Levenfis, G.I. - Cartea sahistului incepator (ed.2) - ctrl

COLECŢIA BIBLIOTECA ŞAHISTULUI
N R. 1

G. LEVENFIŞ

CARTEA

ŞAHISTULUI ÎNCEPĂTOR

Manual completat şi actualizat
de

RADU BREAHNĂ
(Maestru F.I.D.E.)

după
ediţia a Il-a, corectată de autor

Moscova, 1959

Editura PLUS, Bucureşti 1994

ürigori I. Levcnfiş, in anii 1950

Colecţia Biblioteca Şahistului (CBS)
Iniţiatori: Alexandru Breahnă, Radu Breahnă, Dan Gurămultă, Constantin
Ionescu, Cristian Ionescu

Colectiv redacţional pentru „Cartea şahistului începător" (CBS nr. 1)

Autor şi coordonator Radu Breahnă

Colaboratori: Alexandru Cernea, Ileana Fătulescu, Corneliu Ionescu,

Alexandru Teodorescu

Corectură: Madlena Breahnă Secretar Alexandru Breahnă

Reproduceri foto: Corneliu Ionescu

Tehnoredactare computerizată: Teofil Mihăescu, George Velea

Design: Alexandru Breahnă

Editor Dan Gurămultă

CUVÂNT ÎNAINTE

Primul nostru gând. se îndreaptă către predecesorii noştri, publicişti iluştri care au
reuşit să susţină în mod strălucit, prin reviste şi cărţi, mişcarea şahistă din România.
Cum să reînodăm firul care ne leagă de marii înaintaşi ai literaturii noastre şahiste?
A m ales drept exemplu opera a două personalităţi de frunte, dispărute dintre noi de
curând: Sergiu Samarian şi Constantin Ştefaniu. Ambii au sais nenumărate cărţi şi
articole care au răspuns cererii atât a şahiştilor amatori cât şi a celor care se ocupă de
creşterea unei noi generaţii de şahişti de performanţă. E i sunt pentru- noi „o zestre şi
o măsură" (Petru Creţia). Literatura noastră şahistă a contribuit, în mare parte, la
existenţa în România a peste 100000 de jucători de şah, din care peste 30000 le­
gitimaţi de Federaţia Română de Şah. Cu toată modestia, dorim şi noi să ne înscriem
pe'aceeaşi orientare.

Conştienţi de temeritatea iniţiativei noastre, considerăm totuşi că impasul In care se
găseşte literatura şahistă din ţara noastră poate fi depăşit prin implicarea colectivă, la
toate nivelurile, a tuturor şahiştilor. A m hotărît încă din anul 1990 să ne asociem
pentru lansarea Colecţiei Biblioteca Şahistului, iar în 1991 am făcut publică această
decizie în Revista Română de Şah. Din păcate, nu am găsit atunci sprijinul financiar
necesar.

Colecţia Biblioteca Şahistului se adresează în primul rând amatorilor pasionaţi de
şah şi celor care se formează din copilărie pentru acest sport, asigurându-le do­
cumentaţia necesară. Colecţia va cuprinde deci elementele de bază ale formării şahis­
tului: manuale generale pentru începători şi avansaţi, cărţi de prezentare sistematică a
tacticii şi strategiei în şah, de teorie a deschiderilor şi a finalurilor, culegeri de partide
comentate ale corifeilor şahului mondial. Pe scurt, această bibliotecă va asigura şahis­
tului obişnuit o documentare solidă atât în plan strict tehnic cât şi în cel al creaţiei
şahiste de vârf. Şahul fiind un act cultural complex, Colecţia de faţă îl va trata ca
atare, cu accent pe aspectul didactic şi în perspectiva pregătirii ulterioare pentru
performanţa sportivă.

„Cartea şahistului începător" a fost aleasă în mod firesc ca prim titlu al Colecţiei,
datorită aprecierii deosebite de care se bucură acest manual în rândul antrenorilor, a
şahiştilor avizaţi şi a părinţilor care se preocupă de formarea copiilor în această di­
recţie. Totodată lucrarea lui G.I. Levenfiş se adresează amatorilor de şah care sunt la
începutul acestei arte şi doresc să-şi îmbunătăţească jocul. Manualul a fost actualizat
şi completat spre a corespunde cerinţelor din prezent privind cultura şahistă de bază.
Această carte şi urmâtoarelë apariţii din Colecţie vor respecta condiţiile de fond şi
formă ce se impun pentru un manual tehnic cu caracter didactic.

Avem în pregătire „Tactica jocului de şah" (1 volum), iar următoarele titluri sunt
„Finalurile In şah" (2 volume) şi „Partidele celebre ale lui A Alehin comentate de el
însuşi" (2 volume). Informaţii suplimentare asupra acestui program sunt date la sfâr­
şitul cărţii de faţă. Rugăm cititorii să ne comunice sugestiile lor priviind viitoarele
apariţii din această Colecţie.

Aşteptăm de asemenea propuneri din partea persoanelor care doresc să ni se ală­
ture, fie în calitate de autori de lucrări şahiste, fie de colaboratori pentru traduceri,

contribuţii documentare sau orice alte disponibilităţi care se înscriu în specificul Co­
lecţiei.

V o m analiza cu atenţie observaţiile cititorilor asupra „Cărţii şahistului începător"
spre a ţine seama de ele la ö eventuală reeditare.

Asigurăm cititorii noştri că vom depune toate eforturile spre a ne menţine la un
nivel calitativ superior, astfel încât orice apariţie din Colecţia Biblioteca Şahistului să
fie o achiziţie de valoare care să fie consultată cu plăcere întreaga viaţă.

Constantin Ionescu Cristian Ionescu
Maestru internaţional Maestru F.I.D.E.

Radu Breahnă
Maestru F.I.D.E.

NOTA EDITORULUI

Ne exprimăm bucuria de a finaliza o dorinţă mai veche a editurii noastre: apariţia
primului număr din Colecţia Biblioteca Şahistului (CBS), care vine în întâmpinarea
celor care doresc să pătrundă în tainele acestui joc.

Sperăm într-o primire favorabilă din partea cititorilor, ceea ce va constitui un
puternic stimulent pentru apariţia anuală a 2-3 titluri.

Când afirmăm acest lucru, ne bazăm pe experienţa şi pasiunea colectivului de
autori (Constantin Ionescu, Cristian Ionescu şi Radu Breahnă) precum şi a cola­
boratorilor noştri, In alegerea, organizarea şi expunerea unitara a unui asemenea
material.

De un mare ajutor ne vor fi observaţiile şi propunerile cititorilor interesaţi de
apariţia CBS; existenţa unui dialog continuu între colectivul de redacţie şi cititori nu
poate fi decât benefic pentru ambele părţi.

iulie 1994 Editura P L U S C P . 79-54, Bucureşti
Dan Gurămultă

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE . , ....... .;<;.... . . . . . . . . III
IV
- Nota editurii •• V
VIII
CUPRINS . '. . . . . . . . . : IX
XI
C O D U L PRESCURTĂRILOR ŞI A L S I M B O L U R I L O R

INTRODUCERE ~. .

- V i a ţ a şi opera marelui maestru G.I. Levenfiş

CARTEA ŞAHISTULUI ÎNCEPĂTOR . . . . .". . . . . . . . . . . . . . . 1

Cap.1: Tabla şi piesele de şah 3

-Tabla de şah 3
- Piesele de şah 4.
- Mutările figurilor şi pionilor. Luarea pieselor . . . : ...5

Cap.II: Regulile jocului 10
10
- Şah. Mat. Pat. Şah etern
16
-Rocada . 18
20
- Notaţia In şah 21
24
-Terminologiaşahistă . .• .

- Despre unele principii ale jocului de şah . . . . , .

- Din legendele şahului

Cap.HI: Mat regelui singur. Dama contra unei figuri uşoare.

Damă contra pion 25
25
- Cum se dă mat regelui rămas fără nici o altă piesă 25
26
- Mat cu două turnuri 27
29
- M a t cu dama ... 31
31
- M a t cu un turn ... 32

- Mat cu doi nebuni

- Dama împotriva nebunului

- Dama împotriva calului

- Dama împotriva pionului • :;• •

Cap.rV: Metoda însuşirii jocului de către şahiştii începători 34

Cap.V: Valoarea relativă a figurilor. Atacul. Apărarea. Schimbul.

Lupta cu greşelile. Alegerea obiectivului de atac 39

- Valoarea relativă a figurilor în deschidere şi în jocul de mijloc . . . . . . 39

- Valoarea relativă a figurilor în final 39

- Atacul. Apărarea. Schimbul . . . . . . . . . . . : ;. . 41

- Lupta cu greşelile 43

- Alegerea obiectivului de atac 45

- Primul turneu internaţional de la Londra (1851) 50

Cap.VI: Finalurile de pioni 52
- Rege şi pion contra rege 52
- Paul Charles Morphy, un meteor al şahului . s59

Cap.VII: Cum trebuie dezvoltat jocul la începutul partidei . . . . . . . . . . 62

- Al doilea turneu internaţional de la Londra (1862) . 70
- Despre şahul feminin 71

Cap.VIII: Finalurile de pioni (continuare) ...... 72
- Slăbiciunea pionilor marginali • •, 72
-Rege şi pion contra rege şi pion . . . 75
- Rege şi doi pioni contra rege 79
- Rege şi doi pioni contra rege şi un pion 81
- Wilhelm Steinitz, primul campion mondial 87

Cap.IX: Atacul dublu 90
- Mihail Cigorin şi Siegbert Tarrasch 100
102
« -Strămoşii şahului (I)

Cap.X: Finalurile cu mai mulţi pioni i03
- Emanuel Lasker, al doilea campion mondial 108

CapJd: Legarea în linie 111
- Combinarea atacului dublu cu legarea în linie 119
- Aaron Nimzovici şi şcoala hipermodernă 122
-Şahul artistic • 124

Cap.XII: Deschiderile * 125

- José Raoul Capablanca y Graupera, al treilea campion mondial . . . . 135

- Strămoşii şahului (II) 137

Cap.XIII: Finalurile de partidă. Turn contra cal sau nebun. Figuri 138
contra pioni 138
- Turn contra cal 139
- T u r n contra nebun : . . . . 141
-Turncontrapion 144
- T u r n sau figuri uşoare contra pioni 145
- Damă contra pion 146
- Cal (şi pion) contra pion(i) 148
- Nebun şi pion contra rege (şi pion) 149
- Aleksandr Alehin, al patrulea campion mondial 152
- Şahul prin corespondenţă

Cap-XTV: Finalurile de turnuri ? . • 153
. - Max Euwe, al cincilea campion mondial 165

Cap.XV: Atacul asupra regelui advers 168
,- Mihail Botvinnik, al şaselea campion mondial 183

Cap.XVI: Finalurile de partidă. Nebun şi pion contra nebun. Nebuni de 186
aceeaşi culoare şi de culori diferite. Nebun contra cal 186
- Nebun şi pion contra nebun 188
- Nebuni de aceeaşi culoare 189
192
v -Nebuni de culori diferite 196
• -Nebun contra cal
-Vasili Smâslov, al şaptelea campion mondial

Cap.XVII: Combinaţiile în şah . 198
- M i h a i l Tal, al optulea campion mondial . 208

- Categoriile sportive în şah 210

Cap.XVIII: Finalurile de partidă. M a t cu cal şi nebun. D a m ă contra

turn. Finalurile de dame . ... : 211
211
- Mat cu cal şi nebun \.. i . . . . . . . 213
- Damă contra turn 215
219
- Finalurile de dame
221
- Tigran Petrosian, al nouălea campion mondial v'

- Denumirea pieselor în diferite limbi T.

C a p J ü X : Diferite tipuri de combinaţie. T u r n u l pe penultima linie. Ş a h 222

........p r i n d e s c o p e r i r e . „ M o r i ş c a " . Ş a h d u b l u . P r i n d e r e a d a m e i 229
. 231
- Boris Spasski, al zecelea campion mondial
235
C a p . X X : Sacrificiul de d a m ă < ... » 236

- C r i z a de timp

- Robert James Fischer, al unsprezecelea campion mondial

C a p . X X I : Finalurile de turnuri (continuare) 239
248
- Probleme distractive . . .- 249

- Anatoli Karpov, al doisprezecelea campion mondial

Cap.XXII: Strategia şi importanţa ei. Exemple de planuri strategice. 252
Philidor, Petrov, Morphy, Steinitz. 260
Concepţiile lui Steinitz despre jocul poziţional. Cigorin

- Gari Kasparov, al treisprezecelea campion mondial

Cap.XXIII: Şcoala de şah rusă şi sovietică . 263
-Românii în şah 269

- în loc de încheiere 273
R E Z O L V A R E A E X E R C I T I I L O R ŞI P R O B L E M E L O R 276

ANEXE

Exemple din creaţia şahistă a lui G.I. Levenfiş 283
284
- Palmares sportiv . . ., 285

. Cronologie sinoptică şahistă universală

Clasament mondial conform coeficienţilor Elo din ian. 1994

(inclusiv Elo din 1986 şi 1990) 289

-Masculin 289
290
-Feminin 291
291
' Olimpiade de şah 292
292
-Masculin(1927-1992) • ... , 292
. .... 293
-Feminin(1955-1992) ; -..

Campionate naţionale individuale (finale)

.-Seniori(1926-1993)

-Senioare(1936-1993)

Clasament naţional conform coeficienţilor Elo din ian. 1994

(inclusiv Elo din 1986 şi 1990) . . . 294
295
-Masculin 296
297
-Feminin 298

Lista ilustraţiilor

Bibliografie

CODUL PRESCURTĂRILOR ŞI A L SIMBOLURILOR
(după C. Ştefaniu)

! Mutare bună Ap Avantaj poziţional

II Mutare excepţionlă • As Avantaj de spaţiu

? Mutare greşită -W Cu compensaţie pentru material
?? Gafă . Cu atac

!? Mutare interesantă + Şah

?! Mutare îndoielnică Mat

+/= Albul stă ceva mai bine X Câmp slab

=/+ Negrul stă ceva mai bine L Linie (coloană)

+/- Albul stă mai bine M Centrul (mijlocul) tablei

-/+ Negrul stă mai bine Fr Flancul regelui

+- . Albul are avantaj decisiv Fd Flancul damei .

-+ Negrul are avantaj decisiv v p Vezi diagrama

= Egalitate; cu şanse egale v. Vezi, a se vedea

F Mutare forţată ch Campionat

A Cu ideea; cu ameninţarea m Meci

B Era mai bine t Turneu

E. Pentru a împiedica, a evita ti Turneu internaţional

Nt Noutate teoretică ol Olimpiadă

Tr Teoria recomandă • N A Nota autorului
~ • Oriunde; orice mutare' N C Nota comentatorului

t Cu iniţiativă NT Nota traducătorului

Y Cu contrajoc; cu contraatac Dtg. Depăşirea timpului de gândire

oo Situaţie complicată, neclară Cra Albul este în criză de timp

1-0 Negrul cedează Cm Negrul este în criză de timp

0-1. Albul cedează Z Zugzwang

Remiză tz Turneu zonal

U Urmează; continuă cu tiz Turneu interzonal

V Se mai putea juca; variantă posibilă tc Turneul candidaţilor

[...(...)...] Ordinea parantezelor cr Partidă prin corespondenţă

Ad Avantaj de dezvoltare jr Competiţie rezervată juniorilor

INTRODUCERE

„Cartea şahistului începător", ediţia a Il-a, a apărut la Moscova în 1959. După

numai doi ani moare autorul ei, marele maestru.G. I. Levenfiş, în timp ce la Bucureşti
se finisează o bună traducere, îngrijită de neuitatul Sergiu Samarian. Chiar şi acum
acest manual rămâne cel mai indicat pentru învăţarea metodică a şahului.

Nu am reuşit ca, în 1991, să comemorăm 30 de ani de la moartea'lui Levenfiş şi de

la apariţia cărţii în România prin retipărirea ei într-o nouă formă. Textul redactat în
1991 a fost reconsiderat la nivelul anului 1994, aducându-i-se modificările necesare.
Lucrarea a fost regândită spre a se înfăţişa ca un manual modern complet, In care
partea de tehnică a Invăţăni jocului, preluată cu unele corecturi şi actualizări de la
Levenfiş, se îmbină cu partea de cultură şahistă (istorie, inserţie socială, forme de

organizare şi de practicare etc.) care este un aport original.

Principalele actualizări ale textului iniţial s-au operat la capitolele IV, X X I I şi mai
ales XXIII şi au fost impuse de o nouă viziune asupra şcolii, sovietice de şah In
contextul actual, social şi politic, pe plan mondial.. S-au .adăugat ,elemente noi ca:

citate ale şahiştilor iluştri, date succinte despre viaţa şi opera campionilor mondiali şi a

altor corifei ai şahului, prezentarea principalelor evenimente şi aspecte ale,vieţii şa­

histe, în devenirea ei, etc. '. •',„.;.-:'.-;.

Lumea şahului, deşi este un univers aparte, trebuie prWită ta contextul evoluţiei
culturii pe plan naţional şi universal,' iar marile personalităţi^ale şahului sunt fas­
cinante şi prin alte aspecte decât cele strict sportive, devenind astfel exemplare.

Ţextele originale sunt marcate fie prin comentarii explicite, fie prin numele subsem­

natului. Speram că ilustraţiile care însoţesc textele noi vor face manualul mai atractiv.

Prezentarea vieţii şi: operei lui G . I. Levenfiş este un omagiu obligatoriu pentru a¬
ceastă mare personalitate. Referirile din finalul cap.' XXIII privind situaţia actuală din
şahul românesc şi cel 'mondiâl se doresc o încheiere care poate, fi oricând actualizată
în caz de reeditare a acestui manual. Anexele cărţii conţin toate datele ajutătoare care
nu au putut fi incluse în.altă parte, dar pe care le considerăm indispensabile. Am fost

obligaţi să mărim densitatea textului şi să micşorăm dimensiunea caracterelor de tipar

ca acest manual să nu fie prea voluminos şi deci prea scump. Credem că acest com­
promis nu putea fi evitat în actuala conjunctură economică. .

Cartea de faţă a fost deci concepută ca o lucrare tehnică care este totodată o mică

enciclopedie a şahului. Dacă este folosită In mod raţional, orice persoană poate să

înveţe şah în scurt timp şi să atingă, cu oarecare efort, nivelul corespunzător, ca-,

tegorieiaIH-aîn.şah. •; --

OEste bine ca manualul să fié: împărţit în lecţii de 1-3 pagini şi să fie studiat In
iuri mici, de 2-4 începători, dacă se poate ajutaţi de uh şahist mai experimentat.'
ţarea individuală rămâne posibilă, dar este mai dificilă. Se recomandă ca mai întâi
să se întocmească un program de învăţare trimestrial sau anual, care să prevadă 3-4

şedinţe de lucru pe săptămână, fiecare şedinţă cu o. durată de 1-2 ore, după po-

s*ihtăţi. Din acestea, 2 şedinţe vor.fi consacrate studierii metodice a cărţii, iar restul
de 1-2 şedinţe vor fi destinate partidelor (Je antrenament şi altor exerciţii practice.
Procedând astfel şi lucrând din aproape In aproape,- cu aplicaţie şi pasiune, întregul
asaoual poate fi asimilat In 40-100 de'săptămâni, In funcţie de talentul şi dispp-
•bfcaiea fiecăruia.

Uacuahil poate fi utilizat, şi de cadrele, didactice din învăţământul elementar sau

mediu care dau elevilor lecţii de şah. Cercurile de şah şcolare au numai de câştigat
prin dotarea lor cu 2-3 exemplare din această carte. De asemenea, părinţii avizaţi pot
folosi manualul de faţă pentru iniţierea In şah a copiilor lor, iar amatorii de şah pot
să-1 utilizeze spre a-şi îmbunătăţi puterea de joc.

Dorim tuturor celor care cumpără „Cartea şahistului începător" să le fie de folos şi
să obţină satisfacţiile rezervate pasionaţilor acestui joc. Rugăm cititorii să ne sem­
naleze orice eventuală eroare şi să ne propună îmbunătăţiri atât privind cartea de faţă
cât şi Colecţia Biblioteca Şahistului, al cărui program este dat la finele cărţii.

Suntem recunoscători conducerii Federaţiei Române de Şah pentru ajutorul acor­
dat în anii 1990-1994 spre a duce la bun sfârşit prezenta lucrare. '

iulie 1994, Radu Breahnă

Viaţa şi opera lui G. I. Levenfiş

Viitoarea stea a şahuluj soviètic s-a născut pe data de 9 martie 1889 In Polonia, pe
atunci sub stăpânire rusească. învaţă şahul In familie dc la vârsta de 6 ani.

Grigori Iakovlevici Levenfiş participă la viaţa şahistă din Sankt Petersburg unde se
lansează în şahul de performanţă, face studii inginereşti şi obţine diploma de chimist,
în şah, se declară discipol al ilustrului M . Cigorin. Debutul în arena internaţională se
produce la Karlsbad, în 1911, unde se clasează pe locurile 14-16. La Vilnius, în 1912,
împarte cu A , Alehin locurile 6-7.

In continuare, participă destul de rar la turnee în afara Rusiei, dar are succes în
turneele interne şi din anul 1920 se clasează în primele 3 locuri în aproape toate
campionatele din U.R.S.S.

Ajunge la apogeul carierei sportive în al IX-lea Campionat al URSS din 1934/35
unde ocupă locul 1-2.la egalitate cu I. Rabinovici. Dar prestaţia sa de la al X-lea
Campionat al U R S S din 1937 este şi mai bună, încheind turneul pe locul 1. în urma
meciului cu Mihail Botvinnik; terminat la egalitate (+5 =3 -5), Levenfiş a fost decla­
rat campion naţional, potrivit înţelegerii şi a obţinut titlul de mare maestru al URSS.

Printre ultimele realizări sportive ale lui Levenfiş, menţionăm victoria în meciul cu
V . Alatorţev (+5 =7 -2)'şi rezultatele obţinute In Campionatul Leningradului din
1946 (locul 2) şi 1952 (locul 3). Antrenează echipa U R S S pentru meciul amical cu
S U A din 1946 (v. foto pag. 265). în anul 1950, când F.I.D.E. acordă pentru prima
oară titlul de mare maestru internaţional, Levenfiş obţine acest titlu, imediat după
Botvinnik.

După turneul de la Moscova, 1936 (v. foto pag. X I ) , J. R . Capablanca declara: „îl
apreciez foarte mult pe maestrul Levenfiş şi consider că este al doilea şahist din
URSS, după Botvinnik." Realizările lui Levenfiş în meciul din 1937 cu Botvinnik au
fost caracterizate, la centenarul naşterii sale, astfel: „în acest meci, Levenfiş şi-a
arătat toate calităţile: cunoaştere profundă a teoriei deschiderilor, foarte bun joc
poziţional şi o mare abilitate tactică." în anexe dăm cele mai bune partide din acest
meci şi întregul palmares sportiv al lui Levenfiş. , "

Fiind unul dintre fondatorii şcolii sovietice de şah, Levenfiş s-a implicat în or­
ganizarea acestui sport în U.R.S.S. şi a profesat un timp ca antrenor, cu bune rezul­
tate.

Aportul lui Levenfiş ca teoretician ai şahului este extrem de important. în teoria

Turneu!JinRt.erCnaaptiaobnlaanl,cMa,oGsc.oLveav1e9n3fi6a.; De Ia stânga la dreapta: j os -N. Krâlenko, Em. Lasker,
la mijloc - M. Botvinnilt, N. Riumin, S. Flohr;
sus - E. Eliskases, A. Lilienthal, I. Kan, V. Ragozin.

deschiderilor, menţionăm:
a) Atacul Levenfiş din Apărarea s\ciliană: l.e4 cS 2.Cf3 d6 3.d4 c:d4 4.C:d4 Cf6

5.Cc3 g6 6.f4 (G. Levenfiş-I. Rabinovici, 1939). Potrivit articolului publicat de Leven­
fiş fn 1959, albul tinde către un atac imediat In centru, prin e4-e5.

b) Continuarea lui Levenfiş din Apărarea Grünfeld, sistemul rus: l.d4 Cf6 2.c4 g6
3.Cc3d54.Cf3Ng7 5.Db3d:c4 6.D:c4 0-07.e4b6.

c) Continuarea Levenfiş In Apărarea rusă: l.e4 e5 2.Cf3 Cf6 3.d4 e:d4 4.e5 Ce4
5.D:d4 d5 6.e:d6 C:d6 7.Ng5 Cc6 (Ef. BogoliubovrG. Levenfiş, 1925).

Din iniţiativa şi sub îngrijirea lui Levenfiş, apare vol. 1
din „Deschiderile moderne" (Moscova-Leningrad,
1940), lucrare ce inaugurează un manual complet al
deschiderilor In şah.

Contribuţiile metodologice şi teoretice ale celui de-al G. I. Levenfiş. la bătrâneţe
doilea mare maestru al U.R.S.S. încep Insă mult mai (n.1889, d.1%1)
devreme şi sunt deosebit de numeroase. Astfel apar
succesiv:

- - „Prima .carto a jucătorului de şah", Leningrad,
ediţia I In 1925 şi ediţia a Il-a In 1926;

- „Meciul Alehin-Capablanca", Leningrad 1928
(coautor);

- „Al IX-lea Campionat mondial", Moscova şi
Leningrad 1937;

- „Gambitul damei" (In Anuarul şahistj, Moscova
1937;.

- „Bazele şahului", Leningrad 1950 (coautor);
- „Cartea şahistului începător", Moscova, ediţia I In

CARTEA
ŞAHISTULUI
ÎNCEPĂTOR

Grigori I. Levenfiş, în anii tinereţii

Prefaţă la ediţia a H - a , Moscova 1959

Prima ediţie a „Cărţii şahistului începător", tipărită într-un tiraj de 150 OOv de
exemplare, s-a epuizat de mult. Prin numeroase scrisori cititorii au confirmat a< :e-
sibilitatea cărţii şi foloasele studierii ei. Numeroşi începători au ajuns într-un t. p
scurt să capete categoria a IlI-a sportivă. Studierea jocului de şah după me: Ja
autorului a dat rezultatele scontate şi din această cauză nu a fost nevoie de schim. äri
radicale pentru ediţia a Il-a. în prezenta ediţie s-a ţinut seama de acele sugestii şi
observaţii făcute de cititori, care nu impuneau o mărire considerabilă a volumului
lucrării-, au fost înlăturate greşelile sesizate şi s-au adăugat exemple şi exerciţii noi, din
practica cea mai recentă.

Numeroşi cititori, care locuiesc departe de marile oraşe, ne pun o întrebare jus­
tificată: cum să se perfecţioneze în continuare şahistul de categoria a IlI-a?

(...) Autorul lucrează la un astfel de manual, însă greutăţile ce trebuie învinse In
domeniul „terenului virgin" al jocului de şah sunt consir rabile. Autorul recomandă
acestei categorii de şahişti să participe la concursuri prin corespondenţă. După cum se
ştie, dezvoltarea talentului şahist la Alehin şi Keres este legată de jocul prin corespon­
denţă pe care ei au început să-1 practice de la vârsta de 12-13 ani (...)

G.L Levenfiş

CAPITOLUL I
TABLA ŞI PIESELE D E ŞAH

mŞă tnveţi să j o c i şah e s t e uşor, g r e u e s t e să fnvep să j o c i b i n e . " (J. R. Capablanca)

.învăţarea Jocului d e şah trebuie să fie o e d u c a r e a capacităţii d e a gândi i n d e p e n d e n t . "

(Em. Laster)

Tabla de şah

O partidă de şah decurge, de obicei, 1
Intre doi adversari (parteneri). Unul din­
tre adversari joacă cu piesele albe, iar {ele, care duc de la un adversar la altul,
celălalt cu piesele negre. s-ar trage câte o linie, ar rezulta opt linii
care sunt indicate In diagrama 2 prin
Adversarii pot fi persoane individuale,
grupuri'de persoane (partide prin con­ 2
sultaţie), sau computere (inteligenţă ar­
tificială^.
• Jocul se desfăşoară pe o tablă pătrată,
care -are pe fiecare latură câte opt
pătrăţele. Deci, tabla de şah este
împărţită în 64 de pătrăţele, care se nu­
mesc câmpuri (sau uneori puncte). Pen­
tru a distinge mai bine graniţele câmpu­
rilor, ele sunt colorate alternativ In culori
deschise şi închise. Câmpurile de culoare
deschisă se numesc albe, iar cele de cu­
loare închisă - negre. înainte de toate,
un şahist începător trebuie să studieze
bine tabla de şah.

în timpul jocului, tabla de şah trebuie
aşezată aşa cum se vede In diagrama 1.
Specificăm că In diagrame, In poziţia
iniţială, piesele albe se află întotdeauna
In partea de jos, iar cele negre - In partea
de sus. Fiecare jucător trebuie să aibă In
colţul din dreapta sa un câmp alb.

Pentru înregistrarea partidelor şi po­
ziţiilor lor există In jocul de şah notaţii
speciale. In acest scop, este necesar, mai
întâi, ca fiecare câmp să capete un nume.

N C - In cele ce urmează, vom folosi
notaţiile uzuale din România.

Dacă prin fiecare din cele opt pătră-

3 ză cu o literă a coloanei verticale şi cu o
cifră a liniei orizontale. Indicaţi numele
săgeţi. Aceste linii sunt însemnate cu câmpului pe care se află pionii din dia­
câte o literă din alfabetul latin: a, b, c, d, grama 3.
e, f, g, h. Linia de la extremitatea stângă
a jucătorului care are piesele albe sau Prin urmare, câmpurile din colţurile
linia de la extremitatea dreaptă a celui tablei de şah, la cel care joacă cu piesele
care joacă cu piesele negre se numeşte albe, se notează a l şi h l , iar la cel care
coloana „a", următoarea „b" ş.a.m.d. joacă cu piesele negre a8 şi h8. în afară
Deoarece pe o diagramă de şah liniile de coloane şi linii, se pot duce prin câm­
merg de sus în jos, ele se numesc coloa­ purile de aceeaşi culoare linii care se nu­
ne sau verticale. mesc diagonale. De exemplu, prin
câmpul b4 trec două diagonale: a3-b4-
Perpendicular pe liniile verticale se c5-d6-e7-f8 şi el-d2-c3-b4-a5. Pres­
trag opt linii paralele orizontale, care curtat, aceste diagonale se notează ast­
sunt indicate în diagrama 2 prin linii fel: a3-f8 şi el-a5. Prin câmpul d7 trec
întrerupte. Acestea se numesc linii sau diagonalele a4-e8 şi h3-c8, iar prin câm­
orizontale şi se numerotează de la 1 la 8. pul a8 numai o singură diagonală: h l -
Rândut din faţa partenerului care joacă a8. Tabla de şah trebuie cunoscută la
cu piesele albe este denumit linia întâi; perfecţie, chiar fără să fie văzută.
urmează apoi a doua ş.a.m.d. Prima linie
din faţa partenerului care joacă cu EXERCIŢII
piesele negre va fi deci linia a opta,
următoarea - a şaptea ş.a.m.d. 1. Puneţi tabla de şah .ca şi cum aţi juca cu
piesele albe. Găsiţi pe tablă câmpurile d4, f7,
Fiecare câmp al tablei de şah se notea­ c3, e5, g6, g4.

2. Găsiţi pe tablă, stând în partea jucătoru­
lui cu piese negre, câmpurile c6, h2, d3, a5,
g2, f8.

3. Căutaţi să stabiliţi cu rapiditate orice
câmp de pe tablă atât pentru jucătorul cu
piese albe, cât şi pentru cel cu piese negre.

4. Fără să vă uitaţi pe tablă, numiţi culoa­
rea câmpurilor c3, h5, d6, b4, f7, a2, e7, g3.

5. Fără să priviţi tabla, numiţi toate câm­
purile care compun diagonala h2-b8 sau dia­
gonala dl-h5.

6. Fără să priviţi tabla, numiţi diagonalele
care trec prin câmpul dS şi indicaţi câmpurile
din care se compun.

Piesele de ş a h

Pentru simplificarea expunerii, pe vii­ Pion-p. în diagramă, piesele sunt repre­
tor vom deriumi, prin „alb" şi „negru", zentate ca în tabelul de pe pagina urmă­
atât piesele albe şi negre cât şi pe cei care toare.
joacă cu ele (partenerii de joc).
Poziţia iniţială a pieselor pe o tablă de
Fiecare dintre cei doi adversari are şah este arătată In diagrama 4.
câte opt figuri (un rege, o damă, două
turnuri, doi nebuni, doi cai) şi opt pioni. Şahiştii începători greşesc deseori în
aşezarea regelui şi a damei. Ţineţi minte
Mai departe vom utiliza următoarele că dama trebuie aşezată pe un câmp de
prescurtări în denumirea pieselor: Rege¬ culoarea sa, adică dacă este de culoare
R, Damă-D, Turn-T, Nebun-N, Cal-C, albă - pe un câmp alb, iar dacă este de

Denumirea Reprezentarea
piesei în diagramă

alb negru

6

<*>
Rege

*Damă

O MTurn

Nebun A* 8. Fără să vă uitaţi pe tablă, numiţi dispo­
Cal ziţia figurilor albe şi negre la începutul jocu­
Pion €5 lui.

A 9. Jucaţi cu piesele negre. Numiţi câmpul
din linia a cincea, aflat pe coloana a patra,
culoare neagră - pe un câmp negru. numărând din stânga dvs.
Astfel, amplasarea pieselor negre pe
10. Fără să vă uitaţi pe tablă, numiţi
tablă nu este întrutotul simetrică faţă de câmpul unde se încrucişează diagonalele e l -
cele albe, ci doar reprezintă o imagine h4 şi gl-a7, h3-c8 şi a2~g8.
oglindită.
11. Numiţi câmpul unde se întretaie ori­
EXERCIŢII zontala a4-h4 cu diagonala hl-a8.

7. Numiţi câmpurile pe care stau în poziţia
iniţială caii albi, nebunii negri, dama albă, re­
gele negru. Repetaţi acest exerciţiu privind
tabla din partea pieselor negre.

Mutările figurilor şi pionilor. Luarea pieselor

Partida de şah constă dintr-o serie de Dacă regele se află pe câmpul f l
mutări. întâi mută albul, apoi negrul, (Diagr.6), poate muta pe cele cinci
apoi urmează din nou o mutare a albu­
lui, apoi cea a negrului ş.a.m.d. până la 56
terminarea partidei. Mutarea constă în
deplasarea propriei figuri sau a unui pion
de pe un câmp pe altul.

Să studiem la început cum se mută re­
gele.

Regele poate fi mutat pe orice câmp
vecin lui, pe orice orizontală, coloană sau
diagonală, deci se deplasează numai cu
un singur câmp. în diagramele 5 şi 6,
câmpurile pe care poate fi mutat regele
sunt însemnate cu o cruce.

Când regele se află pe câmpul b4
(Diagr.5) sau pe câmpul g7 (Diagr.6), el
poate să aleagă una dintre cele opt
mutări posibile însemnate prin cruci.

2 - Cartea şahistului începător, 1994

câmpuri învecinate, iar dacă regele se Tumul se mută numai pe orizontală şi
află în colţ la a8 (Diagr.5) atunci are nu­ verticală (Diagr.8). Observaţi că, indife­
mai trei alegeri posibile. rent unde se află pe tablă, turnul are la
dispoziţie spre a muta, totdeauna, 14
După cum se vede, la marginea tablei câmpuri.
mobilitătea regelui scade simţitor. Cu cât
este mai puţin mobil un rege, cu atât mai Nebunul se deplasează numai pe dia­
repede el poate fi făcut mat. Explicaţii gonală (Diagr.9). Câmpurile pe care pot
mai amănunţite sunt date în capitolul
următor. 9

Dama poate fi mutată In linie orizon­
tală, verticală sau diagonală pe orice
câmp de pe tablă.

7

în diagrama 7 sunt însemnate prin fi mutaţi nebunii sunt însemnate pe dia­
cruci toate câmpurile pe care poate fi gramă prin cerculeţe pentru nebunul
mutată o damă aşezată pe dS (în total 27 aflat pe câmpul e4 şi prin puncte negre
de mutări). Atunci când dama se află la pentru nebunul aflat pe câmpul a7.
marginea tablei sau într-un colţ, ea poa­
te fi mutată pe 21 de câmpuri. Dama Unul dintre cei doi nebuni pe care-i
este figura cu cea mai mare mobilitate şi are fiecare din adversari poate fi mutat
din această cauză este cea mai puternică. numai pe un câmp alb, iar celălalt numai
pe un câmp negru. De aceea primul se
numeşte nebun de câmpuri albe, iar cel
de-al doilea, nebun de câmpuri negre.

Dacă în drumul mutării regelui, da­
mei, turnului sau nebunului se află o
piesă de aceeaşi culoare cu ele, figurile

DU pot sări peste acea piesă. Dacă însă, a2,a4,bl,b5,dl,d5,e2,e4. Calul din h3 are
în drumul lor, se află o piesă de altă numai patru mutări: pe f2,f4,gl,g5. Caiul
culoare, ea poate fi luată. din b8 are trei mutări: pe a6, c6 şi d7.
Calul din h8 are numai două mutări: pe
Luarea constă In îndepărtarea de pe
tabla de joc a figurii sau pionului adver­ fjeci, mobilitatea calului care se află la
sarului, piesa care execută capturarea marginea tablei se micşorează mult. Ca­
ocupându-i locul. lul care se află pe un câmp negru se
mută totdeauna numai pe un câmp alb şi
In poziţia din diagrama 10, să studiem invers.
toate mutările. Regele alb are trei
mutări: pe câmpurile a2, b l şi b2. Regele Dacă pe câmpul unde poate fi mutat
negru poate fi mutat pe câmpurile f6, f8, un cal se află o piesă aparţinând adversa­
g8, h6, h8 şi de asemenea poate lua ne­ rului, calul poate să o ia şi să ocupe locul
bunul de pe câmpul g6. pe care îl ocupă piesa luată. Dacă în dru­
mul calului se află piese de aceeaşi cu­
Dama albă are în total 18 mutări, in­ loare sau de culoarea adversarului, el
clusiv posibilitatea de a lua pe câmpurile poate să le sară.
c7 şi e7. Dama neagră are 17 mutări, in­
clusiv posibilitatea de a lua pe c l şi d7. 12

Turnul de pe câmpul c l are 12 mutări; în poziţia din diagrama 12, calul care
el poate lua la c7. Turnul din e4 are 11 se află pe c2 poate lua fie dama de pe b4
mutări, inclusiv luarea pe e7. Turnul din (sărind peste nebuni) fie nebunul de pe
b6 are 10 mutări şi poate să ia la b4 sau e3. E l poate fi mutat pe a3 sau d4, dar
g6, iar turnul din f7 are 7 mutări. nu poate fi mutat pe a l sau pe e l deoa­
rece aceste câmpuri sunt ocupate de pie­
Nebunul de pe câmpul b4 are 8 se de aceeaşi culoare. Calul din h7 poate
mutări; el poate lua la e7. lua dama din f6 sau poate fi mutat pe g5,
sărind peste turnuri, dar nu poate fi mu­
Nebunul din g6 are 4 mutări, putând tat pe câmpul f8, ocupat de turnul de
lua la f7 şi h7. Nebunul din e7 are 8 aceeaşi culoare. Calul din a8 nu poate
mutări, printre care şi posibilitatea de a face nici o mişcare.
lua la b4. Nebunul din h7 are numai 2
mutări, printre care poate lua la g6. Pionii se mută numai înainte, cu câte
un câmp pe coloană, în direcţia adversa­
Calul mută cu totul altfel decât cele­ rului. Prin aceasta, pionii se deosebesc
lalte piese : execută o săritură, mutarea de figuri, care pot fi mutate In toate di­
lui amintind de litera „L". recţiile. Pionii bat (iau) numai în diago­
nală un singur câmp, atât în dreapta cât
în diagrama 11, calul care se află pe
câmpul c3 poate fi mutat pe opt câmpuri
indicate prin săgeţi şi anume:

şi fn stânga, şi numai în direcţia adver­ 14
sarului.

în diagrama 14 pionul alb din c2 va muta

la c4, atunci el poate fi luat „în trecere"

în diagrama 13, pionul b4 nu are de către unul din pionii negri de la b4
mutări deoarece este blocat de calul ne­ sau d4, care se plasează pe câmpul c3,
gru. Pionul c4 poate fi mutat pe câmpul adică ia pionul alb ca şi cum acesta nu ar
c5 sau poate lua calul negru din b5. Pio­ fi mutat două câmpuri, ci un singur
nul e6 nu poate fi mutat deoarece îl câmp. Dacă pionul negru din e7 va muta
împiedică propriul pion din e5, dar poate la eS, atunci albul poate să—1 ia în trece­
lua la d5 şi f5. Pionii h5 şi h4 nu pot fi re, cu pionul din f5, aşezându-1 pe câm­
mutaţi, însă pionul h4 poate lua pionul > pul e6.
alb din g3. La rândul său, pionul alb din
g3 poate lua la h4 sau poate muta la g4. Regula luării în trecere poate fi apli­
Pionul negru e5 poate muta la e4. cată numai ca răspuns imediat la muta­
rea peste două câmpuri a pionului. La
în afară de cele de mai sus, este nece­ următoarea mutare, acest drept se pier­
sar să fie reţinute următoarele reguli cu de. "
privire la mutarea pionilor:
3. Pionul ajuns pe ultima linie (adică
1. Pionul din poziţia iniţială (adică cel alb pe linia a opta, iar cel negru pe
atunci când pionul alb se află pe linia a prima) poate fi transformat într-o figură
doua, iar cel negru pe linia a şaptea) de aceeaşi culoare, adică în damă, turn,
poate fi mutat la prima mutare, după do­ nebun sau cal, în funcţie de necesităţile
rinţa jucătorului, cu două câmpuri înain- , poziţiei. în diagrama 14, pionul negru
te (mutare dublă). în diagrama 14, pio­ din h2 poate fi mutat pe câmpul h l sau
nul din c2 poate fi mutat şi pe câmpul c4, poate lua figura din g l ; în ambele cazuri
pionul e7 pe câmpul e6 sau e5. Pionul el se transformă într-o figură neagră. La
din g2 nu poate fi mutat cu două câm­ fel, pionul alb din d7 poate lua figura din
puri deoarece pe câmpul g4 se află un c8 sau e8 sau poate fi mutat pe câmpul
pion de aceeaşi culoare, iar pionul din f7 dß. în toate cazurile, el se transformă
nu poate fi mutat pe câmpul f5 întrucât într-o figură albă.
pe acest câmp se află un pion advers.
Alegerea figurilor la transformarea
2. Dacă din poziţia iniţială pionul este pionilor depinde exclusiv de voinţa
mutat peste două câmpuri şi se află jucătorului şi nu de prezenţa figurilor pe
alături pe orizontală de un pion advers, tabla de joc. De aceea, pe tablă pot exis­
atunci el poate fi luat „în trecere" (en ta simultan, în mod teoretic; nouă dame
passant), deoarece a trecut de câmpul albe sau zece turnuri negre etç.
care se află sub bătaia acestui pion. Dacă
întrucât cea mai puternică figură este

dama, în majoritatea cazurilor pionul se calul pe câmpul c3 şi câmpurile pe care poate
transformă în damă. Trebuie spus, între muta înainte de a ajunge pe câmpurile c4, d4,
altele, că pionii sunt denumiţi uneori c6, sau e5. Fără să vă uitaţi pe tablă notaţi
după figurile în faţa cărora stau în poziţia toate câmpurile intermediare, verificând apoi
iniţială. In consecinţă, pionii de pe exactitatea celor notate.
câmpul „d" se numesc pionii damei, pio­
nii de pe câmpul „e" - pionii regelui, pio­ 16. Câte mutări poate face calul aflat la al
nii de pe câmpurile „a" şi „h" - pionii pentru ca să ajungă pe câmpul b2 ?
turnurilor (sau pioni marginali), cei de
pe câmpurile „b" şi „g" - pionii cailor, iar 17. Fără să vă uitaţi pe tablă , număraţi
cei de pe câmpurile „c" şi „ f - pionii câte mutări sunt necesare pentru ca un ne­
nebunilor. bun, aflat pe câmpul al,să ajungă pe câmpul
h2; apoi pe câmpul h6.
EXERCIŢII
18. Calculaţi, fără a privi tabla, câte mutări
12. Indicaţi cel mai mic număr de mutări pot fi făcute de alb sau de negru din poziţia
necesare unui pion, pentru ca din poziţia iniţială, bineînţeles numai mutări de cai şi de
iniţială să se transforme în damă. pioni şi amintiţi-vă de posibilitatea pionului
de a muta peste două câmpuri.
13. Aranjaţi pe tablă o asemenea poziţie
încât pionul alb d2 să poată alege o mutare 19. Arătaţi calea cea mai scurtă pe care o
din patru posibile. poate parcurge calul aflat pe câmpul hl ca să
ajungă pe câmpul a8.
14. Câte mutări vor fi necesare ca turnul
din bl să ajungă pe câmpul h7 ? 20. Poate oare pionul turnului „a" să a¬
jungă pe coloana „e" şi prin ce mijloace ?
15. în câte mutări calul din c3 poate a¬
junge pe câmpurile c4, d4, c6 sau e5 ? Găsiţi 21. Este oare posibil să se creeze o astfel
toate mutările calului, întâi pe tablă, apoi în de poziţie, într-o partidă, încât pionii albi să
minte fără să mutaţi calul şi, în sfârşit, încer­ se afle pe câmpurile g2, h2 şi h3 ?
caţi, fără a vă uita pe tablă, să vă imaginaţi
22. Definiţi, fără a privi tabla, unde are
mai multă mobilitate dama şi nebunul,. în
centrul tablei sau în colţ.

Atragem atenţia cititorilor că o reprezentare clară a fiecărui câmp de pe tabla de
joc este necesară şi constituie o premiză obligatorie pentru asimilarea cu succes a
materialului din următoarele pagini ale manualului.

Prelucraţi temeinic exerciţiile date mai sus şi treceţi apoi la studierea materialului
următor, numai după ce sunteţi convinşi că vă puteţi imagina la perfecţie tabla de şah.

C A P I T O L U L II
REGULILE JOCULUI

. J o c u l d e şah e s t e o luptă între două t a b e r e şi d e c i a i c i s e p o t a p l i c a t o a t e l e g i l e
g e n e r a l e c a r e s u n t c a r a c t e r i s t i c e p e n t r u c o n f r u n t a r e a loială d i n t r e d o i a d v e r s a r i . " ( M . Euwe)

„Eu s u n t p r o f u n d c o n v i n s că în şah, deşi e l rămâne u n j o c , r,u e s t e n i m i c întâmplător. "
(T. Petrosian)

Şah. Mat. Pat. Şah etern

După ce am învăţat cum se mută pie­ toriu, să se prevină partenerul prin cu­
sele şi care sunt regulile de luare a figuri­ vântul „şah". Jucătorul are dreptul de a
lor şi pionilor, putem trece la jocul pro- lăsa sau expune loviturii adversarului ori­
priu-zis. ce piesă în afară de rege. Mutarea care
expune întâmplător regele atacurilor ad­
Lupta în jocul de şah constă, de fapt, versarului este considerată nevalabilă şi
în atacuri şi apărări. Să presupunem că, trebuie înlocuită cu alta. ,
din poziţia iniţială, albul face prima miş­
care, mutând pionul din faţa regelui cu 15
două câmpuri, iar negrul răspunde cu o
mutare simetrică. Deci pionul alb se află în poziţia din diagrama 15, regele alb
pe câmpul e4 iar cel negru pe câmpul e5. nu poate efectua decât o singură muta­
A doua mişcare albul o face mutând re: la e2. Regele negru are la dispoziţia
calul din g l la f3. E l ameninţă să ia la sa cinci câmpuri. Dacă la mutare este
mutarea următoare pionul e5 cu calul, albul, atunci el poate să dea şah regelui
deci albul a atacat pionul. Pionul negru negru, având pentru aceasta mai multe
e5 nu poate pleca de sub ameninţarea posibilităţi: prin mutările damei pe câm­
calului, fiind blocat de pionul advers. Din purile b7, e7 sau f8; prin mutările calului
această cauză negrul apără acest pion la d8 sau e5. Efectuând orice mutare cu
mutând calul din b8 la c6. Acum, dacă turnul d5, de exemplu luarea damei ne­
calul O va lua pionul din e5, ca răspuns, gre din h5, se deschide atacul nebunului
negrul va lua calul alb.

Scopul principal în jocul de şah este de
a face mat regele advers. Deci, regii sunt
principalele figuri de pe tabla de joc.
Dacă în timpul partidei una din părţi
pierde dama sau turnurile, nebunii, caii,
partida poate continua. Pierderea rege­
lui, însă, înseamnă şi pierderea partidei.
Atacarea regelui, cu alte cuvinte amenin­
ţarea de a fi luat la următoarea mutare,
se numeşte „şah".

Atunci când se atacă regele advers, se
obişnuieşte, cu toate că nu este obliga­

asupra regelui negru. Un astfel de şah se ia cu propriul său nebun din b3) prin '
numeşte prin descoperire, deoarece nu mutarea turnului pe câmpul e2.
piesa mutată ameninţă regele advers, ci
aceea care era în spatele ei. De aseme­ In cazul când albul dă şah cu turnul pe
nea, şah prin descoperire se mai poate f5, atunci atât nebunul b3 cât şi turnul
da mutând regele alb pe câmpul e2. pot fi luaţi pe rând de piesele negre, însă
După mutarea turnului din dS pe câm­ înlăturarea ambelor figuri dintr-o singu­
pul f5 sau d7, regele negru se află sub ră mutare este imposibilă şi de aceea
ameninţarea simultană a două piese regele negru trebuie mutat pe unul din
albe: turnul şi nebunul. Un astfel de şah câmpurile g7 sau e8. Mutând turnul pe
se numeşte dublu. 1 câmpul f4, negrul dă şah dublu, obligând
regele alb să mute pe unul din câmpurile
Negrul la mutare , poate ataca regele g2 sau g3. Dacă negrul dă şah dublu prin
alb în felul următor: cu dama pe câm­ mutarea turnului la g3, atunci albul ia cu
purile h l , h3, f5, sau luarea turnului din regele acest turn, dând în acelaşi timp
d5; cu nebunul pe câmpurile d l şi e4; cu şah prin descoperire.
calul pe eS şi h4. Prin orice mutare a
turnului negru din g4 rezultă un şah prin Sunt însă situaţii când niciuna din, posi­
descoperire, iar după mutările turnului bilităţile de apărare analizate nu poate fi
pe câmpurile f4 şi g3 rezultă un şah realizată. Să presupunem că, In poziţia
dublu. din diagrama 15, negrul va muta turnul
pe câmpul g5. Prin aceasta, el dă şah
Ce m y l o a c e r de apărare există prin descoperire cu dama, apărând-o în
împotriva şahului ? acelaşi timp de ameninţarea turnului alb
din d5. Oriunde ar fi mutat regele alb, el
In primul rând, mutarea regelui pe un se va afla sub ameninţarea figurilor ne­
alt câmp. De exemplu, pentru a para şa­ gre. Albul nu mai are posibilitatea de a
hul prin descoperire efectuat prin muta­ pune o piesă în faţa regelui pentru a-l
rea regelui alb pe câmpul e2, regele ne- apăra. Un astfel de şah, după care este
gnrpoate fi mutat pe unul din câmpurile inevitabilă luarea regelui la mutarea ur­
g7, g8, e6 sau e8. mătoare, se numeşte mat Acela care a
dat mat este considerat câştigătorul par­
A doua posibilitate este de a lua fi­ tidei. '
gura care dă şahul. Dacă albul dă şah cu
calul pe câmpul eS, atunci acesta poate fi Să analizăm cu atenţie poziţia de mat
luat cu dama sau calul negru. In ultimul după mutarea turnului negru pe câmpul
caz negrul dă la rândul său şah regelui g5. După cum s-a vorbit în capitolul pre­
alb. Dacă albul dă şah cu dama pe câm­ cedent, regele care se află pe oricare din
pul f8, atunci aceasta poate fi luată de pătratele ce nu sunt la marginea tablei
către regele sau calul negru din g6. Ne­ are la dispoziţie opt câmpuri. Pentru a
bunul negru din c2 mutând la d l şi dând face mat regele advers, este necesar ca
şah poate fi luat de către nebunul alb din toate aceste câmpuri, împreună cu acel
b3, iar dacă negrul dă şah prin desco­ pe care se află regele, să fie controlate de
perire prin mutarea turnului la g l atunci piesele adverse.
albul poate lua dama neagră cu turnul
din d5, dând în acelaşi timp şah prin des­ în diagrama 15, după mutarea turnu­
coperire cu nebunul. lui negru pe câmpul g5, acesta ţine sub
control două din câmpurile pe care poa­
Al treilea mijloc de apărare împotriva te fi mutat regele: g2 şi g3; calul din g6
şahului este acela de a plasa între rege controlează câmpul f4, nebunul din c2 -
şi piesa adversă care-l atacă o piesă câmpul e4, iar dama din h5 controlează
proprie, care să-l protejeze. De exem­ câmpurile f3, e2 şi g4. în total patru fi­
plu, pentru a para şahul dat de dama guri atacă şapte câmpuri, ceea ce ar fi
albă pe câmpul b7, negrul poate muta insuficient pentru mat dacă pe câmpurile
calul la e7, iar albul poate para şahul dat f2 şi e3, unde ar putea fugi regele, nu
de nebunul de pe d l (dacă nu vrea să-l

s-ar găsi piesele albe (tumul f2 şi pionul 18
e3). Deci, regele alb nu mai are nici un
refugiu şi este făcut mat. Dăm acum câ­
teva poziţii, tn care una din părţi poate să
dea mat într-o singură mutare.

Negrul dă mat într-o mutare

Albul dă mat într-o mutare câmpuri regelui advers.
Opoziţia regilor joacă un rol impor­
In diagrama 16, regii f4 şi f6 îşi îm­
piedică reciproc accesul pe câmpurile e5 tant m teoria şahului şi nu o dată o vom
şig5. întâlni în paginile următoare.

Albul dă mat într-o mutare

In diagrama 19, regele negru este si­
tuat la marginea tablei, mobilitatea lui
fiind mărginită la cinci câmpuri. Piesele

20

Albul dă mat într-o mutare Albul dă mat într-o mutare

In diagrama 17, regii c5 şi a5 îşi îm­
piedică reciproc accesul pe câmpurile b4,
b5.b6. •

In diagrama 18, regii d3 şi d5 îşi iau
reciproc câmpurile c4, d4 şi e4. Această
situaţie, In care regii stau unul In faţa ce­
luilalt la o distanţă de un câmp, pe ori­
zontală sau coloană se numeşte opoziţie.
Un rege nu poate ocupa mai mult de trei

negre ocupă trei câmpuri şi rămân libere ne că sunt blocate. Exemple asemănă­
numai câmpurile f8 şi h8. în afară de a¬ toare de blocaj sunt date în diagrama 15.
ceasta, trebuie atacat şi cel de al şaselea
câmp - g8. Toate acestea se realizează în diagrama 20, mutarea cu dama la
mutând turnul de la e5 la e8. Turnul a¬ g2, care duce la mat, este posibilă deoa­
meninţă simultan câmpurile f8, g8 şi h8 rece dama este apărată de rege. Dama
şi deci dă mat. Despre câmpurile f7, g7 şi ameninţă şase câmpuri şi atacă câmpul
h7, care sunt ocupate de piesele proprii g3, iar calul alb controlează câmpurile f4
şi deci nu sunt accesibile regelui, se spu­ şi h4.

EXERCIŢII

23. SchimbaU poziţia de
mat din diagrama 20 astfel
încât câmpurile f4 şi h4 să
fie controlate de un nebun
alb sau blocate de piese
negre.

24. Negrul dă mat într-o 25. Negrul dă mat într-o

mutare (Diagrama 21). mutare (Diagrama 22).

26. Albul dă mat într-o 27. Albul dă mat într-o 28. în câte feluri poate al­
mutare (Diagrama 23). mutare (Diagrama 24). bul să dea mat într-o mtita-
re în diagrama 25?

•Să ne întoarcem la diagrama 16. în lo- cea a turnului la a7 constă în aceea că
- cui mutării cu pionul la g5, mutare care mutarea cu' pionul permite atacarea re­
gelui negru cu şah, In timp ce, după mu­
duce la mat, albul putea să mute turnul tarea turnului la a7, regele negru nu se
la a7 sau b7. Cum poate să răspundă ne­ află în şah.
grul? Indiferent de mutarea pe care o
face regele negru, acesta ajunge în bătaia Să analizăm acum poziţia din diagra­
regelui alb, a turnului sau a pionului. D i ­ ma 26. La mutare este negrul. E clar că
ferenţa dintre mutarea cu pionul la g5 şi negrul poate să dea mat cu nebunul pe

câmpul g3. Ce se va întâmpla însă dacă albul este la mutare, atunci, pentru a evi­
negrul nu va muta nebunul la g3 ci la c3? ta patul, el trebuie să părăsească linia a
Regele alb nu mai are nici o mutare, iar opta cu turnul sau să mute regele la aS,
turnul nu poate fi mutat deoarece ar lăsa b5 sau c5 (la a6 survine din nou poziţia
regele în şah. In acest caz se spune că de pat); de asemenea ar. fi pat şi dacă
turnul este legat de nebun şi albul nu albul ar muta pionul c6 la c7.
mai poate face nici o mutare.
în poziţia din diagrama 28, negrul dă
Astfel, la mutarea nebunului la g3 re­ mat cu dama la f8. Dacă însă va muta
gele alb se află sub atacul direct al aces­ dama pe câmpul f7 sau la g5, atunci
tuia, adică în şah şi nu mai poate fi sal­ albul ajunge în poziţie de pat, deci este
vat, deci este făcut mat. După mutarea remiză.
nebunului la c3, orice mutare a albului
ar expune regele, însă regele însuşi nu în diagrama 29, negrul evită înfrânge­
este în poziţie de şah. . rea mutând turnul la a6 şi dând şah. Da­
că regele alb ia turnul negru atunci este
O astfel de situaţie se numeşte pat In pat, iar dacă se retrage, turnul ia dama.
cazul când jocul se termină cu pat, par­
tida nu este câştigată de niciunul din par-, 29 30
teneri. De aici rezultă că, atât mutarea
turnului la a7 în diagrama 16, cât şi mu­ Negrul câştigă, In diagrama 30, prin
tarea nebunului la c3 în diagrama 26 au mutarea regelui pe câmpul f7. Dacă însă,
fost greşite. în ambele cazuri, albul a scă­ negrul va lua pionul g7 cu turnul, atunci
pat câştigul. Dăm mai jos câteva exem­ albul este pat, iar după şahul dat la h5 de
ple de poziţii de pat. către turnul negru şi retragerea regelui
alb la g8, prin mutarea propriului rege la
Diagrama 27 prezintă o poziţie în ca­ e7, albul va fi tot pat.
re, negrul fiind la mutare, este pat. Dacă
După cum ne-a arătat' exemplul din
diagrama 29, uneori patul este singura
ieşire, singura posibilitate de a sah/a o

27 28

Albul forţează patul

partidă pierdută. 34
In poziţiile din diagramele 31 şi 32, a¬

vantajul material este de partea negrului.
Cu toate acestea, tn ambele cazuri albul
poate salva partida, prin forţarea patului.
Rezolvaţi singuri aceste probleme.

Dacă în diagramele 31 şi 32 s-ar
- adăuga câte un pion alb, de exemplu pe
câmpul h4, atunci albul nu mai poate

forţa patul şi în consecinţă va pierde.

Albul face pat sau cîştigă dama ameninţă mat cu dama la b7. O apărare
directă pentru a evita matul nu există',
Este avantajos ca partida să se termine însă negrul are la dispoziţie o manevră
cu pat numai pentru acela dintre adver­ salvatoare cu dama. E l dă şah pe câmpul
sari care are o poziţie slabă. g4 şi albul mută regele la h l . Urmează
un nou şah cu dama pe câmpul f3, iar
Iată încă un exemplu de acelaşi fel. albul mută regele la g l . Urmează iarăşi
un şah pe câmpul g4 ş.a.m.d. Negrul dă
şah etern şi partida se declară remiză.
Dacă negrul nu ar fi dat şah la mutarea a
doua pe câmpul f3 ci pe câmpul e4, a¬
tunci albul s-ar fi apărat, împingând pio-N
nul f2 la 13 şi ar fi câştigat partida, deoa­
rece în afara luării pionului f3 care duce
la pierderea damei, negrul nu mai are
nici o posibilitate de a mai da şah etern.

35

Diagrama 33 ne prezintă o poziţie în în poziţia din diagrama 35, albul a
care albul ameninţă să mute regele la g8 transformat pionul b7 într-o nouă damă
şi să transforme pionul h7 în damă. Pen­ (corect ar fi fost mai întâi să dea un şah
tru a evita această posibilitate, negrul
mută regele pe câmpul f7. Albul este fă­
cut pat şt deci partida se termină remiză.

Dar partea mai slabă se poate salva şi
pe altă cale.

In poziţia din diagrama 34, este ară­
tată o altă posibilitate prin care, adesea,
se poate salva o partidă slabă. Albul

cu dama la a5), fapt care a permis ne­ EXERCIŢII
grului să obţină şah etern pe câmpurile
e4, a4 şi e8. 29. Albul are rege şi damă, iar negrul rege­

Diagrama 36 prezintă o poziţie în care le. Creaţi o poziţie de pat regelui negru. Fa­
albul evită matul, cu care era ameninţat
de turnul din h3 şi dama din b7, prin mu­ ceţi acelaşi lucru înlocuind dama cu un pion
tările calului pe câmpurile f8 şi g6 cu şah
etern, deoarece regele negru nu poate sau un turn.
muta pe câmpurile g7, g8 şi h6 care sunt
blocate de piesele negre. 30. Creaţi pe tablă o poziţie în care un re­

ge şi doi nebuni fac mat regele advers.

31. Se poate para şahul dat de un pion sau

un cal prin interpunerea unei piese?

32. Creaţi o poziţie în care albul dă mat cu

ajutorul şahului dublu.

33. Regele alb este pe h2, dama albă pe d7,

pionii sunt pe f2, g2 şi h3;regelenegru se află

pe a8 şi dama neagră pe c l . Deşi albul are

avantaj material, negrul poate obţine remiza

pe două căi: şah etern sau forţând patul.

Cum? •

' 34. Regele alb se află pe câmpul a8, pionii

albi la dS, e6 şi f7; regele negru pe a6, nebu­

nul negru pe cS. Negrul poate salva partida

făcând pat regele alb. Cum?

35. Se dă următoarea poziţie-Alb: Rd3,

Dh7, Nd7; Negru: Rf4. Albul începe şi dă

mat în două mutări.

36. Iată şi poziţia-Alb: Rc5; Negru: Rc3,

Db8, Cd8. Negrul începe jocul şi dă mat în

două mutări.

37. O altă poziţie-Alb: Rc6, Te4, Tg2,

p.f6; Negru: Rf8, Ch5, p.f7. Albul la mutare

face mat în două mutări.

38. încă o poziţie-Alb: Rc4, Tg2, Ng4;

Negru: Rg8, Te7, p.h7. Albul mută şi dă mat

în două mutări.

A m arătat că în şah mutarea constă
din deplasarea de pe un câmp pe altul a
unei figuri sau a unui singur pion. To­
tuşi, o singură dată în cadrul unei par­
tide, jucătorul are voie să mute simultan
regele şi turnul. O asemenea mutare se
numeşte rocadă şi se execută în modul
următor: regele se mută cu două câm­
puri în direcţia turnului, iar acesta se a¬
şează alături de rege, sărind peste el.

în diagrama 37, este arătată poziţia pe
care o ocupă regii şi turnurile după ro­
cadă. Rocada făcută de alb se numeşte
rocada mică, iar cea făcută de negru -
rocada mare, deoarece, la aceasta din
urmă, turnul a făcut un drum mai lung.

Rocada nu este permisă dacă: 39
a) regele sau turnul care participă la
rocadă au fest mutaţi în timpul partidei;
b) regele se află în şah;
c) regele va fi în şah după rocadă;
d) între rege şi turnul care participă la
rocadă există o piesă proprie sau ad­
versă;

e) regele (dar nu şi turnul) trece peste
un câmp care se află sub controlul unei
piese adverse.

în afara regulilor indicate mai sus, mai

sunt şi altele. Respectarea acestora este

obligatorie în campionate sau turnee şi

din această cauză recomandăm şahiştilor

începători să le respecte chiar de la în­

ceputul studierii jocului de şah.

1. Atingerea unei piese proprii duce la

obligativitatea mutării acesteia.

2. Atingerea unei piese adverse obligă

la luarea acesteia.

3. Mutarea este considerată ca făcută

în poziţia din diagrama 38, negrul nu atunci când piesa este pusă pe un câmp
poate face rocada mare, deoarece între
el şi turnul negru se află o piesă albă (un nou şi s-a ridicat mâna de pe ea.
cal). Nici rocadă mică nu poate să o facă,
întrucât regele trece peste câmpul f8, 4. Atingerea unei piese proprii, cu care
care se află sub controlul nebunului alb
din M . nu se poate face nici o mutare, sau atin­

Albul nu poate face rocada mică de­ gerea unei piese adverse, care nu poate
oarece câmpul g l , unde va trebui să stea
regele, este controlat de dama neagră fi luată, nu aduce după sine nici o ur­
din b6, însă poate să facă rocada mare.
Faptul că turnul din a l se va expune a¬ mare.
meninţării turnului negru şi trece peste
câmpul b l , ameninţat de nebunul din g6, 5. Dacă rocada a fost executată
nu împiedică efectuarea rocadei. Bineîn­
ţeles că rocada albului este permisă nu­ încălcănduyse regulile, atunci regele şi
mai în cazul In care albul nu a mutat
înainte nici regele şi nici turnul din a l . ' turnul sunt aşezaţi pe locurile iniţiale şi

în diagrama 39, negrul nu poate face se mută regele. Dacă mutarea acestuia
nici una din rocade, deoarece regele este
în şah. Albul nu poate face rocada mare, nu este posibilă, atunci greşeala rămâne
deoarece este împiedicat de propria
damă, însă poate face rocada mică. fără urmări.

6. Dacă In timpul jocului sau după ter­

minarea lui se constată că s-a comis o

eroare ca aceea de a se aşeza greşit pie­

sele în poziţia iniţială, sau regele care a

fost atacat nu a fost acoperit de o piesă

(sau nu a fost mutat din şah),atunci par­

tida se rejoacă din momentul în care s-a

comis greşeala. .

7. Dacă unul dintre jucători trebuie să

aranjeze o piesă proprie sau a adversaru­

lui, el este obligat să-l prevină spunând

cuvântul „aranjez" (în limbaj şahist se s-a mutat nid un pion, atunci la cererea
spune cuvântul J'adoube"), fii caz con­ unuia dintre jucători partida se consideră
trar, se aplică regulile de la punctele 1 remiză.
şi2. x ,
NC.-Pentru anumite poziţii, stabilite
8. Partida se consideră pierdută pen­ prin regulament, In care 50 de mutări
tru acel jucător care a fost făcut mat sau sunt insuficiente, pentru a se obţine de­
a cedat. Dacă partida se joacă cu ceasul cizia, se acordă 100 de mutări In acest
de şah, atunci depăşirea timpului de gân­ scop.
dire fixat duce la pierderea ei.
10. La meciuri, culoarea pieselor din
9. Partida este considerată remiză In prima partidă se stabileşte prin tragere la
caz de pat, şah etern sau dacă ambele sorţi. In partidele următoare jocul cu
părţi au căzut de acord asupra rezulta­ piesele albe sau negre alternează. Pentru
tului. Tot remiză se consideră partida şi stabilirea succesiunii jocurilor In campio­
dacă ambii jucători au rămas numai cu nate (cu ce adversar se va juca şi culoa­
regii, sau dacă un jucător a rămas cu re­ rea pieselor) există tabele speciale.
gele, iar celălalt cu regele şi un cal sau
regele şi un nebun. în afară de aceasta, NC-Pentru. jucătorii care se dedică
partida mai este declarată remiză şi a¬ performanţei sportive este obligatorie
tunci când poziţia se repetă de trei ori la cunoaşterea integrală a Regulamentului
mutare fiind aceiaşi jucător. în sfârşit, jocului de şah aprobat de Federaţia In­
dacă se stabileşte că In ultimele 50 de ternaţională de Şah (F.I.DJE.: Fédéra­
mutări nu a fost luată nici o piesă şi nu tion Internationale des Échecs).

Notaţia în şah

Până acum am făcut cunoştinţă cu de­ xemplu, In loc de T a l , T h l se notează

numirea pieselor şi a câmpurilor. Pentru T a l , h i .

notarea poziţiilor se adaugă la denumi­ NC.-în prezenta lucrare, totuşi, nu

rea prescurtată à pieselor câmpul pe ca- am folosit acest mod de notaţie care

re se află. De exemplu, dama care se află poate creea confuzii.

pe câmpul b7 va fi notată Db7. La în­ Pentru notarea partidelor se mai folo­

ceput'se notează poziţia regilor, apoi a sesc următoarele semne:

damelor, a turnurilor, a nebunilor, a Mutarea In notaţia partidei se ilustrea­

cailor si a pionilor. în locul cuvântului ză prin liniuţe, de exemplu: Del-e5 în­

„pion" se foloseşte prescurtat „p". Figu­ seamnă că dama de pe câmpul e l a fost

rile similare se notează In ordinea dispo­ mutată pe câmpul e5. La mutarea pio­

ziţiei lor pe linii, de la „a" la „h", iar când nilor, litera „p" se omite; deci f7-f5 va

sunt dispuse pe coloane, In ordine de la 1 însemna că pionul de pe câmpul f7 a fost

la 8. In notaţie se indică mai întâi poziţia mutat pe câmpul f5, In cazul transfor­

pieselor albe, iar apoi a celor negre. Ast­ mării pionului într-o figură, la notarea

fel, dispoziţia pieselor la începutul jocu­ mutării se adaugă notarea prescurtată a
lui, arătată In diagrama 4, va fi notată In figurii în care s-a transformat, de exem­
plu h2-hlD, înseamnă că pionul negru
modul următor : ; de'pe câmpul h2 a fost mutat pe câmpul
- Alb : Rel, Ddl, Tal, Thl, Ncl, Nfl, i h 1 şi s-a transformat In damă.

C b l , C g l , p. a2, b2, c2, d2, e2, f2, g2, h2;

- Negru : Re8, Dd8, Ta8, Th8, Nc8, Luările se notează prin două puncte.

Nf8, Cb8, Cg8, p. a7, b7, c7, d7„e7, f 7 , / De exemplu, Nc5:gl arată că nebunul

g7,h7. / din c5 a luat piesa din g l , iar e4:d5

La notarea a două figuri similare, de­ înseamnă că pionul e4 a luat pe câmpul

numirea ei poate să nu se repete. De e- d5 o figură sau un pion.

Semnul 0-0 reprezintă rocada mică iar Partida nr.....
0-0-0 rocada mare.
Concursul:(denumirea)
Semnul + după mutare înseamnă şah.
Semnul ^ înseamnă mat. De exemplu Locuh(localitatea).. —
Tcl:c7+ înseamnă că turnul din c l a
luat pe câmpul c7 şi a dat şah, iar Data:......... Runda:
c7:d8Dî* înseamnă că pionul alb din c7
a luat pe câmpul d8 transformându-se în Alb:(nume, prenume)
damă, care a dat mat.
Negru:(nume, prenume)
Problema din diagrama 24 se rezolvă
prin mutarea h7-h8C#. Aceasta arată 1. d2-d4 d7-d5
că pionul din h7 a fost mutat pe câmpul
h8, s-a transformat în cal şi a dat mat. 2. c2-c4 d5:c4

NC.-Decizia finală a partidei se notea­ 3. e2-e3 b7-b5
ză astfel: 1-0 când a câştigat albul; 0-1
atunci când negrul a învins; 1/2-1/2 (sau 4. a2-a4 c7-c6
1/2) când este remiză.
5. a4:b5 - c6:b5
Pentru comentarea unei partide sau a
unei poziţii, se mai folosesc şi alte semne 6. D d l - D Cb8-c6
(a se vedea codul prescurtărilor şi sim­
bolurilor de la pagina VIII), dintre care 7. Df3:c6+, albul câştigă (1-0).
se dau în continuare trei exemple.
Se foloseşte şi notaţia prescurtată când
Mutările bune sunt însoţite în general este desemnat numai câmpul unde a fost
de semnul exclamării, iar cele. rele de mutată piesa. Partida de mai sus, se
semnul întrebării. Deci 3.Ra7-a8? Dh5- poate scrie în notaţie prescurtată astfel:
e8+! înseamnă că mutarea a treia a re­ l.d4 d5 2.c4 d:c4 3.e3 b5 4.a4 c6.5.a:bS
gelui alb pe câmpul a8 a fost slabă, iar c:b5 6.DD Cc6 7.D:c6+, 1-0.
mutarea negrului, şah cu dama pe e8, o
mutare bună. Există şi situaţii în care, pentru elimi­
narea unor posibile confuzii, trebuie fă­
Şahul dublu pe care albul poate să-l cute precizări suplimentare.
dea în poziţia din diagrama 15, prin mu­
tarea turnului la f5, se va nota astfel: Astfel, dacă pe unul şi acelaşi câmp
Td5- f5++. ( N C - D a r în manual s-a pot fi mutaţi ambii cai, sau ambele'tur­
folosit rar acest semn). nuri, atunci se arată coloana (iar dacă
' La meciuri şi în campionate (în partide piesele sunt plasate pe aceeaşi coloană,
oficiale), notarea partidelor este obliga­ atunci se notează linia) de unde a plecat
torie (NC.-Evident fără semnele +,!,? piesa. De exemplu Cac4 înseamnă că pe
etc., care nu sunt prevăzute de regula­ câmpul c4 a fost mutat calul de pe co­
mente). loana „a". T2:d4 arată că pe câmpul d4 a
fost dus un turn care se afla înainte pe
Recomandăm şahistului începător să câmpul d2, iar Tfd8 arată că ultima mu­
înveţe chiar de ia început să-şi noteze tare a fost Tf8-d8.
propriile partide, să le analizeze şi să gă­
sească atât greşelile lui cât şi ale adver­ Uneori, luarea cu pionul poate fi scrisă
sarului. numai prin indicarea coloanei de plecare
şi a celei de sosire a pionului. Astfel, se
Foile pentru notarea partidelor poate scrie 5.ab, în loc de 5.a:b5.
trebuie pregătite din timp. Există fişe ti­
părite special în acest scop. Dar, dacă pe aceeaşi coloană se află
doi pioni şi fiecare dintre ei poate lua pe
Iată cum se scrie o partidă în notaţie coloana alăturată o piesă adversă, atunci
completă, pe o fişă: este necesar să se noteze în întregime
câmpul pe care se ia. De exemplu, mu­
tarea d:e5 se mai poate scrie de5, dacă
ne găsim în această situaţie.

Deci, partida fişată s-ar nota astfel:
l.d4 d5 2x4 dc 3.e3 b5 4.a4 c6 5.ab cb
6.Df3Cc67.Dc6,l-0.

N C . -In prezent, notaţia care pare a se
impune, mai ales In publicaţiile de şah cu

difuzare internaţională, constă In desem­ Pentru încheiere, precizăm că mai
narea figurilor prin caractere identice.cu există şi alte notaţii posibile, dintre care
cele din diagramé. O partidă tn notaţie arătăm mai jos cea utilizată în lucrările
modernă se poate prezenta astfel (inclu­ de teorie a şahului (enciclopedia deschi­
siv comentariul) In formă prescurtată: derilor, studiul finalurilor, pregătirea la
adversar, şah artistic). E a se foloseşte
Polerio - Domenico când -trebuie comparate mai multe va­
Roma, 1600 riante ale aceleiaşi linii de joc. Notaţia se
l.e4 e5 2.£>f3 fcc6 3 . â c 4 £)f6 face atunci sub formă de tabel In care
4.£ig5 d5 5.ed5 £ d 5 ? (5... £)a5!) fiecare coloană se referă la acelaşi număr
6.Af7 (6.d4!) 6... Œf7 7 . Ô B .0?e6 de mutare şi fiecare orizontală cuprinde
8.£)c3 €>e7 9.d4! c6 1 0 . â g 5 h6 o anumită variantă. Mutările sunt scrise
l l . û e 7 Û e 7 - 12.0-0-0 d f 8 13.0e4 sub formă de fracţie, cele ale albului la
D f 2 14.de5 Ä g 5 15.0? b l D d 2 ? (15... numărător şi cele ale negrului la numi­
Œe7) 16.h4! D d l 1 7 . D d l A h 4 tor. Fiecare variantă se încheie, în gene­
18.A d5 cd5 19.E3 d5 Ù g5 20.C1 d6 <33 e7 ral, printr-o apreciere calitativă globală a
21.Dg6! (21...Ûh5 22.Dg7 , Œ e 8 poziţiei rezultate după ultima mutare
23.ng80?d724.äd5)l-0. . (=; +/=; +-; etc.). Iată un extras din
„Enciclopedia deschiderilor în şah":
Diri lipsă de mijloace tehnice, In lucra­
rea de fată nu s-a putut utiliza o astfel d4 c4 Da4 C/3 Dc4 D d 3 D d l _
de notaţie, dar speram să o introducem dS dc4 Cc6 A6 Ne6 Cb4 Cß
. cât mai curând In lucrările viitoare de
şah din colecţia „Biblioteca Şahistului": Cc3 dS. e4 Ng5 Nß _ :

Pentru economie de spaţiu (şi de eS c6 Cß Nb4 Dß
hârtie!), am fost de asemenea obligaţi să
folosim notaţia prescurtată începând de \3 Cc3 ed4 Nc4 C/3
la cap. V al cărţii, după ce cititorul-s-a
familiarizat cu noţiunile de bază ale şa­ eS ed4 Cß N e l 00
hului In primele patru capitole.

Terminologia şahistă

In literatura şahistă se întâlnesc ter­ centru se înţelege partea din tablă ocu­
meni speciali, dintre care menţionăm: pată de coloanele „d" şi „e".

Dama şi turnurile se numesc figuri Dacă o mutare oarecare a jucătorului
grele, iar nebunii şi caii figuri uşoare. permite ca răspuns diferite continuări, a¬
ceste ramificaţii se numesc variante.
Dama, turnurile şi nebunii se numesc
figuri cu rază mare de acţiune. U n pion se numeşte liber atunci când
drumul său spre transformare în damă
A câştiga calitatea înseamnă a câştiga nu este blocat de un pion al adversarului
un turn, dând în schimb un cal sau un şi el nu se află în bătaia pionilor, adverşi
nebun. d é pe coloanele alăturate.

Partea tablei de şah ocupată de coloa­ Pionii „d" şi „e" se mai numesc cen­
nele „a", „b" şi „c se numeşte flancul trali, „c" şi „ f se numesc pionii
damei, iar partea ocupată de coloanele nebunilor, „b" şi „g" pionii cailor, iar '
»f \ »g" Şi »h" se numeşte flancul rege­ pionii „a" şi „h" pionii turnurilor.
lui.
O partidă de şah are trei părţi: des­
Câmpurile d4, e4, e5, şi d5 formează chiderea, jocul de mijloc şi Analul.
centrul. In sensul larg-el cuvântului prin

EXERCIŢII

39. Notaji, după exemplul dat în text, o 40. După terminarea notării partidei ju­

: partidă jucată în forma completă şi în cea cate, rejucaţi-o şi verificaţi corectitudinea

prescurtată. notaţiei. ,

Despre unele principii ale jocului de şah

După ce a luat cunoştinţă de toate re­ numeşte gambit Era bună şi mutarea
gulile jocului, şahistul debutant poate să
înceapă să joace independent. Prin* pri­ I...d7-d5 care arfi deschis drumul damei
mele partide jucate se consolidează cu­
noaşterea tuturor regulilor de joc. Este şi nebunului de câmpuri albe.
necesar ca, o dată cu jucărea partidelor,
să se facă înregistrarea lor după notaţia 2.f4:e5 .
indicată mai sus.
Fără să se gândească să-şi dezvolte
Chiar de la "primele mutări, în faţa în­
cepătorului se ridică o serie de pro­ piesele, albul ia pionul şi prin aceasta
bleme: cum să înceapă jocul? care figuri
se dezvoltă la început şi care mai târziu? pierde timp. O bună mutare ar fi fost
care este valoarea comparativă a figuri­
lor? ş.a.m.d. 2.e2-e4, oferind la rândul său un gambit

Toate aceste probleme vor fi analizate negrului.
în acest capitol şi în cele următoare. Pen­
tru orientare prealabilă, dăm mai jos câ­ 2... d7-d6
teva partide, comentate pentru începă­
tori.* Negrul ameninţă cu mutarea 3...d6:e5.

Alb Negru Albul poate apăra pionul prin mutarea.
I.f2-f4
Această mutare este folosită rar deoa­ 3.Cgl-f3, aducând în joc calul, mutare
rece nu este considerată ca fiind cea mai
bună mutare de deschidere: nu deschide care ar fi fost un răspuns corect din par­
drumul pieselor albe, nu ajută la o dez­
voltare rapidă şi, în afară de aceasta, des­ tea sa.
coperă într-o oarecare măsură poziţia
regelui. In jocul de şah, înainte de toate, în loc de mutarea 2...d7-d6, negrul ar
este necesar să fie mobilizate toate for­
ţele în vederea luptei ce urmează. De o- fi putut să dea şah cu dama la h4. Şa­
bicerpentru aceasta sunt necesare 10-15
mutări care reprezintă deschiderea, adi­ hiştilor începători le place mult să dea
că începutul partidei.
şah, care adesea este inutil sau chiar dău­
1... e7-e5
O mutare bună. Negrul sacrifică un nător, într-adevăr, la 2...Dd8-h4+ ar fi
pion, însă acest sacrificiu este pe deplin
compensat de alte avantaje: eliberarea urmat 3.g2-g3, care obligă dama neagră
drumului damei şi nebunului de câmpuri
negre, dezvoltarea rapidă a pieselor. U n să se retragă, astfel că şahul dat este o
astfel de sacrificiu al unui pion sau chiar
al unei figuri la începutul partidei se pierdere de timp.

3.e5:d6 Nf8:d6

4.Cbl-<3?

Albul manifestă indiferenţă faţă de

poziţia descoperită a regelui său. Trebu^

ia 4 . C g l - ß .

4... Dd8-h4+

Acum şahul dat este corect, deoarece

se leagă de o continuare care duce la vic­

torie.

5.g2-g3

Nu există o altă apărare împotriva

acestui şah.

.5... Dh4:g3+

Negrul dă dama pentru un pion sau,

cum se mai spune, sacrifică dama pentru

un pion.. Se putea juca, cu acelaşi rezul­

tat, şi 5... Nd6:g3+.

6. h2:g3 Nd6:g3*.

Albul a neglijat dezvoltarea pieselor şi

3 - Cartea şahistului începător, 1994

din această cauză a pierdut rapid. caii şi, după 5... Cf6:e4 6.De2:e4, să joa­

A doua partidă se termină şi ea foarte ce 6...Cb8-d7, iar apoi 7...Cd7-f6. în a¬

repede. cest fel, el şi-ar fi dezvoltat rapid piesele.

Alb Negru . 5... Cb*-d7?

1. f2-f4 e7-e5 6.Ce4-d6*..

2.e2-e4 Negrul n-a observat că dama albă şi

După cum s-a mai spus, această mu­ regele negru se află pe aceeaşi coloană.

tare este mai bună decât 2.f4:e5. Acum De aceea pionul e7 este, după cum se

albul oferă un gambit prin sacrificiul spune, legat şi nu poate lua calul din d6.

unui pion. Despre legarea unei piese, element care

2... Nf8-c5 are un rol important în desfăşurarea lup­

Negrul îşi dezvoltă figurile, renunţând tei în jocul de şah, se va vorbi în viitor.

la câştigarea unui pion. N C . -Totuşi, cea Alb Negru

mai bună metodă de combatere a gam­ 1. d2-d4

bitului regelui este 2... e5:f4. Se poate O mutare bună, care deschide drumul

chiar şi 2...Dd8-h4+ 3.g2-g3 Dh4-e7 damei şi nebunului.

4.f4:e5 d7-d6! cu egalitate. 1... Cg8-f6

3. f4:e5? Una din mutările corecte ca răspuns la

Albul ar fi trebuit, după exemplul prima mutare a albului.

negrului, să-şi dezvolte figurile. Mutarea 2.Cbl-d2 .

corectă ar fi fost 3.Cgl-f3. O mutare slabă, care închide drumul

3... Dd8-h4+! propriilor figuri. Calul trebuia dezvoltat

Acum şahul este foarte oportun. pe câmpul c3. Era bine şi 2.Cgl-f3,

4. R e l - « 2 Dh4:e4*. 2.Ncl-f4sau2.c2-c4.

Matul putea fi evitat prin mutarea 2.» e7-e5

4.g2-g3, însă, după 4...Dh4:e4+, albul ar Sacrificând.pionul, negrul adoptă un

fi pierdut turnul. Şi în această partidă joc de gambit!

albul a neglijat să-şi dezvolte piesele şi 3.d4:e5 Cf6-g4

•s-a grăbit să câştige un pion. Calul a plecat de sub ameninţarea pio­

Alb Negru nului şi—1 atacă.

1.e2-e4 c7-c6 4.h2-h3?

O mutare bună. Negrul vrea să joace. . O mutare slabă şi fără sens. Albul obli­

2...d7-d5. E l putea să mute de la început gă pe negru să mute calul exact pe câm­

I...d7-d5, însă, după 2.e4:d5 Dd8:d5 pul unde acesta ar fi vrut să ajungă. Şa­

3.Cbl-c3, dama ar fi trebuit să se retra­ hiştii începători obişnuiesc adesea să facă

gă la a5 sau d8 şi negrul ar fi rămas în astfel de mutări cu pionii, care nu con­

urmă cu dezvoltarea pieselor sale. tribuie cu nimic la dezvoltarea figurilor.

2. C b l - c 3 d7-d5 Mutarea corectă a albului era 4.Cgl-f3

3. Cgl-f3 apărându-şi astfel pionul. Ca răspuns la

Deoarece pionul e4 este apărat de ca­ 4.h2-b3, negrul ar fi putut să ia pionul

lul c3, albul continuă să dezvolte piesele. e5, însă el are la dispoziţie o mutare mult

3... d5:e4 mai tare şi mai frumoasă, care decide

4.Cc3:e4 . Cg8-f6 dintr-o dată partida. .

4 „ Cg4-e3!

Dacă albul va lua calul din f6, atunci, 5. f2:e3
Albul trebuia să dea dama pentru un
după mutarea 5.Ce4:f6+ e7:f6, negrul cal şi un pion, schimb foarte dezavan­
tajos, dar care permitea continuarea lup­
poate să-şi dezvolte nebunul, pe câmpul tei. Aşa însă, albul este făcut mat.

d6 şi apoi să facă rocada. 5~ Dd8-h4+

5. D d l - « 2 ...

Negrul ar fi trebuit să schimbe acum

6.g2-g3 Dh4:g3*. 6...' h7-h6

Singura posibilitate de a evita matul.

Să mai analizăm încă o partidă: Dacă 6...Tf8-e8, atunci 7.Nc4:f7+

Alb Negru Rg8-f88.Cg5:h7*.

1.e2-e4 e7-e5 7. Cg5:f7 , Tf8:f7

Ambele mutări sunt considerate bune, Este obligat să piardă calitatea. Dacă

deoarece deschid drum figurilor. în afară negrul ar fi jucat 7... Dd8-e8, ar fi fost

de aceasta, în deschidere are o mare im­ făcut mat în trei mutări: Cf7:h6++ (şah

portanţă lupta pentru centru. Mutarea dublu) Rg8-h7 9.Ch6-f7+ (şah prin

albului pune sub control câmpul central descoperire) Rh7-g8 10.Dh5-h8

d5, iar mutarea negrului - câmpul cen­ 8.Nc4:f7+ , Rg8-f8

tral d4. Dacă 8... Rg8-h8, atunci 9.Ncl:h6 şi la

2. C g l - f 3 Cb8-c6 9... g7:h6 ar urma 10.Dh5:h6

Albul, mutând calul, atacă pionul eS, 9. Nf7-b3 Dd8-e8

iar negrul şi-l apără, Dacă 3.Cf3:e5, Albul ameninţase cu mat pe câmpul f7

atunci 3...Cc6:e5 şi albul ar fi dat calul cu dama.

pentru pion, schimb cu totul nesatisfă­ 10. Dh5:h6

cător. în loc să sacrifice dama, albul ar fi

3. N f l - c 4 Nf8-c5 putut câştiga uşor prin 10.Dh5-f3+

Ambele părţi au procedat corect, mu­ Ce7-f5 H.Df3:f5+, cu un turn în plus. /

tând nebunii pe poziţii tari. 10... g7:h6,?/
11. N c l : h 6 * . /
4.d2-d3 Cg8-«7

O mutare slabă. Calul ar fi ocupat o La mutarea a 10-a, negrul putea să nu

poziţie mai bună pe câmpul f6. Acum ia dama, ci să mute 10... Ce7-g8, la care

urmează atacarea punctului cel mai vul­ ar fi urmat H.Dh6-h8 Cc6-e7 12.Ncl-

nerabil al negrului, f7, care este apărat g5, cu ameninţarea de a câştiga un cal

numai*de rege. prin 13.Ng5:e7+ Rf8:e7 14.Dh8:g7+ şi

5.Cf3-g5! 0-0? , 15.Dg7:g8. în continuare albul, având a¬

Albul ameninţă să ia cu calul pionul f7 vantaj material (calitatea şi doi pioni),

şi să câştige dama. Negrul trebuia să se trebuie să tindă (spre simplificarea jo­

apere cu 5... d7-<15. cului), la schimbul de dame şi alte figuri,

6Ddl-h5 ca să intre în final. Dar este oare sufi­

' Dacă ar fi jucat 6.Cg5:f7, atunci ar fi cient un astfel de avantaj pentru câş­

urmat 6... Tf8:f7 7.Nc4:f7+ Rg8:f7. în tigarea partidei? Doar cititorul ştie din

acest caz, albul ar fi pierdut un cal şi un regulile jocului că, în lipsa altor,piese pe

nebun şi ar fi câştigat un turn şi un pion, tablă, un nebun sau un cal în plus duc

ceea ce nu constituie, un schimb avan­ numai la remiză. Pentru a răspunde Ia

tajos pentru el. Acum albul ameninţă cu această întrebare, este' necesar să cu­

mat pe câmpul h7 şi pentru a treia oară noaştem cele mai simple finaluri. Urmă­

- este atacat pionul f7. Negrul nu poate să toarele capitole vor fi închinate studierii

se apere simultan împotriva a două ame­

ninţări.

EXERCIŢII

41. Dacă prima mutare I.d2-d4 este bună apoi la c4 poate oare pionul negru d4 să-l ia
şi de ce anume? „în trecere" (en passant)?

42. Se poate face rocada' dacă tumul se 44. Explicaţi ce este gambitul.
află sub ameninţarea unei piese adverse sau
trebuie să treacă peste un câmp atacat de ad­ 45. Explicaţi ce diferenţă este între mat şi
versar? pat.
• 46. Aranjaţi pe tablă două poziţii de mat şi
43. Dacă pionul c2 a fost mutat Ia c3, iar două poziţii de pat.

C A P I T O L U L III

MAT REGELUI SINGUR.
DAMA CONTRA UNEI FIGURI UŞOARE.

DAMA CONTRA PION

„Sfatul p e c a r e îl d a u e u tuturor t i n e r i l o r şahişti e s t e să a c o r d e o m a r e a t e n p e f i n a l u l u i . "

(V. Smâslov)

„Trebuie să a m i n t i m f a p t u l că ştiinţa d e a j u c a b i n e finalul u n e i p a r t i d e e s t e o condiţie

necesară a s u c c e s u l u i p r a c t i c . T o p c a m p i o n i i l u m i i s e evidenţiază p r i n a r t a şi forţa e x t r a o r ­

dinară p e c a r e l e manifestă în finalul p a r t i d e i . " (J. R. Capablanca)

Cum se dă mat regelui rămas fără nici o altă pièsâ

Regele poate fi făcut mat atât în cen­ în acelaşi timp să se atace cel de al nouă­
trul tablei, cât şi la marginea ei. Aseme­ lea câmp pe care se află însuşi regèle.
nea exemple au fost prezentate în După cum s-a mai spus, atunci când re­
diagramele 16-18. în unele poziţii de gele* se află la margine, mobilitatea lui
mat (diagramele 15 şi 19) regelui i s-au este limitată la cinci câmpuri, iar atunci
luat câmpurile, unde putea să mute, de când se află în colţ la numai trei câmpuri.
către propriile sale piese.
Este clar că este mai uşor să dai mat
Pentru a da mat unui rege singur, care regelui aflat la marginea tablei decât în
nu se află la marginea tablei, este nece­ . centrul ei, iar în colţ este mai uşor decât
sar să i se ia cele opt câmpuri accesibile şi la margine.

Mat cu două turnuri

Două turnuri dau mat chiar fără aju­ Cu această mutare, drumul regelui

torul regelui propriu, aşa cum se arată în

diagrama 40. Turnul e2 îi ia regelui alb

toate câmpurile de pe. linia a doua, iar

turnul d l - câmpurile de pe prima linie,

atacând în acelaşi timp regele.

Deci, în poziţia din diagrama 41 tre­

buie să se tindă spre o poziţie similară

celei din diagrama 40. Regele negru tre­

buie forţat să meargă spre acea margine

a tablei care se află cel mai aproape; în

poziţia din diagrama 41, regele negru

este mai aproape de coloana „h". înainte

de toate, trebuie să i se ia posibilitatea de

a ajunge pe flancul damei.

l.Tg7-d7 ...

trebuie mutat la o altă extremitate a ta­
blei, însă în aşa fel încât să nu încurce
• acţiunile celuilalt turn. Astfel, ambele
turnuri vor acţiona pe liniile a şaptea şi a
opta.

6. T f l - f 7 Rg2-g3
7.Te8-g8+ Rg3-h4
8. Tf7-h7*.

Se poate da mat nu numai la marginea

tablei. De exemplu, în poziţia din diagra­

ma 18, negrul dă mat în centrul tablei,

prin mutarea Ta4-a3. în poziţia finală,

turnurile i-au luat regelui advers cinci

câmpuri, turnul a3 atacă cel de al şaselea

spre flancul damei este oprit. ' câmp pe care se află regele, iar regele

• 1- ' Re5-e6 negru ocupă trei câmpuri,

Regele atacă turnul. Albul ii îndepăr­ In poziţia din diagrama 42, ultima mu­

tează de rege, însă în aşa fel încât el săx tare a albului a fost Td5-d3. Negrul e

nu împiedice celălalt turn. \ forţat să răspundă cu Re4-f4, după care

Acum un turn se va muta pe prima \ urmează Td7-d4 mat.

linie, iar celălalt pe cea de a doua. 1

2.T d 7 - d l Re6-€5

După aceasta, albul obligă regele ne­

gru să părăsească coloana „e".

3.Ta2-e2+ Re5-f4

4.T d l - f l +

Urmărirea continuă.

4... Rf4-«3

5.Te2-e8

Este imposibil un şah imediat pe g2,

deoarece turnul va fi luat de rege. De

aceea turnul trebuie mutat la cealaltă ex­

tremitate a tablei.

5... Rg3-g2

Acum este atacat turnul din f l . Şi el

Mat cu dama

Numai cu dama, fără^jutorul regelui, mai aproape de colţul a8.
nu se poate da mat nici chiar în colţul
tablei. De acest lucru este uşor să ne Să încercăm să-l forţăm să ajungă în
convingem. în schimb, numai cu o damă
se poate forţa regele advers să meargă acest colţî lipsindu-1 de posibilitatea de a
într-unui din colţuri. , .
intra pe coloana „e".
Manevra damei este destul de instruc­
tivă şi trebuie însuşită. 1. Db7-e4 Rd6-d7

Regele negru, în diagrama 43, se află Dacă l...Rd6~c5, atunci 2.De4~d3

Rc5-b63.Dd3-c4etc.

2.De4-e5

Observaţi că dama este la distanţă de

o mutare cu calul faţă de rege. Dacă ne­ rul regelui, din orice poziţie de pe tablă

grul ar fi mutat l...Rd6-c7, albul ar fi se ajunge la mal în cel mult zece mutări.

mutat dama la d5, din nou la distanţă de De exemplu, în poziţia din diagrama

o mutare cu calul. 44, urmărirea regelui se face în felul

2... Rd7-c6 următor:

3.De5-d4 Rc6-c7 1... Ra8-b7

La 3...Rc6-b5, urmează 4.Dd4-c3. 2.RdS-e4 Rb7-c6

Rb5-b65.Dc3-c4etc. 3.Re4-d4

4. Dd4-d5 Rc7-b6 Sau 3.Rf5 Rd5 4.Rf6 Df8+ etc.

5. D d 5 - c 4 Rb6-b7 3». Db8-f4+

6. D c 4 - c 5 Rb7-b8 4.Rd4-d3 Rc6-c5

7.Dc5-c6 Rb8-a7 5.Rd3-c3 Df4-e3+

8.Dc6-b5 Ra7-a8 6. Rc3-b2

In cazul din diagrama 43, plasându-se Sau 6.Rc2 Rc4 7.Rdl Df2! 8.Rcl Rc3
mereu la distanţa unei mutări de cal, da­
ma a obligat regele negru să meargă în 9.Rdl Dd2 * (Se poate şi 9...DH * ) .
colţul a8. Dar dacă dama poate forţa re­
gele să ajungă în colţ, nu totdeauna poa­ 6 - Rc5-c4
te impune un anumit colţ. Acum însă
este timpul să ne amintim de pat, la care 7.Rb2-«2 De3-e2+
ar fi dus mutarea greşită 9.Db5-b6. Pen­
8. R c 2 - b l Rc4-b3

9.R b l - c l De2-el*.

Sau 9...De2-c2

tru a face mat regele advers, trebuie EXERCIŢII

adus regele alb: 50. Puneţi pe tablă poziţia - Alb: Ral,
Dhl; Negru: Re5. Poate albul, numai cu da­
9.Ra3-b4 Ra8-a7 ma, să oblige regele negru să meargă în colţul
h8? Dar în colţul hl?
10. Rb4-cS Ra7-a8
51. Aranjaţi următoarea poziţie - Alb:
H.Rc5-c6 ' Ra8-a7

12.Db5-b7

Metoda de a da mat arătată mai sus • Rd8, Dd7; Negru: Ra8. Cum poate să dea
. nu este dintre cele mai rapide. Cu ajuto­ albul mat în două mutări?

Mat cu un turn

Cu un turn se poate da mat numai la tablei, regelui advers trebuie să i se ia
marginea tablei sau în colţ. La marginea cinci din câmpurile unde are posibilitatea

să mute, iar al şaselea câmp, pe care se 3.Rd4-d5 Rg7-f6
află, trebuie să fie atacat de turn. Turnul
poate lua două câmpuri atacând al trei­ 4.Rd5-d4 Rf6-f5!
lea, restul de trei câmpuri trebuie să-l
ocupe regele părţii puternice. Situaţia în 5. R d 4 - d 5 Te8-d8+!
care regii ocupă unul faţă de celălalt câte
trei câmpuri se numeşte opoziţie. Regii Acum, când regii se află în opoziţie,
se găsesc unul în faţa celuilalt la o dis­
tanţă de un câmp, pe linie sau pe co­ acest şah obligă pe alb să mute regele de
loană.
pe coloana ;,d" pe coloana „c".
După cum se arată în diagrama 45, re­
gii f6 şi f8 sunt în opoziţie. Regele f6 ia 6. R d 5 - c 5 Rf5-e6!
regelui f8 trei câmpuri: e7, f7 şi g7, iar
turnul, prin mutarea ThS-h8, dă mat. Din nou regele alb este „invitat" să in­

tre în opoziţie pe câmpul c6, însă el caută

să evite aceasta:

7. R c 5 - c 4 Re6~e5

8.Rc4-c3 Re5-e4

9.Rc3-c2 Re4-e3

10.R c 2 - c l Re3-e2

Acum regele alb nu mai are posibili­

tatea de a evita opoziţia.

Dacă regele va pleca de bună voie pe

coloana „b", atunci negrul, prin mutarea

Td8-c8, îl obligă să mute cu încă o co­

loană spre flanc.

11.Rcl-*2 Td8-c8+!

în momentul opoziţiei, acest şah for­

ţează din nou regele alb să mute pe co­

loana următoare.

în diagrama 46, se vede că, atunci 12. R c 2 - b 3 Re2-d3
când regele se află în colţ, nu este nevoie
nici de opoziţie. Turnul dă mat cu mu­ S-ar fi putut juca, analog cu mutarea
tarea Td6-d8. Menţionăm că, în această
poziţie, regii îşi anihilează reciproc câte precedentă*, Re2-d2, însă am ales special
două câmpuri.
o altă mutare ca să arătăm o manevră

folosită deseori.

13.Rb3-b4 Tc8-cl!

.Dacă 13...Rd3-d4, atunci albul răs­

punde 14.Rb4-b3 şi negrul nu-şi va în­

tări poziţia. De aceea el face o mutare de

aşteptare ca să-l oblige pe alb să intre în

opoziţie.

14. R b 4 - b 5 Rd3-d4

15. R b 5 - b 6 Rd4-d5

16. R b 6 - b 7 Rd5-d6

17.Rb7-b8 Rd6-d7

în poziţia din diagrama 47, negrul tre­ Acum albul' este obligat să intre In

buie, mai înainte de toate, să decidă în ce opoziţie. '

parte a tablei are de gând să forţeze re­ 18. R b 8 - b 7 Tcl-bl +

gele alb să ajungă. Să presupunem că ne­ 19. Rb7-a6 Rd7-c7!

grul s-a hotărât să dea mat pe linia „a". La o distanţă de mutarea unui cal!

In acest scop.el închide drumul regelui 20.Ra6-a5 Rc7-c6

alb spre flancul regelui. 21.Ra5-a4 Rc6-c5

1... Tg8-e8 22;Ra4-a3 Rc5-c4

2.Rd5-d4 Rh8-g7 23.Ra3-a2 Tbl-b8

Numai cu ajutorul regelui, poate fi o¬ 24.Ra2-a3 Tb8-b7!

bligat regele advers să meargă spre mar­ Nu dădea nimic mutarea 24...Rc4-c3,

ginea tablei. deoarece regele alb ar fi plecat din

opoziţie. De aceea negrul a făcut din nou EXERCIŢII
52. Aranjaţi câteva poziţii cu două turnuri
o mutare de aşteptare. sau cu o damă, sau cu un singur turn şi exer-
saţi-vă în efectuarea matului, până veţi în­
25. Ra3-a2 Rc4-c3 văţa să faceţi acest lucru repede şi cu siguran­
ţă, în caz de nereuşită, mai repetaţi o dată, cu
26. R a 2 - a l Rc3-c2 atenţie, exemplele date în această lecţie.
53. Explicaţi de ce se face mutarea de
27. R a l - a 2 Tb7-a7 aşteptare.
54. Rezolvaţi problema-Alb: Rhl, Tal,
Regele alb a fost făcut mat la mutarea Tbl; Negru: Re7. în câte mutări dă mat
albul?
27. însă negrul, în poziţia din diagrama
55. în poziţia din diagrama 48, sacrificând
47, ar fi putut să dea mat într-un număr dama, albul dă mat în trei mutări. Cum?

mai redus de mutări, obligându-1 pe alb 56. Rezolvaţi problema - Alb: Rg6, Th4;
Negru: Rf8. Albul începe şi face mat în două
să-şi retragă regele în colţ.. mutări.

La aceasta se poate ajunge pe urmă­ 57. Demonstraţi că, Ia orice primă mutare
a turnului pe coloana „e" din poziţia - Alb:
toarea cale (Diagrama 47): Rc6, Te6; Negru: Rb8 - se dă mat în trei
mutări. Amintiţi-vă în ce fel a fost forţat re- '
1... Tg8-e8 gele alb să ocupe opoziţia în diagrama 47.

2.Rd5-d4 Rh8-g7

3. R d 4 - d 5 Rg7-f6

4. Rd5-d4 Te8-«5!

Se închide drumul regelui alb şi pe li­

nie şi pe coloană.

5. R d 4 - d 3 , Rf6-f5

6. Rd3-d4 Rf5-f4

7.Rd4-d3 Te5-e4

8. R d 3 - c 3 Rf4-e3

9. Rc3-c2 Te4-c4+

10. R c 2 - b 3

Dacă 10.Rc2-dl, atunci negrul dă mat

în două mutări, făcând o mutare de

aşteptare cu turnul pe linia „c", de exem­

plu: 10...Tc4-c6 l l . R d l - e l Tco-cl mat.

Ţineţi minte această manevră.

10... Re3-d3

H.Rb3-b2 Tc4-c3

12. R b 2 - b l Tc3-c2

13.R b l - a l Rd3-c3

14.R a l - b l Rc3-b3

15.R b l - a l Tc2-cl*.

Mat cu doi nebuni

Un rege şi un nebun, precum şi un re­ 3. Nc5-d4 Rf4-fS

ge şi un cal, fără alte piese, nu pot să dea Sau3...RD4.Re5.

mat şi partida se încheie remiză. Doi ne­ 4. N a 6 - d 3 + Rf5-f4

buni asigură câştigul partidei pe o cale Nebunii au tăiat drumul regelui negru

nu prea complicată (Diagrama 49). spre o bună parte a tablei. Mobilitatea

Regele advers trebuie forţat să se re­ lui devine astfel limitată şi poate fi

tragă în colţ. Acest lucru se realizează cu împins spre colţ.

ajutorul regelui, nebunii fiind mereu pla­ 5. Rd5-e6 Rf4-g5

saţi pe diagonale alăturate, creând o ba­ 6. Nd4-e3+ Rg5-g4

rieră de netrecut pentru regele advers. 7.Nd3-e2+

1.Rc6-d5 Rf4-e3 Nebunul poate părăsi diagonala bl-h7

2.Ne7-«5+ Re3-f4 deoarece regele alb nu-i permite celui

şi altfel: 15.Ng5-f6 (Mutare de aştep­
tare) 15...Rhl-h2 16.Nf6~e5+ Rh2-hl
17.Nfl-g2 în acest caz nebunul de .
câmpuri albe este cel care a dat mat.

' negru să ocupe câmpul £5. în poziţia din diagrama 50, albul dă
mat In şase mutări: l.Nb5-c6 Rc7-b8
7... Rg4-g3 2.Rc5-b6 Rb8-c8 3.Nc6-b5 (Nebunul se
întoarce pe vechiul loc) 3...Rc8-b8
8. Re6-f5 Rg3-g2 4.Nb5-a6 Rb8-a8 5.Na6-b7+ Ra8-b8
6.Nf6-e5 mat. Dacă l...Rc8, atunci
' Sau8...Rh4 9.Nf2+. 2.Rb6 Rb8 3.Nd7 Ra8 4.Nd8 Rb8
5.Nc7+Ra8 6.Nc6*.
9. R15-g4 Rg2-h2
Observaţi că regele alb a ocupat chiar
Prima parte a problemei este rezol- de Ia început câmpul b6, necesar pentru
poziţia de mat.
vată. Regele negru a fost obligat să se
Doi cai, cu ajutorul regelui pot să
retragă în colţ. Unde trebuie plasat acum oblige regele advers să meargă «pre o la­
tură a tablei de joc şi chiar într-un colţ,
regele alb? Pentru a da mat cât mai re­ însă nu pot să dea mat dacă apărarea
este corectă (Diagrama 51).
pede, regele alb trebuie plasat pe g3 sau

f2, adică la distanţa mutării unui cal faţă

de câmpul din colţ.

10. Rg4-f3!

Mutarea 10.Nf3?? esle o gafă care du­

ce la pat. Mutarea 10.Rf3 pare a elibera

pe rege, dar nu pentru mult timp.

10... Rh2-h3

Cât mai departe de colţul periculos!

H.Rf3-f2 Rh3-h4

Acum, când regele alb a ocupat câm­

pul necesar, urmează manevra finală.

Nebunii obligă regele advers să meargă

din nou în colţ. La început, se face o ma­

nevră de aşteptare.

12. Ne3-d2 1.Cb5-a7 Rb8-a8

Sau orice altă mutare a nebunului pe 2.Cc5-e6

aceeaşi diagonală, cu excepţia mutării pe Continuările 2.Cc5-a6, 2.Ca7-c6 şi

câmpul g5. 2.Cc5-<17 duc la pat.

12~. Rh4-h3 2 - Ra8-b8

13. Nd2-g5! Rh3-h2 3. Rb6-a6 Rb8-a8

14. N e 2 - f l ! Rh2-hl 4.Ce6-c7+ Ra8-b8

15.Nfl-g2+ Rhl-h2 5.Ra6-b6pat .

16. Ng5-f4 Sau l.Cc5-d7+ Rb8-c8! şi remiză.

In cazul de faţă, nebunul care a dat Numai la o mutare de răspuns greşită,
mat se află pe câmp nègru. Se poate juca
l...Ra8?, albul dă mat cu 2.Cb5-c7.

Un rege, un cal şi un nebun pot să dea torie este complicată şi va fi explicată
mat unui rege singur, dar calea spre vie- mai târziu (Vezi capitolul XVIII).

Dama împotriva nebunului

Dama esté o piesă atât de puternică, urmează matul imparabil sau înainte de
încât câştigă cu uşurinţă atât în lupta îm­
potriva nebunului cât şi In lupta mat câştigul unei piese şi apoi sfârşitul.
împotriva calului. Metoda câştigului este
următoarea: se aduce regele şi, cu ajuto­ Dacă nebunul părţii mai slabe este de

rul lui, regele părţii mai slabe este nevoit câmpuri albe, ca în diagrama 52, atunci
să se retragă pe ultima linie, după care
regele se apropie pe câmpurile negre, iar

dacă nebunul este de câmpuri negre,

atunci le foloseşte pe cele albe.

1.Rc3-d4 Re6-d6

Este periculos să te depărtezi de fi­

gură; de exemplu l...Rf6 duce la pier­

derea nebunului din cauza 2.Da6.

2.Dd3-g6+ Rd6-d7

3. R d 4 - c 5 Nc6-b7

4. Dg6-f7+ Rd7-c8

5.Df7-e8+ •

Se poate juca şi 5.Rb6 pentru ca, după

5...Rd8, să urmeze, nu 6.R:b7 - pat, ci

6.D:b7, cu un câştig uşor.

5... Rc8-c7

6. De8-e7+ Rc7-b8

7.Rc5-b6 .

şi albul dă mat In două mutări.

Dama împotriva calului

în poziţia din diagrama 53, metoda de 2.Dd4-b4+. Este slabă şi mutarea
câştig constă în apropierea regelui alb de
cel negru şi forţarea acestuia din urmă să l...Re7-d8 din cauza 2.Rf5-e6. Calul
se retragă la marginea tablei. Dar apro­
pierea regelui trebuie făcută astfel încât este legat şi se pierde.
calul să nu poată da şah. Mutarea
l.Re4-d5 este inutilă deoarece va urma 2.Dd4-£7+ Re7-e8
l...Cd7-f6+ 2.Rd5-e5 Cf6-d7+. Catas­
trofal este l.Dd4-d5?? deoarece, după
l...Cd7-f6+, albul pierde dama.

LRe4-f5! •

Regele alb este mutat peste un câmp,
în diagonală faţă de cal. Aici, regele se
apără cel mai bine împotriva şahurilor
calului.

1... Cd7-f8
Depărtarea regelui . de cal este
periculoasă, deoarece calul se pierde; de
exemplu: l...Cd7-b8 2.Dd4-e5+, sau

3.RfS-f6 Cf8-d7+ fată de cal. Acum se ameninţă mat la e7.
S... s Cf8-«6
4. Rf6-e6 Cd7-f8+ 6.Dg7:g6+ şi câştigă.

5. Re6-d6!

La distantă de .un câmp In diagonală

Dama împotriva turnului

Dama câştigă, de asemenea, împotriva complicată şi se va expune mai târziu
turnului, însă metoda câştigului este mai (Vezi capitolul XVIII).

Dama împotriva pionului

In fata pionului, câştigul nu prezintă să-şi apropie regele, după care câştigul
dificultăţi, cu excepţia cazurilor în care ar fi simplu.
pionul a ajuns pe linia penultimă şi este
-susţinut de rege. Dar regele alb caută să nu permită da­
mei ocuparea câmpului d8.

în pozi{ia din diagrama 54, negrul 1- Dd4-c5+

poate ocupa câmpul de transformare f8, 2. Rc7-b7 Dc5-a5

jucând l.„Dgl-c5! 2.Re6-K5 Dc5-«!, Cu scopul de a pătrunde cu dama pe

după care aduce regele şi câştigă fără câmpul d8. însă:

greutate pionul alb. După cum se va ară­ 3. Rb7-c8! Da5-a8+

ta mai târziu, dacă albul ar fi reuşit să 4. Rc8-c7

mute regele la g7 sau g8, ar fi obţinut Pe această cale este imposibil să se

remiza. Remiză ar fi fost şi după mu­ ajungă la victorie.

tările l...Dgl-g7 2.Re6-e7 Ral-b2 Totuşi câştigul se realizează cu aju­
torul apropierii regelui propriu. Negrul,
3.Re7-e8 etc. pentru a apropia regele şi pentru a nu da
albului posibilitatea să transforme pionul
în poziţia din diagrama 55, dacă albul în damă, are o singură şansă: să forţeze
regele alb să ocupe câmpul din faţa pro­
este la mutare, poate să transforme pio­ priului pion. Când regele alb va ocupa
câmpul d8, negrul câştigă un tempo pen­
nul In damă, după .care remiza este asi-. tru apropierea' regelui său. Acest lucru
se realizează în modul următor:
gurată. ; '

Dacă negrul mută primul, el încearcă

să oblige regele alb să părăsească câmpul

d8 şi să ocupe acest câmp cu dama, ca să

blocheze pionul. Negrul ar trebui apoi

1... Dd4-c5+

2. Rc7-b7 Dc5-d6! 56 57

3. Rb7-c8 Dd6-c6+! regelui, pionul negru se va transforma în
dama.
4. R c 8 - d 8
La fel şi în diagrama 57, după
' Scopul a fost atins, tempoul a fost l...Dc6-b6+ 2.Rb8-a8, negrul nu poate
să-şi apropie regele din cauza patului:
câştigat. Dacă albul ar mai fi avut încă un pion, de
exemplu la b3, atunci negrul ar fi câştigat
4... Rb3-c4 cu uşurinţă jucând 2...Db6-c7 şi
3...Dc7-c8 mat. In felul acesta, pionii din
5. R d 8 - « 7 Dc6-c7î dreptul turnurilor şi nebunilor, aflaţi pe
penultima linie şi susţinuţi de rege, fac
6. R e 7 - « 8 Dc7-*5+ remiză împotriva damei, cu excepţia
unor cazuri care vor fi arătate în capi­
7. Re8-f7 De5-d6! tolul XIII.

Din nou urmează acelaşi procedeu.

8. Rf7-«8 Dd6-*6+

Câştigând din nou un tempo.

9. Re8-d8 Rc4-d5

10. Rd8-c7 De6-c6+

H.Rc7-d8 Rd5-«6

şi mat în două mutări.

Dacă în poziţia iniţială dama nu s-ar fi

găsit Ia d4 ci la h l , ea s-ar fi apropiat

alternând »şahul cu atacarea pionului:

l...Dcl+ 2.Rb7 Dd2 3.Rc7 Dc3+ 4.Rd6

Dd4+ etc. '

împotriva pionilor din dreptul turnului
şi al nebunului care se află pe penultima
linie, câştigarea tempoului nu se reali­
zează.

în diagrama 56, ca răspuns la
l.Df3-g3+, urmează l : . . R g l - h l ! şi albul
nu poate lua pionul din cauza patului ca­
re ar urma, iar, după orice altă mutare a

EXERCIŢII

58. Poate oare negrul, în poziţia din dia- în loc de g5.
grama 58, să câştige dacă este la mutare? 60. Poate oare să câştige negrul, în poziţia

59. Demonstraţi cum câştigă negrul dacă, din diagrama 59, dacă mută primul?
în diagrama 58, pionul s-ar afla pe câmpul h5

58 59

C A P I T O L U L IV
METODA ÎNSUŞIRII JOCULUI DE CĂTRE ŞAHIŞTII ÎNCEPĂTORI

„Cu ...chibzuială t r e b u i e a l e s e mutările încă d i n s t a d i u l iniţial a l p a r t i d e i . N i m i c n u e s t e

m a i p e r i c u l o s decât şablonul. E l e s t e l e g a t întotdeauna d e p r i m e j d i a d e a cădea într-o

situaţie m a i proastă şi d e c i sărăceşte j o c u l d e şah." (A.Alehin)

Acum, cititorul cunoaşte regulile de uşor, distractiv şi acela care poate fi ob­
bază ale şahului şi a început să joace. în servat în competiţii serioase de şah?
timpul liber, jocul de şah este o distracţie
foarte bună şi instructivă. Câştigul aduce în primul rând, în adâncimea gândirii.
mulţumire, pierderea înciudează puţin, Adesea şahiştii mari gândesc la o mutare
dar, în general, în faţa tablei de şah, tim­ câte 20-30 de minute. E i caută să-şi în­
pul se scurge în mod plăcut. După ju­ tipărească în minte dispoziţia posibilă a
cărea câtorva zeci de partide, treptat veţi pieselor peste 3,4, 5 mutări. însă, chiar
începe să câştigaţi mai des. în felul aces­ de la prima mutare, adversarul poate
ta se distrează mulţi amatori. Jocul lor răspunde altfel şi atunci apar zeci de ra­
este facil şi adesea ei nici nu caută să-şi mificaţii, sau cum se numesc în termino­
ridice calificarea. Aceasta nu are mare logia şahistă «- variante. Sarcina principa­
importanţă. Le dorim ca şi în viitor să-şi lă e ca, din acest labirint de variante, pe
petreacă timpul liber în mod plăcut, la o baza unor indicii, să alegi pe cea mai bu­
partidă de şah. nă, ceea ce constituie o problemă deloc
uşoară.
NC. - Chiar şi acestor amatori nepre-
tenţioşi, această carte le poate servi ca Şahiştii slabi, dacă au un mare avantaj,
mijloc de distracţie, în lipsa unui alt par­ nu-ştiu de cele mai multe ori să-l men­
tener, cu un câştig apreciabil pentru a¬ ţină, în partidele dintre jucătorii tari, câş­
mator pe planul creşterii puterii de joc. tigul unui pion este adesea egal cu câş­
tigarea partidei, însă pentru aceasta este
Noi doi, însă, cititorule, suntem mai nevoie de o înaltă tehnică. Multe cunoş­
ambiţioşi. Vrem să ne măsurăm cu şa­ tinţe trebuie să-şi însuşească amatorul
hiştii buni în concursuri, să studiem par­ începător pentru a desfăşura o partidă
tidele maeştrilor, să rezolvăm probleme­ de şah în mod consecvent, tehnic şi fără
le şi studiile publicate în reviste şi să greşeli grosolane! Nu o dată va trebui
creăm combinaţii. La început ne vor bu­ să-şi stoarcă creierii, să-şi încordeze.a¬
cura doar succesele sportive, însă trebuie tenţia. Este greu şi cere multe eforturi să
să fim siguri că mai târziu ni se va des­ înveţe bine jocul de şah. Scopul cărţii de
chide şi o altă latură a creaţiei şahiste - faţă este de a uşura cititorului procesul
frumuseţea gândirii şahiste. Ideile aces­ studierii şi perfecţionării jocului de şah.
tea pot fi adânci şi frumoase şi trezesc în
oamenii care le cultivă satisfacţii analoa- Calitatea jocului se poate ridica şi fără
ge cu emoţiile trezite de operele de artă. studierea teoriei, pe bază de experienţă
acumulată în mod practic în sutele de
în ce constă diferenţa între un joc partide jucate, însă această cale este

lungă şi iraţională. în jocul de şah, numai început, absolut suficiente pentru a pu­
tea începe lupta la tabla de şah.
îmbinarea teoriei cu practica dă cele mai
în jocul practic trebuie acţionat după
sbune rezultate. un anumit plan. înainte de toate trebuie
' Iată că am ajuns la problema respectate cu stricteţe regulile jocului şi
să nu se retragă mutările făcute. Să nu se
esenţială: cum se poate îmbina corect, joace numeroase partide rapid, ci una
sau două serioase, fiecare mutare fiind
din punct de vedere metodic, însuşirea bine judecată. Partidele trebuie notate,
iar după terminare trebuie analizate de
cunoştinţelor teoretice cu practica unul singur sau împreună cu partenerul,
căutând să se descopere cauza victoriei
jocului. sau a înfrângerii. Vechea regulă de a în- '
văţa din greşeli se poate aplica pe deplin
Cu toate însuşirile particulare ale şa­ la jocul de şah.

hului, studierea lui trebuie să se facă în E greşit să se înveţe pe de rost varian­
tele deschiderilor, ca şi toate acele reguli
conformitate cu principiile de bază ale care vor fi supuse atenţiei cititorului. Ele
trebuie înţelese pentru a putea fi însu­
ştiinţei pedagogice. Calea spre cunoaş­ şită ideea care stă la baza lor. în acest
caz şi memorarea se face fără eforturi .
tere trebuie să meargă de la simplu la preamări.

complex. Unui începător îi este greu să în carte, exerciţiilor li se acordă un
mare loc. Exerciţiile trebuie să contribuie
conducă o luptă la care participă 32 de la însuşirea materialului'învăţat şi la cu­
noaşterea aplicării lui în jocul practic.
piese. Din această cauză, înainte de toa­ Adesea, la lecţii, autorul a observat ur­
mătoarele:, regula s-a explicat, s-a re­
te, vom studia mecanismul luptei între petat şi pare să fie însuşită. După aceea
se propune să se rezolve un exerciţiu ba­
forţe mai mici şi numai treptat vom trece zat pè aplicarea regulii învăţate. Pentru o
parte din auditoriu rezolvarea este difi­
la poziţii mai complicate. în unele ma­ cilă. Cauza constă în faptul că unii nu pot
să-şi imagineze după 2-3 mutări dispo­
nuale vechi, după expunerea regulilor de ziţia pieselor de pe tablă.

joc, cititorul era introdus în teoria des¬ în jocul de şah timpul se măsoară prin
mutări. Capacitatea, de a-şi imagina po­
. chiderilor. Desigur că perspectiva de a ziţia de pe tablă în viitorul cel mai
apropiat, este necesară oricărui jucător
face corect primele 10-15 mutări dintr-o de şah. Uneori această capacitate este
numită imaginaţie spaţială (reprezentare
partidă este atrăgătoare, însă teoria des­ în spaţiu). Aplicată la şah, această for­
mulă nu este exactă. Imaginea spaţială
chiderilor are la bază subtilităţi pe care le (reprezentarea în spaţiu) este necesară
unui inginer pentru citirea planurilor. Cu
poate înţelege numai un bun jucător de ajutorul a două sau a trei proiecţii, in­
ginerul trebuie să-şi imagineze jperfect
şah. începătorul va învăţa-pe de rost va­ partea maşinii sau a construcţiei. îirjocul
de şah, lupta se desfăşoară într-un sin­
riantele deschiderii fără să le înţeleagă. E gur plan, adică aici sunt două şi nu trei °
dimensiuni.
clar că o astfel de metodă este dăună­

toare, în jocul de şah trebuie să se tindă

spre o desfăşurare normală, conştientă, a

jocului, fiecare mutare trebuie să aibă

un sens bine stabilit Din păcate şi as­

tăzi poţi întâlni numeroşi amatori „cu­

noscători" de variante scoase din carte.

Dacă, spre nenorocul lor, adversarul va

face o mutare slabă, neconformă cu teo­

ria, ei se pierd, toată'„toceala" nu-i poa­

te ajuta la nimic. în desfăşurarea unor

poziţii simple, astfel de amatori sunt ne­

putincioşi, s

Pe de altă parte şi practica este nece­
sară; în plus, dorinţa începătorilor de a
trece cât mai repede la luptă este foarte
explicabilă. Ţinând seama de aceasta,
într-unui din capitolele următoare se vor
da principii generale despre felul cum
trebuie desfăşurat jocul în deschidere, se
va analiza noţiunea de centru şi se vor da
sfaturi practice cum trebuie evitate gre­
şelile. Aceste principii generale sunt, Ia

Memorarea tablei de joc cu dispoziţia . să se rezolve încă'o dată toate exerciţiile.
schimbată a pieselor constituie cea mai
mare greutate pentru începători. Este O calitate necesară tuturor jucătorilor
necesar să se dezvolte treptat această ca­ de şah buni este formarea specială a ve­
litate specifică şahului. înainte de toate, derii şahiste. înainte de toate trebuie să
începătorul trebuie să vadă clar în minte te obişnuieşti să vezi toate atacurile din-
toate câmpurile tablei goale. La acest lu­ tr-o mutare, atât ale pieselor proprii, cât
cru se ajunge prin executarea unui întreg şi ale celor adverse. Aici au un rol însem­
ciclu de exerciţii. nat însuşirile naturale, însă principalul
constă în dezvoltarea atenţiei. Pentru un
Exerciţiile elementare au fost date la jucător de şah care joacă o partidă
începutul .cărţii. Cele mai complexe şi serioasă este absolut necesar ca el să ştie
mai amănunţite vor fi expuse în acest ca­
pitol. Autorul atrage atenţia cititorului %să—şi concentreze toată atenţia asupra
că tabla dc joc trebuie să fie reprezentată procesului luptei. Campionul lumii M .
cu claritate şi fiecare câmp să se întipă­ Botvinnik, în"timpul meciului pentru de­
rească în minte. Pentru cunoaşterea ta­ semnarea campionului mondial, venea
blei de joc este nevoie dc 2-8 ore, în uneori cu 5 minute înainte dc începerea
funcţie de posibilităţile individuale. Acest jocului, se aşeza la tablă, în lipsa parte­
lucru este obligatoriu şi constituie o pre- nerului, şfse adâncea în meditarea pozi­
.miză necesară pentru studierea urmă­ ţiei iniţiale. în felul acesta cl voia să se
toarelor capitole (exerciţii) expuse în car­ izolezc .de impedimentele exterioare şi
te. Cunoaşterea tablei de joc trebuie să să-şi concentreze toată gândirea asupra
devină un reflex. Pentru jucătorul de şah duelului care va avea loc.
însuşirea tablei de joc este la fel de im­
portantă ca şi învăţarea tablei înmulţirii Următoarea etapă în dezvoltarea
pentru matematician. Unul dintre peda­ „ochiului" este determinarea' figurilor şi
gogii cunoscuţi scrie: „Dacă ar trebui să pionilor legaţi. Despre legarea figurilor şi
ne gândim de fiecare dată că 2x7=14, . pionilor se va vorbi pe larg mai departe.
acest lucru ne-ar frâna mult în calculele Pentru antrçnarea vederii în aprecierea
matematice". Şahistul care trebuie să se pieselor legate, autorul foloseşte rezolva­
gândească de fiecare dată dacă câmpul rea simplificată a problemelor cu două
c4 este accesibil calului b2 va învăţa foar­ mutări. Mecanismul legării şi eliberării
te greu materialul viitor din carte. •' pieselor se foloseşte pe larg la compu­
nerea problemelor şi este destul de difi­
Treptat, pas cu pas, tabla de joc se va cil. Din această cauză, rezolvarea proble-j
popula cu pioni şi figuri şi cititorul va că­ melor este fără îndoială utilă pentru
păta această importantă însuşire de a re­ dezvoltarea vederii şahiste. în afară de
produce mintal, cu claritate, dispoziţia probleme, în carte sunt introduse exer­
pieselor de pe tablă după primele câteva ciţii speciale pentru antrenarea vederii.
mutări.
Marii noştri pedagogi acordă o mare
Exerciţiile sunt date în ordinea dificul­ importanţă dezvoltării memoriei. Pentru
tăţii lor. Pentru consolidarea unei reguli perfecţionarea unui jucător de şah, o
se-dau mai întâi exerciţii pur tehnice. memorie bună este de mare ajutor. Cu
Apoi urmează probleme cu o idee as­ toate acestea se întâlnesc chiar jucători
cunsă, unde este necesară nu numai cu­ de şah buni care, după terminarea unei
noaşterea regulii ci şi isteţimea, care ne partide Ia care au gândit 5 ore, nu pot
va arăta în ce fel şi unde trebuie aplicată s-o repete fără greşeli. O memorie fe­
regula studiată. Abia după rezolvarea ra­ nomenală avea fostul campion al lumii
pidă şi integrală a întregului complex de Alehin. El ţinea minte toate partidele ju­
exerciţii, cititorul poate fi sigur că şi—a cate cu mulţi ani în urmă. Capacitatea de
însuşit materialul studiat. în caz contrar a juca simultan 32 de partide fără a se
recomandăm să nu se meargă înainte ci uita pe tablă trebuie atribuită tot memo­
riei lui Alehin.

O bună memorie îl ajută pe jucătorul 2.d5:c6 Td7-c7 3 . T c l - d l , albul obţine /
de şah nu numai la însuşirea numeroa­ avantaj. Negrul trebuia să retragă dama,
selor reguli, ci şi la educarea deprinde­ cel mai bine pe d4. E l a preferat însă o
rilor practice. în timpul unei partide de altă retragere: 1... Df6-g5. Tocmai
şah este necesar să apreciezi în repetate această mutare a permis lui Alehin să
rânduri situaţia creată pe tablă. O apre­ realizeze combinaţia gândită. E l a jucat
ciere justă se bazează pe experienţa nu­
meroaselor partide jucate, în care s-au 2.Ne4:g6. Negrul nu poate răspunde 2...
creat situaţii analoage. Este clar că o
bună memorie ajută această muncă inte­ Dg5:g6 deoarece, după 3.Dc6:d7!
lectuală.
Td8:d7 4.Tel-e8, este mat. Negrul a
Vederea şahistă, memoria, capacitatea
de a concentra toată atenţia asupra lup­ jucat 2... h7:g6 deschizând ieşirea regelui
tei, cunoaşterea tablei de joc, reprezen­ şi a crezut poziţia lipsită de pericol.
tarea clară în minte a pieselor de pe tablă Alehin a observat dinainte că se crează o
după presupusele câteva mutări sunt ca­ poziţie în care obişnuitul raport de forţe,
lităţi pe care un şahist începător trebuie în mod excepţional, nu este real. A
să şi le dezvolte. U n antrenament corect
poate să dea rezultate bune. Dar, jocul urmat 3.Dc6:d7! Td8:d7 4.Tel-e8+ (Nu
de şah nu este numai sport. El se află la
graniţa dintre artă şi sport. în jocul de 4.Tcl-c8+, din cauza 4...Td7-d8) 4...
şah sunt elemente creatoare. Este vorba
de capacitatea combinativă şi de fantezia Rg8-h7 5.Tcl-c8 şi negrul, pentru a evi­
legată de ea.
ta matul la h8, trebuie să cedeze dama.
Vom arăta practic în ce constă simţul Astfel, simţul combinativ al lui Alehin a
combinativ. găsit în poziţie o rară excepţie de la nor- ,
mele generale. Se constată că se poate
în diagrama 60, forţele par egale. A l ­ da o damă pentru un turn dacă regele
bul are un pion liber, la d5, însă. înain­ advers este blocat de propriile sale piese.
tarea lui este oprită de turnurile negre.
Urmează o luptă înceată şi grea, cu şan­ Se poate oare învăţa să creezi combi­
se aproape egale. în acest moment, lui
Alehin, care juca cu albele, i-a venit o naţii, să-ţi antrenezi simţul combinativ?
interesantă idee ascunsă şi a mutat
l.Dc2-c6. Negrului nu-i convine să facă Desigur. Combinaţiile pot fi divizate în.
schimb pe câmpul c6: după 1... Df6:c6
verigi elementare - atacuri duble, legări,

blocări şi alte metode tactice. Combina­
ţia lui Alehin n-ar fi fost posibilă dacă
negrul ar fi jucat 3...f:g6! ; +/=. în cazul
că s-ar fi jucat 3...D:g6, negrul ar fi pier­
dut turnul din cauză că regele era ame­

ninţat de mat, fiind pe ultima linie, iar

după 3...h:g6, regele negru ar fi fost blo­

cat pe câmpul h7 de către pionul g6 şi

dama de la g5. Nu este greu să observăm
că această combinaţie s-a dovedit a fi
posibilă numai fiindcă negrul nu a avut
un şah intermediar pe c l , care i-ar fi
deschis oportjţă regelui negru. Deci, în
combinaţia lui Alehin erau trei elemente:

blocarea, abaterea damei din cauza ame­

ninţării de mat pe ultima linie şi lipsa şa-

toiiM mtermefllar. Toate aceste elemen- .
te vor fi analizate în carte.

Pentru a găsi neobişnuitul în ceva
obişnuit este'nevoie de fantezie. Deci şi
jucătorului de şah fi trebuie fantezie, nu
numai artistului. Fantezia caracterizează
pe toţi marii maeştri de şah. Ea îi ajută

să creeze ideile combinative.

4 - Cartea şahistului începător, 1994

Cele mai bune rezultate creatoare ale de la dvs. întretaie diagonala al-h8? Dar dia­
marilor maeştri şahişti sunt notate în gonala cl-h6?
cărţi. Literatura şahistă este un instru­
ment de lucru al jucătorului de şah. Stu­ c. Calul se află pe câmpul h3. Arătaţi toate
dierea partidelor jucate de maeştri este mutările posibile ale calului.
cel mai bun mijloc de dezvoltare a sim­
ţului combinativ. în funcţie de aptitudi­ d. Calul se află pe câmpul g4. în câte mu­
nile naturale, procesul de perfecţionare tări ya ajunge pe câmpul fS? Arătaţi aceste
va necesita timp diferit. în schimb, prima mutări. Indicaţi două soluţii.
combinaţie creată independent vă va da
sentimentul satisfacţiei creatoare şi con­ e. Nebunul negru se află pe câmpul c8. De
ştiinţa că aţi atins un anumit grad de mă­ câte mutări are nevoie pentru luarea pionului
iestrie în şah. alb din e2, a turnului alb din hl? Arătaţi
aceste mutări.
De asemenea, autorul a considerat util
ca, la sfârşitul unor capitole, să adauge o f. Calul alb se află la f6, regele negru la d4.
pagină distractivă în care vor fi cuprinse După câte mutări calul poate da şah regelui
diferite povestiri interesante din istoria advers?
jocului de şah, exemple umoristice etc. O
distragere de la obiectul uneori arid va fi g. Calul negru se află pe câmpul c7, pionul
folositoare cititorului. N C - Dar nu este alb la e7. în câte mutări pionul poate fi luat
deloc lipsită de importanţă creşterea cul­ de cal?
turii generale şahiste care se obţine pe
această cale. h. Calul alb se află la hl, nebunul negru la
g2. în câte mutări calul poate lua nebunul?
Exerciţii pentru învăţarea tablei de Arătaţi toate mutările.
joc
i. Calul negru se află la a8, regele alb la dS.
a. Jucaţi cu negrul. Cum se numeşte co­ Prin ce mutări albul ia toate câmpurile ac­
loana a doua din stânga, a treia din dreapta? cesibile calului şi apoi îl câştigă?

b. Jucaţi cu negrul. Pe ce câmp linia a treia j . Indicaţi două căi pe care poate ajunge un
cal de pe câmpul al pe h8.

Faceţi toate exerciţiile la început cu aju­
torul tablei, iar apoi în minte. Dacă se fac
greşeli, repetaţi exerciţiile pe tablă şi apoi din
nou în minte. *

NC. - Pe scurt, sub formă de decalog, iată ce credem că trebuie să fie mereu în
atenţia şahistului (chiar şi a celui avansat!):

1. Respectă cu stricteţe regulile jocului şi ale comportamentului sportiv.

2. Joacă fără grabă, serios, după un plan cât mai chibzuit

3. Notează partidele.

4. Rejoacă-ţi partidele şi comentează-le tactic şi strategic

5. învaţă din greşelile proprii şi cele ale adversarului.

6. Este mai importantă însuşirea ideilor de joc decât învăţarea pe de rost a unor

variante.

7. Confruntă-te cu jucători de şah de valoare cât mai ridicată: de la ei vei avea cel

mai mult de învăţat; literatura şahistă fiind indispensabilă creşterii puterii de joc,

constituie-ţi o bibliotecă de calitate corespunzătoare.

8. Dezvoltă-ţi mereu, memoria, imaginaţia şi atenţia, prin studiu teoretic şi ju­

cărea de partide de concurs. ,

9. Formează-ţi vederea şahistă, înţelegerea poziţiei.

10. Dezvoltă-ţi simţul combinaţiei; caută rezolvarea artistică a luptei şahiste.

CAPITOLUL V

VALOAREA RELATIVĂ A FIGURILOR.
ATACUL. APĂRAREA. SCHIMBUL.
LUPTA CU GREŞELILE.

ALEGEREA OBIECTIVULUI DE ATAC

„Fiecare înfrângere e s t e o lecţie preţioasă p e n t r u învins. A c e l a c a r e n u p i e r d e , n u

progresează. A c e a s t a e s t e o l e g e d e fier, valabilă p e n t r u tot c e e a c e e s t e viu. C e l căruia îi

reuşeşte totul, p i e r d e c a p a c i t a t e a d e a c r e a . " (Em. Lasker)

La sfârşitul capitolului II, au fost ară­ cesar să se cunoască valoarea relativă a
tate câteva scurte partide în care una din figurilor şi pionilor. Bineînţeles, valoarea
părţi dădea mat după un număr mic de figurilor şi pionilor nu este. constantă.
mutări. Trebuie să remarcăm că aseme­ Dama câştigă împotriva a opt pioni care
nea partide se întâlnesc rar; aceasta se se află pe câmpurile iniţiale, însă nu poa­
întâmplă mai ales între jucători slabi. De te câştiga împotriva unui pion al nebunu­
obicej, lupta din deschidere continuă în lui sau al turnului dacă acesta se află pe
jocul de mijloc, atacurile şi apărările al-, penultima linie. Cu toate acestea, prac­
ternează cu schimbul de piese, fapt care, tica îndelungată a stabilit o medie a ra­
duce la simplificare şi, în final, avantajul portului de valoare a pieselor. Acest ra­
unui pion aduce de cele mai multe ori port se modifică pe măsură ce partida se
victoria. apropie de faza finală şi pe tablă rămân
piese puţine.
în timpul desfăşurării partidei, este ne­

î n deschidere şi în jocul de mijloc

Calul şi nebunul sunt egali ca valoare. pioni.
Calul sau nebunul sunt mai preţioşi de­ Dama este egală ca valoare cu două
cât trei pioni. Calul şi nebunul, la un loc,
sunt egali ca valoare cu un turn şi doi turnuri. Trei figuri uşoare sunt mai valo­
pioni. roase decât o damă.

Turnul are o valoare egală cu o figură Un turn şi două figuri uşoare sunt mai
uşoară (nebun sau cal) şi doi pioni, cu valoroase decât o damă.
alte cuvinte, calitatea reprezintă doi
Dama este egală ca valoare cu un
turn, un nebun (sau cal) şi doi pioni.

î n Final

Calul este egal ca valoare cu nebunul. cu trei pioni. Calul şi nebunul sunt egali
Calul sau nebunul sunt egali ca valoare ca valoare cu un turn şi un pion.