Cereri modificari si completari 448

Către:

Domnule Președinte al României Klaus IOHANNIS

Referitor: Solicitare de revizuire a Constituției României privind t​ ermenul
“handicap” în termenul “dizabilitate”

Prin prezenta adresă solicităm ca la următorul referendum privind
modificarea Constituţiei Romaniei, să fie înlocuit termenul “​handicap​” cu
termenul “​dizabilitate”​ din A​ rt. 50 Constituţia României.​

Având în vedere că dizabilitatea este un concept în evoluție, iar termenul
handicap, în contextul mentalității românești este considerat ofensator și
discriminant, (prezentând o perpetuare a prejudecăților), iar România a ratificat
prin Convenția ONU “l​ a 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30
martie 2007 şi semnată la data de 26 septembrie 2007 și intrată în vigoare în 3
mai 2008, implementând Convenția privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi, prin Legea nr. 221/2010​”; unde definiția “P​ ersoanele cu dizabilități
includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau
senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot
îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de
egalitate cu ceilalți.​”

Prin modificarea acestui termen vor fi efecte benefice în legislația
națională privind persoanele cu dizabilități.

Cu stimă,

Semnat: Membrii unui grup Facebook de persoane cu
dizabilități

​ “Diferiți dar egali oficial”

Către Ministerul Muncii și Justiției Sociale 30/04/2018

În atenția: Doamnei Lia-Olguța VASILESCU - Ministrul Muncii și Justiției Sociale

Referitor:
Propunere de modificare și completare a LEGII 263/2010 ACTUALIZATĂ 2018

Cu privire la Art. 118/2010 pentru cumularea pensiei de invaliditate gradul I și gradul
II, cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii,
cu scopul de a stimula incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

Ținând cont că România a ratificat Convenția ONU la 13 decembrie 2006 și intrată în
vigoare la 3 mai 2008, implementând Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
prin Legea nr. 221/2010, în care este definit clar persoană cu dizabilități:

“Persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale,
intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot
îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu
ceilalți.”
iar în Legea 448 Art.2, alin.1

“Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat
deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le
limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în
sprijinul integrării şi incluziunii sociale.”

Această ultimă definiție este perimată datorită faptului că dizabilitatea este un concept
în evoluție și ține cont de faptul că s​ ocietatea trebuie să se adapteze persoanei cu
dizabilități și nu invers.

Considerăm că A​ rt.118/2010 este discriminator la adresa persoanelor având g​ radul I
și II​ de invaliditate (handicap) p​ ermanent​, din două motive:

- “Limitări în lipsa capacităţii de a presta orice activitate profesională, indiferent de
nivel de solicitare și condiţiile de desfăşurare” ; așa cum sunt definite în prezent, în
criteriile medico psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de
handicap* emisă de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Șanse, Nr. 762 din 31
august 2007, Ministerul Sănătății Publice Nr. 1.992 din 19 noiembrie 2007, Publicat
în: Monitorul Oficial nr. 885 bis din 27 decembrie 2007.

- Dezavantajați față de alte categorii de persoane cu dizabilități cum ar fi ​nevăzătorii și
cei încadrați în gradul III de invaliditate (Art.118, alin b) și c) din Legea 263/2010
Actualizată 2018).

Deși acest articol Art.118/2010 a suferit modificări prin legea 217/2017 așa cum se
pot vedea mai jos:

“(1^1) În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din
activități dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul
acestora, cu excepția celor realizate din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b)
sau pct. II, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I sau II de invaliditate, precum și
pensionarii de urmaș încadrați în gradul I sau II de invaliditate;
b) pensionarii de invaliditate încadrați în gradul III de invaliditate, precum și copiii,
pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate;
c)​ pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale;
d)​ soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș.

(1^2) În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate
din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt
reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.”..., ​rezultă că pensionarii de
invaliditate încadrați în gradul I și II (​permanent​), nu pot cumula pensia cu salariu. Singurele
venituri pe care le pot cumula pensionarii de invaliditate gradul I sau II sunt cele realizate din
activități independente.

Considerăm această măsură prin care persoanele din gradul I si II de invaliditate
(​permanent​), ar cumula pensia de invaliditate, cu un venit dintr-o activitate dependentă
(salariu), ca fiind una dintre cele mai importante măsuri și care ar avea ca rezultat întărirea
sentimentului de apartenență socială și dezvoltarea semnificativă a societății în plan uman,
social și economic, precum și eradicarea sărăciei pentru această categorie de persoane.

Acest demers exemplifică în mod particular activități de genul: o​ perator calculator,
operator call center, consultanță, hand made, etc, care pot fi ușor implementate datorită
legiferării recente a muncii de acasă prin Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității
de telemuncă.

Cu stimă,
Semnat: ​Membrii unui grup Facebook de persoane cu
dizabilități

“​ Diferiți dar egali oficial”

Către:

Președintele ANPD - Domnul Chiotan Adrian Vlad

Prin prezenta adresă solicităm ANPD să facă demersurile necesare pentru legiferarea și
emiterea unui c​ ard unic numit C​ ard de Mobilitate și Incluziune (CMI) așa cum sunt în alte state
membre ale Uniunii Europene.

Cardul de mobilitate și incluziune (C​ MI)​ solicitat are scopul de a face viața mai ușoară persoanelor
cu dizabilități.

Acest card să includă facilități privind: asigurarea transportului în mijloacele de transport în
comun urban pe întreg teritoriul țării inclusiv metrou , acces prioritar la scaunele de transport public,
precum și acces la evenimente publice, spectacole, muzee, teatre, evenimente sportive și parcare auto.

În cazul în care C​ ardul de mobilitate și incluziune (​CMI)​ va fi destinat accesului în parcările
amenajate special pentru persoanele cu dizabilități, acordarea lor să se facă pe baza unor criterii foarte
clare, precum:

● Persoane cu ​gradul I​ sau ​gradul II​ de invaliditate locomotor;
● Persoane care au o autonomie de mers pe jos de maxim 200m;
● Persoane care au o proteză a membrelor inferioare;
● Persoanele care în timpul deplasărilor sale exterioare au nevoie de generator de oxigen;
● Persoane care utilizează în mod sistematic asistență pentru deplasare externă (asistență umană,

baston sau alte echipamente manipulate cu unul sau mai multe membre superioare, vehicule
adaptate pentru persoane cu handicap);
● Durata de valabilitate a cardului să fie în funcție de valabilitatea certificatului de handicap
(​temporar​ dar nu mai puțin de 1 an sau p​ ermanent)​ .

Pentru identificarea unei maşini care are dreptul să parcheze pe locul aferent unei persoane cu
dizabilităţi, să fie emisă o legitimaţie de parcare European conform modelului standard pe întreg
teritoriul Comunităţii Europene.

Prezenta solicitare are la bază prevederile din: ​Art.21, Art.23, Art.65 din 448/2006 și
Recomandarea 98/376/CE a Consiliului din 4 iunie 1998

Cu stimă,
Semnat: Membrii unui grup Facebook de persoane cu
dizabilități

“Diferiți dar egali oficial”

05/05/2018

Propunere privind dezbaterea solicitări de decontare și introducere
de dispozitive medicale noi de către Ministerul Sănătăți și Casa Națională
de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Până în prezent avem următoarele propuneri:
1. Modificarea criteriilor de evaluare a prețului de referință decontat pentru dispozitivele
medicale privind incontinența urinară (sonde, catetere, saci urinari).

În prezent CNAS decontează:

- Cateter urinar ​120 buc/1 set/lună​, la prețul de referință de ​1056,25 Lei.

- Condom urinar 3​ 0 buc/1 set/lună​ la prețul de referință ​120,33 Lei.

- Sac colector de urină 6​ buc/1 set/lună​ la prețul de referință ​16,56 Lei.

Conform ORDIN CNAS Nr. 803/29.09.2016 ​pentru aprobarea metodologiei de stabilire a preţurilor
de referinţă şi a sumelor de închiriere corespunzătoare categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale
destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate.

Astfel CNAS a luat în calcul un număr de 4 catetere pe zi, la un preț de referință pentru un cateter de
8,8 Lei (ex. C​ ateter urinar Nelaton Germanmed)​

Având în vedere că o persoană care suferă de retenție urinară are necesități de sondare și de 6
ori pe zi și ținând cont că un preț mediu pentru un cateter de o calitate rezonabilă (cu apa sterilă) costă
în jur de 8,8 Lei ( ex. ​Cateter urinar Nelaton Germanmed​), rezultă că suma minimă de decontare ar
trebui sa fie de cel puțin 6​ buc * 30 zile * 8,8 lei = 1584 Lei .

În cazul condoamelor urinare prețul de referință pe bucată este de 4 Lei, iar firmele care
distribuie astfel de dispozitive nu pot asigura cantitatea de 30 de bucăți la o calitate medie deoarece
prețul unitar a unui condom este de 8 Lei ( ex. Firma Rochester Medical) care este siliconat și nu
provoacă alergii. Astfel suma minimă ce ar trebui decontată, este de ​30 buc * 8 lei = 240 lei​.

Pentru sacii urinari prețul decontat pe sac este de 2,76 Lei. Numărul este insuficient iar
calitatea lor este îndoielnică, ducând la accidente nedorite, iar un sac urinar cu o capacitate de 1.5 litri
la care furtunul de conectare nu se ștrangulează și se poate atașa piciorului costă 9 Lei. (ex. C​ oloplast
1500 ml ),
din acest motiv multe firme care distribuie astfel de saci asigură doar 2 bucăți/lună​, necesarul minim
fiind d​ e 4 bucăți/ lună.​ Deci valoarea decontată a sacilor urinari ar trebui s​ ă fie 36 Lei/ lună​.

Problemele menționate mai sus cu privire la cantitatea și calitatea dispozitivelor urinare
decontate de CNAS este o consecință a “​ORDIN Nr. 188 din 27 martie 2013​-pentru aprobarea
metodologiei de stabilire a preţurilor de referinţă şi a sumelor de închiriere corespunzătoare
categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau
funcţionale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate EMITENT: CASA
NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 178 din
1 aprilie 2013”, ​mai precis
“​ART. 1 (​ 1) Preţurile de referinţă şi sumele de închiriere corespunzătoare categoriilor şi tipurilor
de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu,
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ​se obţin în urma calculării mediei aritmetice a
3 dintre cele mai mici preţuri de vânzare cu amănuntul dintre preţurile de vânzare cu amănuntul
minime,​ respectiv a 3 dintre cele mai mici sume de închiriere dintre sumele de închiriere minime,
după eliminarea extremelor minime şi a ajustării, după caz, cu +/- 10%, astfel încât să nu fie mai
mari sau mai mici cu 10% raportate la preţurile de referinţă şi sumele de închiriere corespunzătoare
anului 2012.

(2) Preţurile de vânzare cu amănuntul minime, respectiv sumele de închiriere minime pentru
fiecare categorie şi tip de dispozitiv medical sunt cele din listele cu preţurile de vânzare cu amănuntul
şi/sau sumele de închiriere care au fost transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de către
furnizorii evaluaţi de dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de
sănătate.

(3) Cele 3 dintre cele mai mici preţuri de vânzare cu amănuntul d​ intre preţurile de vânzare cu
amănuntul minime, respectiv 3 dintre cele mai mici sume de închiriere dintre sumele de închiriere
minime se stabilesc pentru cele mai mici 3 valori diferite ale preţurilor de vânzare cu amănuntul
minime, după eliminarea preţului de vânzare cu amănuntul celui mai mic dintre minime - extrema
minimă -, respectiv pentru cele mai mici 3 valori diferite ale sumelor de închiriere minime, după
eliminarea sumei de închiriere celei mai mici dintre minime - extrema minimă -, corespunzătoare
categoriilor şi tipurilor de dispozitive medicale.”​

Acest ordin are o consecință directă asupra sănătății fizice și psihice a persoanelor dependente de
aceste dispozitive, deoarece produc infecţii urinare, alergii, accidente nedorite prin scurgeri de urină,
schimbării frecvente ale îmbrăcămintei, inclusiv efort fizic şi psihic al asistentului personal.

2. ​ Defalcarea în cadrul tabelului privind dispozitivele de mers unde scrie
“Fotoliu rulant cu antrenare manuală/electrică cu valoarea de 1.263,66 lei” conform:
O​ RDIN Nr. 188 din 27 martie 2013,​ în două rânduri diferite

- fotoliu rulant cu antrenare manuală cu valoarea de 1.263,66 lei pentru persoanele cu
dizabilități având diagnosticul paraplegic;

- fotoliu rulant cu antrenare electrică la o valoare stabilită prin criterii noi (media aritmetică a 3
prețuri pentru o calitate medie a produsului) pentru persoanele cu dizabilități având diagnostic
tetraplegic.
Această cerință se bazează și pe prevederile legi 4​ 48/2006 actualizată “​Capitolul I, Art.5,

alin.28. tehnologie asistivă şi de acces - tehnologia care asigură accesul cu şanse egale al
persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional”​ ;

Considerăm că o singură rubrică care face referire la fotoliu rulant cu antrenare
manuală/electrică și cu o singură valoare pentru ambele tipuri de dispozitive, creează dezavantaje
majore pentru persoanele tetraplegice, limitându-le “mobilitatea” independenţa și accesul la mediul
fizic. Pentru achiziţionarea unui fotoliu rulant electric costurile sunt mult mai mari și duc la
imposibilitatea achiziționării și decontării prin CNAS a dispozitivului.

3.​ Propunem i​ ncluderea în ORDIN-ul Nr. 188 din 27 martie 2013, în listele de dispozitive
medicale a S​ CUTECELOR DE INCONTINENȚĂ,​ pentru persoanele care suferă de incontinență
urinară, așa cum sunt ele decontate în alte state membre ale Uniunii Europene. În statele membre
U.E. se decontează ​120 bucăți scutece / 3 luni.

Aceste dispozitive medicale sunt indispensabile persoanelor cu dizabilitati din mai multe motive:
- o măsură de protecție împotriva scurgerilor accidentale de urină,
- asigurarea unei mobilități și a unei autonomii mai mari în cazul deplasărilor pe distante mai
lungi,
- confort psihic,
- utilizarea în momentele de repaus după folosirea îndelungată a condoamelor/cateterelor,
- siguranță nocturnă împotriva nevoilor fiziologice (scaun/urină).
- este o variantă indispensabilă, igienică și mai sigură.

Deoarece în ​ORDIN-ul Nr. 188 ​se face referire doar la ​catetere urinare,​ c​ ondom urinar,​ s​ ac
colector de urina,​ s​ anoda Foley, b​ anda pentru incontinență urinară​, să fie incluse și s​ cutecele pentru
incontinență urinară 120 buc/1 set/lună, existând diagnostice ce nu necesită dispozitivele medicale
enumerate mai sus. Beneficiarul să poată opta în aceeași suma decontată de CNAS în prezent pentru
dispozitivele urinare, de scutecele de incontinență.

Cu stimă,
Semnat: Membrii unui grup Facebook de persoane cu
dizabilități

​“Diferiți dar egali oficial”

Către Ministerul Turismului 02.05.2018

În atenția: ​Domnului Bogdan Gheorghe TARIF – Ministrul Turismului

Referitor: Modificare și completare ​Ordinul 65/2013 cu criterii privind accesibilizarea
persoanelor cu dizabilități în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi
alimentaţie publică.

Prin prezenta adresă vă solicităm să luați în considerare propunerea noastră de
modificare și completare a ​Ordinului 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de

cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism.

Propunerea vizează completarea criteriilor minime obligatorii pentru structurile de

primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică clasificate pe stele și respectiv,
margarete în cazul pensiunilor turistice și agroturistice cu revizuirea capacităților de cazare și
completarea cu o anexă privind dotările necesare.
Cererea noastră se bazează pe faptul că punctajele de obținere a „​stelelor”​ sau
„​margaretelor​” din criteriile obligatorii din ​anexa nr. 1.1 l​ a normele metodologice nu
respectă prevederile din N​ P 051/2012 - Normativ privind adaptarea clădirilor civile în spațiul
urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, unde numărul de camere adaptate

persoanelor cu dizabilități este diferit de numărul camerelor adaptate persoanelor cu
dizabilități din ​Ordinul 65/2013​, astfel, solicităm revizuirea numărului de camere adaptate
persoanelor cu dizabilități din criteriile obligatorii cu cerințele din ​cap. VII.10. Clădiri
turistice - hoteluri, pensiuni, moteluri alin. (4) - NP 051/2012,​ unde:
„Numărul încăperilor adaptate va fi:

- 1 cameră la o capacitate de 20 de camere;

- 2 camere la o capacitate de 50 de camere;

- Pentru fiecare 50 de camere în plus se va prevedea câte o cameră adaptată.”

Având în vedere faptul că O​ rdinul 65/2013 nu are o anexă clară privind dotările
necesare asigurării confortului în camerele și spațiile comune din structurile de primire
turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, propunem o anexă nouă în care am

prevăzut dotările necesare și criteriile de verificare pentru asigurarea accesului la toate
spațiile și la toate serviciile oferite.

Menționăm că demersul nostru se bazează pe faptul că în foarte multe unități de
cazare hotel, motel, pensiuni nu sunt accesibilizate persoanelor cu dizabilități și datorită lipsei
unor criterii foarte clare de acordare a licențelor de turism.

Data
02.05.2018

Cu stimă,
Semnat: Membrii unui grup Facebook de persoane cu
dizabilități “​ Diferiți dar egali oficial”

Anexa

1. CLĂDIRE EXTERIOARĂ

1.2 TERENUL și GRĂDINA
Accesibilitate universală:

Indicatoare explicite. Indicatoarele trebuie să includă simboluri și pictograme.
Indicatoarele sunt esențiale pentru ca oaspeții să-și găsească drumul.

Trotuarele și aleile din curte trebuie eliberate de orice obstacol / piedică.

Suprafețele trebuie să fie plane, rezistente la suprafață și antiderapante.

Structurile de stâlpi, nu ar trebui să fie pe niciunul dintre aleile pietonale și nu
trebuie să fie mai joase de 2,1 metri.

Traseul către facilități trebuie să fie asigurat fără nici un impediment.

Suprafețele texturate, cum ar fi finisajele pronunțate, pe toate rampele, scările și
principalele circuite de circulație.
Suprafața trotuarului trebuie să fie stabilă și uniformă - suprafața nu trebuie să fie
cu pietriș sau cu pavaj pietruit.

1.3 PARCARE, STRADĂ ȘI INDICATOARE
Accesibilitate universală:

Indicatoare vizibile. Indicatoarele trebuie să includă simboluri și imagini.
Indicatoarele sunt un mod esențial pentru ca oaspeții să își găsească drumul.
Pași rapizi spre facilitățile de parcare. Pași pe care oaspetele dacă îi urmează să îi
dea mereu aceeași experiență.
Lățimea unui loc de parcare dedicat persoanelor cu handicap să fie de 3500 mm,
iar la 25 de locuri unul din ele trebuie să fie 3500 mm.
Traseul înclinat de la intrarea din stradă pană la locul de parcare destinat
persoanelor cu dizabilități să nu fie mai abrupt de 1:12 (înclinația optimă 1:15).
Suprafața căii de intrare trebuie să fie solidă, uniformă și rezistentă la alunecare,
fără pietriș sau finisaje de tip pietrurit. Includeți suprafețele texturate care oferă un
traseu demarcat de la intrările și zonele de parcare la toate facilitățile.

1.4 SIGURANȚĂ ȘI SECURITATEA

Accesibilitate universală:

La check-in orice oaspete cu o limitare funcțională [sau orice invitat care solicită o
astfel de facilitate] este introdus în sistem, astfel încât, acești oaspeți, în caz de
urgență sau de proceduri speciale să poată fi localizați și evacuați.
La cerere, locurile de cazare ar trebui să poată oferi un sistem de înregistrare a
numerelor de telefon mobil ale oaspeților și să poată răspunde la mesajele SMS
trimise de oaspeți în timp ce sunt cazați.
În cazul în care sunt implementate două sisteme de comunicații cu scopul
siguranței și al securității, ar trebui să existe un număr de telefon disponibil 24/7.
Unde sunt asemenea sisteme prevăzute cu astfel de dispozitive de comunicare,
aceste dispozitive ar trebui să fie echipate, dacă este posibil, cu tastaturi și afișaje
vizuale pentru a permite transferul de informație și comunicarea.
Trebuie să existe o evidență a oaspeților cu disfuncționalități psihice, mobilitate
redusă, limitarea vizuală sau limitarea auditivă, păstrată într-un loc sigur, departe
de public, dar accesibil tuturor angajaților.
În cazul procedurilor de evacuare de urgență, ținând seama de nevoile oaspeților
cu limitări funcționale, auditive, vizuale și de mobilitate. Este esențial ca în situații
de urgență procedurile de evacuare să fie elaborate și furnizate în format scris.

2. DORMITOARE

Accesibilitate universală:

Toate hotelurile trebuie să aibă cel puțin un dormitor adaptat si sa respecte
cerintele privind capacitatea conform NP 051/2012.

2.1 INTRAREA ÎN DORMITOR, SIGURANȚA ȘI SECURITATEA.

Accesibilitate universală:

În toate camerele:
Unghiul de deschidere a tuturor ușilor trebuie să fie de o lățime de cel puțin 76
cm. Atunci când este în poziție deschisă la 90 grade,

Design pentru dormitoarele cu accesibilitate:
Dimensiunea spațiului liber în fața ușii - Spațiu minim de 90cm x 120cm, o lipsă
de spațiu de deschidere insuficient, poate duce ca un oaspete să nu poată intra în
cameră.
Mânerele pentru ușile de la intrare în dormitoare, ar trebui amplasate la o înălțime
mai mică de 120 cm.
Avertismentul de evacuare în caz de urgență și ușa de ieșire, în caz de urgențe,
trebuie să fie la o distanță de 110 cm.

2.2 Mobilierul
Accesibilitate universală:

În toate camerele:
Design pentru dormitoarele cu accesibilitate:

Dimensiunea minimă a spațiului de acces la toate corpurile de mobilier și
accesoriile acestuia să fie de 80cm x 90cm – acest spațiul oferă un acces ușor.

2.3 DISPOZITIVELE ELECTRONICE

Accesibilitate universală:

În toate camerele:
Servicii de subtitrări pentru televiziune, dacă acestea sunt disponibile.
Televizoarele trebuie să dispună de telecomenzi.
Pe noptiere să dispună de radio / ceas cu alarmă, cu posibilitatea de a ajunge ușor
la ele, sau să fie disponibile la cerere.
(Accentul este pus pe ceas și alarmă - nu este necesar să fie cu radio încorporat).
Se pot utiliza și dispozitive alternative acceptate.

Mobilitate proprie Dormitoare accesibile:
Telecomandă pentru sistemul de climatizare.
Noptiere cu radio/alarmă, accesibile cu ușurință din pat.
Dormitoare accesibile, dotări la servicii de comunicare :
Căști cu cablu extensibil conectate la televizor.
Telecomandă pentru sistemul de climatizare.
Noptiere cu radio/alarmă, accesibile cu ușurință din pat.

2.4 DULAPURI, RAFTURI și SPATII DE DEPOZITARE A BAGAJELOR
Accesibilitate universală:

În toate camerele:

Dulapuri cu mânere, având mânerele la o înălțime cuprinsă între 80cm-120cm,
ușor de manevrat.
Mobilitate proprie Dormitoare accesibile:
Înălțimea suportului de suspendare a hainelor, să fie situate la o înălțime de 140cm
de la nivelului podelei.
Dulapul / modelul mânerelor să fie ușor de manevrat, necesitând o minimă
strânsoare, cât mai simplă.

2.5 DRAPERI ȘI PERDELE LA FERESTRE
Accesibilitate universală:

În toate camerele:
Mobilitate proprie, Dormitoare accesibile:

Perdele cu tije de tracțiune / cordoane de închidere.

2.6 PODELE, PLAFOANE, PLINTĂ ȘI CORNIERE
Accesibilitate universală:

În toate camerele:

Fixe. Se folosesc suprafețe de pardoseală antiderapante.

2.8 PENTRU DORMITOARE (PAT, SUPORT ȘI SALTELE)
Accesibilitate universală:

Accesibilitate și mobilitate în dormitor
Dimensiunea patului să fie de 45cm până la 50cm înălțime și lățimea minimă de
92cm.
Spațiu neobstrucționat, împrejurul patului. (De cel puțin 120cm lărgime pe o parte
a patului).
Cablu de urgență, lângă pat, conectat de sistemul de alarmă (cablul trebuie să
atingă nivelul podelei). Poate fi și un sistem alternativ ex: brățară vibrantă,
sonerii, tehnologie telefon mobil etc.
Spațiu neobstrucționat, împrejurul patului. (De cel puțin 120cm lărgime pe o parte
a patului).

2.9 CONTROLUL TEMPERATURII ȘI VENTILAȚIEI
Accesibilitate universală:

Accesibilitate și mobilitate în dormitor
Telecomenzi pentru căldură și aer condiționat în camerele de mobilitate și
accesibilitate.
Înălțimea controalelor de mediu să le permită utilizatorilor să le atingă confortabil
de la 110cm - 120cm înălțime.

2.10 CONTROLUL TEMPERATURII ȘI VENTILAȚIEI
Accesibilitate universală:

În toate camerele:
Dormitoarele trebuie să fie foarte bine luminate

Înălțimea întrerupătoarelor de lumină ar trebui să fie de 80cm - 120cm.

2.11 OGLINZI ȘI REFLEXIA LUMINII
Accesibilitate universală:

În toate camerele:

Suprafețele oglinzilor să fie bine luminate, să asigure musafirilor un nivel de
luminozitate de 200 lux. Luminile să fie poziționate astfel încât să nu creeze
strălucire pe suprafețe

2.12 ACCESORII
Accesibilitate universală:

Stingător de incendiu sau pătură de foc să fie situată între 80cm și 120cm

deasupra nivelului podelei
Accesorii pentru dormitoare trebuie să aibă etichete vizibile bold pentru o
identificare ușoară, cu etichete în format mare.

Personal de asistență, disponibil la cerere pentru orientare în cameră.

Lumini intermitente și plăcuțe vibratoare conectate de alarmă. Toate sistemele de
evacuare de urgență să fie legate de luminile de urgență intermitente din dormitor
și alarma vibrantă plasată sub pernă.

Dormitoarele adaptate și accesibile, Comunicațiile adaptate accesibilității:

Elemente cu simboluri, agățate de ușă pentru identificarea persoanelor cu
deficiență de comunicare funcțională / auz / vizibilitate / mobilitate și limitări
fizice. Utilizarea elementelor de identificare pentru uși ar fi în mod ideal, ar trebui
să fie oferit tuturor oaspeților.

2.13 SPAȚIALITATEA ȘI EVALUAREA IMPRESIILOR
Accesibilitate universală:

În toate camerele:

Suprafața podeli să fie eliberată de orice obstacol care poate provoca rănirea
oaspeților cu limitări vizuale funcționale (nevăzători).

Accesibilitatea și mobilitatea dormitoarelor:

Lățimile de acces neobstrucționate ale elementelor de mobilier și accesorii, trebuie
să fie de minimum 90 cm între pereți. (Este indicat ca încăperea să fie liberă de

orice obstacol care poate bloca accesul unui anumit oaspete la anumite accesorii
din cameră, de exemplu, întrerupătoarele.)

3. BAIE

3.2 PLAFOANE ȘI PODELE
Accesibilitate universală:

Fără obiecte proeminente care să se extindă mai mult de 3 centimetri de ușă sau
perete.
Să nu existe cârlige sau alte proeminențe care să se extindă mai mult de 3 cm de
perete sau de ușă. (Este important să se verifice că nu existe nici un obiect
proeminent pe pereți, care poata răni.)
Suprafețe antiderapante a podelelor, podele de lemn, gresii sau covor, nu mai
înalte de 13mm. Suprafețele pardoselei, să fie antiderapantă. Pardoseala din lemn,
gresii, denivelări sau covoare mai groase de 13mm.
Podelele să nu conțină denivelări.

3.3 ARMĂTURI ȘI ACCESORII
Accesibilitate universală:

Lumina intermitentă să fie legată de alarmă.(Toate sistemele de evacuare de
urgență trebuie conectate la o lumină de urgență care clipește în dormitor și în
baie.)
Instrucțiunile pentru baie trebuie tipărite în format mare.
Cablu de tracțiune, în caz de urgență să fie legat de sistemul de monitorizare a
alarmei. (Cablul trebuie să ajungă până la nivelul podelei). Pot fi și sisteme
alternative, de ex. brățară vibratoare pentru încheietura mâinii, sonerii,
comunicare prin telefon mobil etc.
Să se folosească suprafețe de culori contrastante ..
Țevile fierbinți trebuie să fie bine izolate.
Ușa de acces trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de deblocare în cazul
declanșării de urgență.
Fără obiecte proeminente care să se extindă mai mult de 3 centimetri de ușă sau
perete. (Este important să se verifice că nu există nici un obiect proeminent pe
pereți, care poate răni.)
Sisteme de alarmă, audio și vizual pentru evacuarea de urgență.

3.6 ILUMINARE ȘI VENTILAȚIE
Accesibilitate universală:

Toate zonele din baie trebuie să fie bine luminate și uniform.

3.7 ACCESORII
Accesibilitate universală:

Toate accesoriile și produsele din baie trebuie să aibă etichete tipărite fonturi mari,
ușor de identificat.

4. ZONE PUBLICE

4.1 DECORARE ȘI DECORAREA FUNCȚIONALĂ.
Accesibilitate universală:

Capătul coridorului să fie bine iluminat, de culoare sau contrastant între pereți și
podea.
Zonele publice ar trebui să aibă zone clar delimitate, furnizând informații
oaspeților să se orienteze. Aceasta ar trebui să fie formată din zone texturate și
demarcate, care ar trebui să fie încorporate în decorul interior al zonelor publice.

4.2 AMENAJĂRI ȘI MOBILIERUL FIX
Accesibilitate universală:

Muzica ambietală trebuie să fie adecvată sau menținută la un nivel scăzut.
Opțiunea de amplificare vocală integrată în telefonul public din hol.
În cazul în care sunt furnizate playere DVD, caracteristica de subtitrare trebuie să
fie disponibilă.
Să fie alese scaune cu sau fără brațe.
Minim 10% din scaune ar trebui să aibă o înălțime medie de 50 cm. (nu mai mică
de 48 cm și nu mai mare de 52 cm).
Semnele evacuării de urgență să aibă încorporate simboluri și pictograme
Telefoanele publice trebuie să fie echipate cu o ridicătură pe butonul numărul 5.
Raza de deschidere a tuturor ușilor ar trebuie să fie de cel puțin 76 cm măsurată
atunci când ușa este deschisă la 90 de grade
Atunci când în unitate au fost instalate uși rotative, turnichete sau alte bariere, ar
trebuie instalate alte mijloace de acces alternativ.
Înălțimea echipamentelor de urgență și a întrerupătoarelor să fie situată între 80cm
și 120cm.

4.3 BARUL, SALONUL și ZONELE DE ODIHNĂ
Accesibilitate universală:

Tejgheaua barul ar trebui sa fie la o înălțime mai mică de 80cm de la nivelul
podelei .

Ar trebui să fie asigurată asistența la masă.

4.3 BARUL, SALONUL ȘI ZONELE DE ODIHNĂ
Accesibilitate universală:

Să nu existe cârlige sau alte proeminențe care să se extindă mai mult de 3 cm de
perete sau de ușă.
Suprafețe antiderapante a podelelor, podele de lemn, gresii sau covor, nu mai

înalte de 13mm..

Podelele să nu conțină obstrucții de proiectare.
Lumină intermitentă să fie legată de alarmă. [Toate sistemele de evacuare de
urgență trebuie să fie conectate la o lumină de urgență care să clipească în
dormitor și în baie.]

Instrucțiunile pentru baie trebuie tipărite în format mare bold

Cablu de tracțiune în caz de urgență să fie legat la sistemul de monitorizarea a
alarmei (Cablul trebuie să ajungă la nivelul podelei). Poate fi și un sistem
alternativ de ex. brățară cu vibrații pentru încheietura mâinii, sonerii, comunicare

prin telefon mobil etc.
Utilizarea suprafețelor contrastante de culori.
Țevile fierbinți trebuie să fie bine izolate.
Ușa de acces trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de deblocare în cazul
declanșării de urgență.
Sisteme de alarmă vizuală și auditivă în caz de evacuare urgență.
Toate zonele din baie trebuie să fie luminate bine și uniform.
Accesoriile și produsele din baie trebuie să aibă etichete tipărite mare, bold ușor

4.4 TOALETA PUBLICĂ de identificat.
Accesibilitate universală:
Să nu existe cârlige sau alte proeminențe care să se extindă mai mult de 3 cm de
perete sau de ușă.
Suprafețe antiderapante a podelelor, podele de lemn, gresii sau covor, nu mai

înalte de 13mm..

Podelele să nu conțină obstrucții de proiectare.

Lumină intermitentă să fie legată de alarmă. [Toate sistemele de evacuare de
urgență trebuie să fie conectate la o lumină de urgență care să clipească în
dormitor și în baie.]

Instrucțiunile pentru baie trebuie tipărite în format mare bold

Cablu de tracțiune în caz de urgență să fie legat la sistemul de monitorizarea a
alarmei (Cablul trebuie să ajungă la nivelul podelei). Poate fi și un sistem
alternativ de ex. brățară cu vibrații pentru încheietura mâinii, sonerii, comunicare

prin telefon mobil etc.
Utilizarea suprafețelor contrastante de culori.
Țevile fierbinți trebuie să fie bine izolate.
Ușa de acces trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de deblocare în cazul
declanșării de urgență.
Sisteme de alarmă vizuală și auditivă în caz de evacuare urgenta.
Toate zonele din baie trebuie să fie luminate bine și uniform.
Accesoriile și produsele din baie trebuie să aibă etichete tipărite mare, bold ușor

de identificat.

4.5 PLAFOANE, PODELE, PLINTE ȘI COLȚURI

Accesibilitate universală:

Capătul coridorului să fie iluminat în culori contrastante.

Suprafețe fixe, antiderapante.

4.6 ILUMINARE, ÎNCĂLZIRE / RĂCIRE și VENTILAȚIE
Accesibilitate universală:

Indicatoarele direcționale și informaționale referitor la accesul fizic și de mediu,
trebuie să fie bine luminate.

Lumina trebuie să fie uniformă și eficientă, cu un nivel minim de iluminare de 200
lux.

4.7 RAMPE
Accesibilitate universală:

Acces la facilitățile (interne și externe). Accesul la facilitate nu trebuie să aibă
trepte decât 1:12. (o variație de 1:15)

Suprafețe fixe, antiderapante.

Căile de circulație și calea principală, trebuie să aibă suprafețe puternic texturate.
Traseele care duc la diferite elemente sau facilități ar trebui, în mod ideal, să aibă
suprafețe de pardoseală diferite.

Lățimea coridorului să aibă de cel puțin 90 cm.

Scări să aibă montate balustradele la o înălțime de 85-95cm.

Scările să fie prevăzute cu trepte anti-alunecare.

Accesul să fie fără obstacole de 90cm x 90cm (fără balamale etc.). (pe toată
suprafața razei ușii etc.).

4.8 ALTE DOMENII PUBLICE, INCLUSIV CORIDOARELE și SCĂRILE
Accesibilitate universală:

Spații protejate la partea inferioară a scărilor cu o înălțimea mai mică de 210 cm.

Suprafețe fixe, antiderapante.

Căile de circulație și calea principală, trebuie să aibă suprafețe puternic texturate.
Traseele care duc la diferite elemente sau facilități ar trebui, în mod ideal, să aibă
suprafețe de pardoseală diferite.

Lățimea coridorului să aibă de cel puțin 90 cm.

Scările să aibă montate balustradele la o înălțime de 85-95cm.

Scările să fie prevăzute cu trepte anti-alunecare.

Accesul să fie fără obstacole de 90cm x 90cm (fără balamale etc.). (pe toată
suprafața razei ușii etc.).

4.9 ELEVATOARE / LIFTURI
Accesibilitate universală:

Ascensoarele ar trebui să fie amplasate în următoarele locații:
1. În drum spre dormitoare accesibile sau alte facilități
2. Orice zonă în care dormitoarele și facilitățile accesibile nu sunt situate la parter.

Text Braille pe comenzile externe și interne, inclusiv pe echipamentul de urgență.

Suprafețe fixe, antiderapante.
Dimensiunea spațiului să fie fără obstacole și nu mai mică de 120cm x 150cm.
Raza deschiderii ușii nu trebuie să fie mai mică de 80cm.
Echipamentul de urgență și asistență, trebuie să fie disponibil și în stare de
funcționare. Un astfel de echipament trebuie să aibă atât mijloace auditive, cât și
vizuale, un dispozitiv telefonic și o formă de sistem de comunicație text-interfață.
Dimensiunea minimă internă a liftului să fie de 120cm x 140cm.
Înălțimea butoanelor (comenzilor) interne și externe, inclusiv butoanele de
urgență, trebuie să fie de 90cm - 120cm.

5. ZONA DE SERVIRE A MESEI

5.2 FURNISHINGS

Accesibilitate universală: Mânerele ușilor trebuie amplasate între 80cm și 120cm, trebuie sa fie de cel puțin
12cm în lungime să fie ușor de apăsat, astfel încât un utilizator așezat, să poată
5.3 PLAFOANE ȘI deschide și închide ușor ușile.
PODELE Toate planurile de urgență și evacuare, vor fi tipărite în format mare, vizibil și în
Accesibilitate universală: limbaj Braille. Procedurile de evacuare de urgență trebuie să țină cont de nevoile
oaspeților cu limitări vizuale funcționale.
Raza de deschidere a tuturor ușilor, deschiderea trebuie măsurată cu ușă în poziție
deschisă la 90 de grade și trebuie să măsoare cel puțin 76 cm pentru a permite
celui ce ofera ajutorul mobilitate și acces.
La intrările principale cu uși rotative sau barieră, trebuie să existe alte alternative

de acces

Lățimea de acces între pereți și elementele de mobilier și accesorii ar
trebuie să fie de minimum 90cm.

Suprafețele podelelor să fie antiderapante, fără praguri și denivelări mai înalte de
13mm.

Zonele critice, cum ar fi recepțiile, mese de tip bufet, intrări și ieșiri, ar trebui să
aibă suprafețe texturate puternic pentru a oferi oaspeților informații.

5.4
LUMINA
Accesibilitate universală:

Lumina trebuie să fie uniformă și bine luminate, cu un nivel minim de lumină de
200 lux. La cerere trebuie să fie disponibil și suplimentar.

5.5 PREZENTAREA MENIULUI

Accesibilitate universală: În meniuri, trebuie folosit un limbaj clar și simplu. (Este esențial să se furnizeze
informații clare și articulate care nu vor trebui explicate oral.
5.6 TABLE Pictogramele și simbolurile trebuie folosite ori de câte ori este posibil.)
APPOINTMENTS La cerere, trebuie să fie disponibil o descriere audio a tuturor meniurilor. Acest serviciu
Accesibilitate universală: ar trebui să fie oferit la recepție, iar oaspetele ar trebui să poată avea acces la aceste
informații fără a recurge la solicitarea de la personalul de la mese [de ex. prin utilizarea
unui serviciu de descriere audio dedicat, disponibil pentru oaspeți, care furnizează
informații privind facilități diferite la cerere].

Informații și meniuri trebuie tipărite în format mare (bold) și limbaj Braille. (Toate
informațiile trebuie să fie în Braille, tipărit în format mare pentru oaspeții cu
limitări vizuale. Personalul trebuie să fie disponibil pentru posibilitatea de a citi
meniul, dacă este necesar).

Un membru al personalului, care servește masa și aranjează poziția alimentelor
pe farfurie. Personalul trebuie să ofere oaspeților cu limitări vizuale
funcționale, o orientare exactă cu tot ce este pe masă, pentru ca acel oaspete să
își creeze o hartă în minte.

5.7 ATMOSFERĂ ȘI

AMBIENT
Accesibilitate universală:

Muzica de fundal trebuie să fie adecvată sau menținută la un nivel scăzut.

5.8 CALITATEA și PREZENTAREA
MENIULUI
Accesibilitate universală:

Etichetele de pe bufet barului și de pe recipiente, trebuie să fie clare și tipărite
în format mare.
Personalul la bufete trebuie să asigure informații [de ex. pentru a citi etichetele
etc.].

Afișați un semn de avertizare pentru elemente fierbinți de pe bufet și servicii
similare, pentru a oferi un minim de avertizare pentru toți oaspeții.

6. SERVICII GENERALE ȘI SERVICII

6.1 BUN VENIT, ATITUDINE PRIETENOASĂ

Accesibilitate universală:

Instruire pentru managerii și personalul care interconectează cu clienții, pentru
sensibilizarea atitudinii față de persoanele cu dizabilități.
Oaspeților trebuie să li se ofere o modalitate de a chema asistență, atunci când este
necesar. Se acceptă folosirea brățărilor cu vibrații, a soneriilor și a telefonului mobil.

La primirea, oaspeților nevăzători și cei cu deficiențe de vedere, vor primi un
pachet audio-descriptiv, care să le ofere informații despre facilități, servicii și
alte informații de curtoazie găsite în mod obișnuit de către oaspeți în manualul
camerei. De asemenea, acesta trebuie să servească drept ghid pentru circulația
prin și în jurul hotelului.

6.3 RECEPTION /

LOBBY
Accesibilitate universală:

Folosirea de sticlă nereflectorizante.
Recepția și alte zone publice trebuie să fie prevăzute cu semne adecvate.
Intrarea trebuie să fie iluminată în mod adecvat, cu un nivel minim de iluminare de 200

lux.
Panourile și ușile din sticlă transparentă, trebuie să fie marcate clar.

Un nivel minim de prag de-a lungul ușii principale de intrare.
Covoarele pentru uși ar trebui fixate și amplasate ferm.
Orice structură sau stâlp, nu trebuie să iasă pe traseul pietonal.
Zonele de recepție nu trebuie să aibă suprafețe mari de sticlă, iar fundalul trebuie să fie

simplu în proiectare.
Suprafețe fixe, podele antiderapante.
Pragul la intrarea principală nu trebuie să depășească diferența de nivel de 1,3 cm.
Raza de deschidere a ușii de intrare, trebuie să măsoare cel puțin 76 cm, măsurată cu
ușa în poziție deschisă la 90 de grade.
Să nu existe obstacole în spațiul intrări, pe ambele părți ale ușii principale de intrare, pe
o distanță de 90cm x 120cm.

Dimensiunea spațiului în fața recepției să fie fără obstacole pe o distanță de cel
puțin 90cm x 140cm.

6.4 RESERVATION, CHECK IN AND GENERAL
EFFICIENCY
Accesibilitate universală:

Toate planurile de urgență și evacuare, vor fi tipărite în format mare, vizibil și în limbaj
Braille să fie disponibile și în camere.
La recepție trebuie să fie pix și carnețel pentru o comunicare mai ușoară cu oaspeții.
Pachetele audio - cu prezentarea, așa cum sunt descrise mai sus, ar trebui să fie oferite
tuturor oaspeților.
Posibilitatea comunicării prin SMS a facilităților care pot fi utilizate la distribuție /
recepție / rezervări.
La check-in și check-out, oaspeții să aibă opțiunea de a fi primiți la un control mai
scăzut, asta ar conduce la menținerea intimității.
Trebuie furnizată o informare de conștientizare cu privire la domeniul limitării
(limitărilor) umane. Acestea pot include aspecte cum ar fi înțelegerea mecanismelor de
căutare și de orientare folosite de persoanele cu limitări vizuale funcționale, tehnici de

transcriere, norme de comportare în cazul persoanelor cu handicap etc

Site-ul web să furnizeaze informații suficiente pentru rezervare și serviciile / facilitățile
oferite, pentru a minimiza necesitatea explicării informațiilor prin telefon. Informațiile
minime includ configurațiile camerei, aspectul toaletei și băii.

În timpul rezervării la check-in, personalul ar trebui să ceară clienților dacă sunt
necesare servicii suplimentare. Atunci când este cazul orientarea proprietății /
facilităților oferite.

6.5 PORTERAGE ,CONCIERGE AND LUGGAGE HANDLING

Accesibilitate universală:

Transporarea bagajele, ale clienților cu limite funcționale vizuale și mobilitate/
fizică să fie acordate de către personalul specializat sau patronul unității.

6.6 ROOM

SERVICE
Accesibilitate universală:

Serviciul în cameră să ia cunoștință de orice cerință specifică a clienților și răspunde în
mod adecvat.

6.8 MÂNCARE și SERVICII DE
BĂUTURI
Accesibilitate universală:

Curs de instruire pentru managerii și personalul care interconectează cu clienții la orele
de masă, înțelegând opțiunile care există pentru a comunica cu oaspeții cu deficiențe de

auz.

Instruire pentru managerii și personalul care interconectează cu clienții la orele de

masă, înțelegând opțiunile care există pentru a comunica meniurile și pregătirea
meselor pentru oaspeții cu deficiențe de vedere.

6.9 CHECK-OUT

EFICIENT
Accesibilitate universală:

Asistență pentru comunicare a proceduri de check-out.

Personal de check-out trebuie instruit pentru a solicita feedback-ul de
satisfacție de la oaspeți cu limitări funcționale despre facilitățile și serviciile

existente.
Asistență cu citirea facturilor și alte proceduri de check-out și documentele de

semnat.
Asistență pentru transportul bagajelor și a proceduri de check-out efectuate la
un nivel mai redus sau la un ghișeu separat.

6.10 COMMUNICATIONS AND BUSINESS FACILITIES

Accesibilitate universală:

Opțiuni de amplificare vocală pentru telefoanele publice.
Telefoanele care vor fi echipate cu o proeminență pe butonul numărul 5, permițând
oaspeților cu o limitare vizuală funcțională să se orienteze pe tastatură.
Cel puțin un birou de lucru cu o înălțime de cel puțin 80 cm de la podea.
Să existe cel puțin un telefon public în unitate, la un nivel accesibil utilizatorilor de
scaune cu rotile sau unui oaspete așezat.
Încărcătoare audio, destinate persoanelor care folosesc aparate auditive.
Un sistem de sunet de calitate, care oferă un sunet clar nedistorsionat, să faciliteze
comunicarea cu oaspeți cu deficiențe auditive.
Căi accesibile și lipsite de obstacole să fie furnizate în întreaga unitate.
Utilizarea contrastului de culori ale decorului / staționar etc.
Ar trebui să fie o luminozitate bună și / sau spoturi cu lumina reglabilă, care să permită
luminarea concentrată pe difuzoare și cititoare de buze.

Toate informațiile să fie printate cu litere mari și în limbaj Braille.

Raza de deschidere a tuturor ușilor să fie de cel puțin 76cm lățime, ar trebuie să fie
măsurate, cu ușa în poziție deschisă la 90 de grade.
Suprafețe fixe, antiderapante.
Asigurarea unor prize electrice de perete, la o distanță de 20cm de la podea, în toate
locurile de conferință, pentru folosirea de către oaspeții cu dispozitive de asistență și
încărcare a dispozitivelor electrice, de ex. scaune electrice, imprimante-Braille etc.

Distanța de acces să fie de 90cm între mobilier și accesorii pentru a se asigura
oaspeților, care folosesc mijloace de mobilitate să treacă fără obstacol.

7. 7. SERVICIUL DE GOSPODĂRIRE
7.1 PROVISION

Accesibilitate universală: Personalul de menaj trebuie să fie conștient de posibilele cerințe ale unui oaspete cu o
limitare vizuală funcțională.
7.3 ZONE Personalul de întreținere a camerelor se va asigura că toate accesoriile și echipamentele
PUBLICE de cameră sunt ușor accesibile pentru oaspeții cu limitări vizuale funcționale. Să se
asigure că totul rămâne în același loc.

Personalul care se ocupă cu întreținerea echipamentele din cameră, se va
asigura că toate accesoriile sunt ușor accesibile pentru oaspeții cu limitări de
mobilitate funcțională.

Accesibilitate universală:

Personalul care se ocupă cu întreținere, se va asigura că zonele publice sunt libere de
orice obstacol, care ar provoca răni unui oaspete.

Domnule Preşedinte ANPD, 28/04/2018

Având în vedere prevederile ​Art.64, alin.2 din legea 448/2006 actualizată​, unde se
prevede: “​ În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezenţei legi, toţi operatorii de
taxi au obligaţia să asigure cel puţin o maşină adaptată transportului persoanelor cu

handicap care utilizează fotoliul rulant.”​, considerăm că instituţia Prefectului nu şi-a
îndeplinit îndatoririle aşa cum sunt precizate în ​Art. 3, alin. 1 din L​ EGEA Nr. 554 din 2
decembrie 2004 ​Legea contenciosului administrativ care precizează “Prefectul poate ataca
direct în față instanței de contencios administrativ actele emise de autoritățile administrației
publice locale, dacă le consideră nelegale; acțiunea se formulează în termenul prevăzut la
Art. 11 alin. (1),​ care începe să curgă de la momentul comunicării actului către Prefect şi în
condițiile prevăzute de prezenta lege. Acțiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de
timbru.” respectiv A​ rt.11 alin. (4) ​“Ordonanțele sau dispozițiile din ordonanțe care se
consideră a fi neconstituționale, precum şi actele administrative cu caracter normativ care se
consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând “

Precizăm că autoritățile publice locale sunt responsabile legat de emiterea licențelor
de transport, în baza ​Regulamentului privind organizarea și executarea serviciului de
transport în regim de taxi și de transport în regim de închiriere în Municipii,​ adoptate
prin hotărâre de consiliul local și care în mod intenționat sau prin omisiune nu au inclus în
cadrul bazei legale prevederile din legea 448/2006 actualizată.

Deoarece Autoritatea Națională Pentru Persoanele cu Dizabilități, are ca obligație
conform ​Art. 3 alin (1) lit. a) HG. 50 din 28 ianuarie 2015 privind organizarea,
funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi care
precizează: ​“(​ 1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii:

a) ​de autoritate de stat - prin care exercită urmărirea şi controlul asupra modului în
care sunt respectate şi promovate de către instituţiile publice şi celelalte persoane juridice
drepturile persoanelor cu dizabilităţi în conformitate cu legislaţia în vigoare;”​

Solicităm ca ANPD să transmită o adresă către toate Instituțiile Prefectului din fiecare
Reședință de Județ și Muncipiul București, şi să verifice Regulamentele emise prin hotărâri
de Consiliu Local, care nu au bază legală din ​Art.64, alin.2 din legea 448/2006 actualizată,​
în cazul în care se constată lipsa în Regulamente a prevederilor de mai sus, să anuleze în

contencios administrativ aceste Hotărâri de Consiliu Local referitoare la R​ egulamentul
privind organizarea și executarea serviciului de transport în regim de taxi și de
transport în regim de închiriere în Municipii.

Cu stimă,
Semnat: Membrii unui grup Facebook de

persoane cu dizabilități
“Diferiți dar egali oficial”