia inceputr-rl soutr-

3l

tei, tema se aude pe registrul a trei octave. Drept cadenfe finale ,:rn'e de mic copil a fost atras de fn-rmuse{ile cintecului gi jocului
revin fragmente din rnotivul r4 din ultima parte cintate piarti- l.xrpular, influenflndu-i de tiirpuriu sirn{irea artisticd.
itsoasttiuemgocie,'inestelre-oinssisncotrnieion|tiirtn-aetetaatifmaotaoerstfdeeersacaacdzoeurtadiru-(rrptieprvpioipgr)ui,zracoraaesuean. isnmotnrlerargtmaiiuslrue,cisrn.odcnrhio.eriie- Cu toate cd a fost un ntare admiratol ai tradilrilor clasice
lorlantice, Enescu nu s-rl rnanifestat dogmatic in sti'uctuli, ci 9i
a
rrrodelat-o de la caz Ia c:az, in funclie de conlinut.
Devenitd piesd obligatorie 1a c,oncursnJ de intelpr.etare Ge()rge
ultima parte este deci un rondo-sonatd cu urmdtoarea struc- sr|)rtnlraaeisiincmaut,autSlet.oanpsrtaecuierIeI-aaiupbeintotrruiloprictnn,ru;iziuciioi,arildtitcudnoinagtlearddincitceEiindcine

inr"a qi plan tonatr :

/\BA C]AB Coda
te ,:lo mi Si bemol Fa fa fa

tre Aprecierea iui l{arl Flesch despre aceastd sonata ca Lrna ,,din-
cele mai importante lucrari ale intregii literati-rri vioionistice
i'ontemporane6i n-are nimic gratuit in c.a. Este
o constatare lle care
practica interpretutiva a confirtrrat-o.

3en Srnzutct a X{-u prtttrtt piun. ;i uioarii este prirna lucraLe de acest
sr:r'isir de
un conlpozitor romdn care poate sta cu cinste in rin-
dut'ile capodopel.elor muzicii univet'sale.
chiar daca rnai poate fi gasita v'eo legdtura de ordi' i'tona-
s{inoonfnaaatlaaslaauuiIImc-e6asiaEr*nneFus'clatundceeksateitnmeocl esinfeesarudcEeci.upsrediviepfegoratietteecovcunorcr-ebepi*tliienass€aaLusdueapruoatoic''fiicl,ului-n-

I Li1.

acascreuElttnareetoszrceiulgotrse'.eaFadafrinnfiniradaefigesi tcfindagrpiaroicrlieiriozleenriEsvtida,pbaruit'iztuealxcdieenrteeirnrnfpairt,aecffuiilioosr,trrniccirittieegsstiraiuea
iibere, lugat<r,ri din pi'irna sonatd, i.L cea de a /r-* sonatal pet-ttru
pi.utt, ;i t:ir;ard elementele polifonice
tiv, in leliefalea con{i'utului. DeEi au ul1 l'oL deosebit, chiar deci-
ar logic sd incepem cu
evidenlierea fi fost
roncepliei melodice, am preferat sa
5it. pe'tru a putea t.age concluzia cd la ]inescu, o enun{am la sfir-
temele nu pot li imparlite in cantabile in aceastd
lucrare,
nioinente de trecere (punte), unde accentul
iitatea Ecai d'eecmanatiarbniiterl.t chiar in
tonaia, constatam prezenla n-relodicita{ii. Melodic
ll-a a pe rnobi_
stirr-rit ciisc'ufii in legdtura cu prezenta conrstienta
tnente de creti{ie populara i. a liotzutei ct
fi dorit acest luc|u, a unor ele-
Enesctt a| Fari indoiala, dacd
aceastd lucrare.
a;a currr vorn vedea
l-ar fi r.ealizat,
in Sonata u lftr-a. cledern ca se resimle rnai mult ca atmosfera ge-
llerali faptul ca ar:easti sonatJ este s.lisi de uln cornpozitor.. roman,

"tD

neobignuite in reperloriul curent, ca de exemplu sferturi qi trei
sferturi de ton, sau a unor aspecte de intona{ii qi ritmuri specifice
muzicii populare romdnegti. Influenla muzicii kiutaregti se mani-
lesta atit in modurile folosite, cit gi in tehnica violonistica specificd.

In amplul 2Eigdaoscimumuernmtadttuolasretuadeiuxpslcicrais{ideeaTpurdeozreCnfieoirtmeaodduesriplorer

rtceastd sonata
cromatice in muzica populara romAneascd : ,,Venite la noi prin in-
3. Sonata a III-a pentru pian qi vioari termediul meterhanalelor turcegti, fie pe calea muzicii psaltice (gla-
sul al ll-lea Ei aI VI-Iea., apoi ftoralele cromatice gi enarrnonice)
irceste influenle orientale au o vaditd inrud,ire cu modurile croma-
tice indiene (raga) ;i perso-arabe (makam).
Sonata a 2IitI5tIt-,rae."gpiii.eiancrtirenuaalpiiniauronlm19A-9in2ue6,Eiorta'ieirpndre,cz,l1ionnmtdeecan.iruuallmcgteeearnpgu?ilnpuydi!i"dr.i1ei $i nu este de mirai'e cd maestrul utilizeazd in aceasta paltiturd,
rc,nter,netsc" op.
unu."i"n" Ei a <'a gi in altele (de exemplu in OeclipJ, o notatie specialA p-entru 1/4
1i 3/4 de ton, infinitesimale sonore, pe care le practica in anumite
cts;,s*pu'er'oi-i-i"ninnan-;i"d-iattr".c"ftf.iiANoz"f",D'i'.dtaip'o"i"er-scocpi-,iilAo"po"ra?i-mSpsia,fuiofoetpr-nlenrd.dtoamealumsrdztmaeaceii"tenloraarnito(nardrtiIm",eotpIriietIliasodil-r"uetaoernae:dser"p9petiiqcetsoeigtamip:ininjn",,ute,trd,gnlbulIameone9iria"pendei"mailrlan"iiLtln-unteiiIesraadfi$zssodpLr.atiuurea,rDlmriemrlsmlteaoei-in&anaps)raaarlc-umila'lrneaptimopegodldraeutSaetrculEoi(uevrEcntaaieidnaspiuectncttae-sdaut-cdtllieuarnmpsigdoaa9amcasftisiaiuiribreermaraibxdibfcaipaitintsacleceSeeS-u-r r.nornente de inflexiuni Ei portamente specific idukireqti. Asemenea
procedee le gdsim aplicate in scirrile enarmonice ale grecilor antici,
dar gi astdzi in scdrile perso-arabe, care folosesc diferenfieri de
sunete de la 7/4Ia 716 din ton".

Vom incerca in cele ce urmeazd sa dam o succintd privire de
ansamblu asupra Sonatei, congtien{i fiind de faptul cd, in studiul
nostru, nu putem aborda decit o parte din multiplele probleme pe
care lucrarea Ie confine. Ne vom referi in mod special la corelafiile
<lintre conlinut ;i form5, urmarite gi ln analizele anterioare.
Perioada dintre auniociiaarr1da8c9-te9riE-zei a1d9za2d6tap-rc-inoamtrn-poiunnaeccratiiirveictaeStloeeniacdtoaemaapoIIInII--isaa-
i&ctnJohmnr"ci;nil";ieet-fzr;u";czpigitsuamonepdaa"iircmuioroc"*Judoeu".rildauoteitudrpeaaosesimxmibpeiairlla-imardeceaeorssertigJmfoadfnlocoicnluodisirtigicniernaonninumdtresiAci.unnscte5.osMmacjpieu-anastgeibt.nril.ese-2-i sonate pentru pian gi

in aparenld" 1. ;r fost terminatd
ticd bogatd, in care au aparut crealii importante ca: Octetul op. 7
it-;irc;t;d"i".Uniti;en"ttm*"ci""oa"nii'nlianti"uint igtpiinripoidiif"niurtdne"di9aaq'iEi mlonllera-isagiecinuspa,ferlai,netccrudeueruopotsiapeoryboaib9tdalieaumpIatiaaortcaeica.rdrdcercedoaaemjtuzopnvaosrrrleexussiee-a pctIr1lttl.-ee,9eoI0mrIrs1t-5,tuao9,relnu0lfpolp0am.pol,etu.2rnnSci4c1jnthour7r-aeurirts-reaoitplr1epdmIi9a.7"2panc29o4ije21topianne3r.-t,tt;ec1rrou,.oe1LppE9o-m..n72r2ecc141hst,1jceo-S9-usr0o,t1nri1ond,1a9pf19td0.ia.916{n7i09,Tg02,cCse,lDe-oautcfziamterrirtul1tueaoe9gjo0tottulrr3iuraeul,,mniclRolenSpeparei.pcpm.nosIl1oiatfnro-rduiddnniieliieidnf,7naes9nort0.rdpsr3u.pi.le,me71zSiren3au;mnnimi-tttiaee2-i

Enescu.

quciniai"tvdaeDircsa"aaotolui.-rnJ:lautdzdimvinoetlrtnedsre"ii"iemi"ivua-zrlioicriiiaizrrobtimusttaiitcneee,qisutoic,nrfAaiirtniadda-leeisnacchaecideseltaupqieigrtesimnpeppcetaipvpelraen- ;r bucurii, de suferin{e gi dureri pe care le-a trdit aldturi de popo-
rul sdu. lncercdrile de a folo.si elemente populare in forme muiicale
ltmple ddduserd rezultate, astfel cA sosise momentul unei adeva-
Ldfouinlcorpsauirrn"e"cat*podue"n'ive-reprioreoir"be"l{eai mierxeepcirieoesmfidvpieiileEcxioeanduleinneo'txrueleucleiumleieemninotetfieodrnepartiee, hlcinlioticrS9' i rate sinteze intre elementele de facturd nalionald gi principiile
universale ale compozitiei. Pornind pe acest drum, Enescu a ales
atit
prin I Euzica, Bucureqti, nr. 5/1955.

tDinvolumulGeorgeEnesctl,Bucurqti,Edituramuzicald,1964,p'ag'49'

35

34

r;-pc'*c"agn;io"aa"-irior"fiUlrs-."tdperel""caio"Scpitisih"piiot.oi.i"to"ininlaaGuiEttpacfterle"teueir"aza1tiidnanamaaadinldua,corguile"IaenesiIlzteasIptt,Eair-rntsctuaei-neuenuig.eislqltipsecrudvceei-ilaneeoulixzconimpv'eatnprrrenaei.u-eiirfeanmsimrEprfaldaeeciailfelaeociaeicznntlerc'vesiei;olpriiesuidpltmiutonaereumipneirneitauoazraauetsaueltii,euairnncdopdllat,ienudazb,cateLua,toeiiilr'tnvtgenrnc6ndaaoupciitcincnlandoe9escdraitpaietnrisrnucsnp-tutStorletloeamireenuTellfuetetoi9uorcmrnon'inrratmroaeaisntvmcrnet6rieeiotil'Aie,ncr'mpsenceeEepsrellmeerciiEeiaa,efl'tt'rtroiricoztnipiqtffri---iiitti I)acd privim mai atent linia melodicS, obselvdm o inr:udire
ircpin"iooaidvneealpppEicnaa"teuirrlsttectaetuaotaaelrrpesliercii.vlume,-ol_t"ceaaadti.epMrvuid.i}izvndrIutml.sic,ctirparoafugEltpEoitiinel,iaminmirlre:oi.aea'smlc,itfneaidorclmigedoeinaapdiccplesaodeeoi.eursiiImerannibldncbeiaeeti,nrsnsacduaiiennctgadutelldedrsdue,iudrtadaieoezcrcEiaftii,haraaploemcgergteieailnrbcetizeuatidcrdremdiuin-e-i intre motivele celor" trei ftaze, de exemplu primul motiv, ,a1 din
dp-orinmaapafararfrezaezv,da,cr-iitaEt ciaulntiLtmlnindasfeuarrcadtuu3rraedrepoilsaandciasifttroicarditdddeefrreelapcevirnecnIelelpaiucvtruioolmacraeatliesEimi daeeplooari
ascultase cu atita emolie. din nou in factura pianului, la inceputul celei de a trei fraze. Din
Din punct de vedere al structurii, observam ca tema principalS acest motiv derivi nenurndrate alte elemente tematice.

eicldresiuattela"a,rolritl"pdor,rei'-.Eri*iiopcaraodrevSizrimuatriotpordit"'rtl"iutpai"i"tnoat'r,.ev"a"i{prri!aaiezt iecmcaeoodsaerelecm-ocimrnoispmclaeetntice!e5azaddicnuanpraaracptceetircua- Motivul eD, prin mersul descendent melisn-ratic pe treptele
tr{a,t,iqinoudaPrraddri,rimiu"i ,.a--imoof,ra1apgizi"iidt.tmiii(opcbreid.na-cnlEioamlteledmpsliieaunnnrui)uttuelrul,eidpdcorueuipnzmdiint,emtartsoinctdigaveduesrictucoelrnroE,dmieeiannstttcicS(e9epieuEixntpiurple-elrdspeudusne-- modului lautdresc, geneleazS, la rindul s6u, numeroase variante
nics"AcdpE.cdu"efaeueoiceirfapruu.raepemideluagamid*tifatnsusa".qaupoivetaitMli"iae"t,ilmtmotir"drr5uvai*efcrooisuurziovauiiicdlfanleiinturdrndreirara{dneeeiiiifstnezrv6mssapateeilAIagaiz"rcinaiueop,iaaocm'tsxiaupcnibatptranilesaraeaavLactdarl.inipalneottoisuuDredsapaueetirlpeideariinrsoaiduiic.tntaiaoee,snuiAmi(dnelncilmiiccS.mdaiudzoeIc.erila)iaininagannorsrstriPaletoiredaunopmeanrcl)ueicptm'aitadPanvonlaais.scivanvrtpnuclrieed(imrutFeerstpdipeammtnreiueaarmd-siamlea1znlmeuadrei-1ieenpsrlofjeletileeeorion,ntiasrasdinid2rczitoc'lideroeceeuaaSgvedeaprdliEpi9iaidtneoeedai3-mcYrtmnieffeaniiiaaaui:rrledofnulzaa9detcitilcrriaclLi.ed"eecdk.aliprneleareioaitliooaseealepaqevaitn,sriarilerlfeadata5rdtredscgaiire,unmnategeizipncllrraSl6apeeiaia-,it' tenratice. Motivul {r2 inversat std la baza liniei melodice din primul
pentacord de la inceputul celei de a doua fraze. Exernple de trans-
forrnirtd din doua perioade de cite trei fraze' fo:.rrai'i motivice se pot da mu1te, dar ne limitdm 1a cele enunlate.

36. Din punct de vedere al planului torral-modal trebuie sd consta-
t5m de la bun inceput ca, deEi punctul de plec,are este sunetul lo (un
nrod de lcr). existd alunecari temporare spre alte centre (prin trepte
mobile) pentru a se leveni la tonalitatea iniliala. De exemplu, in
frazaInitnerteiiscaenntetresleinst imnto:dZuaril-e csroi m- atricee-folloasi-te
rni. special gama

gi in
ldutireascd amintitd (lre minor armonic cu treapta a IV-a alterata
suitor) cu ca1'e incepe lucrare; sau pentacordul descendent de la
pian (mastva 2) : fa mceintcrluiel zsi-. re becar -
diez -cu ctro cliez - do
beccLr, inscris intr-un mod

cIisuimrrEcoxaisrdteeancpuremeeaepzEadtrecouTrasutmdnooesrnfueCmridoSrdrteaetae.ecUmhonivmoaecsnettoemneadnle,ea,b,sirttnoaornemiasemdnetEpipobluiattotirenea'fc-i
cbservat la inceputul celei de a treia fraze din prirna perioadd"
irnde, pe o dubla pedala mi),
djuercuvlincteant(Lrualu- i se srlprapune linia
rnelodicd ce gi'aviteaza in si.

Am ardtat cA, in perioada a doua, la repetarea ideii muzicale,
atit fraza a dona, cit Ei cea de a treia se muta cu o cvinta mai sus.
Addugdm cd acest mers tonal duce spre tonalitatea la major, ca
printr-un qir de subdominante a(reIII--a tema sd se incheie in to-
nalitatea clo mcLjor. Mi, treapta sol,)
do major, devine printr-o
din
rnutalie tonald treapta I din mi minor, gamd cu care incepe puntea.
In ceea ce priveqte asimetriile rnetrice, dorim sd ddm doar un
,cingur exemplu : flaza a doua conline patru masuri in care iinia
rnelodicd se repeta fdra incheiere. Daca prima data fragmentul me-

lodic incepe pe timpul 1, repetarea lui nu incepe in mdsura 3, ci

pe a doua jumdtate a timpului 3 din masura 2, creindu-se astfeL o
o asimetrie specificd muzicii populare. Iata un fragment din prima
pelioadi din tema principala :
,

Moderolo molinconico J'60 In mdsura 3 din punte apare tema in soL diez minor, dupd care, pe
rnzo rigore; o lmpo o pedal5 de dominanta, interwine ia pian un nou profii melodic ce
anticipeazi tema secundard. In punte vioara are tot' timpul rolul de

a susfine pedale armonice care pregdtesc tonalitatea sol d,iez minor

in care incepe tema a doua. Remarcdm faptui cd Enescu exploa-
teazd potenla fiecirui profil tematic nou la maximum. IJn aseme-
nea profil tematic este cel al punlii, care, deqi derivd din motivul
,(11 ?Jie un aspect personal. Acest elernent al pun{ii va fi folosit de
a.utor ca facturi melodico-ritmicd la pian, in timp ce vioara expune

iema secundard.

Tema secundard, in tonalitatea soZ diez minor (o corelalie in-
departata fala de tonalitatea la minor din tema principalS), are

doua fraze cu tematicd diferitS. Prima, mai vioaie, de dans, cu, un
ritm pregnant, ,are culminalia pe sunetul prelung sol diez la vioara.

lnceputul primei fraze deriva din motivul c1. A doua fraz6,, expusa

la subdominania minord (do diez minor), are caracterul interiorizat
cu o nuanla tristd a cintecului lung doinit. Aceastd idee muzicala
din tema secundard :

Puntea (4) incepe printr-o formula ritmicd juciuEa frnp ben se apropie de tema principaid ; tensiunea gi dramatismul sint men-
linute de factura pianistica ce imitd tremolo-uI lambalului.
marcato) care derivA din motivul a1 lipsit de elementele cromatice.
$i in aceasta sonatd, Enescu concepe expozilia nu ca o unitate
De altfel, in n-rdsura 2, acest motiv apare in forma sa initiala la in care se ciocnesc doua idei muzicale contrastante, ci ca o comple-

pian: 39

38

tare a unei idei prin cealaltA, pastrind totugi contrastui tonal. Pen- Constatbm in reprizd (12) nu o intoarcere spre imaginea doinlti
tru realizarea unitalii de conlinut in cadrul expozifiei, pentru a a temei principale, ci o d'inamizare cu ritrnul schimbat in mdsura de
apropia mai mult tema secundard de cea principalS, concluzia
cuprinde un motiv din fraza a treia a temei principale, in re major, 12
motivul a1 ;i o pedald pe sol cliez utinor, linutd de vioard, in tirnp
c:e pianul foloseqte constant motivul c2 gi o linie melodicir descen- g , aProPiat de hora b5trineascd :
dentd cu un aspect modai. Concluzia aduce un rnoment de liniEte im-
punind tonalitatea sol diez minor. !istcrso tcmpo

Dezvoltarea (8J este redusd ca proporfii Ei creeaza un echilibru p slacffitissin.i,ben ritndlT)
perfe,ct, atit fald de expozilie, cit qi fa{5 de reprizS. l\'Iurllr ,
tori gtiu din practica 1or proprie sau din a altora cd folosirea ele-
mentelor populare in forme ample pune probleme deosebit de grele
in cadrul dezvoltirilor, unde exista pericolul ca trasformarea ima-
giniior, prin folosirea procedeelor clasice tradilionale, sd altereze,
intr-o oarecare mdsurd, caracterul ini{ial aI temeLor populare sau,
in unele cazuri, sd se producd o indepdrtare prea mare fafd de con-
1,inutul lor din expozilie. In cazul de fald unitatea este periectd .9i
rdminem uimi{i de marea mAiestrie cu care este realizatd.

Dezvoltarea se bazeaz6, in prima faz6, pe elementele 'celei de a
tema principald, expil-lse intii reluate 9i
doua fraze din de pian ;i'
amplifi,cate de vioar5. Dacd evlieomaredntaelteempieainoulaumi pselif-i]cndscllaia-huexinatcro-rudn.
tetiacord, preluarea de cdtne
Ca o compietare intervj.ne 1a pian, in rnod insistent, incepr:tui celei
de a treia fraze din tema principalb.

Interesant din punct'de vedere armonic ne apare incep'utul dez- Desenul rnelodtic expus de vioar'5 este reluat de pian, intii pe treapta
vcltdrii : peste o pedald pe sol dtez se suprapune pentacordul de la ;r II-a, apoi la subdorninantd (pe re) amplificai pe lc, gi mi. De
in'ceputul celei de a doua fraze din terna principald. trn misura 5 ia tr3, in fraza a dcua, gi ln special in"sicea de a tr"eia, factura pia-
din dezvoltare (pp lusingando tranquillo arm'aniosa) existS un
momenl de politonalitate : elernentele expuse de pian la mina nisticii se imbogd{e;te (vezi aluzia }a acompaniatnentul lambalului).
stingii alr ca bazd tonald sol diez, iar cele expuse de rnina dreaptd
deFvraiozaardse- la diez. Aceastd dua'litate se rezolvd in da dtez major. Puntea {14j, foiosind aceeagi factura ritrnicd din prima fr'aza a
gi repeti pe o pedald de d.o dzez (9), dinamiziind discursul temei principale, duce, printr-o linie melodica alcdtuita din suneteie

a'ddineztevron,altdsrrei,c(munpda-ri ttnui acord de septirnA micqorata, spre tema secundari (I5,). Aceasta
muzi,cal gi ducind spre faza a doua lusingando reprezintb o transpunere in tonalitatea idneilhiaorli5.- modul de lo -
armoniasa). Aici intilnim fragmente
cu o insis- a celor doud fraze cu persistenla ritmului
ten!5 pe prirna 'celuld rnotivicd din prirna frazd. Totttl se indreaptd
nereCilonacreluzpiaian(1u7l,) \1ne loc de codd, in care rolul principal in expu-
spre culminatie (sol major). nice. in concluzie in timp 'ce vioara sus{ine mai mult pedale armo-
se inmdnuncheazd tema
O scddere a tensiunii, o insisten![ pe acelasi rnotiv qi prezen{a pun{ii, cea de a doua
pedalei pe sunetul rni (doud mdsuri inainte de 12) ne introduc in fraze a temei principale, motivul o1 la vioarS, motivui o2 1a pian,
scurta fazd a treia a dezvoltdrii (legatd organic de a doua) care pre-
pentru a incheia firul me odi'c din ce in ce mai e.stompat cu moti-
gitegte repriza. vul a1. Toate aceste elernente te,matice se desfdqoard intr-o perma-

Ca irnagine artisticd, dezvoltarea apropie psihologic deznodS- nentd mi;care tonald, dis,cret realizatd, iar ultimul acord suprapune

mintul. peste fundamentala ls cvinta mi. - si.

40 4r

contiPnautrtqeiaplaasItIic-aitat-eraAinrndaagntineilsoorsrtrennuuzitiocaele mr'sterinso. Bogdfia de cipald), cu o uqoard nuanfi de melancolie, mai degrabd o interiorizare
a-le acestei mrqairi im- a erno[iei p€ cor€ o sirnte omul in ,fa!a bognliei de irnagini ale natu-
pr.=iiotteai[loarte puterniC pe cei ce asodltd rii. 0 alun,e'care crormaticl pornegte de la fo minor spre rni (26). Dn
Sonata a III-a. Aceasta 0n stretto a unor
ie datoregte nu atit elernentelor descriptive, ca imitaliile rde fJ.uier, punct de vedere tematic se observi o prezenrtare
elemente ,care seamend cu inceputul. punlii, a cdror funclie este, de
cimpoi, ciripitul pdsiritor etc., cit frumuselii poemului ce se desfi-
in fala noaitrd, in care autor-ul cinta cu o sinceritate qi o dra- data aceasta, de anacruzt a repruei.
$oaie nesfiigi'be ,plaiul romdnesc. ln ace'astd admirabild desfdEurare Repriza apare ,cu o mdsurd inainte de 27. Expresivitatea ei emo-
goste eJ.ementele descriptive sint atit de organic incadrate, incit plliiondnri;faitili.5l,iMcrnrueelgrtlt,aeanmicnoplilm,icfi,ocidanttddr-e,Eousineduubl oitp-aparlntneizdtaictiSa, , vueignauirgg,roiassd.,cEnhseimtiebbiSinnupiatrcoleafsil,tuirmlrci'eonpmiluieatunl,lt
aspectul exterior, devenind parte
m'uzicald integrantd a substan-

i;i pierd

.tei muzicale. line pini 22 qi este format5 dintr-o perioadi o ,dezldnluire de elemente de un patos nemaiiintilnit inci in aceasti
Prima secliune
7:a sonate. Cleniul enes'cian vonbegte de pe ,cutmi inalte, par.ci ar dori'ca

cu doui fraze. der"ivi din motivul a1 din partea I, fdri ele- 1ot p[mintul s5-1 poatS auzi.
Tema principald
mentele cromatice, se expune peste ,,o pedal5 bdttltd incet pe si ca ln punte, atmosfera se calmeazd, apare o variantd ln major a
pretrung de greier" (T. Ciortea) .1i ne infSligeazi cadrul in lemei p;:inc'ipale (dolcissimo teneramente con infinzsszmo sentimenN <t),
un liuit ciesfigoard acliunea, cimpia iargai cu liniEt,ea ei od'ilmitoare, cane tinde sd rnocluleze spre t'onalititi vecine, dar se stabileqte pe

care se
in c,are se aude fluierul cio'banului (flajeoletele de la vioard). tonalitatea inilia1a, re maior,la aI doilea elernent tematic din B (30).
pe un mod de re (pini 1a 19), se ieagi de a doua in repriz6, En,escu renunld la prirnul elerment descrriptiv di.n B. O
Prima frazh, pe un acord de re fdrd ter!f,. Fraza- a liniqt;re din ce in ,ce mai ac'cer-tuatd peaduc*e oarsctll'n atmosfera ini-
printr'-o lunecare doua este c!iao1n5ti,niunasrde,caciedpei.[oogin, cchoediaer(e3Ia),adrceeosateriecveibrnaun-tme apidprolia. tEeafisevorerab'alizdeeazoi

Dmpeeaislaubonige0atutulersxmdpuecsa'uazuilenorn,pcaaatirrctae,catmevrelnd'cdiaocnnadtras-sutnaenintt ofcabas!r5teindsaeet fundamentajla re. prin fragmente de temd in flajeolete, imitatii de cimpoi Ei cu un
I'erzine 1a pedala
rprima p'erioadi.

arArs.trmot enonosdfreei rnaatrinsqeeinsdicnehfsii,tmcoerbni.idebEnrnutedsscc(,su,ucflaoplEoosi necgtuitcmee{lplaoevqiinuoataisnrisi suoctiugcaaelmraundldu'oci )ra"opumeaaptuidcn-i colorit armonic deosebit prin rniqcarea cromati,cd'des,cendenti pe care
si bemol - re pest'e acordul 'de re firi tertd
o expune vioara : si -
de 1a pian.
fundal ril;mic variat, prezent [a pian. Spre sfir;it, atmo'sfera se inse- Ca un ecou, ce rdsund in liniEtea serii peste vdi qi dealuri, pier-
nineazi ; se au.de o d'ubt[ pedald disarmonicd (cvintd 'micqoratd Ia zindu-se in deplntdri, se aude sunetul re din ,ce in ,ce rnai incet, pind
1a pian, arnbele avind ca bazd a intenzalu- la courpleta lui disparifie.
vioari $i cvinta perfe'ctd cimpoiul. Prin enarmonie
lui sunetul si) ce imiti se ajunge in mi' Este necesar si precizdm cd Ia Enescu for"ma nu are niciodati
bemol, rnod in car€ reapare variat6 prima idee cu inslstente pe sub-
dominantS. In sfirqit, se revine p,e fundamentala re. un caracter improvizatoric. El Etie foarte bine sd o modeleze in
Iunc{ie de conlinut ; exemplu este gi folosirea
principiului formei
Urrneazi o punbe ce Tlre ucreazd elerne,ntele din temi, indeosebi de sonatd-lied, cum mai este denumiti sonata fard dezvoltare, in
prirnul rnotiv, qi in care fa,ctura pianuL,ui, prezenla ,cvartei mdrite pe aceasti parte. Pentru ca forma ei sd fie mai evidentd, ii prezentam
mi, suprapunerea peste ,cvarta perfectd, cromatisme e, toate dau un
impuls care pregdtegte atrnosfera din sec{iunea B ce in'cepe Ia 24 pe schen,a :
do'minanta lui re.
A -* grupuil principal :
ooo1, ---_ tema princ'ipald,cu baza tonald pe re,
A cloua se,cliune este forrnata din doud ele,mente : primul, de qi spre sfir;it la
{'acturir descriptivd, redS un sentirrnent de iinaintare in fala natu- partea me'diand (episodul de la 20),
rcl(asioienrm-ntepoxrtseitveuuulalntuecd1mp,onalceatonicuv.fmiloaAeauirrtadadt,teooE)i'literccaiull2ue,orliIear,msitipmeoinnaictondmt,eacmstaopar,parteeiccetse,(fr2ciirsi5Ertii),ciptda,i.trieAdn'tpeueagnprrisapadterlruoeziflneiiii
r'evenirea la bema princlpald rin nli ,bemol
propriu (se poate totu;i gdsi o legAturd cu mo'tir,'ul a2 din tema prin- re (o mlsurd dupS 21).
BbFb12u--n-teGcacuruu-cpcaaurdrla:eacstceleatcerur2dni2ednastpercrreri(iol2pur4t,iic)zvra,:etfa,uznc\duealterenmneednnitnat'felaalepdeteemimo,eoidpurlianfcieipaslper.e mi.

42 43

Anacruza care pregategte repriza dinamizatd {26,). ovasritarunctStuardmboatziavtudlupieoc1vdadinraptuarrSteaqiI.seRoebvesneirrveia in ultima relLrare o
A -- numai o {cl rnasur5 inainte de 2V).
1a centrul tonal lo

Funtea - folose;'l"e tema principaiS in major (trei mdsttri rnarcheazd qi revenirea la prima idee din ref,ren.
dupd 29). Urmeazd pnirnul cuplet (B p-ian3is5t)icinS si bemol major, cu carac-
avind sfir;it tonalitatea iniliaii. ter continind ele;mentele din
CBo-cla nurnai b2, 1a de cintec, iar ca facturi
rcrrii[ainiiiatnturammrninatEibi,eicccctaeaiteatel,,,rciiitausconetrniimpcmttc5iieanaa;iiunrateSppd(lriJirnenic6niitun)eceoiiErupvvcimanaionnlrebeoeiEalootneia,dsrrtiifetrcdeireneereatugfua1rptiieee.raoendcrlluaenueinlsocuvttcrteoiiiShvoinpenuat.eii'rreISiPmusnr,ieureicabun,eu2intnfsroed-mteortlioerunnmnmlSctaeep.oelrri,dtlsiedua,ume,ilteu'eelariiaaanmmlspeiecefinatoeLtabreno.trlddeiuSciiec.srenodoccOt-e--,i
- (31).

incheFiear'steoanaatall,tra-are-o Allegra can brto nL& non tdreoplapotevmr&aossroe{-r.encua}trtei
formd de rondo. Pornind
cu caractel de joc popular oarecllm liniqtit, se ajunge Ia apoteoza din
ultimele mdsuri, o vibranti ;i ltrminoas5 chernare Ja via!5.
Refrenul (A) are forma tripartitd, in care partea mediana conline
tot o temd de dans in spirit popular. Po:ima idee derivd din terna s'e pregeteste aparilia r'efr'enu1ui.
Prima idee apal'e pulin caricatutizatd. Enescu indici in acest
pr:incipa.l5 a par{ii I, mai precis din o2 inversat. Simptitatea sr:riiturii Iac bttJfo. O schimbare intervine qi in modulalie ; constatS"m cd a
scoate in eviden{5 rnai mult farme.cui acestei teme. Accentutr ago-
gic al frazei cade pe iimpul 2, cleoarece terna ins5gi incepe cu acest cloua frazi se indr,eaptd spre fa diez, ca, prin tonalitatea si, s5 pre-
timp. De aceea unii interpreli sint tentali sd dea acestui timp slab gdteaAsicidaopileaarilicaupulneut i(Cno) uescteenotrumteolnoapiel,emrai p-sodsipcrde, cupietul C (44).
accenttti rnetric. I\,IiEcdrile : re - sol - do - un cintec
lo aduc r,rn colorit cleosebit armonice lct - lcL - lung
temei.
l)upd expunerea la pian a primei perioade alcatuite din doui ce se deapdnd la inceput pe un ambitus restrins :

fraze : . i=uu tmpor J=r:e

A{leqro Eon brio mo non I rotqo J-lr2

iempa r r= l5

pentru ca din ,ce in ce sd se amplifice gi s5 dinamizeze intreaga
expunere, preg5tind astfel reluarea refrenului. Aceastd temd are o
urmeazd o anrplificare in ,care motivul a2 din prima parte apare evi- potenld surprinzdtoare gi un rol deosebit in ansamblul pdrlii. Ea
clent. Frelucrarea temei }a vioard pr,ovoacd o modificare a centrului dgiinmteami pa'uptrinincciupamldo-tivuelsote1,ud;oinr de sesizat legitura cu moti-
derlvd
tonal in fraza a doua (Jo). Partea mediand a refrenuLtti (331 conti- partea I. Conlinutul ei, degi
vul o2,
nu5 calacte'l'ul dansani aJ primei idei, insd rnai' concis ca r:itm. Ale
45
44

aduce o nuantrA de durer.e care indirjegte, incearcd qi o reamintire este specific pentru primul cupLet (B), cind compozitorul doreqte s[
realizeze o forrni de rondo-sonatd. Avind ve'dere insi rolul tema-
a unor sentimente anterioare pe un plan diferit. Est,e vizibil[ dorin]a tic inrportant a1 'in
compozit'orului ,de a se desc5,tu;a din vraja amintirilor, lu,cru ce se secliunii C, aparilia ei re'prizd este justificatd-
in
Secli:r-rnea C, in repriz6, 'are sensul unei apoteoze a intregului ciclu.
va realiza definitiv abia in reprizS. Expunerea monodicd a temei, cu mici figuralii la pian, cu elemente
T)e un exceplional sim! a] dinarnicii formei sint intervenliite
pianului in contratimp, in p, pe sunetele lungi monodice ale vio- de eterofonie, creeazd o tensiune impresionantS.
arnintegte pnlsalia refren'ului. in acest fe,l, in afard de
rii, fapt ce De ia 53 observdm o desfSgurare ca un iureg, o ampld codi in
care apare modificata tema principalS a rondou{ui suprapusd peste
legdtura tematicd intonalionald, acest cuplet, care poate fi socotil tema pdrlii mediane ;i o aluzie la primul cuple't pe care il expune
mowrentul central al rondoului, capdti qi o legdtuii organi,cd cu
rcbuedp€ratiuicrndecfiautsrdeeesvesefaanqniruteeradrirotiier.mmTeue'zimircdaaelesd.eacDnliesuneaixi recemftrpreelnuct,e;ldupuirpisn6dapnsriutmfeaal pdeaexrpsducnhceaimreo- pianul. O pedali pregdtegte ,din nou tema principalS, amplificati qi
mult dinamizatit (55). In co'dd aupnarar'dcincenoleuaEg5i ecleurknneinntaeliadincuCp.letu-

Avem impresia cd existd
a ideii de c6tre vioarS, urmeazd. o relua,re a ei d,e cdtre pian, cu lui C fln reprizd cu aceastd ultirnl expunere a refrenului. Ambele
momente sint apropiate prin bogdlia de sentiment qi prin for{a de
ntuqlmu€i rdgaesleampabsaa-ljelaorcnianmteecnetalel.eluqni gciro:rnvaiotiacera, spercifirce acompaniamen-
convjngere.
Jubriniazi prin tremola Incheierea propriu-zis'd (53) stabiieEte pentru [ntreaga desfiqu-
doar notele de ;bazd ale melodiei sau din ansamblmi. ar.monic.
De 7a 42 urmeazi o noud varianti a ternei, in care ritmica rtararele,f,upnedacmaernetaaiaceIs,ot,eEiduonudde,itnosattreumreesunrtseeillee sonore, am zice orches-
devine aproape pland (o s'uccesiune de optimi egale). Vioara, prin
pot sugera creeazd o

ac'ourdurile ciupite (in pizzi,cato), irnitd cobza. Figuia ritmici ne i.a- atmosferd plind de forld Ei incne,dere. cadrul limitat al unui
mintegte formula ritmi'cd din refren, astfel cd se cr.eeaz6 o legiturd Insernndtatea acestei sonate depaEeqte
intre A qi c qi din punct de ve'dere ritrnirc, in afara erementeloi into- ea deschide perspe,ctive neibdnuite in ceea ce priveqte posibi-
nationale ardtate mai sus. O altd variantd a tennei (45), de data op.*us ; de folosire a elementelor popu'lare in
lucrdri de mare
litifile
aceasta- expusd la pian in fJ, se incheie cu o cvasicadenfd, un pasa.i amploare qi reprezintd, in experien{a rcreatoare a lui Enescu, unul
din elernentele irnportante care au influenfat in mod pozitiv evo-
ce amintegte 'amplifi,carea mortivului o2. urmeaza revenirea refreru.rlui.
Tema A reapare expusd intii de vioard gi apoi de pian, preluati trutiaFEocloolsiiinrodrnldnnemEotiddedicfoemriptopzirliinec. ipiil"e formei de sonatd, Enescu
din nou de cdtre vioard qi din nou de ,cdtne pian, considerabil modi-
doua expunere (a doua perioadd), pianul qi dove'deqte in cele trei rni$ciri o exceplionald mdiestrie ,in modeLarea
ficatS. In special, tn a formFeai !c6ladseiceu,neml,oe'dteenladrein{'deedteerifronlionsaintiedae un conlinrut nou, original.
apoi vioara adu,c o variantd rnelo'dico-ritmica in care piedornina unor mijloace de expresie
gaisprez,ecimea qi cromati,ce apar mai reliefate (zece (1/a gi 3/4 de ton etc.) ca scop in sin'e, Enescu incadreazd organic
el.ementeile
mdsuri inainte de 45).
aceste eiernente in pdreascfdtiqcuiiramreuaziricdaelei.toprompuulazircea.leU, nforLoolsinddeoisnebmitodil
acaqarjeuTnpogoacrntdelagatcteoenadasetlditlaa'dteesasi f(5i4n$4iu)ri,aatrtrede,clpaeoamprrtiindnoord.oaMmdoipedrziefin-cdtdrdim,sotormfdeaarl-jdoi rgc,iopploearnrattterdua,
aFvpamdmbe,poroareieramcualdvugrearodidcltad,uencenthdBiiaic,dilrerdr,aesodr(dcresuidenaaiepnngsrtmbareeiippztAulpd,uoidntln.d:iicinfeontqoPifazdcitmiteeredereplnnnrpaeusptdeaglpnirmcndrtie'rerruoeuoaatcpufdmcrrrsdallnoieuiisnroemcctipsbteep(us(tse5eccloaerm1ri))d,ninp.aoi-eatleadRli.rrsiiannemnntcPIedeforaattndenneerrjtontonnrxefnirruiuapcaiiateoalul(r'i4crotmansAeao2rae)avt)ic.ut,ndti,sundriiupaneatlbnlaormercdnlotifaitanov,iadr.rterililiim*oantnao-a'r.rdatdpitoeiefai,cnaLifro,rneasine,daioos"uu;edtutlAeiiiart]mibmiuu1tad(,airaacazmirsr^td)ugaao--,. c'r'eator experienla
au in aceastd lu'crare modurile crornatice gi cintatul liber irnprovi-
zatoric a1 ldutarilor. Un studiu detaliat a$upra fo osirii modurilor qi
ritmurilor populare, gi de
at,it in aceast[ sonati cit in alte lucrdri
Enescu, an prezenta un interes deoserbit pentru crealia nomaneasce.
Sonata a III-a pune proibleme noi gi tn domeniul t'ehnicii vio'

lonistice, cerind interpre{i,lor un nivel superior de pregdtire qi infe-

legere muzicald.

Marea sa valoare artisticd, runitatea perfectd dintre continut qi
formd deterrnini o cregtere a popular-itSfii ei affit in tard cit gi tn
strdindtate, fiind trecutd pe drept cuvfnt in
patrirnoniul muzicii

universale.

46 47

4. Sonata I pentru pian 1 trazd a temei. principale (primele ;ase mdsurl) se incadreazi intr-o
gami minorS arrnonici cu treapta a IV-a ridicatd (aga-zisa gamd
I5ut5.ress,c5, folositd deseori de Enescu), cu exceptia uitimei tnisuri,
in care apare in mod trecitor sol becar. Existi o legbturl vizibil[
intre aceasta temd qi prima frazd din Sonata a IX-a pentru pian ;i
uioard, atit in ceeace prive;te cadrul intonalional, c t ;i expunerea
'r.emei in registrele a trei octave diferite :

Allegro mollq med!rclo e grove J -92100

Cu toate ci cele trei sonate pent.ru pian de George Enescu fac
pvaail'tededitnlmtr-punapsrien'gciuarbio' puusna- dner.c2e4al-a,ltde'leSosninattacoImapusfoesltacurneainttieirn-
.anul 1924, iar a II-a a fost in'ceputd in 1937, dar din aceastd lucrare
nu existd de,cit o schila ; nu Etim motivele pentru care autorul nu
a terminat-o2. Sonata a III-a a fost cornpusa intre anii 1933 9i 1935.

ncoen,cteuInsrditcm[liiurrdneaasiiumjnoloister-ddifeearcmeobnmeledpeoszseiotnonsraib[tinelesai-*n;ti pe care vom incerca sd le Conlinutul temei este liric, meditativ, cu o nuanli melancolici,
rezultatul unei imperioase poate ,chiar misterioasi (in special in perioada a doua, cind se reia
afirma cu rnult[ elo'cven!5 t,ema in bas). A doua f'razd apare ca un rdspuns cu o intenlie de
crezul sdu artistic. Sonata in fa diez minor a fost compus5 intr-o afirmare ; insistenla pe ritmul punc'tat Ei trioletul cu asp'ect con-
perioad5 de infrigurate ciut[ri, avind ca baz6' experienta primelor clusiv. ce incheie ideea muz'icaI5, justificd aceasti caracterizare. Atit
doui Sorlnte pentru pi,an qi. utoard. gi a primei Sonate pentru ulolon' aceste elemente, cit qi tema principald in intregime vor fi ampiifi-
cel gi, p;r,an, qi perspe,ctiva aprropierii de cea mai desdvirgiti crealie
a III-a pentru pian cate in dezvoltare.
de aacnei smt agietnirz-iu. Sonata Si ur,oard, compusd cu in punte g6sim un motiv melodico-,r:itmic specific muzicii popu-
doi
Printre problemele esenliale pe care Ie pune analiza acestor lare, care va fi amplificat in dezvoltare ;i folosit ca o anacruzd

so,nate sint cele legate de continutul de idei, de folosirea elemente- pentru falsa reprizd :
lor popu.lare (ca intonalie sau eventua{ citat) in ca'drul profilului
prin excerlenla cult pe 'care-l ane acest gen, precum gi de caracteris-
ticile de structurd - a forrnei gi a cic1u1ui.

cipaiPaaarteparimI e-i Allegro molto rnoderato e graue. De la tema prin-
diez minor gi pinS la
migciri drin Sonotc in fa tema
lu,cririi se afii into-
principalS a ultimei pdrfi, constatdm 'ci Ia baza In grupul se,cuindar de teme dmisotitnigvemderpivraimt dainideinec(eBp1ut-ul
discursului muzical. Pochistimo meno rnosso) cv primul
nalia populari perfect incadratd in cornplexuL
Pentru a 'ilustra aceastd afirrnalie, vorn da c,iterza exemple : prima
tcmei pnincipale, iar la sfirEit un motiv descendent, dinamic (u,n
poco rubato), bazat pe aceeaqi garn6 ldutireascd (pe treapta III din
1 Studiu apdrut in Rev. Muzica nr. 5-G din 1969.
(;€or2alMrajnneussccur)isdullnaBceuscutenielsutci-rdri se aflS la Muzeul muzicii romAneqti (fondrrl clo diez minor). Remarcdm aserndnarea cu un motiv din inceputul

Sonatei a ltrI-a pewtru pian Si uioard, :

48 49

Un poco ruboto Enescu folosegte falsa reprizd care se substituie temporar celei
in Ja aiez minor (tonalitatea de bazd). DeEi repriza pro-
:: L tJ autentice in JfJ, ea nu depd;eqte cadrul expresiv anterior, al
priu-zisii apare

falsei reprize. Printr-o in16nluire bine inchegata, pregdteEte grupul
secundar de teme in fa diez minor, fira modificdll es'entia'te fatd
de erp.'rzilie.

iJn fapt cu totul neintilnit in sonatele cle Enescu este aparilia

unui eptsod intre sfirgitul reprizei gi inceputul codei, cu o temd deri-

vatd din tema se,cundarS, 'in spe'cial in forrna pe care o capiti

a'ceasta in concluzia reprizei (Trar.tquill,o). Episodul incepe de 1a AIle-

gretto liaceuale qi line pind la Tempo f, unde incepe coda. Tema

episoduiui are o nuanld de colind :

Altrgre{to piooevol(J-2OO)

Paralelismele de cvarte gi cvinte vor fi de asemenea amplifi-
cate in Sonata a lll-a pentru pian qi uioard..

A doua idee din grupul secundar (82), care indeplinegte qi func-

tia de concluzie a intregului grup, incepe cu o insistenld ritmicd

o'bstinatd de sextolete pe do diez, continui:rdu-se printr-o idee muzi-
cal6 ascendentd, IinigtitS, cal.dd, cu intonalie de cinte,c popr.llar ce

tinde spre o cu{minalie puterni'c[, plind de patos ; o 'descregtere

duce spre 'concluzia intregii ,expozitii, fdcind loc 'dezvoltdrii.

Fdri a ininiltiraal5in, faamddi,neuznmte,tn'coorn(sctaiaztdnmeocbdigdneuzivt)o,ltgair,ecauintcoeaptee in

tonaltitatea ci
profritl,ul arrnonic se schimbS, prima idee muzical.i nu-gi mo,difici
rienctounnoaatipotneamldcudeuqbuarizn{i5-.
amprenta fnecven!,a secundei rndrjte ne
aju,td sd o

Repriza adru,ce ,o transfigurare totald a ternei principaie, printr-o Ea apare iniii in registrul mediu, apoi la octavl, redatd intr-o
formd. 1-rrecisi, fird ampli{ircdri (in afara trecerii spre codd). purita-
armoniz-are modald difer"itd pentrru aproape fiecare sunet din iem5. tea ;i simplitatea arcestei teme este intregitl de o arm,onizare rnodali,
Un alt elernent 'de dinamizare este faptul cd repriza nu incepe in
lafiaLel sdatiredpzdromucinienlseouirl,ugcii idincecuzrevt'odreletadrip'rii,tiac-aVoIraiddnuicncuenJtauennmaniraneoparr.inuRcniepupairldiazraucma- culmina- in care 'paralelismele de rcvarte Ei ,cvinte ii conferd un farmec deo-
sebit. Fentru interpretanea acestui episod, Enescu da urrndtoarele
un simbol binpdidcCeaolflidciaa:,tacmaaermentaeinbc-ileepp,eegnirntarzupioapspod,o-cuuan. poaegntetruo pnirna
expunere - pi
ascen'dent cregtere de
exceplionald
mpaanrceurps.scihuolgorgeicudtaate,,cdoanr]inEui atuulu'idlprzreimniee.i Futem vorib[. de o transfor- tensiunc pind la fff, pentru ,ca uJ.terior sd srca'dd. destul de repede,
teme,
care in cazul repri-
a apare tntr-o strd-
lzuec:iir-e ca o sintezd a tot ceea ce fost anterior - plaunnuctaninlahedegipi pd.esInfdsgisutre.Snrlai apeprsimuneeitup-ldlarlldiI,nez in registn_rl grav pune
nebdnuitd la ,ooda apar qi eLemente
in'ceput.

50 5l

a1e ternei secunCar€, dar rolul predominant il are ideea principalS, Autolul dd indicalia ca ac'easta tenr5 cu rln arnbitus ledus (un
care, de;i suferi nenumarate transformiri, nu-Ei pielde caracte- per-itacord) sd se cinte doloroso in n'.ran{e de slab contrast de la pf
itt mp; toate:rcestea duc la concluzia ca prolilul temei este apro-
rul ini{ial. piat de bocet. intreaga temd se desfdgoara pe un ostittnto in bas pe

sacplleecncetlD.flieicani cpsIperiainpnrciteeippradraiemlae. aIgI-piaainr-temoaudnssospnceahcteeiarizlosaplceeucpifoiisco{uodlruprinuodip-udlearersoatneldtfoeoma_re-teioarecev-si-t surietul la tliez, apoi terla lc; ciiez - clo cliez:

Factura de toccati a sch€rzoului ne amintegte uneori de acom-
paniamentul fambalului pentru dansurile populare. O vagd aluzie la
caracterul popular o constatdm gi in terna principald in melodica el
de cintec batrinesc, cu unele inflexiuni modale. Frima expunere a

femei apare dupd 20 de mdsuri de introducere :

Ideea mediand a grupului principal con{ine o tema mai canta-

bila, derivata din prima ;i cu o varianta imbogi{ita a obstinatoului.

De data aceasta, peste pedala cio cliez se suprapune o figuratie for-

lnerpaetatadiinncoopnttiimnui,u.IctAbceeceaarE-i lct cliez -varliaatabecEciLri'n- sol diez, care se
valori mai
figulafie mici o

r,om intiini ;i in tema secundald. Revenirea Ia prima idee conline o
singtu'ti expunere a motivului de bazd. Glupul principal are deci o

Iorma tripartita simpla. C scurtA punte face legatura cu tema

:.ec'undara.

Pr.ima tema a grupului principal din partea a IIinI-taon5ai fuieltimpoapu- - Aceastd temir (B), care apare la dominantei, are de asernenea
al temei este re-
Andante molto earpprroeaspsiez'oun- se disting pt'intr--o un pronunlat caractel romanesc, este plind de nostalgie Ei visare,
lar'6 pregnantd, redind intr-o efuziune lirica frumuse{ea cimpului inverzit, a piriu-
citat' N{otirrul generic
lui ce curge lin venind din departAri :
petat in prima expunere de tlei ori, dar de fiecare data variat'

52

migcarea lentd nu este partea a II-a, ci ultima. De obicei ciclul la
Enescu se baze,azi pe alternanla miEcarilor : repede - rar -
repede. Aici succesiunea dintre miEcdri este :
D--- espppigaaaurrrtttreee, aaaacIaae-aIIIsI-ItadA-aL-oLr-eggParnroAeizmnsatdooraeltunoiatuemaccmoicedlouelrltuaotioedseprseosnsaiutod. este determinatd
de mesajul pe care autorul il transmite. Experienfa acestei lucrdri
a jucat un rol important, dacd nu decisiv (in alara de Dirtuor), in
a-l determina pe Enescu si compund. Sonota ,,i,n ceracter popular
ronttwr,esc". Uitima parte din prima Sonata pentru pian este foarte
aost' -ge,",r,rr .- apropiata de conceplia Sonatei a III-a petfiru pian gi uioard.
$i acum citeva puncte de vedere in legdturd cu forma fiecdrei
rniqcdri.

Partea I este scrisa intr-o formd ciard de sonat5 in care trebuie
lelevate aspectul dezvoitarii gi episodul introdus ca excepfie inaintea
codei.

Dezvoltarea incepe cu tema principala in ta diez minor, in pp,
pdstrind canacterul ei inilial in prima ei fraz6, ca Ei in a doua, pre-
gdtind astfel faz,a a
doua a dezvoltdrii. Aceasta debuteazd cu expune-
lea primei fraze din tema principala, suplapusa peste elementul te-
minaptilacndisirsrirfnroa,zapeapdaorcuuars- ultimile doud mdsuri ; deEi expusi qi ea
Discursul muzical se amplifica treptat. Enescu utiLizeaza in se amplifica ca interioard, figura-
scriitura pianistica o facturd supld, plind de mobilitate, ce atinge un tensiune
lia obstinata de la mina stingd contribuind la aceasta. Cea de a treia
punct culminant in pasajul molto pii len'to cu funclia de concluzie laza a dezvoltirii este legatd de cea anterioard : pe baza elementului
a temei secundare. Indicaliile compozitorului : pp delicatissimo, Lu- semnalat din punte se pregate$te falsa reprizd.
singando, con grazia sau aceea de pp mot"tnorando, Legatissimo, dol-
cissimo, Languindo etc. ajutd la precizarea profilului liric, la atmos- ln ceea ce privegte sfir;itul pdrfii, se poate pune pe bund drep-
tate intrebarea: de ce nu considerdm inceputul codei de la episodul
fera interiori:zatd pe care interpretul trebuie s-o redea. irmintii, de unde, urmind strict principiul forrnei de sonatd, trebuie
sa apard coda, deoarece s-au epuizat toate elementele reprizei, ci
Repriza este sensibil transfiguratS. Ea scoate in evidenla 9i
mai mult caracterul visator al temei secundare ce apare mult im- consider:dm inceputul codei de la indicalia ppp misterioso rnolto
bogdiita cu game descendente Ei ca o uEoara adiere a
frunzelor intr-o padurice (molto ascendente madereto ? Un asemenea aspect de incheiere a formei de sonatd nu
In aceastA atmosferd
pii Lento). adicrpsructtpreeicapatiuapmtsuicpel ecc-caotnduidelceimgpeuisritnzneiuccmiaapalriri(clffeoai rtenmdii)aec. ieAnopguisagorpecdoqrax;etnadeleaafiapdcacaereceevdaaanciciesniteagtvethiamcidaaEimriesnpmuuissaofpiidnumuetleuucmil,dt
mai linigtita a concluziei, tema iniliala este expusd in tonalitate
majord. Astfel, sonata se incheie in atmosfera dominanta a temei
secundare, nostalgice, dar in acelaEi timp lSsind sd se intrevada o
continuare spre viitor in acel climat de interiorizare, tendinld mai o scsizdm in cadrul te.rnei secundare in repriza. Ea are totugi un pro-
pufin obignuitd pentru Enescu. lil propriu atit in ceea ce privegte conturul rnelodic, cit $i prin forma
O problemi impor-tantA pe care vrem s*o abordim este legata de expr-rnere concisd, de sine stdtdt,oare. Iatd cauza pentrr-r care o col1-

de stnrctut'a [r.rcrdrii. siderdm episod, fdrd a o putea inciude in coda.

Sorrcifc in fct diez vninor se detaqeazd de celelalte lucrdri ale Partea a II-a este un scherzo in forma de rondo tratat liber.
genului de George Enescu prin modul cum este conceput ciclul : Si Cin alte hrcrari ale iui Enescu se poate observa predilecfia de a

54 l, i)

nu aduce permanent refrenul in tonalitatea iniliald, pentru a res- muzician manifesta o predileclie speciald pentru imbogal,irea melo-
dicd, armonicS, ritmica a reprizelor. De aceea inclinam a considera
pectaPfloarnmual ltounnaaldbinogcaatrascetemrisatniciifleestrdonpdroinulufoi lcolassirice.a cromatismelor aceasta parte ca fiind o formd de sonata fdra dezvoltare, iar ele-
atit in iinia melodicd, cit Ei in factura armonicd, precum Ei prin vari- mentele de tlansformare a ternei principale amintite mai sus, ca
in facind parte din reprizd, neconstituind propriu-zis o dezvoltare.
erea tonalitdlii refrenului : prima einxpruenemreajo-r ;a tonalitatea de bazd, Impresia pe car:e o degajd tema secundard prin factura pianisticd
si bemal major ; a doua tot in si bemol treia oard Ei coloritul armonic genelal este deosebitd, aminting vag de o influ-
bemol maior ; iar a patra ooaarrdd-- major, dar -terminin.dsi enla debussyst5.
in Ja major.
fi urmdtoarea : in La analiza Sonstei in fa diez minor dorim sa addugdm citeva ob-
Schema rondoului ar mod servafii cu caracter general.

-o Introducerea, 21 mdsuri, este expusd Jugato Ei con- Sonata este prima de acest gen in cale elementul popular capdtd
abundenfd de cromatisme.
iine A, in si. bemol major, urmat de o punte. un rol dorninant, integrindu-se perfect in ansamblul formei gi genu-
gi are drept
- B derivd din tema introducerii centru tonal ini- iui de sonatd.
J-o major. Dorinla de a spune mereu ceva nou, de a nu se repeta, se obser-
lial dinivecrosndlinautcuroi mEiaitniscmaeralocrt,eraulutneomraptirco,ciendefoeloasrimreoanmiceai
-- A, in re major, urmat de o punte. vA accentuata
C conline o temd mai cantabilS decit cele anterioare, dar tot modale tot
boga-t cromatizatS. Pe parcurs apare un motiv cromatic descendent gi

n'iai variate in structura ciclului de sonatd.
Fala de primele douS sonate pentru pian ;i vioard, Sonata pen-
ce derivd din introducere, Bex. iEstxeinsttdEilnin A Ei care a servit drept ele- tlarurgT, siinanpirnimfaelediedzourdninmoigrcnauri.aTreemteemleescinutumnapirroefsiltrminseelo,ddicaraptirtedge-
O7*t cadrul cupletului
rnent tematic de bazd in o tendin{a

spre un centru tonal - !, nante. In schimtr, in toatd lucrarea strdbate un larg gi cuceritor'

A incepe kt si bemol ma.j^o^ri,(o,{.,| , r'aliat ca expunere, urmat suflu rornantic.

de o trecere ce are vag caracterul unei dezvoltdri si care se incheie

in eJxa-umbeaCrjaoonrdlaAc,ui(nffrfafs)gimabceeenmatseotdl dmiinnatejroreerf,sreainnnc.tdhemieigicnatrre-o. atmosferd de vigoare

Ei

sonaPtdarftderadadIeIIz-vaol-tareA.nDdusnptde molto espressiuo -careestaeroe formd de
grupul structurd
principal,

tripartitd simpl6, ;i dupa tema secundard expusd 1a dominantd, se
face direct trecerea spre reprizd.

Faptul cd repriza nu incepe in fa diez major, ci are un caracter
mobil, specific dezvo,ltarii, constituie un element nou, neobignuit in
forma clasicd de sonatd fdrd dezvoltare. De exemplu : prima expu-
nere a motivului principal apare in do minor, apoi pe un acord de
septimd micd din Ia, urmat de divizarea motivului (prima celuld),
redatd in fc minor in re minor (cu septimd mare). Se ajunge apoi
la partea Ei grupului principal de teme, de unde intreaga
mediand
a
desfaqurare este mult dinamizatd Ei amplificatd fald de expozi{ie,
deqi pdstreazd aceeagi ordine a temelor. De remarcat aspectul modal
al inceputuiui ideii mediane, unde terfa este cind mare, cind micd,
purtind armonia intre major gi minor. Pe baza celor constatate an-
terior in sonatele de Enescu putem trage conchzia ca marele nostru

56

intr-o anumitd mdsurd, chiar a cicluiui. Confinutui temei apare pre-
cizat, chiar de Ia prima mdsurd, ca o revarsare de bucurie, vioaie gi
g-iuecnaleaurEqaldSleSo.mmO; esinunegatnuontalitmaridnemtngoitniuntarieoliicnoradniltioaaallrperdoumpsruncinblhaerimrdpnbrdetueidimoanmpemlaianronaecdnotd.hliieroetadcritn,itocfrriazamatmaaoi smdfoeuuralat
transfigunat, lucru ce se poate observa prin comparafii cu unele cin-
5. Sonata a III-a pentru pian
tece populare.
in studiul lui a III-a pentru pian de
a III-a $tefan Niculescu, Sonatcl in legiturd cu profilul
George Enesctl, se face urmdtoarea
pa-rtea pentru pian, a fost compusd cu interminenle : par* remarci

'tea Sonata a II-a intre 1933 gi 1935, iar partea a III-a il tem,ei principale : ,,In ciuda aspectului clasicizant, aproape scarlattian
aI acestei teme,
I 1933, la aceastd sonatd apro,ape trei ani. linia melodicd pdstreaza totuqi inflexiuni ce pot fi
1934-i935 a lucrat locuJui pe care Iucrarea il ocupa
Pentru ; deci Enescu intilnite in muzica populara romAneascd.
o inle egerre justd a pcraivliimniacemluelalodcri1c(dmeostitre,'udleosrcecnudpenritmti udlesluabmtreoativpt-a
in complexul crealiei enesciene, tr.ebuie sd amintitn cd abia fi.rsese Dacd n.n.),
observdm
a V-a
terminata opera Oedip Ia care Enescu muncise neobosit ani de zile. ,l"a treapta I. Aceastd cddere meiodica e intilnitd in unele ,melodii
Consecvent principiului sdu : ,,md odihnesc Ce muncd prin munca",
incepe in 1933 coilpunerea acestei sonate. .populare romanegti ca gi in ritmul indicat de autor .- ; + ;
Analizind Sonata a III-a pentru pian conslatdm ca ea nu con- Tema principalii: este formata din trei fraze, avind fiecare un
,tcinounfdineesoenirfnaamgiunzeicnaoldudE, iinpsuotreitmd.icilunl dramatism din opera Oedip, ci
fond, necesitatea de a compune rol deosebit :

o muzicd odihnitoare dupd o perioadd de adinci framintdri este un
lucru firesc, pe care-l putem observa gi Ia alli compozitori.
Trebuie sd avem in vedere cd Enescu ajunsese la un inait nivei
de miiestrie, gi faptul cd sonata a fost scrisd in doi ani de zile dove-
.degte profunzimea concepliilor, seriozitatea, discerndmintul Ei exi-
genla sa in realizarea ttnei lucrdri artistice.
Perioada destul de indelungatd de crealie a Sonatei a ill-ct pen'
tru pian este justificatd Ei de faptul cd Enescu ducea o via{a destul
de intensa qi agitatS din cauza numeroaselor concerte din lara Ei
strdindtate, care nu-i ldsau ragazul necesar pentru compczifie.
Cei ce ascultd aceastd sonati vor fi impresiona{i de claritatea cu
care sint dezvdluite sentimentele, ca gi de puritatea ei stilistica re-

marcabild.

Problernratica lucrdrii cere o pnezentare mai ramdnunfit5, deter- poco pesnle

minatd in primul rind de caracterul oarecurn geraeral al intona-
fiiior, in care.elementul popular nu mai apare atit de pronunfat ca
in prima sonatd, ci mult mai transparent. Vom cduta si prezentdm
in primul rind caracterul temelor, al structurilor, iar dupii aceea o
privire de ansamLilu asupra ciclului de sonata.

Fartea idI.eeTemmuazicparilnScidpianlain-treaVgiaaacsoencaotSn, bprrioofi-lul este cea rnai I ARsecv.uMltiunzdicoa,ceBausctuireteqmti, dnrp.u8t/e19m56.gisi o analc,gie de imagine cu tema
pregnantd r
qi modul in
car.e este amplificatd influenleazd desfdqurarea intregii pdrfi Ei,
t-'5rtii Bourrd din Suita pentru pian op. 10.

58 59

irr-jma frazd (primele tlei masuli) conline motivele ternatice cle care o conline linia melodica ne amintegte o hora ienti (batrineascd)
baz5, dintre care se detageazA pr"imul motiv, t{1, format din doud sub- qi subliniaza mai rnult caracterul contrastant dintre prima ten) i t
motive (celule) ; al doilea este o varianta a plimului. in ilisura 3 nereascd, vio,aie gi caracterul rrisdtor', leganat al celei de a dor-ra
plarrimgireele1as2u)n. Aetceea0s1taseaIl'eepuentaroinl tdl-eoosveabritiainnt5lrarzitamiacatre-ia,pdraorpmriua-izaisleso teme. Dacd in prima se obselva cadenla V-I, un element specific
popular, in cea de a doua apafe un alt elernent armonic bazat tot
in pur-rte fEoirmdeuzlveoiltraitrme i;cech. iAardaEui gteammacsaeclaunladadrea se bazeazd pe o va- pe o niqcare descendentir. cvalta maritd re La, de asemenea
riantd ri t, l\ J rRot'" o iroui indicraiie' primele doua mlsuri specificra muzicii populare. care genereazii qcilieazlte- intenrale descen-
)
inegale ('(:r rnetrica, accentele apa- dente. de septimd r-nicd sau octarra.
s,
rind pe valori egale, ceea ce permite o cursivitate Ei o egalitate a Tema secundarA plopi'iu-zis5 cuprinde doua fraze (a doua lar-
gita).Ambele fraze se desfdgoard pe pb2ed(ra'aleriaatrminonfriaczea-a
ideii principaie Ei inlocuieEte a-spectul pulin capricios ai motivului 41. lespectiv mi. O insistenfa pe motivul sol diez qi
doua) tinde
Fraza a doua, formata din cinci mdsuri, expusa la dominanta spi'e cnlminalia temei in care apar reminiscenfe din terna principala :
majora in prima mdsura, aduce in mdsurile 2 gi 3 o nuan{a rnelan-
colicd, despre caie s-a vorbit mai sus, prin minorizan:ea dominantei, submotivul 2 din motivul a1 , cadenlele conclusir.e din fraza a
dupa care revine la tonalitatea iniliala, re major. Asimetria frazelor
treia etc.

prezente in aceastA tema este qi ea o caracteristicd a multor cintece Intercalarea elementelor tematice din ideea principala poate li
interpretati psihoiogic ca o incercare de a se rupe din vraja poeziei
Ei dansuri populare. Masura 3 constituie tocmai amplificarea primei temei secundare pentru o reintoarcere citi'e vitalitatea tenrei princi-
fraze.
Fraza a treia are un caracter conclusiv, cu rolul de a intdri to- 1tale, incercare ce se va realiza numai in parte in concluzia temei

nalitatea de bazd, re rnajor:. Accentul cade mai mult pe motivul lar- secunclale - lo rnajor', mdsura O" I '
git (a), dupa care apare motivul cr1 cu unele modificari. In cele 12 Concluzia intregii expozi{ii constituie un mornent de cahn. O
misuri ale frazei observam Ei mici inflexiuni tonale cu rolul de a pperidnacliapapied,cvuinnntaatLad-e mi, in care aude primul submotiv din terna
colora din punct de vedere armonic tonalitatea re rnajor. se motir.ul br al temei secundare,
insistenlele
Puntea pregateEte ambianla tonalitd{ii mi minot: gi prefigureazd pe

unele desene ritmice ale temei secundare. Ea utilizeazd cu precddere pl'egdteqte dezvoltarea :

elemente din tema principala, Ia care se adaugd anticipdrile amintite.

Tem,a secundara, prin conlinutul Ei forma de expunere, este
contrastanta fafa de prima idee ; imaginea muzicald ne sugereazd o

atrnosfeld mai liniEtit6, mai interiorizatd, cu elemente specifice de
redare a naturii, a atmosferei cimpeneqti :

Indicalia dolce ntstico intregegte caracteristicile temei din care Dezr'-oltarea nu urmdre$te accentuarea contrastului dintre ceie
rd,zbale evident nostalgia dupa plaiurile romAneEti. Linia melodicd .Jouzi teme, ci, dimpotrivd, Enescu realizeazi o lmbinare a 1or cit
se desfaEoard iiniEtit pe sunetele {inute sol diez, mi, Ia, asemdndtoare mai delicata, annonioasa, plina de grafie. El doregte sa ajunga la
sunetelor prelungi a1e buciumului. Ugoara nuanla ritmica de dans pe repriza in mod linigtit, fdra ciocniri sau situalii dramatice. De aceea,
dezvoltarea se desfaqoard in sonoritali estompate. Se distinge clar
60 influenla beethoveniana in privinfa preiucl'arii motivice gi imparli-
rea dezvoltarii iir trei faze.

61

Faza intii incepe in tonalitatea iniliala (vezi analogia cu Saft$t'a i

pen,tru piorr, unde dezvoitarea incepe tot cu tonalitatea de baza). Ro- M dolce pasiercso
-' un poco d ttbilun
lul ei este de a pregati faza a doua, centrala, a dezvoltarii, in care

gAsim elemente tematice din ideea principalS gi din punte. Faza a

Coua incepe in mi bemol major (pp, delicatamente armot'tioso), avind

predominante elementeie tematice din prima idee mnzicald (motivele

ar gi a2), cu o primd oprire tonala pe re Ei apoi, succesiv, si bemol
Pmriinnoern-,ar,msoolnibeesmeoflamceatjroerce-reasispbre'emfoalzamaintorer i-a, mi bemol rrrinor.

do diez minor, in

c'are intilnim Ei elemente din tema secundara (motivele b1 s,i b2), ald-
tttri de culrni.nalia temei secundare in piano. Pe baza temei princlpale

iprofilul din concLuzia temei secundare in fa diez minor) apare ana-

crllza spre rrepriza.

Repriza revine cu atmosfera iniliala, plina de tinerefe, exube-
ranfd, qi ca element nou, doar indicalia de a se cinta in pp.Este o Tema principald este expusd la inceput monodic. Spre incheierea
temei, tonalitatea de bazd (si major)
mare bucurie intoarcerea spre aceasta ideee muzicala, dar ea nu tre- 'fema revine a dou,a oara inoepind cu capdtd o insistenld de la diez.

nbscuehieecrsazauranscdetoemr-auni isdfeuesbrtleienpizargzizoaamqoditiomnsaa.miPimrzeacutilzdta,irndeaaatcoleuraiitsdEtdnperaessvcaudjre-sloarrleedgedgseecervin,isodsiecirninuteo-, Ja cliez minor, creind iluzia c5.
aceasta este tonalitatea de bazd., dar ctirind, dup5 prima mdsurd, se
observd cd fa diez este doar dominanta lui si major, gi nu o tonali-
tate de sine stdtdtoare. Tema se lmparte in fraze cu caracter de in-
5i ascendete mai mici sau mai mari. trebare (arJ Si de rdspuns (a), dupit a cdrei incheiere urmeazd trece-

Elementele de dinamizare vor influenfa atit puntea concentratS, l"ea spre tema a doua.

ciar mai ales tema secundard, care pierde pulin din atmosfera anteri- Tema secundarS, o idee muzicala nrai linigtitd decit prinra {ma-

r-,ard, ajungind aci sd completeze tema principald. $i roiul culmina- ,.rra de ]8 /) , o comnppleleteteazad pe aceasta printr-o nuanild mn ai lilica,

liei acestel teme se schimb5, ea subliniaza doar tonalitatea si minor, rnai trista care se desfSgoara in re di,ez minor. O linie ascendenta
plegatind coda. Pendularea intle si minor ;i re major va dinamiza
pleluc:rarea elementelor temei principale qi va afirma -- ca un stri- pina Ia sunetul vsai,indcuhpediacaterme a--cucao un raspuns -tonuarlmitaetaezadinoifilainlaie,
gir-Ar tco-ddm. Doutipvaulacae1eian, forte, singura data cind apare aceasta nuanld concluzie in
totui descregte, ajungindu-se pina la disparilia descendentd ce
.si major. Urmeazd, pe baza temei secundare (in re diez minor), un
fugato la patru voci, avind urrndtoarele intrdri : 1". subiectul, 2. rds-
punsul tonal la dominantd, 3. subiectul, 4. subiectul in stretto fa\it
-.onoritatii. de a treia intrare, car'e se amplificS, trecind in si bemol major gi se

Partea a ll-a este o admirabila imbinare de sentimente de dor Ei incheie in .si major.

visare, puternic interiorizate. r'\vem impresia cd sentimentele redate Se pune intrebarea dacd dezvol.tarea tr"ebuie considerata de la
inceputul fugato-ului, sau de Ia prelucrarea concluziei ? Facem acea-
in tema secundard din prima parte igi gasesc de abia aici o desfagu- sta supozilie pentru cd nu este deloc caracteristic pentru dezvoltare
ldaci aceasta ar incepe de la fugct;to) ca sa aducd la sfirqit cadenfarea
rare mai ampi.d. Astfel se explicd faptul cd tema secundard din prima in tonalitatea si major, la fel cu incheierea temei secundare. NIai ales
(c:'iui Eai totenmalietai tseeacucnudcaarree, iinacrepaecetuagstaatoc-ounl s(triteu,dieiezEimteinmora)
parte devine temA principaki in a II-a miEcare. Caracterul popular este aceeagi
este evident prin modalitatea de expunere, melismele, apogiaturile fugato-ului.

,,qi intervalele specifice :

62 63

Inclina'rm si credem cd avem in fala o repetare a temei secun- 11 -- prima temd in si major, a doua tenrd pornegte de Ia Ja diez
major Ei minor, pentru ca in concluzie sd apard tot si major..
dare, dar pentru a evita monotonia unei reexpuneri identice, Enescu
r:ecurge Ia tehnica fwgato-uIui. Niei aici nu putem vorbi de o reprizd a formei de sonata,

[In alt semn de intrebare in legdturd cr,r dezvoltatrea : aserfle- pentru cd tema secundard trebuie sd apard, in principiu,
nea teme lirice, nu prea contrastante in cadrul unei par{i lente, in
in tonalitatea iniliald.
care nu se schileaza nicti o tendinla de dramatizare, pot avea o am-
pioare mare, sau prelucrarea lor se limiteazi mai mult la o amplifi- Coda ampl6, cu elem'ente tematice din ideile muzicale prezen-
tate, face qi trecerea spre partea a III-a.
cale a ideilor ? Dupa pdlerea noastrS, dezvotrtarea este, in cazul de
Paltea a III-a constituie o realizare originala, atit in ceea ce pri-
la!d, propriu-zis o ampiificare ce cuprinde, pe linga ideea concluziei,
9i elemente din tema prtincipala cu rolul de a pregdti repriza. veEte conlinutul, dar mai ales forma.

In repriza, ambele fraze ale temei principaie sint variate qi im- In primul rind, tema de bazi, derivind din elernentele muzicale
enun{ate anterior, da posibilitatea
bogalite ca expunere (melisme, octarre). Tema secundard survine ime- sesizdrii ei rnuit mai ugor, deqi ea
diat la dominantd, intii majord, apoi minord, planul tonal imbogdlin- Jre Lln prolii propliu.
du-se (cvartele marite, din simple intervale, devin acorduri marite),
1--.Ii-la,LI,rnLdyeatoolacdroeociLieeeaginarttironed-a, ceecxsl"pteeuaenaenzruiei aoexlliiesngtidgdttcuiotrindtgriainsmttreoeneopvdaidicretdentaea.ateImI-eai in p
ciucind spre un prim punct culminant in ff qi apoi spre adevdrata
Ei a
culmina{ie, urmatd de concluzie, crare intare;te tonalitatea inilial6 si

major.

Ceea ce urmeazd de la schimbarea de mistu'i It8]J) este coda, in in al treitrea rind, intreaga desfagurare a acestei pirli ne face s-o
:tpreciem nu ca un final de sonatd propriu-zis, ci mai mult ca un fi-
care se prelucreazi fraza a doua din terna principala, elementele din r-ral-scherzo. Rclul de incheiere efectivi a ciclului il are apoteoza
tema secundard gi din concluzie gi, trecind prin tonalitalile si benzol de la sfirEit, in care revine tema primei parli in re major, ca o bi-
major, Zo minor si re minor, se stabileEte si ma.jor. Urmeazi inche- ruin!6, ca o incununare a drumului parcurs. Deci partea a III-a are

iei'ea codei [n-ra*r,,'a a" ] i, in cale se leia ronalitatea la minor ; de o dubld funclie in cadrul ciclului de sonatd.
.altfel, /a der',ine o pedala care line 1,0 secunde dupa recomandarea
autorului, inainte de a trece la partea a III-a. De obser"r'at cd in codi Tema - All,egro con spiritc, m6sula de 2 , tonalitatea de baza
lo minor
:rpare pregnant un motiv ce genereazd tema de bazd din ultima mig- po{el ce s-e are rezonanla unor sunete similare clinchetului de clo-

care. Acest motiv, notat X, a luat naEtere din incheierea primei teme aude din departare, discret, qi care trezesc in sufletul
gi se gasegte in diferite forme ;i in tema a doua. nostru un sentiment de bucurie, dar nu deschisa, ci pufin voalatd,
Pentru a conchide, precizd.m cd structura acestei pdrli este o interiorizata. Este o mare diferenfd intre caracterul acestei teme qi
form,i de lied trripartitd compusd cu coda. Exista o tendinld in mare
spre forma bipartita, dar fAra o aplicare exacta a principiului clasic. aI celei din prirna parte, care exprimd un sentiment tonic, luminos.

La fel putem vorbi de o tendinfd spre o expozifie de sonatd, dar nu Dupd prezentarea monodicd a primei fraze, urmeazd o comple-
edinsetecsoadnzeualotldcdseceafrataelcartime-riinsdtsicdin'saecmeisontdtedi rosebtarliusgccaittuotroriinucaaicitiuantteocaonnaicnliltiuafiztaeiela5-.teOmineecirhpseoeiezcriuleinea-
tare de patru masuri pe treapta a II-a din la, ca o amintire a ceea

dare, qi in nici tJn caz cu aceea a temei principale. ce fusese exprimat anterior, completatd Ei cu o imbinare a unui sen-
timent mai interiorizat, pulin dureros,.tot din partea a II-a. Motivul
A- prima temd in si rrraior, tema a doua in re diez minor, in-
cheierea in si major. X, semnalat in panbea a II-a, liber expus sub formd de intreb,are Ei

i'aspuns, face trecerea spre fraza a doua, variatd ca expunere. Chiar

de la prima ftaza a temei se remarcd o polifonie la doud voci, in care

B- o amplificare a concluziei cu aducerea elementelor din te- una reprezintd tema Ei a doua cadrul figurativ ritmico-armonic. In
exemplul de mai jos apare prima frazd cu completarea ei :
ma princ,ipald.

64 65

Atlegro con sPirito J*132 itlazele a-r-r o linie rnelodic'a la inccput apl'oape identi."'a, pentrtt
c'A rner':;itl ersc'endent cromatic din bas ii vorn intilni inversat in re-
"m;t(pe;,"iu;itu'.rn,oe,,zot1,ei"vac,6o\ar.psel'"e;paaa;i,gv'leeeic"fayoutceanAaLmzarot"is'nera,upib"treasratlce"p"izt*c"eiiut]-Arerpn."r^dioiodpa"tia"i".irnit"Ad"ut".atn"a(cptAttc'ii'rnt.'|li.i'c,nmait^otctprsudcneflneotrtcazci:p'ulavuruenrozpzidiual-llteiaae-tirtz'','eaitti1.isdn3ia)ioaP'icrrpes''.aer-raitnror.piriaaeioaidnlaocaattedaensliacateoeap;bic.ri'otos.aiileml;nn'c''lpe'ecpil',relieitdfqoiei'eaiaai;eiJznzi--i :Lrareal perioitdei -l-\r.
il,nqi soiTo',{Ap'i,tcti"ret.sdrttete.mcrieua"ipealcmde'euterpa'n,tlrteeeeatuzomlauieiipnlodeiceiririiicmmoope-mrrl'eoait"mjdosiiricac"ie.1cDaudeinigonri:peiprrpaeeurpiitooliacnnaddia;eEtriiAetean'aladPeeslccitrr:eoiltrao"tnerafv:l-taaricelzSlie-i' Obserlvaur in <'<lntinuale reflenul, dupri ('Llln ('el'e folmit de ron-
anta a perioadei r\ : ci,o, insii varitrt. Prirna pelioada (A), in afnlir de c'oncentrarea ei gi
illibog.itli'c.u irtmonic'5 ;1 iitmiuri pe Ilirr(ul's, confir-rc 1i tendin{e poli-
66 nlornajairire').ltDene'rflraipnt ia minor este suprapusir peste un at'olcl de 1'u tliez
acest Io cliez este o apr)giatui'i pc.ntlu lin acord in
iiisirl|na|e.r a doua pe lri; rezolvarea se va fac'e pe ti'isonui In
rlt;iL- mi pe timpul
- clollii pelioada 4. este plezentata muit dilelit, r'u dialogut'i

(A1)
intll ccle sxpllse de min:r dreapti gi rasputrsul ia mina stinga a pi-
;.t:'ittltti, cll irlter('alurea elerrcntuh-ri c'r'or-natic bs din cupletul 13 in
n-rii,r':li u. tlcs< endentA :

intr-o nuanla pregnantA de io minor natural. Toate aceste imbogatir:i
cian un impuls dinamic desfa;urArii rnuzicale, lelind-o de monotonia
uosibiia intr-o repetare aidoma.
U'r'meazii dezvoltalea, al cAlei inceput poate fi apreciat ca un al
cloilea cuplet (C), datolita caractelului mai agezat (:u ac(,entlrarea
notc.lc.r' sinr:opate, asemenea unui c'intec de mar;. Daca o compitrdm
<'r t-:r.r-r.i <''-ri:i:tului antclior' (I3), vom obsen'a cii ea derivii ditr ince-
putul acestei terne, dar fdra elementele clor-r.rutice. r\r,est desen lre-
lodic este apropiat ;i de linia ascendentai din perioada .A1.
Ditpir c'itt:r-ir mijsu|i apat' elementele ternatice din .\, p|eluci'ate
pe difcl',t: r:entt'e. tonale si i-I-aIus.up-la.spo'el i-s-r-i
p(Liurt't-ea a Irr et<,.) si trnde vor.u
intilni ;i terna intii din peste pt'<.riilul temei
Ce la inceputul dezvoltiirii, pe o dubla pc'dala, si benu;L

Amplificarea Ei transformarile temutic,e nu tind spre o dezvol-
tale p|opriu-zisa, ci sp|e o tensiune interiorizatJr c'a|e se acl,entueazri
pl'i:i ir.nbinalen temei principale din paltea I in minoi, cn ele-men-
tcic tematice din pei'ioadele A ;i B.
Repriza este dinamizata in sensul unui calacter mai apropiat de
clezvoitare. CeI de aI doilea cuplet al rondr:ului este expus in tona-
litatea si minor in cadrnl leprizei.

67

in tiinpui ci:-isic de rondo-sonata, cupletui ai dcilea ,':i c'ste situ.rt *- A, cele doud idei muzicale apar variate.
inainte cle dezvoltare, ;i nu in repriza ; prezenla cupietului al dollea
ip lepr.izii este determinat aici de faptul ca sentimentele se desfaqu- Dezvolt,area confine trei faze ; prima din ele porate fi consideratd
rau inti.*o atmosferd aproape unital:5, dezYoltarea neaducind con- drept episod sau cuplet (C).
A, sfirgitul primei faze din dezvoltare readuce perioada A con-
braste sttbstanfiaie. -
centratd gi transfiguratd.
Tema cupietului C este apropiata de intonalia cintecelor popu- C, anacruza epilogului.
rare ;i se in ansamblul celoliaite elemente ternatice. --- Itepriza-epilog, in rt, 11s1er.
O ampla incadreaza bine de dinamism gi de patos romantic, duce
anacluzd, piind - Coda.
sple epilog, ca o concluzie pentru intreaga sonatd. Acest epilog apare
qi ca o repriza a intregului ciclu de sonata, fiind prezente Ei elemen-
te din par,iie anterioare. _ Dacd privim atent temele qi modul cum sint prelucrate, r,onr
cocipippsaeiul_5lr.uvqilndcaeacvaeaparrsoietadrpeepacturoteafotesrmeapauodoaetebraovzneaddoec-aosmoonuaandtddm.qiiradbeirlaivainrdbininateremaa prin-
Din punct de vedere psihologic, Enescu vrea se incheie impundt'or prin-
srsooosnntaatptaeoi;siinabuilfdinfi5taorl5rucelalveoamnereenccteeusndiotaeatEectoedneEtrieavxspat riesnsimiper.l'i:Ogaarp,taialercialeiaset pp|lirlcoimrguueliunitu.emaer
a In ceea ce priveEte problemele ciclului de so'ata constatiirr ci
obignuit al sonatei din --
fi inescu a ales principiul trei pirli : migcat

i)upd 'aceastd reprizS-epilog (re major), din care ledirm un frag-
ment : iregul ciclu de sonata
c'rrlminalia de la sfirEit a tins intr-o singurd direcfie, qi ir,.u-", spre

:----------==:-= apbi.crcm'oeairloirnpdngadfrrecr,iEounddnacnvlue,uueifrtazgo.ilrsvugactirtaiiamrtuitriintldieo.eiameanalcaoerfosluoertrcocegnleorncaeodelaslauroatticsteanctoicemacrinnpemdreseerr,eeipaalinoc,ccrv_dreisiavetaciemncensigerttgoudciisdbzt.puteaeiose-llduecariuaaarcrfmvt,:ilpraaiealautili,neazzrtpacrceeaiercaemredaaiedendleearaetiaallrzoececrveeerceeaxolalsegipiclant-tauormlierospriesdaeeireaaininpliatztaneetreanrirxnultoi.feiptcromeierei*prixp"oprmipi"puorers.deuehpninsr_t{ufpaeairialiar,r;eeiarcciucae"incainstrdloeiieiginc-*r-,i

unde nimic nu paprainrec.ipnieiljeusdteififbaatzasaeuxiimst8p,rodvaizr atot,cemsatei facutd cu grij;.
Exceplii,de la
acestea dan urr
farmec deosebit lucrdrii, acestea dovedesc marea sa maiestrie, posi-
l-rilitatea de a adapta forma necesitaliior de continut.

urmeazd cAod. ain, cinhe"ie"rre"a u":;;;;';";;t, plina de a epilogului Ei teina
perioadei lumina, de speranlii Ei
sonatei este concluzie dupi frdmintdri in*
de optimism. Enescu ajunge la ales nu este acela al contra-
terioare puter.nice, chiar daca aceastd

drumul

punerii dramatice. jos o schemd a rondoului
idei muzicale (perioade),
- Prezentdm mai : $i Ar, 'ambele in lcr

A con.line doud A,

minor.
- B are ca centru tonal do major.

68

1nilial cu un aspect oarecurrr de evocare, prima idee inuzicald: sc

ampiificd ulterior, se involbureazd, devine tot mai neliniEtita, ca pina

La ul'ma sd se retraga gi si faca loc ternei secundare, de un lirisrn

nlai atccentuat, mai interiorizat.

6. Fionata a itr-a pcntru vioioncel yl glran ir-. ceea ce privegte structura rnuzicald, expunel-ea temei se {ace
' in carirul formei tripartite. Pr:ima idee muzicatra (r\) cuprinde 12 mA-

suri ; ea este urmata de amplificarea ideii (A1), urm;rtoarele 15 ma-
si;ri de la cifra repet' I pina la o masur5 inainte de 4, cu un con-tinut

;;r'egnant melzrncolic, degi dinamica formei este mai accentuata, dupa
:ale levine ideea in lolma inifiaia. Revenit'ea pt.imei ider are douj
George Enescu a compus dcruri Sona/e pentru uialo:tcel, gi pittn luncfii : realizar"ea folmei tripartite gi puntea, spre terna secundard.

la o distanld apreciabila de tin-rp una de alta. Cea dintii sonata a Revenirea ideii din A este inult schimbattl {a!d de prima expu-
lost scrisd in 1898, la un an dupd prima Sanata pentru pian ;i ui.olt'ti, rrele, incluzitrd ;i unele elemente tematice din arnplificare (z\1
ial a cloua in 19115, fiind ultima sa lucrare in acest gen. rrrai mult decit ), ;i
:-rtit, anticipeaza tematic ideea secr:ndara (d:rua
Deqi prirna so.ratai ale calitali Ei mai:cheaza un moment in,sern- ,.'.l-i inainte de 5). nri-
nat in dezrroltalea sa cotnponisticd, consideram cd ea nu aduce eie-
it'trerita atenlie prima idee muzicala (A) deoai.ece conline forinule
mente esen{iale poi. lurekiii.:,c-r'itmice ce vor a\rea un rol deosebit in desfdsurarea sonatei :

in schimb, ,SoncLto u II-IL pentrtL ui.ol.otzcel si piatt op. 26 repre- Allegro maierci". ea onc:rlo i:J
z,inta un deosebit int:r'es pentlu ce1 r:e celceteaza opera lui Enescu,
deoalece in ea gasim intruchipate pr:incipiile componistice ale pe- l'l--el F, vv =- +
rioadei de maturitate artisticS. Dacd am lua in considera{ie doal un
singur aspect, ;i anume cel aI folosirii elemenlelol tolclorice, rzedem s,,i Relinen in n-'.od decsebit motir.ul or cu icnelestdi.ouucdtusrau,bmduopti6vec,unarI
ca Enescu face o diferenla intre foloslrea ti'ansfigurati a acestora Stt.Submotivul a.,,, are o l1tarL\ pondere
sianernbpiirnreitmainedillued-netreteeripmmriinniEdcaascareiaiEnsittdictueslaeuzbaelpinruoiealtrpieme dadeepSactoi'ttwaetn,,aiFnianualltillim-iiualappreoanurttmret.;a' iDnpeeico",l-t
;i uioord".

Ciclul de sonatir este alcatuit din patru mi;c5ri. L)artea I are un

caracter pledon-rinant liric, cea de a II-a, prin contrast, este prin ex-
celenld agitata, plinA de turrult ; pentru a lealiza o trecere organrcd
spre ultima parte, cu un pronunlat caracter pcpular, Enescu folo-

seste in partea a III-a o tematic5 destinata, prin caracterul ei, sd

pleg;iteasca cit mai adecvat aparilia finalului.

Pi,rltea inIce-peAllalecfesti'ocammodaejorartitoateeda amabil,e, in drt majar, masura rLe-o aratd chiar fraza a doua, pe baza acestui submotiv desfdEr-lrin-
dir:ect cu tema Cu-se iirsdsi ideea mr,rzicala.
de sonalelot' saie,
Tjir alt motir', ci2, €St€ format tot drn doua submotive. lnrudirea
4
pdncipala, fard nici o intloducer'e. Calactel"ul ei liric, cantrabil se im- r:lor cioud motirre (a1 Ei a2) este rezultatul unei derivari tematice :
pune din primul moment, creind o atmosfel'5 lipic enesciand, de vi-
sare cu ochii intredeschigi, in carc desfdgui'area ideilor muzicale cap- plimr-rl submotiv din a2 este o var.iantd a lui ar, iar al doilea submotiv
tirreaza auditorui dezrraluindu-i o bogatA gamd de sentimente ttmane.
-- r-r t-ariantl a lui arr; il scoatem in eviden!;r pe acesta din unm6

1;entm rolul pe care-l are in dezvoltare.

I S'iudiu apArut in R::rr. Mltzica nr. I din 1964. Ln al treilea motiv, 03, a treia mdsurd dupa 3 :

70 tt

da naqtere nnui impuis dinamic ori de cite ori apare. Variante ale
acestui motiv melodic 1e gdsim in tema secundarA qi in dez-,roltare.
Un farmec deosebit melodic gi armonic izvo "agte din mersui as-
cendent al liniei melodice din prima irazd, cu o evidenta rni;care
in rjfueralriezufaleaaaztadroecuivacinv;itnaptreedzopine-trdfesicontlteei:nressporlgim-i acorefnr,atuzrerau-lq*imoLecLplo, efdadica-ldaspdceeonn,d'oinetantbmacse.i
l.{otivul b1 este repetat de trei ori, de fiecare data cu unele modifi-
se cdri ce-i imprima o nuanld diferita ; una din variante este apropiata

in de intonalia popuiara. Fraza a doua, identica cu prima, expune tema
se fo'rmeaza in masurile 2 gi 3 pe o septimS de treapta a II-a in do la violoncel, dar cu un bogat suport armonic. Deqi tema apare Ia do-
rm&jor, care intr"e altele va influenla profilul melodic aI temei se-
rninantd, planul tonal este mult imbogafit, dovedind un remarcabil
cundare"
Deqi planul tonal are o centrare precisd pe do rnajor, el se im- rafinament qi fantezie.
boga{eEte considerabil pe parcurs datoritd mai ales vocilor ce inso{esc
polifonic, aproape permanent, linia melodica principald, fie prin imi- Tema secundard va fi urmatd de o micd ldirgire, de un impuls
tafii O- variante ale tsetdmtaetio-are fie prin contururi melodice proprii.
punte de sine nu existd, funclia melodico-ritmic, de tema concluziei (de la 7 Ia 8),bazatd pe elemente
ei o indeplineqte din tema principald. De altfel, acest principiu este aplicat cie ilnescu
revenirea ideii din A. ca mijloc de creare a unitdlii in cadrul expoziliei. Concluzia melllne

Tema secundard are o nuan{d lirica mu}t mai gingaqd, este str'5.- un timp dinamizarea ce ia nagtere pnin largirea temei seclrndare,
batutA qi de un fior romantic de nesiguranld, de frdmintdri interi- ciar duce la sfirgit spre o calmare a atmosferei. O pedala pe surnetul
oare cu maximum de erpresivitate. Prima frazl. este formata din
Ease mdsuri gi expusa de pian cu miei punetdri ale violoncelu.hri ir-r nai aicdtuiegte fundalul pe care va incepe dezvoltarea.

Pr<4.. Exista o legatura evidentd intre tema principalA qi cea secun-
dar5. De e;i., motivui b1 al temei secundare deriva din tema princi-
pald, linino seama de urrnatoarele doua aspecte : suhmotivul b7 este
o int'ersare liberd a elementului ascendent ciin tema principala, iar
submotivul b.. este o variantd a submotivului c77.

de Dezvoltarea indeplineEte in aceastd parte doua funcfii. pPrrinimciapa-i,
a readuce gi amplifica elementele tematice din grupul
inrbinindu-le cu cele din tema secundard. De aceea, prima faza a
dezvoltdr,ii ne aminteqte intrucitva de A'1 cu o dinamica mai accen-
tuatd. A doua funclie este aceea de a pregdti culminalia intregii
pdrtii pentru ca in acel moment sd inceapd repriza. In f aza a doua

72

:.r dezvoltdrii vorn gasi in paltea pianului plelucrarea motirrelor clr gi fcnicd a fugii, cu planul tonal gi intrariie vocilol liber tratate, irnbi-
,r', peste care viololrc:eiui cinta fie ten-ra principai:i (trei masuli de Ia nind-o cu principiile formei de sonata.
.l'ij, fie tema secundarir (a patra rndsura de la f0], fie motirrul u.l in
i.in-r-rdto:rrele m;lsut'i pina la repliza. Piu'tea a II-a incepe cu expunel'ea pfincipalelor eleinente tema-
tice pe cale ie vom intihri tlansligurate pe intreg parcutsr.rl.
}1:oi'lg:,:iriCit.iatre'esc;iaraiprearxa-pe'[utiennesroperu-,rnaptcelti,nuEl nic:eni-sirtclamu[iindiiaeinnatdt,ninicztierteaE:zlilaiairrla-erzpg:rriizavaicdl-oonlrcaaetsliliqnpitrpii]mlnin"-
I'r'aza iniliala confine, in primele doua irrasut'i, ui-r elernent
anrplific'area scriitunii pianistice. Ten-ra pr"ir-rcii:atr5 nri mai arc folrniir
(nrotivl muzical plegnant, expus de vioLoncel in pian.o, cu o evidenta
tripat'tita ca in erpozi{ie, ci monopariitii. pentlr-r ci se r:lrcunc numai nuanii'r mister',ioasa ce surprinde Si atrage atentla plii-r dirzenia s.r,
itdr';erLe'eri).Airilisirca'hiammbpsliefirp:arorefileEai zlearroenpiurent{ede(tcrieui nrndesieumricinntaidnetecodnece1l3t-) cil lrn semn de iiltlehare (o1). Rdspunsul este dat de pian iratr-o nlo-
i..lt'e pregiteqte aducet'ea temei secundare in tonalitatea de baza. rrodie ce se desfaqoara paralei pe tl'ei octave t::.t in reuanla de piano,
monodie opuria ca imagine celel anterio:u'e, dator-it.r nehotiii'ii'ii $i
$i tema secundarit este dinamizati pe intreg parcursul. Dacd in asp:ctr,rlr:i ei diafan, voalat (tL) La sfilEitul elementniui a, apare cr
t adi'ul expoziliei, dupd r: r'nicd ldrgire a telxei secu.ndare, urma coir-
iluzi:r b;rzata pe tema principalii, in repli;zir apaie o largire mai sub- frrlmuli litmica;1. ce \-a fi foiosita mai mult ca elelleut d: t'o:rlr':rst
.tanliaiii bazatd, pe elementele din A,, ial in iocul conchrziei incepe
pLltei'1.{ latd de t'itrnica uniformd din a3 ;
c'odil I (o nrdsuri inainte de 16).
Alleqro 69llolo non troppo mosso
l\ceastir schimbare este inti'r,i totul iusiif icata deoal'ece er.it{
rr-.ri;i'ioi.onia tematici ce s-ar fi prlttit crea daci qi concluzia gi coda Fraza a doua readLrce elementul oi expus de data ac-"a-;ta de
irr fi folosit aceeaqi tern5. Dupd subiinierea mai ampla a incepr-rtr-rh-ri lioloncel gi funbog5{it Ia pian, ial c2 apare -lragrnentar la pian t'Lr o

de temd, ca o anacruzd sple coda, observam ca reiualea acestei idei c'r'inti micsorati mai sus, r'ealizitldu-se o largir"e ce se va opri ia pian
ire sii::etul rni. \,-icloncrelul sup:apune o vai'i:urt:i lib:ra a L-ri rr1, iuca-
irruzicale mai concentratd Ia pian se imbini ci,r aducerea ilnlii motiv
din tema secundard. Pianul are rolul de a ccmenta Ei rezuina frag- cirirrcin-se spre slir;it iL-r iillra melcdic':l flagm.:utarii;i pianului, pLlttc-
,nentele tc.matice importante din prima parte. Violotrcelul, in schimb,
epr-rizind pai'cii toata for{a sa interioari de pind acr-lrl-r, se mdrgineqte tiird s, i I sunetr.tl nii.

sii puncteze ;i sa suslina prin pedale alrnonice (puncte de org5) in- Urmeazi o desfa-surai'e poiifonic'a de r e,.tcep'i'ior-rali vaioare (in-
cheiere:r prelungitl pe tonalitatea inifiaia. Ascultatorlltr e percepe ,::epincl c:lt a dor-ia misura dupa i8). Pianul face prima erpunere te-
rnati.a sliiliecti-rl bazat pe eletn,utttl o2, in timp ce violoncelul
('a o aculrlrliare de forfa pentrr: o noui desfisurare. le:rlizeaza uir contrasubiect derirral din Gt. rt doua intr"ai"e teinaticd
cr.te inc'r'edin{ata tot pianultii cu uu t-ln mai sl1s, avind ca ba;,:a d:
estePvaizlteibailacoIIn-atra-staAnllteagrfoat3agditceLptor,itm'toantrpoappltoe, in??zo.sso, dfoesnfr-.riaqjuorra-rr:
printr-o .rsenr3nea elenentrtl {tz, ian: rrioloncelul expune acelaqi conti'ilsulliect
dc idei si sentimente cu totttl oprlse celor anterioare, printr-o atnro-
clr ur tor mai sus. l)upa o iargire, iir care elementul ritmic .'-- 9i mo-
sferi oalecum trristerioasS, rroalat5, ce nu poate fi r-lqor sesizata qi er- tir.ul cir sint pe primui plan, apal e in registrul grav iil pianului o

plit'atd. Cea rnai mar-"e parte a acliunii muzicale se deslSqoara in re. linie meiodica descendenta ct';rnatica {o;1,), pe c:ll'e o \roll} nrai intiLni
g,*istlul grarv al t.iolonceluiui gi pi:rnului, in sonorita{i estompate, fira pe parcllr's $i care lezulta din cele douti elel-relte tematice aminlite :

D.mploal'e. La aceasta se ad:luga bogate elemente cromatice cafe au la

cii'ept i'ezultantir o pelmillrenta migcare melodico-armonicS, creind
r:.rdlnl Ei irnagirren mai sus amintiJa. Fara indoiaLa ci un asemenea
(:irntinut cere o formd adecrraii, o structlira elasticd, capabild sd

a jute la reiie{area scnsullli. De aceea, Enescu a folosit scriitura poli-

I tr'oai l"e irilei i:s;rrLli. ne al;ei e a,- .:astil I rlnsl'iutirar'e (o mli:i-:l':i itt:rinir
r1e 15) a melociicii ;11-.r'opiate de calarter ul piip,-i1rr"

74

Aceasta este modificatd in sensul cd ea conline un singur frag-

rnent din 01 $i aproape complet eiementul ct2. La sfirEit revine Ei ele-
mentul cromatic oj pe formula ritmicd din o1, pentru a se ajunge la
o pedaiS pe sunetui mi, ca Ia inceput. O serie de prelucrdri ale te-
nelor (28) ne infaliEeazd a doua tema {b1l cn o jumatate de ton mai
urmeazd un inter'ludiu bazat pe elementele din o2 gi anrplifica. sus decit prima oari ; la fel apare acest element in concluzie (29). O
rea inversata a celor din n:1. incepind cu masura 5 de la 2{i largire a temei b1 di nagtere unei ample creEteri ce conduce spre
cruza) observdm doua intrari de voci : una rnai concentrata ('c(aul,aneax-- cuiminafia pariii (31, tlf , J'urioso), unde tratalea armonica bogatri a
pusd de violoncel, Ei a doua, mai ampla, expusd de pian, sfirEiiul'aces-
tora marcind un canon intre cele doua instrumente temei a2 ia violoncel Ei pian, puternic accentilata, rdsuna ca o che-
dorrd intrari pregdtesc aparilia la pe haza elemcn- rnare plina de forfd. 'fensiunea cleqte ;i mai mult prin ler-enirea
tului a3. Aceste violoncel a uner cvartei marite ddoes-cenfadednitedz,a3i.ar in registrul grav al pianului apare
teme noi (b1), aproape tema cromatica
Apare gi un ritm nou : independente de elernentele anterioar,: [?Jf.

se Ca rtn comentariu f33 i-iniapimdetlroadniccdlupilleo.ccaatentau1bnilem, acilorleomrosaor)-
desfaqoara incet la pian
cat-o in cadrul dezvoltdrii in punctul indicat (24), c:ontrapunctatd
din cind in cind de un fragment din c1 si)t) e2, in timp ce la vio-

loncel se aude sunetul do.

.are da mi-rlta plasticitate temei, subliniata Ei de factura pianistica Partea nu se inckreie aici ; coda (care incepe Ia 34) da impre-
bazata pe elementul o2 qi pe formula ritmica Acestea ajuta tra cre- sdioamcodiiaicnetsletasguanemt icglcoa-r:e tgoiniincaco-r'daersetesudfoleateraoscadn;ticdipeaalec"eepaenretlluuaa-
e". rea incompietd a unor elemente tematice realizeazd in rnod tleptat,
prin eliminarea asperitafilor, drumul sple afirmar-ea tonalitdtii do
rnajor" ca o necesitatea organicd, ca un popas obligatol dupa un

dlurn gleu si plin de neprevazut.

area unci ter-rsiuni fara amploare gi aduc o incheiere similara unei ft'ebuie sd spunem ca nici o sonata de Enescu :rlr contine vreo
concLuzii de expozi{ie de sonata. rnigcare care sd pund atit de grele gi complexe problerne de conli-

De \a 22 se trece la o a doua desfasllrare a discursului muzical, rrut qi mai aies de foln-ia ca aceasta. Enescu creeazd aici o structurd

pcrninciu-se de la o pedala pe sunetul lo pe care vioicncelul gi pi- noud, originalS, suprapunind o formd de sonatd d-acaceuleexnpuozsifiine,t
grigi urelopzriitzaate.- principiiloi' fugii,
anul (mina dreapta) o sus{in in timp rcietmlatrlmdininabs1 t.ing- a apare tema dezvoltare chial
cr, la fei ca in prima aplicate cu
expunere, dar cu
t-e, rdinFdaufrotperdma aiancdIoIeIr-dtaeamr-eAa
Un mic interiudiu duce spre reluarea acestei teme la violoncel Andantino catfiabile senzcr lentezza, do major
cu doua octave mai jos, fard ritmul caracteristic din b1 (ZS), urmati
iacniceefaaoslrtteemi adeoxdupeaunisneotrnreaa,tragi,isvtaoautricadetievuercrmatiesrae'rzgedins, ttrpuionaEtfeiupgfrido,sfoiilnctoectmiatd'aetciscae. opgrddosepezsrvicuo-lptzaii'sere,- cu varialii, determina o schimbale de atmos-

Itrcrate elementele tematice importante (24). halucinantd din partea anterioard. Aeeastd

miqcare este strdbdtuta de o stare sufleteascd interiorizatS, o efu-

ziune de sentimente trilice care exclude orice involbulare. Pentlu

e_lemAepnaturel ,o;i1n, tcr€-oSelinimiebimndelocduicfaragcumr:esnivtae, aniplu expusd de violoncel, :r-i intdri expresivitatea, Enescu creeazi unele nuanle de contrast,
precum Ei eiemente din concluzie, totril
din cL2 $i ay, redate la pian, in speciai in variatia a doua.
conducind pr.intr-o cr.e;tele
Baza tematica o constituie ideea muzicald erpusa de violoncel

s;ubstanlial6 la reprizd ( 2 5 ). solo, pe parcursul a 15 masuri :

v6 tl

Andoni ino conlobila,s?nzo leltezzo l'afa -de B. riariarlta a II-a (o mAsura inainte de 3T), contr.astantd
? 9@p(tce,teneranenle terna, se calacterizeaza pr.intr-o :rmplificare
tnai bogata
rnelodica, r'itmica gi aln,onica. \ralialia conline qi culminatia piriii
dmpeeicuve-i!of'uadlor.irAnindacalvei(raarli'terecaivanuettInaisIailIuri-eaaldda.e)iInplr-ar9ca'eiqtpr;rifruioecjol'zpror-.rirs.neientgA;dateitcteialu;tttineimaeatldei'reeecrraieae;mres.iaeeanllciaet:ei-;t(urrazl'ettitimIoi\ircCa-i-lilacove)atree;ixainpleiurer.usi.t_a-
n O iamoo ntente tentenr: (cu multa gingdsie, cri tandlete, de
A^ -' clepar.te). 1la este
ptrina de poezie, o admilabiia si subiila exi:r'esie rnuz-iiralA eiresci-
^ lund, e'*ocincx palca fiolul une. inselali iini;tite,
ajun-rri unei zile
<hp

. ri.i/rL -m?> llrrlinoase qi feiiciie.
Ffra Iialtea a IoV-inate-lesaFnintartliencrhierIcleLlerrsaumccicLliunelu, iAdLeIescoynoastdcipctrlitno,
nrajor -- este clo
rnatica pgoi ppurelalulacra-ta aslrpl'a caleia autolul atrage
.rent:rta }a un inetlt nivel de mdiestt.ie te-

aatre.tnisttiiaca-. pre_

unoCl' iftoartempurleopm'iue-izoidsiecon-aulmsoinnbicfeoldoesitecaidnenalracleeasptier parte, in a{at.:r
coborita gi a treapta a V-a
In acest vtrI-a naturald, foarte raspindite in- rnuzicj populai.ir.
caracterul popular este putelnic lesimtit indeosebi in pliir-lele final iEi gaseEte continuarea exper.ienl,a creaioat'e clin
masuri. Terla poate fi comparata cu un colind sau un cintec lung. uneie lncrdri precedente, ca SanutcL e IIi-e pentru pittn
Dacd principiul de expunere monodicd I-am mai intiinit gi in sonof*o ;i Sonatu a lll-a in re mu,jor pentru pian. ;i t.iucrre
aici insa amplificarea ideii muzicale
itt re major pentru pian, Subliniem cd a,cest final este organic legat de migcarile ante-
amilrteqte_ de metoda folositd in Suita I pentru orchestrd, partea I i ioare. Dupa cum am aratat mai sus, partea a III-a a
-pperrnPtitlrreeuluacndatieutreilom,ra.aruena?isleounnu. ntlraxpsisprotudfnilsvrpaelofoilpmlerigara:titbvuirncaaetcecugooindritceuirlnaeut.mspueuzfipecoamaleteindsdidna. gatit aparilia acestei migcdri, r'eaiizind intr-adevar un :;udat qi pre-
unitar.
ciclu
i;rsuqi conlinutul fin,aiului, un caracter. vioi, miEcat, continud sii
dezv.rlte elemente gi nuanfe lirice proprii din
constata unele inrudiri, destul de depi'rr.te, cru lema principala atmosferei parli1e I
si iII.
partea I, ca de din itren$uflenFeodr:emEtanrnedsecpuroroncneuddoae-dusuoclnneattiedlnleiimnt einncteaSlreeoneteastrcntetactcitcoeInIcId-eiapnupBt efininntarurleupplric.aitztmaz,inign-i
intre plimul gi exemp'lu : inceputul temei, in ambele pdrfi,
.sunet intervalul de cvalta pe.fecta,. are
apoi al doilea iar
spaerciemmeaaai;ippmaortit;ecga,isrdeiapsreueitploeaarrcneuuld'sse, idnteetrtesauxefEicmi ileepnvl,et qnciilreceu.coAtensmcelmuadesenenectaeu.nindrr,aIuari-i
diri tonalitatea initiala, Iucru specific acestei fot.me, ci elemente din C,
din catorita caractelului mai amplu, mai profund al acestei secliuni.
pclleingraabs5p, enri:tsuel Subliniem meiodicitatea ;i explesivitatea temelor., culoar.ea
pare cd terrra din partea a III-a, prin confinut si chiar n-iodala pe cat'e le observdm pe intreg parcur.sul. Chiar prima temd,
pr.imele mdsur.i, esie rrrai apropiata de rteenfrleaJnnpueflin(tlAaei)a,,pritneacfelaepneVuIcIl-ualotnr(esdaeonpustaliubiiala(AVlu)-iasce'laoiltnemlrp.a:urjtonare's-uciutomro.o, tccivlueusolfaoqirnu).sraisle-
exterior', in
episodul dintre repliza din prima palte a
minor pentru pion. Ei coda soncttei i.n fc d,iez

Folma parlii a III-a rezulta din imbinarea principiului de va- n-relodica variatd, subliniatA de o factura ritrnico-armonicd ce punc-
t'ia{ie cu o tratare libera a formei de iied in felul urrnator :
A. Tema expusa de
-- violoncel. bmazoadtuala1ttoelipure:lurl_o-r.-a-- teaza gi dd un impuls dinamic, apropiat de dans, formei. in afar.a
Puntea. Variatia I Iormulei ritmico*meiodice din a2 trebuie scos in evidentA primul
lea motivica a inceputului (o mAsura dupir 3fj n;otirr din terna (cr1/ pentlu importanta sa in cuprinsul acestei miq-

sol - re bemal - re becar de temd cu caracter , ar'i. ri;iir-r ca exernplu un lragnent di: pt.ima t€il:i :

- mi etc.

78 7'J

Finol d lq rounoinr lia secliunii A (o masura inainte de 43), variatd fatS de prima
data melodic, polifonic gi ritmic. Compozitorul face o trecere!
A.tlcgro scioilo bogata in pasaje descendente gi ascendente la pian, pasaje ce vor
s@s i@tdiil deve,ni figuralia de bazii in prima lraza din sec{iunea C, in timp
c'e violoncelul {ine o pedald p'e sunetui sol.
ft? piacevole coo leggierezza
Secliunea C incepe cu trei mdsuri inainte de 46 pe o pedald de
t0 dolce @n lejjErezzs rni. Prima frazd are un caracter mai larg, cantabil, purtind indica-
'yia piano, dolaissimo, nostalgico,'in aceastd. frazl, ca Ei in a doua.
cirre trebuie cintata clolce scherzando, deci tema devine mai vioaie,
rrrai spirituald, intilnim submotivul azz din motivul a2, tJ(r element
t'e apropie cele doud teme. Iatd prima idee rnuzicald din C :

a tempo J=14r,

?doks Nktgd : ,= mp groz/oso, an poc4 na/tnertcc

Secliunea C mai conline o idee muzicala care are funclia de
incheiere a acestei secliuni din rondo gi de a pregati totodata tre-
('erea spre dezvoltare. La baza acestei teme gAsim un motiv ritmic
care derivd direct din sutlmotivul orr al motivului a2 gi a cdrui
care cuprinde doua ft'aze, prima cu o miEcale ascenCenta afii'ma- I'ormula melodico-ritmica ne apare concretizatd la sfirqitul ultimu-
tivd, iar a doua (o mdsurd cu anacruza dupa 41) are o iinie des-
cendenta predominantd, ca un rdspuns, pregatind sectiunea B. lui A (trei mdsuri inainte de 45).
Dezvoltarea lncepe cu o figuralie la pian, cunoscr-rtd din pasa-
Aceasta incepe in la minor Ei este apropiata melodic de tema ce pregatiseri secliunea C, in timp ce Ia violoncel apar frin-
principala (submotirrul ozr din motivul 02 mersul ascendent nre- lle,uieli din motirrul conclusiv Mai observdm primul
masura 3 dupa 42,), descriind Eoi a1 sectiunii C.
lodic din linie suitoare pina la rnotiv din fraza a doua a C-ului, dar intr-un context minor, motivui
afirmarea tonalitdtii mi bemol major (treapta a \r-a coborita in la
minor, tonalitatea sec{iunii), pentm a incheia fraza cu ttn acord rr1 aI temei principale, submotivul a,, din a2.

,de nona minord fard terta : Aceasta sec{iune a formei de londo-sonata se menline pe linia

Lrnei permanente cr.egteri de dinamica gi tensiune, culminind, in
rlS,sura 9 dupd 50, prin acordurile marite Ei in special prin ritmica

rrrriformd de triole care pregdteqte repriza.

Reapari{ia sec{iunii A in repriza (51) se face intl-o forn-ra mr-rlt
rnodific,atd fatd de expozilie, printr-o imbogdlire a facturii melo-
rlice la violoncetr ;i a scriiturii pianistice. Enescu nu concepe re-
pliza ruptd de elementele tematice care s-au impus pe parcurs (in
dezvoitare), ci ca o sintezS. De aceea, pasajele ascendente gi descen-
con stin'fo mtr;sfo -
dente folosite anterior, ca gi formula ritmicd amintita sint pre-
Factura de darrs este mai accentuatii, car:acteristicd la care zente aici pentru a da mai multd prognanld discursului muzicai.
contribuie ;i sincopele din masurile 1 Ei 2. Pnn fragmentarea
temei in fraz,a a cioua, pe cr iinie monodicS:, se pregategte reapari- Dupd cum s-a ar'dtat, in locul sectiunii B apare in reprizd
sccliunea C, cu a doua frazd in lc minor -. la major - mi minor.
i{0
8l

Primul motiv din aceasta fraza se suprapune peste subnrotivul r;;7 Stadiul in care ajunge tehnica polifond Ia Enescu determind
ldrgit, urmat de tema conclusiva din C. Dar imediat se reia aceasta o restructurare aproape totald a concepliei armonice. tr'olosind pi-
lonii tonali bj.ne fixati ca centle de atracJie, armonia este foarte
frazd din C pentru a se ajunge in ton,aiitatea clo rnajor, in car,e se Iibera in miqcarea ei, pierzind de multe ori aspectul vertical Ei apd-
reexpune aceeagi fraz6.
Pentru mai rnulta varietate se intercaleaza dup6 secfiunea C, rind mai mult in cadrul orizontal, prin suprapunerea diferitelor voci-
la l'ioloncel, motiveie cl1 qi c1, ducind desfaqularea muzicalj spie
Glndirea muzicald enesciand se evidenliaz:a ca o gindile con-
coda. temporand, deterrninatd de suflul, de conlinutul vietii pe care o
re{lecta in rnuzicd. DeEi manifesta un cult deosebit pentlu tradi{ia
dadopeautrarPeioariilnmecoamgdioefa'iadzpraeaoppiarodetceezooindotitecpai,tiicmcnuocilnemdcpileneurasilv{iaviaa,t5ata8ecmdEeiasni tdecmeiezsolevetoiicvlfdteiduelenoaioif1ndaoc;JuitnJarag.2afri..airFniztamezcidaacridnea rnuzicnld, Enescu gtie sa adapteze nenumAratele pt'incipii clasice
C (59). Pianului i se incredinleazd o facturd ritmicd in optimi
necesitdtilor sale de explesie. Sa lr,ram de pilda pianul tonal gene-

ral al ciclului :

bazata pe motirrul o1, sus{inuta de o pedaia pe sunetul r/o. TJltima paltea I - clo majol
fttzd a codei (a treia) se realizeaz'i, cu elemente din c2 ;i c1 la vic- - {n maji:r
loncel hoiSr"it ;i pi'irtea II -
gi cu o vai'iantd a lui cr1 1a pian, totui incheind - clo r-r-rajor'
partea trII
r:oncis iucrarea. partea IV cla major

Schema rondoului-sonatd este urmdtoarea : Obselva,rn cd Enescn adopta in mare un ve'chi principiu a1 for'-

;\ B A Punte C Concltizie mei ciclice, conform c,5r'uia numai o singul'd parte, de obicei partea
do maior lo minor ;ni minor, lrr. minor lenta, este scrisd in tonalitatea subdominantei fatA de cea iniliald,
vari ai iar celelalte pdrti se menlin in tonalitatea de baza. Dal principiul
la minor do major este folosit in linii genet'ale ; pra'ctic, Enescu il imbogite;te cu nci
AC
valenle armonicre qi tonale originale.
Dezvoltare, variat ;i
fraza II Conciuzie C Un alt exemplu in aceastd privintd este problenra formei in
dinamizai part.ea a II-a a sonatei, trnde se imbind principiile fugii cu acelea
Jo minol la major ta diez tninctt' ale sonatei. fIonrmaece'i edae;irsofnedrod-sdoenaintdn,opilr'iinesfotelocsuirperaintsndlerypiraizddapatarseeac,-
do majc.rr lo major - imboga,lirea
lni minor do major

Eiernentele fi,:ni. {iunii C in }ocul secliunii B, datoritii expr,esivitSlii qi pregnanlei
r:elei dintii, principiu folosit gi in Sonnta ct III-IL pentru piun.

Jt I ct la minor Enescu aduce, plin aceilsta sonatS, c contribu{ie importantd
do major do majol' alpacreeiesnairvbeaoqgviditoleirlheiniaisclaeitueaarleaptinuiasrntiiruuplmu,eienn-ttruulEuviii.olal.orneclieelfa-r-eanudeantioti de vastd ca

poten{e ex-

Aldturi de Sonata a lltr-a pentru pion ;i uioarit, Sonato a ll-a Mai putin frecvent cintatd decit unele sonate de vioa::6 satt
pentru udoloncel si pian mai cornplexe ldoeaip'eiamnu, zSicoanladtacectalql-taeapptednstdrufiueiollaorngcerdl s;ipinpdiaitna reprezintd o va-
r,eplezintd una dintr-e cele
lucrdri ale genului. Ea sintetizeaza nenumdrate elemente noi din ",si cunoscut5.
lucrarile anterioar.e, deschizind in acelagi timp gi noi pel,spective.

iiriceM,eelsotdeicaatiet ndeescpiadntrdu,nzcdutoanreen, uinmcditranteulepoEaitevafiriag6tesliet ac:cente

nici cel
mai mic pasaj care sa n'u cinte, s6 nu fie pdtruns de aceasta esen{d.
O prrivire de ansamblu asupra crealiei lui George Enescu in
Deosebit de dezvoltata este gindirea polifond, imbinata cu ele- domeniul genului de sonatd ne permite sa tragem unele concluzii.
mentele stilului omofon, ca de exemplu in partea a II-a, parte unica
in felul ei in sonatele lui Enescu. tul O pa.rticularitate deosebitA a sonatelor enesciene consta in fap-
cd orice cercetator poate sesiza atit dezvoltarea tnaditiilor cla-

Q6'

sice, romantice :;i post-romantice, cit Ei a elementelor. noi cu care Citeua obserua[ii asupro cictului ;i form.ei cle sancttd,
compozitor.ul a imbog5fit acest gen muzical.
Am fi insd nedrepti daca aceasta apreciele am face-o numai c.las.ica,) in majo.itatea cazu'ilor Enescu folosegte cir.lul de
asupra sonatelor sale, pentru ci intleaga sa crealie este o dovadd miEcdri avind succesiunea: migr.ut --. so'at*
miqcat. cor-npus din trei
I.ai.-
a continudrii ceior mai bune tradilii mtizicale ;i in acelaEi timp a
unor permanente innoiri. dImmIo-i.iE.uancaoodprree,i.pxnac'itemrcpttafaiep'e,eiaixinurn:.eltgpcim€ilieeuanli.oopcLaioe.n.ttpiVeirne.ilevi,mesutgnetiednsencsurcoimsincianluitrnclutrelpls-deoteenmrprauiaqt.icc.1paaiitr,,,leniitrltetd*Sn,inttfndaw,padgtu.tiireuaza
Pe drept cul.int Enescu este socolit plimul compozitor" romAn
care face sinteza intre elementele populale gi cerinteie fonnelor
gi genulilor culte ale inuzicii universale,
nebanuite pind la deschizind Ecoiii muzicale
lomAneEti perspective de el.
el gi chiar 'upedetenirenerea.isoobicraciri)aeodi-ncteoapivii"rrtercievo,umemslsaduatelbniinaitnfifcolouteertemimvn;eaiteepaiacoolizec.sdldittc-aeiranopintmaare-raioiitnnidatfpeilcuaaebelrtatno-eztraaai.,ntectiisrndo.te-enamicldleteoaepdmsl-tiupauzollizudcciaeetiirlrerFrfarrecogatcieennvrrdcielsvikntriienctdidadn.
Ceea ce se impune in sonatele iui Enescu este perfecta uni-
tate intre continut Ei forma. Putem afirma ca sonatele sale (ca qi
intreaga crea{ie) sint expresia unui c'ontinr-rt nrolund r-rman, plin
de sensibilitate, ce se reflectd in largi ;i bogate imagini muzicale.

Enescu redd in sonatele sale o gama valiata de sentimente gi trdiri
iegate de viati qi de nostalgia plaiurilor natale.
Un 1o,c prirtnordial in sonate ii ocupe melodica specificd, a-i d.ce)s^fNasuudrieiripi uidlineeiloo. rmi suezivcoarlbeesetneesdceisepnree,
rezultatul unor profunde causmimleil6rrrie,'daemcionncmeondtrdireiios;iebsitinreteatliizzdarteii aspectul improvizatoric
la diez rninor, in Sonata ct III-a pentru pimutpeoasfibi iilnitcaatedaratpereinciztipaaririefloercrlnagsici,e.sau, cum
elementelo,l' populare, aga s"uei"muari avea ca efect
spune, nu ar
in Sonata pentrrt pian in
pian ;i uioctrd., in parlile a III-a gi a IV-a din Sottata a II-a pentru subliniem cdutdrile ino'atoare ale rui Enescu
pianPsoirn'-iionldondceel..la principiile armonice clasice, Enescu imbogAte;te dete.minate de conlinutur no'-;i compiex al muzicii. in struet'r.i,
C' toot" up"-
ren{ele, totul este logic qi echilibr.at.
ilnimcbaarjeulcealrmmoani ifcreicnvderenpt tainpdaure-sgeasmparemsinfeo,rrda modurilor populare,
armonicd cu treapta Forma de sonatd, folosita in toate rucrarire, are urmdtoarele

IV alteratd suitor (Sonatele a II-a si a gIIiI-ianeTd2ietndtrpu aplieatnd si uioaiAS. caracteristici in crealia enesciand :
La aceasta se adaugd o interesantd
cl'ornaticd 1. Nici o sonatd nu a'.e int'oducere. rinescu prefera sd expuna

(partea II din Sonata pentru piatz i.n fa diez mi,wtr, partea {I din de tra bun inceput ideea muzicalii principaia.
Sonattt a II-a in car.e planui tonal, anr
pentru uioloncel ;i pian), esfneet'rag2ii-cii,'iinc. da-rmainamjdoairtfiietcar,titeseapnecucaaizfniu!ce..illuocrrate'imloar p^ crilnacsiipc,ea,ra"inupra-b'elru"inndcaaratmcteor-
zice principiul
tonal, este ldrgit pr.in folositea elen-ientelor populare
ce depagesc sistemul temperat qi 3/4
0/A de ton - Soizqte a ltrI-a Din caCocenoatnrsattr:saatsaclnauutlzftia:o,i,natae_mldeeasttseeemcinausnpadraiinrndct,iopitnaar"aruo,.crm.rd,aeip;ard."a;i""v"bet.adrooruclomde-
perutru pian ;i uioard).
Dar farr-necuI limbajului armonic apare de multe ori ca o con- element
secinla a gindirii prin excelenld polifonicd a lui Enescu. Polifonia, pleteaza.

cuprinzlnd Ei practica eterofonica, influenteaza in mod pozitiv des- plsl-iecgnL:ita3rpnu.e,Cnadotercnuarcesluueaimzooiaaerrudesna,eitppabrrtaiiemizne:naraazppdiaarrs.ittntee')i,n.mqs' aui lsitonenacctaaazdrarruriiIipI,-,"eipp"teruimlnl"ari'ilupsro.uinniocarioptnaaclaea,r
fdEurarea rnuzical5, dindu*i o mare fluiditate.

Un ro1 important il are aspectul metro-ritmic. Mdsurile com-

plexe prezente in multe sonate tf 'prima parte din Sonafa i;r, rc ms- ttp.b''xoerpinenrttttehirn.so-oivAece.ipbonrRoicoagneanamiprtaaieardrmicrc.ardieqmmrtcooaaracrteittaoer"eienddipteeefua^zrzztvie;oveoro_anl,rtritdacaaerdriiaallee;pp, atiniEnnrunidt-imueass-uircrn.ule"ttep;ap;rp.icritezeaeeleazitauiizilnr"oditrreipl-lauer"nlp'rlp.r.mo"'eiipncgocarmiiitpieenisdunucelt
r'itmrrl 'i: rci-
Jor penlru plut! 6 2i asirnet|iile. lrr:t:u , 'llraJc
S*
S I'
miiate din doinele gi baladele populare etc,. sint elemente ale sti-
lului enescian.

84 85

ede;"ct;u;lmpinkaitie;ia desfagu|arii muzicale (prima parte a sonat.ei a III-T
uioard', prin-ra parte din Sonttta pentru' pian' i'n' re

ronaao"iop5ri).i'.Epnreinscciupiudifnfaamlsizeei arezapraiipe|olappiiemaintpoatdrteeuadnina I'eprizele 9i uueori

Sonata pentru' pian

",aS6tulp,nii.lnal-re.a;eiicrJ;-ei":alaae6aOBl;7p(es;td'.pl..iisnteifeauOFEpoi.tpeilezdreao(i,ce"tp,.,rrltmaguainutrm;niernrrauitttte"nrraltIre..ouaaoIaea,alcrrncef)edpsouldsv.Sea}fiiifaeaionniporrntnIsnqdoerdIaemIiSirnilt-gtsienuEedotadtonelniornraalrei.dapadiet-nslaiele"epnaicuddnfruIm.rdiI"SitazlpeIereiieuoluazmnofinlp-lsotuimtnbqeaetetlrilfu'ieidmnamonnociantoao1ufreaz(.orduzis-ai)dpll.isIooycd'IrpoC,ns1a-ieinnaiIaault'qeacatsna'satpioadpdtcgdelnauieiifeiicnelapasetIttztattoeIlreidiIoub{r-decepnaaiedcixpirdaneepdt.ipsrolnz'iu,io[iee-rncitniprrtnndaa,oenastllruuritr.ioaet.aucta*ecatrusdtteegaier-oestAla'cioilatIoonseeIresanIi.ilmximnrecprdiednsdiildiqtlilir;n)ndie---i't ?. $apte cintece p€ versuri de Cldment ll{arot op. 15 :r
ldmeb.wle"ileloaea.ea"rmnmrs,r(ep.o"ceelirre)So-niederioiat.znaneantdeodaltoo.rsnfeIt.ouIrtAetrira.-tipd.u"etuuarreireihIuzIscIapns-a'paoatiedcmlsmeiunnedpocacptenirrstftiootnuuoiatczn'snnrttuiar;pdtetaluroloioauularicr-ubtimnsaulioole,ioteuureln-odoSncaaianaotrsatctndiaEaeunleaa.rdnbliti'i,nauiieEla'i;ensscinalandcieeeipuu,uInlsrieImaeic-annaufdeloe)alv'l'fspfaoaooeettec\lelrorluunleiudtslltmoiatserapausae;ctrprtneafeiueeomtiecosrcll'umtallcua.eoolopurenpoprliicneirtec9itoppmvuluriiailep;nipgirccaldeteeiziepltnaipcdaeu(rsarBtenolacoul'a))ie.u--i., spcaar-:etoenafzz-lointtiiedotsl$Lo1elittoc,rn9ia-rtil0upnam'sg7sltteeuia.PrmEeczhacoiai€fecroil1nuiuioasnt9tdlal',iede0cia-cXe,o8e;leanri.flXaal1{Gapv-\e9,Preorlid-aargoluieperzoiecersiarneerix)usmdcEcu,iaeiebprcpuprriraietreeidfeoraoz,.ezneesdeuantdncel'taaactal,J|oanrmeaemotieasarmepcntiufhncnaesAeitnleslpattMotcerrdhiacsmneieteuroieloawGbou,t,iesatrakoor(uqepirdrd.giaoii'lmeiiloe1inzierteEa.nccnt-sddlaeaieusdsdcnriiceumnuelufci1rnsczoa9uotimc0rnbned8----

dm:eeul.ozrpiI'cln;eaaclpeca,teerleaecpicrnneetce'umct.re'"e.mneoteazlaodnr, acplurizehazneidnnetadtnmatleia,otaascce-hasittacaoav'nrtii"^n:iudititcsira;iafifeostrrumunciitpu-urinlncart

amintite in treacdt. Estrene a Anne, op. 15 nr. 1

-- I'onalitatea de bazd, sol major'.
i,-nsLrlr'Na-rf_idsasuu1rr2aa-aa3/a21p'a's{-reae pastr"eaza cu
o schimbare exceplia a doua momente; in ma-
lele tr-ei mdsuri. indic:atia de in 4/2, dupa care reapare B/2, iar
4/2 se
va me'line gi in urmatoa-

-- Diapazonul vocal este de o octarra :

I Studiu apdrut in Rev. Muzica, nr. 5 clin 197b.

87

-cu Forrna este monop:it'tit5, avind ca struciurii o clllblri periaatlii' b) ,4 dotta perioacld. muzicald. este alcdtuitd tot din doud fr.aze
centlul pe so/. Perioadele se irnpart in fraze qi motive, rele- (tematica constituind o continuale, o completare a primei idei

vindu-se ulmdtoarele particularitali : ir'nomuzuicnael)e;-atmseospfoetlafaecsetedaesictui lme arei fseernilziitliavde,lecmonelninteinled intonalionale
a) Prinm perioadd., alcatuitd din dotia lr aze (n-rdsuriie 1-9),
cuprinde motive continind doud accente princ'iprile, aqa cum obser'- la inceputui
crelei de a doua ilraze culminalia c'intecului.
vdm in {raza intii, antecedentd (m 1-*5) : tr'r'aza I este cuprinsa intre mAsulile 10 qi 13, iar frazir a II-a

inlt'e masnt'ile 14 qi 17. A doua fraza se impai'te in doua diviziuni
lr-i semirificratii difei'ite :

r*.1- lilr bten que !a)' e 5i 1\ti vtu- tcir

Acestui motiv cu caracter de intrebare i se rAspunde cu Lln mo-

tiv avind aceeaEi structurd :

l{--r*r*--j o"",

P'4t - t' 1. mdsuriie L4-15, culminalia muzicald in Jorte ce duce la

In schimb, fraza a doua, consecventd (l'n 6-9), alcdtuita dupa subliniel'ea tonaiitdlii nzi major, in nuanla piano ;
principiul clasic al celor trei timpi, coni,ine doud moti-"'e cu cite 2. iar la mdsura a 16-a (cu anacruza de doi timpi) plus mdsura

un singr,u' aceent principal : a 77-a, incheierea propriu*zisa a intregii desfasuriri muzicale.
$i in aceastd perioada factura acordica gi culorile armonice
Trmpull Timpul r
continud gi cornplete azd pe cele din prima perioadd (relalia I-II-_
f-----.----.-.--___-- I m. a 13-a, IV-I--I\r-I m.a 14-a).

Cm haimt y suis, A - nour cin - s: :l-.;rn Languir me f;ris..., op. 15 nr. 2

' En qui ua cos bien con - frai,ra jks s./ - .:: Tonalitatea de bazd, Jct cliez minor.

Ilxpresivitafii tiniei melodice ii este proprie o facturd ritmicd Mdsura, 4lB c:u schimbari de 2/3 in masurile 4, g, 12, 15.

Diapazonul vocal este de o nonS:

plarrd, acordica. aplopiatd ca imagine de un acornpaniament speci-
rfreiecalailnhiitlareerpIme-ai,jocrIoVsni l-miniinnIodr(m$(m.i.1ea--l2e5))m,. Ven-te armoniee-modale bazate pe

IV - III (m. :l) ;i p,endula-

Incheierea prirnei idei muzicale (perioade) apare pe dominanta !-orma este bipartita cu micd reprizS.
dominantei (un acord de septima pe treapta a II-a), inlocuind
caden!,a perfecta specificd unui sfirgit de perioada, sau semicadenla - Cele cinci mdsuri de introducere creeazd cadrul specific con-

in cazul dublei perioade clasice. linutului trist, melancolic, dar de o mare expresivitate a cintecului.

88

F actut'ir arinonicra-r'itmicd, prezenta gi pt'in culorile ei modale, a
relatiilrrl cu treptele VI, \.rII (m. 2-3), cu subliu"ierea dorninantei
rninole (-. 5), precum gi a pulsatiei ritmice (insistenta pe cite o
ciivizir-rne si plezen{ar sincropei) d-i r:ulsirritate 5i [ltrid materiei

so110t'e.

Prima periortcld (A) este alcatuita din doua fraze.
I'r'aza I (m. 6-12) prezinta in m. 6-7 expurlerea primului motiv
itimpul I - momentul i) cu doul accente principale :

Acest {ragrnenl lnai poale fi analizal ca avind doua motirre, attii'm:lrntpAoiulta;iiivluciplcrue(nimgfdini.era:1nm4dta,-a.1)aai5tS')pdu,rsoicm,iecutaihcmro-etnpi deimus(tcorenetoidvsrenpderfnieantept)pot nr:oiameiyxiataparltllireraalaenzrtadeirao(mmct-iel'm.iei6zpc-ot7rlnnl)ucin.eiol9lIr-,i
cLr cat'e se lncheie prima perioa'da.
fiecar.e cu crite tin accent : $i in caacesaesptiofartaezci.oenxsiidsetaraptonsoibtiivlitualtedaininrntedrspurreataarili3r-nao,tievextloinrs,
I11
I impui I sensul
st in mdsura a 14-a. in felttl urmdtor" :

Timpul Itr momentul II. masurile 8-9-10. contine douA Hotaritol' in determinal'ea motivelol este coutinutul muzical.
ln func{ie de rriziunea interpletativa se poate stabili cat'e diu va-
:motive, primr-Ll (:u un siugur acr:ent, iar al doilea cu doua accente
liante siuje;te mai bine imaginii muzicaie.
principale :
Perioaclo. n ltr-q (R) incepe in do diez minot' si prezinta in
lirT-i-m-o+ut=I .r pt'ima fraza, rrrdsurile 16-17-18, o micti dinamizat"e, o cre;tere
a ten-sittnii ce se iucheie in mi major'. Notim aceasta flaz5 cu b'

Ea este alcatuitd din doua tnotirre :

'Ijr-npr-rl III 1-1 mornentul III, iargirea motivului, este cupr^ins
(cu anacruza din masur-a a 10-a) gi 12.
"intle masurile I ps fo - nour 6 trpf-fs - e-e, t'4ais je rc pd)se |n-nui gue joc - qbrs,

Aceasta prima frazi, pe cal'e o notam cu o, ,se incheie pe fo ii succede imediat reluarea celei de a doua flaze din plima
diez minor ;i este alcatuitd'din gapte mdsuri.
Fraza a II-a, p,e care o notdm cu a1 si care contine doar- trei
rndsuri (13, 14, 15), scoate in evidenta cei mai expresiv si pregnant pelioadd (A), in fa diez rmeipnroizr'e- (rnn. o1ta9t-a23d)e. nFoaifacude:r1fu-n,cfifaapeti ce
motir.ai cintecului (m. 13) : duce Ia realizrrea micii
in
cedlul A-uh:i. aici se obselvd in primui rind rnutalia tonald de la

9{l 9l

sfirEit prin aducelea caden{ei finale in fa cliez minor. (in cadrul Alhitectonica demonstreazd o concep{ie mobila in stlucturarea
A*ului aceasta fraza modula ssepriempdaorrtneinaainctiainmtirneoiratim- pi clo tliez.j
fraza a1 cu func- mater"iei sonore.
in al doilea rind, Dispare introducerea, intlucit tematica este prezent;rt;i clirect
lii distincte : aparilia motivului pregnant (m. 19, unde in loc de a-l
nota leesnptr)escsoiJns-tituicea in m. 1I.3 T-imGpuelorIgI e(mEn.e2s0cu-2i7n)diecsate: Un, peu Ce pprieainlra--coinndupcritmul amferalozddic.-, gi doar in a doua fraza linia '.'<;cald
plus timpul dinami- va
Fa{i de necesitdlile imagistice ale textului, pt'i:ma secfiune, A,
zat (indicalia Animez m. 20), indeplinind functia de cuiminalie este alc'atuita din trei fraze, fiecare avind alta func{ie expresiva.
crpnriauuznziciaadplaianraemc.ainc2toelrcd-uullusJi,ai prcecli.neptzrreuIzaicnratiet titimnercp'{h5ue,lieeilIaeIaf(i(mipn.pd2-2p-r'e2Lze3en)nte-ttanecinnut)l.ainnLiaaa- De exempiu, flaza I (m. 1-2-3) prezinta expunerea tema-
ticd, vocea inten-enind doal in m;isilla a treia, punctind tonaiitatea

vocala. nzi bemol major :

Astfel ia sfilgit depanarea unor imagini muzicale de o mare Frczo I
incdlcatura explesirra. Vivamont

Sciiema cintecului poate fi prezentatd astfel :

In',r'oilucere al b d1

5m 3m 3m 5m
- jt tllez
Irc- - d,o diez Cc diez Cuioarea ar"monicd, modald, se in"rpune de la inceput, unde
rninor minor trLirrc-r :lpare o septirnd a (t*re. p2te) ic'ua IV-,a ce se rezoivd pe treapt:l a II-a
ia diez intre treptele II-I-II-I.
(rn. 1) gi continu{ o pendulare
minor

Aux rlamoysellcs paresseuses d'escr,ire h -F raza a II-a (m. 4-5-6 ;i paltial 7) incepe prin imitalea
leurs amys" op. 15 nr. 3 uirei cetrule (se,cunda mare si bemol do) ulmatd de o amplificale
ternatica ce -
fonalitatea de baza, mi bemol major. va caden_ta pe dominanta
:
Mdsura, 1218, se schimba cu 6/8 in a L0-a;i a i3-a m.

Diapazonui vor::rl este de o sepl.ima mat e :

- Forma este tripartitA simpld. Fraza a III-a igi bazeaz'a expunerea pe ar"nplificalea anteli-
oalei din fraza a ltr-a. Pianul pr.ezinta doal ttn motiv, dupd care
Prin calacterul contrastant al subst::n{ei mt'rzir:aie, in lapolt cr,l iinia melodica este preluat5 de toce. care conduce desfaEur.'at'ea
primele doua cintece, acesta se impune pi'irr vioicir"rnea gi clira- rnuzicaiS sple lncheierea primei secfiuni, pe mi bemol major.
mica sa.
93
ot

Sectiunea a II-a, B, ce poate 'da implesia ca r.epeta doar. sec- 6/16)D, ema.i,,1^i-m2o-d3if-i5cd-r1i 4co-r1es6p-u1nz8d-to2a6re i(na/Bmiqisiu1ri2lel6'1). 13, 31 (2/8 g)
tir,inea A, completeazd de fapt qi intr"egeEte aceastd imagins. s.a.m.d.
Punctul de ple'care mmddsusuraraaa7121-a-ali-niarempeeltoddiecax-aacr.tmpo,nr.iicmaa
n-rastrr5 din A, qi doar i-n - Diapazonul vocal este de o nond :
afilrira tonalitatea ei, si bemol minor, ce va caden{a mai precis in
masura a liJ-a.
Forma este tripartita, dar cu particularitdfi deosebite.
De altfel, masurile 11-1 2-13 se constituie in prima frazA (pe George Enescu construieqte o formd deosebitS, in care conto-
cirl'e o notam cu bJ, iar mdsurile 14-15-16--17, in a doua fraza
bl.
- -
in a doua fi'azA se obsen'd cum irnitatia semnalata in fi-aza II
dprinimAold(iinatlecrevaclounldduecesegciupn.dredgdstiegbteemreoal p-arildiao)Ae-suteluai,icciaeolemneecnetsuil- peEte unele caractel'istici ale folmelor clasice cbriepinadrtiptelin;i tripaltite
cu necesitdlile de expresie ale opusr-rlui sau,
{orma originalS, personali. aceasta o

tate de expresie determinata de imaginile poetice ale r.'ersi-lrilor. a) Aici gdsim existenla unui ernbrion tematic ce apale Ia in-
Revenirea A-ului, de fapt o reprizd clinamizatd (masura i B cu
anacruzd), realizeazd o sintezd intre elementele prezente in ptinra ceputtil primei fraze clin A ;i desfi;urat apoi pe intleg pitrcur"slrL
sneat'ltiuinneb1-. tenratic'a ;i dialogurile bazate pe inritafii afirnlate ple- cinter:ului in diferite iposl,aze :
Dqi alr-'dtuita tot din trei fraze, se oltser'\'6 evidente modifir:dri
motivul de bozd \erionius subosp€ct

rinl tcmoCnauljiltnmrru'itn-u-al lEiatireicnainpfuttenaccVutilauI ifdraaipnzaemrloeri.inbemmdosul,rasf2ir0q(iltuuml inpcrlismuleaicofrradzep)e, Lo bet - le Ro-se,d, Vd'ms con-sa -
continuata cu un recitativ in fraza a II-a (m. 27-22 qi parlial 23)
qi irrche,ierea in a treia frazd cu anacrrlzi din
(Cacla) (masura 24 - b) Preluarea in B (m. 15) a tonalitdlii si major cu care s-a
23;i 25).
incheiat prima perioadii.
Sr'lrenra ace-stui c'intec este : c) Stlucturarea in fraze a ideilor muzicale, dupi o introdu-

cere de cinci mdsuri. in
d) Dar revenirea A-uiui, o loc sa fie o
Coda matica, este in primul rind culminalie a repriz5 tonalS ;i te-

cintecului (masr.u.ile
26-31) gi continua cu o incheiele pe centrul tonal r"e maior.. liniE-
b. i:) tind in acelaqi timp dinamic:l fh:xuir"ri mr-rzical.
ilt si bemal a .ll
mi bemol minor
major 4m. mi bemol 2t/., m 21i" m
-1 m 3rn
3 n-t majcr

4m 3m

a dl b b1&3r

Estrene de la rose, op. 15 nr. 4 5m 5m 4m 7m 6m 5m
(10-14) (15-18)
(5-9) (19*25) (26-31) (32-36)

-1-n\i4aasTSiuoisrnnaimga4luipt/ral8uutel,pacp,einudnetiteerubcmalzdidsni,pni,aureanv,ecmoeccasaajtolacrv.i$ociclu1ii2ui/i1n6deespt,eeGnectroaurrgasec.cteErirnitirusertsaiccui foloseqte (m. 22-25, (incheierea pro-
pianisticd. cu roiul priu-zisa)

(unitatea cle a ple-
g:iti repriza)

de timp) optime,a, iar p,ianului qaisprezecimea.

94 95

cintecul acesta poate selvi foarte bine ca un studiu pe[tfu cei .Aici celu1a initiiiia apale in meri muite ipostuze (r:r'arta gi
ce vor sd analizeze posibilitafile de transformare (tehnica de pre- r rrinti stiitor,r'e, crvalti m.6 cll anacluzd. din
cobolitoztre -
luclare) melodic5-ritmica-armotlica a unui trrotirt. ntasur,a 5).
FatA de cararrterttl inteliolizat al muzicii, C'leorge Enescu
.iCuce o fert:'rula acordica-ritmica (pt'edomina vtuiante de sin-
Friscnt de corrleur blatrche, op. 15 nr. 5 lope), dd n"ri;calii lente o pulsatie rnobila. De altlel, atmosfera este
qi de faptul cA lotul se cinta intre nuan\a pp ;i mf.
- f'onalitatea de cbuazSr',,,fhai-cbZi*ez.imda;jor4' is creata periocrcld (ll)" cu centrul tonal pe re clir:z rrinor, aduce
-2;B cLotLu
M6strra, 3/8, A
(m. 2-3-5--6-7-8-9), sr!-.ersnefrnix-aenatz(iaadnecatcdttluoinzaaalmepaizeaanrlentlt,uoinnmicd'sdsp-ueplcaeiaalrein1c4il-iraea)z,zmul naadjoeIIr-'aa:ps(aborren)oc-l-uitlanSt-errriarnr,asslcipaardese-i

('Dme. E1i2)-4g.i.dui.n,.,noinui4ti/a8,lideeslatemll.l.B13' pina la sfir'git. pentru
se obselva pledilectia
pentru a se fa,ce mutalia sple Ja cliez najor (in. 1tl). c'are, impretrnd
:rceea de 4/8. cu n'I. 17, r'ealizeazA ir-rcheiet'ea cinter'ului, intelpletata r-rumai de
- Diapazonul rrocal este de o octal'a :
pian.
Adaugam ci flaza I (b) este cuplinsdr intle n'rdsuriie 10;i 13.
.lt-.' -i!'> - <:u anacruzd din 9.
?--f ---

parti-td Forma este irip;rt'tita sirnpla. liecate pelioadii pt-itind fi im- Changeons propos, c'est trop chanti
in c'ite doua liaze. d'amours..., op. 15 nr'. 6
Prinru periottcld (,\). alcdtuita din opl masut'i. se impat'te in
doui fr.aze, -- Tonalitatea de baza, re major.
pr.ima avind crar.acter antecedent (m. 2-5) Ei continind *- M5sura, t2/8, cu scirimbAri de 6iB (in mdsurile: 5, 9, 12, 25)
dor.ra motive cu doud acceute principale. Ca 9i in cintecul anterior,
ele constituie germenii tematici ce influenleazd irrtleaga desfdqu- l;! 9/B (in mdsura a 10-a).
rale muzicald.
- Diapazon'ul vocal este de o nond :
biaoprittuoinnr)t.ornRoaletddiaaeomqsiepibnrititemirIvaaaflrtuealzardiitcmir:iiucn-tacerer-lvmeaodlunolicudaeelumcnro.litanittt'dei,n(scu-ecirtp:ottrrretasiaaiunutrcdooe--

clucere a pianuiui Q1.1.) :

sLlrf, 9.e fn/+nrL-:turdeci ;ea le j - F orma este tripartiti compusS.
In dramaturgia ciclului, acest cintec aduce uu contrast deo-
A doua fraza. ce incepe de la mdsul'a 6 (cr-r anacruzi din m. 5),
denr-tl'l'tit ciL ili iiI ca sebit prin ca1'acterul sau viguros, dinamic, cu o subliniata tent'5
i'r'azd consecventd, iEi justifici faptr.rl ci apare u,moristic5. Fata de atmoslera inter-iorizata din cintecele antolioare,
r-tn rispuns, un comentariu I'a plima fvttz,:' irici, flurul muzical deapana imagini ('e sugereazd un conlinut spe'

96 "ific cintecelor de pahar'.
Drept consecinfd, se otlser\ra realizalea unei forme trruzic:tle

:rl:lt mai comnlexe.
in cele 56 de t-t-tds,-tri, pulsalta r-itirrir:5, culolile armonice, Le-

''itativele melociice contr-ibuie 1a inchegale:r ;i evidentielea unor

rrregnante structuri muzicale.

Pri'ntul grtLp tematic (A) este ,alcatuit din dotta pei'ioade : ct
1-9r.r'rasr-rr-iie inclusil,) .si cr1 (nrdsr-ilile i0--i5\.

f)?

Chiar din plima fraza a yterioarlei c se incepe desfaEurarea Du conllict cl tlouleur, op. 15 nr.. 7
lnniucazic(aplrdimperleintdr-oculdpmladsstiucari),focldmreuialaiimreralodrAicsapu-nderitvmociceaa armo-
(-m. -- MTSoanisnauglriutaa,rtue6la/tci,dinceuteboaczsaicn,hJiamcacbriaieerzeEmdneeins3cot/rrB.
3-4),
ulmata de o micS concluzie a pianului (m. 5). Acest caractet' di- cadrr.rl unei singule misur.i.
namic, de bund dispozilie, constituie punctr,rl de plecale ce pledo- (m. 12).
mina qi in continuale. o modificar.e. 1n
aduce doar
Fraza a doua (m. 6-9) aduce o rnici scirimbare lntre dialogul
pian-voce, intrucit in repetalea motlvului anteriot' se obselvA cutn -- I)iapazonul vocal este de o decima :
vocea se suplapuire (m.7) inainte ca motjvul sa-Ei fi epuizat intre-
gul sau contur'. Dal tot aici se face qi o pr:egatile pentlu tonalita-
tea fn irrajor, in c-are apal'e a dor-ia perioada, nt.
Mai liniqtita ca pulsa{ie ritmicd (prin frecvenla }a pian a unor
perioada o1 se imparte tot in doua fraze '. m. 10- -cl(i:''i(ic.tlrFJun.To'o)lurcun'rrp-sara.u.e.d'slsiitraieina:nttrrerIiipmaca'utrig.tii.s:trA1t'ain.,rste"ism:<pp'el(r.ah."i.f"aiJrn.a,gi;em1outintrsttor..p_op;'arapgtmoinsoi sncfei'uer.zsAit.aitnrretuerpd.ioinrc.ihazaca.ettdtste,t
1ac2o, lfdlauzliatininuttiei,), limbajul armonic, ce pol'neEte de la fa
in cale
major, trece pl'in sol qi ut'cd spre ln rlajor ; iar ftaza a douar (n-r.
13 15 plimul timp) porneqte de la si major si adnce ir:rcheierea
pe r-e
major. rno"!r:c:s'-e.qlDaTrtse:o.-.l.a"ntpltafe.joals.gc1riecrie'nutcopion.uiamarleimaleoetsmivteeotfaiovraee.taaecieia.spntrusoitprcieianrtt"aecid,'e(hp;ecre;c;le-a;riaenitILea'ri:oneagprruoei_.r

Grttpul nteclian (B) are o forma tripartita simpli cu centrul
de baza pe tonalitate:r Jcr cliez minor ; este <:uprins intre mdsurile
16, cu anacruzd din m. 15, Ei 30.
De la mdsura 16 (cu anacruzd din m. tr5) se obsen'5 c dinami-
zare a facturii pianistice prin frecvenla optimilor, in timp ce linia nilriillsau-Ernt'leieln,-'d-eicnritnae-tlraeor.dmmuoocdneuirceldea srpe$reirmzpepnuutnnaetagaidlnaepicrpiecinahtaniap_r e,deuiinnatdrepearifgmaacetdiueersapfaaqrtiurt__u
m'elodica releva unele intervale, in special terla micd, prezente ln
cadrul A-uiui. i-are mllzilrala.

Ca plan tonal, prima idee muzicald din B - notatd cu b - in- d5e;n'tiaP1st8'ii,z'dqroitusiateliecd'c:iovnmisrreuecivlciena.lirtetdr.e(pi efr.i"ora;da;i;Al ) este cupr.insa intre masurile
o incheiere , o fraza antece-
cepe in f e diez minor ;i cadenleaza in re.

pmirdereaiEensaiuAcrsbaauddib3ten;0luni.ntfaeaieaprzceiil)ireaipozlaeemdcdlilinon-odieri,eibz;mir(eim-nlo.dc2piac1oedr-nr2u-e5lq)at.ereDpdaaeeptrlaaularimm{ia.ds2sur6ubeldpi(1orpi2mzr/eeBigni),iaitnerneqtaaftpef aI-rtletai F-rttzct J, mpAlussurlialerg5il_e9a,'tc.-uaptr:."inad-e(tiemxppuunlerI_IeI)a celor doud motive,

timpr-rl I 9i ii :

George Enescu realizeaza aici o repriza cu o bogatA facturA
in plina migcare. De la JJ (*. 30), amploalea
acordica la sonoritatea
sfir'gitul primei fraze fvaza a II-a se reali-
ei scade (m. 36). In
zeaz6, o inflexiune spre subdominanta (m. 37) qi o modulalie sple

la, la sfirqitul ei (m. 41).

Lh'meazA. a doua idee mqzicald, ct1, ce incepe tot in fc major (ca
in prinra secliune) ctt o insistenla pe sun'etul re, de faipt culmina{ia
c'inte,cului (m. 44-48), in care tendinta ironicS-umoristicd apare
pe prim p1an.

De altfel aceastd tendintd este continuata Ei in largirea tema-

ticd ce duce spre Cocla (m.53).

98 99