Gazeta de Groși - ediția a 4-a

Gazeta
GROȘIde NR. 4 I iunie 2019

Se distribuie gratuit

2018: Evenimentul„Uniți pentru Marea Unire”,
gânduri și fapte, Băsești, 19 mai 2018
în imagini...
 Participarea, alături de Școala Gimnazială „Gheorghe
De la începutul mandatului în curs, conducerea Lupan” din Groși la evenimentul „Uniți pentru Marea
executivă a Comunei Groși a pornit la drum cu Unire”, Băsești, 19 mai 2018
gânduri mari, ambițioase, privitor la problemele  Organizarea, cu sprijinul Consiliului Județean
de rezolvat referitoare la infrastructură, dar și cele Maramureș a „Festivalului Danțului la Șură”, Groși, 28
privitoare la consolidarea comunităţii din punct mai 2018
de vedere social, cultural, sportiv.  Editarea, în martie 2018 – a numărului 2 al publicației
„Gazeta de Groși”
Vă prezentăm astfel rezultatele administrației  Organizarea primei ediții a evenimentului „Ziua
publice locale din Comuna Groși, referitoare Dascălului” ­ 10 iunie 2018
la activitățile edilitare, sociale, culturale și  Participare la concursul profesional al Serviciilor
sportive pentru anul 2018: Voluntare pentru Situații de Urgență ­ etapa județeană,
 „Verjel”, Căminul Cultural GROȘI, 1 ianuarie 2018 Baia Mare, 21­22 iunie 2018, SVSU Groși – locul I
 Întâlnire de informare accesare fonduri europene, 19
februarie 2018
 Introducerea modalităţii de plată online și prin P.O.S.
(card) a impozitelor și taxelor
 Participare la Hramul Mănăstirii HABRA, 10 aprilie
2018
 Popularizarea tradițiilor legate de „Înviere” la Groși,
7, 8 aprilie 2018 (Focurile de Paște)
 Implicarea în organizarea evenimentului „Danț de
Paști”, Căminul Cultural Groși, 9 aprilie 2018
 Continuarea proiectului de modernizare a ilu­
minatului public pentru satele Satu Nou de Jos și Ocoliș
 Participare la „Festivalul Nunţilor Tradiţionale”,
Oncești, 12 mai 2018
 Organizarea concursului Servicii
Voluntare pentru Situații de
Urgență, etapa zonală, Groși – Satu
Nou de Jos, 13 mai 2018, unde
echipajul SVSU Groși s­a clasat pe
locul I

„Verjel”, Căminul Cultural GROȘI, 1 ianuarie 2018 PRIMĂRIA COMUNEI
GROŞI,
2 localitatea Groşi,
str. Mihai Viteazu nr. 50,
tel.: 0262 258 685
fax: 0262 258 804
Cod poştal 437165
web:
www.primariagrosi.ro
email:
[email protected]
facebook:
Primăria Comuna Groşi

Gazeta GROŞI
de

Modernizare iluminat public Satu Nou de Jos și Ocoliș „Festivalul Nunţilor Tradiţionale”, Oncești, 12 mai 2018
 Participare la concursul profesional al Serviciilor  Implicare în organizarea evenimentului sportiv
Voluntare și Private pentru Situații de Urgență ­ etapa „Unirea face puterea”, septembrie 2018
interjudețeană, Timișoara, 5 iulie 2018, SVSU Groși –  Modernizarea interiorului școlii din Satu Nou de Jos
locul I (actualmente grădiniţă cu program prelungit)
 Participare la concursul profesional al Serviciilor  Implicare în organizarea Taberei Naționale de
Voluntare și Private pentru Situații de Urgență ­ etapa Literatură și Arte Plastice „ARCHEUS”, Ocoliș
națională Poiana Brașov, 2 august 2018, SVSU Groși –  Începerea lucrărilor la proiectul „Monumentul
locul VI Eroilor”, Groși
 Implicare în organizarea ceremoniei funerare  Implicare în demararea proiectului pentru edificarea
prilejuite de decesul maestrului Dumitru Fărcaș Capelei mortuare, Groși
 Implicarea în organizarea taberei de vară „Fiii Maicii  Implicarea în realizarea proiectului „Creștem Satul
Domnului” – august 2018 Românesc! Om Informat, Proiect Realizat!”
 Implicare în acțiunea „LET’S DO IT, ROMANIA”,  Participarea, împreună cu câțiva producători locali, la
acțiune gestionată de elevii Școlii Gimnaziale „Târg de Sfântul Dumitru” ­ Muzeul Satului, Baia Mare
„Gheorghe Lupan” Groși  Modernizarea parcului de joacă pentru copii,
Grădinița Groși
„Festivalul Danțului la Șură”, Groși, 28 mai 2018  Modernizare drumurilor ­ strada Joseni și
Cărbunăreasa, Groși
 Editarea numărului 3 al publicației „Gazeta de Groși”
– noiembrie 2018
 Reabilitare drumuri ­ străzile Florilor, Cucului,
Primăverii, Speranței din Groși

Hramul Mănăstirii HABRA, 10 aprilie 2018 Tradiții de„Înviere” la Groși,
7, 8 aprilie 2018

3

Locul I - etapa Zonală – concurs Servicii Voluntare pentru Situații de Urgență, Locul 1 - Concursul Profesional
Groși, 13 mai 2018 al Serviciilor Voluntare și Private

pentru Situații de Urgență
- etapa interjudețeană, Timișoara,

5 iulie 2018

Concursul Profesional al Serviciilor Voluntare și Private Locul 1 - Concursul Profesional al Serviciilor
pentru Situații de Urgență - etapa națională Poiana Brașov, Voluntare pentru Situații de Urgență - etapa

2 august 2018 județeană, Baia Mare, 21-22 iunie 2018

 Reabilitare drumuri ­ strada Sălăjeni, Serelor (parțial)  Implicare în realizarea evenimentului religios
din Ocoliș „Concert de colinde în an centenar”, Căminul Cultural
 Modernizare drum comunal DC 49A, Groși – Groși
Chechiș  Continuarea proiectelor: Modernizare sediu Primărie
 Implicare în organizarea evenimentului „Crăciun în și Cămin Cultural Groși, proiectul de montare a
anul centenarului” – Satu Nou de Jos, 2 decembrie 2018 camerelor video, Reabilitare și modernizare Școală Satu
 Implicarea în realizarea evenimentului din 6 Nou de Jos, Modernizare Drum Comunal DC 47 Groși
decembrie – sosirea lui „Moș Crăciun”, pentru copiii – Ocoliș, Extindere rețea canalizare Satu Nou de Jos,
Școlii Gimnaziale „Gheorghe Lupan” Complex Sportiv Groși.
 Implicare directă în realizarea campaniei umanitare
de întrajutorare „Dăruind vei dobândi”
 Implicare în realizarea momentului comemorativ
„Colinde la mormântul maestrului Dumitru Fărcaș”, 19
decembrie 2018

Gazeta de Groşi,
numerele 2 şi 3

„Clacă de coasă”, Muzeul Satului, 5 iunie 2018

4

Gazeta GROŞI
de

„Ziua Dascălului” - 10 iunie 2018

Ceremonia funerară a maestrului Dumitru Fărcaș

Deschidere program prelungit Grădiniță Tabăra de vară„Fiii Maicii Domnului”
Satu Nou de Jos, septembrie 2018

Modernizare drum - strada Cărbunăreasa,
Groși

Modernizare drum - strada Joseni, Groși Acțiunea„LET'S DO IT, ROMANIA”, împreună cu elevii
Școlii Gimnaziale„Gheorghe Lupan ” Groși

Acțiunea„LET'S DO IT, ROMANIA”, împreună cu elevii E mult, e puțin, e bine
Școlii Gimnaziale„Gheorghe Lupan ” Groși sau mai puțin bine, lăsăm
cetățenii să se pronunţe,
așteptând sentința
populară prilejuită de
alegerile locale din mai-iu-
nie 2020. Până atunci, spor
la treabă tuturor!

Conducerea executivă
a Comunei Groși

5

Modernizare drum - strada Cărbunăreasa, Modernizare parc de joacă copii, Grădinița Groși 2018: gânduri și fapte,
Groși în imagini...

Modernizare drum - strada Joseni, Groși

Proiect camere video (fază SF)

Reabilitare drum - strada Sălăjeni, Ocoliș Proiect capelă mortuară
Reabilitare drum - strada Cucului, Groși

Reabilitare drum - strada Primăverii, Groși Proiect„Creştem satul românesc”

Reabilitare drum - strada Speranței, Groși Reabilitare și modernizare Modernizare sediu
Școală Satu Nou de Jos Primărie și Cămin
6 Comuna Groși (fază
licitație proiect tehnic) Cultural Groși
(fază - execuţie lucrări)

Gazeta GROŞI
de

„Dumitru Fărcaş a dus mesajul

folclorului românesc peste tot

şi a format generaţii de muzicieni”

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop

Preşedintele Academiei „Cred că avut şansa, iată, să fie şi preţuit şi iubit. A stârnit în jurul
Române, Ioan-Aurel Pop, a lui emoţie şi a răspândit emoţie. De aceea, mie îmi vin în minte,
afirmat că regretatul Dumitru când mă gândesc la el, cuvintele autenticitate, rădăcină, mesaj
Fărcaş a dus mesajul folcloru- de bine. A purtat mereu un mesaj de bine către cei din jur, l-a dus
lui românesc peste tot, mai departe, ceea ce nu e puţin lucru. De aceea, o ţară întreagă e
cu foarte multă decenţă, întristată acum. Ne rămâne muzica lui, dar nu mai este persoana,
şi a format generaţii de personalitatea care emana multă încredere şi multă omenie”.
muzicieni care îi vor continua
demersul. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

„El a dus mesajul folclorului ro­ Cluj a reuşit să creeze generaţii de dinar. Şi­a ales colaboratorii dintre
mânesc peste tot, cu foarte multă muzicieni care să ducă folclorul mai muzicienii care aveau şi studii
decenţă, cu foarte multă cumpănire. departe „într­o manieră ştiinţifică”. superioare, adică puteau citi notele,
N­a exagerat niciodată, dar se vedea „A fost un mentor al unor generaţii puteau culege folclor. Din acest
atunci când punea mâna şi sufletul de studenţi, la Cluj, în anii ’60, punct de vedere, a fost un pionier,
pe taragot că ştie despre ce­i vorba. înfiinţând Ansamblul folcloric de altfel el a deţinut o Catedră de
Era dintre acei artişti născuţi, iar Mărţişorul. A reuşit să adune ener­ folclor la Conservatorul din Cluj,
nu făcuţi, fapt pentru care o ţară giile tinerilor care veniseră la studii, care acum se numeşte Academia de
întreagă şi nu numai ţara noastră, ci foarte mulţi erau din mediul rural muzică şi a reuşit să creeze generaţii
şi străinii l­au apreciat, l­au preţuit, şi simţeau nevoia ceremoniilor de muzicieni care să ducă folclorul
l­au respectat. de odinioară, iar maestrul a avut într­o manieră ştiinţifică mai de­
A avut loc o ceremonie, în acest inspiraţia deosebită să facă acest parte, nu după ureche. De aceea,
an, cu ocazia împlinirii vârstei de ansamblu folcloric format din mesajul său era şi autentic, dar era şi
80 de ani şi toată cetatea Clujului dansatori şi dintr­un taraf extraor­ în cunoştinţă de cauză”, a subliniat
academic, universitar, Maramureşul, preşedintele Academiei Române.
de unde provenea prin naştere, toţi
s­au reunit acolo să­l cinstească. Prin 7
urmare, cred că avut şansa, iată, să fie
şi preţuit şi iubit. A stârnit în jurul
lui emoţie şi a răspândit emoţie. De
aceea, mie îmi vin în minte, când mă
gândesc la el, cuvintele autenticitate,
rădăcină, mesaj de bine. A purtat
mereu un mesaj de bine către cei
din jur, l­a dus mai departe, ceea
ce nu e puţin lucru. De aceea, o
ţară întreagă e întristată acum. Ne
rămâne muzica lui, dar nu mai este
persoana, personalitatea care emana
multă încredere şi multă omenie”, a
declarat Pop, informează Agerpres.

El l­a elogiat pe profesorul Dumitru
Fărcaş, cel care la Catedra de
folclor a Academiei de Muzică din

Episcopul
Alexandru Rusu
și Groși-ul

Episcopul Alexandru Episcop și mitropolit câtorva parohii rutene din Vi­
Rus­ u (n. 22 noiem­ cariatul Bucovinei, a intrat sub
brie 1884, Șăulia, co­ Episcopia greco-catolică a Maramu­ administrația maghiară a regimu­
mitatul Tur­da re­șului, cu sediul în  Baia Mare  a fost lui Horthy. Epis­copul a rămas la datorie,
- Arieș – d. 9 mai 1963, în­ înființată la 5 iunie 1930, prin bulla dată înfruntând greutățile și vicisitudinile
chisoarea din Gher­la) a fost de papa Pius al XI-lea, Sollemni Conve­ autorităților fasciste maghiare.
din 1930 primul episcop tione, aplicată prin decretul Nunțiaturii
al Eparhiei Greco-Catolice Apostolice din București, emis de nun­ Sub teroarea comunistă
a Maramureșului, ales țiul apost­ olic Angelo Maria Dolci la 16
în 1946 mitropolit al Bisericii iulie  1930. Eparhia nou creată cu­ Scaunul mitropolitan al Bisericii Române
Române Unite cu Roma, dar prindea 264 de parohii cu 310.732 de Unite cu Roma a devenit vacant ca urmare
nerecunoscut de autorit­ ățile credincioși, dintre care 27.737 ruteni, iar a decesului mitropolitului  Alexandru
pro-sovietice de la București, restul  români.  Datele statistice se referă Nicolescu, la  5 iunie  1941. În data
unul din liderii rezistenței la anul  1940. La  17 octombrie  1930  a de  16 martie  1946  sinodul electoral
greco-catolice din Transilva­ fost numit episcop al nou createi dieceze mitropolitan l-a ales la Blaj în funcția de
nia în timpul prigoanei comuniste. greco-catolice a  Maramureșului. La  30 mitropolit al Bisericii Române Unite cu
A fost beatificat de  papa Francisc  în ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacra­ Roma, alegere recunoscută de  Sfântul
luna aceasta, 2 iunie  2019, la Blaj. Va fi rea sa ca episcop de Maramureș, de către Scaun. Guvernul comunist pro-sovietic,
sărbătorit în  Biserica Catolică  în data  2 mitropolitul  Vasile Suciu, iar pe  2 feb­ condus de Petru Groza, nu l-a confirmat,
iunie a fiecărui an, împreună cu ceilalți 6 ruarie 1931, de Sărbătoarea Întâmpinării în ciuda tratativelor purtate de Sfântul
martiri ai credinței. Domnului, a avut loc instalarea lui Scaun cu  guvernul comunist român,
A făcut studii gimnaziale la Bistrița, Târ­ în Catedrala Adormirea Maicii Domnu­ întrucât îi cunoștea dârzenia de „luptător
gu Mureș și la Blaj, între anii 1896–1903, lui din Baia Mare. pentru apărarea drepturilor Bisericii
unde a promovat matu­ritatea, după care și Națiunii Române, amenințate de
a fost trimis la studii teologice la Univer­ Îndată după instalarea sa, episcopul Al­ comuniști”. Drept consecință scaunul
sitatea din Budapesta, de la care a primit exandru Rusu s-a ocupat cu organ­ izarea mitropolitan al Bisericii Române Unite a
titlul de doctor în teologie în anul 1910. eparhiei, numirea mem­bri­lor capitulului, rămas vacant până în 1990.
reorganizarea pro­top­ opiatelor, formarea În data de 18 octombrie 1948, prin decret
La  20 iulie  1910  a fost hirotonit preot, clerului în aca­demiile teologice ale celor­ guvernamental, nu a mai fost recunoscut
iar apoi a fost numit profesor titular lalte episc­ opii la Cluj și Oradea. A făcut în funcție. La  28 octombrie  1948  a
al catedrei de Teologie Dogmatică vizite canonice. A condus eparhia de fost arestat și apoi a fost întemnițat la
din cadrul Academiei Teologice din Maramureș cu o competență deosebită, Ministerul de Interne din București.
Blaj (catedră onorată înainte cu multă cu mult curaj și zel apostolic. A asigu­ De acolo a fost transferat la casa
strălucire de către viitorul mitropolit rat ordinea și demnitatea în activitatea patriarhală de vară de la  Dragoslavele,
Vasile Suciu). De asemenea, a predat și pastorală a preoților și credincioșilor pe apoi, din februarie  1949, la  Mănăstirea
la  Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din care îi păstorea. În anul 1940 întreaga ortodoxă de la Căldărușani, iar din
Blaj. În anul  1920  a fost numit secretar eparhie a Maramureșului, cu excepția mai  1950, a fost mutat la  închisoarea
mitropolitan, iar în anul  1923  canonic Sighet, unde a stat încarcerat între
al capitulului mitropolitan. În pe­ anii  1950–1955. A supraviețuit închi­
rioada  1925–1930  a fost rector al sorii de la Sighet și a fost spitalizat la
Academiei Teologice de la  Blaj. A fost
redactor al prestigioasei reviste „Cultura
Creștină” (1911–1918) de la Blaj,
precum și redactor, apoi director (1922–
1930), al ziarului „Unirea”, care apărea
la Blaj, în care a publicat numeroase
articole și studii. Între anii 1918–1920 a
îndeplinit funcția de secretar general în
resortul Culte al Consiliului Dirigent și
deputat ales, iar din 1931, după instalarea
ca episcop de Maramureș, a fost senator
de drept, în Parlamentul României.

8

„Frații mei, acum mă duc la Dum-
nezeu să-mi primesc răsplata
pentru viața primită de la El, pentru
Biserică și pentru români.”

spit­ alul  Gerota  din   București,  „pentru mântat, fără nicio ceremonie religioasă, „La un an după sosirea mea ca preot, după
refacere”. în cimitirul deținuților politici de o reparație mai puțină, dar temeinică și
Autoritățile comuniste ale vremii la Gherla, județul Cluj, în mormântul cu curățirea tuturor odoarelor și podoabelor
l-au mutat cu domiciliul obligatoriu numărul 133, după care, locul a fost arat bisericești, s-a făcut consacrarea bisericei.
la  Mănăstirea Curtea de Argeș, apoi cu tractoarele, din ordinul Securității. Această consacrare am făcut-o în vara
la  Mănăstirea Ciorogârla, împreună cu Beatificarea anului 1937, în ziua de 21 iunie (a
episcopii Iuliu Hossu și Ioan Bălan. În data de  19 martie  2019,  papa doua zi de Rusalii - n.a.), la care au fost
În anul  1956  a redactat împreună cu Francisc a autorizat Congregația pentru invitați următorii: Dumbrăvița, Valea
episcopii Iuliu Hossu și Ioan Bălan un Cauzele Sfinților  să promulge decretul Chioarului, Recea, Satu Nou de Jos, Satu
memoriu în sensul repunerii în drepturi de recunoaștere a martiriului episcopilor Nou de Sus, Chechiș, Tăuții Măgherăuș,
a  Bisericii Române Unite cu Roma, pe greco-catolici români  Valeriu Traian Medieșul Aurit, Prefectura Județului,
care l-au transmis autorităților comuniste Frențiu,  Vasile Aftenie,  Ioan Suciu,  Tit Mocira, Săcălășeni, Tăuții de Sus, Seini,
din România, iar în copii, a fost difuzat Liviu Chinezu,  Ioan Bălan,  Alexandru Cicârlău, Rus, Dl. Învățător Gh. Lupan
în străinătate. Acest memoriu a fost Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de (fost pe atunci în Cefa – Bihor), Dl.
sprijinit prin mii de semnături ale credință în diverse locuri din România Învățător Botoș Petru, Dl. Învățător I.
credincioșilor greco-catolici din întreaga între 1950 și 1970”, deschizându-se Cotețiu (amândoi foști învățători în
țară. La  12 august  1956  preoții  Vasile calea pentru  beatificarea acestora. Papa Groși), firmele Horaceg și Nauman-
Chindriș  și  Izidor Ghiurco  au ofi­ Francisc  a oficiat slujba beatificării sale Nauman care s-a prezentat și a pus pe
ciat  Sfânta Liturghie  în mod public, în data de  2 iunie  2019, pe  Câmpia disc suma de 500 lei care în 1937 era
sub cerul liber, în fața  Bisericii Libertății din Blaj. o sumă prezentabilă, Primpretorul de
Piariștilor  din  Cluj. Pentru toate aceste Plasă, Subrevizorul Gv. Florian – fost
„încălcări ale legii” a fost făcut responsabil Episcopul Alexandru învățător în Groși, Dl. Av. Octavian
un grup de clerici și credincioși, în frunte Rusu la Groși Câmpan (născut în Groși) și alți mulți
cu episcopul Alexandru Rusu. credincioși invitați de la mari depărtări
În data de 13 august 1956, sub pretextul Istoria bisericii din Groși este îndelun­ de către credincioșii parohiei Groși.
că va fi primit în audiență de ministrul gată, plină de evenimente remarcabile, A fost o consacrare cum rar se face.
cultelor,  Petre Constantinescu-Iași, a unele dintre acestea tragice. Întreaga Episcopul Alexandru Rusu a fost primit
fost separat de ceilalți doi episcopi, și poveste a acestei istorii – atâta cât cu cele mai calde salutări de „Bine ați
mutat la Mănăstirea Cocoșu din județul poate fi ea reconstituită – va fi redată venit!”, primit prin glasul coriștilor
Tulcea. În anul 1957 Tribunalul Militar într-un număr viitor al revistei noastre conduși de înv. Gh. Lupan, care pentru
din Cluj l-a condamnat pe Alexandru locale. Unul dintre cele mai importante acest scop a fost chemat din Bihor.
Rusu la 25 de ani de muncă silnică, documente este reprezentat de „Cronica Primirea a fost făcută cu 3 porți pregătite
„pentru instigație și înaltă trădare”. A parohiei Groși – județul Satu Mare” cu mult înainte.
fost întemnițat la  Gherla, în celula nr. scris de către preotul Gheorghe Costin La ultima poartă, ce a fost în spatele
10, de la subsol, unde s-a comportat cu în perioada în care a fost preot în Groși bisericei, a vorbit în numele curatorilor
aceeași demnitate. (1936-1951), document care se află la Samoilă Lupan, în numele Reuniunii
În primăvara anului  1963, în celula Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Mariene, Marta Nicoară, conducătoarea
închisorii de la Gherla, Alexandru Rusu Baia Mare, la colecții speciale. acestei societăți și înv. Mihail Călugăru în
s-a îmbolnăvit de rinichi. La data de  9 Am ales astfel un fragment din această numele școlarilor.
mai 1963, după ce i-a binecuvântat pe cei cronică, care descrie amănunțit eveni­ Dumnezeu a dat, că a fost un timp așa de
prezenți, colegi de suferință, din aceeași mentul prilejuit de reconsacrarea (re­ frumos, încât tot drumul de la marginea
celulă, le-a spus: consacrarea) bisericii din Groși după satului până la biserică a fost presărat cu
„Frații mei, acum mă duc la Dumnezeu reparațiile ce au avut loc în perioada iarbă verde și cu flori de prin grădini și
să-mi primesc răsplata pentru viața 1935-1936, la care a participat și câmp aduse de toți cei care au luat parte
primită de la El, pentru Biserică și pentru Episcopul Alexandru Rusu, cel beatificat la sființire.
români.” luna aceasta, la Blaj. Au luat parte toți în unanimitate din cei
„Acestea au fost ultimele sale cu­ chemați, precum și pictorul Alexandru
vinte”.  Alexandru Rusu a fost înmor­ Zibert, care a pictat biserica.
Antimisul de azi de pe altar mi s-a trimis
de către Prea sf. Episcop Dr. Alexandru
Rusu, cu nr. 4998/1936 epp. în locul
celui vechi deteriorat. Tot atunci s-a
sființit Steagul Reuniunii Mariane care
s-a făcut de călugărițele Claustrului din
Satu Mare, cumpărat din contribuţia
credincioșilor cu suma 3844 lei…”
(urmează alte multe enumerări de con­
tribuții și donații...).

9

„Oamenii trăiesc mai bine,
da-i multă răutate și invidie.

Apoi și telefoanele și televi-
zoarele îi bulversează pe

oameni. Deși sunt de toate,
tare multă boală-i în zilele
de astăzi. Parcă lumea nu-și

găsește liniștea.”

Lupan Vasile

LUPAN VASILE răsfoită. Brusc se oprește din mâncat Mama o avut două holde de pământ
– 95 de ani și se ridică cu agerimea unui tânăr ca în „valea Văzoaie”, iară tata o avut
să­mi dea binețe. Îl rog insistent să­și două fârtaie ,,Pe Piatră” da le­o vândut
26 Februarie 2019. O zi blândă de termine de servit masa, dar nu acceptă la Herțeg Marc. Tata nu tare o fost cu
iarnă târzie. Satul adormit de nopțile sub nici o formă. Îmi cer iertare că am lucru câmpului și apoi după pământ
lungi și îngreunat de pătura de zăpadă intrat într­un moment nepotrivit. trebuia de dat dări, așe că până la urmă
cu care s­a învelit săptămâni întregi, ­Nici vorbă, îmi spune el vizibil l­o vândut.
parcă dă semn de trezire greoaie. surprins de prezența mea inopinată! - Ați umblat la școala din sat?
Zăpada în mare parte s­a topit în zilele - Bade Văsălică, azi e cumva ziua ­ Am umblat la școală și am terminat
acestea, sub privirea caldă și molcomă dumitale, împlinești 95 de ani? șapte clasă. Învăţătoare mi­o fost soția
a soarelui, care cu greu și­a făcut loc ­ Da, da, astăzi, da, îmi confirmă el, preotului Gheorghe Ștreng. Mai apoi,
de după norii grei și leneși. Azi cerul cuprins de o vizibilă emoție. o venit învățătorul Gheorghe Lupan.
e limpede de tot și bucuros că soarele Îi strâng mâna, apoi îl îmbrățișez, Atuncea școala o avut numa trei
îi va fi tovarăș toată ziua. Îmi propun urându­i sănătate și ani mulți și de camere și tot materialul de învățământ
de dimineață cu acordul domnului acu înainte. Urarea mea îl copleșește era într­o cameră. Eu merem la școală
primar, să plec în Joseni în vizită de de tot pe bătrân, iar ochii i se umezesc numa de două, trei ori pe săptămână,
vorbă cu badea Văsălica Dichi, cel mai de lacrimi. că eram și la ciurda satului. Când am
vârstnic om din sat. ­ Mulțam frumos, îmi spune, mulțam terminat școala o fost o comisie de
­E ziua lui azi, îmi spune domnul frumos. Apoi mă îndeamnă să mă examen, iar directorul Călugăru, ne
primar foarte hotărât. Împlinește 95 așez, iar eu îl rog să­mi răspundă la punea multe întrebări. Când o venit
de ani. câteva întrebări. și rându meu m­o întrebat multe
Această veste mă uimește de­a dreptul ­ Cum să nu, dacă oi ști, oi răspunde, cele, da eu i­am dat răspuns bun la
și mă face mai hotărât în demersul îmi spune el glumeț! toate întrebările, fapt ce l­o mirat pe
meu. Peste puțin timp pornesc așadar -Bade Văsălică, ce îmi poți spune de director. Apoi m­o felicitat și m­o dat
și în scurt timp sunt lângă cimitirul părinții dumitale? exemplu la ceilalți zicându­le: vedeți
de la Clejie, ce pare amuțit de­o ­ Apoi da, pe tata l­o chemat mă, Lupan o fost la ciurdă și acolo
liniște surdă. Trec de casa lui Viorel Gheorghe a Dichi, cum i se spunea o învățat. Apoi mi­o recomandat să
Dobrican și cotesc la dreapta și urc cu prin sat, iar pe mama Teodora Mitru învăț o meserie.
greu pe coasta abruptă ce duce la casa Irinii de pe Huci. Am mai avut o - Și ați mers mai departe la școală?
lui badea Văsălică. Ajung cu o oarecare soră, da o murit de mică de scarlatină. ­ Apoi nu am mars mai departe, că
greutate în dreptul porții și mă opresc
să­mi trag răsuflarea după urcușul greu
și anevoios. În curte totul pare pustiu,
iar liniștea apăsătoare din jur pare
să­mi șoptească că nu­i nimeni acasă.
Mă contrazice un baston subțire din
lemn proptit de peretele de la intrarea
în casă. Sigur este acasă, îmi spun și
intru bucuros și timid ca la o gazdă
la care n­ai fost niciodată. Bat ușor la
ușă dar nu­mi răspunde nimeni, dar îl
văd prin geamul de la ușă, iar el mai
apoi îmi face semn cu mâna. Intru
cu sfială în încăperea în care stăpânul
era la masa unde își lua micul dejun.
Meniul era simplu: două felii de pâine
și o cană de ceai. Pe masă mai era doar
o Biblie mare și veche, cu paginile
roase, semn că era mult deschisă și

10

Gazeta GROŞI
de

Cât mai suntem, cât mai sunt…
cei mai bătrâni oameni din satul Groși

Interviuri realizate de către Gavril Petrovan, bibliotecarul comunei

atunci era greu de bani și părinții mei Baia Mare o vară întreagă. Se făceau - Și anii de după război, cum au
nu au avut posibilitatea să mă ție la greu angajări în acele vremuri, că nu fost?
școală. Preotul satului, Gheorghe erau locuri de muncă numa la mină
Costin m­o chemat să am grijă de și la zidărie. Ca să fiu angajat mi s­a ­ Erau ani grei atunci, că oamenii erau în
animale și așe am stat de slugă trei ani cerut un certificat „de sărăcie”. Primar lipsă, mulți dintre cei plecați în război
și jumătate. După un timp, preotul era atunci în sat Grigore Ardusătan a nu s­au mai întors. Eu eram preocupat
m­o recomandat ca ucenic la un Borotănii și el mi­o dat acel certificat. cu lucrul la uzină, că era greu de bani
croitor din Valea Chioarului și o zis Cu el am reușit până la urmă să mă atuncea. Cât timp nu eram la combinat
că mi­a cumpăra la urmă o mașină de angajez la combinat în luna martie lucram acasă pământul. Din banii puși
cusut, da nu s­o mai întâmplat nimic 1943. deoparte, de 14000 de lei, am cumpărat
din toate astea. - Cum era atunci munca la uzină? pământ. În anul 1950 m­am căsătorit
- Cum era atunci de „slugă”? ­ Munca nu era ușoară. Eu am cu soția mea Aurica, da ea o murit în
­ Apoi era treabă multă în gospo­ lucrat la secția pământ decolorant. anul 2004. Și nu de mult s­o dus și fata
dărie, trebuia a avea grijă de animale, Schimburile de muncă erau de 12 ore. mea Doina, așe de tânără…
de dat de mâncare, de adăpat. Apa La lucru meream și veneam pe jos. Nu Apoi badea Văsălică se opri din
o aducem cu viderele de la fântâna se admitea să lipsești doamne ferește povestit oftând ușor, cu mâinile îm­
Horjenilor (ograda lui Horje Șofica), că erai dat afară. Aveam salariu după preunate și privirea tristă în pământ.
că erau puține fântânile atunci prin care puteam trăi binișor, ba mai mult, Și iar ochii se umplură de lacrimi.
sat. În ultima vară în care am stat, mi­ puneam și bani deoparte, că eram ­ Așe o fost, reluă el, așe o fost…
aduc aminte că într­o zi călduroasă, econom. Vremurile atunci nu erau - Care au fost principiile după care
fata preotului m­o chemat în podu ușoare că era război. În luna mai 1944 v-ați călăuzit în viață?
grajdului să­i spun unde­i cuibarul pe evrei i­o ținut câteva zile lângă
găinilor, ca să ia ouăle. Apoi o venit combinat și apoi i­o îmbarcat în tren, ­ Apoi eu de mic am fost cumpătat
preotul și eu cum eram dezbrăcat chiar colegi de­ai mei, de i­o deportat în tăte. Și am fost credincios încă de
până la brâu că era tare cald, m­o și i­o dus în lagăr. Nu după mult timp mic. Două întâmplări pe care le­am
bănuit că­i necinstesc fata, ba mi­o ne­o adunat pentru recrutare ca și trăit când eram copil, m­au făcut să
dat și o palmă... „levente”. Șeful meu de secție m­o am grijă și să­mi pun viața în mâna și
văzut printre ceilalți, m­o chemat și ajutorul Domnului… Avem lângă casă
Apoi s­a oprit din poveste și dintr­o m­o trimis pe răspunderea lui înapoi un cireș mare și m­am urcat într­o zi
dată a început să lăcrimeze… După un la lucru. În cele din urmă am plecat până vârful lui, după cireșe. Nu știu
timp tot dumnealui reia povestea: și eu în armată la Marghita trei luni, cum am alunecat și am căzut. Atunci
după care am fost transferat un an și am crezut că jos ajung numa mort.
­ Tare m­am supărat atunci că n­o jumătate la Batalionul 6 administrativ Dar nu știu cum s­a făcut că mi­o
fost nimic adevărat că nici măcar nu Târgu­Mureș. Fiind un băiat liniștit agățat cămeșa într­un ciot de creangă
m­am gândit vreodată la așe ceva… și la locul lui, am primit multe zile și n­am pățit nimic. Apoi, a doua oară,
și în cele din urmă n­am mai vrut să permisii acasă, luate împreună la m­o trimăs tătuca la moară la Ocoliș,
mai stau la preot. Nu după mult timp vreo 80 de zile, de s­o mirat cei din cu un sac de grâu. Fiind tare cald
mi­o apărut la abdomen o umflătură, sat cum de tăt viu acasă. După ce am m­am dezbrăcat și am intrat în râu
de­o trebuit să mă duc la spital, și gătat armata, am revenit la combinat. să mă scald. Dintr­o dată am nimerit
acolo mi­o spus doctorul că­i început Condițiile de muncă erau grele. După într­o adâncitură și un vârtej m­o tras
de hernie. O fost de la viderele de un timp, la un control medical, am la fund. Atunci mi­am văzut moartea
apă, că la fântână trebuiau trecute fost găsit intoxicat cu plumb și nu în față și atât mai știu că am apucat să
peste un pârlaz înalt și eu cum eram am mai putut lucra în secție, așe că zâc: Doamne ajută­mă! Apoi, dând
așe mai slăbuc mi­o fost mai greu. am trecut la serviciul de pază. Acolo din mâini, ca o minune m­am prins
Țin minte că am ieșit din spital mai nu tare mi­o plăcut, am făcut școala de­o rădăcină și cu greu am reușit
bine și preotul mi­o cumpărat o de macaragiști și am lucrat pe pod de­am ieșit afară. Această întâmplare
pereche nouă de bocanci ce o costat rulant la secția treapta unu până la m­o marcat toată viața și am avut
50 de penghi și nu am mai mers altu pensionare în anul 1977. nădejdea că dacă­i ceri ajutorul,
la lucru. Apoi am lucrat la zidărie în Dumnezeu te­ajută. Și m­o ferit de
multe ori de năcaz, de­am scăpat chiar

11

din mâinile fiului Gheorghe, că vai HORJE TEODORA – 93 ani
rău era la beție. Apoi io n­am făcut la
nime rău, că mi­am văzut de treburile În data de 7 februarie am vizitat­o - Cum era să copil în acele
mele… în Dâmbeni pe lelea Todorica vremuri?
- Bade Văsălică, ce ziceți de zilele în Horje a lui Ștefan din Dâmb. ­ Era greu, tare greu, îngână dum­
care trăim astăzi? Scopul vizitei a fost ca dumneaei să­ neaei. Erau mulți copii la părinți.
­ Apoi io ce să zic, că­i mult mai bine mi împărtășească câte ceva din viața Rahila Mitru Mirișteanului o
ca și cum era odată. Oamenii trăiesc satului în trecut și în același timp avut zece copii. Părinții erau mai
mai bine, da­i multă răutate și invidie. amintiri din viața dumneaei. Am tot timpul duși de acasă la lucrul
Apoi și telefoanele și televizoarele ales pe lelea Todorica pentru că este câmpului. Mama trebuia să fie și
îi bulversează pe oameni. Deși sunt cea mai vârstnică femeie din sat, în acasă și pe holdă. Vremurile erau
de toate, tare multă boală­i în zilele luna aprilie dânsa a împlinit 93 de grele, iar pruncii erau lipsiți de
de astăzi. Parcă lumea nu­și găsește ani de viață. multe cele. De aceea care erau
liniștea. Mie mi­i aci televizorul, da mai slăbiți mureau încă din primii
nu mă uit, numa tare rar. Mai bine Am bătut la ușă copleșit fiind de ani de viață. Nu erau doftori şi
citesc din carte, că mi­i mai de folos. emoție şi de mulțimea întrebărilor medicamente ca amu…
Apoi badea Văsălică mi­a reprodus pe care voiam să i le pun. După un Apoi iar a urmat un moment de
citate întregi din Biblie. M­a surprins oarecare răgaz mi­a deschis ușa, tăcere, ochii lelii Todorica fiind
plăcut de ținerea de minte și de felul nedumerită de vizita unui oaspete ațintiți undeva în dreptul geamului,
în care reproducea citatele, de parcă necunoscut. Și pentru ca să­i curm încercând parcă să revadă chipurile
le citea atunci din carte. Mi­a dat și nedumerirea, i­am spus numele pruncilor cunoscuți și lipsite de
mie sfaturi și îndemnuri, dar nu le pot și de­al cui sunt. M­a recunoscut viață.
cuprinde aici pe toate. Apoi, privind imediat și m­a îmbrăţişat cu o putere - Cum erau casele atunci?
la Biblia de pe masă, mi­am dat nebănuit de mare pentru o femeie ­ Apoi casa noastră era mică,
seama că ceaiul bătrânului se răcise în vârstă şi cu un trup atât de firav. acoperită cu șindrilă, iară grajdul
deja. L­am îndemnat la rândul meu, M­a îndemnat să mă așez cât mai era învelit în paie. Ferestrele erau
să termine de mâncat, că ne­am cam aproape de dumneaei, motivând mici că de abia intra lumina zilei
luat cu vorba. A dat din cap afirmativ, că auzul îi este tare slăbit. Încet, prin ele. Tata o avut șase hectare
așa că, cu aceeași sfială cu care am încet i­am văzut chipul cuprins de de pământ, iară mama o avut
venit, am ieșit afară. Nu înainte de o bucurie ce mi­o împărtăşea, iar trei fârtaie. De mică copilă mi­i
a­i strânge mâna și a­i ura ani mulți, ochii plini de lumină mă măsurau amintesc că erau numa prin câmp
sănătoși și liniștiți. Mi­a mulțumit cu din cap până în picioare. I­am făcut de dimineața până sara. Ca să
o bucurie pe care i­am citit­o în ochii cunoscut motivul pentru care am poți trăi, trebuia să ai pământ și
mici și luminoși. M­a condus afară și venit, iar dânsa vizibil emoționată animale. Fântână n­am avut, tata
mi­a mulțumit pentru vizită. la rându­i, se întreba de ce tocmai ea o avut piatră strânsă de o fântână,
a fost aleasă pentru a purta această da nu știu de ce o dat­o la cineva în
Peste tot soarele ne îmbia cu bunătate discuție. Apoi prinzând și eu curaj, sat, și n­o mai făcut fântâna. Apa o
din lumina și căldura lui. Doar în am dat frâu liber întrebărilor: aduceam din Șipot cu cănțile și cu
locurile umbroase zăpada veche se -În ce an v-ați născut și cine v-au ciubăru. Vai, greu mai era… banii
ascundea și refuza să creadă că în fost părinții? se făceau greu, că nu erau serviciuri
curând va pleca în firicele de apă ­O da, sunt mulți ani de atunci, ca și acuma. Mereau oamenii cu
la vale. Satul respira molcom aer și m­am născut în data de 13 apri­ carăle în târg și vindeau una alta și
miros de primăvară. Coborând ușor lie 1926. Tatăl meu se numea așa aduceau bani în casă. Odată pe
la drum, mă gândesc la anotimpurile Ardusătan Vasile, iar mama, Mă­ când s­au schimbat banii, o mers
care vin și pleacă asemenea anilor riuca născută Lupan. Am fost mai bărbatu–meu Ștefan și cu socrul în
și oamenilor. Îmi rămân în minte mulți frați, dar din păcate s­au târg în Baia Sprie de o vândut porcul
cuvintele din carte care vor rămâne prăpădit de mici. Am mai rămas şi banii aduși n­o avut aproape nici
aceleași peste ani și ani. doar eu şi sora mea Marta Horje o valoare. Primăvara când înfloreau
(a lui Ion de pe Unchi), care­i și ea pomii, veneau jidanii și puneau
„Am avut nădejdea că dacă-i bătrână ajunsă amu la 90 de ani. preț pe poame și dacă erau numa
ceri ajutorul, Dumnezeu te- înfloriți. Erau rari pomii şi poamele
ajută. Și m-o ferit de multe Apoi s­a oprit dintr­o dată, iar din erau puține, nu ca și acuma. Pe când
ori de năcaz, de-am scăpat colțul ochiului stâng au început veneau să le culeagă, doamne ce rău
să curgă lacrimi mari brăzdând ne părea după ele…
chiar din mâinile fiului obrazul plăpând și înroșit. A urmat - La școală ați umblat?
Gheorghe, că vai rău era la o clipă de tăcere surdă, timp în care ­ La școală în sat n­am umblat, că de
beție. Apoi io n-am făcut la lelea Todorica își ștergea cu grijă când mă știu numa am lucrat. De
nime rău, că mi-am văzut de şi fără spor lacrimile, care parcă mică, am fost numa cu coșu în spate
refuzau să se mai oprească. După și am făcut și eu tot ce am putut
treburile mele…” un timp, am încercat să schimb
subiectul cu altă întrebare.
Lupan Vasile

12

„Nu mai sare lumea să ajute,
nici măcar vecinii între ei…
apoi asta nu-i bine, și văd că tăt
nu-i mulțumire și tihneală în
țară, păcat… nu are lumea nici
credință cum era demult...”

Horje Teodora

după puterile mele. Sora mea Marta o se făceu clăci pe rând și toată lumea - Văd că au fost grele vremuri, dar
umblat la școală în sat, opt ani. participa. Seara făceu găzdoile ceva de ați trecut peste ele!
- Când erați tânără, ați fost la joc grâu, iar bărbații mai închinau câte un ­Doamne prin multe am mai trecut.
în sat? păhar de horincă… da nu multă, că era Când o fost alunecarea de teren în
­ Apoi se strângeau dumineca după puțină horincă atunci. Dâmbeni, prin anii ’80, noi și Ștefanu
vecernie feciorii și fetele la danț, pe - Dumineca ce făceau oamenii prin Borotănii (Ardusătan) am păgubit cel
la câte o casă prin sat. Mi­e nu mi­o sat? mai mult.
plăcut niciodată danțu și de aia nici ­ Apoi dumineca mere lumea la
nu mergeam. biserică dimineața și după amiază la Şi iar lelea Todorica se opri din
- Cum erau oamenii din sat atunci? vecernie. Era greu de haine, nu aveau povestit, ştergându­şi amândoi ochii
­ Apoi cum am mai zis erau tăt la oamenii și femeile atâtea rânduri de plini de lacrimi…
lucrul câmpului. Primăvara, la arat şi haine ca amu. Când eram copilă, ­ Apoi statul (ADAS­ul) ne­o dat bani
sămănat, vara la fân şi treierat. Lucrau preot în sat era Gheorghe Ștreng. Era despăgubire la fel ca și la alții care n­o
câmpul cu boii, bivolii și mai apoi primul în sat și la lucru și la biserică. fost așa de păgubiți… da ce să fi făcut,
caii. Cine nu avea boi şi bivoli și avea Când cineva avea vreo pagubă, popa ne­o ajutat bunul Dumnezeu și am
de arat vreo holdă, trebuia pentru o zi era primul care dă bani celui în năcaz. trecut atunci prin greaua încercare…
de plug să lucre cinci zile de clacă la Avea el o vorbă: (da de fapt). Mi­ tăt mă mir, oare cum de mai trăiesc și
cel ce­i ara și grăpa holda. Din cele ce aduc aminte că pă atunci s­o tencuit cum de am ajuns la anii ăștia?
se adunau de pe câmp, se făceau ceva biserica, s­o pus geamuri. Apoi, o -Despre zilele de astăzi ce puteți
bani, da tare greu, tare greu… bărbații venit popă în sat Costin şi el un popă spune?
mai vânjoși se tocmeau la lucrul în rugător, alături de oameni și la bine și ­Apoi vremuri așa bune cum îs astăzi,
pădure. Acolo se câștiga mai bine, da la rău. Cine făcea beții și alte rele, era n­o mai fost niciodată. Oamenii au de
nu era ușor deloc… mustrat grozav de popă… și­i învăţa tăte, fiecare cu serviciu lui și câștigă
cele bune şi de folos pe oameni. bani frumușei. Amu sunt mașini câte
Şi iar oftă dumneaei parcă retrăind - Cum a fost în timpul războiului? una, două la tătă casa, că n­am visat în
acele zile… ­ D­apoi și atunci mai greu o fost. veci să trăiesc să văd așa ceva vreodată.
­ Vai grele vremuri o fost, drumurile Mulți bărbați din sat o mers pe front Toată lumea­i grăbită, aleargă de colo­
erau rele, cu molul până în brâu la și nu știa nimic satul de ei. Mulți colo, da din păcate nu­i bunătate între
bietele animale, că de abie puteau dintre ei nu s­o mai întors niciodată. oameni. Nu mai sare lumea să ajute,
trage carăle după ele… de la noi Oamenii în sat erau supărați și era nici măcar vecinii între ei… apoi asta
din dâmb până pă Dealu Mare era mare lucru când se mai afla o veste de nu­i bine, și văd că tăt nu­i mulțumire
rău, rău drumul. Da și cum se urca la unu, altu… Și în zilele de Paști nu și tihneală în țară, păcat… nu are
prin Dâmbeni, colo pă la Ștefanu era bucurie, că oamenii erau năcăjiți lumea nici credință cum era demult...
Liboteanului era drumu plin de mol, că trăiesc acele vremuri. Socrul meu, apoi ce să facem, așe­s vremurile de
că numa jemeu bivolii, și de abie să Horje Găvrilă, o fost opt fraţi, cinci amu și cu bune și cu rele…
învârteau roțile la car… Da oamenii băieţi şi trei fete… și o luptat în
erau mai de omenie, vecinii se ajutau amândouă războaiele câte trei ani și Și ca să nu o obosesc prea mult cu
tare mult între ei. Toamna mai ales, jumătate. întrebările, am decis să închei dialogul
meu cu lelea Todorica. Chipul ei blând
și zâmbetul plin de bunătate, mi­au
dat o stare de bine încât îmi venea
să mă despart cu greu de dumneaei.
I­am promis însă că am să mai revin
să o vizitez și să mai schimbăm câteva
vorbe la primăvară. A surâs molcom
în semn de mulțumire, apoi ne­am
îmbrățișat lung și am plecat și eu
împăcat, lăsând­o pe lelea Todorica
să­mi conducă pașii cu privirea­i
blândă, până departe pe drum.

13

Împreună pentru un mediu
mai curat și o comună
europeană

Comuna Groși își dorește să atingă standardele europene în domeniul protecției mediului, astfel
încât comunitatea și mediul înconjurător să poată atinge un nivel de evoluție ridicat, asemănător
cu celelalte localități din statele membre ale Uniunii Europene.
Fiecare dintre noi ne dorim
să trăim într-un mediu mai Cantitatea de deșeuri pe care o generăm șeuri, limitarea recuperării de energie
curat, nepoluat și atrac­tiv este strâns legată de tiparele noastre la materialele nereciclabile și stoparea
din toate punctele de vedere. de consum și de producție. Numărul transporturilor ilegale de deșeuri.
Comuna Groși este privilegiată din foarte mare de produse care intră În multe țări, deșeurile provenite
punctul de vedere al așezării geografice pe piață reprezintă o altă provocare. din bucătării și grădinărit constituie
dar și al numărului populației, deoa­ Schimbările demografice, precum cea mai mare parte din deșeurile
rece comunitatea este mică, numără creșterea numărului de gospodării municipale solide. Deșeurile de acest
aproximativ 3000 de locuitori, iar alcătuite dintr-o singură persoană, tip, atunci când sunt colectate separat,
împreună cu autoritățile locale din afectează, de asemenea, cantitatea de pot fi transformate într-o sursă de
comuna Groși, se pot realiza diverse deșeuri pe care le generăm. energie sau îngrășăminte.
proiecte și acțiuni de ecologizare Pe teritoriul administrativ al comunei
privind protecția mediului, care să Principalele obiective Groși există platforma de compostare
asigure un confort și condiții de viaţă în domeniul deșeurilor și depozitare a deșeurilor menajere
mai sănătoase. Trebuie să acordăm o prevăzute în legislația și industriale din municipiul Baia
atenție deosebită în ceea ce privește Uniunii Europene Mare, platforma de care beneficiază și
dezvoltarea industrială, care face ca localitățile comunei Groși: Satu Nou
satele și comunele să se transforme în Principalul instrument legislativ în de Jos, Groși și Ocoliș. Salubrizarea
orașe. Localitatea Groși, suburbană acest domeniu este Directiva-cadru și ecologizarea acestei platforme este
municipiului Baia Mare, la 5 km privind deșeurile. Aceasta prezintă o problemă prioritară atât pentru
sud-est de acesta, se află în continuă o ierarhie a gestionării deșeurilor. municipiul Baia Mare, cât și pentru
dezvoltare, iar spațiul pentru noile Se începe cu prevenirea, urmată de comuna Groși. În prezent se caută
clădiri și investiții este acaparat din pre­gătirea pentru reutilizare, rec­ i­ soluții pentru continuarea lucrărilor la
natură. Ca urmare a acestor acțiuni, clar­ e, recuperare și se încheie cu eli­ depozitul ecologic de la Sârbi-Fărcașa
natura se micșorează ca întindere iar minarea. Directiva are ca scop pre­ve­ și închiderea „in situ” a depozitului
urbanizarea și industrializarea, produc nirea generării deșeurilor, utilizarea ca de deșeuri neconforme urbane din
deșeuri care sunt toxice și dăunătoare resursă a deșeurilor generate și redu­ localitatea Satu Nou de Jos, obiectiv
vieții omului, plantelor și animalelor. cerea la minimum a cantității de deșeuri cuprins in cadrul proiectului „Sistem
Apele sunt și ele poluate din cauza care ajung la depozitele de deșeuri. de Management Integrat al Deșeurilor
substanțelor poluante, care pătrund în județul Maramureș”.
în sol și în organismul viețuitoarelor „Mai multă reciclare,
acvatice. Solul poate împrăștia mai puține depozite de De ani de zile ne-am obișnuit
substanțe chimice care, sub acțiunea deșeuri” ca frumusețea primăverii să fie
apei de ploaie, se dizolvă și ajung în umbrită de„urmele civilizației
râuri, apoi în corpul viețuitoarelor În plus, gestionarea deșeurilor costă umane”, reprezentată de
acvatice și prin consumul lor, în om. bani. Crearea unei infrastructuri concetățenii noștri care
În aceasta constă poluarea mediului pentru colectare, sortare și reciclare aruncă gunoaiele la întâm-
înconjurător, constituind un atac este costisitoare, dar odată ce este plare, pe unde apucă. Astfel,
direct la adresa naturii. instituită, reciclarea poate să genereze pe marginile drumurilor
Oamenii și evoluția tehnologiei venituri și să creeze locuri de muncă. dintre localități, peisajul
generează cantități foarte mari de Transformarea deșeurilor într-o re­ arată dezolant după topirea
deșeuri: de alimente și din grădinărit, sursă, până în anul 2020, este unul zăpezii: pungi de plastic, sticle,
deșeuri din construcții și demolări, dintre obiectivele principale ale diverse ambalaje, pet-uri etc.
deșeuri miniere, deșeuri industriale, Uniunii Europene. La o privire mai atentă, putem
nămol, televizoare vechi, mașini Celelalte obiect­ ive sunt: necesitatea constata că avem de-a face cu
vechi, baterii, pungi de plastic, hârtie, de a asigura o reciclare de înaltă ambalajele unor produse ief-
deșeuri sanitare, haine vechi și mobilă calitate, eliminarea depozitelor de de­
veche și lista poate continua.

14

Gazeta GROŞI
de

Combaterea deșeurilor Groși, prin înființarea unor sisteme În concluzie, fiecare dintre noi
începe cu prevenirea de producere de energie alternativă – putem contribui la salvarea na­
biogaz; turii, asigurând condiții de viață
Înaintarea pe scara ierarhiei deșeurilor  Identificarea programelor de pro­ locuitorilor de mâine. Trebuie să fie
necesită un efort comun al tuturor tecție a mediului în vederea întocmirii o acțiune comună a tuturor pentru
părților implicate: consumatori, pro­ unor proiecte care să conducă la salvarea naturii, oprind poluarea și
ducători, factori de decizie, autorități stoparea oricărei degradări a mediului îndepărtând pericolul contaminării
locale, unități de tratare a deșeurilor. natural și la îmbunătățirea calității lui; cu deșeurile aruncate mereu peste tot.
Consumatorii dispuși să își sorteze  Identificarea surselor de poluare, Trebuie să conștientizăm că strada
deșeurile din propriile gospodării pot identificarea măsurilor de combatere nu este coșul nostru de gunoi, că
recicla doar dacă este creată infra­ și reducere a poluării, precum și râurile nu sunt locuri unde se aruncă
structura pentru colectarea deșeurilor identificarea de surse de finanțare deșeurile menajere, că șanțurile
pe care ei le sortează. Reversul este, pentru proiecte care vizează reducerea și rigolele trebuie întreținute și
de asemenea, valabil; municipalitățile sau eliminarea poluării la nivel de decolmatate frecvent, mai ales că
pot recicla o proporție mai mare doar comună (înlocuirea materialelor din specificul zonei este unul deluros
dacă gospodăriile își sortează propriile azbociment folosite la acoperișuri, și impune acest lucru, iar vremea
deșeuri. introducerea sistemelor alternative de ploioasă din ultima perioadă poate să
energie, panouri solare și fotovoltaice); expună comuna noastră, la inundații.
Măsuri de protecția Realizarea lucrărilor de îmbunătățiri Pentru a evita aceste pericole, trebuie
mediului care se impun pe funciare pentru stabilizarea tere­ curățate și întreținute pâraiele și
raza comunei Groși: nurilor predispuse alunecărilor de șanțurile, de vegetația în exces și de
teren și regularizare a cursurilor de gunoaie, scopul principal al tuturor
 Ecologizarea și limitarea efectelor apă care prezintă potențial pericol de acestor acțiuni, fiind acela de apărare
negative ale rampei de gunoi a inundații – răul Lăpuș, în localitatea împotriva inundațiilor, a localităților
municipiului Baia Mare situată pe Ocoliș. din comună. Plantarea de pomi
teritoriul administrativ al comunei fructiferi și arbori, este o acțiune care
sporește purificarea naturii dătătoare
de oxigen. Locuitorii comunei Groși,
sunt buni profesioniști și practicieni în
pomicultură și dezvoltarea culturilor
legumicole. Aceasta ramură trebuie
extinsă, dezvoltată și exploatată la
maxim în vederea atragerii de fonduri
europene în aceste domenii dar și
prin acțiuni de plantare și sădire
controlate.
Fiecare dintre noi putem contribui la
acestea, trebuie doar să vrem.

Autor: Anca Lucîţ

Întâmplare fericită despre un fenomen nefericit...

tine care, odată ajunse în mâinile doamna Raluca Ardelean, a Felicităm așadar inițiativa doam-
unor cetățeni, îi transformă pe luat inițiativa de a organiza o nei Raluca Ardelean, precum și
aceștia în„oameni ieftini” încât au acțiune de voluntariat prin care răspunsul pozitiv la acest apel
ajuns să le arunce de pe geamul să se ecologizeze traseului de de voluntariat din partea doam-
mașinilor cu care se deplasează. drum comunal Ocoliș- Chechiș, nei Raluca Mureșan și domnului
Trebuie să recunoaștem că, îm- punând la dispoziție saci mena- Andrei Zlampareț, toți locuitori ai
potriva acestui fenomen, con- jeri și mănuși de protecție. Astfel, Comunei Groși.
solidat de generații în ignoranță acțiunea ce a avut loc sâmbătă, Fie ca acest gest să nu treacă
și prostie, nu prea sunt leacuri 23 martie 2019, între orele 9.00 neobservat și să producă efecte
miraculoase. Poate doar puterea -10.30, a numărat patru persoane, reale de civilitate!
exemplului și educația! care au umplut 6 saci de dimen-
Întâmplarea fericită la care facem siuni mari cu deșeuri menajere Conducerea executivă
referire este aceea prin care un aruncate de-a lungul acestui a Primăriei Groși
cetățean al comunei Groși, cu traseu. Fotografiile sunt conclu-
domiciliul în localitatea Ocoliș, dente... 15

Despre apariția

elitelor intelectuale

în Transilvania

– cazul Comunei Groși
Știm prea bine că istoria
Recunoștință românilor este plină de În sfârșit, explicarea contextului
și felicitări, tragism, având în vedere că istoric ne­ar lua foarte mult din
Sara! aproape două milenii am spațiul revistei de față...
fost sfâșiați ca popor între imperii Cartea lui Cornel Sigmirean,
În perioada 22-26 aprilie care­și disputau teritorialitatea „Istoria formării intelectualității
2019, a avut loc la Orăștie, și interesele economice, politice, românești din Transilvania și
județul Hunedoara, Olim- militare și religioase pe seama Banat în Epoca Modernă”, apărută
piada Naţională de Limbi noastră, la fel ca și în cazul tuturor la Presa Universitară Clujană în
Romanice (italiană, spaniolă națiunilor mai mici. Istoriografia anul 2000, scoate în evidență un
și portugheză). ne dovedește cu claritate faptul întreg context istoric al secolelor
Deși ne vine greu de crezut, că modernitatea apărută în XVIII­XIX în Transilvania, iar
o elevă a Școlii Gimnaziale Occident în secolul al XVIII­lea, în urma unei cercetări exhaustive
„Gheorghe Lupan” din se extinde treptat spre răsărit, de arhivă autorul îi enumeră pe
Groși a participat la această făcând posibilă apariţia națiunilor toți românii care au făcut studii
competiție, obținând un loc moderne din Europa centrală și de superioare în Transilvania până
remarcabil. est, cu preponderență în secolul al la momentul Marii Uniri de la
XIX­lea. Se poate documenta cu 1918, în număr total de 7778,
Eleva Sara Eliza Nacu Cozma, clasa ușurință faptul că Revoluțiile de din care 6562 au făcut o facultate,
a VIII­a, a obținut PREMIUL la 1848­1849 au reprezentat focul 1216 mai multe facultăți, 1418 au
I la Olimpiada de italiană (nivel în care s­au călit inițial națiunile susținut cel puțin un doctorat, în
A2+), fapt unic în istoria școlii care conștientizau nevoia de cadrul a peste 78 de universități
din localitate și probabil istoria autodeterminare şi independență. sau academii din Transilvania,
județului Maramureș. Cazul Transilvaniei este unul Ungaria, Austria, Germania sau
Rezultatul Sarei dovedește că extrem de interesant, având în alte universități din Europa. Sur­
o pasiune însoțită de muncă și vedere că Revoluția de la 1848­ priza noastră o reprezintă faptul
determinare poate să plaseze orice 1849 nu a fost una congruentă a că, între aceștia, câțiva, în număr
tânăr pe cele mai înalte piscuri ale națiunilor transilvane – români, de 5, erau români, cetățeni ai Co­
succesului. maghiari, germani – putând munei Groși.
O felicităm din toată inima și îi considera, fără teama de a greși Găsim astfel, pe următorii:LUPAN
urăm succes la toate examenele ce o prea mult, că toate acestea au VASILE (în acte Lupan Vazul), de
așteaptă în școală și în viață! pierdut în efortul lor de a urmări confesiune greco­catolică, năs­
Felicităm, de asemenea, părinții și îndeplinirea idealurilor, status­ cut la 23.06.1890 în localitatea
cei care i­au oferit sprijin! quo­ul menținându­se în mare Groși, fiul lui Pavel (Pal) Lupan
parte intact. Altfel spus, asuprirea de profesie învățător, a urmat
16 românilor continua încă vreo trei Gimnaziul superior romano­cato­
generații. lic din Oradea, obținând bursele
Ceea ce s­a realizat totuși cu „Ferenz Josef ” și „Erzsebet Arany”,
această ocazie este faptul că a studiat între anii 1909­1914 la
națiunea română din Transilvania Universitatea „Ferencz Josef ” din
a conștientizat în mai mare mă­ Cluj la Facultatea de Matematică
sură importanța elitelor care să și Ştiințe ale Naturii, finalizând cu
pună în aplicare planuri poli­ calificativul extraordinar.
tice, administrative, culturale și CÂMPIAN MIHAI (în acte
religioase, de îndeplinire a dezi­ Câmpian Miklos), de confesiune
deratelor de libertate și autode­ greco­catolică, născut în 1887
terminare. în Groși, Comitatul Satu Mare,

Gazeta GROŞI
de

Cartea lui Cornel Sigmirean, „Istoria
formării intelectualității românești
din Transilvania și Banat în Ep-
oca Modernă”, apărută la Presa
Universitară Clujană în anul 2000,
scoate în evidență un întreg context
istoric al secolelor XVIII-XIX în Tran-
silvania, iar în urma unei cercetări
exhaustive de arhivă autorul îi
enumeră pe toți românii care au
făcut studii superioare în Transilva-
nia până la momentul Marii Uniri de
la 1918, în număr total de 7778.

fiul lui Câmpian Ioan ( Janos) de ce a absolvit Gimnaziul Superior fără a pune la socoteală generațiile
profesie preot, care a studiat între de Stat din Gherla, a urmat între anterioare de învățători produse cu
anii 1909­1910 la Academia Regală 1898­1899 cursurile Facultății de mari eforturi de ceea ce a însemnat
de Drept din Oradea. Drept și Științe Politice din cadrul în istorie „Școala Ardeleană”.
CÂMPIAN OCTAVIAN (în acte Universității „Ferencz Jozsef ” din În spiritul adevărului și dreptății,
Kimpian Octav), de confesiune Cluj, după care a primit titlul de mai trebuie să adăugăm acestei
greco­catolică, născut în 1894 în Doctor în Științe Politice la data de liste numele tuturor membrilor
Groși, Comitatul Satu Mare, fiul lui 15.10.1904. și descendenților din familia
Câmpian Ioan ( Janos) de profesie LUPAN IOAN (în acte Lupan Ja­ Korponay din Ocoliș, care de
preot, care după ce a absolvit nos), născut în Ocoliș, Comitatul la începuturile stabilirii lor pe
Gimnaziul superior de Stat din Baia Satu Mare, care a studiat între anii aceste meleaguri au reprezentat
Mare, a studiat între anii 1914­1918 1885 și 1892 în cadrul Academiei un exemplu remarcabil în privința
la Academia Regală de Drept din Regale de Medicină Veterinară din educației, toți descendenții acestora
Oradea, devenind mai târziu avocat. Budapesta. Nu avem date despre urmând studii superioare dintre
POP VASILE (în acte Pap Lazlo), familie și condițiile absolvirii. cele mai prestigioase din Germania
de confesiune greco­catolică, năs­ Aceasta este prima generație de și Europa Centrală, unii dintre
cut la 12.03.1877 în Ocoliș, Co­ intelectuali români din Groși, aceștia (cazul lui Kornel Korponay)
mitatul Satu Mare, fiul lui Pop consacrată de studii de lungă durată având consacrat titlul de intelectual
Emanuel de profesie preot, după la universități de prestigiu din epocă, rasat, bibliofil cu marcă „ex­libris”,
colecționar de artă. Cazul exemplar
al familie Korponay va fi relatat
într­un număr viitor al publicației
noastre.
Desigur că, după facerea României
Mari de la 1918, odată ce condițiile
de viață ale românilor s­au
schimbat mult în bine, situația
învățământului s­a îmbunătățit, iar
accesul la educație a devenit mai
facil. Astfel, în ultima sută de ani
am putea inventaria peste 200­300
de absolvenți de studii superioare,
din cele mai diverse domenii: științe
ale educației, inginerie, muzică,
studii militare, teologie, medicină,
economie etc.
Pentru toți aceștia și cei care vor
urma pe acest drum, VIVAT,
CRESCEAT, FLOREAT!

Prof. Gavril Ardusătan

17

„Cine nu l-a cunoscut pe Nicolae Bolte poate
să-i reconstituie portretul din urmele pe care

le-a lăsat trecerea lui prin lume.’’

Ioana Dragotă

Niculiță
Bolte
– memoria vie
a Groșiului

Născut într-o zi binecu­ şi o iubesc. De asemenea, îmi plac şcolare, manifestări culturale, nunti,
vântată de Dumnezeu, florile, dintre care busuiocul mi-e şezători.
în care biserica creş­tină mai drag! De când mă ştiu îmi place O panoramă a localităţii Groşi, de
prăznuieşte „Întâm­ cântecul şi jocul popular. Le găsesc mari dimensiuni, plănuită ca un
pin­ area Domnului”, sărbătoare cu­ mai sincere, mai curate, care te ung puzzle din nenumărate fotografii
noscută în popor de „Ziua cu lu­ la suflet ca un izvor rece de munte cu succesive, decupate şi îmbinate
mină”, în 2 februarie 1950. Nicolae apă curată ca lacrima.” ulterior, cu o răbdare care te înfioară
Bolte a fost înzestrat cu un suflet Suflet sensibil, Nicolae Bolte şi-a şi care vorbeşte din nou despre
de imensitatea seninului cerului, dobândit locul firesc printre lo­ o tainică şi statornică dragoste.
încât să poată pune în fiecare lucru calnici unde s-a remarcat de-a lungul Colecţia mai cuprinde un caiet cu
realizat o bucăţica din sufletul său. timpului prin munca şi talentul său. poezii, împărţit în 2 capitole: „Cele
Lumina din sfânta zi de naştere i-a Asemeni lui Neculce, cronicarul mai frumoase poezii” şi „Cele mai
luminat menirea pe acest pământ, care a eternizat momentele de glorie frumoase poezii creştine”, unele
l-a înzestrat cu cele mai alese ale lui Ştefan cel Mare, Nicolae Bolte cu autorul menţionat, altele de
virtuţi spirituale, pentru ca, din a eternizat felii din viaţa groşenilor. provenienţă necunoscută, şi un caiet
umbră, să realizeze o monografie a De-a lungul vieţii a consemnat legat, cu un număr impresionant de
satului natal în care să se regăsească într-o colecţie vastă şi variată, date pagini, intitulat „Amintiri”.
locurile şi oamenii dragi, tradiţiile şi personale şi colective, fotografii În volumul intitulat „Amintiri”
obiceiurile păstrate cu sfinţenie. În reunite în albume grupate tematic: se împletesc, într-o alcătuire calei­
cartea „Oamenii şi locuri din Groşi” Întâlnirile cu fiii satului, Lelea doscopică, amintiri personale,
se găseşte autoportretul realizat în 27 Rahila a lui Mastei, Sărbători de înc­ epând cu anul 1957, citate
august 1972: „M-am născut în luna iarnă, Vergel, Obiceiuri şi tradiţii din cărţile care l-au impresionat,
februarie a anului 1950, în ziua de culturale, Revelioane la Groşi, date despre psihologia umană
2 februarie, în comuna Groşi. După Boboteaza cu ţigani. De asemenea, şi anotimpuri, cu relatări despre
absolvirea şcolii postliceale, meseria a adunat sute de fotografii, unele evenimente din viaţa comunei,
mea este de electromecanic TC. Îmi foarte vechi, cu chipuri de bătrâni, informaţii despre geografia şi istoria
place munca, pe care o stimez şi o cu perechi în port tradiţional sau ei, elemente de etnologie, etnografie
consider o datorie de onoare pentru evocând evenimente locale. şi folclor, totul îmbogăţit cu
fiecare om. În viaţă nimic nu se poate A imortalizat cele mai vechi case fotografii, colaje şi chenare trasate
face fără să munceşti, şi mai ales, să din localitate, dintre care multe cu o gingăşie şi o migală ce-ţi poartă
munceşti cinstit. Poate şi datorită au dispărut deja, imagini ale gos­ gândul la ornamentele vechilor
temperamentului meu mă simt podăriei tradiţionale, even­ i­mente manuscrise.
atras de natura pe care o îndrăgesc

18

Gazeta GROŞI
de

de­a lungul timpului, prin munca şi păstrează cu sfinţenie şi cu multă
talentul lor. dragoste, considerând­o o punte
Scrisorile de pe front, vechi şi atât între trecut şi prezent, un tezaur
de valoroase, sunt scrise pe foaie inestimabil, o munca de Sisif, care
de carton portocaliu, cu tuş negru, nu trebuie uitată niciodată.
cu o caligrafie îngrijită, într­un Se spune că, doar atunci când vedem
chenar impecabil, mărturii pline de ceva drag, ne dăm seama cu adevăr
dor pentru cei care îi aşteptau să se de valoarea a ceea ce am pierdut.
întoarcă sănătoşi acasă. Nicolae Bolte s­a stins din viaţă, dar
Avea un fin simţ de observaţie, lucru în amintirile oamenilor care l­au
vizibil în luxul de amănunte cu care a cunoscut trăieşte, şi va trăi veşnic de
descris desfăşurarea ceremoniilor în câte ori vor privi o fotografie veche,
capitolele „Colindul”, „Sărbătorile ori îi vor pomeni numele, din neam
de iarnă”, „Înmormântarea”. în neam.
Monografia a realizat­o pentru
Asocierea nu este întâmplătoare, groşenii care sunt şi care se vor naşte,
pentru că demersul lui se constituie cât şi pentru toţi oamenii iubitori
într­o veritabilă cronică locală a cărei de frumos. Nu ar fi putut lăsa un
valoare creşte pe măsura trecerii lucru mai valoros ca moştenire,
timpului. Volumul este împărţit decât această colecţie care ne ajută
în capitole distincte, înglobate în să ne cunoaştem trecutul pentru a
materialul structurat cronologic. trăi frumos în prezent şi pentru a ne
Cu sârguinţă şi dragoste, fără proiecta viitorul într­o lumină pură,
gândul de a trage vreun folos din rustică, adevărată.
munca lui, în afară de plăcerea de O viaţă spirituală bogată nu se poate
a o face, el şi­a asumat constant construi decât pe o bază solidă,
pasiunea de a consemna tot ce i s­a nefalsă, senină asemenea privirilor
părut interesant. Întâlnim, astfel, bătrânilor imortalizaţi în fotografii.
reunite sub titlul „Oameni de seamă Doamna Firuţa Bolte, cea care a
din Groşi”, însemnări despre educat atâtea generaţii de grădinari,
localnicii care s­au remarcat are în grijă această colecţie şi o

Articol preluat din revista„Septentrionalis” a Bibliotecii Județene
„Petre Dulfu” din Baia Mare – autor Ioana Dragotă
și completat de prof. Danciu Felicia

19

Această publicație a apărut cu sprijinul SC Calex SRL