cp dec color dec 2015

4-6

decembrie

2015
Anul XXIV

®

r e v i s t \ d e l i t e r a t u r \ [ i a r t e l director: Ioan Vieru

Restituiri

Ion Stratan

{erban Codrin – 70
Tineri poe]i: Florentin Streche

~n acest num\r mai semneaz\:

Laura Moise
Dana SARME{
Nicoleta PAPP
Simona VIL|U
Elena Bobi DUMITRESCU
Suzana FÂNTÂNARIU
R\zvan ION
Reka CSAPO DUP
Marilena PREDA-SÂNC

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Restituiri

Ion Stratan

FAUST XXI Atîta am, Fiin]\
[i ]ie s\-]i spun
Motto - „Sunt poet prin mila lui Dumnezeu,
dar [i prin concentrare puternic\, munc\.” Schimb\m nu ritmul, ci metrul
Cum Stravinsky scrie-n schimbu-i
T.S. Eliot
II
I
Clip\ oprit\ deja
La început voi pune ceva ca un lucru „Transpassate da un raggie fi sole”

Ce fel de lucru? Datorit\ sarcinilor gîndirii
Versus
Cuvîntul, lucrul în sine al poeziei? Pasiunea versului solar

Ob-iectarea? ca o dram\ a lui Racine din verb

2 Oarece? Asta e, „Maitre Corbeau”, cum îmi spunea
prietenul Tudor Jebeleanu
Alpha?
- Ca sarea-n bucate
Roua Aruah?
A[a iubesc eu versul
Tu, incanta]ie
Sprijinit\-ntr-o raz\ Pasiune reconsiderat\ cu muzica

La care Fiin]a viseaz\ Fiec\rei vocale, cu t\cerea de piatr\
Fiin]a noastr\ treaz\
viseaz\ A fiec\rei consoane

„Te iubesc” - voi pune
în bradul de Cr\ciun

® Director: % Adresa:
Ioan Vieru Revista Contrapunct,
Revist\ editat\ de Calea Victoriei 133,
Funda]ia CONTRAPUNCT Colegiul editorial: etaj 1, sector 1, Bucure[ti,
Liviu Antonesei, Barbu Cioculescu, Elena Laz\r, cod po[tal 010071,
e-mail: [email protected] Ioan Mihai Cochinescu, Bogdan Ghiu, O.P. 22 C.P. 144
www.contrapunctpress.ro Gheorghe Grigurcu, Ion Mure[an,
Liviu Ioan Stoiciu, Radu }uculescu 0744.22.86.74
Redac]ia:
Marilena Preda-Sânc (redactor-[ef), Responsabilitatea asupra opiniilor
Lisandru Neam]u (redactor) exprimate `n paginile revistei apar]ine exclusiv autorilor.
Ecaterina Ionescu
(corectur\) ISSN: 1016 - 7609
Ionela Stanciu
(tehnoredactare & procesare imagine)
Nicoleta Mihalache
(Departament financiar)

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

De care se sprijin\ rîndul meu, IV 3

Asemeni unui cavaler de lancea amiezii R\sare grîul Sfîntului Andrei,
nu pentru a fi cosit, ci asemeni
Marginalizare a sunetelor pentru poiana r\s\ririi operei de art\
Fiin]ei în care soarele a aselenizat
R\sare grîul Sfîntului Andrei,
{i ce f\pturi ale verbului r\sar din el? ca o dorin]\ t\ioas\ a verdelui
de a fi verde
Lacuri [i focuri
Lacuri [i focuri Supranaturalism al textului,
Fîntîna a[teptat\ de timp
Meserie de a tr\i
Ca un hobby al timpului Arabesc [i spiritualism, drag\ Charles,
Pîn\ la profesiunea scrisului Mai ]ii minte?

Origine a lucrurilor Zig zag al cercului în anul
dintre dou\ veri
Cum ar fi p\tratul ro]ii.
Speran]e de caracter
{i desenele magice ale Altamirei
~ngeri în exilul limbii [i cifrelor
Sau anglo-saxonele traduceri
ale lui Baudelaire Neauzit auzit
Nev\zut v\zut
Teorie a compozi]iei vie]ii
V
„Intoxicare a inimii”, cum spune Poe
Aici, pe p\mînt
prin promisiuni, însetare a graiului Acolo în cosmos,
scriu.
prin recuperarea obiectelor estetice

Adic\ acest volum, aceast\ pagin\, acest
cuvînt

Form\ a poemului în limb\, „Sprache und
Dichtung”, urmînd tr\s\turile graiului
asemeni sculptorilor nervurile lemnului

III

„Poésie pure” negînd neantul

{i prezen]a ca o form\ `n care
sticlele privesc înspre sunet,
culoare [i drum

„Die Leteiner , cum spune Filosoful [i
artifexul aproape mineral, aproape vegetal
al poemului

Nu te mai g`ndi - „promesses, promesses”, ci seam\n\
Vei culege destul, cam cît ai sem\nat, aproape cît
ai sem\nat.

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Sinestezie a Formelor Crin în floarea rasei,
Ierusalim eliberat de timp Vorbirea

Eu cum s\ mai dansez acum? Nor stins în prezen]\

Sim]uri dep\rtate de sim] Proza latin\ ca imn

Munci [i zile, Lum`nare închis\ în inelul t\u

Antrenamente ale silabelor Dep\rtat de aproape [i alb\

Ale Sybilelor dintr-un Dans ca o spad\, pahar, anemon\

Album vivant Vederea lui Niciodat\ în tine

Povestirea cu ~ntrerupere VIII

La o vîrst\ normal\, ~mbr\cat\ în negru, îmbr\cat\ în negru
m\nînc. Scriam în anii nou\zeci

Peisaj marin [i terestru ~mbr\cat\ în ap\, îmbr\cat\ în ap\

Munc\ de a deveni v\z\tor, Scriu în volumul „Sp\larea apei”
nev\zut, vizionar întru verb
Cuvînt taciturn
Ca florile, surorile
Neaua fiin]ei topit\
4
Pe caldarîmul ud, urme de
„Poezia trebuie s\ coboare în strad\” pa[i care nu duc nic\ieri
spune Il Vecchio
Elegiile mariane merg din
VI Izvor în izvor

Dubl\ zbatere de aripi Departe, jazz-band-uri
Spre-un viitor ce e trecut Pentru nun]ile necesare

Sticl\rii efemere Sentiment al Timpului
Dar ferme Ca o precuvîntare
Parur\, înecare în zbor a unei fl\c\ri
Mun]i mi[ca]i de credin]a
VII Crucii lor, precum Caraimanul

Logos încarnat, verbalizat Clip\ oprit\
Sinestezie total\ în chipul
A[ternut de petrol,
Lui
~n]elepciunea ferestrei.
Cu mîinile egale, cu paginile egale
La cartea deschis\ Eu pentru Tine mai z\bovesc
Pe globul p\mîntesc
Palme str\b\tute de cuie
Cu mîinile ca o îmbr\]i[are Din volumul MAI MULT CA MOARTEA

EL, vis moral
Fantasm\ în]elep]it\ a Timpului

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

{erban Codrin – 70

{erban Codrin este un poet mult mai pu]in cunoscut Fierarul
decât l-ar recomanda opera sa. S\ recunoa[tem,
nu mul]i sunt poe]ii – nici la noi, nici altundeva – Înd\r\tul atelierului, pr\v\lit\ cu roata în sus pe movila
capabili s\ construiasc\, pe spa]ii atât de ample, neagr\, de zgur\,
o cople[itoare comedie inuman\, cum o spune el însu[i Ruginit\, bo]it\, vl\guit\, o roab\ – numele ei recapituleaz\
într-un interviu, referindu-se la Testamentul din strada întreaga istorie.
Nisipuri. Avem aici un ansamblu coerent, st\pânit cu
autoritate, în ciuda aparentei autonomii a fiec\rui Cosa[ul
subansamblu (Infernul, Purgatoriul, Paradisul, [i Mult-
mai-presus-de-paradis, având în componen]\ Apocalipsa Meri[or, borceag, p\nu[i]\, scrântitoare, salvie,
dup\ lampa lui Ilici, revolu]ionarul de profesie” [i mu[tar, golomoz, cârmâz, hri[c\, floarea-cucului,
Confesiune despre must\ciosul tuturor popoarelor, cel coada-vulpii, z\mo[i]\:
mai mare [i mai tare, t\tucul de la Soare-R\sare, la
care se adaug\ opt poeme informative inserate în corpul Zvânt, de pe coas\, cu [omoiogul, sudoarea, îi frec
robust al textului), cu o impresionant\ galerie de portrete, ascu]i[ul între palm\ [i gresie, apoi îmi continui
unele memorabile, purt\toare ale unui mesaj limpede nedreptatea, asaltul pas cu pas, sângele muste[te
[i percutant , cu condi]ia s\ nu ne l\s\m purta]i/vântura]i verde, al ierbii, pân\ în cerul simt gustul de
de caruselul ame]itor al imaginilor ce locuiesc un spa]iu prosp\tur\, al gurii;
sau altul (infernul, purgatoriul, paradisul, aflate în una
[i aceea[i dimensiune). Ceea ce începe cu o spovedanie Sulfin\, motocei, n\sturei, lipicioas\, spumeal\, 5
se termin\ cu un discurs sarcastic, justi]iar la cele ro[cu]\, flori-de-paie, lumân\ric\, n\valnic, t\t\i[,
mai înalte temperaturi. Procedeele definitorii sunt, nipral\, pelin, usturoi]\:
fire[te, alegoria, demitizarea continu\ [i persiflant\,
antifraza, ironia nimicitoare, notele de pamflet Prelung, briciul [uier\, fulger\ în carne vie [i ceea ce
încins, impreca]ia, parodia neiert\toare a unei lumi f\r\ aud nu-i cu nimic mai prejos de mari pr\bu[iri, de
Dumnezeu, întemeiat\ pe minciun\, manipulare grosolan\, vacarmul insurec]iilor, de surp\rile, de n\ruirile,
dispre]ul fa]\ de via]\ [i abjec]ia f\r\ limite. Deloc cele mai grozave, de turnuri [i imperii;
întâmpl\tor, elaborarea (trudnic\) [i decantarea acestui
oratoriu, cu distribuirea ra]ional\ a accentelor pentru P\p\die, mierea-ursului, sun\toare, coada-
cor, soli[ti [i orchestr\, pân\ la forma definitiv\, a durat [oricelului, golom\], mut\toare, rujin\, limbari]\,
aproape un sfert de veac, cu puncte de apogeu între v\t\m\toare, fecioric\, stupini]\:
1984 – 1987, când scrie Infernul, Purgatoriul [i Paradisul,
dup\ care urmeaz\ Apocalipsa dup\ lampa lui Ilici... În urm\, furcile vântur\ mor]ii zvârlindu-i în
(1987) [i Confesiune despre must\ciosul tuturor osuarele anonime, de fân, ale istoriei, de-a valma;
popoarelor... (1990). (...)
Meri[or, berceag, p\nu[i]\…
Volumul de fa]\ nu este o replic\ dat\ lui Dante,
cum ar p\rea la o privire superficial\, ci – cu mai mult\ Actorul
dreptate – un excurs ini]iatic în lumea bolgiilor (comuniste),
de care se apropie cu sensibilitatea monstruoas\ [i Pe e[afodul de scândur\ nimic nu întrece spaima de
vizionar\ a lui Arghezi, mereu sub semnul pamfletarului a te afla în toate privirile [i singur
corosiv, dar [i cu luciditatea dureros încordat\ a unui
Urmuz kafkian [i cu neiertarea pe care o poart\ cu sine în propriii t\i ochi;
Cavalerii Apocalipsei. Prin aceast\ carte, {erban Codrin Ne[tiut vizitator, simpl\ stea c\z\toare prin aerul
se dovede[te a fi una dintre con[tiin]ele etice [i estetice unui ora[ cunoscut numai în
cele mai redutabile, în linia poeziei de umoare
neagr\, cu finalitate justi]iar\. geografie,
Printr-o pia]\ r\t\cesc, dezolant de pustie;
(Mircea Dinutz: O c\l\torie ezoteric\ prin
veacul de pomin\ XX spre aducere aminte) Îmi aud pa[ii lovind betonul cu violen]a pr\bu[irii
unor masive de piatr\;
Garoafe vreau s\ cump\r, un formidabil snop, s\-l

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

prezint, bineîn]eles, drept omagiul omenirii pentru a o preschimba în
unei admiratoare; lumin\ vie, incendiar\ –

A murit adev\rul, istoria a înnebunit, prin urmare, {i asta, sear\ de sear\ de sear\;
disear\, voi juca rolul unui Dac\ recunosc adev\rul, prea îmi r\sun\ îngrozitor
pa[ii, o]el izbind în cremenea
cuceritor de popoare, un bolnav din plictis f\r\
margini, a[adar nu-i r\mâne pustie a pie]ei;
Dup\ ropotele de aplauze, dup\ îndelungatele
decât s\-[i pun\ la stâlpul infamiei gloria [i aplauze, nu-mi r\mâne decât un gust de
iubirea tomnatic\ pentru o pu[toaic\
neant, o nelini[te pr\v\litoare de drojdii
numai unduire molatic\ [i coam\ de leoaic\; amare;
A[ fi vrut s\ cump\r o floare, fie oricât de modest\.
Recuzitiera pânde[te finalul, s\-mi confi[te
melancolia, cununa de lauri [i ironia; Agronomul

Simt nevoia s\ cump\r ni[te flori, nevoia s\ le Buldozerele osândesc pescarii la o nou\
mângâi [i s\-mi ofere aceea[i meserie silnic\ pe via]\; alta e acum realitatea,
s\lciile î[i depun s\r\cia la banca agricol\, în vreme
mângâiere; ce elibereaz\ terenul de p\durea productiv\ numai
Ieri sear\ am interpretat rolul acelui impostor crapi [i cocostârci;
sentimental într-o sfâ[iere pe via]\ [i pe
Din brazda îns\mân]at\ cu melci se fr\geze[te
moarte c-un feroce egoist, dihanie f\r\ zâmbet puful de toamn\, praful sfios, de m\tase,
pe buzele acre;
Dup\ reprezenta]ie, în culise, de fiecare dat\, În r\zboi pe disperare [i nelini[te
partenerul de încle[tare m\ Cu batalioanele de cânep\ s\lbatic\ [i
vulpoaic\ n\val\;
îmbr\]i[eaz\, implorându-mi iertare; Am acas\ nevast\ cu patru guri de hr\nit [i în
spate ora[e, ora[e, ora[e:
A[ cump\ra ni[te flori, ce-oi g\si. D\-mi, Doamne, nervura speran]ei s\ smulg
din dezastru îmbuc\tura, dulcea, sacra, neagra,
O masc\, sear\ de sear\ îmi potrivesc, ori alta; totu[i de pâine.
Sunt vicar sau gropar,
6 Iuliu Caesar demolând cea mai anarhic\ democra]ie Arhivarul
[i modelând, grandios, o
I-am cusut la dosar ideile de biet du[man al
dictatur\ de granit; poporului;
Sunt ambasador sau tri[or, Credea c\ vara la Moscova poate fi somptuos de
Yosua cu biciul în mân\ fulgerând între [oapt\ [i buddhist\ [i, mai ciudat, i se n\z\re
tunet teribile profe]ìi sub cupolele,
c\ o copil\ de ]igan cu rochi]a pân\ în
grandioasele, t\mâiatele, dumnezeie[tile, ale caldarâm f\cea s\ tremure clopo]eii din
Templului;
Sunt bufon sau baron, tob\, cântând unui de]inut, ursului, eternului
Horea bântuind co[marele tor]ionarului [i men[evic al naturii;
vindecându-i arsurile setei cu îndurarea I-am [tampilat poezie cu poezie;
În loc s\ pream\reasc\ gestul epic al mujicului
dintr-un urcior; predând orzul Statului tuturor
Sunt b\trân cânt\re] la trompet\ sau membru al
Înaltului Tribunal Ecleziastic, muncitorilor [i ]\ranilor pân\ la ultima
Sigismundo Pandolphe Malatesta, signor da Rimini [i firimitur\ de turt\, î[i declara cu inocen]\
loc geometric al tuturor
fleacurile câte îl mai ]ineau pe lume: cheia de
ispitelor, când poet [i filozof, când odios la o u[\ str\in\, o grivn\ în
uciga[, când îndr\gostit pasionat, când
buzunar, un film cu gangsteri, ciupiturile de
viteaz în fruntea solda]ilor, când dictând v\rsat ale asfaltului;
propriul panegiric de erou ca nimeni Am caligrafiat pe dosar num\rul de înregistrare;
Nici pe T\tucul tuturor popoarelor nu l-a evocat în
altul în vreme ce-mi fac uitate cu aceea[i largi epopei, nici legendara lui
generozitate mi[eliile de asasin;
Sunt slug\ de tain\ [i eminen]\ cenu[ie, pip\, ba i se n\lucea c\ pe m\re]ul Kremlin
Richard III, Starbuck, Hagi Tudose, Don Juan, Omul ap\sau carâmbi potcovi]i [i în p\rul
cel bun din Sâciuan, Becket,
mor]ilor lustrui]i;
Ivan Turbinc\, generalul de brigad\ Ezra
Mannon, Romulus cel Mare, Ion,

Woyzeck, Danton, Ric\ Venturiano, Estragon;
Sunt mincinos f\r\ dubii [i nebun sau tribun
Cu inima înfl\c\rat\, silit s\-mi asum crima în fa]a

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

S-a pierdut urma dosarului într-un siloz subteran, risipitoare; astfel se ia în
Pe când patru gardieni cu bâtele îl îngropau sub o st\pânire magnetismul, aerodinamica,
stiv\ de butuci, undeva, în Siberia,
gravita]ia, pân\ la alc\tuirea suav
într-un lag\r pentru fericirea popoarelor, pâlpâitoare a unei fiin]e zbur\toare;
pentru care biruin]\ mare lumina vine
Iat\ uria[ul [i un miracol!
de la Soare-R\sare.
Ce este moartea unui fluture?
Biograful Antenele pip\ind brându[ele [i nectarul, aripile
pufos colorate, polivalenta lui
Al doilea fiu legitim din c\s\toria lui Carlo,
avocat [i aprig tribun împotriva f\r\delegii, când pricopsi]ii pl\smuire î[i ies din alc\tuire [i încep o
de senatori i-au vândut patria, chiar a[a, i-au scos coborâre în timp, o c\dere neîntrerupt\
nici mai mult, nici mai pu]in vatra la mezat, o insul\
cu cât mai s\lbatic\ [i pietroas\ cu atât mai sângeros prin ere, c\tre prima celul\ a viului [i, înc\ o
îndr\git\, [i al so]iei acestuia, Letizia; c\dere cu mult mai adânc\, pân\ la

Botezat cu un nume de-a dreptul ciudat, Napolione, acea iner]ie a mineralului [i cristalului;
tocmai dormea în scutece f\r\ grija mamelor bocind, Astfel, pentru întâia oar\ în miliardele trec\toare [i
f\r\ habar c\ solda]ii debarcau s\ ia în primire noua efemere ale anilor i se întâmpl\ s\
proprietate a regelui, iar mun]ii Corsicii fierbeau b\tu]i
de soart\ cu revolverul în mân\; Moar\;

Ce s-ar fi ales f\r\ marea tic\lo[ie, încotro [i-ar Iat\ un fluture, brodeaz\ aerul verde al muntelui.
fi luat lumea în cap târându-[i, burdu[ite, geamantanele
cu ruf\rie b\iatul mamei, înc\p\]ânatul, cert\re]ul [i Cantorul
deloc perseverentul?
S-au tip\rit afi[ele mult a[teptatei audi]ii: va r\suna în
Desigur, spre curtea doldora de arhiduci [i subrete, catedral\
de contese [i vizitii, de baroni [i cameriste, de
jabouri, kapelmae[tri [i peruci, de serenade [i menuete WEIHNACHTS – ORATORIUM
a Casei de Habsburg, ca atâ]i al]i italieni pu[i s\-[i CHRISTMAS ORATORIO
croiasc\ o c\p\tuial\ cât de cât; ORATORIO de NOËL

Numai c\ destinul, acea întâmplare a ierbii când Zâmbetele celor mai str\luci]i soli[ti dintre soli[tii 7
n\v\le[te prim\vara peste continentele ve[tede [i le str\luci]i lumineaz\, din postere,
ocup\ cu vlaga, verdea, cruda, proasp\ta, nu a îng\duit ora[ul;
s\ se risipeasc\ în neant ni[te jocuri de limbaj cu Soprana a fost împrumutat\ cu mare cheltuial\ [i
totul mirabile: podul de la Arcole, r\s\ritul soarelui la costisitoare amân\ri: [apte
Austerlitz, mestecenii de la Borodino, garda de la spectacole de gal\ [i un dineu special cu
Waterloo, vulturul de la Sfânta Elena. Pre[edintele Tuturor Statelor;
Mezzosopranei i se pl\te[te onorariu cât promisul
Biologul buget, dar niciodat\ achitat al
Ministerului Muncii;
Iat\ un munte [i iat\ un fluture; Tenorul a absolvit magna cum laude patru Academii
S\ ne cufund\m gândul în tot adâncul acestei mir\ri; Muzicale. Dup\ Haendel-
Ei bine, ce este un munte? Festival Oxford impresarii nici nu iau în seam\
O a[ezare oarecare de piscuri [i pr\p\stii, de adun\turi efemere precum
ponoare [i pe[teri, o aglomerare prin Festival-Aix-en -Provence sau Alte Musik-
Festival Utrecht;
gravita]ie, colosal\, ancestral\, de riguros Basul nu urc\ pe podium f\r\ orhideea la rever,
geometrice cristale, mereu [i mereu proasp\t adus\ din Thailanda cu un
Boeing 756 al Delta Air Lines;
repetate, o himalaya mineral\; Corul e îmbr\cat în m\t\suri de culoarea lini[tii
Ce este un fluture? celeste.
O ierarhie de cristale în sisteme urzind universul Orchestra acordeaz\ Barockvioline Jacobus Stainer
unei molecule, de molecule Absam, în Tirol, 1670,
Barockvioloncello, Anonym, London, 1730,
organizând o galaxie de energie vie, de celule Oboe da caccia Eichntopf von Piet
cl\dind un organism, acest izvor Dhont, Oboe d’amore von Bosworth und
Hammer, Orgel von Gerrit und so
integrator de energie vie, biruind legile fizicii, weiter;
Dirijorul î[i încheie ultima declara]ie la conferin]a de
pres\: „Speran]a mea este ca

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

într-un an [i jum\tate s\ renovez Palatul sunt o fiin]\ etern\ în limitele
Dogilor pentru a-mi petrece într-un secundei mele eterne,

decor stimulativ dimine]ile de studiu [i nop]ile Drept aceea m\ cufund în singura îndeletnicire
de chermez\.” demn\ de clipa mea vremelnic\: înv\]
Printre corale [i orhidee [i recitative [i zâmbete [i
Academii Mizicale [i arii [i cum fuge timpul prin materie;
Multe lucruri sunt îngrozitoare, îns\ nimic nu întrece
onorarii [i repeti]ii [i croitori probând rochiile în dezolare un ceas defect,
de gal\ [i fracuri, totul e Seam\n\ cu o r\t\cire în de[ert;
Tocmai de aceea, în numele nici unei legi, îl
a[teptare; me[teresc pân\ învie, în limitele [ansei,
Veni]i la miezul nop]ii!
Purifica]i-v\, abandona]i-v\ medita]iei! fiin]\ asemeni mie.
Sus inimile Voastre!
Va frem\ta, va ridica rug\ciuni, va arde, va [opti }\ranii
între frescele Catedralei
În satul acela cu nume de anotimp întomnat,
ORATORIUL DE CR|CIUN Ca în orice sat,
… compus pe hârtie mizerabil\, cândva, din prea multe E un cimitir
mâzg\lituri [i pete [i t\ieturi Din prim\var\ pân\ la-întâia z\pad\ –
Gr\din\ de trandafiri
de un b\trân bresla[ cu învechit\ peruc\, f\r\ {i livad\;
nume pe afi[ele iluminând
Poarta îmbr\]i[at\ într-un miraculos labirint
ora[ul… De vi]\-de-vie str\juie[te hotarul între lumea
cu drumuri prea crunt [erpuind [i ve[nicie;
Cânt\re]ul de muzic\ popular\
Acolo, pe-înc\p\toare pologuri de floare,
Tocmai coboar\ din zei [i p\[e[te pe drumul de Î[i ridic\, fa]\ în fa]\, carnea de bronz dou\ statui;
piatr\ al ora[ului; umerii voievodului din statuie par Pe ziu\, le pârp\le[te-acela[i soare,
[ubrezi pe lâng\ înf\]i[area desc\lecatului; Pe noapte, aceea[i Clo[c\ de Aur cu Pui;
8 C\ciula dintr-un fioros animal, f\r\ alt nume,
revars\ o p\ruial\ de m\r\cini; dedesubtul frun]ii, La stânga, soldatul din primul r\zboi mondial
ochelarii cu ferestrele întunecate î[i pr\v\lesc ascunz\toarea, Sub vulturul pe casca de o]el,
unde vântul nu-i aspre[te obrajii; Cu suli]a în pumn, a unui drapel,
Salut\ must\cios [i mar]ial;
Îi deschid calea trei uniforme de secretari personali; La dreapta, altul, cu pu[ca în vânt,
încheie alaiul trei, cenu[ii, casieri, laolalt\ dota]i cu o Cu picioarele înf\[urate în moletiere,
duzin\ de mape-diplomat, încuind arhivele de contracte Parc\ a[teptând o înviere;
pentru nun]ile tuturor s\pt\mânilor;
Copiii hârjonindu-se, guralivi, l-au botezat pe stegar
O blondin\ sp\l\cit\ în vopseaua spicului, o brunet\ Hans, ca pe nem]ii din mo[i-str\mo[i în sat, iar
sub peruc\ l\ia]\ îl spijin\ de subsuori, s\ nu se d\râme, Pe aprigul pu[ca[
din picioare, comoara de cântece, Doamne fere[te, a Ion, cum se cuvine unui plugar în haine de osta[;
plugarului din miile de ani.
Pân\ s\ se reverse de beteal\ crinii,
Ceasornicarul Sârguincioase, nem]oaicele fr\gezesc ]\râna,
Plivesc, mig\loase, cu mâna,
Îmi dezbrac roba neagr\ cu insigna emailat\, de Gospod\rindu-i deopotriv\ pe amândoi vecinii;
alam\ Lex lâng\ un guler alb, alb,
În ziua când se pr\znuie[te s\rb\toare
cret\ de alb [i m\ strecor prin u[a din spate s\ {i vine satul cu înv\]\torul, cu primarul,
mai bântui libr\riile; S\-l cinsteasc\ pe Ion, î[i are
Revin spre sear\ acas\, dup\ [edin]e [i sentin]e, nu Tot pe atât povara lui de flori – stegarul;
pentru altceva, ci numai s\ m\
Franz und Fritz und Kurt se-avânt\ pân\ seara
încui în bibliotec\, unde practic, pe ascunselea În valsuri, lendere [i mar[uri, cu fanfara,
de ochii indiscre]iei, leg\toria de Vasile, Gheorghe, Toader cânt\-în frunz\ verde
P\s\rile-au ciripit,
lux a c\r]ilor, dar cum faptul poate fi Pe mine c\ m-au jelit.
interpretat ca o aluzie,
Gândesc, deoarece nu [tiu nimic mai împov\r\tor (Testamentul din strada Nisipuri)
decât s\ cazi pe gânduri cu propria

ta minte;
Nicidecum prezentul nu-i o mijlocire spre viitor; eu

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Florentin Streche

Motto: „Suntem ni[te zei pro[ti, ni[te zei nemuritori când unu [i cu unu f\ceam noi... 9
care ne-am uitat destinul.”
(Constantin Noica) Q.E.D. (cu Andrei {erban)

Tic-tac te aduni în cercuri de oameni
[i taci cum nu ai f\cut-o niciodat\,
am furat secunda corpul t\u devine expresie,
[i mi-am pus-o în ochi - o extensie a gândurilor uitate.
tic-tac, tic-tac... când începi s\ descoperi lini[tea,
î]i prive[ti trupul cum se pierde,
]i-am furat o secund\ te dezbraci de aceast\ hain\,
[i mi-am pus-o în inim\ - de[i te doare, pân\ când ]ipi:
tic-tac, tic-tac amândoi Jo-ha-kyu!
Jo-ha-kyu!
ne-am furat secunde Jo-ha-kyu!
[i le-am pus în Cer [i înve]i lec]ia vie]ii:
printre stele tainice ceea ce r\mâne din noi
sunt pa[ii [i praful l\sat în urm\,
când secundele ni s-au întâlnit, c\ci pe marele zid de culoare alb\
din pom au c\zut ceasuri Cineva a scris cândva:
[i-amintiri despre noi „Sic transit gloria mundi”.

tic-tac, Credeam
tic-tac,
tu [i eu - un vis Credeam c\ noi suntem oameni,
de totul sau nimic. credeam c\ vis\m la ascensiuni,
credeam c\-nv\]\m s\ murim,
Desp\r]ire dar n-a fost decât un gând m\runt.
Acum nu mai cred c\-s oameni,
În pieptul meu este foarte frig, acum ei sunt fantome triste
simt cum vântul m\ bate peste tot, cu vie]ile deja schimonosite,
afar\ ploua ca-n ziua cu potop, sprijinindu-se de trupurile moi.
m-auzi tu, frumoaso, cum te strig? cei care nu pre]uiesc decât aurul din jur,
cei care nu mai sunt oameni pe p\mânt
stau blând în col]ul celor p\r\si]i, vor face închisoare pe cel\lalt t\râm
visând la clipa când eram amândoi, pentru fiecare înger care a plâns!
când unu [i cu unu f\ceam noi,
când Domnu’ ne privea îmbr\]i[a]i. Genesis

Maica m\ întreab\: „fiule, ce te doare?”, un ochi deschis -
„cine te-a p\r\sit din prea mult\ dragoste?”, amestecat cu vânt
iar eu tac [i plec preg\tit de înmormântare, care adie blând,
unde nimeni nu mai crede-n singur\tate.

s\ vii cu fotografia când ne jur\m iubire,
s\ vii c-o floare care miroase ca tine,
visând la clipa când eram amândoi,

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

se l\s\ pe p\mânt [i pentru amândoi -
o vreme, la alegere, Atunci am prins r\d\cini,
apoi se pune o inim\. ca ni[te copaci de demult -
în culori aprinse, de ro[u, din raze de iubiri.
peste se aplic\ înc\ un ochi, Ah, femeie originar\ din lut,
[i se adaug\ un nor alb, de ce timpul ne p\r\se[te
pres\rat cu mare de azur. c-un trist s\rut?
se las\ la foc intens – Când m\ întorc pe trepte,
pân\ la apari]ia unui alt ochi în gândul meu nocturn,
care se serve[te cu pu]in nisip. am ochii plini de oceane.

Când b\rba]ii se duc la femei Maica de pe alee

Când b\rba]ii se duc la femei, O femeie cu cenu[\ în priviri
au inimile obosite, zdren]uite, mi-a plâns în suflet [i mi-a zis:
î[i iau cu ei hainele de schimb „Tu semeni cu fiul meu,
s\ nu le cad\ aripile de plumb. dus prea repede în zbor
Când b\rba]ii se duc la femei, dup\ stele, dup\ nori.
pleac\ în Ithaca dup\ nemuriri, Tinere, m\ prive[ti ca el,
[i-ncep s\ moar\ printre coapse cu p\rul r\sucit într-un inel.”
de zei]e c\zute în dizgra]ie! O femeie m-a privit
Când b\rba]ii se duc la femei, în noapte pe aleea cu Tei,
î[i iau la revedere de la tustrei, m-a sângerat în întuneric
de la mame, surori [i neveste: cu ochii ei plini de suferin]\.
„plec\m s\ murim printre str\ine”.
10 Când b\rba]ii se duc la femei, {i eu
l\sa]i-i s\ plâng\ dup\ amintiri,
c\ci ei sufer\ ca bie]ii poe]i latini, M-am dus la maica s-o s\rut,
c-au nisip în gur\ [i pe mâini. i-am zis: „te iubesc mult”,
ca s\ alung moartea înc-o zi
Înger de toamn\ de pe chipul s\u cenu[iu!

s\ [tii un lucru, înger de toamn\ Miros de lut
c\ m\ desfrunzesc cu fiecare adiere,
[i-ncerc s\ plec departe pentru iertare, Carne din carnea mea
c\ci am p\c\tuit din prima zi - se întoarce t\cut\
când m\ jucam în nisipuri [i neîmblânzit\,
cu respira]ii [i chipuri uitate. [i nevinovat\,
s\ mai [tii, înger cu frunze multe, în ochiul femeii înger.
c\ m\ pa[te în curând o ninsoare, Mu[c\-mi carnea, iubito,
[i-am s\-mi las plete albe [i grele, mu[c\-m\ de cuvinte,
pentru prima oar\ în b\taia secundei, zide[te-m\ de trupul t\u,
alergând cu tâmpla înainte [i înapoi, alint\-mi umbra cu privirea
s\ caut foi[orul din Centrul Lumii. s\ aflu ce-i nemurirea...
[i nu m\ striga pe nume, Vino, îmblânzitoare de inimi,
nu, nu! - nu se cuvine, vino s\ m\ s\ru]i de noapte bun\,
când pleci în Anonimat, pân\ nu e prea târziu,
cu dureri [i iubiri în neant! pân\ nu încep s\ miros a lut.

Pe trepte Terra levis

Pe trepte eram numai noi, De când m-am n\scut
ploua pentru p\mânt am dureri `n priviri,

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

iar sfâ[ietoarea carne cum plâng dezn\d\jdui]i 11
nu mai vrea s\ respir, în timpul lor absolut,
s\-mi odihnesc sufletul chinuit. înotând printre chipuri
Voi, pietre, ascunde]i-mi chipul de eterni cupizi.
printre frunze de salcâm îmblânzit!
Am început deja s\ scriu scrisori O lege sacr\ degrab\,
de adio, p\[ind cu grij\ în p\mânt, o hot\râre de urgen]\
s\ m\ a[ez de unde-am venit. pentru ace[ti ferici]i neferici]i,
M\ cheam\ sirenele în mare îngeri cu sufletul în piuneze
s\ le ar\t ultima scrisoare, cu adev\rurile uitate în ziduri.
vor s\-mi scrijeleasc\ numele
(sit tibi terra levis) Femeile i-au p\r\sit
pe crucea mea sfânt\... din nepotrivire de tr\ire;
„noapte bun\, noapte bun\, e adev\rat c\ miroseau nes\n\tos,
tân\r prin] cu col]ii de argint. miroseau a începuturi,
noapte bun\, noapte bun\, cu tâmplele lor murdare de lut.
tân\r trist cu miros de toamn\!”
Vota]i-i pe be]ivi,
Nu scriu poezii dac\ îi sim]i]i,
dac\ îi auzi]i,
eu nu scriu poezii dac\ îi vede]i
de dragul unor femei, lâng\ voi,
am energie pentru rime, vota]i-i!
adio, vou\, iluzii feminine! sunt mii...
eu nu scriu poezii
s\-mi cump\r iluzii, În femei
sunt lefter [i nefericit,
iubind tot ce-i sfin]it. În femei se ascund Eve
eu nu scriu poezii care-[i caut\ de-o vreme
în parcuri pustii, b\rba]i cu inimi de câini,
înconjurat de str\ini l\trându-[i iubirile în Pustii.
cu priviri de argin]i.
eu nu scriu poezii În femei se ascund [erpi,
decât pentru iubiri nelini[ti]i [i foarte grei,
n\scute între oameni cu sânii care te înva]\
cu averi în ceruri. s\ ui]i orele din via]\
eu nu scriu poezii
s\-mi cump\r iluzii În femei m\ ascund [i eu
în parcuri pustii secunde din timpul meu,
decât pentru iubiri. când m\ dor tâmplele
când m\ las\ buzele.
O lege pentru be]ivi
Umbr\ cu iubiri
Motto:
eu vreau s\ mor, mi-am luat c\ma[a de pe gardul viu,
eu vreau s\ mor era plin\ de lacrimi [i sânge,
de sabia mea! luna avea cearc\ne de nesomn,
E nevoie de o nou\ lege iar cerul era spart în col]uri.
pentru oameni:
iubirea de be]ivi - când stau în genunchi pot auzi
E nevoie s\ îi auzim cum p\mântul vuie[te de oameni,
pentru a nu [tiu câta oar\ pe zi,
cu scâncete de ve[nice pomeniri.

dincolo de linia orizontului,
ziua se târ\[te la mal.
nu m\ odihnesc, voi ceruri,
pân\ nu sp\l umbra cu iubiri.

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

In memoriam

Doina Simionescu
[i

Atanasiu Ion Delamare

12

Doi consacra]i arti[ti vizuali Doina Simionescu [i Atanasiu Ion Delamare, cu un traseu artistic
Atanasiu Ion Delamare, arti[ti creatori de imagine bogat în expozi]ii na]ionale / interna]ionale [i premii,
original\, de lumi în care ne-am imersat [i am tr\it a creat în desenele-picturi pe h\rtie [i pânz\ multiple
al\turi de ei, empatic, creatori de universuri de lumi în care fragmente de realitate mixate cu imaginate
forme [i cromatici sonore de bucurii [i medita]ii profund lumi ni se confeseaz\ în pove[ti pline de umor [i sarcasm,
umane, ne-au p\r\sit pentru lumea ve[niciei. cu dragoste pentru tot [i toate, pove]ti izvorâte din mult
talent, cald\ umanitate [i fin\ ironie.
I-am cunoscut [i apreciat ca oameni [i arti[ti, pentru
existen]a lor total întru art\, apropia]i de ceilal]i [i Coleg de atelier [i de profesorat la Universitatea
profund ancora]i într-un sistem de valori adev\rat. Na]ional\ de Arte adesea discutam despre educa]ia
vizual\. Era d\ruit studen]ii s\i, tinerilor arti[ti, un
Doina Simionescu, de]in\toarea mai multor maiestru în predarea artei ca esen]\ a vie]ii.
premii Miro, fiin]\ interiorizat\ [i observator lucid al
vie]ii, [i-a construit imaginea grafic\ prin caligrafii / Opera celor doi arti[ti vizuali contribuie la modelarea
coregrafii gestuale înc\rcate de senza]ii ce sinestezic
provoac\ tr\iri ale trupului [i ale min]ii. Desenele unui patrimonial na]ional prin care ne integr\m cultural
sale o aglutinare rococo de semne devin gr\dini paradisiace
infinite [i atemporale, precum natura locului pe care în patrimoniul European / universal de valori. Este o
l-a iubit [i unde într-un perpetuum mobile se
întorcea var\ de var\ la Gruiu, lâng\ Snagov, în casa pierdere imens\ pentru cultura româneasc\, pentru
[i arealul p\rintesc.
publicul iubitor de art, pentru educa]ia artistic\, inexisten]a
Abstractizarea sensibil\ a unui loc înc\rcat de amintiri
a generat o imagine ce poarta amprenta personal\ a unor galeriide art\ contemporan\ cu expunere permanent\
unei identit\]i artistice profunde [i rafinate.
în cadrul Muzeelor Na]ionale de art\ din România unde

s\ poat\ fi admirat\ arta contemporan\, lucr\ri precum

cele semnate de Doina Simionescu [i Atanasiu Ion

Delamare.
Marilena Preda-Sânc

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

{coala de Teatru Act and Play
Laura Moise

Anul 2015 a însemnat foarte mult {coala de teatru Act and Play datorit\
pentru noi, {coala de Teatru Act and actri]ei Laura Moise, absolvent\ a
Play. Am împlinit 10 ani de activitate.
Au fost lâng\ noi într-un spectacol Facult\]ii de Teatru Hyperion, clasa
aniversar, pianista Adina Cocârgeanu [i prof. Catrinel Dumitrescu [i Emil Hossu,
tenorul Alfredo Pascu. Elevii [colii au care a înfiin]at aceast\ [coal\, este
montat dou\ spectacole: The Sound of cunoscut\, apreciat\ [i iubit\ de copii,
music [i My Fair Lady ambele în limba
englez\. Grupul de teatru în spaniol\ a tineri, adul]i din Gandia, Spania, acolo
montat textul Casa Bernardei Alba de
Lorca. Conceptul video pentru Casa unde func]ioneaz\. Repertoriul bogat
Bernardei îi apar]ine lui Andu Dumitrescu.
Un loc important în procesul de lucru îl [i divers, tehnica de lucru individuali-
ocup\ spectacolele de improviza]ie [i
cursurile centrate pe tehnica Meisner. zat\ [i adaptat\ metodelor educa]io-

Ca actri]\, directoare a [colii de teatru nale cunoscute în lumea teatrului con-
Act and Play (Spania), m\ bucur c\ pot
duce mai departe ceea ce m-au înv\]at temporan, definesc perspectiva [i
profesorii mei : actorii Catrinel Dumitrescu
[i Emil Hossu. structura conceput\ [i urmat\ cu mult

Laura Moise profesionalism [i d\ruire de c\tre ac-

tri]a Laura Moise. Publicul din Gandia

[i Valencia se bucur\ [i apreciaz\ spec-
tacolele {colii de Teatru Act and Play,
model de educa]ie artistic\ atât pentru

cei care practic\, cât [i pentru beneficiarii

spectacolelor, adic\ public. MPS 13

Diva, 2005, video de Marilena Preda Sanc, actri]a Laura Moise

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

PERFORMANCE LA ART ENCOUNTERS
Dana Sarme[ [i Nicoleta Papp

Art Encounters edi]ia 1 s-a desf\[urat la Timi[oara schimb\ri radicale a spa]iului social [i al modului de
[i Arad sub forma unei bienale de art\ contemporan\, constituire a acestei intersubiectivit\]i colective care
Conceptul general „Aparen]\ [i esen]\”, destul este societatea. Dialectica artei demonstreaz\ capacitatea
de vag [i permisiv, nu rezoneaz\ cu toate proiectele protestatar\ a sferei artistice ca [i universal al praxisului
propuse, decât tangen]ial, [i prin asocieri riscante. uman. Odat\ eliberat\ din chingile muzeific\rii, arta
Despre eveniment s-a scris în multe feluri [i pe cele contemporan\ devine liber\ s\ preia o serie de atribute
mai diferite tonuri. Au fost voci care au aplaudat, altele emancipatoare [i critice la adresa socialului. Formele
ceva mai rezervate [i circumspecte, unele critice, altele de protest pe care arta contemporan\ le poate lua [i
vehement critice. Cu toate acestea noi consider\m c\ reac]iile violente la aceste forme artistice atest\, aproape
întâmplarea [i-a avut rostul ei, benefic\ pentru ambele în ciuda scopurilor declarate, for]a politic\ a artei, for]a
ora[e, pentru organizatori [i pentru public, chiar emancipatoare a practicii artistice în general. Înainte
dac\ arti[tii selec]iona]i nu mai au nevoie de confirm\ri de a avansa în discutarea raportului dintre art\ [i
na]ionale [i interna]ionale. Evenimentul a cuprins toate protestul politic ni se par necesar luarea câtorva precau]ii
spa]iile expozi]ionale, conven]ionale sau nu, s-au terminologice relativ la semnifica]ia conceptelor de
prezentat proiecte documentare, proiecte individuale politic [i mi[care social\. Cea mai mare parte a confuziilor
[i proiecte ale curatorilor berlinezi Nathalie Hoyos [i generate de dimensiunea politic\ a mi[c\rilor sociale
Rainald Schumacher, concentrate pe investigarea artei poate fi circumscris\ cauzal inconsisten]ei defini]iilor
14 române[ti în c\utarea esen]ei [i individualit\]ii. Dac\ acordate termenului de politic [i a implicitelor concep]ii
din perspectiv\ teoretic\ arta pare prins\ în capcana despre putere generate de atari conceptualiz\ri. Putem
unei muzeific\ri, chiar în timpul unei deconstruc]ii distinge între cel pu]in dou\ sensuri ale conceptului de
postmoderne universale a procesului de muzeificare, politic. Sintagma politic\ de stat se folose[te pentru a
analiza noastr\ aplicat\ va privi modalit\]ile de a fi desemna tipuri mai conven]ionale de lupte politice,
ale artei performance, ale artei care se afl\ într-o în contextul c\rora activismul social este direc]ionat
permanent\ tensiune cu socialul [i politicul, o art\ înspre influen]area politicilor de stat [i a liderilor politici,
pentru care înc\ nu s-a definitivat nici o critic\ estetic\ aceast\ categorie incluzând un spectru vast de provoc\ri
final\. revolu]ionare adresate împotriva ordinii politice. În
acest context, puterea este centralizat\ [i ierarhic\,
Arta ca praxis politic de[i ea poate fi contestat\ în condi]iile prielnice acestui
lucru [i cu sprijinul opozi]iei. De cealalt\ parte, sintagma
Forma de art\ contemporan\ a performance-ului de politic\ social\ se utilizeaz\ pentru a desemna un
apare odat\ cu deconstruc]ia postmodern\ a formelor tip de lupt\ politic\ mai pu]in conven]ional\, în care
clasice ale esteticului, în contextul general al unei ac]iunea colectiv\ este direc]ionat\ spre schimbarea

Rudolf Bone - Ac]iunea Gaia, P\mântul, 1992 Reka Konya si Uto Gustav - Ac]iunea Gri, P\mântul, 1992

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

rela]iilor de putere înscrise în diverse institu]ii este necesar\ în vederea în]elegerii mi[c\rilor de protest
sociale [i practici culturale, incluzând aici [i aparentele la nivelul artei contemporane. O bun\ parte a studiului
aspecte personale ale vie]ii de zi cu zi. În acest cadru, cultural al mi[c\rilor artistice poate fi descifrat gândind
puterea este difuz\ [i descentralizat\, iar provoc\rile problema în trei termeni constitutivi: mi[c\ri în art\,
la adresa acestei forme de putere iau expresii variate arte transformatoare [i arte în mi[care. Prin mi[c\ri în
din punct de vedere tactic. Formele strategice [i expresive art\ în]elegem procesele prin care mi[c\rile emerg din
[i se întorc în cadre culturale mai largi. Prin arte
vor fi [i ele foarte diferite. Rezult\ cu claritate din aceast\ transformatoare în]elegem procesul de constituire a
dihotomie c\ formele de protest artistic vor fi incluse sensului formulelor în semnifica]ia general\ care se
în aceast\ a doua categorie a politicii sociale, deoarece dezvolt\ între participan]ii la o sub-cultur\ (la modul
protestul artistic îndepline[te toate criteriile unei astfel strict [tiin]ific [i diferen]iator fa]\ de cultura mainstream)
de determin\ri conceptuale. Ambele tipuri de politici format\ într-un anumit moment. Iar prin art\ în mi[care
con]in un amestec de elemente opozi]ionale [i transformative în]elegem acele artefacte estetico-culturale care se pot
care le face s\ poat\ fi calificate drept politic\. De[i observa pe orbita schimb\toare a unei culturi a mi[c\rii,
politica social\ are mai multe [anse pentru a fi designat\ a transform\rii sociale. Protestul în art\ intersecteaz\
drept cultural\, câteodat\ chiar s\ fie opus\ politicului, toate aceste trei sfere, sensul lui fiind chiar integrarea
noi consider\m c\ este mai productiv s\ recunoa[tem acestor procese diverse [i direc]ionarea lor împotriva
dimensiunile culturale ale politicii de stat, precum [i sistemelor de putere. Ac]iunea concret\ care rezult\
aspectele politice ale politicii sociale. Desigur c\ apare din aceste cadre teoretice este reprezentat\ chiar de
cu necesitate o întrebare în acest moment: care este performance-urile pe care le vom discuta în cele ce
mijlocul de exprimare al protestului artistic în contextul urmeaz\.
performance-ului contemporan? Critica teoretic\ produce
texte, activismul social [i politic utilizeaz\ sloganul, Necesitatea unor recuper\ri
mobilizarea colectiv\, ac]iunea direct\ nemediat\ artistic,
iar în acest context ne întreb\m care e suportul material La Galeria Bastion, cum o g\sim în cadrul Art
al ac]iunii de protest artistic a artei performative. Encounters, Dincolo de Cortina de Fier. Festivalul Zona
R\spunsul nostru este corpul, iar acest lucru ne trimite Europa de Est se dore[te o expozi]ie documentar\
cu gândul la teoriile foucauldiene ale biopoliticii. retrospectiv\, care încearc\ recuperarea unor evenimente
Ceea ce arta performativ\ face evident este tocmai importante din arta unei perioade de tranzi]ie. Festivalurile
aceast\ for]\ politic\ a corpului – deja înscris [i traversat de art\ P\mântul [i mai apoi cele patru edi]ii Zona
de o serie de câmpuri [i for]e politice. În contextul lumii Europa de Est curatoriate de Ileana Pintilie din anii, 15
contemporane democratizate [i multiculturale este respectiv, 1992, 1993, 1996, 1999 [i 2002 au fost
foarte dificil s\ reprimi politic exprimarea corporal\, orientate pe zona performance-ului datorit\ contextului
iar asta fiindc\ cel pu]in la nivel declarativ [i oficial care facilita acest tip de art\.
sunt interzise mijloacele fizice de reprimare. Func]ia
emancipatoare [i contestatoare a artei în raport cu În cadrul expozi]iei documentare avem prezente
rela]iile de putere (fie c\ vorbim despre gender, ras\, prin fotografii [i înregistr\ri video reconstituirea
inegalitate social\ etc...) este legat\ tocmai de abilitatea fragmentar\ a ac]iunilor selectate dintr-un material
performance-urilor artistice de a face s\ apar\ aceste mai amplu decât a putut fi expus. Contesta]ia social\
inegalit\]i politice pe scena social\. Aceast\ punere apare în diverse forme [i înainte de evenimentele din
în scen\ a nedrept\]ii social-politice este tocmai 1990, pentru c\, dup\ cum afirm\ unul dintre arti[tii
arma cea mai eficient\ a artei. Puterea de orice tip, importan]i [i implica]i social, Ion Grigorescu, „poporul
desigur vorbim aici de formele sale ilegitime, mai mult dac\ nu poate s\ conduc\, poate m\car s\ critice”.
sau mai pu]in recunoscute, se bazeaz\ pe opacitatea G\sim în expozi]ie nume importante ale scenei artistice
lor social\. În fine, consider\m c\ o ultim\ clasificare na]ionale [i interna]ionale care s-au orientat îndeosebi
spre zona experimentului, utilizând performance-ul

Afi[ul expozi]iei 2015 Alexandru Antink - Ac]iunea Casting one's skin coat, Zona 2, 1996

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

16 realizate, ceea ce puncteaz\, totodat\, o problem\ a
Vedere din expozi]ie, 2015. institu]iilor de art\ din România – degradarea. Ac]iunile
au avut în vedere analiza fie a fenomenului politic, a
sau instala]ia, operând din ce în ce mai des cu noile celui de ordin personal sau a zonei ecologice pe care le
media: Alexandru Antik, {tefan Bertalan, Rudolf Bone, vom discuta mai pe larg, alegând din vastul material
Geta Br\tescu, Imre Bukta, Nenad Dancuo, Oskar câteva situa]ii. De exemplu, în cadrul Festivalului de
Dawicki, Ion Grigorescu, Teodor Graur, Istaván Kovács, Art\ P\mântul din 1992, Ion Grigorescu a reactualizat
Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Eugeia Pop, Artur Tajber, o instala]ie realizat\ în anul anterior prin re-contextualizarea
Avei Ter-Organian, Gusztáv Ütö, Sorin Vreme. Prezen]a acesteia împreun\ cu Ruxandra Grigorescu. Instala]ia
unui num\r mare de arti[ti veni]i din „afar\” constituie lor, Basarabia, f\cea de aceast\ dat\ trimitere la „un
înc\ un factor important pentru o analiz\ a viziunilor loc pe care doresc s\-l smulg\ din uitare [i indiferen]\.
prezente în Europa de Est [i nu numai, în contextul Asocierea de obiecte rafinate, amintind de ve[minte
politic, social [i cultural existent în fiecare din ace[ti medievale de parad\, cu obiecte «s\race», din materiale
ani. derizorii (ca acele siluete din tabl\) [i cu binecunoscutul
ulcior traforat, expus deja înainte, creeaz\ o ambian]\
Curatoarea Ileana Pintilie afirm\ necesitatea unor stranie”1, diferit\ de cea de la Stare f\r\ titlu. Problema
astfel de abord\ri motivând: „Intui]ia c\ [i al]i estici grani]elor [i a identit\]ii na]ionale mai apare dezb\tut\
sem\nau cu noi, se aflau în situa]ii mai mult sau mai în ac]iunea, celebr\ acum, a lui Dan Perjovschi în
pu]in similare, a condus la imaginarea unui spa]iu care artistul î[i tatueaz\ pe um\r România la Festivalul
virtual – Zona, toposul unui fost lag\r, în care locuitorii Zona 1 din 1993 sau prin instala]ia Ring a lui Sorin
împ\rt\[eau aceea[i istorie distorsionat\. Corpul artistului Vreme din curtea Muzeului de Art\. Performance-ul
devenea mijlocul cel mai simplu [i la îndemân\ pentru Speaking to Europe realizat de Teodor Graur apare
a exprima angoasele, speran]ele, ideile noastre despre tot în aceea[i idee de analiz\ a ideii de grani]\
art\ sau despre societate, poate chiar despre spa]iul Dincolo de Cortina de Fier. Probleme care implic\
public, ocupat tot mai mult de dezbaterile politice. Dar politicul [i socialul, dar [i ecologicul mai apar tratate
corpul era doar un «vehicul» al ideilor, un mediator concomitent în ac]iunea lui {tefan Bertalan Encefalogram\
între concept, expresie [i tehnologie”. politico-ecologic\ sau în performance-ul lui Nenad
Dancuo intitulat Dracula cel groaznic, din 1999.
Festivalurile s-au desf\[urat la Muzeul de Art\, apoi
la Teatrul Maghiar din Timi[oara, iar ultima edi]ie la
Muzeul Revolu]iei. Spa]iul Muzeului de Art\ aflat la
acea vreme într-o stare avansat\ de erodare este pus
în valoare prin ac]iuni care ast\zi nu ar mai putea fi

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

17

La P\mântul Lia Perjovschi continu\ s\ se confrunte încât la Zona 1 prin Gri asociaz\ socialul cu cromatica
cu alter-ego-ul s\u printr-un performance centrat pe prin implicarea propriului corp, în 1996 analizeaz\ dou\
diversitatea sentimentelor vizavi de o umbr\ a sa, de proverbe echivalente în român\ [i maghiar\ în ac]iunea
acel sine cu care se identifica sau de vroia s\ se dezic\, }igla, iar în 1999 prezint\ în Supravie]uire via]a de
aruncându-l prin pigmen]i [i mai apoi izbindu-l de cuplu, care se confrunt\ cu inexisten]a [i imposibilitatea
pere]i, pentru a ne spune: Lupt pentru dreptul meu unei comunic\ri.
de a fi altfel. Alexandru Antik analizeaz\ complexitatea
identit\]ii [i individualit\]ii umane în ac]iunea Abandonarea Lucr\rile lui Rudolf Bone trateaz\ problematica
pielii din 1996 de la Teatrul Maghiar. Îmbinând zona ridic\rii unei cet\]i, posibil de vizualizat din afar\,
artei numit\ agriculture cu inten]ia de punere în valoare precum corpul uman precum [i cea a unei interpret\ri
a propriului corp, István Kovács realiza la Zona 1 o personale, a unor mitologii cum se pot identifica în
ac]iune în care corpul s\u nud ap\rea dat cu untur\ ac]iunea Gaia de la Festivalul P\mântul din 1992.
pus în rela]ie cu plantele pentru a exprima acest Natural Ac]iunea Pentagram\ din 1993 este bazat\, de asemenea,
Decay existent. pe dep\[irea unei construc]ii, de acea dat\ conturul
pentagramei desenat pe pardoseala dintr-o sal\ a
Imre Bukta se situeaz\ mai aproape de problema muzeului.
ecologiei în ac]iuni de o complexitate redus\, dar a
c\ror expresivitate nu avea în vedere ustensile R\mân o serie de ac]iuni documentate care au putut
simple ale omului de rând, precum cizmele de fi vizualizate în cadrul expozi]iei fie în fotografii, fie
cauciuc [i apa în ac]iunea din 1993 din cadrul Zona în filmele prezentate, dar pe care nu le vom mai analiza
1. Într-un alt performance din 2002, artistul Oskar în acest spa]iu. Zona Europa de Est din 1993 din Timi[oara
Dawicki implic\ zona ecologiei prin ghivece de flori r\mâne incontestabil un punct de reper, [i datorit\
a[ezate în locul unor scaune, respectiv a unor faptului c\ mut\ centrul de interes dinspre Capital\
oameni în prezentarea unei idei sofisticate despre înspre Timi[oara, punând accentul pe performance
efemeritatea vie]ii [i implicit a identit\]ii. în zona Europei de Est.

Cuplul de arti[ti din Sfântul Gheorghe Gusztáv Od\ Materiei / Matei Bejenaru
Ütö [i Reka Kónya au în vedere în ac]iunile realizate Matei Bejenaru tr\ie[te [i activeaz\ la Ia[i, unde
în 1993, 1996 [i 1999 fenomenul social. Colaborarea pred\ fotografie [i video art la Universitatea de Arte
celor doi evolueaz\ odat\ cu temele abordate, astfel „George Enescu”. Este membru fondator al Asocia]iei

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Vector [i director al Bienalei de Art\ Contemporan\ în spatele acestora. Se pot observa, în cadrul imaginilor
Periferic. În proiectele sale din ultimii ani, prin fotografie, captate, care vor constitui instala]ia, o focalizare aparte
video [i performance-uri, el analizeaz\ felul în care pe privirea persoanelor care apar în cadru. Privirea
modurile de produc]ie economic\, cunoa[terea tehnologic\, permite o inversare a raportului dintre subiect [i obiect,
mentalit\]ile [i stilurile de via]\ ale oamenilor s-au dintre privitor [i privit, tocmai fiindc\ efectul-oglind\
schimbat în ]\rile post-comuniste în ultimele dou\ pe care îl produce, creeaz\ acest efect de reversibilitate
decenii. a rolurilor. Se face trecerea de la un demers al identit\]ii
la un demers al identific\rii. Codul [i o anumit\ distribu]ie
Od\ Materiei este un proiect integrat proiectului a semnelor permite circumscrierea fiec\rui individ.
s\u exprimental de muzic\ coral\, Cântece pentru un Cred c\ postmodernitatea a pierdut individul în favoarea
viitor mai bun, început în 2010. Ideea principal\ a persoanei, a m\[tii, dar nu al unei aparen]e superficiale
proiectului este aceea de a crea viziuni utopice ale [i seduc\toare, ci a unei m\[ti uniformizante produse
viitorului exprimate în forme muzicale, prezentate sub de cod.
forma unor performance-uri publice. Documenta]iile
video ale acestora vor fi folosite ulterior pentru realizarea Strig\tele cântate disfonic (munc\, progres, viitor)
unei instala]ii video multi-canal. Pentru Od\ Materiei se aud din toate direc]iile, având efectul de a irita
artistul a colaborat cu muzicianul timi[orean Gabriel auditoriul, asaltându-l pe acesta cu cereri/aclama]ii
M\l\ncioiu, un grup de instrumenti[ti de la Facultatea contradictorii, pe care le [i interogheaz\, în acela[i
de Muzic\ [i Filarmonica Banatul [i un cor de de]inu]i timp. Repeti]ia acelora[i mesaje, cu tonalit\]i alternate,
de la Penitenciarul Timi[oara. corelate cu multiplicitatea imaginilor video filmate din
mai multe unghiuri reu[esc s\ creeze o stare de disconfort
Artistul a ales împreun\ cu compozitorul o linie major. Elementul pivot al instala]iei este reprezentat
muzical\ [i un stil specific compozi]iilor muzicale de voce, de vocea ca obiect [i medium al artei, purt\toare
avangardiste din anii ‘50-‘60, cu trimitere precis\ la a unui mesaj ideologic. Formatul coral, dincolo de emo]ia
genericul de început al filmului lui Antonioni, De[ertul estetic\ transmis\, în sens simbolic [i în etica tragicului,
Ro[u (1965), în care vocea sopranei sugereaz\ alienarea reprezint\ [i limitarea individului la ideea de grup, o
în lumea industrial\. În viziunea artistului Timi[oara normare a comportamentului de a fi deopotriv\ cu
este un ora[ central european „aliniat”, prosper, care ceilal]i.
evolueaz\ spre un ora[ ce va duce la individualism [i
[ablonizare (teme clasice ale omului modern). Nu Subiectul fiind extrem de incitant [i actual, urmeaz\
18 întâmpl\tor s-a optat pentru un cor de de]inu]i (temni]a în num\rul viitor s\ discut\m [i despre performance-
reprezint\ locul id-ului în imaginarul european, fiind urile Biroului de Cercet\ri Melodramatice, al Anc\i
depozitarul tuturor tipurilor de reprim\ri), ace[tia au Muntean Rîmnic, a lui Dan Perjovschi împreun\ cu
lucrat pentru bienal\ la preg\tirea spa]iului expozi]ional echipa de la Balamuc, al arti[tilor de la Salonul de
de la Cazarma U [i au fost [i mân\ de lucru pentru Proiecte Bucure[ti [i cel a lui DJ Angel [i Saâdane Afif,
restaurarea Pie]ei Libert\]ii (un spa]iu concentra]ionar toate întâmplate la Art Encounters în octombrie.
arhitectural cu referin]e la plimbarea în cerc a de]inu]ilor
din pictura lui Van Gogh), în care s-a prezentat perfor- Photocredit: Matei Bejenaru, Art Encounters
mance-ul. La performance-ul din centrul Timi[oarei
au fost invitate familiile de]inu]ilor, pentru care eveni- ______________
mentul a fost foarte emo]ionant. 1 Apud. Sloterdijk, Peter. Le palais de cristal. À l’intérieur
du capitalisme planétaire. (Paris: Maren Sell Editeurs, 2006).
Dac\ este s\ ne oprim asupra celui mai subversiv p. 291.
element al corporalit\]ii, atunci poate cel mai potrivit 2 Ileana Pintilie, P\mântul. Intermedia, catalog, Timi[oara,
obiect al analizei acestui performance ar fi vocea [i 1992.
privirea [i toate subtilit\]ile metafizice, care se ascund

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

19

Matei Bejenaru, Od\ Materiei - Songs for a Better Future, Timi[oara, 2015

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

O art\ De Rerum Natura i

Arta Elenei Dumitrescu e tributar\ unei [coli de greco-latin\ [i de tehnici experimentale, care dau un
sculptur\ figurativ\, de filier\ neoexpresionist\, plus de mister [i curiozitate operelor sale.
cât [i unei rela]ii profunde cu clasicismul greco-
roman [i cu tehnica [i observa]ia impecabile ce Sensibilitatea [i delicate]ea modelajului este balansat\
deriv\ din aceasta. Tradi]ia [i disciplina pe care artista perfect de rigoarea [i fermitatea materialelor, iar
le urmeaz\, concepte bine încet\]enite în [coala de gravitatea temelor este atenuat\ de spiritul ludic ce nu
sculptur\ bucure[tean\ - de la Storck la Sp\taru, i-au p\r\se[te niciodat\ formele. Ast\zi, ea este una dintre
fost completate de îndelungatele sale [ederi italiene, artistele [i profesoarele de referin]\, din al c\rei atelier
în care arta i s-a des\vâr[it într-un preaplin solar. au absolvit studen]i dedica]i, iar opera sa merit\
toat\ aten]ia celor ce se pot bucura de o abordare
Întoars\ în ora[ul natal, unde pred\ la rândul ei la umanist\ într-o er\ a tehnologiei.
academie, Elena Dumitrescu î[i continu\ cu aceea[i
dedicare [i pasiune lucrul în atelier. Dup\ o lung\ Simona Vil\u
perioad\ de teme izvorâte din via]a afectiv\, cu autoportrete
de stare, cupluri, portrete de familie, fragmente anatomice _____________
feminine [i personaje de epoc\, create în tehnici clasice
20 - terracota, bronz, por]elan, lemn sau lut, artista a i De Rerum Natura sau Despre natura lucrurilor,
început s\ se preocupe de mitologie româneasc\ sau poemul anticului Lucre]iu, în care, cf. Stephen Greenblatt,
suntem f\cu]i din aceea[i materie ca stelele, oceanele [i toate
celelalte lucruri.

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

~mi este foarte greu s\ vorbesc despre ceea ce fac. 21
Poate c\ în subcon[tient m\ urm\re[te supersti]ia c\
dac\ vorbesc despre un lucru profund, acestuia îi dispare
vraja, magia, consisten]a, nu [tiu...
{tiu îns\, c\ aproape tot ce încerc s\ creez, s\ recreez,
este de fapt o c\utare, o recuperare a propriei mele
memorii subiective, ancestrale.

Fac acest lucru cu bucurie [i el face parte din fiin]a
mea de când m\ [tiu.

Elena Bobi Dumitrescu - noiembrie 2015

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Xilogravura –matrice stilistic\

Autonomia xilogravurii . Scurt istoric cum ar fi folosirea pl\cii de lemn t\iat\ transversal
oferind posibilitatea gravorului de direc]ionare a inciziei
Xilogravura are valoare de semn, posed\ mijloacele pe toate traiectoriile desenului, îmbog\]indu-l ca expresie
[i legile sale proprii, variabile, cu un grad mare de artistic\. Gravura în relief pe lemn t\iat transversal
autonomie. Semnele au un rol de mediu, de leg\tur\ se nume[te gravur\ în lemn vertical. Ea a devenit cea
de re]ea [i sunt strâns legate de context. mai popular\ metod\ de ob]inere a imaginilor reproductibile
din secolul al XIX-lea. Aceast\ execu]ie rapid\ a determinat
Imaginile multiplicate în xilogravur\ s-au produs folosirea gravurii în lemn vertical în tip\rirea ziarelor
mai întâi în Orient, spre veacul al III-lea. În Occident, [i periodicelor f\când-o oarecum anonim\ din punct
egiptenii au imprimat ]es\turi în secolul al V-lea, dar de vedere artistic. La sfâr[itul secolului al XIX-lea,
tehnica de multiplicare a imaginilor, a debutat în Europa gravura manual\ în relief [i-a pierdut locul ca
în secolul al XV-lea. La sfâr[itul secolului al XIX-lea, metod\ de multiplicare a imaginilor comerciale odat\
pl\cile [i blocurile produse normal constituie baza cu dezvoltarea fotogravurii. În gravura în lemn contemporan\
stampelor care au fost înlocuite de reproduceri mecanice sunt cazuri când în stilistica artistului se mai p\streaz\
[i de fotografie, iar gravura manual\ a c\p\tat o viziunea stampelor de la începutul secolului al XX-
nou\ func]ie. Istoria gravurii începe cu gravura în relief. lea (Antonio Frasconi, Leonard Baskin). Ast\zi xilogravura
}es\turi pe care erau imprimate imagini picturale de tinde spre o excesiv\ cromatizare apropiindu-se mult
pe placa de lemn au fost g\site înainte de secolul al de pictur\, cum ar fi experien]ele novatoare ale lui Carol
XV-lea. Pe la sfâr[itul secolului al XIV-lea blocul de Summers.
22 lemn era utilizat pentru multiplicarea avantajoas\
din punct de vedere comercial a imaginii decorative Cele mai vechi gravuri române[ti de sine st\t\toare
[i picturale pe material textil. sunt xilografiile populare din Transilvania, lucrate de
me[terii ]\rani din Ha[date, un sat de pe Valea Some[ului
Johannes Gutenberg a tr\it în Germania în prima la sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i în cursul celui de-
parte a sec. al XV-lea, a introdus sistemul literelor al XIX-lea.
separate [i mobile ce puteau fi culese în cuvinte [i fraze.
Litera [i imaginea erau gravate în acela[i bloc de lemn În România contemporan\ xilogravura a evoluat
permi]ând o singur\ ac]ionare a presei. Cele dou\ na]ional [i interna]ional prin Gy.Szabo Béla, Ethel Lukats
elemente coabitau frumos în pagini de o valoare estetic\ -B\ia[, Silviu B\ia[, Mircia Dumitrescu, Ioachim
deosebit\. Acest procedeu a fost folosit în întreaga Nica, Suzana Fântânariu urma]i de o genera]ie
Europ\. O bun\ parte a istoriei timpurii a gravurii în tân\r\ promi]\toare menit\ s\ scoat\ din conul de
relief este legat\ de dezvoltarea c\r]ii tip\rite. Acest umbr\ aceast\ str\veche tehnic\, cum ar fi gruparea
produs manual stabile[te o leg\tur\ intim\ cu ilustra]ia. „Xilogravura -matrice stilistic\” (XMS), înfiin]at\ în
Prin urmare la sfâr[itul secolului al XV-lea, gravura 2007 la Timi[oara, cu fo[ti absolven]i performan]i din
în lemn împlinise 100 de ani cu un bogat material grafic. România [i diaspora, licen]ia]i ai Facult\]ii de Arte [i
Multiplicarea prin blocurile de lemn s-a r\spândit în Design din zon\, grupare coordonat\ de prof.univ.dr.
toat\ Europa. Reprezent\rile figurative [i spa]iale, Suzana Fântânariu.
stilistica, s-a schimbat oarecum, pe m\sur\ ce se schimba
viziunea asupra desenului de altfel o modalitate liber\, Intrând pe teritoriul gravurii în relief sau a tiparului
direct\ [i spontan\ de manifestare, contrazis\ de regulile înalt este necesar s\ amintim c\ primul gravor
mai rigide ale gravurii. Desenatorul era la discre]ia român a fost Gabriel Popescu, care în 1894 a realizat
gravorului, fapt acceptat mai pu]in de arti[tii importan]i prima gravur\ în atelierul {colii de Bele-Arte din Paris.
ai vremii. Cert este c\ Albercht Dürer este cel mai de Fiul acestuia, Daniel Popescu, profesor de istoria artelor
seam\ gravor în lemn din secolul al XV-lea [i începutul [i rectorul Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu”
secolului al XVI-lea. Datorit\ lui, lemnul a constituit din Cluj-Napoca a însemnat pentru multe genera]ii
suportul expresiv [i estetic pentru arti[tii gravori de de tineri un model cultural-pedagogic demn de urmat.
atunci [i pân\ în zilele noastre. Gravura în lemn a
continuat s\ se manifeste pân\ în secolul al XIX-lea Începutul de drum cu performan]e în domeniul
ca procedeu de ilustrare a c\r]ilor. În 1790, în gravurii în lemn l-a avut Gy. Sabo Béla (1905-1985),creator
Anglia, Thoma Bewick recurge la inova]ii îndr\zne]e, de spa]ii exotice c\ruia i se datore[te mitul xilogravurii.
Prin cele 20 de ilustra]ii la Divina Comedie, o faimoas\

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

carte primit\ cu succes la Târgurile Interna]ionale de manual dedicate marelui poet [i prieten Nichita St\nescu.
Carte, cum ar fi cel de la Leipzig îl aduce pe Dante Ele au fost expuse în 2008 la expozi]ia retrospectiv\,
mai aproape de lumea contemporan\. Xilogravurile un adev\rat regal, deschis\ la Palatul Parlamentului cu
sale raportate la natur\ (anotimpurile) din zone diferite gravur\, ilustra]ie de carte, desen, grafic\ [i sculptur\.
ale lumii a fascinat prin precizia t\ieturii în fibr\ f\r\ C\r]ile bibliofile manufacturate, cu gravuri originale,
ca nervurile lemnului s\ fie vreo piedic\ în ductul sunt la ora actual\ prezente în multe dintre cele mai
grafic.Curat [i poetic, discursul gravorului a incitat importante biblioteci [i institu]ii de cultur\ din Europa:
genera]iile tinere, în mod special din zona Ardealului Cancelaria Germaniei (Berlin), British Library – Londra,
fiind polarizate de figura emblematic\ a maestrului Gy. sau Biblioteca Na]ional\ a Fran]ei. A ilustrat numeroase
Sabo Béla. c\r]i [i a realizat copertele unor titluri de referin]\
din literatura na]ional\ [i interna]ional\: Eminescu,
În perioada anilor ‘60-‘70 „rena[terea” xilogravurii Verlaine, Nichita St\nescu, care au fost premiate la
române[ti se datoreaz\ artistei Ethel Lukats -B\ia[, Târguri Interna]ionale de Carte – Leipzig [i Frankfurt
care cultiv\ cu succes aceast\ tehnic\ pe plan na]ional din Germania, la Salonul Interna]ional de Carte de la
[i interna]ional. Ea a fost r\spl\tit\ cu prestigioase Paris sau „Bookarest” [i „Gaudeamus” din România.
premii: Men]iune special\ pentru grafic\ de carte,
Moscova,1967, Premiul III la „Europahaus”,Viena, 1968, În gravura contemporan\ mondial\ nume sonore de
Marele Premiu la Bienala Interna]ional\ de Gravur\ de arti[ti ce abordeaz\ xilogravura au impus genul la înalte
la Banska-Bystrica, 1978, Men]iune de onoare la „Xilon”- cote valorice: Stefan Galic (Slovenia), Kazimierz Gmerek
Trienala Interna]ional\ de Gravur\ pe lemn de la Fribourg, (Polonia),Jerzy Jedrysiak (Polonia), Leonardo Gotleyb
1979, Premiul de onoare la Bienala Interna]ional\ de (Argentina), Thavorn Ko-Udomvit (Tailanda), Min-
Gravur\, Varna, 1989. Celebru ciclu al anilor ‘80, Kyeong Lee (Coreea), Grzegorz Mazurek (Polonia), Lucio
Obsesie, evoc\ o realitate dur\, transfigurat\ prin repre- Passerini (Italia), Marcio Pannuzio (Brazilia), Etsuko
zentarea unui rinocer malefic, denun]ând „construc]ia” Obata (Japonia), Yasuhiro Oki (Japonia), Christiane
sistemului comunist, alienarea societ\]ii române[ti din Dubois (Elve]ia), Ulala Virta ( Finlanda), Annu Vertanen
timpul dictaturii apropiindu-se prin mesaj de opera lui (Finlanda), Jing Huan Znao (China), Ji-Xin Shong (China),
Eugen Ionesco. Kang Ning (China), Mazzeo Javier (Argentina), Florin
Ha]egan (Canada), Ortansa Moraru (Canada) etc.
Mircia Dumitrescu este un artist prestigios, recunoscut
în toate mediile culturale din România. Este membru Computerul [i conceptul de gravur\ 23
al Uniunii Arti[tilor Plastici din România [i al Uniunii
Gravorilor [i Litografilor Maghiari din Budapesta, Procedeele tradi]ionale, aparent limitate la
Ungaria. Zona experimental\ de mare for]\ [i originalitate
este exemplificat\ prin c\r]ile monumentale de 4 m. formele clasice, au devenit treptat sursa unor inepuizabile
cu coper]i din lemn [i xilogravuri originale imprimate
inova]ii, zona de experiment [i muta]iile ei vizuale în

noile media, instala]ie, sau obiect, locul discursului

grafic într-o teorie a comunic\rii prin imagine fiind o

permanent\ provocare. De la miniaturile ornamentale

la gravura de serie [i la difuziunea imaginii în lumea

modern\ [i postmodern\, de la artele tradi]ionale la

resorb]ia în proiect (conceptualism, cum îl define[te

Chaterina Millét `n 1971) sunt trasee ale imaginii grafice

care au marcat istoria artei [i în mod special pe cea a

gravurii. Semnal\m faptul c\ în tehnologia modern\

(computerul [i rela]ia cu grafica) termenul de „gravur\”

este un concept care [i-a schimbat semnifica]ia, spre

exemplu dac\ ai o dischet\ [i vrei s\ copiezi date pe ea
trebuie s\ scrii comanda copy on disck. În antichitate
omul obi[nuia s\ graveze în piatr\ sau lemn, iar în zilele

noastre ecranul computerului ( monitorul) s-a transformat

într-un corp masiv, de genul unei stânci. Grafica pe

computer este diferit\ ( gravura pe calculator),

pentru c\ te raportezi la lumin\ pentru a lucra pe ecran,

în timp ce în trecut au existat câteva instrumente

primitive. Întrebarea este pân\ unde ar putea aparatele

moderne s\ p\streze intact\ [i în cele mai bune condi]ii

identitatea omului epocii noastre, a[a cum resturile

arheologice din antichitate au ajuns la noi? ~n grafica

contemporan\ au ap\rut tehnici noi de captare, prelucrare

[i multiplicare a imaginii. Exista acea bipolaritate între
tratarea mecanic\ a imaginii [i interven]ia artistic\

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

original\. Prin folosirea tehnicilor noi mesajul lucr\rilor performan]i, din diaspora cu tineri din România, absolven]i
[i efectul compozi]ional devin autentice [i interesante. ai Facult\]ii de Arte [i Design – Universitatea de Vest
Fotografia este un exemplu de transpunere a imaginii din Timi[oara, Sec]ia grafic\. Sunt fo[tii studen]i,
reale ea fiind în sine o camer\ obscur\ în care masteranzi, apropia]i ai atelierului personal al Suzanei
geamul fumuriu pe care se proiecteaz\ imaginea a fost Fântânariu, specializa]i în xilogravur\. Tinerii xilogravori
`nlocuit cu o plac\ fotosensibil\. Grafica pe computer au ob]inut performan]e, premii la prestigioasele bienale
ofer\ numeroase posibilit\]i de prelucrare [i combinare [i trienale interna]ionale de gravur\ din Japonia, Canada,
a imaginilor, fotografice, desene sau xilogravuri . Coreea, Mexic, Italia, Portugalia, Spania, România etc.
onorând ]ara lor natal\, cea de adop]ie, dar [i Facultatea
Gravura experimental\ prin utilizarea tiparului înalt de Arte [i Design din Timi[oara unde [i-au des\vâr[it
a devenit un mijloc important de exhibare, dimensiunea studiile. Componen]a grupului este marcat\ de prezen]a
fiind cea care cucere[te spa]iul nemaivorbind de urm\torilor graficieni: drd . Dan Boar ( Arad-România),
modalit\]ile semipicturale de imprimare. În acest sens Cristina Vl\dil\ (Timi[oara-România), drd. Ciprian
Bienala Interna]ional\ de Gravur\ Experimental\ Chirileanu (Timi[oara- România), Ciprian Ciuclea
înfiin]at\ de graficianul Ciprian Ciuclea în 2003, (Bucure[ti-România), dr. Suzana Fântânariu ( Timi[oara-
2005 la Timi[oara, în 2007 [i 2010 la Bucure[ti la România) coordonator de proiect, Florin Ha]egan
Palatele Brâncovene[ti, Mogo[oaia, notific\ aceast\ (Toronto-Canada), drd. Ortansa Moraru (Toronto-
prioritate contemporan\ privind muta]iile ce au loc în Canada), asistent-coordonator proiect, drd. Mircea
domeniul gravurii cu exemple excelente (Premiul Popescu,( Timi[oara-România), Cristina Sandor (Durango-
Agnieszka Cholewinska cu linogravura cu interven]ie Mexic), Felicia Selejan (Timi[oara-România), Voicu
de lumin\, 2008 etc.). În 2004 Maxim Dumitra[ organizeaz\ S\tm\rean ( Metz-Fran]a), Yvette Szakacs ( Metz-Fran]a),
primul Simpozion Interna]ional de Xilogravur\ la Muzeul drd. Mihai Zgondoiu, ( Bucure[ti-România), Zsombori
de Art\ Comparat\ din Sângeorz-B\i. Robert (Timi[oara- România), Ciprian Radovan (Timi[oara-
România), critic de art\, Mag. Phil. Alexander Gerdanovits,
Gruparea de tineret, (Klagenfurt-Austria) critic de art\.

„Xilogravura – matrice stilistic\” (XMS) Criteriul sever al selec]iei grupului de expozan]i a

Calit\]ile aspre [i decisive ale xilogravurii, fost acela al performan]elor ob]inute în tehnica tiparului

n\scute din gravarea lemnului în lungul fibrei a atras înalt (xilo- linogravur\-experiment), aportul adus de ei

mul]i graficieni din întreaga Europ\, într-un efort de în lumea artelor grafice contemporane române[ti [i

24 sincronizare al acestui nobil [i str\vechi procedeu cu interna]ionale prin experien]\, experiment, comunicare
exigen]ele atât de derutante ale epocii moderne.
[i înnoirea limbajului. Absolven]i ai aceleia[i Academii
În 2007 se înfiin]eaz\ la Timi[oara grupul interna]ional
de Art\ din România, situat\ în Zona }\rilor de Est,
de tineri xilogravori performan]i din România [i diaspora
intitulat Xilogravura – matrice stilistic\ (XMS), un proiect zon\ ce a avut de suferit în urma regimului comunist,
ce cuprinde o serie de manifest\ri expozi]ionale, colocvii
reîntregesc prin acest proiect un concept artistic prin
etc. pe marginea xilogravurii clasice, matrice ce a generat
reevaluarea unei tehnici istoric-civilizatoare, pe de o
în timp trasee [i transform\ri de limbaj vizual prin
parte, iar, pe de alt\ parte, reunesc destinele personale
experiment, noile media [i concept. El se afl\ la a 4 a
cu destinul Artei extins\ prin libera manifestare pe
edi]ie: Galeria „Helios”, Timi[oara, 2008, UAP „Mentorul-
toate meridianele. Propria-mi participare cu un grupaj
omagiul maestrului”, Palatul Administrativ, Timi[oara,
de lucr\ri al\turi de fo[tii studen]i de elit\ în plus de
2008, Galeria „Mansarda” Facultatea de Arte [i Design-
responsabilitatea curatorial\ este o fireasc\ [i necesar\
Universitatea de Vest, Timi[oara, 2009, Galeria de Art\
apropiere de genera]ia tân\r\, o recunoa[tere valoric\,
a Teatrului „Ricardo Castro”, Durango, Mexic, 2010,
ce induce la actul de interferen]\ al genera]iilor prin
lobby-ul Auditoriului Universit\]ii Juarez al Statului
transferul geografic de mesaje artistice de la o ]ar\ la
Durango, Mexic în cadrul celui de-al XII-lea Festival
alta, de la un continent la altul. Ca efect al garan]iei
Cultural Universitar, 2011. În acela[i an proiectul a
profesionale a acestui proiect revista „Observatorul”
avut oportunitatea s\ fie cunoscut [i apreciat în
din Toronto a g\zduit timp de un an( [i continu\)
ora[ul Gomez Palacio al statul Durango, fiind expus
câte dou\ pagini lunar, profilul fiec\rui expozant prezentat
în Galeria de Art\ a Muzeului de Art\ Contemporan\
în „Note critice” de prof.univ.dr.Ciprian Radovan ,
a acestui municipiu, iar la organizarea acestuia au
Ortansa Moraru [i Suzana Fântânariu. „Forma]i în
participat Institutul de Cultur\ al Statului Durango,
matricea cultural\ româneasc\, tinerii arti[ti vorbesc
Universitatea Juarez, în colaborare cu Asocia]ia Arti[tilor
în limbajul universal al artelor plastice, iar destinele
Plastici [i Vizuali „Colectivul Durango”. Ca artist invitat
lor personale, marcate uneori inclusiv de experien]a
de onoare a fost invitat pictorul [i gravorul Oscar Mendoza
emigr\rii, ilustreaz\ perfect realitatea integratoare a
Mancillas în calitate de reprezentant al artei grafice din
«satului global». Vernisarea expozi]iei [i în ]\rile de
acest stat realizând un dialog ce ofer\ un ansamblu
adop]ie ale arti[tilor din diaspora ar reprezenta o
asupra panoramei interculturale dintre cele dou\ academii
excelent\ oportunitate ca [coala grafic\ româneasc\
de art\, cea timi[orean\ [i cea mexican\, în ceea ce
contemporan\ s\ fie cunoscut\ [i apreciat\ de publicul
prive[te limbajul conceptual [i tehnic al xilogravurii.
local”, men]ioneaz\ dr. Doru Liciu, viceconsul la
Acest proiect unic, reune[te tineri graficieni-gravori
Consulatul General al României din Toronto în catalogul

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

bilingv „Xilogravura – matrice stilistic\”. Acest excelent de Cercet\ri Umanistice (ICCRU) din Vene]ia a temei
catalog tip\rit la Timi[oara în urma câ[tig\rii proiectului „Încurajarea practicilor artistice” („Fostering Artistic
în cadrul conceptului Timi[oara-open art city-ora[ Practices”) este o excelent\ oportunitate ca proiectul
deschis al artelor 2009 sprijinit de Prim\ria Municipiului „Xilogravura – matrice stilistic\” s\ se dezvolte [i s\
Timi[oara a constituit baza editorial-informa]ional\ a se afirme într-un spa]iu cultural-istoric european.
grup\rii tinerilor xilogravori. Analogia între activitatea artistic\ [i cea de cercetare
[tiin]ific\ este necesar\ mai ales c\ o parte din membrii
„Xilogravura – matrice stilistic\” definit\ astfel în fondatori ai acestui proiect sunt doctoranzi pe tema
proiectele expozi]ionale [i editoriale ca tehnic\ str\veche fundamental\ a gravurii, în mod special a xilogravurii
a gravurii [i a tiparului, îi stimuleaz\ creativ pe în diversele sale ipostaze de studiu istoric [i stilistic.
tinerii arti[ti în confruntarea lor cu mijloacele Responsabilitatea artistic\, documentar\, istoric\ fa]\
propuse de noile tehnologii ale comunic\rii [i informa]iei, de acest gen str\vechi de art\, xilogravura, practicat\
deoarece prin muta]iile survenite în domeniul artelor tot mai pu]in în România, revine tinerilor gravori
vizuale, xilogravura apar]ine contemporaneit\]ii cu care trebuie sprijini]i [i impulsiona]i pentru propulsarea
libertatea deplin\ de exprimare. Prin evaluarea noilor acestei tehnici. „Xilogravura – matrice stilistic\” (XMS)
tehnologii [i abord\ri, gravura se elibereaz\ de mecanismul este un proiect generativ în plin\ evolu]ie c\ruia i s-a
sec al ob]inerii imaginii. Tiparul înalt, xilogravura, al\turat în 2010 un critic de art\ de origine român\,
linogravura procedeu în care se imprim\ suprafe]ele drd. Alexander Gerdanovits el însu[i curator la Galeria
în relief fie cu o pres\ special\, fie manual este tehnica de Art\ Contemporan\ „Galeria 3” din Klagenfurt,
care a suportat cu u[urin]\ eliberarea din constrângerile Austria. Proiectul este, de asemenea, vegheat de
tehnice. Imprimarea manual\, îndep\rtarea de pres\ graficiana drd. Ortansa Moraru din Toronto, Canada,
a „`nc\lzit” gravura, iar tactilul a constituit proba cea asistent de proiect pentru diaspora român\. Dezvoltarea
mai vie a imprim\rii gravurilor. În plus frumuse]ea [i contemporaneizarea xilogravurii pe care am practicat-
pl\cii gravate a determinat pe unii arti[ti s\ o expun\ o de-a lungul carierei de 35 ani am cultivat-o [i genera]iilor
ca obiect. Tiparul înalt a permis în acest sens eliberarea de studen]i în calitatea mea de cadru didactic la Facultatea
gravurii de canoane [i rigori , latura de experiment de Arte din Timi[oara. Situarea sa în peisajul cultural
oferind noi dimensiuni ale imprim\rii. Invita]ia primit\ al Vene]iei precum [i posibilitatea utiliz\rii prin cercetare
de gruparea „Xilogravura matrice-stilistic\” din partea [i interac]iune cu patrimoniul artistic din aceast\ zon\
domnului Dan Basarab Nanu , director al Muzeului de cercetare umanistic\ ar constitui o etap\ de vârf
de Art\ Contemporan\ din Gala]i de a desf\[ura un în evolu]ia acestui proiect. El are un dublu statut, unul 25
amplu proiect expozi]ional în toamna anului 2012 documentar [i altul creativ prin matricitatea lui stilistic\
marcheaz\ o nou\ etap\ în evolu]ia xilogravurii ca form\ folosind limbajele specifice.
tradi]ional\, dar [i experimental\ de comunicare a
mesajelor de care fiecare artist este responsabil. Dimensiunea [i perspectiva acestui proiect ca act
profesional vizeaz\ zona xilogravurii, preocupare
„Încurajarea practicilor artistice”, referen]ial\ pentru tiparul înalt. Este una din cele
ICCRU-Vene]ia, Italia , 2011 mai vechi tehnici din domeniul gravurii care a pus în
circula]ie scrierea prin tiparul Gutenberg aducându-
Participarea la Concursul de proiecte „Încurajarea [i aportul în permanentizarea istoriei culturii. Este
practicilor artisice”, ICRU-Palazzo Correr-Campo Santo un proiect de grup, o echip\ care î[i propune o cercetare
Fosca, Vene]ia, Italia cu proiectul:„Xilogravura-matrice laborioas\, care lucreaz\ [i studiaz\ pentru acela[i
stilistic\” (XMS) în 2011, a fost o experien]\ a competi]iei obiectiv cu deplina libertate de crea]ie tematic\ [i
interna]ionale [i o provocare. Acest proiect evalueaz\ stilistic\. Etapiz\rile [i strategiile sale coerente finalizate
la nivel de performan]\ în tehnica tiparului înalt [i cu manifest\ri expozi]ionale de anvergur\, dar [i sus]ineri
anume xilogravura cu derivatele linogravur\, xilogravur\- teoretice, analiz\ [tiin]ific\, interpret\ri creative originale,
obiect, linogravur\-instala]ie, instala]ie-obiect, stencil- au la baz\ matricea stilistic\ a xilogravurii ca practic\
art, performance. Prin acest proiect, logic articulat dup\ artistic\ proiectat\ în contemporaneitate.
o carier\ artistic\ profesional\ pe care am sus]inut-o
timp 35 de ani, urm\resc revitalizarea celei mai Suzana Fântânariu
vechi tehnici a gravurii, gravura în lemn, transmiterea
mesajelor printr-o laborioas\ munc\ de cercetare Bibliografie:
[tiin]ific\ [i profesional\. Acest proiect este menit s\ René Berger, Art\ [i comunicare, Ed. Meridiane, Bucure[ti,
pun\ în acord tradi]ia cu inova]ia la nivel na]ional, 1979.
dar [i relansarea la nivel interna]ional a conceptului de Suzana Fântânariu, Spa]iu [i semn o dialectic\ a devenirii
xilo-gravur\ cu muta]iile survenite în lumea contemporan\. imaginii `ntre planeitate [i obiect, Ed. Brumar, Timi[oara,
2007.
Forma]i în matricea cultural\ româneasc\, acest Suzana Fântânariu, Xilogravura matrice stilistic\ 3 -
grup de arti[ti dispun [i dialogheaz\ în limbajul universal Xylography-Stylistic Matrix 3, Ed. Nepsis, Timi[oara,
al xilogravurii manuale tradi]ionale, dar [i prin limbajul 2009.
înnoitor [i novator al experimentului în gravur\: Suzana Fântânariu, Xilogravura matrice stilistic\. Re-
xilogravura-obiect, xilogravura-instala]ie, video-instala]ie scrieri sau cronicile vremii, Timi[oara, Ed. Brumar, 2009.
etc. Propunerea de c\tre Institutul Cultural Român

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Patru evenimente artistice:
Ia[i, Cluj, Chi[in\u, Piatra Neam]

1. ~n data de 12 octombrie 2015 a avut loc vernisajul Ovidiu Petca
primei Bienale Interna]ionale de Gravur\ Contemporan\
Nord-Est, BIGC-NE, Ia[i.

S-a deschis la Galeria UAP „Cupola” [i la Galeria de
Art\ (et.I [i II) „Universitas”a Universit\]ii de Arte
„George Enescu” în prima perioad\, iar în a doua perioad\
( octombrie-noiembrie) la Muzeul Na]ional de Art\ al
Moldovei din Chi[in\u. Au participat 34 de ]\ri. Cele
trei premii au fost ob]inute de arti[tii: Pawel Delekta,
Polonia („Obiecte XIV”, tehnic\ proprie) Premiul I, Goran
Trickovski, Bulgaria („Agoraphobia”mezzotinta) Premiul
II ( mezzotinta) [i Mircea Popescu, România/Timi[oara
(„Dispari]ie în întuneric”, linogravur\) ,Premiul III .

Din Timi[oara au participat arti[tii: Adriana Lucaciu,
Suzana Fântânariu-Baia (invitat), Felicia Selejan, Ana

26

~n una din s\lile Palatului Culturii - Ia[i (dup\ jurizare): Mihai Voicu, cura-
tor, [i Suzana Fântânariu (pre[edinta juriului)

Membrii juriului, `n una din s\lile Palatului Culturii - Ia[i de la stânga la
dreapta: Ovidiu Petca (Cluj-Napoca), Mircia Dumitrescu (Bucuresti),
Atena Elena Simionescu (Ia[i), Nicos Terzis (Grecia), Suzana Fântânariu-
Baia (pre[edint\), Timi[oara, Tudor Zbârnea( Republica Moldova) .

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Maria Cuteanu, Jakobhazy Alexandru,
Mircea Popescu, iar din diaspora
Ortansa Morariu (Canada) [i Cristina
Sandor (Mexic).

Juriul a fost format din: Nicos
Terzis (Grecia), Tudor Zbârnea
(Republica Moldova), Atena Elena
Simionescu (Ia[i), Suzana Fântânariu-
Baia( Timi[oara-pre[edint\), Mircia
Dumitrescu (Bucure[ti), Ovidiu
Petca (Cluj-Napoca).

2. ~n data de 22 octombrie

2015 s-a deschis la Chi[in\u-
Republica Moldova cea de a IV
a Bienala Interna]ional\ de Gravur\
în sala de expozi]ii „Constantin

Brâncu[i”.

Din România a fost premiat\

cu Premiul II ob]inând un trofeu

al Bienalei artista Atena Elena

Simionescu (Ia[i), iar Suzana

Fântânariu-Baia din Timi[oara
a ob]inut Diploma de onoare din
partea Ministerului Culturii din
Chi[in\u cu gravura „Eliptical
universe I”, aqua- forte, aquatinta.

3. ~n data de 6 noiembrie 2015 27

s-a deschis Salonul interna]ional

de Gravur\ TribunaGrafic a

V-a edi]ie organizat de revista

Tribuna din Cluj-Napoca, Ovidiu

Petca fiind curatorul acestei

expozi]ii. Au participat gravori

din 30 de ]\ri. România a fost

reprezentat\ de gaficienii: Ciprian

Chirileanu din Timi[oara [i Drago[

P\tra[cu din Ia[i. Cu aceast\

ocazie a avut loc la Muzeul de

Art\ din Cluj-Napoca o serie de

conferin]e sus]inute de: Adriano

Castro (Brazilia), „Gravura brazilian\

contemporan\”, Fernando Santiago

( Porto Rico)„Noi tendin]e în ~n Galeria de Art\ „Cupola" dup\ vernisaj: Cornelia Brustureanu (artist decorator), Suzana Fântânariu
gravura contemporan\ netoxic\”, (grafician), Petru Bejan (critic de artâ-filosof), Dan Covataru (sculptor), Tudor Zbarnea (pictor), Mihai
Jan Svensen( Norvegia), Dora Sos Pamfil (pictor), Petru Vornicu (geograf).

( Ungaria), „Abord\ri unice în

electrografie”, Pavel Pu[ca[, „Paradoxuri ale artei 4. ~n data de 12 noiembrie s-a deschis Bienala de

contemporane” [i Dorel G\in\ din Cluj, „Alintul fotografic”. Art\ Plastic\ „Lasc\r Vorel ” la Muzeul de Art\ din Piatra
~n data de 7 noiembrie în calitate de invitat la acest
eveniment, Suzana Fântânariu-Baia („~ntâlnire cu Neam]. Premiul pentru grafic\ a fost ob]inut de Suzana
Suzana Fântânariu-Baia”) a prezentat proiectul „Xilogravura Fântânariu-Baia din Timi[oara cu lucrarea „Mâini
– matrice stilistic\” (fo[ti studen]i ai Facult\]ii de Arte- zbur\toare”, desen-obiect.

Timi[oara din diaspora [i România) specializa]i în Suzana Fântânariu-Baia
xilogravur\ [i proiectul „Eurotique-Anxietate european\”
(Paris, 2006). Timi[oara
13 noiembrie , 2015

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

EXODUS WONDERLAND
Sergiu Chihaia – Atelier 030202

Sergiu Chihaia propune o regândire a mecanismelor evolu]ia creativ\ a vie]ii prin practici culturale [i forme
migra]iei prin reproiec]ia existen]ial\ a pinguinilor. subiective care pot sus]ine o asemenea evolu]ie. Se
Fiecare este similar celuilalt, indiferent de ras\, poate g\si acel loc imanent, non-dualistic care s\ asigure
dar complet diferit. Lucr\rile sale aplatizeaz\ continuitatea dintre uman [i non-uman, dintre uman
fantasmagoria adev\ratului în conceptele sociologice [i celelalte specii. Captivitatea, în orice form\,
pozitiviste ale mentalit\]ii/expresiei [i ale credin]ei/ignoran]ei. trebuie abolit\. Experimentele de orice natur\ care
implic\ fiin]e vii trebuie eradicate.
Pinguinii reformuleaz\ mecanismele supravie]uirii,
iar ideea de a înv\]a este, în primul rând, una a auto- Prin fragilitatea materializ\rii lucr\rilor, Sergiu
transform\rii radicale unde identitatea uman\ nu este Chihaia pare a ne sugera sus]inerea protec]iei speciilor
static\, cunoa[terea este incert\, dar ambele fac obiectul de animale aflate în captivitate - fizic\ sau psihana-
reevalu\rii [i schimb\rii constante. litic\ -, în tranzi]ie sau în plin proces de migra]ie. Om
sau pinguin.
Ansamblul pinguin-om reaminte[te ideea lui Deleuze
[i Guattari de a cre[te participarea noastr\ în R\zvan Ion

28

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

29

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Ce este Time based arts?
T:BA

TBA Time based arts, un concept relativ nou în
arta contemporan\, este inventat de sculptorul David
Hall în anii ’80. El considera c\ amprenta sau imaginea
unei sculpturi este egalâ cu obiectul respectiv [i îl poate
reprezenta [i în lipsa sa.

De fapt TBA include mai multe segmente din arta
contemporan\, astfel încât lucr\rile din aceast\ categorie
pot fi definite ca lucr\ri de art\ care au ca dimensiuni
specifice timpul [i durata. În mare parte acest
concept se referea la pionieratul artei video din anii ’80,
la lucr\ri [i instala]ii ce con]in film, care necesit\ în
reproducerea lor tehnologie analoag\ [i digital\, cunoscute
acum în general, ca Time Based Media.

În cele mai multe universit\]i cursurile de TBA se
rezum\ la segmentul de art\ video sau instala]ie [i
se pred\ în cadrul Departamentelor de Intermedia -
Departamentul de Intermedia de la Universitatea din
30 Cracowia, Polonia, sau Departamentul de Intermedia
de la Facultatea de Arte Frumoase din Budapesta,
Ungaria.

În cadrul Universit\]ii Na]ionale de Art\ din Bucure[ti
TBA pe lîng\ principii [i procese tehnologice de arta-
video perspectiva asupra cursului genereaz\ interferen]e
multimediale, transdisciplinare mult mai variate, se
pred\ audiosfer\, anima]ie, mi[care corporal\, multisound,
iar proiectele generate devin complexe instala]ii [i
performance-uri.

Aceast\ disciplin\, Time Based Arts @ Time Factor(y)
care a func]ionat în cadrul Departamentului de Sculptur\
a UNA în anul universitar 2014-2015 sub form\ de
workshop p\streaz\ cutuma cursurilor op]ionale de 2
cursuri [i 2 lucr\ri practice pe s\pt\mân\, [i se structureaz\
în felul urm\tor: sculptura `n medii –mixte, lect. univ.
dr. Reka Csapo Dup (ini]iatoarea cursului-pilot); arta
video/instala]ie/intermedia - drd PatriciaTeodorescu,
sculptor/ artist visual; performance art- Irinel
Anghel- muzician, performer; drd. Raluca Ghideanu
–artist vizual, sculptor; audiosfera – Mihai Pl\m\deal\,
muzician, istoric de art\.

Se poate pune `ntrebarea fireasc\, ce nevoie ar fi de
un curs atât de hibrid, c\nd o parte din discipline se
pot reg\si în curricula altor departamente. TBA pe lâng\
deschiderea [i extinderea domeniului de experimentare
în care î[i pot defini cursan]ii limbajul plastic, con]ine
o dimensiune educa]ional\ non-formal\, care contribuie
benefic la dezvoltarea personal\, prin stimularea inteligen]ei
emo]ionale, factor important în dezvoltarea individului,
mai cu seam\ la cei care sunt studen]i la arte.

CONTRAPUNCT 2015, DECEMBRIE

Un alt aspect important ar fi, c\ în acest format, 31
cursul, având componenta de mixed-media/adic\
sculptura în medii mixte [i transpuneri neconven]ionale,
ofer\ studen]ilor de la alte departamente, care nu posed\
cuno[tin]ele specifice tehnologiilor sculpturii, un
instrumentar plastic bogat cu ajutorul c\ruia s\
poat\ realiza lucr\ri obiectuale [i s\ dep\[easc\ zona
ready-made-ului.

Se pune `ntrebarea, ce preg\tire poate oferi TBA?
Teoreticianul David Garcia, în anii ’80, a promovat
[i aplicabilitatea disciplinei la Universitatea din Leyden,
NL, este un alt promotor al TBA. El ne arat\ în cartea
sa Uncommon Ground, c\ TBA poate duce la crearea
unui segment de absolven]i (nu neap\rat arti[ti vizuali)
care pot ac]iona ca operatori culturali, sau brokeri
culturali.
Ace[tia se pot angaja la prim\rii, multina]ionale,
firme, `ntreprinderi etc., rolul lor fiind de a diversifica
conceptual, creativ procesul de ini]iere / promovare
proiecte [i mediere cultural\ ca de exemplu: Creative
Encounters across Sectors and Disciplines / ~ntâlniri
creative între sectoare [i discipline; Experiences of
Academic/Business Interdisciplinary Work / Experimente
de lucru interdisciplinare între lumea academic\ [i
domenii de afaceri; Managing Creative Encounters
–A Team of Art Students Contributes to Research on
a Radically New Gaming Platform / ~ntâlniri creative-
un grup de studen]i de la arte contribuie la cercet\rile
legate de o platform\ revolu]ionar\ de jocuri; A Perspective
from Arts Council England’s INTERACT Programme of
Artist Placements in Innovative Industry Contexts;
Programul INTERACT al Ministerului Culturii din UK,
prin care se plaseaz\ arti[ti în contexte industriale
inedite, inovatoare

Câteva observa]ii
În plan local se remarc\, lipsa de educa]ie a lucr\torilor
din administra]ia cultural\, cu prec\dere la nivelul
prim\riilor, care organizeaz\ din ce in ce mai des [i
cu mari cheltuieli, evenimente, serb\ri, care adesea
sau de cele mai multe ori se rezum\ sau devin un festival
de mici [i bere.
În zona publicitar\ atunci când arti[tii vizuali
profesioni[ti nu sunt implica]i produsele publicitare
sunt mediocre, apar clipuri pline de cli[ee, reclame
pline de stereotipii care polueaz\ din punct de vedere
artistic [i cultural întreaga media publicitar\.
Marile intreprinderi [i firmele multina]ionale organizeaz\
evenimente care marcheaz\ o aniversare sau lanseaz\
un produs. Se dore[te adesea re-branduire acestora
ceea ce necesit\ un pachet de idei [i solu]ii alternative
de mare impact care poate fi oferit doar de creatori
preg\ti]i conform cerin]elor noului vizual contemporan.
TBA, fundamentat\ pe multiple direc]ii de cercetare
generatoare de practici artistice novatoare, contribuie
definitoriu la preg\tirea plastic\-vizual\-emo]ional\
a creatorului de cultur\.

Reka Csapo Dup

10 lei

Sergiu Chihaia - Exodus

5 948485 000090 06

Eviden]a informatizat\ a tirajelor

[i produselor este realizat\ `n sistemul

interna]ional GS1, administrat `n

România de GS1 România.

www.gs1.ro