CP 1-3 vara 2016 color

1-3

septembrie

2016
Anul XXV

®

r e v i s t \ d e l i t e r a t u r \ [ i a r t e l director: Ioan Vieru

Poezii de
Gheorghe Grigurcu

Victor Cilinc\
Out of Romania

~n acest num\r mai semneaz\: C\lin PETCANA
Liliana MERCIOIU POPA
Mircea PETEAN Lisandru NEAM}U
Ecaterina NEGAR| M\lina IONESCU
Daniela F|INI{ Alexandru GHI}ESCU
Emilia PERSU Irina RADU
Marilena PREDA-SÂNC Dorothea FLEISS
Flavia LUPU Elodie STROECKEN
Alexandra TITU Dup DARIE
R\zvan ION

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

semnal editorial

Mircea Petean
Catedrala din auz

xxx prea pu]ini vin s\ se uite ca la urs
la gardianul devenit scriitor
aproape ori de câte ori ies în peisaj singur înso]it de scriitorul redus la esen]a sa –
sau al\turi de ai mei un infirm care face figur\ de prezentator
m\ intersectez m\car o dat\ cu un personaj ciudat la urm\ dispar în m\runtaiele mercedesului
e o tân\r\ care m\r[\luie[te singuratic\ pilotat de-o jigodie a mediei locale
cu privirile goale b\l\ng\nindu-[i po[eta uzat\ (de! – zon\ defavorizat\)
`n jos [i-n sus pe colinele ora[ului
ori pe faleza în]esat\ de lume xxx
pare întruchiparea perfect\ a oboselii de a tr\i
a unei întregi civiliza]ii scriu de câteva ceasuri
nu ne-am adresat un cuvânt niciodat\ dar ce zic – scriu de câteva zile
dar pornirea de a-i vorbi m-a încercat de fiecare dat\ ce spun eu – scriu de câ]iva ani
de ce am preferat t\cerea - dar adev\rul e c\ scriu de mai bine de-o jum\tate de
2 aceasta-i întrebarea
veac
xxx neîntrerupt scriu
la drept vorbind scriu de când m\ [tiu
tr\ise o via]\ în pântecul trabantului [i mi-e frig
care-l purtase de-a lungul [i de-a latul – Ana –
teritoriilor de dincoace de Cortina de Fier las\-m\ s\ m\ ghemuiesc lâng\ tine
mi-e frig de parc\-n v\lurile umede [i reci
ale primei dimine]i din via]a lumii mi-ar fi înf\[urat
trupul gol-golu]

acum la b\trâne]e îl înghite bucat\ cu bucat\ xxx
pies\ cu pies\
pe nemestecate bucur\-te suflete bucur\-te
regurgitându-l apoi sub forma unei paste îngerul a strigat
de cuvinte r\suflate îngerul a coborât
îngerul s-a cuib\rit la sânul {tefanei
xxx care se uit\ la noi f\r\ s\ ne vad\
c\ci în ochii ei cândva lumino[i
victima î[i poart\ c\l\ul joac\ acum umbrele unei indicibile melancolii
prin spa]ii publice vidate de popor o boab\ de lacrim\ a c\zut pe dale „

® Director: % Adresa:
Ioan Vieru Revista Contrapunct,
Revist\ editat\ de Colegiul editorial: Calea Victoriei 133,
Funda]ia CONTRAPUNCT Liviu Antonesei, Barbu Cioculescu, Elena Laz\r, etaj 1, sector 1, Bucure[ti,
Ioan Mihai Cochinescu, Bogdan Ghiu, cod po[tal 010071,
e-mail: [email protected] Gheorghe Grigurcu, Ion Mure[an, O.P. 22 C.P. 144
www.contrapunctpress.ro Liviu Ioan Stoiciu, Radu }uculescu
Raluca Andreescu
(secretar executiv) 0744.22.86.74
Redac]ia:
Marilena Preda-Sânc (redactor-[ef), Responsabilitatea asupra opiniilor
Lisandru Neam]u (redactor) exprimate `n paginile revistei apar]ine exclusiv autorilor.
Ecaterina Ionescu
(corectur\) ISSN: 1016 - 7609
Ionela Streche
(tehnoredactare & procesare imagine)
Nicoleta Mihalache
(Departament financiar)

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Antologie „Contrapunct”

Poezii de
Gheorghe Grigurcu

Copie dup\ natur\ 3

Urm\rind linia sinuoas\ sfioas\ a beh\iturii de capr\ dar cu ochiul nespus de blînd diafan
care-nv\luie spa]iul îl înghite (cum un aliment) ca apa unui bazin din care-au fost azvîrlite
[i sunetul copitei care-i sap\ înd\r\tnic chipul imaginile [i imaginile imaginilor
în umezeala ierbii cum în monede
[i felul în care ron]\ie norii vag înfrunzi]i bolta ultima spum\-a v\zutului
vîntoas\
[i-n cele din urm\ abia ecoul t\l\ngii pornit care mai gîlgîie mai cere un supliment de cuvinte.
din moartea-i lînoas\ copil\roas\ împleticit\
spre-a ne chema [i pe noi al\turi. Anatomie

Copiii A reflecta vîntul în voalul de oase

R\mînem undeva jos a poposi la r\scrucile nervilor întuneca]i silvatici
la piciorul mesei
a-nscrie veninul pe stindardul triumf\tor al unei
copii care cresc cum un munte glande.
la fereastr\ cînd mergi cu trenul
ori ca un avion în zbor
ce-]i umple dintr-odat\ ochiul

posesori ai atîtor miresme domestice
cu care se joac\

ori zgomote legate cu sfoar\

simple zgomote ce se rotesc obosesc
[i cad vl\guite
a[ijderea la piciorul mesei

miresme [i zgomote robotind în glum\
laolalt\ cu copil\ria.

Cît de bucuroas\ e Via]a

Cît de bucuroas\ e Via]a acum
cînd [ov\ie cînd nu se dezminte

[i urc\ pe strada îngust\ al\turi de-un b\trîn
cu piciorul lui încruntat

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Într-o expozi]ie de pictur\ Semn de carte

Stai în expozi]ie cum se st\ expus Marea ]i-ai tras-o
lacrimi de parad\ î]i lunec\ pe-obraz peste cap
dezlegate de propria lor explica]ie cum un jerseu.
lacrimi ro[ii albastre albe atît de urîte
pe urma ame]itoarei nebunii estivale Sensul
descoperind în treac\t solitara balansare-a
balansoarului Prin parametrii severi ai lucrurilor
umbroasa umbr\-a peretului exasperat iat\ Sensul lucios
spaima de spaim\ te cuprinde cu-ncetul cum se intimul Sens cum o z\pad\
umple de scrum o scrumier\
petalele se deschid în ploaie Sensul pur [i deplin
cu ordonate figuri de gimnastic\ flec\rind
se mi[c\ mi[cînd obiectele
în timp ce Soarele orbitor apropiat destul s\ nu-l po]i cuprinde-n privire
brusc se exteriorizeaz\ în exterior dep\rtat destul s\ nu-l iei în de[ert.
[i cre[te cre[te cre[te cum o lumin\ de far
proptit\-n întunericul estetic al frun]ii tale. Norul

Psalm Îl vom închide-n pivni]\
spuse privind acest nor
L-ai f\urit pe poet asemenea }ie atît de voios
poetul [i-a f\urit poezia asemenea lui îl vom pune la murat
în butoiul cel nou
Te-a imitat doar forjîndu-[i aceast\ metalic\ umbr\ îl vom face varz\.
4 ce-l înso]e[te de[i nu-l ap\r\
Aceasta-i tema
aceast\ vizuin\ plutitoare cum un vîn\t nor
Aceasta-i tema: o perfect\ imperfec]ie
aceast\ stea trufa[\ ce se ofile[te cum un ghiocel. arti[tii se foiesc tri[înd u[or
spre-a ajunge cît mai lesne-n miezul ei
Rural\
Soarele s-a mutat pe un alt scaun
Am îngr\m\dit t\cerile una peste alta peretele a rostit un lung monolog
într-un cuf\r
dar cineva sfredele[te-n lumina mediocr\ o gaur\
de jur-împrejur gîrbovite pustiet\]i ca s\ vad\ ceea ce func]ioneaz\-n secret
micul motor al esen]ei de dincolo
nori maniaci
[i dup\ un ceas altcineva întreab\ deslu[it:
oglinzi de ]ar\ ieftine ]î[nite oare ce-a vrut s\ spun\ omul ce-[i întinsese
din alte oglinzi mai vechi pur [i simplu degetele
încordate strîmbe de recuno[tin]\?
fl\c\i îngîndura]i [i fete
în mîini purtîndu-[i inima Vîntul clujean
(mîinile groase ro[ii
inima de turt\ dulce) O [i vîntul acesta-n amurgul secession
spasm cenu[iu [i ro[u
cîte-un coco[
cu capul tupilat sub arip\ vîntul acesta ca o na[tere f\r\ dureri. „
de teama ielelor

mai e drum lung pîn\ la gar\.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Poezii de
Ecaterina Negar\

Rug\ciune st\pânul meu,al tuturor,al cerului, 5
al snopului de aur,
Rugaciunea mea se potrive[te extazului secetei, în seceri[ul ultim de neamânat,
zici c\ m\ iube[ti !
Eu de unde s\ [tiu? num\r\toarea ce conteaz\, nu neglijeaz\
C\ lalelele nu-]i plac toamna, spicul ce sunt,
Eu de unde s\ cunosc c\ iubind mult a[teptat.
Te aduni în celalt.
Încerc s\ nu plâng Te iubesc, r\mâi
De când mi s-a prorocit.
C\ voi locui în sufletul t\u Cineva acolo, sus, m\ iube[te
Pân\ la sfâr[itul vie]ii – necondi]ionat. {i tu, [tiu, c\ m\ iube[ti,
Rug\ciunea mea se potrive[te ceasului {i eu te iubesc.
Când icoana ta Vino [i m\ mângâie cu mâna ta de felin\,
}ine col]ul disper\rii departe Vino [i iart\-m\ c\ pot s\ te iubesc, nespus,
{i se pierde dincolo de sfântul din icoan\, S\rut\-m\ [i s\ nu-]i piese de gre[alele mele,
Iar energiile benefice Au fost involuntare, nesemnificative.
~ntrep\trund starea mea,
Aici sunt metanii. S\rut\-m\!
Te-am s\rutat de atâtea ori
Rod, ultima num\r\toare De la distan]\, din a[tept\rile mele,
Iube[te-m\!
St\pânul meu,al t\u [i al roadei Te iubesc nespus,etern
Al seceri[ului nea[teptat; S\rut\-m\,e omene[te,
i-au boabele în palm\ Metafizic e s\ nu ne atingem t\cerile,
[i un miros de pâine îl simt conturat Dar nu-mi pas\, triste]ile s-au spulberat
st\pân al slavei, R\mâi cu mine mai simplu nu se poate,
Mai dificil e c\ te iubesc.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Diet\ De ce a[tept întâlnirile cu tine,
{i ochii t\i m\ v\d adev\rat\?
M\nânc produse antioxidante, Când apar
Pas\rea e dietetic\ Bra]ele tale justific\ legea atrac]iei.
Am luat-o dintr-o evanghelie Fiecare secund\ conteaz\
{i îi caut perceptul potrivit, {i energia care se amplific\,
Când î[i începe zborul Soarele, vegeta]ia.
În alt\ evanghelie. Nu schimb nici un element din decor,
Nu am timp, nu am posibilitate
Nu m\ alterez cu câ]iva îngeri hibrizi S\ repar absen]ele tale,
Mergând prin cimitir Cine sunt ceilal]i? T\ceri? Alte personaje?
Dizolv în lacrimi dorul de cei pleca]i Ce pot recunoa[te în persoana ta?
Într-o lume numeric mai mare ca a noastr\, A mea?
Nici cu ficatul acesta de vac\ Ne consum\m cât ne reu[e[te
Nu asimilez cantitatea necesar\ de zink S\ repunem în drepturi
T\bli]a lui Mendeleev nu-mi schimb\ holograma Vibra]ia sentimentelor,puritatea,dorirea.
La sfâr[it ne r\mâne exigen]a a[tept\rii.
cosmic\
Nici tabla înmul]irii nu m\ absoarbe din UNU, Vertical\, orizontal\
Tablele legii l-au f\cut [i pe Moise autoritate
6 religioas\, Credeam.
Tablele lui Arsenie Boca subscriu neprih\nirii, Dumnezeu era aproape, flexibil,
Tablele de [ah între Karpov [i Kasparov multe Pliabil pe toate formele posibile cât îmi storceam în
minute au l\sat f\r\ esente, rug\ fiin]a, îngenunchindu-m\.
Tablele domino nu urc\ [i la ceruri Pe ceruri lipeam cuvinte, chipuri,
{i nici ideia prealabil\ a descoperirilor lui Nobel, Dup\ ierarhie [i importa]\, [i îngeri strecuram
Formula atomului sau H2O printre lumini ca supliment la mântuire, la via]\
Nu segmentez\ destinul meu mai aprins Cu Maica Fecioar\ în clipuri
Fixam câte o candel\ aprins\
Sintetizez ideea de Nobel {i s\rutam pe ascuns floarea Lacrima Maicii
{i m\ v\d în Hristos deplin\,
Candelele [i rug\ciunile mele Domnului, nestins\.
mi-au dat cerul [i ve[nicia Credeam,cu atâta putere (mu[tarul chiar era bob)
nu crezi c\ am ob]inut Muntele era obiectul u[or deplasabil
chei la împ\r\]ia promis\ – {i pozi]ia stelelor în mister mi-au vegheat
Acesta este Marele meu premiu ETERN. embrionul [i pl\m\direa c\rnii,oasele,soarta,
Credeam,c\, dac\ sunt pe vertical\
Consum, exigen]a a[tept\rii În cele ale mele, ridicându-m\,
Pe orizontal\ Dumnezeu în cele ale lui m\ va
Conteaz\ cu cine m\ s\rut! reflecta, însumându-m\. „
Când [i cât, unde [i de ce!

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Victor Cilinc\

Out of Romania

MOTO: „Adio, adio, v\ doresc s\ în Tomuri [i, culmea, îi descoperise spital, Matei [tia c\ dac\ vede în
apuca]i s\ muri]i pe drum, astfel acolo: existaser\ cu adev\rat! Sau continuare domnitori, demnitari
încât niciunul din c\p[oarele voastre era tot o n\lucire, livresc\ de aceast\ sau haiduci, însemna doar c\ nu [i-
nobile, care acum se i]esc mirate dat\?), ba chiar începuse s\ intre a luat la timp pastilele. A[a i-au
peste marginea cutiei de lemn pe în vorb\ cu unii, care, înv\]ase spus doctorii – [i domnu´ doctor,
fundalul cerului albastru de la el, nu împilaser\ poporu´, nu-l [i doamna doctor, adic\ so]ia autori-
Mombasa, s\ nu apuce s\ se suceasc\ asuprise adic\, nu-l în\bu[ise în tar\ a domnului doctor, care era
dintr-o parte în alta, în singur\tate, sânge etc. Cu to]ii aveau cu ce se textilist\ la baz\, dar f\cuse „{tefan
la Hamburg, unde nimeni nu [tie mândri: niscai b\t\lii câ[tigate cu Gheorghiu” [i de atunci se pricepea
nimic despre Africa, de unde veni]i turcii, biruri noi [i imaginative, cam la orice nu cerea prea mult
voi.” „conturi” pe la bancheri olandezi… efort… Deci, când Matei nu vedea
Cam cu to]ii i se plângeau îns\, în regi sau demnitari, însemna c\ Ma- 7
Karen Blixen – Out of Africa [oapt\, de nevestele dumnealor. tei era normal – îi spunea zilnic
Chestia asta o deranjase de fapt pe doamna domnului doctor. Sau, m\
Matei a fost întotdeauna un Mila: voievozii, reali ori virtuali, nu rog, tovar\[a – tovar\[ului. Iar dac\
introvertit, numai c\ nu [tia importa!, îl înv\]au prost, îl transformau da, atunci nu!
ce înseamn\ acest cuvânt, pe „omul ei”, dintr-un executant
credea c\ înseamn\ „vârtos”. docil, care nu-[i punea niciodat\ Sigur, la o doz\ prea mic\ mai
Uneori, chiar el se recuno[tea prea întreb\ri, într-un posibil misogin scapa în salon câte un sp\tar, paharnic
timid. Dup\ ce nevast\-sa l-a înnebunit cu imagina]ie prea mare! Dup\ ori stolnic voievodal, care se a[eza
bine-bine, omul [i-a g\sit alinarea ce, de ani de zile, Matei se înv\]ase cuviincios pe marginea patului [i
într-un spital de nebuni. Era undeva… s-o suporte de bine, de r\u pe ne- accepta chiar s\ bea câte un ceai
prin ’87 sau ’88 – nici nu-[i mai vast\-sa – el credea chiar c\ este nasol, de spital, ori chiar un nechezol
amintea bine, atât de mult a dormit un dat de la Dumnezeu: de, fiecare din suferta[. Dar vizitatorii cu ranguri
din acea perioad\ [i pân\ ce nevasta- trebuie s\ sufere pe P\mânt, pentru prea mici nu st\teau niciodat\ jos
sa l-a scos afar\. Cât a stat în spital, a avea apoi acces la `mp\r\]ia Ce- – necum s\ înceap\ s\ se plâng\
n-a mi[cat în front: doctorii îl înfundau rurilor. Cu Mila se înv\]ase el, cu bietului Matei, oricum s\tul de tirania
cu pastile, iar el dormea cuminte. autoritatea ei (dictatorial\ am spune, Milei, r\mas\ dincolo de zidurile
Când se trezea, Matei observa c\ acum, c\ putem folosi în voie acest protectoare ale spitalului: afar\!
este înconjurat de nebuni [i atunci cuvânt, f\r\ s\ se interpreteze), îns\
cerea doctorilor alte pastile, ca s\ îl durea inima pentru atâ]i domni- Era rar vizitat de boieri – dup\
nu-i mai vad\: credea c\ nebunii tori sau demnitari (ba chiar – uite, cum spuneam – din cauza pastilelor.
\ia nu sunt reali! Adic\ ar fi doar mi-am amintit! – era vorba [i de doi Era deci bine, din ce în ce mai
rodul imagina]iei lui – [tia, i se haiduci – mi-e jen\ s\ le dau bine pentru Matei, dar Mila hotarî
spusese – bolnave [i – nu [tia, de[i acum numele, c\ îi inv\]a]i de bine într-o bun\ zi s\-[i scoat\ de
i se spusese! - introvertite. Sau m\ la Istorie! – au venit s\ se plâng\ acolo so]ul, care devenea pe zi ce
rog, cam timide... lui Matei ba c\ muierile lor nes\]ioase trecea, tot mai mult, o legum\. Asta
le puneau coarne atunci când ei era p\rerea ei, dup\ ce v\zuse un
Matei acceptase totu[i propunerea ie[eau la p\dure (adic\ intrau în sanitar c\rând cu roaba pastilele
Milei de a-l interna „o vreme”, de[i codru), fie so]ioarele se înv\]aser\ pentru por]ia de dup\amiaz\ a
tot ce i se putea repro[a era doar s\-[i bage de[tele [i a[a ghiftuite Salonului numarul 5. E drept, pasti-
faptul c\ începuse s\ vad\ pe strad\ de inele scumpe în gologanii pe care lele fuseser\ donate de o funda]ie
personaje istorice; din istoria oficial\. haiducii, ca ni[te veritabili sanitari german\, adic\ erau pe gratis, în
Se întâlnea, de pild\, cu tot felul de sociali, îi preluau de la boga]i, cu
domnitori trecu]i în c\r]ile de Istorie gândul s\ îi mai distribuie în parte
(dar [i, s\ recunoa[tem, cu fo[ti [i pe la s\raci...
demnitari mai mici, pe care-i c\utase
apoi, de curiozitate, la Bibliotec\, În schimb, odat\ ad\postit la

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

timp ce mâncarea, cât de iluzorie dai [i frunze! Trebuie deci neap\rat M\-ta nu e moart\ – numa´ se
s\ ie[i dracului de acia!” {i femeia transform\!”
ar fi fost, cost\ bani, m\-n]elegi… îi explic\ c\ nu are nimic altceva
de f\cut decât s\ o fac\ pur [i simplu Nu era deci prea greu: trebuia
Cum pentru bolnavii îndopa]i cu pe s\n\tosul – oricât ar p\rea doar ca el, Matei, s\ ]in\ minte, a[a
asta de jenant. „Oricine poate s\ cum ]inuse minte chiar Lomonosov.
pastile era totuna dac\ m\nânc\ in fac\ pe s\n\tosu’ – [tiu o groaz\ Legea lui Lomonosov (sau Arhimede?),
de mah\ri care nici m\car nu se s\ fie adic\ atent la ce vede [i s\
vitro sau, vorba ceea, „live”, venea str\duie prea mult! Totu-i pân\ compare tot timpul imaginile
cape]i ceva imunitate.” zilei cu cele pe care le [tia înc\
mai ieftin s\ fie îndesa]i cu buline! de dinainte de internare. Pur [i
Planul era tâmpit de simplu: simplu un exerci]iu de memorie.
Matei încercase s\ se lupte la Matei avea s\ sus]in\ c\ este s\n\tos, Ei bine, s\ lu\m un exemplu: intr\,
s\ recunoasc\ implicit c\ a fost s\ zicem, în salon un vod\. Î[i
început cu Mila – s\ se conving\ diliu-bine, în schimb, dac\ va amintea el oare s\ fi stat de vorb\
mai primi vizita vreunui domnito, cu vreun vod\ înainte de 1985 (sau
adic\ singur c\ [i dumneaei este fie el chiar [i din cei cu o ditai pagina 1987?), când i-au ap\rut primele
în cartea de-a cincea, s\ se fac\ c\ simptome… voevodale de misoginsim?
tot o închipuire, c\ dispare imediat nu-i vede, chiar de l-or crede Nuuu!!! Atunci, însemna c\ acest
domnitorii respectivi du[i cu sorcova. vod\ nu exist\! Sau: întâlnise el,
dup\ cea de-a opta pastil\ galben\, Sau, m\ rog, dac\ se jeneaz\ de înainte de 1985 (sau 1987?) doctori?
\ia, m\car s\ le fac\ un semn cât Da, mai întâlnise. Deci a[a ceva
dar nu reu[ise s\ renun]e la bine mai discret c\ nu le poate vorbi de este posibil s\ existe [i acum!
fa]\ cu doctoru´; poate mai bine
întip\rita obsesie c\ dânsa era una acas\, în lini[te, dup\ ce l-or elibera… ***
Iar dac\ doamna lu´ dom´ doctor,
dintre pu]inele lucruri reale – [i textilista, cu viclenia ei nebuneasc\ Nu la mult timp dup\ ce Matei
de care sunt în stare muierile astea, reu[ise s\ evadeze legal de la
nasoale, deci cu atât mai reale! – îl va provoca, [tiindu-l b\iat de balamuc, cu ajutorul viclenei sale
caracter, pretinzând, de pild\, c\ neveste, p\c\lindu-i pe doctori a[a
din via]a sa. Dup\ logica lui Matei, tocmai l-a întâlnit pe Mihai Viteazu’, cum p\c\lise odinioar\ [i organiza]ia
care a întrebat-o unde vine Salonul B.O.B c\ nu ar fi avut bunici chiaburi,
lucrurile rele au mai multe [anse num\rul 5, el, Matei, s\ se strice vedeniile începur\ s\-l tulbure mai
chipurile de râs, ca la o glum\ bun\ rar. Ce-i drept, st\teau [i cam departe
s\ fie reale, decât cele bune. Ca [i s\-i zic\ în fa]\ c\ Mihai Viteazu de centru [i de traseele obi[nuite
nu exist\! Claaar?!!! pentru vizitele oficiale… Dac\ dom-
[i injec]iile sau du[urile foarte reci, nitorii îl vizitau tot mai rar [i atunci
Dar de unde s\ [tie Matei dac\ doar ca s\ discute pe chestiunea
astea rele erau în mod sigur reale. doamna domnului doctor exist\ cu unor recente interpret\ri eronate
adev\rat, sau este tot o ispit\ cu ale Istoriei vechi, fantasme ale
Real\, deci [i Mila Adevarat\, care-l încearc\ domnul doctor? Cum istoriei prezente îl z\p\ceau de cap.
s\ disting\ el, pentru c\ pân\ acum
dar [i insistent\, insist\ deci pe n-a avut nevoie, între realit\]i (uneori Era s\ moar\ de fric\ parc\ prin
chiar pl\cute) [i închipuiri? {i Mila decembrie – când i s-a p\rut c\
lâng\ medici s\-i dea drumul acas\ se [i apuc\ s\-i explice, b\be[te vede la televizor o transmisie într-
(de, nici nu mai era prea tân\r\…) adev\r nebuneasc\. {i se f\cea
so]ului ei. Gardianul, care tocmai care-i [pilu´: deosebirea între real c\ tovar\[ul Nicolae Ceau[escu,
[i fic]iune – ca la [coal\, când înv\]ase secretar general al P.C.R [i comandant
uda florile din plastic, care se despre legea aia cu transformarea suprem al Armatei, întâiul doctor
pe care cred c\ nici Lomonosov (honoris causa) al patriei, s-a urcat
pr\fuiser\, nici nu catadicsi s-o n-o [tiuse. Profu´ de mate [i fizic\ într-un elicopter [i ceea ce a urmat
îi îndemnase atunci s\ înve]e era clar un [ir de trucaje ale min]ii
conduc\ pân\ la medicul-[ef [i n- poezioara explicativ\, ca s\ re]in\ sale obosite, a[a c\ Matei lu\ din
mai u[or enun]ul legii sau al decre- proprie ini]iativ\ un pumn din
o l\s\ din prima nici s\-l vad\ pe tului cu pricina, ca s\ ]in\ adic\ pastilele ro[ii în plus. De[i Mila
minte c\ nimic nu se fur\ sau se îi interzisese s\ mai ia multe pastille,
8 bolnav. „Cocoan\, omul matale-i o câ[tig\ în natur\. Cic\ taica Lomo- pentru c\ acum erau din salariul ei
legum\” [i, f\r\ s\ lase jos furtunul, nosov însu[i ar fi spus-o fiesii la [i din pensia lui, nu mai venea de
c\p\tâiul nevestisi, mama ei: „Nu la funda]ia german\! Oricum, omul
tun\ spre u[a salonului: „B\\\\, mai plânge Tania, c\ ajungi diform\/ dormi pe s\turate, poate chiar câteva
luni, [i când se trezi, se trezi c\
b\\\\ nea Matei-b\\\\, ai pl\cere fantasmagoriile (o fi mai corect

azi s\-l prime[ti în vizet\ p\ vod\

Radu \l Mi[to?” De dincolo se auzi

îns\ zgomotul f\cut de un corp care

se arunc\ brusc sub un pat, f\r\ s\

mai verifice m\car mai înainte dac\

oala de noapte mai era cumva acolo…

„Vezi, domni]\, vezi?!”, îi spuse

mustr\tor gardianul, continuând

s\ stropeasc\ plasticul: s\ creasc\!

Oare [i el vedea domni]e [i domni,

sau era doar a[a, o formul\ de

polite]e în cartier? Nu [tim!

Dar Mila nu se l\s\ cu una cu
dou\ [i reu[i s\ intre la Matei.
„Trebuie s\-i convingem p\ domnii
doctori \[tia idio]i c\ e[ti s\n\tos!”
– încerc\ s\-l conving\ pe tovar\[u´
ei de via]\. „Da’ io sunt s\n\tos?”
– întreb\ cât putu de timid Matei,
ceva mai reconfortat dup\ ie[irei
de sub pat. Ea d\du din cap cu
sinceritate, dar îi explic\ totu[i:
„Arat\-mi [i mie pe unu´ s\n\tos
în ]ara asta! Chestia este c\ tu, dac\
mai stai pu]in aici, ai s\ începi s\

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

„fantasmagorilele”?) îi erau [i mai în atâ]ia ani! Când se ducea la bere ***
violente. De pild\, i se n\z\ri c\ (la halb\, la fel de proast\), urma-
vede ni[te studen]i (cu barb\!) b\tu]i rea distrat cum câte unul se strop[ea {i într-o zi Matei se gândi s\
chiar în centrul Bucure[tiului de (o la partidele istorice de care înv\]ase
s\-]i vin\ s\ crezi?!) mineri. Auzi, la [coal\ [i la rege. Se sim]ea prost, încerce marea cu degetul: s\ cear\
mineri în Bucure[ti! Cum în timpul ca la lec]iile politico-ideologice
somnului lui Matei îi cam crescuser\ de dinainte de 1985! C\ mai devia la Partid un apartament mai spa]ios,
în lini[te tuleiele, se trezi chiar luat câte unul, vorbind tare despre
drept student de c\tre ni[te nebuni, dolarii pe care i-ar fi cump\rat sau în care s\ poat\ tr\i cât mai dep\r-
când el ie[ise din Pasajul Universit\]ii despre inten]ia – auzi! – de a pleca
ca s\ caute „Scânteia”? (de la o în str\in\tate, ba chiar un avort – ti[or de Mila cea rea mai degrab\
vreme observase c\ ziarul partidului ]in’te bine! –, imposibil pân\ la
se epuiza înainte de a ie[i el, iar vacan]a [colar\, puteai s\-]i dai din realitate.
la chio[cul de pe strada lui, vânz\torul foarte u[or seama c\ era doar o
avea parc\ un rictus ciudat s\racul, provocare murdar\! Matei st\tea Membru de partid era, r\m\sese
atunci când Matei îi cerea respectuos singur la masa lui, încercând s\ se
organul Partidului. So]ul Milei primi descurce cu banii care p\reau chiar [i în spital, unde pl\tise cotiza]ia
în cap o bât\ (asta chiar exista!), noi. Se f\cea c\ asculta în alt\ par-
bât\ care avu un efect mai ieftin te, nu se b\ga. Era pl\cut afar\ din unuia care se credea Dej. Vechime
decât Rudotelul prelungit. spital! „Afar\” în general, dac\
m\-n]elegi… în câmpul muncii – plus spitalul –
Urm\ o perioad\ grea, pentru
c\ Mila (dar… oare era Mila cea Partea rea e c\ aici nu-I mai avea ceva. Deci, nu-i r\mânea de-
care vorbea acum altfel decât fusese aduceau masa la bot de trei ori
ea obi[nuit\ `nainte de 1985?! Ea pe zi, în schimb aveau bere. Se cât s\ încerce… Dar mai era oare
(?) începuse s\ vorbeasc\ zilnic ducea la coad\, de pild\ pe la
despre revolu]ie (?) Zilnic, nebunia, m\cel\rii, de[i nu vedea oameni. ACOLO secretarul acela de partid,
în mod sigur, c\ci atunci când îl Chiar dac\ vânz\torul îl întreba ce
internaser\ dup\ acel 1985 (sau vrea, de ce nu cump\r\, el se f\cea tovar\[u´ pe care îl [tia atât de bine
1987?), înc\ [tia c\ revolu]ia fusese c\ plou\ [i înainta încet, singur,
fix la 1848, iar revolu]ionarii ajunseser\ r\bd\tor, centimetru cu centimetru, înainte de ´85?
la putere mai târziu, odat\ cu sovieticii, pân\ ce aprecia c\ ar fi fost timpul
da sc\paser\ de ei [i r\m\seser\ s\-i vin\ rândul în mod real, la coada Avea noroc: tovar\[ul era tot
cu noi… De altfel într-o zi, când real\, pe care nu o vedea îns\ doar
domnul Agamemnon Dandanache, el, nu-i a[a, din cauza bulinelor acolo: doar biroul era ceva mai vast
care avusese colegiu lá ‘48, i-a f\cut ro[ii, mai ieftine. Prea ieftine, se
o vizit\ lui Matei, îl convinse c\ Mila vede! Deseori i se n\z\rea auzi? c\ decât înainte, [i pân\ s\ se interneze,
– dac\ muierea asta exista cu ade- macelaria era goal\ de clien]i,
v\rat – min]ea: revolu]ia fusese dar carnea, în nebunia lui, i se tovar\[u´ nu avea nici secretar\.
s\vâr[it\ în mod clar în 1848? Cu... n\z\rea c\ o vede din bel[ug:
M\ rog, cu ceva timp în urm\. „În- f\r\ os, f\r\ gheare! Ba chiar mai Între timp, vezi bine, comunismul
seamn\ c\ \[tia, doftorii, urm\resc trecea vreo vedenie de bab\ inter-
din nou s\ m\ înha]e!” – î[i spuse belic\ pe lâng\ el, zicând: „Ce-au se mai stilase în jos… Omul, ca
Matei, hot\rând pe dat\ s\ se mai scumpit \[tia antricoatele
comporte vicleac cu orice ispit\ [i astea! O sut\ de mii de lei? S\ stea s\ zicem a[a, parc\ mai chelise
cum de altfel îl înv\]ase de bine acolo o sut\ de mii de ani, maic\,
[i nevast\-sa (dac\ existase…). S\ cu ziua de ieri! Era mai bine pe ni]el. Matei b\tu înc\ o dat\, respec-
se comporte exact ca înainte de vremea lui Ceau[escu!” Cum dracu´?
1985… Ca s\ nu gre[easc\ prea Cât o „Dacie”?! {i Matei ciulea tuos, la u[\, de data aceasta pe
mult, bolnavul studie din nou, vreo urechile, înghi]ea în sec, t\cea mâlc
dou\ nop]i, Programul Partidului [i privea pe geam la alte vedenii: dinl\untru. Tu[i. Omul îns\ nici
(Comunist), ca s\ nu ias\ dracului ma[ini str\ine pe care scria marca
din litera [i spiritul lui. Apoi se „Dacia”! Matei cerea, când credea nu-l b\g\ în seam\. „Exact ca pe
cur\]\ pu]in [i se b\rbieri, numai el c\ i-a venit rândul, ceva neutru:
ca s\ se poat\ plimba din nou lini[- oase, osicioare. „Pentru c\]el, vremuri, e cât se poate de real!”, 9
tit, s\ nu-l ia nebunii din nou drept domnu’?”, întreba amabil m\celarul se bucur\ Matei. Peti]ionarul strânse
student tomnatec. Era exact ca [i doar pe jum\tate real, vezi bine.
înainte. De 1985. Aproape exact, Sau era o glum\ cu sub`n]eles? Sau cu degetele reale, transpirate, în
c\ se mai schimb\ [i comunismul înc\ o provocare a securi[tilor?
buzunar, pachetul de Kent furat

din vechile rezerve ale nevestei

sale, nefum\toare cel pu]in pân\

în 1985. Încercase la chio[c, dar

îi ceruse pentru o singur\ ]igar\

cât pentru o drujb\ de pe vremea

lui. Da, o s\-l dea gata pe tovar\[

cu aceast\ „aten]ie”...

„Ia te uit\, e chiar domnul Matei”,

î[i ridic\ în sfâr[it omul ochii, când

col]ul pachetului de ]ig\ri „medi-

cinale” îi ie[i ca din întâmplare din

buzunar.

Matei tu[i, apoi articul\ cât mai

clar, cu un zâmbet caracteristic,

aproape de jur împrejur, „Tr\iasc\

Partidul Comunist Român!” {i ad\ug\

în gând: „Ce, crezi c\ sunt prost ca

s\ r\spund la astfel de provoc\ri

de doi lei?! Domn e m\-ta, creti-

nule, eu sunt un tovar\[ adev\rat,

daaa?!!!” Dar o spuse numai pe

din\untru. Doar nu era atâta de

nebun s-o zic\ în gura mare! În-

v\]ase s\ fac\ fa]\ la tot felul de

nebunii… „

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Daniela F\ini[ [i Emilia Persu
Galeria Artyourself

10 Lucr\ri din ceramic\ de Daniela F\ini[

Floarea Vie]ii – Daniela F\ini[ L\sându-ne absorbi]i de contemplarea unei Flori a
Vie]ii – «obiect de medita]ie», putem ajunge la unitatea
Ceramica Danielei F\ini[ este seduc\toare, o lume Universal\, la viziunea divinului.
metafizic\ supus\ armoniei, calm\ [i tensionat\, concret\
[i efemer\. Atent\ la detaliu artista modeleaz\ gr\dini Într-o epoc\ în care încerc\m s\ unific\m toate
Zen, universuri posibile care te absorb [i te oblig\ s\ contrariile, floarea vie]ii, de una singur\, reune[te [tiin]a
le atingi. O tactilitate vizual\ te face s\ le parcurgi, [i spiritualitatea într-un tot coerent [i armonios.
s\ le sim]i pulsa]ia s\ empatizezi cu autoarea.
Exist\, de asemenea, [i alte desene legate de cel al
Lucr\rile prezentate la Artyourself fac parte din Florii Vie]ii, ca de exemplu, Sâmburele Vie]ii, care, într-
seria intitulat\ Floarea vie]ii [i sunt obiecte bi [i un fel, este inima acesteia. Sâmburele vie]ii reprezint\,
tridimensionale, adosate peretului sau integrate în întrucâtva, Geneza.
spa]iul galeriei, obiecte solitare, capabile s\ intre în
comuniune cu arealul natural redefinind peisajul [i Acest simbol apar]inând geometriei sacre devine
completându-l cu spiritualitate, creativitate [i ra]iune. cheia unei matrice a vie]ii ce ascunde secretele unei
[tiin]e uitate, care caut\ unificarea cu spiritualitatea.
De la corporalitatea materialului ceramic la instala]ia
luminoas\, de la finitudinea materiei la emo]ie [i Pentru mine descrie intersectarea dintre lumea divin\
deschidere c\tre infinit întreaga oper\ a artistei Daniela [i cea material\ [i începutul crea]iei.
F\ini[ ne invit\ la contempla]ie.
Daniela F|INI{
Marilena PREDA-SÂNC
Petru Lucaci, Emilia Persu [i Daniela F\ini[.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Daniela F\ini[ [i Emilia Persu
Galeria Artyourself

Cut Yourself Pentru mine experimentarea vie]ii prin art\ este ca o c\l\torie.
Emilia Persu A c\l\tori, a te îndep\rta de „la tine” pentru a descoperi [i explora
un „altundeva”, în perspectiva de a câ[tiga o cunoa[tere mai larg\
Pictura „Jurnal” semnat\ de Emilia Persu [i universal\, implic\ s\ treci prin experien]a c\l\toriei, cu
deruleaz\ stori-uri cotidiene de întâmpl\ri, încerc\ri [i întâlniri interculturale, devenind o nou\ persoan\. Altfel
atitudini, sentimente, momente de introspec]ie spus, experien]a artistic\ este creatoarea unei dezordini purt\toare
[i extrovertiri spontane, într-o aplecare de reînnoire. Am lucrat [i experimentat mai multe tehnici de la pictura
c\tre sine [i în dialog cu ceilal]i. în ulei pe pânz\, pe lemn, pân\ la gravur\, fotografie, colaj, carte-
obiect. Toate tehnicile au fost instrumente de orientare în c\l\toria
Parcurgerea lucr\rii de pictur\ de mari mea prin spa]iul personal [i universal.
dimensiuni, derulat\ pe podeaua galeriei
[i nu pe o simez\ vertical\, te invit\ s\ EP SPOT este un proiect autobiografic pornit de la ideea de
cobori într-o lume populat\ cu semne reconciliere a persoanei cu personajul EP. Dincolo de noi sunt imaginile
mnemonice ale unor tr\iri profund autentice pe care le v\d ceilal]i. Noi ne vedem `n oglind\...
atunci, vii [i acum, ale unor prezen]e
aici [i acolo, fiindc\ pentru Emilia Persu Emilia PERSU
timpul trecut / prezent [i viitor coexist\.
Poematica existen]ial\, melancolia [i 11
vitalitatea picturii este completat\ de seria,
aproape miniatural\, de desene, colaje Emilia Persu
rafinate, atinse de o grafie subtil suprapus\ [i
peste texturi temperat prezente în compozi]ia Daniela F\ini[
imaginii.

Spa]iul galeriei devine un environment
în]esat cu amintiri, culori [i linii care
întrupeaz\ senza]ii, modeleaz\ chipuri
cunoscute, ne înv\luie cu prezen]e atemporale.
Suntem p\rta[i la dest\inuiri profunde,
st\ri de reverie [i dor, pe care le descifr\m
în reprezent\rile vizuale configurate cu
talent de Emilia Persu într-o stare de gra]ie.

Marilena PREDA-SÂNC

Grafic\ de Emilia Persu

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

EUROPEAN CUTENESS ART
KINDCHENSCHEMA – PSEUDOEGO –

COMMUNITY NARCISISM
[CONTAMINAZIONI 016]

A.C. Soligo Studio, una dintre cele mai importante expozi]ia principal\, European Cuteness Art
galerii italiene, inaugurat\ în 1969, cu o contribu]ie [KINDCHENSCHEMA PSEUDOEGO COMMUNITY
notabil\ la modelarea culturii pop italiene, a deschis, NARCISSISM]; Contaminazioni - European Cuteness
pe 17 martie, la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Art Extension, la sediul Institutului Italian de Cultur\
Brâncu[i, Expozi]ia European Cuteness Art din Bucure[ti, respectiv prelegerea [i dezbaterea
[KINDCHENSCHEMA PSEUDOEGO COMMUNITY Community/shared narcissism. A brief history of cuteness
NARCISSISM], curatoriat\ de Giancarlo Carpi, critic aesthetics and kindchenschema/ Comunitatea / narcisism
italian, doctor în filosofie [i cercet\tor. partajat. O scurt\ istorie a esteticii cutness [i kindchenschema.
În vara acestui an urmeaz\ s\ mai aib\ loc dou\ expozi]ii
Subiectul expozi]iei [i estetica acesteia au ie[it la Art Yourself Gallery din Bucure[ti, iar din toamn\
din uzan]ele cu care suntem, în general, obi[nui]i în s\ înceap\ seria de evenimente în Bulgaria.
mediul artistic, care, de multe ori, dezbate pe un ton
grav [i problematizeaz\ într-o manier\ fatalist\ realitatea Expozi]ia principal\, European Cuteness Art
contemporan\. Am avut parte de o pseudo-relaxare a [KINDCHENSCHEMA PSEUDOEGO COMMUNITY
discursului curatorial, ce deriv\ din faptul c\ nu exclude NARCISSISM], a fost patronat\ de Institutul Cultural
critica social\, cum ar p\rea la prima vedere, ci o Italian [i realizat\ în colaborare cu Art Yourself Gallery
12 subtilizeaz\, o face subversiv\. (Bucure[ti), Funda]ia Joana Grevers (Bucure[ti), Arosita
Gallery (Sofia), Core Art Gallery (Roma) [i Lantana
Data de 17 martie a fost echivalent\ cu momentul Editore (Roma). A inclus arti[ti din România, Bulgaria,
în care proiectul Contaminazioni 2016 a fost inaugurat, Spania, Finlanda [i Italia, care s-au reunit prima dat\
urmând ca lucr\rile arti[tilor s\ fie expuse în diverse în aceast\ formul\ extins\: Stefano Bolcato, Danilo
formule la Bucure[ti, Sofia (în septembrie- octombrie) Bucchi, Maria M. Bordeanu, Adrian Buzduga, Radu
[i la Roma (în noiembrie-decembrie). Conceptul proiectului Carnariu, Laura Covaci, Darie Dup, Luciano Fabale,
presupune ca în cele trei capitale europene s\ aib\ Marianna Felicetti, Gerlanda di Francia, Max Ferrigno,
loc o expozi]ie principal\ [i o serie de evenimente Gabriels, Kaloyan Iliev, Loreta Isac, Serena Leardini,
paralele – diverse formule de expunere a arti[tilor, Flavia Lupu, Luisa Montalto, Dan Nica, Ileana
expozi]ii personale în galeriile partenere incluse în Oancea, Omino 71, Daria Palotti, Jordan Pancov, Laura
proiect, conferin]e [i dezbateri. Proiectul se va Patacchia, Bogdan Pelmus, Magda Pelmus, Elisa Pietrelli,
finaliza cu editarea unui catalog ce va fi distribuit în Cristiano Petrucci, Adrian Preda, Natascia Raffio, Adrian
toate cele trei ]\ri. Sandu, Silvano Tessarollo, Katja Tukiainen, Elio Varuna,
Esteban Villalta Marzi, Deyan Yanev, Valentina Zummo.
Pân\ acum, în România, în cadrul proiectului
[CONTAMINAZIONI 016], au avut loc trei evenimente:

Fotocredit toate imaginile: A.C. Soligo Studio

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Cercetarea vizual\ a lui Giancarlo finalul expozi]iei de la Palatul

Carpi atest\ unele constante formale, Parlamentului, pe 25 mai, în interven]ia
teoretic\ Comunitatea / narcisism
morfologice [i tematice clasificate partajat. O scurt\ istorie a esteticii

în baza esteticii „cuteness” (dr\gu]). cutness [i kindchenschema. Evenimentul

Carpi a scris mai mult de patruzeci

de texte [i articole academice [i a par- s-a structurat pe dou\ componente:

ticipat la conferin]e la universit\]i o prelegere a curatorului [i o dezbatere

italiene [i str\ine. Studiile sale [i moderat\ de Giancarlo Carpi cu Laura

activitatea critic\ s-a axat pe cercetarea Covaci, Gabriels, Flavia Lupu, Ileana

Futurismului italian [i a artei contem- Oancea [i Adrian Preda.

porane neo-pop interna]ionale. Proiec- Carpi a preluat temele unei conferin]e

tul CONTAMINAZIONI a fost ini]iat organizate în 2015, pe care a sus]inut-

de Raffaele Soligo, proprietarul [i ma- o la Universitatea din Kansas (SUA)

nagerul A.C. Soligo Studio, [i nu este [i în care reconstruia, într-o manier\

unul nou, îns\, de data asta, pentru iconografic\, istoria r\spândirii formei
edi]ia [CONTAMINAZIONI 016], a fost
accentuat infantile în ultimul secol

puternic marcat de viziunea curatorial\ [i jum\tate, începând de la unele

[i de cercet\rile teoretice referitoare ilustra]ii realizate de arti[ti americani

la futurism [i neo-pop ale lui Carpi. [i britanici la sfâr[itul anilor 1800

Curatorul a realizat un demers (Rose Cecil O’Neill), pân\ la r\spândirea

subtil de insinuare a unei estetici acesteia în curente artistice recente.

aparent inofensive într-un spa]iu Reconstruc]ia istoric\ [i iconografic\

cum este cl\direa Parlamentului Ro- a acestei codific\ri, [i a câtorva exemple
de estetic\ cute,a inten]ionat s\
mâniei, apoi în cl\direa Ministerului

de Externe Italian, premisa care face demonstreze maniera în care, înc\

referire la spiritul european ce accen- de la începuturile sale, aceast\

tueaz\ rolul institu]iei [i institu]io- modalitate de reprezentare s-a

nalismului. fundamentat pe reducerea celuilalt
Tema principal\ a expozi]iei este Katija Tukiainen (Finlanda)
reprezentarea omului în societatea (Otherness) la sine [i pe concep]ia

marxist\ asupra m\rfurilor, referindu- 13
contemporan\ prin prisma intrigii care rezult\ din se la fungibilitatea obiectelor.
confruntarea dintre feti[ismul m\rfii [i depersonalizare. Carpi consider\ c\ inova]ia teoretico-formal\ este
Se deschide discu]ia cu privire la estetica CUTE (dr\gu]) cea mai consistent\ contribu]ie a neo-popului, respectiv
[i constantele sale formale, morfologice [i tematice. elementul esen]ial care face diferen]ierea fa]\ de
Aceast\ estetic\ se manifest\ în arta comtemporan\ arta pop a anilor ‘60. Folosindu-se de aceast\
prin prisma leg\turii dintre obiect [i o morfologie precis\ doctrin\ estetic\, obiectele [i operele de art\ demonstreaz\
– Kindchenschema – care simplific\ obiectul însu[i pân\ capacitatea unui lucru de a putea fi înlocuit cu un altul,
în punctul de a aduce fiin]a uman\ la stadiul de feti[, de a deveni spectacol de bunuri, r\mânând în acela[i
la ceva care reprezint\ fiin]a uman\, deformând-o [i timp extraordinar de diferite unele de altele. Corelativ,
mutilând-o, [i, în consecin]\, negând-o. [Giancarlo aceste lucr\ri oficializeaz\ raportul dintre oameni [i
Carpi, curator] bunuri ca un raport de mutilare a identit\]ii, o

negare a ego-ul auctorial, fapt care cre[te capacitatea

Într-o manier\ subversiv\, devoalarea semifica]iilor sa de a se proteja de spectacolul însu[i. Flavia LUPU

cercet\rii vizuale, a ap\rut într-un mod clarificator la

Cristiano Petrucci (Italia) Adrian Preda (România)

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Semnul plastic
între gest [i scriitur\

ncepând cu anul 2007 Centrul de Cultur\ Vrancea impresiilor exterioare [i interioare, urma lucid condensat\
a unei reflec]ii despre semnalele imediate, semnul se
Îdesf\[oar\ un amplu proiect expozi]ional al c\rui instituie ca elementul fundamental al construirii culturii.
director este pictorul Liviu Nedelcu, sus]inut de Duplicitatea sau, mai curând, anvergura energiei
consultan]a criticului de art\ Constantin Prut, [i semnului asigur\ leg\tura dintre ceea ce Jung
pe un suport tematic al criticului de art\ [i curatorului numea „misterul insondabil al subiectului” [i „misterul
Alexandra Titu. Proiectul urm\re[te prezentarea insondabil al obiectului”. Întâlnirea celor dou\ universuri
artei române[ti contemporane, prin selec]ii riguroase insondabile sub gestiunea ra]iunii, oricât de poetice
deschise tuturor genera]iilor [i f\r\ exclusivisme privind sau de riguroase, instaureaz\ func]iile, cu un grad
mediumul [i genul exprim\rii artistice. Cele mai crescut de complexitate [i elaborare, ale reprezent\rii
mult de 50 de expozi]ii au urm\rit atât problematici [i simboliz\rii. Atent\ la propriile instrumentare [i
stilistice, cât [i tematici deschise spre recuper\ri culturale, strategii de func]ionare, cultura modern\ [i
spre tematici politice [i sociale. Expozi]ia „Semnul contemporan\/actual\, devenit\, sub presiunea
plastic între gest [i scriitur\”, deschis\ cu ocazia monumentalei sale mo[teniri [i construc]ii [i autoanalitic\
Zilei Eroilor, a Victoriei [i a Uniunii Europene, este [i atent\ la datele ei originare se dezintereseaz\ de
dedicat\ amintirii artistei Doina Simionescu, pentru complexele ei sinteze pentru a reveni la premisele
care scriitura, la limita dintre gestualismul liber de primelor urgen]e [i r\spunsuri. Scrierea devenit\ în
povar\ semantic\ suplimentar\ propriei sale energii [i variantele abstrac]iei sale de o sofisticat\ diversitate
textualism. este preluat\ de arti[tii textualismului modernist [i
conceptualismului. Gestul liber ca duct [i sarcin\
Ansamblu de semne articulate în perspectiva unui presemantic\ precis\, alfabetic\, se încarc\ de povara
sens, opera de art\ determin\ condi]ia semnelor ce o unei semnific\ri mai primar sintetice, fie ca refuz al
configureaz\. Dar între ansamblul responsabil de mesaj angaj\rii unei pozi]ii într-un discurs elaborat, fie ca
14 [i semne rela]ia este de determinare reciproc\, rezultatul expresie vehement lapidar\, onomatopeic\, prediscursiv\.
acestei duble dependen]e generând, odat\ fixat prin
strategiile repetitivit\]ii, surprinderii [i integr\rii Expozi]ia în care am reunit un grup reprezentativ
semnifica]iilor adiacente, conota]iilor inten]ionate [i pentru descenden]ele actuale ale textualismelor
întâmpl\toare, un stil. De la ipoteticele sale origini moderniste [i ale explor\rilor gestualismului derivat
semnul – sistemul de semne – a evoluat pe cel pu]in din psihologia comportamentalist\ ofer\ imaginea unui
trei direc]ii, datorate unor sarcini diferite, impuse de fenomen nuan]at de reflexia asupra acestor premize,
scindarea dintre fiin]a cultural\ (oricât de aproape de de interpretarea prin apelul la resurse complementare
condi]ia natural\ ar fi fost la originile nevoii de semnificare) [i prin acceptarea provoc\rilor realit\]ii actuale, realitatea
[i natur\: cea primar\, de expresie a impulsului vital, r\mânând, dincolo de toate versiunile sale teoretizate,
cea de reduc]ie a infinit\]ii disipante a lumii manifeste ]inta final\ a discursului artei.
la o schem\ de lectur\, [i cea mnezic\, de capturare
[i patrimonizare mimetic\ a imaginilor ei. Între gest [i Unul dintre primele semnale ale acestei st\ri reflexiv
scriitur\, între expresia imediat\ a impulsului [i decantarea [i chiar critic îndatorate primelor premise, spiritului

A. Chira. Casia Csehi. Doina Simionescu.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

modernist de început [i târziu, spirit al prin stratul de culoare intens albastr\
segreg\rilor puriste, este cel al hibrid\rii de rugin\, de timp, context al discursului
lor, fie explicite în imagini ce combin\ despre efemeritatea oric\rei localiz\ri
textul riguros elaborat (chiar dac\ cronotopice opune aceast\ precaritate
fragmentar) [i gestul liber, sau pata func]iei monumentului implantat ca
informal\. Uneori suprapunerea este semn al persisten]ei.
total\, scriitura devenind, ca în cazul
Doinei Simionescu – c\reia îi dedic\m Pledoaria pentru persisten]\ este
ca un omagiu postum aceast\ expozi]ie asumat\ de textul, denotativ cu for]a
– o grafie delicat\, invocând prin benign imperativ\, a interdic]iilor curente,
nonfinitudinea rândurilor decupate a[a cum impune soma]ia „Stop fracking”,
de pagin\ sau, tocmai prin rigoarea transpus\ de Marilena Preda-Sânc pe
fraz\rii semnelor caligrafic abstracte, fundalul unei vechi u[i distruse de violen]a
ale unor texte imaginare. Uneori [i neglijen]a uman\. În cazul situa]iei
compozi]iile ei decorativ expresive se contrastante create de artista cunoscut\
grupeaz\ în casete sau pseudoc\r]i, M\lina Ionescu. pentru angajamentele ei culturale,
în care prin suplimentul de mister al hibridarea scrierii nu se mai produce cu
obiectului închis, inaccesibil, misterul „scrierii secrete” gestul, ci cu o imagine complex conotativ\
se adânce[te, obiectul func]ionând la nivelul suprafe]ei realist\, care sus]ine sarcina retoric\. Complexitatea
scrise, ca [i a versiunii încasetate, ca o provocare la arealelor de semnifica]ie datorate asocierii dintre
misterul inexpugnabil al mesajului de dincolo de imaginea preluat\ din realitate cu investi]ie dens
text. Grafia cursiv\ izomorf\ gestului indic\ libertatea metaforic\ [i text o articuleaz\ Ion Grigorescu în lucrarea
abstract\ a semnului ce se autosemnific\, limitat\ de „Semnul Casa” conceput\ ca un discurs despre valoarea
aluzia la text. La antipod, dinamismul pur al gestului arhetipal\ a casei tradi]ionale ale c\rei coordonate de
care se instituie, ca amintire a unui mimetism investire simbolic func]ional\ le fixeaz\ textul [i a c\rei
dep\[it se dezintereseaz\ de suplimentul de semnifica]ie imagine (fotografic\, de un realism empatic) familiar\
al scriiturii. pentru o – înc\ – majoritate a privitorilor. Din aceea[i
perspectiv\ antropologic\, dar cu intense conota]ii
„Cascadele” lui Romul Nu]iu, ca [i mai vechile afective, investe[te gospod\ria ]\r\neasc\ Alexandru
sale jocuri cu libertatea materiei fluide pe suprafa]\ Chira, într-un „Poem colet” care al\tur\ textul poetic
în mi[care, suplinesc scriitura reductiv\ prin provocarea cu desenul peisagistic evocator înscris în geometria 15
gestului materiei înse[i. Liviu Nedelcu, al c\rui debut simbolic\ a rombului.
se leag\ de gestualismul pur, [i care revine mereu la Raportarea la datul realit\]ii referitoare la cas\/acas\,
aceast\ libertate de expresie de[i abordeaz\ cu acela[i un acas\ citit în cheia ironic administrativ\ ce leag\
subiectivism între reveria calofil\, referin]\ sau subiectul de „ma[ina de locuit” a or\[anului modern,
lirism subversiv, reprezentarea obiectiv\, suprapune este condensat\ în lucrarea M\linei Ionescu, ce reproduce
în actuala serie de lucr\ri gestualismul ce tinde s\ se artistic textul listei cu costurile între]inerii lunare („Au
ordoneze [i textul ale c\rui semne au impulsivitatea afi[at lista pe februarie”). Un realism, ironic atât fa]\
gestual\ comun\ ansamblului. Aceea[i rela]ie de libertate de stereotipurile epicului cotidian, ca [i de mo[tenirea
leag\ pata [i scrierea în noua ipostaz\ stilistic\ a lui duchampian\, a tehnicii ready made, o înscrie genera]iei
Petru Lucaci, în care raporturile cromatice vii, tran[ante, sale reflexive care preia critic radicalele propuneri
revin dup\ etapele dominate de negru. Textul ale artei pân\ de curând contemporane. Mereu atent
aparent incoerent, fragmentar, invaziv distribuit de la fondul dramatic al experien]ei existen]iale, uneori
Gheorghe Z\rnescu pe o suprafa]\ metalic\ atacat\ exprimate printr-o metafor\ ermetic\, Sorin Oncu

Wanda. col 15 G. Z\rnescu.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

M. Onuc[an L. Nedelcu R. Nu]iu

dezvolt\ [i o înclinare c\tre narativitate rezervat arta extrem oriental\ la barocul spaniol [i la imageria
empatic\. Obiectul expus este un jurnal, de un realism postmodern\. Jocul reproducerii la distan]\ a unei
fic]ional –, de referin]\ pop-art-ist\, construit din dou\ lucr\ri transmise virtual acoper\ un discurs despre
citate, un produs de serie personalizat prin participarea dec\derea condi]iei originalului „într-o lume de
la o intimitate solitar stereotip\, [i un text, reperele copii” (pentru a cita un stereotip al reclamelor de
documentare ale unei vie]i anonime. Autorul selecteaz\ copiatoare), [i a ne referi la avertismentul deja istoric
ca în toate lucr\rile lui, detalii care confer\ o discret\ al lui Walter Benjamin.
intensitate emo]ional\ platitudinii unei existen]e comune,
cu lirismul s\u rece [i enun]iativ. M\rturia despre Compozi]ia lui Mihai Chiuaru afirm\, din alt\
densitatea unei experien]e interioare o depun [i nota]iile perspectiv\, tocmai aportul intimit\]ii rela]iei cu produsul
fragmentare, care constituie substan]a lucr\rii Emiliei artistic, unicitatea fiec\rei secven]e a unei serii, dedicate
Persu. Jocul combinatoriu în perimetrul memoriei, care unei teme centripete – în aceast\ etap\ tema cuplului.
re]ine aleator fragmente din marea poezie universal\ Pictorul las\ elemente disparate de scriitur\ s\ persiste
se suprapune, în videofilmul Patriciei Teodorescu, pe suprafa]a pictural\ cu sugestii cromatice de spa]ialitate.
16 peisajului dens al p\durii nocturne angajând dou\ nivele Între libertatea absolut\ a gestului ce ambi]ioneaz\
ale discursului poematic, ref\când fulgurant, în intimitatea sinteza dintre subiectivitatea pur\ [i comportamentul
reveriei unitatea scindat\ a experien]ei culturii [i naturii. autonom al lumii obiective, propus de Romul Nu]iu,
Unul dintre cele mai complexe proiecte care reface prelungit prin subiectivitatea rafinat\ de scriitura la
rela]ia cultur\-natur\ este cel realizat de Nicolae/Miklo[ limita asum\rii/îngr\dirii printr-un plus de mesaj, în
Onucsan pentru tab\ra de crea]ie Salina 1998. absen]a semnifica]iilor textuale, ca în subtil decorativ\
Textul emblematic cioplit pe o plac\ de sare, expus\ lucrare a Casiei Ceshi, cu suprapunerea grilei ordonatoare
în incinta unei stâne, lins de animalele paradigmatic a unui suprasemn, peste un câmp continuu de semne
pastorale, se resoarbe în natur\, în indistinctul trecerii f\r\ identitate precis\, [i semnul care condenseaz\ o
heracliteene, timpul fiind una întreaga povar\ semantic\ a unui text se desf\[oar\
dintre temele de medita]ie ale
artistului. (Organizatorii ac]iunii evantaiul rela]iilor dintre extremele
culturale au salvat placa, anihilând dezbaterii despre strategiile [i
sensul interven]iei, ironia lor voca]iile imaginii artistice vizuale,
involuntar\ r\spunzând ironii a a semnului plastic. La extrema
artistului.). Aceluia[i filon ironic asum\rii unei bog\]ii referen]iale
îi apar]ine [i „Monumentul de anvergur\, dezvoltat\ de-a
insectelor”, semn care contrage lungul unui traseu prestigios,
fabula consecin]ei atingerii ca scenariu dramatic [i materializare
idealului. Ironia [i jocul referen]ial plastic\, semnul construit de
apar]in [i instrumentarului lui Wanda Mihuleac, printr-un fin
Dan Perjovschi, ale c\rui desene relief în tonuri de alb, avanseaz\
surprind, sau citeaz\ situa]ii ale o demonstra]ie despre autoritatea
repertoriului universal, ca în sarcinii complex culturale a
proiectul actualizat în galeria de textului dincolo de toate tentativele
la Foc[ani de un coleg, tema modernismului [i primei avangarde
desenului – autoreprezentarea de a o dezafecta. Crea]ia ulterioar\
artistului la lucru, sau autoima- artista continu\ s\ o dedice c\r]ii,
ginarea filosofului în medita]ie poeziei vizuale [i textuale,
– fiind de ampl\ tradi]ie, de la D. Perjovschi transpunerii imagistice a filosofiei

textului.

Alexandra TITU

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

ARTA LA FEREASTR|

@Galeria Simeza

Geostrategic Love

R\zvan Ion

„Nimeni nu se îndr\goste[te cu scopul de a r\ni obiectul afec]iunii sale, cu atât mai pu]in pentru a se
r\ni pe sine. Totu[i, fiin]e umane, na]iuni trec de la stadiul de iubire direct la r\zboi. Strategia iubirii
presupune puterea absolut\ a farmecului seduc]iei. Estetica seduc]iei este un subiect diferit ce ar
trebui.
De fapt, iubirea are în comun cu geostrategia multe în comun. Creeaz\ r\zboaie, alian]e, construiesc
imperii, distrug na]iuni. Iubirea, îns\, [i-a pierdut strategia.
În „Geostrategic Love” avem dou\ imagini-simbol cu un impact emo]ional estetic puternic. Una din
De[ertul Arabiei, cealalt\ de pe o plaj\ pustie de la malul M\rii Negre în Bulgaria. Dou\ zone
strategice în ecua]ia mondial\. Prezen]a uman\ este aproape ignorat\. Prezen]a cea mai important\,
de fapt. Am sim]it la fel fotografiind cele dou\ imagini: iubire.
Gândirea strategic\ trebuie s\ se întoarc\ la iubire. „Geostrategic Love” poate fi un nou obiect de
studiu în academie.” (R\zvan Ion)

R\zvan Ion este teoretician, curator, manager cultural [i art advisor. A activat ca artist pân\ în anul 2007 [i a fost 17
expus la Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art - Cluj, ICA - Bucharest, NY Experimental
Festival, InterFACES - Bangkok, Centro Cultural del Matadero - Huesca, CCA Ekaterinburg, New Langton - San
Francisco etc. El este co-fondator al BUCHAREST BIENNALE – Bucharest International Biennial for Contemporary
Art. A fost director al PAVILION – the center for contemporary art and culture (2008-2014). A fost profesor asociat
la University of California – Berkley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia
University; University of Kiev etc. A ]inut prelegeri [i conferin]e la numeroase institu]ii precum Witte de With,
Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; rum46, Aarhus; Calouste Gulbenkian, Lisbon; la Casa
Encedida, Madrid; New Langton, San Francisco; Cca, Tbilisi; ’Babes-Bolyai’ University, Cluj-Napoca; The University
of Art, Cluj-Napoca; etc. Este profesor la Universitatea Bucure[ti unde pred\ un curs de studii curatoriale [i gândire
critic\.

Proiect realizat cu sprijinul Bucharest Biennale - Bucharest International Biennial of Contemporary Art [i UAP
Bucure[ti

Proiect în cadrul evenimentelor paralele ale BUCHAREST BIENNALE 7.

Mul]umiri Corina Gabriela Duma & Anca Boeriu.

Fotocredit toate imaginile: R\zvan Ion

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Secven]e române[ti
din arta contemporan\
la Muzeul Temporar de Art\
Contemporan\ din Timi[oara

n m\sura în care activitatea de colec]ionare a muzeelor profunzime [i cu amprentarea politic\ a jum\t\]ii de
secol postbelice, [i cu cultura occidental\ dup\ op]iunea
~de art\ contemporan\ este neglijat\, acestea pot fi pentru modernitate ca o aspira]ie permanent\ ce
descrise mai degrab\ ca [i Kunsthalle, unde se elaboreaz\ [i adapteaz\ strategiile fiec\rei etape. Aceast\
judecat\ critic\ este aplicat\ îns\ [i contextului artistic
prezint\ expozi]ii temporare sau/[i permanente, universal, cu muta]iile istorico-geopolitice. Determinante
la nivelul ideologiilor estetice dependente de câmpurile
dup\ cum considera Claire Bishop în aprecierile sale ideologice de la maximele (miticele) deschideri democratice,
[i fa]ete ale libert\]ii la variatele totalitarisme [i
referitoare la Muzeologia radical\. Elementul comun post-totalitarisme. Dac\ în segmentul istoric al
modernismului confirmarea valorii intrinseci a demersurilor
al acestor muzee de art\ contemporan\ ar fi accep]iunea artistice a majorit\]ii arti[tilor prezenta]i este un suport
pentru concluziile cercet\rii, etapele modernismului
termenului de contemporan privit în strâns\ leg\tur\ târziu, realismului socialist, al neoavangardei [i
postmodernit\]ii [i mai ales a stringentei actualit\]i,
cu temporalitatea. În cazul ]\rilor foste comuniste, istoricul [i teoreticianul angajat în evaluarea aportului
arti[tilor, grup\rilor [i direc]iilor de orientare a mi[c\rilor
muzeele au acceptat un interval mai amplu, atunci când artistice a trebuit s\ î[i stabileasc\ criteriile de judecat\
critic\. Remarcabil\ apare capacitatea de a p\stra
se refer\ la arta modern\ [i contemporan\, probabil criteriul valoric pur nealterat de prejudec\]i privind
ideologia estetic\ la care se raporteaz\ presta]ia fiec\ruia
din dorin]a de a p\stra în actualitate o perioad\ insuficient dintre arti[ti [i grup\ri, sau atitudinea fa]\ de ele,
recunoscând calitatea artistic\ dincolo de dezinteresul
documentat\ [i prea pu]in cunoscut\ sub aspectul fa]\ de aspectul ideologic, angajamentul subminativ
sau deschis protestatar sau tentativele de integrare
artelor, dar [i pentru o mai profund\ con[tientizare a [i adaptare a crea]iei la exigen]ele stilului oficial al
fiec\rei etape a contemporaneit\]ii. Remarcabil\
leg\turii cu trecutul, cu tradi]ia.
este [i capacitatea de a p\stra criteriile
18 Recent, la Muzeul Temporar de Art\ Contemporan\ evaluative dincolo de actualitatea
din Timi[oara a fost vernisat\ Expozi]ia Secven]e sau tradi]ionalismul mediumului, care
române[ti din arta contemporan\, curatoriat\ de în unele perioade istorice a primit o
Alexandra Titu [i Constantin Prut, cu ocazia lans\rii investire ideologic\ privilegiat\, mai
edi]iei a III-a a Dic]ionarului de art\ modern\ [i ales în spa]iile culturale care au suferit
contemporan\ de Constantin Prut, ap\rut la Editura de complexul desincroniz\rii.
Polirom. Despre acest dublu eveniment curatorul
expozi]iei, criticul de art\ Alexandra Titu, afirma: Prezen]a celor 60 de arti[ti în Expozi]ia
„Expozi]ia propus\ de Muzeul Temporar de Art\ Secven]e române[ti din arta contemporan\
Contemporan\ ilustreaz\ selec]ia operat\ de criticul
de art\ Constantin Prut dintre arti[tii români care, de constituie în sine o confirmare a
la modernitate [i avangarda istoric\ importan]ei Dic]ionarului de art\
[i pân\ în actualitate contribuie la modern\ [i contemporan\ realizat
construc]ia contemporaneit\]ii culturii de c\tre Constantin Prut, dar se constituie
autohtone, iar în unele cazuri aducând [i ca traseu istoric al artei contemporane
un aport artei universale. române[ti. Enumer\m doar câteva
Aceast\ selec]ie reluat\ [i îmbog\]it\ nume de arti[ti, spre exemplificare:
permanent este una dintre contribu]iile Horia Bernea, {tefan Bertalan, Ion
majore ale Dic]ionarului de art\ modern\ Bitzan, Zamfira Bîrzu, Ilie Boca, Onisim
[i contemporan\ realizat de autor printr- Colta, Daniela Constantin, Roman
o cercetare laborioas\ început\ în Coto[man, {erbana Dr\goescu, Darie
anii ‘70 [i continuând [i dup\ apari]ia
celei de a treia edi]ii, în anul 2016.
Un alt aspect al importan]ei acestui
instrument de lucru indispensabil unei
culturi ce î[i asum\ evaluarea propriei
pozi]ii în contextul universal este
introducerea unui num\r de arti[ti
reprezentativi pentru parcursul complexei
contemporaneit\]i a culturii române[ti
în rela]iile sale cu cultura estic\ de

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Dup, Suzana Fântânariu, Marin Gherasim, Ion Grigorescu,
Peter Jecza, Petru Lucaci, Paul Neagu, Romul Nu]iu, Mihai
Olos, Marilena Preda-Sânc, Mircea Roman, Simona Runcan,
Diet Sayler, Aurel Vlad, Marian Zidaru.

În acest caz, prin expozi]ia propus\, similitudinea între
dic]ionarul de art\ [i muzeul de art\ reiese aproape în mod
evident, ambele constituindu-se ca instrumente de selec]ie
[i confirmare a valorii, instituind criterii evaluative. La Kunsthalle
din Timi[oara se propune o reevaluare a acestor criterii din
perspectiva nou\ a actualit\]ii prezentului, de[i arti[tii [i
lucr\rile acestora au fost selectate ca ilustrare a Dic]ionarului,
prin urmare beneficiind de criterii deja existente. A[adar, de[i
având un clar caracter istoric, prezenta expozi]ie poate [i
trebuie s\ fie privit\ cu ochiul proasp\t al timpului prezent,
în încercarea de a g\si motiva]ia dezvolt\rii istorice a artei,
spre justificarea prezentului [i întru dezvoltarea sa viitoare.
Spre redefinirea culturii contemporane.

Mai trebuie men]ionat faptul c\ lucr\rile aflate în expozi]ie
provin din colec]ia arti[tilor, din colec]ii private, dar [i cu
sprijinul galeriilor ce îi reprezint\: Galeria Calina, Jecza Gallery,
418 Gallery, Galeria Plan-B [i Calpe Gallery.

Expozi]ia Secven]e române[ti din arta contemporan\ r\-
mâne deschis\ la Muzeul Temporar de Art\ Contemporan\
din Timi[oara, situat în Bastionul Theresia, pân\ în data de
30 iunie 2016.

C\lin PETCANA

19

Constantin Prut, C\lin Petcana [i Alexandra Titu

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Ex(s)punere, Liliana Mercioiu Popa
Structuri în echilibru,
curator Marilena Preda-Sânc, Centrul Cultural Palatele Brâncovene[ti, Mogo[oaia
Spa]iu medial – nu sunt acolo unde gândesc [i nici acolo unde exist,
curator Roxana Gibescu, Galeria Galateca

E xperien]a recent\ de expunere simultan\ în dou\ care s\ intre în contrast cu patina pere]ilor. Prelungirea
spa]ii expozi]ionale (Centrul Cultural Palatele spa]ialit\]ii propuse de picturi în afara acestora, în spa]iul
Brâncovene[ti, Mogo[oaia, [i Galeria Galateca, real, prin inser]ii obiectual – instala]ioniste, s-au încadrat
Bucure[ti) a fost pe lâng\ destul de solicitant\, bine datorit\ caracteristicilor spa]iului, care parc\ cerea
una înso]it\ de neprev\zut [i contradic]ii, dar [i o astfel de abordare, dar [i datorit\ planului de ansamblu
de satisfac]ii pe m\sur\. al spa]iului, acesta fiind prev\zut cu anexe, ce mi-au
permis divizarea lucr\rilor pe teme. Lucr\rile prezentate
Am pornit în aceste proiecte, în prim\ instan]\, de la aici însumeaz\ abordarea mai multor zone de interes pe
gândul c\ orice provocare merit\ onorat\, fiind con[tient\ care încercam s\ le pun în rela]ie [i care împreun\ au
îns\ [i de faptul c\ spa]iile, în sine, posed\ o înc\rc\tur\/anumite construit terenul pentru desf\[urarea de la Galateca.
tr\s\turi specifice dificil de abordat în rela]ie cu pictura,
dar care îmi pl\ceau foarte mult prin atmosfera lor. În În cazul acesteia, am sim]it c\ trebuie s\ construiesc
ceea ce prive[te spa]iul Cuhniei plasticitatea pere]ilor în prelungirea spa]iului, s\ vin cu un proiect care s\
de c\r\mid\ fiind un rival serios pentru cea a lucr\rilor problematizeze exact spa]iul ca atare, în corelare cu
în general, iar aspectul riguros [i impecabil prin design, preocup\rile mai recente din crea]ia mea, legate de
precum [i aspectul peretelui de expunere, realizat din spa]ialitate, ca pendulare între bi [i tridimensional, îns\
materiale nespecifice [i prev\zut cu inser]ii de oglinzi, cu trimitere la un posibil prag dincolo de acestea. Condus\
al spa]iului Galeriei Galateca, au f\cut ca abordarea acestora prin anumite lecturi legate de lumea sensibil\, nivel la
s\ devin\ o adev\rat\ confruntare ce a durat pân\ la care lucrurile par s\ comunice cu mai mult\ u[urin]\, am
20 finalizarea instal\rii. dorit s\ recreez spa]iul expozi]ional încât s\ introduc
publicul în acest univers, care ne cere s\ ne desf\[ur\m
În primul caz, am putut opera, prin selec]ie, dar [i prin mai amplu, ]inând cont de mai multe nevoi/aspecte
specificul lucr\rilor din ultima perioad\, cu o aparen]\ existen]iale, nu doar prin exacerbarea con[tient\/incon[tient\
restrictiv\ cromatic, ca picturalitate [i rigoare structural\, a unora dintre aspectele fiin]ei noastre. Sper c\ am reu[it.

Galeria Galateca
Foto credit Alex Negulescu

Lucrul surprinz\tor [i contradictoriu CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE
pentru mine, în acest caz, a fost interven]ia,
invers\ - a spa]iului în figurarea mea. Nu 21
prev\zusem acest lucru... Oglinzile de care Centrul Cultural Palatele Brâncovene[ti, Mogo[oaia.
m-am temut ini]ial, au perpetuat tot ce
puteau reflecta: structurile din spa]iul real, foto credit: artista
public [i structur\rile din picturi la un loc,
producând, o dat\ în plus, acea interferen]\
de care doream s\ vorbesc.

Devansând aspectele fizice ale celor dou\
spa]ii am avut parte de experien]a conlucr\rii
cu personalul aferent, cu modul de organizare
[i func]ionare al acestora, lucruri care nu
sunt deloc de neglijat în cazul realiz\rii de
expozi]ii personale. Sentimentul foarte pozitiv
avut în cazul CCPBM, perceput de mine ca
o oaz\ de profesionalism [i func]ionalitate
(în ciuda perturb\rilor prin care a trecut
în ultima perioad\), s-a repetat [i în cazul
Galeriei Galateca, ata[amentul ar\tat de
proiectele propuse de c\tre director/proprietar,
curatori, galeri[ti [i chiar de c\tre personalul
auxiliar, au fost un catalizator real pentru
ducerea lor la bun sfâr[it.

În primul caz cred c\ eficien]a organiz\rii
se datoreaz\ continuit\]ii, experien]ei [i
prestigiului câ[tigate în timp, lucruri ce
merit\ conservate cu orice chip, tocmai ca
urmare a dificult\]ii de atingere a unei atare
stabilit\]i, de care depinde, de regul\, bunul
mers al lucrurilor. Arta contemporan\, oricât
de greu de în]eles ar p\rea ea pe moment
pentru cei în m\sur\ s\-i acorde suportul
logistic în acel spa]iu sau nu, este sus]inut\
de istorie – [i acest lucru ar trebui s\ fie
suficient de conving\tor – deoarece aceasta
a demonstrat cu prisosin]\ c\ este capabil\,
în timp, s\ devin\ capital nu doar cultural,
ci implicit financiar, pentru locul unde s-a
produs.

În cazul galeriei, statutul inedit situat
între institu]ie [i galerie de art\, ce-[i
desf\[oar\ activitatea pe mai multe paliere:
prezentare, promovare [i vânzare de art\
contemporan\ (Galateca); prezentare,
promovare [i vânzare de produse de design
(Neogalateca), mi s-a p\rut îndr\zne], în
ton cu entuziasmul începutului de drum
(fiind o galerie cu o vechime de 3 ani)
r\mânând a se vedea dac\ aceast\ abordare,
atipic\ în arealul galeriilor de art\ din
]ar\, se va dovedi de succes. Pe lâng\
confluen]a celor dou\ direc]ii, galeria [i-a
ad\ugat foarte recent un alt spa]iu, Black
Cube, destinat tinerilor afla]i la primele
încerc\ri de a expune, lucru pe care îl apreciez
foarte mult, ca urmare a convingerii c\
acoperirea categoriilor de vârst\ / experien]\
/ specific din câmpul artei române[ti
contemporane va ajuta la o mai bun\ a[ezare
[i fluidizare în timp a lucrurilor.

Liliana MERCIOIU POPA

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

5 din 5 arti[ti contemporani din Italia /
6 din 6 arti[ti contemporani din România

Ideea unei expozi]ii europene (care s-a încheiat [i Luca Pietro Nicoletti prezint\ arti[tii ca prieteni, într-
pe 9 mai) a venit dintr-o fireasc\ continuare a unor o moralitate a operei, dar [i a artistului moral
proiecte comune, începute în Italia. Grupul de arti[ti implicat total în opera sa. Grupul apare într-o
români a participat cu lucr\ri în cadrul unei expozi]ii c\utare [i o regândire a unui tradi]ionalism modern,
a celor 100 de arti[ti pentru Expo Milano în sub semnul a ceea ce se nume[te La Nuova Figurazione.
2015. Printr-o frumoas\ oglindire, grupul de arti[ti
maturi, prieteni, italieni [i români, expun la Centrul Pino di Gennaro are ca teme ale sculpturilor sale
Artelor Vizuale - parter - sub egida Filialei de Pictur\ germina]ii cosmice, scrieri sacre, turnuri feti[,
din Bucure[ti a UAPR. cilindri sacri ai lumii tibetane, bronzuri caligrafiate
cu semne cuneiforme, c\rora li se adaug\ geme de
5 din cinci este numele grupului format din: Pino di piatr\ pre]ioas\. Sculptura sa este matur\, a[ezat\ bine
Gennaro, Renato Galbusera, Maria Jannelli, Antonio într-un univers personal sus]inut la nivel conceptual.
Miano [i Claudio Zanini.
Renato Galbusera – dup\ o bogat\ experien]\ în
6 din [ase este numele grupului de arti[ti format înv\]\mântul universitar de art\ (Academia Brera)
22 din: Lisandru Neam]u, Florin Mocanu,Beti Vervega, reu[e[te performan]a de a p\stra arti[tii ce au format
timp de mai mult de 25 de ani grupul VENATURE.
Ionu] Barbu, Iulian Toma [i Costin Neam]u. Lucr\rile sale sunt monumentale, au aspectul unor
Arta contemporan\ la Bucure[ti are multe în comun desene colorate dense (tehnici mixte pe hârtie) subiectele
fiind în jurul unor serii de pove[ti numerotate [i a unor
cu cea de la Milano, de asemenea [i arti[tii. Preocup\rile cicluri denumite Destinul animalelor.
de atelier î[i g\sesc expresii pe simezele unei expozi]ii
ce propune firesc abord\ri multiple ale imaginarului Maria Jannelli este o artist\ dedicat\ figura]iilor
contemporan: portrete, compozi]ii simbolico-transcendentale, cu teme umane, înc\rcate de sentiment, ce transpare
abstrac]iuni decorative, formate geometrice [i trimiteri prin figurile translucide, de mari dimensiuni, cu priviri
poematice. Toate acestea sunt oferite unui public de a]intite c\tre o lume de dincolo, în tehnici mixte pe
ni[\, format din critici [i colegi, dar [i publicului din ce hârtie lipit\ pe pânz\, utilizând cu prec\dere expresia
în ce mai avizat pentru o viitoare capital\ cultural\ desenului colorat.
european\, activ în statornicitele nop]i ale galeriilor.
Antonio Miano propune figura uman\ clasic\, portretele
~n prefa]a catalogului de grup, Fernando de Filippi unor personalit\]i (Borges, Bukowski, Beckett, Claudelle,

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Pasternak etc.) într-un format de aparat, cu fonduri 23
verzui [i cu o carna]ie aproape monocrom\.

Claudio Zanini aduce în expozi]ie compozi]ii din sfera
suprematist\, înso]ite de versuri, f\când astfel dovada
preocup\rilor sale literare [i vizuale într-un tandem
spiritual ce st\ sub semnul unui estetism sui-generis.

Lisandru Neam]u aduce pe simez\ un autoportret
spiritual (Instrumentistul), precum [i lucr\ri apar]inând
zonei semiabstracte cu trimiteri la o organicitate a unor
structuri ale limbajului de semne contemporan.

Florin Mocanu se prezint\ cu lucr\ri în care traseele
abstracte se intersecteaz\ în compozi]ii curajoase,
t\ioase, dinamice.

Beti Vervega compune un ansamblu vizual cu valen]e
decorative, dar [i picturale. Subiectele sale cromatice
[i formale î[i descoper\ noi valen]e în cadrul unei
compozi]ii ample, sus]inute.

Ionu] Barbu opteaz\ pentru formele compacte, într-
o geometrie închis\ în regulile proprii de func]ionare.
Ferestrele practicate în câmpurile lucr\rilor sunt cheia
de în]elegere a lucr\rilor sale, sunt elementele ce fac
leg\tura între privitor, lucrare [i mediul ambientat.

Iulian Toma prezint\ câteva lucr\ri compuse din
sfera spiritual-transcendental\. Compozi]iile sale trimit
privitorul în lumile geometrismului spiritual în care
arta vizual\ pare a fi modalitatea de în]elegere [i
p\trundere a unor zone ale sacrului.

Costin Neam]u aduce în aten]ia publicului compozi]ii
ce apar]in modernismului artei secolului al XX-lea,
lemn, culoare, colaj într-un climat organic, dar [i
monumental, în acela[i timp.

Expozi]ia pare un dialog între lumi paralele în
care arti[tii lucreaz\ neîncetat [i deodat\ sunt întreba]i:
ce mai face]i? {i r\spund: iat\, aceast\ expozi]ie!

Lisandru NEAM}U
Gruiu, mai 2016

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Expozi]ia retrospectiv\
Elena Minodora Tulcan

E xpozi]ia deschis\ de c\tre Elena Minodora Tulcan în felul specific acestui areal cultural [i spiritual bizantin
la Muzeul }\ranului Român, Sala „Tancred ortodox. Unitatea este, de asemenea, vizibil\ în
B\n\]eanu”, a reunit lucr\ri de grafic\, pictur\, surprinderea curgerii, a datelor fizice ale apei în
sticl\, obiect, instala]ie [i video, constituindu- fluiditatea pieselor de sticl\, dar [i în reprezentarea
se astfel într-o expozi]ie care contureaz\ o imagine îngerilor pe panouri de sticl\, reprezent\ri care tind
complet\ asupra operei sale, atât în ceea ce prive[te c\tre anularea materialit\]ii acesteia, devenind semne
diversitatea mediilor artistice, cât [i în ceea ce prive[te – desene schematice, jocuri liniare de lumin\ [i opacitate,
unitatea tematic\ [i coeren]a modalit\]ilor de abordare în care aurul însu[i se manifest\ în calitatea sa de
a subiectelor [i a materialit\]ilor specifice acestor media culoare a imaterialit\]ii – prin contrast cu picturile în
atât de variate. care acela[i aur se manifest\ în ipostazele sale pre]ioase,
de bog\]ie a podoabei [i a ornamentului. De-a lungul
Dou\ mari subiecte se relev\ a fi principalele premise întregii sale crea]ii Elena Tulcan a c\utat, dincolo de
[i motiva]ii ale artei Elenei Tulcan, [i prin natura lor specificul fiec\rei tehnici alese, dincolo de tridimensio-
(intrinsec\) ele devin [i concluziile privitorului: frumuse]ea nalitatea [i transparen]a sticlei sau a luminii speciale
material\ a lumii naturale, [i în]elegerea [i reprezent\rile a jocului cu nenum\ratele tonalit\]i ale aurului din
acestei frumuse]i ca expresie simbolic\ [i ca manifest\ri picturile sale, s\ surprind\, în actul descrierii [i cercet\rii,
24 ale unei frumuse]i imateriale. Sunt de fapt cele dou\ multiplele aspecte ale unei realit\]i naturale. Acest
aspecte complementare ale unei unice teme – esen]a dialog pe care în crea]ia sa artista îl poart\ cu atributele
spiritual\ a acestei frumuse]i materiale, descoperit\ în materialit\]ii –, dar [i ale esen]ei [i capacit\]ii de
egal\ m\sur\ atât în studiul naturalist al unei simbolizare, de reprezentare [i de con]inere a unui sens
realit\]i vegetale, cât [i în sublimarea materialit\]ii – ale unei realit\]i naturale, devine evident tocmai în

Afec]iune pentru natur\ I, 2015, creion [i acrilic pe lemn, Afec]iune pentru natur\ II, 2015, creion [i acrilic pe lemn,
foto: Gabriela Pan\. foto: Gabriela Pan\.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Amintiri din paradis I, 2014, acrilic pe lemn, foto: Gabriela Pan\. Amintiri din paradis II, 2016, acrilic pe lemn, foto: Gabriela Pan\. 25
Gr\dina p\s\rilor, 2006, acrilic pe lemn, foto: Gabriela Pan\.
momentul al\tur\rii acestor lucr\ri din perioade [i
media atât de variate. Este desigur vorba despre un Impresii bizantine, 1990, sticl\, aur coloidal, foto: Gabriela Pan\.
dialog, c\ci materia î[i relev\ treptat aceste atribute,
r\spunde la investigarea artistei dezv\luindu-[i de la
o etap\ la alt\, de la o tematic\ la alta, nenum\ratele
ipostaze ale frumuse]ii. Dac\ desenele – acest mediu
pedilect al studiului, al schi]ei, al document\rii –
sunt mai apropiate de natur\, odat\ cu trecerea la alt
mediu de lucru, la alt\ materialitate, îns\[i aceast\
mas\ a mediului acrilic care permite jocuri ale
luminii atât prin substan]ialitate, cât [i prin pigmentul
cu reflexe metalice, adaug\ un plus de sens, dobânde[te
o înc\rc\tur\ semnificant\, în aurul care devine
citat al artei bizantine, sau simbolic\, în schematismul
geometric al unor structuri decorative cu multiple
grade de abstractizare. În mod similar, dac\ sticla
r\spunde [i mimetic la fluiditatea de form\ [i de direc]ie
a apei, ea î[i duce pân\ la cap\t menirea de element
care poate s\ con]in\ apa, cu toat\ înc\rc\tura simbolic\
vasului-potir, dar [i a con]inutului.

În lucr\rile din seria Amintiri din paradis, care sunt
printre cele mai spectaculoase, natura luxuriant\
este reprezentat\ atât naturalist, cât [i bogat, orna-
mental, simetric decorativ, deoarece în aceste lucr\ri
ipostaze diferite ale aceleia[i naturi vegetale sunt
concluziv reunite.

Devine evident\ astfel, înc\ o dat\, c\ natura –
realitatea – lumea pe care o investigheaz\ [i o reprezint\
Elena Tulcan este cea a crea]iei în starea ei nealterat\,
de dinainte de interven]ia uman\ distructiv\. Aceast\
natur\ nealterat\ întâlne[te/ se suprapune naturii sacre,
manifest\ri ale interven]iei umane în sensul –, menirea
sa – ei de numire a crea]iei, prin verb [i reprezentare.
{i astfel mesajul optimist al frumoasei fraze a lui
Dostoievski despre frumuse]ea care va salva lumea
devine mult mai puternic, fiind, în acela[i timp,
atemporal [i actual, frumuse]ea operând ca o eternitate
a prezentului.

M\lina IONESCU

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Festivalul Amural – Bra[ov

Prima edi]ie Amural Festival de Arte Vizuale s-a mapping dobânde[te un caracter din ce în ce mai popular
desf\[urat în Bra[ov în septembrie 2015, bucurân- de edutainment / educa]ie prin divertisment.
du-se de un real succes din partea publicului de toate
vârstele ceea ce a determinat programarea unei a Proiec]iile ce au îmbr\cat temporar suprafe]ele vechilor
doua edi]ii pentru anul acesta. bastioane de ap\rare ale ora[ului, s-au desf\[urat
Amural Festival de Arte Vizuale [i-a propus [i a reu[it variat [i concomitent pe durata [i traseul festivalului,
s\ prezinte în proiec]ii urbane aspira]ia arti[tilor vizuali planificate s\ acopere o gam\ divers\ de tehnici [i concepte.
de a conferi un sens conceptual [i practic rela]iei dintre
tehnologie [i art\, dintre real [i virtual, dintre om [i crea]ia Lucr\rile prezentate au fost semnate de arti[tii video-
sa artistic\ configurat\ ca oper\ imaterial\ înc\rcat\ de mapping : Aural Eye, Cotek, Dan Basu, Alin C. Lep\datu,
magie. Mihai Matei Visuals, Inkspective, Pink Alien - Tripoteca,
Visual Skin, Vloop.
Pe suprafa]a arhitectural\ a vechilor ziduri bra[ovene
imaginile electronice au reconfigurat peisajul. Spectatorii Spectatorii au vizionat vegeta]ii abundente ce au
au devenit actan]i direct implica]i în ambientul virtual. îmbr\cat monumental calcanele caselor, s-au l\sat hipnotiza]i
Semnele incandescente ale pove[tilor celor 15 video- de formele abstract geometrice ce au transformat rigiditatea
proiectoare ce au anvelopat dinamic spa]iul festivalului c\r\mizilor în mozaicuri colorate, au desenat interactiv
s-au topit în dimine]ile urm\toare, îns\ memoria celor ce ferestre [i por]i imaginare ce reconfigurau fa]adele vechilor
au participat [i vizualizat evenimentul a r\mas înc\rcat\ fortifica]ii medievale [i au descifrat perspective surprinz\toare
26 pozitiv de energia degajat\ tridimensional de pe suprafa]a în modulele fractalilor murali genera]i de programele
aparent static\ a cl\dirilor istorice ce str\juiesc traseul grafice.
aleii numit\ „Dup\ Ziduri”.
R\zvan Pascu [i Alina Anca, cunoscu]i sub numele
Festivalul Amural promoveaz\ murala electronic\ o de Aural Eye, elaboreaz\ imagini sonore - „muzic\ pentru
form\ de art\ media care implic\ rela]ia tradi]ional\ ochi”. Pe parcursul celor trei seri, publicul numeros a
dintre Arhitectur\ [i Arta Mural\ revigorat\ prin conversia interac]ionat cu desenele [i imaginile ce puteau modifica
imaginii fixe în imagine cinetic\, str\lucitoare, vizibil\ creativ [i nedistructiv suprafa]a vechii arhitecturi.
noaptea. Peisajul citadin devine scena unui spectacol.
Arti[tii, ce odinioar\ erau constrân[i de tehnic\ [i tematic\ Inedit\ [i impresionant\ s-a dovedit a fi lucrarea grafitti
în arta mural\, folosesc imaginea virtual\ luminoas\ pentru pictat\ de artistul Alexandru Ciubotaru, cunoscut sub
a transforma creativ consisten]a peretelui într-un numele de Pisica P\trat\, împreun\ cu arti[tii Irlo, Obert
ecran imens unde forma [i con]inutul sunt manipulate [i Dan Basu. Pe timpul zilei, Cerberul Amural ce
prin sunet, culoare [i mi[care. Digitizarea imaginii, acoper\ dimensiunile calcanului fostului Cinema Popular,
soft-urile performante, echipamentele high-tech au facilitat poate fi admirat în toat\ splendoarea culorilor pulverizate
apari]ia formelor de art\ media cu caracter temporar [i din tuburile de graffiti. Odat\ cu venirea nop]ii,
efemer. Cerberul cap\t\ o nou\ dimensiune, îmbr\cat de texturile
animate ale proiec]iilor video ce sunt decupate precis
În cadrul Festivalului Amural proiec]ia / ambientul pe formele pictate. Muzica a punctat complementar ritmul
virtual se dezvolt\ într-un contrast complementar definit anima]iilor murale, extinzând perimetrul senzitiv al
de întuneric [i lumin\, sus]inut de un complex proces percep]iilor.
tehnologic, pe suprafa]a arhitectural\ subordonat\ timpului
istoric. Arta a evadat demult din spa]iul muzeal [i a coborât Al\turi de creatorii proiec]iilor video-mapping, au mai
de pe pânza tablourilor sau din cadrul mural al frescelor fost prezen]i 50 de arti[ti cunoscu]i pe scena artelor vizuale
în strad\. La Amural am reg\sit arta vizual\ în noile ei contemporane din România, care au prezentat ilustra]ie,
forme digitalizate, proiectate, convertite pixelilor ce îmbrac\ fotografie, design, film [i anima]ie, instala]ii de lumin\.
dinamic spa]iul stradal, punând în mi[care forme imobile Peste 14.000 de vizitatori au luat parte la acest eveniment,
[i aducând la suprafa]\ gânduri intangibile, emo]ii [i idei o dovad\ evident\ a interesului manifestat de cet\]enii
inovatoare, extinzându-se spa]ial din universul bidimensional ora[ului pentru arta media contemporan\. Totodat\ trebuie
în galaxia virtual\ a colajelor tridimensionale. O art\ ce s\ men]ion\m faptul c\ Festivalul Amural a revigorat
se define[te prin specificul participativ, evenimen]ial, vizual o zon\ urban\ mai pu]in cunoscut\.
ca o form\ complex\ de expresie artistic\ ce implic\
deopotriv\ [i artistul [i publicul. Proiec]ia Reliefat\ / video- Eforturile arti[tilor [i organizatorilor au fost r\spl\tite
- festivalul a ob]inut trei trofee din tot atâtea nominaliz\ri
la Gala Premiilor Anului 2015 în Cultur\ la Bra[ov –
Festivalul Anului, Debut [i Expozi]ia Anului.

Alexandru GHI}ESCU

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

27

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

The New Creative Class #1

Albert Kaan & Mihai Popescu datorit\ capacit\]ii lor de a provoca conceptual [i de
Curatoriat\ de Flavia Lupu a pune sub semnul întreb\rii societatea contemporan\
Albert Kaan încearc\ s\ fac\ referire, prin proiec]ia [i tipologia leg\turilor care o definesc.
video, la o er\ digital\ previzibil\, care, îns\, prin
caracteristicile ei, pune sub semnul întreb\rii realitatea Proiectul The New Creative Class a fost ini]iat de
a[a cum a fost cunoscut\. Presupunem c\ materia R\zvan Ion [i are calitatea unui experiment prin care
organic\ va fi nevoit\ s\ se adapteze la o nou\ form\ vrem s\ facilit\m rela]iile de colaborare între diver[i
de existen]\, urmând un proces de simbioz\ între ceea oameni [i diverse categorii de medii care au o leg\tur\
ce mo[tenim de la societatea industrial\, ceea ce a fost direct\ sau tangen]ial\ cu apari]ia [i generarea de acte
ad\ugat de societatea de consum [i apoi de era internetului. culturale. Necesitatea unui astfel de proiect a ap\rut
În acest moment suntem în plin proces de recompunere. natural [i dorim s\ se dezvolte într-un ritm variabil
R\mâne de v\zut care vor fi efectele supunerii individului pe mai multe direc]ii.
la o permanent\ rela]ionare tip re]ea, cu[ca metalic\
în forma unui craniu uman fiind o aluzie la mecanismele (Flavia Lupu, managerul proiectului The New
societal-urbane contemporane. Creative Class, co-director Bienala Bucure[ti)
Mihai Popescu utilizeaz\ textile [i expresia „worse The new creative class MANIFESTO
comes to worst”, adaptarea „din lac `n pu]”, ce are, în The New Creative Class este un proiect adresat
limba englez\, o valoare cauzal\, urmat\ de o explica]ie. studen]ilor UNArte [i va fi o platform\ de expunere [i
„Sârma de rufe”, pe care se întinde textul, este, de fapt, educa]ie prin exerci]iu creativ [i cooperare interdisciplinar\.
o echivalen]\ simbolic\ a ciclului de via]\ al materialului The New Creative Class va manifesta acte productive,
28 serigrafiat cu acid sulfuric. Instala]ia este completat\ func]ionând ca o baz\ de opera]ii, ca un conector al
cu o interven]ie site-specific, asimilat\ de spa]iul departamentelor de studiu din cadrul UNArte, implicând,
industrial în care a fost organizat\ expozi]ia, asimilare în mod egal, studen]i [i profesori într-un alt tip de
care se datoreaz\ esteticii sale precare. Folosind materiale rela]ionare.
în stare cât mai brut\, ipsos, lân\ împâslit\, ]evi ruginite, Studiul este „a înv\]a, pentru a afla cum.” Pentru
interven]ia poate fi „pa[nic\”, f\r\ a deranja echilibrul Bateson este necesar\ o schimbare în premisa înv\]\rii/
vizual al unui spa]iu. Instala]ia are un dublu statut. Din studiului, în termenii lui Derrida o deconstruc]ie a
ea se poate în]elege atât perspectiva artistului, cât [i propriilor coduri [i constrângeri, [i, prin urmare, în
trasee [i unelte specifice interven]iei asupra spa]iului. termenii lui Nietzsche, o transformare a persoanei,
The New Creative Class #1 este un prim eveniment precum [i o nou\ libertate.
dintr-un ciclu de proiecte colaborative care combin\ Prin urmare, extinderea domeniului de studiu în
viziunile creative a doi arti[ti cu background diferit. afara academiei poate genera noi întreb\ri, curiozit\]i
Lucr\rile lui Albert Kaan [i ale lui Mihai Popescu au [i poate genera un tip de gândire critic\, inovatoare,
fost selectate în urma unui call [i au fost puse împreun\ pentru studen]ii UNArte.
(R\zvan Ion, ini]iatorul The New Creative Class,

fondator Bienala Bucure[ti)

Mihai Popescu. Albert Kaan.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Albert Kaan (b.1993) 29
N\scut în Sinaia, Albert Kaan este student în anul
III, la Sec]ia Sculptur\, la Universitatea Na]ional\ de Mihai Popescu.
Arte din Bucure[ti. Experimenteaz\ cu mai multe medii
[i cu mai multe materiale în zona sculptural\ [i a premisele socio-politice [i culturale ce [i-au l\sat
instala]iei, pentru a ob]ine diferite efecte. Materialele amprenta asupra mentalului colectiv [i asupra indivizilor
sunt alese întotdeauna în antitez\ unul cu cel\lalt, cum în România contemporan\. Curatorierea expozi]iei
este metalul brut [i fasciculi de lumin\. lui Albert Kaan [i a lui Mihai Popescu este un experiment
~n lucr\rile sale, Albert Kaan face o aluzie la industrial din cadrul proiectul The New Creative Class, care are
[i la societate într-un peisaj urban [i se identific\ cu drept scop punerea artistului într-o ipostaz\ pe care
aceast\ imagine real\ a portretelor (procesele instala]iilor o cunoa[te, dar pe care de cele mai multe ori, sau
pot fi unele de metamorfoza sau de aducere la esen]\). niciodat\ nu o experimenteaz\.
Mihai Popescu (b.1988)
Artistul este din Târgu-Jiu, a urmat un liceu cu profil Eveniment paralel BB7
real, apoi facultate [i master în marketing [i management
la ASE, dup\ care a f\cut turnur\ decisiv\ c\tre UNArte.
Alegerea designului textil a venit oarecum lesne, din
pasiunea pentru materiale, haine, peripluri prin second-
hand-uri [i târguri de vechituri, pattern-uri, texturi.
Dup\ aprofundarea în direc]ia serigrafiei, face o nou\
turnur\ c\tre instala]ie [i mixed-media, ca urmare a
lipsei aproape totale a unei industrii în România care
s\ poat\ sus]ine un designer textil.
Afinitatea c\tre spa]iul [i estetica industrial\ vine
pe filier\ natal\, ambii p\rin]i lucrând la o termocentral\.
Latura grafic\ vine ca o completare preocup\rii principale
ale artistului, cea a rela]iilor de compatibilitate, sau
mai degrab\ a lipsei acesteia între materialitate, cromatic\
[i textur\, omniprezent\ atât în mediu urban, cât [i
în mediu rural.
În prezent î[i continu\ masterul în arte textile
ambientale la UNArte
Flavia Lupu (b.1986)
Flavia Lupu este artist vizual, cadru didactic la
Universitatea Na]ional\ de Arte din Bucure[ti [i cu
activit\]i în zona managementului cultural. Tr\ie[te [i
lucreaz\ în Bucure[ti. Este doctor în arte, cu o tez\ ce
are ca subiect corpul uman analizat prin prisma rela]iei
dintre imagine [i politic\. A absolvit un masterat –
Strategii de crea]ie în pictur\ – în cadrul Universit\]ii
Na]ionale de Arte din Bucure[ti. A participat la expozi]ii
de grup, workshop-uri, conferin]e în ]ar\ [i în Europa
(Austria, Belgia, Italia, Ungaria) [i a realizat mai multe
proiecte personale care au avut ca punct de plecare

Vedere din expozi]ie Fotocredit toate imaginile: Mihai Popescu
Albert Kaan & Mihai Popescu.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Philip Yenawine – Educa]ie muzeal\
la Museum of Modern Art
din New York (MOMA)

E laborarea [i derularea programelor educative de o nou\ strategie, au în]eles c\ la baza dorin]ei de
ale Muzeului Na]ional de Art\ Contemporan\ sunt a afla, de a înv\]a este curiozitatea [i pentru asta trebuiau
întotdeauna determinate de profilul expozi]ional, s\ g\seasc\ metode prin care vizitatorii s\ pun\ întreb\ri
iar adaptarea con]inutului la cerin]ele anumitor [i s\ g\seasc\ r\spunsuri singuri, s\ rezolve problemele
categorii de vârst\ poate fi de multe ori dificil\. singuri; faptul c\ li se ofereau r\spunsuri le îngr\dea
Exista un clivaj între inten]ia de a transmite anumite posibilitatea de a face efortul pe care îl implic\ înv\]area.
cuno[tin]e prin actul educa]ional desf\[urat în
muzee [i ceea ce se transmite si mai cu seama ce se În 1987 conducerea muzeului le-a cerut s\ dovedeasc\
re]ine. Este un efort constant care se reia cu fiecare c\ vizitatorii re]in, înva]\ ceva din multele materiale [i
nou grup de vizitatori, continuitatea interac]iunii programe oferite de muzeu – conferin]e, ghidaje, discu]ii
dintre profesor [i elevii s\i, oferit\ de cadrul institu- în galerii, vizite ghidate pentru [coli, ateliere pentru
]iilor [colare, neexistând în majoritatea cazurilor profesori, materiale tip\rite (etichete, bro[uri etc.),
programelor muzeale. Este o preocupare real\ în a materiale audio-vizuale (filme introductive pentru
în]elege cât se comunica, dar [i care este adev\rata expozi]ii, interviuri cu arti[ti). Aceste programe variau
a[teptare a vizitatorului, adaptarea la ceea ce vrea, ceea ca durat\ (de la o or\ la câteva s\pt\mâni) [i ca audien]\
30 ce cunoa[te [i dore[te s\ cunoasc\, ceea ce îl intere- (de la copii la speciali[ti) [i încercau s\ explice de ce
seaz\ sau nu îl intereseaz\ s\ afle. arti[tii f\ceau lucruri deseori tulbur\toare, confuze, iar
pentru asta direc]ionau aten]ia audien]ei c\tre detaliile
În încercarea de a g\si cele mai eficiente mijloace din imagini [i obiecte, inserau informa]ii istorice [i
de interac]iune [i comunicare cu publicul colectivul de biografice, ofereau analogii cu ceva familiar, ofereau
la Museum of Modern Art din New York (MOMA) a f\cut sugestii pentru a c\uta alte lucr\ri similare, uneori
o ampl\ cercetare asupra mecanismului prin care oamenii aveau activit\]i practice pentru a clarifica anumite
re]in [i acumuleaz\ no]iuni. Philip Yenawine, fostul aspecte.
director educa]ional de la MOMA [i coautor al curriculum-
ului prezentat în „Visual Thinking Strategies”, Harvard Audien]a era entuziast\, evalu\rile erau pozitive
Education Press, 2013 relev\ care au fost stadiile [i participarea era la capacitate maxim\ în mod constant.
cercet\rii care au dus la actuala lor strategie educa]ional\ Dar conducerea nu era mul]umit\, voia s\ [tie dac\
pe care î[i construiesc programele pentru public. dincolo de bucuria de a participa la programele educative
vizitatorii [tiu mai multe decât atunci când au venit.
Cercet\rile colectivului de la MOMA au demarat din
dorin]a de a face cât mai accesibile publicului lucr\rile Cu ajutorul lui Abigail Housen care a cercetat datele
de art\ complexe, provocatoare, ciudate din ultima sut\ colectate direct de la programele educa]ionale ale
de ani, în fa]a c\rora puneau o mul]ime de întreb\ri muzeului au constatat cu surprindere c\ vizitatorii
dar de ce....? dar cum?; ghidajele elaborate erau îns\ nu re]ineau mai nimic din informa]iile oferite de personalul
plictisitoare, cu multe explica]ii. S-a constatat c\ ideile, de la MOMA, [i nu-[i aminteau nici m\car imediat dup\
faptele, anecdotele [i analogiile nu erau re]inute câtu[i experien]a avut\ în muzeu; de exemplu, dup\ o discu]ie
de pu]in de vizitatori. Dup\ o cercetare extins\ desf\[urat\ în galerie nu-[i mai aminteau toate lucr\rile pe care
în colaborare cu psihologi, printre care Abigail Housen le v\zuser\, [i nu puteau oferi cu acurate]e r\spunsuri
(cercet\tor la Harvard University interesat\ de dezvoltarea legate de explica]iile pe care le c\p\taser\. Aceste
min]ii, [i în special de cum proceseaz\ privitorii ceea concluzii au fost [ocante pentru ei – ei doreau s\
ce v\d în operele de art\) au ajuns la concluzia c\ ofere programe care aveau impact, deoarece „predarea”
ceea ce aveau nevoie vizitatorii – la fel cum fac copiii f\r\ „înv\]are” este o pierdere de timp pentru toat\
când pun întreb\ri [i ale c\ror r\spunsuri le re]in în lumea [i nu are nici un rost. Exist\ multe teste care
mic\ m\sur\ – nu era un r\spuns complex, ci posibilitatea au ar\tat cum informa]iile sunt asimilate [i memorate,
de a se întreba, de a se mira [i de a se gândi la obiectul cel pu]in pe termen scurt. Prea pu]ine îns\ m\soar\
care era în fa]a lor. impactul cunoa[terii dobândite din ac]iune: ce cuno[tin]e
se interiorizeaz\ [i se folosesc realmente în timp, dincolo
Colectivul de la MOMA a constatat c\ are nevoie de mediul în care au fost oferite. Abigail Housen a

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

realizat cum poate studia impactul în timp a ceea ce ofere informa]ii pe care ace[tia nu le re]ineau [i de care
a fost înv\]at într-un anumit context, metoda dezvoltat\ nu aveau nevoie. Ceea ce este capabil s\ înve]e un
anterior în 1978, prin care vizitatorii vorbeau cu voce individ la un moment dat depinde de nivelul de dezvoltare
tare într-o form\ liber\ despre ceea ce vedeau, pân\ la care se afl\ – dac\ un copil de-abia înva]\ s\ mearg\
când nu mai aveau ce s\ spun\. Transcrierea [i gruparea nu este gata s\ [i sar\. Faptul c\ ei puteau face prezent\ri
remarcilor a condus la confirmarea faptului c\ interesante, pe care oamenii le urm\reau [i se bucurau
oameni cu experien]e diferite gândesc diferit, astfel de experien]a avut\, nu însemna c\ informa]ia era
constituind grupuri cu forme distincte de dezvoltare re]inut\ – ei î[i aminteau fragmente, deseori rupte
– persoanele care au rar contact cu arta aplic\ ceea de context, [i de cele mai multe ori în]eleseser\
ce [tiu [i este semnificativ din via]a lor, iar speciali[tii gre[it mare parte din ce li se spusese. De exemplu,
fac recurs la cuno[tin]ele lor ad\ugând concepte specifice î[i aminteau c\ un artist rus (K. Malevich) pictase liber,
[i informa]ii pe care le-au acumulat în timp. F\când o f\r\ instrumente, formele geometrice, dar înc\ se
analogie cu alte domenii, spre exemplu literatura, întrebau de ce se chinuise s\ picteze un p\trat alb pe
cunoa[terea literelor, a cuvintelor [i a propozi]iilor este o suprafa]\ alb\, sau de ce aceasta era o abordare
necesar\, dar nu este suficient\ pentru a în]elege un profund tulbur\toare [i asta în ciuda prezent\rilor
text, iar un medic bun `n practica sa nu folose[te elocvente de care avuseser\ parte.
doar cuno[tin]ele medicale pe care le are. Housen a
ar\tat c\ informa]iile pe care le ofereau vizitatorilor Aceste concluzii au determinat formatul în care se
erau irelevante pentru cei care erau la începutul explor\rii desf\[oar\ activit\]ile educative de la MOMA, unde
artei moderne [i contemporane; chiar dac\ erau oarecum privitul lucr\rilor este important, unde vizitatorii
familiariza]i cu domeniul [i apreciau operele de art\, sunt îndemna]i s\ aib\ r\bdare, s\ vad\ [i s\ se gândeasc\
informa]iile nu erau re]inute [i nu puteau face apel la la ce v\d.
ele dup\ un timp pentru ca fundamental ei nu aveau
asemenea experien]e. Pentru ace[ti privitori încep\tori Educatorii încerc\ s\ intre în dialog cu vizitatorii,
etichetele [i explica]iile oferite nu erau de niciun ajutor, pun întreb\ri, la care pot primi mai multe r\spunsuri
dar timpul petrecut în fa]a unei lucr\ri de art\, încercând (nu întreab\: ce culoare este asta? ci cum ai descrie
s\ o descifreze, este la fel de pre]ios pentru un încep\tor, tu culoarea asta?), care încurajeaz\ observa]ia (ce
cât [i pentru un expert. Studiile lor au ar\tat [i faptul observi? ce [tii?), activeaz\ cuno[tin]e pe care le au
c\ majoritatea vizitatorilor erau în stadiul de încep\tori, deja (v\ aminte[te imaginea de ceva din via]a voastr\?),
deoarece chiar dac\ avuseser\ contact cu opera de art\, `ncurajeaz\ sinteza (ce ne spune aceast\ oper\ de
petrecuser\ prea pu]in timp cu „ochii pe pânz\”, art\ despre timpul [i locul în care a fost f\cut\?),
gândindu-se la ce v\d. Vizitatorii în muzee stau câteva îndeamn\ privitorii s\ observe, acord\ timp pentru 31
secunde în fa]a lucr\rilor, c\p\tând astfel cea mai simpl\ privit [i revin cu întreb\ri (ce altceva mai observi sau
impresie posibil\. Aceia[i oameni nu s-ar a[tepta s\ vezi?), pun `ntreb\ri l\muitoare (ce vezi de te-a f\cut
în]eleag\ o poezie sau o poveste f\r\ s\ o citeasc\ pe s\ spui asta?) [i împ\rt\[e[te grupului r\spunsul primit.
îndelete sau chiar s\ o reciteasc\ [i s\ se gândeasc\ Informa]iile oferite despre lucr\ri – artist, titlu, dat\,
la ea, dar aceast\ strategie rareori este aplicat\ artelor perioad\ sau context nu trebuie date toate odat\ [i
vizuale. Cercet\rile au ar\tat c\ cei care solicitau de la început, ele trebuie s\-i ajute s\ fac\ conexiuni
informa]ii erau în punctul de a înv\]a s\ citeasc\, nu [i s\ dezvolte idei noi.
aveau nevoie s\ fie bombarda]i cu fapte, idei, concepte
oricât de surprinz\toare. De asemenea, personalul Cu toate c\ interac]iunea dinamic\, bazat\ pe
muzeului era într-un stadiu avansat de specializare, observa]ie [i r\gaz de a observa lucr\rile, este o practic\
iar timpul petrecut cu operele de art\, cu arti[tii îi f\cea deja cercetat\, cunoscut\ [i demonstrat\ a fi eficient\,
s\ gândeasc\ complet altfel decât vizitatorii [i s\ le efortul, dup\ cum spuneam, este unul constant [i gradul
de dificultate al men]inerii acestui efort constant
este, probabil, de multe ori deosebit de dificil pentru
echipele educa]ionale ale muzeelor, frecvent subdimensio-

nate, chiar [i a celor din str\in\tate. În
afara unui interes explicit din partea conducerii
de a dinamiza interac]iunea cu publicul, [i
în prezent se abordeaz\ o prezentare standar-
dizat\, chiar dac\ s-a demonstrat, nu o singur\
dat\, ci în nenum\rate studii c\ este cea
mai pu]in eficient\.

Solu]iile g\site anterior de c\tre echipa
MNAC [i colaboratorii s\i au reu[it, de
multe ori, s\ fac\ din programele educative
ale MNAC experien]e extrem de instructive
într-un cadru dinamic, deloc rigid, deschise
experimentului [i adaptate la profilul vizitatorilor.

Atelier sus]inut de Liviu Stoicoviciu `n cadrul expozi]iei „ORA{E IMAGINATE", Irina RADU
MNAC 2015, fotocredit MNAC

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Diaristica: originea [i semnifica]ia
consemn\rilor memoralistice
de tip jurnal (I)

„Dialogul cu propria persoan\ duce la auto-interpretare, 1660 [i 1669 în 10 volume (peste un milion [i jum\tate
la auto-planificare [i auto-încurajare. De aici rezult\ permanent de cuvinte), con]ine noti]e intime, precum [i rapoarte despre
noi mecanisme de impulsionare. Auto-interpretarea duce la marea epidemie [i incendiul londonez.3 Este un jurnal privat
cea mai intim\ analiz\ a propriei persoane, auto-planificarea [i foarte intim în care Samuel Pepys a utilizat un alfabet
la schi]e de tot felul, auto-încurajarea la discu]ie cu propria inventat chiar de el [i care a fost decodificat în anul 1825.
persoan\ despre sensurile [i obiectivele vie]ii, despre gre[eli În jurnalul s\u, autorul î[i supune propriul comportament
[i modele.”1 unui examen critic, f\când astfel trecerea de la jurnalul
obiectiv privat din epoca Rena[terii la jurnalul subiectiv
(Hocke, Gustav René) privat din prezent.4

Jurnalul, din perspectiv\ istoric\, î[i p\streaz\ dimensiunea Începând cu mijlocul secolului XVIII, jurnalul devine o
intim\, caracterul de activitate privat\, aparent sau parte component\ tot mai important\ a vie]ii literare [i
voit necunoscut\. Jurnalele, în mare parte, erau, la culturale.
început, scrieri nepublicate. Multe scrieri de acest fel
apar]in unor oameni obi[nui]i, indivizi cu profesii Jurnalul avocatului britanic Henry Crabb Robinson
diferite, [i reprezint\ fragmente de via]\, tulbur\toare în (1775–1867) con]ine note biografice excelente despre cercul
sinceritatea lor. Exist\ îns\ [i multe jurnale din aceast\ s\u de prieteni, din care f\ceau parte reprezentan]i importan]i
categorie care au v\zut lumina tiparului. F\r\ îndoial\ ele ai literaturii, precum Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich
sunt buc\]i de istorie personal\ [i social\ ce pot întregi von Schiller, William Wordsworth [i Samuel Taylor Coleridge.
peisajul unei civiliza]ii la un anume moment. Ast\zi [tim
cu certitudine c\ istoria oficial\ se completeaz\ prin istoriile O cercetare exhaustiv\ a domeniului ne pune în fa]\
32 personale. diferite personaje din lumea aristocrat\ de secol XIX care
practica jurnalul intim ca depozitar al memoriei intime f\r\
Elemente ce ]in de conceptul de jurnal le întâlnim înc\ a avea inten]ia de a-l publica.. În acest sens amintim jurnalul
din Antichitate. Un exemplu în acest sens îl constituie unei artiste de origine nobil\, rusoaica Maria Bashkirtseff,
calendarele asiriene din secolul XVI, scrise pe t\bli]e de lut. cunoscut\ în societatea parizian\ a sfâr[itului de secol XIX,
Aceste surse nu relateaz\ despre evenimente istorice [i nici care [i-a început jurnalul la 12 ani [i l-a continuat pân\ la
nu con]in prezentarea unei persoane din epoc\, ci mai moartea sa, în anul 1884. De asemenea, regina Victoria,
degrab\ ofer\ informa]ii despre condi]iile meteorologice la vârsta de 13 ani a consemnat primele date în jurnalul s\u
sau despre nivelul apelor. în care a scris pân\ la moartea sa. ~n prezent sunt cunoscute
100 de jurnale semnate de regin\.
Din Antichitatea greac\ se cunosc jurnale sau alte scrieri
similare jurnalului ca, de exemplu, Hypomnemata [i Secolul XX se remarc\ printr-o evolu]ie a literaturii de
Efemeridele. În epoca lui Platon, Hypomnemata era denumirea acest gen, arti[ti, oameni de cultur\ publicându-[i jurnalele
greceasc\ pentru noti]ele oficiale [i private. protocoale [i înc\ din timpul vie]ii (Jurnalul lui Katherine Mannsfield,
jurnale. Începând cu epoca elenistic\ termenul Hypomnemata 1927, sau Jurnalul lui Andre Gide, 1889- 1949).
denumea jurnalele oficiale ale func]ionarilor, jurnalele de
la Curte [i jurnalele de r\zboi colec]iile de lucr\ri [tiin]ifice, No]iunea de jurnal, a[a cum apare în diferite enciclopedii
scrierile biografice [i comentariile psihologice.2 [i lexicoane, este explicat\ în mod foarte diferit. În Brockhaus
Konversationslexikon ap\rut în anul 1894 apare urm\toarea
În Evul Mediu, cronicile, carnetele de însemn\ri [i noti]ele descriere: „Jurnal, în contabilitate, a se vedea. Journal“.
misticilor reprezentau predecesorii jurnalului, iar un important Pentru termenul „Journal“,5 defini]ia este: „jurnal, caiet
document care decripteaz\ actualitatea acelor vremuri îl de noti]e, apoi ziar, revist\. În contabilitatea simpl\, în sensul
constituie jurnalul anonim Journal d’un bourgeois de Paris, originar, jurnalul reprezinta registrul în care comerciantul
scris în epoca lui Charles al VI-lea [i Charles al VII-lea, î[i noteaz\ zi de zi toate tranzac]iile în ordine cronologic\,
f\r\ întrerupere, pân\ în 1449. dar f\r\ alte sistematiz\ri”.6

Din perioada Rena[terii exist\ scrieri similare unui jurnal, În Pallas Lexikon-ul unguresc, tip\rit în anul 1896,
cum ar fi noti]ele de c\l\torie, Das Tagebuch meiner în]elesul termenului de jurnal este similar cu cel utilizat
niederländischen Reise/Jurnalul c\l\toriei mele în Olanda în contabilitate.
de Albrecht Dürer (1471–1528), care se prezint\ ca o cronic\
scris\ [i desenat\ cu mult\ obiectivitate, dar într-o manier\ Der Große Brockhaus, tip\rit în 1957, precizeaz\ mai
foarte personal\, specific\ marelui artist, ceea ce confer\ multe sensuri ale termenului: jurnal ca registru în contabilitate,
scrierii un caracter mai mult de jurnal. folosit pentru înregistrarea tranzac]iilor comerciale în ordine
cronologic\, jurnal de bord, cunoscut în domeniul maritim
Unul dintre cei mai mari autori de jurnale a fost britanicul [i aerian, iar în cazul for]elor armate ca registru de dovezi
Samuel Pepys (1633–1703). Jurnalul, pe care l-a scris între faptice.

În aceea[i perioad\, Új Magyar Lexikon-ul maghiar

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

din anul 1962 denume[te jurnalul ca Diárium, împrumutând Ilustrativ\ pentru necesitatea unei persoane de a-[i 33
un cuvânt din latin\ diarium7. Terminologia acoperea no]iunea expune tr\irile interioare [i de a-[i exorciza prin scris nelini[tile
de cronic\, însemn\ri din existen]a cotidian\. Unul dintre este afirma]ia scriitorului ceh Franz Kafka, inserat\ la fila
cei mai cunoscu]i autori de jurnale din Ungaria a fost Szécheny datat\ 16 decembrie 1910 din jurnalul s\u: „Nu voi renun]a
Istvan care semneaz\ o serie de jurnale în care nota evenimente niciodat\ la jurnalul meu. Aici trebuie s\ rezist, c\ci doar
din via]a personal\, traume fizice [i psihice, dar [i schimburi aici pot s\ fac asta.“10
de idei avute cu politicieni [i scriitori importan]i, el îns\[i
fiind o persoan\ social\ care în dialogurile sale exprim\ Un jurnal unic în felul s\u, care a fost publicat dup\ al
opinii, reflec]ii asupra societ\]ii. Jurnalele sale au fost Doilea R\zboi Mondial, este jurnalul Annei Frank, o
publicate într-un volum intitulat Szécheny Istvan Napló. tân\r\ evreic\, care a trebuit s\ se ascund\ în Amsterdam
de na]ional-sociali[ti [i, în ciuda amenin]\rilor [i dificul-
În volumul explicativ Dic]ionar Enciclopedic Român t\]ilor zilnice, O înduio[\toare pledoarie pentru speran]\ [i
ap\rut în anul 1964 jurnalul era definit ca o scriere în credin]a în libertate:
care autorul sau scriitorul relateaz\ cele mai importante
evenimente sub forma unor noti]e zilnice, care, în cea „Sâmb\t\, 20 iunie 1942 […] am chef s\ scriu [i
mai mare parte, sunt legate de via]a sa. vreau s\ spun absolut tot ce am pe suflet. Hârtia are mai
mult\ r\bdare decât un om […].“11 Ea î[i nume[te
În concluzie, jurnalul r\mâne o scriere cu caracter privat, jurnalul „Kitty“, iar pe 7 noiembrie 1942, referindu-se la
intim, care reflect\ atât individualitatea, cât [i lumea jurnalul s\u, scrie: „[...] acesta este începutul [i sfâr[itul
înconjur\toare. Jurnalul con]ine adesea date secrete, cu meu, c\ci Kitty are mereu r\bdare. Îi promit c\ în ciuda
privire la existen]a intim\ sau opinii personale despre tuturor vicisitudinilor, va rezista.“12
societate, pe care autorul nu dore[te s\ le dezv\luie. Amintirile,
p\rerile neconfesate cap\t\ chip în paginile jurnalului. În jurnalul intim g\sim, al\turi de evenimentele ce ne
Adesea aceast\ construc]ie literar\ r\mâne secret\ atâta marcheaz\ existen]a, o introspec]ie, o dezv\luire a propriului
timp cât autorul este înc\ în via]\. Jurnalul poate deveni Eu. Autorul î[i investigheaz\ propria sensibilitate, activitatea
o surs\ documentar\ [tiin]ific\, utilizat\ ca instrument cotidian\, î[i noteaz\ gândurile, reflec]iile cu privire la lumea
auxiliar pentru reconstruc]ia unei biografii, pentru stabilirea în care tr\ie[te aflându-se într-un dialog permanent cu sine
unui istoric al ideilor. Jurnalul are [i o dimensiune antropologic\, [i cu ceilal]i.
fiind un instrument important în studiul [i fundamentarea
unei antropologii culturale. Jurnalul se fundamenteaz\ Scriitorul Mircea C\rt\rescu, într-o emisiune moderat\
pe adev\r tr\it. de Cezar Paul B\descu spune c\ el crede c\, tot ce a scris
este un fel de text continuum de la 17 ani, din 17 septembrie
Confesiunea, specific\ scrierilor cu caracter de jurnal, 1973, când a scris prima pagin\ de jurnal [i pân\ ast\zi.
transform jurnalul într-o surs\ documentar\ primar\, în El consider\ c\ tot ce a scris poate fi interpretat ca jurnal.
special în cazul reconstituirilor istorice [i în cercetarea În cazul lui jurnalul devine o cartografiere a min]ii [i a vie]ii
biografic\. ~n literatur\ se cunosc numeroase cazuri în care sale, un receptacul al destinului. Pentru Mircea C\rt\rescu
opera literar\ include cercetarea jurnalistic\, datele unei grani]ele dintre genurile literare nu sunt rigide. Scriitorul
cronici cotidiene, care confer\ autenticitate crea]iei. Nota]iile se analizeaz\ din perspective multiple.
zilnice, în aceste cazuri, reprezentând sursa primar\, direct\,
care înregistreaz\ informa]ii atât despre persoana în cauz\, Dorothea FLEISS
cât [i despre întregul context al vie]ii culturale, artistice [i
sociale dintr-o anumit\ perioad\ istoric\. In astfel de scrieri ____________
se reg\sesc procesele intelectuale, artistice [i culturale ce 1 Hocke, Gustav René, op. cit., pag. 24-25.
caracterizeaz\ un individ sau un grup artistic, cultural sau 2 F.A. Brockhaus (Hrsg.): Enciclopedia Brockhaus în 24 de
politic. Totodat\, sunt eviden]iate aspecte ale vie]ii cotidiene, volume, a XIX-a edi]ie complet revizuit\, Editura F.A. Brockhaus.
evenimente ce marcheaz\ via]a unei persoane, redarea Mannheim, 1993, pag. 350.
acestora variind în func]ie de personalitatea individului. 3 Hemingway Benton, Helen (Hrsg.): The New Encyclopedia
Britannica, vol. III, Editura Encyclopedia Britannica Inc. Chicago,
În scrierile enciclopedice, jurnalul este definit „ca form\ 1975, pag. 524.
indirect\ a însemn\rilor personale“8, care const\ predominant 4 Vezi Hocke, G.R.: Das europäische Tagebuch, Editura Limes,
din noti]e cotidiene ale autorului, scrise în ordine cronologic\. München, 1986, pag. 65f.
5 F.A. Brockhaus (Hrsg.): Brockhaus Konversationslexikon,
Jurnalul clasic poate fi considerat ca un manuscris Volumul nou\, Editura F. A. Brockhaus, Leipzig, Berlin [i Viena
con]in\tor al unei expresii literare intime conectat\ la propriul 1894, pag. 586.
eu. Scrierea poate fi un act de extrovertire nedus pân\ la 6 Ibidem, pag. 968.
cap\t, etap\ când r\mâne cunoscut doar autorului, poate 7 Marcu, Florin: Marele dic]ionar de neologisme, Ed. Saeculum.
fi conceput cu scopul de a r\mâne familiei ca memorii Bucure[ti, 2000. pag. 275
consemnate reprezentative pentru o genera]ie. 8 F.A. Brockhaus (Hrsg.): Enciclopedia Brockhaus în
dou\zeci [i patru de volume, A nou\sprezecea edi]ie complet
În anul 1864, filosoful elve]ian Henri-Frédéric Amiel revizuit\, Editura F.A. Brockhaus, Mannheim, 1993, pag. 577.
scria c\ jurnalul „[reprezint\] partenerul lui de dialog, 9 Hocke, Gustav René: Europäische Tagebücher aus vier
societatea, un bun tovar\[ [i un confident [...]. Acesta însemna Jahrhunderte, Editura Limes, München, 1986, pag. 24.
totodat\ [i consolare, memorie, mijlocul prin care uit\ de 10 Rother, Andrea: Die Tagebücher von Franz Kafka. Ein
dureri, ecoul s\u, recipientul celor mai intime experien]e, literarisches Laboratorium. 1909–1923 (Jurnalele lui Franz Kafka.
îndrum\torul s\u psihologic, scutul s\u împotriva ‘ruginirii’ Un laborator literar. 1909-1923), Verlag Winter Industries, Berlin,
gândurilor, motivul s\u de a tr\i, aproape singurul lucru 2008, pag. 2.
util pe care îl poate l\sa în urma sa. “9 11 Frank, Anne: Tagebuch, Editura Fischer Taschenbuch,
Frankfurt am Main, 2011,pag. 18.
12 Ibidem, pag. 74.

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

TANIA MOURAUD - OTNOT

EASTWARDS PROSPECTUS - 19 mai - 31 iulie 2016

Personalitate inconturnabil\ a scenei artistice din Natura „On the nature of things” al lui Lucre]iu. ~n
Fran]a, Tania Mouraud va avea pentru prima dat\ aceast\ traducere a doctrinei lui Epicur, Lucre]iu descrie
o expozi]ie personal\ în România. Organizat\ `n crea]ia lumii, apari]ia civiliza]iei [i în final episodul
tot spa]iul galeriei EASTWARDS PROSPECTUS, marii ciume din Atena, ca o parabol\ a mizelor contem-
expozi]ia va include lucr\ri realizate începând cu porane legate de salvarea speciei umane.
anii 2000, lucr\ri ce graviteaza `n jurul fotografiei, a
artei video, a sunetului [i a ‘scrierilor’. Tania Mouraud va fi prezent\ [i în spa]iul public,
fidel\ spiritului în care [i-a dezvoltat proiectele începând
La etajul galeriei vor fi prezentate opere de fotografie, cu anii ’70. Artista va realiza o interven]ie urban\ în
printre care seria cea mai recent\, intitulat\ Balafres Bucure[ti [i în mai multe ora[e din România, printre
(r\ni deschise). Acest ciclu de lucr\ri ini]iat `n 2014 ne care [i la Roman, ora[ în care s-a n\scut tat\l ei. Lucrarea
introduce în inima sit-urilor deschise de extrac]ie a ei va avea ca obiectiv repetarea sistematic\ a versului
lignitului din Germania, simboluri ale schizofreniei unei lui Benjamin Fondane (B. Fundoianu) «CRIERTOU-
societ\]i care idealizeaz\ tranzi]ia energetic\ [i energiile JOURSJUSQUALAFINDUMONDE». N\scut `n 1898 la
regenerabile, în timp ce jum\tate din produc]ia de Ia[i [i decedat în 1944 în lag\rul de la Auschwitz-
electricitate provine din combustia unor materii prime Birkenau, Benjamin Fondane a fost un filosof, poet,
34 extrem de poluante, [i pentru a realiza acest lucru dramaturg, eseist, critic literar, realizator de film [i
produce o distrugere total\ a peisajului [i a oric\rei traduc\tor în limba ebraic\ [i român\, naturalizat francez
forme de via]\ care îl ocup\. Prin lucr\rile sale Tania în 1938. Exact ca o confiden]\ adresat\ tuturor celor
Mouraud reu[e[te s\ reveleze imensitatea dezastrului care î[i vor deturna aten]ia pe strad\ pentru a
cauzat de fiin]a uman\, prin mi[c\ri permanente descifra aceste cuvinte aproape ilizibile, care vor fi
între suprafa]a acestor peisaje lunare artificiale [i reproduse pe numeroase panouri stradale.
m\runtaiele P\mântului scoase la iveal\. Artista reveleaz\
frumuse]ea paradoxal\ [i surprinz\toare printr-o Tania Mouraud s-a n\scut în 1942. Artist\ inclasabil\,
compozi]ie [i un matierism mo[tenite dintr-o cunoa[tere ea nu înceteaz\ s\-[i reinventeze practica, de la sfâr[itul
aprofundat\ a picturii clasice. Tot în cadrul acestei anilor ’60. Lucr\rile ei chestioneaz\ raporturile
expozi]ii publicul va descoperi în premier\ cea mai dintre art\ [i leg\turile sociale, prin folosirea a diferite
recent\ lucrare video intitulat\ Pandemonium, într-un medii artistice: pictur\, instala]ie, fotografie, sunet,
parcurs subteran punctat de ‘scrieri’, care prin puterea video, performance etc. Artista propune s\ ad\ug\m
mesajului lor anim\ conceptul expozi]iei. în apartamentele noastre standard o camer\ de medita]ie
(1968). Ea afi[eaz\ în spa]iul public pe panouri de
Operele recente ale Taniei Mouraud denot\ o 3 x 4 m dezacordul s\u cu o societate care glorific\
con[tientizare a mediului înconjur\tor, insistând pe materialul în dezavantajul umanului (1977). Artista
raportul de for]e care se stabile[te între Om [i Natur\ analizeaz\ raporturile dimensiunilor decorative ale artei
în societatea contemporan\. Puterea dar, în acela[i [i ale r\zboiului asupra limitelor percep]iei cu
timp, [i vulnerabilitatea acestei societ\]i sunt evo- ajutorul scrierilor, prin crearea « mots de forme » (1989).
cate în video-ul Face to face sau în fotografiile din seria Din 1998 artista lucreaz\ cu fotografie, video [i sunet
Désastres. Lucrarea video No Name care include imagini într-o strâns\ rela]ie cu pictura, analizând diferite
filmate de Tania Mouraud `n cimitirul evreiesc din Ia[i, aspecte ale istoriei [i ale vie]ii. Arta angajat\ a Taniei
aduce în discu]ie în demersul artistei o dimensiune Mouraud se dore[te a fi o pozi]ie apolitic\ a individului.
autobiografic\ [i universal\. Prin trimiterea direct\ la Perspectiva sa este cea a unei artiste care tr\ie[te cu
Istorie, artista face referire la nebunia unui proces de ‘ochii deschi[i asupra lumii’.
distrugere dus la extrem: mijloacele materiale colosale
[i grija purtat\ de indivizi pentru dominarea mediului Tania Mouraud a beneficiat de o important\ retrospectiv\
înconjur\tor duc în final la o autodistrugere programat\. la Centrul Pompidou-Metz în 2015.
Titlul expozi]iei este împrumutat din celebrul De Rerum
Elodie STROECKEN

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Tania Mouraud, Galeria Eastwards Prospectus Foto credit Alex Nelu

35

Tania Mouraud, Galeria Eastwards Prospectus Foto credit Alex Nelu

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Tania Mouraud - poetica traumei

Tania Mouraud arhiveaz\ realitatea - o realitate multor medium-uri artistice, de la imaginea filmic\ la
sublim\, o natur\ pe care o ador\ chiar [i în momentele fotografia prelucrat\, ca pictur\ a fragmentelor de realitate
de traum\. Imaginile sale ca macro [i microuniversuri transfigurate într-o metafor\ plin\ de compasiune, durere
con]in poetica crea]iei, a perfec]iunii. Artista devine [i speran]\, fa]\ de lumea în care tr\im. De asemenea,
în actul crea]iei un v\z\tor, un [aman, care se sunetul pare a fi mereu prezent, fizic, ca parte component\
a spectacolului total la care noi, publicul, suntem circumscri[i,
imerseaz\ în aceast\ lume încercând s\ identifice bolile sau ca ecou al pove[tii imaginii în care ne imers\m.

cauzate de artefactul uman, ma[ina-golem, mecanismul Lucr\rile artistei au o dimensiune antropologic\. Ele
ne proiectez\ în câmpul unei umanit\]i agresate din
distrug\tor al vie]uirii în armonie. Ea ac]ioneaz\ cu interiorul s\u.

luciditatea unui chirurg în estetica imaginii [i identific\ Tablourile vii semnate de Tania Mouraud îndeamn\ la
contempla]ie, la reflec]ie, la o ecologie a mentalului /
36 cauza. Rezultatul este impresionant, seduc\tor, fiindc\ ecomind.
arta ei te cucere[te prin monumentalitate [i detaliu,
Marilena PREDA-SÂNC
prin înc\rc\tura emo]ional\, rafinament stilistic, amplitudine

cultural\ [i crez moral. Avem acces la reprezent\rile

vizuale ale artistei Tania Mouraud prin interfa]a mai

Galeria EASTWARDS PROSPECTUS

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Sculptur\ la Muzeul }\ranului Român
Dup Darie - Crez artistic

Dup\ o perioad\ de timp în care preocup\rile din Paris, unde am avut posibilitatea s\ lucrez trei luni
mele tematice [i conceptuale devin lucr\ri sculptu-
rale figurative, realizate în diferite materiale [i datorit\ bursei reziden]\ „C. Brâncu[i” oferit\ de Insti-
tehnici, în mod firesc am evoluat c\tre alte
problematici mult mai implicate existen]ial. Din
perspectiva reprezent\rii sculpturale plastica formei
este auster\ amprentat\ de o not\ impersonal\, la o
abordare oarecum mai impersonal\ cu o plasticitate
mai auster\, bine definit\. Consider c\ un artist trebuie
s\ fie aproape de via]a [i lumea în care tr\ie[te [i s\
reflecte în opera sa lucrurile cu adev\rat esen]iale, cum
ar fi problema p\durilor [i defri[area excesiv\. Morali-
tatea [i condi]ia uman\.

De[i am f\cut unele instala]ii care pot fi încadrate
în aceast\ tem\ înc\ din 1996, am revenit asupra temei
copacului în 2013 dup\ ce am stat la Cites des Arts

tutul Cultural Român. 37
A[a a ap\rut ciclul de expozi]ii personale cu titlul
Axis Mundi, patru la num\r, pe care le-am avut între
2014-2016 la Galeria Cuhnia, Palatele Brâncovene[ti,

Mogo[oaia; Galeria de Art\ Contemporan\ a Muzeului

Brukenthal din Sibiu; Muzeul Jude]ean Gorj „Al.

{tef\nescu” ; [i la Muzeul }\ranului Român, Sala Tancred

B\n\]eanu.
Axis Mundi / Axa Lumii are ca tem\ problemele
ecologice cauzate de distrugerea p\durilor, care

deterioreaz\ mediul [i afecteaz\ soarta planetei [i

calitatea vie]i ceea ce confer\ demersului artistic o

dimensiune moral\. Lucr\rile se refer\ la statutul fiin]ei

umane, la con[tiin]a individual [i colectiv\..

Aceste probleme serioase care fac parte din via]a

noastr\ cotidian\ doresc s\ le exprim într-o geometrie

simpl\ – cerc, p\trat, con... în formule sculpturale ce

con]in monumentalitate [i imprim\ stabilitate în dialogul

cu spa]iul ce le con]ine.
Axis Mundi, din perspectiv\ filosofic\ î[i propune
s\ sugereze, s\ construiasc\, o cale, o leg\tur\ între

cer [i p\mânt, între sus [i în jos, între oameni [i accederea

c\tre spiritualitate.

Totodat\ aceast\ Ax\ ne îndeamn\ la verticalitate,

atât fizic\, cât [i moral\, [i dore[te s\ ne fac\ s\ ne

punem întreb\ri, ne îndeamn\ la atitudine [i ac]iune.

Dup DARIE

12/06/2016
Bucure[ti

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

38 COMBINART/1+1=10
Atelier Vlad Basarab
Demarat `n 2012 proiectul MAGAZII a `nceput
prin a elibera spa]iile de depozitare din cadrul
CFP de balastul industrial care s-a produs de-a lungul
anilor [i a fost uitat sau depozitat `n aceste magazii.

Din 2013 aceste ac]iuni voluntare care s-au
realizat din surse proprii s-au intensificat implicân-
du-se din ce `n ce mai mul]i. Aceste spa]ii insalubre
[i nefolositoare prin munca [i investi]ia arti[tilor cu
sprijinul CD a UAP din România s-au transformat
`n ni[te mini-galerii ad-hoc, unde arti[tii `[i pot
expune lucr\rile spre vizionare. Ini]iativa personal\
cu sprijinul CD a UAP din România a dus la ceea
ce se poate vedea acum.

Asocia]ia Cultural\ COMBINART/1+1=10 s-a
constituit la `nceputul anului 2016 tot din ini]iativa
acestui grup de arti[ti ca s\ vin\ `n `ntâmpinarea
eforturilor UAP din România [i are ca scop principal
revigorarerea poten]ialului cultural-artistic `n prima
faz\ [i de ce nu [i al celui productiv `n m\sura
posibilit\]ilor, a ceea ce a fost odinioar\ Combinatul
Fondului Plastic.

COMBINART `[i propune s\ realizeze evenimente
culturale, simpozioane, work-shopuri, s\ se implice
`n mod activ `n vizibilitatea CFP pe plan intern [i
interna]ional, prin organizarea unor expozi]ii,
rezidente, schimburi culturale cu organiza]ii similare,
asocia]ii, ONG-uri din ]ar\ [i str\in\tate.

Sursele proprii atrase prin contribu]ii, dona]ii,
grant-uri [i alte asemenea modalit\]i vor fi
folosite pentru `mbun\t\]irea bazei materiale mobile
[i imobile a CFP cât [i pentru repara]iile din spa]iile
CFP, pentru mobilarea [i `mbun\t\]irea atelierelor
existente (turn\torie, ateliere de produc]ie etc.) `n
parteneriat [i prin consultarea direct\ cu Conducerea
a UAP din România [i a Direc]iei Combinatului
Fondului Plastic.

COMBINART `[i mai propune s\ fac\ [i proiecte
editoriale, s\ ofere burse pentru tinerii arti[ti, [i
s\ se implice activ `n revigorarea, dezvoltarea [i
eficientizarea a ceea ce poate deveni cel mai mare
centru de arte vizuale [i colonie de arti[ti din Centrul
Europei.

Pentru propuneri, idei, parteneriate [i suportul
Dvs v\ st\m la dispozi]ie la [email protected]
sau https://www.facebook.com/groups/infocombinart/.

Arti[ti: Giani Amarandei, Vlad Basarab, Titi Cear\,
Reka Csapo Dup, Darie Dup, Ioan Medrut, Lauren]iu
Mogo[anu, Mircea Roman, Alexandru Niculescu,
Cristian R\du]\, Mircea Roman, Alexandru Siminic,
Simona T\n\sescu, George T\nase, Anton Ra]iu,
Marian Zidaru, Victoria Zidaru.

Sponsor principal: Casa de Avocatur\ {erban
& Asocia]ii

Parteneri: UAP, CFP, UNA, DAR ASSOCIATION,
FROG, KARTELL MEDIA&EVENTS, MODERNISM

CONTRAPUNCT 2016, SEPTEMBRIE

Atelier Darie Dup 39
Atelier Victoria [i Marian Zidaru

Atelier Mircea Roman

4 lei

5 948485 000090 06

Eviden]a informatizat\ a tirajelor

[i produselor este realizat\ `n sistemul

interna]ional GS1, administrat `n

România de GS1 România.

www.gs1.ro

Tania Mouraud, CTJLFDM, 2016, Billboards, 240 x 320 cm, 250 x 350 cm, 300 x 400 cm, 310 x 610 cm, artist's collection.
Installation view, Bucharest, Romania, 2016, Photo: ©Tania Mouraud.