Bughici, Dumitru - Repere arhitectonice in creatia romaneasca contemporana

Din cele splrse pind acum se poate u;or deriuce c5 aceastd operd
este o dezbatere, cA personajele se intreabi, se contrazi.c, clar nll se
opun antagonic. Dezbaterea urmdre;te sd completeze, si aptrcpie gi,
i.oiivui o i in ultimd instanla, si contopeascS. diversele opliuni intr'-un intreg
l- ,,,,reb";t-- --__] arrnonios. Lansarea in spaliul cosmic -secsaptuuinreaa ustuoflreiiluini
I sa coRnedufecrdin-du-qnienulavraolcuolnodurcchee-streIai trebuie arat.qt ca el trebuie

f crmenesc.

ilc .he;-mi vrc - ja zLoa su - p.en este total

diferit de ar:ela aI orcl'lestlelol opelelor clasice. intregul n-ratel.ial
sonor este prelucrat in ,cabina tehnicd de mixaj, pe o 'candd ci-r m:ri

LU T0 - ntn cl EC multe canale, pe care sint suprapuse sau inregisirate : paliitur.a so-
o- ne-ti - loa-re l$tilor, intervenliile orchesl.rale. corale, efectele de atmosfer5. Ape-
lind la alte lucrdri ale sale : Tyei poeli'Le pentru sapran(t qi orches^
trd, Cintece d"e palrie pemtru cor d cappeLla, Poe,nul concertant pen-

tru, bqriton, piaru Si orchestrri, Sr,rita din iraletul Ciwdatzd t,ru"baCur"
Liviu Ionescu realizeazd o ambian{a specificS, comeni.ind unele ele-

bu-nii ste - jori th-gd mente ale desf5;ur'Srilslr operei si creind un fundal ,sonor interesant,
tioi si flari de .c m,obil, plin de semnificalii.

ne :rCpaurncolsocginidci-tre'pcerirneacnenleosrpmurosetivaeictie-maitdiceeilespeucrin,l'ricireitnenduei autol.
p.:r:i.;*
niri. de exemplu bcn'itan, cdtre tenor sau soprcnd. in acesi mod. dia-

Al treilea personaj, saprana, simbolul dragostei, se afirmf, in -ro'1.r-r) mnz;cai capatd mai multil unitate :
tabloul doi. Vo'cea ei, suprapusd peste dialogul dintre bariton qi
ainudteabElioiunl primul tablou, ca un ecou, ,ca o meditalie liricd"
tenor, se
Dar aici, II, prin linii melodice cantabile, cu o pr,rternicd
tenti liricS, ea afirmd dreptul oamenilor la dragoste Ei iubire. In-
tenliile sopranei subliniazS ideea cd secolul marilor descoperiri, a1 4 '.-- ec - to - rti
zborurilor cosmice trebuie sd fie in acelaqi timp secolul in care rffi .- cd- td - 'ri:
triumfd ideile umaniste.
f

Constatdm, din :rceastd prima intervenlie nnuzicald a sopranei,
o legdturd voit prin insistenlele pe un sunet cu struc-
tura melodicd a c'coemlournlaSlt-e -
doud personaje. ,#--*4- ,
I' St- ce-tul te
tin rol deosebit il are corul mi:t:t. Intervenl,iiie sale, malcate de
multe ori prin recitdri, subliniazd pozi{ia pentru care pledeaz{, te- an - 1,,
norul gi soprana ! ,,O, nimerti, nimeni, nicicind, niciodatd, nu ua
a6tlhPrgde,nctuinftruulnutieasdSu,teaaluoP(Ptomlainrdtu. lJ,udrid.sdsd""up, onaarrteoitptel Ptddlrpnilnntourlouiiusl dswfi,n!"t
iin - pul tin - pul
Analizind partitura, constatdm cd aut,orul n-a considerat nece-
sard caracterizarea corului prin elernente intonalionale proprii. Cre- De altfel, avind in vedere sp,ecificul genului, acest m{Jtrv i.!l-
dem cd aceastd atitudine decurge din faptr-r1 cd de multe ori corui
preia repliclle tenorului sau ale sctpranei, in nici un caz a1e ba,ri- vine elenent generutcr" pentru un tip deosebit de ilrie interpr€ii r r

trtnulu,i. de saprcmd :

200 !ii i

j
I

'::n aclore

.Brna{riintMoaLen..u;:tl+uj:ur,ile,lo,Ipdpe':crrshcoeinasamcjeaiei,euarialnizjaterdauzinniupideizaboloobgl osdrgitrpaertceitn:.;ri' rlensA tensiune cind. 14. iltiniaturi concertantc pentru patru soliEti gi orchestril
de Aurel Popa I

Tenorul : ,;,C,e,Tzobaotre e acesta, fdrd Ttd.mint !,, I Spre un nou infinit*
Baritonul uitezel.e suie d"in mine

Tenorul : ,,Zborul d.a, uitezit ce leactit,, Istor-ia muzicii ne oferd multiple cxemplc de te oreticieni cl'
Baritonul : Vitezd... uitezd...,,
Corul : ,,5d, cinte tot P(tmintul', nu-si pute;ru deuonsira- practic ideile vehiculale sau de buni si apre-
Soprana : .,Prel'uti,nd.eni iubit'e,, .
rra1.i t:rcfesoli iirstlumentilti carc in realitatc t:rau slabi ins'l.ru-
tneniist,i.
Pe ac<':asti concentrale de lepiici se infiu.nii. ioai: pelsonajele.
r:orul, in incheiere, subliniincl felm concluzia cloritl. Dai' crnd teoreticianul sau profesorui te imprcsione;rzd 5i prin
Corul de fen-r_ei : ,,Sintem aici spre-a ne iubi , Doina, riu.I, ramul, f intel'pretarc saLl ci'ealle artisticir, convingindu-ie de valabiiitatc;i
concepiiilor puse in discr,i{ie. atunci pi-rlem spLrne ca si maternati-
Pr etut i ncletti itLbire,,, ciirnrLi gi:er: Euclid : Quod er&t d,emonstrttmdr,.nt,".
Corul dmeixblir:b,a,Tlio:tu,,lCehisairm,spiltpt,ecaarmrieulle,
Corul noast,t.e atn scris it"tbire,,. spre A:este ginduri ne-all indcmnat sI anaiizdnr p:rrtit.ura .()n1pii4.-

ca ram,ul, I Sintem aici l.trrulr-ri Aurel Popa, intitulat6, : Minial,u.ri co'ncet'tctnlc.
readDausupdip,aziitammrcorielsesftnemiriaadrredeedarvasgipnoatslptieul"inc. odesmteicnsniuendeefeinxipt.lepsiar-raca;idseoinnocredrteistute-
dine, apalind iaragi, ca de departe, pulsatiile totui IJupA cun-r se '.stie, in afara preocupd:riiol cle crc.iilie. Ar-rrei Popa
fiincl ingenios realizat din punct de vedere inimiror- n:trsti'e, i:)jte alrtorul nnollucrdri didactice, ca de c.xen-rplu: Contribitl;,ii In
tehnic-artistic"
Lini5tea ca.e urmeazd audierii operei indeamni la rneditafie, rnetodolagict ittstrumr:tztelor cle sutlat (1964) ;i De la mttzita de jazz

Lct m'u.zir:a simf onir:d., trei volun're (1965-1967).

imbie la o noud audi{ie Ei la reflec{ie in legdturd cu destinul r-"n. Se poate spune c5, pe prim plan, teoreticianul ulmire5le piil-
:/:.nt.irr'.r.1. ln r-n'.rltipie ipost;rze er problen-re1or specifice insti'r-rnrer-rte-
lol de sufiat.

Cu atit mai ispititoarc apare ideea analizei unei partiluri in
cai:e rolul don-rinant il au instrumentele de sr,rflat.

Ccmpr-rse in anul 1970 si levizuite un an mai tirziu, Miniqt,u.-
rile cortcerl'ante alci-tuiesc un ciciu dc cinci piese contrastuute ca
expresie si dinamicS, dar unrtare ca ginclile ;i i'clilizlrre mr-rziclilS.
Eie capteazi interesui auditoriului ;i penlru lapt''Ll cir in pri-

rncle patru milcari fr-rr-ma!iile orchestrale sinL moclilicabe, si doar
in rniniaiLlla a cincea cei patru soli;;ti clat'inet 9i
s-cencdo")l'n-. f1,aut,
fagot (prezeniali in ordinea ,,intrdrii in iinpreunS.
cintd

j in Rr,vista It[u,:it'tt. nr. 3 din 1f)76.

203

con-rpozitorul nu evita elementele de culoare a rnodurii,or clr: 0r'ii- I nstru- Folrnalia
atac, specifice instrumentelor amintite mai sus, clar nici nu le pre- nrcn tul
zintd ca un catalog de mijloace, ci l,e incadreazl organic in con- [ii. )3 sol ist o rt'l rcstr.alir
fteiluxtlufliemcaurzeici aml.iErcedu.rgi,inadtitsiinprdientaalciielestme iecrleomsteruncteturs.ailocr.recioitne.:zi einprino--
rninia-
chegarea fonnelor specifice partiturii.
i"trri'.
Lin rcl inrportant re-r'inc ten,aiicii nruzicale, ea cion-rininrl in- lor'

treaga lucrilre. (lt.rln 2 lL., 1 o'b.. I c. r'ngl,:2. 2 c1., 2 fag,.

4 corni, 2 troilbe. li tlotuilrni,
Degi fiecare instrument solistic expune o linie nrcrodica-rilmici tiurp.. il tarn-tam, tarnb.
proprie, la analizd se observd '"'ibr'., irarllti, pian, 1.. I , picrc., 1;iatti,
folosirii unor motive riuzicale legdtura ce exjsta ir-ltre ele daloritd r'- r'r:lii, t t)nt1'abas. r'iole,
comune, care cvintele micgorate" r.. l l,
in
uneori cvartele rndrite (ca in ]inia melodicd a flautului clin partea a
doua) 5i secundele (mici si mari) ocupi un rol preponderent. I t l,algirctto Fla,ut 2 t,rombc, ll tlomboni, r.ibr'., ltarp;i,
1;ian. v. I, \'. II (divizatc in pah'u
i^nt,ii. Reddm inceputul primei piese, in care cornlil prezinti fraza grupe). viole, v. celli. c.bas.
r:ll o :.-r' Cer;:iil l:n-:: rlc cr.l:cli-ri1micd
asccndenii :

klur{crratcr Clarinoi tinpani, 3 tam-tam, tamb. picc.,

i;rsan tt i;ialti. r'ibt' harpi, pian, r:. Iras.

I\/ .Al iegro Fagot Sl rc:iclu('e prinra lormalic

gr{)d oso

$i vlrriar-rta -- iti mers ascendent - e,xp'.lsii de faggt in a ll i-ar,'e Flaut Se readuce prima formafie
(r:lnui llr.itsuri dc intro- C lali nrclt
;t,:li.a niniaturd ci . i. i're:)
I'19;o',
.iillglo con eieganza
Corn.

LIn ait elernent c'e favorizeaza unitatea expresiei melodice iI Pledomina in cele cinci miniaturi o gindire armonicd ce se
constituie complexul cromatic, folosit intr-r-rn mod deslul de liber. evidenliaz5 atit prin centre tonale (prima, a treia gi r-rltima parte),
aIcatiot-n5ai icrisnommi spe;liesxbueipt,aroarnmpalollninsimccev,iinncteupmlearetIeusatebaecmedloodlue-ala(pmsefisitre;bitecumvlionclete-lelei sdseiablae-mdoolu,r)ea,

milcari :

Exemplele muzicale de mai sus demonstreazd ;i acest aspect. popa
unitatea cicl'lui, compozitorul Aur:e1
In ceea ce privegte

{oiosc;te principiul clasic al schirnbdritor de tempo, care impreund
cu moclificarile orchestrei ;i solirstilor acir-lc, prin .zarietate, o inche-
garo a suflului nluzical.

-[rrezentirm, schernatic, date]e referitonre 1a tempourile, intrdrile

soli;tilor: ;i structr-rrile orches'rlale pentru fiecare miniatur'd.

:0,t 205

De obicei in ciclurile miniatur':tle predo,nina formele de licd-
Lucrarea lui Aurel Popa nu face excep{ie de ia accnstd regul5. Dir"r
ceeil ce reprezintd particularitatea acestoi' f<lltrtc cciustA in n-rodr,rl
ingenios in care cadentele instrumentale, ciin plimelc-' patru nriscdli,
ssbeiiriu,acsro1alnlm,viibnnlgeamaizodlrs.iunrisftirxuect-uriloebllionlionsdiuter-s-e indiferent claca sint scrise"
:rstfel ttn flrix muzical rto-

lcalcrdt,eainrnitz!rd5r-mrccuitinpdjarp-rrnt-irct-un"i.snraje{)ncnuaevr-ci:nsr'L',sccui.igmaepml'ractsc"ilaro'crlapl-.izi :crlca'critler unsi annlize in con-
-r.urs:idiliac,a"i-
inii-reicre

a lSsat-o
nnaliza celor cjnci piesr.

I. Predomind aici caracterul eroic, chemdri $i ecouri ce se ancl
parca din depArlAli. in contrast. apare o rneioclica lind, canlabild
(cromaticd) a coardeior ce dezvS.luie qi o pi:egnant6 facturi ritmic6
a percutiei. Peste aceastd desfS;urare se reaud chemlrile cornului
din prima sectiune.

II. Ceea ce numim culoare in muzicd este aici foarte ,.vizibil""

Attdilia ne creeaz6 impresia unei povestiri ireale, strdbdtuta'si de
tin fluid misterios.
IIt. Debuteazd cu un arxplu gliss. al clarinetului qi se impurre
un rnitm pregn;rnt, obstinat, al per,culiei ce permite in prirnul rinrl
c'larinetului, gi parlial vibrafonului qi pianului, sA ,,cocheteze" cu
unele rezonanle provenite din muzica de jazz.
brul InVa.zUalnasi cfahgeorztuoJud,iinsaemsictrd-duiienqtperiam-.1ai in care tiin-
simecpliur"nrneeu-n
punct de ve-
dere. Dar ea este urmatd de o a doua sec{iune contrastant6. un co-
ral al coardelor. Degi fagotul minutzr'i5ca,l,5dipscernett"ruinaacreeavsetdnialtmaospferirm-Aa,
el inv,olbuleazd desf5surarea

imagine.
V. O mult sub aspectul facturii orchestrale (in
al tvoicoclcinrted l-or mai II), peste care itpar sltprapuse apoi cele
sp,ccial
I ;i
partrrt instrumente soliste, fie cintind la unison fie adr-rcind linii
melodice complet diferile. $i aici se reaud lezonan{ele diir :i-ruzica

d'e lazz, nedefinite ca oliglne, dar creind c:rclrr-rl qi atmosfera spe-
cifice unui final in care se leaud gi unele intona{ii apiirute in n.ris-

ci.r'ile anterioare.

Redactor : PETRU SIMIONESCU
Tehnoredactor'
: GEOITGE MAGUREANU'

Bun de tipar : 22 \r.l9tl2. Coli de tipar : 13'

IA*'fl''"'""!t*Fm

frrlt Republica Socillis,r l:'rrlinia