Gazeta de Groși - ediția a 5-a

Gazeta
GROȘIde NR. 5 I octombrie 2019

Se distribuie gratuit

„A mai trecut un an
prin noi...”

În mijloc de toamnă blândă, rând, din eforturile voluntare ale cât atitudinea unor concețățeni
cuminte, luminoasă, venim unor concetățeni care au înțeles care înțeleg doar într-o manieră
în fața cetățenilor comunei că, pentru a grăbi progresul și critică faptele noastre, dând sfaturi
Groși cu câteva chestiuni ce dezvoltarea unei comunități, nu fără cunoștință de cauză, acuzând
țin de comunitate, administrație, putem aștepta doar decizii și acțiuni fără documentare, acționând fără
satisfacții profesionale și/sau pro­ instituționale. Pentru că, oriunde în discernământ și refuzând gesturi
bleme ce rămân a fi rezolvate. lume, omul sfințește locul! și acțiuni ce au în vedere interesul
Încercăm, ca-n fiecare an, să găsim Mare parte din ceea ce am gândit public. Poate că va veni și momentul
bune prilejuri de a ne vedea direct, la început de mandat, este realizat exemplificării. Până atunci asumăm
de a ne spune cum vedem lumea, sau în curs de realizare, unor răbdare și tenacitate, în speranța că
lucrurile, oamenii etc., fiecare din probleme fiind obligați a le reporta toate lucrurile se vor așeza în făgașul
punctul său de vedere, mai mult sau soluționarea pentru anii ce vin, iar în normalității, iar întâlnirile dintre
mai puțin informați. alte privințe, făcând mai multe decât aleși și alegători să aibă calitatea de
Un bun prilej de întâlnire este chiar ne-am propus. Atmosfera anilor a fi „cu voie bună”, orientate spre
ceea ce am numit noi „Sărbătoarea 2019-2020 este profund tulburată încredere într-un viitor asumat a fi
toamnei la Groși”, pe care o motivăm de „gălăgia politică imundă” a „împreună”.
în una din paginile acestei publicații telev­ izoarelor și a comentariilor Al treilea gând este orientat către
locale. Dar, pentru că nu toată insi­dioase din cârciumi, dar știm nevoia de educație a noastră, a tutu­
lumea dorește sau poate participa la că oamenii așezați, înțelepțiți de ror, cu preponderență în legătură cu
evenimentele propuse de către noi, vreme, pot privi altfel prezentul și mediul. Mai precis, cu gestionarea
încercăm să ducem în fiecare casă, viitorul nostru comun, iar pentru deșeurilor, apelor reziduale, vege­
în formă sintetică, parte din ceea ce acești oameni (majoritari) avem de tației de pe străzi, decolmatarea
noi considerăm a fi viață culturală, transmis câteva gânduri. șanțurilor, cu alte cuvinte, grija față
spirituală a comunei noastre, pre­ Primul gând ar fi acela că interesul de spațiul public, respectul față de
cum și alte informații de interes public poate fi mai important decât celălalt. Nu vom deveni mai buni
public. Iar dacă nici aceasta nu este interesul particular. Altfel spus, și/sau mai frumoși, nici individual
satisfăcătoare, rămâne la îndemâna politica poate fi „politicoasă”, când și nici ca și comună, dacă aruncăm
fiecăruia utilizarea milloacelor de reprezentanți ai două formațiuni gunoaiele unde ne taie capul,
comunicare modernă (precum politice își dau mâna pentru a lucra supraîncărcăm igloo-urile destinate
facebook), pentru a ne remite vreo împreună la un plan comun. Credem colectării selective, aruncăm am­
crit­ ică, sugestie, idee, reclamație etc. că s-a putut obseva buna colaborare bal­ajul pe geamul mașinii, ar­
și eficiența de această asumare de dem deșeuri oricând, oricum și
Desigur, anul calendaristic nu este atitudine, fără „tulburarea” ape­ oriunde, nu ne întreținem limita
încheiat, astfel încât nu se cuvine lor cu opinii politice. Interesul de proprietate (garduri și șanturi)
să facem raportarea faptelor și public a ieșit câștigător, iar politica din vecinătatea domeniului public.
reușitelor/nereușitelor noastre. a rămas a fi făcută în campanie, căci Oricât ne gâdilă orgoliul sucesului
Cine vrea să vadă șantierele din pentru aceasta este creată campania. material și al avuției dobândite prin
comună, le va vedea și fără îndemnul Orișicât, peste ani și ani, disputele inteligență și muncă, pentru un
nostru (drumul Groși-Ocoliș, com­ politice actuale ni se vor părea străin, oglinda noastră personală
plexul sportiv, căminul cultural ridicole și frivole, mai ales dacă ele este reprezentată și de cum arată
și primăria, monumentul eroilor, au loc distructiv (prin ponegrirea satele noastre în general. În această
capela mortuară, reabilitarea unori adversarului) și imitativ al unuia sau privință, avem mult de învățat, chiar
străzi din Groși, Satu Nou de Jos și altuia dintre curentele politice „la în condițiile în care încă nu este
Ocoliș și multe altele care nu sunt modă”… creată infrastructura necesară.
atât de evidente...). Al doilea gând are în vedere difi­ Al patrulea nostru gând exprimă
Nu suntem cei mai destoinici cultățile de parcurs pe care le avem în mulțumiri celor care au înțeles că nu
oameni din lume, dar încercăm legătură cu implementarea proiec­ este un efort prea mare să dea o mînă
să facem maximum din ceea ce telor asumate. Cele mai supărătoare de ajutor sau diverse forme de sprijin
poate fi făcut. Din fonduri proprii, și descurajante nu sunt cele legate de (inclusiv prin simpla prezență)
din fonduri guvernamentale, din birocrație și lentoarea instituțională,
fonduri europene și, nu în ultimul

2

Gazeta GROŞI
de

acțiunilor noastre edilitare, multe fim dependenți de administrații Așa cum ne spun preoții,
dintre ele neavând suport financiar județene și guvernamentale, câtă citând scripturi și pilde
de la buget. Am inițiat acțiuni cultu­ vre­me avem atâtea avantaje la în­ biblice, iubirea de aproapele
rale precum „Festivalul Danțului demână. Este momentul să lăsăm este cheia salvării noastre
la Șură”, „Clacă de coasă pe Valea trecutul în urmă și să privim individuale, dar și colective.
Mare”, „Sărbătoarea toamnei la viitorul în condițiile secolului XXI. Am mai putea adăuga
Groși”, competiții sportive, solicitări Altfel, generațiile copiilor noștri în context și vorbele
de lucrări sau acțiuni complementare ne vor reproșa lipsa de viziune, de părintelui Nicolae Stein­hart:
proiectelor administrative unde, am curaj, precum și „încremenirea în „Dumnezeu ne cere să fim
putut băga de seamă că sunt câțiva proiecte mărunte”. buni, nu proști!”
oameni care au răspuns de fiecare În speranța că veți primi
dată prezent, care și-au sacrificat Toate cele ce vi le-am transmis, cumsecade gândurile și
timp, energie, muncă și bani, pentru a depind de noi ca și comunitate, dar faptele noastre, ne exprimăm
face ceva pentru satul în care trăiește. și de fiecare individ în parte. Dacă speranța că în viitorul
Nu toate au fost pe placul tuturor, vom fi nevoiți să alegem între a apropiat vom reuși să trecem
dar am mers și mergem înainte! De „plăti domnia” sau a „plăti prostia”, cu bine cele trei tururi de
altfel, din toate aceste experiențe, de preferat ar fi prima variantă. alegeri și, indiferent de
concluzionăm că viitorul arată bine Așa cum ne spun preoții, citând rezultatele acestora, să
dacă generația tânără continuă să scripturi și pilde biblice, iubirea de ne putem saluta, zâmbi,
aibă o asemenea atitudine civică, aproapele este cheia salvării noastre îmbrățișa, ca niște creștini
constructivă. Probabil că va fi gene­ individuale, dar și colective. Am care au învățat câte ceva din
rația care va realiza mai mult decât mai putea adăuga în context și lecțiile istoriei.
generația noastră. vorbele părintelui Nicolae Stein­
Nu în ultimul rând, ne exprimăm hart: „Dumnezeu ne cere să fim PRIMĂRIA COMUNEI GROŞI,
gândul referitor la necesitatea ca, pe buni, nu proști!” localitatea Groşi,
parcursul anului viitor, să aducem În speranța că veți primi cumsecade str. Mihai Viteazu nr. 50,
în fața cetățenilor, spre dezbatere gândurile și faptele noastre, ne tel.: 0262 258 685
publică, un set de idei călăuzitoare ce exprimăm speranța că în viitorul tel. / fax: 0262 258 804
au în vedere strategia de dezvoltare apropiat vom reuși să trecem cu Cod poştal 437165
a comunei, planul urbanistic gene­ bine cele trei tururi de alegeri și, web: www.primariagrosi.ro
ral, redefinirea priorităților și indiferent de rezultatele acestora, să email:
exploatarea oportunităților, mai ales ne putem saluta, zâmbi, îmbrățișa, [email protected]
că sunt atâtea exemple de succes în ca niște creștini care au învățat câte facebook:
jurul nostru: Tăuții Măgherăuș, ceva din lecțiile istoriei. Primaria Comuna Grosi
Dumbrăvița, Seini, Baia Sprie.
Oricât am iubi tradiția și valorile Să auzim de bine! 3
culturale naționale și locale, nu Daniel Florin Boltea
credem că ne mai permitem să / Gavril Ardusătan

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemeiSTEMA COMUNEI GROȘI
comunei Groși, județul Maramureș
Prin Hotărârea nr.483 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 608 din 24 iulie 2019, Gu-
vernul României a aprobat stema comunei Groși. După aproximativ doi ani de demersuri admin-
istrative, beneficiind de sprijinul domnului Florin Pop, apoi a maestrului Dumitru Fărcaș, comuna
Groși finalizează cu succes acest demers legislativ și simbolic ce ține de identitatea și coeziunea
comunității locale.

Descrierea stemei

Stema comunei Groși se
compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile
rotunjite, scartelat de un firet
de argint.
În partea superioară, în
dreapta, în câmp albastru, se
află un taragot din aur.
În partea superioară, în
stânga, în câmp roșu, se află
un clopot inscripţionat cu o
cruce treflată, totul de aur.
În partea inferioară, în
dreapta, în câmp roşu, se află
o ramură de stejar, cu două
frunze şi o ghindă, totul de
aur.
În partea inferioară, în
stânga, în câmp albastru,
se află o ramură de măr, cu
două frunze şi un măr, totul
de aur.
Scutul este timbrat de o
coroană murală de argint cu
un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Taragotul de aur reprezintă tradiția, Ramura de măr din aur reprezintă bogăția
folclorul muzical și vestiții taragotiști ai comunei și ocupația tradițională a locuitorilor,
comunei. pomicultura.
Clopotul de aur inscripționat cu crucea Firetul de argint reunește toate aceste el-
treflată face referire la credința locuitorilor emente, simbolizând unitatea locuitorilor
și la Mănăstirea Habra. comunei.
Ramura de stejar din aur face trimitere la Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
denumirea comunei, pădurea de stejari faptul că localitatea are rangul de comună.
„groși“.
Gavril Ardusătan

4

Gazeta GROŞI
de

Oricât de constrângătoare ne-ar fi existența,
cu probleme de rezolvat, obiective de îndepli­
nit, angajamente de respectat și alte câte
cele, înțelepții ne recomandă să ne adunăm
împreună, să ne vedem, să ne auzim, să ne
spunem toate ce le avem de spus unii altora...

Sărbătoarea toamnei

LA GROȘI
Sărbătoarea, de orice fel ar
fi ea – religioasă sau lai­ În al treilea rând, avem de sărbătorit Conducerea executivă
că, personală sau fami­ rezultatul trudei de peste an, roada a comunei Groși
lia­lă / comunitară, locală pământului putând fi mai bine mulțumește tuturor
sau națională – nu poate fi conc­ e­ fructificată dacă este prezentată și participanților la eveni-
pută fără participare, fără bucu­ promovată într-un cadru organizat, mentul „Sărbătoarea
ria participării. Avem motive de la care sunt invitați și lătureni (oră­ toamnei la Groși”, de
sărbătorit? Avem motive de parti­ șeni și alți vecini), care pot reprez­ en­ sâmbătă, 26 octombrie
cipare? Avem motive să ne bucurăm ta piața de desfacere pentru viitor; 2019, pe pășunea de la
împreună? Noi zicem că DA, avem În al patrulea rând, avem motive de intrarea în sat, conform
suficiente motive: bucurie să ne întâlnim și să-i cinstim datelor din afiș.
Întâi pentru că suntem vii, pe cei care au împlinit 50 de ani de Împreună suntem mai
majoritatea sănătoși, că suntem în puternici!
putere. Împreună, putem să dăm altă
valoare a ceea ce am realizat personal căsătorie, „nunta de aur” fiind rarul
sau am realizat în beneficiul public. moment din viața unei familii în
Cu critică sau fără, întâlnirea poate care putem fi întăriți de sentimentul
fi extrem de utilă, mai ales pentru cei trăiniciei, toleranței și răbdării față
încredințați să decidă gestionarea de cel de care ne-am legat destinul;
administrației locale; Nu în ultimul rând, avem motive
În al doilea rând, pentru copiii de a ne bucura împreună ascultând
noștri, care, văzându-ne împreună, muzică românească de calitate, mu­
vor învăța că destinul și succesul zică cu fior național, lângă un foc de
în viață – fie și individual – nu tabără care să ne lumineze chipurile
poate fi încununat de succes în noaptea ce devreme cade;
printr-o trăire solitară, singuratică.
Orice experiență a comunicării cu 5
aproapele este o lecție de viață;

Acum 140 de ani, s-a Din legende transmise Aflăm astfel că, după ce a fost
dat în folosință actuala oral, apoi prin docu­ cumpărată, pe la 1840, din Ardusat,
mentele ce s-au mai păs­ biserica a ars. Chiar înainte de
biserică de piatră din trat, rezultă că ac­tuala această nenorocire, groșenii au
Groși, în momentul acela biserică este cea de-a treia const­ ruită început, în anul 1859, construcția
una dintre cele mai mari (sau cumpărată) de gro­șeni de-a actualei biserici de piatră, preț de o
lungul vremurilor. Cel mai important generație (20 de ani). Din cronica
și impunătoare din tot document care păs­trează informații menționată, aflăm că groșenii
ținutul. Dacă socotim referitoare la această biserică este au întâmpinat multe probleme
astăzi, din punct de vedere „Cronica Parohiei Groși” scrisă de pentru realizarea acestei dorințe
economic, ce înseamnă an- preotul greco-catolic Gheorghe – biserică de piatră, trainică – cele
vergura acestei construcții, Costin din Groși, între 1941-1944, mai pregnante fiind acelea de ordin
vom rămâne mirați cu în ultima perioadă a slujirii la Groși. financiar. La pagina șapte din
privire la determinarea Astăzi, documentul poate fi consultat cronică, se relatează: „La început
acelei generații pentru în original la Biblioteca Județeană era că o va zidi pe spesele sale proprii
realizarea unei asemenea ”Petre Dulfu” din Baia Mare, secția Lupan Nuțelea, care era «nemeș»
biserici. A fost ridicată în „Colecții speciale”. (nobil, n.a.) pe acele vremuri...”,
condiții materiale modeste, adică om cu mult pământ și deci cu
sub dominație maghiară,
cu bani puțini și multă stare materială bună, cum am
muncă fizică, fără fon- spune noi, în zilele noastre.
duri europene și de la Din documentarea făcută
administrația statului. de profesorul Vasile Marian
(„Denominații și descendenți
Groși – Maramureș”), aflăm

6

Biserica din Groși Gazeta GROŞI
de

– 140 de ani de la edificare
(1879-2019)

(O istorisire pe scurt)

că Nuțelea a murit în 1866, la 80 Pr. Gheorghe Costin, înv. Gheorghe Lupan cu familiile
de ani, iar din acea vreme, sarcina
edificării a căzut pe ceilalți săteni, râvna lor, după care nu mai prea dai concrete, rămânem precauți (pentru
care nu prea aveau bani. de ei... edificarea școlii din Groși s-au găsit
Din cronică și alte informații Când zidurile au ajuns la nivelul documente referitoare la sprijin
transmise oral din generație în geamurilor, construcția s-a oprit și financiar din afară).
generație, aflăm că a fost nevoie de apoi a fost conservată vreo șase ani,
timp îndelungat pentru scoaterea prin învelirea pereților cu trestie, În forma inițială, biserica a dăinuit
și aducerea pietrei de pe hotarul pentru a nu pătrunde apa și a se până în 1934, când, la inițiativa și
satului, cu carele cu boi, atâtea câte degrada. Într-un final, făptașul și-a sub îndrumarea preotului Gheorghe
au fost, puține, iar lespezile ce țin recunoscut vinovăția și a vândut Ștrenc, au început lucrările de res­
loc de pardoseală au fost aduse de pe un pământ pentru continuarea și taur­ are și modernizare (reparație
hotarul satului Coaș. terminarea lucrărilor. capitală), din cauza crăpăturilor
Cu privire la executarea lucrărilor La finalizarea lucrărilor, în 1879, serioase apărute în ziduri, pe de o
de construcție, avem informații biserica din Groși a fost asemuită parte cauzate de golurile lăsate de
atât din cronica preotului Costin, cu o „catedrală” a zonei Fisculașului, meșterii inițiali, iar pe de altă parte,
dar și, de asemenea, din mărturisiri datorită dimensiunilor mari ale din pricina dinamitării terenului
transmise pe diferite filiere familiale acesteia, mult peste ce se obișnuia în din vecinătate pentru extragerea
sau ale celor apropiați de biserică, acea vreme, fapt ce se presupune a fi pietrei din Tiertiul Găvrilii de la
până în zilele noastre, puse cap la fost un motiv de fală pentru groșeni. Antone. Cu ocazia acestor reparații,
cap și redate într-o formă logică și În zilele noastre, dacă vom continua biserica a fost „acoperită cu tinichea,
inteligibilă de către profesorul Vasile cercetările arhivistice, s-ar putea tencuită și pictată”, adică „reînnoită
Marian, în lucrarea menționată mai să găsim (sau nu) documente care complet”. Sfințirea bisericii renovate
sus. Aflăm astfel că, la început, s-a să ateste anumite donații de bani în acei ani a avut loc în 1937, a
acceptat un antreprenor bețiv, care către biserica din Groși din par­ doua zi de Rusalii, în prezența
„a dat lucrul pe mâna câtorva zidari tea altor parohii sau instituții, Episcopului Alexandru Rusu, de
ce au fost plătiți pe metru cub”, iar lucru obișnuit atunci, odată cu o cu­rând canonizat la Blaj, anul
aceștia, „ca să câștige mult, au lucrat anumită emancipare a românilor acesta, în prezența Papei (relatarea
mult și prost – rău – lăsând multe în cadrul Imperiului Dualist Aus­ evenimentului a fost redată în nu­
goluri între pietrii”. tro-Ungar. Dar, până la probe mărul anterior al Gazetei de Groși).
Din surse locale, s-a mai aflat des­
pre o întâmplare care merită men­ 7
ționată, sub rezerva mistificării,
că un anume localnic Lupan, mai
curajos și inteligent, a lărgit, în
cursul nopții dinaintea zilei în care
meșterii urmau să se apuce de treabă,
conturul fundației viitoarei biserici,
prin mutarea țărușilor bătuți inițial
în pământ de către antreprenor. A
doua zi, meșterii sosiți la lucru n-au
sesizat schimbarea de perimetru
și s-au apucat de lucru, așa cum
fac și astăzi unii meșteri, dorind să
impresioneze localnicii cu elanul și

După război, biserica din Groși a creștin consolidat de-a lungul vremii, 1951 – 1952 pr. Gheorghe Onisim
redevenit ortodoxă, iar între anii care a făcut posibilă supraviețuirea 1952-1984 pr. Ioan Muntean
1987-1990 a fost modificat tavanul noastră ca neam și dezvoltarea 1984-2013 pr. Ioan Coltan
(devenit boltit), s-a intervenit la spiritualității și culturii românești. 2013 – prezent pr. Claudiu Pop
scoruș (balconul), s-a executat Toate evoluțiile legate de biserică
porticul de la intrare, s-au schimbat au avut loc în jurul unor oameni, Cantori:
geamurile de lemn cu unele din în primul rând preoții, apoi prim- Găvrilă Horje a Zahariei, Vasile
structură metalică, precum și pictura curatorii, curatorii, cantorii, crâs­ Herțeg a Marcului, Ștefan Horgea
interioară (pictorul Gheorghe nicii și, nu în ultimul rând, enoriașii (moare de tânăr, în 1936, la 37 de
Busuioc). În anul 1990, biserica a miruitori și făcători de bine. ani, „cel mai vestit cantor”), Gavril
fost resfințită de către Episcopul Se cuvine astfel, la ceas aniversar, să Farcaș din 1936 – 1994 („voce de
Iustinian Maramureșeanul. amintim pe toți, atât cât știm și am artist”, „este foarte apreciat de tot
În ultimii ani, s-au mai realizat lu­ putut afla, care au lăsat urme, mai jurul”), din 1995 până astăzi Pe­
crări de amenajare interioară (bănci, mult sau mai puțin însemnate, în trovan Gavril.
încălzire, poartă de acces late­rală, povestea bisericii din Groși:
masă de altar, gard de împ­ rejm­ uire, Crâsnici:
etc, lucrări care mențin titulatura de Preoții satului: Costan Petrovan, Pavel Petrovan,
„bijuterie” a lăcașului de cult. 1828-1843 pr. Andreiu Lupan Gavril Petrovan, Adrian Petrovan,
Din motive de spațiu de expunere 1843-1871 pr. Pavel Câmpean Doru Petrovan, Flaviu Pop (astăzi)
a temei, precum și pentru a evita 1871-1900 pr. Ioan Câmpean
posibile interpretări greșite ale 1900 iulie-noiembrie pr. Avram Prim-coratori:
istoriei, tratarea din punct de ve­ Breban (pr. suplinitor din Mocira) Câmpan Gheorghe, Bâta Ștefan,
dere confesional a bisericii din 1900-1921 pr. Emanuil Câmpean Rohian Ioan, Lupan Ioan, Zoicaș
Groși a fost evitată, chiar dacă înțe­ (înmormântat la biserică) Vasile, Poran Dumitru, Costin Mi­
le­gem necesitatea și utilitatea unor 1921-1924 pr. Mihail Berinde ron, Lupan Samuil, Horje Viluca,
clarificări pe această temă. 1924 martie-septembrie, Ardusătan Grigore, Băbuț Dumitru,
Vorbind de un ceas aniversar, se pr. Alex­ an­dru Mihalca Bâta Ioan, Gavril Poran, Gavril
cuvine să subliniem importanța efor­ 1924 – 1936 pr. Gheorghe Ștrenc Ardusătan, Gavril Horje (astăzi).
turilor locuitorilor pentru edi­ficare, 1936 – 1951 pr. Gheorghe Costin
apoi pentru diferitele mo­der­nizări,
putând spune fără teama de a greși că
aproape fiecare generație a sacrificat
timp, energie, muncă și bani pentru
biserica din Groși. Dincolo de toate
poveștile, legendele, documentele
existente, rămân faptele și spiritul

După ce biserica cumpărată
pe la 1840 din Ardusat a ars,
sau chiar înainte de această
nenorocire, groșenii au început
în anul 1859 construcția ac­
tualei biserici de piatră, preț de
o generație (20 de ani).

8

Gazeta GROŞI
de

Pentru credință
și neam – câteva consemnări ale participării
groșenilor la efortul de emancipare
națională în secolul al XIX -lea

Reproducere parțială a unui articol publicat de dr. Klara Guseth și drd.
Amalia Racolța în Revista Arhivei Maramureșene nr. 12/2019, Baia Mare,
având ca temă trecutul învățământului baimărean și maramureșean

...Cu statut de oraș liber regesc s-a bucurat de o largă autonomie subordinea administrației orașului,
minier, Baia Mare a devenit în față de acesta. dar posibil și a bisericii catolice.
scurt timp, datorită extragerii şi Pe lângă locuitorii orașului, la dez­ Ulterior, în anii Reformei, în Baia
prelucrării metalelo1r neferoase, voltarea mineritului în zonă şi, Mare a fost înființată - Schola
un centru politic, social şi cu implicit, a oraşului au contribuit Rivulina, care a pregătit slujitori
prioritate unul economic, care, şi locuitorii satelor româneşti din bisericești și învățători (1547-1755)
potrivit privilegiilor obținute și-a jur (domeniul oraşului Baia Mare, și care a funcționat până în anul
organizat problemele interne pe respectiv al Erariului), sate, cu foarte 1711 într-un ansamblu de clădiri
baza dreptului consuetudinar, mici excepții, locuite eminamente din piața centrală a orașului (azi
con­semnat mai târziu în statute de o populație românească. Piața Libertății, sediul Centrului
și regulamente orășenești. Astfel, În ceea ce privește învățământul, Militar).2
deși înglobat din punct de vedere pe lângă școlile care funcționau în
teritorial comitatului Satu Mare, legătură cu biserica, în Baia Mare, 2 Klara Stenczel, Protopopiatul Greco-
orașul liber regesc minier Baia Mare existența unei școli orășenești este catolic Baia Mare în timpul lui Andrei
atestată documentar încă din secolul Bacsinszky, lucrare de licență susținută
1 Monografia Municipiului Baia Mare al XIV-lea (1388), școală aflată în la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj- Na-
(în continuare Monografia...), Baia Mare, poca, 1999.
1972, pg. 444-445, 452-455, 458, 461.
9

Avântul Contrareformei la sfâr­ Memoriul privind Andrei Baczinszky (1773-1809)
șitul secolului al XVII-lea a înființarea cat- pentru înființarea de școli românești
determinat fondarea Gimnaziului confesionale greco-catolice, împo­
catolic băimărean în anul 1692, edrei românești triva folosirii exclusive a limbii latine
care a funcționat în clădirea școlii în cadrul Gimna- în școli și pentru utilizarea alfabetului
reformate -Schola Rivulina, din ziului băimărean, chirilic. Inițiativele sale se completau
1692 până în 1713. După un scurt fericit cu cele ale statului în această
episod în care reformaților li s-a 1961: chestiune. În anul 1802, acesta a
retrocedat clădirea școlii, aceștia Lista de semnături stabilit, ca și condiție necesară înfiin­
au fost nevoiți să-și mute sediul însoțite de sigiliul țării școlilor confesionale greco-
definitiv și, în anul 1713, au început catolice, înscrierea a cel puțin 50 de
construirea unui complex de clădiri localității Satu copii.(...)
din lemn, la marginea orașului, unde Nou de Jos Referitor la Școala confesională, care
Schola Rivulina a continuat să își a funcţionat pe lângă Biserica greco-
desfășoare activitatea până în anul În satele din jurul catolică din Baia Mare, s-ar putea
1755. Pe locul acestor construcții, Băii Mari, parohiile ca aceasta să îşi aibă începuturile
astăzi, se regăsește sediul fostei Școli românești ortodoxe, prin anul 1793, de când datează
Ajutătoare (construită în 1860). cu biserici din lemn hotărârea comunităţii greco-catoli­
Gimnaziul catolic Baia Mare și-a și șindrilă, au intrat, ce din Baia Mare, Satu Nou de
redeschis porțile în anul 1719, iar până la mijlocul Sus, Satu Nou de Jos şi Recea de
din anul 1750, când s-a finalizat secolului al XVIII- înfiinţare şi întreţinere a unei şcoli
construcția actualei Școli ,,Petre lea, în categoria celor proprii, precum şi salarizarea unui
Dulfu” Baia Mare (fosta Școală Nr. unite. învăţător, inițiativa fiind susţinută
1) își mută sediul în acest spațiu, Organizată în şi de senatorul Mihai Vanka (greco-
mult mai încăpător. Protopopiat (vicear­ catolic), care a cumpărat teren şi
Trebuie să subliniem faptul că hidiaconat), cu o casă în Baia Mare, pe care le-a
instituțiile de învățământ mai sus parohii în Ferneziu predat comunităţii române greco-
menționate (și altele similare) au de Jos, Ferneziu de Sus, Chiuzbaia, catolice. Comunitatea şi-a asumat
fost frecventate inclusiv de români, Satu Nou de Sus cu Tăuții de Sus, achiziţionarea băncilor, a unei table
astfel, la sfârșitul secolului al XVIII- Groși, Dumbrăvița, Chechiș, Satu şi a unei mese, construirea unui grajd
lea, s-a remarcat formarea, pregătirea Nou de Jos cu Ocoliș, Mocira, Recea, şi a unei cămări. Comunitatea greco-
unei generaţii de intelectuali români, Tăuții de Jos cu Măgherăuș, Băița cu catolică din Baia Mare s-a obligat
care au generat dezvoltarea unei Nistru3, biserica greco-catolică din să taie lemnele şi să le transporte
mişcări culturale orientate spre Baia Mare s-a aflat sub jurisdicția în curtea şcolii. Pentru salarizarea
emancipare naţională. Revendicările episcopilor de la Muncaci (azi învăţătorului, românii greco-catolici
româneşti: egalitate între naţiuni, Ucraina), până în anul 1854, când
drept la funcţii, la şcoală etc. au a fost unită cu mai noua Episcopie
fost oglindite în programul Supplex Greco-catolică de la Gherla.
Libellus Valachorum (1791) şi, Inițiative în sensul înființării unei
ulterior, în opera politică a gene­ episcopii românești cu reședința
raţiei de la ‚48 şi a perioadei care în Baia Mare, pentru românii
a urmat acesteia. Aflat într-o zonă uniți din Satu Mare, Maramureș,
înconjurată din toate părţile de o Chioar, Solnoc au existat încă din
populaţie românească, oraşul Baia 1790, când reprezentanții clerului
Mare a cunoscut frământările şi român din Eparhia Muncaciului
lupta poporului român pentru re­ s-au întrunit la Derșida, unde au
vend­ icări sociale şi naţionale. În redactat și semnat un memoriu în
această perioadă, prezența românilor care subliniau că, poporul român
în interiorul oraşului Baia Mare este nu se poate dezvolta culturalicește
tot mai mare, regăsindu-se chiar în decât printr-o instrucție în limba
conducerea acestuia (acaparată în proprie și sub păstorirea episcopilor
secolele anterioare de maghiari și aleși dintre români. Acest demers,
germani). și altele care i-au urmat, nu au avut
succes (decât abia în anul 1930),
Pătrunderea treptată a românilor astfel că, în lipsa unei episcopii și
în orașul Baia Mare a determinat a unui episcop român unit, sunt
edificarea, cu concursul Magistra­ deosebit de importante, spre
tului orașului liber regesc minier exemplu, acțiunile întreprinse de
Baia Mare, a primului lăcaș de cult episcopul greco-catolic de Muncaci
românesc greco-catolic (în anul
1787, reconstruit în 1909). 3 Alexandru Filipașcu, Istoria Maramu­
reșului, Baia Mare, 1997, p. 141.
10

Memoriul privind înființarea catedrei românești Gazeta GROŞI
în cadrul Gimnaziului băimărean, 1961: de
Lista de semnături însoțite
de sigiliul localității Groși protopopești: Baia Mare, Baia Sprie,
Seini, Chioar, Someș, Ardusat,
din Baia Mare au contribuit cu 1779, 565 fii de nobili Oaș, adresat Cancelariei Aulice),
bani, anual (...)Atât Maria Terezia, români și fii de preoți, mi­ înființarea catedrei românești în
cât şi Iosif al II-lea au sprijinit litari, țărani liberi din Baia cadrul Gimnaziului băimărean a
învăţământul, acesta reprezentând Mare, Baia Sprie, Tăuți etc. au fost aprobată, printr-o hotărâre a
în viziunea lor un instrument efi­ urmat, spre exemplu, cursu­ guvernului din Viena, din 1862.
cace în promovarea reformelor rile Gimnaziului catol­ic din
lor și de consolidare a dominației Bistrița. (...) Printr-o circulară, Episcopia Greco-
imperiului. Ratio Educationis (1777) În cadrul Gimnaziului, elevii catolică de Gherla a comunicat tu­
a regle­mentat funcționarea școlilor au studiat religia, greaca, la­ turor parohiilor și școlilor confe­
elemen­tare, medii și superioare, tina, maghiara, geografia, isto­ sionale din subordine că, în urma
desființarea monopolului bisericii, ria, matematica, chimia, limba repetatelor memorii, Consiliul Re­
cu accent pe științele naturii, iar germană și, facultativ, limba gesc Locumtenențial al Ungariei
Norma Re­gia (1781), care reglementa română, franceza, muzica, a aprobat, începând cu anul școl­ar
funcțio­narea școlilor medii, a pus desenul și scrierea rapidă. 1862/1863, introducerea lim­bii
accentul, de asemenea, pe laicizarea Dacă în anul școlar 1798- române ca obiect de studiu obliga­
învăţământului, pe educaţia în limba 1799, 56 de elevi români au toriu pentru tinerimea națiunii
maternă, respectiv predarea limbii studiat la acest Gimnaziu, în române și că religia urma să fie
germane, facilitând comunicarea între anul școlar 1833-1834, din cei predată în limba română, în cadrul
supuşi. 206 elevi înscriși, 88 au fost unor instituții de învățământ, printre
Gimnaziul romano-catolic, la care români. (...) care și în Gimnaziul de 4 clase din
am făcut referire ceva mai devreme, Pentru românii băimăreni, Baia Mare. În cuprinsul circularei,
a funcționat inițial cu patru clase, învățământul gimnazial a continuat, Episcopia a invitat personalul apt
cu limba de predare latina, limba în perioada ulterioară Revoluției de pentru predarea acestor materii
maghiară fiind utilizată doar ca limbă la 1848, să se desfășoare cu precădere să-și întocmească și să-și înainteze
ajutătoare. Școala a fost frecventată în cadrul Gimnaziului superior dosarele pentru ocuparea catedrelor
de fiii negustorilor, ai funcționarilor, romano-catolic Baia Mare. respective. (...)
alături de elevii de naționalitate Având în vedere Diploma imperială Înființarea catedrei de limba română
maghiară fiind menționați în din 20 octombrie 1860 și Patenta în cadrul Gimnaziului a determinat
documentele vremii și elevi români imperială din 26 februarie 1861, o creștere și mai mare a numărului
(în număr mare), izraeliți și ruteni. prin care se proclama egalitatea elevilor români. Astfel, în anul
Nu numai Gimnaziul catolic din cetățenilor în fața legii și se garanta școlar 1868-1869, din 212 elevi,
Baia Mare a fost frecventat de libertatea religioasă, intelectualitatea 123 erau români, iar în anul școlar
români, spre exemplu, între 1729- românească băimăreană și a satelor 1873-1874, din 180 de elevi care
din zonă a depus eforturi mari finalizează clasele I-IV, 103 au fost
pentru înființarea, în Baia Mare a români. Majoritatea elevilor români
unui Gimnaziu românesc, în ca­ erau fii de țărani, locuitori ai satelor
drul unor conferințe naționale (Baia din jurul Băii Mari sau din zona
Mare, Seini, Sighet) românii expri­ Chioarului. Printre aceștia, în 1868
mându-și dorința de a avea o viață se afla și Petre Dulfu, cunoscutul
politică proprie, de a înființa școli povestitor și pedagog român, autorul
superioare, societăți de cultură, ziare, nemuritoarelor povestiri legate de
care să contribuie la emanciparea Păcală (clădirea în care a funcționat
lor națională, culturală, politică. Gimnaziul, astăzi școală cu clasele
Datorită numărului mare de elevi I-VIII, îi poartă numele).
români care frecventau cursurile Până în anul 1918, autorităţile de la
Gimnaziului (în 1857 – 114 elevi în Budapesta au adoptat o serie de legi
clasele I-IV, din care 62 erau români, şcolare reacţionare, antiromâneşti și
51 maghiari și unul german) eforturile nu numai. Astfel, școlile confesionale
intelectualității s-au canalizat înspre greco-catolice care aveau dreptul la
înființarea unei catedre de limba instruire în limba română au avut de
română. După intervenții repetate suferit, ca urmare a aplicării acestor
(printre care și un memoriu semnat legi, cum ar fi spre exemplu Legea
de 108.246 de suflete din districtele educației Appony, care a făcut din
limba maghiară obiect obligatoriu
de studiu.

11

„Denominații și descendenți

Groși – Maramureș”

Am început să lucrez la această
carte în urmă cu mai bine de șase
ani, iar de cum au aflat de acest
luc­ ru unii consăteni au crezut că
va fi vorba de o monografie a sa­
tul­ui meu și al lor.
Întâlnindu-se acum cu cartea,
sper ca cei interesați să realizeze
că n-am scris o monografie în
stilul celor cunoscute de ei, cu
date și aprecieri despre biserică,
școală, administrație, profesie,
activități economice, botez,
cununii, înmormântări, danț,
colind etc., și asta nu pentru că
asemenea lucruri ar prezenta
mai puțin interes, ci pentru că
totul pleacă de la oameni, pe care
generalizările facile îi neglijează
și la urmă îi uită, așa cum unii
dintre noi și-au uitat, iar alții
își vor uita astfel înaintașii,
lăsând impresia că esența vieții
lor este să roiască, până când
totul va deveni deșertăciune, în
jurul prezentului strălucitor și a
succesului amăgitor.

Profesorul universitar doctor aspecte istoriografice, religioase, Lucrarea îşi propune un obiec­
Marian Vasile - fiu al Groșiului culturale etc. și, în special, un tiv modest – o încercare de
și cetățean de onoare al comu- catalog al tuturor groșenilor de consemnare târzie a denomi­
nei Groși – a tipărit de curând o ieri și de astăzi care au format și naţiilor şi descendenţilor în
lucrare destinată satului natal formează corpusul comunității Groşi, presărate cu câteva ad­
Groși și, în special, celor care locale, numit Groși. notări ce filtrează trecutul şi
doresc să-și cunoască genealogia Volumul„Denominații și prezentul zbuciumatei existenţe
și/sau filiația după un părinte descendenți Groși – Maramureș” a comunităţii locale, valorificând
sau altul, mergând în istorie poate reprezenta, pentru noi și înainte de toate informaţii aflate
până unde s-au găsit informații cei care ne vor succede, lucra- în prag de pierdere irecuperabilă,
și documente. După șase ani de rea de referință cu privire la ca urmare a dispariţiei încet-încet
studiu, călătorii de documentare, trecutul nostru comun și indi- a celor în vârstă ce mai ştiu câte
cercetare în arhive și biblioteci, vidual. Este mai mult decât o ceva în domeniu din trecutul
discuții cu diferiți furnizori de monografie, este mai mult decât celor mulţi şi aproape toţi umili
informații din sat și nu nu- o teză de licență sau o teză de în satul acesta, dar mândri că au
mai, corespondență cu diverși doctorat. Este memoria unui sat, fost şi/sau sunt groşeni.
cercetători ai istoriei locale, a înregistrată schematic într-o lu- Fără o astfel de consemnare şi
rezultat o lucrare monumentală, crare care nu trebuie să lipsească alte asemenea durări, oamenii
excelent alcătuită, cuprinzând din nicio casă de groșean. continuă să plece, lăsându-i pe
cei care rămân vremelnic în
12 urma lor cu falsa impresie că au
trecut pe aici, prin această lume,
doar ca să se afle în treabă, adică
inutil!
Primul volum cuprinde nume­
roase informări, observații, ana­

Gazeta GROŞI
de

lize, prelucrări de date și considerații O atenție deosebită acordă autorul în Începând cu
teoretice și practice ce încearcă a lucrarea sa denominațiilor întâlnite luna noiembrie,
spori cunoașterea prezentului din la groșeni în ultimii mai bine de 200 lucrarea poate fi
trecut și a prezentului contemporan de ani. În volumul I al lucrării se
în materie de denominații și oferă câteva inventare, sub formă de consultată la
descendenți în satul Groși – MM, tabele cu nume de persoane, nume Biblioteca din
și nu numai, cunoaștere rămasă în de locuri și nume de alte lucruri Groși, urmând
urmă destul de mult, pentru a risca (în sensul larg al acestui cuvânt), ca eventualele
ca uitarea să nască „monștri”, iar împreună cu etimologii/semnificații completări, corecturi,
dezinteresul și superficialitatea să ne ale numelor respective, pe măsura clarificări, adăugiri,
afunde într-un „glod” intelectual al informării și priceperii autorului. clarificări, etc. să fie
domeniului. Dintre aceste denominații, cele care transmise autoru-
O altă noutate pe care o oferă primul privesc persoane apar împreună cu lui, pentru ca ediția
volum al lucrării este folosirea purtătorii lor. adăugită și revizuită de
amplă a conceptului generație în În satul Groşi întâlnim, precum în anul viitor 2020 să fie
colectarea și prelucrarea de date alte comunităţi umane, un sistem tipărită într-un tiraj extins,
despre toți groșenii din ultimii mai binar de denominare a oamenilor: ajungând în fiecare casă.
bine de 200 de ani. 1. un sistem popular (mai vechi)
Ca generație, autorul consideră de numire a cuiva printr-un nume (G.A.)
rândul de urmași (fii și fiice ai/ de persoană (antroponim), de altă
ale tatălui) ai rândului de urmași fiinţă (zoonim), de loc (toponim) care poartă amprenta cunoașterii
anteriori (fii și fiice ai/ale bunicului). etc.; 2. un sistem oficial (relativ mai limbii și eventualelor prevederi le­
În cercetarea autorului, doi frați cu nou) de numire a cuiva printr-un gal­e în domeniu, dar și a priceperii și
diferență de vârstă între ei de peste nume de persoană şi un nume de intereselor participanților la înfăp­
25, 30 sau 40 de ani aparțin aceleiași familie. tuirea înscrisului potrivit nevoilor .
generații, iar doi concetățeni având Având în vedere rolul numelui în În privința numelor lor scrise,
fiecare vârsta de 20 de ani, dar nume comunicarea dintre oameni, se poate groșenii au avut și mai au parte de
de familie diferite, sunt descendenți spune că omul este dintotdeauna influența și fosta dominație străină
ai două generații de urmași. purtătorul unui nume sau altul; în în Ardeal, la care o mână de ajutor
Această abordare este o premisă formă scrisă, numele a apărut mai au dat-o (din nepricepere, dispoziții
pentru obținerea de informații întâi la lider, iar mai târziu și la un ierarhice primite, obligații asumate
suplimentare față de prelucrarea membru al „gloatei”. Scrisul unui sau interese personale ori de grup
statistică a populației doar în funcție nume presupune grafierea acestuia minoritar) destui funcționari
de un anumit an sau de o vârstă într-o limbă sau alta, operațiune publici de stare civilă, și numai
oarecare a indivizilor ce compun într-o mică măsură de către o
populația cercetată. persoană autohtonă, într-un mod
care ne amintește însă de povestea
lui Faust, în sensul că sub stringența
nevoii de comunicare interetnică
s-au „petecit” o serie de prenume
și nume de familie, iar la urmă,
spre deosebire de GOETHE,
care i-a trimis la cer sufletul lui
Faust, lăsându-l pe Diavol păcălit,
DIVINITATEA, prin intermediul
slujitorilor ei, i-a ferit pe groşeni de
pierderea pronunţiei strămoşeşti a
numelor lor.
Legat de denominațiile și persoa­
nele purtătoare ale unora dintre
acestea avem rudenia – un cuvânt
/ sintagmă înconjurat(ă) de nume­
roase formulări lingvistice care-i
nuanţează sau „smintesc” un înţeles/
sens major sau altul.

13

La groșeni, o analiză sumară a trei al Bisericii în promovarea căsătoriei numerotați cu două cifre, unele
lucruri (gruparea persoanelor după și asigurarea stabilității acesteia la cuprinse în intervalul 01–40 (aceia
numele purtate, arborizarea des­ groșeni, în contrast cu rolul nefast al care conțin ascendenți în Groși
cendenților după nume și generație anarhiei, al depravării, al minciunii de dinaintea anului 1951) și altele
și căsătoriile intra- și extra-arboriale) și al urii promovate de indivizi la cuprinse în intervalul 41–99 (aceia
arată că etnia și unitatea de limbă și nivel personal, de grup sau partid care nu conțin ascendenți în Groși
religie au jucat un rol hotărâtor în și de stat în unele țări, inclusiv în (NB!) de dinaintea anului 1951),
formarea și afirmarea satului Groși. România lucrului „bine făcut” (pas socotind anul 1950 ca un an de
De la 27 de valachi conscriși în cu pas) să iasă prost. cotitură în istoria comunității, an în
anul 1570 în Thoekes (zice scribul În ultima parte a primului volum care groșenii nu bine au scăpat din
ungur), în pădurea de copaci groși din lucrarea sa, autorul se oprește mâna horthiștilor că au fost luați în
(zice autorul acestor rânduri), în pe scurt la ceea ce este prezentat pe colimator de comuniști, iar epoca
anul 1920 s-a ajuns, de data aceasta larg în al doilea volum, pe întinderea groșeanului patriarhal care nu-și
în Groși/Tökésbánya la 1.041 a trei părți – catalogul/registrul cu punea atâtea întrebări existențiale
persoane, din care 1019 români, arbori familiali și alte grupări de a început să decadă vertiginos
3 unguri și 19 evrei. În această persoane, cu două subdiviziuni: 1. și nostalgia originilor lui a luat
perioadă, unitatea de etnie, limbă și despre catalog și 2. opisul arborilor oarecare amploare.
religie a majorității acestei populații familiali și a altor grupări de
i-a ferit pe groșeni, până acum, de persoane în toate cele trei părți ale *
dezbinări și conflicte sociale. Și tot acestui volum, opis menit a-l orienta **
această majoritate (covârșitoare) a pe cititor la care arbore genealogic Pe parcursul cercetării mele, am mers
fost aceea care în ultimii mai bine preferă să ajungă mai întâi (la cel în îndeosebi spre aspecte și probleme
de 200 de ani i-a asimilat probabil care e cuprins el ori la altul). în care am crezut că pot aduce cât
pe primii gojeni, horjeni și leșeni, iar Despre acest catalog, cititorul află că de cât un plus de cunoaștere, iar
pe parcurs și pe alții, fără să fi ținut este fără descendenți, familii, clanuri structura lucrării am realizat-o pe
pe cineva deoparte ori să fie lezată sau grupuri reale ori legendare baza a ceea ce am făcut și refăcut, pe
de cei care au ținut să-și păstreze de suverani, potentaţi sau simpli alocuri de mai multe ori. De aceea,
individualitatea (precum cei 3 cavaleri care îşi justifică acțiunile în lucrarea mea nu e una monografică,
unguri și 19 evrei). numele descendenței lor divine sau nici echilibrată și nici atât de logic
Pentru groșenii arborizați și pământene, dar oricum privilegiate. structurată cum ar putea-o oferi o
căsătoriți în ultimii mai bine de 200 După cunoștințele autorului, Gro­ reelaborare a ei, fără atâtea detalii
de ani (în număr de 3.477) se oferă șiul nu a avut și nu are asemenea și reveniri obositoare, dar cu mai
o distribuție a acestora, împreună cu persoane. În schimb, acest sat a puține incertitudini și necunoscute
cea pe generații, și pe sex, pe număr avut și are oameni care au „scris” în privința trecutului și prezentului
de căsătorii și pe câteva ipostaze și/sau „scriu” o frumoasă pagină de nostru în general, a satului Groși în
(necăsătorit, divorțat, văduv, con­ istorie a lor, iar pentru a rămâne la special. Fără un început cât mai clar
cubin, „căzută” etc.) din care s-au înălțime n-ar fi lipsit de importanță sau măcar problematizat nu poți
căsătorit (prima dată, a doua oară să ia aminte și de unele învățăminte construi decât o istorie pe nisipuri
sau a n-a oară), prilej de multe ale altora. mișcătoare.
concluzii și învățăminte. În catalog, arborii familiali sunt Am încercat să mă apropii puțin,
Rezultatele obținute prin acest aranj­ați în ordinea alfabetică a prin cele arătate în lucrarea de
mod de prelucrare a unor date primei litere a numelui de familie, față, de o viziune asupra satului
calitative (precum divorțurile și iar în cadrul aceleiași litere ei sunt
copiii nelegiuiți) confirmă rolul fast

14

Gazeta GROŞI
de

CUPRINS

Volumul I – O POVESTE FRUMOASĂ DE ISTORIE
A SATULUI MEU NATAL

PE SCURT, DIN MARAMUREȘ ÎN GROȘI
DENOMINĂRI ȘI DENOMINAȚII
ÎNRUDIRI ȘI RUDENII
GENERAȚII DE DESCENDENȚI
ARBORI FAMILIALI ŞI ALTE GRUPĂRI DE PERSOANE

Cuprinsuri și rezumate în limbi străine

Volumul II – O RECUNOȘTINȚĂ PENTRU CEI CARE AU FOST
ȘI CEI CARE MAI SUNT O VREME

Partea 1 – Oamenii se duc, amintirile rămân
Catalog/Registru cu arbori familiali în partea 1:
A01_ARDUSĂTAN – H04_HORGE

Partea a 2-a – Cu gândul la ceea ce timpul a luat cu el
Catalog/Registru cu arbori familiali în partea a 2-a:
H05_HORGE – P19_POPAN

Partea a 3-a – După cei de acum vor veni alții
Catalog/Registru cu arbori familiali și alte grupări în partea a
3-a: P20_PORAN – 3X

meu natal din mai multe puncte martori „oculari”; istorie gândită fac pe oameni să se comporte așa
de vedere decât cele mai uzitate, – în sens de încercări de suplinire cum sunt (buni sau răi, săraci sau
perspectivă din care mă întreb dacă de dovezi lipsă și de eliminare, bogați, aventurieri sau responsabili,
am putea și ar merita să vorbim de pe cât posibil, cu această ocazie, chipeși sau urâți, ascultători sau
o istorie vizuală, o istorie scrisă, a controverselor, denaturărilor și neascultători, agresivi sau calmi,
o istorie orală și o istorie gândită. bârfelor din istoriografie. tupeiști sau cu bun-simț ș.a.m.d.);
Aproximativ sau în mare: istorie Potrivit bunului obicei de a scrie iar după zicala cu „pescuitul în
vizuală – în sens de muzeu al satului, despre trecutul și prezentul nostru, ape tulburi”, în istorie scriem „mai
muzeu de ceasuri și muzee mai ajungem să așteptăm mereu noi bine” despre un trecut pe care nu-l
mult sau mai puțin specializate de dovezi, în vreme ce informația cunoaștem decât despre prezentul
atâția alți martori palpabili tăcuți istorică a fost și rămâne lacunară, de azi, pe care-l lăsăm viitorului
ai trecutului și prezentului nostru; iar atunci „validăm” cu mai multă de mâine; facem progrese în
istorie scrisă – în sens de documente ușurință ceea ce întâlnim în cale. Și cunoaștere, dar ne căim soarta,
care atestă în texte și imagini diferite întâlnim „țânțari făcuți armăsari” repetând, într-o măsură mai mică
lucruri palpabile și evenimente pe baza a ceea ce reținem din sau mai mare, greșelile trecutului.
petrecute; istorie orală – în sens istorie; neglijăm mecanisme care-i
de relatări de evenimente trăite de Prof. MARIAN VASILE

15

Personalități ale Unirii din zona Baia Mare
- nume legate de comuna Groși –

În ultima perioadă, cercetările privind istoria noastră
din perioada antebelică s-au înmulțit, unele din acestea având
caracter exhaustiv. Unul dintre cei mai apreciați cercetători din Învățător Atanasie
cadrul Arhivelor Naționale – Filiala Maramureș, dr. Robert C. Lupan (1855-1929)
Tokoly, a publicat, în Revista Arhivei Maramureșene, rezultatul – OCOLIȘ, GROȘI
unei cercetări referitoare la personalități ale Unirii din zona Băii
ÎMari. S-a născut la 28 februarie 1855,
n context, autorul sugerează, de pe „hârtie”, în una realizabilă în Ocoliș, fiind fiul lui Simeon
pentru o mai bună înțelegere concret, faptic, cu ordine, legi, Lupan și al Eudochiei Dragoș.
a fenomenului unionist, că educație și credință. Cu mult înainte A fost fratele preotului Nicolae
Uni­rea nu a fost realizată de 1918, unirea a fost pregătită și Lupan din Chiuzbaia. Devenit
doar de memorandiști sau de către de acești luptători mai discreți ai învățător, a profesat în mai multe
cei prezenți la Alba Iulia sau la neamului, uneori cu suferințe legate localități din județul Satu Mare
negocierile de pace de la Paris, ci și de poziționarea lor politică. (Săcălășeni și Groși în perioada
de oameni și personalități locale, Astfel, am utilizat cercetarea amin­ 1874-1888), în cele din urmă
unele dintre acestea niciodată po­ tită pentru a transmite locuitorilor stabilindu-se în Baia Sprie.
menite, deși s-au dăruit în întregime din comuna Groși trei nume de La cumpăna dintre secole, a în­
acestui proiect măreț și au lăsat personalități care și-au legat numele deplinit funcția de președinte
amprente semnificative în viața de localități aparținătoare comunei al Reuniunii învățătorilor din
și spiritualitatea localităților de Groși, precum: Învățător Atanasie Săt­mar-Ugocea. În 1918, a
rom­ âni. Aceștia sunt făptuitori Lupan (Ocoliș - Groși), Preot act­ ivat împreună cu proto­
conc­ reți ai Unirii, pentru că au Gheorghe Tohătan și Ioan Petka popul Anca și cu fratele său,
transformat „unirea” declarativă, (Satu Nou de Jos). preotul Nicolae Lupan, în
cadrul CNR local (Con­siliul
Național Român), fiind una din
personalitățile locale care i-a

16

Gazeta GROŞI
de

întâmpinat pe delegații la Marea a evidențiat încăpățânarea lui Preot Gheorghe Tohătan
Unire din Maram­ ur­ eș. După Ata­nasie Lupan de a rămâne (1880 – 1956 ?)
Marea Unire, a devenit primul învă­țător confesional, în ciuda SATU NOU DE JOS
director român al Școlii de Stat faptului că i s-a propus postul de
din Baia Sprie, fiind însărcinat revizor școlar, cu condiția trecerii S-a născut în anul 1880 în locali­
să deschidă cursurile acestei sale la școala de stat în limba tatea Sălsig, fiind fiul lui Ștefan
școli, pentru prim­ a oară, în limba maghiară; frământările sociale Tohătan și al Mariei Lișcă. A
română. Într-o scrisoare adresată din timpul Primului Război absolvit studii teologice, iar în anul
forurilor superioare, Atanasie Lu­ Mondial; bucuria bătrânului 1905, Gheorghe Tohătan a fost
pan adu­cea la cunoștință faptul că dascăl de a vedea orașul Baia hiro­tonit preot, devenind preot
școala din Baia Sprie își începuse Sprie împodobit cu sim­boluri colaborator pe lângă socrul său în
cursurile la 1 noiembrie 1918, românești; medaliile și diplomele Cicârlău. După un timp petrecut
reclamând și unele lipsuri de de onoare primite de-a lungul aici, a fost mutat, în anul 1914, ca
rechizite și solicitând materiale timpului. Într-un articol din anul pa­roh în localitatea Tur din județul
didactice, în funcție de numărul 1926, Atanasie Lupan era văzut Satu Mare. Cariera sa preoțească a
elevilor școlarizați. De asemenea, drept „un distins dascăl și un continuat cu numirea ca paroh, în
era mulțumit de cantit­ at­ ea de luptător vajnic pentriu ideea na­ noiembrie 1918, în Satu Nou de Jos
lemne pentru încălzit, dar se țio­nală românească sub stăpânire (unde va sluji până în anul 1922),
plângea de proasta stare a comu­ ungară”. Ilba (în perioada 1922- începutul
nicațiilor, cerând să-i fie tri­ În perioada 1924-1925, dascălul a anilor *30) și Vetiș. Din anul 1930,
misă corespondența unui coleg, fost decorat cu „Răsplata muncii purta și titlul de protopop onorar.
directorul școlii primare din Baia pentru învățământ clasa I”, Aso­ La 21 noiembrie 1918, a participat
Mare. ciația Învățătorilor din județul la înființarea Consiliului Național
În anul 1924, Atanasie Lupan, Sătmar l-a proclamat președintele Român din localitatea Satu de Jos,
era descris astfel: „mijlociu la stat, de onoare, iar Primăria orașului fiind ales președinte al acestui for
alb ca neaua căci doar 70 de veri a Baia Sprie a denumit o stradă cu politic, din care mai făceau parte
trecut, blând și sfătos la grai. Ți se numele său datorită implicării sale Gavril Vălean (vicepreședinte) și
pare un moșneag de prin munții „în lupta contra maghiarizării, Ioan Petka (notar și comandant al
Moldovei, un moș care-și fumează stând ca o stâncă, ținând piept Gărzii Naționale locale).
în pace pipa de tutun, torcându-și șuvoiului și infiltrând în inimile
gândurile. E o adevărată arhivă, copilașilor români iubirea de După Dictatul de la Viena, la 14
un adevărat izvor; dacă vrei să știi neam; pentru serviciile aduse septembrie 1940, preotul Gheorghe
cum trăiau înaintașii noștri sub acestui oraș și pe cale politică ca Tohătan a fost ridicat de către
jugul străin, pe badea Atanasie reprezentant în acești 38 de ani, jandarmii maghiari, la ieșirea din
întreabă-l. Dacă vrei să știi cum ca răsplata muncii și luptelor biserică, dus la școală, pus să se
au trăit și ce a suferit neuitatul naționale”. Atanasie Lupan a avut descalțe, după care a fost bătut cu
apostol Vasile Lucaciu, nu întreba mai mulți copii și a murit la 1 patul armelor peste cap, spate și șale.
pe altul, decât pe el.” Articolul aprilie 1929. A fost apoi călcat cu bocancii peste
dedicat vieții și activității sale degetele picioarelor, lovit cu diverse
obiecte și strâns de gât. Aceste
Ioan Petka (1879-1942) George, Maria, Ștefan, Anghel, maltratări s-au soldat cu coaste
SATU NOU DE JOS Nuțiucă, Alexandru, și Ioan. rupte, trei dinți pierduți, iar pe față
A participat în mod activ la consti­ cu o rană de circa 7 cm.
S-a născut la 3 noiembrie 1879, tuirea CNR și a Gărzii Naționale
fiind fiul lui Alexandru Petka și al locale, la 21 noiembrie 1918, fiind În anul 1946, se afla în jurisdicția
Agafiei Berindan. ales notar al CNR și comandant al Episcopiei Greco- Catolice a Lugo­
S-a căsătorit, la 24 iunie 1905, cu gărzii. A decedat la 15 martie 1942. jului, în Parohia Hobita Grădiștei,
Parasca Pintea, fiica lui George și azi în județul Hunedoara. Este
Floare Ardelean, născută în 1886 cu posibil să fi decedat la Timișoara
care a avut, în perioada 1906-1919, în anul 1956. La 2 martie 1905,
10 copii: Maria, Petru, Elisabeta, s-a căsătorit cu Valeria Silvia, fiica
preotului Nicolae Breban din Cicâr­
lău și au avut patru copii: Aurora
(n. 28 ianuarie 1906), Viorica
(n.29 martie 1909), Silvia (n.23
noiembrie 1910), și Petru (n. 9 iunie
1912-dec.1938).

17

Pentru neuitare:
NICOLAE HERŢEG

Fiu al satului Groşi, Nicolae Mai presus de toate, numele Marele Premiu pentru poezie
Herţeg s-a născut în 12 iulie lui Nicolae Herţeg va dăinui la Festivalul de creaţie literară
1937, din părinţii Emanoil peste timp, mai ales prin crea­ „Pro Unione”, în 1999. Este un
şi Teodora. A decedat în 29 ţia sa literară, ca poet. El între­ poet autentic, original,valoros!
noiembrie 2005. A copilărit pe geşte galeria remarcabilă de Versurile sale cuprind o varietate
meleagurile natale, a urmat personalităţi culturale ale co­ tematică. Se constituie într-o
şcoala în sat şi apoi liceul în munei: Gheorghe Lupan – meditaţie profundă asupra vieţii,
Baia Mare. A devenit un om Dascălul, care a format pentru a soartei şi a menirii omului in
harnic, bun creştin şi familist, viaţă zeci de generaţii, Dumitru lume. El creează, metaforic, un
având trei copii: Liviu, Radu şi Fărcaş - Magicianul taragotului, tablou viu, în care preamăreşte
Ioana, realizaţi în viaţă. care a dus faima locului şi a ţării iubirea în sens larg, aduce un
în lume, Dumitru Dobrican elogiu familiei şi satului natal,
- interpretul ce îi prelungeşte peisajului încântător, zugrăvit
cu succes sunetele muzicii, spiritual în toate anotimpurile.
tot la taragot, Ştefan Herţeg - Din versul său, desprindem
profesorul de muzică şi poet vibraţia profundă a sentimentelor
inspirat, precum şi un întreg şir din inimile oamenilor. Imaginile
de profesori, ingineri, jurişti, create de el sunt inundate de
medici ș.a. lumina dătătoare de rod, de
Nicolae Herţeg este autorul speranţă, de împlinire!
unui consistent volum de poezii Din întregul volum se degajă
intitulat „Vine o vreme...” , apă­ optimismul şi setea de viaţă.
rut abia în anul 2001, distins cu
Prof. Vasile Leschian

18

Gazeta GROŞI
de

La Sfânta Înviere

Rostim în taină Imnul - Rugăciune,
În fiecare noapte a-nvierii,
Se naşte o speranţă, alta apune...
Grâul creşte! Dau în floare merii...

Totuşi, lumea-i plină de păcate!
Puţine-s sărbătorile sublime!
La Sfânta Înviere - în libertate,
Cu suflet minunat să te întorci,
creştine!

Lasă-ţi poverile deoparte!
Vino în altarul binecuvântat!
Aici Viaţa a învins pre Moarte
Şi răsună imnul „Cristos a înviat!'”

Natală  Tata s-a dus la străbuni pe Colină,
Tărâm cu aromă de poame şi tei
                                                           Acolo, liniştea are o vină:
Satul meu are ecou de lumină, Lasă uitarea-n hotarele ei...
Când liniştea urcă Vârful Pădurii!...
Coasa tatei nu mai sună pe Vale!
Copilăria mi-a fost atât de puţină...
În locu din Coastă dorm tainele

sale…

Mai simt uneori răcoarea
din Sireu,

Hoarea secerii în Huciul lui
Mihai

Şi clopotul lăsându-şi
amiaza în tei...

Satul mi-a fost cel dintâî rai
Cu sfântul fior de lumină
Şi jocul ''De-a veşnicia lină''
La nouă dintre fraţii mei!

19

Publicație realizată cu sprijinul:
SC PAN CARINA C&C SRL

Punct de lucru
BAIA MARE, B-dul Unirii Nr. 23
Telefon 0722 - 604 453
0727 - 890 743

SC FERMEX SRL

Târg Auto Satu Nou de Jos

[email protected]
TELEFON/FAX 0262 - 21 31 41

Baia Mare, str. Vasile Alecsandri nr. 6
tel. 0262 - 211 737

Bd. Decebal nr. 2 (bloc Semilună, parter,
tel.: 0262 - 223 287

Satu Mare, Bd. Cloșca nr. 56,
tel.: 0261 - 759 330

Vă mulțumim pentru sprijin și implicare!