154 Capitolul 6
In cadrul intimitatii fiecare partener l§i CaracteristicHe specifice jocurilor psiholo-
asuma propria responsabilitate deoarece gice sunt urmatoarele (cf. Stewart, J. §i Joines,
aceasta nn este predictibila, pre-programata, ci V, 1987, p. 233):
este 0 relatie sinced Copil-Copil Tara jocuri
sau exploatare mutuaUL lntimitatea este prote- Repetitivitatea: 0 data jucate, au tendinta sa
jata de catre Eul Parinte §i se realizeaza de se repete circumstantial. Selectia lor depinde
catre starile Enlui Adult ale subiectilor impli- de context, iar patternul (structura) jocului ra-
cati in tranzactie. mane aceea§i indiferent de partener sau de cir-
cumstanta.
• Jocurile psihologice §i analiza lor
- Se joaca Tarain§tiintarea Eu-lui Adult: toc-
Un joe psihologic ia na§tere atunci cand mai datorita repetitivitatii jocuri10r, persoanele
cele doua nivele ale comunicarii (social §i psi- ajung sa nu mai fie con§tiente de ceea ce fac.
hologic) sunt activate in acela§i timp. Astfel iau
na§tere 0 serie de tranzactii ulterioare §i super- - Se termina cu experimentarea sentimen-
ficiale, plauzibile §i aparent nemotivate. Sunt tului de neimplinire.
trucuri, mecanisme defensive, strategii de-
modate care confirma scenariul de viata in care - Determina 0 schimbare a tranzactiilor
fiinteaza individul respectiv. ulterioare dintre parteneri: adevarata comuni-
care fiind data de mesajul secret transmis la
Fiecare subiest are la dispozitie un reperto- nivel psihologic.
riu de jocuri 1a care apeleaza circumstantial in
funqie de rolurile care i se ofera pe scena vie- - Contin un element de surpriza sau de con-
tii. Dialogul se realizeaza in realitate la nivel fuzie: senzatia ca se inHlmplil ceva nea§teptat.
social dar "in spate" (1a nive! psihologic) se
ascunde un mesaj secret. Eric Berne in "Games people play" (1964)
prezinta §:lse tipuri de avantaje ale iocurilor
Jocurile psihologice se joad'. intre doi sau psihologice:
mai multi parteneri. De regula, selectia jocuri-
lor se face in functie de experienteJe de comu- Avantaje psihologice interne: se refera la
nicare din copiHiria timpurie, dind s-a apelat la mentinerea §i consolidarea setului de convin-
diferite strategii pentru a obtine recunoa§terea geri personale.
§i valorizarea.
Avantaje psihologice externe: evitarea situ-
In continuare, yom ilustra cele afirmate mai atiilor neplacute (anxiogene).
sus printr-un joe psihologic analizat de John §i
Katherine Dusay (apud R.J. Corsini, 1978, p. Avantaje sociale interne: ofera 0 pseudoso-
374-428). cializare.
La nivel social (deschis) dialogul se des(a§oa- Avantaje sociale externe: ofera teme de dis-
ra ast(el:
cutii intr-un anumit grup.
fjeful (Eu! Adult):" Cat este ceasul?" Avantaje biologice: realizarea "intaririlor"
Secretara (Eul Adult): "Este treiff•
La nivel psihologic (latent) se desfa§oara ade- eomportamentale.
varata comun/care: Avantaje existentiale: confirma pozitia
fjeful: " Tot timpul fntarzii". (scenariul) de viata.
Seaetara: "MCi critici mereu ". Speciali§tii in analiza tranzaqionala consi-
Ambii sunt con~tienti de mesajul ascuns §i dera ca indivizii joaca intotdeauna unul din ur-
in consecin!a fiecore va reactiona in mod ne- matoarele trei roluri biografiee:
gativ. ~eful care de1ine puterea este suparat,
simtindu-se jignit, iar secretara se simte atacata Rolul de persecutor. considera ca ce1elalte
§i joaca jocul "lovqte-ma". Astfel, §eful se ale- persoane nu sunt O.K. §i ca urmare Ie deva-
ge eu 0 reaqie furioasa §i posibil agresiva, iar lorizeaza, Ie desconsideriL "Sunt mai bun
secretara eu 0 reiClcti,edepresiva. dedit tine; imi e§ti inferior".
Rolul de salvator. crede ca ceilalti nu sunt
O.K., drept pentru care Ie ofera sprijin. ,,~tiu
mai muIte dedit tine; imi e§ti inferior" ..
Ro/ul de victima: se considera a nu fi O.K. §i
ca urmare se simte infdlnt. "Sunt Tara ajutor".
In timpul vieW, victima va cauta tot timpul
un persecutor care sa 0 invinga §i caruia sa-i
slujeasca. In acela§i timp va cauta §i un salvator
care sa 0 ajute §i sa-i confirme neputinta.
Analiza tranzactionaia, decodificarea, deconspirarea ~i interpretarea mesajalor ascunse 155'
Aceste roluri sunt strategii de a "smulge"
n
valorizarea din partea celorlalti.
Drama triunghiulara a rolurilorjucate
(Karpman, 1968)
•. s
P·~~V / /1 • un mare Copil Liber interesat in sexuali-
tate §i distraqic, aceste interese reprezenUind
Pentru rea1izarea unei comunicari autentice, sensul existentei sale.
toate aceste jocuri psihologice (Berne identifica
aproximativ 36 de jocuri) trebuie decodificate §i • un Parinte Critic dezvoltat, §tiind cum sa
interpretate. se introduca femeIlor (mandrie §i seductie);
3. Analiza structuraHi o nro- • un Copil Adaptat exprimat in plan afec-
tiv prin Jipsa culpabilitatii §i prin faptul ca nu
face compromisuri de natura sentimentala;
vocare pentru Don Juan • un Parinte Educativ §i un Adult subdez-
voltat, lipsindu-i capacitatea de testare a reali-
Psihograma exemplificativa talii §i de a se supune la norme morala §i valori.
Analiza structurala reprezinta efortul de au- Dupa aceasta autoana1iza, Don Juan \2
putea 'incepe terapia propriu-zisii.
toanalizare a personalitatii prin prism a mode-
lului stadiilor eului, a dinamicii egogramei per- 4. Modelul terapeutic
sonale §i a tranzactiilor folosite in timpul co-
municarii.
lnainte de a lncepe procesul terapeutic funda- 4.1. De fa scopuri la strategti terapeutice
mentat pe viziunea analizei tranzactionale, clien-
tul va fi invitat de carre terapeut la propria anal- Acest model terapemic 5e -:-?ze::z: ;,e un
iza structurala, modalitate prin care va lnvata sa
identifice §i sa diferentieze diferitele stadii ale sistem teoretic format i:1Dr';,c::':.l j;;, ;1Codelul
eului (modelul sau de personalitate) §i sa exam-
ineze in detaliu toate posibilitatile existente stadiilor eului §i din ,2i;Jgr2~1?, de \ia13..
(patologie structurala sau functionala, jocuri psi-
hologice, modalitatile specifice de structurare a Este onentat mal pU~T pe lr,slgc - ace5t?<1-1. 1nd
timpului), to ate maniiestarile comportamental-
actionak, atitudinile §i scenariul existential pe scopu 1 anal,lzel 5tn:ct,:r?',e - ~l "',2.1 mull ca-tre
care-l parcurge. in felul acesta, c1ientul se
pregate§te pentru a incepe investigarea §i meta- modificarea pla:1Llui de ":?~a. in sensul stabilirii
morfozarea propriei personalitiit,i.
identitatii ~i ",:tor.oil,:ei acestuia. Iste 0
Pentru exemplificare, ne prcpunem 521-1
provocam pe Don Juan la 0 analiza sincera a metoda contractuala materializata in relalia
propriei personalitati. Portretul grafic, ce rele-
va profilul psihologlc al clientului nostru este dintre terapeut-client printr-o forma scrisa, 1a
urmiHorul:
baza camia sUiprezl1mpli2, conform careia toti
oamenii sunt O.K. Comunicarea este deschisil,
"se vorbe§te aceea§i limbil", se folosesc cuvinte
simple, se pune accent pe to nul vocii, pe
vocabularul folosit, pe gesturi §i atitudini.
Metoda se folose§te atat In gmp cat §i indi-
vidual, puttind fi folosita Insa §ica procedeu te-
rapeutic.
156 Capitolul6
Principale1e scopuri sunt: In ceea ce prive§te strategiile terapeutice,
WooHams §i Brown (in Gilliland, B.E., James,
• Evaluarea §i schimbarea scenariilor de viata R.K., Bowman, J.T., 1979: 228-233) conside-
prin dezvoltarea §i imp1ementarea unor deeizii ra. ca procesul terapeutic se poate axa pe §apte
personale. Practie se rescrie scenariul de viala. posibilitati strategice:
De obieei se folose§te tehnica regresiei de varsta.
• Strategii pentru dezvoltarea motivatiei
• Realizarea unar tranzactii autentice prin clientului §i a con§tientizarii acesteia. Se urma-
con§tientizarea, intelegerea §i interpretarea re§te con§tientizarea scenariului existential, a
jocuri1or psiho1ogice. Se examineaza seturile jocurilor psihologice §i a seturilor comporta-
comportamentale, afective §i cognitive (tehni- mentale, a interdic1;iilor §i rolurilor jucate. In-
ca jocmiJor de rol). sight-ul asupra comportamentului verbal §i
nonverbal, asupra tranzactiilor dezvoltate in
Ii) Identifiearea stadii10r eu1ui §i recunoa§te- timpul comunicarii §i a disconfortului cauzat
rea influen1;elor acestora ill timpu1 interaqiuni- dezvolta motivatia necesara schimbiirii.
lor sociale (tranzactii1or).Intelegerea modului
cum interactioneaza stadii1e §i formele de ma- • Strategii pentru stabilirea contractului te-
nifestare ale fiecarui stadiu, obtinandu-se astfel rapeutic. Acesta se stabile§te prin confnmtarea
autonomia persona1a §i pozi1;ionarea pe un sce- stadiilor Eului Adult (client) - Adult (terapeut)
nariu de invingator. urmarind pozitionarea c1ientului in scenariul
existential "Eu sunt O.K. - Tu e§ti O.K.". Pe
• Echilibrarea egogramelor prin transfer parcursul terapiei se realizeaza mai mu1te con-
energetic lntre stadiile eului (de 1a ce1eputernic tracte lntre cei doi parteneri, de preferat In cu-
dezvoltate la cele slab dezvoltate). Totdeauna vinte simple pentm a putea fi intelese §i de
dinamica energetica trebuie contro1atii §i di- catre stadiul Eului Copil din client (emotii,
rijata in mod con§tient. credinte, ganduri, aCliuni),
Orientarea clasica a analizei tranzactionale • Strategii pentru "deconfuzia Eului Copil".
(E. Berne ) considera ca: "principalu1 scop al In felul acesta, clientul va fi ajutat sa con§ti-
analizei tranzactiona1e este ca§tigarea con- entizeze §i sa exprime nevoile §i emotiile
tro1ului social dobandind Stadiul de Adult care neimplinite. Sa utilizeze diferite tehnici §i me-
tode (exemp1u: regresia de varsta) pentm a
pastreaza controlul executiv in to ate situatiile inva1;aprocesul responsabilizarii pracesu1ui de-
sociale" (Morse, S.l., Watson, R.J., 1977: cizional. Se folosesc lntrebilri de genul: "Care
175). Celela1te doua stadii vor intra in interac- crezi ca sunt deciziile timpurii care au cauzat
tiune cu' Adultu1 dar, acesta va ramane respon- problemele prezente?", "Ce faci acum pentm
sabil pentm controlu1 dinamicii energetice. a lua 0 naua decizie?" etc.
Terapeutu1 trebuie sa creada in Adultu1 din cli-
ent §i sa-1 tina la curent cu progresul terapeutic • Strategii pentru redecizie. Acestea apar
pe care-1 inregistreaza §i cu directia spre care se treptat pe parcursul §edintelor terapeutice tin-
indreapta. tind deciziile timpurii care au gene rat suferinta
§i nefericire. Se clarificii interdictii1e, distribu-
o aWl directie terapeutica din eadml ana- tia energetica intre stadii, aqiuni, etc.
lizei tranzactionale (B.Goulding), ce combina • Strategii pentru reumltare. Implementa-
analiza tranzactionala cu tehnicile gestalt rea noilor decizii este un proces continuu de
terapiei, considera cii principalul scop este re- dezvoltare a deprinderilor asertive. Clientul in-
alizarea proeesului redeeizional prin care se vata conceptele analizei tranzactionale, semni-
experimenteaza (tehnica joeului de roll decizi- fica1;iascenariilor, madu1 de funqionare al jo-
ile de viata luate In eopi1aria timpurie. In cazul curilor psihologice, tehnici specifice de aplica-
aceluia§i curent exista §i 0 abordare (Schiffs) ce re a reanva1;arii in viata de zi cu zi.
considera ca adevaratul scop terapeutie este
"coreetarea" mesajelor elaborate de catre sta- • Strategii pentru incheiere. Se evalueaza
diul Eului Parinte (interdic1;ii). eficienta rezultatelor procesului terapeutic
Analiza tranzaclionala, decodificarea, decolispirarea ~i interpretarea mesajeior ascunse 157
comparativ cu indeplinirea sau nel'ndeplinirea @l sa-§i asume responsabilitatea pentru pro-
scopurilor stabilite in contractul initial. Evalu- priile decizii §i ac~iuni;
area determina continuare, redirectionarea sau
incheierea terapiei. In general, §edintele tera- fJ sa contribuie la stabilirea unei relatii te-
peutice se incheie in momentulin care c1ientul rapeutice de siguranta §i il1credere;
a indeplinit scopurile §i obiectivele prevazute
in contractul terapeutic. 8 S<1-lconsidere pe terapeut ca aliat al
schimbarii §i nu ca pe un magician;
4.2 Perspective in desfa~urarea procesului
terapeutic * sa fie pregatit sa-§i asume riscullegat de
indeplinirea anumitor sarcini recomandate de
Plecand de la faptul ca relatia terapeuticil c<ltre terapeut (exemplu: dezvoltarea anumitor
implica perteneriat intre cei doi protagoni§ti, comportamente incongruente ell scenariullor
se impune sa specificam atat perspectiva tera- de viata dar stabilite i11contractul terapeutic).
peutului cat §i perspectiva c1ientului asupra
}:rocesului terapeutic, ambele viziuni av8.nd 4.3 Metode §! tehnici terapeutice
expectatii §i responsabilitati specifice.
Fiecare tehnica este aleasa i11 funqie de
Perspectiva terapeutului egograma individului §i de scopul stabilit in
contractul terapeutic. Cele mai intiilnite tehni-
ci terapeutice sunt:
Responsabilitatile terapeutului sunt specifi- An~liza regresiei de varsta: pentru intelege-
cate i11contractul initial: rea Eului Copil din structura personalitiltii cli-
entuiui. Se experimenteaza fenomenologia
• sa conduca §i sa dirijeje procesul terapeu- sentimentelor acestui stadiu, copilul insu§i
tic pentm a realiza scopurile stabilite de vorbe§te §i experimenteaza. Terapeutul va lua
catre client; ralul copilului, interactionand eu clientul de
pe aceasta pozitie. Terapeutul §i clientulinval3.
• sa evite jucarea Tolurilor de victima, sal- despre situatiile de viata din copiIaria timpurie
vator sau persecutor, roluri cerute de la care afecteaza viitoarea personalitate.
terapeut de catre client;
Analiza sensa: poate fi folosita pentru identi-
• sa participe activ, alaturi de client la ana- fiearea §i analizarea tranzaqiilor. a in!lufnlelor
liza structurala, analiza tranzactionaHl, familiale, parentale §i culturale, Se 5~abiie~teU:1
analiza jocurilor §i la analiza scenariilor de plan de viata in scopul determinarii destim,;h:i,
viata. Trebuie sa acorde un timp suficient
pentru fiecare dintre aceste patm tipuri de Analiza joeurilor: se deccdi!!cd. rEesaieIe
analiza; implicite (ascunse) din cadre} ,elalionarilor
stabilite cu alte perso2.rce. JccLr'lie ;Jsihologice
• sa ajute c1ientulla i11vatarea limbajului §i transmit 0 agenda ?,SCLnSaa ..confnmtiirilor
a conceptelor analizei tranzactionale pen- subterane" .
tru a Ie putea utiliza in evaluarea propriu-
lui comportament; Jocurue intrerupte prin psihodrama: se joa-
cii roluri imaginare dar care au tangenta eu ex-
•• sa-l tin a pe client la curent cu direqia §i perienlele de viala individuala.
rezultatele terapiei;
Tehnica schimbari1 e,gogramei personale: se
• sa asiste clientii la definirea contractului urmare§te realizarea unui echilibru energetic
eu ei in§i§i, terapeutul flind martor sau prin intermediul compensatiei.
facilitator.
Perspectiva clientului
Se regase§te in urmatoarele responsabilitati: Realizarea de tranzactii al1tentice: posibiEi
mai ales prin intermediul jocului .
• sa stabileasca ceea ce vor sa schimbe, prin
contract, ca partener egal cu terapeutul; Opozipa Ulud stadiu al eului: prin care se re-
alizeaza dezvoltarea §i "osificarea" unui stadiu
• Sa identifice potentele interioare care ar deficitar din punet de vedere energetic, neglijat
putea fi antrenate in obtinerea schimbarii;
158 Capitolul6
sau subdezvoltat. Transformari1e cogmtlVe §i TerapeutuI: Prin ce crezi ca te deosebe§ti de
eompOltamentale sunt obtinute prin aceentu- mama ta?
area metamorfozarilor din sfera afectiva a
Clienta: Nu sunt satisracuta de starea mea
personalitatii. actuala §i vreau sa 0 schimb.
5. Un caz paradigmatic - abordare TerapeutuI: Cand mama ta voia sa te com-
din perspectiva analizei tranzac1ionale plimenteze, ee-ti spunea?
Clienta: Ca sunt 0 fata buna.
Pentru a releva valentele metaforice ale
procesului terapeutic bazat pe analiza tranzac- TerapeutuI: Dar atunci cand te critiea?
~ionala precum §i 1egatura aeesteia eu analiza Clienta: Ca sunt egoista §i ca nu ma stradu-
iesc destul.
ne vom [olosi de acela§i caz pe care
I-am tfatat initial prin prisma modelului tera- TerapeutuI: Care a fost celmai important
peutic existentialist adoptat de P.G. Corey, sfat dat de mama ta?
991 c,v, subcapitolul 5, capitolul IV). Clienta: Sa traiesc conform Bibliei §i sa fiu
modesta.
Considenlnd cunoscute problemele clientei
noastre, yom purcede direct la procesul terapeu- Terapeutul: Ce ai fi putut face ea sa 0 faei sa
fie mandril de tine?
din care yom reda 0 secventa de dialog:
Pentru a surprinde prescriptiile parentale Clienta: Sa fac totul a§a cum se a§tepta, dar
care au avut 0 influent a timpurie asupra c1ien- nici atunci nu era mulwmita.
vom elabora un scenariu bazat pe dialog
interogativ din care sa rezulte biografia sa de Terapeutul: Cum ai fi putut sa 0 deza-
viat<'LPe baza analizei acestui interviu terapeu- mage§ti? (Se refera la familia c1ientei)
tic yom construi apoi contractul terapeutic al
carui scop este directionarea §i structurarea Clienta: Sa arunc ru§inea asupra familiei; sa
procesului terapeutic. nu respect imagine a dupa care se a§tepta sa-mi
ghidez viata.
«Terapeutul: Ce crezi tu despre tine lnsap?
Clienta: Ca sunt 0 persoana care §i-a irosit Terapeutul: Cum a fost tatal tau?
viata slujind altora. Clienta: Era un om dur, autoritar, munci-
Terapeutul: Care sunt eele mai importante tor, gata oricand sa critice.
lucmri pe care p-ai dori sa Ie sehimbi? Terapeutul: Exista vreo asemanare intre
Clienta: Sa primesc mai muM afectivitate; tine §i el?
sa fiu capabila sa ma distrez §i sa pot face tot Clienta: Suntem amandoi foarte preocupati
ceea ce-mi doresc rara sentimente de culpabi- de parerea oamenilor.
Etate. TerapeutuI: Dar deosebiri?
Clienta: Eu imi doresc sa ma pot distra, dar
Terapeutul: Ce te-a oprit sa faci schimbari? el crede ca a te simti bine este un pacat.
Clicnta: In primul rand simtul datoriei fata TerapeutuI: Ce complimente ti-a racut tatal
de persoanele din viata mea §i apoi teama de tau?
consecinte dad nu-mi duc la indeplinire inda-
tonrile. Clienta: Complimentele lui au fost atat de
rare inciit nu-mi amintesc ce-mi spunea.
Terapcutul: Deci traic§ti conform expectati-
ilor celorla1ti? TerapeutuI: Ce iti spunea dnd te critic a?
Clienta: Ca nu ma stniduiesc destul atunci
Clienta: Da, intotdeauna. Nu am 0 idee
clara despre ceea ce-mi doresc sa fac pentri cand nu-mi reu§e§te ceva.
illme. Terapeutul: Care a fost cel mai important
Terapeutul: Cum 0 vezi pc mama ta? sfat pe care til-a dat?
Clienta: Ca pe un martir care §i-a sacrificat Clienta: Daca vreau sa cunosc adevarata
viata pentru aWi.
fericire, sa fac ceea ce trebuie.
TerapeutuI: Cum l-ai fi putut dezamagi?
Clienta: Renuntand la religia mea.
TerapeutuI: Care au fast cele mai impor-
tante lucruri pe care a trebuit sa Ie inveti §i sa Ie
accepti?
Analiza tranzacjionala, decodificarea, deconspirarea ~iinterpretarea mesajeior ascunse 159
Clienta: Sa urmez preceptele biblice, sa-l este capul familiei; ca telul suprem al femeii
respect pe Dumnezeu, sa fac totul pentru este de a na§te copii; nu am idee sa-mi fi spus
ceilalti Tara a a§tepta ceva in schimb, sa sUTarin vreodata ceva despre na§terea mea.
tacere §1 sa accept pacatele mele, sa traiesc
Terapeutul: Cum iti aminte§ti de tine ca §i
1ntr-o maniera decenta §i morala §i sa fiu copil?
cinstita.
Clienta: Eram Uicutii, ascultatoare, con-
Terapeutul: Ai putea sa-mi spui cateva din- formista, muncitoare, ma stn'lduiam sa plac,
tre cele mai importante interdictii care ti-au speriata, i'nsingurata, pierdutiL
fost insuf1ate?
Terapeutul: Cum te-ai perceput ca
Clienta: Da! Spre exemplu: nu fi inchisa. adolescenta?
Nu fi copilaroasiL Nu fi frivoHL Nu fi sexy. Nu
te mania. Nu fi egoista. Clienta: Am fost mereu speriata, Tara prie-
teni, matura, responsabila, muncitoare, stu-
Terapeutul: Care a fost cea mai importanta dioasa, domica sa plac.
decizie pe care ai luat-o cand ai fost copil?
Terapeutul: Care era imaginea ta despre
Clienta: Sa ma straduiesc sa fiu perfecta tine acum 5 ani?
pentru ca intr-o bun a zi sa fiu iubita §i
acceptatiL Clienta: Eram super-mama §i super-sotia
care racuse tot ceea ce se a§tepta de la ea.
Terapeutul: Care· este decizia timpurie pe
care simti ca ai schimbat-o? Terapeutul: Cum ti-ar place sa fii peste 5
ani?
Ciienta: Este ceea ce mi-am dorit foarte
Clienta: 0 femeie cu satisfactii deopotriva
mult: sa primesc educatie.
Terapeutul: Care este noua decizie pe care profesionale §i in familie.
Terapeutul: Cum te-ai gandit sa pui in prac-
vrei sa 0 iei?
tica acest plan?
Clienta: Sa ma port fata de mine a§a cum Clienta: Am inceput terapia, lucru deosebit
ma port fata de ceilalti.
de dificil pentru mine.
Terapeutul: Ce-ti place eel mai mult la tine? Terapeutul: Cum ar sun a epitaful tau daea
Clienta: Hotararea mea. Pur §i simplu nu
voi renunta. ar fi sa 11scrii chiar tu?
Terapeutul: Ce nu-ti place la tine?
Clienta: Cat de speriata sunt de viata. Clienta: Aici se odihne§te Ruth. care.
Terapeutul: Ce ti-a spus mama ta despre gandind la tali, a uitat de sine.
viata in general?
Clienta: Ca trebuie sa-mi merit locul in Terapeutul: Ce cuvinte te temi ea ar fi sense
pe piatra ta funerara?
viata; ca viata este daruita de Dumnezeu; ca
moartea vine ca un hot §i trebuie sa fiu Clienta: Ma tem ca nu \OI a\ea [I piatriI
pregatita mereu; ca prime§ti dragostea atunci
cand 0 meriti; ca sexul este necesar procreerii; funerara, ca vor uita eu t01ii de n~ine.
casatoria este cararea a§teptata §i 0 uniune Terapeutul: Cum 1i-ai t~ dent sA se fi punat
sacra; ca nu trebuie sa fiu prea apropiata sau
prea prietenoasa cu b~'irbatii;ca la na§terea mea mama ta?
a suferit foarte mult.
Clienta: Sa-mi arate afeqiune §i sa-mi dea
Terapeutul: Ce ti-a spus tatal tau direct sau de inleles ca apreciaza e:ortul de a-i ingriji pe
indirect despre viatii? frateie §i surorile mele.
Clienta: Ca eu nu am contat in viata lui; d. Terapeutul: Cum 1i-ai fi dorit sa se fi purtat
viala trebuie traita in acord cu cuvintele lui tatal tau:
Dumnezeu; ca moartea este aceea care ne con-
duce fie in rai, fie in iad, ca dragostea nu Clienta: Sa fi fost mai amabil, sa ma
implica sex; ca sexul este sursa diderii multor
persoane; ca trebuie sa tratez casatoria ca pe un imbn'lli§eze §i sa-mi spuna ca ma aproba.
lucru foarte serios, de nedistrus; ca barbatul Terapeutul: Ce ti-ai dorit cel mai mult in
viala:
Clienta: Sa simt ca traiesc cu adevarat - sa
fie posibil sa ma distrez §i in acela§i timp sa fac
ceea ce trebuie.
Terapeutul: Daca ti-ai pune trei dorinle,
care ar fi acestea?
160 Capitolul6
Clienta: Ca sotul meu sa aprecieze schimbarile obiectivele acestui gen de terapie, yom detalia
pe care Ie fac §i sa ma sustina; sa pot deveni responsabilitatile fiecarua dintre noi §i yom
profesoara; sa-mi pot alunga sentimentul de face un angajament.
vinovatie pe care-l simt adesea.
Clienta:Vreau sa fiu fericim. Sa-mi port de grija.
Terapeutul: Care a fost un punet critic, de Terapeutul: Exprimarile tale sunt prea glo-
intoarcere, in viata ta? bale. Nu Ie-am putea limita?
Ce te-ar face fericita? Ce intelegi prin a-tf
Ciienta: Decizia de a ma inscrie la Colegiu.» purta de grija? Cum vei face asta?»
Vom lucra cu clienta pana cand va veni cu
Scenariul parcurs descopera determinismul afirmatii mai clare cu privire la dorintele §i
mesajelor parentale asupra propriei sale per- expectatiile ei de la terapie. Dupa 0 perioada,
sonaliU1ti. Sinteza mesajelor din parte a tatalui va fi capabila sa vina cu 0 lista de schimbari
este: 0 viata onorabila §i decenta; sa se roage concrete in viata ei.
pentru a-§i descoperi telulin viata §i sa nu dea «Clienta: Sunt gata sa ma apropii de sotul
cale libera sentimentelor. meu §i sa-i comunic ce simt in legatura cu
relatia noastra. Ii voi spune cum doresc sa fiu
Mesajele din partea mamei converg catre in viitor. Cei patru copii ai mei profita de mine
inducerea urmatorului model psihologic: sa su- §i intentionez sa schimb acest lucru.»
fere in tacere, sa faca 0 virtute din crucea pe
care trebuie sa 0 poarte. Interdiqiile parentale Deci aceasm lism este mai specifica decat
au dat na§tere urmatofUlui mottou de via~a: prima, totu§i, se poate merge mai departe. Prin
"Fii cinstita §i sa nu ne faci de ras!". urmare yom intreba exact ce vrea sa schimbe in
Contractul terapeutic amintit initial repre- fiecare dintre problemele mentionate. Spre exem-
zinta a procedura ce plaseaza reponsabilitatea plu, sa-l invite pe sotul ei la 0 §edinta terapeutica.
asupra clientei. Ea insa§i trebuie sa fie un "arhe-
olog" in propria-i viata, sa caute obiecte • Jocul de rol In mariajul clientei
stravechi, interesante. Vocabularul folosit in
timpul terapiei este simplu. Vom recomanda In §edintele urmatoare vom face cateva
clientei carti care sa a ajute sa inteleaga acest jocuri de rol in care terapeutul va juca rolul
model terapeutic: filosofie, tehnici. proceduri. sotului. Se poate observa teama §i nesiguranta
De asemenea yom analiza jocurile psihologice pe in a-§i exprima cerintele §i expectatiile sale. A
care ea Ie joaca, tranzactiile folosite In pre- :facut din sotul sau un Parinte Criticist §i il
venirea intimitatil. Sa investigheze in profunzime situeaza pe pozitia celui care 0 pedepse§te
calea prin care s-a autodeterminat §i conse- investindu-l cu puterea de a 0 face sa se simta
cintele, in plan comportamental, ale acestor vinovata §i speriata. Ca tema pentru acasa va
programari. trebui sa-i scrie 0 scrisoare sotului in care sa-i
vorbeasca despre problemele lor dar :fara sa i-o
In schimbarea substantial a a comporta- dea sa 0 citeasca.
mentului ne focalizam pe experimentarea sen-
timentelor (polul afectiv), precum §ipe dimen- In cele din urma a fost de acord cu des:fa§u-
siunea cognitiva (polul rational) a personal- rarea unei §edinte de terapie la care sa participe
itatii. §i sotu1 sau. Vom reda in continuare dialogul
terapeutic rezultat:
• DesIa§urarea procesului terapeutic:
Clienta: Astazi I-am adus §i pe George, de§i
Tehnica folosiHi: cred ca el nu a vrut ca sa vina intr-adevar.
Posibil sa inHimpinam rezistenta din partea Terapeutul: George, mi-ar placea sa §tiu de
clientei care poate considera contractul te- la tine care este pare rea ta despre participarea
rapeutic formal, logistic §i inutil. la aceasta §edinta.
«Clienta: Eu nu sunt foarte sigura ce anume Sotul: Cand Ruth m -a intrebat, am fost de
vreau sa schimb in viata mea. Ma bazam pe tine acord pentru ca am crezut ca pot sa-i fiu de
sa-mi punctezi ce anume trebuie sa schimb in ajutor. Eu nu am nevoie de terapie dar nu am
timp ce lucram la scenariul vieW mele. vazut nimic rau in a veni aici.
Terapeutul: Acum yom discuta impreuna
Analiza tri!l1z.sctionala, decodificarea, deconspirarea ~j interpretarea mesajelor ascunse 161
Clienta: lata de ee este aiei. Nu §tiu c:e sa Solul: Pai, sigur - §i apreciez munca ta
spun ... sustinuta. ~tiu ea tu faci muIte in casa §i sunt
mandru de tine.
Terapeutul: Ai putea 'incepe prin a-i spune
de ce ai vrut ca el sa vina. eu tine la terapie. TerapeutuI: Cum te simti s.1-l auzi pe
George spunand asta?
Clienta: Este vorba de disnieia noastra care
Clienta: Dar nu mi-ai spus niciodata a§a -
nu mai poate continua a§a. Felul'in care merge nu mi-ai spus ca ma apreciezi. Am nevoie sa
nu mi se pare satisracator. ~tiu ca atatia ani am aud asta de la tine. Am nevoie sa ma sustii
mers a§a §i nu m-am plans niciodaUl §i totul emotional.
parea ca merge foarte bine - dar in ce ma
prive§te, lucrurile nu merg a§a cum trebuie. Terapeutul: Ruth, 'inca nu i-ai spus lui George
in ce mod ai fost afeetata de eeea ee ti-a spus.
Solul: (intorcandu-se spre terapeut): Nu
inteleg ce vrea sa spuna. (Vom face apella atentia clientei deoarece
pentru un scurt moment sotul ei i-a raspuns
Clienta: Vezi, asta-i problema. eu George 'intr-un mod 'in care ea sustine ca ar dori ea el
totu-i 111 regula. Eu sunt cea nebuna! De ce el sa 0 faca. Ea nu I-a recunoscut §i continua sa se
eS.2 at at de multumit iar eu sunt atat de plangiL 1neercam prin aceasta sa 0 facem sa
nemullUInita? eon§tientizeze ca George ar putea tI mai dispus
la sehimbare daca prime§te a intarire pozitiva).
Terapelltul: Spune-i Iui George. E1 are
nevoie sa auJ.a asta de la tine, nu eu. Clienta: 1mi place sa imi spui ca e§ti m3.n-
dru de mine.
Clienta: De ce, George, eu sunt singura
care se plange de ci:lsnicia noastra? Tu chiar nu SotuI: Nu sunt obi§nuit sa vorbesc a§a. De
vezi nimic rau 'in felul in care traim? Tu chiar ee sa-1i spun atatea euvinte rara rost? Tu §tii ce
simt pentru tine.
crezi ca totul merge bine in ceea ce te prive§te?
De ce totul se refera la mine? Terapeutul: George, tocmai aici este pro-
blema! Tu nu-i spui ce sim1i pentru ea §i ee
TerapeutuI: Stai un pic, Ruth, am auzlt 0 'inseamna ea pentru tine, iar ea nu §tie cum stHi
gramada de intrebiiri. Decal sa ii pui lui George ceara sa-i spui. Amandoi sunteti zgarci1i ell
tm1te intrebarile acestea, mai bine spune-i ce celalalt in a da raspunsuri.
vrei de la el.
Clienta: Da, sunt de aeord. I\Hi doare sa-mi
Ciienta (intoreandu-se din nou spre mine): spui ca tu crezi ca acestea sunt vorbe inutile.
Dar nu ered ca ma aude vreodata! Asta-i Imi lipse§te afectivitatea ta. 1m: vine foarte
nenoroeirea! Nu ered ea ma aseulta sau ce-i greu sa-ti vorbesc despre viala noastra: (Genii i
s-au umplut de laerimi, ofteaza ~i apo: tace,)
pasa cand 'ii vorbesc despre viata no astra
comuna. Terapeutul: Nu te opn aeum: Cominua sa Ii
vorbe§ti lui George, Spune-i ce inseamna
Terapeutul: Inteleg de ce s-ar putea sa nu te laerimile §i oftatul tau i Banuia ca ea se simte
auda. Nu-i spui ee vrei §i nu-i oferi 0 §ansa. 0 respinsa §i se opre~!e a.desea.aiei. simlind ca nu
parte a problemei este ca nu-i spui despre tine. e inle1easa. Este incurajata sa ramana pe po-
Daca la fel este §i acasa, 'imi dau seama de ee zilie §i sa i se adreseze in continuare lui
simti ca nu e§ti ascultata. E§ti pregiHita sa-i George. Chiar daca el prive§te ineurcat 'in
spui direet ceea ce vrei ca el sa auda? aces! moment, pare sa tIe receptiv).
Clienta (eu voeea seazuta §ifoarte emoliona- Sotul: eneori imi e greu sa-ti vorbesc pen-
ta): George, am obosit sa fiu mama §i sotia per- tru ca ma simt judecat de tine. Te porti ea §i
fecta, tacand lntotdeauna ceea ce se a§teapta de cum ai fi vietima insensibilitil1ii mele. Dar cum
la mine. Asta fae de cand m:1 §tiu; acum am pot fi sensibil cand tu nu imi spui ce vrei?
nevoie de 0 schimbare. Simt ca sunt singura care
Terapeutul: Pare a fi 0 cerere rezonabila. Ii
tine familia. Totul depinde de mine §ivoi tali v-ati vei spune?
obi§nuit ca eu sa tin lucrurile pe linia de plutire.
Dar eu nu ma simt sustinuta moral de niciunul Clienta: S-ar putea ea tu sa nu §tii ce mult
dintre voi. Eu sunt eea eare alimenteaza, dar pe inseamna pentru mine S3. merg la colegiu.
mine nu ma alimenteaza nimeni. ~i sunt
momente dind simt nevoia sa §tiu ca eel putin
eODtez pentm voi, ca voi ma apreeiati.
162 Capitolul6
Imi doresc atat de mult sa termin §i sa-mi Ultime1e dowl-trei §edinte sunt destinate
iau examenul de absolvire. Dar nu pot face evaluarii §i discutarii schimbarilor produse pre-
aceasta §i in acela§i timp sa am responsabili- cum §i planurilor de viitor ale clientei. Va suna
tatea completa pentru casa. ,b,m nevoie ca terapeutul timp de 2 luni pentm a-I tine la
fiecare dintre copiE no§tri sa l§i poarte singur curent cu modul 1n care evolueaza. TaUt ce
de grija. An"',nevoie de timp pentru mine -'
timp in care pur §i simplu sa stau §i sa rna gan- nota ea In jurnal:
desc. ;Ii mi-ar ph'icea sa starn de yorba dupa
cina, tu §i cu mine. Mi-e dor sa vorbesc cu tine. "Am lncheiat 8 luni de analiza tranzaction-
Tot ce ne-am spus pana acum a fast legat de ala §i ea unnare am schimbat cateva din decizi-
gospodarie. i1e de viata pe care Ie luasem in copilarie.
Multe din stadiile ulterioare ale terapiei s-au
Terapeutul: George, ce parere ai despre tot concentrat pe munca de schimbare a decizi-
ceca ce ai auzit? ilor. Una dintre cele mai importante noi decizii
a fost sa nu mai ineere sa fiu persoana perfec-
Sotul: Pai, trebuie sa vorbim despre munca ta, "fetita buna a tatei" - totulin speran1a ca
in gospodarie. Nu inteleg ce altceva ne-am el1mi va acorda 0 parte din dragostea lui 1ntr-o
putea spune. (George continua sa-i vorbeasca buna zi. Terapia m-a ajutat sa inteleg ca nu-l
pe un ton CritiClst, dominand-o. In cele din pot schimba 1n mod direct intr-o persoana
unna admite ca totu§i copiii ar putea sa 0 ajute iubitoare. Am vazut cum aUltia ani am "atar-
mai mult §i ca el ar fi dispus sa faea mai multe nat" in nefericirea mea pentm a-I determina
dintre treburile casnice). pe tatill meu sa se schimbe. Acum vad ca sunt
responsabila pentru mine lnsami §i pentm a
Clienta: 1\1i-ar placea mult sa mil. ajutati. gasi dragoste in propria-mi viata; nu mai tre-
Dar cum ramane ell petrecerea unui timp buie sa a§tept la infinit ca el sa lnve1e sa-mi dea
impreuna? Ai vrea sa starn de vorba din cand in aeeasta dragoste.
dnd?
o alta leqie importanta pentru mine este ca
Sotul; Da, dar de cele mai multe ori am
nevoie sa ma relaxez cand vin acasa dupa 0 zi nu mai trebuie sa cred ca e ceva gre§it sau chiar
de munca obositoare. Imi doresc sa ma simt diabolic 1n fiinta mea care sa ma faca de neiu-
bit. Incapacitatea tatalui meu de a-§i arata
bine acasa dupa 0 zi lunga la serviciu. iubirea este problema lui, nu a mea.
. Terapeutul: Se pare ca amandoi va doriti sa
vorbiti cu celillalt. V-ar pHlcea sa stati de vorba Am lucrat asupra multor mesaje parentale
un timp saptamana viitoare tara a fi intre- pe care Ie acceptasem §i am schimbat cateva
rupti?» din deciziile pe care Ie luasem ca raspuns la
acestea. In acela§i timp acceptasem interdic1ia:
Stabilim impreuna cu contract realist care "Nu gandi pentru tine!". Cine eram eu sa iau
specifica unde, cand §i pentru cat timp vor decizii? Acum con§tientizam ca pot lua decizii
putea discuta tara a fi intrerupti. Sotul este de §i, mai mult dedit atat, acestea pot fi valoroase.
acord sa revina pentru 0 aWl §edinta comuna. "Nu fi sexyl" - asta inca se mai constituie ca
Ii cerem clientei sa noteze tot ceea ce face o problema pentm mine, dar fac progrese. Sunt
capabila acum sa se spun Parintilor din mine
acasa timp de doua sil.ptamani. Ii sugeram de ca sunt liberi sa i§i men1ina pentru ei standar-
asemenea sa tina 0 lista cu schimbarile speci- dele, dar ca eu refuz sa Ie mai accept pentru
fice pe care dore§te sa Ie realizeze in familia sa, mine. Am invatat ca sunt multe decizii pe care
§i toto data cu modul in care crede ca le-ar Ie pot schimba - ca nu trebuie sa fiu urmarita
putea realiza. de decizii luate cu mult timp inainte, pe vre-
mea cand ma simleam deznadajduita ca §i
Evaluarea §i interpretarea efectelor terapeutice: copi. ~i am mai invalat ca pot sa cer mult mai
mult de la mine §i ca ma pot simti bine cen'in-
Dupa aproximativ 0 jumatate de an de efor- du-mi §i realizand. ,,'
turi terapeutice progresele vor putea sa apara.
In timpul procesului terapeutic c1ienta a tinut
un jurnal zilnic in care §i-a inregistrat evolutia.
Analiza tranzaciionala, decodificarea, decollspirarell l1i interpretarea mesajelor ascunse 163
Am lucrat Impreuna la schimbarea propri- I§i continua studiile intr-un program de
ilor ei atitudini §i comportamente care, in mod
inevitabil, vor conduce la schimbari ill relationare. doctorat, dar, in ciuda exigentelor profesorului
conducator, §i-a inHlrziat tenninarea tezei eu
In cele din urma a inteles ca i§i transfor- aproape un an.
mase sotul intr-un Parinte Criticist, ea deve-
nind Copilul Adaptat din preajma lui. Un rol Experienta negativa eu un alt terapeut va
hotarator I-au avut jocurile psihodramatice face munca noastra extrem de dificila. Acesta
jucate impreuniL A con§tientizat capeanele §i
piedicile delerminzirilor anterioare. nu a fost sensibilIa matca spirituala din care
provenea clienta. Dar sa 0 lasam pe Ada sa se
Deoareee analiza tranzaqionala este 0 expnme:
terapie didactica ee implici1 asoeieri de eveni-
mente §i emotii, 0 yom ajuta sa inteleaga "Mi-a recomandat sa fac une1e lueruri pe
cognitiv natura anumitor decizii timpurii cu care nu sunt pregatita sa Ie fae acum. Mi-a spus
,r;opul de a determina gradul (masura) in care ca este timpul sa ma maturizez, sa ma gandesc la
acestea sunt inca funetionale. Cand lucram cu mine §i sa uit de ceea ce vrea familia mea de la
scene timpurii pe care clienta Ie cheama din mine. Nu m-a ascultat cand am incercat sa-i
copilaric. ceea ee urmiirim este sa-i asiguram
posibilittea de a retrai aceste situatii cu aceea§i explic ca 111 familia chineza nu poti sa spui pur §i
intensitate emotionaL'l pe care a simtit-o la simplu ceea ce simti §i gande§ti tu, personal."
vremea respeetivii. Apoi munea noastra nu se
opre§te la acest joc de rol §i readucerea eveni- Este deosebit de interesata de analiza tran-
mentclor trceute; 0 provocam sa se concen-
treze asupra deciziilor luate in acele momente zaqionaH'i §i s-a decis sa 0 prezinte§i ca 0 parte
privind viitorul sau. Inainte de terapie ea nu era din dizertatia de doctoral.
con§tienta de mesajele parentale pe care Ie
interiorizase. La sfar§itul terapiei ea poate dis- Inca de la inceput, prin contractul terapeu-
tinge ambele tipuri de mesaje - implicite §i tic stabilit, c1ienta i§i va planifica ce anume sa
explicite - pe care Ie acceptase de la parintii schimbe in viata ei §i va specifiea §i moda-
sai. De asemenea §i-a dezvoltat 0 perspectiva 1itatile prin care 0 va face. dqi este confuza, i§i
mai clara asupra modului 'in care ea insa§i per- dore§te sa "scape de inregistrarile parentale"
petua aceste interdictii §i 'incerca sa traiasca pentru a-§i schimba biografia. A invatat analiza
potnvit standardelor tatalui sau, Ii eer insistent tranzaqionala la nivel intelectual, dar nu §i-a
sa -§i puna intrebarea" "Voi a§tepta la infinit integrat insight-ulla un nivel emotional. De§i a
aprobarea tatalui meu, sau voi luera la propria- studiat modele terapeutice, 1i lipse§te 0
mi aprobare?" con§tientizare a propriilor conflicte interne.
6. Un aU caz exemplificativ Pentru a 0 invata sa gandeasca 111termeni
mai personali, ii yom pune intrebari de genul:
Rolul acestora este identic cu al celorlalte
"Ce auzi acumca iti spun parintii tai?"
cazuri exemplificative de la 11lodelulterapeutic "Ce aspecte din viata ta nu-ti plac?"
existentialist. Dupa 0 anumita perioada c1ienta \ine cu 0
decizie concreta: " Vreau sa tennin lucrarea de
Ada - "aproape un doctor" (adaptare dupa dizertatie §i sa-mi pregiitesc examenele orale §i
Corey, G., 1991, pag. 174-180), scrise pentru doctorat", De§i aceasta hotarare
este extrem de importanta, totu§i nu este raspun-
o fata de 32 de ani din Orient vine in suI totalla problemele sale, Deja §i-a recunoscut
patternul de a evita finalizarea propriilor proiecte.
America pentm studii. Obtine licenta in asis- Initiaza cu foarte mult entuziasm proiecte
tenta sociala, se intoarce acasa §i lucreaza ca diverse, pentru ca apoi. exact ill punctul de a Ie
manager intr-o agentie de servicii sociale ce termina cu sucees. sa gandeasca in mod tipie de
ofera clientilor consiliere. a renunta la orice este necesar pentm finalizare.
Ca parte a contractului ea dore§te sa examineze
insemnatatea §i implicatiile acestui pattern de
comportament.
In munca din partea finala a contractului
sau, rezolvand alegerea ei de a examina insem-
niHatea renuntarii la finalizarea proiecte1or,
revedem componentele biografiei sale.
164 Capitolul 6
In aceasta biografie, multe dintre eveni- Clienta a fost dirijata (programata) sa nu
mentele de viala au avut un impact asupra ei. reu§easca, iar atunci cand inregistra un succes,
Ea acceptase §i invalase roluri determinate, iar nlspunsul auzit era: "nu-mi placi". Familia i-a
acum ea reactualizeaza §i i§i asuma aceste incurajat pe cei doi frati ai sai in ceea ce
roluri a§a cum reies din biografia sa. Biografia prive§te §coala §i profesia, ace§tia avand suc-
contureaza drumul sau viitor in viala §i ati- cese inalte §i au fost extrem de deranjati cand
tudinea ei in anumite situatii. Din perspectiva ea a hotarat sa mearga in Occident pentru
analizei tranzaqionale exista 0 tendinta la studii. "Planullor ultim pentru mine era mari-
renunlare care 0 determina sa abandoneze aju!. Orice aluzie din partea mea ca a§ vrea sa-
propriul sau plan de viati'LPartile semnificative mi iau doctoratul in asistenta sociala era de
ale biografiei sale includ mesaje parentale pe neconceput" .
care Ie-a interiorizat, decizii timpurii pe care
le-a luat in acord cu aceste mesaje, pattemuri Interdictia parentaHi: "nu face asta" se
de raspuns pe care le-a primit, (colectii de sen- regase§te in viata Adei. Chiar daca ea aproape
timente familiale vechi, cum ar, fi depresie, a terminat programul de doctorat, depa§ind
vinovatie §i manie) pe care Ie folose§te pentru prin aceasta program area pe care parintii 0
a-§i justifica deciziile. Scopul terapiei prin Iacusera pentru viata ei, gase§te totu§i 0 modal-
analiza tranzac~ionala va consta in munca cu itate de a nu termina in cele din urmiL Luase
factorii intercorelati din aceasta biografie.
decizia timpurie de a nu experimenta satis-
Dorim cu siguranla sa luam in considerare faqia finalizarii proiectelor sale. Ii este teama
fOTtaeu care interdiqiile culturale continua sa de modul in care ar reaqiona ceilalti daca ea ar
se manifeste 'in viata Adei acum. De exemplu, reu§i cu adevarat.
simplul fapt de a se prezenta la terapeut s-a
dovedit a fi extrem de dificil. La inceput expli- Vom analiza puterea mesajelor culturale
ca: "In cultura mea, a vorbi despre problemele care au intarit interdictiile parentale §i au decis
persona1e este un semn de slabiciune. Este asupra succesului sau profesional. Relevam
ru§inos pentru mine sa fiu nevoita sa cer ajutor. caile multiple prin care se autosaboteaza prin
Am sentimentul ca relevandu-ti problemele viziunea critica asupra jocurilor sale. Unul din-
mele devin vulnerabiHi. [mi e foarte greu sa-mi tre acestea este tendinta ei de a incuraja
exprim sentimentele §i cu atat mai greu sa oamenii sa 0 impinga sa termine un proiect,
pHing in fata cuiva sau sa las sa se vada ceea ce moment in care ea rezista tot TIi.aiputemic,
eu consider a fi slabiciunile mele". spunandu-§i ca nu va face ceva pentru ca a§a
vor altii. Un alt joc consta in autoconvingerea
Dqi este acceptat ca ea sa studieze psi- ca acelor oameni care nu 0 imping, desigur, d
hoterapia §t chiar sa 0 practice cu altii, pentru nu Ie pasa de ea suficient pentru a 0 imboldi.
a-I ajuta, simte ca inacceptabil ca ea sa aiba Ca urmare ea nu face nimic, iar apoi ii
nevoie de ajutor sau sa-§i imparta§easca pro- invinuie§te pe ceila1ti pe ntru ceea ce s-a
blemele profunde. Experienla sa negativa cu intamplat.
primul psihoterapeut 0 determina sa fie
§ovaielnid in a explora propriul sau univers Analizam cateva dintre jocurile tipice din
psihologic. copilarie §i adolescenta §i vedem paralela din~
tre acestea §i cele pe care Ie joaca acum. De
Dintre mesajele timpurii interiorizate am exemplu, ea vede conexiuni importante intre
identificat: trecutul §i prezentul sau in presiunea exerci-
tata de conducatorul §tiin1ific al tezei sale de
- Nu reu§i in viata! doctorat §i propria ei sfidare erescanda fata de
- Nu merge mai departe! supunerea la eereri rezonabile sau termene sea-
dente.
- Educatia este mai mult pentru baieti decat
pentru fete. Intelegerea pattemurilor care se lupta in
biografia clientei este 0 problema. Va trebui sa
- Rolul femeii este .de a fi casnid.
treaca la actiune, sa apJice modalitatiJe prin care
- Sa fii loiala familiei traditionaIe! va provoca deciziile timpurii pe care Ie-a Juat.
- Nu e necesar sa ai 0 profesie.
AnaHza tranzaclionala, decodificarea, deconspirarea ~iinterpretarea mesajelor ascunse 165
Putem examina teama sa in fata examinato- diteva exemple pentru a familiariza cititorul cu
filor §i probIemeIe pe care Ie-ar putea avea cu ceea ce reprezinta jocul psihologic §i a-§i pune
dactilografia. Ia indemana un instrument de apreciere a
comportamentului uman.
Procesul terapeutic se orienteaza asupra
punctului culminant care implica intoarcerea, • "Te-am prins, tidHosule"
at at emotionala, dlt §i cognitiva, Ia 0 scena
timpurie, in care clienta a Iuat decizia de a nu E Berne (pag. 74-76)
se bucura de satisfaqia data de completarea
scopurilor semnificative pentru planul sau de Teza: Atunci cand cei doi jucatori au avut 0
viitor. Din starea psihologica a revenirii ea va in1elegere §i aceasta a fost indlcata de unul
putea lua 0 alta decizie, de aceasta data mult dintre ei, celalalt se simte indreptatit sa il criti-
mai eficienta. In cazul sau aceasta ar putea fi: ce §i sa-l blameze pe primul.
"Voi reu§i profesional §i academic. Chiar dad
asta nu este ceea ce aki vrut sau ati gandit pen- Intr-o situatie analoga, jocul de poker in
tm viata mea, este ceea ce-mi doresc eu sa fac care unul dintre jucatori are 4 a§i in mana,
§i ceea ce voi obtine". Chiar daca nu-i va poate fi ilustrativ: eel care este sigur ca va
schimba radical viata, terapia va reu§i in acest ca§tiga devine dezinteresat de ca§tigulin sine §i
mod sa 0 aduca mai aproape de capacitatea de satisIacut de ideea de a-I avea pe ceIalalt sub
a iua asemenea redecizii. control.
Un aIt punct critic al terapiei este sa 0 ajute pe La nivel social, tranzactia este Adult-Adult,
Ada sa impace in mod satisIacatorvaIorile cultu- iar la nivel psihologic este parinte-Adult.
rale chineze §i americane intr-o noua sinteza. Se Prinderea in culpa a cuiva produce satisfaqia
dore§te ca Ada sa fie capabila sa ramana fideIa psihologica a jucatorului care va reactiona
valorilor insu§ite in Hong Kong, dar totodata extrem, nejustificat, conform Eului parinte.
sa accepte schimbarea unora dintre tradi1iile pe Cel care a gre§it va juca rolul "De ce asta mi se
care nu Ie considera deosebit de importante intampla intotdeauna mie?" (rolul victimei).
pentru ea.
In forme mai mult sau mai putin subtile,
Dat flind ca va profesa in China, ea va trebui poate aparea §i ca joc marital.
sa 1ina cont de concep1iile culturale chineze
care nu pun pret pe valori cum sunt accentu- Uneori poate fi intalnit §i ca joc de 3 per-
area individualitatii, aUlOnomiei, sau a moda- soane, in care" victim a" i§i cauta 0 a treia per-
litatilor de dezvoltare a propriilor personalitati. soana careia sa i se pliinga de nedreptatile la
Dad dore§te cu tot dinadinsul sa integreze val- care a fost supuS. "ConfidentuI" este de
orile americane in viata de zi cu zi din tara sa asemenea 0 persoana care joaca "De ce asta mi
de origine, atunci aceasta decizie va constitui se intampla intotdeauna mie?" §i se stabiIe§te
obiectul urmatoarelor §edinte de terapie. intre ei 0 "competitie a ghinioni§tilor".
7. Exemple clasice de jocuri psi- Antiteza: cea mai buna solutie este compor-
tamentul corect. Orice contract cu un aseme-
hologice
nea jucator trebuie incheiat in cele mai mici
E. Berne detalii §i respectat cu strictete. In via1a de zi cu
zi, situarea pe pozi1iile acestui joc implid'i
Aceste jocuri sunt prelucrate din volumul riscuri.
"Games people play - the psychology of
human relationships", Eric Berne, USA, 1964, Ex: Sotia unui asemenea individ trebuia
in care snnt prezentate 36 de jocuri psihologice tratata cu corectitudine, politicos §i trebuie
grupate de autor dupa contextul social in care evitate tendintele de flirt, galanterie etc., mai
apar preponderent. Dintre acestea am preluat ales atunci cand soWl insu§i pare sa incurajeze
alti barbati in acest sens.
Analiza:
Teza: Te-am prins, ticalosule!
Scop: Justificarea
Roluri: Victima-agresorul
Hl6 Capitolul6
Dinamica: Criza de gelozie Sotul decide sa gaseasca 0 modalitate de a
Paradigma sociala: Adult-Adult convi~tui rara a avea relaW sexuale. Incepe
Adultul: "Vezi ca ai gre§it?" deci, prin a ignora parada provocatoare a
Adult: "Acum ca mi-ai atras atentia, ',lad ca sotiei, din ce i'n ce mai acerba. Apoi sotia este
am gre§it." cea care faee primul pas. In primul moment
Paradigm a psihologica: Pannte-Copil sotuli'ncearcil sa reziste, amintindu-§i rezulta-
pm-iIl.te: "Te-am urmarit sperand ea ',leigre§i." tul ultimelor sale i'ncerdiri. Dupa ce depa§e§te
Copil: "De data asta m-ai prins." acest moment §i se ajunge in punctul critic,
Parinte: "Da, §i ie voi face sa simti toata sotia se retrage din nou, acuzandu-l ca nu-i
foI1a furici nlele." poate oferi afectivitatea de care are nevoie, ca
e la fel ca toti ceilalti etc., §i de aici din nou
Etape: (l) Provocare-Aeuzatie; (2) Defen- "Galceava".
siva-Acuzatie; Defensiva- Pedeapsa.
De obicei sotul e la fel de speriat ca §i sotia
Avantaje: sa de intimitate, oricat de mult ar nega-o §i se
{I psihologic intern - justifiearea furiei bucura ca poate trece asupra ei vina pentru tul-
(2 psihologic extern - evitarea confnmtilrii eu burarile sale de potenta pentru care, in alte
conditii, ar fi putut fi ironizat.
propriile limite
(3) soclale interne - "Te-am prins, ticalosule!" In forma Iui cotidiana, acest joc poate fi ini-
(4) sociale exteme - ei sunt intotdeauna gata sa tiat de doamne necasatorite de diferite varste,
fiind continuat, de obicei, cu jocul indignani
te il1§ele sau "Violul".
(5) biologice - sehimbari beligerante, de obieei
Antiteza: trebuie sa fie pe masura duritatii
ipsisexuale jocului. Gasirea unei amante ar putea fi a solu-
(6) existentiale - oamenii nu pot fi crezuti! tie ce implica riseul de a fi folosita ea proba
incriminatorie in jocul "Te-am prins, ticalo-
Exemple: su1e". Cu toate acestea, sotia ar putea fi stimu-
(1) Te-a prins de data asta! lata de ideea concurentei §i ar putea i'ncerca 0
(2) Sotul gelos casnicie normala, adesea insa, mult prea tarziu.
• "Femeia frigida" (E. Berne, pag. 85-88) o aWl solu1ie ar fi gasirea unui grup de tera-
Teza: Jocul apare de obieei in euplurile care pie tranzactionaJa de cuplu ce poate conduce
au la dispozitie suficient timp pentm a permite la 0 "recasatorire psihologidi" sau eel putin, 0
dezvoltarea lui §i in acela§i timp mentinerea ameliorare semnificativa a sUlrii psihologice a
relatiei. fiecaruia dintre soti.
Sotul ii face avansuri s01iei §i este respins. Punctul crucial i'n "Femeia frigida" este
Dupa incereari repetate este iD\,:inuit eEl nu ar faza ultima, a "Ga1cevei". Odatil dec1an§ata,
iubi-o, sau nu pentru ea insa§i, ei ea singurul intimitatea sexualil iese din discutie, iar ambele
sau scop in relatie este satisfactia sexuala, El se patti gasesc i'n ea 0 satisfactie perversa §i nu
retrage un timp, dar, Ia 0 noua i'ncercare, rezul- mai simt nevoia altei excitatii sexuale din par-
tatul este acela§i. Se resemneaza §i-§i impune sa tea celuilalt. De aceea, solutia ar putea fi evita-
nu-i mai faca sotiei sale avansuri. in acela§i rea "Galcevei", astfelincat sotia sa simta acut
timp insa, ea devine tot mai provocatoare, lipsa satisfaqiei sexuale §i se ajunge la consens.
putand merge chiar pana la a nirta cu alti bar-
bati. Raspunzand provocarilor ei, sotulil1cear- Dupa scopul "GiUcevei" se poate face dis-
ca din nou, dar este din nou respins. Situatia tinctia intre "Femeia frigida" §i "Bate-ma, ta-
degenereaza intr-un alt joc: "Giilceaya" care ticule!", unde aceasta ocupa locul excitatiei
impl1ca repro§uri legate de comportamentul. sexuale. In "Femeia frigida", "Galceava" are
celuilalt, de alte cupluri, rude, finante, etc. §i rol de substitut de relatie sexuala.
care se termina cu ,,0 'lS1: trantita".
Analog - Dickens - "Great Expecta-
tions": Fetita bine imbracata 11roaga pe bilietel
sa ii faca 0 placintica de lut.
Anali?'! tran>':!lciionalii, decodificarea, deconspirarea ~i interpretarea mesajelor ascunse 167
Cind prime§te plilcintica ii prive§te scarbita dovedi teza ulterioara. Odata initiat jocul, pro-
mainile §i hainele murdare, spunandu-i cat tagoni§tii nU se simt confortabil in compania
este ea de eurata in eomparatie eu el. unei noi persoane pana in momentul'in care 'ii
gasesc acestuia din urma "pata" sa. In forma sa
Analiza: extrema poate deveni un joe politic totalitarist
jueat de personalitati "autoritare" §i atunei pot
Teza: Te-am prins, ticaiosule! avea repercursiuni istorice serioase.
Scop: Razbunare In socletatea suburbana reasigurarea pozitiva
Roluri: Sotia einstita - Sotul nereeunosditor este obtinuta din jocul "Cum ma descurc?", 'in
timp ce "Pata" ofera reasigurarea negativa. 0
Dinamica: Invidierea penisului analiza partiala va face 0 parte din elementele
jocului mai clare.
Exemple:
Premisele jocului se mscriu de la cele mai
(1) Multumese pentru placinta de lut, baietel timide §i stranii, la cele mai cinice (sinistre),
murdar! ezoterice, intime sau sofisticate. Din punet de
vedere psihodramatic, are la baza ca obicei inse-
(2) Sotia frigida, provocatoare curitatea sexuala §i telul sau este reasigurarea.
Din punct de vedere tranzactional mobilul este
11 Paradigma sociaHi: Parinle-Copil curiozitatea morbidil sau pUicerea de "a trage eu
ochiul " , uneori eu preocuparea caritabila a
Parintele: Iti permit sa-mi faci a phlcintiea Adultului sau Parintelui mascand pofta Copilu-
de lut (sa ma saru!i) lul. Avantajul psihologic intern este ca 11fere§te
pe jucator de depresie, iar avantajul psihologic
Copilul: Mi-ar pJikea. extern este de a evita intimitatea care poate
Parintele: Acum uiUi-te la tine cat e§ti de aduee la suprafata propriile "pete" ale acestuia.
murdar! Astfel, jucatorul se simte indreptatit sa intoarca
spatele unei femei care nu este moderna (se
• Paradigma psihologica: Copil- Parinte simte rara suport financiar), unui non-Adrian,
unui iliterat, unui barbat impotent sau unei per-
CoplinI: Vezi dad. poti sa ma seduei! sonalitilti nesigure. In acela§i timp, curiozitatea
Parintele: A§ ineerea, daca imi promiti ea sa ii ofera unele posibilitati de aqiuni social-
ma opre§ti la timp. interne cu ca§tig biologic. Avantajul social ex-
Coplinl: Vezi, tu ai ineeput. tern este din grupul "nu-i a§a ca e minunat?". 0
parte interesanta a jocului este ca alegerea
Etape: premiselor de catre jueator este independentS. de
capacitatea sa intelectuala sau de aparenla sa so-
(1) Seduetie - Raspuns fisticata. De exemplu, un barbat care se afla
(2) Rejeetie - Resemnare mtr-o oarecare pozitie de responsabilitate intr-un
(3) Provocare - Rlspuns servieiu strain din lara sa. poate spune audienlei
(4) Rejeqie - Zarva ca a alta tara este infelioara pentru cs., pe liings.
alte lucruri, barbalii poans. sacouli cu maneci
Avantaje: prea lungi. In stadiul Egoului Adult, acest barbat
poate fi foane competent. Numai atunci cand
(1) Intern psihologie - eliberare de vina fan- joaca un joc parental cum este "Pata"; el va
tazarilor sadiee arata asemenea irelevante.
(2) Extern psihologie - evitarea temutei exhibi-
"G1Hceava" (E. Berne, pag. 114-115)
tii §i penetrari
(3) Intern soeial- "Galceava" Teza: In forma sa clasica jocul apare in
(4) Extern soeial- ee poti face eu baieteii mur- familiile in care exista un tata dominant, fiica
dari (soti)? adolescenta §i a mama inhibata sexual. Jocul se
(5) Biologic - inhibitie sexualil §i sehimbari be- desra§oara avand ca protagoni§ti pe tata §i fiiea
adolescenta, astfel:
ligerante
(6) Existential -. eu sunt pura!
"Pata" (E. Berne, pag. 98-99)
Teza: Jocul este a sursa de disensiuni mes-
chine in viata de toate zilele. Este jucat de pe
pozitia Copilului depresiv: "eu nU sunt bun".
Scopul tranzaqional al judecatorului este de a
168 Capitolul6
TaHll vine de la serviciu §i li gase§te fiicei sale Jocul i§i va urma cursul in urmatoarele
o vina oarecare, iar ea raspunde imprudent sau, nopti. Suspiciunile tatalui sunt "justificate" §i
fiica poate face prima mi§care fiind imprudenm, explicate mamei care in tot acest timp statea de
dupa care tatal gase§te vina. Incepe gfHceava:voci o parte "neajutorata".
ridicate §i conflictul devine din ce in ce mai acut.
Deznodamantul depinde de eel care are ini- In general acest joc poate fi jucat intre doua
tiativa. Astfel exista trei posibilitati: persoane care incearca sa evite intimitatea se-
xuala. De exemplu, "Galceava" poate fi §i faza
a) Taml se retrage in dormitorul sau §itrante§te u- terminala din jocul "Femeia frigida".
§a; "Ga1ceava" este intalnita, de§i, destul de rar,
intre baietii adolescentini §i rude Ie lor de sex
b) Fiica se retrage in dormitor §itrante§te u§a; feminin. De asemenea se intalne§te la varste
c) Amandoi se retrag §i tdintesc u§a. fragede §i intre frati, ca un semn al luptei psi-
hologice.
In orice caz, sfaf§itul jocului este marcat de
o u§a trantita. "Galceava" ofera 0 solutie care Antiteza: Jocul nu este atat de antipatic tatalui
distrage atentia dar este eficienta totu§i in re- a§a cum am putea crede §i, in general, fiica este
zolvarea problemelor care apar intre tati §i cea care gase§te solutia antitetica printr-o casato-
fiieele adoleseente in anumite imprejurari. rie grabita, adesea prematura sau fortata. Daca
Daca locuiesc in aceea§i casa §i sunt ner/o§i este posibil, din punet de vedere psihologic,
unul pe celillalt, u§ile trantite reprezinta pentru mama poate face mi§carea antitetiea "re-
fiecare dintre ei nimic altceva decat faptul ca au nuntand" la frigiditatea relativa sau absoluta. Jo-
totu§i dormitoare separate. In familiile dezor- cuI se po ate lini§ti daca tatal gase§te un interes
ganiz'lte, acest joc poate fi jucat intr-o forma sexual in afara familiei dar aceasta optiune poate
mai sinistra §i mai dezgustatoare in care tatal i§i genera alte complicatii. In cazul cuplurilor casa-
a§tedpHt fiica de cate ori vine de la 0 intalnire §i to rite antiteza este aceea§i ca §i pentru jocurile
o examineaza foarte atent la intoarcere (mai "Femeia frigida" sau "Barbatul impotent".
ales vestimentatia) pentru a fi sigur ca ea nu a
aVUlun contact sexual. Chiar §i circumstantele In circumstante asemanatoare, "Ga1ceava"
cele mai putin suspecte pot da na§tere la cele poate conduce in mod naturalla jocul "Curtea
mai violente altercatii care se pot termina cu juratilor" .
izgonirea fiicei din casa in toiul noptii.
\~~EIDiQ)DDli@nl UQJJ nLJ 7u;?
PSIHOTERAPIA COPILULUI
CENTRATA PE METODE
,EXPERIENTIAL· EXPRESIVE
Iolanda Mitrofan
Elena Otilia Vladislav
. CUPRINS 170
1. Desenul ca abordare diagnostica §i terapeutica a copilului 175
2. Alte mijloace expresive utilizate in psihoterapia copilului 175
2.1. Fantezia
2.2. Modelajul 176
2.3. Colajul
2.4. Jocul cu nisip 1--
2.5. Realizarea de pove§ti §i povestiri 1--
2.6. Metafora terapeutica
2.7. Marionetele 1--
2.8. Terapiaprinjoc 1-S
2.9. Dramaterapia IS 1
3. Demers expresiv-gestaltist in psihoterapia copilului IS1
3.1. Studiu de caz (un tic vocal sau tuse "psihogena") , . IS:
3.2. Studiu de caz (balbism)
, 1, ~
, , .. 185
' , . , , .. 190
170 Capitolul7
1. DESENUL eA ABORDARE prin jocul cu marionetele, on pur §i simplu
DIAGNOSTIC~ SI TERAPEUTICA redate grafic, sunt investite eu semnificatii,
emotii, sentimente §i ganduri pe care copilulle
A COPILULUI traie§te in legatura direeUf cu evenimentele
Cunoa§terea universului interior al copilu- vietii sale, cu relatiile sale eu familia §i alte per-
lui beneficiaza de un ajutor considerabil din soane semnificative din viata sa.
partea tehnicilor expresiv-ereative de investi-
Atat desenele, cat §ijoeurile sunt considera-
gatie §i terapie, dintre care desenul serial, te drept ce1e mai relevante modalitati de expre-
sie ale primilor ani de viata, ele oferind date
modelajul, jowl eu nisip, exercitiul mimico- importante despre inteligenta §i afectivitatea
copilului. In mod special, desenul liber, spre
pantomimic ~i dramaterapeutic, improvizatia deosebire de desenul dupa model (preferat in
muzicaUl, exprimarea prin dans §i mi§care, §coala traditionaHl), indepline§te rolul unei ve-
sunt ee1e mai frecvent utilizate de consilierii §i ritabile creatH, care exprima spontan viziunea
psihologii specializati in probiemele copilului.
Desenul liber sau tematie constituie 0 foarte
potrivita. cale de evaluare a persomditatii in personala a copilului asupra mediului inconju-
formare a copilului §i a problemelor sale rator §i prin aceasta, se instituie intr-un verita-
emotionale, precum §i a rebtiilor sale eu famil- bit test psihodiagnostic al personalitatii 1uL
ia, a traumelor pe care eventual le-a suferit, a Dintre testele proiective bazate pe desen uti-
nivelului de anxietate existentiala, a capac- lizate in special in psihodiagnoza copilului sunt:
Witilor §i a dificultatilor sale de a se adapta la • testul .,omuletului" (F. Goodenough)
mediul social. care ofera indicii asupra nivelului intelectual a1
copilului, in functie de nivelul sau de maturi-
Cum §i cat poate fi decriptata lumea subiec- tate psihomotrica, percePtia propriei scheme
tiva a eopilului mie prin desen? Pe ee se eorporale §i proieetarea sa in desenul unui
bazeaza valoarea diagnostica §i terapeutica a omulet; pot fi semnificative pentru dezvoltarea
acestui mijloc expresiv? cognitiva, evaluata concret prin gradul de per-
fectiune §i completitudine a desenului, echili-
Raspunsul acestor rntrebari este dat de va- brul general, bogatia detaliilor.
loarea simbolica a desenelor ca "VEHICOLE"
• testul ..femeii plimbandu-se prin ploaie"
~i "ACTIV ATORI" de informatie psihologica (testul H. Fay) solicita 0 integrare mai eomple-
incon~tienta san de mesaje pe care copilul este xa a unor elemente ale desenului liber, ce per-
incapabil de a Ie exprima verbal, ci doar afec- mit evaluarea nivelului de inteligenta;
tiv-imagistic prin intermediul liniilor grafice,
culorilor, formelor, pozitiilor §i dimensiuni]or • testul desenului liber allui G. Minkowska
personajelor sau obiectelor desenate. Mecanis-
mul psiho]ogic prin care conflicte incon§tiente (reprezenUind personaje sau arice altceva)
nerezolvate, probleme incomunicabile, atitudini permite aprecierea modului particular de
§i sentimente fata de persoanele importante din percePtie al copilului in doua tipuri distincte:
viata sa, frustratii §i anxietati, blocaje §i suferinte tipul senzorial §i tipul rational. La tipul senzo-
reprimate sunt devoalate - il constituie rial, modalitatea de realizare a desenului nu
PROIECTIA. in alti termeni, problemele este prea precisa, dar detaliile sunt legate unele
ascunse, necon§tientizate, reprimate sau negate, de altele printr-un viu dinamism. Tipul ratio-
ingropate in abisurile ineon§tientului sunt expri- nal, dimpotriva, are 0 maniera mai precisa de a
mate intr-o maniera simbolica, adesea transpar- desena, fiecare element, object sau fiinta fiind
enta, in produsele creatiei artistice ale subiectu- riguros redate §i adesea simetric, dar fiecare
lui §i sunt atribuite (proiectate) in elementele este izolat, imobil §i rara nici 0 legatura cu
acesteia §i relatiilor dintre aceste elemente. restul desenului. Dar desenulliber ne ofera §i ~
Astfel, personajele unei povqti inventate de indicii privind viata afectiva a subiectului prin
copil, dramatizate de el impreuna eu altii sau intermediul analizei continutului.
171 F'sihoterapia copilului centrata pe metode experienlial-expresive
• restul ..desenului figuni umane" (K. Ma- Ce varsta? Ce sex? Ce face fiecare? Ce
chover)
simte, ee gande§te fiecare? Ce vrea fiecare?
Autoarea pleacii de 1a modificarea testului Care este cel mai simpatic dintre toti? Dar eel
"omuletului" propunand desenarea succesiva mai antipatic? Care este eelmai amabil? Dar
a doua persoane de sex diferit. eel mai putin dragut? Care este eel mai ferieit,
dar cel mai putin fericit? Tu pe cine preferi
• testu] "casa-copac-persoana" (H -T -P dintre ei? Se pot de asemenea, discuta situatii
engl. house-tree-person, al lui J. N. Buck) care sa provoace proieqii interesante: "Daca
Imbogate§te situatia proiectiva, avand doua tata propune 0 plimbare cu ma§ina, dar nu este
etape de lucru: momentul creator non-verbal: loc pentru toti, cine e eel care va ramane
realizarea unui desen prin folosirea celor trei acasav'.)
elemente indicate §i momentul verbal, inter-
pretativ, in care copilul este solicitat sa descrie, In timpul probei, se pot observa reaetiile
afective ale copilului, mai ales inhibitiile §i
sa defineasca §i sa interpreteze ceea ce a dese- refuzul de a desena sau vorbi despre anumiti
nat. Aceasta a doua etapa ereeaza asociatii membri ai familiei sau chiar despre sine, jena
1i~ere deosebit de relevante pentru cunoa§terea sau teama fata de unele personaje, resentimen-
prob1emeJor emotionale §i relationale ale te, ostilitatea. Se urmaresc oscilatiiIe afeetive,
copilului. Din acest desen po ate fi inteles trecerile de la tristete 1aveselie, mania, nemul-
madul in care pereepe copilul mediul inconju- tumirile fata de unele personaje, izolarea §i
rator, proieqia propnului sau mod de a fi §i sentimentul de autodevalorizare sau de inseeu-
simti, in raport eu sine §i eu altii.
ritate. Elemente ca egocentrismul §i autocen-
• testul ..desenului famiiiei" (utilizat de tralitatea, redate grafic prin dimensiunile
exagerate, sublinierile §i detaliile suplimentare,
mai multi auton c1asici - F. Minkowska, M. precizia grafica a trasaturilor unor personaje,
Po rot, Cain §i Gomila, N. Appel, F. Barcellos, precum §i estomparea, absenta, imprecizia
N. Fukada) este relevant pentru eunoa§terea desenarii altora, pot fi u§or identifieate §i
raportunlor pe care Ie are copilul eu familia, ca decriptate ca semnificatie. Alegerea culorilor
decisive in formarea personalitatii sale. M. pentru sine §i anumite persoane nu este nici ea
Porot considera ca simpla observare a desenu- 'intamplatoare. Desenarea in culori vii. lumi-
Iui unei familii permite cunoa§terea senti- noase sau terne, Intunecoase, este in direClil
mentelor reale pe care copilulle resimte fata de legiltura cu emotiile §i sentimentele copilului
ai sai, situatia 'in care el se plaseaza 'in cadrul fata de persoanele desenate. iar preferin~a Iui
famiEei sale, relatiile dintre membrii familiei §i pentru desenul alb-negru ne poate sugera blo-
impactul lor asupra copilului din perspectiva cajele emotionale, elemente ce depresie,
acestuia. Dimensiunile persoanjelor familiale, retragere sau lipsa de rezonanla afectiva, difi-
centralitatea sau excentnzarea lor in spatiu1 cultati de exprimare a sentimentelor §i trairilor.
grafic, distantele dintre membrii familiei §i La finele disculiei. capilul este intrebat dad
dintre figurile centrale §i copilul investigat, este multumit sau nu de descnul pe care I-a
sunt elemente de diagnostic importante §itoto- Iacut §i daca ar dori sa schimbe ceva sau sa il
data factori de suport pentru 0 discutie rele- mai fadi 'J data. a§a cum i-ar pH'icea lui acum.
vanta de con§tientizare §i chiar de optimizare a )Joul desen poate aduee date suplimentare
raporturilor perturbate din familie. Din aceasta despre relaliile eu propria familie, despre a§-
ultima perspectiva testul familiei poate consti-
tui §i 0 tehnicii provocativa utilizata in terapia teptarile copilului §i sperantele sale. Orice 0-
cu familia copiJului eu tulburari emolionale §i
de comportament. Utilizat mai ales ca proba misiune sau deformare a unui personaj intr-un
de cunoa§tere, testul familiei poate fi falosit sens sau altul ne aduee date pretioase din punct
pentru declan§area unui dialog, ghidat de de vedere a1 cunoa§terii lumii sale interioare,
'intrebari de genul: "Poveste§te-mi despre dar §i al comportamentului sau in raport cu
familia pe care tu ai desenat-o ... Unde se afla aceste personaje ce exprima simbolic realitatea
ei? Ce fac ei? Hai sa vorbim despre fiecare per- relatiilor sale in familie.
sonaj din aeeasta familie ... Ce rol are fiecare?
172 Capitolul7
o aWl posibilitate este reprezentarea grafica • Pictura sentimentelor din acest moment.
a familiei prin simboluri sau animale, pe baza I se cere copilului sa realizeze 0 pictura cu
unui exereitiu analogie. Copilului i se cere sa- degetele de la maini sau chiar de la picioare,
§i imagineze membrii familiei sale altfel decat care sa reprezinte starea lui de aeum sau stare a
oameni §i s8.-i deseneze a§a cum dore§te el. Ei lui cand e fericit or suparat (in funqie de sco-
pot fi pete de euloare, linii, forme, obiecte sau pul propus). Pictura cu degetele are calitati
animale, sau ariee l-ar ajuta pe eopil s3.-i relaxante prin angajarea tactil-kinestezica §i
reprezinte. Se pot provoca apoi dialoguri intre ofera satisfaetie §i u§urinta 1'nexprimarea senti-
anumite parti din desen, aflate in contrast sau mentelor, In mai mare masura decat pictura cu
in opozitie (0 paUi colorata poate sta de yorba instrumente. Culolile aIese, fluiditatea mi§carii,
cu 0 paUl neagra, un animal mie intra in dialog tonurile §i eonsistenta pete lor de vopsea ofera
eu unul mare §i putemic, unul suparat eu unul indicii interesante privind afectivitatea, in
vesel, unul curajos eu unul frieas etc.). Atunei vreme ce modalitatea grafica de explimare
dind 0 anumita parte din desen este subliniata coreleaza mai mult eu nivelul §i calitatea eogni-
sau ingro§ata, ha§urata, i se aeorda 0 impor- tiilar (pereeptii, reprezenUjri, idei).
tanta mai mare ininterpretare. In aeest seop se
adreseaza Inlrebali ajutatoare copilului pentru • lmaginarea §i desenarea unei ..tufe de
a-§i clarifiea raportulile §i sentimentele eu ele- trandafili" (exerci1iu utilizat de V. Oaklander,
mentul simbolic respectiv dupa eaz:"Ce gan- 1988, oag. 32\ I se sugereaza copilului sa
de§te acest (triunghi, planta, animal)? Incotro lnchida ochii §i sa-§i imagineze ea este 0 tUIa
se duce? Ce vrea sa faca? Ce i se va intampla?" de trandafiri. Pentru ca asociatiile libere sa fie
etc. Valoarea acestor tehnici este nu numai stimulate, psihologul orienteaza fluxul imagi-
nativ al copilului plin 'intrebari de genul: "Ce
diagnostid, ci §i educational-terapeuticiL Co- fel de tUIa de trandafiri e§ti tu? E§ti foarte
pilulinvata sa-§i eomuniee mai adeevat §i in mica? E§ti foarte mare? E§ti groasa? E§ti subti-
mod spontan sentimentele, dorintele, invata re? Ai flori? Daea da, ce fel sunt florile tale, ce
sa-§i con§tientizeze mai clar pozitiile §i atitu- euloare au? Au multe flori sau cateva? Sunt
dinile, dar §i sa-i inteleaga mai bine pe eei eu boboci? Au frunze? Cum arata ele? Cum sunt
care intra in contact sau pe cei cu care are difi-
cultati de contact §i de comunicare. Hectul radacinile tale? Sau poate nu ai? Sunt lungi §i
consUl intr-o mai buna socializare §i matuliza- putemice sau plapande? Sunt rasueite? Ai
re emotionala. spini? Unde te afli tu? 1ntr-o gradina, Intr-un
pare, intr-un ora§, Intr-un de§ert? E§ti intr-un
Alte modalitati tehnice de investigare §i ghiveci sau cre§ti direct din pamant sau prin
terapie eu suport expresiv (pietural, grafic) vin ciment? Ce este in jurul tau? Sunt §i alte flori
sa intregeasca registrul testelor de desen pra- sau tu e§ti singur? Sunt copaci, animale,
priu-zise. Acestea asoeiaza exercitiile de fan- pasari, oameni? Arati tu ea 0 tUIa de trandafiri
zatare, asoeiatiile creative §i sugestive cu sau ca altceva? Este ceva In jurul tau ca un
redarea prin desen sau prin pictura a sentimen-
telor §i starilor traite "aeum §i aiei", a percepe- gard? Daea da, cum apare el? Sau e§ti Intr-un
rii spatiuJui interior §i a identitatii proprii de loc deschis? Cum este sa fii 0 tura de trandafiri?
catre copil. Redam in continuare cateva dintre
aceste modalitati de lucru expresiv-metaforice: Cum supravietuie§ti tu? Are cineva grija de
tine? Cum este vremea acum pentru tine?".
• Desenullumii interioare, din linii, figuri Apoi, eopiii sunt rugati sa desehida oehii §i sa
§i culori deseneze tufa lor de trandafiri. Se diseuta eu ei
Copilul este rugat sa. inchida ochii §i sa ulterior, daca ceea ce §i-au imaginat §i repre-
patrunda In lumea lui interioara. ;,Vezi cum iti. zentat prin desen are vreo legatura cu viata lor
apare lumea ta dinlauntru? Cum 0 poti reda pe reala. Astfel sunt aduse la lumina 0 serie de si-
hiirtie folosind doar linii, curbe §i figuli? Vezi
ee eulori apar in lumea ta, In spatiul tau interi- tuatii §i trairi din viata copilului, relevante pen-
or ... unde este pIasat fiecare lucru §iunde te afli tru Intelegerea, evaluarea §i terapia sa, dind
tu acolo. Acum deseneaza tot ce ti-ai imagi- este nevoie.
nat. ..",
173
Psihoterapia copilului centrata pe metode experienlial-expresive
• Desenu1 serial este 0 metoda individuala Unii copii petrec mult timp cu imagini du-
reroase, in vreme ce altii se indreapta direct
de lucru cu copilu1 cu dificultati comporta- spre imagini ale vindecarii, parand a nu avea
menta1e §i de adaptare, practicaUi de l.A.B. nevoia de a-§i imparta§i durerea. Altii apar blo-
cati, staruind intr-o ambivalenta intens con-
Allan (1988), in scop psihoterapeutic. Metoda flictuala, intre dorinta de a cre§te §i dorinta de
este de inspiratie jungiana §i implica 0 serie de distrugere. Aceste patternuri expresive devin
12 §edinte a ciite 20-25 minute fiecare, 0 data vizibile doar in timp, de aici rezultand natura
pe saptamana, cand i se cere copi1ului sa seriala a acestei abordari terapeutice.
deseneze un tablou, in prezenta consilierului
psiholog. Desenul serial a fost utilizat intr-o Adesea, in desenul serial, un copil poate pre-
zenta 0 tema simbolica, pe care 0 reia in mai
varietate de situatii: de la institutiile de ocroti-
re, la practica privata de evaluare §i de con- multe desene, perseverent. Alteori imaginea
siliere in §coli, dar poatc fi folosit §i pentru aleasa se schimba de mai multe ori, in forma sau
cunoa§terea §i psihoterapia copilului pre§colar
cu probleme. in functia ei, semn al unei evolutii, de la violenla
§i distrugere la echilibrare §i funqionare sana-
inca din 1959 C. G. lung accentua impor- toasa. Astfel 1ntr-un caz citat de autorul
tanla analizarii desenelor"in serie", de-a lun-
gul timpului, analiza doar a uneia sau doua mentionat, 0 fetita de 6 ani abuzata sexual,
desena constant dormitoare §i bai in care se
1ucrari fiind insuficienta pentru inlelegerea aflau persoane expunandu-§i organele genitale
persoanei §i terapia sa. 1.A.B. Allan constata ca
§i angajate in raporturi sexuale. La sfilr§itul
atunci cand un copil deseneaza 1n prezenla tratamentului prin desen serial, imaginea dor-
terapeutului, potenlialul de vindecare este mitoarelor §i bailor se mentine, dar persoanele
activat, conflictele sunt exprimate §i rezolvate desenate "dormeau fiecare in patul sau, came:'
treptat, iar terapeutul poate ca§tiga 0 clara §i rele pareau curate §i luminile aprinse".
mai exacta viziune asupra incon§tientului
copilului. Cadrul cabinetului de consiliere §i Utilizarea desenului serial evidentiaza trei
ritmicitatea efectuarii desenelor in acest cadru,
totdeauna la aceea§i ora, creeaza un ritual cu stadii Drincipale in aplicarea metodei pe copiii
funqie terapeutica - un spaliu "sanctuar" §i cu tulburari §i dezorganizari moderate, Fieeare
un timp in afara timpului obi§nuit. Acestea, stadiu reflecta anumite imagini sau teme tipiee.
impreuna cu 0 alianta terapeuticil pozitiva in stadiul initial, intre prima §i a ..i-a ~eji:1-
incurajeaza cre§terea psihica§i transformarea.
Din perspectiva jungiana, aceste conditti ta, desenele reflecUi:
activeaza in incon§tient mersul spre vindecare. • 0 viziune globala asupra lumii imerioc.re a
"Fantasmele §i imaginile produse astfel simbo- copilului;
fizeaza §i concretizeaza prin fonne tangibile, cum • pierderea controlului imerr. §i prezen~a
sentimentelor de disperare §i iezIJadeide:
ar Ii desenele, dar §i modelajul, punerea In scena
• stabilirea unui rapen inilial ell consilie-
sau povestirea, facilitand astfel cre~terea psihica. rul. care uneori. es::e i:l.:o;-porat intr-un desen
Hartia devine astfel, locul sigur In care sunt
plasate proiecfiile, In timp ce simbolurile §i imagi- in forma simbo1i.:t aJria~ului prietenos, pilot
nile devin recipiente pentru emotii variate. Astfel, de avion. doctor Sen.: asistent.
sentimentele pot fi exprimate In sigurmlfa §i prin In stadiul imem1ediar, de la a 5-a la a 8-a
§edin1a. con1inutul desenelor pare a reflecta:
aceasta, In incon§tient se produc noi imagini, sen-
timente §i stari. Desenul In serie ;aloneaza drumul • expresia unei emotii in forma ei pura;
copilului spre pacea interioara, In funcfie de natu- • cont1ictul intre contrarii (rau/bine) §i
ra traumei sau a con(lictului psihologic" izolarea sentimentelor ambivalente;
• adancirea relatiei dintre copil §i ajutorul
(apud C. E. Schaffer, 1988, pag. 98).
Allan observa ca unii copii incep desenul sau. La sfar§itul acstei faze, copilul folose§te
serial prin a produce imagini de suferinla, altii desenul pentru a comunica direct despre pro-
imagini reparatorii (ale vindedlrii), in timp ce blema dureroasa sau pentru a dezvalui un
allii VOl' reda doar imagini stereotipe 1n desen. secret.
174 Capitolul7
In stadiul terminal, de la a 9-a la a l2-a Din comentariul copiilor rezulta ca per-
§edinta, copilul tinde sa deseneze: soanele prinse, ies din munte, dar sunt ucise cu
pietre, iar pe §oseaua desenata de baietel, cioc-
• imagini care reflecta sensul stapanirii de nirile intre ma§ini sunt neintrerupte.
sine, al autocontroluJui §i valorizarii;
• Desenele reprezinta un mijloc de stabiHre
• scene ce reflecta (1 imagisticii pozitiva: ab- a contactului initial ell terapeutul. Frecvent,
senta razboiului, violentei, luptei ..distmgerii; copiii folosesc desenele pentru a incepe sa.
• simbolul central a1 sinelui (autoportret, eonstruiasca 0 relatie eu terapeutul. Biliatul a
fOffi1e de manda1el:
inceput sa deseneze multe elicoptere §i
'il scene ll!TIoristice: aeroplane. zburand peste §osea. Apoi el a desenat
• tablouri ee refJeeta deplasarea legaturii de harti §i labirinturi §i a incercat sa provoace eonsi-
ati:l§aInent de Ia consiIier catre alte pcrsoane. lierul pentru a gasi ie§irea: " Pariez ca nu §tii cum
se iese din Iabirint..." La randul ei, fetita a conti-
Pentru a exemplifica modul1n care poate fi nuat sa-i ceara consilierului: "Poti ghici ce am
falosit:'! metoda desenului serial in cunoa§terea §i desenat?" Parea ca de fapt, in subtext, copiii
psihotcrapia copiilor, 'lorn pre1ua de la J.A.B. intreaba: "Ma intelegi? ~tii ce mi s-a intamplat?
Allan doua cazuri eu probleme severe de com- E§ti destul de de§tept ca sa ma ajuti?" Fetita ii
portam.ent In co!ectivitatea pre§coJara §i §cola- cerea totdeauna consilierului sa-i scrie numele
ra. Exemple1e se refera la doi copii, unul de 6 pe [at a desenuIui.
ani §i ee1111altde 7 ani, care proveneau din fa- In stadiul intennediar, de Ia a 5-a la a 8-a,
milii destramate. desenele tind sa ilustreze urmatoarele:
BiiieteJul se mutase de 14 ori 1'n viata lui. iar • Expresia unei emotii in forma pura. Este
fetita era abandonata de mama sa, nemaiavand faza In care anumite sentimente dureroase sunt
nici un contact eu ea.
separate de celelalte sentimente §i exprimate in
Continutul desenelor ill stadiul initial al fonna pura. De exemplu, baiatul a continuat sa
consilierii. deseneze autostrazi, dar §i-a simbolizat depre-
sia Iui prin desen: "camionul a disparut 1ntr-o
• Desenele din acest sfadiu ilustreaza lu- groapa mare, in mijlocul §oselei". Fetita §i-a
exprimat intensitatea furiei printr-un desen ce
mea interna a celor doi copii. Baietelul mfati- inrati§a un uria§ revihsandu-§i mania pe gura,
§eaza camioane izbind ma§ini mici, omorand iar 1ntr-o lucrare ulterioara a reflectat tristetea
persoane, trecand peste benzile §oselei §i ra-
candu-se praf In casele de pe cealalta parte a §i mahnirea ca ,,0 annata a fumicilor care cara
§oselei. Desenele fetitei prezinta intreaga lume
"in fEkari", vulcani peste tot, cutremure de o lac rima uria§a, intr-un lac sigur, ca sa poata
pamant rupand lumea in bucati, case aruncate fi sparta rara a rani pe cineva".
in aer, oameni prin§i in ele, rachete §i bombe
explodand. Tema centraHi In ambele cazuri • 0 lupta Cll sentimentele ambivalente. De-
este devastarea §i dezastrul. senele urmatoare au aratat, deopotriva forte
pozitive sau negative, coexistiind ca egale. Ast-
• Desenele reflecta sentirnente de deznadej- fel, intr-un desen, apare un bu§tean prabu§in-
de. Temele primelor trei desene sunt revelatoa- du-se la pamant, lncarcat cu explozive, dar se
re pentru efectul traumei legate de incompe- previne omorarea in aer a mii de pasari. Intr-
tenta, incapacitate a §i insecuritatea copiiIor
provocate de adultii importanti ai vietii lor. un alt desen, un copac rau arunca 0 suI ita spre
Astfel, Jipsa ajutorului transpare clar din
desenele fetitei care se reprezinta prinsa intr- un erou, dar un om de zapada va pune repede
un munte in timpul unui cutremur. Apar unele un scut intre acesta §i sulita.
incerdiri rudimentare ale eroilor de a incerca
• Adancimea relatiei Cll eel care ajuta:
sa scape distrugerii sau sa faca ceva pozitiv. consilierul. Acesta apare acum intr-un desen ca
Oricum, in aceasta faza, fortele distructive sau imagine a ajutorului, a salvatorului. Baiatul a
negative ca§tiga intotdeauna . desenat un om intr-un elicopter care aduce
butuci . pentru. ,- a repara gropile din §osea, pre-
cum §l proVIZll.
175 Psihoterapia copiiului centrata pe metode experienlial-expresive
Fetita a desenat un uria§ binevoitor care Imaginile pozitive interioare au fost resta-
salveaza un baiat din inundatia care a venit pe
pilmant, dupa foc. bilite, iar problemele comportamentale nu au
mai fast semnalate.
• DestiHnuirea problemelor profunde. Prin Din studiile eazuistiee mentionate mai sus
stabilirea relatiei terapeutice, copi]ulincepe sa rezulta valoarea incontestabila a desenului
aibe ineredere in eel ee-i ofera ajutorul §i im-
parta§e§te unele ganduri §i sentimente pro- serial, nu numai ca mijloc de evaluare a starilor
[unde. Baiatuli§i define§te stare a "sunt trist" §i
vorbe§te despre supararea lui in legatura cu §i problemelor copilului in dificultate, dar §i ca
desele schimbari de domiciliu, ca i-a fast greu un suport terapeutic de exceptie. Atragem
sa-§i faca noi prieteni, ca apoi sa-i piarda §i atentia insa, ca utilizarea acestei metode este
despre teama pe care 0 inceard la noul camin, in primul rand de competenta psihologului
gradinita, §coala. Fetita a desenat un copil care analist, ell formatie de psihodiagnostician §i
a ~;lcercat sa se sinucida pentru ea mama lui a consilier, a carui prezenta in orice institutie eu
plecat definitiv §i a comentat ca elinca se gan- profil educational este 0 necesitate. Desigur,
de§te ia sinucidere cateodata. In acest moment pedagogii §i educatorii pot apela la randullor la
important al terapiei, consilierul i-a spus: desene, ca mijloace promitatoare pentru sem-
"Cred ca atunc! dnd mama ta a pIecat de aea- nalarea unor probleme ale copiilor, pentru
sa a fost intr-adevar foarte dureros pentru tine, exprimarea sentimentelor lor §i stimularea
ca §i in momentele in care iti doreai sa mori ca eomumcarii nonverbale, dar nu trebuie sa se
sa nu mai sim!i atata durere. Imi pare bine ca
imi spui despre aceste simtaminte". hazardeze in a interpreta sau provoca diseutii
irelevante §i chiar periculoase prin diletantism.
Studiul terminal, de la a 9-a la a 12-a §edinta Este bine ea ei sa fie deschi§i in a colabora eu
speeiali§tii psihologi ai eopilului, pentru ca
impreuna sa gaseasca cele mai adecvate mo-
duri de evaluare §i asistenta.
Odata ce sentimentele eeie mai adanei §i 2. Alte mijloace expresive utilizate
dureroase au fost exprimate simbolie §i in psihoterapia copilului
destainuite verbal, ele tind sa se mi§te repede
spre rezolvare. Desenele tind sa reprezinte: 2.1. Fantezia
• Imagini ale stapanirii, autocontrolului §i Tehnicile fanteziei presupun folosirea
valorizarii. Pentru baiat, traficul pe autostrada intregului potential imagistic §i ele pot 11imbi-
revine la normal, toate ma§inutele §i camioa- nate sau nu eu desenui §i mi§carea 11zic8..
nele vor merge lin, benzile §oselei nu sunt in- Analiza unei fantezii este 0 problema [oarte
dIcate, reparatia drumului e terminata; apar controversata. Se pare lI1sa. ca pot avea loc
chiar tumuri de control pentru a pastra ordinea
§i a "tine un ochi atent asupra traficului". schimbari semnificati\'t tara produeerea ne-
• Manifestarea imageriei pozitive. Nu mai unui insight.
sunt nizboaie, conflicte, explozii. Fetita dese- In psihoterapia copilu}ui abunda ideile
neaza 0 scena insorita, cu arbori exotici §i
zambcte pe toate fetele. despre famezie. Odata eu lamarea ideii stimu-
larii emisferei drepte §i interesului pentru
Dupa 0 serie de desene in care apar ele- educatia umanista s-a produs 0 proliferare a
mente de umor, copiii deseneaza 0 linie. Tot ciirtilor care trateaza astfel de subiecte.
acum apar §i mandale, sub forma cercurilor,
patratelor sau triunghiuriior in jurul imaginii Descriem in continuare cateva astfel de
centrale. Treptat ata§amentul se deplaseaza de exercitii de fantazare, unele dintre ele rega-
]a terapeut catre alte persoane, lueru vadit in sindu-se §i in studiile de caz.
desene, dupa care copiii spun de obicei: "Nu
mai vreau sa vin aici" §i terapia J:nceteaza. Un frumos exereitiu de fantazare, descris
dupa Violet Oaklander (1988, p. 16) se nume§-
te "Lupta".
176 Capitolul7
Copilull§i imagineaza eu oehii desehi§i ca 2.2. Modelajul
este un mic vapor in timpul unei furtuni puter-
nice. "lncearca sa-ti imaginezi ca tu e§ti unicul Materialele pentru modelaj pot fi lutul,
vapor §i explidi ceea ee simti. Vantul este pu- plastelina, aluatul, fiecafe cu calitati diferite.
temic §i incearca sa scufunde vaporul. Valurile
il izbesc cu putere. Vorbe§te-mi despre modul Lutul ofera atat experiente kinestezice, cat
cum diferite parti ale eorpului tau trebuie sa se §i tactile. Flexibilitatea §i maleabilitatea lutului
lupte cu furtuna. se patrivqte unei varietati de nevoi.
Cum iti comunidi diferite parti ale corpului EI pare sa sparga adesea blocajele copilului,
tau dadi vei ie§iinvingator sau lnvins din furtuna? putand fi utilizat eu sucees §i de cei care au
mari dificultati in exprimarea sentimentelor.
Pe nea§teptate vantul a ataeat pentru ultima Capiii suparati pot exprima supararea lor in lut
oara micul vapor §i apoi moare. Vapora§ul a in diverse forme. Cei care sunt nesiguri §i
di§tigat lupta! frico§i pot simti un sentiment al controlului §i
stapanirii de sine prin intermediul lutului.
Ce experiente reale de viata ai avut tu, care Capilul agresiv poate utiliza lutul pentru a-I
sa fie asemanatoare cu situatia dintre vantu] lovi §i sfarama.
muribund §i 'Japora§ul invingator?
Un astfel de exercitiu eu lutul este urma-
Imagineaza-ti CEt tu e§ti micul vapora§ care toru! (C.J. Mills, J.R Crowley, 1986, pag. 69):
tocmai a invins furtuna. Ce sim!i tu fata de
furtuna? ,,lnchide ochii §i inml in spafiul tau interior.
Simte lutul cu ambele maini penfru cateva minu-
Imagineaza-ti ca e§ti marea furtuna care te. Respira de doua ori profund. Acum eu doresc
tocmai nu a reu§it sa scufunde vapora§ul. Ce sa fad ceva cu lutuI, cu ochii inchi§i. Degetele
simti tu fata de el? tale incep sa se mi§te.
Acum fa un desen despre tine Ins uti ca Observa dadi lutul pare sa doreasca sa urme-
vapora§ intr-o furtuna". ze propriul sau drum. Sau poate ca tu vrei ca el
sa urmeze drumul tau. Realizeaza 0 fomllJ, 0 fi-
Din aceasta situatie imaginara se desprind gura. Lasa-te sa fii surprins de ceea ce se intam-
infomlatii valoroase despre locul copilului in pM. Vei avea doar cateva minute pent.YUa face
lumea sa §i cum face el fata forte1or exterioare. asta. Cand ai terminat, deschide ochii §i prive§te
la ceea ce ai realizat. intoarce obiectul §i
Un aIt exercitiu care pune In evidenta prive§te-l din diverse pa11i§i unghiuri.
strategiile copilului de a face fata obstacolelor
este "fantezia zidului" (1. Mitrofan, 1995): Acum fii aceasta bucata de lut. Tu e§ti lutul"
"ImagineaziHi ca mergi pe un drum §i pe
nea§teptate iti apare In fata un zid. Ce faei tu In In aIte exercitii eu lutul, copilului i se spune
aceasta situatie? Cum iti apare zidul? Ce simti sa realizeze, cu ochii l'nchi§i, un animal, 0 pa-
fata de el?" sare, un pe§te, reale sau imaginare sau ceva
dintr-un vis, ceva ee i-ar place sa existe sau sa
In fantezia "Pe§tera" apar temerile §i con- modeleze din lut: familia sa sau problema sa sau
flictele ascunse ale copilului. o imagine simbolica despre el insu§i sau i se
poate cere sa faca 0 poveste, 0 scena cu lutu! sau.
"Imagineaza-ti ca te afli in fata unei pe§teri.
Pe§tera are 0 u§a mare In spatele careia se afla Limita de timp este de trei minute pentru
ceva care vrea sa iasa. Mergi, deschide u§a §i fiecare tema §i s-a constatat ea aeeasta elimina
vezi ce se poate intampla". perfectionismul §i adesea conduce la rezultate .
mult mai interesante decat timpul indelungat.
Acest gen de fantezii pot fi eontinuate cu
dialog gestaltist astfel incat copilul sa poata de- Modelajul poate fi realizat de un singur co-
veni con§tient de trairile sale. pil sau in grup. In acest ultim caz, copiii pot lu-
era pe 0 singura bucata de lut sau pe propria lor
Li se poate cere copiilor sa-§i imagineze ca bucata, asambland apoi obiectele realizate.
sUnt ani male §i sa se scoata sunete ca acestea.
Apoi sa vorbeasca despre animalul respectiv §i
sa povesteasca 0 istorioara despre el.
177 Psihoterapia copiiului centrata pe metode experiential-expresive
2.3. Colajul Gratie exteriorizarii sale prin joe, problema
intema a devenit vizibila §i evolutia psihid.
Colajul este realizat prin lipirea sau ata~area face un pas inainte. Pe de alta parte, structurile
de materiale de 0 mare varietate pe hartie sau jocului §i detaliile sale furnizeaza terapeutului
panza. Pot fi utilizate in colaj: hartia de toate liniile directoare pentru tratament.
tipurile, variate texturi, lucruri moi §i aspre,
nasturi, poleiala, celofan, cartoane de oua, ca- Dora Kalff considera ca, adesea, primul joc
pace de sticla, macaroane, fire de Hina, frunze, lamure§te deja situatia; el contine, inlauntrul
coji, seminte de toate felurile etc. Se utilizeaza simbolului, te1u1 de atins: realizarea sinelui.
eu succes pozele decupate din reviste sau carti, Dupa aceea, sunt eliberate energii noi pentru a
fotografiile. duce la dezvoltarea sigura a eului.
Un colaj poate fi realizat in multe feluri 2.5. Realizarea de pove~ti ~i povestiri
similar eu pictura §i jocul eu nisip.
Crearea pove§tilor este 0 practica de prima
Copiii pot povesti despre colajulin sine, iti importanta ]'n psihoterapia eopilului. Utiliza·-
pot da un titlu sau despre procesul de realizare rea lor in terapie implica: realizarea pove§tilor
al colajului. de catre terapeut §i povestirea lor copiilor; co-
piii realizeaza pove§ti; utilizarea unor lucruri
Colajul ajuta la eliberarea imaginatiei §i care sa stimuleze pove§tile cum ar fi picturile,
poate fi utilizat ca exprimare senzoriala §iiemo- testele proiective, marionetele, desenatul, jo-
tionala. cuI cu nisip; deschidereacatre fanteziile interi-
oare sau utilizarea mijloaeelor video sau audio,
2.4. Joeul ell nisip microfon de jucilrie sau un set TV imaginar.
Este 0 tehnica terpeutiea de sorginte jungi- Din pove§tile pe care Ie realizeaza copilu!.
ana §i simbolul joaea un rol important. terapeutul este eapabil sa faciliteze insigh tun
asupra conflietelor, frustrarilor sau mecanis-
In aetivitatea sa terapeutica eu eopiii §i ado- melor de aparare ale copilului.
lescentii Dora Kalff a descoperit analogii intre
copilarie §i dinamismul integrarii personalitatii Se considera cil pove§tile copilului sun: :'~.:::
descris de Jung ca principiul totalitatii. u§or de analizat decat visurile. asoci,qiil~ lit~r~
§i alte productii ale adultului.
Descriem in continuare cum apare jocul cu
nisip in viziunea D. Kalff. Problema principala a tera;Jeu:"::..lij;: :o;-i: 2.r
Ea utilizeaza 0 cutie de nisip eu dimensiuni fi cum sa utilizeze insightunle sal~ :~r2:::~..::i:~.
limitate (57 x 72 x 7 em); limitele sale actio-
nand ea factor de reglare §i de protectie pentru Dr. Richard Gardner a c:-e::.:..~fi:<::: ?n;;;'Z!-
imaginatia celui care se joaca. Jucariile sunt de
o mare diversitate, ele reproducand eam tot ce aM a realizarii de pove~Ti" ! 2:J''':: O"r,:~2. 19S9.
se poate sa existe in jurul copilului.
pag.211).
Joculin nisip al uhui eopil poate fi interpre- E1 cere maiintii.:c=,=:'..~i'C: ~~ :'C:Y~SL~asca 0
tat ea 0 reprezentare tridimensionaUi a unei si-
tuatH psihice. 0 problema incon§tienta se ex- istonoara ~i es:~ ,,:~r,:1" ;::r::Jsf~ra §i cadrul
prima in cutia cu nisip, jucandu-se acolo ca 0
drama. Conflictul este transpus din viata inter- po\estirii. r~:.q:;l~ ~rr.::';:o:'.2.}~ale copilului
na a copiluJui in viata externa §i devine vizibil
pentru terapeut. Acest joe al imaginatiei dina- atune]..ea]~j ":JLn::: :::O\;:S.:"lr:::aa, etermlna v fi19U-
mizeaza ineon§tient §i aqioneaza astfel asupra
psihicului copilului. ra sau Eguri}:::car:::-l reprezinta pe eopil sau co-
respund persccmelor semllifieative din mediul
Terapeutul interpreteaza pentru el insu§i sau. Apoi Gardner spune propria sa poveste
simbolurile aparute in seria de jocuri eu nisip §i pomind de la acelea§i personaje, atmosfera §i
in unele eawri, jocurile sunt explicate copilu- solu1ii initiate ea §i in povestirea eopilului dar
Iui prin raportarea in situ alii cotidiene de viata, ofera 0 rezolvare mai potrivita la cele mai im-
in termeni u§or de inteles. portante confliete. Fiecare poveste se termina
cu 0 leqie sau 0 moralil derivata din situatia
pove§tii. Se lncearca astfel sa i se ofere copilu-
lui mai multe alternative.
178 Capitolul7
Terapeutul trebuie sa deschida noi cai nelu- Modul de folosire al pove§tii ar fi urmato-
ate in considerare in schema de gandire a copi- rul: capilului cu 0 anume tulburare socioemo-
lulului. tionala i se cite§te 0 poveste ce abordeaza a
tema care sa-l ajute sa iasa din situatia sa.
Copilul trebuie ajutat sa devina con§tient de
multitudinea de optiuni care sunt disponibile De exemplu, unui copil care este fricas §i
sa inlocuiasca pe cele inguste, autodistructive, nu are incredere in fartele proprii i se spune a
care au fost alese de el. poveste in care eroul este invingator, se carac-
terizeaza prin curaj §i nu are nevoie de ajutoare
Si basmele ~i legendele ofera un material exterioare in atingerea scopului. Se a§teapta ca
foarte bun de lucru cu copiii. Ele se refera la micutul sa se identifice cu personajul principal
emotiile universale de baza: dragoste, ura, fri- din paveste §i sa incerce sa-l imite.
ca, furie, singuriltate, sentimente de izolare §i
de a fi rara valoare. 2.6. Metafora terapeutica
Au fost publicate numeroase lucrari cu a. Pove~tile metaforice
privire la structura, semnificatia §i valoarea
educativa a pove§tilor. Una dintre cele mai cu- Un element pe care, atat metafora literara
noscute este cartea lui B. Betelheim (1976) cat §i cea terapeutica 0 au in comun este co-
respondenta (Jaynes, 1976): "Noi trebuie sa
"Psihoanaliza pove§tilor cu zane". fim capabili sa experimentam 0 sincronie
Autorul este de parere ,ca basmele se adre- imediata intre 0 metafora §i referentul sau" .
seaza "eu-lui {raged" al copilului §i favorizeaza In metafora literara, corespondenta dintre
dezvoltarea sa, toto data eliberand presiunile metafora §i "referentul" sau trebuie sa fie su-
incon§tiente §i precon§tiente. Taramul basme- ficient de stransa ca sa evoce simtul unei
lor ii dezvolta copilului capacitatea de a-§i familiaritati imagistice: cititorul trebuie sa fie
construi §i verbaliza trairile §i proieqiile, rara condus in interiorul unei bogatii a imaginii,
sa-l primejduiasca, nici esential, nici etic. oricat de straina sau indepartata ar fi expe-
rienta descrisa.
Copilul are nevoie "de ceva" care sa-l fadi sa
vada toate avantaje1e unul comportament con- In timp ce descrierea este functia principala a
form cu morala nu prin intermediul preceptelor metaforei literare, tintele metaforei terapeutice
etice clasice, ci prin spectacolul "aspectelor tan- sunt modificarea, reinterpretarea, remanierea.
gibile ale binelui §i raului" care iau atunci pen-
tru el toata semnificatia lor. £1 poate sa invete Metafora terapeutica trebuie sa evoce atai
prin basme "ca lupta contra gravelor dificulHiti familiaritatea imagistica a metaforei literare,
din viata este inevitabila §i face parte intrinseca cat §i familiaritatea rationala bazata pe 0
din existenta umana, dar ca in loc de a se inte1egerea experientei personale.
ascunde, el trebuie sa infrunte in mod ferm
incercarile nea§teptate §i adesea injuste, trebuie Povestea, insa§i personajele, evenimentele,
sa vina de hac tuturor obstacolelor, sfaf§ind prin locurile, trebuie sa vorbeasca despre viata
obtinerea victoriei" (op. cit., 1976, pag. 24). obi§nuita a eelor ce 0 asculta §i ea trebuie sa
aiba un limbaj care sa fie familiar.
Ch. Vandenplas-Holper (1993) evalueaza
Pentru a funqiona in sens terapeutic, este
calitatile pove§tilor pentru copii in vederea sti- necesar sa se creeze ceea ce Rossi numea
mularii socio-emotionale.
"portiune de realitate fenomenologica", in
Se urmare§te analiza pove§tilor in functie care lumea creata prin metafora terapeutica
de structura §i continutul lor in vederea des- este experimentata de catre copil. Aceasta
prinderii prablemelor pe care Ie abordeaza per- creeaza trei cai de relationare empatica intre
sonajele prezente in poveste, care sunt valorile copil, terapeut §i poveste, care Ii da posibilita-
te'a copilului sa se identifice cu personaje1e §i
pe care acestea Ie vehiculeaza §i cu care lecto- evenimentele descrise. Acesta este sentimentul
rul sau auditoriul sunt confruntati in final,
modul in care paate folosi terapeutul aceste identific~rii care contine puterea transforma-
pave§ti in vederea stimularii socioemotionale a to are a metaforei (Gordon, 1978).
copilului.
179 Psihoterapia copiiului centrata pe metoda experienlial-expresive
Copilul trebuie sa creeze 0 punte de conecta- o aIta sursa bogata de creare a metaforelor
re personaiii mtre sine ~ievenimentele din poves- este experienta din viata reala.
te. In metafora terapeutica aceasta este facilitata Terapeutul solicita §i utilizeaza experiente
prin reprezentarea problemei copilului suficient pozitive ale copilului - hoby-urile sale, filme-
de exact astfelindit el sa nu se mai simta singur Ie, personajele din desenele animate, tovara§i
de joaca, animale, evenimente, amintiri care
§i suficient de indirect sa nu se simta stanjenit, au avut efect benefic. Aceste asociatii placute
ru§inat sau rezistent. Odata cu identificarea este pot functiona ea "bilet de intrare" in lumea
stabilita mtre copil §ipoveste sentimentul de izo- resurselor inteme ale copilului. De asemenea,
lare al copilului din jurul problemei sale ele ajuta formarea "structurii cadru" (Brink,
("Nimeni nu are problema mea") este mlocuit cu 1982) a metaforei, utilizand scene, activitati §i
un sentiment alimpaI1irii experientei ("Ei au 0 evenimente familiare copilului.
problema ca a mea"). Totu§i conectarea dintre
problema metaforica §i problema copilului b. Metafora artistica
ramane insufieient con§tientizata, aceasta mnd o alta aplicare a metaforei terapeutice ce se
fina deliratete a metaforei terapeutice.
aUitura utilizarii pove§tilor metaforice, integrand
Intrebandu-se cum poate crea cineva paI1i de sistemele senzoriale §i evodind schimbarea
realitate fenomenologica prin care metafora te- incon§tienta 0 constituie metafora artistica.
rapeutica obtine aceste efecte, J. Mills §i R.
Crowley (1986) au pomit de la studierea compo- Metafora artistica utilizeaza strategii de de-
nentelor basmelor. Ei considera ca basmele sunt senare, jocuri din carton, create de catre copil §i
dand 0 aWl dimensiune experientei terapeutice.
un exemplu excelent despre cum metafora poate
fi utilizata atat literar cat §i terapeutic. Intr-un Atat metafora povestirii cat §i metafora
mod sau in altul, multe basme c1asice: artistica se focalizeaza 'in special pe integrarea
functionarii creierului drept §i stang pe nivele
1) Stabilesc 0 tern a globala a conflictului con§tiente §i incon§tiente prin abordari multi-
metaforic in relatie eu protagonistul. senzoriale. Deoarece metafora artistica implica
utilizarea obiectelor 'in spaliu este atat multi-
2) Personifid procese incon§tiente in for- senzoriaEi dit §i tridimensionala. Aceasta ajU!a
ma eroilor sau salvatorilor (reprezentand abili- mesajul terapeutic sa se exprime i11 termeni
tatile §i resursele protagonistului) §i tidlo§ii tangibili, fizici. Se transmit astfel 1ntr-o ex-
sau obstructionari (reprezentand fricile §i cre- presie exterioara sentimentele §i senziqiiIe in-
dintele negative ale protagonistului). terioare §i in acela§i timp mintea inc(m~tjen~a
3) Personifica situatiile de invi1tare paralele, poate exprima §i rezolva problema COpilliJU:pe
in care protagonistul este victorios.
calea reprezentarilor con§tiente.
4) Prezinta 0 criza metaforica in interiorul
unui context de rezolvare inevitabila, 'in care o sa ne referim 'in continuare 1:::jeu:': din
protagonistul i§i invinge sau rezolva pro-
blemele .. metaforele artistice descrise de J. :\LJ1s ~i R.
Crowley 'in eartea lOT ..\letat~Jre teEpeutice
pentru copii ~i copilu1 interior.·· i. L9 S 6.1.
Metafora ..Curn sa fa:i mai bine sufe-
5) Dezvolta un nou sentiment al identi- rintei" 0986. pag. 1--1-1a fost creata pentru a-I
ficarii cu protagonistul ca rezultat al victo- ajuta pe copii sa faca fClladurerii fjzlce. Scopul
rioaselor sale "calGtorii eroice". sau este de a fumiza un instrument artistic prin
6) Culmineaza cu 0 sarbatoare in care este care (l) senza\iile dureroase pot fi obiectivate §i
recunoseuta vitejia protagonistului" (op. cit. (2) In acela§i timp se poate avea acces la resur-
1986, pag. 65). sele interioare. Aeeasta tehnica, folosita ca
Metaforele terapeutice pot fi create prin adjuvant in demersul diagnosticului §i trata-
mentului medical nu este utilizata sa mascheze
diverse strategii: preluerand teme din pove§tile durerea, ci mai degraba sa 0 controleze, sla-
populare sau cele S.F., pove§ti originale bazate pe beasca sau ajuta copilul sa se disocieze de ea.
motive din basme §i pove§ti originale bazatc pe Ea presupune trei pa§i simpli in care copilul
propria imaginatie a copilului §i a terapeutului. . este pus sa deseneze:
180 Capitolu! 7
1) Cum apare durerea chiar acum; Toata atentia copilului este in mod obi§nuit
2) Cum apare starea de bine (lipsa durerii); centrata pe sentimentul de a fi bolnav. Desena-
3) Cine poate sa ajute primul des en sa se rea modului cum arata durerea ajuta sa sa aeti-
transforme In a1 II -lea desen. veze alte patti ale ereierului, care difuzeaza
atentia §i furnizeaza 0 bogatie de resurse
Aceste de sene servesc mai multor scopuri. pretioase.
In primul rand, ele 11pot ajuta pe copil sa se
disocieze de durere prin transformarea ei Intr-o AI patru1ea seop al desenarii este unul al
imagine pe hartie. Rolulincercarii de a aduce 0 puterii de implicare. Prin a-I cere eopilului sa
imagine vizua1a a durerii activeaza "nivelul se- deseneze cum arata 0 stare de "mai bine" tera-
peutul sugereaza ca "mai bine" exista.
cund a1 con§tiintei" (Rossi, 1972) eare-l ajuta
pe capil sa se deconeeteze de la simtul durerii. Cand copilulintelege §i ineepe sa deseneze,
actiunea sa semnifidi ca "mai bine" este de
Jl.J doilea scop este acela ca redarea durerii asemenea 0 realitate potentiala. Incepe acum
1ntr-o imagine tangibiHi da eopilu1ui un sens al sa construiasdi un "pod" metaforie de la dis-
eonfort la eonfort, utilizand propriul sau "me-
cunoa§terii care este In relatie eu sensul mi§carii dic incon§tient". Acest pod este produs in inte-
de la necunoscut la cunoseut. Acesta este un riorul celui de-al doilea desen §i apoi devine
real §i concret in al treilea desen, care descrie
pas important in a ajuta copilul sa ca§tige un
sim! a1 controlului durerii
Ai treilea scop al desenarii este de a ajuta sa
se manifeste sistemul senzorial care este nefo-
losh de catre capil. Copilul bolnav este blocat in mod simbolic abilitatile §i resursele copilului
pe un dureros canal kinestezic, pentru a-I actualiza.
Disoe"iere de durere Sen2t2Si.mP3iDIm".iemcMenDbtsputoeelrdlnsiauceibeclamnaiutIPnzivalieasciicanetiabdunssvluerceteancorsaebnaectIi~joanhIutreiitmdealunebite" in
paoctteinvteealzea irnecsounrs§etilent§ei 3
j:.:ere
o alta metafora artistica ereata de J. Mills §i sau desenat ca parte din "desenul resurselor in-
terioare".
R. Crowley este "T erapia prin desen animat".
Ei pornesc de la ideea ea personajele din La nivelul con§tient, personajele din dese-
desenele animate §i aventurile lor sunt ipso nele animate pot deveni importanti prieteni
lacto, simboluri puterniee pentru multi copii §i imaginari ee aeompaniaza pe copilin eabinetul
de aeeea e1e pot fi utilizate cu u§urinla ca alter- doctorului (Gardner §i Ohness 1981) sau dand
nativa metaforicil pentru lucrul ell frieile, anxi- eopilului suport emotional in relatia cu "te-
etalile, conflietele copiilor. roarea" §eolii sau ajutandu-l sa faca fat a co§-
marurilor.
"T erapia prin desen animat" poate fi utili-
zata in conjunctie cu orice aWl interventie te- La nivel incon§tient, ajutoarele din desene-
rapeuticiL Ie animate simbolizeaza f0rte1e §i resursele in-
terioare ceea ce explica atraqia eopilului
Astfel, personajul favorit din desenele ani- pentru un anume personaj.
mate poate fi ineorporat intr-o povestire meta-
forica, desenat sau deeupat ca scop sau ajutor De exemplu, in eazul unui eopil cu eo§ma-
in "joeul panoului resurselor", transpus intr-o ruri, tehniea terapeutica ar putea decurge astfel:
marioneta ill "jocul magic al marionetelor"
181 Psihoterapia copilului centraUi pe metoda experieflfial-expresive
1) Deseneaza cum arata co§maml; Tema poate fi aleasa de catre sau de
2) Deseneaza ce personaj din desenele ani-
catre terapeut, care se bazeaza in alegere pc 0
mate te-ar putea face sa te simti In siguranta;
3) Cum poate arata stare a ta de mai bine". anume situatie problematica In viatu copilului
2.7. Marionetele sau poate realiza un spectacoJ de
Este mai u§or pentru copil sa vorbeasca prin dragul distractiei.
intermediul marionetei care spune In mod
direct de ceva ce lui Ii vine greu sa exprime. Se folose§te 0 varietate de marionete: un
Marioneta implica deta§are §i copilul se simte
111 siguranta sa releve ceva din intimitatea sa 'in barbat, 0 femeie, un euplu de fete, un cuplu de
acest mod.
bilie1i, un diavol, 0 vnljitoare, un crocodil, un
Ca §i aite materiale artistice, marionetele
servesc atat In scop diagnostic, dit §iIn terapie. tigm, un bebelu§, un rege, un caine §i muite
In terapie ele pot fi utilizate in diferite moduri:
1'n exercitii conduse de terapeut, spontan 111 animale §i papu§i ce pot fi folosite ea mari-
timpul terapiei sau 1:n teatml de marionete.
Mai jos descriem ciHeva dintre acestea (J. A. onete. Pot fi de ajutor adaugarea: unci papu§i-
Malarewicz, 1992, pag. 105).
doctor, un lup, unele figuri de bunici, un
I se poate cere copilului sa aleaga marione-
ta §i sa fie vocea marionetei: "Spune de ce ai politist, un §arpe.
fast aleasa". Apoi copilul vorbe§te prin "inter-
mediul marionetei despre sine. Copiii nu numai ca pun in actiune situatiile
de viala prin intermediul diferitlor marionete
Copilul alege una sau doua marionete care-
i amintesc de el sau de cineva pe care-l cu- oar ei Ie identifiea eu u§urinta eu variate
noa§te.
"par'~i" din ei. Uneori, prin jocul marionetelor,
In orice situatie, terapeutul sau un alt copil
sau chiar grupulii poate pune marionetei ariee ei sunt capabili sa-§i rezolve eonflictele inte-
tip de Intrebare.
doare mai bine §i sa Ie echilibreze §i sa integre-
Un alt exerciliu de interaqiune este
urmatoml: ze multe aspecte din ei 1'n§i§i.
• In timp ce restul gmpului prive§te, copi- 2.8. Terapia prin. Joe
lul §i terapeutul sau doi copii aleg cate 0 mario-
neta §i acestea comunica nonverbal una eu Joeul continua sa fie una din caile principa-
alta. Ie de luem eu copiii in tempie. EI ajuta 12.
realizarea raportului necesar dintre terapeut ~i
Sau: copil §i poate fiun bun instrument diagnostic_
• Uti copil alege doua marionete §i ele Poti observa 1a copil dind se joaea m'11t:
interaqioneaza nonverbal, apoi verbal, In timp
ce restul gmpului prive§te. lueruri despre maturitatea, inteligenta, imagi-
lVlarionetele introduc aite marionete sau natia §i creativitatea sa, organizarea co ~::citi·:.:.
alti copii. at'orientarea in realitate, volumul atem;iei.
Se constata cum copiii se exprima mult mai
Hitile de rezolvare a problemdor. IL': ::>~:-'::-
u§or prin intermediul marionetelor §i chiar
eomunica mai u§or eu marioneta ale asa de a intra in contact §i a§a mai departe C:::::.':
tceorpanp.e..um.tICdl\!e.cat cu terapeutul i'nsu§i (mai ales paate de asemenea sa seioace ;:<,~:::: s.:-~:
In teatnd de marionete COplll povestesc exprime sentimentele §i ganGi.;ri;:
istoria lor prin intermediul marioneteJor.
P_ S'h1 ana lI'sta~M. K1ei'n -pr:Ye~:e --::-c-..:_c:: -,.",
tip de reprezentare simbo:ic': :: ::':::-.::e:::::i
incon§tientului §i-l interprete2.Z': :a ata::e.
Waelder declara ca ioci.:l a:::.:c: c
oportunitatea de a asirncl:: crepta: ceea ce lI'
viata rea1.1ar putea Ii di::1cils::' ~ntegreze, iar
Erickson nume§Ie Joe:;' ..calea regaL.'!de intele-
gere a eforturiior ego-c.iui infa::-ltilla sintez3.".
Se considera Cj-j~l ::2_ jocu] 2ste forma
lului de auto-terapie. prin care lucreaza adesea
asupra confuziilor, anxietatilor ~i confl.ictelor
sale.
In terapie, jocul se poate realiza in acela§i
mod curn se utilizeaza 0 un desen, 0
scenii din jocul ell nisip, un speetaeol eu ma-
rionete sau un Joe dramatic improvizat.
182 Capitolul7
Violet Oaklander ne imparta§e§te ill eartea sa ca §i interventiile terapeutului ajuta copilul sa se
"Gestaltterapia la copil §i adolescent" manierele exprime, sa 'inteleaga §i sa lucreze asupra con-
in care utilizeaza jocul 'in cadrul terapiei flictelor sale, sa produea insight-ul §i schim-
(1988, p. 60). barea. Prin utilizarea mijloacelor expresive cum
ar fi papu§i, marionete, material senzorial,
"Observ procesul copilului. Cum se joaca jucarii care evoca imagini nonverbale §i sche-
el, cum se apropie de materiale, pe care Ie matice, copii eu tulburari sunt ajutati sa ajunga
alege, pe care Ie respinge? Care este stilul sau la invoiala eu dificultatile lor.
general de joaea? Este organizat sau dezorgani-
zat? Care este paternul sau de joc? R. Gardner, creatorul "tehnicii povestirii mu-
tuale" a observat cum ill timpul povestirii, eopiii
Observ eontinutul jocului 'in sine. Se joaea doreau in mod spontan sa gesticuleze, sa into-
el dupa anumite teme? Agresiune? Ingrijorare? neze, sa joace anumite roluri §i cum illtr-adevar,
Exista 0 seama de aeeidente de ma§ini, de dramatizarea spore§te eficacitatea tehnicii.
avioane?
El crede di terapeutul insu§i trebuie sa aiba
Observ modurile de contact ale copilului. libertatea de a se rostogoli pe podea, sa imite
Realizeaza el un bun contact cu sine §i cu jocul diferite animale etc. Terapeutul trebuie sa poa-
dnd se joad? Realizeaza contact intre ta inca mai mnIte roluri in acela~i timp §i sa
obiecte? Intra. oamenii, animale]e, ma§inile in aiM capacitatea de a fi simultan actor, regizor,
contact unele eu altele? Se pnvese, varbesc scenarist, coregraf.
unele cu altele?"
Dramatizarea Imbogate§te comunicarea
Terapeutul po ate direqiona cOTI§tientizarea terapeutidi §i poate servi la antrenarea eopilu-
copilului asupra procesului jocului §i contactu- lui in tratament. In acest eaz, importanta nu
lui din joe. Ii poate spune: "Pari sa fii earn este in primul rand transmitera mesajului ver-
lent"; "Nu te-am observat niciodata sa Ie a- bal, cat mai ales stimulii nonverbali (fizici,
tingi"; "Acest avion este singur" . kinesteziei, vizuali, taetili, olfactivi §i uneori
gustativi). "Astfel, expunerea multisenzoriala
Daca. partenerul se repeta in timpul jocului spore§te semnificativ §ansele ea terapeutul sa
terapeutul poate directiona intrebarile catre fie auzit §i ajuta ca sa fie receptionat mesajul"
viata copilului. II poate Intreba: "Iti plac (Schattner, Courtney, 1981, p. 211).
Iucrurile ordonate acasa?", "Iti murdare§te
cineva camera ta?" In dramele creative, copiii pot dezvolta 0
con§tiinta totala de sine-corp (prin mi§carile
I se poate cere copilului sa se opreasca la eorporale §i expresia faciala), simturi, imagi-
orice punct a1jocului §i sa-l repete, sa accentu- natie, intelect). Ei joaca parti din ei in§i~i §i pe
eze sau exagereze aqiunea sa. masura ce joaca devin mai con§tienti de ei in-
§i§i, mai implicati, mai reali. Aetivitatea jocu-
Sau i se po ate cere sa se identifice cu orice lui dramatic serve§te de asemenea sa transmita
om, animal, obiect §i apoi se aduce situatia ideile §i fanteziile ascunse. In dramaterapia de
Inapoi la copil §i la viata sa. tip gestaltist stint prezcnte exercitiile de con~ti-
entizare senzoriaHl, pantomima §i la un nivel
"Te-ai simtit vreodata ca aceasta maimuta?" mai Inalt improvizatiile dramatice in care inter-
"Te-ai simtit vreodata ingramadit?" vine §i llinbajul verbal
"Te-ai aflat vreodata Intr-o lupta ca ace§ti
doi soldati?" Se eonsidera ca pantomimarea simplelor
Se produce un nivel de integrare tocmai imagini senzoriale utilizand expresiile vocale §i
prin expJimarea situatiilor. sentimentelor. anx- mi§cari1e corpului In afara cuvintelor-intensifi-
ietatiloL In mod deschis. Integrarea se produce ca con§tientizarea senzorialil. La un nivel mai
atat prin exprimarea desehisa, ce poate fi sim- complex pantomima poate implica exprimarea
bolid sau directa, cat §i prin experimentarea actiunii §i interactiunii prin interrnediul mi§ca-
de catre copil a situatiei de joc In siguranta, rii corporale, comunicarea sentimentelor §i
intr-o atmosfera permisiva. dispozitiilor, dezvoltarea personajelor, jucarea
unei pove§ti, totulln afara cuvintelor.
9. Dramaterapia
Dramaterapia este 0 forma de psihoterapie a
copilului In care spontaneitatea jocului dramatic
183 Psihoterapia copilului centratii pe metode experienlial-expresive
Copiii care au participat deja la mai multe Tehnica poate merge mai departe, pacien-
experiente pantomimice vor adauga cu u§urin- tul proiectand In pozitiile 3, 4, 5 alte parti ale
ta limbajul verbal in jocul dramatic. eului sau. Astfel, aflat in pozitia 3, eli§i comu-
nica impresia pe care i-a Iacut-o dialogul din-
Terapeutul poate observa cum i§i utilizeaza
copilul corpul, observa rigiditatea sau u§urinta tre pozitiile 1 §i 2 §i ce gande§te §i simte despre
mi§carilor. Vede astfelin mod clar incurcaturile
copilului, ariile in care dezvoltarea sa a ramas situatiile create.
In urma, nevoile sale. Cu dit Inainteaza in pozitiile 4, 5 §i chiar 6
Sunt importante, in aceea§i masura, atat pacientul exprima remarci §i impresii ce spo-
procesul jocului dramatic, organizarea §i desIa- resc in con§tientizare §i obiectivitate.
§urarea sa, cat §i continutul ce reiese din joc.
Acest exercitiu al metapozitiilor nu numai
La terminarea unor exercitii dramatice ca determina un echilibru interior mai bun, ci
creative 11 putem intreba pe copil despre ceea iti pune in valoare capacitatea imaginativa §i Jti
ce s-a intamplat, ce a fost pemru el, ce simte el
aC'um etc. of era con§tientizarea faptului ca poti abarda a
Violet Oacklander gande§te insa ca problema din multiple pozitii, efectul imediat
experienta In sine determina schimbarea nu fiind activarea resurselor interioare.
discutia. "Copilul experimenteaza diferitc situ-
atii in joc, con§tientizeaza diferile parti din ei, In sistemul terapeutic allui Pearls se pune
intr-un mod ce poate fi dificil sa-l exprime in un accent important §i pe analiza viselor,
cuvinte". (op. cit., p. 40). "diferitele parti ale visului nu sunt altceva
de cat parti ale personalitatii noastre".
Jocul de rol direct §i inversarea rolurilor
sunt tehnici dramatice ce pot fi utilizate in in general, visele servese 0 varietate de
terapia copilului. in prima situatie copilul se functii pentru copii. Ele pot fi expresia anxi-
eUitii - lucmri care-l nelini§tesc. Ele pot
joaca pe sine (l§i joaca propriul rol) fat a de 0 exprima sentimente pe care capilul se simte
incapabil sa Ie explime in viata reala. Ele pot
alta persoana care joaca un alt rol. descrie dorinte, trebuinte, fantezii, Intrebari §i
in a doua situatie, eroul dramei joaca rolul curiozitati, atitudini.
celui care i se opune In viata reala. Astfel, se In gestaltterapie scopul este de a-I ajuta pe
produce rapid §i eficient con§tientizarea,
copilul se vede pe sine cu ochii altora §i invata capil sa invete despre el insu§i §i viat3 sa prL
sa se puna in situatia altuia.
intermediul viselor sale.
in gestaltterapie este prezenta tehnica
scaunului gol. Ea a fost creata de Fritz Peds ca Copilul poate juca diferite pal1) d:r. 'is. 52.'J
un mijloc de provocare a unei con§tientizari sa se angajeze in dialog sau sa des;:rie ;:adrul
importante §i mai multa claritate in munca te-
rapeutica. Se lucreaza atat asupra situatiilor visului. Terapeutul trebuie sa fie 2.tnt 1a respi-
prezente, cat §i a celor neterminate din trecut
§i a celor proiectate pentru viitor, toate fiind ratia copilului, la postura copiL:lui. expresia
aduse in "aici §i acum". faciala, gesturi, inflexiunile yoc:i. Insa el nu
Pe scaunul gol pot fi puse diferite persoane analizeaza §i nu interpreteaza 'isul. :\'umai co-
din viata copilului, parti din personalitatea sa
sau simboluri ale cuiva. Tehica scaunului gol pHul singur poate deyeni con~tient de ceea ce
c:ste un ajutor in clarificarea unei sciziuni §i ,isul incearca sa-i comunice.
polaritati din personalitate, 0 c1arificare care
este esentiala in procesul de centrare. 3. Demers ex-presiy-gestaltist In
psihoterapia copilului. Studii de caz
Perls a creat jocul "cainele de sus" §i
"cainele de jos" utilizabil §i in terapia copilu- Experienta noastra ne-a condus la cateva
lui, in care pacientul joaca pe rand cele doua observatii relevante de cazuri clinice in care
am aplicat tehnici de psihoterapie expresiva §i
parti ale eului aflate in opozitie, prezentand §i gestaltterapie (E. O. Vladislav, 1996-1997).
argumentand punctele lor de vedere.
In primul rand, au interesat motivele pentm
care copilul este indrumat spre psihoterapie.
184 Capitolul7
Copiii, afliindu-se aproape intotdeauna intr- De aceea, expectatiile §i dorintele paThltilor
o pozitie de stricta dependenta fata de parinti, constituie doar 0 parte a obiectivelor procesului
~coalil sau autoritati, nu se prezinta spontan la
consultatii, ci sunt adu~i de catre altii, in urrna terapeutic.
unui §ITde incidente, conflicte latente sau man- Pentru copil, aducerea la cabinet semnifica de
ifeste. Putini parinti solicita ajutor psihologic
pentm copiii lor in cazul cand ace§tia prezinta cele mai multe ori un moment de mare tensiune,
u§oare elemente simptomatice in comporta-
ment. Cei mai multi se indreapta spre cabinetul de criza, ei fiind prezentati ca "vinovati" in fata
de psihoterapie atunci cand situatia incepe sa fie
foarte dificila, uneori insuportabila, atat pentru autoritatii. Aceasta pozitie de dependenta, de
copi, cat §i pentru parL.'1ti.Chiar daca parintii nu inferioritate, de culpabilitate §i teama de masuri
sunt direct afectati de comportamentul copilu- neplacute, genereaza a serie de manifesmri de
lui, ei traiesc discomfort, anxietate sau simt ca
trebuie sa faca ceva in aceasta privintiL intensitate variabiia cum ar fi plansul, refbgiul in
Uneori parintii i§i aduc copili la terapie pen- tacere, aroganta sau conformismul exagerat.
tru ca ace§tia au suferit incidente traumatice A fost necesar sa cream 0 atmosfera caIda,
(abuz, molestaf(', accident, llloartea sau irnbol-
navirea cuiva drag) §i doresc sa fie sigun ca sen- empatica, in care i-am ajutat pe copii sa-§i expu-
timentele traite de catre copii nu-i 'lor cople~i §i na problema din punctul lor de vedere, sa-~i
nu 'lor avea erect negativ pe tennen mai lung. exprime sentimenteIe, gandurile §i credintele
fata de aceasta situatie. Printr-un dialog cald,
Cei care indruma adesea copiii spre psihote- supOltiv §iprietenos, i11care copilul simte ca este
rapie sunt medicii care selecteaza cazurile ce au acceptat §i valorizat, se desprind obiectivele te-
nevoie de ajutor psihologic. rapiei, a§a cum apar ele din perspectiva copilu-
lui.
Doar in mod ocazional copiii se adreseaza ei
in§j~jpsihologului §i ei sunt mai ales adolescenti. ~tiut ftind faptul ca terapia psihologica presu-
pune existenta relatiei lntre terapeut §i client, a
Din interesul preliminar, atat cu parilltii, cat fost necesar ca prill dialog sa reiasa scopurile §i
§i cu copilul §i din evaluarea psihologica am obiectivele comune care sa ghideze intalnirile
desprins obiectivele demersului terapeutic. terapeutice dintre mine §i copil.
Tehnicile expresive folosite in procesul tera-
peutic releva permanent noi informatii cu privire Obiectivele terapeutice din perspectiva mea
la pacient. De aceea, obiectivele se pot modifica ca terapeut au decurs pe de 0 parte din pozitia
pe parcursul procesului terapeutic. teoretica pe care ma situez §ipe de alta parte, din
analiza datelor obtinute din anamneza, interviul
Initial, am desprins trei tipuri de obiective: preliminar §i diagnosticul psihologic. Am con-
- din perspectiva parintelui; statat ci:lintre cele trei tipuri de obiective existil
- din perspectiva copilului; grade diferite de apropiere §i departare, ele
- din perspectiva terapeutului. tinzand sa se apropie din ce in ce mai mult pe
masura ce se avanseaza ill procesul terapeutic.
In iIltegrarea §iaprecierea informatillor despre
tulburarea copilului, am tinut cont de remarca lui In studiile de caz de mai jos prezentam stra-
L. Kanner ca diverse manifestari "anormale" tegia ~i demersul terapeutic, motivand alegerea
descrise de catre pannti in plangerile lor, nu re- diferitelor tehnici, precum §iefectele oblinute,
prezinta de fapt simptome strict obiective pe care ilustrand cu secvente din dialaguri §i desene ale
trebuie sa Ie Iuam ca atare, ci descrieri mcarcate copilului.
de un mare grad de subiectivitate. Manifestilri ca
Secventa finala a studiului de caz va fi acor-
obraznicia, irascibilitatea, agresivitatea ~inesupu- data discutarii c3.§tigurilorterapeutice. Se poate
nerea nu reprezinta intotdeauna veritabile mani- vorbi de efeete de suprafata, direct observabile §i
festari dizarmonice ale copilului, ele sunt de cele manifeste in comportamentul copilului §i efecte
mai multe ori expresia unei rela!ii necorespunza- de profunzime cu aqiune latenta, la nivelul dez-
toare intre parinti §i copil. voltarii personalitatii acestuia §i care se instalea-
zEiabia dupa un oarecare interval de la sfar§itul
curei terapeutice.
Principalul ca§tig, lnregistrat in taate cazurile
clinice asistate, este imbunatatirea capacitatii de
exprimare §i con~tientizare a trairilor interioare,
ca§tig implicat chiar de folosirea tehnicilor expre-
sive §igestaitiste.
185 Psihoterapia copiluiui centraia pe metoda e}{per!el1~ial'expresjYe
3.1. Studiu de ca": (un tic vocal sau tuse El are tendinta de a vorbi incet §i prezL·"!:.",
"psinogena"?) unele dificultati de exprimare §i de comunicare.
Andrei are 9 ani, este clasa a III -a §i a fost La §coala are rezultate bune, fiind un copil
adus la cabinet de ditre mama lui din cauza cu intelect peste medie §i silitor.
unui tic ce aparea ca 0 tuse deranjanta pentm Din "desenul omului" reiese ca este fixat pe
el §i pentm cei din jumllui (familie §i colegii mama §i pe trecut, este introvertit, egocentric,
de §eoalil) activ §i imaginativ. Desenul mai indica §i ten-
dinta de a fi impulsiv, nevoia exeesiva de secu-
Acest tic apamse in urma cu doua luni dupa ritate afectiva §i nevoia unui suport solid.
o raeeala §i nu a fost deseoperita nid 0 eauza
somatica in urma analizelor. Un prim obiectiv al demersului terapeutic
tinfmd cont de situatia familiaHi tensi0nala ce
Din anamneza reiese ca parintii au divortat nu poate fi inca rezolvata, a fost acela de a-I
in urma eu trei ani, Andrei asisu'ind la multe
certuri dure intTe parinti. Tatal era a1coolie §i ajuta pe Andrei, prin tehnici expresive, sa-§i
l§i molesta sotia. In prezent parintii sunt iara§i exprime sentimentele §i pozitia sa fata de tic,
:11 proces pentm ea tata'] 11pretinde pe Andrei. iar prin lucml imaginativ pe metafora §i simbol
am intention at s8-1 ,tjut sa se deschida spre noi
Biliatul este foarte speriat de perspeetiva de cai de rezolvare a conflictll1ui interior.
a locui eu tatin san §i traie§tc momente de pa-
nid ori de catre ori acesta da telefon . In prima. ~edinta I-am mgat sa-§i deseneze
simptomul, motivul pentm care i-a apamt, cum
Andrei mai are 0 sora mai mica cu trei ani apare gatul lui atund cand are tusea §i cum
apare atunci dlnd acesta va disparea, precum §i
pe care nu 0 poate suferi pentm ca i se pare ca cine 11ajuta sa scape de tensiunea din gat.
seamana fizic cu tatin. Copiii sunt in penna-
nent conflict §i mama are tendinta de a-I pro- A desenat 0 pata galbenil ca a floare cu
teja mai ales pe baiat pentm ca este "bolnav". cinci petale care spune ca ii acopera carzile
vocale atunci cand apare tusea. Simptomul
In intervalul preliminar, Andrei mi-a spus este provo cat de doua maini de barbat, eare-i
ca el tu§e§te ca sa-§i dreaga vocea. Simte 0 pre- blocheaza gatul §i nu-llasa sa vorbeasca. Cea
siune in gat care-l apasa §i atunci nu mai poate care ii vine in ajutor este 0 mana buna care 5::'
vorbi. El uiHi ce a vmt sa spuna inainte sa apara lupta eu mainile (§i ea 11scapa pe Andrei ce
tusea §i spune, adesea, anumite lucmri "cand tensiunea din gat . figura 1).
nu trebuie".
~--~J>A Ni E L ~n
4,</.'.}~l:J;"~" ".'. . /J......"J,f-"~,t:o --/, •• )1 t.... -'..,./ ,¥1~~ if"'" ~,. ".,
'~~ L.,....)
,<&fIIl~"',\.~\'".\;p ",,'~~ t''< 'v'
,.",. """,....,; .•..... ,....-
~~ .~~~~~
!;J!. "--
., o
11> . #'~ .... 'l- /f,"<'.14p
,N~\.··· {liZ1/1',A1'1~ h}' ,. ~Jl
, .,.,,,-*'.,,-f'""",-.."":?.:":Jo~':"-<•.8, '*'.-".••. ' . L--/f\. 'JJ.(( 't/'j ~LI~:f1.;' ~. ~""J,,1~'
'~ \•...
fpJ~;#o.4:1it~:¥' -""~ "" ',y~~"';
.'. '*'..,;t'••.••~. ''''.,." =",J' n:.h··", -~
.'."I ("1~>;:.) •••-..•..•• -; •.. ), •.4"')~~. ; ~~,"";;-::;; ~:~;e..~
I ~~~~. , .~"% . .•. ~~:~.~
f«.... .•••. 'fli,~'>~,i:.c,..'\) ~,~\,.,.~
I
IL-- _ Figura 1
186 Capitolul7
Am folosit 0 tehnica de fantazare rugandu-l semnalat apari~ia unor "lumini negre" pe care
pe copil sa inchida ochii, sa intre in spa~iul sau I-am STatuitsa Ie ignore.
interior §i sa-§i imagineze lupta dintre cele trei
maini. El descrie foarte implicat §i nuan~at Intrebiindu-l ce s-ar intampla dadi ar
aceasta batalie §i spune ca mainile rele sunt invinge mainile cele rele, Andrei mi-a spus ca
inchise intr-un patrat in interiorul gatului el ar mai putea sa vorbeasea foarte pu~in, dar el
(camerele lor) §i prin faptul ca trag de col~urile crede ca 0 sa invinga mana cea buna in final.
patratului se formeaza simptomul.
L-am rugat sa Ie intrebe pe mainile cele rele
I-am sugerat sa-§i imagineze 0 lumina alba daea au eeva impotriva sa-l ajut pe Andrei sa se
care vine §i mangaie mu§chii gatului ajutandu-i vindece. Dupa un moment de tiiccre, el ml-a
sa se destinda. Aceasta vine in ajutorul mainii raspuns ell acestea sunt indiferente fa~a de
bune.
orice intervenjie de din afara §i stau inehise in
Dupa ce §i-a imaginat acest lucru, baiatul a camerele lor. Insa mana buna vrea sa 0 ajut. Ea
are nevoie de ajutor pentru a invinge .
'K '."..".'.... ,
..?'"Iii•·~ I..'I".t.......;('it
,.,.,'
::':'::':':';'::':':::;.:.:.::.,
.•.••.';<:";:;:'\:::";:';:;:;:::;.
rfl.f.'I
Figura 2
187 Psihoterapia copiluiui centrata pe metode experienrial-expresive
In continuare, folosind tehnica fantazarii, Apoi am realizat impreuna un desen prin
tehnica cooperarii §i I-am rugat pe Andrei sa
Andrei a reprodus 0 naua diseutie intre eele
realizeze 0 poveste plecand de la acest desen. A
doua tipuri de miiini. Din dialogullor au reie§it numit-o "Povestea animalelor".
urmatoarele idei:
Pe scurt, pavestea era despre 0 ratu§ca pe
• miiinile rele au aparut prima oara dupa
care 0 urmarea un lup ce vroia sa 0 mananee.
o raceaUi, dar le-a mai simtit ca.nd Tacea tata]
sau scandal in casa; A salvat-o ins a un ratai. In final, ratu§ca a sca-
pat u§or vatamata (cateva pene rupte) din
• mainile rele nu doresc sa-l lase pe ghiarele lupului §i s-a ales §i eu un prieten.
Andrei sa se vindece, ele vor sa-l determine sa
nu mai poata vorbi; Andrei a dovedit ca are imaginatie §i simtul
umorului §i gase§te solutii de rezolvare a situa-
• presiunea din gat este un patrat care ar liilor conflictuale.
vrea sa inchida mana cea buna.
In ~edi.'Iltaurmi'ltoare. Andrei a elaborat 0
Dupa ce I-am pus sa-§i imagineze lumina
alba ce-i detensiona gatnl, Al1drei a declarat ca noua poveste dupa un desen realizat prin
mainile rele ar putea deveni §i bune.
tehnica cooperarii, care se numea "Copilul §i
Am eonsiderat aceasta idee de transformare maseaua".
ca un prognostic bun pentru terapie. Aid copilul nu voia sa mearga la dentist,
In urmatoarea §edinta mi-a spus ca nu mai
insa I-a dus tatallui cu forta §i totul s-a sfar§it
tu§c§te a§a de des ci mai mult i§i drege vocea. eu bine.
Are dese conflicte cu sora mai mica. Bunica
Am lucrat din nou exereitiul imaginativ eu
spune ca Andrei plange din orice. milinile ce se departeaza de gat §i tehnica
Legat de "lucrul pe metafora", copilul mi-a ha§urarii, prin care I-am pus pe Andrei sa-§i
imagineze cil odata cu Iinia trasa eu creionul pe
spus ca nu mai simte mainile a§a puternic pe gat. foaie se elibereaza de tensiunea din gat care se
~edinta aeeasta nu am mai luerat ell imagi- scurge prin mana pana in vilrful creionului. :\
narea luminii albe, §i am mers pe ideea trans- simtit cum, pe masura ce ha§ureaza, gatul s"'u
formarii mainilor.
devine din ce in ce mai degajat §i detensio:".:.:
T: ,,Imagineaza-fi cum mainile rele devin
I-am spus sa faca acest exerci~i'"l de .,,":;~.'"
u§oare, {oarte u§oare, se fndeparteaza de gatul
tau ca ni§te aripi de culoare gri deschis, se Inde- re ori de cate ori ii vine sa-§i dre2.g2. \o:e3-
parteaza din ce In ce mai mult pana dispar((.
,'",?ed"Inta urmaVt oare ~l§l.. 51:1I1e _. "c_ .•
Am ales aeeasta euloare pentru ca se §tie ca
are efect sedativ. degajat §i l§i drege vacea :liD :3.'-i ir. car.-=:. :\
L-am STatuit sa foloseasca acest exercitiu al +laxcut un d esen care repreZl'1..t.2. aceased. s,::.:,,::e
indepartarii mainilor de gat ori de cate ori simte
vreo presiune in gat §i vrea sa-§i "dreaga" vocea. (v. figura 3).
rF:=:I:~ ~ f'\~ ~~, 4:.
":oJ~~J.A.t~ ~
\)+. a ,tl .. I ,~; o<.,,J;~\(<~;,,;:;l-
c~~ ~J~,
--------,.-------------------------------.---.--.------- Figura 3
188 Capltolul7
I-am spus sa deseneze patru copaci: unul fericit, unul trist, unul nemultumit, altul speriat §i
in sfaqit unul multumit (v. figUlile 4, 5 §i 6)
Figura 4 Figura 5
Figura 6
189 Psihoterapia copilului centrata pe metode experienlial-expresive
Am realizat apoi Impreuna un joe expresiv (Face gesturi de indoire §i se mi§ca din
de identitate eu copacul. maini §i din trunchi).
Notez In continuare elemente din dialog: T: "Sa ne imaginam ca trece furtuna acum.
Ce simte copacul?"
T: "Fii un capac fericit, Ce sim1i?"
C: "Am fruete, frunze". C: "Este speriat §i trist ciAare impresia ca
T: "Fii acum un capac trist. Ce simti?" ceilalti copaci din familia lui au fast doborati".
C: "Sunt singur,mai useat,nu am fmnze~ifmete".
T: "Ce simti cand e§ti un copac speriat?" T: "Uita-te In jurul tau §i cauta-ti familia.
C: "Copacul e speriat de vant, pentru ca nu Ce simte copacul?"
a mai vazut vant pana acum. Mi-e frica, frig,
ma simt rau". C: "Se invesele§te treptat pe masura ce ii
vede pe cei1al1idin familia lui".
T: "Dar un copac nemultumit ce simte?"
C: "E nemultumit de roadele lui care sunt Prin acest joc expresiv de fantazare §i mi§ca-
stricate!" re am urmarit sa-l determin pe Andrei sa expri-
me diferite stari afective §i sa treadl, la nivel
T: ,,~i copacul multumit ce simte el?" metaforic, prin procesul de imbolnavire §i vin-
C: "I s-au copt roadele". decare. Am pus in evidenta sprijinul pe care i-I
T: "Bun. Acum fa din nou copacul ofera membrii familiei, care nu vor sa-l para-
bueuros. Imagineaza-ti ca vine furtuna. Ce seasca. Andrei iDCa se mai temea ca tatal va
simte copacul?"
C: "Este foarte suparat ~i Ii e teama, se ca§tiga procesul si-l va lua de Hinga mama lui.
indoaie din cauza vantului".
lntr-o aWl §edinta a desenat 0 familie.
Membrii familiei erau: un baiat de 20 de ani,
mama §i tata (v. figura 7).
~~
,<\ "'.
L\~ £ <;'12 't-\ \j L .~ ~ '".\ \ 'E. \
Figura 7
190 Capitolul7
A realizat apoi 0 povestire dupa desen pe I -am sugerat, dupa ce a revenit din
care 0 redau mai jos pentru ca mi se pare relaxare, sa faca exercitiul celor doua oglinzi,
semnificativa pentru modul cum apar senti- de 2-3 ori pe zi timp de doua saptamani. Am
mentele lui Andrei fat a de membrii familiei urmarit astfe.l sa lucrez direct pe disparitia
sale. simptomului care mi s-a pamt ea putea fi pri-
vit §i ca un comportament invatat §i intarit.
C: "Cei trei sunt pe strada §i ma§inile vin
sa-i calee. Ei sunt speriali de moarte. Ma§ina ii Nu am mai continuat lucml pe matafora.
calea. Cel mai rau 11love§te pe tata care este Mainile rele au dispamt. Andrei mai simte
speriat eel mai tare. El nu scapa. Pe ceilalti doi inca tensiune §i greutate in gat, parca mainile
nu-i love§te ma§ina. ar fi Hisat-o acolo, "ca 0 flegma".
Ultima ~edinta a fost dupa vacanta de vara.
~i baiatul §i mama se simt liberi, pard ar fi Mi-a povestit foarte volubil, cum a petrecut, pe
ie§it dintr-o cu§ca. unde a fost §i nu §i-a dres vocea niciodata in
cabinet.
Ei pleadl acasa §i pe taUi lliasa pe strada
dlcat de ma§ina. Mama mi-a spus ca Ii mai revine ticul
atunci cand este pus sa-§i faea temele.
Ei se uita la TV. Au pus pe cineva sa Inregis-
treze cum a murit tat a §i se uita la caseta. Deoarece am simtit ca progresul terapeutic
a atins un plafon §i cum ticul nu mai era deran-
Cel de la volan nu 0 sa fie pedepsit. A ple- jant §i se diminuase mult §i avea pe de aHa
cat de la locul faptei §i nu mai este de gasit. parte §i un efect secundar de a atrage §i aJectiu-
nea mamei, am incheiat aici demersul terapeu-
Baiatul nu mai avea frati sau surori. Nu-i tic, urmand sa revina la cabinet dupa 0
placea sa aiba nici 0 sora §i nici un frate. Abia perioada de timp mai indelungata.
a scapat de un nebun §i nu mai vroia un alt
nebun. Vrea sa fie singur. E mai fericit a§a. Concluzii finale
Vrea sa-l iubeasca numai pe el mama".
In cazul Iui Andrei, procesul terapeutic a
T: "Ce s-ar intampla daca ar avea un frate decurs pe 0 perioada de aproape 5 luni §i a
sau 0 sora?" cuprins in speciaIIucrul pe metafora §i simbol,
tehnici de expresivitate prin desen §i povestire.
C: "Mama nu l-ar mai iubi. L-ar iubi numai
pe cel mic. Pe tata ilinmormanteaza. Copilul Problema cu care venise initialla cabinet s-a
§i mama sunt fericili". diminuat considerabil, insa nu a disparut com-
pIet, dat fiind stresul generat de procesul parin-
I-am dat ca tema pentru acasa sa continue tilor.
exercitiul de degajare a gatului §i sa realizeze
printre colegii lui de clasa un "reportaj cu titlul: Ca§tigurile terapeutice constau §iintr-o mai
"De ce este bine sa ai frati?" pe care sa-l discu- buna capacitate de exprimare §i comunicare,
tam in §edinta viitoarc. Nu s-a aratat prea detensionare §i seaderea anxietatii §i a starii de
entuziasmat, dar a acceptat ideea. nervozitate.
Intr-o alta §edinta i-am indus 0 stare de re- 3.2. Studiu de caz (balbism)
laxare profunda. A lucrat §i tehnica "oglinzilor
paralele" de origine NLP. George are 14 ani, este in clasa a opta §i are
I-am spus sa-§i imagineze ca este a§ezat pc balbism tonicoclonic. Urmeazil tratament
un scaun §i are in fata §iIn spate dte 0 oglinda.
Privind oglinda din spate el se vede pe sine logopedic de doua luni. Balbismul s-a accentu-
dregandu-§i vocea §i strcsat. L-am pus sa-§i at in ultimul an §i tot in aceasta perioada de
imagineze ea respectiva imagine devine tot mai timp au aparut §i mi§cari din cap disconforta-
§tearsa, mai estompata, mai lipsita de culoare, bile, prezente in momentele in care nu poate
tot mai mica §i se indeparteaza tot mai mult. pronunta anumite cuvinte mai grele. Cand nu
poate sa pronunte un anumit cuvant, baiatul se
Apoi I§i imagineaza ca prive§te in oglinda blocheaza, intra in panic a §i recurge la semne
din fata unde apare imaginea dorita: nu-§i mai cu mainile pentru ca sa comunice cu ceilalti.
drege vocea, nu mai simte tensiunc §i nervozi-
tate. Aceasta imagine devenea tot mai mare,
mai colorata §i mai stralucitoare §i in final el se
identifiea cu aceasta imagine.
191 Psihoterapia copilului centraUI pe metode experienlial-expresive
George se balbiiie mai puternic atunci cand T: "Din ce cauza s-a desprins?"
are emolii, este nervos sau prea obosit. Are C: "Legatura nu era bine prinsiL"
tendinla sa vorbeasca prea repede. T: "Oricui i se po ate intampla sa nu aiba
legatura la schi bine prinsa. Nu este vina ta. Ce
El este inteligent, comunicativ, prezinta 0 s-a infamplat mai departe?"
u§oara anxietate de a vorbi in public §i este C: "Prind schiul din mers, il fixez pe
motivat pentm terapie. piciol. "
Atiit tati'il, cat §i bunicul din partea tatalui T: "Auzi legatura cum se prinde de picior.
sunt balbici. Cum te simti?"
Mama are fata de baiat 0 atitudine critic is- C: "Bine."
ta, hiperprotectoare §i este foarte cicalitoare.
T: "Ai dat dovada de siguranta de sine,
In schimb, relatiile cu tati'il §i sora mai mare curaj §i control. Poti sa fii multumit de acest
sunt bune, bazate pe intelegere. lucru. Cum simti schiul in piciorul tau?"
Obiectivele demersului terapeutic accep- C: "II simt sigur."
tate atiit de catre parinti, ciit §i de copil au fost T: "Te simti sigur pe picioarele tale, incre-
urmatoare1e: reducerea nivelului de anxietate, zator, multumit. .. Descrie-mi mai departe."
eliminarea mi§carilor capului §i antrenarea de C: "Cobor eu 0 viteza foarte mare, ii intrec
a vorbi mai calm §i mai controlat. pe colegii meu. Ajung primul jos. Colegii mei
ma felicita pentru modul cum am reu§it sa-mi
Demersul terapeutic a indus in special recuperez sehiul §i ma roaga sa-i invat §ipe ei."
tehnici de relaxare §i pentm reducerea anxie- T: "Ii inveti §i pe ei?"
tatii am utilizat tehnica imaginaliei dirijate, C: "Vreau sa fie secretul meu. Vreau sa fiu
tehnici gestaltiste de con§tientizare ~i lucml cu eel mai bun."
metafora. In timpul relaxarii, George a vorbit
cu voce tare pentru a asocia vorbirea rara, T: "Cum te simti acum?"
clara, cu stare a de calm §i relaxare. C: "Fericit, mandru de mine."
Notez ill continuare illsemnari din §edintele T: "Urea din nou cu teleschiul §i coboara
mai importante din lumina progresului terapeutic. panta din nou. "
In prima §edinta i-am indus 0 stare de C: "Am urcat. Incep sa cobol. Ajung la
relaxare profunda, cu imagine a unui loc in hop. Nu-mi mai este frica. 11 tree, ajung cu
care se simte bine, relaxat, calm. bine jos. Mil simt fericit."
Spune ca se afla la munte. T: "Traie§te aeeasta stare de T,TCl~e ~l
simte-o cu intregul corp."
°T: "Descrie tot ceea ce vezi, ~luzi§i simti".
C: Ofteaza, se vede mulpmirea pe :-E.jaSE..
C: "Stau pe zapada. simt rece, primitoa-
reo Vad telecabina deasupra mea, schiori ce In continuare, George a n~ai descris inca
coboara partia. Este la Poiana Bra§ov... doua situatii imaginare din care al: reie~il:
Incep sa cobor §i eu, intiilnesc un hop, imi neincrederea in sine. dOri:lia de 2. f: eei rr~ai
sare un schi din piciol. "
ibun, rezolvarea imaginara " liro:- r"'n:stralii din
T: "Ce simti acum?"
C: "Ma sperii §i mi-e frica. Apoi recuperez viata reala. dorinla de E. se ac(>~da considera-
schiul §i cobor iar." tie de catre colegi, Timp de 0 orcL cat a durat
relaxarea. baJbaialE.a disparut complet.
Am punctat siguranta de sine §i controlul de
care a dat dovada pentru a-§i recupera schiul. In unnatoarea s" edinta. Georg~e a afirmat ca
se biilb&iem2.itare ~iIn situa1iiJein care se eear-
George descrie cum ajunge jos ultimul. Co- ta eu anumi;i eolegi. Atul1ci se simte neajutorat.
legii lui vor sa mai faca 0 tura. El nu mai vrea,
simte teama §i de atunci ii este teama de schi. In stare de relaxare, I-am rug at sa aduca in
prezent 0 situatie conflictuala eu colegii.
L-am pus sa traiasdi din nou coboriirea
"acum §i aiGi" §i sa descrie ce simte ciindi se Mi-a descris 0 situatie din calsa a §aptea.
desprinde schiul. L-am rugat apoi sa deserie situatia din nou,
eu mai multe amanunte, sa vorbeasca la timpul
C: "Simt groaza, frica" (Pulsul i se accele- prezent §i sa spuna de fiecare data ce simte.
reaza, retraie§te situatia in mod autentic).
192 Capitolul7
Dupa ce mi-a descris mai amanuntit ceea Observ acum ca incepe sa se balbaie §i i se
ce s-a intamplat, dialogul a urmat astfel: accelereaza pulsul.
T: "Acum retraie§te situatia pas cu pas, dar T: "Inceard sa depa§e§ti aceasta stare de
panid. Strange coarda mai bine pe langa tine,
a§a cum ai vrea tu in momentul acesta sa se
inUimple. Este normal pentru George cel de cauta sa-ti gase§ti 0 pozitie mai sigura §i mai
atunci sa simta ura §i manie pentru colegullui, comoda §i dupa ce te afli 'in siguranta, prive§te
dar nu §i pentru George eel de acum. in jurul tau §i observa ce anume te sperie."
II rog pe George eel de acum sa-i transmita C: "In jos e abrupt §i 0 parte din mine nu
lui George eel din clasa a §aptea cum sa ma lasa sa merg mai departe, iar 0 alta parte
din mine vrea sa urc."
retraiasca evenimentele pentru a avea un efect T: "Intreab-o pe acea parte din tine ce nu te
pozitiv asupra lui. " lasa sa mergi mai departe de ce vrea acest lucru."
C: "Merg la banca prietenului meu. 11 C: "Ii este teama ca am sa cad."
intreb de teme. Nu §i Ie Tacuse, ca de obicei. T: "Cine este aceasta parte din tine?"
Ma 'impinge 'in gluma. Noi glumim a§a des. Nu C: "Este formata din toate incidentele din
ma supar. Intru in colegul meu ce se afla la viata mea pe care Ie mai tin rninte sau pe care
cuier, care se love§te de ni§te haine. Ma'impin- Ie-am uitat."
ge §i el u§or, nu ma lovesc de banca. Ii cer
seuze pentru ca. I-am lavit. T: "Sa 'inte1eg ca aceasta parte se teme de
un nou e§ec?"
El spune d ma iarta, dar sa nu se mai
'intample altadata. Colegul imi zambe§te 'in C: "Da."
timpul orei. Ii zambesc §i eu. In pauza vorbim
ca ni§te prieteni. T: "Din cele ce mi-ai spus am 'inteles ca in
tine se afla 0 parte care este formata din to ate
Ma simt fericit." incidentele din viata ta urmate de e§ec §i care
vrea sa te protejeze de un nou e§ec §i s-o nu-
Dupa revenirea din relaxare: mim Aparatoarea §i 0 parte care vrea sa in-
C: "Maine ma impac cu prietenul meu." vingi, partea Vindecatoare, care te indeamna,
Adaug aici ca dupa cearta din clasa a §aptea. te sustine sa mergi mai departe. Amandoua iti
vor bine1e, fiecare in felul sau. In tine mai
George nu mai vorbise cu colegullui de clasa. exista 0 parte Creativa, care raspunde de
Am urmarit prin acest dialog de factura ge- gasirea de noi solutii la situatia problematica 'in
staltista recuperarea energiei blocate de nerezol- care te afli tu acum.
varea acestui conflict din trecutul pacientului. T e rog sa Ie inviti pe cele trei paTti din tine
In urmatoarea ~edinta, am introdus lucrul in subcon§tient §i roaga-Ie sa negocieze 0
pe metafora. solutie la situatia problematica 'in care te afli
In starea de relaxare, George §i-a imaginat care sa Ie convina tuturor. Dupa ce au gasit
solutia, s-o transmita mintii tale con§tiente
ca este la munte §i se simte relaxat, fericit. care s-o puna 'in aplicare."
T: "Observa d 'in dreapta ta este 0 panta de
C: "Cele trei paTti au gasit solutia sa merg
munte pe care §tii ca trebuie sa 0 urci. Acest mai departe §i chiar daca alunec, sa incep sa
versant este drumul vindecarii tale. urc din nou, pana ajung 'in varful pantei."
Descrie cum urci aceasta panta §i ce simti." T: "Ce simti acum cand ai ajuns 'in varf?"
C: "Imi pregatesc instrumentele de escala- C: "Fericire. Ma simt un invingator."
dare. Bat doua piroane in stanca, ma agat de T: "Traie§te stare a de fericire §i fil con§tient
ele §i 'incep sa urc. Uneori, 'imi mai aluneca de calitatile pe care ti le-ai pus in evident a 'in
piciorul, dar imi revin,merg mai departe ... acest urcu§: perseverenta, curaj, 'incredere 'in
Cand bat un piron, cade piatra 'in jos ..." tine, dorinta de a te vindeca §i ele vor fi ca ni§te
Il'incurajez sa remedieze situatia §i sa urce resurse care te vor sustine 'in evenimentele din
§l mal sus. viata de zi cu zi.
C: "Cand mai am 0 treime pana 'in varf nu ~i ill aceasta §edinta, George a lucrat metafo-
mai pot sa urc, intru in panica." ric asupra fricii sale, reu§ind sa se e1ibereze de ea.
193 Psihoterapia copilului centrata pe metode eli:perien!ial-expresive
In urmatoarea ~edinta, am revenit, in tim- T: Jmi spune sa-mi fac timp §i de odihna
pul relaxarii, la imaginea pantei de munte. §i sa nu 0 mai bag In seama pe mama."
George mi-a relatat ca varful muntelui este Prin dialogul celor trei parti din el, George
mai jos, mai mic dedit prima oariL a lucrat pe de 0 parte asupra stressului trait la
I-am spus sa descrie urcu§ul §i sa-mi comu- varsta de 11 ani §i pe de alta parte, §i-a expri-
nice ceea ce simte. mat trairile negative pe care Ie are fata de
mama sa §i modul in care vede el ie§irea din
El se implica In fantazare, descrie cum se situatie. Varsta de 18 ani reprezinta pentru el §i
trage de rildacinile plantelor §i traie§te fericire, eliberarea de sub tutela parintilor, din mediul
simte vindecarea foarte aproape. familiei conflictual care, dupa parerea lui, Ii
mentin biilbaiala §i disconfortul zilnic.
I-am spus sa retraiasca impasul pentru ca
mai are de Invatat ceva din acest eveniment §i In §edinta urmatoare, apare ca principala
sa personifice cele doua parti care i-au aparut problema mi§carea din cap.
In §edinta anterioara.
George mi-a explicat cum se ajuta de
Partea ce vrea sa urce este "un Uinar de 18 aceasta mi§care sa pronunte anumite sunete,
ani care ma Incurajeaza sa urc §isa continui dru- mai ales consoane. I§i simte mu§chii gatului
mul. Acesta vorbe§te perfect §isunt eu la 18 ani." contractati, ii este jena, se gandqte ca ceilalti
rad de el.
Partea care-I trage In jos este un copil de 11
ani care Imi zice sa ma duc Inapoi ca voi da L-am introdus pe George in relaxare, prin
gre§, sa nu fie un alt e~ec. Sunt tot eu la II ani, imaginarea seurgerii tensiunilor din corp §i mi-a
varsta cand am cazut in prapastie §i clind bal- spus ca mu§chii gatului continua sa ramana
baiala s-a agravat §i a aparut ticu!. lncordati, la fel ca atunci dind se balbaie §i da
din cap. Simte panid.
"Prapastia e 0 gaura in mine creata de obo-
seala, de stress de suparare, care la 11 ani s-a Intrebandu-l cum simte panic a a ales sa 0
adancit §i s-a largit §i m-a facut sa cad In ea." descrie in termeni vizua1i: are forma ovala, este
mare, clara, se a§aza in tot corpul, are culoarea
T: "Vorbe§te-mi de aceasta suparare pe maron-ro§cat.
care 0 simteai la 11 ani."
Am utilizat 0 tehnica NLP de transformare
C: "Ma suparam pe profesori cand 1mi
dadeau note mici §i mai erau desele certuri a caracteristicilor acestei imagini.
dintre parinti." I-am spus sa transforme imagi!lea i::i;i.'-,':
T: "Ce Inseamna pentru tine varsta de 18 ani?" intr-o sfera mica, mai putin dara. ;;a:1S:JJ;e:'.:':.
C: "Varsta cand ma voi vindeca, voi scapa de culoare verde-albastrui §i S:1-~: j::le~i::eze cC.
de liceu, cand 0 sa ma odihnesc, a sa fie 0
perioada foarte lunga." aceas t'a sClerav se Am.' varte -111 zc>::a.p:e...:.'L':.:.L "'-
T: "Lasa cele doua parti din tine sa intre in
dialog. " sensul acelor de ceasornic jit: c::: i:: ce ::ca.i
C:. "Cel de 11 ani vrea sa ramana la stare a repede, se miC§oreaza diE.::e ii' .::e Ta.. LLIL
aceea de oboseala, de stress, pentru ca s-a obi§-
nuit cu ea. Cel de 18 ani vrea sa-I faca §i pe cel pan~adispare ... , ..
de I I ani sa se odihneasca, sa se simtii §i el bine In finaL mu§chll c::::eJL;l "lei S'''::::: contnc-
§i llinvata sa priveasca spre viitor, spre bine.
tati §i panied d dispa~..::.
Apoi ma 'lor Jasa sa-mi continui drumul, sa
ajung in varf." In urmatoarea ~edinta. r::::-a spus ca mai
T: "Cum se simte George cel de 14 ani intra in panica. dar J' J ,a :'ei je pmemic ca in
acum?"
trecut. amnci ca:lc nu :::oa::::sa vonunte anu-
C: "Un pic mai odihnit. Cel de 18 ani I-a
lnvatat sa nu 0 mai bage In seama pe mama mite cminte in dislogc:l CL: Sl1urlite persoane.
cand 11cearta."
L-am rugat sa-~i iIEagineze cZ; in fata lui
T: "Cum se simte George cel de 13ani acum?"
C: "Foarte obosit, nu mai are timp de odihna este 0 persoana importama ~isa spuna ce simte
din cauza Invatatului pentru examen."
iin momentul in care se inUimpla sa se balbaie.
El reda modul in care intra In panica, se
contracta mu§ehii gatului, ii este ru§ine §i
ciuda ca persoana rspectiva (un coleg de clasa)
i§i va forma 0 parere gre§ita despre el.
194 Capitolul7
T: "Ce simti in aeeasta situatie?" cunoseuta din §edintele anterioare §i sa 0 uree
C: "Dar nu ma intereseaza ee ered altii impreuna. Cum e urcu§ul?" Descrie-l!
despre mine."
T: "Inte1eg ea in tine sunt doi de George: C: "Este mai u§or. Acum sunt doi §i se
ajuta, se trag unul pe altul."
• unuia ii e frica §i ru§ine atunei dnd se
balbaie in fata anumitor persoane; T: "Este mai u§or in doi."
C: "Da. Ajung aeum sus."
• eeluilalt nu-i pasa de ee gandese altii T: "Cum se simt aeum cand au ajuns in vaIf?"
despre el." C: "Se simt fericiti, multumiti."
T: "Nu mai pot sa-i disting, seaman a foarte
C: "Da," mult."
In stare de relaxare, I-am rugat sa-i cherne
pe cei doi George (eel Frieos §i eel Curajos) §i C: "Da.Sunt amandoi eurajo§i §i sunt tot
sa-i lase sa dialogheze, sa-§i spuna punetul de George."
vedere §i sa-§i argumenteze parerile.
T: "Cum apar eei doi George?" T: "Lasa-i sa se eonfunde unul eu eelalalt,
C: "Pe eel Frieos il vad tremurand, pe eel sa devina unul singur §i intra tu in aceasta
Curajos il vad mai inaIt, eu pieptul in fata." imagine. Nu 0 mai vezi din exterior, ci te con-
T: "Ce-§i spun ei?" funzi cu ea. Ce simti acum?"
C: "Cel fricos spune ca ii este ru§ine de ce
gandesc ceilalli despre el. Are §i el mandria lui. C: "Ma simt mai bine. Ma simt unul shigur,
Celalalt spune ea nu-l intereseaza pare rea mainte eram impartit m dowl. Aeum sunt mtreg. "
eelorlalti §i ea toti oamenii au §i ealitati §i
defeete. " Dupa ce am revenit din relaxare, I-am rugat
sa-§i imagineze ea vorbe§te eu 0 persoana §i se
T: "Cei doi §tiu ca exista persoane earora balbaie.
nu Ie pasa de cum vorbe§te George, ei sunt
interesate de ceea ce comunica el?" T: "Ce simti in aceasta situatie?"
C: "Nu mai simt paniea §i ru§ine. Pot sa ma
C: "Cel Frieos nu §tie. Cel Curajos §tie ea controlez §i sa vorbesc corect."
exista persoane care-l inteleg." T: "Foarte bine.
Ie rag ea in conversatiile pe care Ie ai eu
T: "Roaga-l pe George cel Curajos sa-i diferite persoane, sa-ti observi reaetiile §i sa
spuna §i lui George eel Frieos care sunt aeele folose§ti eeea ce ai ca§tigat in §edinta de te-
persoane." rapie. "
(Un moment de pauza) Concluzie finaHl
T: "I le-a eomunieat?"
C: "Da." George se afla in psiMterapie de peste
T: "Poti sa Ie spui §i cu voce tare. Sunt din doua luni §i continua tratamentul.
familie?"
In aeeasta perioada de timp anxietatea s-a
C: "Nu. Sunt prietenii mei de la §eoala. redus, a invatat sa se relaxeze, sa vorbeasea
Colegul meu de banca, mai ales, care ma mai calm §i controlat, sa-§i stapaneasca
intelege eel mai bine ca are §i el defectele lui." mi§carea din cap, care apare mai rar §i are mai
multa incredere in el.
T: "Ce simte George eel Frieos acum, eand a
aflat ca exista §i persoane ce au 0 parere buna In cazul lui, am pus accent in special pe
despre el?" relaxare §i am combinat tehnica expresiva de
fantazare cu eele gestaltiste de foealizare, de
C: "Se simte mai bine. Nu mai tremura a§a lucru asupra partilor interioare §i luerul pe
de tare." metafora. Am folosit §i exereitii de respiratie
eompleta, ampla.
T: "Roaga-l pe George cel Curajos sa-l
lini§teasea, sa-l incurajeze pe George eel Un obiectiv principal in demersul terapeu-
Frieos. " tie urmiHor va fi acela de a detensiona relatiile
dintre baiat §i mama sa.
T: "Acum am sa-i rag pe cei doi sa se ia de
mana §i sa se indrepte spre ereasta de munte
©CID~D~@UQJJU ®
TERAPIA DE FAMILIE
DE TIP EXPERIENT,IAL (T.F.E.)
lolanda Mitrofan
CUPRINS
1. Scurt istoric §i orienUiri 196
197
2. Seopuri 199
3. Tehniei §i modalitilti de lueru terapeutie ,'; 201
201
4. Tehniei expresive integrate In terapia experientialil 202
de fan1ilie
2'='-'.
4.1. Seulptura familialil
-'-'-
• Exercitii-suport pentru "sculptura familialil" ' ..
4.2. Coregrafia in grup de eupluri
'
(terapia scurtil pentru cupluri - Peggy Papp). ,
4.3. Artterapia familialil ;
4.4. Tehnici bazate pe joc de rol §i dramaterapie
196 Capitolul8
1. Senft istoric si orientari Psihoterapia experientiala s-a nascut din
aceasta gmpare (1955-1965). Ulterior, grupu1
Ramura experientiala a T.F. se dezvolta 'in se large§te cu alti colaboratori: August Napier
baza psiho1ogiei umaniste a anilor 1960, prelu- §i D. Keith din Atlanta §i New York (Syra-
and din terapiile individuale umaniste princi- cuse). Pana la retragerea sa, 'in 1980, Whitaker
piul «experientei, aici §i acum». a calatorit mult, raspandindu-§i experienla §i
'imparta§indu-§i convingerile §i munca.
Calitatea experientei traite este criteriul
sanaHitii psihice §i obiectivul interventiei tera- a alta figura charismatica a terapiei expe-
peutice. Terapeutii experientiali de famiEe
considera ca exprimarea sentimente10r §i sen- rientiale de familie este Virginia Satir. Ea a fost
zatiilor este calea extinderii experientei §i sen- unul dintre membrii binecunoscutului grup
sul'imp1inirii personale familiale. MRI-Palo Alto. Ca asistent social, V. Satir a
'inceput sa lucreze cu familiile 'in 1951 (ca
Terapia experientiala de familie s-a bucurat practician) §i in 1955 a fost invitata sa sustina
de cea mai mare popularitate 'in etapa "de tine- un training pentru rezidentii de la Illinois State
rete" a T.P., atunci cand terapeutii vorbeau de Psychiatric Institute (aici I-a avut student pe 1.
schimbarea In sistem, dar i'mpmmutau tehnici Boszormanyi-Nagy). In 1959, V. Satir se ala-
din terapiile individuale §i de grup. Astfel, ei au tura MRI (la invitatia lui Don Jackson). Ea
preluat sem':Jificativ de 1aGestaltterapie §i de la devine primul director a1 programului §i
gmpurile de 'intalnire. Alte tehnici expresive ramane aici pana 'in 1966) cand devine director
cum ar fi "sculptura §i desenul familial" an va- a1 Institutului Esa1en din Big Sur, California
lorificat influen1e tehnice din artterapie §i psi- (Centru de gestalt-terapie). Abilitatea ei stra-
hodrama. tegica deosebita, inventivitatea tehnica expe-
rientiala, sensibi1itatea §i forta ei afectiva au
Datorita utilizarii tehniciJor expresive nu transformat-o intr-o "legenda" a T.P. fiind
foarte multi terapeuti au putut sa abordeze considerata ea eea mai celebra terapeuta
T.F.E., ci doar aceia care au abordat con-
ceptele §i metodele sistemice cum ar fi; Carl umanista de orientare experientiala §i de tra-
Whitaker, Peggy Papp, Virginia Satir, Walter ditie eomunicationala. Este considerata unul
Kempler, August Napier, David Keith, Leslie din inovatorii terapiei familiale. Dupa 1970 re-
Greenberg, Susan Johnson, Fred §i Bunny cunoa§terea ei a intrat intr-un oarecare declin,
Duhl. Ace§tia §i a11iiau introdus 0 serie de teh- nemeritat, mai ales ca unnare a disputei cu S.
nici experien1iale de familie pe care orice tera-
peut Ie poate valorifica. Minuchin. Acesta sustinea ca ar fi mai putin
importante iubirea, caldura §i credinta 'in trata-
Liderii acestei orientari raman C. Whitaker rea familiilor, ci mai cunlnd §tiinta "repararii"
rupturilor familiale. V. Satir a continuat sa
§i V. Satir. Primul este decanul T.F.E., e1'incu- creada 'in puterea vindecatoare a iubirii §1 'in
rajand 'membrii familiei sa fie ei 'in§i§i.Stilul sau "salvarea" umanita1ii prin terapia de familie.
de viata (a copilarit la 0 ferma izolata din Ray- Pe masura ce Minuchin se impunea tot mai
mondville - New York) I-a detelminat sa devina
o persoana neconventionala, de§i probabil ca mult ill campul T.F., V. Satir s-a retras §i a de-
izolarea i-a facilitat initial 0 anume timiditate §i venit purtatoare de cuvant a unei abordari spi-
tristete. Dupa ce a terminat colegiul din rituale (evanghelice). In 1988, ea moare.
Syracuse §i Medicina (ell specialitatea obstetrica
§iginecologie), a devenit psihiatru §i a fast fasci- Walter Kempler este un alt mare terapeut
nat de mentalul psihoticilor. £1 a i'nvatat din (californian) de famiEe, de model experiential,
experienta sa c1inica sa asculte §i sa inteleaga care a preluat multe tehnici gestaltiste §i din te-
gandurile bizare ale acestor pacienli, identifi- rapiile emotive 'in lucrul cu familiile. E1 descrie
cand §i "gandurile umane" pe care nonnalii nu procedee folosite uzual in gmpurile de 'intalni-
Ie dezviHuie. Carl Whitaker a format Clinic a re §i terapiile individuale existential-umaniste,
ce demonstreaza rildacinile T.F.E.
Psihiatrica Atlanta (1953), 'in cadml careia a or-
ganizat un gmp ereativ §i productiv, impreuna Fred §i Bunny Duhl, codirectori la Boston
cu T. Malone, J. Warkentin §i R. Felder. Family Institute, au introdus un mare numar
de tehnici expresive in T.F.E.
Terapia de famme de tip experieniiai (T.F.E.) 197
Ei folosesc semnificatiile nonverbale ale §i munca sunt considerate importante, dar se-
comunicihii, cum ar fi spatializarea §i sculp-
tura (Duhl, Kantor §i Duhl, 1973), ca §i jocul cundare in raport cu cre§terea integritatii per-
de rol §i "papu§ile (marionetele) familiale" sonale (congruenta intre experienta interioari't
(Duhl §i Duhl, 1981). Ei denumesc abordarea §i comportamentul exterior), 0 mai mare liber-
aceasta "terapie familiala integrativil" definind tate de optiune, mai putina dependenta §i 0
un amalgam de elemente apartinand llnor mai mare extindere a experienlei (Malone,
surse numeroase, incluzand: psihodrama, psi- Whitaker, Warkentin §i Felder, 1961).
hoterapia experien -tialil, psihologia cognitiva,
terapia familiala structuralil §i psihoterapia Simptomele durereoase cu care se prezinta
comportarnentalil. familia in terapie sunt doar "bilete" de intrare
in terapie; problema reala este sterilitatea
AliHuri de F. Duhl, cofondator al 1nstitutu- emotiona1a (Whitaker §i Keith, 1981).
lui Familia din Boston (1969) este §i David
Kantor, care imp rum uta din formatia de psi- Obiectivul terapiei este ca membrii familiei
hodramaterapeut §i introduce abordarea "fa-
miliei ca teatru" - metafora de baza in terapia (fiecare in parte) sa devina sensibili la nevoile §i
de familie. (Kantor §i Lehr, 1975).
sentimente1e lor §i sa Ie 'imparta§easca in cadrul
Printre cele mai recente abordari experientiale familiei. In acest mod, unitatea familial a se
ale T. F. se enumera §i terapia de cuplu focalizatil
emotional (emotion-focused couples therapy) poate baza pe 0 interactiune vie §i autentica, mai
introdusa de Leslie Greenberg §i Susan Johnson,
fundamentata pe principiile lui F. Pearls, V. Satir degraba dedt pe represiune §i autonegatie.
§i Grupu1ui MRI (Greenberg §i Johnson, 1985,
1986,1988). Exista doua orientari metodologice in te-
Toti ace§ti autori au drept caracteristici 1:n rapia experientiala de familie:
T.F.: spontaneitatea, creativitatea §i asumarea
riscului. In timp ce l§i lmparta§esc libertatea, • tendinla dominanta de concentrare §i ori-
individualitatea §i implinirea persona1il, expe-
rientiali§tii sunt mai curand practici, decat entare asupra indivizilor §i experientei lor td'ii-
teoretici (re1ativ ateoretici). Scopul utilizarii
diversitiltii tehnice este sa "deschidil" indivi- te in familie (in contactele interpersonale),
dualitati1e proprii1or experiente §i sa "dezghe-
te" interaqiunile lor familiale. mai mult decat asupra organizarii familiale.
Capatand 0 mare popularitate in anii '60, a- Kempler (1981) considera in acest sens ca res-
bordarile experientiale au fost treptat inlocuite
de noi dezvoltari - terapiile Olientate sistemic. ponsabilitatea principala a terapeutului este
Altadata, exprimarea sentimentelor ocupa un
loc central in terapiile psiho10gice. Astazi, "fata de oameni, fat a de fiecare individ in
locul principal este detinut de comportament
§i cognitie. Psihoterapeutii au descoperit ca cadrul unei familii. §i doar secundar fata C~
oamenii mai ales gandesc §i actioneazil. Aceas-
ta nu inseamn8. ins8. ca trebuie sa ignoram ex- organizatia numita familie" (p. 27);
perienta emotional}! care este un concept de
baza 1:nterapia de famiEe experien1iala. • orientare dominanta asupra sistemu'~l' ~~.o-
2. Scopuri milial, mai mult decat asupra inch" iz: e:-
Scopul declarat al T.F.E. este cre~terea ~i "Cre§terea" - ca scop terapeutic - se r=f",:-~ ".~'
nu stabilitatea.
1a "ca§tigul" interactional a1 siste 'm: l:"': ~':, .c.'
Eliberarea de simptome, adaptarea sociala
aI, 1a evolutic~intregii [ami:i: 28 0:-;8:,'=:.:.;:,
Aceasta tendinta apare in te:-api:: ::,:; C. '.'.:C',:.-
ker, D. Keith §i G. Napier.
Ceea ce au f1t11 eomun
teL1J:'c.;:,, e\::+:,=-,.•e:;;:- -
--
al1e· d ~lamll'e1' cu a1t1...Ierape~;;::'" ::-".:':;:.e e\.:5-
ten11·a 1-umalllst.a v este creG,;.,:'.;;.' 2,~ ==.-.-:'::_" s;-·:-e
saanatatea emotional:". e5:e ,',~:::<.:. ,c.~ '::':'2' . .i~j'-;:
§.l descopenm... unor TL",\elU: :'.:': :,:2.:
de experienta - po~erl;i':'H'; i,: ',J: .
zavorat in launt=--.:l :UJ:-OL '\:'.:1,a; ~eea ce se
aflil inlauntrul r.05:-,;~=·;C:'" 2Z~.
Scopuri;e t':Le:Ji,:i d::: :'2.:Ei'ie enuntate de V.
Satir inc:lui 3 5chimbari in sistemul familiei
(19'72. p. 12CI::
1. fiecare membru a1 familiei sa devina in
stare de a relata congruent, complet §i onest
ceea ce \'ede ~i aude, simte §i gande§te despre
el insu§i §i ceila1ti, in prezenia celorlalti.
198 Capitolul8
Cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa fie el Rezultatul acestei ere§teri a eon§tientizarii
este 0 reintegrare a partilor reprimate sau
'insu§i in prezenta §i la adresa celorlalti; deposedate ale SINELUI.
2. tied.rei persoane din familie trebuie sa i
Cei mai multi experientiali§ti accentueaza
se adreseze §i sa se raporteze la ea 'in termenii latura afectiva a naturii umane:
unicita!ii sale, a§a ineat deeiziile sa se poata lua
mai eurand prin explorare §i negoeiere, dedit • ereativitatea;
in termeni de putere; • spontaneitatea;
• abilitatea de a se juea.
3. diferen~elemtre persoane trebuie sa fie eon- Whitaker proclama "nebuniile, nonratio-
§tientizate in familie §itolosite pentm "ere§tere". nalul, experimentarea creativa §i functionalita-
tea" drept adevaratul scop al terapiei. Daca
Cand metodele experientia1e se apliea ori- yom deveni eu noi in§ine, pentm noi in§ine
entat spre familie ea sistem §i nu spre indivizi mai jucau§i, mai "trazniti", crede el, familiile
asamblati intamplator intr-un grup familial, se vor deschide spre emotionalitate, spontanei-
seopu1 cre§terii individua' e fuzioneaza eu tate, caldura, culegand roadele acestora.
scopul realizarii unei ro .iternice eoeziuni Whitaker aecentueaza asupra valorii experi-
(unitati) familia1e.
enttel, "de dragul ei insa§l", iotreaga terapie
Practica lui C. Whitaker intmehipeaza intr-o fIiod un proces de extindere a experientei, care
maniera inedita acest scap dual. Potrivit eon- conduce, in conceptia lui, catre cre§tere. Noua
eeptiei IUl, cre§terea personalil. necesita in- experienta traita de familie in timpul terapiei se
tegrarea familialil §i viceversa. considera ea mpe confluenle1e subterane, dis-
truge expeetatiile rigide §i deblocheaza con§ti-
Simtu1 apartenentei 1a famine §i libertatea entizarea - toate acestea favorizand individu-
individuala se intereonditioneaza, "merg mana
in mana". Asfel, adeseori este neeesar sa se atia (Kaplan §i Kaplan, 1978).
realizeze 0 mai mare apropiere intre parinti din Alti autori i§i propun ca scopuri terapeutiee
punet de vedere emotional, pentru a faeilita
pleearea eopiilor de aeasa ("desprinderea de ere§terea simtului competentei, a starii de bine
cuib"), intmcat multi eopii nu 0 pot face dad. §i autoapreeierii (F. §i B. Duhl, 1981).
nu simt ca parintii lor pot fi fericiti §i rara ei.
Dobandirea autonomiei personale presupune, Preluand ideea Virginiei Satir ca prine i-
a§adar, satisfaeerea nevoii de apartenenta, uni- palele probleme §i cauze ale neferieirii tuturor
tate §i echilibm emotional, familial. familiilor sunt subaprecierea de sine §i comu-
nicarea distmctiva, ei considera drept eheia
Pe langa scopul general al ere§terii ereativi- terapiei promovarea unui comportament flexi-
ta~ii familiei §i fiecarui membru al sau, terape- bil, ca urmare a ere§terii eon§tiintei de sine §i
utii experientiali incearca, de asemenea, sa de eei1alti. Extinderea experientei de auto §i
ajute fieeare familie sa-§i rezolve propriile pro- intercon§tientizare poate astfe1 sa limiteze §i sa
bleme particulare, "luerand" asupra acestora. 'inlocuiasca obi§nuintele §i automatismele
Dar aceasta "munei'i" este realizata eu 0 min- stereotipe, cu eomportamente modifieate, cre-
ima conceptualizare sistematica ori planificare ative. Deoarece aeestea au consecinte direete
(anticipare). De fapt, multe dintre seopuri pot 'in viata de familie, Duhl define§te scopurile
fi ineon§tiente in timpul terapiei §ipot fi con- terapiei In eolaborare eu pacientii.
§tientizate numai printr-o retrospectiva
(Napier, 1977). Cei mai multi terapeuti ai familiei sustin ca
o sensibilitate sporita §i 0 mai bun a maturizare
T erapia experientiala include elemente a indivizilor servesc scopnl mai general al T.F.
RATIONALE §i NON-RATIONALE. Prime- - intensificarea functionalitatii familiei.
Ie sunt necesare pentm a promova con§tien-
tizarea §i in~elegerea, eelelalte pentm a ere§te Astfel maturizarea individuala este relatio-
spontaneitatea §i sinceritatea. nata explicit eu maturizarea familiala, Unii te-
rapeuti se axeaza mai mult pe maturizarea re-
Experimentarea con§tienta a potentialurilor latiilor, actionand implicit la nivelu1 familiei ca
interne (aspecte, fantezii, impulsuri) ii privea- sistem, altii se situeaza pe pozitii simetrice,
21'1 pe oameni de influentele lor patogene §i Ie ocupandu-se mai curand de indivizi pentm a
eliberea23: fct!a de viata. promova schimbari in sistem.
Terapia de familie de tip experieniiZ1! (i,F,E.) i9;
Duhl (1981) considera di "noua §i reinnoi- de frica, deschizandu-i fata de propria lor
ta integrare" sunt experimentate in cadrul §i expelienla §i unii fata de altii. Asfel, terapeutii
intre membrii familiei - ca scopuri reciproc experientiali incearca sa ajute familia sa -§i
stimulative in tratament. inteleaga mai pro fund experientele personale,
dorintele §i fricile. Ei sunt pionierii tehnicilor
Se presupune ca familiile ajung in trata-
ment pentru ca sunt incapabile sa fie deschise, comunicarii spontane a sentimentelor depline
§i de aceea incapabile de individuatie (Whita- (anxietate, furie, suparare, plictisealii, bucurie
ker, 1976). Ajutand membrii familiei sa-§i
recapete propriullor potential de experimenta- etc.). Ace~ti terapeuti (in special Whitaker §i
fe, se ereele ca ei sunt ajutali sa-§i recapete ca- colaboratorii sai de ]a Atlanta Psychiatric
pacitatea de a se ingriji unul de celalalt. Clinic) adesea se manifesta in terapie, impul-
3. Tehnici ~i modaJiHiti de lucru siv, adOI'm sau i§i marturisesc visele. Kempler
terapeutic sustine ca "a-ti exprima deplin i'ntreaga perso-
m1litate ca terapeut in actu] terapeutic, creeaza
Clinicienii experientiali fo1osesc tehnici
educative §i forta propriei lor personalitali de a acea atmosfera incurajatoare pentru ca toti
crea intalniri terapeutice, regresie §i deconspi- membrii familiei sa-§i exprime cat mai deplin
mrea intimitiltii. Vita litatea intalnirii este alt- sau total personalitatiJe". Printr-o extrema
eeva. Aceasta putere deplini'1 a experienlei autodezvaJuire sunt pro\'ocate stari de maxima
persona]e este considerata de ajutor in sta-
bilirea unei re]atii de atentie §i sprijin de 1a om deschidere familiilor. Cu timpul Kempler
la om intre §i pentru toti membrii farniliei. Gus devine mai curand
Napier (1978) considera ca riscurile de a fi in pravocativ. autoindulgent dedit
familie atat "separati. divergenti §i furio~i", cat
§i "mai inchi§i §i mai intimi" sunt provoca- Prin credinta sa de a fi ,,0 persoana reala",
deschisa, onesta §i spontana, terapeutul Ii In-
to are de schimbare. In I.F.E., exprimarea sen- vata pc l'nembrii famiIiei sa fie la fel. Aceasta
timentelor §i a experientei intime sunt cruciale, presupune ca terapeutul experiential i§i asuma
anxietatea este stimulata §i trai1<'i.Aceasta pen- ralul de model, nu numai sanatos §i matur, dar
tm ca s-a observat ca exprimarea furiei §i a §i de persoana ale carei instincte sunt demne d;:
supararii este intotdeauna urmata de 0 mai
mare intimitate §i ca'ldura, spre deosebire de lncredere in sine, ca barometru valid in rapC'=-:
cazul in care acestea sunt reprimate. Re- eu care membrii familiei se pot evalua pe e
primarea lor 1'i impiedica pe oameni sa-§i in~i~i.
dezvolte iubirea unii fat a de altii. Terapeutii
experientiali sunt, alternativ, provocativi §i Potrivit lui W. Kempler (1968) in T. F E
calzi-sup'ortivi. In acest mod ei ajuta familiile "nu exist a tehniei, ci doar perso:me" :'::= ..:-
sa indrazneasca sa-§i asume riscul de a fi mai individuale). Aceasta formula :;inte:ize.::=~ : :~
anxio§i, cd putin temporar. Aceasta Ie permite
sa dczvolte patternuri protective, defensive §i accentul pe care experientiali~tii i: P"::·. ;:= " ..-
sa s~ d:;c~1ida in mod r~alullii fata de a.ltii. u terea creativa a personalitatii teL'::'e ..: ... ..:: ,,'u
IntaillJICa eXlstcn!lala este conslderata
conteaza atiH de mult ceea ce fac terapeuriL
drept f0rta escntia1:'i in proctsul psihoterapeu- cat ~i ceea ce sunt ei, ce reprezlnta ei D:.:.'.
tic (Kempler, 1973, Whitaker, 197G). Aceasta "terapeutul este rigid ~i sne:-. ·'-.'..:.:-::e:': ..: ;:.'.:-e
lDtiilnire treauie sa fie reciproca - terapeutul
trebuie sa fie 0 persOana genuina care catali- sa fie prea glacial ~i pro:·e5ciL2. " ;'-::'~:- .. :: ::-'.'-
zeazd schimbarea, folosindu-se de impacLUI
sau personal asupra familiei. tea genera c1l· matu I e:1'~Ci:.C. ';-2 ::~:e:~s. '::::;SCL, lI
necesar1'n maturizared e:~' ::,,:~." Pc:':e aWl
Pentru V. Satir, demonstrarea grijii §i acccp-
tilrii a fost eheia ajutOlarii persoanelor, dincolo parte, daca rerapeu::.:l e':ec ::,e:-50a:1d ';iraHi,
cOll§stient& ~i sc::-s:oi:~.~: :;1 eJ. \0. t1 capabil
(a) sa trezeCl.Sca 8.ce~:: ;=,=':~=-~:iJ-' in fanlilie.
C. Whitake:- ;::',b:-,l;i~~o.zd ~ie1 aceasta pozitie,
fjind el illS:.:,;i e\:en:plul paradigmatic al terape-
Lltu'ui SpO:1Ll:1 ~i c,c:ni'. Cu alte cuvinte, tera-
peu1ii can: cioresc 52. sl]muleze deschidere §i
autenticitate In comportamcntuJ pacientilor,
trebuie sa 1:1eei In§i~i deschi§i §i autentici.
200 Capitolul 8
Totu§i, terapeutii, orieme ar fi ei, trebuie sa 2) Tehnici nestructurate. Se praetidi sub
faca ceva. ~i chiar daca ceea ce fac nu este forma §edintelor nestmcturate, nonstrategiee
intotdeauna structurat la un malt nivel sau in mod deliberat, insistand pe ideea de a fi cu
familia, mai mult decat pc a face ceva impre-
planifieat eu grija, poate fi eu toate aeestea una. Ace§ti terapeu!i, printre care C. Whitaker,
deschis. se bazeaza pe spontaneitate §i creativitatea de a
fi pur §i simplu ei i11§i§in prezenta §i cu famili-
In realitate, terapeutii experientia1i§ti tind ile tratate. La baza acestui model terapeutic se
sa faca 0 multime de lucruri, sunt foarte activi, afla convingerea imparta§itii cii terapia ar tre-
iar unii folosesc un uumar mare de tehnici bine bui sa fie 0 cxperien!a intensa, emotionala,
"aici §i acum". Implicarea emotionala intensa
structurate (indusiv Kempler). activeaza puternic reactii de transfer. Persona-
Dupa modul 'in care utilizeaza tchnicile, te- litatea terapeutului §i relatia de coterapie
(recomandata de aceasta orientare) sunt facto-
rapeutii experientiali§ti se grupeaza in doua rii care pot minimaliza potentialul distmctiv a1
categorii: unor relatii de transfer. Rolul coterapeutului
este de a observa reacttiile §i sentimentele tera-
1) Tehnici structurate. Terapeutii angajeaza peutului fata de pacienti (transferul emotional)
fa milia in activitati bine structurate ca: §i a Ie discuta eu acesta dupa §edinta. Pentm a
sculptura de familie §i eoregrafia (dans) eu preveni reaqiile de transfer, Whitaker reeo-
scap de stimulare a intensitatii trairilor afective manda men!inerea unei priviri de ansamblu
pe parcursul §edintelor terapeutice. asupra intregii familli, privita ca un tot unital'.
Imparta§irea deschisa §i libera a sentimentelor
Se utilizeaza, de asemenea, tehnici impru- §i conlucrarea permanenta cu un terapeut sunt
mutate din dramaterapie §i artterapie (desenul caracteristici de baza in terapia experientialii
familiei, modelaj etc.). ~edintele se struc- nestructurata. Stilul lui Whitaker a fost deli-
tureaza in acest caz pe una sau doua tehnici de
baza, care antreneaza familia 1ntr-o activitate berat excentric §i provocator (atipea in timpul
§edintelor, se lupta cu pacientii, vorbea despre
comuna ce prilejuiqte deblocarea afectivitatii, fantasmele sale sexuale. iar cand copm erau
spontaneitatii §i comunidirii autentice. Mem- prezenti era alternativ cand model parental,
brii familiei sunt activ ghidati de terapeut In a-§i candjuca elulsu§i ralul de copil, implicandu-i
con§tientiza propriile trairi, imaginile de sine §i pe ace§tia intr-o maniera iubitoare §i disci-
perceptiile reciproce, gandurile §i atitudinile plinandu-i cu fermitate §i foyta). Stilul sau de
nemarturisite pe eare Ie au unii fata de aiW. lucru era acela§i in lucrul cu indivizii, eu
Sunt utilizate §i 0 serie de exercitii de comuni- cuplurile sau cu grupurile, favorizand intiil-
care in scopul c1arificiirii sentimentelor pro- plIea personalii §i intinlii, dincolo de teorii §i
prii, indepiirtiirii persoanelor de la lamentatii tehnici trasate riguros. Pentm Whitaker, adec-
in legatura cu trecutul, prin experinlentarea varea persona Iii a terapeutului, abiiitatea de a
verbala §i nonverbala "aici §i acum" §i gasirea fi iubitor, grijuliu, fermitatea §i abilitatea de a
de solutii chiar de catre membrii familiei. V. fi imprevizibil sunt ciH de schimbare cu mult
Satir a excelat in ciearea de asfel de exerdtii de mal importante decat tebnicHe terapeutice. EI
comunicare ~i expresie clarificatoare, fJin.d ea crede ca experienta, mte1epciunea §i creativi-
insa§i un terapeut eu 0 abilitate deosebitii de tatea terapeutului ii vor ghida intenliile mult
comunicare clara, spontaneitate ~i autodezva- mai bine dedit orice plan preconceput sau
luire personala. Ea a avut 0 personalitate vigu- structural. Terapeutii experientiali§ti nu au
roasa, dinamid §i iubitoare, angajandu-§i nevoie de 0 cale, pentru cii ei sunt calea. Ei
clicntii de la prinla §edinta in mod autoritar, stimuleaza prin chiar modelullor de a fi expe-
dar suportiv, sprijinind fiecare membru al fa- rientele emotionale §i interactiunea, ajutand
miliei in a-§i erqtc autoapreeierea, autores- familille sa devina mult mai reale, directe §i
peetul §i capacitate a de a-§i evidenlia inten!iile vitale prL'1modelarea comportamentului dupa
pozitive. Asfel, conotatiile pozitive in comuni- propriullor compOltament.
care au devenit un indicator strategic, cu mult
timp inainte de a se fi dezvoltat orientarea
strategicii In T.P. V. Satir a demonstrat prin
terapia sa cum pot fi "incalziti", induio§ati §i
cum pot deveni mult mai afectivi membrii
familiei unii cu altii.
Terapia de famiiie de tip experiential (T.F.E.) 201
Multi dintre ei sunt foarte provoeatori. «Terapeutul: Vad ca te uiti la tata, ori de
Whitaker, de exemplu (V. Napier §i Whitaker,
1978), intr-o §edinta intreba fiica-adolescenta cate ori a intrebi pe mama ceva. De ce ?
dadi ea s-a gandit vreodata ea parintii sai ar fi
avut 0 buna viata sexuala. Jonut: Nu §tiu.
Terapeutul: Trebuie sa insemne ceva. Hai,
Kempler concepe terapeutul ell. pc un cata-
spune, ce simti ?
lizator §i un participant activ Ill. interactiunile
Immt: Nimic.
famHiale. In calitate de catalizator, el face su- Terapeutui: Trebuie sa fi simtit ceva .... Ce
gestii §i da directive. Directivele tipke inc1ud: anume?
• membrii familiei sa se priveasca unul pe
Imm.t: Ei, uneori cand mama ma lasa sa fae
altul; ceva, tata, pur §i simpl1..1, l§i iese din fire. Dar
• sa vorbeasd1 mai tare (CD voce patrunza- in lac sa tipe la ea, tipa la mine.
toare); Terapeutul: Spune-i tatalui tau asta.
• sa repete anumite stari;
• sa refrazeze remarcile eu mai multa par- Immt (fLinos la adresa terapeutului): Lasa-ma
Am pace: I
ticipare emotionaIa;
• sa foloseasca sintagma "Eu" in expri- Terapeutul: Nu, este foarte important.
marea stariIor, gandurilor, opiniilor. Incearca sa-1 spui taticului tau ce simti.
Kempler considera ca terapeutii trebuie sa- IOnL1t (suspinand): Intctdeauna stai cu gura
§i limiteze impulsul de a presiona, de a instiga, pe mine. Nu ma la§i sa fac nimie.»
de a foria pacientii. Ei pot fi spontani, dar nu
impulsivi. Majoritatea experientiali§tiJor sunt 4. Tehnici expresive integrate in
de acord ca un terapeut foarte cald §i suportiv
seade riseul de a fi presant §i provoeativ. Echi- terania experientiaHl de familie
lioml mtre dHdura §i exercitarea puterii trebuie T erapeutii experientiali utilizeaza un mare
pastrat. A incerca sa actionezi provocativ in
numar de tehnici, alegandu-le §i integrandu-le
maniera lui Whitaker, ciar in absen~a cilJdurii §i
in terapie astfel incat sa corespunda SCOp.l1Li
puterii lui de control, poate conduce la e§ee.
Fie ca sunt dominant provoeativi, fie domi- de schimbare a interaqiunilor in sister:ll;i
nant suportivi, terapeu~ii experien~iali de fami- familial, potrivit neeesltatilor tuturo~ c::::v-
brilor.
lie sunt de obieei. temperat activi §i directivi. Ei
Cele mai frecvente tehnici 'ltiliza,: S.::"
se adreseaza freevent membrilor familiei cu:
• "sculptura familiala" iB. ~i F. DL.:~i. D
"Spune-i (Iui sau ei) ce simti tu!" sau adresea-
za intrebarea: "ee simti tu acum?" Kantor, 1973, V. Satir ~i B21d',,:rc. ; S.:: :
Ei observa semnalele nonverbale ale trairi- • interviul eu paru~J:: ~J.T:i;:,i: Ill"'i': ~i
lor, sentimentelor exprimate §i neexpnmate, Malloy, 1975):
noteaza cate interactiuni au loe, ce persoane • artterapia fanliLaLi (J~:'j~s ~i\I~d\\·a.y.
sunt mobile san rigide §i se straduiese sa identi-
flee reactiHe emotionale reprimate, aseunse. 0 1977);
tehnica folosita frecvent este foealizarea CD
• desen'lllJ.n:ii::i ,B:ng, 1970):
scop de con§tientizare (Kaplan §i KapJan.
• :e1-:.n:;:;1,::g:::stc.i:-t,::;apntice (KempJer,
1978), prin direqionarea atentiei persoanei 19:':: I.
asupra a eeea ee experimenteaza intr-un anu-
Te~::.pe'..;~..l.le.xpeneqJau ,. utI'J';zeaza0 0 sene• de
mit moment, inducerea stoparii (opririi) gan-
durilor despre emotiile tdlite §l provocarea accesarii :l;:cesare (jucarii, cf.5csutepentru pa-
revelatiei (insight) asupra "materialului" de
pu~i. c:·d;3c.lopsele ~i hartle etc.) pe care nu Ie
con§tientizat. Cand membrii familiei par sa fie
bJocati sau defazati, terapeutul foealizeaza dia- limiteaz2 daar la terapia joc cu eopiii, ei Ie
logul pe eeea ee pare a fi eel mal energizant
pentru deblocare, ca in exempJul urmator: imegre3za ca suport in dlferite jocuri ~i exer-
ci~ii experien1iale eu toata familia.
4.1. Sculptura familiala (Family sculpture)
este 0 tehniea conceputa de David Kantor §i
Fred DuhI, prin care terapeutul solicita tuturor
membrilor famiEei sa se a~eze intr-un grup
statuar ell sens.
202 Capitoiul8
Fiecarui membru i se cere sa-i a§eze pe Acum, adaugati §i copiii la sculptura famili-
ceilalti intr-un "tablou" semnificativ. Aceasta ala. Cum se potrivesc ei in cadrul acesteia? Ce
sarcina portretizeaza in termeni de spatiu, pos- simte fiecare copil?"
tura §i atitudine perceptiile fiecarei persoane
asupra familiei, redate prin sensul grafic Exercitil-suport pentru "sculptura familiala"
(sculptural). Procedeul permite 0 con§tientiza-
re putemica a ceea ce sunt membrii familiei 1. Pozitia "Facem fata lumii i'mprel1na".
unii fata de altii. V. Satir a utilizat aceasta
tehnica pentru a dramatiza constrangerile Stati spate in spate, cu bratele inlantuite.
rolurilor familiale, adevilrate "capcane" psi- Pretindeti ea sunteti bucuro§i §i vioi. Puteti
hologice redate postural printr-o gama de privi fiecare in jur, infruntand lumea. Daca
exercitii din seria "family sculpture". Ea de- unul dintre voi dore§te sa inconjoare camera,
monstreaza ~icon§tientizeazil membrilor fami- faceti-o fanl sa va dati drumul la maini.
liei diferite tipuri de relalii care existil sau pot Spuneti, dadi puteti face §i altceva in afara
exista intre eL eu avantajele §i dezavantajele lor drumului pe care il strabateti impreuna, in
(Y. H. Lewis, H. S. Streitfeld, 1972, p. 250- aceasta pozitie ? Daca unul din voi vrea sa se
256). Utilizand aceasta "sculptura " a viettii de a§eze §i Sa citeasca 0 carte in timp ce celiilalt
familie, V. Satir creeaza reprezentilri tridimen- strabate drumul respectiv, 0 poate face? Va
sionale asupra raporturilcr dintre soti, parinti §i puteti simti protejat, dar de asernenea, inlantuit,
copn. cramponat. Analizati tot ce simlili in legaturil
cu aceasta pozitie.
Adesea, partieipantii la joc rilspund ea §i
cum aceste roluri simbolice ar fi reale. Astfel, Exercipu suplimentar: Ce se intampla cand
portretul "fizie" (postural-atitudinal) poate lua copiii se adauga "sculpturii maritale"? V. Satir
locul celui "emotional", sau prilejuie§te ex- alege 6 voluntari, (doi soti, doi bihbati §i doua
perimentarea trairilor emotionale resimtite de femei care sa joace rolul copiilor). Sotii sunt
membrii grupului sculptural, unii fata de altii. a§ezati in pozilia "spate in spate inlantuiti".
Prezentam in continuare modelul tehnic Primul copil vine §i se a§aza intre picioarele
parintilor sai, Iacandu-§i lac propriu. El incear-
terapeutic utilizat in gama de exercilii maritale ca sa se sprijine de unul dintre parinti pentru a
§i familiale concepute de V. Satir. sta cat mai confortabil (de exemplu, de tata).
Cu cat se sprijina mai mult de acesta, cu atat
Instructaj-ghid al terapeutului: "statuia" maritala se clatina mai mult, se
dezechilibreaza (totul este putin balansat). V.
"Priviti asupra urmatoarei liste de fraze. Satir a observat cil pacienlii care manifestau
Alegeti una care ar putea descrie eel mai bine acest dezechilibru, comentau frecvent, anterior
mariajul dumneavoastra. lncercati sa adoptati, exercitiului: "Dupa ce mi s-a nascut primul
impreuna eu partenerul dumneavoastra 9 pozi- copil, totul a inceput sa se clatine ... "
tie fizica, ce concordii cu afirmatia aleasa (care
sa retlecte sensul acestei afirmatii). Dad! po- AI doUea copil se adauga grupului. Pentru a
zitia fizidi adoptatil reflecta natura relaliei stabiliza grupul familial, el il va sprijini pe tata
dumneavoastra, 0 veli simli probabil, famili- din exterior, situandu-se in fala acestuia §i
ad\. fncercati, de asemenea, §i 0 aIta pozilie (0 sprijinindu-l Cll mainile pentru a se reeehilibra.
noua "sculptura"), Exp1orali-va senzatiile pro- In acest caz, presiunea asupra mamei cre§te.
prioceptive in fiecare experiment. Discutati:
Apare al III -lea copil care vine sa sustina po-
• cum §i ce simtiti despre voi in§iva? zitia marnei, prevenind dezechilibrul acesteia §i
• cum §i ce simlili fata de partenerul(a) prin ea, al intregului grup. El inconjoara eu
dumneavoastra: mainile talia mamei. Tatal se simte tras pe
spate. Sose§te al IV-lea copil care 11ajuta sa se
• ce puteti face in fieeare pozitie acum §i restabileasca pe picioare. Datorita suportului
aici? copiilor, parintii sunt acum Intr-o pozitie stabila.
• ce nu puteti face: Intregul aranjament a fost perceput de fa-
• ce simtili nevoia sa faceti sau ce simtiti ca milie ca incredibil de inconfortabil.
§i cum ali face ceea ce ati avea nevoie?
Terapia de familie de tip experiential (T,F,E.) 203
AI III-lea nascut (inlan~uit cu bratele de Ei experimenteaza pozilia, se autoobserva §i
mama) paate fi considerat "copilul mamei". El apoi schimba rolurile, Interesant este faptul ca
nu comunica direct decat ell ea, dupa cum al daca salul supus incearca sa se tarasca "in
doilea nascut nu comunica direct decat cu patru labe" imediat efectul este dezechilibrarea
celui dominator, care poate "pica" de pe
tatal. Daca mama se intoarce catre ceilalti, are scaun. De asemenea ei con§tientizeaza cat de
o viziune incompleHl asupra lor, la fel tata! pe putin se vad (se percep) unul pc celalalt (mai
care il sprijina. Mama spune: "Am avut 0 mica ales cel de jos, care pentru a-~i vedea partial
problema respiratorie, m-am s1mtit prinsa" sHipanul, trebuie sa-§i rasueeasca gatnl foarte
(anxietate datorata pe de 0 parte relatiei prea incomod. V. Satir comenteaza in cadrul aces-
stranse cu copilul al III -lea, iar pe de aHiIparte
absentei contactului afectiv cu ceilalti). tui exercitiu: "Sunt sigura ca ali abservat ca
Capilul de la baza (I-ul nascut) afirma: "Mi-e nimeni nu I-a fortat pe sclav sa se aseze in acea
frica sa ma mi§e pentru ca s-ar putea dihthna pozitie, ci ca s-a a§ezat el insu§i." Adesea, bar-
totul". Intr-adevar, prin§i intr-o pozitie cu un batul-sclav va spune: "Ea m-a pus aiei ... "
'upart precar, niei unu] nu se poate mi§ca pen-
tm ca altfel se produce "colapsul" intregii - Cum? - Intreaba terapeutul, ceea ce pri-
familii. Tatal afirma: "Simt di sunt rasucit, lejuie§te exprimarea sentimentelor §i con§ti-·
sunt intors pe dos, spatele ma doare §i ma entizenea relatiei.
clatin", AI IV-lea copil se simte neinclus, pe
dinafara, i§i cauti'[ mereu lowl. Primul capll se TJn tata care face pc scIavul in sculptura, de-
tara§te u§or in dlrectia din fata sa, apoi se ridica cide ca nu paate duce greutatea soliei §i a eo-
pe propriile-i picioare. Familia nu se danlma, piiIor in spinare §i se Uira§te, indepartandu-i
dar el spune: "Nu mai vreau sa ma Intorc unul cate unul. Exercitiul prilejuie§te comuni-
acolo! Mi-ajunge cat am stat ghemuit," carea autentiea §i inlelegerea raporturilar §i
Treptat, familia se desface pana cand fiecare sentimentelor nemarturisite.
ajunge sa stea pe picioarele sale, rara a se mai
sprijini pe nimeni alteineva. Dar efortul pos- 3. Pozitia "Tu §i numai tu9'
turii fortate se resimte. Fiecare respira acum,
in sfar§it, mai u§or. Sotia da drumul mainilor Stand fata in fata, cu bralele inlantuite ("Ce
sotului. "Probabil ca el va fi tot acolo cand ma mai conteaza lumea din afara") este 0 pozilie
intorc" l§i spune ea §i face ditiva pa§i pentru a- metafora pentru eon§tientizarea relatiei excesiv
§i ,.vizita" copiii plecat!, Ei se imbrati§eaza. In de posesive, eu distanta emotionala absenta.
final, sotul se simte eliberat, i§i intinde spatele Relatia creeaza experimentarea limitelor auto-
§i picioarele, pentru a respira cat mai adanc §i nomiei personale. La intrebarea: "Ce vrei sa
Ii se alatura. faci pe cont propriu ?" se praduc insight-uri
semnificative privind dependenta sau presiu-
Metafora posturala i-a ajutat sa-§i inteleaga nea psihologica ("sufocant"). Un raspuns tipic
mai bine pozitiile relationale ~i emotionale, din partea partenerl.llui inlantuit este: ,.Ma
deficitele de comunicare §i interconditionarile simt imp ins in afara."
care Ie-am impus limitarii. Ei singuri §i-au mo-
dificat pozitia pentru a se regasi intr-o postura In4. Pozitia carra dragonului"
mai confortabiHi, mai libera, mai matura. In
mod spontan familia a actionat pentru a-§i do- Sotul sta in picioare. drc:pt, Sqia aga;ata in
bandi siguranta, lini§tea §i placerea. spatele Iui, cu bra\ele incor";.w. 'm.iu-i gaJul §i
pieptul. Ce se intam;:,:a caca sOlul vrea sa tra-
2. Po ziti a jjstapan-sclav" verseze camera'; La inceput, ::1 paate sa se
simta desml de PUC':illic, mandru §i "barbat",
Se practica pemru con§tienilzarea raportu- dar dupa 5 rninute?: S01ia este §i ea intrebata ce
rilar dominare-submisie in relatia maritaliL simte in timp ce este transportaUL La Inceput
Sottia sta pe un scaun, dar avand un picior pHicere, apoi ...?! Dadl eo. dore§te sa schimbe
sprijinit pe spinarea solului care se aflil la sol. directia este po sibil rara sa schimbe pozitia in
"in patru labe" , care se ami.. Acum, schimbati locurile. Ce
sim!iti in acest experiment?
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search