Bughici, Dumitru - Repere arhitectonice in creatia romaneasca contemporana

ilrira ..:sie pel'ceputd de ar-rditor.iu sub o {orma noua, fenomenul sonor
lirpatird valente expresive deosebite de expune,rea ini{iala.
Cuprinsa intre rnAsuriie 28 gi 40, repriza poate fi impdrlita in
dou;i fi'aze : m. 28-i]2 fraza'[. gi 33 (cu anacruza) 40 fraza a II-a.
Ultimele patru mdsuri conduc desfagurarea -in
spre incheierea cintecului. timp a muzicii
Flr-::
=i- Daca primele patru mdstiri p-laninatrromdouncice,reualti-meplerecgidnteciscmaausudri-i
toriul ca atmosferd, intona{ie gi
(jnclusiv m. 40) se constituie in Codcr, care pune accentul pe o sc6-
rlere a dinamir:ii scnore ce conduce spre sublinier.ea in pp (ppp)
rcrnalitilii 'e cliez minor. a

Fraza a II-a, aiciiuita din trei mdsuri (10-12), este prezentata
intr-o forma vat'iatii intr"e misurile l3 si 16, devenind astfei fraza
a III-a.
Amindoua ari calacter de raspuns, de comentariu aI tematici.i
primei fraze. Urnleazi o incheiere de doua pmeastounria-litat7e7a(dcLu; Citeva concluzdi deduse din analiza ceior. $crpte cintece op. 15
rrruzd din 16) gi 18, r,rndc- se face f{xai'ea ana- de George Enescu pe uersurile hti Cl,ement Merat.
clie: 19C0o8mlapuPseariins,trceelaen$iiap19te07ciqntie1c9e08s-;aiupbreuzceunratatteincind
primd audi{ie
rninor'. llf de Ia inceput

Perioade o doua,8, masurile 79-27, se structureaza in doud de o buna apreciere.
fraze : una mai ampi5, b (m. 19-24), unde preluclarea elementeloi Scrise pentru voce ;i pian, ele cunosc in epoca noastrd o noud
tematice din A, in dct cliez minor, completeaza imaginea creata de
prim:r secliune gi mai ales- fdrii a duce spre evidenlierea unei in- dimensionare datorita reugitei orchestrdri realizate de compozitorul
carcdturi dramatice, cum constatam la celelalte cintece.
Dimpotr.iva, fraza a II-a, b1, rnai redusti ca amploare (m. 25-27), rheodor Grigoriu gi viibrantei, substan{ialei interpretdri a lui Dan

Iordachescu.

reliefeaza o pasagela, o mica tendinla sple o culminalie (m. 26) ; ieiv-\ipir-seasuie$c,cuitnpotecteacnrientatpetrcreiesdtoSom,p.min1ea5laanstcmeoolcicsodfen. rsatit]uiliiec5in, tirn-tuenriocriizcalutau, nmiteadritaca-

Un element ce intregeEte expresia muzicala gi favorizeazS, pre-
zenfa unor imagini apropiate ca substanla este intona{ia comund a
rjiferitelor motive prezente in cintece.

De exemplu. pr.imul mo'tiv din Estrene it Ann,e (m. 7-2-3) :

Ei inceputul secliunii B din Estrene de lct rose (m. 15-16) :

De altfel, odata cu cadenlarea pe lc minor se pi:egateEie trece'- Faptul ca muite motive pot fi incadrate in categoriil tipolog,icA
ttrmb sau ttttupesl
rea spre reprizd.. d-e mai toate incep cu anacruzA qi sint iipsite de
salturi mai mari cvir-rta (linia melodica are un mers cursiv
Revenirea A-ului (m. 28) aduce ir"r pi'imul rind o amplificaru in

a scriiturii pianistice (melodie-ritm-registrafie-armonie), fapt ce con- lfl I

fera secfiunii un surplus de pulsafie inielioara. in acest mod re-

1Oil

care predomind trecerea Ia intervalele de ier{a, lacvcareritol nqairecavinattmi)o-s- l{r Tonalitatea Forrna
constituie puncte de convergen{A ce contribuie
ferei amintite anterior. 1. Estrene a rlnne sol tnajor
Jo die,: minor
Mai adaugdm ca patru cintece trebuie interpretate intr_ur-r 2. L::n!,r-ll" me i;-ris 1nx benzol major monopartitd

tempc rar. il. i\url ri;rmcysellcs paresseuses (dubl5 perioadii)
cl'esclire ii leurs amys, bipartitd cu mici
ca di-apalznotrnuucl iltoar mvoacaml ienstitte linia melod,icd a cintecelor, sd subliniem leprizi
intre o octava 4. Estrene cle la rose tripartitd simpid
Ei decima.
Contrastui principai al ciclului il 5. Pr6sent de couleur: l:lanche
r:ul g-i aduce al Easelea, dinarni- re majol tripartitd simpl5
voiosul cintec de pahar, Changeons propos, c'est trop chante fi. Changeons propos c'est rroi: fa diez major bipartitri simpld
r:ir:t-rt6 d'amours triBartit5 cor4pusi
d'amours. major
-1. Ifu coniiict cn douieul'
Aceasti constatare permite, mai bine zis sugereazl ideea cd fa d,iez minor tripartita simpld
George Enescu a preluat gi aplicat in mod creatcr un principiu ca_
racteristic u'or varialiuni clasice, unde in
penultima rrarialiune ie
aducea o at'rosferd co'trastantd fa{a de aspectnl a'terior.. Dacd
tonalitatea predominanta era majord, atunci penurtima
tenta mino'a, influenlind astfel caracterur ge^erar prin aducea o Dupd curn se vede, predomind for.meie tripartite, iar ca tonali-
noua cu-
loare. (sub,liniei'ea parfiala prin minor nu t'acea decii sa intareasca late, ccntrul preferat este Ja diez.
gi sd releve mai mult caracterul major.)
ijaorritaainiteEacaassezilunelat ncaoidnsuttecrcuee, uplniorizccieolian, tirneatsestetriodareprirzdoaiantepaem(eiinc;iacvee;prisfieei,xiapnrletssreeie^ilsetuoalncicfidinatnmetcda).,- tdeunpsai-ucnaeTreodaifnltuearmcuiincltaemc-uezleicsacoolnncoulridnno-uaqnteepxuopnrrceetslaicvxuaalmr(eci,ineoaontbrte,iccoeeiarescpusmrperueslafCirreqoditdc)e,.
Prezentarea unui tabetr comparativ in care numirul de masuri

constitnie punctul de referinfl confii:ma cele spuse mai sus.

Dar ciclui poate fi imparfit Ei in doud grupe a trei cintece, aI Nr Numdrul de mdsuri al in ce rnisurl apare
treilea gi al gaselea aducind eiementul de contrast al imaginii inu- fieci.r'ui cintec
zicale, iar ultimul, al Eaptelea, constituind incheierea op- 15 prin puncl"ul cr-ilminant

subiinierea caracterului liric, trist, elementul predominant in cele 1. 11 14-15
qapte cintece.
2.
ca G-eo.lgne ceea ce privegte structurarea materiei sonore, constata.r
de Enescu prefe'd sd rdmind in cadrul formelor de lied .:;t 20
compus,r pe care Ie modeleazd qi -le
la monopartit la tripartit 4"

adapteaza in funclie de parametrii expresivi ai versurilor. 5. t7 l4
U. 56 44-48
Articularea secliunilor se face pe centri tonali bine definili, iar
folosirea unei factuli muzicale mobile dd o mare cursivitate fluxului. 7. 44 26

Ca de obicei, George Enescu dd preferinla reprizelor valiate, -- Ultima observalie priveEte modul in care formele muzicale
lc.spective sint anticipate de introduceri, avind rolul de pregdtire a
imb-ogiii,ite ca factura ;i iimbaj melodrc, fapt ce le confera sensul
atmosferei, intonaliei Ei tonalitalii, qi de incheieri propriu-zise, care
de iepriza*sinteza. precizeazd atmosfera expresiva predominantri gi subiiniaza tonali-
tatea'de bazti a fiecarui cintec.
Pentru a reaminti arhitectonica cintecelor gi a perrnite obfine-
rea unei privir,i de ansambiu prezentdm u_rmdtorul tabel :

102 r03

A.proape toate cintecele au cite o introducere : de nricd dimen-
siune, nr. 1 gi 5, qi de sine stdtatoa,re, nr. 2,3, 4,7.
Doar aI gaselea cintec incepe direct cll expunerea tematica Ia
pian.
in schimb,
narea lor este toate cele Eapte cintece conlin incheieri ; dim,ensio-
de ci'teva masur.i : dou5 nri.sur.i nr. 3-5-6, patru
nrdsuri nr. 4, cinci mas,uri nr. 7.
Se poate ugor constata cd am urmdrit in aceste analize frxarea
cadrului tonal, a structurilor gi a punctului culminant pentr.u fie-
care cintec in parte.

De aceea consideram lucrarea ca un punct de plecare, o schi{a
analiticd pentru un studiu mai amplu, care sd cuprincia corelalia
vers-muzica, legdtura tematicd comund cu alte lucrari ale autorului,
plus alte elemente ce se cer puse in relief.
Frumusefea, profunzimea Ei logica gindirii muzicale enesciene
aduc celor ce vor sd qi Ie apropie gi sd le studieze o mulfumire este-
tica deosebita, Ia care se adaugd faptul cd analiza intregii sale creaiii

constituie pentru toli muzicienii romani o datorie ce se cere irn-
plinitd.

Capitoh"il 1l

ALTr CON4POZTTORT

RON4ANI

[04

.9i tip-:-i::itSaodneattardpite.nmtruuziuciaolaar(int g,ai npuila1n96o4p.. 46, compusa in anul 1962

Prima concluzie ce seesitme pcuanetedmuaptdicaattrdnieurzeicaaElSi,aanmalpizliatulduincreda-
riioi' Ia care ne leferim
desfagurarilor sonore, diversitatea micro ;i macro-structulilor mu-
zicaie scot in evidenld faptul ca fostul ele-,, al lui Stephan Krell,
cfitrc{ura-nrrrapiiloendsiesetirlcadq,iedFi al-olrectanottaSrctceishtsm,eiedpltuaateuparrreinnlualatetegdxdeetumlradplmucluameEgattirrinieiflaluuiEis-iart-ethEpnir:incieau-
L. Genul de sonatd in creagia lui Wlitrail Jora 1

ten f,lelrge Enescll, derncnstrind in permanenla dorinfa de a rea-
li':a o n'ir-rzica autentica plina de vibratie, iegatd prin mii de fibre
lncerc o ltf,are satisfac{ie participind La prirnul simpozion de- de cr:lt,rla populara romAneascS.
ilic:rt lui i\4ihail Jora.
minaDde;ifieainitre-raal sappeacrteinallaerarnnuozaicsitirdrosmuatened;eti,pra.egginrei tcdempcuan in Son:rtele 1ui Jora nu exlstd pagini ,,neutre({. EI iru citeaza
in lu- din fol':'1or", dai: peste tot legdtura cu esenla populard se face sim-
i.ita fje plin intona{iile specifice, ca de exemplu secunda mdrita.
pinA-n i-nir.:. iir,ii rnelodice ce determinA profitrarea unor valiate structr,u'i
p|ezent nu exista o lucrare de sinteza despr"e eminentul muzician rnociilie, fie printr'-o rafinatd scriitura metro-ritmica ce-;i pune am-
i'cirnAn.
Pelson;rlit:rte altisticd de primii marirne, aportul iui lvlihail
.Iola ia dezlioltalea cr-ilturii muzicale rominegti este irnens ; poate preni:t ryi d;ir m:bilitate discr-ii'sului muzical.
r- ir la I)ir-r multipJ.eie erempie posibile a fi r:itate ne oprim asupr:a
ora aceasta incd nu apreciem la aderriilata valoare consecinlele
insinriniar"ilol facute de Mihail Jora pe infloritoarea (rr,Lii iiroment din partea a II-a, in si bem<i minor, din Sorrnlo op. 2tr
cimpie a Ecolii
mr,rzicale componistice i'omAneEti. Largo malta cctntabile.
pe,n,1:rl. mpitiLstuzra- a gasea, peste acordutr de
rie aSrtpae, rsiiArnncua-ltidmepauul,itasuripi,regmi dulinEibvoeggantaicsual judecator al oamenilor sol diez fara terla de la
actirritate ln
creatoare sA n..h-ia stingiro se sLrplapulre o gamir si,rito un mod de si -- in
dezvaluie meler-l noi imagini irruzicale, autentice gi pline de semni-
i'ica{ie artistica. rilre pnrnul teii"acord este folmat din tonuri intregl, iar tetracr-rrdr-il.
ll drilea prorrine din sr minor armonic ; perlnanent se aude gi un
Fie ca simposionul nostn-t sI constituie un punct de plecare, o r--r-ir:gf lslng-, o pedala pe Ja becur (mi cliez), fapt ce permite aprecil-
celui ce a fost l{ihail jora.
r:or-rti'ibu{ie rnodesta la cunoagtelea lea acestei game ca fiind 'urz mad lidic pc si, cu treapta a VI-a co-

boritil.

Ilin mr-rltitr-rdinea de genuri ;i fonne abordate de compozitor in accst fel, Ei secunda marita igi justifica prezenfa ca intervatr

r:.'al'acieristic.

'in decursul anilor', plezentdm citeva particularitali deduse din ana- In prina palte o gasim in cadrul temei secttndare, iar in partea
liza a patru lucral'i scrise intre anii 1942 Ei 1962, gi anune : :r Itrtr-a, atit in refren, cit Ei ln amplificarea C-lui.

SorLata pi:ntru pian op.2tr, compusa in anul 7942 Ei tipariti Formulele ritrnice t rc .f: atit de specifice muzicii popu-
de trSPLA ln anul 1955;
,Sonutu pentru uictld. ;i pian op. 32, compusd in anul 1g5i lare romanegti, sint plezente in toate cele p:rtru lr-rcr';ili. N'u este

si tipdrita de ESPLA in anul 1956 ; vorba de o preiuai'e exter"io:u'i a 1or", ci de o gi::cliie qi sir-lilii'e com-

Sonatina pentrw pian op. 44, compusd in anul 1g61 gi tipd- ltci:risiir:d ce comlrnica prin intel-rnedir-rtr acestor rrrijloace de ex-
lita de Edit. muzicala in anul 1963 ;
l)reS -e"
i Comunicare sus{inr-rt6 la Roman, 6.VIL1978, cu ocazia Simpozionului
Jola", desfigurat in carlrutr ,,Vacanlelor muzicale" de la Piatra Neam!. Ailiiugam cd in afara acestor doua lormule tipice se observi
terrcii.ila permanentd de reliefare a unui cjiscurs muzical cu o bo-

".1"1. i;ai a rie:;f a;u.rare metrico-ritrnica.

1t!6 107

iei IixenrplificAnr ac'eastd idee polnind de la pi.lrirni a. parte a So;rc- .,i1::r.'rc:,i.rioiiipnrlb,rice.rs-i.ki1cdrtgl-itrar'i--.glri,drclei.gn.3liureia"iljmumasi aiunalaLctbiu.iotntqlda'odiui<ar-it:ts'liieduineci-tagiitlnt',etratco_iitcrtre.,tolre-iotrm-tlrd'ieold'nenteaea1llereiei:Lipillle'oeepaaleunctltaneinrleoetnirtteopecaltoutrrpr.lLtatsli tslistloiutsnlstailcto-eec,-
scrisi 6 qi alternind
petttrtL xiol(t - ,,lllegro mocleruto --, il

r'u 'r.1 sau ultima parte - Allegro risolttto -, c€ incepe in mdsura

a icr.itD'r{:-nrc4t'oanp'raploizziittuort'uslit.ir'ui cp'teunliltel'uc:ec1oOn1 tpinilubarL|el saont|aatdeirlice't'inttclc'l'ai1s1i1c'ep,l'eE-i
de ".1I5{)-5Sti\ alterneaza cu : - si

Aceeagi divelsitate gasim in partea a ll-a din Sonatine pentl'u irltuine : l.]ei,;tie sonlta este trlclAtuita din trei pir.[i, dupi prirrcipiul :
uitimcle in
itinn - Anclente espressiuo -, c€ ince^ple in masura de I Si este nri$c-at -p-t.Ii'mal'e-le rlri$crat ;
sau paltea a l:.,rnr-a
urmatA pe parcurs de mdsurile .5 t 36 ; r III-a -- pirrii sint sc1.is3 in {orlna de:-<otltttii, iar
*, cu mdsulile
Atlegro molto - ce ince'p-{e in { s t' de londo ;
r' sloienda,tacufaerilicedpezliavol_tacel'eie'i
si alterneazd 42-1 o- p. migcarile le'nte alt \-arlate fol'rne de
:)2, ce al'e- ctl stt'ttctui'5 o fot'md de
uil
Partea a III-a din Sonata pantrtL ui,oard. m;i Aspuiarinle-' :\Llegro ollbuilrf"eru:lliat fac,iainntn]l-tioinl liscold-Ieaotesesbr,ilt',isenidcei-odiivnecregi'ci ',alo|elnldloezia-
cls.tcli - incepe in masura de j ;i altelr-reaza cu Pinir aici
' :'; i:iriL;i c,atit'r-tl
toli.
l\4odul in car"c. autorul arcuiegte structurile specifice genului de Dar. in motnentul in t'are tleceur la trnalizlt substan{ci muzicatle,
Sonotd, pentru a permite explimarea gindirii qi sirnlirii sale, con-
-stituie un punct de plecar-e pentru consemnarea celei de e clouu . -.r'ep sa aparA eielllentele inedite.
op. 21 ambele teme din expozifia
conclttzii. i-)l.imDeiem;i iigncaSrioanu,ututt;Ttpenlo'tnt'tut npil(at'tl:- caractel' liric, contrastul de expre-
fost (alediepcetulcuimnopsrcovcizreaaliliilaorc. oPmopseoszoitroalulluuinEeliiudceaosNe{bihiteailcJuoltruarni -gai sie intle eie este foalte er.ident, datorita allbiantei, lilismillui inte-

maiestrii componistice, avind totodata un sim! deosebit ai propor- r iot'izat al temei seclundalc'.
fiilor, I{ihail Jora gtia sa modeieze fluxui sonor pind Ia aparenta
ra indepArtare de principiile arhitectonice r:iasice sau romantice, P[in indicafiile notate pe partitula : Allegro ctppossiollato, bcit
daca substanla muzicala cerea o asemenea atitudine. ii7r/i;l.eeor.lri,nu.tpgr:"irllattor,a,l"-ui,lt,zrrdrioi.z,"aaoe.iairnueu.re,sru"daarusaeeeobouIaczplLtlniolvoslodcreoitanrceors:lmattnnpep.irmdlbrrza.eeirueia-snarcles,seatte|illigc?eouctise:onmaiipimtt(eepeormdeenmeei,utinnoenazilntla'ierrcepccauuav|mingitillntd-emiaernpceemseiidunlnpuoainlaafrnda.eacllioiacrsteieue1netinl9icaih39mfcuili4itauniPap)'rtle'dmeoi.rtMamaemc,ilnrcsiidiiahzhaciii,opaaeires-altitsrlsetibutr.tidrm{j(tia^.ldeofea"o{r:ifse"naump"esmlroetecrcuiaonannocrrmlnmnnocafpsatpdomrafptoroupoteoozorin)tgsimpst'tesotnuaueoaa-el'l
isr-rprapunerea) entitatilol auzite in expozi{ie'
Bun cunoscator qi admirator al Sonatelor enesciene, N'Iihail Jora ,rantcer.peadegmini,capli.nIoe|adie'ea,,lfirzeeaarzniidtaiinciteurnioar"diqnitrdeecaeuleteinrrtiaciaimepxpreressioie'
dcao,rrtiLtcstcat'-lpiompiutelurperoalnuAt.otrreuslcSii,ocn'ai tgeii-aTtecnatrutLtapt iucunt,d;irruimiotrpdt'onprr.iu.J.
i-i-a

,,itt

Amintin-r cd prirna Sonrftd pentru pian op. 21 a fost compusit
in airui 1942, la l'irsta de 51 ani, cind autorr,rl er"u deja bine cunos-
cut gi apreciat pentlu Prittelisti rnolclouene;ti (7924), ,lase ctntece
p;ieoverurms,ubrdi"le(1l9u3i2O), cDtaemvioacntzeGLouglatl,iiAritdQriaan(1N94la0n) i9ui,
multe iieduri srlise-
Tudor
r\i'girc,zi r. tc

Pt'edilec{ia pentlu modelat'ea atenta a ternelol lirico-cantabile,
ciar' ;i dina;rrice, grotegti, sinuoase, atraclia spre cromatizareii atit a
liniilor melodice, contrapunctice, cit ;i a pianurilor arr-nonice, r,'a- c,rlamatica.
i ietatea metlo-r'itmici a desfaEurirlilor muzicale, ca gi oblinerea a formei, Sotzata pentru
unor timbruri qi culori orchestrale de rnale rafinament, toate ar;es- in opozi{ie cu acest mod de realizare
tea <ronstituiau in anul 1942 c,omponente stilistice specilice lucr"a- ',ri:iaostl.ie(ttnss.si. icpieiadrct rdineziavitcluieieao|eaaitlaizacooncseopln;iaet5a compoziton'tlui, dete|rni-

c:oucentt'ata ca expt-esie

rilor lr,ri Mihail Jora.

I0,{ 109

lirpozi(iel pt'imei miscari .outine si aici dtua teme iir.ice, dar Stimali auditori,
Iu:'rc'ii:r c'uiei secr-rndale ciste de completare il imaginii primei idei Au trecut mul{i ani de l:r compurfei'ea Sonateloi' ltlai sus citate,
;.irr-izi<(',oatntres, :;ri'inntua de at contlasta cll ea.
gindiri se repercuteaza .r muDlitri-prlealnoat.lizc,iot npcreorg.ire.adrneeclo:ur-uuenr.adl,itipcr,"eecautldt ivgeiIa'setlroarn' gscmoilsi imiloulzidceale["i
irnediata a unei asemenea .riadio qi Tcleviziune, cortstiltatl t'a iuci'irilc lui Nlihail Jora se cintei,
c'on{inr,rtului dezvolta|ii, care nu rnai
irslrpr';.1 capatti o ampta qi cira- r-,-;rr.t fost date uitAt'ii.
dinrensiorrale, ci doar o tensionare
;nati<'a intelioar.r in coirtil-rua Dorin{a autorului de a imbogali |epeLto|iui instlumenti;tilol cu

<'r'cstele pentru pi'egatirea r.eprizei. luc,r'irli valoloase in ctttLe esenta populara, etosul muzicii loirrAne;ti
$i pe^tru cd am pr.ezentat citeva aspecrte din pr.imeie rni;r,irri r;ir fie factolul detelrrinant este astizi o l'eaiiitate vie, pe care o re-
t'.Ie ;irtt_t.riei peniru pirtn op. 27 gi Sonatei, pentru uioid;i pian op,. SZ, (.uno1$tern qi ne face placele sir o 1n-rintim in cadrul acestui sim-
scmnalam ca ultinrele. miqcat'i scrise in floorrmo ibdaezJrocicrdmoun-a la b
Ier:ntA de 9 Ol_ pozion.
ani - contin in refr.enele :

Allegro non troppo J=112

()1.2l

A{legro risolulo

t)p 3l

. Bineinleles ca dupa primele masuri fiecare tema isi ur-meaz-:i
clnurul sau pi'opriu
Cum se erplica aceasta coincidenta ?
In luna ianuarie a
l\iihail Jora pentru a-i anului 1966 i-am fAcut o vizita mae:st.uli-ri
or:azie el a fost culios srvnctta. cu aceastd
lele doua lefrene. soifearfilevodluacmirual mszrsle/rsriz;iat
asemanarea dintre

I-am citit ce sclisesem atunci : l-,,apoinsifbluilecndlapt rpegenaanulatoracseAsteoi
teme a fost atit de puternicS, incit
t eaduc.ir in alti lucrare((.
:r1iie9rn5a4miln\-al{i,iehdleaecsi,liancJcdAoermafaosi-ltaoadslrziintssiemermembaaistanccEa,ueirleetmaa$dti-ieSatceodinmteamdctalasuprilateitnnmtterauxSitoupttiaizrazlarzti:uu. ,D,pN-eeunamdtbrurii-ptiaauamitoaulcnndtuca,..iit
I3ineinleles aceastd informalie suplimentara nu schimba cu
nimic aprecierea despre valoarea indiscutabild a ceior dou;i iucr,ari.

rx0

prin unitatea dintre fmorimieast9riiaexippreescieif,icIuircrcaot'tenapsoczoitfoinrduliuni evidenta
Dimitrie
li"ipr""to stilistica,
Cuclin.

tteicn-tr,eor|f"aoetaaolrirzte.aiutdclospneetladbseatsazcnahtieed,xe^pccurueneeoarziaiugraritemprtoru:sle'faeluraacrsictuarigrieesirimatetflnosdnieuicneyeeardsru"darmioleuad-:

2. Oratoliul Cetatea-i pe stinci de Dirnittie Cuclin 1 ,B,Cd'tueaatnipeibdu"neiasinggtee,-nhtrlaemguidl 'ped.d'mei.'ndto"l''iu,

Conrpus r'i-r anul 1959 pe versr-u'ile poetuiui Cicelone Tcodo- ''R,,cdeztbaotaeiae.unirdoriprio' "l"e, wr rnintile negr'e,
I'escLr, olatoliul Cetuleu-i pc slincd, pentlu c;t'chestra, cor gi bariton, ptiueau cu sttspin
este un on-ragi,,r adtis de ;rutor' litptei poporr.rlui pentlu elibet'area sa. Cd 'n'tinfiie-ntrege stiduechea lot lege Si-o $i'n" '

\rei'sur'llc poc'tului C.icelone Teodlrt'esc't-t pun de la bun inc:eput *iren1"lteeioamn,R"aep-e[rnlii'deet"aligdiomnedta"inrtpneurlpf'aiaerrnorirriai-nntllurrtdeellicmmidnaiioe,actzicovunedc(iiatfoeee)p,rpf9iuituaientvdlemoaefrunidzinfcioectdevlaterrlAtvrneuaianlleputelaacudaindtepotrstdra:cuetuedgiunrrpdipaee;atnilcd:tpcieaaudrlraacssstuueoerlmrpsiutteair-o-l
accentui p: r'ontlltntat'ea pertnanentA intre mulliurea de oartterti ce
\')r pacea ;i spiritui distrttc'tir,, doi'infa de I'azboaie gl jai. amplii dezvoltare :

iata dourii iii'ragini Doetice ce delincsc'ideea de bazA a poenuitii:

..Cetatea tt ea pace. iut' ntinlile negi'e,
Ildzboale. mdriri, le priueau cu suspin
Ca ininlile-ntrege strd[ecl-tea lor tege gi-o lin" .

'.,C

t'e- a
sc:undetri'd,e inine ?Ce sptutne[i' multini,;.i
ii dati impotrird,-mi. cuzli'nt qi tem.et. ?
Dar afle neghiobii cei mulli cd pu{in mi-i
I)e ei,, ,

iiirlir de eristen[a pelm;rnentei dualita{i poetice, compozitorul A doua temA, liricd, interiorizatd' foarte cantabila, cuffsivA'
Ei datoritir valorilor litmice un ptttet'nic contrast fa[a
';i-a conceput o anume dramaturgie n-ruzicald. daedntecme a- anterioard. -

Orchestra indeplinegte i.ot tirnpul roiul de comentator al con- Este expusA de fl. I qi pleluati de cl' I.
iiictului intre t'ele doua ipostaze, intervenind ;i sublir-riind intr-o
iolma evidentA acliunile pozitive ale poporlrlui, ale rnaselor de Redam Prima ftazd:

oameni.

lrr acest ser.s insirgi partea introductir.'A este bazata pe relalia
di:rlectictr intre doua ter.ne opuse ca erpresie ;i dinamicir.

Cot'ul este intluchiparea voiniei, gindii'ii gi acliunii maseloi",
ce-qi afirma voinla, participind la doborirea ,,mintilor riegre(; $i la
sublinierea ideii de pace ; solistul (baritonui) ir-rtruchipeaza tlr-rfia
;i activitatea distrr-rctirra a forlelor negabirrr.

Alcatuiti ciintr'-o singura miscare, darl confinind rnai mr-:ite sec-
fiuni, oratoliui se distinge prin iorla Ei pregnanla ideilor mrtzicale,

11r

f:uza:eneEonpuitl'riaozaltiarenesaeicii'ui,cmrotoeaunxzrtapreiacmopapzrpuliia{zlniifaeccic,tadiacctirrenieet.ampEariiziamcacateuas.lotorpacruthdinetocscuitadrcaurildieelmee,xii-nprunauunnozeticrabealoleaugavvteteaamrdteeuutllocaiierj,apsdieperersea-- de nelini,cte gi o incordare drarnatica ce pregltegte rnarea culmina-
nalie (pag. 725-127) interpretatd de orchestrd.
In contrast cu aceastd izbucnire, autoru] expune (pag. 132) ia
coarde tema liricd din uvertttrd, ca un simbol aI opozi{iei categorice
fala de tendir-r1ele si ;-rc{iunile elementelor negative. De fapt ampla
pppbieaarerertcnzdgteaiDatvi-at,apicpcrioiniaenndtcrpaiapidpr)rieiaaemnenlaeeaao,c,psiocddeurueecunelulmeuacnidi.dinsntareaerclfaiuaev.nfiEadoaalaiurnfdnoaees'aleeitpaaprinerridianmaodiicuezetaao-ia,ttclguiinclsmtutfirni-irpnoglrpaiete'fucqixidl,pidrufdeeunrep"neerrcaiezipsieateeaisdt(bdoraeaemzts5aa-- cuirninalie cuprinsa intre pag. 125 qaiit1d35sc-riiteusrt6e
oexnpuonuearepr-eiren'nratarerae
a expozi{iei din uverturd, intr-o
orchestrala gi indeplinind o alta funclie in dramatr,rrgia oratoriului.
Fluxul muzical continuA cL1 expunerea corului care comenteazi ;

Tematica dedusd din configurafia rnerodico-ritmica a ceior doua ,b,i$tiottoi g&iuat:uitzSttttiui.nt, cd zad,arnic s-ar plinge,

cetate, curi,ntl,
tteramlee;cainpaltoacodaemoplosaulbelingiieorecrienEtfeorreteinasoacneosritteailidieincaornraizledrgi,i lVlu.ri xLauri cle jertf e, mari la,ue de singe curgincl...
olches-
aduce subiectul expunerii corale la suflatorii de lemn in autorui I)upA acest monent de frica ;i de slAbiciune ale maselor, ur-
piano
a strettcL Ia cor. Este de fapt o incheiere a acestei seciiuni pentm ;i meazd trezirea la realitate si mobilizarea pentru o ac{iune hotaritir
pregati intrarea solistului. ca: e sa pula capat teroarei.
a

Iatd cum aratd subiectul expunerii corale prezentat la inceput il IXoinentul deosebit - de cotiturd - in desfdqllrarea muzicald
constituie Fugct vocala -
de soprane Si altiste : a cappelia - pe versurile ;

,i,nDasrti,unca!"jn. icii secoli de pulberi se-adund

hlo - ni -de tral5 subiectul acestei ample fugi ia patru voci expuse de so-

- tlea nncc-bbuu--nii - a- pe.n- fre- gul_ pd _ nint- prane :

Prima interven{ie a solistului urrndreEte a reda, din punct de Allegro
'ceed-el rinecoanljoimaraag. inii muzicale, frica dictato'ul.i de mullime qi cie tot
ilar vai - ni-cii se-coli de pul-heri 5p-q - js - 2f, in slinci
Iatd ce idee expune baritonul :
-
Raspunsul, tonal expus de bagi va-scoate in eviden{a intervalul
de septimd preluat din motir'rrl o al primei teme din uverturd :

,,bB-tut! LCee--aass- -ccuunn4clhi de nir-nneepz Ce spu_neli nul_li_nii?

Trebuie specificat ca autorul scrie pe partitura urmdtoarea :-e- De aici :rutorul pune in valoare tot angrenajul muzical pentru
a reda atit momentul in care poporul nu mai pe
comandare : ,,La voce, cu necesarele adaptdri in{elesuir-ri cuvintelor,,. ,,-qa1,rap{(, cit qi hotarirea de a {i stapin pe soarta rabdd ,,casap6. si

paumnbFiitnuotsleorsdviee'esnatfuiiulled'ueoi rlac.ehlgceist(atartepiviroEranipeaelloeddocicuodrcuuolucoitaclverees)edaptuzedrsateoc"ocamor^nputlicn.*xuadsuEsptiaruaren- Simlind nevoia intre sa.
prezinta a cappella unei legdturi fugii, cor Ei
doar expozilia orchestri, autorul
pentru ca in diuertisment

sA introducA : ob., cl., c. engl. Ei fag.

114 tt5

O intenfie de incheiere cu o expunere pe re bemo| (in loc de
re_ ca in aexcpliouzeirliteis)mceonntsutlitttui,iein- sepnosatreec- uruennt,pdreetecxattrpeencotiaurdoe
reluare nouir
(piz)
mosso, pag. 154).

Credem ca acest moment indepline;te o dubla funcfie : cod.d
fafa de ceea ce a fost (Fuga) Ei deschidere pentru continuar.ea ulti-
mei seciiuni.
Aici se va sublinia, prin textul cintat qi comentariul orchestrei
in dialog, ideea : ij. Tudor Ciortea (1903)

,,Iar minlile-.ntrege-n cetate fac lege,, Clompozitorul, profesorul, teoreticianul Tudor Ciortea este astazi
trnii dintre marile p1e92rs7oncoallnitaplui nmeauzpicriamleual lsedluaroiipunso,asJtorec.
oratoriul Cetatea-i pte stincii de Dimitrie cuclin constituie o
interesanta gi deosebita contribulie a c<lmpozitorului pe linia afir- Cind in anui figdnesc,
nimeni nu gtia cd de fapt aceasta piesd pentru pian constituia ,,Pre-
marii luptei pentlu p;rce gi dreptate sociali a popor.ului rornAn. la o ampia ,,Simfonie" creatoare, ce va dezvalui iubitorilor
iudiul"
muzicii noi gi variate ipostaze ale autentrcului sdu talent.
O succinta trecere in revistd a crealiei sale demonstreaza pa-
siunea permanentd pentru genurile muzicii de camera.
Sonota pentrtt uiocrrd ;i pian (1946), distinsa cu premiul George
llnescu, Cuartetul cle coctrde nr. 2 (1954), distins cu Premiul de Stat,

Octetul ,,Din isprduile lui Pd.cald$ (1961, revizuit in anul 1966), dis-
tins cu Premiul Academiei RomAne, nenumdratele cicluri de lie-
duli, piese pentru pian, vioara, flaut, trompeta confirma din plin
cele afirrnate mai sus, Ei anume, atraclia creatorului pentr.u mu-
:zica de camerd.

Dar atit in muzica de camerd, cit gi in lucririle pentru orches-
ctroAnr-cleP(c1L9s5su8c)a, gVlicaLri;ai{iTzotncicpatec (1957), Cotzcertul pentru orchestra.
o temd cle colind pentru pian ;i, cle
ot'--
c<l;:iihainel.iseatrtr(rita(ic1lol9ian6i9cs)ep-,redezesoecnoraibpmtsiveuelrz)di,cuiei vnliidrgiecunestat-gsiemrlsaeifbidniilatiatmatitveeenEt(iudineneosomeribocidtupsupsseue--
in valoarle de o inalta qi sigurd tehnica componisticd, in care con-
t'ep(ia si travaliul polifon ocupd un rol primordial.
Dur ceerl ce este fundamental, gindire gi trdire componistica,
plovine dintr'-o profundd cunoaqtere qi asimiiare creatoare a como-

rilol f<llclorului nerlional. Prezent in multiple Ei variate forme, eie-
nrantul p<lpular genereazd gi determind olientarea estetica a auto-
ruiui.

V<trioliunile pe o temd" de colind gsentru pian qi orchestrd, pre-
< nm ;i Con,certul pentru clarinet gi orch.estni pot fi consideraLe ca
<'ele mmi reuqite lucrali ale maestrului din ultimii ani, ele relevind,
('Lrm nu se poate mai bine, particularitdlile stilistice specifice com-
pozitorului Tudor Ciortea.

tt7

Auto' al mult.r studii teoretir:e, citirm i' p'imul r.ind pro-
llunda 9i inegalabila anaiiza a sotttitei a III-a p",itrrt uirtard. st pLLtn
TpcdauuesdgGobteracozcuie'igooleerrtleeiEntanevelaees{scatcumele(iinpnBtuuebaleulcicLei ahlamtodEuuieiztnniimcar(petlrvdiuniistntucauil.olaMrdnnuein-nzrtiiuiuc'czliiclnaoacrrlmed.5i,e,1l-do,9rri6un. tzqj")iiir,iregm,enralnieutcsorets.ri.lsiao_;uir,l
Fmounzlmicbaelcsc-u(( dupa anul 1948 --- in caci.ul
din Bucur.e$ti. corservator.uiui l,cipr.ian

Dintle nLrineloasele lieduli irr cale autor"ui aclut,c inecliie 9i bo- 4. Sonata pentru flaut gi pian de Sigismund Todu{i {1903)
citiin liedul Lu ste.rurr.t, pe velsrrr.i de
gate nuanfe de explesie, n,lihai

rtEaiambnlionueJsorcsnLeur,zLsieci 'aolilenddDeulem-bleaasrlaetadflao(rs.$p{ciarpenxficpar)m..esiTniruzeadr.i,ofpc" ito-er.tseuar"irie.earnlizi'er:ra.zu;hi rai iciisi tru_r-n Siigismund Todu{a esie autoi'ul n-l-illol iucriili simlouice, rrocal-
".ii"r"r i.;tiice ryi instrr-rmentale aplcciate pentlu rtaloalea ior at'listicir.
Dram;rtismui le{inut cn caie incepe poi.estirea se dcsiiloara
inti'-o tensiune permanenta ce rnocneste gi izbucne;te " Ltmpozitor cu o vasta eludilie muzicali, Sigisniund 'fodufa qi-a
mina{ia liedului-balada alar.eori. cr-rl- crcatoale i"ealizirii de ampie iur.r'ali
corespunde cu gjsirii riedir:at actirritatea in cale tra-
lninc;'rrlui ir:rpicl rir : il ditiiie muzir:ii uni-",elsale sa iie subordontrtc nec,esitirfilol ploplii de
descr.ierea diarnatir:a

erpi'iirare.

",Cu tnaartes, rlu se stie de und.e- i)r'irrtre luclilile in domeniui genului sonatit se nuntali i-iottr.t-
lnta p::ntru piatz, Sonato petztru fLcLrtt si pirut, Sonadu penirtt, uitnro
LrL cd.pd,t1i." ,:"ii 3rioir, Sotzutu petftru uic>loncel ;i pian, Sonata pentru clarinet ;i

})r'intle ge'urile atrordate de rlutoi', un loc aparle il ocupd cele plrrrr, gi Sctt't(rt{r pentrtt obai ,si pion.
.r"sqLiioppuiiiaarnns,,ocoiriaastloeinnie:nrtstitnsriiuprEniiaetnrn,etatirlosemon(ppaeetetndptresuni tpvi"iirao-rna)rp.-iaan;i piari, r\plu.rape toate soitatele sale se disting pi'intr-un echiiibr:r-i ai
gi cite 6renh.u vibloncel
una pentru flaut lormei qi un bogat con{inut muzicaL.

In majoritate:r 1or obserr.dm o dezr.ollare a tL.adiliilor ciasice in Irentlu a ilustli,r cele spuse mai sus, r'orna analiza SonatcL pet*
prirrin{a modelaliii genu}ui ;i a in
folmelor. muzlcale, iradiind '!,ru j'l,aut ;i pian, uita dinti'e lucr'5rile sale rc.plezentatir.e in acest
ca.creiglaiinngai iiiaiinn-:irripsimoinaial:rurirteesneatiocebalseeernx^pe,;.liencste:ierlo-^rmipru-ozlapicluoalraliati.aepie,ro;srvi.efrounricmt;t1uerrdoilorin.r
subtila s.{ gen.

ter-nele secundare rlr'r au o funclir: contrlastanta j(ein' abordate. Partea I - Allegro, mdsura de itl : tonalit:rteil mi rninor' -
fafa de primele idei mr-rz:icaie, ci n'ral deg'abti
de sonatd ll
afara ceiui trr-ral)
completeaza ima- este . oilceputa in forma de sonaia.

.qinea temeior" principale. De aici lipsa unui pronunl,at r:ar.acter dra_ Faltea a II-a - Tetl,ero, mdsura d" ol r tonalitatea lo minoi' -
ma"tic: in dezr.oltarile din sonatele irrai sus c.nui:Ltlte.
8
ca mod de tratai'e apar"te a ciclului de sonati a' putea [i ami*-
st"oitnaa'tsSo,n'aetqII.-paeenstrtue pian, in care partea I :rre o for'ra de estr o formi de lied mare (tripartitd compusd).
clctrinet ;i qVaIs-eav'nariarfior-^rdnio, ,dcineti{'ei*ecalroer:r,daer.iaptaiartea )
Fartea a III-a - Allegro con brio, l , tonalitatea mi rr'i-
o_ temd cu
V-a-este o passacaglie, iar a
iinalir. riol' -ile'imlebbinudnfoinrcmeapudtetrreobnudioe cu caracteristicile toccatei.
sa subliniem cd Sigi.smund
;\u trecut noud ani de Ia prezentarea acestui succint portret. 'Iodul"A
r1cveilcgte ryi in aceastd lncrare ca este nn tnaestru al tehnicii poli-
dtTeenloetrse4Pebet,i5imnta,t6rp,u,;inlmeTmmraeeaoir.csdp,tiaresu,sbpleielc'acpioieasrtaltfeti,anaructndicveooit-mraadteeb.neuiauccolfuopmrisai,tutfdzckiiutscutiiiotn,dsaoeccbrctioi.av[imi;{tiaaepitreedelrec:crucepufariaeetoremtaetrci.ue-. lclnice, care, aliituri de bogalia melodico-ritmicd, izvorita din cunoag,
gterea cintecelor Ei dansurilor p,opular.e, conferd o mare cursivi-
tate folmei, pr-inind in evidenld frumuselea Ei pregnanta ideilot'
ai l-rniunii compozitor:ilor pe anu] 1981. muzicale. Sa urmalirn desfdgurarea fiecArei miscari.

118 [19

dpp-rreoonpuIurqniun,j{op:aact rctpeaoa.apcui,tleaprrr,idmd-eaaLd.aicdnoesne,,tupdruiinntdingu-rs"ueipp'urmli"ateiromdi,ae-tpaica-riptleirii"nidncti'prt-aul,i,ancrpeeropuufintl A doua iem6, care poar.ta indicalia un poco meno nzosso, desi
din tema principala, are un con{inut mai cantabil, gralios :
derivd

Un poco meoo mo..o J-Eg-tz,G

-t-..-.-._'_--- edleempCeiaonnmt ipnciaeptiolnudsc, ocinnatrleaactceeomla'qtariibltaimuieppa,lraimtelaaegafilnliazeuaarteutealumiu,enicepinirtninaurta:ainptaleel-egdaeetxopcuo(usnne-
trast fala de ideea principala), tema secundar'd va fi preluata apoi
lgtdfItpfl(aloleionl"drafaanoueatrciurutnanaae.ttgmtluiporuadc,c-etnegel"dapidnadca.p3)rieaotlieraIarpneinnaqd,nTvcezuraeasua.i-clinteirtDorn(odatddgAnarntve,nectiiipciiaeu)nnrnnvdelzirdea'tottriarrrca;ctpeeraaorgoiaeiatrinarerisas,tutuirumpceauLip(pbdneooaiui-catvdJeu-rloiune.pcuafsJ"cigtueciir"i.g".aeeE(l'"piirtoisipuoroalsamal"r-ntudud-ie.lcu,idusrai*"i*naupplo;"ufidc'u*a:iumi-nngut-nr.'sp"toitads,,rrIdm.iptolnpmnuiOpnurttro{eeaiiiddg,nnt"rieatvtibi-rnfaismr)a_.rataO"zor-iprznga,airepntecrice;)-ieuaa-u,[treneJ;sdpni;rursoiea"r,rnatb]rnrfiearcnfdp{mi"i{ceom;pircoaetpmrpro'pniine;suntniiu;arnccincfu(seeaitemepiac'*'pietapitantap-ladioaaae,e-; fragmentar de fiaut gi din nou de pian, pentru a trece spre con-
c:luzie. Aceasta in fond tema principald, expusa in
tcaipteaaUl,srcmiamereainzsodprroeinsrecfialrurEeaitrs,eepcdreoersnufcaienEndotarraroatrduteLadppl'ursnimefciieu, ni,d,i'doaraedui. td.ainzag-rrfu,rpuutlopnrainri_- este si minor,
un pr:ocedeu frecvent in sonatele clasice, ca Ei la" Enescu, procedeu
120 care lealizeaza o unitate mai organicA a expoziliei.
immzdneuocaipnsezA6asAp,oosi.inndtSiomnigufggiaeacidsnd,mddeiiitrnuveraenizlzcdtpiiemumerTneipneomodpcaoruoe.tlfriavoSnmuniufnimlobndpilaeeordi,iscdndetqrcueetiliepaaseapotslcetntdoeahantnrlapecitcrlae-uealmizzzieeafedunaiegetzszadaxevtptocuoiouint-naznutirditleciuiaeoarilin;ea-tgri-maipssiiiuantenabcnleelibienipdalceaee-t
rezultat dintr'-o variere ritnricd. a temei ; a doua intrare la domi-
nnpaeitnnttddruaetosatreittrdeexinpaeunosuaamrddde,rl'aafltaepuloiatr..nA.incDteriendaar;mii dticeeamvddoegcziiv,toovlntadarriliaiitatcetleecqeatseteenxerpeculcnuneatretea-
(pLciunui avnarecseirtasustdlalarmcit,uullsamrtiriieondtatneono-tuut.earRhi)fe.naziAzcoabalvodariednleasdart.ereiuznavmcouoeltnrandorteara,rlnailiaonuiuortronnsndoealuelpaistraocatdcia,ucpeccrelaoepriqanieirsera.decaacaeidrdn:iei--,
namicii qi ingloqare a factulii instrumentale, degi apalent cantabi-
cliatalmteaalediascuartmsuolusif.erceai.gci oinmdicpao;fzi,iatomruel trinosniosmtau,lupiricnreneuamzaeirmoapsreesiianddie-
catii, sa sperianc'caecnetausetzaecEaifrsadgmseenatcuclelreersepzeecdtievsdfaiEnudraerzevaomltaurzeicatrlde,-
dovedind
buie consi'derat ca o anacruza a reprizei. $i atunci cind agteptdm
tocmai explozia acestei creqten'i duse Ia paroxism, apare repriza,.

l2t

,cctz-eoiuimrmnrcabna'EJercuextsaznpedid:tuucrieu.spunpraArltedeaioaarbai'patasbizulro*irtnibe.n'dtti^leornionmfniidca,eciiQtttaiopenrmnlmcdinoaoearcl,.iidtdpipaanaaitreeelteara.cdaaecrm"ucedeifa\iunrtsot'tctatiantilji,adtrle,-ee,no:cfis"uLai"zato"iuoti"gta'r.ipe"n-rr"iapnxpu"zra'ili.lpec'rru.iinnrccsoai,pruaLIrrs-_,ri Iesati*r" t atrou int|e flauLl ;i pian la o distanld de o patrime, dupi

irLll-il !e poai.e vedea ln exempli-Ll ulmator' :

i.tiroli-ilreltimitoiiP^rnij,i;orc1'torcrem'n'ioapsi'hata'itlu'traiciItpsItai-eitziac.rrto'il-lir.-rrplals,rtesiamnaped(ire,ao.\p(--arBir--naAsale-)om,d-)ei,gis'ic*foad"'ba;eolr.ia"^E'iaigranrinire'-its;rs".t--e;o.';s"iat;rr;tt.mu]"cortr,s_aofrer.rrasi.ntaiamderuiin__i

D:lcd tern'tica dd'iunaAi"d3eree i.r 1ippipeecr.rn.ilrneJadngrrriu.an,c,pi,tliijacileri.iarfee.isc,cei..triaee.lr.ir-'eriir-i'.rrr.o.ease".o"ianr.cr"pol.tmei..,i*rtiii;..niiitiimieort.rusaiItin;Aeiac.uposcm'nr,iernta.ir_e-"i
o
letirrut, i;r' i. :r
ciesc:,isi'r, terla din B se impune
ir'-o mi;c'rle de clans_, ir-r 6lb, ce
tu'1 e te^:;iu.ea sr:ade pent'u a
i a inchcirr par.tcir 1-re ur: ar.old de
iddaecii-rleninirn.u-rdpurizr'irecraiac1t eidruedi.nvset,edperur-.Eeimot.e' smmesaii;tzcicaabroi:lebas;ieairr-pta"rrrm,-rr-,rl,eangla"a"iatJucrre.l.rsr=ttej..ei
exis;ti intr.r'..

p-*drti (chiar

'.ermi"p'oeiadnitderdPoa'e,-atdplctia-earnitsan.eppearffacirmatlcIuiIda.-tua,ap'nac.aussf.aitLine'lstda.o;i,lisnaulea'iermer*p'nifsur.aem'lcanAutmulilrlel'ieclrillirao,o.,smo.cdetooi.".,'unpigcl.iaebol.tprialiiir1laepae ;pd"mi;ea;tpnrtieuo;neic.trcreif.aoue:tralaamcpau.itundene-- Re'aducere:r leirenr-rlui nr-l se face in tonalitatea nri rninot', r i la

:subdcminanta. tr a piar-L apare o r.ariantd a temer principale, iar Ia
p{lta'ouftilu-l o contlatemir vaiori nrai mari, care este
cLr aplopiatir de
temei djrr P.

Un contrast puternic fala de ideile anterioare se realizeazd prin
-expLuosrgao,arinntesriiobretinnolremfirneonr. La pian (rnina stingir)
secliunea C apare
contlatema de flarit, peste cale (mina
dr"eart:r) sc suprapune tema pr:oplie, cantabiiS, a cupietului ii (ase-
.r.n:rlitoille tLi-rui cinter: irirtr"ir-iesc). Figilrafia rnelodici tem:rtica in

caamrisr:epelie1rqOcte1itfrprdpeerauvenneni.asnte.iailnenr'daot.udrldcueeelsafrfp'aserpgmn"riuuneall.cauiiplpieaaraignilme;czfiaahlltip,ratc.iemreurzusipic-o-tgirlr":irrasiaurt.Br1iec.i.a,,ospien.ii'aArs.ceeeramainsacptdrjrouerdtle,uemctoruaatnredcaeiun,rtituev,ean-- s:'ri:,;r:'czccimi a flar-itr,rlr-ri cautii sa menfina legAtr"rra cu puls;r{ia r-it-

122 rr-ric',, de pini aicl. Relu:ll'ea i'eflenttlui in la minor va fi continuatl
rLe lr-:':'rirl;i terrra in nzi minol expusi de .i1ai"rt, in tin-rp ce pianul, prin
l;,ri'ii-irii qi r,'ocil: contrapunctice, ne aminte;te aspectr-il unor idei

nruu, ic:ilc anlelicare din partca a 1I-a.

tiitima palte di;r Sonata Tsentru jlaut gi piinr se incheie ctt n'rulbi
stral;,ic:ire qi dinamisrn tAn,cora piiL mosso).

1qlD

Sa privim atent motivul o1 din t:m:i plincipald, prezent qi in
introducere. Format din patrr-r note descendente, el apare ca un leit-
gi ritmic, in cadlul fEoininnediedze-
motiv, melodic roiul de gi temei secLrndale, ca
r-oltare, avind dinar-niza acerrstir secfiune
a a

5. sonata a II-a xrentru vi*ari gi pian de arfred &lendersohn sonatd.

(1$1e_lf)66) Leitmotivul il r'om intilni Ei in celelalt: palfi a1e sonatei.

mAcaoluupuricettitariorsaaabPrnt,rui-eliid..lcbrinus;aviolameanltpaoa'u'laolmlittariualeupatnzeeisieocairtaorarcatliaiianntserstteieptcgiruisaeee-mngaidauueaenrnto.iitlt.ieesna"-ecrlmdbeu-irttcudeidii.tl,iieca"cA.nra,rriritluaf"rnti,eerneodiAlier-.erM"rfdptorieeci""nnred:ttd"ro;e,err;\l,i;slI.e*;ero.rLrnhe;td;n-d"edrleeras*oocifhcnoooninnmrucrdeeprisit"rustite,-s-. Dezvoltilrea increpe cu citeria masuri din acompanian'renttti pia-

nr-riui h terna secundara, dupa care apare tema insagi. Prin dife-
Dei"iieeternlaternaptneoscafoolerumitueaorrniein-icperdpinieaclfiopagazaulelia-indotsrueeai,vniiconhaecriiaeiregpirpipmrieaadnof,amczeiAnasaepdiremezlbuviconrletaarrreciira.-i

iemei principale, care capdta un aspect de virtuozitate violonisticS,
ca o sc'urtd caden{d. Dialoguriie intre cele doua instruntente alcatu-
lesc a'eacruza replizei.

kmTrl-rrit.tieantten'ietu,tcIrrnwioe;oimfelguepprieoaciunaatsd;unridio.o.dpcs;geie:oaalnnserpno.ai(qdn-tl99d?abaJtoib-p.r(jg,t)1rerea9A_tsu5dr6oiofir)OnepSfi"doetoeirninMm,"torieauifndnvqdduiipn-eireourd"sntanotfttriihredmcunc.iec;aipaniru.iiterae.cgo.nic,mia'1pEr"iauSfi^sci+i"t#Se"oojnr,i*sstprplo.ircee"niriratiSotdrtae,iitortcdtesru.ertl*a--e Ar,'easta este imbogifitd cu elemente rnelodice gi ritmice noi,
rit gi prin factrira pianisticA. Prezentarea la vioard a temei princi-

paie intr'-o noud variantd are funcfia de incheiere a primei migcari.

Punctul final il marcheazd motivul cq in ppp.

Partea a II-a - Andante pettsieroso, in masura de a _ este

4

una dintre cele mai reuEite rni;cari iente din sonatele lui Alfred
iVlendelsohn, atit prin emo{ia puternica pe care ,o deciangeazf, prin
expresivitatea ei, cit gi prin mdiestria componisticd cu care este
leaiizatS. Partea imhinii intr-o folmd originaia elemente de sonata
Pentru analizd am ales Sonata a II-a i";;;" uioard, gi pian din
ciclul de trei. cu cele de lied.

d,e sonata incepe cu o introducere a pian,rui in cad'ul a crourzeci Prima temd este expus:i in duble coarde, tremolat, gi sus{inuta
mdsuri, unde se formeaza profilul de o discreta Ei subtil5 factui'a piar-ristic5. Ea are un caracter oilre-
iemei principale. cum misterios, frazele apar de trei ori cu accentele metrice schinr-
bate. (De exemplu, in fraza a doua, accentul de pe primul timp din
P.inra mi;care - Altegretto trcutqtt,rn, in masura a" j, tona- fraza intii apare aici pe timpr,il 4.) trxemplul urrrdtor reproduce un
iddna.iIt.diJieir.ttn.niiaddccsrto.i)pefe9,Furiiranmaaaaisndpzsnclicpeaupatftcuirounlaam,earnstrancepeisevndueubeppaoolr,inrpiucriaoitaaainer-nnprrr,ieeeirtsediazludttuaurufei-eaccuirczmbtaraiitaiansuonlataddetereiursamsaiendrsimtzeicpuitrtdnuapre.snei!elo'ci^pidifxmnuiiltarciieoldsirpoamodtntiarlrcu.aa,etu,deitauplmirctsroimapeiddrdtrzueoeifemeilianxteni"ptevea;icuicr"agniti-fil"irolenicatriltaa;z."pec;,p.iae,ji.rm;,f_"iiiimn:q"r-e,ierGr,rnipJiir-o"J.;i,il-ita-'"t;eiiamp;rilpo"al"ei"m.tntiaeibiud,nuamaitrd,fee.g,efanaircrtctzilee.olu-ai fragment din tema principala, unde se pot observa mutal;iile de
ntoi.teua$Ai tceuemnasectiaal,'aaecxptpieaurnsdaaerodeesef_ubvinito,ca'lriread,iddaeeg'ceroizvnadct iqudizinim",ate"irmp'.au"'qiprir"r"ini"".cir"i"p-'"iai"iclpd.o, Rraietvivianed._
accent rnetric semnalate :

124 125

i'ondoPacrutedaouadIcIIu-paie-te ffp17 uiuo e giocoso, mdsura O" , - este uir
(A B
A C A) si coda.
Refrenul, deEi pare a avea un profil propriu, deriva din partea
a, II-a, iar pe parcllis apar qi elemente episodice din tema principala
riin partea I,.'"onat;r incheindu-se cu motivui cr1, de data aceasta sLri-
tor, expus in octave la pian, qi urmat de un acord de lcr fdra terla
insf.
Carracterul vioi, juc5ug al acestei migcari constituie un factor
pnrueabcraetistioaar-uIIn-viatiL,zlicfbiaiilcgirci'oldunelturaui,sntcaeanlerte,pfaadfsoaaajrdeepvrAiion,lomsneiascitliiucaenmeidantienCqtt-eerndMaeepanrtominoc?sirpofesasrlaao
din partea I. Prehlarea refrenului de cii:tre pian in ultima LeveniLe
din A ;i dialogurile cu vio;rra duc spre o coda ampld cu elemente de
','jrtuozit:rte pe (:ai'e vioara 1e ciesfaqoara pina la siirlit,;rntlenind
qi pianul in acea,qtA puternica crestere.

ptai1a-nr'ucitjrun"ilrisnru'iinrsafp.inudlprteeeadarp:lutei,.riptani.e:pgi"aasnitle',r;ctieliprateltir,mnfaapi'sdecceausn'picoeiarar.ai'ta.ati,qvi omaria*atd,sptirnegzeana-
rati:rics:dcrr':'r:sr'etp:i--'ir:'rictrra(i:.rfp-.r'lr:eni.er':aLi,n:iseltAvlm'rlaa;e-L"rlrirllceonbgi:e.t,izpc:iae_:ieiipe.ircl'dr"1a.1i-a:trrigni?uli_'srz':naztnarsrid.at:a:e'r,aeoTiesati.ac,,retleotn.li.i(;-dtaiiremnr.aur-de\rrclc1e;erriibdinipltssd.rpseele.,.poi*.f-iunaii,a.cirdnrndnleaaigc{incdcocctoo'sieeithaipura"frsm(.c'riifiR*-atirr,e:ertneaiiqaan)...tilerritr,euip-tii:'ntcu;invrimeainc*i'agntdbe*ircvoJ.taeetaocii''odru.n-ttup-gdo"ag.lulrrid.apaeiu.sai'mielifsntrap,ioeliistcaanbr;.npfic,-l,"paciiaerlire.u'iaziqrrcmipnrg,'iapbaetaitiat;ciran,r"ruv.see:,ltu'irielresa;rp,aerrrc-srp-u.ntat''rft.aeartrciu,rsu,vue:rcle,uoopneooo.l'ib"i.i;o,cuuu;uiti;'ri,i,.i"ir-'Bn.,in=;,r*p+"',tcipsipi.oiaintpc'l't.i.Aiiet,;rtna,n'"$a-"'a,aiornenipaz-mpvtdmfuacraoieteneit'rrcncer.emgdpi,idiltr,mauieuieccomtrstaaoiiauednrzudi.lroriidi.sdecnaro-te,it,
iqvitn,ir-ip.-an's'iel.of':oecIrlrqro-bpmqiidtee'uiiamirnitnetcocsimtrlaeie.p'meirtae_napam:laieqjaoeri"rdncor.aot-tgrpiuildagrar.ri;ri.nenr-c.iaLnte_rceilluoumetios.lmaant;e\pacdsfrleeeeiitnacratusuttietrnenaadcvrafnuerprmuirdesrpna;acoritiaaancrcsoceod(ni;pnac"pca"etala;upa;rzvu;t,ei"utaa;tail--".eouipn;tJtioan-bri"ms;'"elrerbx""ripoencopgicndzrehitrizleeleiiateiirdea-.:

126

Inifial, ea apare pe fragmente, secvenlata cu intercalari ale trio-
letelor de optimi din punt'e ; ulterior se indreaptd spre punctul cul-

rninant, dupd care urmeaza pregdtirea reprizei.

Ohservam la sfirgitui temei secundare dou5 motive din cea prin-

cipala. Acestea au aici mai mult o funcfie de concluzie a temei
secundare Ei totodata de pregdtire a reprizei. Dar pentru cd nu existi
6. sonata pentru vioroncer sotro de Anator vieru dezvoltare, aceastd concluzie-anacruza nu permite inceperrea r-epri-

Jididoe*ienonueeosscttLreecafuteeoeePmunsstahrseottamionfu,ilnurrcrilda'tnapce.eigeustdrtaUauedaombgeainnlIpteoenaiebnsiar-tncondioetnEosntiitdlrnntSaaAr-uidunrutldateilcumtrepeoaieuffrgos,re:aaiLiiersronoo'omnbducsttzuailipi.icceridtipgueeleiunuoc'rcatmieel,z,aunsrr|cn'aoctigini.i,or"zcai.ic"rco"e:leta,o5dlartdg.o*ee'eeeaa,fa-odet.sAjeo.rcax-ntatigia:pemaghmptriitimotoopi-nanrsJrlbttefuoevdezam,rriir,tienimetoleatir'iaailcud:li;rcos,;mlcaa;u.aac,;er-iog;;nati;mridil;ii'cd;ecrp;'eiaeu;ein;.;srlapiiepd4gItl.r1aa-nreii4ne-nmo,scvss,iiicp1pczem19aeariib6tcsload;;3idt-iiil,i zei cu tema principala, ceea ce ar fi dus la prezentarea acesteia de

doua ori. De aceea, repriza propriu-zisd incepe cu puntea, continu-
ind cu tema secundara cu un ton mai sus. Ceea ce fusese concluzia
expoziliei devine acum baza pentru coda acestei migcdri, desigur
mult imboga{ita gi mai ampld.

Prin attacco r" o, tr-e,ceula[ mpoanroteloagaalIIv-iaolo-ncMeloulltuoi lento, poco
rubata, masura de
ce se desfa-

;oara cu o bogalie de expresie rernarcabild. Mdiestria autorului se

r eliefeazi atit prin bogatele imagini muzicale ale ,,oratorului( ce
iolosegte nenumdrate ,,argumenteo' pentru a convinge, cit Ei prin
rrariatele mijloace tehnice polifonice de transformare Ei prelucrare
lnotivicd, existen{a aga-numitelor ,,voci polifonice ascunse( etc., ce
dau uneori impresia mai multor violoncele care dialogheazd intre
c.ie. De;i uneori slntem tentali, de cite un nou embrion tematic ce
apare pe parcurs, sa determindm noi secfiuni ale formei, constatam
ins5, la o privire mai atent6, ci de fapt este tot o imagine a acele-
iaEi idei muzicale. Frezentdm un fragment al acestei teme :

tplarruepda.ulonnfamcc.tice'uaollnmoctcpdualtmeraamin{tireaeiioncslt-eer-ticrenut_lnoefdmorararcteiesp. sriiimmnpcouip,lsacialoan,aeppaouzinattoedatius-lcusarsadrglelistmacrtuoeza_isccaalappreeinndo-
lca'uinvcDizeeipb-uoilteeoexllpienrmieeseinuetnemi.cddaiiinniintdeigemstiaftddEp, rumirnacarieipiianeltaie:r(ivoerizzai tbd1,,'Etei amrai
secundard, Partea ,a II-a constituie ccaednetsrfudlgudreargereaudtaratemaatlurlguiceirimiriuiz-icaleca.

iru are de valoare artistica expresivd Ei

Partea a III-a - Altegro ossoi, mdsura de ; -, pregdtitA oe

partea a II-a, este plina de dinamism, apropiata de caracterul unui

perpetuum mobile (sau de toccata). Mai concret putem spune cd
aceastd migcare se percepe ca o continuare sau poate numai ca o

derivare a sentimentelor redate de puntea primei migcari. Daca acolo

predominau triolete din optimi, aici existd o permanentd mis,care de

;aisprezecimi :

128 t29

lrorma in aceastd parte este monopartitir, intrucit existd o sin- 7. ['rcludiul simfonic de lon Dunritrescu

gula idee muzicala ce se amplifica mereu qi care se incheie cu un Coinpus in anr-rl 1951 Ei prezentat in primd audilie cu un an
lragment derivat din partea a II-a. Aceasta liniqtegte tensiunea dina- rnai tirziu, Preludiul sirnfonic demonstreazd in mod elocvent uni-
mic6, oblinutd de impulsul melodic-ritmic realizat, readucind in tatea de gindire qi concepfie esteticd ce existii intre cele ce aJirmd
rnintea ascultatorului expresivitatea pdrlii anterioare.
teoreticianul, profesorul gi creatorul propriu-zis.

Idealul sau estetic iqi gdsegte aici o admirabild materializare
sonorA, datoritd modului in care lon Dumitrescu pune in valoare
elementele melodiei modale qi ale ritmurilor populare romAneEti,

conforrn cu cerinlele genului simfonie.

Simbioza dintre nalional qi universal constituie factorul deter-

minaPnrtecluedaiual ssigimurfaotn-ic edseteIainpraimcealaaEui dtiim{iep-unaperveecnieimreeanut ncaonmimpo6-.
nistic unic in crealia autorului, dacd il compardm cu lucrdrile
reprezentati'u'e scrise in forme ample gi alcatuite din mai rnulte

nriqcari, ca de exemplu : Sinzfonia tr, Sim,f onicttt, CuartettLl de coarde,

,-rittitele orchestrcile, Concertul petttru orch.estrd de coartle.

Prelucliul sirnfonic dovedeEte ci rnaestrul Ion l)umitresc'u qtic
r a fie concis, sa dea glas sentimentelol saie pe spa{ii r.estrinse, sI
giiseascl diferite imagini muzicale care sA se contopeascd organic

intr-o singura migcare simfonic6.

De asemenea, vitalitatea qi prospelimea acestei muzici se dato-

leEte in male mAsura culorilo:' r'itmic.o-or'<,hestrale t'ealizate cu Lln

deosebit rafinament.

ln Prelucliul bsiimneJoinnidciv-iduqa(,lfiizqaitnetrc-oa forma liber.A dc. sonata --
giisim trei teme muzical, din prelu-
profil
(il'area cdr'ora se incheagd un flux sonor unitar ca expresie qi di-

namica.

piat Prima temd -areALlllengcroonblirniullet nextep.r-e,sicvuduenvcooientbuurnma.elOodpicaratpicruo--
zonei
lirice,
lalitate a acestei teme consta in mobilitatea cu care ea se tran-
sformd -- datorita orchestraliei - intr-o imagine ampla, viguroasA.

131

Un litm persistent ce se aude de la Pinrceelpuudtiuullzlui ccro.anrsiitiEtuiisee dez-
volta pe aproape intreaga suprafald a
pilo-
nul fundamental ce incheaga forma muzicald in desfdEurarea ei.
Dupa o ampla prelucrare a primei idei muzicale, autorul ne
prezinta o a doua temd, constrastantd prin caracterul ei nostalgic,
\ visitor, cu o pronun{ata nuan{a misterioasa.
/\ceste doua teme constituie cadrul expozitiv aI formei de
sonatd.
In locul obignuitei dezvoltdri, auzim o a treia" tema, poate cea 8. Ciclul de lieduri ftl5ciri Negre de Pascal Bentoiu I

pmscelraaoaii'fiudnildueuitolpuaeilnusidiinlibscaaealsr,anactueeparndoolidpne,iximndpdauaurnr-iecsade-reepdrsedieretoaaurpinH.roeo$pleriiaeaccib-neitiaetrsqcitneidedvtaaeestmcochradiit,.di$dPtioriemsinczbiheteirnmu,tabiucdteii Personalitate de primd mdrime a muzicii noastre, Pascal Bentoiu
mai intii in pizzicatto, de viorile prime gi secunde, imaginea va s-a sim{it atras de muzica vocaid inca de la inceputuriie carierei
deveni uiterior mai consistentd, printr-o frumoasa gi eficientd supra- sale, compunind ciclu de lieduri pe versurile lui
in anul 1953 un
St. O. Iosif (op. 4), in anul Ig58 Trei sonete pe versuri de Eminescu
punere sonord a celor dou;i variante. lieduri pe versurile poe{ilor Nina Cassian qi Mihai
dinaAmmicpplifliicnardeeateonrcshiuensetrainl6treggi umluuitad{isiicieurms emtruiczeicadl,aupruegndtiminpduiisn pp. B) Ei apoi
Reniuc (1961).

mod logic repriza, adica readucerea primelor doud teme. De su(laniblerp'e.utAtepmrrroorpircurirludd)s,.auJcneteorttrfin(r1ea9al6io4lnf)i,agolepnEeiieriani tc(e1or9rnn6ia8cl.)id,ooninpatelrr-asu-naraudaibcoutfocdunuritapdti
Reexpunerea lor in inveqmintdri orchestr,ale noi, mult mai
sonore, deschise, nu semnificd doar implinirea unei cerinle a formei opelele
Molldre

muzicale, ci simbolizeazl. crezul autorului in ctraiutrme sfufilrgfriutuml oluscurl:u,iir.iEi,i <iupa Euripide (libret propriu), distinsa cu premiul Radioteieviziu-
al adevarului, imagini ce nii italiene, qi Hamlet (191) (libret propriu),
prin participarea intregii vor fi amplificate miul inter:nalional Guido Valcarenghi. operd distinsd cu pre-

orchestre intr-o frumoasa sinteza muzi- qzai tiencdinuel1ua9nt7ig4t,:mqtii a1ei9x7ipm7epcliouerntcalditnatidnutnoderoumal rpreeanvrieuinleamnluaalziaziccaeiislivteJgdceuanrleidlo,urapsasiamoleilbarote5gaaritnid-
cald, unde in mod ingenios se aud suprapuse cele trei terne ale Pre-
LtLdiului. perioada compunerii operelor mai sus amintite.

pe Pentru ca cititorii acestui studiu sd infeleaga ce l-a determinat
Pascal Bentoiu sd compuna doua cicluri de iieduri pe versurile
aceluiaqi poet, Alexandru aMceirsaten,vle-arsmuriru: g-,a,ptopeezicaolmupi ozAitloerxasnadnrue

explice atractia sa spre
Miran are, printre multe saultgeecsatielitdunliicmd.a"jocrrre.,roor"rnauczeiacsatlditaptoeeczuie
deosebitd qi o putere de totul

inca
Ecduei-mlmaiuipnz.ciocepapu.uncteuearliem, addroneuadmssuiselttalaetcvilariiedmdeeezvvsoe-lortasrauesraioccEieei zds,etiasnautrv-Iiuragnibr.eafaezalesicaiinculutairmlitiuoplr,,
mele vocale- fac parte din volumele Alegerea ir'emprrteuzrueintEdi ecropcneict)i.i
4-lea Ei al 5-Iea, publicate pina
(respectiv al
Cred cir textele sale, pe lingd faptul de a constitui in sine mornente
iddeeapleninettrreantteansmiuendeiata{eiemoalsiounpraaldsgeinrsiguorialorreaexcisotnecnelpetiu, aolfde.rdInuunndgoliziuaji

' !n Revist;r hTuzica, nr. I din lg80.

133

scdeporrseeesicndsefidsncnihtuideefsitietnrdt-rdeamtacliiemssepteepzdaiomrueeda-lindIeioiccaleslegutffaiocrrielaenimt spepseiarnijttuuruiaulimepupozeroitciicea.c. tIamtei contope;te cu trdirea qi simfirea sa, Ei de aici decurge o sintezd, o
rcciiuecvluimnA. tuimunzltiucriiean, ltaneaucnreefssioltiamenatpia,vlteduesggndriuitcpcaoaomrjimepsupddsueecnliliraeCcduidculielsruit.lariibnDfieeanradicaeiende3eaivanaantmreiarutiluodnlsruuailntl dlofeeielmecasialitrtuueali,-l irnagine artistici noud, confinind valenle expresive inedite.
lci2eunax-itlii'erseceatIidpcndclrufiiodmcc.ureluuadlleiicnnleocdcmeeoparipauorolprcamudzsireleaisiasdpozeoardreirnteiunaccreaiuirnpmleotrrrouai-pllomteumanaciacreodeimmelsugtairraaaitnEnibcsaiddelaizsluudautmermoecrbiain.treoAda(a(gfo.lsaaasmrptueadnmeeperocilbreanicupea_eil
Simfonist cparingiecxucmeleanfrdc, oPmapscuanleBEeanptoteiutagbinlodeuqritesiEmifroenailcizee,anziur
intregul ciclu
pentru orchestrS, ci pentru voce Ei pian.
Baza tematica a intregului ciclu apare in prima idee muzicald
(mdsurile 1-B). Aici gasim Ei pecetea modald-armonicd plus cea a
scriiturii polifone.

tn mdsura a doua gasim un motiv alcdtuit din gase sunete, pe
care il vom nota m.x., gi care reapare pe parcursul ciclului sub dife-
rite variante, capatind astfel funcfia unui leit-motiv :

d-in Primui ciclu, Fldcdri negre, compus in anul 1g74, este alcatuit
gapte lieduri : Oglinda, Dulce a;teptare, Monucla, Doarme
fecioara, Laua de gheafd, Alegerea lemnutiLi qi Mai este cc'l,e.

1. Oglinda - Quasi lento, patrimea:60*63 Astfel, in mdsurile 4-5, motivul x il observdm -reapcaorneceanptrroa-t
plus o secvenfd -iniliinallinlaiamvioncaalddr,eianpttdim, gpi ce Ia pian
Ambitusul vocal : piat
de profilul ca o varianta mai dina-

mica Ia mina stingd :

--';L r;. _____-_-l
l_______________l

Inceputul acestui ciclu ne introduce direct in atmosfera oare- | "..i**i . ..1--1 -- J

ldcuuuimrPi,asdsucemazlbvBradelunaintocdiout.noltionduatutaluci oenmceopfiolianaml upzreicdaoldmsinpaenctifiicndcceoiemgpaopztietoiriue-*
Sensul filosofic al versurilor :

,.Ilotarul trece prin mine, A doua idee muzicald a primei sec!funi (m. 10-18) este Ei

nu c& o panglicd, rece, imchipuitd., o rrariantd melodica a ideii inifiale.

llTun;'?e"i Tin:t:rterg:;i os t' in d d'
:;:",':::{
Acest aspect se observd din compararea primelor misuri
Antazonii<..
care incep ambele idei muzicale.

pcltcieesannstliesciBiurc;eenionedmrtaoeiptnidulpteaerxnudienuoitnmarmt-rerouS-lozo.midcLpiuacirrmzeoiiz,csbeaapaarejzmcuacelolivnumiEeincuilrseizun,nicrcnlineraleopild,elacuadlopeiena,hpfrirneli'enirnta-xmtrrateusincaliemdrrrlcepueanrrshurtedu',Iir,rsdi.lpaeoenlrzi,c.nro'caiFlnuiatdiosleee-- - prima fraza din ideea o.'

t34 135

-- primele masuri din ideea muzicala a1 : in scirimb, pianul reda o linie melodicd mai linigtita -- aptro.ipe
irlnlodnooidleicaae-xemdepdluusddedlainpmago.ti1v3u5l x. Comparind cele ce urm:aza cu
(m.d.), vom observa atit pregnanfa
acestei noi variante, cit qi legatura ei cu gestul muzicitl (leit-moti-
-6--.: vul) din liedul Oglincla:

Daca in prima sec{iune (pe care o notdm prin litera A) predominA Derc5. centrul tonal al primului lied era sunetul Ltt, in Dulce
ttstt,plare el este mi .
o nuanld muzicald liricd, interiorizatd, fin colorata prin armonii
modale ce desfagoarS tensiunea muzicala spre un punct culminant Printr-o factura mai acordicd (gi-n rrrod special cele ce preced
aflat in mdsurile 76-77, a doua secliune /B) preia direct expresia
muzicald Ei o amplificd spre momentul cel mai dramatic aI desfa- culmina{ia de la rnasura 28) qi o bogata varietate metlo-ritmica fi
armonicd-modalS in care relalia de terld este precumpAnitoare, lie-
gurarii muzicale, mdsura 24. dul Dulce a;teptare capatd o desfagurare rnuzicalS. plegnanti,

Fara a insista prea mult pe acest moment dramatic, compozito- cursiv5, capabil{ sd sugereze emolionante imagini muzic:rle.
rul reduce tensiunea muzicala pentru a ajunge Ia sublinierea unui For"ma liedului este bipartitd simpld, plus o Coclti, astfel :

sentiment luminos, a unei speran!e... Unei pedale pe re major ii va

urrna un pasaj ce va duce spre concluzia liedului, subliniind centr.ul
tonal Io (fara ter{a).

Schema acestui Iied poate fi notatd astfel :

A R Corrcluzia
liedului
m 1it -9 a1 bbr
m 19-26 m. 27-36 m. 37-52
m. 10-18

2. f,)ulce aqteptare Qupci .rroSSo, pitrimea : 60-63 lrazal-{r'azaII I
m. 1-3 m. 4 (cu antcruzS) -
-
Ambitusul vocal :

- punte -
m. 9-12

De la meditalia specifica primului lied, autorul trece ia sugera- tl
frazal-frazall
rea unui sentiment de nelinigte, de frdmintare interioard, in care rn. 13-17 m. 18-30

predomind nuante sumbre. Coda,

Elementul de bazi ce impulsioneazd, dinamica muzicali a lie- rn. 31-37
dului il constituie trrioletul, prezent in special in linia vocalA.
3. Monada - Allegro inolto, patrimea : r32
Dacd linia vocalS, printr-o variata expunere melodicd-ritmicd,
,A,nbitusul vocal :
ltrmdregte sublinierea imaginilor poetice :
,,Nu ;tiu dacd afard,-i, lumind, sau i,ntuneric, -!-rr.e

d,acd anhtd urun ci,ntec ilespre-nceryturi, -it+

dacd se plimbd, parfumuri subliri sau iluhori uciga6e,,, 137

136

Liedul al treilea reda o lttme in care persorlajul ireal aI Nlona- 4. Doarme fecioara - Lento' doimea :44

ciei da rlagielea unor intrebari farA rdspuns : Arnbitusr.rl vocal :

.,Nimenea d,intre noi nu-i adzu ureodatd faia Monailei".

Arcul ce cuplinde liedul de Ia inceput spre sfirEit ne apare ca
o strafulgerare ce emolioneazA atit prin ideea plini de mister a
.rpai'i{iei gi dispariliei Monadei, cit ;i prin sensibilitatea desfagura-
rilor rluzicale. e-id^ie";i-iliu"AlL',t.c'"centoisrtut.iqzileiiiceideadalaestopiedirieitinr'ini m-ppcuioajlnreoeeta,icciaenetlciomturoppddrrienisnseiemxepbixnropeltvsi'ceeie,srsiavnuuietrtafoilotele'luoa:ls.i9mteioadgner.tleoeafruizo1arz.irmln9aa-
Daca in linia vocald observim elemente intona{ionale intiinite
;i in liedulrle anterioale, intre altele gi rrariante ale motivului r ,ctT':Dlroaaoainzarimircimetoze--onmft'itepaectti'aeioscseauo'rlnaaar-dtlnuidru'cnladeul'Sliunt-tltiagctrleenu[zltitinat eatFelbimst-aiporszot'-irt-ueaa"l'd-'(-t""
(rlr. -e, 10, 71 ,72), in schimb factura pianistica (melodica-ritmicA) este
ioarte dinamicd datorita prezenfei trioletelor in secliunea A
gr1eimnr.dau4l-i-es1ed3uiln;upi)frr,:iamazea,slecaritstlrpeereiiazmeacirinsatuicLreai srateiuni rdosievltcitzrlliluru:nnneeiai(miBn.tr(2orn5d.u-31c54er)-i2oi4n)p,auatlmsdaoiifusie--
qi maLiieradpuildaaredeotrfeoizrmecdidotrimipia-rtitidn cadru culminafiei (m. 28, 29, 30).

notatd astfel : simplS, plus Coda, Ei poate Ii trsoiic,itatconrpozitoruluiunefortcreatordeosebitinagisicores-
pondepna'qsacanletcseesnatroaiupe-apiulacn"uil"sopnioi-r'
i ntrodLrcerea, plan o linie rnelodica de colind,
pentatoniei populai:e, pe iare o imbina cu o {acturA acoi-
rn. l--:J C"-^pic"r-aopis;piGuetc"i iiftic"a coralului.
-"ri"at* ce se
^{. -f" d9eai.pie6,nildesin1;fpo'aimra liir:-.e. c^!!i:u..'.e-^, -, siirt pli.e
r,ibralie.uman6
Li'azaI-lrazall s;ono1i'"irir c'1-11r-
cn. 4-7 m. B-13
l'r"r-r-f-e"^P:,r.ini,,rP,i,l'o,-,"tuiP.*tu-"'tIPtiPti";unt'ieci un mJ ! fraza t liedtrlui :
l) citdtn p'i.ma
mira.z1a4-I2-0 fmra.za2I-I2l 4-
fraza III Lento J= /.c
m. 25-35

-4. Dut-ns i2 - qoa - ro

rI)L).:i;z,:6r-I42-tt"mtz.a4l:IJ-.{B

('itd,a

m. 49-53

Centlul tonal este pe sunetul fa.
O caracteristicd a scrisului pianistic al multor lieduri ale com-

pozitci'ului Pascal Bentoiu constd in faptul ca ele pot fi cintate farir

Iinia vocala, ca piese de sine stdtatoare.

Scriitura pianisticd a liedului Monada este un asemenea exem-

plu, gi poate fi caracterizatd ca o Toccutirtd.
NIai adaugdm ca liedul Monado. incheie prima parte a ciclului

i;'Ldcdri negre.

1:1.{t 139

mdrcioilefenelolrianidtneeoict,ree'vmrp.aioeaAraialtiricrnneiipgt,eraasereagteslideltiezasmmaimbseoiilmntelietvpegiunllaealutsum(ipmrcaae..icci1sauu-l s3iinnaac)mmesiponpudteiuttcerlli',dfilceqieiiidcipnourntiioumdnui eacoiefgirsiteiendcraitfnciul:irnniaeiiiildo(cAuru")- 5. Lava de ghea{i -- M o l- i ltt e n t o: sempre uguale,

patrimea cu punct 54

;\r-nbitusul vocal :

une pupd inscrierea pe cent'ul cro criez, se trece spre a doua sec{i- #'+o^?--=*:
contrastanta fatd
(B), mal dinamicd Ei evident de A.
Pri:r citerra ii^nit'a{ii Dupa putemicul contrast realizat prin iiedul DoQrrne {ecioara,
deprivuantcetudrincmulmotiivnualnxt ,aarutroierudlrrtli.ueiceir'sprJe.f ,dramaturgia muzicala ginditd de autor ne dezvaluie existenla unei
o nmpld sonoritate
noi faze de trei lieduri.
(m. 40-41).

altfel, imaginea poeticd necesitir o muzicd mai 'ibrantd, sevaDdaintorbitodgamtudlsuforillcolrorcorommpAusnees6c,+se7sizEai baileunionr intonatii ce-gi trag

iurninoasa... special in scriitura
se vedea rndsurile 19-20), liedul
,Zorile, i.atd,le, zuelte, acum a d,e;teaptd iiianistici, dar Ei in linia vocala (a mobilitate gi indeplineEte funcfia
tlulae, odtai de pleoape, cad, anernone, Laua cie ghea{d capata o evidentd
Z|tttb et ul noal e i -a di e -n cle$tarul uir'gina . d,e Scherzino. Din punct de vedere strict muzical, factura pianistica
plus iinia vocala ne apar ca un contrapunct la trei voci. Prin rolul
pe c'tere il are a sduoptlraapvudnceere(mpo.adter.)fi-commpigacraatraeacupuenrmcaonrearl-rvtaariadet
giainfgileacgudialoogadi'ieepazro, asrepimesloipmnreiecaam,iimcbeaegsmeinoiirml,oppi luumnsuezaidccaoalrtedourirtialetrseincceorpiiadtJe optimi
la tonali- la trei v-o,cia. ceasta
Specific5m ca desfAqurarea muzicalS nu capata pe parcurs nici
subtrinia:ua

cicdri,:eaittem'nlhiztioericasiceo(fterernnip.rdciac'sdlEu_ceaduz.prriia'anarlrpiatn6raBm.er1rr-eEil)uc.tisdllneaui. diamteoinpaatcorscieduneparesaettgde6tiien5Es, efimiuncfun{iicncubalcneiraleimi.asaoReredereevpaxe,pbnmtonuidrante.esedau.-sdr"laap""ri5,i"t"1o"oaln"s"paiidLlreititiirnea,aitqrec:te*acerqozctsnciue-- o tenta dramaticd. Liedul are o cursivitate uEor de sesizat, care se
rciltamtoirceiiazaasacrtiiittufarici tpuiarini imstuiczeic, asliemp-litamteiEaclainreieai permanenta melodicS-

vocale --, cit 9i sonori-
: p - mp gi do,ar pentru scurt timp un ?nJ (m. 19) Ei
tatilor reduse gasit o se poate de
f (rn. 2a). poetici a reflectare cit sugestivir

trmaginea Pa^scal Bentoiu.
convingstoare in concisul lied scris de
Forma t.ipartita compusa a riedului Doarme f ecioctra poate fi ;i permanente intre iiedurile
Pe linga legaturile intonalionale
reprezentatd grafic astfel : ciclului, se,rnnalStn Ei inceputul acestui lied :

A itt u t-, bt pui-rtea

i)

11*2+ rn. 25-3i rn. 3i-42 m. 43_50 m. 61*64 qi mirsuriie 44-45 din liedul l,[onada:

m. 6S_Zi unde intervalul de septimd mare este urmat de o terld mica.
!'orma liedului L&ua de gh'eatd esl,e tripartita simplS.
i:?:'11 d;ffiT:?'3o6[] i'a"Ptr -
Introducere A
neoxptareItnsc.iavineqcsi'htedeiinseai.nemg,uiccroufnrasledarirnrdnecaimccerueroacrecuelaaarecfeoosstfutoiqrrmiiecddeetrcaiap"a"arxt,iutdde,cros*mi,mpeu;tsrOdie."
rn.1-2 fr'. I fr. II
t4() m. 3-10 m. 11-16

14r

. l\{asurile 16-17 au func{ie de pregatire pentru a dor,ra sec{iune. Dar factura muzicald capdtd valenle noi in mdsurile 9-10 prin
I? rntr:oducerea ritmuiui sincopat, prin poiiritmia interesantd din m5-
;;.,. lr-rr t'-ltru-ro surile L2-73, 29-30-31-32 etc.

tr,-r<u.rdrrerDC. peiunriztmieadrd..,mpscrudearsrtaaeutrd3.sae0d,faoBpualdurveasd_edmienpdcilaasenupm.reildecscu3nr1ac_lu333z.2ia se iircepe preg;itir.ea pen_ Sa dam un exemplu (m. 12-13) :

liedului, i.r de la 55, - le- ge-rea pd dt

gl.Yire:^J"elnt,rs:cele:lleruxale-ucaiezalpaprie(voespqultnaeentacurelenretrre.utlrotsopneacl,iive;li '_r.

penduleazd toL tirnpul in
in spaliuj,-a"r'pri,., adau_

6. Alegerea lemnului -. poco lento pdtrimea: bg

Ambitusul vocal :

Analizind acest exetnplu, constatdm cd el este in acelaEi timp o
variantd a motivului x. Cu cit rrom fi illai aten{i la desliqurarea me-
iodicri, cu atlt mai rnult vom constata existenla a nenumiilate vari-
ante ale m.x. pe intreg parcursul liedului.
Imaginea poeticd cu un subtil sens filosofic : Putem spune ca insa;i ideea muzicala ce apare Ia or (*. 12), ;i
c'are domina prin profilul ei melodic-ritmic intregul lied, este deri-
vata tot din motivul x.
Sa mai dam un exemplu (m. 28) :
,##i{,T:;r,';'},;

"bralele toropite in beznnd".,..",, t e,n nut u i

pLmraiaaupun1-aaisPtrdti9icncli.dden4.g"pahoeceeoppstaldtarlntiteerui,dlol_eleodgtidnmutaruam,rtaeficoriciiramu;lizurdialeeardevrudisltzomaunnitoctrecddrdiod"e"rroienpssiea"teb"ivateovodciead*reidi"nn,tlpedsrreecisnriaiaitnpudtrraiain.- care demonstreazd legatura cu formuleie ritmice-melodice prezen-
tate anterior, unde o septima era urmati de un interval cie terlii.
Aici septima este mica, Ei in consecintd terta este majord.
I-iedul Alegerea Lemnultti este structurat in doua secfiuni, avind

cursivitatea fluxului muzical se realizeazd g' i a--i-c--i rp-r-i-n- frecvente la inceput o Introducere Eila sfirgit o Cocld.

schimbari de mdsurd : 4 urmat de 3, 4, 5, 3, A. trl poate fi notat astfel ;
ic_nuch-lieeDEidexuei-sl taaalCntitfoneedrlaia,oc.ire_n, scutiennldipemeuddtpsoriuenrfdaooammdretdiens3du.mroaaruednievcad4rife,otraAmtleeugrtieetrr;ne;iiac;edlie,cimennoritpttmlouziciifdisee.
Introducere cu o
evidentd pedali

fpaucttuuclrau.limeadtuiuzt limcuaialdpi uinpntreeinreinseaxencvetdilde-nenentdldaapc-aorredp-iacrcaineaEsci teuaenacifoocnremstcaitnatrde, cu cit i_nceo- pe si betnoi A Concluzia
pianul rn. 1-10
!r. 1 i;:. II ]J liniei vocaie
ni. 1l-16 m. 17-24
fr. I fr: II
m. 25-32 m. 33-38 m. 39-40

coda
m. 41-49

142 t43

7. lMai cste cale - Gilrsto, pdtrimea - BB Iiorrna bipartita cornpusd este caracteristicA acestui iied, Ei poate

Ambitusul vocal : li notatd astfel :

il {r. II A &1
fr. I m.7-12
rn. 1- j fr. III m. 24-38

rn. 13-14..'23

incheiei.-a ciclului Flacd.ri negre se .eahzeaza printr"-o 'ruzicii
r.)rnplexa, atit ca erpresie, cit qi ca"scr.iiturii.
EI

rtazdysiiemoicvecaealipi,l,,f,Pri.ardifeomnruisenrtianocaecrvrimaineu.eradlienzritcendpfordeeo.in'rlo-lpfplaiseirrciiitm1moteuingleaupmxnislpaatedelsnlc.nrualiieoraumalipnr,eaae4ptr0iaasc)ipsnlp|cratieeaiaordlu:neBvrr1uanerullepneuzzultiieoocn;alirciu:dprtaaeddrcreea.utea"oirrnme-atrtlndiicnsea,lailrfmm;en;fp;tluc.iulAolaxDdn.u.aciIlleroua;niriitnrdsmtaoeerluo.punea_c-- l- b,l
fr. II fr. III fr. I Ir. II
tr I 15-47 m. 48-52 m. 53--58 m. 59-65
fn 39-44

Lloda

rn. 66-72

+, - ku:oruyrm.aL, muzicald, predorninant acordicd, aminteEte de liedrrl nr. Centrul tonal este pe sunetul lo.
fn cele ce urmeazS, prezentdm o schemS-sinteza dedusi din ana-
.lectoaTT. liza celor qapte lieduri ce alcdtuiesc ciclul Fld"cd,ri negre :

c,iev.inha""et,v-idinecnetat, l-atenmsdiusnueraa dramaticd cregte din nou, pentru ca ea sd

4g.

reesgteteaDtsaidtr -dngeiicpei xraotiecfuirinocdoriizn,eflizincectuistlendnirctaimimueanntticgeelensut; ipaeanrntrpuloearlet.r,azi\ruetoarumi unzuicdaolj- Denurrri- Ternpcul
tia de care este cuprins in momen"tul nu trebuie s5-i ttadeze erno- !_ mdsuna
care sculpteaza irnaginea = re,a ,iie- Expresie Formd 'E,tr
poeticd : in o dului dorninantd Jlilrartitii 0r l: inifiali 5!
i,;rlpusir
it Zat

,,$i totttsi mai aue!6 de mers I Fil osoJir:i-mcrdi- Quasi lento l_
atita gind, i,mpreund : ta,iivd M.L[. cloimea
trebuie sd. despica[i pd.mintut de sus, | "''
trebuie -- '.:ta. i,lil
gi-apoi sd. frdm,intati ._^dzduhul de jos.
mai este o cale
numitd ilin gre;ald, cea d.in urntd,
de f(Lpt cea d,intii.
pqoircipnrrrt.ilrneetprlereinsfptlireteczai .ordide.in,pepicgrtirtnerdt,rdeesubcrlpkinaipdtae,erocsoi,.,l..ine, , DuLce Osi-noza intre e u lJip:, rtild Quasi mosso
Steptare si lurne
sirnpli M: .M60. -prii:tirirnea

pzrietdeolmnmtarintuicacdnit,taaacuientoasdrutedlsfmpauEunuzericadruennaumaccucezerienctasdl*i.ebo.siecbi itopfeorsincriiitidueraeapdiaenirsetipcrdi-, 3 Monada iruposibi litatea 'fripartiti Aliegra tnolto 58
ir.le.lrde-aApau:ctlgelfsr:yntoIar rren(dniecu.inapldoltefelmal edfamocmutuzinircaaanleard.coprdeicindtipeegnt"riu"r"ar)diaa6purian-tire-oi.rscncrei-- M.M. p5trimea
cuno,astcrii ab- sirni;15
solute corobora- - -. )t

th cu vehemen-
ta imposibilitd-
tii atingerii a-

cest,ui scop

144

r45

AceastA corcla'ie cxista in linia vocal6 a mai multor lieduri.
::!. linaliza formelor de lied prezentate in acest ciclu permite
(:onstatarea cir iiedul numdrLtl patru este singurul cu o structurd tri-
Tenrpoul -L partita compllsS.
mdsttra 'r=t.r;t^lr
CrX Za lui, Liedul n1'. 4 c-e Dattrme fdercaiomaaratu-rgiaesmteuazxicualled,e simetrie a ciclu-
i nitialii ceea prive$te privinla
I It-- atit in cit gi in

| 1,, organizarii structurilor.
I)upa cum se poate constata, liedurile 1 gi 7 au o formd bipar-
Exi(n'tcatfr;acelazau; lleutixmrtadizninil 1'ri parti tir tita compusa forma bipartitd forma tlipat'-
conil)ttsi. I titA simpla. ; 2 qi 6 o simpld ; 3 5i 5 o
(:Llncasitcrc
I In legdturd cu structura liedurilor, trebuie menlionata ideea cd
Sln'Limentul I pcaerretizoanreuvl erneiprerizlealoter midaetnictiacein;ifidaelafi,eceal riei
s-.ngurdrii Pascal Bentoiu nu este data
It_ cind contextul muzical adu-
I
ghcota I i'[ et t.int ent o ,,t ce modi{icari esen{iale, afa cum se poate observa in liedul nr. 4, unde

Il ]c r:eltlpre uguaie I
M.\I. pdtrimea
I ,-r:i llUnct repriza essimtepcloSn, cceunmtratadp, aarveinidnopsrtirmucatusraecmtiuonneo. paltitd, in loc de tri-
I
- ct'il. 5,tr partiti
I

4. CeI mai redus ambitus vocal il gdsim in liedurile nr. 3 qi 5,
iar cel mai amplu in liedul nr. 6. De altfel, liedui nr. 6 ne arate care
Alege- Mcditatie-' asupra .si I'ct'o Lcnto sint notele cele mai joase gi cele mai inalte pe care le putem intilni
Tea Ien'L- destinului uman in acest ciclu.
nului bemol. 5t.M. pitline:r
':: (l('a.58

NIsi este Sentirncntul dru- Riparlil.ii l.a Gizr,'rtr.r
mqiut luciefirsae sfir- cornpusa
cole 1\I.M. pdtrirnea
des-
t'l-ricie in iata 1: OO

oamenilo:'

1. Coloana a -treidaei-rroncsatrreeaszed refer5 la expresia dominanta in
prezen{a ,,culorilor sumbre" in
cele gapte lieduri
acest ciclu :
2. Notind pe un portativ centrii tonali, ir-r or.dinea apariliei lor. :

arjungI2-e-2m3--l3a5:u-r4m:aintocaeirnpecuaetupcluolntiuesltdalutianlurieei iE: vaopcteale; a liedului Lctua de gheald ;
4-5-6-7 : o varianta a motivului x.

Septima mica este urmate de o terld micd : 2-3 ; 4-5.

r46

Dupd trecerea a 17-18 minute cit dureazd concertul, rdminem
ce ne inalla sufletegte Ei pe
cu sentimentul cd am ascultat o muzicd

care dorim s-o leascuitdm.

L Concertul pentru vioari gi orchestri Concertul pentru vioara gi or.chestr{ ne oferd ocazia de a con_
semna reuEita de structurare a materiei
de Wilhelm Georg Berger 1 in ceea ce priveEte modul
sonol'e.

lntorNsedaemlaintBimruxzei;-llaescincad,peromaosfpiodntadt eEliinfedrtoicrita, iwpiirheemimiulBuieringetiri tIcnI-iIcp.ciuatDrl,neftCoe;orirlmnuaccellceiiodndtt;ueulIistYiond.nianMfotaopn.nadotrleousgtmoe,isEptciruausrcitE:upIr.aiZtIomg-po,roilnueigslaaintzeiioiinnmetrae;riIe-Il.e Toccrtlct;

prin ot-
pe prin-

anul_1966, obfinut pentru Conceriul d,e aioard. s-a F uncfiile fiecdrei miqcari sint urmAtoarele : dPurpimdazepcaertem-dsuLrei,ntlao
pe Abnedncnsto,is.eternuubtcoto-,
bnia.ten,.dE-ld-raadmmercumugataogtnfiseidtobnfuoecnu.dreoagirpdreiiesujuclceas-ui lassdcuulEiai, ;i oichestri. line loc de introducere, iar
odatd cu inceputul parlii solistice, in-
dupa feticitdrile cur.e- pensierrtso,
luciarea imprimata pe (repe grupul principal 2.

gdaietuecnmiPctoeielviasoatnteraoencrcLiiut,e(itdvcmianoamzpiipTdboceiznaiateleimed.nesutuuinndiaacntondpceeenzrttielreu,ptupimbrilmipceain) oacacarerdaescataomnincrteeearrtesusclau. nlDttadet tqzdJei'iolpinae,rtFeidinaocd_rltcureeuaaamrdsaoaiavcnttiiadzcetooiaruuu.n-lail,i-nrgeirqauAdtpilutluec-lgesreeoccleeucmnlordnne,anorbt.er-isotfe,ircmfgoluairteetuiscnlpetaeucdne-idnsetegcciroomurnepiEcsuplciuuaprnriri"diin-ec""icpApeaonlel--,i
c{iaille5,Arfeacppuetmtac,etecaenrdcueettoeinbrdomsiepnsaacrt,tiactupi,raadriifn,i,adceaosclnuetsrsidmto,(r6nreicnaadupuzrreoi.rpeiepednetreusecnafrae
audi- fcaepptuOtIun{iated!areluzcvucct_ilutaalpripai,rriolciaparrceiue-slzeeiisimd,epiaaarrttMereoiiannomdrooiqgucdod,fraci,zaesdee: fpprroaimavteaiovfraoiizrdbsioeidsisetteicinde_e,
muzi_
reprezinta faza a doua.
mdr-rouuzcimacD_l-aislnulimtnprgefloi,nnmiindcuelcgtpiapirrldoeeeflugencinazcdmiomimreeerpaSqo, izgadiilciesieiavamlisebltiriraaeluufaitecosrruaaumrlenua"inpidadn.reedzvoadmlfueiiensiuiunlntesizumanfiovunenircus,i Epil'ogul corespunde reprizei
ce.le formei de sonatd, intrucit aici apar
doua- profiluri tematice ce corespund primelor doui miEcbri,
plus o Coclri.
c-it d,eMsufdzgicuarasraeanumpuozaictea_lafi ascultatd ,,ra rsss((, in mod obiectiv, intru- BLieszrgt,ce.erdledeesezpxvueosmletdppluuinnainparpiicnoiceii,npr'iuuiel, gsoiiimtturf'.oaandiccifuiepfroperemtucadarimi.esuoazuicr:aiunlndosadoEonvteeamdtaedspceencIad-
captive azFr Ei
mesajului. ne convinge de autenticitatea tru pian in si minor etc.

mi.cePErei ddroamminataicnela, elementelor lirice, epice, cu u'ele impulsuri dina- Meritul lui Berger consta in felul pe.sonal in care modereazd
dau acestei muzici msmfmauaucaptlt-istercoair)mrf,ieaclpfietesleionnqnteiroeilimernamtbopmeninrnaiaictlneerre,otma-pesmorptirdnrauaintcvliectcauairp(rifdeieoi,tllxaooptpise'roireraimensamiovpdfieonrtenErzogiice-ebrenniitnlemageriaiEcplcaiooasnlieucftoutpocnrrm.aaic-pptdeulenipxneeurlecuinaai trrecmerogsae-ii
cbracterul de poem.
acvuemmInittjolro-taatdcimeevlpedursl,piCmeocpnirfeciceseiratumulunpzeoiciaactleeo.nffiescioumnip-ardbt i"n,ein.rf'elbpsoeinm,girnatiruulcgiti

aipncaesslauaNjb$eioimdrtideimco-bnpearxarmteveaaurrirtoeduart,sumpcreoddcurieitfcaiscotter,miedgpeeoconnomeunmlpuleoai,lnroeCirstossicnipmdceepclralitiftuia"ci"taenr"ee"Epdiares"omasbjiou"rniniesstmtareauteauz,zitcodfarduleirln.,i ? Folosim aici termenul amcdeuelletgeiarusidipetepi nrrntienruczicpicaaapllde-,tdopisape'eupngaitrrruucpucrdssedcauimfnedprailtere-led-eseflndeu--
in scnsul cd el t ontine mai
I ln Revista Mwzir:a, nr. g din 1967. men,ie .lematice aparlinincl

$1lrar1.

148 149

ideea muzicald centrala ce genereazd noi profiluri tematice o gd- ln acelagi tirnp, datorita libertaiii de tprareszfeirngtaitrereaapvaorceiloterm- a cu
sim in introducerea orchestraia. Desprindem pacreeilauqciracreinletrurersep,epcutitveem- Ei faptului ca pe
l?), ce vor cap5.ta ample extinderi pe parcurs, de aici doua celule (1 Ei
gi linia largd baTata pe considera cd forma toccatei este gi de lied,
folosilea complexului cromatic ce creeazd atmosfera specificj con- avind o structuri tripartitd.
Tot in legaturd cu aceastd tema, subliniem subordonarea ei atit
celtului : ca atmosfela, cit qi ca centru tonal primei teme.

Lrnlo, ben 30sl?nutc In acelagi tirnp, foarte colorat suni suprapunerea moduiui minor

pe care vioara il expune peste acordul major, |inut de coarde.
Pentru a incheia seria exemplelor, mai dam unul in care se poate
observa ce interesant compiex sonor obfine Berger prin
suprapLinerea unor imitalii bazate pe tema introducerii ; {olosiiea Ei
acestea sint
urn-iate cle una dintre multiplele transformari pe care ideea princi-
Tema expusi de solist, transflgureaza celula 1 gi 2 (in cadrul pal:i - din partea intii - le capita in coda Epitogului :
gn-rpului principai), dindu-le alte dimensiuni. In mod special, celuia
p1--cdrtcearv,nrintdeiifneerldieteemsfemdnEutuutrald{criiielen-,turarcml,odpnteostacitraueri.endvioeamrabrEioi onruclhteesmtraatoicrrcoeri
prezenta

mai im-

Andcn !4 r!bolo p?nsiEroso f;- -l

Vi solo

--f,

Iata cum va arata imaginea grupului secundar _- inceputul Toc-

catei. -- dedus tot din tema introducerii :

Vl'r ilu Vl.1 TJ*r rol important in acest Concert il are orchestra. Partitura lu-

Amplificarea acestei teme poate sluji gi ca exemplu de imbinare crarii, realizata cu rnare economie de mijloace, este deosebit de efi-
a unor principii de forma muzicala specifice atit stilului polifon cit
gi celui omofon. cienta.
-conpcinludziIaa Andante dramatico, de unde va apare dupa
Toccata a','caemlaPggeri itjliaimngapar.rptnrouormtualuegiroonpaiessnteatlre.ucdaaipaanlotuaguaincrioppineetrrrmiecausnoenlniismlatic;ui nvoiorscauhrpeaostsrrtodla,isrotmdbos;neiirnc-
-- are forma unui fuEatto, datorita expunerii
cinci misuri 1i dinamic ce conferd o sensibilii mobilitate formei muzicale.
pe diferite trepte a subiectului de mai sus (plus doud masuri de co- Partea solistica este realizata cu o cunoagtere desavirqitd a po-
cletta), dupa carr: urmeazd plelucrdri motivice ce fac parte din inter-
ludiile sp,ecifice acestei forme. tcnleior expresive gi tetrnice ale viorii. Ea realizeazi un tot muzical
r",'u partea orchestrald, urmdrind a scoate in evidenld bogatul con{inut
150 rnuzical al Concertului.

l5l

sale baza intonalionala a tuturor miqcdrilor. Prin acest procedeu, Ber'-
ger asigurd unitatea stilisticA a Simfoniei, iar in plus, prin schimtrd-

lile de profil ale temelor muzicale, conlinutul de idei al lltcrarii se
ilaterializeaz6, devine evident.

Programatismui Sirnloniei a 111-a (in spilitul sdu cel mai larg)
poate {i rezumat la vechiul principiu filosofic al tezei, antiteze-i gr

10. Sirnfonia a III-a de WilheXm Georg Berger I sintezei.

Alaturi de importante lucrdri muzicale ce constituie repertoriul In rriata, gi respectiv in artA (arta conceputA ca forma a con-
gtiin{ei sociale), exista legi obiective in care situaliile dramatice, sau
ccle de linigte crompletd, nu se pot menline pe des{dsurari ample

ctrrent al solis,tilor qi orchestrelor noastre, ,,SAptAmina muzicii romA- i5r'A contrariul 1or.

ne5ti(( ne-a prilejuit qi unele prime audilii. Georg Berger * In Simfonie, teza reprezinta prima idee muzici'rld din Preludio,
Printre acestea, Simfonia a III-a de Wilhehn
iar qntiteza ei, a doua temd din aceasti mis.care.

interpret'atd cu aten{ie Ei ddruire de catre Filarmonica de Stat ,,Geor- Ambele, prin dezvoltArile qi transfigurarile la care sint supustr
ge Enescu" dirijatd de Mircea Cristescu, un subtil qi profund muzi- s-intep,zed.,inctreesaigmaboSliizmeafozndiein-c-re, dSeBreianfilunevnilaefaAz,dinrepceirpsrpoecc, tidveulceinedi. spr"
ccoiannfin-utusleprreomfuanrdcduminanm, odde special prin monumentalitatea ei, prin
un deosebit gi puternic dramatism, prin Muzical, se poate observa Ei ddienduucletimacaeamsitqacsairnete, zbaaz-ateinptereeal.'l-
cE temele
mdiestria cu care este realizati. itrerelent-elesdi ipnrPinreflaupdtiou,l capata aici inversul profilului lor inilial.

De altfel, cei ce urmdresc evolulia componistici a acestui talen-
tat muzician constata cit pe zi ce trece personalitatea sa artisticd ca-
pdta contururi impresionante. De exemplu, prima tema din partea a patra preia caracteristicile
Tendinta din ce in ce mai vaditd , a unei tematici
iivaedaczeeeisdiiAtes-enemi acmodulinizniEnasdctaprdfrairereiimcb--aoargeppaiaaoIlmeir5ate5iqqs.mncstdisitjrgeliolzi-aaeci -ep-leoprdceaidnrecePeoerleexplp'aruerlceezleisoinid,etea,iaimmir ptaeirnimiencacsoitpslnieaaticlneuaunra-tdirsaetridQc-Laae
de abordare ptisd in slujba reddrii conlinutului muzical al acestei simfonii.
profunde, complexe, rezultat al receptivitalii sale fata de fenomenele
afirnrParriemactpprianrctiepa-leloPr riedleuidmiauz-ical"loe,r"artsnetAnt,imaegnatecluomr dso-ma imnaanitespdluinj,
vielii, ale umanitdfii, il determind pe Wilheim Georg Berrger si
caute tot timpul elemente noi care sd-l ajute la realizarea inten{i-

ilon sale cit mai autentic, cit mai convingdtor.

De aceea, in lucrdrile sale gasim imagini muzicale pregnante,
sugestive, dublate de un deosebit echilibru al formei.

Compusd in anul 1964, Simfoni.a a III-a e formatd din patru mig-
cAri, care, privite in ansamblu, constituie dou5 mari blocuri, in felul

urmdtor : Simfonie, iar pe de alt5, parte, pregateEte psihologic atmosfera pen-

tmeascatcetaaba)u.))drmPePraapimrtadleraatpepraarandtaraeeptti-aaact-rcPaar-eIdnleutedpGriaolruar,tdueAieaoll,ea(agAdircIooIieunmgarroro-ltmoa.Aassdillaereia,gxrarinsogatidtt;cicriotnode-icsaeetriisaotse:ouo-rt-- tru dramatica parte a doua.
Tn acest mod, divizarea in doud mari sec{iuni apare evidentii gi
Prima tcehmedm-areA. D-,ramteaztais, maruel tln caracter energic, avintat, Ei ne
prin faptul cd miqcdrile I qi II pregatesc parlile IIi qi IV. apare ca o interior se realizeazd puter:nic 9i

ciatorita prezentarii ei monodice de cdtre coarde.

Avem aici o perioada simetrica formatd din doud fraze (gase
tonal pe soZ. De altfel, aceaste idee mu-
ln afara elementelor de stilucturd, trebuie spus cd din punct de pius Ease mdsuri) cu centrul cit mai ales ei ulteri-
in transformarile
vedere muzical prima parte - Preluclio - constjtuie prin temele zicald, atit in forma ini{iala,
oare, a determinat pe autor sd numeascd Simfonia a III-a ,,drama-
I ln Ilcr-.ista X[uzit-o nr. B clin 1965.
ticS( :

r52 153r

Allegro mollo,dromotico e .5!rioso Ptn'Lett u ll-s poate fi caracterizata ca cea mai activa. chemarea

din Preludio igi gaseEte aici o desfaqurare plind de forfa Ei tensiune.
i'Jimic nu poate opri dinamismul acestei parli care ne poarta mereu
inairrte. Nici aparitia grupului secundar, cu temele sale lirice calde,
tiu schimba prea inuit atmosfera ini{iald din contra,
5i ii di noi poten{e. ; o completeazd

la culminalia d,ramatica a amplelor desfdgurdri muzicale o vom avea
sfirEitul dezrroltarii, unde schirnbarile gi transformdrile tematice,
suprapllnerile diferitelor elemente muzicale creeazd o puternica in-
Doud fragmente ritmico-melodice derivate din exemplul de mai t:crdai'e.
lslrs_(prezentate pinutnitiedaesvpiroelotenmcealisEeci ucnodnatrradb. aEi
5i II)^constituie ;i apoi ae- violinele r Dal aceasti stare nu poate dula prea mult ; de aceea, ca o ne_
cesitate psihoiogica, a stabilitalii qi increderii in viitor', apare repriza.
.isca'ipetl.mei ucdpIi'aenr,ell-ezicdne-eorneurn-tlreAdtn'amirrpisieertoamncftuoeucnnupido'tfrdorilim,icnreiaIasI.{)mi;ioda.neccaeeuramestoutaaazrtieecimacarecpdler,eesaistedideaino,suteieaia.'ane1csuc" tee.en"tcfuoo"eaumardpzteal*etiEiinsniitEdrdmatiitoDnoca_,i -FIa nu este o reluare exactir a expozi,iei, ci aduce eiemente noi, cali-
tative.
Daci expozilia acestei forme de sonata a fost conc:eputd
it crea premisele dezianfuirilor din dezvoltare, repriza, din -poennttrnar,

r-egiisnEtrxpepruaimscudateifnra:tizi l,devacdatprearevioinlefrgaizvaioulormncdetoliarine ipappvio-tinseetenzIo-uibIrIati{n) cauta sd scada treptat tensiunea pentru a pregdti Coda.
Se intimpla aici o cotitura in dramaturgia intregii lucrjli. In
nenumalatele simfonii, coda are de obicei func[ia de a .sublinia in-
a1 migcalii respective. ;i
lir"i calacterul muzical dotlinant

S€nzo vibrolo Aici insa, farir a sc eiimina o anumiti pulsalie i'terioard, se

ir':ce ce Ia desfagui'al'ea descirisd, combatil'd, a sentimentelor ulr-Iane,
spre Llna mai interiorizata. trxplicalia ar:lsti-li fenol.- en o girsim
cesitatea in ne-
de a se pregati in mod treptat trecerea spre a doua mare
diviziune a simfoniei (al doilea bloc), unde profuniimea ideilor mu-
zicale este oarecum diferita fafa de cele erpuse pind aici.

ceue. La fei ca si Preludio, parlea a doua incepe direct, far:a i.rtrociu-

Elementul tematic primordial, de sine statdtor., il constituie un
semiral bazat pe trisonul sal tninor, peste care apare url trison
lc cu r.:r",inta micgoratd. de

'mtroat'eiedteav:ilcnea;ltrclrDPiaendirapsueolfntonaisuuagtrctcdinrnuueteuteiirsneaaaldltmdetePtiiideevnrtdce)eeeriefmLoiniqiwadnrdiiapnclicdincLrunefii,urnosl'pBatecrzgeoaai.npaiantslecaalteiaarr,mladeuccfurde.-odlecoasoArestutmecfiepamaisenrgeplateabuderiscgei-mintdrnoaaaareellrtoeasreievsunatuderobeeannebnlicdainaarpepzeediiarrraauaeeizetrcaa(agixeiceddipidics'pptceioa"toroiiaimiet,nlztr'o"e"ci.inrnirdrtbusuapiai"dpozrar,eeriracrAoamJilou-pt,eenciegiziix"crniivrpaeateoctoornruleazdttiirpaanioraiecriautteelredeeareiai-,-,-.. Iie poate spune cii acest fragment muzical, pe care il consernndm
cr-r litel'a o, cirpdta funcfia de leit-motiv, el aparind transfigurat
'etc.). in aceastd pill'te, cit gi in celelalte migcar.i. atit
154
_ Expus de coarde, este urmat de o a doua idee muzicalA, cu cen-
pe si bemol, prezentata de oboi Ei fagot, pe care o consemndm
trul_
cu b:

oboi I

senza calorp

lb:)

a Aceasta tema este rnai ii.icd Ei dreinprceezainstedcuonvdaarrdianatapraelucde.leiuitudei. lor;i sentimentelor autorului, nu intilnim nrmic care sd parii grandi-
doua fraze din tema principala gi lcicrtent sau gratuit.

se revine la ideea cr pulin concentrati, cu o figuralie a vioiinei I -- Prime t{Lzd, bazatd pe tema a doua a grupului secundar ex-
ctceoemaaradDmeIui,,npntcearigattioeEbopidgaleaauttzeseamuxpgfalueassntdeoecrrc.iua,anla5dvt,aarrarl'doegraiainpgdaPirrecdeuulluepcdideti-numetlrzluoi,oltitsvobiu-noulagrslmaepteameanaszoaamll.,pdlaiinfitcitnaorleau
pusi de trompeta, are rolul de acumulare de intensitd{i necesare fa-

zelor urmdtoare.
Aici apar din punct de vedere tematic : un ostinato ritmic la vi-
ori, trisonul-setnnal, frinturi figurative din tema secundard, ce se
dramaticd. suprapun, se inl5nluie intr-o singurd linie ascendenta.

totu-lDdaerscdr"eesqftaegEuri,airneafonnud,ppouantetelauapredegoacteagtntcdagtta.upprr_orlp-soerc{uiin, dpaer.nt,.u ca care-apaArednotuclirnilogetedgitnecalutmdeosgfei realepmeenntrtuul prim al grupului secundar,
ptruucl .paGrriirnuincpiupclaasrl,eeactueicnmidataetricmaae_rleaecoessefotcuruimngddrautrrpeipacaopramtirtepdle,ctaqeiooszpodrp-eiomzdaie{gioeins{eeaba!ia'eprdicmele-gearlluoter- a izbucni cu cea
idei rnuzicale. mai mare

forfa in cele care urmeazd.
pe o-r:uAlmtereaiszhfaruzcdi,uamqaulcuui mintse-raiotnr,aipsrepguds,tidnudceindaincaemlaiEciatidmepzvaopltaitrrii-i

;i. Lucr"u logic, intrucit toata partea a doua este activd, dinamicd, lia reprizei.
opri pulsalia inter.ioard decit la sfirgit.
nu*;i va Regtriza, ce incepe cu grupul principal, e bazatd mai mult pe am-
plificarea semnalului-trison o Ei a temei derivate din ideile muzicale
Prima ternd secundard este, Ia fel, o variantd a elernentelor: din aIe Preludiului. Ele nu pot linigti dintr-o data puternicul impuls me-
mai cantatrila, mai transparenta. lcdic-ritmic din dezvoltare.
Preluctict, expusd de fl. piccolo, dar
Pentru pierde impulsul ritmic grupului
riam Ia avi-onluinsae I qi a II-a un tremolo al o figura principal, obser- Acest lucru se realizeazd, mai uqor in cadrul grupului secundar,
pe melodicd-ritmica
ce provine din aceeagi sursd ca gi tema. ce incepe de data aceasta cu a doua temd.

Dacd centrul tonal al grupului prrncipal era pe .sol, aici ce'trul Prima idee va apare insi dupd aceea, avind o expresivitate mai
rrlare, expusd de coarde, pe centrul tonal sol.
tonal e pe do.
A doua idee rrruzicald a grupului secundar : ln continuare ar trebui sd mai semnaldm un mic coral expus de

suflStori ; o ultimd zvicniturd, qi totul, incepind de la Coda, se pierde
incet. incet. Nici trisonul-semnal, nici alte elemente tematice nu mai
pot duce spre o noui afirmare.

Un mic recitativ al flautuh-ri va fi urmat de citeva acorduri con-
clusive in ppp, stabilind, fard nici un echivoc, sfirgitul acestei miq-
cdri pe nota sol-

este expusd de trompetd, cu un profil mai ritmic. Ea va cdpata un nor-rdP, sorptuesadecetrleeii{Lan-teriIonatereil.wMduiozic-a ne dezvdluie o lume spirituald
lui Berger nu ne mai duce spre
rol important in dezvoltare. culini inaripate, de trdiri pline de patos, degi unele zvicniri vor mai

Revenirea primei idei secundare, imbogrilitd cu r.rnele elemente fi la inceput. Perioada afirrndrrii sentimentelor deschise, active, a tre-
polifonice gi o registralie mai suculentd, ne duce spre concluzia
secund Ei unele figuralii tematice ex- cut ; acurn locul lor e luat de alte ,stdri su.fleteEti, interioare, mai sub-
pozi{iei. Aici auzim trisonul tile, mai complexe. Avem impresia cd ne aflSm departe, intrun loc
ce
incheie expozilia si pregdtesc pe un centru de si aparilia dezvoltdrii. singuratic, unde locul impulsurilor, al frdmintdrilor il iau urnbrele
Bazatd pe principiul clasic serii ce se lasd incet, invdluindu-ne ca o mantie. Sintem cuprinEi
al celar trei faze, dezvoltarea e de o emofie lSuntricd gindind la ziua de miine. Ce va fi ? Cum va fi ?
foarte echilibrata qi rezumd cele muzicale din
mai importante idei
expozilie. Ea urmdregte un singur scop, gi anume, de a duce tensiu-
nea dramaticd la cea mai inaltd expresie, ca rezultat al unor profunde IJniversul sonor aI lrfterlttdiului ne apare ca o meditalie lirica,
gi bogate stdri sufletegti D-eqiperexgisdttdinod organic apari{ia repiizei. lrji- o relaxare necesard, inaintea unei mari confruntdri.
rnic nu este aici in plus. exprimare deschisd a ginduri-
lVlijloacele de expresie sint aici simple, dar pregnante. Pornind
de la un motiv-semnal al trompefilor, A, intrerupt de mici iutelven-

156 t57

sctBlejioni.mrgnqAauttier:cidcnpiegil,claienvcnziaee,urfltsmaueegituuoiEznltiicl)sd'aaonclldeio{i.usmctieieocnatcdredieanezdlcSoomra,inradati-jrue-r,nuinsgn.ie-sammtuitodetde,recpJpir"ntonadpatrmtirouaa"iapi "aiaeorsttbeceaouagiliictcefelra'iitnrnrianttruel-drto,,i 3. Ilemarcam cd centrul tonal cu care incepe finalul este mi be-
mol ntinor, iar cele patru varialii ale passacagliei au fiecare cite ttn
rpdreeaeiinsmAtpecurr'elivtjai,ensnptiati{aniandfeiicenedduspecepepppieseapdrdraeteliamrcerpuecaitntdoauitetulizuvl.ui-.rsfoldaneuoltrauitalvutioei,laeAsE,ci oavdioveliobdnraicnnetlcide-m,inelfociee- ;-lt cePnetnrutr,uasecxeenmdepnlitfic(faar. e- dlaam- tedmoadipezrin-cip'maliSdiienzt)e. rpretata de oboi

ucerrntsrCiunalgtfnoornrraenlldep,meIneZ.ont.etiltue.dmiualti&c rper6in5cfi1p1a1lgtpurrdovtr*ipnaitrrdtitdd,inbapzraetldudlnisud, pe qi contrapunctul ei expus de celestd :
"t,
$i acum tema Fassacagliei expusd de vioionceli qi contrabaqi
sanfi'aeiritgetiPtt uzI;IroItde-reaiclreas,ocd.edpsfeicteztfnrirnaoea.daljd,la.izmfia-nintnmetu-ar radejru,manmAqiseuliarndm,oadaseretpraiencdmoeun;zfriucpanlt;ea;rgse;"..I-an;pctreopSpfsrm"dldose-"
Foco nii mosec
at-it Opozi{ia_permanentd intre teza gi antitezd a ajuns intr-un stadiu
de incordat, incit sinteza devine o necesitate ry
stringentd.
ctr.za-.ln viafa, respectiv in artd, excesele, lipsa de echilibru duc la iJeoarece ne este necesard o privire de ansamblu in aceastd parte, nu

Iatd de ce din punct de vedere psihologie, din punct de vedere cor-rsiderdm util a intra in detalii. Semnalam doar reaparilia triso-
al concepliei Ei dramaturgiei muzicall aceasid parte este cea mai di-
ficild. nuiui din partea a doua, dar mult imbogd{it prin elementele contra-
punctice ale passacagliei. RoIuI trisonului apare aici diferit prin fap-
Sd urmdrim modul in care wilhelm G. Berger realizeazd cele tul ca ajuta la crearea unei atmosfere de mare amploare, de for{d

lrropuse. qi prestan!5.

1. Forma aleastd de autor aici este adefisocenaatma a-i conceputa in- Iatd aqadar cd expozilia dovedeqte in plus o orientare de con{i-
nut spre o afirmare a unor elanuri creatoare noi.
tr-un mod personral --, cB se dovedeqte ,adecvatd nece-
Fenomenul de acumulare a unor stdri sufleteqti diferite ca nu-
sitafilor sale de expresie. anld fala de cele anterioare iI observdm qi in dezvoltare.

i?. trxpozilia enunfd elementele de baza tematice ce cuprind deja 4. Dezvoltarea este structuratd tot pe trei faze (ca partea a doua).
ti'a:rsforindri muzicale
decisive, cum ar fi : Fo.za iniii aduce o nuanld de contrast Ei este oarecum misterioasd
ciin pari)mt;er midaeeinmtiui,ziccaallmd,de, nmeregdicitaa,tiavap,recluudo,inuuluain; {d pastorala, derivA
b) tema a doua, dramaticd, derivd din ideea secundd ciupa culminalia din expozilie ;
liricd a Faza a douct, ctt un aspect complet diferit de ceea ce a fost pina
Frehuliu.l.ui.
acum in toatd Simfonia, este un scherzando.
Pentru ca aceasti met,amorfoza sa fie cit mai naturald, fdra os- Dar profilarea temei nu este adusa complet, gi e mai bine aqa,
tentatie, ideea secundara este
conceputd ca o passacaglie, ar cdrei pro- intrucit e prea devreme pentru o astfel de stare sufleteascd.
iil apare figurat incd in tema principald.
159
nici In plus, pe baza ei autorul rearizeazd patru varialii cu o puter-
tendinld d'amaticd, a cdrei constiiui un contrast
cutminalie va
sonoi', subtil, cu dezvoltarea ce urmeazd.

r53

De aceea, faza a treia pregitteqte repriza, care prin prezentarea rnuzical, intrepatrunderea lor, bogata paleta orchestrala, varietatea
mai bogata a temei principale ii di acesteia mai multa vigoare. ritmicir etc., ne apale ca o lucrare romantir:A, insd cle un, romuntistn

ln schimb, tema secundarS, respectiv Pcssacaglia, apare la ince- uL zil e{r,tr rtoastt" e, contempttran .
put mult mai transparentd, chiar cristalina, erpusd in inversare de Se pot gAsi fiiiere, influenfe ale unor mari mae;tri, ca Francl<
flaut. Ea se amplificd, luind proporfii. Este aici un moment psihologic iintre altele, folosirea principiului cir:lic, dar intr-un rnod cu totul
de cotitur5, de revdrsare de patos Ei voinfi. PAcat, inca o dbta pacat, ninrigceineiari)c,eEpnreivsecu;te(nleingiainldoirmgelaneSlalmla,focnirtnqiacaIIIa-tamo,ssifVerrdi,l
maris, aIil.
ca acest mornent irnpresionant n-a fost amplificat de autor. El ar. fi la folosirea
oferit ascultdtorilor posibilitatea unei nrali gi pr-rternici ti.iiri sr-rfle- eterofoniei in orchestralie), $ostakovici (prin dlamatismul simfoniilor
tegti, pentrLl cd e ultima culminalie din Simfonie ;i cea mai pozitivd. -"ale), dar nimic nu este aici epigonic, totul este asimilat orgauic si
ce ul'r.rreaia apar.- trecut prin sensibilitatea gi gindirea personald a autorului.
In fond, drama interioard se termind aici ; tot ceea
Cornpozitorul-teoretician Wilhelm G. Berger a realizat o iu-
line epilogului. crare de mare anvergurd, c)are va fi audiatA cu mult ir.r.teles de

Ren-i:lrcdm, de asemenea, cd centrul tonal ai Pcssocagiiei ia un iubitorii muzicii.
drr-inr invels, descendent fa{a in erpozilie,
de cei arrut adica : Jo -
t!.o diez -- lq -- f a.
Dupa aceasta puterrricd cregtere a dinami:;muiui intel.ior., e nece-
-qarir o mici relaxal'e, ceea ce autorui ne-o dil, readr,icind tema ante-

rioara.

Urmeazi Coda, in care nu mai sint necesare contraste ; tolul des-
cregte treptat, sinteza fiind deja realizatti. Ea subliniatl
va rnai fi
atit printr-o expresiviterte accentuata in care tlisonul-semnal reapare
pe centrul sdu de baz'a sol minor, cit Ei printr-o lumini noud, o cu-
loare armonica ce n-a existat pind acum, tt"isonul cdpiitind o nusntdt
majord. Insisten{a pe acest major, dupa atitea frimintari ample in
care pledorninau modu|iie minore, ne apare ca o exprimare interi-
orizatd a unui simbol ai rriit,oruiui, in
aI increderii perspectivele vie-
lii, ale unranisnrului.

Interesant e ci trisonul sol major rdmine si dornine intr-o sono-
ritate scizuta, dar foarte convingdtoare, intrucit apare ca o necesi-
tate dupd un lung ;i complicat pr.oces dialectic.

Ca incheiere, trebuie spus ci o asemenea monumentali Simfonie
poate fi ,analizata sub multipie aspecte. ln mod voit arn incercat o

prezentare generala, ulmarind indeosebi corelaiia intr.e conlinut :si

forma.

Privitd sub acest aspect, ea ne apare ca o continuare a celor
mai tr'une tradilii ale rnuzicii clasice, romrantice si ale secolu-
iui nostru.

Am putea spune cd Simfonia e III-a de Wilhelm Georg Berger,

pt'in bogatul con{inut de idei gi varietatea mijloacelor de expresie
(daca ne-am referi doar Ia folosirea complexelor cromatice), prin sin-
teza creatoare a formelor omofone gi polifone in funcfie de contertul

x6{f

11. ParticularitSti ale forrneXor rnuzicale l anltclciooanto0rrtrniaerefm'\gcirArosse"aaeamnlaiatutreaem)teuntumafmulnlriepailoadtcode.iitrlndeuaffp'nicenmxrcreacooddo,cvumirdt'etaiiiecpndiatorcnoteeor,onxecncscaaotcaeioelmzrebpnepai,rpgttro.-coleicobeenhrr"nniedsiuteaemt.iarrscridraptaeditrteaaaealcemmstadotusroanauotadiouncluriaotmiuulr,roiperlntroiro.lecirsrc,etoaaqinrncinaofutucaunltnvle-tceciir:mutroigpilcai"eissitapamsrnegaeoeaiudras,emuupsnrbatiiee---r

prin Baza teoretica a formelor muzicale a trecut in uitirnele decenii rsicoiarcdiNnebui ecarlgafislpmicraein.mCdce'edsdfnieinem!.vaoirnemsadingctrodaanericfmeelaolnarcicinpotanrreceeipi{oianatolnitaal{aii specifica pe_
multiple transformari. Degi triim o perioadir in care sint deja a dus ia o limitare a mijioacelor de expresie. "o'rron".rfd iealizatd de
gi disonanla

saicnutemzuelaetesteneonsuamrcdirnadteadvaiitteornuolui,i.reAalfiizrmarae{aiaunseeibaamzepalzeaEpiepraopfuanridliea l.rpEo-sbaeeirinncacdagelcltiedrciuhoNmtr,erenaieusa$oru.zlimeu'tjnuaE.cndmiiltcnttr'eiarianuimaaalcentriediieqtmdcspaadituutniuempicmfutpleluiiancnanprnvdtiorircoetoa-ederdplrmmceelsicoeid.iseaohcrrd,ituionarisscfti?lzurdoucdocunrgunerriritceiecatultieaveienenseamtdncucepceeeiairreviaeoneoopsampipitcrupdrubearnirsaupiiicdm-rmtummzounibadupsaueiezdrdeillei'meclpmic-.aldeeacru,sco?clpnpamioeeruNapnesc"tutsoeeetiozsraeca.til-tes"iliooei"ticeirrrvigodtaoamaa"nacr.paoruealeicntrsrlelaeiiditt,tard,ad-"uztascidin-i-i
in ultimii ani a unor noi dimensiuni ce imbogalesc qi duc mai de-
parte gindirea muzicala a secolului nostru spre orizonturi incd insn-
ficient conturate.
Fdra disculie, cu tolii observdm cum modalismul incepe sa do-
mine gindirea muzicalA, antrenind dupd sine mutalii gi implicafii ce
doar parlial descrise. Este vorba atit de noile dimensiuni ale
pot fi
modaiismului provenit din crealia populara, gi care de multe ori se
imbind organic cu elemente str.ucturaliste, cit ;i de ccnceplii post- .toi.l.eniciFniioamd-orutze'riecimanliepu.ol rnta,ondteu.Eiloi rc'h;iiaraIhoimtdpriltiocaarfeiilosrinttondaislecu;l;iiilep;q;i
serialiste ce se referd la funclia qi rolul moduriior ce rxu sint deduse cercetd-
in mod obligatoriu din crealia populara. arhitec-

z.itorDi ecsaigMuruscdoreglsekmi,enDteelbeu,mssoyd, aRleavperel,zeSnktreiaibninlu, cSrdtrrailveinusnkoi,r compo- ncidsfpo-lnao'ioaebercrr:acseeecmetsmaiPDpivtrpinrruvcraieroeenazrisnaodiuttcietetrcob-onaresvcmmiteoilbdteedorariuep.inulfuaioldmaeccipuurlitihrroonidunsneaidadieiraecantie,aee{rlltleemieaanidsfcrrruieedceatmeimllescccaiaoonaaaoesdcnun-llriainotucidtcnoareielcmoemnuu,au-aicireaci:liaTftdmtnhalimrfuIiivoea;xduaixnrcremsvtmuec-limuaaoiaLimnnmruuidaisatzna,riaeteat"oiicitc"ird-sleaslLfaoceoapdntilnozr,"pretoaienrcldttesttfarceuduoe,e.r.tirrrEo,emitmuncortctse.eineateneursraa,cseimplnonsam'edptrlotueducaricfzailrimilneoauisdlarriaiueiireFXrtivpecmcrsarXihrdreasbzeiie,lm,stsi-erbfa,tsoecrrucrepiarecuarm"ccLigllprlttl,oleeaeioirenn-r,.-t-i,
Barfok,
vrEiianelerissxmcu{ueelsutcsi .ipa-ostg-wi aneuubeairnnviuuatnltEimgi vidaolrienmsptraainni lcaavipeciaiolonursnemcrioondlleailmleeptseotoratrbaeinltiittceeindaelceloassteii---

ficarea multor probleme ale gindirii modale conternp:r.anc.

Iaa'rlledintugcCriipniitidedi emirfuiainolmtdeasoempdrraeioelenbltde:aerlvneoeluilnucmmrtudeezroliiecritaaedleoemre-AutzricmiteeeoioirnrodeimeetizivdaniereceqtaAotilredcxiGfeaeinurigidrteeiraulpbnrrpuo'a,apgsuscpntaernca-utei,;
de bizantinologie, in care se teoretizeaza ncdui'ile respective, sem-
Elemente ale formei- de fugd" gdsim in multiple variante, tot aqa
nate de_Gheorghe Ciobanu, Grigore Pan{ir-u si Sebastian Barbu- sir-'tita prezen{a, in special prin
F_Bir.cuacuer,tcC. onceptul modal in muzica lui George Enescu de Gheorghe cum formele de lied i;i fac tendin-

De asemenea, foarte importante sint studiile semnate de wilhelm {ele de reprtzd..
Berger, Anatol Vier.u, $tefan Niculescu gi Octavian Nemescu, in
G. ipc:iruteompro,iDindepdeermear_iulaet-fulnetefldd, ooacraeifrdliencatuneiltuxnpgmimioiGtzejaetiEopvaraeg-z,reit,siscEaeunrueteacsf icooiturmamtibineindpddi.anersstfcteorhaurisncaert,auIiIrnr-ieadcsaipdfreeeirncitcteisov,oman',ap'acqoiuaa-

lfuz[co nr. 5-6, 1979 9i nr. 2 1980.

162

163

(r II-u pe{Ltru uksLoncel ;i piurt Ei in care muleazi intr-o unitate per- fn practica muzicala i-ru gasim dou5 lucr:Ari cu acelagi con{inut,
fecta o formd de fugd cu una de sonatd. irtrucit nici un compozitor nu se lepetd. Traind intr-'"tn spafiu Ei
timp determinat, gindirea gi simlirea sa se afla in permanentd trans-
iptEndnrouiiuntriloaiinfnpmoaFieitnitarireclecip"neut.ti"tu{nrgD;ieleieemcfrvdoeiauoianfzclromtiitfcareesamacoliftelnsu;elaoielcprrcIevgnoIoeaoiibiaunf.loiilintutunroenpixipceuiXdesearetrXdetrcdeiiutaeslmImIesmaipticmdnduoezaaLlli,tittefieoproctar,alneedpciadeeiozve9rPdaatieaurpiixsnarcrceientaarmctdpeleooapBnltmlpiuaetnlontainiittipnooaufciriufnoeiui.cirfgotgtt'iarrinicitns:derptd.eieecinrnrneeuit-,i iormare ;i influen(are. El poate repeta anumite procedee, maniere
In unele compozilii obserr,dm cum al-ttorii iqi organizeaza micro f,rlosite in alte lucrari, dar, in acest caz, Iala o subst:rri{5 muzica-ld
cEei pmteacdreosfotrrurrcetumrilueziicnatrl'e-uunnimceo,dncuuntuomtualiindeindipt,undcint care rezultd con- generata de o idee Ei o trdire autentica, nu va realiza o operd artis-
de vede|e al con- tica viabila, ci Ltn simplu hibrid, monoton gi neinteresant.

in cele ce urmeazd ne propune a concretiza ideile enunlate an-
terior prin ,analdze de lucrdri si'mfonice, vocal-simfonice qi camerale
sclise de cornpozitorii n,o,gtri in ultimii ani, urmdrind in acelagi timp

a den-lonstra inaltul nvel ai miiiestriei artistice Ia care a ajuns crea{ia
r:ontemporand romdneascd.

s{iencr-orltuulluni omsutrzuic, ainl, ci gi din cel al arhitecturii. Se poate spt-lne cd in
comparaiie cu
secolul XIX, unde predomina o

singurd grarnaticd, se obse-rr,d tendinfa ca fiecare compozitor sd-$i
c,re"ze picprla sa sintaxd. in analizeie ce vor ulma acestei sur:cinte
introduceri, vom prezenta nu puline cazuri in cat'e aceste afirmafii Simfonia a III-a de Fascal Bentoiu

vor fi din plin confirmate.
Intrucit discufia despre folmi muzicala impune i' rnod implicit
oorrieenfetarirreeaqeisItaetcicoon-{fiilnoustouflicmd uazicuaniu, isrc:obmlippieozmitoidr,eeina ca, indiferent de Compusd in anul i{i76;i;rlcatuita din trei miqcar"i , Sirnfonia a
orice crealie ar- din plin cAutdrile autoruiui pe linia modeldrji unor
I.II-a reflectA

tisticd trebuie sa existe o unitate diaiectici intre con{inut Ei forma' fonrre ine'dite de explimale.

cu tolii gtim cd termenul de conlinut a fost rastalmacit in mul- Ca tematicd, el porne;te cle la o idee a finalului primei sale
tiple sensuri, de la dreapta spre stinga, 9i invers. s;inrfonii, pe care o sLlpune pern"ranent unon substantiale transfor-
rndri, acest procedeu a..,ind dlept consecintd modeiarea Llnei forme
Introdus in estetica muzicald, termenul de conlinut este in fond viabile, originale.
intraductibil in cuvinte. EI este mai curind o stare psihica, o trdire
emolionala autentica, o indllare spirituala determinatA de subtilitatea Un factor dec'isiv in olganizarea gi dezvoltarea fluxului muzi-
unei comunic5ri sonore piine de semnifica{ii. ceea ce se spune sau ctrl il constituie noile resurse erpresive. dir.ramir.e si cololistice pe
se scrie despre un opus cai'e autor:ui le obline din sus-numita tema, plin folosiretr si imbi-
muzical poate fi asemuit cu o invitalie care narea intr'-o concep{ie proprie a plincipiului monumentalisn-rului
asdtia"sictumltebireastrpaegcattivoaarecopmepnotrzui{iae-I9ideatsetrfmelinsad pe iubitolul
se dorepte cu cel varialional.
de muzicA ipnedrlclaeraepisp-i-
in func{ie Ei de pregdtirea sa muzicald -intraacdeulectsibtailrei de Prima parte este alcdtuitd din trei sec{iuni despdr{ite prin
rituala pe care anterior le-am notat ca cuvinte. palrze generale. In prima sectiune (A), predominA modul major,
in ial pe o facturd de qaisprezecimi este expus un qir de gesturi or-

Dacd creierul omului, prin biocurenlii pe care-i emand, consti- chestrale cu profil tematic. Acest Eir este re,luat liber. ducind spre
tuie un punct de plecare in explicarea Etiinti{ic5 a telepatiei, fiorul o culminatie intreruptd de G.P.
artistic iransmis auditorului este o emana{ie profunda a spiritului sonord ce va fi
uman, incdrcdturd compiexS de idei 9i sim!"aminte, contopite gi des-
faEurate intr-o vibrantd Ei fiuidd desfdqurare sonord' A d$coiuupapersoaecfii:ellieuteanqmei a(fAaticc1t)uciran'6pcaedtpAineaddmeeicaIdastadciedfraastaddi,seupnrreezcpeoecilrnoe1rii3tqa-irrmuolpnadigce.
3ge7s-lu, ri
Intrucit arta muzicald se desfd;oard" in timyt, ea se percepe in
predominant minor.
prinzttl rind prin formd, dar unitatea dialectica ce exista intre conli-
nutul muzical qi forma sa face ca cLuditorLtl sd perceapd, odat[t cu Ulmeazd o noud amplificar-e a aparatr.ilui orchestlal, pind ce
pauza intrerupe in mod dramatic disculsul muzical.
f orma, ;i co:rfint"ttul propriu-zis.

164 165

De la ci{ra t2ra3n-sforpmaag.inttj3r'-o-- apare a treia sec:tiune, in cale Inainte de a incepe preze,ntarea celei de a treia miEcdri, este
tema initiala se serie, iar qirul bine sa precizarn cd Simfoniq a III-a are o centrare tonald foarte
trale este relevat intr-o almonie pe gesturilor or,ches-
baza seliaiA. bine conturatd, gi allume :
Amplificarea sonord nu rnai
t'uptd, ci trece direct spre Coda, eusrrtdee- de asta data -elerninetnrteu-l partea I se incheie pe centrul do,'
partea a II, dupd cum am notat mai sus, pe centrul Za,'
seriai. predomina tot partea a IIII-a pleacd de la centrr-rl la ;i se incheie pe do.

in rdenezuudaminveatarts,mePavajasorcridaan,l tiBeneanalteodieuoi upinaletzcleieniatdipmoinsintaopzrerdim,: iuaarrpliaairntterc.eaoriaeteLpmrsetde_ Pnrtee a III-a se dezr.oltd tot pe tt'ei se,cliuni - ca qi prima
parte.
urmatd
domind

serialii.

agareispLorie-azenevtcuoimllucit,ieecloaprrertornepuriiess,eeculrienurz:u.pimerosdtfedilormea,raelllioazdaictcad_'eraitcmftaeiccrluul?ramn odpiienorar"imc'r,aic'cedinidtgdei in secliunea intii, factura de qaisprezecimi semnalata in prima
nrigcare se amplificd pe o linie ascendenta pina ajunge la o expu-
dezvoltare. nere pe opt voci. in acelagi timp se suprapun fragmente din te'ma
passacagliei, in timp ce la suflStorii d'e lemn apar gesturi aterrra-
efdrirsaiefaenafrotiuiildtiteaomjp.egeuteinlorusitdtt,imiucpereiicex-eccspoot-uepnnnotsearlatcriifipteolueusnitntietecceetdmidcoiesenu.eiaaccTctuor.oaenr.sb.dsaeutu.ieiiterauiini.ipe-tdrlebpilcnoeparr.t;tegeuacennsisztianetduutmisrtielein,cmrcip-uor1ztniuenicc-:saErecrdietoiiiz.fn'eetceraeiztrped-- tice, apoi seria din prima miEcare, plus acorduri p.lacate.

Sectiunea a doua se bazeaza pe aducerea unui n-rijloc de ex-

presie nefolosit anterior, Ei anume, 7 pagini de partituld numai cu
trit (d,e la pag. 191), mai ales cddouadu,tourlutel,riporrinlanumaani{emdueltrenpm-isufriit,
Redam ten-la cu modificarile ei pt.incipaie : -adufr:e--o
Jf, ce Ie schimbd la
noud
culoare qi puisafie dinamicd pe o ampia suprafafd.

A treia secliune evidentiazd linii melodice care se intretaie,

in toate registrele orchestrei.

Pno 'f Particularitatea secliunii constd in simplificarea progresivd
a acestor' linii. Ele sint intii linii de acorduri perfecte, apoi linii de
crrint'e goale, a1:oi iinii de octave, care la rindul 1or se simplificd
de ia 3-4 voci pina Ia 2 voci contlapunctice, apoi l:r unisonuL or'-
chestra pe 4-3-2 octave gi, in fine, unisonul absolut care

Pct'rtea a doua este o passacaglie, arrind ca rtaz6, de pornire o ocupa 20 pagini. Cind abordeazd sunetu;l sol, care a lipsit din toate
temd alcituita din opt masur.i. cele 20 de pagini, autorul aduce Coda, construitd din 12 acorduri
identice pe fundamentala do qi cup'rinzind totalul cromatic in

zonEle sup,erioale.

fie De qase odri"rietcetmd.afpieo.innegi.treredrsearra.e.suLnlrmeteuar zma i,aiEiei e1s2teirpi'aeznetnetatian

in formd

tsrmc'irurdeeignaidceepaettdaurefolaauddpaceetinsmpcrcneldeeaics-'.duauerlleincstdmue, rLcd.aii:mndreeaciicnvacicnoeatrpdtere:caiatncstteipcarmv-rmisna,itgfdpac,aaspbrsieiinamceaaroagal.ljisueDpniergaeevaIebadaiaimnrioinnnluoouurl,ltdli;ae-i SimJonia a ltrtr-a este un exemplu de lucrare in care se imbind

166 perfect principiiie traditiei gi inorraliei.

Un conlinut bogat in senstu'i, r'ealizat lntr-o formd ineditd,

originalS.

16V

Sirnfonia a X-a cle lVilhclm Georg Elerger Ia'rii n-iodul,Eeneli(

eg bg,-

Simfoniu a X-u est o ample construciie sonord ce depdgeqte, i z 2 45 61 P, ' 12
prin incarcdtura spirituald
s,i inaltul nivel al mdiestriei artistice,
realizdrile de pina acum ale autorului in acest gen muzical.
ittneipalzeedDxippdraloiismmsctaaauztlreuseraugilniuamncumauzruiieczsiaeccl,enapltleidmridn-eonumtddogepnloetoirblposaaoolgn,reaaa,jEetoda, rioaicarluoclmhg-eussrtineraesiand;utieimzsoe.,rp'gd-lcaaluo,ineiplnoompteeimusnc*-- i\{ai departe trebuie reruarcata in moC deoseJ:it tratalea or*
pcshienerecsutsrletiaai,tagitnioaccoreaa.rr'edEexglcereu-ppl,ire-srrfiinalect eignifsniatdluuitmteuelc,n::itrnabsletloruc-mureilne3tmocrlnoire:u.elei.a,r'ararludvmtoorcr.iuirilldeiei,,
pnesionantul final. acordir un rol soiistic.
of-emcotafCoinunAtro,ecpeaiftticrguieinnidn{eatrreemaaprtaiimtrtiidcn,utrlWaeriigtlhAinelidllemiresaGpe.sciBisfeicrr:egrieigtureiraneuaplluiozileifsaoizmnld,foogniipcceerga-i iir mod special se remarcri .,'aloarea instlin-secii u celei de ii
tleia miqcf i, intitulat5 Aria.
De fapt ace.astd denumire nu tlebuie inleleasa in sensul clasic,
ceie aie concer:tului instrumental. intrttcit nu este vorba de o muzicd ce se definegte dr.ept cantabilA,
tgioerci.airS,etAriurpciadturrtEai itdaFifuiengrcipttea(qtreuupaimdsoriusapcdale(rt)id,ienIutmicturaalairetmeai,scmAuagsieas<ut'iovmnt:ianheilealionmppeinledtae"erixAoLtlilun,el-- c'i de o ampla prosp'ec{iune in domeniul tensionarii dinamice qi
der"e. ce aduc prin varietate.a explesiei li a ctrin,ri'l-rir,ii muzicale o coloristice orcrhestrale gi in care materia muzicald este excelenL
modeiata plin contururi melodice pt'egnante.
diver-sitate qi totodatd unitate in monumentala desfdqurare muzicald. De fapt partea a III-a, Aria, prin notatia pe partitrrr.i : ALLe-
qrc) moclc.rato clromotico ed insoluto (patrimea : 726), este ca gen
Catalizatorul tuturr"or acliunilor muzicale, al unir;elsului sonor un Scherzo ce se imbind ulterior ctt o Toccat(t.
o cr:Ceautiime cinuaitioatusilmdfeoonsieebi ietastepi'fianr6plonbicleimoartieczaermvduzqicuaaicdlrugpilafunfucgtida,
specific Sim{oniei a X-a este melotlict. ei psihologicS-explesiva fa{d de miEcat'ile anter.ioare.
suflul cintului se extinde ca un amplu arc peste toate dirriziu- Cele patru subiecte, ph-is un contlasubiect obligat, sint pregatite

nile Si denumirile partilor amintite anterior.

Dacd unele aspecte ale gindilii qi scriiturii muzicale specifice rstfel : primeie trei subiecte ale fugii apai' in prima par.te. \,Ielo-
autorului le putem intilni ;i in rr11c sirnfonii, cil de exemplr-i : folo-
sirea unor forme deschise, multiple de muifimi, de qiruri cromatice peee., conl:ra,subiectul in p,artea a II-a, Allegori,a, subiectele I-iII-
proporfionate, recitative qi anticipari tematice etc.. in schimb caden{a IV sint prezente qi in partea aIII-a, Aria.
orgii cu care incepe partea a II-a, Allegoria, este cu totul inedita prin Plin uc'easta arr-rplii p] egatile. apat'ifia subiectelol in paltea a
{Mqenlcolpiaeeeai,. Ea dezvoltd elementele tematice expuse in prima parte, trV*a nu snrprinde, ci da o noud dimensiune qi semnilicatie ideilor
si, prin rrarietatea culorilor timbrare gi eficienla scriitu- muzicale iiuzite anterior.
rii acestui con-rplex instlument, tensioneazd la maxin-rum desfdEu- pac,aeartsitt'uarcaoensstteatAarneda;inaterri(npdaitnrimr,eedeat:'e72cd).telampcoaurel
Pornind de la
lare,a mateliei sonore. notat de autor pe
mai addugdm cd doar subiectele 1 si 2 sint diferentiate, ierr subiec-
rea cmunoodsuculiltoprecnotn.uteemxpcoelpatnioen,alWeleilhceolmnt.iGbu.tiBi eacrglueser in teoretiza- tele 3 si 4 sint mai aropiate ca imagine rrruzicala de primele cloud,
se poate ajr-rnge ;i l:r concJuzia ci Finalul este o PosstccLqlie dublir.
folosegte in
aceaslS simfonie un mod de 12 sunete ce contine totalui crornatic.
El expus in prima parte, l'u dor-rd teme.
formd este la sfirqit, contribuind Mperlionpeaecoe,aqstidvraevaepanrireeinlaacseuebaliE-.i in ion'd, pelrnitnenta prezentd a unui subiect in desfdsurar.ea
muzic:rl5. in timp ce esafodajul polifonic se misca mai mult s:u
doa' r-irai putin st'r'ict, creeaz-d pina la urma intpresia unei passacaglij.

nierea reprizei.

Tn lest, fiecare sunet al modului este un punct de plecar.e Tn incheiele, vrem sd subiiniem si faptul ca toaia deslaqur.a-
pentru constituirea unui a-lt mod, ombloigdautlorgire.ni e-ric.trebuie
sa conlind relatii intervalice total gi de rea muzicald urrnareqte qi pregategte in fina1, cu tenacitate qi vi-
goare, culminafia sonolri-expresivd a intregii simfonii.
diferite

16fr 169

tr{onunlentala, coplegitoare prin inaha ei tensiune muzicald. $tefan Niculescu are convinge'ea ci, in cr_lltura tnuzicald a
Simt"onic. rt X-a de WilhelLn Geor-g Berger truropei pledornina doua tipur"i arhitectonice : nnul pe care il denu-
transmite auditorului
serriimente plolunde, pline de incarcatul-d em,:tionala.
irregte eonti.ntnt, gi al doiiea discontintLu.
h{rizica lui
Richarrd Wagner sinauacDeostierzcca;zi uCli,insteecint;ct!hleuien"dgufpaac
palte din prima categorie. Fonna,
epuizarea intregii materii (vezi caracteristicile rnelodiei infinite la
Wagner).
Sonata par:rtru r-iniu'6 solo, ,oEchos", de Stefan Niculescu ln schimb, 1n alhite,ctonica de tip discontl.nlirr existi rupturi

itr Sr.nato perttru uioard .solo, ,,Echcts", de Stefan Nicuiescu este itironertlurleali-.rsiAtsniccrceitnueerx,:ii,isntaagjoadcecuulomqbiigccedosiliinbmdloul,acl upIlogi posuollnaSor,ttr'eadvacilanEsfeki ii,pnlilnsideeluecca;rrapdreelara.itcaoaurp--
rleeazi forma mozaic.
dor:Lrment sonor in care rriziunea compozitori-rlui-teoletician se
rniilelializeazii intr'-o irnpresionanti_-r leal i:urle ar*lj stica. In ceea ce priveEte Sonata pentru t:ioard sr.rlo, ea at.e la trtazi
Compusi in anul !977 si str.uctr_rrati intr-o singurd migcare,
rc5ie-rr'ndlueatcters.icnfoietncctiaanrleeac1st:e'eiprcitsetituiscneeec. lciotoirn.aisc"tu"itmuniun,ldas,reepcirnoindnrtereapleptmautnei..nteserpterreeficinocudnlsmptiietnurafteitii'caet o formi de tip corLti.ntrtt, dar in ea coexist:i 1i elen.rente mozaicale.
fapt o ce se opun. dar coerisla, nu se
trst,e de muzica cu elernente

anuleazi.
-l.nr lasat in rnod inlentionat 1a trlnti explicai.iile despre cor-l-
IucreiLlii, aflatd in -se,ctiuirile 5-6, ff lf sempre'(pag. S -- sistemut )). ceptia nrodalS a ir-ii $teian Niculescu, in1-r'r-Lc'it ir-r ea gasim.s'inebl-
cad-eDneteplaorrtasiaarrieaai rele atlct:dru.lui, daca putem spllne :rqa. dlumul de intelegere a
se,cliunilor. se poate totu;i face, nu dupi criteriul ,qic'ii .rpirituaie si de organizal'e ce domii-ui aceastd Iucrar.e. lo-
pauzelor, ci dupa cel al
persanaielor incluse in
lespectiva desfagtu'are muzicala. -tali(e'Ptr5otir'enplieenrdcminducetialtlaioi,na$untlaei ifisazinadNaoLtieclaunltseaesmacuitro.runrolirld.ieu.ulugnii'.tjdrsifi1ai.-troc,_rnie.i1eczr-e'il,2.r1trl.lodremlrarnn.)ooa--r

'Ielmer-rul de personaj aparline automlui, gi prin el Stefan Culi cliatonice.
Nicr-rlescu caracterizeaza eiem-entul rnuzicar ce domind sectiunea

respectiva.

Fornind de la acesi puuct de r,'edere, putem se,nnala pi'ezenta 'fler'erea de la un rnocl 1a celal:r1t se face lala Sccr-rli, ir-rrlucit
in Sonotd a urrndtoarelor personaje : sunete comune intre moduriie ce alteineaza^
existt'i lite ;ase
a) microtonie in gliss., sunete I'apide De fapi, aici gasim aplicat pr.incipiul moduiatiei
b) tlernollo. ca efect de batelie ; ; pit'ot comun. cele 21 de rnoduli sint o explol'are a diatonir:e cn
posibllitirtilor.
c) element melodic cantabii ; re le o{erd tonalitatea.
d) douir suneie pe coarde diferite, dinan-rizate plin presiunea
arr:uEului ; tip Pornind de la princip.iile anter.ioille, autorui a lealizll. si L1i1
de mod microtonic, care qi el permite pennutatii. {ininri cont
e) tliolete din rralori mici ce se repetir repede Ce coe:istenta lnodurilor diatonice cu cele cromatice. pre.izam
; gtind ia culminatie predomina rnodul-ile diatonice, dupa crare <'d
f) varietatea nuantelor., de 1a ppp pin:i 1a ffff
; pe
g) c'ombinat'ea acestor. elemente. 1:r"im p1:rn apa,r'ce1e clornatice. ca in final sa pledornine i:u'iigi mo-
Dal punctr,rl de plecat'e, logica ce i1 qerlerat aceasl.i Sonatd, nu
este cea a organizdrii sectiunilo'r (ea este doar- o consecinta), ci gin- durile diatonice.

direa teoreticS-qtiinlificd spocifici autolului. lnsdgi denumirea lu- lntrucit la inceput :rrn precizrrt r'i sorrrrla este alcituitii clin
ctorrd-ruilin-i acEtuchl oaslti-s,ticceu,rema dceritindegra-uetcoerg'.te inseanlr-rA mod, explica audi- :;apte sec{ittni, este acum rnomentui a ardtii ca in fiecare seclir.rne

;:par c'ite trei raoduri diatonice.

Pe lingd aceasti ldmurile, rrrai sint necesal'e o :;erie de expli- ie trxisti pe parcll-sul Sonetei tendin{a de a intloduce din le in
catii care pot sd ne ajute la inlelegere:r fitctolilor. ce au genet'at tlai accentuat lralori mici. De asemenea, glissai-rdo-ul de ja
ince-
t'espectir's lur:rare. llut devine tot mai evident, pentru ca in cuiminatie toate sunetele
';ri fie ir-. glissando.

1?{} : 't?1

il
,i
i

:L

In concluzi'e vrem sA spunem ca-n pr.actica de zi cu zi intilnim se includ suprapllneri de linii pelr-nanente lntlerupte, melodice
situatii cind 'despre o lucrare se dau foarte multe explicatii teot'e-
tice, d,ar care ia aurdi{ie nu se justific,S. t-ice.contrapunctice - obstinate - armonice dinamice - coloris-
Alteori ne mirdm cit de pulin pot spune unii ccmpozitor.i des-
pre lucrarile 1or. In cazul de fald, pute,m spllne ca Pentlu r:aracterizarea a.rrhitectonicii sale, autorul a in'.'eutat un
demonstreaza o perfecta analiza Ei auditia tteurrma,lTeeen,cptlrosiminaicintaiur'mr5e,epor:etazesicnattomdnbi-cla-ated(vudinpeeae,cdleuemmlaeanafteirrhmci aa-l-eautnetucotrogunili-ca-a-)g. aosisttrinucca-
sonatei pentru uiosrd, solo unitate intre ceea
ce spune gi ceea ce realizeazd din punr:t cle vedel,e artistic Sl.efan
Niculescu.
legi supelioiue de oldonale a m,atelialului so,nor.
.\nterto,r am ptecizat ca Luigi Nono a lolosit ca baza ;l corlcep-
liei sirle serialismul post-tuebernian, iar Theodor Gligoriu pe cea
a i.sontilui. Adaugam ca tectonica realizatd de Theodor Grigorirr
Canti prr' triuropa de Theodor Grigoriu este mult mai diversificatd prin folosirea unor rnodr-rri proprii al-

c'atuite din B-9-10 sunete.
in Canti per Europa este exciusi orice tendir-r!5 de repriza, ;i
Preocupat de a gasi un rnod de exprimare cit mai ader:vat pe parcr.lrs auton-ri a mai inclus gi moduri indiene gi grecegti antice.
gindirii qi simlirii indelungate cercetdri qi ex- puOterrantiocrAiucl hCelmanatriepseprrEetotrompaob-ilizpaerentarutuctourrgoir
sale muzicale, dupa o ooracrhreesntirldor- ssfe
perienle, Theodor Grigoriu imagineazd o tehnica norzatoare trazati
pe tascicole sanore. impo-

Sintara aceasta care este o ,,melodie acompaniatdc( cu fasci- tliva decianqd,rii unui nou rdztroi mondial.
Icleea de baza, lupta pentlu pace, este subliniata qi de mofo-ul
c'ole vine mi.ri de depalte. EpauteemristaafiachEiai rlaEiSicnhipinebdearlgeleinoclre:hieesCtrianleci ii'rsoris pe partiturd Ei apartinind lui L{ichelangeio : ,.Daci e sa ma
ale clasicilor', dupd cum o treziti sa v5,d tirania rendscind, lasa{i-ma sa dorm((. Oratoriul este
piese pentru orchestrd etc. alcatuit din patru piirfi, denumite de autor
Luigi Nono o adapteazd qi o trateaza primul cu o anLln-litii con- Citeva cur.inte despre sensul pe care fresce. il
secvl-'ntd. I)esigur, el pleacd de la serialismul post-'nrebelnian ; fas- dd notiunii de
alltorul

cicolul sonor aryl putea spiune cd vine : flesca.
idinnretppretreec,uzdet,inndt,minduiizsniocan,u,etlalespctertAromvneuiccshdi6i,,.rh(de-itnerpoteeddhinandloelleoetgcc.ielasdirceiiobr.e;trzi
a) Trei sint elementele constitntirre ale unei fresce :

b) (.u 1. pictura f5ra rami.i ;

s'.'"nete 2. compozi{ie de ansamblu cu care ludrn un contact dire,ct,

I)orind a umaniza pr.inr:ipiul fascicolelor. sonore, Theodor Gr.i- integral ;
goriu pre'lucreazd qi dezvoitd traditia veche preluata din muzica de
3. detaliile sint a;a cum dore;te artistul; sar.ar-rte sau n:ri.r'e.

cult, rrocalS, qi anume, isonul strd"uechi, dindu-i astfel o noud direc- irrtr-Aucnesctleisptloeziitiuele(maIentrteeil-ea concepute de iiutor -- se r:onstituie
tionare. element fiind factorul
determinant)
care-i permite autorului organizdri Ei asamblari ale materiei so-
Prima lucrare realizatd pe principiul fasci,colelor sonofe a nore de la cele mai sirnple la cele mai comple-ye.
fast Eiegia Ponticd., compu-sd in anr.rl 1969 pe texte de Oyidiu. Ii
urme,azd Tristia, compusd in anul 1973, pentlu seclFiurensi:caunI a- Rdpirect Europei l-oluelstuenaulicdptrueiltuaddiuincdeonuae ample
coat.de Ei aldmuri orchestrala, avind
(trei trombe qi tr:ei tromboane). intro-
duce in atrnosfera intonationala qi expresivd a oratoriului, gi a
Li-rcrarea a fost scr"isa, in aniintirea iui Ionel Fer,lea. doua, unde se aminteqte de momentul in care Zeus o furd pe

Cctnti per Europa, compusd in anul 1g76, este deci a treia lu- Eu,r,opa.

cr'are clin acest ciclu. Ceea ce cintd orchestra este co,nstruit pe m"cdr:ri indiene, iar

idn_etrfi-nPuinraincsteeranesstmdlacurogltnipc_el_epltceieeeceaasrct.eaer;cnituea,mrc.ieisiertiracifcapdcotsfuairbsdciliecoorpclehrlieensstcroaanlrdoeressi aeitnlpiocaa-rt.ee apari{ia lui Zeus, pe modurile de 8-9-10 sunete. Se introdr-rc in
desfdsularea muzicala gi ino'duri grece;ti antice, in momentul in
care incepe povestilea h{itului, pe ve,rsudle iui Rimbaud.

172 L73

Elernentul principai ce alticuleazd folrna muzicaiA este succe- Deci 12 climate a.rmonice, d1e3n-luearr,ricteondceluasuivt,oirn,,cbaArieast'me oanjuicnegt(e"
siunea acestor trei tipuli diferite de moduri prin care se cleeazA care pregatesc ultimul vers, al
schema : a-b-c.
moduFrr"eilescdaeIBI --9-1C0opsuildneritae demiurgilor -impeoslttaenot. in lir tonalitatea luminoasa a lui re maiar. Goethe spunea cA re rnaior
ocupd un t'ol toccatd cale este,,tonalitatea pdrrrintului(.

Existri aici o olganizare pe trei straturi. Adaugdrn cii in tinnp ce se succed ceie 12 climtite armonice
apale perpetuu, sllprapus, un motiv preluat de 1a templul din
O -qectiune in cale parlicipa numai olchest.r'a si in cat.e pr.e- Eleusis, gasit de ar-rtor intr-o coleclie muzicald Ia Paris.
don-rAintdmsousnfeetreaiedreevpineetatteo,tmmoativi einEcoi rcdoantatu, rdnlrai mmaetloicddic, eacaummpulela. lea
atingind o tensiune puternicd in mor.nentul in care interrrine cor-'nl
(fiecare partidd este divizatd in acut, inediu Ei grav) strigind or.a-
In ace.astd succintd prezentare n-am p,utut sa face'rn o analizi
qele in care au avut }oc, in decursul istoriei, rdzboaiele crincene. a tuturor el'ementelor ce s-ar fi cuvenit discutate. Am vrut doar
(Aceasta este a doua sec{iune.) sa subliniem acele date cale i-au perimis lui Theodol Grigoriu
sa-gi olganizeze Ei sd-gi desfS;oare materia sonol'a dupa principiile
in sectiunea a 3-a se aude apelul patetic al iui Rimbaud, ca enunlate,la inceput.
luptele fratricide sa inceteze. Aici se creeazd o relaxare a tensiunii
Re'comandam studierea acestei partituli atit pentr'r-r exemple
printr-o temd expusd de cor. de glafie, de punere in pagins a unui colnplex discurs muzical, cit
gi pentru modul in in in-
Fresca a III-a prezintd imaginea unei Eulope distruse. In in-
treaga ei desfagurare
teriorul frescei apar micr"o-tablouri avind o succesiune determinatd
de aparilia muzelor. care se alticuleazd forrna
muzicala -
Cintul muzelo.l' despre pdmint constituie liantul intregii des- Ei pe multiplele ei secliuni.
fAgurari.
Canti per Europu constituie una dintre cele mai reuqite com-
lntii apare muza poeziei, prezentatii prin versurile hri Mihai pozilii reahzate de Theodor Grigoriu qi in care unitatea dintre
Eminescu. O e'u'ocare orchestlalS a Vorot"te{ului distrus constituie conlinut gi formii este pelfecta.
simbolul muzei arhitecturii. Urmeazd din nou rnLtza poeziei. prin
velsurile lui Shelley. AEa cum am afilmat ia inceput, scopul acesto'r analize este de
Muza sculpturii este reprezentat'a de Frumoasa Uto, urmatd de a demonstra atit fantezia gindirii muzicale gi spiritul de inor,'a{ie
ce preoclrpd pe compozitorii no$tri, cit qi rezultanta artistica impre-
ttn alt vers din Erninescu. Tot aici putem auzi un contur melodic sionantd la care se ajunge cind teoria qi plactica componistica se
gregorian.
imbind intr-un chip atit de fericit.
pvorirnbPaveetorpstaudrrceiusdrpsereRmpeadinim.eairnptaNr;TavrieiiarvsRauirluikerdm.e-arG\icamircuaizauatoLmlourulczfaoicl-oiis,eirsneteprceuaznreenfrte,aasgtted-
rrrent din Patimile cltLpd Matei gi baEi din SimJorrio in sol minor de $i ceea ce am prezentat este doar un episod aI unui amph-t gi
Wolfgang ,\madeus Mozart care indeplinesc functia unui Cantus diversificat seriai muzical.

firmus.
nzuzcNtIpuzicattptoriei,zideui padp.aPrerimdidnuanroau,dpeeBvoetrtsicuerillid,eoPeuv;okcinar;eiimvaai
tita in ca,re apare o razd. de lumind gi sperantd. urma Sirnfonia a II-a de Nicolac Beloiu
iiniE-
Compusd in annl 1976 qi alcatuita din tlei migcari contrastante
Fresca e IV-e - Imn lui Apollo, pe versurile lui Dante din ca expresie ;i punere in paginS, dal foalte unitare ca gindire qi
Diuina Cummedia dramatr.rrgie muzicald, Simf onia ct II-o se inscrie printre valoroa-
.9i almonii inedite. - prilejuieqte autorului dezvoltarea unor moduri sele lucrdri de acest gen ale Ecolii muzicale ,romaneEti, in ultimul

Preluind din Dante patru terline, autorul va folosi pentru fie- deceniu.
care vers o alta armonie, qi in mod special armonii ce n-au fost 175
folosite anterior.

rT4

"tralaD, elismi bcaomj ppolelixfoanc-aarmorognainc-izriatmreic:,rrShiimteJcotonniaicaa, scriitura orches- 2. Un rt:l determinant in Simfon'ie i.l cLre orchestra{ia, element
11-o iEi dezvaluie ccnstitutiv al procesului de creatie, domeniu in care autorul pare
multiplele ei stari expresive celol ce urmairesc cr"r atentie der.ularea
mesaiului mr.rzical. ,r cunoagte toate tainele.

lnainte de a prezenta elernentele inedite ale acestui opr_rs, sd Aducind in dezbatere o ampld orchestra cu r:ite 4 instrumen-
precizdm ca ideea de baza ce a declangat gi determinat modelarea ti;ti pentru fiecare grupa (in afara de fagot gi tuba), plus 2 tim-
i'luxului sonor a fost dorinla outorultLi de o rectliza o simJonie piluannei.retlrpina,spceientan)o,foNritceol;ai ecBoaerldoeiu(areuatolirzue,ai zredcpomrinanadsdocoiaalniiudmeitStim. dbirse-

atncertcLntd.. rnr-rltiple nuan{e expresitre, coloristice gi dinamice.
in functie
daeleagcinedstgoi,bciiezcetliivn,dNfiiceoclaale.eRdeeltoailuir.l;.i-Saacloenetunruamtesrtarma- Un act de voinla componistica il constituie gi faptul ca pe p&r-
tegia rnuzicala, r:ttrsu| Simf onieittrL ctpare nic,i o clublare.

pe cele mai importante. Fiecare instr"ument igi are propriu-l siiu drum, propria sa indi-
1. Folosirea a doua moduri: modul octotonal, nonoct,aviant, qi viduaiitate, angler"rat intl-un amplu gi complex ansamblu orches-
a1 doilea, nonotonai, nonoctaviant.
tral.
Prin-rul mod:
3. Analize cLrhitecturii m.LLzicole

tratd un domeniu in care elementele inedite apar de la primele

mdsuli.

Autorul denumegte p,rima parte Ricercor. Analizind partitura,
obselr'5m ca de fapt noliunea de Ricercar i$i pdstrecLzd ctici doar
cnrctcterttL erTtozitiu" De fapt prima parte imbind eiementele ricer'-
b carului cu cele de sonatd. (In acest contert, ambii termeni au un

Un rol impcltant il au aici intervalele de cvartS .gi cvintd (per- sens leiati,r.) hfixturile devin posibiie datoriti predomindrii unei
gindiri muzicale polifone ce i;i pune amprenta pe lntleaga simfo-
fecte. mdlite si micgorate).
,\1 doiiea i-nod : nie.

Aqa se face cd prima parte debuteazd cu expunerea unor idei
atnpuoziicdael.ec(oltarritdtcei,pianlec) a-i'e pseagd.elt-a1g4eaz-a mai intii de cdtre sufl5tori gi
de gaisp're-
o pulsalie ritmicd
zr,.cimi ce o \rom r"eintilni in diferite ipostaze qi in celelalte migcari.

LTrn-reazd un al doilea gru'p de irlei muzicale (secundare) c-ontpraasg.-

1ta4n, trendcsaueraxpBre1s-ie in care se observe o insdilare de cinturi,

fata de primul grup de idei muzicale.

De la fpi aegc.h2i1va-lenmtudl sduerazv1o2ltaI r-ii) urme'azd (ceea ce in forma de
sonata ar o succesiune dinamicd a unor
idei (de parca ar fi o proieclie cinematografica) ce duc spre con-
ln ar:est mod, intervalul de baza este teria mica, prin notarea
fluntDAoriu-d ausnpeeocrtie-suvrpio'rleinndte.in aceastd suprafald ce se extinde pe
separatd a sunetelorr din paranteze.
pat'ctrlsul a 19 pagini.
Aceste structuri de bazd genereazd, pe traseul intregii lucriri,
o lume compiexi de intederente ;i relatii armonice intre cele doua Mai intii plezenla ritrnicd de qaisprezecimi, dar nu in forma
sa compacta, ci divizata, gi o noua potenlare melodica a ideilor
moduri. din grupul secundar', ce ne dezvaluie noi I'esurse expresive ale

Din primul rnod autolul realizeaza 6 stl'ucturi, iar din al doi- ir-naginilor muzicale anterioale.
lea (secunda maritd sau terta mica plu:s semiton, cu o sirrgur'd ex-
L77
reptie), 4 structuli.

d I'l)

Iir dadialinloadgroniiiincetiairef.liugnxrduu,piauuuiritsodo.eunloinrpsustrinueomeacncotcleoe,rn,aoturbel tipenevinidrde'eaanltsidztfaearleoapaculrenetues-ii De aasictid-d,aptadg.ca49de-ntainecsetpeema udlotuamsaeicaliumnpe1.5, con{inind Ei mai
De
amplu
rnuite elemente de vir',tuozitate.
tere a

orchestrale Ea va fi urmatd de o Arie cintata de coarrde, o frumoasd gi ra-
La cele spuse pind acum trebuie sa addugdm qi pennanenta
dpcmeareo*lsizdif,euanargifupldoradrarriei{iinpmaueniutloanarttoiiezilroolancnotiansmlctdrpeilcpfeatuxevte.oq,ariirzlmeibaoeznri,ieceptariinndeidsfeuitprbir,taecpovunontceiniriislneidapsleeunvceedterrtlo.ie-r finata impletire po'lifona, d€ o rnar€ expresivitate gi respira{ie me-
lodictds,inEeiipnutenlectsa,tAtodteulunsecodreaslfaagIosarr-arfiaintorisloorn. o,ritati estornpate.
Interventia harpei (pag. 55) marcheazd incheierea sec{iunii
Daca ceea ce nirneazd idneitilaalep,aga.m40fi- pumtudst uvroar2b3i9d-e ar fi con_ (partea a II-a se cintd fara pian) gi totodati trecerea spre a treia
forma de sonata ar. fi fost pe o reprizd ;
linut o r.evenire la ideile sec{iune.
in acest sens refe.irea la depiin jus- Acum este rindul oboiului,
tificata. a expune un gir de re'citative la clarinetului Ei cornuiui englez de
car,e se asociazd trisoane enunlate
de suflStorii d'e alamd (un ciclu ascendent de cvinte).
Dar Nicoiae Beloiu nu urmeazd acest traseu, ci aduce o Cod.ct,
De la pag. 59 reintra flautul alto cu o scurtd cadenla in cale
unde treptat reduce tensiun'ea drarnaticd, la limitd. primele note sint identice cu inceputul cadenlei din prima sa inter-

leusitegSnrduecpceosdnaesredimdinemdipmmulu;sizioi,acnalatlrefeasapintd.te,,spPfideaErnsuournlaarEijel1olerti(m(mdpuozami'ciiain,leainncteuspareleictmiparluimcl inudde- ven!ie.
In acest mod se schi{eazd o intenlie de reprizd. De fapt, aceas-
gaisprezecirni. tg q latra secliune pregategte gi prin solo-ul de vioi5 trecerea spre
Coda.
cndopredOtpinrr,dininpcroiCnronapdcraiem,,ataismntdep,apargneiziiedsnivitndiztacfraoerlacorsceitlteeirm}uael nsdtimeimlobirnoulliciatmrde"iaceest,e,innatsedizuudcniinaidstoog-it
celulACe apmda,tetrla*odsiecpecal-irguitn.me6ic2ees-t6ei3ncter-"a-orneacsai tlcemondocessnciturianrtttSde.rrieomrizematoi raatrmeoasfecridto. rva
ce a fost. Partea a III-a. Denumi'rea acestei migcari notate de autor pe

$i acum, la incheierea primei pdr{i, precizilm ca forma acestei partitu,rd este de Varia[iuni perpetuum. in acelagi timp, in progra:
migcari -darinp'sr,ertnesmulfosatrlitcet mu'l de sala, Nicolae Beloiu pr'ecizeaza: ,,ln ultima sectiune se in-
sonatd, bailnneo{si-uonicloorns-idenraumesctea nici ricercar. nici tlepdtrund organic forma unei ample Ciaccona cu tr:ei mari valuri
variaO_tiboinganleu,ilpi u.-ls-aldiauprainepirim?oaccpclalartEei alura unui Motto
pr inci4tiil e ac e st or cloud. structuri : Ric er car - S onat d.. o t,rnbinare intre imbindri de p- esrt.ipuectutuor,,i.,

P-artea a ll-a, foar.te contrastantd fatd ddoernpirnind-rzaonrrais'crairri.cea, ,nae observdm cd ceea ce permite o astfel de tratare este insuEi punctui
introduce gi ne poarta intr-o lume in de plercare, cLdicd tema.
trinigtii interioare. o scriiturd in care care
In o'rice var"iatiune factorul det,erminant este ideea muzicala
domind cadenfe, recitative
Ei o Arie, cu o punere in pagind transparentd, ne dd impresia unei irriliala, indiferent de profilul ei.
metamorfozdri, a tr"ecerii de la genr_rl :;imfonic la cel camerai.
:\r.ind o fonmd libera (nu poate fi incadrata in nici unul dintre Partea a III-a debuteaza cu o temd. alcdtuitd din qaisprezecimi
tiparele_ clasice), partea a doua este structurata in patru secliuni (o variantd preluata din prima parte) Iipsitd in generai de ceea ce
obiEnuim a numi melodie.
plus o Ccrda. scc,iuevlepoErliicaneqisaeetmmimppabl,inrfreidcezaiasnnoettaniatocreelaon. ermrogiricecihqeinisctdrraiunlsdatrddn.airciuamnemaloqudtzeicirceoa-rluaitnm, eicciiost-ta,dsrmrii voeanxripciarete,e,

fl-autPulruimi aaltsoe,coliucnaede-ntapfaoga.rt4e3e-xpreinscirerdpececuamoinetex$ptuendeereulnibceirndteac
lung (cu prezenla secundei mdrite), peste care se suprapune ulte-
rior un coral cintat in surdina de coarde qi cu intervenlii De notat cd acest profil melodic-ritmic-armonic este sustinut
mei, tot cu surdind. Urmeazd un recitativ al flautului, cu a1e ala- perman'ent de un ritm de optimi expus de timpani.
u- nefiraagdmoeuantacarede-n{e la restul orchestrei, gi preluari
viola solo.
la care pregdtegte apali{ia in cele ce urmeazd nu vom intra in de'taliile fiecarei rrariali-

uni, dar so'co'tim necesar a prezenta particularitdlile fiecdrui episod.

178 179

in <reea ce privegte insaqi terna (tn continuar.e o vom denurni incheiem aceasta analizd cu un citat din pr.ezentarea facuta
a;s;r), ea se desfagoard intre pag. 64 qi 70. Se expune in trei faze in
care predonrind : celule de palrtL saisprezecimi, opt ;i dotrdsprezece de aut'or simfoniei saie :
;aispPrerzimecaimui,oprilaustitontmeiceisr tceocnoclnusztire.udited patr:u rrisnri.
din fraze nrelodice simple, ,,ln ultima instan{d, mai impoltant de considerat este experi-
elegante, ce sint cintate in piano de coarde (con sord.), sufldtori de enla launtlicA investitd in travaliu, ce a crdutat sa exploreze o largd
Iemn, trompete gi harpa. Din cind in cind, cite o for.muld de pat,ru arie de stdri expresive, cu complicitatea inepuizabilelor resui.se de
comunir:ar€ ale cintului instlument,al-or.chestt.ali(.

Eaisprezecimi amintegte de tema initiala.
Variatiunea I se desfdEoalA intre masurile 44 si 87.
O rndsura de pauza genelald separd var.iatiunea I de a II-a. In
a doua uariafiune (rndsurile BB--184) exista o permanentd Concertul pentru pian Ei orchestrd de coardc
a duce tot creqtere de Dan Constantinescu
tensiunii sono,re. Dramatismul ei n"rai mult
spre Lln
punct r,'ulminant, unde terna pr.incipali dirr plima par.te este expusd
de suflatorii de alama, in sonolitdti ampie.
Concertul pentru pian ;i orchestrd" cle coarde (1963) de Dan
O adevdratd fanfali ce contlasteazir putelnic cn sensil:ilitatea Constantinescn atlage in mod special atentia atit pentru profunzi-
IAuntricd a imaginilor muzicale din plirna valiatiune. cczm\1'oirce9insaa6{tli4aeng)l,ei,izcgeainixitipinnEareciuesmplir,vemaoigtndaditttrsteoiupmareufpcialdiapeoelitpllueoiunmlrs',c,eVaanTatreerdi,ilceodlsitnepifuacelhnginmeiutirrpebauearoinpljotiErraeuinEtas,uiptir.aoa.u-ria,chdortaideutne,r"ccadurt;i-o<iceniealoictcnilseaicier.e,ri,ldvn,noauegrr-ti

A troia uariatiute incepe in forte gi cu rerrenirea in prim pian picui (1966).
eaalnntitzmeiurpniaoinireilgolriir' ai;cnesuemdedine:fgipnrleuo;pfteiululplsrdeinecubrn.aedzcadarndaitelurliardale,era.iiametiluuenzmiiloceran..lteecldionrintuaurpidrleiiamteSai
parte. to:rte irlrbinindu-se qi conducind tensiunea dt.rrmatic:i spr.e l'alentat Ei sensibil muzician, posesor al unei deosebite culturi
Ei maiestrii componistice, Dan Constantinescu a fost atras, in de-
trltin-rul punct culminant, aflat la masurile 244-245. cursul anilor', mai mult de genurile muzicii de camel.d (instrumen-
taiA) ;i orchestrala, degi a compus gi muzicd vocala (coruri, lieduli).
De la misLrra 246 atrnosfera se lir-rigtesie tleptat pina i,'r nu.anta

de pp. Acest fragment poate fi r:onsidei'at dlept Cricla r-rltirnei pir.ti.

Anditia ;i analiza muzicalS a Concer.tuLlui dezvaluie modul ar-
moniis in <'are se intrrepAtrund qi se rrruleazd unele pr.incipii clasice,
Si acnn-r, Ia incheierea acestei prezer-rtdri, adaugSm cd practica ca de exemplu structurarea lnclirlii in tlei miqcdri contrastante, folo-
muzicala dernonst,reaz5 (pentru a cita oari ?) cd form:r muzicalS sirea unor eien-rente pleluate din iolma de sonatd, lied gi a tehnicii
nu este niciod:rta o sch'emd fix5. varialionale, ('u o gindile gi scr.iitulA modala seriald
gi o paleta
Fiind rezult:rnta tuanleeni tguilnqdiilise,snissibimilittairtieam.udziecamlee. seaajuslemcuoznictua-l alrnonicd, cu precAdele politonald, toate adaptarte necesitdfilor. de
reazd in ftinclie de exprimare qi comunicale ale autorului.
pe car:e Lrn autor doregte sd-l tlansmitS.
Fara discu{ie ca cerinleie genu,lui qi dramatulgia muzicala
ln cazul c'ornpozitolului Nicolae Beloiu, sirr-rfonist prin exce- demonstreazd in rnod special ca autorul a Etiut sd evidenlieze re-
lenta, dal totodata pasionat pentru muzica de camerd instrumen.
ta15, cu o la,rga predispozilie pentru muzica lirica. interiorizatd (aEa sursele expresive gi tehnice ale pianuiui, intr'-o fonma mobila, plina

se explicd cirlturile. perrranenteie pedale melodice. multiplele cr-r- cle ir-redit melodic, r'itmic ;i armonic.
lori qi timbre sonore), dar' gi cu ce,rtd dorin!5 de a-gi potenta dis- Prima parte a con,certului (Andante, patrimea : 70) ale
cr-rrsul muzical spre culmina{ii dramatice. uneori aducind sonori- formd tripartita compusd, cu o reprizd variata, rolul ei fiind o
tdti a,qpt'e, dure. mode,larea forn-rei este atit de per.fecta. incit nu se onui Preludiu in care se impun idei muzicale de esen{a lir.ica.
poate volbi de ea fdla r.efelire 1a continut, Ei inl'ers, intrueit Jic- al

care elemeltt este in acela;i timp ;i formd, gi con{ittttt. in
plus, preciziim ca temele constitui,e puncte de plecare pentr.u des-
fA;urdrile muzicale din celelalte migcdli.

180 r8r

in mod special ne oprim asupra primei teme din A, atit pentru auai.npvnt;dienrrPuctstaaaettrirdnatie.encartge€pirasraicmsuIcgIa-h--maepreazfn(riaAittennal.'ltddedog,,,rcscsea;u),dbesisxsctptarirninseg{asaeieienp, irtifonmottruarm-zlodico.atpdelaumesa-isoipdnraeeintxidlcuo.ip6craeumlraaruenzapitcvdraiiznleEddi
calacterui ei meditativ, cit Ei pentru prezenla activa a intervalului
De asta dafd, pianui apare pe prim plan, int,r'ind uneori intr-un
de terfa gi (citdm prima frazd) cel de septimd trnare, intervale ce vor
cunoagte o sustinutd desfaqurale in ur"mdt,oat'ele miscdri :

l,nCqn l€

In timpui expunerii acestei teme si a variantei ei rnai dina- cmdiinaicldaoFSg-pael-leapiznoeaatncmiotnoebortsdridaneicrsviip;ndaiee, cddiilineeeatlanma-lumiuialezbnoiectselateerl-eactlenidumscinfnueiigl,opouirrr'naicmfthrooeearnmsaitmnretaiiiigcddcdaaeeedrersctu,ooelanurrdatd"iet"ed.z.s,iv"ipo"rsleteaccpuriiztnii.dmomsd-
nrice ce porneEte de 1a cifra de reper 3, ca dezvoltarea incepe la cifra de reper 17, cu o rrariantd a celei
Poco rneno rnosso, pianui 9i cd ea este structurata dupd p,rincipiutr clasic de
are un lol complementar, prezentind in ipostazs melodicA a a doua teme, aI
bas o
ideii citate mai sus. celor trei faze.
-dBe- ptrDOiePaoizonfaecauroccl iltdniauEiotrtiai,amamoifa)irprjcsrctonsaeroadmp(icpprddeirs,e,gtulzdiirmne.taeneqcldaataeu:ppr:aearpignpac0to)rrif'il-rtiiotaaon4ecaxel-piltelarintdedeaeereuaenssddoteeolisueatailcpedsamere(ecunipinutuunnrliittedm-ae
d-ouaDaeuagsmeelnnettaletaa,, notam aparttia r.eprizei la cifra 2b, cu tema a
la care se adaugd, la cifra 2g, ideea intii din
prima pante expusd in inrret.sare de directie.

Fatir de cele spuse pind aici, se impune o constatare, si anume,
cir f^olosirea unei structuri tradilionale nu a constituit pentru Dan
baza, dind culoare Epiridninmamodicudl temei secu*dare, impune instrumen- Co:rstantinescu o piedica in desfSgurarea unui bogat si dinamic flux
de expuner"e, cont,rastul necesar. fald rlr-rzical. Dimpotni."'a, organizarea riguroasa i-a permis o coordo-
tul solist gi aduce,
de A.
nbaogreateqiinmsoudbeslatarenfd- la toti parametrii -- a unor imagini muzicale
De r'emarcat ca ambele idei muzicale au mai mult un caracter
expozitiv, gi nu de confruntare, mai corect, o ternd o completeaza Ei sugestie.
Partea a III-a (Moderato), la care se trece tot prin attaca,
pe cealaltd. se pare inatefries-antad.in punct de r.edere al evoluliei componistice ni
rnai _-
De aici decurge in mod logic r.epliza (rer.enirea A-ului), in care cla.
p,rima idee muzicala reapare in inversare de dir"ectie 5i augmentare
in e"vAidveinndldofasptrtuucltucrd'5asuimtoprulal f-olosAeBECteAp-e,ntrpuasrteecalinanetraeiAa scoate
la violonceli gi contrabaqi :
o va-
rianta liberd a ideii principale din prima parte, pentru
(clfra 41) tema a doua a aceleiaqi prime miscdri, pentru secfir-rnea B
secfiunea
icifra 421) un citat din faza a treia a dezvoltdrii din C

In reprizd (citra 48) A-ul se expune in reclrrenla, partea a doua.
Ei funclia de Codq. avind totodata

Pe'dalele de la celelalte coarde creeazd o atrrrosfera de calm gi Ceea ce apare nou in partea a treia sint aEa-nurnitele ,,pinze
:ronore", care prin tehnica folositd creeazd impresia unei detemati-
:,;5ri. Temele amintite mai, sus se constituie din ceiule gi motive ce
liniqte interioard, ce este gdianpcairned in cind imp,ulsionata de un motiv trec de Ia o particld la alta gi se suprapun peste pinzele sonore (note
expus o scurtd linute. pedale) ce dau impresia Ltnor
de pian. La cifra Coda, in care se impune cale la inceput existd d,,me ijsocsdrini dseums,aisne sonore,, i11
bolipneiaCdtaaellimqinui lebgxatisin,asptmeeospsuefnenertnatu-Jrincsteai rbiaoepmriazoral,i,ttaiianstcli-enoltesiinodneomraiotaddteoinurtea,ednmutsiioagnc-aatrispsupa-. o direclionare
reprizd pinzele sonore urmeazS. un drum descer-rdent. timp ce in

aduci un puternic contrast de substanta gi dinamicd muzicala. ,Scriitura pianistica este uneori rarefiatS, alteori participa prin
peda.le la realizarea pinzelor sonore. Doar inainte si in cadrul sec-

x8P 183

lir"inii C ea este mai dinamicS. Totodatd, autorui folosegte apasarca -----+td-.i-:.t:-t --___::_:_i:Jl r-.'; "-
ciapelor fiir'5 sunet (flaieolete).
o+-
Fticind o trecere in revistd a tuturor componentelor arhitecto-
nice ale Conceltului, linind seama ;i de faptul ca toate rri;riu'ile Plin supr:lpLlnele : Fe
se r'intii fila pauzA, ajungem la concluzia cd stluctulir intr:egului
acest rnod iipare ca un acold cle re majol I '] I lo ra,rt: s-au adaugat
concert, cu licenleie respective, coresplrnde unei forme dc sor"iata"
lntl-un aserrenea context, prima parte htclr:plineSte func{.iu r,,.rpo:i-
lriei. dr: sutcLtd, u tk;ua u clezucitiu'ii, ia,r u treiu q, wnei, repri.ze rli-

iT\mlzete.

Sc. spune uncoli ca r;erificarea vialrilila!ii unui opus eiie ilt tleptele a ll-a ;i a trV-a, r'idicat5. al succesiunilor in ciire transpar'
funclie de plezenla, ori neprezen\a, unei luct'eri in circuitul muzi* De aici calractcrul roelodic
frecvent imita{ii de bucium, dar in acelaqi timp, prin suprapunerea
lrai rnultrr voci, qi in func{ie de diversitatear vaior:ilor ritinice ili
cai al mai r-nnltoi ani. Putem oricind adnce alglimente pro;i. {:ontrtt
care sint expllse, apare o interesantl Iormd de eterof onie.
Prin nlulliple combindr-i se pot deduce 120 de permutiri, dar
acestej conceplii I autorul evitd in mod v,cit atit succesiunea, cit qi consecinleie mo-

In mod concret, referindu-ne la Comcertul gtentru pluil al lui dului : prreeg-nannttito-nalJitaatceliae,zm-ajosr5o.l diez Io, pentru :r nu impr"rne
Dan Constantinescu, putem oapfeirrme adecaa.t.'.tatim- pucol n-fir-na-ciaesdt imn aprieir-pr rr.-iea-- atit de
-
ten Ei... duqman al multor
loarea luclarii. Ai doilea elernent il constituie factorul ritrnic. Pornind de la
icir:e:i ci elememl,u,l ritm,ic de b&zd este Saisprezecitnea Ei c5, Jiecare
atrulucuc$lri6ei raisis,itAltarzai,iCrcelaupjqr-oi,faucnCudmoen,c1oe3rstazanltiisinf-accinficetainedpsctae- taicasar\.,iuuriettam1toaorr:.',cpaalb'irdil-erurri.c-.i.nadruid*iifico timp confine qese Eaisprezecimi, George Draga folose;te principii
rpaletlduef.irxtei,ddinu;riarutil Fibonacci pentru a investi fiecare sunet cu o du-
ce nr-l se schimbd niciodatd, indiferent de permu-
tirile la care este supus modul.
in acest fel autorul stabileste tabelul urmdtor :

Prelucliu pcntru orchestrd de coarde qi cvintct de suflSlnri
de George Draga

Fentlu ca fuziunea intre mod gi ritm sd perrnitir o dcsfi;urale
s lrfonicd expresivS, cu o bund ;i penetrantd dinamicd interioarS,
Preocupat de gdsirea unui limbaj propriu, ln care traditia cla- iutoi'ttl fix,eazl printr-c
sica sd se imbine organic cu cerinlele epocii noastre, George l)i.aga ntotrice modul si ordinea de expuner,e.
Clonsecinta acestui plan este asigurarea unur ril;m complemeir-
sri-a determinat o sintaxa Ei morfoiogie muzicalS care ii permit o t;rr Fi erzitarea ca doud voci sd intre simultan 5i sI porneasci de la
exprimare autentici ce poate fi u;or 'detectatd in majoritatca lucra- ilr:e:la5i sunei (ru exceptia mornentelor in ca::e se desfa;'oard in mi;;'
care contrarS, .l;a cllm poate la cifra
rilor scr"ise in ultnrii ani. nrinatia lucrdrii). se observa de reper 23 - cul-

Es'ic vorba .- in primui rind p- opdulearf.olcsirea unor triodiirr cle Tot,odata, apar muliiple variante de cenon. (la diferite intervale,

5 sau 6 sunete d,erivate din tezaurul ln stare directa sau recurentd), care dau fluxului sonor o mare mo-
in Preluditl existl un mod de cinci sllnet€, avinti Crepi funCa-
mentalir sunetul re .' bilitate ; de asemenea, acestei muz:icri qtu-i este str5ind o oarecare
tendinld iinprovizatori,c5.

184 r85

n;i{iiTdime bsruene;tie,ciunlomriodmeeonsetublitceinodblirneealaizuetoaruzl'aprin dilerite combi- Preh,rata din cartea filosofului francez Gaston Bachelard, inti-
o v()ce sau mai tuiald La da;iilatseidccretiiietqoaureucoildum.'eipcoIaarlrisedti.acu5fri\rema(dlEud'cciritau:rra,ii.FpPiorreurslnsqteimstepUduneliuveliaressipttaueinrepcstliu)n,l
empi-urilzteat-mopdeurml dLeltap{ei:itresparp'etaaaltntcecrinoatrruS,. in timp ce unele voci nu :rur
denu.mirea
d,e veclere

in ceen ce priveste lezultanta sonor6. ea poate fi caraclerizala de noduri" ;i ca ,,Timpul este d,iscontinuu". de expunerile asupra
ca o muzicA unitara in sens qi expresie. Totodatd, Aurel Stroe este impresionat
maCttlui culn se percepe sentimentuLtt'mpul'ui in, somn.
Datoritd pr:egnanlei modale a liniilor melodice. caract'eruLr-ri im- Gindind la multiplele iclei dezbdtute in aceastd carte, Aurel
provizatoric determinat de mobilitatea ritmica a flurului sonof, cu
1-c,f tempoul fix (cpudturinmceiante-c 82) in care se desfdsrtati, Preludiul Sti',c-,e ajunge la convingerea ca poate reaiiza un dat artistic inge-
p,oate fi compar:at lung mS"nincl trei amintili disparate din copilarie, in felul urmdtor :
sau o doind. tr. Imaginea fenoirenului folcloric receptal in copilarie, tt'it]-ts-

Existi in aceasti muzicd o tenslune lntcrioar5 rc dr-lce intreaga ligurata de arnintili (vise), poate fi reconslituita muzical de cla1.in'et ;
desfSgurare spre punct,ui culminant alni.ntit irnlerior.
2. Pianul trebuie s5 reami.nteascd. studiile din anii copilariei,
Dacd pind aici. (c,ifra de reper 23) erpunr:fo:t sc realizeazl pe cind clorinla de Cjoita'ucitle-acessptueiciinfisct'rlvtmilesntet i: pr.rtea fi realizata
din cauza orelor
clnci voci, in momentr-rl acumulirii unei puternice vibralii expi'e- urmeazd a red-a o compozilie din anii
siv,e, nL'.m5r'ul rrccilor cre$te 1a zece, in senslil ca clnci prezintir mo- 3. Partea de violoncel de so(trc. Lucralea s-a pdstlat doar in
dul in stale directa, iar celelalte in invers;'rle directa. De i'c'marcat
coitiial.iei deirupritir : .tlpLLS
c5 din punct de vedere compcnist,ic ace:tsti sllprapunere intrcgeste merlorie gi a fost 1'escr'isa de autor in perioada compr-rnerii acestuj.

fa;rmecul sonor al Prelwdiulzti.

Coda lucrdrie (incepe la cifla de reper 30) readuce expunerea opus.
ia cinci voci de citre instrumentele de coarde, in timp ce suflatorii,
din cind in cind, puncteaze prin acorduri contininC sunetele moCu- 1)upa cum se observe, in iucrare coexistS trei piese diferite ca
lui, sau il readuc in diferite variante, conducind fluxul muzical spre
e--<presle, culoare 5i clinamica.
La pr.ima \redere s-ar putea crede ce la baza desfdgurat'ilor rnu-
suslinerea si a-firrnarea sunetului fundamenta{ inilial re. zicalie se af15 principiu'l aleatoric. Dar si.tualia este cur toturi a"lta.
fost ficuti
DupA cum se observ5., autorul a dor:it prin aceasiS revenire la in primul rind, a eg'erea acestor trei piese a de un
sunetu.l re si surblinieze unitatea tonal-modald a trrelttCiului. o rrasta exi1erienla qi ina-
mtr"z-ilian cu un sensibi[ auz interior, cu

iest rc coinponisticS.
Aurel Str,oe a intuit perfeci Limitele ;i potenfei'e de imbinare
NolS.m crt prin-lil lucrare ,n*" Cuo.ee Draga ;i-a verificat con- 5i realizare a aceslor trei variafe 5i aparent cliverse - 5111ss5llini
ceplia expusS mai sus a fost piesa pentru orchestrd Eterofonit (1969). muzicale. -
Atorui r(m19a7t1F),reU-luue.drittudra7:ecnletrcuoonrccehretsntrdr.. d:, eottrd.e si. ct:inte! Ca srrfli-
2 (Ig74), unde exista un mod in acest scop, aulorui a gSsit o solulie d'e co'orConare a tror prln
intrEri qi rninr"itaj, nolind pe partituri uirrndtoarele :
de sase sunete, expus dupir principiul ter!5 mic,l ptus semiton, si
r:antata Steirtrul ramA,nesc (19?6), c,onlinind, ca xi Pre'l.u.drul, un moil ,u,Lnurc-lriainresatr.uemstcercrtoljnpucsLaardininet,trcelai tp'ei'ecsine d,iferite, incredinlate_fie-
Cc cinci sunete. {'are
(-1- pian) 9i violoncel --
miiloc de sincronjzarc este
{n s'is desfacern tirrpurile suprapuse. Trei picse slncronizate car,e se d,esfSioari independent. Singr,rrui
pentru clarinet, violoncel si clavecin (f pian; ind,icar,ea secunde lrecute in fiecare
dat de duratei in minute $i
de Aurel Stroc 5ti,rn5. Resp,ectind rig;uros acesie indica!ii, ans,amblul se sincro'ni-
zeaza de la sine".
S5 mai ncif,m ci fi'ecare inslrument ocr-rpi un alt col! arl scenei
(sau intra pc rind in sceni) ; primr,rl i5i inccp,e depdnarea ,ne1odic5
tilririAtSmdrelotrridiltsudraanmaiu,izzidcmaiSacineaastndullu1-cgr?abre, dcuopmdpauusdiiieinreaansual 1gT0 .:i clarinetul, dr,rpa un minut qi 55 de secunde pianul, iar dupA patru
minr,ltr incepe sir cinte rrioloncclul. Sfirqitut lur'crdrii se realizeaz'5
interpretai'e a fornta{iei,,Acustica mobi}e(,. in buna

r86 187

in aceea;i cirdine, aciicd isi telmind expLlncr€a clarinetul, apoi pia- primReeleclapmaatrucintcn,eaaseuxrpi ucinnetaretea clavecinului, care este formata din
nul si la urrni vi<iloncelul.
de acest instr-ument la prima sa
$i acum sd urmirim desfd;urdrile muzicale cercetincl fiecare intrale :
clarinet (in si bemot.).
lrtirrra irr parte. sa incepem .u aceea de

mr--illNipIalei intii precizdm ca partitura conline o pagini in care se dalr
sensului unor notalili qi modul lor de in-
explicalii asupra
lerpreialc.

rntdi.eneutgie.teedi:ntiesgslaaoltiurcsroespacasectncnndleoeto.lte,luersaianrfzteetdaeartrelpuipztrecrarc.iri,pteeuadal5artiearittffu;relidercdictsceafculeroaemrrt:sudtirrn.oei,ltperbiocutdeezieeliefdistiileordernaca,diiunsebuttgueocencraete.ens(lpiouunormn"zepiilleeaiiinnlctsatferuelue--i.
oblinerea efectelor de srinete netemper:ate, aureoiatul
fosi. stabil-ite de $tefan Korody,,.) a,lbtu etc. au

2splin0aoepdd-ueusml:rtsreiaemrzicesuapniumdpc{ea'aion.rjopedrriseituae2t-ezc0aiinsd),tiedcasodteunicnnluincn2edi0eirnii(nnlceiuir2mpm0reetcrltloeeucbltsuicerieeec,ara-"rp*iz.rioeed..auo-Dzpiaidatecipii adopretiatnmr_u-ielerzrdlooids_diueel piF'imacatoeruxpl ucn,oeorlecloanaptoiarn-uludi,eosdiantcdrocnuiziantdeic-atii-lLi ,,tcclem noiat de
clura.tei
ippnar:grine.cicn6iuun,rldoecgina,aecfrrdnaee.elaiisr,aedlt,eicmminnebutdlarouncdllleeiiql,etirmendoiiundoasrmdeieiic'neeampnemiustaideen,loalcedusiciulloeinfxreecrteieefeslpo,tlrieaia5brci ietanelemepipapaotrfr.elaa,ctioezaartlad6. Ia respecti-
vulul fr:igme,nt"
De altfel. cronomel.ralea este precisa 5i pentru {iecare pntt"_ir
aflata la sfirgitr Ce seqment muzic:ri. Indicalii de nr-ranle sint pLrfi.ne
in ptrrtituri: I tra a p,atra intlare, p
$i / la a cincea, tnf Ia a $asea
expLiltet'e a pianului.
Dacir intre pian .;i clarinet nur eristS. in partiturri vreo inCica-
ntctiieuveli'cuia;,piio:.8ropr'r,.2deoo0aun"tean(t1colaoararoaegr,,dmgoinaensnaesLcaehdxiinpimnturbnaa,erlercaeinaamcueipnraiumatinrnd-urtrlrjinua,sdil)eapu,itanen.sptfirrniuaarnggnurtenirrnlenutnail,st tidauderli-nrvienigostpliommencai---
violoncelului.
g* P?-nf pi acum citeva cuvinte despre qtima de rrioloncel.
c(udetprlnxeiaetoidvsnllae'titdiinrccnnuuixrtnenrpe1.cepar2:ieacAnr;ritsscitetiniteitci,umrsgcusartm,drpmsSnueaetemueccncnillxtfeueeitimcsmnecitctaud.iieaeszlrocteisucien-ealaEledplstctliuacamin;ralitnatd)ldau,eapdvalemeieinlontsaeltcofrdirpenun;acrluaoii,prmbetraiilldavraue5,nlgltaie5rpgraiimijidansa,nourue..nuzdlliaaaepcaer^pplnndei,osa"nttfrneriteiurnacu5mrdirniicend;linaaimirtvsteelepee.c:rcnrirl,neua,-
L:r fel cn in gtima de clarinet, gisim aici citeva explicafii asu-
18rl pr;r modului de intcrpretare a unor sunete, p,izzicaLo-u|ui etc. Ain
preciz:r: la inc,epul ci violonceh_ll inirir clupi patri_r minute cle la
intrarea clalineluiui si a pianului.
in partiir,rrir erista multiple inilicaiii cle iru:rnt--, clar nici r-rna
de rnetronom. Ea nu este necesar5 d;Lcir ir-rstrumenlistr-ri r:esil:cta
.ronoi:iretrajul precis al qtimei sale.

lie asernenea, partitula de i.iolonc'el coni,ine notafii ('l-r .ielL. plsi
multr,. referiri la c'eea 'ce cintd clarinetul si pianul, asiglrrind :istfel
o bund sincronizare a evolufi,ei muz,icale. Eremple pot fi vizut,e tra

189

minutul patru ;i patruzeci, cinci ;i patruzeci. La minutul opf +i
patruzeci, sub forma une,i giurne, se trece un fragment de clarinet

la violoncel.

in ceea ce prive.lte sensul muzical prezentat c1e violoncel, e1
poate fi considerat o varialiune continuS, descendentS, a unor s,ec-

vente stricte gi libere :

12. Megterul &{adneoVlein-ir:iuBlsalGadredfipeennstrI u cor a c&ppclla

Drept inchejere la succinta analizd, notdrn c5 originalitatea lu-
cralii fn, uis d.esJocem, timpurile suprapu..se r:onsti atit in gdslrea Figui:;r legcndarului nrefter NIano.ie a constituit ciin totdeaun.:i
co:es'oondenlci rnuziclrle a unei idei frlos'r-rfice, cit gi in realizarea ei o :ltraclie pontru rnr.lzi,cieni, dar foarte pulini si-au realizat inten-
tiile componistice la nirzelul cerut de confinr-rtul filosofic si artlstic
ariisticS.
Cele trei linii, trei piese aparent disparette, se sincronizeazd al versurilor cunoscutei balade romAnest'i.
prin cronometrajui precis indicat de partiturS, dar ;i prin faptul cA
Ii! n an'-rl I97fi, ccm.oozitorL.rl \Iinicius Gre{iens isi propune si
Aurel Stroe reaiizeazd un mod origrinal de contrapunct. leaiiz':z: o tsularid pentrti, cor e cappeila avind c'a ten-ri isto,ricit
Chiar dacS la o prirnd vedere observdm rnai intii clarinetul ca
purtdtor principal aI liniitror melodice, pianul f clavecinul a1 di- clrami a me;terulni Manole.
narricii gi facturrii muzicale, iar vioioncelul element de sudare (liant) l:rentru inccpi-rt, ::ctivitat,ea ar,itoruL-rl s*a concentrtrt asupra sti-r-
gi compietare :r plimelor douA linii, iar apo'i devin rnai clare inter-
f,erenlele Ei combindrile intre cele trei piese, analiza qz audierea dierii tr cca 3 200 o1e ve;::suli af.ate in diferjte ve.::iante apiir:finind
lucrdrii demnnstreazd p,erfe,cta unitate ,ce exist5 intre sensul ;i forma ilncr poe[i cunosculi (V. Alecsa-n'dri, G. Dem. Tcc,Corescu. Tuc]ol
acest'r.ri opus. Pamfiie, C. N. Matees'cu, Cr,istea S. Timoc) ca si a altor variante
Interesul ascultdtorului pentru inlelegerea desfi;urdLrilor mu-
zi'cale se menline tot tiEmlpduel,mgoin,sitnreafozin. dc,daAceusrtecl oSntsrio,deearenrteanliizaset populare ce trateazl acest subiect.
Rezult"atui amplei .si imp,ortantei sc)ecfii a fost organizarea uniii
pare foarte important.
un opt-rs muzical plin de farmec qi frumuseti m,eloclico-coloristlce- libret conlinincl 220 de versuri. rnaioritatea aparlinind lui Vasile
dlnamice.
Alecsandri.

Pentru a se cunoalte num5rul ver"su.rilor preluate din cele
3 2{10 consuli:rte, p::ezentAm o succintd informare statistici :

V. Aiecsandri --:, 178 irers;urri (147 plus 31 lepa.ta::i) ;
Gh. I Neagu 29 rze::suri (2'1 plus 2 re,uelari) :
Tudor Pamfile :

Cristea S. Timoc :-- 4 versuri
C. N. Mateescu 4 versuri
=: 3 ve,rsuri

Adaptdri aie compozitorului : ! ysrcu i.

f n totctl 22A -uersuri (187 plus 33 r'epet5ri).

Mai adiuglm ca prof. Alexandru Arnzr-r'lescu, cercetdtor prin-
cipal 1a Instiir-itul de etnografie ,si folclor, a apre,oiat aceasti va-

riantd drept bun5.

J ln Iievista Muzica. nr. 3 din 1978.

t9r

I)in purnct cie vedere a1 dramaturgiei muzicale se remarci uni- ii vor rispunde tenorii (a patra intrare), porn,ind de la sunetul ta
tate:l flu>l;.lui muzicai in care pre'domini idei
in spiritul n-rurzicii pr-rpulare o puternica mteunztidcarlneo-daldco, mdcpsufs5i-: (dom inanta), pe repetarea versu,rilor :

c.sliur-rlaptelinsi preh-rcrate cu siguiran{a muzicianului ce ;stie sI foiose.:rs.-::,1 ljiI!"":,1#!f,'|['"
resursele scriiturii polifone. De ase,menea, impar{irea lur-
i.:r'arii in mai mr,rlte sectiuni. ce se cint,i continuu, aduce o binevt:-
nita varietate expresiva 5i dinamicd intregului discurs rnuzical. Urltinele expuneri (subiect-raspuns, intrarca a treia ;;i a patra)
PrimtL sect,i'un,e (A), Largo nssrii e molto trunquillo (patlime:r nu rnai co,nlin pedalele existente in primele doud prezentdri, ci o

.:-, 46), nrcr un caracl'er expozitiv, o lntlodr-rcere in acfiunea proprii-r- desfSgulare contrapunclicd'cu einlesmisteennteleimeelpoe,dicuenpsruenlueatteEidiimn itteamliidle;
(;zeisaii.i'eCufr,rr-rnnciiri-ergdatetoin-chieaiepraetru!t vporcimi -ei plus o inlrare suplimentarA
secliuni incepe depdnarea un roi important ocupd aici

primului motiv.

baiadei. P'irna secfiune se incheie cu o expunere in plus p.ezentatd de
psdouinpnarcamtniedcde;ivaecduperiirnmetrea5iLrdidisrvauiczrnciueasntuiiv,reg',iielnaitramulctuiisztticecaoElmei,pbcoauzsilitm,oerinuaal clfiioanneesxtaiptur,isenusdbi,vlidndiia5ni
Prezentim prima ,expunere :
sensul lrersurilor, si anume :
#:F,s}+. ,1 ^rp I rorru e*ll1'o' r i

i Ar- l€5 ;n ,as__. Fe un f,;/ ,'-u _ .rrs, __ !uta locul ntt'tt...
Sa zid,ili eu urelt,
.- .\! _ ,;x y'c _ ii lre _ e Cr to_ vc_ r.is, :e :r ,\l andst ira-rtultu,
CI1a'u.r,m,di e'n-i-draui lp,netaapiroofioi.sL oltit,
Aceast6 idee muzicalS simpld, dar -foarte expr.esivS. apropiatl
c:i ,fizionomie intonafionai.:r 5i ritmicd de iln colind, ;rvincl ambitu- 'J;:::, :' # ff,,i"l,',:,,

sul unei sexte nrari, conline la inceput rm ilotirr foarte pregnant, Dacd in secliunea intii pre'domina o muzicd lirici-meditativb gi
ce se remarcd atit prin 'inslsten{a pe resune'1""u1 (a1 lonicii), icnild;i-i
prin saltul la cvint5. Cele doui elemente vor apirea doar la sfirqit se a'ccentueazd tensiunea dramaticd, in partea a cloua,
r_rlterior prezenla contrastelor tematice, ritmice si modale (tonale) creeazd
felite ipostaze, fie in cadl,ul unor noi icieri muzicale, fie in liniile
contrapunctice a1e desfd;urdriior rnuzicale. imagini muzicale ce sugereazi atit munca de zi cu zi pentru ridi-
carea zidul,ui, dar si surparea lui cit talnicul jurlmint
Rdspunsul la pr,imul subiect pornelte de la snnetul soi (Ia sub- pe care zidarii il fac. noaptea, Ei

dominanti) si este prezentat de sopranele I cu urmdtoalele rrersuri : Sectiuneu a doua (B), Allegretto semltlice (pdtrimea : 104),
este uina din cele mai realizate din punct de vedele al corespon-
.\:.rl.lri tllr'.s1,'t i lrl tr i. dentei drintre imaginile poetice si cele muzicale. De aici mobilita-
tea ;i curs'ivitatea formei muzicale apropiate de o structura libera
Cni.l'e ;i :iduri,
,!r lVlrinole --ecr:
a'rir e,i si intrc,t't:.

Concomitent cur ldspr,tnsul, altistetre igi contir-rua linia i'nelodicir d,e sonati sau a un.ei forrne tripartit,e compuse.
cu ul-r contrapunct in care o,bservim insistenf.r pe un sunet preluai
din plimr,rl motiv. iar sopranele 2 si tenorii sr-rs{in o pedald pe su. Prims structurd., b, o formi tripartitd simpld, conlin,e prezen_
tanea temei mai intii pe centrul fo (un major treptele Ii
netul sol. in re bemo!, 9i o revenire iidian cu /o in care
qi vII coborite), apo'i liberi pe ireptele Ii
Freluirii subiectLrlui la bagi (a tre,ia intrare) pe I'er:surile :
se preiucreazh cu muitd insistenla motivul in care apir
lii cunl nterg lct uole, 1i VII coborite.
intilnesc in cale
( ) m,inrl r ii-n t im s oare, Iata expuneree mon,odicd a primei idei (primele doud mdsuri-
iii-j i:t: rr1.:1 {:- n silci'{',
tenori. iar continuarea la altiste) :

tg2 193

-r4--+ MeS- tc-rii grd- bec, m-c'luuouedmraAniu,pDlnalodearzdisiniift-naao-tElrsreeue;sirfcaaallucripuedxaaunouleuneldauaav'iaqa.aBi.c,pn.dc.leaeupttncrsi'etcieuuniaraprrarpeaapexcpeppluecauuznanrnneireolee'iricaleeroda. smedaiiindanmgu-lotocuugierriuvufarearicu.teaiiinanlpjtsrteasedrpsdavi,oeocndticaeaoi,lrjumipnafieensmiatnf,rrtit.ineulpgcirn_e--
" n"f - te,rii grd-beo, Zi-dut ri- di - co,

Dar ori- ce lu- cra Noovteo se sur- po, A -sa a zi, tc-tJ. Ceea ce aducre compozitorui dupA a_ treia expunere indeplinegte

,4 - fe-te fre- cu o Zi-du! s d[ - ri - md -- funclia unei mici dezvoltari, iematlica bazata p! ia".L muzicarr b
preze_ntd in prima str:ucturd a sectiunii B, avind ra bazd urmdtoa-
toarele versuri :

De aici incolo desfd;urarea muzicaid se amplifiici mai intii la I)ontnul se-ndlua,
sbddeomcuuioplvriocnucdidi-mlaitppaaeltiircuseivnotsr,tcurielpttrtaeelu--c,,rarapepeaonaitrmluaincttaritedrieavvncetcneiirrieo-ar. pe gItut gpuo-rtniass(d.il/blco.td.
pe cenlrul re Ilint ca niciodald.
centrul fa ,4na se grdbeste,
\/tntul biruieste,
Ultimele patru mS.suri constituie concluzia formei tripartite $i, amar cle eo.
simple. !atd. t-cjzlngea.

tor Comparind mesura a treia din exemplul 2 ,cu motivul genera- tr)iscursul muzical (pitL rnossoJ trebuie cintat (conform indica{iei
exemplu, ni se dezvdluie legatura intrinsecd dintre de pe partitura) quasi parlando gi accelerat pe parcurs.
din primul
ele, in sensul ,cd motivul din al 'doilea exemplu nu este altceva de- Folosirea acestui element tematic in dezvoltare (variante me-
cit inversarea de direclie a motivului generator. aulzoerdpmnircdtiDeraro-etureiiaptiamdn-si,ttscreuceriu)cinotrcurtacareoip.drnaalectadezavpiusnotonicalcteaisapzreteuidndtsuacprpruemirlooeicmfraeua-znndgtdri,nuoimeiinarrpteerlmpiun(rucoiirznietfdcaai'dlisine.adueocrarerne,smaptzeriuiiizcrzd6iuinic)rdaetiaealnbtmoAcpranairrereieb.-i
tmuoritividnecepmlfuaosv,toivariuczelesactzumdtordeteipzvvtedollietnarImeIadEsfiuluVraxIuIaluctiroembioaurzicitceaapl-.dtdsiennsvuiiltournu--i muzica este mai sobrd, mai refinutd, avind la baza versurile :
ald-
leit- \lanetle turba,
l\findrc-.si sdruta,
A douu structurd., by Adagio espressiuo mo'!.to tlol,ente (pdtri- Pc zicl ct punea
54), este un Ju,gatto )lber pe centrul Jo (frigian, minor Si, glumind, zicea:
natural). ,.Stai, ntindrula rnea,
Nu te speria,
Tema apare de trei oarpi a(rfoinmteinriourd-ii si cbaerrmeomZ dmsiunroilre-3-4si mi-
nor), iar intre expuneri in din !i.;'ir.;i,,x'\.v"'
exe"rnplul ce urmeazd (in diferite variante) sint frecvent folosite.
Gdsim si aici intervalul de cvintd, plus insistenlele pe un sunet
amintite anterior Ei preluate din motivul generator.

Aceastd idee rnuzicald, dedusd ;i ea din tema secliunii A, are
;i de r-rn bocet, datorjti tempo-
profilul unui colind, ar apropiatd
ului ;i ritmicii din primele mdsuri :
Dar in momentul ,cin'd terna ,reapare pe centrul fa (zidut se
( qn grup d. 5-6 rllisle) suia I Iar ea, uai d.e ea,) Ei Ana igi
dd seama cd nu-i o simpie glumd,
muzica are accente mai dramatice, pregdtind toto,datd trecerrea spre
urmdtorul episod.
mt6ni ve - nea-
Sec{iunea a treia (C), Tenzpo giusto (optimea : 104), este cel
mai dramatic episod a1 balade'i, el scolind in evidenld pernranentul
gi durerosul dialog intre Ana gi rne;terul Manole, care-o c,uprindea
s-o -afc - pt tot rnai mult,cu zl,dul ce-i construia.

194 r$5

De remar'cat ca pentru o mai precis5 demarcare inlre persona- lVl^ai intii, cinci irrisuri in care ftIanole aucle din zicl glasul Anei

jele sale, V. Grefiens prezinta tema Anei in masura 6- (2+3+2), (tema muncii, co1' compact cu funclie mai mult ai'i]:lonici decit poii-
in timp ce ideea muncii din sectiunea anterioard reapare in rnisura
fonicd), apoi ;apte misuri, o varian1.5 ir temei Anei din epiJodul
3 anterior, uritatd d,e lelurarea temei niuncii care culminetrzi cu actul
disPei-s1 al lui M*nole.
de
4 Din cele spuse plnd aici se poate constata existenia a doui di-

Sec{htnew C (a treia) foLoserste drept structurd schema unui ron- d€rriepiz{ifiuiuiengiaa}btttieonr-enualcnop,neafic(gtaurrirpeaatielrtinclaoataesxirnnprrpceluisri)eAinsqlirifeuantdecomtiu^aadludlaiirlruNizalitauicnnEoe.l,eEBqs,iteainrArocnarebreai.

It i) it" lt

ci,ino rc si lttntol rc l'Lt t't Intrrrea sr-rplimenltir':i existentd in
eelqaxiudpoi.terleUiod,slupit(eipbrmiidln5putrriifr,musernenceucucar{nlliiuueo-inae:e;tper4-eins6peo),radaiizn(iapnfduaeubgtptarailalliuitnttdSoe-e,g{uiit,ile(pAslpara)ir,cnpiLnrairafeticrrcaguoiduonuvlulco(itniecsurisf)eita,cauiEuletitei5emmdipaaefiimltlortMiopgclaiuoitnalr;o&r;belineaaa-,- aici, clar nu ca o culmi.nafie, ci ca o p'ima sectiLrne, A,
g.i cotla, o incheiere in r.eapare
sonori-
t5!i reduse a dramei mesterului Manole.

"r*,t11,:t1 spun r.'ersurile : La incheierea acestei analize, ne permitem a prezenta o schemii
modul
(un rezumat) a secliunilor baladei, care scrrate in ,ovidenti

in r:ri'e :ruiil:'Lll a strr-ictr_rrat fiuxul muzical.

{)c pe,at:opet is .\ac

l;:!,",:,;;:#",":a"" - lr Codtt

FwgatLa la ,l Forrld lilt.:r':i ljilr,rcti;rii <1e 'tugaatto b I ntrar.ca
voci plr-ts o in* de sonati sitrr rr;nclirro lolmii slrpliurcn-
Repriza conline o reluare imbogdlita a punerii in pag,inS a pri- tralc supli- tripar-titii c o,:-.r-
muiui fugatto La patru voci gi corespunde ca irnagine p,oetici cu n.icntarit prisir : b-b, dez- c c1 c c2 c la .1 voci t-ipar'- tard der Ia
krucuria lui Neglu Vodd la vederea mdnistirii gi cu intre,barea adre- titt',
satb rnegterilor dacd ar putea construi o alti rnandstire mai lumi- ttol,tore. b saLi lugatto,
a lt a c a
simplri

noas6 qi frumoas6. Totodata se poate constata o simctrie in organizarea materia-
Interludiul ce urmeazi corespunde cu rispunsul a.firmativ al
zidarijor. Imitaliile ;i intrlriie su,ccesive ale 'u'ocilor creeazd impre- lnu-ha-isi t-ai idnupodb.iencrt-ilvmual ra'ludl,eormuludis. uIa'i t-i, chiar claci aceastd problemd
sia unor acumulSri'ce vor da amploare discursului rrruzical. Dar aici prezintl situaiia :
intervin,e in dramaturgia muzicalS o estompare, o r:educere a sono- cum se
ritSlilor in momentul in care Negru Vodi cere distrugerea sche-
A - 57 nr. I'] - 111 m. rotal 168
-37m. lLl - 123 nr. total 160
{.-

le1or.

Fluxul muzical se fragmenteazS. prin diferite imitalii Ei cezuri totlr) general 328 m.

(pi'il mosso e selnpre rubato). Este o reu;itd echivalen!5 sonori a nc-ai--.npindoet:as:fncdtesalu't,r;ddi ris-iii'l.relnl-lptm'sur--lrzniicrnra"rleznictdaoilinlosrsrietnbcti{rei-ucontieusau-balinnIiIeeI-reaexr(pncrai)mi cpdormmegprnoeazgnitrotedrluuall
unei situatii dramatice redate in mp mf 1i care comunlcl starea
- dramatismului existent in imaginile poelice trle versurilor.
disperata a megterilor care :
GMreesftIieenrnusclolrna,{cIalruenzaarlelei,z, atvrraeerbaiauniuetdn.reeinmi tveaarrceliasatainrnttceao,nmctrur,eizbiaucttair:lrecauccoruslaseilnecs]iaeb,vilbiitnaailtacediuessii
Apoi isi fdcec
,1.riiti :zburdtoare m;iiestrie artisiicS.
Llin sindril,i u$oare,
Si-n ud"zduh sd"rea., po_lifEonfi,eciefanvfaursizccraiiztduriivi icreoraaiue.noor bund plrnere in pagini a liniilor:
Dar pe loc cddea, im;rgini rnuzir.alc p"hstic.e .i su-
$i unde picc, gestive.
.'i/incd se toc.a.

Dupd o micd cezur5, se observi cum a doua- funcliune a repri-
zei, aceea de epilog, i5i pune amprenta pe desfd;surar.ea muzir:ali.

n96 [97

cieanini ia slavirea omului de azi 5i de miine ; dimensir_rnile trecu-
tului ne obligi la slavirea prezentului qi determind increderea in

l'iit,or"

13. Aripile cresdceclLinivpiuimloinntes-cuoIperd radiofonrcE irrprer,rni cu poebul Eug;en FrunzS, compozitorul pune in discu-
lie problema confruntirii omenlrii, a oamenilor, cu intrebdrile grave,
in evolul{ia formelor ;i genurilor muzicale poate fi ccnstatald riscolitoare, uneori de incertitudine, care apar astizi, mai mult ca
existenla a doui fenornene interesante : a) capacitatea unor forme oricind, datoritd mutatiilor adinci ce au loc in structurile social-
de a se rnentine si adapta in condi{ii istor:-ice total r:puse bazei gi economice. in con;tiinla noastrl : ,,Vd intreb, cine sintem, cine uonx
suprastructurii ce ie-a generat, ca de exempiu : madrigalztl., passa- fi, I Aamenii d.e azi, ocLmeni d.e miine ? I $i cunr o sd batd., qi pen-
r:aglia, fuga e|c.; b) necesitSli1e de exprimare creeazi, in condilii pentru ce, f Inima noastrd cea de toate zilele ?", intrebare cdleia
i se rispunde la inceputul celui de al doilea tablou prin graiul co-
rului : ,,Fd.rd cuuintul iubire I S-ar ndrui toc;te graiurile, I $i timpttl
gi-ar pierde sensu!, f lzgonit in grote striluechi...", iar soprana
adaugi : ,,Acesta-i pamintul menit I Sd-l sdturdm at iubire...".

ientseluteormicroitcair'e.oi nlI-annicosiaie,e,ccaet.cpXa.asXrctiifaia-c.aoutefncogoorormnrisfeeoellecamimndeteipsgducihtig-rieseeaenc.utiniirmcialrbundcirn-elelzlzrirci-lraeoleltdcaneareiifscomuirnmunozeesri,c:rumeiitefueezlraeiicrmc-ar-- Iat6, exprimat concis, crezul artistic al celor doi autori, ce strS-

bate Si direclioneazi dramaturgia muzicald a operei radiofonice

Aripitre cresc din pamint"

tronice, a variatelor- experienle realizate in adaptarea tehnicii elec- Concretizarea gindirii muzicale propriu-zise se bazeazi pe exis-
trpni'ce unei problematici 5i dramaturgii muziciie pi:ofunde, orga- tenta unor person,aje (bari|on, tenor, soprand., un cor mirt), cit 1i
apdrut un nou gen muzical, gi anume, opera radiofoniii. a comentariilor, a diferitelor efect,e de culoare si dinamic[ realizate
nice, a
pe baze electronice.

zentaCtoemqpi oinzilocraiidnruolqctroi nacuerrteealolirzasitmofpoenriecera(dziaomfloonrircee ce pot fi pre- Din imbinirile acest,or doui planuri, compozitorul creeazi dra-
de GIo- tnaturgia nruzic:rld, dramaturgie nu in sensul curent, de contrapu-
Livir,r
de,anu, [,ogodna de Nicolae BrinduE), dar cele rnai rnulte, datoritd
ptmPrrateoirrz.lioaeminpriteusaeltbueoei ;necizlleeai cusAtadruouiarnetdieciLscd;Srio"utalc:orio{ci,nuI,edrcAit{afiriirdilepoluurilledIeJericngiriem:einisiplioceriri':mddriaeanrdePipoasiasoicmnarieclindetsta,eridnente,oiipmuLo,ipvtDiruife-ri n€ie :r unoi: personaje (ca in operele clasice), ci de desfa:;urdri mu-
zicale ce tind si scoati in eviden!5 adinci e,couri de conEtiin!5.

Astfel, in primul tablou, in timp ce baritonul enunld ideea de

Ionescu). erraclare din cercul existen-tei noastre terestre, proclamind drept
ideatr dezlegarra de matcd, de rdddciniie fire;ti ale vietii, tenorwl

-Unisr.iemlsb,otlleubl uoiemurleuaililzeagtadt de ppdSs,tmnainreta- inlelege cd orice lansare in
cu insugirilor naturale ale oame-

In dorinfa de a reaiiza o operir muzicala ai"lcolatii in realitatea irilor- : tegdtt.tt'a cu p(rmintul. IiI nu concepe zborul ca pe o evadare,
irnediatA. Livi,; Ionescu a pornit de la princrpii-rl ca tot ce€ra ce
gindim, s'criem si creim astdzi se bazeazS. pe lr:alizirile ceie mai ci ca pe o deslvirgire a gindirii ;i simti,rii umane.
bune qi mai trainice ale trecutului, dar c5 nu putem cinta mereu Pe plan rnuzical se observi dori,n{a lealizirii unui recitativ
trecutul filrd a c,orn,enta timpurile noastre minunate, agitate, cu
probiematica lor complexd. Angajarea cirrici, patriotisn-rui ne in- melodic in care punctr,rl de plecare se menline identic (insistenla

I in Rer-ista h[tLzicc nr'. 10, 197E pe sunetul si), pe parcurs fi'ecare voce cipdtind aiti dimensionare,
prin foiosirea unor leitrnotive (motivul o) din care se vor dezvolta
r98
ii ilii": elemente temalice :

r99

ir

I