Ghid_ES_RIES

Scopul acestui ghid este de a construi o imagine globală despre cele mai utilizate concepte atunci
când vorbim de iniţiative cu dublu obiectiv social şi economic, despre tipurile de structuri
tradiţionale/clasice, dar şi despre cele noi, inovatoare din sfera economiei sociale (ES). De
asemenea, prin acest material, încercăm să evidenţiem beneficiile acestui sector asupra
comunităţii, dar şi obstacolele pe care le întâmpină.

Ne propunem ca acest ghid să devină un instrument util în înţelegerea rolului nostru în dezvoltarea
activităţilor de economie socială în comunităţile în care trăim.

Ghidul, astfel structurat, prezintă informaţii despre evoluţia ES, pornind de la începuturile ei până
în prezent, sub aspectul formelor de organizare, mecanismelor de funcţionare, activităţilor
specifice, actorilor cheie şi rolurile acestora în România.

Exemple de forme de organizare tradiţionale, cât şi cele inovatoare existente în Europa vor fi, de
asemenea, abordate pe parcursul ghidului.

Câteva iniţiative din sfera economiei sociale existente în România şi în alte ţări din UE sunt
prezentate tocmai pentru a ilustra, într-o manieră cât mai clară, efectele acestui demers asupra
dezvoltării socio-economice la nivel european.

Deşi acest ghid are menirea să vă introducă în sfera iniţiativelor de economie socială remarcate în
Europa, dorim, ca într-un capitol distinct, să vă împărtăşim câteva afaceri sociale care au avut un
succes răsunător la nivel mondial, devenind în acest fel o provocare şi pentru Europa de azi. Pe
fondul evenimentelor recente, la nivel european se vorbeşte şi promovează tot mai mult ideea de
inițiative de afaceri sociale, antreprenoriat social şi microfinanţare, acestea fiind obiectivele
urmărite de Consiliul şi Parlamentul European pentru perioada următoare 2014-2020.

Ghidul se încheie cu o serie de ipoteze care, în opinia noastră, reprezintă un punct de plecare
pentru susţinerea şi dezvoltarea structurilor de economie socială în România.

Precizăm de la început că acest ghid intenţionează să sintetizeze, într-un mod modest, cât mai
multe elemente care se dovedesc a fi perfectibile. Sursele de informaţii sunt diverse, ele provenind
atât din proiecte aflate în derulare la nivel naţional, cât şi din practici internaţionale dar şi dintr-o
bibliografie relevantă pentru domeniile abordate.

Printre exemplele aduse în discuţie se regăsesc atât iniţiative şi practici din ES, cât şi modele de
afaceri sociale de succes din lume. Acest lucru nu înseamnă că alte exemple, care nu se regăsesc
în Ghid, nu merită toată consideraţia şi atenţia noastră.

Mulțumiri doamnei Irina Popescu, expert independent, pentru sprijinul voluntar adus în realizarea
prezentului ghid.

Echipa Asociației Europa pentru Dezvoltare Umană

Concepte cheie Ce este Economia Socială (ES)?
Întreprinderea socială (Î.S)/ Întreprinderea în ES
Antreprenoriatul social - Afacerea socială
Responsabilitatea socială corporatistă (RSC)
Incluziunea activă

Ce este Economia Socială?

Organizaţiile care sunt active în economia socială sunt legate mai degrabă de revigorarea
economică şi socială a unei comunităţi, decât de succesul propriu al organizaţiei.1

Sursa: figură prezentată în cadrul conferinţei naţionale de Economie Socială, MMFPS , 12-14 octombrie 2011
Bucureşti, în cadrul proiectului “Economia socială - Model inovator pentru promovarea incluziunii active a
persoanelor defavorizate.”

Atunci când întreprinderile nu produc suficiente locuri de muncă pentru toată lumea sau când - din
diverse motive - nu avem acces la un loc de muncă, există posibilitatea de a crea noi înşine o
ocupare, locuri de muncă şi nu doar pentru noi, ci chiar să oferim şi altora o oportunitate de a
munci.

Pe plan mondial există diverse concepte atunci când se vorbeşte despre organizaţiile din
sectorul terţiar, ca de exemplu, în Statele Unite ale Americii se utilizează noţiunea de “sector
nonprofit”, iar în ţările din Europa, termenul este de orgine franceză şi se referă la „întreprinderile
şi organizaţiile care nu sunt parte nici din sectorul privat, nici din sectorul public”2, abordare
adoptată şi de instituţiile europene.

1. Http://www.dgcommunity.net/dgcommunity/ miniweb.aspx?id=203

La nivel european nu există o definiţie oficială, general acceptată a economiei sociale, ea fiind
definită de-a lungul timpului fie prin formele specifice de organizare, fie prin principiile
promovate. 3

O definiție a economiei sociale cunoscută la nivel european este cea a Centrului Internaţional de
Cercetare şi Informare asupra Economiei Publice, Sociale şi Cooperativelor (CIRIEC), potrivit
căreia reprezintă ansamblul de întreprinderi private organizate formal, cu autonomie de decizie şi
bazate pe libertatea de asociere, înfiinţate pentru a răspunde nevoilor propriilor membri prin
intermediul pieţei, prin producerea de bunuri şi furnizarea de servicii, asigurări şi finanţare, în care
procesul decizional şi orice distribuire a profitului sau excedentelor între membri nu sunt direct
legate de aportul de capital sau de cotizaţiile plătite de aceştia, fiecare dintre ei dispunând de câte
un vot.
Economia socială „include de asemenea organizaţiile private organizate formal, cu autonomie de
decizie şi bazate pe libertatea de asociere, care prestează servicii necomerciale pentru
gospodării şi ale căror excedente, dacă există, nu pot fi însuşite de agenţii economici care le
înfiinţează, controlează sau finanţează“.4

Conferinţa Europeană Permanentă a Cooperativelor, Societăţilor Mutuale, Asociaţiilor și
Fundaţiilor, reţea cunoscută astăzi ca Social Economy Europe consideră că “Organizațiile
Economiei Sociale sunt actori economici și sociali activi în toate sectoarele care se
caracterizează în principal prin scopurile și prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia
socială include organizații cum sunt cooperativele, societăţile mutuale, asociațiile și fundațiile.
Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protecția socială,
serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producția agricolă, serviciile de proximitate,
educație și formare, cultură, sport și activități recreative”.

O altă definiţie a economiei sociale este dată de Consiliul Valon, Belgia şi se referă la “activităţi
economice desfăşurate de societăţi, mai ales cooperative, asociaţii mutuale şi alte asociaţii în
care etica este în concordanţă cu următoarele principii: scopul final este mai degrabă în serviciul
membrilor sau al colectivităţii decât al profitului, autonomia gestiunii, procesul de decizie
democratică, prioritatea acordată, în procesul de distribuţie a veniturilor, persoanelor şi muncii
faţă de capital” 5

2. Jacques Defounry: „Social Entreprise in an enlarged Europe: concepts and realities”, 2004
3. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Bucureşti, 2011, MMFPS
4. „Economia Socială în UE“, CIRIEC, 2007
5. Http://www.encyclopedie-enligne.com/e/ec/economie_sociale.html

Conform Raportului de cercetare privind economia socială în România din perspectiva
europeană comparată realizată în cadrul proiectului “Economia socială - Model inovator pentru
promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, Bucureşti, MMFPS 2011, economia
socială poate funcţiona sub diferite forme de organizare:

• organizaţiile voluntare (uneori ataşate unui cult religios şi furnizează servicii),
• grupurile de întrajutorare ale cetăţenilor (abordează noi modalităţi de muncă şi de

incluziune socială în funcţie de disponibilitatea resurselor locale),

• structuri publice sociale (incubatoare),
• organizaţii cooperatiste (întreprinderi ale comunităţii care promovează în comunitate

interese specifice unor grupuri),

• noi forme de organizaţii nonprofit (implicate în furnizarea serviciilor publice şi desfăşoară

activităţi comerciale de susţinere financiară a serviciile oferite),

• fundaţii de caritate, asociaţii şi fundaţii (care deţin entităţi comerciale, care au scopul de a

contribui la mărirea veniturilor pentru beneficii publice).
Deşi formele legale ale economiei sociale pot să varieze de la o țară la alta, caracteristicile
comune sunt legate de principiile care stau la baza înființării și funcționării entităților din acest
domeniu.

Conform proiectului de lege, economia socială în România reprezintă ansamblul activităților cu
caracter social şi economic desfășurate de acele entități care respectă cumulativ următoarele
principii:

• prioritate acordată persoanei faţă de creșterea profitului; • asociere liberă şi deschisă;
• drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea

cotizaţiilor;

• autonomie decizională, prin capacitatea deplină de alegere sau, după caz, numire şi

revocare a organelor de conducere, de punere în executare şi de control al propriilor
activităţi;

• organizare de sine-stătătoare, prin calitatea de persoană juridică de sine-stătătoare;
• independenţa faţă de domeniul public, prin calitatea de persoane juridice de drept privat;
• în cazul distribuirii profitului către membri, realizarea acesteia proporţional cu activitatea

lor în cadrul organizaţiei, şi nu cu aportul de capital sau valoarea cotizaţiilor.
Economia socială promovează valorile fundamentale ale eticii, solidarităţii şi transparenţei.

Întreprinderea socială / întreprinderea în economia socială

Economia socială include “cooperative, societăţi mutuale, asociaţii non-profit, fundaţii şi
întreprinderi sociale, furnizează o gamă largă de bunuri şi servicii în Europa şi generează
milioane de locuri de muncă”6
Întreprinderea socială (Î.S) a fost definită de Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii,
Departamentul de Comerţ şi Industrie, în cartea „Întreprinderea socială: o strategie de succes” ca
fiind „o afacere cu obiective sociale primare al cărei profit este reinvestit mai degrabă în scopul
dezvoltării afacerii sau în interesul comunităţii, decât canalizat spre nevoile de maximizare a
profitului pentru acţionari sau proprietari”
Reţeaua Europeană de Cercetare- EMES propune 4 criterii economice şi 5 sociale pentru a defini
întreprinderile sociale:7

Tipuri de organizaţii * *
Sursa: figură prezentată în cadrul conferinţei naționale de Economie Socială, MMFPS , 12-14 octombrie
2011 Bucureşi, în cadrul proiectului „Economia socială -Model inovator pentru promovarea incluziunii
active a persoanelor defavorizate.”
O altă definiţie a Î.S este formulată de organizaţia NESsT potrivit căreia este “o afacere concepută
pentru a rezolva o problemă socială critică într-un mod sustenabil financiar”.8
Întreprinderile sociale sunt larg răspândite la nivel european având ca obiective incluziunea
socială şi profesională a celor mai dezavantajate grupuri pe piaţa muncii, fapt pentru care au
decis să acţioneze în baza principiilor economice pentru a deveni rentabile.

6. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/social-economy/#h2-1
7. http://www.emes.net/index.php?id=2;http://www.socialeconomy.eu.org/spip.php?rubrique541&lang=en
8. Http://www.nesst.org/wp-content/uploads/2011/10/Portofoliul-NESsT-2011.pdf

Ca obiective ale intervenţiei, aceste întreprinderi sociale facilitează angajarea, creează locuri de
muncă pentru grupuri vulnerabile şi promovează socializarea prin desfăşurarea de activităţi
productive, conform Raportului de cercetare a economiei sociale în România din perspectiva
europeană comparată, realizat în cadrul proictului: ”Economia socială-Model inovator pentru
promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate” 2011, MMFPS.

În România, structurile legale care activează în sectorul economiei sociale sunt reglementate de
legi şi prevederi legale specifice domeniilor de activitate ale organizaţiilor.

Astfel, întreprinderile de economie socială nu trebuie confundate cu întreprinderile sociale
care nu sunt definite legal în România. Noțiunea de întreprinderi sociale nu cunoaște o definiție
general îmbrăţisată nici la nivel european, dar o descriere larg acceptată la acest nivel este aceea
că întreprinderile sociale sunt structurile care urmăresc îndeplinirea unor obiective sociale prin
realizarea unora economice ceea ce ilustrează principiul economiei sociale cu privire la dublul
caracter al activităților specifice, economică și socială, dar nu implică și restul principiilor
economiei sociale.

De exemplu, organizații nonprofit de drept public, departamente sau secțiuni socio-economice
fără personalitate juridică ale unor autorități publice sau structuri private, etc. nu pot fi considerate
și întreprinderi de economie socială, pentru că nu respectă cumulativ toate principiile specifice (în
primul caz, cel referitor la apartenența la sfera dreptului privat, iar în al doilea cel privind
personalitatea juridică de sine-stătătoare).

În sfera economiei sociale se întâlnesc atât structuri care lucrează cu și pentru persoane sau
grupuri vulnerabile cum sunt, de exemplu, asociațiile și fundațiile care urmăresc îmbunătățirea
condițiilor de viață ale grupurilor defavorizate, cât și structuri care desfășoară activități care nu au
legătură directă cu asemenea grupuri, manifestându-și însă latura socială prin caracterul colectiv,
democratic al modului de funcționare cum sunt, de exemplu, casele de ajutor reciproc ale
salariaților.

Întreprinderile în economie socială pot servi următoarelor obiective:
- misiunii sociale (activităţile de integrare - reintegrare sunt alineate obiectivului

social propus)
- sursă financiară pentru misiune (întreprinderea în ES urmăreşte un venit doar

atât cât să susţină obiectivul social)
- auxiliare (întreprinderea în ES dezvoltă activităţi economice diferite de obiectivul

social pentru susţinerea acestuia, de exemplu întreprinderea în ES gestionează
o brutărie în scopul reinvestirii profitului în susţinerea obiectivului social al
organizaţiei, care ar putea fi, de exemplu, recuperarea copiilor cu handicap)

Pentru înţelegerea importanţei entităţilor din sfera economiei sociale precizăm următoarele:

• Economia socială s-a dezvoltat în ultima perioadă la nivel european într-un ritm mai mare

decât mediul economic;

• Întreprinderile din ES totalizează 2 mil. unităţi (respectiv 10% din totalul afacerilor din

Europa) şi folosesc 11 mil. de angajaţi plătiţi (echivalentul a 6% din forţa de muncă a UE).
Dintre aceştia 70% lucrează în asociaţii nonprofit, 26% în cooperative şi 3% în societăţi
mutuale. 9

• „Aproximativ una din patru afaceri create în Europa reprezintă întreprinderi sociale”.10

Aceste companii au făcut faţă cu bine declinului economic. Acest sector poate aduce o
contribuţie importantă la dezvoltarea economică competitivă a pieţii sociale întrucât

Incubatorul social

Incubatorul social are o dublă particularitate: furnizează asistenţă iniţiativelor de afaceri care au
capacitatea de inovare şi sunt orientate către interesul general şi sprijină proiectele care vizează
maximizarea beneficiilor sociale prin acţiuni antreprenoriale. În acest sens, incubatorul social
acţionează ca o forţă pentru a analiza, evalua şi în cele din urmă, a reconsidera impactul social al
antreprenoriatului. Se caracterizează prin profesionalism, abilitatea de a măsura oportunităţile,
de a mobiliza noi resurse şi, aşa cum am menţionat anterior, de a evalua impactul social al
acţiunilor. Un exemplu relevant în acest sens este incubatorul Social Antropia creat în 2005 în
Franţa.

Antreprenoriatul social - Afacerea socială

Afacerea socială şi antreprenoriatul social nu sunt unul şi acelaşi lucru potrivit lui Muhamad Yunus
în cartea“Dezvoltarea afacerilor sociale”.11
Antreprenoriatul social este văzut ca un concept larg ce descrie orice iniţiativă privată cu
misiune socială, dar a cărei dezvoltare se face în stil antreprenorial cu privire la practicile de
inovare, leadership, eficienţă, dinamism. Iniţiativa poate fi sau nu de natură economică sau cu
sau fără profit.
De exemplu, distribuirea gratis de medicamente bolnavilor sau înfiinţarea unui centru de sănătate
într-o comunitate unde nu există astfel de facilităţi sunt iniţiative de antreprenoriat social.

9. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/social-economy/#h2-3
10. http://ec.europa.eu/internal_market/social_business/docs/conference/pre_registration%20letter_en.pdf
11. Fondatorul Bancii Grameen, o instituţie care acordă microcredite; în 2006 obţine premiul Nobel pentru Pace

Pe scurt, antreprenoriatul social caută să rezolve probleme sociale folosind principiile
antreprenoriale. Cu rădăcini puternice în mediul local şi prin misiunea pe care o are,
antreprenoriatul social sprijină întărirea economiei reale în timp ce contribuie la coeziunea
socială, angajare şi reducerea dezechibrelor între regiuni.

Pe de alta parte, o afacere socială este o subunitate a antreprenoriatului social, astfel că toţi care
înfiinţează şi gestionează afaceri sociale sunt antreprenori sociali, însă nu toţi antreprenorii
sociali sunt angrenaţi în afaceri sociale.

Afacerile sociale sunt definite de Muhamad Yunus ca fiind “acele afaceri determinate mai
degrabă de o cauză, o problemă, decât de profit şi care acţionează ca un agent de schimbare al
lumii. Ele urmăresc schimbarea situaţiei sociale şi economice a persoanelor sărace”. (Muhamad
Yunus). În afacerile sociale se permite realizarea de profit cu condiţia ca acesta să rămână în
companie şi să fie utilizat pentru maximizarea beneficiilor sociale. Termenul cel mai adecvat
pentru a defini profitul în cazul afacerilor sociale este “surplus” pentru a face o distincţie clară
asupra destinaţiei lui. În cazul afacerilor sociale investitorii nu iau niciun dividend, ci îşi
recuperează doar investiţia iniţială.

Responsabilitatea socială corporatistă (RSC)

Responsabilitatea socială corporatistă face parte din strategia de promovare a imaginii
companiei şi urmăreşte introducerea conceptului de responsabilitate în toate acțiunile
operatorului urmărind un scop tridimensional: oameni, planetă, profit.

Comunicarea Comisiei Europene din 2002: “Contribuţia afacerii la dezvoltarea sustenabilă
defineşte RSC” ca fiind “un concept conform căruia companiile integrează obiective sociale şi de
mediu în desfăşurarea afacerilor şi în interacţiunea lor cu actorii relevanţi pe baze voluntare”.

Un exemplu concret de politică de RSC în România îl reprezintă “Programul de granturi
Raiffeisen Comunități”, program de finanţare de proiecte locale de dimensiuni mici şi medii (de la
3.000 până la 22.000 RON) în comunitățile în care Raiffeisen Bank îşi desfăşoară activitatea.
Organizațiile neguvernamentale pot aplica pentru finanţare pentru proiecte eligibile. După ce
proiectele sunt evaluate şi considerate eligibile, vor fi supuse votului public pe site. Cele mai
votate proiecte vor fi finanţate de Raiffeisen Bank, în limita bugetului disponibil.
I

Care este valoarea adăugată a firmelor care implementează RSC:
o Creşte imaginea afacerii
o Diferenţiază afacerea de competitori
o Reduce costurile prin reciclare şi consumul de energie
o Atrage clienţii etici
o Creează noi produse şi pieţe
o Atrage şi menţine angajaţii
O ală definiţie a RSC este dată de Muhamad Yunus care se referă la “un fond de caritate constituit
de firmele orientate către profit pentru a face bine în comunitate”
De exemplu, nicio afacere nu trebuie să pună în pericol viaţa oamenilor (existenţa unor proceduri
care să nu pună în risc securitatea angajaţilor la locul de muncă, realizarea de bunuri şi servicii
sigure, luarea de măsuri pentru evitarea poluării mediului şi încălzirii globale).
Un alt principiu al responsabilităţii spune că nu este suficient să produci bunuri care nu afectează
consumatorii, ci însăşi producerea lor trebuie să îţi facă viaţa mai sigură, uşoară şi sănătoasă.
De exemplu, companiile trebuie să aibă în vedere nu doar protejarea mediului, ci să şi contribuie
la curăţirea atmosferei, apelor, spaţiilor unde locuim pentru a le lăsa într-o formă mai bună decât
în care le-am găsit. (Muhamad Yunus, Dezvoltarea Afacerilor Sociale).
Acordarea de burse pentru copiii săraci, donaţii pentru spitale, şcoli sau sponsorizări pentru
curăţenia oraşului sunt considerate acţiuni de RSC. Aceste acţiuni au ca scop construirea imaginii
companiei de a fi “buni vecini, buni cetăţeni”. Trebuie înţeles corect faptul că firmele care îşi
constituie acest fond de responsabilitate socială urmăresc în mod direct maximizarea profitului şi
în subsidiar obiectul social. RSC este un concept larg care nu este acelaşi lucru cu
antrepronoriatul social şi economia socială. Cu toate acestea, RSC le poate sprijini ca şi în
cazul Grameen Bank-Danone, Google, Facebook, etc.
În concluzie,
În RSC, angajamentul pentru a obţine profit limitează, în mod inevitabil, obiectivul social al
afacerii. Spre deosebire de RSC, afacerea socială este creată, în mod exclusiv, pentru a furniza
beneficii sociale, fară a fi gândită în scopul maximizării profitului.

Incluziunea activă

Incluziunea activă urmăreşte “asigurarea accesului nediscriminatoriu pe piaţa muncii şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă prin implementarea programelor naţionale de
pregătire vocaţională12”. Incluziunea activă presupune acceptarea şi promovarea ideii de
implicare pentru reducerea riscurilor şi vulnerabilităţilor sau pentru atenuarea efectelor (în cazul
persoanelor cu dizabilităţi majore şi/sau permanente).

12. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiva europeană comparată, “Economia socială -
Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, MMFPS, Bucuresti, 2011

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

Concepte cheie Context european
O Forme
O Exemple
O Activităţi
O Bune practici
O Iniţiative la nivel european

2.1 Forme de organizare

Datorită formelor legale diverse, complexităţii activităţilor, modalităţilor de organizare, tradiţiilor
asociative specifice fiecărei ţări din UE, experienţei în domeniul economiei sociale, la nivel
european se conturează 5 modele după cum urmează: 1. modelul anglo-saxon, 2. modelul
scandinav, 3. modelul continental european, 4. modelul ţărilor din sudul Europei, 5. modelul ţărilor
din Europa centrală şi de est.

Astfel, în Europa se identifică forme de organizare tradiţionale/clasice, precum cooperative,

asociaţii, fundaţii, societăţi mutuale, cât şi structuri noi, inovatoare, denumite întreprinderi

sociale.
O enumerare a acestor structuri care desfăşoară activităţi cu dublu obiectiv social şi economic

poate fi:

• societăți în beneficiul comunității,
• societăți amicale,
• societăți reciproce,
• societăți de consum pentru vânzare cu amănuntul,
• cooperative de producție, cooperative industriale, cooperative comunitare, întreprinderi

comunitare,

• cooperative de vecinătate,
• afaceri comunitare,
• întreprinderi din al treilea sector,
• trusturi comunitare,
• afaceri sociale,
• trusturi pentru dezvoltare comunitară,
• asociații pentru dezvoltare comunitară,
• trust de dezvoltare locală,
• companii comunitare,
• corporații de dezvoltare comunitară,
• corporații în beneficiul comunității,
• întreprinderi sociale, firme sociale,
• întreprinderi voluntare,
• inițiative financiare pentru dezvoltare comunitară etc.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

În ceea ce priveşte cooperativa, este de menţionat că pe lângă forma tradiţională creată pentru
beneficiul membrilor ei, o nouă formă de cooperativă, denumită cooperativă socială a fost
creată în baza legii pentru a acţiona, cu prioritate, în interesul general al comunităţii şi integrarea
în muncă a grupurilor defavorizate. Cooperativa socială s-a creat din nevoia de a răspunde
nevoilor sociale ale persoanelor pe care statul a eşuat să le rezolve, în condiţiile în care
persoanele cu dizabilităţi mentale nu puteau să îşi găsească locuri de muncă pe piaţă liberă13.
Modelul de cooperativă socială a fost introdus în Italia în 1991, urmat de ţări precum Portugalia,
Spania, Franţa etc. care furnizează servicii sociale şi integrare în muncă a persoanelor
defavorizate; recent, în 2006, această structură a fost legalizată şi în Polonia, stat membru unde
însă activitatea întreprinderiilor sociale se limitează doar la integrarea în muncă. În cazul
Portugaliei, serviciile sociale şi integrarea în muncă se realizează în cadrul aceluiaşi tip de
întreprindere.

2.2 Exemple de forme de organizare

13. Http://www.sel.org.uk/uploads/SocialCooperativesInItaly.pdf
14. Http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/sce_final_study_part_i.pdf

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

2.2 Exemple de forme de organizare

Inspirate din categoria cooperativelor sociale de tip
B din Italia, respectiv cele privind integrarea în
muncă
Legea din 2006 permite definirea cooperativelor
sociale ca şi întreprinderi, înfiinţate de persoane cu
probleme sociale (persoane fără adăpost, şomeri
de lungă durată, foşti prizonieri, dependenţi de
droguri, dizabilităţi mentale şi psihice) şi al căror
obiectiv principal este de a sprijini integrarea
membrilor ei din punct de vedere social şi
economic.

Vizează: incluziunea socio-economică şi
integrarea profesională a persoanelor cu
dizabilităţi, în special cu probleme psihice.
Este o structură constituită legal (Legea 2716 din
1999) pe baza parteneriatului între indivizi-grup
ţintă, lucrători în spitale de psihiatrie şi organizaţii
din comunitate.
Conform legii, aceste structuri pot servi mai multor
scopuri şi pot desfăşura orice activitate
economică. Ele dau dreptul persoanelor cu
dizabilităţi mentale să realizeze orice activitate
economică.
Caracteristici:

• Activitatea este supervizată de Ministerul

Sănătăţii

• Desfăşoară activităţi economice
• Sunt scutite de plata TVA

Statut legal şi fiscal independent, structură de
afaceri şi cu răspundere comercială limitată

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

2.2 Exemple de companii Î.S.

Introdusă în Belgia în 1995, această structură se
poate angrena în afaceri dar nu permite
îmbogăţirea membrilor ei. Tot profitul este utilizat
pentru realizarea scopului social (inserţia
persoanelor cu abiltăţi scăzute, protecţia mediului,
protecţia persoanelor cu dizabilităţi, etc.)
Funizează:

• reintegrarea în muncă, formare la locul de

muncă şi ateliere sociale.

• servicii către populaţie (activităţi

gospodăreşti, de la acordarea de sprijin pentru
preşcolari, pregătirea mesei până la acordarea de
sprijin mişcărilor de tineret şi de asemenea,
susţinerea iniţiativelor în zonele rurale (transportul
în comun).
Sectoare: servicii de îngrijire, servicii pentru adulţi
şi gospodărie, pe lângă asistenţă la domiciliu,
îngrijire instituţionalizată, servicii pentru copii,
activităţi de petrecere a timpului liber,lupta
împotriva excluziunii şi insecurităţii.

Un nou tip de companie cu răspundere limitată care
poate desfăşura atât activităţi comerciale, cât şi
specifice întreprinderilor create în interesul
comunităţii. Redistribuirea profitului nu este
permisă decât în condiţii speciale
Rol: de a suplini serviciile statului în domenii
precum protecţia copilului, locuinţe sociale,
transport comunitar, petrecerea timpului liber, etc.

15. Regulamentul privind încorporarea şi funcţionarea SFC, 2007

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa 16

Conceptul de economie socială este privit diferit de statele membre din UE, conform CIRIEC17

(2000). Astfel, printre țările cu un grad de acceptare foarte mare se numără Franţa, Italia, Portugalia,

Spania, Belgia, Irlanda şi Suedia, în timp ce gradul cel mai mic de acceptare sau chiar

nerecunoaştere a acestui concept se remarcă la ţări precum Austria, Repulica Cehă, Estonia,

Germania, Ungaria, Lituania, Olanda şi Slovenia. Un grad de acceptare mediu îl regăsim în ţări

precum Cipru, Danemarca, Finlanda, Grecia, Luxemburg, Lituania, Malta, Polonia şi Regatul Unit al

Marii Britanii. În cele ce urmează vom prezenta 5 practici din ţările cu un grad de acceptare ridicat şi

mediu din sectorul terţiar.

Grupul Terre Belgia

Terre este un grup format din șase entități de economie socială, două organizații non-profit

(”association sans but lucrative”) și patru întreprinderi sociale cu răspundere limitată (“sociétés

anonymes à finalité sociale”). Terre funcționează de 60 de ani și principalele sale activități sunt

refolosirea și reciclarea, construcții, solidaritate internațională și închirierea de velocipede (vehicul

cu două roți, precursor al bicicletei, la care roata motoare, prevăzută cu pedale, era așezată în față

și era mult mai mare decât cea din spate). Terre dispune de aproape 300 de angajați (persoane cu

nevoi) și are ca valori: angajarea stabilă, management participativ și solidaritate locală și

internațională.

Carta Grupului Terre
Grupul Terre participă la crearea unei democrații și solidarități globale, în care fiecare ființă umană

are dreptul de a trăi cu demnitate și să beneficieze de respect reciproc.

Misiune

• Acordarea unui loc în societate tuturor persoanelor, în special celor sărace și aflate în situații

de excluziune socială;

• Promovarea economiei sociale;

• Dezvoltarea solidarității locale și internaționale;

• Protecția mediului și încurajarea unei atitudini responsabile față de mediu.

Strategia

• Proiectul Terre are în vedere integrarea în muncă, în special în ceea ce privește recuperarea

persoanelor prin activităţi ocupaţionale;

• Dezvoltarea activităților economice pe baza unui stil de management participativ (bazat pe

decizii democratice directe);

Informații culese de la EQUAL, Proiectul PROMES 2008, Harta UE și instituții și organizații naționale în domeniul economiei
sociale (Studii și analize privind contextul economiei sociale la nivel național și european, realizate în cadrul proiectul “RIES
Rețeaua incubatoarelor de economie socială abordare strategică a dezvoltării resurselor umane“, Asociaţia Europa pentru
Dezvoltare Umană)
The enterprises and organizations of the third system. A strategic challenge for employment CIRIEC, 2000.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa
• Dezvoltarea de acțiuni pentru îmbunătățirea capacităților (training, coaching, etc.).
• Dezvoltarea lanțurilor de producție care respectă resursele naturale și mediul;
• Înființarea parteneriatelor locale și internaționale.
Valorile promovate sunt:

• Responsabilitate: tuturor muncitorilor li se cere să fie co-responsabili pentru compania lor.
• Dialog într-o atmosferă de încredere bazată pe cinste și egalitate. Aceasta face ca

democrația să fie posibilă.
• Solidaritate locală și internațională bazată pe cooperarea între participanți. Aceasta implică

respect și cunoașterea celorlalți.

Activități
Reciclarea: Colectare și acordarea unei a doua vieți materialelor
Reciclarea este cea mai veche dintre activitățile grupului Terre. În prezent, se operează în special

în următoarele domenii:

• Îmbrăcăminte: două mii de depozite de îmbrăcăminte sunt disponibile în regiunea Valonă și

Bruxeles. Odată colectate, hainele sunt sortate pe diferite categorii, după tip, calitate și material.

Apoi, 50% dintre ele sunt revândute în magazinele grupului Terre sau sunt exportate, în timp ce

35% dintre materiale sunt reciclate sau folosite pentru producerea de cârpe de curățenie. Totuși,

15% din hainele colectate sunt din textile de calitate proastă, care, din păcate, nu pot fi folosite.

• Ambalare reciclabilă: Terre colectează materiale reciclabile, cum sunt: PMC, carton și

sticlă. Récol'Terre SAFS colectează hârtie și carton, PMC și sticlă de uz casnic și industrial.

Fiecare tip de pachet este apoi livrat unui anume operator, responsabil de sortare și procesare: Tri-

Earth pentru hârtie și carton; Sitel pentru PMC; Mineral SA pentru sticlă.

• Deșeuri voluminoase: Trivalis este un serviciu gratuit de colectare a deșeurilor

voluminoase pentru orașul Charleroi, organizat în comun de Retrival, Terre ASBL și EFT

Trans'Form. Terre ASBL transportă deșeurile voluminoase, care apoi vor fi sortate, demontate,

reasamblate și vândute prin intermediul rețelelor de economie socială.

Activităţi de construcţie:

• Izolare fonică: producerea panourilor și lucrările de izolare

• Plasarea părților îndepărtate

• Fierărie forjată

• Solidaritate internațională

Proiecte de solidaritate internaţională
Acestea sunt sprijinite de Autre Terre, care este un ONG al Grupului Terre. Acțiunile sale, în strânsă

legătură cu economia socială și cooperarea pentru dezvoltare, se concentrează pe comunicarea

activă între Nord și Sud.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa
În Belgia, acesta desfășoară activități educaționale legate de relațiile Nord/Sud și activități de

economie socială. În Sud, Autre Terre sprijină comunitățile fermiere și diferitele tipuri de asocieri

locale în cadrul programelor de dezvoltare socială și economică.
Cele două domenii principale de intervenție sunt:
• agro-ecologie (cultivare ecologică și vânzarea produselor locale)
• managementul mediului (salubritate, colectarea și vânzarea materialelor reciclabile).
Dorința Autre Terre este de a sprijini partenerii din Sud pentru desfășurarea unor activități

economice profitabile care le vor permite să genereze venit propriu. Scopul este ca aceste

activități să fie desfășurate în mod independent, conform unui model care generează un sistem de

solidaritate și participare a celor implicați în luarea deciziilor.
Țările în care intervine Autre Terre sunt: Burkina Faso, Mali, Senegal și Peru. De asemenea,

sprijină proiecte în Brazilia și Filipine.
În anii `80, grupul Terre a fost abordat de un grup de persoane care își pierduseră locurile de

muncă de sudori mecanici de la o companie multinațională. Profitând de avantajul calificărilor lor,

Terre le-a oferit ocazia să costruiască un velociped pentru parc. Această inițiativă a dus la

crearearea unei unități specializate în construcții metalice SAFS Co-Terre.

Rezultate
Grupul Terre are șase organizații diferite, două organizații non-profit și patru companii cu

răspundere limitată cu scop special și are 308 persoane angajate permanent:

• ASBL Terre: are 217 angajați, iar principalele sale domenii de activitate sunt reciclarea

hainelor și a deșeurilor voluminoase.

• Récol'Terre SAFS: are 31 de angajați și colectează și transportă materiale reciclabile

(hârtie, carton, PCM, sticlă)

• Tri-Terre SAFS: are 20 de angajați și are în responsabilitate sortarea hârtiei și a cartonului

pentru reciclare.

• SAFS Pan-Terre: are 9 angajați și produce panouri de izolare fonică, din hârtie și paie de in.
• SAFS Co-Terre: are 22 de angajați și este împărțită în două sectoare: A) Părți mobile și

izolare fonică (specializare în izolare fonică și/sau termică și instalarea părților mobile) și B)

lucrări în fier.

• ABLS Autre Terre: are 9 angajați și se concentrează pe solidaritate internațională.

Informații de contact Group Terre
Address: Rue de Milmort, 690, B-4040
Herstal, Belgium
Tel: +32 (0)4 240 58 58
Fax: +32 (0)4 240 58 79
Website: http://www.terre.be

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

Banca Etica, Italia

Scurt istoric
Banca Etica este prima instituție de etică financiară din Italia.
Prima experiență de etică financiară în Italia este reprezentată de societățile cooperativei MAG

(asociații comune cu management propriu): scopul lor tradițional este de a crește economiile

membrilor și finanțarea ”proiectelor sociale”.
În anii `90, MAG și-a revizuit organizarea, ca o consecință a noilor dispoziții legale. Aceasta i-a

forțat să analizeze cu seriozitate posibilitatea de preluare a primei bănci ”etice” din Italia.
În Decembrie 1994, întreaga mișcare MAG și 21 de organizații non-profit au înființat
"L'Associazione Verso la Banca Etica" (traducere literală: Asociația înspre Banca Etica). În iunie

1995, aceasta a fost reorganizată într-o companie tip cooperativă, cu scopul de a strânge 6,5
milioane de Euro, suma necesară pentru preluarea unei bănci populare, conform legislației

italiene.
După o campanie importantă de strângere de fonduri, în decembrie 1998 Banca Centrală din Italia

a acordat Băncii Populare Etica autorizarea de a începe să funcționeze ca o bancă, și astfel să

înceapă activitatea sa financiară. Este pentru prima dată când o instituție bancară, cu scopul de a

funcționa exclusiv în domeniul finanțării sustenabile și alternative, a depus o astfel de cerere și a

obținut o astfel de autorizare. și, pe data de 8 martie 1999, Banca Etica a deschis prima
Proiectul ambițios a devenit realitate

filială în Padova.
Membrii
Capitalul real al Băncii este reprezentat de acționarii săi, de încrederea pe care aceștia au investit-

o în proiectul privind Banca. De aceea, viața Băncii depinde de membrii săi; Banca Etica îi

consideră pe acționarii săi foarte importanți, nu numai pentru finanțarea cu care ei au sprijinit

înființarea băncii, ci și pentru faptul că aceștia sunt considerați resursa umană cea mai importantă

pe care o reprezintă. Din acest motiv, implicarea lor activă în viața băncii este considerată de o

importanță primordială.
Astăzi, Banca se bazează pe 60 de grupuri locale de acționari, care reprezintă punctul de întâlnire

prin care acționarii participă la activitatea socială și culturală a băncii.
Mecanismul de finanțare
Banca Etica funcționează ca o bancă obișnuită, primind și gospodărind economiile persoanelor

particulare, individuale sau ale familiilor, organizațiilor, companiilor și instituțiilor, economii pe care

le investesc în inițiative ce urmăresc obiective atât sociale, cât și economice, cu respectarea în

totalitate a demnității umane și a mediului.
Obiective
Ideea pe care se bazează activitatea Băncii Etica constă în crearea unui loc în care persoanele

care doresc să economisească, conduse de dorința comună

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

pentru un management mai transparent și mai responsabil al resurselor financiare, pot răspunde
unor inițiative socio-economice, inspirate din valorile unei dezvoltări sustenabile, sociale și
umane.

Compania adoptă următoarele principii de Etică Financiară:

• Finanțarea etică este conștientă de consecințele non-economice ale acțiunilor economice;
• Accesul la finanțare, sub toate formele sale, este un drept al omului;
• Eficiența și sobrietatea sunt componente ale responsabilității etice;
• Profitul obținut trebuie orientat spre binele comun și distribuit în mod egal celor care

participă la realizarea lui; transparența tuturor operațiunilor este una din condițiile

principale ale activităților financiare etice;

• Implicarea activă în procesul de luare a deciziilor a acționarilor și celor ce dețin economii

trebuie încurajată.

Activități

Banca Etica acordă finanțare organizațiilor care fac parte din sectorul terțiar şi care derulează
proiecte economice cu obiective sociale, constituite sub formă juridică de cooperative, asociații
sau „instituții sociale”.

Principalele activități includ:

• Proceduri de evaluare: Banca Etica face o analiză amplă a responsabilității sociale și față

de mediu.

• Finanțare: Banca Etica acordă o importanță majoră următoarelor aspecte: (i) solidarității

proiectului, care este supus unei analize de fezabilitate practică și economică și (ii) relației

de încredere personală între personalul Băncii și solicitanţii finanțării.

• Garantarea folosirii corecte și transparente a banilor încredințați. Nu numai că Banca Etica

respectă toate legile aplicabile dar, de asemenea, aceasta și aplică următoarele linii

directoare: (i) toți clienții Băncii Etica, deponenți și organizații finanțate, acceptă, în scris, să

adere la politica Băncii Chestiuni Fundamentale (în conformitate cu articolul 5 al Actului de

Asociere al băncii) și, în special, beneficiarii acceptă să nu investească banii pe care îi

primesc în moduri care să fie contrare politicii băncii; (ii) toate informațiile privind

împrumuturile acordate sunt publice: nume, termeni contractuali, inclusiv valoarea

capitalului acordat sunt informaţii publicate pe pagina de internet a băncii și în BancanotE,

revista băncii, trimisă acționarilor fără costuri suplimentare.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

Acțiuni semnficative prezente și viitoare

Banca Etica a primit finanțare pentru un număr de proiecte pe care le-a dezvoltat.
Printre cele mai importante, sunt:

• Innesco proiect privind combustibili eco;
• Echo-Action proiect care are în vedere implicarea activă a cetățenilor și organismelor

locale la realizarea planurilor energetice pentru localitatea lor.

Informații de contact
Adresă: Via Niccolò Tommaseo,
735131 Padova, Italy
Tel: +39 049 87 71111
Fax: +39 049 73 99799
Website: www.bancaetica.com
E-mail: [email protected]

Cooperativa Clarabella

Scurt istoric

Cooperativa agricolă socială Clarabella este un proiect al Fundației ISPARO conceput pentru
bunăstarea și sănătatea mintală a persoanelor. Cooperativa Clarabella se ocupă cu plasarea și
integrarea pe piața muncii a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, în diferite sectoare
agricole; în prezent cooperativa garantează locuri de muncă cu salariu regulat pentru 67 de
persoane.
Cooperativa Clarabella este axată în special pe turismul durabil privit ca un posibil mijloc de
incluziune socială: de la vacanțe la fermă la producția de vinuri din struguri ecologici, de ulei
extravirgin de măsline sau la producția de miere la procesul de învățămînt.
În structura cooperative, de asemenea există un centru de îngrijire de zi în care se desfășoară
activități de orientare activă către un loc de muncă şi locuințe de închiriat care permit oamenilor
care părăsesc comunitatea să aibă o viață independentă.
Cooperativa Clarabella este un proiect al Fundației ISPARO dedicat sprijinirii și reintegrării pe
piața muncii a persoanelor cu probleme psihice, precum şi locuințelor sociale, administrării
serviciilor experimentale rezidențiale și promovării activităților sociale și culturale pentru a sprijini
iniţiativele locale . Cooperativa agricolă socială Clarabella este situată în teritoriul dintre Iseo și
Corte Franca, în zona numită "Spaţiul izvoarelor", zonă supusă constrângerilor impuse de
refacerea mediului înconjurător.
Locaţia cooperativei între mlaştini şi lacul Iseo, amplasată într-o zonă de dealuri cultivate cu
podgorii de struguri întrerupte de iazuri, permite stabilirea unui raport direct şi de simbioză cu
natura.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

Scopuri şi obiective:

• Promovarea, crearea, organizarea şi gestionarea de structuri rezidenţiale şi

semirezidențiale pentru pacienţii cu probleme psihice.

• Proiectarea, implementarea şi gestionarea de servicii inovatoare şi experimentale, în

legatură directă cu autorităţile locale, instituţiile şi persoanele fizice care se ocupă cu

servicii sociale şi cu servicii de protecţie a sănătăţii.

• Crearea unei reţele integrate de oferte rezidenţiale cu importanță majoră terapeutică de

reabilitare a locuinţelor pentru a obţine autonomia, prin diverse forme de locuinţe sociale.

• Promovarea activităţilor de muncă în domeniu cooperativ pentru reabilitarea socială a

persoanelor cu boli psihice.

• Promovarea culturală a integrării sociale a persoanelor cu boli psihice prin intermediul

unor reuniuni, conferinţe și cursuri de formare.

• Promovarea şi dezvoltarea de iniţiative socio-culturale care au ca scop final eliminarea

prejudecăţilor în ceea ce privește bolile mintale şi diversitatea.

• Suport pentru iniţiative sociale şi culturale în zona Sebino și Franciacorta prin intemediul

licitațiilor publice.

Activități:

Proiectul cooperativei Clarabella presupune dezvoltarea unei serii de activități, de la cele de
producție, agricole și comerciale, la cele de coordonare a teritoriului, de la cele agroturistice la cele
de natură didactică educative, care au scopul de a valoriza zona pentru a o introduce în circuitul
turismului naţional şi internațional. Unul din obiectivele acestui proiect este acela de a a obține
venituri pentru operatorii şi pacienţii care lucrează în cadrul cooperativei. Un alt obiectiv este
acela de a sensibiliza populația în ceea ce privește problema persoanelor cu boli psihice şi în
ceea ce privește problema integrării sociale.
O atenţie deosebită este acordată activităţilor cu caracter educativ-ştiinţific adresate şcolilor,
proiectul având ca scop înființarea și punerea în funcțiune a unei ferme agricole educaționale. În
cadrul acestei ferme agricole educaționale se vor organiza cursuri destinate elevilor de diferite
vârste și profesorilor, cursuri de formare prin participarea la procesul de învățare a metodelor
tradiționale și moderne de cultivare a plantelor și creșterea animalelor. În felul acesta, elevii și
profesorii vor reuși să descopere ciclurile naturale ale acestor procese și se vor putea familiariza
cu legile de bază ale ecologiei. De asemenea, vecinătatea cu Rezervația Naturală de Mlaștini
Sebino va permite extinderea ofertei educative adresată școlilor și reprezintă un avantaj și un
punct de reper pentru organizarea vizitelor cu ghid turistic în una din zonele cele mai importante
din Europa din punct de vedere al nivelului de umiditate ridicat.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

Principalele domenii de activitate ale Cooperativei Agricole Clarabella:

• Agicultura Ecologică. Activitățile agricole includ viticultura ecologică, cultivarea

măslinelor şi cultivarea de legume organice. Toate activităţile agricole aplică principiile

agriculturii organice pentru a asigura dezvoltarea ecologică durabilă a teritoriului.
• Viticultura. Vinăria Clarabella produce vin Clarabelle Terre di Franciacorta DOC roşu şi alb

şi vin spumant Franciacorta DOCG, comercializate la fermă şi pe internet prin intermediul

site-ului www.cascinaclarabella.it
• Apicultura. Apicultura permite producerea de soiuri diferite de miere cu metoda de

agricultură integrată. Mierea produsă este miere de salcam, rhododendron, flori sălbatice ,

tei și castan.
• Cazare. Ferma Clarabella Cascina oferă servicii de cazare și masă pentru turişti, grupuri

şcolare, grupuri sportive și grupuri de lucru. Ferma dispune de 8 camere și 2 mansarde de

tip mezanin, accesibile și pentru persoanele cu handicap şi 3 săli echipate şi adaptabile

pentru întâlniri de lucru și conferinţe.
• Cultivarea măslinelor. Din măslinele produse la ferma Clarabella se obține ulei extra-

virgin de masline DOP de Sebino acesta reprezintă un certificat de garanție care atestă

faptul că măslinele au fost produse în zona Sebino.
• Agricultura ecologică. Activitățile care sunt desfășurate la fermă cuprind viticultură

ecologică, cultivarea măslinelor și a legumelor biologice. Toate activitățile sunt desfășurate

pe principiul agriculturii organice astfel încât să fie asigurată o dezvoltare durabilă a zonei.
• Creșterea ecologică a animalelor. Creșterea â ecologică a animalelor de la fermă

satisface nevoile interne ale cooperativei.
• Piscicultura. În colaborare cu administrația provinciei Brescia, activitățile de piscicultură

sunt desfășurate în incubatoarele proprii. De două ori pe an, diferite specii de pesti sunt

crescuți și hrăniți în scopul de a repopula lacul Sebino.
• Pepiniera. Lângă Cooperativa Clarabella se găsește și o seră (pepinieră) unde sunt

crescute diferite tipuri de flori sezoniere și plante ornamentale. Aceasta este accesibilă

publicului. Informații de contact:

Adresă: Via delle Polle, 1800
25049 Iseo, Brescia, Italia

Tel: +39 0309821041
Fax: + 39 0309896131
Website: www.cascinaclarabella.it
E-mail:
[email protected]

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

CoopFinland

Scurt istoric

Coop Finland a fost creată cu 11 ani în urmă, ca o asociere de consilieri și consultanți profesioniști
pentru cooperative. În anul 2000, a preluat atribuțiile Asociației Cooperativelor Finlandeze care
dăduse faliment. De atunci, Coop Finland a devenit organizația reprezentativă a muncitorilor în
cooperative, în general.

Membri - 20 de cooperative de muncitori sunt membre directe ale Coop Finland. Aproximativ 100
de cooperative au aderat prin două organizații regionale (Lapland și Finlanda de Vest).

Mecanismul de finanțare (surse de finanţare)

• Taxele pentru membri;
• KSL (Asociația Națională Populară pentru Formarea Adulților) ;
• Proiecte Naționale și Europene (±70%).

Obiective

• Promovarea cooperativelor muncitorești;
• Sprijinirea persoanelor care doresc să înființeze întreprinderi tip cooperativă;
• Reprezentarea cooperativelor de mici dimensiuni;
• Dezvoltarea sistemului de cooperative;
• Consultanță, de ex. formare în dezvoltarea unei întreprinderi tip cooperativă, formare

pentru managerii cooperativelor, pentru muncitori, etc.

Activități

• Activități de lobby pe lângă Guvern;
• Relaționare;
• Seminarii (2-3 pe an) pe teme de interes pentru dezvoltarea cooperativelor (legislație,

taxare, etc.)

• Proiecte care permit dezvoltarea în comun a celor două activități de mai sus.

Organizația este foarte mică, astfel că majoritatea activităților sunt realizate de membri, în

mod voluntar. De ex., avocații, membrii ai Consiliului, sunt responsabili de lobby, în timp ce

membrii cooperativelor locale furnizează servicii de consiliere la nivel local.

• Multe activități sunt organizate în strânsă cooperare cu alte organizații, cum este Pellervo.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?
2.3 Bune practici în Europa

Acțiuni semnificative prezente și viitoare

Un domeniu important de interes este crearea consorțiilor sau a rețelelor între cooperative.
O a doua acțiune privește dezvoltarea cooperativei prin pregătire. Este dezvoltat un sistem
combinat de pregătire și dezvoltare de consorții, în vederea întăririi cooperativelor existente și
pentru favorizarea creării de altele noi.
La nivel transnațional, Coop Finland participă la un proiect important pentru definirea și
promovarea economiei sociale în Țările Nordice. Proiectul se derulează în colaborare cu
cooperativele suedeze, cu fundațiile daneze și norvegiene și prevede cercetare, vizite de studiu
schimburi de experiență, pentru o mai bună înțelegere a realității economiei sociale în țările
nordice (inclusiv Islanda și Groenlanda).

Informații de Contact
Adresă: C/o Idekoop Co-operative, Haukilahdenkuja

3C40, 00550 HELSINKI, FINLAND
Tel.: +358 9 62 20 16 60
Fax: +358 9 62 20 16 61

Web site: www.coopfin.coop
E Mail: [email protected]
Persoana de Contact: Pekka Pattiniemi - Președinte

2.5 Iniţiative recente la nivel european

• Consultări privind promovarea Fondurilor Sociale de Investiţii

(http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2011/social_investment_funds_en.htm)
Consultările urmăresc obţinerea unui feedback despre posibilele opţiuni de sprijinire a afacerilor
sociale prin intermediul investiţiilor primite de la persoane particulare şi orientate către un fond de
investiţii. Fondurile de investiţii reprezintă un mecanism de conectare a investitorilor şi a celor care
caută investiţii în scopul de a sprijini finanţarea afacerilor sociale.

• Propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui

program al UE pentru schimbări sociale şi inovare socială lansată la data de 6.10.2011 (Bruxelles,
6.10.2011COM(2011) 609 final.
Pe fondul problemelor resimţite de ţările din UE în perioada de criză economică şi financiară (rată
mare a şomajului în rândul persoanelor cu abilităţi scăzute, persoane cu dizabilităţi, migranţii,
persoanele tinere şi lucrătorii în vârstă; presiunea pe sistemul de protecţie socială în condiţiile
schimbărilor demografice; un număr foarte mare de persoane care trăiesc în pragul sărăciei,
dificultăţi de a păstra un echilibru între viaţă profesională şi cea privată, etc) au arătat că reformele
precare sau inexistente în unele ţări au afectat performanţa altor ţări.

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

2.3 Bune practici în Europa

În acest context, acțiunile coordonate la nivelul UE sunt mai eficiente decât demersurile
individuale a fiecărui stat membru în parte. „Inovarea socială şi în particular experimentarea
socială, pot fi instrumente puternice de orientare a reformelor și de adaptare a politicilor pentru
punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020”.

La baza propunerii stau următoarele instrumente:
- Programul Progress stabilit prin Decizia nr 1672-2006-CE
- EURES
- Instrumentul european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și

incluziune socială instituit prin Decizia nr. 283/2010/UE

Valoarea financiară pentru implementarea Programului în perioada 1 ianuarie 2014 - 31
decembrie 2020 este estimată la 958.19 millioane Euro (în preţuri actuale).

Conform ultimului instrument menţionat mai sus, “a desfășura activități independente este una
dintre modalitățile prin care persoanele fără loc de muncă pot intra pe piața muncii. Crearea
de locuri de muncă prin crearea și consolidarea de noi întreprinderi joacă un rol cheie în realizarea
obiectivelor Strategiei Europa 2020: un număr semnificativ de locuri de muncă noi în Uniune sunt
create în întreprinderile nou înființate și aproape 85% dintre aceste locuri de muncă au fost create
în microîntreprinderi”. Inovarea socială este considerată “un instrument puternic pentru a rezolva
schimbările sociale care provin din îmbătrânirea populaţiei, sărăcie, şomaj, noi forme de muncă şi
stiluri de viaţă, aşteptările cetăţenilor privind justiţia socială, educaţia, îngrijirea sănătăţii”.
Programul urmăreşte “identificarea, evaluarea și dezvoltarea de soluții inovatoare și practici prin
experimentare socială pentru a furniza statelor membre o asistență mai eficientă în reformarea
piețelor muncii și a politicilor de protecție socială ale acestora”.

În contextul acestui Program, microfinanţarea şi întreprinderile sociale sunt piloni de bază
în procesul de schimbare socială prin oferire de soluţii inovatoare în rezolvarea
problemelor sociale, în vederea îndeplinirii ţintelor propuse de Strategia EUROPA 2020.

• Conferinţa la nivel înalt privind Piaţa Unică, organizată în data de 8.02.2011, Bruxelles a

reunit membrii ai Parlamentului European, Preşedinţia UE, guverne, autorităţi regionale şi locale,
actori relevanţi, media activă în problematica europeană pentru a dezbate Actul Pieţii Unice.
Comisia a identificat douăsprezece pârghii pentru a stimula creșterea și a spori încrederea
cetățenilor. Fiecare pârghie este însoțită de o inițiativă emblematică, obiectivul fiind obținerea unui
acord final al Parlamentului European și al Consiliului înainte de sfârșitul anului 2012. Acestea se
referă la următoarele aspecte:

2.Economia socială/întreprinderea socială în Europa….
ÎNCOTRO?

2.3 Bune practici în Europa

1. Accesul la finanțare pentru IMM-uri,
2. Mobilitatea lucrătorilor în cadrul pieței unice,
3. Drepturile de proprietate intelectuală,
4. Consumatorii, actori ai pieței unice,
5. Serviciile: dezvoltarea standardizării,
6. Rețele europene mai solide,
7. Piața unică digital,
8. Antreprenoriatul social,
9. Domeniul fiscal,
10. Mai multă coeziune socială la nivelul pieței unice,
11. Cadrul de reglementare a întreprinderilor,
12. Achizițiile publice 18

Angajamentului luat de Comisie prin actul Pieţii Unice din 13 aprilie 2011 (cu o atenție specială
acordată anterprenoriatului social) urmează a fi dezbătut și materializat la Conferinţa privind
antreprenoriatul social şi economia socială: Dezvoltarea unui ecosistem european care să
deblocheze inovaţia socială, dezvoltarea şi locurile de muncă, eveniment ce se va desfăşura la
Bruxelles, în data de 18.11.2011
(http://ec.europa.eu/internal_market/social_business/index_en.htm).

• Prima Convenţie a Platformei Europene împotriva Sărăciei şi Excluziunii Sociale care a

avut loc în Cracovia, Polonia, în perioada 17-18 octombrie 2011 a dezbătut aspecte privind stadiul
sărăciei la nivelul statelor membre și activităţile Platformei. De asemenea, în cadrul acestei prime
Convenții, au fost propuse acțiuni pentru 2012 și ulterior acestei perioade.

18.http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/469&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage
=ro The enterprises and organizations of the third system. A strategic challenge for employment CIRIEC, 2000.

3. Economia socială (ES) în România

Concepte cheie Context românesc
O Când ?
O Ce ?
O Care ?
O Cine ?
O Unde?

3.1 Când a apărut?

Conceptual, economia socială în România este o noţiune recent stimulată cu preponderenţă de
prevederile Fondului Social European, POSDRU 2007-2013, spre deosebire de Europa
avansată unde discuţia a demarat de la nivelul cooperativelor şi asociaţiilor mutuale.

În România, deşi existau structuri specifice19 ES, acestea nu au generat discuţii ample,
promovarea conceptului fiind menţionată în Raportul Naţional Strategic privind Protecţia Socială
şi Incluziunea Socială 2008-2010 a MMFPS.

În România formele specifice au existat încă din sec. al XIX lea

• funcţionarea cooperativelor, anul 1887 Codul de comerţ;
• cooperativele de invalizi, anul 1948
• prima reglementarea privind asociaţiile şi fundaţiile, anul 1921
• structurile asociative au fost desfiinţate în perioada 1947-1949
• revigorarea sectorului cooperaţiei, menţionarea explicit a UPA,

după 1989 (Raport de cercetare privind ES în România din
perspectiva europeană comparată, Bucureşti,
2011, MMFPS)

Deşi ES se află încă în faza unui nou început, în 2011 o putem remarca deja ca un sector
important al vieţii economice şi sociale din ţara noastră care angajează 3,3% din totalul
angajaţilor.

3.2 Ce urmărește?

Criza mondială din 2008-2009 a impus lansarea unor măsuri eficiente de promovare a inserţiei
profesionale pe piaţa europeană. Întrucât obiectivele Strategiei de la Lisabona din 2000 care
urmăreau ca Europa să devină una dintre cele mai dinamice şi competitive economii din lume
până în 2010 s-au dovedit prea ambiţioase şi nerealiste, în 2005, cu ocazia evaluării acesteia,

19. HG829-2002 privind aprobarea Planului naţional anti-sărăcie şi promovarea incluziunii sociale, obiecive pe termen mediu-
lung

3. Economia socială (ES) în România

obiectivele au fost reformulate pentru a le menţine cât mai puţin complexe şi realizabile. Cu toate
acestea, angajamentul de a susţine dezvoltarea durabilă şi de a moderniza modelul social
european, bazat pe dinamism economic, coeziune socială şi responsabilitate faţă de mediu a fost
pus la încercare în perioada de criză economică mondială, moment în care o nouă strategie de
creştere economică pentru umătorii 10 ani, denumită EUROPA 2020 a fost adoptată. Într-o lume
aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi
Statele Membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de
coeziune socială.
În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore privind ocuparea forţei de muncă, inovarea,
educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia - care urmează să fie îndeplinite până în 2020.
Statele membre au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii.
În acest context, noua Strategie EUROPA 2020 propune următoarele ţinte la nivel european şi
naţional:

Obiectivele Rata C&D ca Obiective Surse Eficiența Părăsirea Învățământ Reducerea
statelor ocupării %din PIB privind regenera energetică timpurie terțiar în populației
forței de reducerea -bile de reducerea a școlii % expuse riscului
membre UE muncă emisiilor energie consumul în %
până în de CO2 ui de sărăciei/
2020 (în %) excluziunii
75% energie în sociale în nr de
Obiectivul Mtoe
principal persoane
al UE
3% comparativ 20% 20% 10% 40% 20,000,000
cu 1990
-20%

România 70% 2% 19% 24% 10% 11% 26,70% 580,000

Problemele sistemului românesc de protecţie socială, respectiv cheltuielile cu plata prestaţiilor
sociale şi beneficii ce reprezintă 2,86% din PIB în 201020, nivelul ridicat de dependenţă, în sensul
că 11 mil adulţi apţi de muncă beneficiază de prestaţii sociale etc, pun presiune pe găsirea de
soluţii care să corecteze dezechilibrele sociale şi economice.
Economia socială

• poate asigura un suport eficient pentru reducerea cheltuielilor de protecție și pentru

prevenirea formării unor colectivități izolate din punct de vedere economic și social.

• are un potențial ridicat de dezvoltare la nivel european și național, reprezentând un suport

important pentru reducerea numărului de grupuri excluse economic și social și pentru
dezvoltarea economică a unor localități

Studiu privind economia socială în România: actori implicați, stadiul de dezvoltare, reglementări, mecanisme de implementare,
august 2011, realizat în cadrul proiectul RIES-Rețeaua Incubatoarelor de Economie Socială, Asociaţia Europa pentru Dezvoltare
Umană și Academia de Studii Economice București.

3. Economia socială (ES) în România

În implementarea unor măsuri care să vizeze dezvoltarea economiei sociale un rol important îl
are cunoașterea caracteristicilor pieței forței de muncă la nivel național și local. În anul 2009, pe
fondul crizei de la nivel mondial s-a înregistrat o creștere a numărului de șomeri în toate cele opt
regiuni de dezvoltare. Sărăcia la nivel național este în jur de 20%, fiind mai mare decât media din
Uniunea Europeană egală cu 15%. 21
Conform statisticilor disponibile, se remarcă diferențe semnificative între cele opt regiuni de
dezvoltare în raport cu rata sărăciei relative. Aceasta este mult mai ridicată la nivelul regiunilor de
dezvoltare în care au fost închise capacitățile de producție. Nivelul cel mai ridicat al sărăcie se
remarcă în regiunea Nord Est, în care se înregistrează o valoare de peste 27%, în timp ce nivelul
cel mai scăzut este înregistrat în regiunea economică cu mediul economic cel mai dezvoltat,
respectiv București Ilfov unde rata sărăciei relative este de 4.7%. 22
În ceea ce priveşte numărul persoanelor cu handicap, conform informaţiilor DGPPH, din cadrul
MMFPS numărul acestora, la nivel naţional, este de 690469 persoane, cu următoarea distribuţie
pe regiuni de dezvoltare:

D IS T R IB U T IA P E R E G IU N I D E D E Z V O L T AR E
A P ER S O AN E LO R CU H AN D IC AP

112,696

104,409 99,207

83,610 83,760

72,952 NUMAR PERSOANE

69,473 64,362

SUD-MUNTENIA NORD-EST NORD-VEST CENTRU SUD-EST SUD-VEST- VEST BUCURESTI-
OLTENIA ILFOV

R E G IU N I D E D E Z V O L T A R E

La nivelul României există un potențial ridicat de dezvoltare a economiei sociale. Numărul
organizațiilor private care pot activa în domeniul economiei sociale a crescut considerabil pe
parcursul perioadei de tranziție.
În România funcţionează:23

:• 2.000 de cooperative
:• 3.000 de case de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor şi

21. Studiu privind economia socială în România: actori implicați, stadiul de dezvoltare, reglementări, mecanisme de implementare,
august 2011, realizat în cadrul proiectul RIES-Rețeaua Incubatoarelor de Economie Socială, Asociaţia Europa pentru Dezvoltare
Umană și Academia de Studii Economice București.
22. Idem 20
23. Idem 20

3. Economia socială (ES) în România

• alte 20.000 de organizatii neguvernamentale active în toate domeniile economiei

naţionale. Dintre acestea, peste 3.000 de organizaţii realizează activităţi economice constante,
întrunind criteriile pentru a fi calificate drept întreprinderi în economia socială, multe au creat
ateliere sau unităţi protejate pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap şi aproximativ
2.000 furnizează servicii sociale şi de ocupare, inclusiv intergrare în muncă a persoanelor
defavorizate din România.
Economia Socială demonstrează că poate fi un instrument viabil care contribuie la asigurarea
pieţelor de muncă incluzive şi pentru persoanele cu handicap, în prezent funcţionând un număr de
490 de UPA-uri care angajează 1370 de persoane cu handicap (www.anph.ro).
3.3 Care sunt tipurile de activităţi?
Principalele domenii de activitate ale întreprinderilor din ES sunt: prestări servicii, agricultură,
industrie alimentară, comerţ şi producţie industrială. O activitate se dovedeşte eficientă dacă
răspunde obiectivului social urmărit şi totodată dacă satisface nevoia pentru care s-au consumat
resursele financiare.
Activităţile din ES pot contribui la reglarea a cel puţin trei mari dezechilibre pe piaţa muncii: șomaj,
instabilitatea ocupării şi excluderea socială a forţei de muncă.
Globalizarea, dezvoltarea de activităţi de nişă, în forme de activitate sau de ocupare noi, precum şi
serviciile TIC oferă suportul necesar pentru a dezvolta şi a creşte performanţa în activităţi de ES.
3.4 Cine sunt actorii relevanţi instituţionali?
În baza rolurilor pe care le deţin, în România există actori relevanţi instituţionali care pot sprijini
direct sau indirect dezvoltarea şi promovarea sectorulului ES, după cum urmează: 24

Instituţii Administraţia Exemple din administraţia publică centrală:
publice de publică
centrală • Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale
interes
comunitar (MMFPS), promotor al inserţiei profesionale

Instituţii • Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
private
Afaceri (MECMA) are atribuţii cu impact asupra
societăţilor cooperative şi IMM-urilor

• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

(MADR) are atribuţii cu impact asupra societăţilor

• Cooperative

• Ministerul Justiţiei (MJ), are atribuţii cu impact

asupra asociaţiilor şi fundaţiilor înfiinţate în
România, dintre care unele desfăşoară activităţi
economice specifice ES

24. Raport de cercetare privind ES în România din perspectiva europeană comparată realizat în cadrul proiectului Economia
sociala-model invovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate, Bucureşti, 2011, editat de MMFPS

3. Economia socială (ES) în România

• Banca Naţională a României (BNR) este o structură publică, de interes naţional, cu rol de

reglementare şi supraveghere a unor forme de ES: societăţile cooperative de credit şi
instituţiile financiare nebancare (IFN), categorie ce cuprinde şi CAR.
Un exemplu de instituţie publică de interes comunitar îl reprezintă Consiliul Economic şi
Social (CES), prin rolul său consultativ pe care l-ar putea juca în viitor în domeniul economiei
sociale.
Exemple de structuri private: Camera de Comerţ şi Industrie a României (camerele de comerţ
teritoriale subordonate au atribuţii de promovare şi sprijinire a dezvoltării şi colaborării operatorilor
economici), precum şi patronatele şi sindicatele.

3.5 Care sunt formele de organizare?
În România se pot identifica următoarele categorii de persoane juridice specifice ES25 sau
tradiţionale:

• organizaţiile nonprofit care desfăşoară activităţi economice, indiferent de domeniul de

activitate,

• în interiorul lor sau prin societăţi comerciale;
• organizaţiile nonprofit organizate sub forma CAR
• ale pensionarilor;
• ale salariaţilor;
• cooperativele de credit;
• societăţile cooperative de gradul 1 reglementate prin Legea 1/2005:
• societăţi cooperative meşteşugăreşti;
• societăţi cooperative de consum;
• societăţi cooperative de valorificare;
• societăţi cooperative agricole; acest tip de societăţi cooperative beneficiază, şi de legislaţie

specială, fiind reglementate de Legea 566/2004 a cooperaţiei agricole, cu modificările şi
completările ulterioare;

• societăţi cooperative de locuinţe;
• societăţi cooperative pescăreşti;
• societăţi cooperative de transporturi;

25. Idem 24

3. Economia socială (ES) în România

• societăţi cooperative forestiere;
• societăţi cooperative de alte forme.

De menţionat este faptul că deşi cooperativele de gradul 1, respectiv cele constituite din persoane
fizice, prevăd distribuirea profitului proporţional cu aportul de capital al membrilor cooperatori,
această situaţie a fost acceptată ca şi excepţie de la principiile ES prin Statutul european al
cooperativelor, permiţându-se astfel păstrarea societăţilor cooperative de gradul 1 în sfera ES.

Formele specifice de organizare din ES se pot asocia în cadrul unor structuri de reprezentare cum
ar fi uniunile, federaţiile, societăţile cooperative de gradul 2 etc.

Legislaţie:

• Asociaţii şi fundaţii: OUG26/2000 cu privire la asociaţii şi

fundaţii cu modificările şi completările ulterioare

• CARP: OUG26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu

modificările şi completările ulterioare şi a unui act normativ cu caracter
special Legea 540-2002 privind casele de ajutor reciproc ale
pensionarilor

• CARS: OUG26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu

modificările şi completările ulterioare şi a unui act normativ cu
caracter special Legea 122-1996 privind regimul juridic al casele de
ajutor reciproc pentru salariaţi şi al uniunilor acestora, republicată.

• Cooperative de credit: OUG99/2006 privind

instituţiile de credit şi adecvarea capitalului cu
modificările şi completările ulterioare.

3. Economia socială (ES) în România

Pe lângă formele specifice de ES, se face tot mai mult resimţită prezenţă unor forme de organizare
relevante26 pentru ES sau inovatoare şi anume:
• unităţile protejate autorizate;
Notă: Conform datelor de pe site-ul DGPPH, în prezent exista 490 UPA care angajează un număr
de 1370 de persoane cu handicap (situaţie realizată la 1 iulie 2011)
• întreprinderile microîntreprinderile, IMM;
• societăţile comerciale;
• instituţiile financiare nebancare.

Legislaţie:

• UPA: Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare

• IMM: Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii cu modificările şi completările
ulterioare

• IFN: Legea 93/2009 privind instituţiile financiare
Nebancare

Dăcă formele de organizare precum organizaţii nonprofit cu activităţi economice, CAR,
cooperative de credit, societăţi cooperative de gradul 1 garantează respectarea principiilor de ES,
în schimb, restul formelor amintite mai sus permit, dar nu garantează respectarea acestor.

Exemplu:
• o unitate protejată autorizată (UPA) nu face neapărat parte din
ES, doar dacă este organizată ca persoană juridică de sine stătătoare şi
face parte din domeniul privat

Exemplu:
• asociaţiile nonprofit care desfăşoară activităţi economice interne
se pot acredita UPA, cu respectarea condiţiior legale privind numărul
persoanelor cu handicap, unitatea devenind structură de drept privat,
însă fără personalitate juridică de sine stătătoare

26. Idem 24

3. Economia socială (ES) în România

Exemplu:
• societăţile cooperative de gradul 1 pot desfăşura activităţi
economice în cadrul unor UPA, pentru conferirea facilităţilor legale
aplicabile acestei categorii, sau pot fi încadrate în categoria IMM-urilor.

Exemplu:
• asociaţiile nonprofit care desfăşoară activităţi economice prin
intermediul unor societăţi comerciale se pot încadra în categoria IMM-
urilor (microîntreprindere, întreprindere mică sau întreprindere
mijlocie) dacă respectă condiţiile legale privind numărul angajaţilor şi
valoarea cifrei de afaceri; la rândul lor se pot acredita UPA, cu
respectarea condiţiior legale privind numărul persoanelor
cu handicap

3.6 De ce avem nevoie de ES?

Având în vedere criza economică din perioada 2008-2009, statul s-a dovedit a fi un slab
administrator al structurilor din subordinea sa. Astfel, ES intervine acolo unde statul a eşuat prin
mecanismele sale tradiţionale pentru a adresa probleme socio-economice de incluziune socială,
furnizare de servicii sociale (inclusiv sănătate şi educaţie) şi protecţia mediului.

Caracteristicile care stau la baza dezvoltării ES ar putea fi enunţate astfel:
• există o nevoie socială nesatisfăcută;
• exista o componentă colectivă, un destin comun;
• nevoia de mobilizare către satisfacerea unui obiectiv social;

De ce avem nevoie de ES?
• reducerea cheltuielilor alocate asistenţei sociale
• creșterea responsabilității și a pregătirii profesionale a persoanelor aflate în grupuri
vulnerabile.
• dezvoltarea consumului local pe termen mediu și lung pentru anumite produse prin
creșterea veniturilor persoanelor încadrate în cadrul întreprinderilor sociale;
• dezvoltarea unui nou tip de antreprenoriat şi crearea unui mediu de afaceri mai responsabil;

3. Economia socială (ES) în România

• creşterea loialităţii consumatorilor pentru produsele companiilor care desfăşoară activităţi
concrete în domeniul economiei sociale.

• formarea de noi mentalităţi pentru mediul socio economic local,
• construcţia unei economii producătoare de coeziune socială,
• dezvoltarea inovativităţii şi flexibilităţii în domeniul incluziunii sociale,
• creşterea oportunităţilor de ocupare,
• schimbă accentul de pe asistarea socială pe promovarea practicilor de incluziune socială,
• îmbunătăţirea serviciilor de interes general de la nivelul localităţilor în care s-a dezvoltat

economia socială,
• rezolvarea mai multor probleme de ordin social de la nivel local ca urmare a creşterii

gradului de implicare a societăţii civile,
• dezvoltarea de noi oportunităţi pentru activităţile din domeniul economiei sociale ca urmare

a creşterii surselor de finanţare,
• o mai buna valorificare a potențialului local,
• încurajarea consumului local pentru produsele obținute în cadrul întreprinderilor economiei

sociale.

Care este valoarea adăugată a ES?
• Scop social- îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor şi comunităţii şi satisfacerea nevoilor

sociale şi economice
• Calitatea producţiei (bunuri şi servicii)
• Calitatea muncii
• Stabilitatea şi profesionalizarea muncii
• Împuternicirea printr-un proces decizional democratic
• Reducerea nevoii pentru donaţii
• Diversificarea surselor de finanţare
• Educarea pieţei (cultură, obiceiuri, tradiţii, consum local etc)

ES promovează:
• Activităţi economice cu obiective sociale
• Beneficii sociale şi economice pentru indivizi şi comunităţi
• Cooperare şi solidaritate
• Reciprocitate
• Oportunităţi egale
• Controlul angajaţilor şi comunităţii asupra resurselor economice locale
• Incluziune socială şi economică
• Dezvoltare sustenabilă
• Bune practice de angajare

3. Economia socială (ES) în România

3.7 Exemple de iniţiative din Economie Socială?

Exemplu 1: Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan Jud. Maramureş, loc Repedea
câştigătoarea concursului naţional în 2010 a ideii de Business Social.

Sprijin financiar şi tehnic
Scurt istoric despre finanţare
Conceptul de business social a fost iniţiat de profesorul Muhammad Yunus, născut în 1940,
Bangladesh. Yunus a fondat Grameen Bank cu scopul de a acorda microcredite populaţiei sărace
din ţara sa natală, aceste împrumuturi acordându-se fără garanţie şi fără documente cu putere
legală întreprinzătorilor săraci. Yunus a căştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2006 ca urmare a
sistemului de microcredite acordate populaţiei sărace de către această bancă. Conceptul de
business social există în prezent în peste 40 de ţări, Social Business Tour 2010
(http://www.socialbusinesstour.com/the-contest/) fiind o iniţiativă comună a Fundaţiei Erste, a
Grupului Erste, Ministerului Federal al Muncii, Afacerilor Sociale şi Protecţiei Consumatorului din
Austria şi a Grameen Creative Lab, în cadrul Anului European pentru Combatarea Saraciei şi a
Excluziunii Sociale27.
Concursul se desfăşoară în toate cele 6 ţări incluse în Social Business Tour, în Europa: Austria,
Slovacia, Cehia, Ungaria, Serbia şi România, şi se adresează tuturor celor interesaţi de conceptul
de "social business".

Iniţiativa de ES

Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan (Web site: www.adlik.go.ro)
În iunie 2004, un grup de tineri a înfiinţat prima Asociaţie de dezvoltare comunitară de pe Valea
Ruşcovei (comunele Repedea, Ruşcova şi Poienile de sub Munte), judeţul Maramureş, la graniţă
cu Ucraina, cu peste 20.000 locuitori dintre care peste 97% sunt de etnie ucraineană)
Asociaţia a câştigat în 2010 concursul la nivel naţional cu proiectul "Dezvoltarea durabilă a micro-
regiunii Valea Ruşcovei" care a avut ca scop înfiinţarea unei întreprinderi sociale de prelucrare
superioară a lemnului de pe Valea Ruscovei, profitul rezultat urmând să fie orientat pentru
sprijinirea iniţiativelor de protecţie a mediului şi de dezvoltare a abilităţilor de viaţă la copiii şi tinerii
de pe Valea Ruscovei prin implicarea acestora în diverse programe (acces la educaţie, burse,
înfiinţare centre de tineret, jobcluburi, organizarea de cursuri, tabere etc.).
Problematica adresată: lipsa de oportunităţi pentru familiile din zonă de a-şi menţine copiii în
sistemul de educaţie şi de a îmbrăţişa meserii „intelectuale” din cauza contextului social şi
economic care îi determină pe copii şi tineri să participe, alături de familie, la realizarea de munci
fizice pentru a-şi câştiga existenţa.

27.www.socialbusinesstour.com; http://www.socialbusinesstour.com

3. Economia socială (ES) în România

Ca şi ţinte urmărite, afacerea socială vizează implicarea activă a comunităţii în rezolvarea
propriilor probleme, prin redarea demnităţii ucrainenilor de pe Valea Ruscovei oferirea, în zonă,
de locuri de muncă decente.

Exemplu 2: Asociaţia TOUCHED ROMÂNIA, Bucureşti (http://www.touchedromania.org/) -
una din organizaţiile căştigătoare a competiţiei de întreprinderii sociale NESsT

Suport financiar şi tehnic
Scurt istoric despre finanţareNESsT este o organizaţie internaţională non-profit ce lucrează pentru
rezolvarea problemelor sociale critice din ţările în curs de dezvoltare, prin crearea şi sprijinirea
întreprinderilor sociale.
Competiția întreprinderilor sociale este o inițiativă permanentă a NESsT prin care se urmărește
dezvoltarea întreprinderilor sociale din Europa Centrală și de Est și America Latină. NESsT a intrat
în România în 2007, dezvoltând în cei patru ani de activitate cel mai mare portofoliu de
întreprinderi sociale din regiune
Obiectivul competiției este de a spori capacitatea ONG-urilor din România de a evalua
fezabilitatea lansării sau dezvoltării unei întreprinderi sociale.
Una dintre provocările cu care se confruntă ONG-urile este comercializarea unor produse sau
servicii într-un mod sistematic, responsabil și profesionist care să le sporească impactul social.
NESsT acorda în fiecare an în cadrul competiţiei până la 5 premii financiare pentru recunoașterea
celor mai bune concepte de întreprinderi sociale. NESst sprijină astfel de inițiative prin oferirea de
consultanță de specialitate pentru planificarea și dezvoltarea unei întreprinderi sociale și oferirea
de instrumente financiare flexibile (granturi, împrumuturi, garanții).
În prezent, NESsT lucrează la nivel naţional cu nouă organizaţii care primesc sprijin financiar şi
asistenţă tehnică în etapa de implementare a afacerii: ACSIS (jucării textile), Alături de Voi
(legătorie, tipografie), Cartea Călătoare (cărți în format DAISY pentru nevăzători), Noi Orizonturi
(cabana de schi), Viitor Plus (sacoșa de pânză), Touched România (bijuterii), Hercules (sala de
evenimente), Prietenia (legume eco) şi Tonal (corpuri de iluminat).

Iniţiativa de ES

Asociaţia TOUCHED ROMÂNIA Întreprinderea Socială pentru manufacturarea bijuteriilor
(http://touchedromania.org/)

Touched Romania oferă sprijin emoţional, material şi educaţional copiilor şi mamelor aflate în
situaţii de dificultate în vederea prevenirii separării copilului de familie şi a reintegrării socio-
profesionale. Asociaţia furnizează în cadrul serviciului social de tip rezidenţial Centrul Maternal
Casa Agar condiţii de locuit, locuri de muncă, educaţie parentală, medico-sanitară, consiliere,

4. Antreprenoriatul social/în ES

terapie ocupaţională prin artă, cursuri de formare profesională, sprijin pentru integrarea
profesională şi socială, spriijin post-rezidenţial etc.
Problematica adresată: lipsa sprijinului familiei şi al tătălui copilului, lipsa unui venit şi a unei
locuinţe pentru mamele vulnerabile provenite din sistemul instituţinalizat de protecţie, din familii
dezorganizate sau din medii defavorizate.

Asociaţia a dezvoltat o Întreprindere Socială pentru manufacturarea bijuteriilor (plastic,
sticlă, lemn, piatră, perle, cristale swarovski sau placate cu aur /argint) de către mamele din
Centrul Maternal "Casa Agar”. Întreprinderea socială are la bază terapia ocupaţională prin
manufacturarea bijuteriilor de către mamele din cadrul Centrului Maternal "Casa Agar" şi crearea
de locuri de muncă prin angajarea celor mai abile mame în manufacturare. Aceasta este o iniţiativă
de ES întrucât urmăreşte prevenirea abandonului copilului mic prin re-integrarea profesională şi
socială a mamelor vulnerabile. Iniţiativa de ES contribuie la dezvoltarea stimei de sine a mamelor
vulnerabile, şansa unui venit suplimentar şi de a fi independente în vederea dezvoltării capacității
lor de a-şi creşte singure copiii. Toate beneficiile obţinute din vânzarea bijuteriilor sunt folosite în
susţinerea mamelor şi a copiilor aflaţi în program.
Ceea ce aduce un plus de valoare acestei iniţiative se referă la faptul că activitatea de prelucrarea
a bijuteriilor, cât şi distribuţia acestora se poate face de acasă în timp ce mamele îşi cresc copiii.
De amintit este faptul că pe lângă asistenţa tehnică şi sprijinul financiar oferit de NESsT România,
această iniţiativă de ES se bucură de sprijinul unui număr mare de parteneri publici şi privaţi (a se
vedea http://touchedromania.org/).

Antreprenoriatul social/în ES

Pentru a putea formula o definiţie a antreprenorului social sau în ES ar trebui să reflectăm
împreună asupra profilului acestei persoane, precum şi asupra acelor elemente care l-ar deosebi
de antreprenorul clasic.

Plecând de la definiţiile acceptate la nivel european despre ES şi Î.S, putem spune că antreprenorii
care urmăresc satisfacerea unei nevoi sociale folosind principiile antreprenoriale ar putea avea
următoarele caracteristici generale:

• sunt agenții schimbării sociale
• îşi însuşesc misiunea de a crea şi susţine valoarea socială
• recunosc şi urmăresc mereu noi oportunităţi pentru a-şi îndeplini misiunea
• se dedică unui proces continuu al inovaţiei, adaptării şi învăţării
• sunt îndrăzneţi în acţiunile lor şi nu se lasă intimidaţi de lipsa sau insuficiența resurselo
• îşi asumă responsabilitatea pentru impactul şi urmările proiectelor lor

4. Antreprenoriatul social/în ES

În ceea ce priveşte trăsăturile de caracter, ei se identifică prin următoarele aspecte:

• sunt persoane ambiţioase
• sunt persoane determinate pentru ca au o misiune precisă
• au o gândire strategică pentru că au o viziune clară asupra afacerii
• sunt mobilizatori de resurse

Plecând de la profilul descris, putem sintetiza că antreprenorii sociali sau în ES „sunt
persoane ce oferă soluţii inovatoare celor mai presante probleme sociale ale societăţii. Sunt
persoane ambiţioase şi talentate, abordând probleme sociale majore şi oferind noi idei pentru
transformări pe scară largă. Antreprenorii sociali identifică ceea ce nu funcţionează şi rezolvă
problema schimbând sistemul, multiplicând soluţia şi convingând întreaga societate să facă un
salt înainte, decât să lase nevoile societăţii în mâinile autorităţilor sau a sectorului privat”28.

Un antreprenor social este un „vizionar pragmatic care produce schimbări sociale sustenabile,
sistemice şi pe scară largă printr-o nouă invenţie, o abordare diferită, o aplicare mai riguroasă a
tehnologiilor şi strategiilor cunoscute, sau printr-o combinaţie a celor menţionate mai sus”.
În aceste condiţii, antreprenorul social nu trebuie să fie mai puţin performant şi mai puţin axat pe
eficienţa economică a alocării resurselor decât orice alt antreprenor.
Analizând îndeaproape persoanele care ne înconjoară respectiv rude, prieteni, colegi, persoane
publice, cu sigurantă că am putea să recunoaştem o persoană înzestrată cu aceste caracteristici.

Exemplu de antreprenor social: Willy Schuster - comuna Moşna, judeţul Sibiu

De ce antreprenor social?

Născut în Târnăveni, ca translator de germană, maghiară, română şi engleză, a avut ocazia, timp
de aproape un deceniu, să cunoască mulţi fermieri bio din Elveţia, unde însoţea grupuri de tineri
practicanţi din Romania. Prinzând dragul de agricultura ecologică „când vedea câtă bucurie
însoţea viaţa acelor elveţieni”, şi-a dorit o gospodărie la fel.

În 1997 şi-a cumpărat o casă la Moşna, jud. Sibiu, cu două hectare de pământ, unde a început
aventura care, conform spuselor lui într-un interviu apărut în revista Formula AS Nr. 986,
09.09.2011 - 22.09.2011, versiunea online “a devenit învingător în lupta cu birocraţia”. Tot în
respectivul articol, povesteşte despre paşii parcurşi, în sensul că a început cu două hectare şi
două vaci, iar în prezent lucrează 20 de hectare, 14 în proprietate şi 6 în arendă de la parohia

28.Manual de formare, Cum să devii antreprenor în economiei socială, MMFPS mai 2011 (www. economiesociala.info)

4. Antreprenoriatul social/în ES

ortodoxă. Forţa de muncă este formată din familia lui plus, pe timp de vară, câte doi până la şase
voluntari, primiţi prin programul mondial WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms) -
un program prin care diverşi tineri merg să lucreze la gospodarii ecologice, fără plată, doar pentru
masă şi cazare.

Înainte de 2005, producătorii din regiunea Sibiului se întâlneau pentru a face schimburi comerciale
între ei, într-un spaţiu alocat de şcoala Waldorf din Sibiu. Trocul a fost o formă naturală de
tranzacționare care i-a ajutat să înțeleagă importanța unui trai decent prin asigurarea unei
alimentaţii sănătoase mai ales pentru copii.

De ce Economie socială?

Biocoop este o societate cooperativă în proprietatea țăranilor producători bio creată în 2006, care
se ocupă de vânzare directă a produselor tradiţionale, astfel încât consumatorii nu suportă
costurile serviciilor de intermediere. Problematica pe care o vizează acest tip de demers este lipsa
produselor din agricultura tradițională pe piaţa din Sibiu și lipsa posibilității de desfacere a
produselor din gospodăriile din judeţ.
Producătorii din regiune au închiriat în Sibiu un spaţiu pentru desfacerea produselor către cei
interesaţi de produsele tradiţionale şi fiecare membru cooperator vinde la magazin câte o zi pe
săptămână. Datorită interesului crescut pentru produselor lor, cooperativa a devenit sustenabilă în
acest moment, permițându-și astfel şi „angajarea unui vânzător”29. Cu toate acestea, relaţia de
încredere între producător şi consumator se construieşte constant prin organizarea de întâlniri
săptămânale între aceştia, totodată constituind şi temelia care stă la baza vânzării produselor
tradiţionale. „În 2007-2008 cooperativa a cunoscut un real succes câștigând clienţi fideli și o
recunoaştere de brand la nivelul țării”.

29. Bune practici din economia socială realizată în cadrul proiectului Economie socială- model inovator pentru promovarea
incluziunii active a grupurilor defavorizate, MMFPS, 2011

5. AFACEREA SOCIALĂ
o provocare pentru economia mondială

5.1 Modele de afaceri sociale dezvoltate în lume

Muhamad Yunus, inţiatorul conceptului de afaceri sociale propune două modele de afaceri sociale
atunci când se referă la beneficiile sociale şi economice şi anume: afaceri care nu sunt dezvoltate
de “oameni săraci”, însă care oferă bunuri şi servicii pentru aceştia prin faptul că profitul „surplusul”
este reinvestit 100% în acest scop şi afaceri deţinute de “oameni săraci” care aduc beneficii
acestora prin faptul că ei obţin “venit direct”.
Dacă primul model de afaceri este mai larg răspândit la nivelul afacerilor sociale Grameen
dezvoltate până în prezent (de exemplu, Grameen Danone, Grameen Veolia, Grameen Intel,
Grameen BASF etc), cel de-al doilea model se identifică doar în cazul Grameen Bank (banca
sătească), existând totuşi iniţiative şi potenţial de dezvoltare la nivel mondial cum este cazul Otto
Grameen, compania de textile.

Banca Grameen sau Banca Satului are o acoperire naţională şi oferă servicii către populaţia
săracă din comunităţile rurale din Bangladesh. Elementele remarcante ale acestui tip de afacere
se referă la faptul că banca este deţinută de femei, iar debitorii sunt în 97% femei, însă ceea ce
este inovator la acest model este posesia ei de către debitori (împrumutătorii sunt şi acţionari).
Creditarea este acordată pentru “demararea de afaceri modeste cu scopul de a susţine familiile”,
în timp ce “gradul de restituire al împrumuturilor este de aprox 98%”.

5.2 Afacerea socială- o provocare pentru Europa

Conceptul de afaceri sociale are deja o recunoaştere tot mai mare în Europa, fiind îmbrăţişat de
oameni de afaceri, organizaţii nonguvernamentale, guverne de ţări care cred în potenţialul său de
schimbare.

În localitatea Weisbaden din Germania a fost înfiinţată Grameen Creative Lab (GCL) care are trei
responsabilităţi “să comunice tot ce e nou în legătură cu afacerile sociale, să-şi dezvolte propriile
afaceri sociale, să sprijine crearea de noi afaceri sociale de către alţii”. Acest centru îşi propune să
acorde consultanţă celor interesaţi de afaceri sociale pentru soluţionarea problemelor economice
şi sociale (www.grameencl.com). Pentru a susţine conceptul afacerilor sociale, GCL “creează şi
organizează evenimente la scară mare”, de exemplu începând cu anul 2009, în fiecare lună
noiembrie a anilor următori, este planificat evenimentul Social Business Summit unde sunt invitaţi
specialişti, investitori, oameni de afaceri, antreprenori, studenţi, persoane interesate de domeniu.

O altă iniţiativă din Europa a aparţinut universităţii Glasgow Caledorian Unversity, Scoţia care a
propus ideea înfiinţării unei organizaţii de microcreditare Grameen Scoţia pentru a împrumuta
persoanele, în special tinerii şomeri, care doresc să îşi deschidă o afacere pe cont propriu.

5. AFACEREA SOCIALĂ
o provocare pentru economia mondială

Potrivit informaţiilor din cartea Dezvoltarea afacerilor sociale, “una din marile provocări ale
programului va fi aceea de a atrage familiile aflate la a treia generaţie de şomeri, în activităţi
antreprenoriale susţinute prin intermediul programului de credite”.

De asemenea, Albania şi Republica Cehă sunt ţări care au arătat interes pentru asumarea
conceptelor de afaceri sociale prin consţientizarea impactul acestor iniţiative asupra creşterii
economice a ţărilor lor.

5.3 Dezvoltarea afacerii sociale

Cum începem o afacere socială?

Obiectivul afacerii sociale nu este “maximizarea profitului, de a ne zdrobi adversarii, de a
prospera de dragul prosperităţii, ci de a genera beneficii sociale”, Muhamad Yunus

Ingredientele pe care trebuie să le avem în vedere în situaţia în care dorim să demarăm o afacere
socială pot fi sintetizate astfel:
• determinarea este mai importantă decât deţinerea de cunoştinţe şi instrumente de afaceri
care, de cele mai multe ori, te ghidează către reducerea costurilor şi implicit reducerea beneficiilor
sociale în cazul în care afacerea este în cădere
• cunoaşterea nevoile clientilor/beneficiarilor (malnutritia, analfabetismul, bolile, sărăcia,
lipsa unui adăpost) este mai importantă decât ce producem sau ce vindem) pentru că vizează
maximizarea beneficiilor sociale
• planul unei afaceri sociale trebuie sa fie unul responsabil, adică să urmărească obiective
sociale fără a face vreun rău cuiva, dar şi minimizând impactul asupra mediului (de exemplu
Grameen Danone caută soluţii pentru realizarea unor recipiente din amidon complet
biodegradabil pentru iaurtul produs).

Când începem o afacere socială, propuneţi-vă să realizăm obiective uşor de atins, la scară mică şi
să avem în minte următoarea zicală “călătoria de o mie de mile începe cu primul pas”. „Faceţi un
prim pas, nu vă îngrijoraţi din cauza drumului lung pe care trebuie să-l parcurgeţi, totul se va
întampla de la sine dacă veţi continua drumul”, spune Muhamad Yunus în cartea Dezvoltarea
Afacerilor Sociale.

De exemplu, banca Grameen a fost înfiinţată nu pentru ajutorarea a 10000 de oamenii, ci cu
scopul de a împrumuta 27 dolari către 42 persoane din satul Jobra, Bangladesh.

5. AFACEREA SOCIALĂ
o provocare pentru economia mondială

Afacerea orientată spre profit Afacerea socială

Are: Are:

- Angajaţi - Angajaţi

- Manageri - Manageri

- Clienţi - Clienţi

- Furnizori - Furnizori

- Realizează bunuri şi servicii pentru a fi - Realizează bunuri şi servicii pentru a fi

vândute pe piata cu speranţa că pretul vândute pe piata cu speranţa că pretul

lor este competitiv lor este competitiv

- cheltuieli de acoperit (plăţi, returnare - cheltuieli de acoperit (plăţi, returnare

de credite) de credite)

- Nu defineşte problema socială/nevoia - Defineşte problema socială/ nevoia

clientilor/beneficiarilor clienților/beneficiarilor

- Nu îşi propune să rezolve obiective - Urmăreşte îndeplinirea obiectivelor
sociale în mod prioritar sociale într-o perioadă de timp şi răspunde la
următoarele întrebări:
• Pe cine dorește să ajute afacerea
socială?
• Ce beneficii sociale oferă?
• Cum participă beneficiarii la planificarea
şi dezvoltarea afacerii?
• Cum se va măsură impactul afacerii
sociale? Vor exista beneficii pe termen lung?
Dacă afacerea socială se dovedește a fi un
succes, cum va putea fi ea reprodusă sau
extinsă?

- Urmăreşte maximizarea profitului - Urmăreşte maximizarea beneficiilor
sociale

- Se adresează consumatorilor-clienţilor - Se adresează tuturor tipurilor de

care deţin putere de cumparare consumatori-clienţi-beneficiari (indiferent de
statutul social, economic, financiar)

- Profitul aparţine proprietarilor - - “Surplusul” este reinvestit 100% în
acţionarilor dezvoltare şi extindere

5. AFACEREA SOCIALĂ
o provocare pentru economia mondială

Testarea ideii de afaceri

Pentru a stabili legătura între problemă şi ideea de afaceri, încercaţi să evaluaţi obiectiv situaţia
existentă (starea în care vă aflaţi) şi să definiţi ţinta pe care doriţi să o atingeţi (unde doriţi să
ajungeţi). Mijloacele propuse pentru atingerea ţintei stabilite trebuie să reprezinte paşii mărunţi şi
concreţi pe care trebuie să îi parcurgeţi.

Muhamad Yunus în cartea sa “Dezvoltarea afacerilor sociale” propune șapte principii
fundamentale care stau la baza unei dezvoltării unei afaceri sociale, principii enunţate astfel:
1. Obiectivul afacerii sociale este acela de a eradica sărăcia sau de a rezolva una sau mai
multe probleme (în domenii precum educaţia, sănătatea, sărăcia, tehnologia, mediul) care
ameninţă oamenii şi societatea nu acela de a maximiza profitului
2. Compania trebuie să devină sustenabilă din punct de vedere financiar şi economic
3. Investitorii primesc înapoi doar cât au investit. Nu se acordă dividende peste suma investită
iniţial
4. După ce investiţia este recuperată de întreprinzător, profitul se reinvesteşte pentru
extinderea şi îmbunătăţirea activităţii
5. Compania se comportă conştient faţă de problemele de mediu
6. Personalul angajat primeşte remuneraţii la nivelul pieţii, beneficiind de condiţii de lucru mai
bune decât cele standard
7. Cei implicaţi acţionează cu bucurie

Verificaţi ideea dvs. de afaceri apreciind dacă propunerea este în spiritul principiilor mai sus
enunţate şi evaluaţi dacă iniţiativa poate fi inclusă în sfera afacerilor sociale.

6. Premise

Ce rol pot avea actorii cheie în ES?

6.1 Actorii cheie cu rol activ în ES30
Autorităţile şi instuţiile publice centrale şi locale deţin un rol important în susţinerea ES
prin:

• promovarea unor acte normative moderne care sa fie în acord cu legislaţia europeană;
• sprijinirea înfințării și dezvoltării întreprinderilor sociale la nivelul localităților în care există

persoane defavorizate sau aflate în dificultate economică;
• dezvoltarea dialogului constructiv între actorii care participă direct sau indirect la

dezvoltarea economiei sociale;
• popularizarea iniţiativelor unor actori pentru dezvoltarea economiei sociale prin

organizarea de târguri de locuri de muncă, expoziţii etc;
• oferirea de avantaje fiscale firmelor și organizațiilor care dezvoltă componente ale

economiei sociale;
• oferirea de reduceri fiscale pentru întreprinderiile din domeniul economiei sociale;
• crearea unei reţele de dialog la nivel local pentru găsirea unor soluţii viabile de sprijinire a

grupurilor de persoane aflate temporar în dificultate economică.

De asemenea, autorităţile locale pot avea diverse roluri pentru a sprijini structurile de ES după cum
urmează:

• mediatizarea beneficiilor structurilor de ES
• sprijin pentru întreprinderile din ES prin acordarea de subvenţii, spaţii oferite gratis sau date

în concesiune pentru birouri sau pentru activităţile desfăşurate de structurile ES.

Societatea civilă poate contribui la dezvoltarea economiei sociale prin:

• promovarea celor mai importante aspecte legate de economia socială la nivelul unor
localităţi;

• dezvoltarea unui dialog constructiv cu autorităţile centrale şi locale pentru implementarea
unor proiecte în domeniul economiei sociale;

• dezvoltarea de acțiuni pentru apărarea principiul solidarităţii şi al responsabilităţii sociale.

30. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiva europeană comparată realizat în cadrul proiectului
“Economie socială-model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, Bucureşti, 2011, editat de
MMFPS

6. Premise

Entităţile specifice economiei sociale (cooperative, asociaţii, societăţi mutuale şi asociaţii
şi fundaţii) au un rol esenţial în:

• atragerea în cadrul întreprinderilor economiei sociale a persoanelor mai puţin calificate
care îşi găsesc cu mare dificultate un loc de muncă.
• implementarea de proiecte pentru dezvoltarea economiei sociale din diverse surse de
finanţare naţionale şi internaţionale.
• dezvoltarea unor activități economice locale care nu sunt profitabile pentru întreprinderile
economice din zonă.

În loc de concluzie,
Sfera de intervenţie a structurilor care sprijină dezvoltarea sectorului economiei sociale poate fi
reprezentată astfel:

Statul multi-naționale

6.2 Bariere si Provocări

Criza economică a determinat o creștere a cererii pentru servicii şi activităţi specifice ES (suport
pentru protecţia persoanelor vulnerabile), reducerea veniturilor (a indus creşterea incidenţei
sărăciei) şi reducerea surselor de finanţare, inclusiv a donaţiilor.

Limitarea resurselor a favorizat îndreptarea atenţiei către susţinerea unor structuri ce pot genera
locuri de muncă sustenabile şi adaptate nevoilor clienţilor.

În aceste condiţii socio-economice, incluziunea grupurilor vulnerabile trebuie să ia tot mai mult
forma unei incluziuni active care presupune atât investiţie în formare (cunoştinţe şi competenţe),
cât şi participare activă a acestora în activităţi adecvate prin ocupare şi/sau autofinanţare (ocupare
în entităţi economice, participare la fonduri mutuale, voluntariat etc.).

6. Premise

Pentru a veni în sprijinul grupurilor vulnerabile de a participa activ la viaţa socială şi economică, se
pot menţiona următoarele soluţii practice şi totodată la îndemână antreprenorilor:
- dezvoltarea de parteneriate, cu implicarea partenerilor sociali, intervenţia autorităţiilor publice
- accesarea şi utilizarea fondurilor structurale, scheme de microfinanţare, ajutoare, subvenţii,
achiziţii publice responsabile social
- implicarea societăţii civile, prin reactivarea voluntariatului
În prezent facilităţile fiscale şi financiare31 pentru formele ce activează în ES nu sunt acordate pe
baza statutului de întreprindere socială, ci pe baza unor criterii pe care aceste organizaţii le
îndeplinesc. Mai mult, cadrul fiscal şi financiar nu sprijină direct întrepriderile economiei sociale,
dar include măsuri de care acestea pot beneficia specifice formei de organizare.

Exemplu 1: organizaţii non-profit care realizează activităţi economice
directe sau prin intermediul unei societăți comerciale sunt scutite de
plata impozitului pe profit aferent activităţilor economice de până la
15000 euro pe an cu condiţia ca valoarea scutirii să nu reprezinte mai
mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.

Exemplu 2: Scutiri de la plata impozitului aferent profitului reinvestit

Exemplu 3: pentru UPA: scutiri de taxe vamale, de autorizare, TVA
pentru operaţiuni şi produse, scutiri de plata taxelor impozitului în
condiţiile legii

Exemplu 4: pentru CAR: facilităţi fiscale şi reducerea cuantumului
chiriilor plătite pentru spaţiile închiriate de la autorităţile locale

Economia socială trebuie să fie tot mai mult susţinută prin măsuri non-financiare cum ar fi, de
exemplu, integrarea obiectivelor sociale şi de interes comunitar în procedurile de achiziţie publică.
Acest lucru este posibil în lumina recomandărilor UE şi a prevederilor existente chiar în legislaţia
actuală privind achiziţiile publice (OG 34 din 2006, cu completările şi modificările ulterioare).
Astfel, autorităţile publice ar trebuie să introducă clauze cu impact social în procedurile de licitaţii
publice sau să aplice excepţii la achiziţiile publice, de tipul contractelor rezervate la care pot
participa şi unităţi ale ES (ex. UPA).

31. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiva europeană comparată realizat în cadrul proiectului
“Economie socială-model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate”, Bucureşti, 2011, editat de
MMFPS

6. Premise

În loc de concluzii:
Economia Socială demonstrează că poate fi un instrument viabil care poate contribui la
asigurarea pieţelor de muncă incluzive pentru cei care îşi caută de lucru şi pentru persoanele
dezavantajate şi de asemenea, la promovarea inserţiei persoanelor defavorizate pe piaţa muncii.
Legătura dintre economia socială și incluziunea activă se poate concretiza atât prin oferirea
directă a unor posibilități complexe și sustenabile de inserție socio-profesională, adaptate nevoilor
specifice ale persoanelor vizate, cât și indirect, prin sprijinirea unor activități economico-sociale
care au ca finalitate ocuparea adaptată a nevoilor personale a persoanelor vulnerabile, așa cum
este cazul microcreditării.
Rolul ES este tot mai mult discutat şi recunoscut la nivelul Parlamentului European prin susţinerea
următoarelor aspecte:
• contribuie la realizarea unei ocupări a forţei de muncă de calitate şi sustenabilă
• asigură creşterea sustenabilă şi inclusivă,
• mobilizează persoanele şi resursele,
• structurile sunt mai usor adapatabile la criză şi
• militează pentru dezvoltarea unui mediu favorabil legislativ şi acces la finanţare32.
Astfel, în condiţiile pieţei economice şi financiare actuale, simpla încadrare în muncă a persoanei
în muncă nu mai poate reprezintă o soluţie garantată împotriva sărăciei, accentul trebuie pus pe
crearea locurilor de muncă de calitate şi sustenabile, crearea de structuri mai uşor
adaptabile şi mai rezistente la criză, dezvoltarea unui parteneriat şi reţele de parteneriat la
nivel UE, naţional, local şi crearea unui sistem de finanţare stimulator structurilor de ES.
Totodată, sistemului de protecţie socială va trebui să încurajeze iniţiativele de incluziune
socială şi economică activă.

32. Prima Convenţie a Platformei Europene împotriva Sărăciei şi Excluziunii Sociale, Cracovia, 17-18 octombrie 2011.