REVISTA ȘCOLARĂ ECOURI nr. 7 (1)

COLEGIUL „AUREL VIJOLI”, FĂGĂRAŞ

ECOURI

REVISTĂ ŞCOLARĂ

Anul IV 17

ISSN 2601 – 7121
ISSN-L 2601 – 7121

ECOURI NUMĂRUL 7

COMITETUL DE REDACȚIE

REDACTOR ŞEF PLEŞA ELENA, Colegiul „Aurel Vijoli”
REDACTORI
SPIRIDON LILIANA DANIELA, Director al
Colegiului „Aurel Vijoli”
SUCIU ANDREEA OANA, Director adjunct al
Colegiului „Aurel Vijoli”
POPA OLGUȚA, Colegiul „Aurel Vijoli”
COCIȘ ALEXANDRINA , Colegiul „Aurel
Vijoli”
GĂLĂȚIANU GABRIELA , Colegiul „Aurel
Vijoli”

Revista de față este elaborată în cadrul Proiectului Educațional Județean
„SĂRBĂTOAREA MĂRULUI”, derulat de Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș în
anul școlar 2021-2022.

Numărul 7 al revistei reuneşte creaţiile elevilor prezentate la Concursul

Judeţean cu participare internaţională „SĂRBĂTOAREA MĂRULUI”,
secţiunea a II-a denumită „TOAMNA CREATIVĂ”, dar si ale colegilor
profesori care vor prezenta „Școala de azi, școala de mâine”.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate revine în
exclusivitate autorilor, elevilor autori şi profesorilor coordonatori ai acestora.

Adresa redacţiei:
Colegiul „Aurel Vijoli”, Făgăraş
Str. Şoseaua Combinatului, nr. 3

Tel.:0770172539
Email: [email protected]

ISSN 2601 – 7121
ISSN-L 2601 – 7121

2

ECOURI NUMĂRUL 7

CUPRINS

PARTEA I
ȘCOALA DE AZI,
ȘCOALA DE MÂINE

PARTEA A II-A
TOAMNA CREATIVĂ

3

ECOURI NUMĂRUL 7

PARTEA I

ȘCOALA DE
AZI,

ȘCOALA DE
MÂINE

4

ECOURI NUMĂRUL 7

Școala acum și în viitor

Prof. Liliana Daniela Spiridon
Colegiul ”Aurel Vijoli” Făgăraș

Viața și școala sunt principalele medii în care copilul crește, învață, se formează. Aici
se pun bazele formării personalității, echilibrului emoțional și premisele realizărilor sale de mai

târziu.
Școala este locul unde îți faci prietenii noi care rămân alături de tine pe tot parcursul

vieții. Este perioada cea mai ideală din viața noastră în care primele vise devin realitate, iluziile
puerile se risipesc pe aripile ireparabile ale copilăriei.

Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, consideră că la naștere,
natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele
devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o
activitate de stimulare a acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare,
omul ”nu poate deveni om decât dacă este educat”.

Platon definea educația ca fiind „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta
aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.” Aristotel, în lucrarea sa
„Politica”, considera că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu

particulare.
Școala de azi îşi pune amprenta asupra carierei noastre. Astfel, studiul anumitor

discipline, început cât mai de timpuriu, dezvoltă dorinţa de a cunoaşte mai mult, sentimentul
încrederii în sine şi dorinţa realizării în acele direcţii. Această pasiune pentru un anumit
domeniu se naşte din sentimentul compatibilităţii, din sentimentul că nimic nu e greu, dar că
totuşi mereu este ceva de descoperit, ceva ce poţi înţelege si controla, ceva care te poartă către
nivelul următor. Din momentul în care porţile cunoaşterii se deschid, una câte una, începi să
crezi că acesta este drumul pe care trebuie să-l urmezi şi care te împinge spre a face ceea ce-ţi
place. Şi poate lucrul cel mai minunat este acela că uneori, într-o şcoală, este de ajuns să
întâlneşti un singur profesor extraordinar şi devotat care te inspiră şi te pregăteşte pentru

întâlnirea cu propriul destin profesional.
Totodată, la nivel psihologic, s-a demonstrat că rezultatele şcolare influenţează

opţiunea profesională. Dacă elevul este recompensat cu note bune la o disciplină, înseamnă că
acesta are anumite abilităti şi pasiuni pentru acea materie şi devine dornic de a opta pentru o
cariera în domeniul respectiv. Acest factor are şi o influenţă indirectă asupra orientării
vocaţionale, pentru că de multe ori elevul este apreciat şi apoi orientat doar pe baza acestor
rezultate. Astfel, profesorii si părinţii trebuie să aducă la cunoştinţă elevilor legătura directă
dintre disciplinele studiate la şcoală si profesii. Altfel spus, pentru a exercita o profesie, tânărul
trebuie să aibă anumite aptitudini care pot fi prezente datorită performanţelor şcolare la unele
obiecte de învăţământ.

Școala te ajută să te integrezi într-un grup social. Astfel, şcoala de astăzi favorizează
comunicarea. Ea nu trebuie să ofere copiilor doar informaţii, ci să dea frâu liber imaginaţiei,
dar sub aripa unui profesor. Elevii leagă prietenii, învaţă să comunice fără probleme, dar învaţă
şi lecţii care le vor fi de folos în viaţă. Interacțiunea socială de zi cu zi este o pregătire excelentă
pentru viaţă din exteriorul societății. În școală, elevii au oportunitatea de a interacţiona cu alți
elevi. În mod indirect, învață toleranța, acceptarea și înțelegerea. De asemenea, elevii au

5

ECOURI NUMĂRUL 7

posibilitatea de a lucra împreună. Acest lucru poate ajuta la stimularea unei minți deschise și
la promovarea unității.

Motto: „ Cel mai important lucru pe care-l învăţăm la şcoală este faptul că cele mai
importante lucruri nu pot fi învăţate la şcoală.’’ (Haruki Murakami)

Școala are grijă să le ofere elevilor munţi de informatii, stres si confuzie, problemele
emoţionale fiind lăsate la urmă. De cele mai multe ori aceștia sunt mustrați, atât în timpul
orelor, cât și acasă. Elevii nu sunt învăţati cum să facă faţă unui eşec, cum să interacţioneze
eficient cu ceilalţi şi cum să îşi exprime punctul de vedere, ceea ce în cadrul unei şcoli le este
restricţionat. Ajung la facultate, într-un mediu nou și nu au strategiile potrivite să gestioneze
emoțional ceea ce li se întâmplă. Astfel fie renunță, fie se deprimă, fie sunt extrem de anxioși,
lucru precizat de nenumăraţi psihologi. Un profesor universitar afirmă chiar că tinerii au
dificultăţi în ceea ce priveşte strategia de învăţare. Nu ştiu să înveţe, să îşi selecteze informaţiile
sau să îşi organizeze timpul. Atunci când dau de volumul mare de informații pe care îl primesc
în cadrul universităţilor, clachează. În şcoală, cei mai mulţi dintre ei învaţă pentru note,
memorează, fiindcă li se induce ideea de a fi competitivi, mai ales din cauza comparaţiilor
dintre elevi generate de părinţi, respectiv profesori.

De cele mai multe ori elevii ies din şcoală ştiind doar cum să repete după profesori, fără
să cunoască în profunzime cum să îşi exprime sau să îşi formeze propriile opinii, iar acest lucru
le este detrimental pe viitor. Astfel, elevii învaţă să fie corectaţi sau apreciaţi.

Emoţia înseamnă, pe de altă parte, creativitate. Există numeroase studii de specialitate,
printre care, cele ale lui Ken Robinson, cele mai notorii, care demonstrează că școala nu
dezvoltă suficient creativitatea elevilor, artele de care sunt pasionaţi şi care trebuie să le
studieze acasă, în cazul în care au timp, având timpul încărcat cu teme. Şcoala ne pregătește
destul de puțin pentru rezolvarea problemelor de viață, fiindcă fiecare materie e în cutiuța ei.
Nu învățăm să conectăm lucrurile, să le vedem prin prisma mai multor perspective. Nu știm să
filtrăm informaţiile sau să reacționam din punct de vedere social sau emoţional.

În al doilea rând, şcoala nu îi ajută pe elevi să devină indivizi care posedă cunoştinţe
aprofundate în domeniile în care vor să lucreze şi, aşa cum arată ea în momentul acesta, nu îi
pregăteşte pentru “ce îi aşteaptă”. Aşteptările absolvenţilor, devin, astfel, nerealiste. Sistemul
de învăţământ din ţara noastră promovează mentalitatea concurenţială, astfel elevul este dispus
să înveţe nişte informaţii irelevante pentru el, din cauza faptului că nu doreşte a le înţelege, ci
doar a le memora.Acest obicei al tinerilor din ziua de azi devine o problemă în integrarea
tinerilor în piaţa muncii. Însă, înainte să le reproşăm tinerilor că nu sunt suficient de pregătiţi,
ar trebui să ne gândim la sistemul de învăţământ din România. Examenele sunt bazate, în
general, 80% pe teorie şi doar 20% pe practică, fiind foarte greu să ieşi gata eficient de pe
băncile școlii într-un astfel de context. În România încă există probleme legate de subfinanţare,
slabă calitate a actului educaţional sau egalitatea de şanse pentru cei din mediul rural. Elevii
sunt nevoiţi să memoreze informaţii inutile doar pentru a satisface printr-o notă un părinte, un
profesor sau propriul orgoliu, însă care nu îi vor fi de folos mai târziu din cauza intervenţiei
uitării.

Sistemele de educație din întreaga lume vor suferi mari modificări până în anul 2030,
favorizate de revoluția tehnologică. În următorii 15 ani, internetul va transforma școlile în

6

ECOURI NUMĂRUL 7

"medii interactive" care vor da la o parte formele tradiționale de învățământ și vor schimba
modul de a fi al profesorilor, părinților și elevilor.

În școala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmițător de cunoștințe, ci va
avea ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învățare. Curriculumul
va fi personalizat, pe măsura necesităților fiecărui elev, și se va pune accent pe abilitățile
personale și practice mai mult decât pe conținuturile academice. Internetul va fi principala sursă
de cunoaștere, chiar mai mult decât școala, iar limba engleză se va consolida ca limbă globală
a învățământului. Educația va fi mai scumpă și va dura toată viața.

Școlile se vor transforma în rețele în care elevii vor interacționa între ei și cu profesorul,
ajungându-se la o învățare colaborativă.

Profesorii, vor avea rolul de a ghida elevul pe propria lui cale de cunoaștere. Vor fi mai
mult orientatori decât transmițători de cunoștințe. Până nu de mult, erau singura sursă de
informare disponibilă, dar internetul a acaparat totul, iar elevii pot găsi pe internet o bună parte
din ceea ce se explică în clasă. Conținuturile online vor fi principala sursă de cunoaștere în
2030, întrecând școala (29%), mediul elevilor (13%) sau instituțiile culturale (3%).

Rolul profesorilor va fi și mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie
critici față de informație, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să
selecționeze și să meargă la cele mai fiabile surse. Se vor consolida metodologiile de tipul
'flipped classroom'. Acest sistem va permite ca o parte din muncă să se realizeze acasă și ca
fiecare elev să-și urmeze propriul ritm.

Cursul pare 'obsolet'. 'Nu are sens o polologhie în fața a 250 de studenți care nu pot
interveni, dacă li se poate da ceva înregistrat.

Elevii își vor schimba profilul în următorii 30 de ani. Va fi vorba despre un elev cu
mult mai multe posibilități de acces la surse de cunoaștere, cu o mentalitate mai universală și
mai puțin locală, protagonist indiscutabil al învățării.

Curriculumul va avea mai multe conținuturi personalizate pe măsura fiecărui elev.
Aceasta va avea consecințe în relația ierarhică cu profesorul. Se șterge în mod clar linia de
separație între cei care predau și cei care învață.

Frontiera dintre școală și casă se va șterge, iar învățarea nu se va limita la câteva ore și

la câteva locuri concrete.
Aproape totul va însemna teme pentru acasă. Orarul va fi mai liber și vor fi mai multe

sarcini individuale. Trebuie să se suscite în elevi nevoia de a continua să se documenteze, de a
se informa, de a împărtăși cunoștințe și de a li se trezi gustul pentru cercetare.

Toate acestea vor afecta relațiile personale dintre elevi. Acum 20 de ani, copiii
petreceau mai mult timp pe stradă, fără prea multă supraveghere. Acum viața lor socială este
mai limitată, stau mai mult în casă, conectați online, și au agendă.

Abilitățile personale sau practice vor fi mai apreciate decât cunoștințele academice.
Așa-numitele soft skills — precum capacitatea de a vorbi în public, de a lucra în echipă, de a
se adapta la situații neprevăzute — sunt tot mai importante în mediul profesional, dar experții
consideră că ele nu pot înlocui o bună pregătire academică.

Designul claselor se va schimba mult în următorii ani, Marile baze de date — Big Data
— vor fi instrumente foarte utile. Este însă absolut necesar ca noile generații să învețe la școală
să interpreteze și să utilizeze aceste date.

7

ECOURI NUMĂRUL 7

Va exista o limbă globală în educație, engleza. Limba maternă va continua să aibă un
rol relevant ca vehicul de învățare, într-un context școlar cu un caracter multilingv din ce în ce
mai pronunțat.

Instruirea interactivă

Director Adj. Suciu Andreea
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

„Învățarea învățării – deziderat al educației postmoderniste – presupune interactivitate
și creativitate în adoptarea unor strategii care să solicite implicarea în sarcină și interesul de a
te perfecționa continuu. Atitudinea activă și creatoare a elevilor este o consecință atât a stilului
de predare al profesorului cât și a obișnuinței elevului de a se raporta la sarcină. Prin felul în
care solicită răspuns la o problemă, prin felul în care organizează activitățile de informare și de

formare a elevilor, prin accentul pe care îl pune pe dezvoltarea proceselor cognitiv-aplicative
etc., profesorul influențează comportamentul activ și creativ al elevului.

Dezideratele de modernizare și de perfecționare a metodologiei didactice se înscriu pe
direcțiile sporirii caracterului activ al metodelor de învățământ, în aplicarea unor metode cu un
pronunțat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucționale (eLearning), în
contaminarea și suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode și tehnici de învățare,
reușind astfel să se aducă o însemnată contribuție la dezvoltarea întregului potențial al
elevului”.

Reuşita activităţii didactice a unui profesor este asigurată şi de varietatea de metode de
predare- învăţare-evaluare pe care le deţine şi pe care ştie să le gestioneze corect şi la momentul
potrivit. Între acestea, metodele şi tehnicile active şi interactive au un loc important. În
învăţământul modern sunt promovate metodele interactive, a căror utilizare are numeroase
valenţe formative. Astfel, este de dorit ca implicarea activă şi interactivă a elevilor şi învăţarea
(inter)activă realizată de aceştia, să îi ajute să descopere plăcerea de a învăţa, care poate da
naştere sentimentelor pozitive – de încredere în propriul potenţial, de dorinţă de cunoaştere, de

împlinire .
Învățământul nou aduce o perspectivă actuală a educaţiei, acest lucru presupune

folosirea unor metode interactive la clasă, care să pună accent pe mecanismele gândirii,
imaginaţiei, inteligenţei, şi creativităţii. Aşa cum afirma şi Alexandru Găvenea ,,problema
principală a didacticii contemporane este aceea de a găsi formele, mijloacele, procedeele şi
strategiile, pentru a realiza un învăţământ capabil să trezească la viaţă, mai mult decât până
acum, forţele creatoare ale copiilor şi să angajeze la învăţătură întregul potenţial spiritual. Prin
aplicarea metodelor interactive, în cadrul orelor se creează condiţiile optime pentru afirmarea
individuală și în echipă a elevilor, receptivitate pentru experienţe noi, căutate şi rezolvate prin
dezvoltarea gândirii critice, deducţie, analiză, evaluarea performanței proprii și creșterea
motivaţiei pentru învăţare”.

Predarea interactivă este asociată cu un tip de învățare care se realizează datorită
eforturilor mari ale celor ce învață, se formează și contribuie prin propriile forțe la atingerea
obiectivelor, tip numit învățarea interactivă – aceasta presupune ambianțe interactive și medii
de învățare, active și creative, care permit elevilor să reflecteze asupra propriei cunoașteri și

8

ECOURI NUMĂRUL 7

asupra modalităților de cunoaștere, să scrie, să citească, să întrebe, să comunice, să propună, să
soluționeze, să asculte, să rezolve, să aplice, să simuleze, să cerceteze, să descopere.

Pentru un profesor este important să deţină un repertoriu metodologic complex, variat
şi adaptat. Metodele nu au însă o valoare în sine. Valoarea le este conferită de maniera în care
profesorul le integrează în practica instruirii în armonie cu celelalte variabile ale spaţiului de
instuire (obiective, conţinuturi, pregătirea elevilor, resursele de timp, mijloacele de
învăţământ).

Interactivitatea se referă la învățarea prin comunicare și prin colaborare. Ea duce la o
confruntare de idei, păreri și argumente, creează momente de învăţare bazate pe disponibilitatea
şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din
interiorul echipelor şi interacţiunea socială a membrilor unei astfel de echipe. Interactivitatea
presupune interrelaționarea, directă sau imediată, cu profesorul și colegii, și procese de acțiune
transformativă asupra materialului de studiu. Creativitatea solicită procese de combinare, de
conversie, de imaginare și restructurare continuă a datelor, prin plasarea celui care învață în
situații problematice care necesită rezolvare. Avem învățare creativă atunci când elevul
dobândește o experiență nouă prin propriile puteri, descoperind-o și exersând-o în cadre

problematice divergente.
Bocoș M.D. crede că „în ultima perioadă se dorește înlocuirea momentelor de predare

centrate pe profesor cu cele de învățare autentică centrate pe elev. Accentul trece pe selectarea
și aplicarea strategiilor didactice incluzive, care fac din spațiul școlar un mediu propice, nu
doar pentru elevii care pot realiza performanțe superioare, ci și pentru cei retrași, timizi, care
nu au încredere în ei, cu dificultăți de adaptare la cerințele învățării școlare. Strategiile didactice
dețin o poziție avantajată în grupul factorilor responsabili pentru succesul școlar al elevilor
punând în evidență capacitatea cadrului didactic de a alege și combina într-o anumită ordine
metode, procedee și mijloace de instruire, forme de grupare a elevilor, de a grupa și aranja
conținutul științific în funcție de obiectivele propuse, de a putea alege o anume experiență de
învățare ce urmează a fi trăită de elevi”.

Învățarea interactivă înseamnă combinarea eforturilor ambilor agenți educaționali în
realizarea cunoașterii. Relația cadru didactic-elev are o nouă dimensiune. Este de dorit ca
implicarea activă și interactivă a elevilor și învățarea (inter)activă realizată de aceștia, să îi ajute
să descopere plăcerea de a învăța, care poate da naștere sentimentelor pozitive – de încredere
în propriul potențial, de dorință de cunoaștere, de împlinire etc.”.

Strategiile didactice interactive de predare-învățare, corelate cu cele evaluative conduc
împreună la eficientizarea activității desfășurate de profesor cu elevii săi.

Bibliografie:

1. Bocoș, M., (2002) Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune. Ediția a II-
a, revăzută, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca;

2. Cerghit, I., (2006) Metode de învățământ. Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura
Polirom, Iași;

3. Găvenea, A., (1975) Cunoașterea prin descoperire în învățământ, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;

4. Oprea, C.L., (2009) Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, ed.

a IV-a, București;

9

ECOURI NUMĂRUL 7

Școala de azi, școala de mâine

Prof. Pleșa Elena
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

În absența unei infrastructuri tehnologice decente la nivelul cadrelor didactice, dar mai
ales la nivelul elevilor, fără abilitare consistentă în zona competențelor digitale a profesorilor,
fără acces la platforme online dedicate, de tipul Virtual Learning Environment sau Virtual
Classroom, cu resurse didactice digitale și multimedia precare, fără un orizont de timp care să
fie destinat activității online, cadrele didactice au fost nevoite să susțină activități didactice într-
un regim cu totul special. Experiențele, pozitive sau negative, dobândite în acest răstimp
reprezintă resurse valoroase nu doar pentru cei direct implicați în activitate, ci mai cu seamă
pentru specialiștii din științele educației, pentru că decantarea acestor experiențe poate fi
valorificată epistemologic prin sugestiile de optimizare a politicilor educaționale, a
conținuturilor curriculare, a formării inițiale și continue a cadrelor didactice.

Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la
distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică
uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra
învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități
de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat
pentru elevii cu nevoi speciale de învățare.

Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, reliefate și de studiul de față,
limite în relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra
învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate
face virtual. În mod explicabil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi
speciale sau cu dificultăți de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice
implicite. În realitate, în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic
o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu
probleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de
sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online,
prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în
contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și
fiecare elev îi solicită atenția. Platformele educaționale online, platformele de streaming, în
general, facilitează comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea,
comunicarea în acest caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte
din cauza imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea
autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul
că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un
control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect,
consistent, fluid. Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a paralimbajului completează
paradigma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea se realizează
prin chat instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce pentru
susținerea comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice acestor
sesiuni in condiții de capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.

10

ECOURI NUMĂRUL 7

Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul
căreia se asigură continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare,

de intemperii etc., prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la
distanță.

Această modalitate alternativă este studiată de zeci de ani deopotrivă de pedagogi,
experți în design curricular și experți în noi tehnologii comunicaționale.

Numeroase studii, teorii, modele, standarde și criterii de evaluare se axează pe cel puțin

trei zone pedagogice:
 învățarea online de calitate,
 predarea online
 proiectarea instruirii online.
Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la distanță, cadrele didactice

semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și
evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează,
lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/
sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățareevaluare
la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei, lipsa
unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea
adecvată a instrumentelor și resurselor digitale

Paradoxal, toate elementele mai sus amintite sunt la fel de relevante și importante
pentru cadrele didactice. Putem sesiza o grupare a răspunsurilor profesorilor, pe de o parte
avem identificate probleme de natură profesională, mai exact carențe sau chiar lipsa
competențelor de utilizare a platformelor online, a competențelor de proiectare curriculară
pentru mediul online, managementul ineficient al timpului dedicat pregătirii și realizării
activităților didactice în mediul online. Aceste inabilități identificate de profesori își au
corespondentul în gap-uri corelate în formarea inițială și, mai ales, continuă a cadrelor
didactice. În fapt, cercetarea de față se dorește a fi și un punct de start pentru o posibilă și
necesară reformare a formării cadrelor didactice. O altă grupare evidentă a răspunsurilor
vizează aspectele d

Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai multe

mijloace specifice, dintre care cel mai frecvent:
• aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare asincronă de grup, precum

Whatsapp, Facebook messenger;
• apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare cu fiecare elev;
• utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi situri cu

informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee

virtuale, Digitaliada, LearningApps;
• platformele specializate de elearning – Moodle, Google classroom, Edmodo,

Easyclass;
• aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/ videoconferințe

precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype.

La o privire de ansamblu, platformele specializate de elearning sunt în realitate o
opțiune mai puțin atractivă pentru cadrele didactice, motivele fiind deja prezentate mai sus:
abilități tehnice mai puțin definite la nivelul utilizatorilor, infrastructură informatică cu

11

ECOURI NUMĂRUL 7

probleme, costuri de utilizare, lipsa suportului tehnic sau pedagogic. La acestea se adaugă un
element foarte important, care determină, în ultimă instanță, calitatea situației de învățare:
exercițiul utilizării mediului tehnologic pentru proiectarea și desfășurarea unor activități
didactice complexe, relevante, semnificative, integrate în parcursul de învățare de lungă durată.
Am expus câteva idei, dar se știe că internetul este foarte util în învățare, atât a celor mici, cât
și a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o
motivație puternică pentru a o utiliza în mod efficient.

 Învățarea in clasă îi ajută pe elevi și pe profesori să se cunoască mai bine. Acest lucru
permite profesorilor să cunoască elevii și să evalueze mai bine punctele forte și punctele
slabe, să acționeze ca mentori si să ghideze studenții în posibilitățile lor de carieră.

 Într-o clasă tradițională, elevii pot să-și împărtășească în mod direct opiniile și să-și
clarifice propriile întrebari cu profesorul, obținându-și astfel răspunsurile imediat.

 Înțelegând modelul de întrebări și răspunsuri și sugestiile oferite de profesori cu
experiență, elevii pot găsi mai multe informații utile decât atunci când utilizează note
și sugestii online generalizate.

 De asemenea, învățarea în clasă este mai utilă datorită unei interacțiuni continue între
elevi și profesori, deoarece îi ajută pe elevi să scape de temerile lor cu privire la

examene.
 În cele din urmă, interacțiunile cu profesorii buni contribuie la motivația elevilor de a

obține note mari.

Bibliografie:
1. Botnariuc, P., Cucoș, C., - Școala online, elemente pentru inovarea educației, Ed.
Universității, București, 2020

2. https://www.dascalidedicati.ro/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje

Metode tradiţionale vs metode moderne

Prof. Popa Olguţa
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

“ O educaţie bine facută poate întotdeauna să scoată dintr-un suflet , oricare ar fi el ,
partea folositoare pe care o conţine “( Victor Hugo)

Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în
practică prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace
tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice.
Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine
metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.

Dacă în şcoala tradiţională, accentul cădea pe acţiunea de predare, rolul central
revenind profesorului, şcoala modernă plasează în centru elevul care îşi îmbogăţeşte,
consolidează, corectează şi transformă experienţa cognitivă, cu scopul perfecţionării,
profesorului revenindu-i rolul de a-l activa cognitiv-afectiv-motivaţional-atitudinal, astfel
constituindu-se un ec!ilibru predare-învăţare .Profesorul modern lucrează împreună cu elevii
săi , cooperând în vederea reuşitei învăţării .Rolurile sunt bine stabilite: profesorul stimulează

12

ECOURI NUMĂRUL 7

căutarea si descoperirea , iar elevii se vor ocupa de activităţile de căutare si descoperire, ei
participând activ si conştient la asimilarea cunoştinţelor si formarea personalitătii ; astfel se
creează un parteneriat în vederea atingerii obiectivelor propuse., a unui standard cât mai înalt
in educaţie .Lucrând împreună cu elevii săi , profesorul poate regla şi ameliora activitatea pe
parcursul desfăşurării procesului de predare-învăţare şi, nu în ultimul rând, poate aprecia
just valoarea eforturilor de învătare depuse de către elevi pe parcursul activităţilor
desfăşurate. Foarte importantă în procesul de învăţământ este strategia de instruire deoarece ea
reprezintă modul în care profesorul reuşeşte să aleagă cele mai potrivite metode, m a t e r i a l e
şi mijloace, să le combine şi să le organizeze într-un ansamblu, în
v e d e r e a a t i n g e r i i obiectivelor propuse. O variantă de clasificare a metodelor
educaţionale se poate raporta la istoricul lor în procesul didactic,și anume

- metode tradiţionale-expunerea didactică, conversaţia didactică,
demonstraţia, lucrul cu manualul, exerciţiul

- metode moderne- algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată,
studiul de caz, metode de simulare (jocurile, învăţarea pe simulator) învăţarea prin descoperire.

Principala metodă de educare a gândirii în învăţământul tradiţional o constituie
expunerea profesorului, completată cu studiul individual al elevului. Această metodă a fost
criticată, susţinându-se că ea nu favorizează legătura cu practica. Lipsa de legătură cu realitatea
vine de la atitudinea elevilor: ei asistă pasiv la expunere, pe care ştiu că trebuie să o repete.
Cealaltă metodă tradiţională, convorbirea cu întreaga clasă, antrenează mai mult participarea
elevilor, dar elevii sunt ghidaţi, nu ştiu ce se urmăreşte. Aşadar, forma clasică a învăţământului
dezvoltă puţin gândirea elevilor.

La începutul secolului XX s-au preconizat diverse moduri de organizare a
învăţământului, denumite şcoli active, în care accentul cade pe studiul individual efectuat de
elevi. Modul nou, activ, de organizare a învăţământului se dovedeşte superior, dar solicită mult
timp. Odată cu descongestionarea programelor şcolare în cadrul reformei învăţământului, se va
începe şi activizarea predării în şcoala românească.

Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se în
antiteză cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare şi democraţie face
parte din gama noilor educaţii, care reprezintă cel mai pertinent şi mai util răspuns al sistemelor

educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, elevii
îşi pot exprima opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni
coparticipanţi la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un
participant activ la educaţie.În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului
participativ înseamnă pasul de la „a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea
pentru a face faţă situaţiilor, dobândind dorinţa de angajare şi acţiune. Principalul avantaj al
metodelor activ-participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic şi formarea
capacităţii acestora de a emite opinii şi aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod,
elevilor le va fi dezvoltată o gândire circumscrisă abilităţilor cognitive de tip superior, gândirea
critică. Aceasta reprezintă o gândire centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-o
situaţie dată, urmată de alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic
înseamnă a deţine cunoştinţe valoroase şi utile, a avea convingeri raţionale, a propune opinii
personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate şi evaluate, a construi argumente suficiente

13

ECOURI NUMĂRUL 7

propriilor opinii, a participa activ şi a colabora la găsirea soluţiilor. Principalele metode de
dezvoltare a gândirii critice sunt: Gândiţi, lucraţi în echipă, comunicaţi; Termeni-cheie iniţiali;
Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat; metoda Sinelg; metoda Mozaic; Cubul; Turul Galeriei;
Elaborarea unui referat/eseu; Jurnalul în trei părţi; Tehnica predicţiei; Învăţarea în grupuri mici;

Turneul între echipe; Linia valorilor.
Pentru ca învăţarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea

unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să lucreze
în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă;
formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să
fie înţeleasă de toată lumea.

Eficienţa muncii în grup depinde de claritatea explicaţiei pentru sarcinile de lucru.
Profesorii trebuie să ofere explicaţii cât mai clare şi să se asigure că ele au fost corect înţelese
de către elevi.

Bibliografie:

1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
2. Cucoş, C.( coordonatori), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,

Editura Polirom, Bucureşti, 1998
3. Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara,

2001
4. Guţu, V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadru

conceptual, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 1999

Școala de ieri și de azi
Educația digitală- o necesitate...

Prof. Ramba Ibolya
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Digitalizarea învățământului reprezintă mai mult decât punerea la dispoziție a unor
echipamente performante. E necesară implementarea unor soluții integrate, personalizate, care să
răspundă provocărilor momentului ce țin de: accesul la internet, securitate cibernetică, formarea
cadrelor didactice pentru utilizarea 100% a softurilor educaționale și crearea de lecții interactive,
care să asigure o comunicare facilă între profesori și elevi.
De mai bine de un an digitalizarea a reușit să susțină continuitatea educațională. Dacă la început
majoritatea au fost sceptici legat de desfășurarea educației în mediul online, acum, însă,
desfășurarea procesului educațional sub formă de ore online a devenit o normalitate. Atât
profesorii, cât și părinții și-au dat seama că tehnologia are un impact pozitiv asupra educației,
iar ignorarea lor totală până acum nu a fost cea mai bună decizie. Dar desigur că aceste ore
online necesită o bună organizare.

Școala online a adus celor mai mulți profesori bătăi de cap cum nici o altă provocare
din cariera lor didactică. Cu precădere în țara noastră, care a trecut instant la școala exclusiv
online odată cu declanșarea pandemiei, fără să se asigure că elevii și profesorii sunt pregătiți
sau nu pentru așa ceva. Empiric vorbind, experiența online s-a dovedit și se dovedește în
continuare a fi una neeficientă și nedorită de majoritatea cadrelor didactice.

14

ECOURI NUMĂRUL 7

Chiar dacă la început totul a pornit cam anevoios, din cauza lipsei aparaturii și a slabei rețele
de internet profesorii și elevii folosesc intuitiv și în detaliu toate funcționalitățile
echipamentelor și tehnologiei de top, pentru procese de predare-învățare-evaluare atractive
și eficiente.

Avantajele pe care cei mai mulți le aduc în discuție țin de logistica pe care o presupune
bunul mers al unei școli. Deplasarea până la școală, folosirea manualelor care trebuie
transportate în ghiozdane grele, murdăria care se face cu creta care trebuie cumpărată și
transportată la școală etc., toate aceste probleme sunt rezolvate de școala online, unde tot ce-ți
trebuie e un gadget cu acces la internet. Pe internet, tabla nu mai trebuie curățată, nu mai trebuie
să te miști din casă, nu mai este nevoie să te trezești cu o oră înainte să înceapă cursurile etc.
Acestea sunt avantajele educației în sistem digital, dar consider că, puse în balanță cu
dezavantajele, acestea cântăresc mult prea puțin.

Desigur că din partea elevilor există multe păreri bune cu privire la școala online, dar
trebuie să ținem cont că acestea sunt păreri subiective. Sunt foarte des întâlniți elevi cărora le
convine o școală în care se pot sustrage de la orice responsabilitate, și laptopul/tableta le oferă

acest favor din plin.
Educația digitală ca set de cunoștințe și abilități pe care un individ le are când vine

vorba de sisteme digitale este, fără discuție, viitorul. Indivizii care vor avea o educație digitală
vastă vor fi cei care vor fi ținta locurilor de muncă din viitor. Cursurile online, webinariile ,
atelierele și întâlnirile online au devenit tot mai solicitate, indiferent de disciplină, deoarece
pandemia a reușit să demonstreze faptul că dorința și perseverența sunt cele care contează și
nu prezența fizică într-un spațiu.

Bibliografie:
1. Cea mai bună educaţie pentru Europa. Disponibil: https:// mecc.gov.md/ro/content/cea-mai-

buna-educatie-pentru-europa
2. Curriculum pentru educaţie timpurie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova;

echipa de elab.: Maria Vrânceanu [et al.]; coord. gen.: Angela Cutasevici, Valentin Crudu;
experţi-coord. naţ.: Vladimir Guţu; - www.didacto.ro.

Învăţarea prin cooperare

Prof. Trâmbițaș Anca Maria
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Învăţarea este definită, adeseori, drept o modificare de comportamente şi în
comportamente, obţinută pe baza unei experienţe trăite personal. Când vorbim despre învăţare
ne gândim, deci, la schimbările pe care le prevedem că se vor produce la cel care învaţă,
schimbări ce pot avea loc în planul activităţii intelectuale, al vieţii afective ori al acţiunii
practice. Asemenea schimbări nu pot avea loc dacă subiectul (cel care învaţă) nu face nimic.
Ele nu se produc „atâta vreme cât elevul rămâne doar în postura unui simplu spectator la lecţie,
rezumându-se doar să urmărească cele predate, să asculte, să noteze, să repete, să reproducă pe

15

ECOURI NUMĂRUL 7

de rost, să execute mecanic sarcini impuse”(I. Cerghit). Învăţarea se produce ca urmare a unui
efort personal depus în acest sens, numai pe baza unei participări proprii.

Metodele activ-participative sunt cele mai în măsură să solicite plenar, dar şi să
valorifice maximal şi pe multiple planuri potenţialul uman de cunoaştere, de simţire şi de
acţiune cu care un elev sau altul vine la şcoală. Specific acestor metode este faptul că pot
stimula şi dezvolta învăţarea prin cooperare, lucrul în perechi sau în grupe mici de elevi,
facilitând astfel comunicarea, relaţionarea, colaborarea şi sprijinul reciproc pentru rezolvarea
unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi, care duc la cunoaşterea dintre elevi,
înţelegerea şi acceptarea reciprocă.

Lecţiile bazate pe învăţarea prin cooperare prezintă câteva caracteristici importante:
- răspunderea individuală – se evaluează frecvent performanţa fiecărui elev care trebuie să ofere
un răspuns în nume personal sau în numele grupului, iar rezultatul se comunică atât elevului
cât şi grupului din care face parte;
- interacţiunea directă – elevii se ajută unii pe alţii încurajându-se şi împărtăşindu-şi ideile,
explică celorlalţi, discută ceea ce ştiu, se învaţă unii pe alţii;
- interdependenţa pozitivă – elevii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun
sfârşit sarcina grupului. Învăţătorii pot structura această interdependenţă pozitivă stabilind

scopuri, recompense, resurse comune, roluri distribuite în grup;
- deprinderi interpersonale şi de grup mic – grupurile nu pot exista şi nici nu pot funcţiona
eficient dacă elevii nu au şi nu folosesc anumite deprinderi sociale (conducerea, luarea deciziei,
încrederea reciprocă, comunicarea, managementul conflictelor);
- procesarea în grup – elevii au nevoie de momente pentru a vedea cât de bine şi-au atins
scopurile şi cât de eficienţi au fost în grup. Învăţătorul monitorizează în permanenţă activitatea
de învăţare a grupurilor, le oferă feed-back (lor şi întregii clase), intervine şi corectează
eventualele confuzii sau răspunsuri incomplete.

Momentele principale ale unei lecţii care include metode specifice dezvoltării gândirii
critice corespund, după M. Stanciu, unor etape bine definite:
- faza pregătitoare (evocarea) – interpretarea cunoştinţelor noi prin prisma cunoştinţelor

anterioare;
- realizarea sensului – participarea activă din partea elevului;
- reflecţia – consolidarea noilor cunoştinţe, schimb de idei.

Una dintre aceste metode, folosite cu succes la orice clasă din ciclul primar, în
recapitularea şi consolidarea cunoştinţelor, este „TURUL GALERIEI”. Aceasta presupune
parcurgerea unor anumiţi paşi:

- brainstorming individual;

- interviu de grup;
- producerea planşelor,
- susţinerea produselor de către un raportor;
- afişarea produselor;

- efectuarea turului galeriei;

- dezbaterea.
Elevii lucrează în grupe de câte 3-4. Se propune un subiect pentru care elevii generează cât mai

multe idei. De exemplu, la clasa a IV-a, subiectele pot fi:

16

ECOURI NUMĂRUL 7

Limba română: Părţi de propoziţie; Părţi de vorbire; Semnele de punctuaţie; Drumul cărţii de

la autor la cititor;
Matematică: Unităţi de măsură; Forme geometrice;
Geografie: Munţii Carpaţi (sau alte forme de relief învăţate); Ape curgătoare; Ape stătătoare;
Bogăţii ale solului/ subsolului;

Istorie: Figuri de domnitori români din secolul al XIII-lea;
Ştiinţe: Medii de viaţă.

Expunerea subiectului trebuie să cuprindă toate datele necesare şi toate criteriile
implicate. Fiecare grup îşi alege sau primeşte o anumită temă din subiectul propus, dar şi toate
grupurile pot avea aceeaşi temă.

Un secretar, ales de elevii grupei, notează rezultatele brainstormingului pe o coală de
hârtie (de preferat cât mai mare), folosind markere de diferite culori. Şeful grupei susţine
produsul realizat în faţa celorlalte grupe. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă,
accesibile elevilor şi la anumite distanţe.

După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele
celorlalte grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută şi, eventual, se notează
comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe.

După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte
solicitate de colegi, apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte. În
acest mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea unor cunoştinţe,
se valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii alternative la aceeaşi problemă
sau la acelaşi tip de sarcină.

Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic. Astfel, ajung să
înţeleagă că atunci când investesc suficientă energie în învăţare şi se implică în mod activ,
procesul devine agreabil şi dă naştere unui sentiment de împlinire. Elevii trebuie să creadă că
opiniile lor au valoare. Comunitatea învăţării îi îmbogăţeşte pe toţi membrii ei.

„A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria
gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea.” (I. Cerghit)

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.60;
2. Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă. Fundamente teoretice, Editura Universităţii

Suceava, 2003, pag. 189.

Metode şi materiale didactice utilizate în cadrul
învăţământului professional

Maistru Truță Claudia Alina
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Metodele didactice aplicate în învăţământul profesional şi tehnic sunt alese astfel încât
să conducă la atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul educaţional, la realizarea
obiectivelor propuse pentru fiecare modul şi, în special, să corespundă particularităţilor de
vârstă şi individuale ale elevilor. Cadrul didactic este în întregime responsabil de alegerea

17

ECOURI NUMĂRUL 7

metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele didactice existente în şcoală şi
urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate

pentru cadre didactice. In cazul pregatirii practice la locul de munca, cadrul didactic

colaboreaza cu responsabilul/ tutorele de la locul de munca pentru aplicarea celor mai adecvate

metode de invatare.
Pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic, fiecare modul din planul de

învăţământ al Ariei curriculare Tehnologii (modul de specialitate) este predat de unul sau mai

multe cadre didactice (in general in cazurile in care modulul de specialitate are alocate atât ore

de teorie, cat si ore de laborator tehnologic si ore de instruire practica). In cazul in care

pregatirea practica se desfasoara la operatorul economic tutorele este responsabil de modul in

care se desfasoara activitatea de instruire, in urma colaborarii cu cadrele didactice din
scoala. În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului
didactic. În consecinţă, cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii
(activitate frontală), pe grupe sau individual (activitate diferenţiată) – în funcţie de obiectivele
specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot
organiza pentru activităţi de laborator si de instruire practică in unitatea de invatamant sau la
operatorii economici şi/sau activităţi extracurriculare. În ceea ce priveşte metodele didactice,
pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general:
Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere
(povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia,
conversaţia euristică, problematizarea etc.).

Cadrele didactice utilizează de asemenea şi metode de învăţare şi explorare prin
descoperire: explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi
independente, experimente, activităţi practice etc.) şi explorarea indirectă (rezolvare de
probleme, demonstraţia prin imagini, filme etc.).

Sistemul promovează utilizarea metodelor interactive centrate pe elev bazate pe
acţiunea voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri
didactice, învăţare prin dramatizare etc.).

Pregătirea practică este o activitate obligatorie în cadrul învăţământului profesional şi
tehnic şi este asigurată de profesori-ingineri şi/sau de maiştri în laboratoare şi ateliere, precum
si de tutori, personal desemnat de către angajatori pentru pregătirea practică a elevilor în

întreprindere.
La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă

pentru ora următoare. Tema de casă solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri
sau activităţi etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii (culegeri de texte, caietul
elevului, culegeri de exerciţii şi probleme etc.). În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi
să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii, mici

proiecte practice etc.
La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-

a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze oferind explicaţii suplimentare.
Ca regulă generală, Ministerul Educaţiei Naționale recomandă ca la stabilirea timpului alocat

18

ECOURI NUMĂRUL 7

efectuării temelor de casă să se ţină cont de nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica
activităţi sportive şi recreative.

Legea educaţiei precizează că pot fi utilizate la clasă numai manualele şcolare aprobate
de Ministerul Educaţiei Naționale. Pentru o parte din modulele de specialitate predate în
învăţământul profesional şi tehnic există unul sau mai multe manuale alternative aprobate de
Ministerul Educaţiei Naționale pentru fiecare an de studiu. În funcţie de nivelul elevilor, fiecare
cadru didactic stabileşte şi recomandă la începutul anului şcolar manualul pentru fiecare modul

de specialitate.
Materialele didactice utilizate în învăţământul profesional şi tehnic depind de nivelul

educaţional şi de modulul de specialitate. Materiale tipărite pot fi achiziţionate de biblioteca
unităţii de învăţământ sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de elevi. Un
număr important de publicaţii au fost puse la dispoziţie pentru a sprijini activitatea didactică:
publicaţii pentru formarea generală sau specifică a cadrelor didactice, materiale metodologice,

manuale pentru cadrele didactice, materiale auxiliare etc.

Bibliografie:

1. https://eacea.ec.europa.eu/
2. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P. Bucureşti, 1980.

Școala de azi, școala de mâine

Prof. Cociș Alexandrina Elena
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

„Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă”. (Seneca)

Toţi cetăţenii români au dreptul la educaţie, la toate nivelurile si toate formele,
indiferent de gen, rasă, naţionalitate, religie sau statut social. Acest drept este prevăvut în
Legea învăţământului nr. 84\1995. În instituţiile de învăţământ publice educaţia este gratuită şi
statul garantează dreptul la educaţie în interesul individului și al societăţii. Școala a fost
întotdeauna un factor esențial în creșterea și continuitatea culturii unui popor. Ea a trebuit să se
modeleze creând noi punți între tânăra generație și profesori. Școala de azi trebuie să includă
inovația ca o componentă de bază – și o și face – dar rolul tradiției nu e deloc de neglijat.

Profesorul modern nu poate să rămână prizonierul tradiției, de aceea e oportun să țină
pasul cu inovațiile în educație. Ca să crești o generație sănătoasă, trebuie să fii tu sănătos, adică
să fii la curent cu tot ce este nou, interesant, util creșterii ei. Școala are șanse să placă copiilor
doar îmbinând armonios tradiția cu inovația. Învăţământul modern se conduce după o filosofie
a educaţiei care promovează o nouă concepţie despre formarea elevului, despre idealul social-
uman, astfel încât activitatea şcolară vine în întâmpinarea trebuinţelor dezvoltării individuale
și sociale.

Școala de azi îşi pune amprenta asupra carierei elevilor. Studiul anumitor discipline,
început cât mai de timpuriu, dezvoltă dorinţa de a cunoaşte mai mult, sentimentul încrederii în
sine şi dorinţa realizării în acele direcţii. Școala are un rol important în devenirea fiecăruia

19

ECOURI NUMĂRUL 7

dintre elevi. Elevul se orientează către anumite discipline care să îi producă mari satisfacţii şi
care să îi asigure în cel mai mare grad succesul, în funcţie de capacităţile pe care acesta le are.

Școala de astăzi favorizează comunicarea. Ea nu trebuie să ofere copiilor doar
informaţii, ci să dea frâu liber imaginaţiei, dar sub aripa unui profesor. Școala pregătește, de
asemenea, elevii cu „echipamentul” necesar, astfel încât elevii să se poată încadra în societate
și să contribuie pozitiv la națiune și oameni în viitor.

Soluțiile viitoare vor fi de blended-learning, de integrare obligatorie a soluțiilor online
cu învățarea față-în-față. Lumea în care trăim și mintea elevilor noștri (digitali nativi)
recomandă acest lucru.

O lecție proastă, pusă online, e și mai proastă. Când construiești un conținut de învățare
online, aceste trei aspecte devin mai importante: ce informație prezinți și în ce format (text,
schemă, audio-video, animație), cum o prezinți (ce metode de organizare și de prezentare
utilizezi) și cât de mult angajezi elevul în învățarea ei online devin cerințe și mai stringente.
Training-ul tuturor profesorilor pentru utilizarea metodelor integrate de predare-învățare
(blended learning) e necesar și urgent.

Trecerea la soluții integrate (blended) de predare-învățare va avea consecințe majore.
Toți copiii din țară vor avea acces la lecții de bună calitate. Compensezi, ca elev, prestația
didactică a profesorului din fața ta cu lecțiile multimedia accesibile online.

Bibliografie:
1.https://ro.scribd.com/doc/54147451/rolul-%c5%9ecolii-%c5%9ei-al-familiei-in-orientarea-
profesional%c4%82-a-elevilor
2.http://adrianamitu.com/wp-content/uploads/2015/09/Scoala-care-creste-Oameni-de-
succes.pdf
3. „Eseul argumentativ in 100 de exemple si 250 de aplicatii.” De Gina Mioara Varga, editura
Delfin

Școala românească-între tradiție și inovație

Prof. Gabriela Gălățianu
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Școala și, prin ea, educația este o treabă serioasă, una pentru viitorul societății noastre.
Cum trebuie să abordăm curricula din școli și ce impact va avea tehnologia asupra educației în
viitor? Trebuie, sau nu, să păstrăm tradițiile și obiceiurile noastre stămoșești? Iată câteva
întrebări în fața cărora profesorul, dar mai ales profesorul de limba și literatura română, este
pus și ar trebui să găsescă răspunsuri cât mai pertinente…

Dacă ne uităm la lumea din jur, vedem roboți, automatizare și inteligență artificială
peste tot. Aceste elemente nu mai reprezintă doar o imagine din Star Trek sau dintr-un oarecare
film SF. Privind aspectele legate de forța de muncă a viitorului, ne dăm seama că s-a început o
automatizare, o informatizare a ei, unde roboții și inteligența artificială, treptat, o să ia locul
oamenilor. Societatea trebuie să fie pregătită pentru o asemenea schimbare, la fel și sistemul
educațional. Sistemul, poate, cel mai inflexibil cu privire la schimbare. Cauzele sunt multiple

20

ECOURI NUMĂRUL 7

și, în general, gravitează în jurul sub finanțării, a lipsei de specialiști și a discuțiilor deschise și
oneste din domeniul public. Discuții care să implice antreprenori, profesori, oameni din
conducerea statului, dar și elevi.

Dacă automatizăm totul, ajungem să nu avem nevoie de forță de muncă și prin asta
creștem șomajul. Ce facem pentru a ne pregăti pentru o asemenea situație? Un calcul ne arată
că un elev care a intrat în sistemul școlar în 2018 o să-și termine studiile prin 2036 și o să fie
activ pe câmpul muncii până în jur de 2070. Ce se întâmplă în acest timp, este greu de prezis,
dar putem prevedea o tehnologizare și mai accentuată.

Care mai este locul materiilor umaniste și artistice într-o lume tehnologizată? Limbile
străine ajută la depășirea barierelor dintre oameni și dezvoltă personalitatea individului. Acest
aspect este valabil pentru toate materiile umaniste și cred că aici este cheia menținerii lor în
curricula regândită a viitorului. Istoria trebuie să se bazeze pe conexiuni între evenimente,
înțelegerea lor și a lumii în care trăim. Geografia trebuie să abordeze probleme de maximă
importanță pentru lume, precum poluarea sau încălzirea globală. Artele nu trebuie percepute
ca o apărare a tradițiilor sau a status-quo-ului existent în curricula de azi, sunt elementele vieții
noastre de zi cu zi, care reprezintă creativitatea, inovația și viziunea, elemente ce completează
lumea ultra tehnologizată.Locul limbii materne, în cazul nostru, limba și literatura română, este
unul primordial.

Tradiţiile populare româneşti rămân tezaurul nostru cel mai de preţ şi trebuie să facem
tot ce se poate pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor şi a oamenilor. Patrimoniul
valoric naţional trebuie îmbogăţit şi transmis din generaţie în generaţie prin procesul
educaţional. Educaţia urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-
spirituale; renaşterea, valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor; utilizarea potenţialului educativ al
datinilor şi obiceiurilor calendaristice populare; formarea conştiinţei naţionale; educarea
civismului, umanismului

Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român ,o dovadă grăitoare a
străvechii unităţi culturale a poporului român. Imensul tezaur folcloric al poporului nostru
constituie o componentă valoroasă a acestei moşteniri. Valorificând cu copiii tradiţia folclorică
în cadrul diverselor activităţi şcolare şi extraşcolare realizăm un important act cultural şi
educativ.
Prin varietatea folclorului, copiii pot să cunoască ,să înţeleagă şi să preţuiască mai mult trecutul
glorios al poporului nostru ,ocupaţia ,obiceiurile,sentimentele ,năzuinţele generaţiilor de ieri .

21

ECOURI NUMĂRUL 7

Folosirea exemplelor din lumea reală, elevii pot studia și explora probleme adevărate
astfel, creându-se acea legătură dintre lecție și viața reală, care poate trezi interesul elevului.
Prin folosirea internetului, a diferitelor platforme și a aplicațiilor educaționale, elevii pot crea

grupuri online, grupuri ce se pot interconecta cu altele din întreaga lume. Prin intermediul
acestora pot dezbate probleme din viața reală sau discuta, împreună cu profesorii lor și cu
colegii din lumea întreagă, despre teme, opinii, trăiri, etc.

Predarea este familiarizarea elevilor cu o multitudine de concepte vechi și noi despre
care ei nu știau. Implementarea tehnologiei în predarea de zi cu zi la clasă este o incursiune în
lumea invențiilor moderne, unde profesorul trebuie să devină împreună cu elevul explorator și
să-l îndrume în acest voiaj.

Bibliografie:
1. Revista „Învăţământul primar” nr 3-4, 1999, Ed. Discipol.
2. MIHAI POP – „Obiceiuri tradiţionale româneşti”. Editura Univers, Bucureşti, 1999.
3. Wikipedia – Enciclopedie liberă – Despre folclor

Alimentație sustenabilă

Prof. Călin Maria Niculina
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Ideea de alimentație sustenabilă se referă la o dietă care este sanătoasă pentru
organismul uman și care are un impact redus asupra mediului înconjurător și a resurselor
naturale. Adoptarea unei alimentații sustenabile ajută sănătatea oamenilor cât și a planetei.

O alimentație sustenabilă se raportează la impactul asupra individului, asupra mediului
înconjurator și asupra lanțului trofic. Factorii care determină cât de sustenabilă este o anume
alimentație includ: disponibilitatea nutrițională, sănătatea generală, costul relativ,
biodiversitatea și protectia ecosistemului. Luând în considare toți acești factori, vom proteja
planeta, iar aceasta ne va oferi în continuare destule resurse pentru generațiile viitoare. O
alimentație universală sanatoasă și sustenabilă constă într-o diversitate de alimente de origine
vegetală (fructe, legume, leguminoase, nuci, cereale integrale) și cantități mici spre deloc de
alimente de origine animală și procesate, grăsimi nesaturate (nu saturate), cereale rafinate și
zahăr adaugat.

Din punct de vedere nutrițional, trecerea la o alimentație sustenabilă nu are riscuri, atâta
timp cât iți asiguri toate nevoile nutriționale. „Per ansamblu, studiile sunt de acord ca

alimentele de origine vegetala produc mai putine efecte adverse asupra mediului per greutate
unitară, per porție, per unitate energetică sau per greutate proteică decât o fac alimentele de
origine animală”, notează Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.

Un raport al organizației nonprofit Environmental Working Group a evaluat produsele
animale in funcție de sustenabilitate si cele mai mari contribuții la emisiile de gaze de seră; de
la cea mai puțin sustenabilă opțiune încolo, acestea sunt: carnea de miel, de oaie, brânza, carnea
de porc și somonul de crescatorie. În plus, încearcă să cumperi cât mai des produse locale, din
piețe (nu din supermarket, unde ajung importate, transportate pe distante lungi si ambalate în
plastic), pe care le găseăști sezonier.

22

ECOURI NUMĂRUL 7

Majoritatea studiilor susțin ideea că alimentația vegană și cea vegetariană vin la
pachet cu o scadere a pãmântului cultivat și a emisiilor de gaze cu efect de serã, cea din urmã
folosind și cea mai puțină apă. Concluziile cercetării susțin că dacă am transforma felul în
care mâncăm până în 2050, prin reducerea cu peste 50% a consumului global de alimente
nesănătoase (zahar și carne rosie) și prin creșterea cu peste 100% a consumului de alimente
sănătoase (fructe, legume, nuci, leguminoase), am evita 10,8-11,6 milioane de decese în

fiecare an (o reducere cu 19-23,6 %).
Prin alimentație sustenabilă se reduce:
*rata mortalității la nivel global datorată bolilor coronariene, accidentelor vasculare

cerebrale, diabet de tip 2 și diferite forme de cancer , printr-o dietă bazată pe fructe și legume;
* ratei mortalității în România , consumul de fructe și legume este mic în comparație

cu alte țări;
*incidenței bolilor corelate cu obiceiurile alimentare; în privința cancerului

gastrointestinal sunt cunoscute tipurile de alimente care trebuie evitate pentru a diminua riscul
apariției bolii: carnea roșie (adică de vită, miel și porc), precum și carnea procesată.Un studiu
de prevenire a polipilor realizat de Institutul Național al Cancerului din SUA a arătat că oamenii
care și-au sporit consumul de leguminoase boabe chiar și cu mai puțin de un sfert de cană pe
zi și-au redus riscul de recurență a polipilor colo-rectali precanceroși cu 65%.

* scăderea rezistenței la antibiotice

* prevenirea unor viitoare pandemii .
În timpul activităților extracurriculare și a orelor de dirigenție, tema alimentației
sustenabile a fost primită de către elevi cu bucurie.

Bibliografie:
1. https://sanovita.ro/blog/cum-arata-o-alimentatie-sustenabila-ce-spun-expertii/
2. https://ecoferma.ro/cele-mai-bune-diete-pentru-mediu-ce-inseamana-o-alimentatie-
sustenabila/

23

ECOURI NUMĂRUL 7

Importanța Educației juridice în viața elevilor

Prof. Bebelea Maria
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Copiii au nevoie de sprijin pentru a-și dezvolta abilitățile care să le permită să-și asume
responsabilități pentru propriile actiuni și să aiba un rol activ în comunitate și societate. De-a
lungul timpului, foarte multe asociații si ONG-uri au derulat activitati educationale și de
formare cu copiii și specialiști în educație și prevenire, campanii de educație juridică și au fost
elaborate materiale de educație juridică destinate adolescenților, dar și mareriale destinate
educatorilor și profesorilor, asistenților sociali, specialiștilor comunicatori, specialiștilor în
prevenire și altor profesioniști care lucrează cu adolescenți. În acest context a fost implementat
un proiect, curs opțional pentru început de EDUCAȚIE JURIDICĂ. Acesta a fost realizat de
către specialiști îndomeniul juridic. Aceștia au realizat un ghid practic de educație juridică.

Mesajul acestui ghid este ,,Legea e făcută ca să ne protejeze și atât timp cît o respectăm
suntem liberi”

Educația juridică reprezintă o dimensiune particulară a activității de formare –
dezvoltare morală a personalității, proiectată și realizată în raport de valorile binelui moral –

juridic.
Conținutul educației juridice vizează cunoașterea și înțelegerea cadrului legislativ la

nivel normative (legi constituționale, organice etc.) și acțional (amendamente, abrogare, putere
reglementată etc.)

Conceptul de educație juridică– este promovat la nivelul teoriei generale a educației în
calitate de concept pedagogic opțional. Defineste o dimensiune a formarii – dezvoltării elevului
integrată în activitatea de educație morală, proiectată și realizată conform valorii generale a

binelui moral.
Ca valoare dinstinctă, integrate în sfera mai extinsă a binelui moral ( moral-filozofic,

moral-religios, moral-juridic, moral-civic, moral-politic, moral-economic), justiția socială are

urmatoarele caracteristici;
a. Obiectivitate, susținută prin legi, coduri, proceduri, determinate de necesitatea

functionării societății la nivelul tuturor structurilor sale (economic, politic, cultural etc.);
b. Imparțialitate în luarea deciziilor juridice, expresie direct și vizibilă a obiectivității;
c. Reprezentativitate, în calitate de ,,serviciu public” afirmat în statele moderne;
d. Unitate și adaptabilitate, realizate între limite circumstanțiale atenuante sau agravante;
Educația juridică, este realizabilă în contextul sistemului și al procesului de învățământ,

reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalitații elevului, bazată pe valoarea
binelui moral-juridic conceput în termini de justiție socială. Are la bază valoarea morală a
binelui justițiar semnificativă pedagogic în raport de:

a. obiectivul general al educației juridice – formarea –dezvoltarea conștiinței juridice;
b. norma juridică angajată cognitive (dar și necognitiv), care subordonează valoarea
datorită capacității sale;
Educația juridică este centrată asupra analizei legilor care ,,reglementează aspectele
fundamentale ale organizării și funcționării instituțiilor, dar și a relațiilor cu cetățenii” Aceasta
evidențiază importanța respectării principiului separării puterilor.

24

ECOURI NUMĂRUL 7

Educația juridică stimulează procesul de ,,implicare publică”, bazată pe articularea
urmatoarelor acțiuni transparente și competente în plan social: informarea, consultarea,
participarea, mobilizarea și perfecționarea.

Școala de ieri si de azi

Maistru Beleaua Sorina
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Scoala este poate cea mai draga si cea mai importanta institutie din viata noastra de
adolescent, tanar adult sau copil. Este locul unde ne formam ca oameni, este locul in care
invatam sa scriem, sa socotim, sa gandim in asa fel incat sa ne descurcam in viata. Tot scoala
este si locul in care iubim pentru prima data, in care devenim cineva, in care ne „cizelam”
personalitatea. Scoala nu e la fel, ea se schimba mereu, schimbarea vine insa de la elevi de cele
mai multe ori.

Daca dam timpul inapoi cu 20 de ani si incercam sa ne amintim cum era la scoala prin
anii 1990 vom vedea ca scoala si tot ce implica ea a trecut prin schimbari uriase. Cel mai bine
ne dam seama de schimbari uitandu-ne la noile generatii care intra la scoala sau la cele care
pleaca de pe bancile scolii gata sa ia viata in piept.

Avem tehnologie, avem gadgeturi multe, invatam online, invatam chiar si de acasa, ne
facem temele pe calculator, ne distram pe tablete, ne jucam pe console moderne cand nu facem
teme. Avem cursuri si manuale online, avem carti digitale, ore la care folosim materiale
digitale, digitalizarea e parte a educatiei din 2020 si va deveni obligatorie daca vrem sa evoluam
si sa avem absolventi din ce in ce mai buni. Totusi diferentele nu se opresc aici. In continuare
iti propunem o scurta lista a celor mai relevante deosebiri dintre scoala de azi si scoala de acum
20 de ani.

1. Elevii nu mai sunt intimidati de profesori, nu mai exista teama sau respectul fata de
profesor. Aici am asistat la cea mai drastica schimbare. Nu mai exista prea mult respect pentru
cadrele didactice, orice elev mai mare sau mai mic isi impune punctul de vedere si nu se sfieste
sa raspunda cand simte ca omul de la catedra nu are dreptate (desi acesta are dreptate de cele
mai multe ori). Relatia cu profesorii e mai degraba una de prietenie si nu mai exista autoritatea
pe care o stiam cu totii cel putin din povestile parintilor. Astazi elevii cer sfaturi de la profesori
chiar si in probleme care nu tin neaparat de scoala si de lectii, si asta poate fi un lucru pozitiv.
Comunicarea e buna oricand si poate rezolva multe lucruri.

2. Se discuta orice, nu prea mai ai subiecte tabu. Daca in trecut aveai subiecte despre
care nu se discuta in scoala, despre care nu se vorbea nici macar in pauze, astazi elevii de toate
varstele discuta si la ore, si in afara lor despre orice, inclusiv despre sexualitate sau despre alte
subiecte dificile, li se explica multe si pot avea o viziune de ansamblu asupra realitatii pe care
o vor avea de infruntat cand termina scoala. E un pas inainte care ii va ajuta sa se integreze mai
usor intr-o societate care nu mai tine cont de tabuuri si care incearca sa se reinventeze cu fiecare
an care trece. Discutiile purtate sunt libere sau sunt structurate, daca au loc in timpul orelor,
orele de dirigentie s-au transformat in ore in care elevii si profesorii incearca sa gaseasca
rezolvari la probleme care ii preocupa in mod curent pe copii, adultii de maine.

25

ECOURI NUMĂRUL 7

3. Gastile si „bisericutele” nu mai sunt asa de evidente si nu prea mai exista. Acum 20
de ani daca mergeai in licee, in scoli vedeai adevarate gasti cristalizate in jurul unor persoane
„populare”, aveai mereu motive de scandal si discutii infinite, batai intre grupuri. Astazi
lucrurile s-au schimbat, copiii, elevii mai mari au inteles ca grupuletele nu ajuta la nimic si ca
trebuie sa existe o comunicare intre mai multi oameni ca lucrurile sa poata merge in directia
dorita. Colaborarea e importanta, la fel si munca de echipa, discutiile constructive si intelegerea
importantei intregului, fara a exista o diviziune in gasti.

4. Sunt mai multe activitati extracurriculare si cluburi, cercuri, iar elevul este apreciat
mai mult. Activitatile extracuriculare si cercurile, cluburile ii ajuta pe elevi sa isi dezvolte
imaginatia, sa isi cultive pasiunile, sa exploreze si sa incerce tot ce isi doresc ca sa stie spre ce
sa se indrepte in viata. Este o imbunatatire uriasa sa ai mereu cat mai multe variante din care
sa alegi si sa le poti testa pe fiecare in parte. Si orele si materia scolara sunt mai usor de
personalizat, sunt adaptate in functie de elevi, de cerintele lor, de piata muncii, acolo unde e
posibil. Scoala moderna se „pliaza” pe elev si pe cerintele lui, pe nivelul lui, pe nevoile lui la
un moment dat.

Diferentele dintre copii sunt apreciate, intelese, copiii sunt incurajati, individul este
apreciat pentru ce incearca sa faca, atat cat poate la nivelul la care se afla. In trecut, acum 20
de ani conta sa fii la fel ca toti ceilalti si sa incerci sa te supui unor rigori care nu iti permiteau
sa te dezvolti ca invidid si nu prea erai apreciat.

Parteneriatul scoala – familia – comunitatea

Prof. Popescu Adriana
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș

Parteneriatul este o relaţie stabilă între persoane sau instituţii care participă cu anumite
resurse pentru atingerea unui scop comun; este o relaţie de egalitate stabilită în baza unor
acorduri semnate, ambii parteneri având dreptul de a evalua gradul de atingere a obiectivelor
şi modul de gestionare a resurselor: comunicarea este permanentă, responsabilităţile, succesele
riscurile sau eşecurile fiind asumate deopotrivă; presupune strategii de cooperare pe termen
lung cu o flexibilitate scăzută datorită scopului comun.

Parteneriatele dintre școli, familii și comunitate pot ajuta profesorii în munca lor.
Perfecţionarea abilităţilor şcolare ale elevilor, îmbunătăţirea programelor de studiu și
climatului şcolar, îmbunătăţirea abilităţilor educaţionale ale părinţilor, dezvoltarea abilităţilor
de lideri ale părinţilor, conectarea familiilor cu membrii şcolii și ai comunităţii, stimularea
serviciului comunității în folosul şcolilor, oferirea unor servicii şi suport familiilor şi crearea
un mediu mai sigur în şcoli – sunt exemple grăitoare pentru susținerea ideii de într-ajutorare
reciprocă.

Parteneriatul şcoală – familie – comunitate este dat de relaţiile de colaborare între
personalul şcolii şi familii, membrii comunităţii, organizaţii (companii, biserica, biblioteci,
servicii sociale) pentru a implementa programe şi activităţi care să îi ajute pe elevi să
reuşească.

26

ECOURI NUMĂRUL 7

Parteneriatul are, așadar, drept scop următoarele:

- să ajute profesorii în munca lor;
- să perfecționeze abilitățile școlare ale elevilor;
- să îmbunătățească programele de studiu și climatul școlar;
- să îmbunătățească abilitățile educaționale ale părinților elevilor;
- să dezvolte abilități de lideri ale părinților;
- să faciliteze legătura dintre familii, personalul școlii și al comunității;
- să ofere servicii și suport familiilor;
- să creeze o atmosferă de lucru mai sigură în școală.

27

ECOURI NUMĂRUL 7

PARTEA a II-a

TOAMNA
CREATIVĂ

28

ECOURI NUMĂRUL 7

Natură moartă

Iordan Alexandru-Cristian, clasa a XI-a
Liceul Tehnologic Dimitrie Leonida Constanța

Prof. coordonator: Dănilă Mihaela

Aceasta este o pictură a unui pictor care nu a dat încă de acuarele,iar pictura lui este
reprezentată prin cuvinte imaginându-și pastelul naturii moarte.

Plec prin ceață debusolat, însă ce mai contează, sunt pregătit moral pentru tot ce o să
văd, aud sau simt .Oprindu-mă la margine de timp, umbrit de secundar ,realizez că toamna nu
este un anotimp care dorește moartea ci schimbarea naturii și a vremii.
Toamna ,de fapt defrișează toate frunzele bătute de soare, pentru a scoate în evidență
frumusețea naturii, fiind așa de iubită de scriitori pentru că ea este greu de privit și de înțeles
precum o piesă de teatru, nu este pentru toată lumea.

Mă aflu pe nava creionului și navighez pe hârtie ,aderând la o imagine umedă, plină de
vânt, pentru a-mi spăla sângele vărsat în luptele de până acum ,spunând ca imaginația nu are
timp, spațiu sau legi .Ea nu este neconformistă cu realitatea ,dar speră la ceva mai bun .

Frunzele copacului meu cad una câte una ,de ce tu,vară, dai vina pe toamnă ? Crezi că
tu poți aduce doar momente de acalmie,spulberând alizeele ce bat în al meu suflet?

Timpul completează mereu aceste fraze lipsite de sens când intrăm în dialog.El deși ne
are la picioare, nu ne poate doborî atât de repede. Eu sunt precum o acvilă ce străbate în lung
și-n lat tărâmurile omenești,scriind și mai mult, pe zi ce trece, noi povești despre cele trăite.
Deoarece noi, oamenii ar trebui să dăruim,fără să așteptăm nimic în schimb, din cunoștințele
noastre, dar din păcate acest gând bun este efemer și nu o să dăruim nimănui nimic deoarece
ne bazăm pe mutualitatea care nu apare .Tocmai de aceea nu iubim frunzele ruginii aduse de
toamnă, acestea fiind jerfa copacilor sub care cel puțin unul dintre noi a stat .

Plimbându-mă pe secundar noaptea ,în ceas pustiu ,cu gândul doar la iarnă, iubind doar
muza naturii care m-a creeat, picturi din cerul înfumurat cad pe a mea bască neagră, dând-o jos
ca să simt lacrimile Mamei Natură ,direct în cap. De ce plânge aceasta? De ce mereu din
tristețea ei veșnică ajută pământul să dea roade pentru festivalul toamnei ?
Sunt într-un prag al vieții în care pot merge și înapoi cu gândul, doar că prefer să țin privirea
înainte pentru a vedea ceața conturând lumânarea care ține aprins focul din inima mea, pecetele

mereu cad arzându-mi dorul de iubire.Cu ocazia aceasta îmi voi face curat în amintiri
aruncându-le pe toate, intrând în inima naturii cu gând de defrișare. Mergând haotic și
numărând aleile cu privirea, am dat peste un loc fictiv ,parcă inventat ,unde singurătatea pentru
oricine trece pragul cu frunze argintii. Am trecut grăbit fără să țin cont de prejudecăți.
Pregătindu-mă ca, peste oricine dau, să fiu cilibiu, deoarece și dânsul simte iubirea față de
natura moartă, ca și mine .

Poteca era îmbrățișată de arbori ciopliți,găsind la finalul acesteia, o casă bătută de timp.
Am bătut la ușă văzând că o lumină strălucea prin geam .La deschiderea ușii am văzut o doamnă
mică de statură și cu un chip blajin care m-a poftit la ea în odaie .
Aceasta s-a prezentat ca fiind Freya ,zeița dragostei și a fertilității și m-a întrebat dacă aș dori
să stăm la taifas .Bineînțeles că am acceptat și m-am așezat pe scaun.A început să-mi țină

29

ECOURI NUMĂRUL 7

predica despre hedonism și iubirea față de natură ,dar mai ales despre toamnă ,pentru că este
singurul anotimp care crește fructul ei preferat și anume strugurele.

Ceea ce mi-a atras atenția a fost o vorbă de final,că eu după aceea a trebuit să plec
deoarece răsărea soarele.
Nu am uitat-o, așa că o să o redau:
"Ceea ce este iarba pentru plante ,ceea ce sunt peștii pentru mare,ceea ce sunt păsările pentru
aer,așa sunt cuvintele, dragostea pentru oameni.”

Pe drumul spre casă m-am gândit la vorba aceea cu pisica curioasă, dacă o ascultam,
aseară nu mai aflam ceva nou!

Fructele toamnei

Tănase Raluca, clasa a II-a
Școala Gimn. „Grigore Moisil„
Loc. Năvodari, jud. Constanța
Prof. coordonator: Fulea Cătălina-Cristiana

Hai cu mine! Strugurii s-au strâns gramădă
În livadă, unde-i bine. Iar ciorchinii stau sa cadă
Fructele ne-așteaptă toate Hai, nu stați să vă uitați!
Sa mâncăm pe săturate. Sunt dulci și înmiresmați!

Mere, pere, nuci si prune Mămica le ia, le spală
Si gutui, că toate-s bune! Apoi, le așază în cămară

Iar de urcați în vie, Iarna toată să avem
Acolo, altă bogăție. Compot, dulceață și mult gem!

Toamna

Vlad Alexandru Cristian, clasa: a IV-a
Școala Gimnazială ,,Matei Basarab” Târgoviște

Prof. coordonator: Brezeanu Gabriela

Toamna tocmai a sosit, Bogății ne-aduce-n dar,

Frunzele au ruginit, Soarele îl vedem rar,
Vremea este răcoroasă,
Vedem peisaje minunate,
Totul în jur s-a ofilit. Zile de toamnă fermecate.

Mii de păsări călătoare
Au plecat spre țări cu soare.

Oamenii roade adună
Și cântă de voie bună.

30

ECOURI NUMĂRUL 7

Domnul măr este sănătos

Dragomir Ana Maria, clasa a III-a
Sc. Gimn. George Coșbuc,

Loc. 23 August, jud. Constanța
Prof. coordonator: Soare Anișoara

Domnule măr, măruț drăguț,
Ești un prețios bănuț.
De doctor departe mă ții

Și dinții mei îți vor mulțumi.

Noi, cât timp vom trăi,
Cu tine ne vom hrăni!

Culori

Ai fost artist ca toți, Varzar Alina-Miruna, clasa a XII-a
Și preferai să pictezi toamna. Lic. Tehn. „Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

M-ai făcut paleta ta Prof. coordonator: Fotache Claudia
Și mi-ai luat toate
Ai fost artist ca toți,
culorile Și mă așteptai în grădina LUI.
Din viața mea.
Acum mi se pare atât de
Am rămas o lumină stinsă. goală...

Și cât de mult credeam
că o să-ți fiu

tablou în suflet…

M-ai fermecat și am rămas
în lumea Iașului,

În Botanica toamnei,
pe undeva pe afară, într-un timp

în care-ți lași culorile

vechi.

Ai fost artist ca toți,
Și mi-ai luat tot!

Atunci abia

la nivelul cerului
am putut să respir.

Acum abia
pe șevaletul orașului drag

mă simt
aprinsă.

31

ECOURI NUMĂRUL 7

Odă toamnei

Străbați gânduri în nopți mute Ursache Andreea, clasa a IX-a
Cu greutatea ta ușoară. Lic. Tehn. „Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Străbați codri cu mirosul tău Prof. coordonator: Fotache Claudia
Și cu ploile din urma ta.
Ești în ritmul muzicii surde.
Ești în răcoarea serii Cu note înalte îmi tremuri inima,
Ce-mi urcă pe piele
Mai ales noaptea, Cu note joase îmi trezești
Când felinarele se-aprind. Amintiri cu iasomia.

Străbați simțuri cu sânge bubuitor
Și faci culcuș iubirii.

Și ea se-ntinde atât de ușor
Pe toate cele șapte coline.

Ce m-aş face fără natură ?

Inspirat de copilul Mihai

Moldovanu Ioana, clasa a XI-a
Lic. Tehn. „Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Prof. coordonator: Fotache Claudia

Nori mari și plumburii au pus deja stăpânire pe cer. Oameni speriați aleargă spre casele
lor, adăpostindu-se la vederea furtunii. Copacul uscat se clatină ușor în adierea vântului.
Ramurile sale cer cu disperare îmbrățișarea tandră a soarelui, dar se pare că se amăgește
degeaba. La câțiva metri de sat, un cal priponit stă singur, izolat de lume. Simte, cu siguranță,
primejdia care urmează să se petreacă și nechează din toate puterile în speranța că stăpânul său
îl va auzi. Se pare că e singurul osândit să-și
petreacă noaptea afară, pentru că restul animalelor sunt cu grijă ferite în grajduri de stăpânii

preventivi.
Vântul se întețește imediat, iar nisipul de pe uliță împreună cu câteva frunze uscate

încep să fie spulberate în toate direcțiile. La distanță nu se pot vedea prea multe, iar zgomotul
unor crengi în mișcare provoacă o senzație de teamă imensă și incertitudine. Păsările zburătoare
renunță la cântecele lor sublime și se retrag, de asemenea. Sunt luați în casă și ultimii copii
stingheri din împrejurimi și sunt certați pentru nesăbuința de a rămâne atât la joacă atunci când
furtuna bate la ușă. Geamurile sunt ferecate, porțile închise, iar toți așteaptă cu sufletul la gură
începutul. Când totul devine pustiu, pe pământ cad primii stropi, care se contopesc ușor cu
țărâna. Ulterior, cerul se descarcă tot mai tare de povară, iar precipitațiile se întețesc simțitor.
Abia acum începe să se simtă o adevărată ploaie torențială. Streșinile sunt umplute până la
refuz, iar apa acumulată pe jos începe să o ia ușor la vale.

În aer, o stare de tensiune generală. Toți sunt speriați de ce va mai urma și au mare
dreptate – nu se sfârșește așa. Dintr-o dată, întregul cer se luminează, iar întunericul dispare
pentru o secundă. Apoi, tunetul! Fiorosul său zgomot răsună peste tot, adâncind și mai mult

32

ECOURI NUMĂRUL 7

suferința. Mamele tresar speriate, iar copii fug la dânsele, terifiați de-a dreptul. Vântul nu se
lasă și izbește cu putere în geamuri. Iarba este spulberată, culcată, când în dreapta, când în
stânga la pământ. Toată noaptea, peisajul este înspăimântător. În cele din urmă, spre dimineață,
furtuna dă semne de retragere. Norii, sfârșiți de năduf, încetinesc ploaia treptat, până la sfârșitul
ei, și dau voie primelor raze să se ivească. Natura parcă redeschide ochii și se întinde după un
somn prelung. Micile vietăți își fac apariția. Melci mulți își au acum casă în iarbă, iar două-trei
buburuze zboară, împreună cu albinele, de pe o floare pe alta. Până și rândunicile ies timide
din ascunzători, verifică de două ori teritoriul, să vadă dacă pot fi în siguranță și dau o raită
prin împrejurimi. Cu toții spear că toamna va mai întârzia cu treburi pe alte meleaguri. În
ogradă, cocoșul își începe fericit simfonia, iar la auzul lui, putem fi siguri că primejdia se
depărtase deja de mult. Soarele gonește fără milă norii, arătându-și astfel superioritatea. Acesta
dă senzația că, fără voia lui, ploaia nici nu ar fi îndrăznit să înceapă ieri, la cât de semeț este

acum.
La vederea luminii, oamenii se trezesc odihniți, cu gândurile limpezite de ploaia ce în

somn le bântuise visurile și încep să trebăluiască fericiți. În grădina fiecăruia, se simțea în aer
prospețimea naturii de dimineață. Totul căpătase viață, de la cel mai mic amănunt, până la

dealurile din apropiere, pline cu toate culorile.
Dumnezeu îi răsplătește din belșug pe oameni pentru răbdarea lor. Își ia pensula, o

înmoaie în culoare și pornește pe dealuri și câmpii, redându-le sublimul. Copacii sunt din nou
asaltați de
cântecul dulce al păsărilor, care îmbinat cu susurul lin al unui râu, îți inundă toate simțurile.
Dacă iei parte la o astfel de transformare, de peste noapte, vei fi nevoit să crezi cu tărie că asiști
la o minune. Vezi cum se împletesc sunete și culori, simți că și animalele comunică și-și
povestesc pățania de ieri și răsuflă liniștite, cu speranța unui nou început.

Micul Mihai se trezește și el devreme. Deschide ușa casei, zâmbește larg și se
îmbrățișează
cu prietenul său, Soarele. I-a lipsit, cu siguranță. Apoi, o zbughește prin curte fericit. Un cățel
flocos, mic și negru, îi vede bucuria și dă din coadă cu speranța că-i va elibera strânsoarea.
Când ajunge aproape de el, Ionuț îi dă drumul bietului animal, care acum îl urmează necontenit.
Cei doi părăsesc alergând curtea și o iau pe uliță în jos. Ajung la poarta vecinei, apoi la casa
Floarei, dar ei tot nu micșorează pasul. Se pare că amândoi știu ce au de făcut, pentru că se
înțeleseseră de acasă. Trec pe lângă multe gospodării, când în cele din urmă, ajung la calul
priponit de la ieșirea din sat.

- Iar te-au lăsat singur, măi? îl întrebă copilul râzând pe cal. Lasă, nu ai grijă, te dezleg

eu.
Zicând acestea, se apleacă imediat spre locul unde era nodul și bătut țărușul. Calul era de o
frumusețe rară. Probabil ploaia îl spălase de praf și-i redase luciul natural. Chiar el, conștient
fiind de asta, necheza și se întorcea în toate părțile nerăbdător. Băiatul începu atunci să-l
dezlege și reuși în cele din urmă.

- Ia! Fii liber și tu! O meriți din plin pentru cât ai suferit azi-noapte.
Acesta, cum era de așteptat, se năpusti pe cea mai bună iarbă și dădu iama să-și potolească

foamea.

33

ECOURI NUMĂRUL 7

Apoi, copilul și amicul său din ogradă porniră mai departe. Făcuseră câteva minute
bune alergând pe o altă uliță. În cele din urmă se opriră. Ajunseseră la o poiană plină cu toate
culorile toamnei. Mândru de a sa realizare, copilul privește în juru-i. Iubea tot ce vedea, auzea,
mirosea și simțea. Era cel mai fericit om de pe Pământ. Apoi, un gând negru îi străfulgeră
sufletul:
„Ce m-aș face fără natură?!”

Merele

Țâțaru Briana-Maria, clasa a IV-a
Șc. Gim. ,,Alexandru cel Bun” Bacău
Prof. coordonator: Mîcîială Ana-Maria

În grădina ruginie dinspre luncă
Mărul cel trufaș stă greoi la umbră.
Crengile-i uscate îi sunt aplecate
Parcă ar avea ceva greu în spate.

Printre frunze strânse, ușor tremurânde
Stau ascunse bine, mere rotunjite.
Îmbujorate, dulci, de brumă alintate
I-așteaptă pe copii să fie degustate.

Vecinul Vasilică e tare pofticios
Alene se îndreaptă în mână cu un coș.
Culege mândru, harnic, dar încetișor
Fructe din belșug, cu gustul acrișor.

În panerul negru, bine împletit,
Merele gustoase cu greu au încăput.
Băiatul se oprește la bunica-n curte
Că i-a promis demult prăjiturică dulce.

Anotimpul fructelor

Iubita toamnă a sosit, Ilieș Maia, clasa pregătitoare
Pomii toți au ruginit. Școala Gimnazială ,,Lucian Blaga” Jibou
Fructe ea ne dă în dar,
Școala a început iar. Prof. coordonator: Dobrinean Ligia

Mere, pere, fructe-alese,
Peste tot la oameni în case.
Chiar și printre multe ploi,
Școala începe pentru noi.

34

ECOURI NUMĂRUL 7

Anotimpul ploilor

Abu-Baker Adam, clasa pregătitoare
Școala Gimnazială ,,Lucian Blaga” Jibou

Prof. coordonator: Dobrinean Ligia

Toamna noi o așteptăm,
Fructe multe să mâncăm.

Copacii odată vii,
Au acum frunzele ruginii.
Mergem spre școală voios,

În anotimpul ploios.

Toamna

Nechita Alexia, clasa pregătitoare
Școala Gimnazială ,,Lucian Blaga” Jibou

Prof. coordonator: Dobrinean Ligia

Toamna este în natură, Fructe și legume-aduce,
Draga noastră toamnă-n dar,
Frunzele au ruginit.
Căldura ea o fură, Precum struguri, para dulce,
Scurta vară s-a sfârșit. Bunătăți mâncăm noi iar.

Șoapte de toamnă…

Iftimie Matei, clasa a V-a
Școala Gimnazială Nr. 311, București

Prof. coordonator: Andreea Dima

A sosit toamna cea minunată…
Arată de parcă ar fi desenată.
Nori lipsiți de culoare… soarele deseori se retrage…
Ploaia cade printre ramuri și frunzele lor miloage.

Îmbrățișări tandre și amintiri din copilărie,
Ceaiuri fierbinți cu prietenii prin cofetărie.
Miros de frunze uscate…cărămiziu colorate,

Toamna… Mesele sunt îmbelșugate.

Duminica… mere coapte cu scortișoară,
Plăcintă cu dovleac și nucșoară.
Toamnă… Ploaie… Frumusețe…

Frig afară, cald în suflete… totu-i gri și multă tristețe.

Ploile, frigul și ceața… au venit să ne zorească,
Gata… Nu vor să ne mai păsuiască…

35

ECOURI NUMĂRUL 7

Copacii dezgoliți de viață… E toamnă…
E frig și plouă… E ceața deasă…Da!...E toamnă

,, Lacrimi '' pe geam

Se pare că toamna a venit, Anamaria Bratosin , clasa a V-a
Apăruse când eu m-am trezit. Școala Gimnazială Nr. 311, București
Am coborât din pat, era dimineață,
Aveam gânduri bune și zâmbetu' pe față. Prof. coordonator: Andreea Dima

Frigul, îl simțeam pe buze,
Pe jos, așternut de frunze.
Aveam cu mine o carte de română,
Mă grăbeam, țineam umbrela în mână.

Vedeam cum cad lacrimi pe al meu geam, Arunc o privire, am ajuns,
Voiam să mă uit, cu mâna ștergeam. Închid cortelul, emoții m-au pătruns.
,,Trebuie să ies afară ! '' îmi ziceam, Era veche, pășisem cu grijă pe potecă,
Plecam, dar nu știam unde mergeam. Mă calmasem, eram aici, la bibliotecă.

Toamna, un artist neînțeles

Armina Stoica clasa a V-a
Școala Gimnazială Nr. 311 din București

Prof. coordonator: Andreea Dima

Este o zi încântătoare de toamnă, sezonul artei și al culorilor. Afară, vântul nemilos face
ravagii printre arbuștii bătrâni, desparțindu-i nărăvașele frunze maro-aurii de brațele trunchiul
înalt și maiestuos.

Frigul își face simțită prezența în viața ființelor umane, dar și în viața animalelor.
Soarele strălucitor este mai puțin eficient, din pricina faptului că razele sale călduțe nu prea au
loc să treacă de pătura de nori furtunoși.

Pe dealuri și pe câmpii, acum, zărești doar un fir slăbuț de iarbă ofilită și simți o
mireasmă suavă de fructe zemoase și aromate. A venit și perioada fructelor și a legumelor
sezoniere. Putem spune că este și anotimpul vredniciei, deoarece, ca și cum ar fi fost avertizată,
lumea necuvântătoarelor își face pregătirile pentru iarna rece și necruțătoare ce bate la ușă.

Toamna a știut mereu să își îmbine minunat nuanțele închise și deschise de culoare, ca
un adevărat artist tăcut, un artist pe care nimeni niciodată nu l-a înțeles cu adevărat. În ciuda
temperaturilor scăzute, pământul se simte protejat, ca într-o îmbrățișare caldă, asemeni
nuanțelor care l-au îmbrăcat.

Toamna este imaginea perfectă a tabloului pictat în cele mai spectaculoase nuanțe de
arămiu, ruginiu și maroniu. Conceptul toamnei reprezintă un amestec de culoare, asemeni
paletei unui pictor. Creațiile sale, precum covoarele multicolore de frunze uscate, copacii
îmbrăcați în veșminte noi și pomii fructiferi, încărcați de rodul apetisant, sunt deja peisaje
înrămate pe pereții Mamei Natură.

36

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna dragă, ai sosit! Toamna

Anotimpul meu iubit! Anuța Dumitru Bogdan, clasa a V-a
Ce surpriză mi-ai adus, Școala Gimnazială Comuna Frâncești
Oare în coșul tău ce-ai pus? Prof. coordonator: Istratie Elena Daniela

Multe fructe și legume
Mere, pere ,dar si prune,

Dovlecei si gogonele,
Să ne bucurăm de ele.

Toamnă dragă, toamnă dragă, Toamna dragă, nu pleca ,
Te aștept de-o vară-ntreagă Stai , te rog în viața mea!
Ai venit din depărtare
Cu alai și o urare . Să mă mai pot bucura,
Încă o zi din viața me

Frumusețea toamnei

Erițoiu David, clasa a VI-a
Școala Gimnazială, comuna Frâncești

Prof. coordonator: Istratie Elena Daniela

Toamna este anotimpul minunat care reușește să trezească în sufletele noastre , ale

tuturor oamenilor sensibili, melancolie. Este anotimpul în care frunzele copacilor cad
neîncetat, natura se schimbă iar oamenii rămân aceiași.

Cu toată bunătatea ei, dar și recolta bogată de care dispune, toamna vine în vizită la noi
în țară cu coșul plin de mere, pere, prune, ardei grasi, morcovi, vinete, cartofi, struguri și multe
alte bogății ale ei. Împrăștie în urma sa frunzele ruginii, formând covorul care asigură locul de
joacă pentru copii.

Ploile reci vin să spele natura, în urma uscării de către razele soarelui dar și de adierea
vântului , cel care suflă puternic, rupând frunzele din copaci, împrăștiind frunzele. Tot în
această perioadă își fac apariția ploile, lacrimile cerului, care creează lacurile pe care copiii le
transformă în patinuar în anotimpil care va urma toamnei. Soarele cel palid, nu mai are căldura
pe care obișnuia să o aibă, dar apare după ploi, după nori salutându-ne.

Acest anotimp răcoros, pune la încercare creativitatea copiilor, care încearcă să picteze
peisaje de toamnă, admirând natura ruginie auzind cum vorbește vântul, urmărind cum păsările
călătoare, ne părăsesc țara spunându-ne "Rămas bun! Ne vom revedea la primăvară!" zburând
deasupra cerului pe o distanță kilometrică dând din aripi până la destinație, părăsindu-și casele,
pentru a-și căuta altele noi.

Așadar prezint cu drag toate fenomenele, transformările care se petrec în timpul
anotimpului toamna, dar și sentimentele care mă încearcă în acest anotimp minunat , un
anotimp pe care îl iubesc din tot sufletul . Bucurați-vă de toamnă și de frumusețile ei , este
unică și inegalabilă!

37

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna

Vraciu Clara Gabriela, clasa a III-a
Școala Gimnazială Verești, jud. Suceava

Prof. coordonator: Butnariu Elena

După o vară minunată, Merele sunt aromate,
A venit toamna bogată. În lădițe adunate.
Livada-i plină de gutui,
Strugurii s-au copt în vii,
Cu puf galben, ca de pui. Pentru noi iubiți copii!

În cămară înșirate,
Stau la sfat multe bucate,

În borcane preparate
Din legume colorate.

Toamna

Goraș David Gabriel, clasa a III-a B
Școala Gimnazială Verești, jud. Suceava

Prof. coordonator: Butnariu Elena

A bătut la ușă, Doamna, S-au copt fructele-n livadă,
Și a zis plăpând, așa: Haideți la cules copii!

- Pe mine mă cheamă Toamna, Pere galbene, zemoase,
A sosit și vremea mea. Mere roșii, aurii.

A venit cu ploi și vânt, Și gutui, și nuci, și prune,
Și-a dat bruma peste toate,
Pe toate le-am adunat,
Frunzele cad la pământ, Și vreo două mâini de-alune,
Florile sunt supărate.
Să le avem pentru iernat.

Să ne grăbim, să le punem
Pe toate la adăpost,

Căci doar atât o să mai spunem:

-Ce toamnă frumoasă a fost!

Povestea cărturarului, mărul blestemat

Baciu Ionuț Cătălin, clasa a IX-a
Colegiul Național ”Alexandru Ioan Cuza”, Ploiești

Prof. coordonator: Turea Gabriela

A fost odată ca niciodată, un moșneag tare drăguț, ce deținea Marea Bibliotecă. Toată
ziua și toată noaptea îl găseai acolo, printre rafturi, curățându-le de praf și mângâind fiecare
carte în parte. Coperțile lor, care mai de care mai vechi, erau îmbâcsite de miros de mucegai,
dar bătrânelul simțea mai mult, simțea mireasma cuvintelor.

38

ECOURI NUMĂRUL 7

După o lungă perioadă în care a stat singur, veni toamna. Într-o dimineață de octombrie, el se
trezi tare amorțit, din cauza vârstei, și se duse în mica lui sufragerie. Totul era așezat exact ca
seara dinainte, în afară măsuței de lângă fotoliu. Pe ea, într-o cutie mică, decorată cu rubine și
frunze portocalii de mesteacăn, se afla un măr roșu, un roșu aprins ca sângele și cu o coadă mai
lungă decât văzuse el până în ziua aceea. Moșneagul, speriat, luă cutia roșiatică și o aruncă cu
tot cu măr în cel mai apropiat lac de abanos.

A doua zi, exact în același loc, se afla mărul din ziua precedentă. Îl luă și îl aruncă în cel

mai apropiat lac de sânge.
A treia zi, ceva era diferit. Mărul era însoțit de o scrisoare. Îi rupse ușor sigiliul care o

ținea închisă și începu să citească:
“Dragă cărturarule,

Un mic cadou de la mine. Nu mă uita niciodată, eu nu te-am uitat.
Multă dragoste, R.C.R. ”

După ce citi mesajul, corpul îi tremura atât de tare, încât scapă scrisoare din mână și se
așeză ușor pe scaun. În timp ce toate amintirile îi răscoleau mintea, simți miros de fum.
Scrisoarea luă foc și se dezintegră treptat, până dispăru fără pic de cenușă. “ Magie! ”, rosti
cărturarul. După aceea, totul a fost ca o negură.

Când se trezi următoarea zi, sufrageria era rece ca gheața, iar o adiere ca un turture îi
trecu pe la urechi. Urmări briza până pe hol, unde ușa era puțin crăpată, iar niște urme de noroi
trăsese un drum până la Marea Biblioteca. Când ușile s-au deschis, erau mii de urme pe jos, de
parcă prima persoană s-ar fi multiplicat în mii de alte persoane. Toate duceau în același loc.
Masa pentru citit era plină de cărți, doar că una singură era deschisă. Pe cartea Vrajitoarei
Celeste erau însemnate două vrăji: “ Viața incurabilă ” și “ Dormi fără încetare “, pentru
tinerețe veșnică, respectiv somn infinit. Cine își dorea aceste vrăji era nebun. O singură
persoană a fost în stare să le folosească și nu a sfârșit prea bine.

În ultimele momente din viață, cărturarul trimise o scrisoare la Baptist, pentru a anunța
marea catastrofă. Regina Cea Rea și-a trimis spiridușii pentru a căuta vrăjile în toată lumea,
dar, în principal, pentru a-l găsi pe cărturar. Cum toate cunoștințele din lume erau ascunse în
Marea Biblioteca, moșneagul luă o decizie imposibilă.

Toată camera era cuprinsă în flăcări și bătrânelul fugea pe scări în jos. Ceea ce căuta se
afla unde îl văzuse ultima dată. Cuprins de adrenalină, puse mâna pe măr și luă o înghițitură
strașnică. La contactul cu mărul, dinții i s-au spulberat, iar aerul i-a fost luat. Moșneagul se
sacrificase pentru că știa că Regina Cea Rea avea să vină după el, acum că i-a găsit
ascunzătoarea, iar siguranța universului era cel mai important lucru.

Odată cu el, Marea Biblioteca a ars din temelii, iar toate cunoștințele lumii erau pierdute

pe vecie.

39

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna creativă

Ilea Dana Maria, clasa a IV-a
Șc. Gimn. Desești, jud. Maramureș

Prof. coordonator: Florea Larisa

E frig! E brumă! E toamnă! Frunzele nu mai contenesc să cadă și au căpătat un colorit
de amuțești privindu-le. Mă minunez în mintea mea, incă mică dar ingenioasă și mă tot întreb,

cum le-o fi putut colora Dumnezeu atât de frumos?
Toamna, anotimpul miresmelor, al nuanțelor, al aromelor care-mi satisfac orice poftă.

E rodnică pentru cei harnici care încep să adune recolta de pe câmp. Adulmesc plină de
mulțumire miresmele amețitoare ale fructelor zemoase și ale legumelor care vor condimenta

mâncarea pentru noi.
Uluită de miracolul naturii pe care mi-e dat să-l privesc, trag adânc aer în piept, privesc

pădurile de la orizont și pajiștile. Rămân uimită cât de frumos se înfățișează toate în fața
sufletului meu. Mă copleșește melancolia... Ochii mei se scaldă în lacrimi calde și mi se face
milă de frunzele pământii, aproape negre. Pentru ele viața a apus! Ridic ochii spre bolta
cerească dar mă înspăimânt... Soarele nu-mi zâmbește, fiind acoperit de norii cenușii asemeni
unei plapume groase. Pe lângă atâta frumusețe, toamna e plină de tristețe. Păsările călătoare
pleacă toate spre țările calde, stol după stol. Până la frumoasa primăvară voi duce dorul cântului

lor suav.
Începe ploaia! Începe vântul! Alerg acasă, îmi fac un ceai fierbinte, iar dintr-o dată parcă

aroma lui mă face creativă. Pentru a-mi rămâne în amintire expoziția de culori a toamnei, mă
apuc grabită și născocesc o pictură colorată. Jucându-mă cu acuarele și pensula, realizez cât e
de creativă toamna. Iar eu, deopotrivă !
”Toamna, ultimul și cel mai frumos zâmbet al anului, ne sfințește sufletele cu simfonia
culorilor!”

Merele delicioase

Bucur Luca, clasa: a IX-a
Colegiul Național ”Al. Ioan Cuza”, Ploiești,

Prof. coordonator: Turea Gabriela Raluca

Merele delicioase, Toamnă dragă, toamnă dulce,
Tu mereu ne-aduci
Roșii, verzi și galbene Pere, mere dulci
Frumoase și zemoase
Conțin multe vitamine. Și nu vreau să te mai duci.

Noi, toți le culegem, Forme, culori, miresme
Le spălăm și le ștergem Totul ne încântă ochii,

În lădițe le-așezăm Zâmbete și bucurie
Ca iarna sa le mâncăm. Peste tot plutește un aer de fericire.

40

ECOURI NUMĂRUL 7

De ce îmi place toamna?

Șandor Lorena Denisa, clasa a IV-a
Șc. Gimn. Desești, jud. Maramureș

Prof. coordonator: Florea Larisa

Dragă toamnă aurie Pentru că atunci când vii
Știi de ce îmi placi tu mie?
Pentru că atunci când vii Aduci multe bucurii

Aduci fructe mii și mii, Printre sute de copii,
Parfumate și zemoase Care sar și râd zglobii,
Și legume sănătoase. Întâlnindu-se la școală,
După vacanța de vară.

De aceea te-ndrăgesc,
Pentru toate-ți mulțumesc!
Că ești bună și frumoasă,

Pe deasupra generoasă!

Culorile toamnei

Comaniciu Matei , clasa a VI –a
Colegiul Național Doamna Stanca , Făgăraș

Prof. coordonator: Șodolescu Corina

S-au scurs zilele toride ale verii, s-au dus și păsările in țările calde.
Vremea s-a mai calmat, la fel si temperaturile in care fierbeam la soare. Acum ne
bucuram de zâmbetul linistit al razelor de soare, iar mângaierea duioasa a vântului ne trimite
spre seri petrecute la gura sobei.
Toamna vine cu bunătățile ei specifice, e vremea recoltelor, merele rumene așteaptă
să fie culese, viile se apleacă de bogăția strugurilor, dovlecii portocalii îțî zâmbesc și te îmbie
cu vioiciunea culorilor. E vremea cand natura se incununează cu cele mai frumoase culori, este
momentul in care Dumnezeu picteaza peisaje mirifice. Tabloul toamnei care amesteza culori
de roșu, portocaliu, galben , verde si maro ne încânta privirile si ne face sa ne oprim din drum
și să o admirăm. Toată munca țăranului de peste an se adună acum, tractoarele umple câmpul
cu agitația lor.
E înca timp frumos, mai e putin până când natura se pregătește de repaus, încă ne
bucurăm de soare si de miresme imbietoare. Tot ceea ce imi doresc este ca toamna sa dureze
tot anul!

41

ECOURI NUMĂRUL 7

Poveste de toamna

Călin-Colceru Claudiu, clasa a VI-a
Colegiul National Doamna Stanca, Făgăraș

Prof. coordonator: Șodolescu Corina

Rândunica zburând grațioasă de colo-colo s-a așezat pe o creangă uitându-se la frunzele
care s-au îngălbenit, semn că toamna a venit.

Păsările vor fi alungate de ploi și de vântul rece. Le spun pasarilor să nu fie triste pentru
că toamna are și ea frumisețea ei. Niciun anotimp nu o întrece în bogăție și frumusețe. Toată
paleta de culori se găsește în grădini, vii și livezi. Rândunica zboară deasupra pădurilor înroșite
privind frunzele care cad una câte una. Numai brazii răman verzi și falnici.

Dimimneața bruma argintie și fină e rece, iar natura pare adormită. Soarele pare obosit,
iar razele sale nu mai pot încălzi pământul. Rândunica mai zboară pentru ultima data in jurul
cuibului ca să-și ia rămas bun.

Toamna, colțisor de rai

Antipca Daniela, a VIII-a
Instituția Publică Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”

Republica Moldova
Prof. coordonator: Doroftei Doina

Toamna este anotimpul culorilor, al dragostei, al nostalgiei.
Gospodarii încep a strânge struguri pentru vin, porumbul, merele, perele, nucile și alte
multe roade. Gospodinele pregăsesc compot, dulceață, gemuri și multe bunătăți. Țăranii
pregătesc terenurile, pentru a pune noile recolte. Copacii se desfrunzesc, formând pe drumuri,
pe alee, un covor deosebit de colorat. Păsările se înalță spre cerul senin și încep a se îndepărta
de țara noastră. Animalele încep a se pregăti pentru lunile friguroase. Timpul de afară este
jucăuș, ba razele soarelui ne încalzesc, ba se ascund după nori, redând emoții profunde de

nostalgie.
Primele luni ne mai bucurăm de căldura și frumusețea naturii, iar în noiembrie avem parte de
mai multe ploi ciobănești și, posibil, spre final și zăpadă. Zilele încep a se micșora, iar nopțile
se lungesc fiind și friguroase. Pe hogeacurile caselor putem observa cum încet încet iese fumul,
deoarece oamenii au început să facă focul în sobe. La oraș oamenii însă nu pot vedea toate
frumusețile create de mama-natură. Toamna este anotimpul tristeții, veseliei, melancoliei,
dragostei, anotimpul paradoxului natural…

Uneori frigul pătrunde în casele oamenilor, pe la ferestre și pe sub uși. „Șcârție-n vânt
cumpăna de la fântâna” spune Mihai Eminescu în poezia „Sara pe deal”, care oglindește ideea
că anume cumpăna de la fântâna din spațiul rustic se află în bătaia vântului, scârțâind. Toate

anotimpurile sunt diferite prin culori, prin miracolele zânelor, toate sunt total diferite! Se aude
colo, jos cum curge un râu mititel, dealurile și câmpiile sunt acoperite peste noapte cu brumă.
Toamna este anotimpul pe care nimeni și nimic nu îl poate întrece prin bogății și sentimente.

42

ECOURI NUMĂRUL 7

Se lasă seara, păsările se întorc la cuiburile lor, oamenii osteniți vin de pe câmp, de la
muncă se întorc acasă lângă odorașii lor, pentru a le acorda atenție și dragoste necondiționată.

În final pot spune că toamna este asemănată cu un colțisor de rai, deoarece anume atunci
se petrece magia adevărată.

Decor...

Ninicu Maria, a VIII-a
Instituția Publică Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”

Republica Moldova

Prof. coordonator: Doroftei Doina

În parcul singuratic, trist, Ochii triști și negri
Pe pomi atârnă sânge pur, Îți pătrund ca o săgeată.
Frunzele-s calde, roșul persistă
Trunchiu-i bătrân și sur. Lacrimile îi zări
Vântul cu stropi roșii plânge, În lumina soarelui însângerată.

Pe cerul albastru-argintiu Mantia neagră, înfricoșătoare
Ca niște pete cu sânge Clatină ca frunzele ameţitoare...

Pe o plapumă de-un alb purpuriu. Părul alb plapând
Îți taie respirația în gând.
Atmosfera sumbră se ivește,
Spiritul toamnei se trezește. Decorul lin umbrește...
Cu mâini subțiri ca niște crengi uscate În inimă roșul înflorește

Și degete lungi plecate. Ca o melodie tristă
Pulsează în abis, zicând: Rezistă!

Toamna cea iubită

Troculescu Daniela, clasa a VI-a
Școala Gimnazială Comuna Frâncești
Prof. coordonator: Istratie Elena Daniela

Ieri vedeam pe câmp doar flori , Bruma cade în ogradă,
Dar și fluturi zburători, Vestejește ce se poate,
Asta-i toamna pe pământ,
Ieri era soare si bine,
Anotimpul cel iubit.
Azi doar vânt ,nu-mi pare bine.

Asta-i toamna așteptată,
Chiar și de o lume-ntreagă,

Este toamna mult iubită,
Este cea mai îndrăgită .

43

ECOURI NUMĂRUL 7

Măreția toamnei

Bîrca Laura, clasa I
I.P. Liceul Teoretic ,,Alexandru Ioan Cuza”,

or. Chișinău, Republica Moldova
Prof. coordonator: Erizanu-Pînzari Elena,

Un artist renumit, Toamna-i mândră pictoriță,
Este toamna cea bogată. Cu nuanțe aurii.
Mă întreb, cu ce anume,
Colorând cu a ei peniță,
E așa de talentată?
Verdele în ruginiu.

Funzele-n horă dansează.
Toamna, ea e vinovată.
Un covor în lung și în lat,
Se așterne-n depărtare.

Toamna târzie

Pascal Amelia, clasa I
IPLiceul Teoretic ,,Alexandru Ioan Cuza”,

or. Chișinău, Republica Moldova

Prof. coordonator: Erizanu-Pînzari Elena,

Prune, pere, nuci și mere, Grădini mari cu arbori goi,
Grăbit stol de rândunele. Lasă frunze peste noi.
Dealuri pline de veșminte, Păsări tandre au plecat,
Mii de frunze îngălbenite.
Crengile s-au scuturat.

Atmosfera-i tristă, rece,

Numai un cocor mai trece.
Vin șuvoaiele de ploi,
Dau năvală peste noi.

E frumoasă toamna-n sat

Astă toamnă mă plimbam, Bodrug Dorian, clasa I
La bunici pe stradă în sat. IPLiceul Teoretic ,,Alexandru Ioan Cuza”,

Pe ulița acoperită, or. Chișinău, Republica Moldova
Cu frunzișul ruginiu. Prof. coordonator: Erizanu-Pînzari Elena,

Vai ce toamnă aurită,
S-a lăsat peste meleag.
Cu arome de gutuie,
Pe la geam puse cu drag.

44

ECOURI NUMĂRUL 7

E frumoasă toamna-n sat,
Parcă totu-i colorat.

Soarele după un nor se-ascunde,
Vrea să plouă pe-nserat.

Răpciune (Septembrie)

Borcan Elena Valentina, clasa a IV-a
Școala Gimnazială , Comuna Frâncești

Prof. coordonator: Robu Mihai -Dan

A ruginit frunza din vii, Chiar de ninge, se-ntrevede
Și rândunicile-au plecat . Trai bogat , senin.
Pustii sunt dealuri și câmpii
Zâna Toamnă, întotdeauna
Pustiu e-ntregul sat. În răpciune vine
Ca albina și furnica Pe la fiecare ,buna
Toți întreaga vară Cu trăistuțe pline.
Au cărat cu sacoșica
Provizii în cămară.
De porumb și grâu, se vede

E hambarul plin ,

Portocalie toamnă

Fugăroiu Denisa Maria , clasa a IV-a
Școala Gimnazială , Comuna Frâncești

Prof. coordonator: Robu Mihai -Dan

Portocalie toamnă,
Astăzi , precum văd
Prin codrii și pe dealuri
Veniși să faci prăpăd.

Arunci în aer frunze
Copacii dezgolind,
Cu colorate pânze
Păduri acoperind.
Se duce rândunica
Rămâne cuibul gol .
Se-ndreaptă mititica
Spre căldurosul pol.
Portocalie toamnă,
Îți spun: bine-ai venit!
Cu mere, nuci și struguri

Ne-ai îmbogățit.

45

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna

Burcea Alexia Elena, clasa a IV-a
Școala Gimnazială, comuna Frâncești

Prof. coordonator: Robu Mihai-Dan

Peste strămoșeasca glie, În mâini flori de crizanteme ,

Veni toamna aurie. Înflorite cam devreme ,
Învelită în mantie , Încălțări , sculptate-n măr,
Cu mirosuri să ne-mbie.
Fir de busuioc în păr.

Toată-i zâmbet și culoare,
Iar în coș pe mână are ,

Mere roșii , struguri , nuci ,
De îți vine să le-mbuci.

Roșior și frumușel, Frumușelul
Stă de pază în grădină
Ciornea Anastasia, clasa I
Și așteaptă-ncetinel Școala ,,Nicolae Iorga” Baia Mare
La tine-n brațe să vină. Prof. coordonator: Tarța Delia Diana

Îl voi prinde cu iubire
Și-i voi mulțumi frumos:

-Minune cu vitamine,
Vino la mine, vino jos!

Vitaminele-s ascunse Vitaminele
Într-un măr frumos, gustos
Bocci Giorgia, Clasa I
Se întrec în gusturi bune Școala ,,Nicolae Iorga” Baia Mare
Au aromă și miros. Prof. coordonator: Tarța Delia Diana

Vitaminele-s la piață
Și ne-ajung în suflețel
Prin măruțul frumușel
Ne hrănesc, ne dau viață!

Mărul roșu stă frumos Mărul roșu

Pe deasupra, e gustos. Lupan Matteo, Clasa I D
Lângă el e unul verde Școala ,,Nicolae Iorga” Baia Mare
Prof. coordonator: Tarța Delia Diana
Printre altele se pierde.
Verde, roșu, gălbior
Parcă sare-ntr-un picior
Și zâmbește frumușel
Parcă-i tras printr-un inel.

46

ECOURI NUMĂRUL 7

Noapte de octombrie

Năstasă Maria Mirabela, clasa a IX-a
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraş
Prof. coordonator: Ciolan Laura

Era o noapte de octombrie specială. De ce ? Pentru că, spre surprinderea mea, cerul a
îngăduit să cearnă din cer prima brumă, albă şi pufoasă ca o pânză diafană , ce s-a aşternut
împrejurul meu cu o iuţeală uimitoare. Eram mică şi neajutorată, faţa îmi era îngheţată de frig,
iar mâinile îmi tremurau ritmic. Casa în care trăiam noi, copii, era rece şi sărăcăcioasă, cu
scândurile pudrede şi mâncate de vreme. Şi eram singuri. Grea singurătate! Să hoinăreşti pe
străzi fără alt scop decât o bucată de pâine…Nici nu mai plângeam… nu mai aveam
lacrimi…vântul îngheţat mi le furase. Eram obişnuită să îngheţ de frig şi să rabd de foame…şi
era noapte…noapte de octombrie…rece şi friguroasă ca o zi de iarnă. Doar inima mai pâlpâia
candidă în săculeţul ei din piept ”tic-tac!”, ca o bucată de cristal. Dar,vai! O mână nemiloasă
ne-a alungat şi din acel loc, şi-aşa inuman. Noaptea de octombrie m-a primit cu braţele ei reci,
strângându-mi încheieturile firave. O ploaie de stele s-a revărsat asupra-mi încercând să-mi
încălzească sufletul singuratic şi pustiu.

Ce mic e tomberonul acesta, parcă ieri era mai mare sau poate că am visat, mai ştiu eu!?
Noaptea e pe sfârşite, luna şi-a cunoscut apusul său, iar eu stau încă aici, în acest loc mic,
întunecat şi umed, din care văd, prin capacul de deasupra, mirajul lumii. Și totuși...toamna este
minunată, chiar și văzută prin ochii unui mic cerșetor!

Măria sa, Mărul

Dubița Daniela, clasa a III-a
IPLiceul Teoretic ,,Alexandru Ioan Cuza”,

or. Chișinău, Republica Moldova
Prof. coordonator: Cricovan Silvia

În livadă la bunici - Eu sunt dulce, acrișor,
Toate fructele sunt dulci. Cu un gust fermacător.
Și putem mânca de toate; Si am multe vitamine

Pere, mere parfumate. Toate, toate-s pentru tine!

Într-o zi după-amiază Eu îți aduc sănătate,
Adia un vânt ușor. Medicul îl țin departe.
Oricui tu poți să mă dai.
Dintre frunze colorate Hai, Dănuța, ce mai stai!
Mi-a făcut din ochi un măr.

47

ECOURI NUMĂRUL 7

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă

Dumitru Bianca, Clasa VII
Școala Gim. Nr.1 Malu Spart, Giurgiu

Prof. coordonator: Gila Catrinela

,,Unele drumuri par infinite, iar altele se sfarșesc mult prea devreme, așa este și viața
unei frunze de toamna, pare că viața sa va fi infinită , dar când vine vremea ca poveste să ia
sfârșit, totul se schimbă!’’

Acum ceva timp stăteam pe o pătură sub umbra unui copac din parcul apropiat citind o
carte.O carte așa de interesantă încât puteam sta acolo ore în șir, nemișcată și doar fiind
fascinată de toate lucrurile fantastice ce se întâmplau.

Timpul trecea, iar paginile rămase necitite erau tot mai puține!
Se așternuse o liniște continuă, ce părea că nu va lua vreodată sfârșit. Până când dintr-
o dată, o mică frunză aurie, a căzut dintr-un copac și s-a așezat pe fila carții mele. Am simțit
un sentiment așa de frumos, iar când auzeam foșnetul făcut de frunză, mă simțeam ca într-un
vis continuu, din care nu voiam să mă mai trezesc, dar știam că urmează o puternică furtună de
toamnă.
Știind ce urmează să se întâmple, am plecat spre casă. De la geamul camerei mele priveam cum
curg picăturile de ploaie.
,,Picăturile sunt ca oamenii, uneori pică din cer, iar când cerul este senin, te vei simți
singur!’’
,,Toată acea după-amiază am petrecut-o în casă, citind și gândindu-mă câte secrete
poate ascunde o singură carte.’’
Așa cum viața unei frunze ia sfârșit toamna, așa și unele lucruri, chiar și cele mai
frumoase au un sfarșit, așa că tot ceea ce poți să faci este să te bucuri de perioadă de toamnă,

este una din cele mai frumoase perioade ale anului!
Ceea ce și tu poți face este să te bucuri din plin de orice clipă de toamnă și nu numai!

Recoltă adunată Toamna-i
Vânt și vreme amorțită.
Munca oamenilor se-arată Hanga Denisa Florina, clasa a IV-a
Liceul „Miron Cristea”, Subcetate, jud. Harghita
Toamnă-i darnică.
Prof. coordonator: Pop Elena

Început și așteptare
Pregătiri și-emoționare
Școala porțile-ș deschide

Toamna-i învățare.

Frunze, foșnet, mere, pere

Pline-s panere.
Soarele plăpând răsare

Toamna-i încântare.

48

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna, Creativă

Munteanu Anastasia, Clasa a IV-a
IPLT ,,Al. Ioan Cuza,,

R. Moldova, Mun. Chișinău
Prof. coordonator: Caradji Liliana

Toamna, Creativa a sosit pe meleagurile noastre minunate. Toamna în Moldova este
foarte-foarte roditoare și fermecătoare.

Ea, Creativa ne-a adus multe fructe dulci și anume: struguri chihlimbarii, mere roșii,
verzi și galbene, prune socoase si pere adorate mult de copii. Ea ne-a oferit covoare aurii și a
pictat coroanele mari ale copacilor. Toamna,Creativa le-a adus copiilor multe jocuri cu frunzele
sale multicolore. În pădure,Toamna este o formidabilă picătură pe care o poți privi veșnic.
Copacii cu frunze colorate ce sclipesc la lumina soarelui provoacă o iluzie nemaipomenită.
Animalele din pădure ca niște copii mici pleacă în hibernare, adunânduși noi puteri pentru
anotimpul primavara.

Eu o ador pe Toamna, Creativa, deoarece fructele și culorile sale ne bucură sufletele
noastre melancolice.

Toamna roditoare

Toncoglaz Daria, cLASA a IV-a
IPLT ,,Al. Ioan Cuza,,

R. Moldova, Mun. Chișinău
Prof. coordonator: Caradji Liliana

Toamna roditoare

Toamna ne aduce-n dar,

Nu doar fructe din hotar,
Ci şi fructe de-ale noastre,
Ca să îi servim pe oaspeți.

Vai! Ce fructe dulci gustoase:

Multe pere mari ,zemoase,
Mere roșii, aurii,

Şi struguri chihlimbarii.
Şi-o prună mov-albastră,

Cu gutuie la fereastră,
Doamna Toamnă a sosit,

Ea pe toţi i-a cucerit!
Nu pleca, Toamnă grăbită!
Mai stai cu noi o clipită,
Şi dacă pleci, scrie pe-un nor,
„Ne vedem la anul viitor!”

49

ECOURI NUMĂRUL 7

Toamna

Busuioc Alessia, clasa a III-a
Școala Gimn. Nr. 1 Balcani, jud. Bacău

Prof. coordonator: Puscasu Elena

Vara cea călduroasă ne-a spus la revedere și ne-a promis că se va întoarce la anul.
Toamna aurie i-a luat locul încet, încet. Întreaga natură s-a îmbrăcat într-un veșmânt
multicolor. Dealurile, munții și câmpiile sunt galbene-arămii, pline de tot felul de bunătăți.
Fiind cel mai bogat anotimp, ne oferă cu mare drag, cele mai gustoase fructe și legume: mere,
pere, prune, gutui , nuci, morcovi, varză, sfeclă ....
Zilele sunt din ce în ce mai scurte, iar nopțile tot mai lungi. Soarele nu mai încălzește
atât de tare. În unele dimineți iarba are o mantie argintie. Păsările călătoare au plecat spre
ținuturi mai calde. Doar vrăbiuțele obraznice mai ciripesc prin curțile noastre. Pustiul va pune
stăpânire pe ținuturile natale.
Școlarii sunt veseli că a început un nou an școlar.
Ce frumoasă și minunată este toamna!

Toamna

Decă Florentina Alexia, clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Piscu Vechi

Prof. coordonator: Lățea Maria Aura

Miroase a toamnă și a bogatele ei roade. Miresmele îmbietoare ale ultimelor flori
parfumează diminețile toamnei. Timidă la început, apoi tot mai îndrăzneață, toamna își intră
în drepturi. La fel ca primăvara, și în acest anotimp, natura poartă haine de sărbătoare.

Tabloul viu colorat al naturii ne încântă ochii și sufletele datorită frunzelor frumos
colorate în nuanțe de auriu, ruginiu, cărămiziu. Desprinzându-se în adierea lină a vântului,
acestea dau impresia unor flăcări izbucnite din pământ. Copacii încărcați de roade parcă
îmbrățișează pământul prin adânca lor plecăciune.

Păsările pleacă și ele în locuri mai călduroase și prielnice, lăsându-și cuiburile goale,
dar urmând să se reîntoarcă la primăvară. Pe lângă păsări, celalalte animale își încep ciclul de
hibernare, făcându-și provizii pentru iarnă. Se simte atmosfera liniștitoare în codru.

Soarele sfios abia își mai trimite câte o rază printre norii întunecați. Cerul, cândva
albastru, acum este încărcat cu nori fumurii ce par niște balauri furioși. Diminețile și nopțile
devin tot mai răcoroase și umede din cauza ceții dense și a brumei, ploile fiind prezente mai tot
timpul.

Toate aceste transformări sunt menite să ne arate că frumusețea este peste tot în jurul
nostru, iar natura este frumoasă în toate ipostazele ei.

50