„Anotimpul copilăriei” - Nr. 1 (Ianuarie-Martie 2018)

Revista Şcolii Gimnaziale “Apaczai Csere Janos” – Apaţa Nr. 1 Ianuarie - Martie 2018

ANOTIMPUL
C0PILĂRIEI

1

Dragi copii,
Anul acesta, iepuraşul v-a adus în dar o mică surpriză:
revista şcolii – Anotimpul copilăriei. Se numeşte astfel
pentru că primăvara este vremea când natura renaşte, iar noi
trebuie să ne bucurăm, cu toţii, de micile bucurii ale vieţii.

Această micuţă revistă este realizată cu ajutorul unora
dintre colegii şi profesorii voştri. Răsfoind-o, veţi descoperi
poezii şi poveşti, veţi admira mărţişoarele create de puştii
din clasele primare, veţi afla despre obiceiurile
primăvăratice ale apăţenilor, vă veţi distra citind probleme
de matematică sau curiozităţi ştiinţifice.

Dacă v-am trezit interesul, începeţi călătoria printre
paginile acestei reviste!

2

În atenţia şcolilor din judeţul
Brașov

Școala Gimnazială Apața-
Județul Brașov, vă invită să luați
parte la concursul județean
„Mulțumesc, Mamă!”, organizat în
perioada octombrie 2017/aprilie
2018, care are drept scop
îmbunătăţirea relaţiei familie-şcoală-comunitate prin implicarea părinţilor în activităţi
extraşcolare.
Prin acest eveniment se urmăreşte realizarea unor lucrări de artă creativă realizate sub
forma unor felicitări, desene, colaje, tablouri, kuiling, sculpturi ori alte produse la libera alegere
a participanţilor.
Concursul se adresează elevilor claselor I-IV din judeţul Braşov.

Lucrarea trebuie să conţină următoarele informaţii :
• nume şi prenume elev;
• clasa şi şcoala de provenienţă;
• numărul de telefon al şcolii
• numele şi prenumele cadrului didactic, organizatorul proiectului la nivel de şcoală(toate
cadrele didactice implicate vor primi diplome de participare).

Şcolile participante în cadrul concursului "Multumesc, Mamă!", sunt rugate să expedieze
lucrările într-un singur colet pe adresa: Şcoala Gimnazială Apaţa, Str Mare nr 394 Apaţa.
• Termen limită de expediere a lucrărilor - 31 martie 2018(data poştei).
• Anunţarea şcolilor cu elevi câştigători are loc în data de 12.04.2018

Proiectul "Multumesc, Mamă!" îl regăsiţi la poziţia 3 din Calendarul- Activităților
Educative Judeţene, fără finanțare MEN.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să nu ezitați să contactați coordonatorii
proiectului, membrii fondatori ai proiectului "Multumesc, Mama!":
• prof. inv.primar- Darabant-Lienerth Marinela tel. 0743 511 218 ori email [email protected]
• Şcoala Gimnazială Apaţa- tel.0268 284 502 ori email [email protected]

3

Anul acesta, elevii din clasele primare ale şcolii noastre s-au transformat în mici artişti
şi, îndrumaţi de învăţatori, au lucrat cu dragoste şi spor, creând mărţişoare şi felicitări pentru
mămicile şi bunicile lor. Vă invităm să vedeţi ce au realizat, să citiţi o legendă a mărţisorului,
o poezie şi o compunere dedicată persoanei care vă îngrijeşte şi vă iubeşte necondiţionat:
MAMA!

4

LUCRĂRILE ELEVILOR
1 MARTIE

5

8 MARTIE

De ziua ta, mămico, Tu ne dai, tu ne oferi
Ȋţi dau o floricică! Şi de rele ne păzeşti.
Căci tu eşti cea mai scumpă, Tu eşti a noastră mămică
Iar eu te iubesc, mamă! Şi eşti ca o floricică!
Codleanu Dănuţa, clasa a VI-a C

6

Mama mea dragă…
Într-o zi eu și mămica mea am plecat la stomatolog pentru că aveam o durere în
partea stângă: mă durea o măsea. Bănuiam că era din cauză că m-am trezit târziu şi nu am
avut timp să iau micul dejun. Ca să nu întârzii la școală am cumpărat o ciocolată mare, pe
care am mâncat-o pe drum. Aceasta mi-a afectat măseaua!
Mama nu știa ce am făcut eu și din ce cauză mă durea măseaua, dar când am ajuns
la stomatolog i-am spus, totuşi, ce am mâncat. Totul a fost bine până când am intrat în
cabinet. Atunci am început să am emoții, mai ales când am văzut acel ac! Cu toate acestea,
nu îmi făceam prea multe griji deoarece mămica mea era lângă mine și îmbrățișarea ei caldă
mă făcea să mă simt în siguranță şi ȋmi dădea curaj. Prezenţa ei mi s-a părut ȋntotdeauna
magică pentru că ȋmi alungă orice gȃnd rău.
După ce doctorul stomatolog mi-a scos măseaua, mi-a recomandat să nu mai
mănânc multe dulciuri. Mămica mea m-a iertat pentru că am mâncat ciocolată. Ea mă iartă
mereu când greșesc și acesta este unul dintre motivele pentru care o iubesc în fiecare
secundă.

Moraru Maria Magdalena, Clasa a IV- a C

7

LEGENDA MĂRŢIŞORULUI
Prelucrare a unei vechi teme populare

La marginea unui sat trăiau, într-o colibă sărăcăcioasă, o
femeie cu fiica ei. Ca să câştige pâinea de zi cu zi şi câţiva bănuţi, femeia se îndeletnicea cu
torsul lânii pentru oamenii din sat. Dar tot ce câştiga dădea pe doctorii pentru fata ei care era
tare bolnavă.

Într-o zi, pe când torcea şi plângea de mila fiicei sale, femeia văzu o caleaşcă de foc
trecând cu iuţeală dinspre pădure spre sat. Era Crăiasa Primăvară care, auzind-o, s-a oprit şi a
întrebat-o de ce este aşa de necăjită. Aflând de boala copilei, Crăiasa a zis:

-Ţine caierul acesta de foc şi toarce-l firicel subţire, apoi leagă o fundiţă şi prinde-o de
pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la viaţă, aşa cum se trezeşte la viaţă întreaga natură
după trecerea mea.

Femeia mulţumi şi se apucă de lucru. Dar caierul îi ardea degetele şi-i era cu neputinţă
să răsucească un firicel cât de mic. Începu să plângă cu lacrimi grele şi aproape că nu băgă
de seamă când o altă caleaşcă de zăpadă se opri în dreptul colibei. Era Crăiasa Iarnă, care
dispărea cu iuţeală dinspre sat spre pădure şi care, auzind necazul femeii, zise:

-Ţine caierul acesta de zăpadă. Răcoarea lui va potoli fierbinţeala celui de foc.
Răsuceşte-le laolaltă, poate aşa îţi pot fi de folos şi eu.

Femeia mulţumi din tot sufletul şi se puse pe tors. Torcea laolaltă fir roşu de foc cu fir
alb de zăpadă şi astfel isprăvi de tors cele două caiere. Iar după ce duse la capăt
lucrul, legă o fundiţă de pieptul fetiţei. Aceasta îndată prinse putere şi culoare în obrăjori,
sări din pat şi-şi îmbrăţişă cu drag mama.

De atunci, în fiecare primăvară, femeia împletea fundiţe alb-roşii, împărţindu-le
oamenilor din sat, să le aducă sănătate şi bucurii.

(Sursa: www.didactic.ro )

8

PAGINA DE CREAȚIE

A DESCHIS O FLOARE OCHII
A deschis o floare ochii
Şi pe buza-i de petale
A sosit o albiniţă
Să caute de mâncare.
Că în stupul din prisacă
Are sute de surori
Care sunt la gradiniţă
Şi discută despre flori.

Pân-atunci doici gospodine
Le învaţă cum să zboare,
Să adune nectar dulce
Pentru alte surioare.
Cât de dulce-i mierea, iat-o,
Rod de floare-n fagure,
Parcă văd viaţa cu ochii
Cum iese din mugure.
Şi mai văd mii de albine,
Roiuri, roiuri peste sat,
Hărnicia lor mă face
Stupar cu adevărat!

CLASA a III-a C

9

LUMEA POEZIILOR

Ninsoarea Trece iarna
de Orban Mara Antonia de Matis Anna

Afară ninge din belşug, Nu e timp de săniuş
Cad fulgii mari încet. Şi copiii se-ntristează:
Nimic nu vezi – decât omătul Acum n-au ce să mai facă
Ce se aşterne peste tot. Ziua, fără de zăpadă.

Noi ne jucăm în nea Iarna este pe trecute,
Cât e ziua de lungă. Iar afară este soare;
Cu haine-uscate acasă, Ghoceii-acum răsar
Părinţii ne aşteaptă Şi noi spunem: Pa, pa, iarnă!
Privindu-ne obrajii roşiţi
De ger năpraznic.

10

O nouă primăvară Cântă păsările toate pe copacul înflorit,
de Opra Delia Trezind iarăşi pădurile adormite.

Zăpada s-a topit Primăvară, bine ai venit!
Şi primăvara a venit.
Ghioceii înfloresc,
Copăceii se trezesc
Şi se-mbracă-n haine verzi.

Soarele e sus pe cer;
Mii de fluturi vezi zburând
Şi pe harnica albină
Din flori miere cum adună.

Vine iepuraşul!
de Simon Zselyke

Iarna a plecat
Şi, de mult aşteptat,
Paştele-a venit,
Iepuraşul a sărit.

Haideţi, haideţi dragi copii,
Iepuraşul să-l vedem,
Ouă roşii să pictăm!

Laleaua
de Moraru Lorena

Sunt şi eu o floare mică;
Sunt lalea, sunt frumuşică.
Grădinile înfloresc:
Printre flori eu mă mândresc!

11

Ţânţarul şi armăsarul
Autor: prof. Tomescu Maria Magdalena

Un ţânţar şi-un armăsar, Îi port uşor pe-a mea spinare,
Se-ntâlniră pe câmpie, Iar ei sunt plini de-ncântare,
Iar ţânţarul bâzâind, Cu dulciuri bune mă servesc,
Iar eu nechez şi mulţumesc!
Spuse tare, cu trufie: În concluzie, ţânţare,
Glasul tău nu-i o-ncântare.
- Glasul meu e cel mai tare! N-ai cu ce te lăuda,
Bâzâi făr-asemănare! Tu bine lumii nu poţi da!
Pe când tu, măi armăsare, Din contră, lumea te evită,
Iar glasul tău doar ne irită,
Doar nechezi, nu-i lucru mare! Şi chiar de al meu nechezat
Calul îl privi puţin, Nu e cel mai frumos cântat,
Măsurându-l tot, rapid: Totuşi omul îl iubeşte,
-Glasul tău, ”dragă” ţânţare, Că-i glasul celui ce-l serveşte
Nu-i o binecuvântare, I-aduce bine, ajutor,
Oamenii nu îl iubesc, Să-i facă traiul mai uşor
De-l aud, înnebunesc! Şi poate fi mai credincios
Iară pişcătura ta, Chiar mai mult decât un om!
Să nu zic, e mai ceva, Prietenie cu el leagă,
Toţi ar vrea să te gonească, Ce poate ţine viaţa-ntreagă!
De pereţi să te strivească!
Fără falsă modestie, ”Amice”, sper c-ai înţeles
Iată ce îţi spun eu ţie: Că glasul e ceva de preţ,
Doar dacă eşti un cântăreţ
Glasul nu mi-e punctul forte, Dar tu nu esti aşa ceva,
Iar glasu-i chiar pieirea ta!
Dar omul prieten mi-este,
Căci poveri eu car cu spor, 12

La arat merg pe ogor,
Pe copii eu îi distrez
Iar copiii mă iubesc!

UN PIC DE... MATEMATICĂ!

O familie cu cinci membri au pornit într-o excursie cu maşina. Ei
au mers 300 de kilometri cu o viteză medie de 80 de kilometri pe
oră. Pe tot parcursul drumului, niciunul dintre ei nu a obervat că un
cauciuc este desumflat. Cum a fost posibil ca nimeni din familie să
nu observe?

Ce număr lipsește din următoarea serie:
8, 16, 32, …,128, 256, 512 .

Mihai cumpără cu creion şi o radieră cu 1, 10 lei, George cumpără
un creion şi o riglă cu 1,10 lei şi Sara cumpără 1 riglă şi o radieră
cu 1,40 de lei. Cât costă creionul?

Două trenuri pornesc simultan, unul în direcţia celuilalt plecând din două gări, A şi B,
aflate la o distanţă de 100 km între ele, mergând fiecare cu o viteza de 50 km/h. O muscă pleacă
în acelaşi timp din gara A spre gara B zburând de-a lungul liniei de cale ferată cu o viteza de 70
km/h. Când întâlneşte trenul care înaintează dinspre B (... şi se sperie) face cale întoarsă
zburând spre A. Şi tot aşa zboară de la un tren la altul până când, în cele din urmă, acestea se
întâlnesc (... şi strivesc musca). Ce distanţă totală a parcurs musca ?

Eşti şoferul unui autobuz care merge la Craiova. La Timişoara se urcă 17 persoane. La
Lugoj mai urcă 3 şi coboară 5. La Caransebeş coboară 3 şi urcă 8. La Herculane coboară 8 şi
urcă 4. Ce înălţime are şoferul?

-material propus de prof. Boncioagă Gabriela

13

Un exemplu de logică și, în egală măsură, de morală!

CUM ÎMPĂRȚIM 5 PÂINI LA 3 PERSOANE?

Cinci pâini
după Ion Creangă

Doi oameni mergeau împreună pe un drum. Unul avea în traista sa trei
pâini şi celălalt două pâini. După o vreme, au poposit la umbră, lângă o
fântână şi au început să-şi mănânce pâinile.
Apăru deodată un al treilea drumeț, care se opri, le dădu ziua bună şi îi rugă să-i dea şi lui
ceva de mâncare, căci nu avea merinde cu el şi nici nu avea de unde să cumpere. Cei doi îl
poftiră să mănânce cu ei şi mâncară cele cinci pâini, apoi băură apă r ece din fântână.
După ce terminară de mâncat călătorul străin îi dădu cinci lei la întâmplare celui care avusese
trei pâini, drept răsplată pentru hrană şi plecă mai departe.
Cei doi mai rămaseră oleacă la umbră, iar cel care avusese trei pâini îi dădu doi lei
celuilalt şi îi spuse că atât i se cuvine, fiindcă avusese două pâini. Acesta răspunse că
trebuie să împartă banii în jumatate. și, pentru că nu reuşiră să se înțeleagă, ajunseră la
judecată. Povestiră ei judecătorului pricina, iar acesta îl întrebă pe cel cu două pâini cât crede el
că se cuvine. Acesta răspunse că, după dreptate, banii trebuiau împărțiți în două,
după dreptate. Judecătorul spuse că, dacă e după dreptate, atunci să-i dea un leu înapoi celui cu
trei pâini, că numai atât i se cuvine. Cum cel cu două pâini se arătă tare nemulțumit, judecătorul
explică pe înțelesul lui. Întâi întrebă dacă au mâncat fiecare la fel de multă pâine ca şi
ceilalți. Aşa fusese. Atunci spuse că, pentru a şti hotărât cum s-a mâncat pâinea,
trebuie să spună că s-a împărțit fiecare pâine în trei părti egale, câți fuseseră ei. Apoi
socoti că acela cu două pâini ar fi avut, după socoteala aceasta, şase bucăți, pe când cel cu
trei pâini ar fi avut nouă. În total, au fost deci cincisprezece bucăți. Cum au mâncat
la fel de mult, înseamnă că a mâncat fiecare câte cinci bucăți. Asta înseamnă că
acela cu două pâini i-a dat străinului doar o bucată din cele şase ale lui, pe când cel
cu trei pâini i-a dat patru bucăți din cele nouă ale lui. Carevasăzică, celui cu două
pâini i se cuvine numai un leu din cei cinci pe care îi dăduse străinul, iar celui cu
trei pâini i se cuvin patru lei, câte unul pentru fiecare bucată.
Cel cu două pâini înapoie tovarăşului său un leu şi plecă ruşinat.

NEMULȚUMITULUI I SE IA DARUL !

14

ȘTIAṬI CǍ… ?!

# Luminii de la Soare îi ia 8 minute până atinge Pământul?
Dacă Soarele s-ar stinge acum, în 8 minute am rămâne în

întuneric.

# Termometrul a fost inventat de cǎtre pǎrintele ṣtiinṭei Galileo Galilei?
În anul 1593, el a construit un termometru, folosind dilataṭia ṣi contracṭia aerului
dintr-un glob pentru a miṣca apa dintr-un tub ataṣat. Forma etanṣ a
termometrului a fost realizatǎ abia ȋn 1650.
Fizicianul german Gabriel Fahrenheit a fost primul care a
utilizat mercurul ca lichid termometric si a fabricat primele
termometre de dimensiuni reduse ce puteau mǎsura temperature

umanǎ ṣi temperature atmosfericǎ pânǎ la 96 de grade. Tot el a propus şi prima scalǎ
termometricǎ care îi poartǎ numele.

În anul 1742 astronomul suedez Anders Celsius a propus, de asemenea, o scarǎ
termometricǎ ce-i poartǎ numele.

# Oamenii au găsit soluții să-și răcească locuințele din cele mai vechi timpuri?

Astfel, romanii reglau temperatura locuințelor construind canale în zidurile caselor

prin care, vara, circula apa rece. Totuși, doar cei bogati aveau acces la această metodă.

Într-o formă mai avansată, astfel de soluții se regăsesc şi astăzi în lume.

15

# Fulgerele sunt foarte periculoase și chiar dacă nu ești sub un nor de furtună, nu
înseamnă că ești în totală siguranță?

Fulgerele pot călători departe de o furtună și pot lovi solul la mulţi kilometri
distanṭǎ de nor. Chiar dacǎ un fulger nu te loveşte direct, te poate ucide.
Dacǎ acesta loveşte foarte aproape, poate interfera letal cu ritmul inimii.

#Prima locomotivă cu aburi a atins viteza de 8 km/h? km/h.
Trenurile moderne călătoresc cu 500 km/h sau chiar 900

#Rachetele pot călători cu 40 000km/h?

Aceasta este viteza necesară pentru a scăpa de gravitația terestră și a
pătrunde în spațiu. O viteză constantă de 29 000km/h păstrează racheta
pe orbită. Rachetele moderne se folosesc pentru lansarea sondelor și a
sateliților spațiali. Racheta este proiectată în spațiu de către trei trepte
care ard și se desprind una dupa alta.

#Poți sări mai sus pe Lună?

Când se află pe Lună, astronauții pot să alerge și să sară cu mult
mai departe decât pe Pământ. Acest lucru se întâmplă pentru că
gravitația este cu mult mai slabă. Când te afli pe Lună, greutatea ta
este de șase ori mai mică decât greutatea ta de pe Pământ.

-material propus de prof. Brezean Gabriela

16

Poate nu ştiaţi!

Ca şi populaţia globului, populaţia Europei a fost în continuă creştere deşi au
existat şi momente de descreştere dramatică din cauza epidemiilor de ciumă neagră care
au bântuit între anii 1343-1400, din cauzarăzboaielor – cum au fost invazia mongolă din
anul 1250 şi cele două războaie mondiale, sau chiar din cauza migrării masive spre alte
continente. În secolul XX, 40 de milioane de oameni au abandonat Europa.

În secolul XVII, Europa avea 100 de milioane de locuitori, pentru ca la sfârşitul
secolului XIX populaţia continentului să se tripleze.

În anul 1978 erau 660 de milioane de locuitori ceea ce înseamnă că, la nivel
planetar, un om din şase era European. În anul 2000 doar 1 din 8 locuitori ai Pământului a
fost European, iar pentru anul 2075 se preconizează că va fi doar 1 din 75.

Scăderea ponderii populaţiei Europei în totalul populaţiei mondiale se datorează
creşterii populaţiei altor continente – Africa, Asia, America de sud- şi scăderii sporului
natural şi a numărului de locuitori din Europa.

-material propus de prof. Lászlo Rozalia

17

COPIII SUNT VIITORUL,
DAR VIITORUL DEPINDE ŞI DE EDUCAŢIA LOR!

Nelson Mandela spunea că educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi
pentru a schimba lumea. Educaţia începe acasă, în familie, şi este completată cu ceea ce are de
oferit şcoala.

Şcoala Gimnazială din Apaţa înţelege şi îşi asumă rolul important pe care îl are în
educarea copiilor, organizând activităţi extracurriculare prin care să le explice elevilor rolul pe
care învăţământul îl are în educaţia lor.

În acest an şcolar, s-au desfăşurat diferite activităţi dedicate şcolii pe care le veţi regăsi în
paginile care urmează. Astfel, pe 5 octombrie, de Ziua Educaţiei, elevii clasei a VI-a A au
compus câteva versuri despre locul unde îşi petrec ei prima parte a zilei. Câteva săptămâni mai
târziu, în cadrul programului naţional Să ştii mai multe, să fii mai bun!, un grup de elevi a
vizitat Prima Şcoală Românească, aflată chiar în judeţul nostru. Ȋncepȃnd din luna ianuarie,
copiii claselor 0-IV de la secția maghiară au participat la diferite activități extracurriculare și
extrașcolare. De asemenea, piticii de la clasele pregătitoare au participat, de curând, la
activitatea Sănătate prin alimentaţie, iar copiii din ciclul primar au învăţat cu entuziasm dansuri
populare. În plus, în luna martie, elevii din clasa a VIII-a A, aflaţi aproape de o nouă etapă a
vieţii lor, au luat parte la o sesiune de orientare şcolară şi profesională.

18

ŞCOALA

Este plină de copii Este mare şi frumoasă,
Care-nvaţă zi de zi! Ea pe tine te învaţă
Ca părinţii de acasă.

Ea ne-nvaţă foarte multe,
Ne dă teme pentru-acasă,
Dar noi ne jucăm după-masă!

Vă treziţi de dimineaţă
Şi vă pregătiţi pentru ceea ce urmează.
Să fiţi buni, să fiţi cuminţi,
Să îi faceţi fericiţi
Pe ai voştri dragi părinţi!

Clasa a VI-a A

19

DESPRE UN LOC SPECIAL, LEAGĂN AL ÎNVĂŢĂTURII
ŞI OCROTITORUL SĂU...
prof. Tomescu Maria Magdalena

Într-o lume agitată, în care totul se desfăşoară sub semnul ”vitezei”, în care copiii şi chiar
adulţii nu mai sunt ancoraţi în valorile culturale, iar oamenii s-au pierdut printre ”like-uri” şi
aşa-zise ”vedete” poleite de o strălucire ieftină care ne inundă televizoarele, ar trebui să ne
oprim puţin.

Dacă eşti braşovean sau nu, dacă eşti de departe şi ai venit să vizitezi Braşovul, ar trebui
să te opreşti în centrul vechi, în piaţa cunoscută mai demult sub numele de Piaţa Prundului...
Acolo, alături de biserica Sfântul Nicolae (lângă care a vrut să-şi doarmă somnul de veci marele
politician Nicolae Titulescu), se află primul lăcaş de învăţătură din ţara noastră.

Acolo, te întâmpină, de zeci de ani, acelaşi om frumos, o enciclopedie vie, care şi-a
dedicat ani din viaţă studiind documente vechi în limba slavonă şi a salvat de la pieire ”munţi ”
de cărţi ce erau destinate distrugerii conform poruncilor comuniste. Şi nu ai cum, în momentul
în care te aşezi în băncuţele acelea vechi, de atâtea sute de ani, să nu simţi o emoţie profundă,
mai ales când auzi glasul domnului Olteanu(devenit preot între timp), povestindu-ţi cât de
”preţioasă” era, şi la propriu şi la figurat, în vremurile acelea, învăţătura. A merge la şcoală pe
atunci presupunea nu doar dorinţa de a învăţa, ci şi resurse materiale considerabile.

Şi poate că, în sufletul oricărui şcolar, contemporan cu Facebook şi cu alte derivate ale
internetului(care prin partea lui pozitivă ajută, dar este şi cel mai mare cronofag), se
reîmprospătează dorinţa de a fi elevul ”autentic” într-o lume la fel de ”autentică”, în care
adevăratele valori să îşi găsească locul pe care îl merită...Să ne fie dor, atât nouă cât şi copiilor
noştri, de mirosul foilor unei cărţi noi sau împrumutate dintr-o bibliotecă, să ne reîntoarcem la
Dumnezeu şi la sacralitate, să trăim mai frumos, guvernaţi de valori adevărate...

20

ARTA CUVÂNTULUI

Elevii școlii noastre au dovedit că sunt talentați, prin participarea cu succes la diferite
întreceri literare. Echipa Trandafirilor, din clasa a IV-a B, a luat parte la concursul Pe aripile
basmului, faza județeană, unde a obținut locul al VII-lea. Eleva Orban Lidia, din clasa I B, a
primit mențiune la Concursul de recitare, iar eleva Szabo Anita, clasa a III-a B, a obținut locul I
și va participa la faza națională a Concursului de povestire. Totodată, școala noastră va fi
reprezentată de elevii Simon Renata (cl.I), Boloni Anita(cl.I), Lazar Daniel(cl. a II-a), Szabo
Anita(cl. a III-a), Szabo Mark(cl. a III-a), Orban Anita (cl. a III-a), la concursul Micii Talentați,
organizat în Săcele.

21

În cadrul parteneriatului EDUCAȚIE PENTRU EDUCATIE activitatea
„Sănătate prin alimentaţie” îşi propune educarea copiilor, dar şi a părinţilor acestora în ideea
creării unui mediu favorabil consumului alimentar sănătos şi a menţinerii unei stări de nutriţie
optime.

22

SĂNĂTATE PRIN MIŞCARE

Şi, pentru că tot am vorbit despre sănătate prin alimentaţie, trebuie să ştiţi că sănătatea se
menţine prin mişcare. Şi ce mişcare poate fi mai distractivă decât dansul? În cadrul serbării de
Crăciun, spectatorii(mici şi mari) s-au delectat urmărind dansurile populare pregătite de unii
dintre elevii claselor primare, coordonaţi de domnul profesor Bucur Alexandru şi de doamna
învăţătoare Ciordaş Natalia.

Mărunțișurile sunt dansuri tradiționale populare din țara Kohalmului -Rupea și
împrejurimi. Aceste mărunțișuri sunt alcătuite dintr-un colaj de mai multe dansuri precum
Purtata, Oina, Mușamaua, Ciobănașul, Brâul, Hodoroaga, Sârba Popii sau Brașoveanca. Aceste
dansuri sunt moștenite din generație în generație, strămoșii noștri jucându-le cu mândrie la
fiecare eveniment din sat, fie botez, nuntă, balurile de Crăciun sau sărbătorile Pascale. Aceste
dansuri populare sunt foarte frumoase și spectaculoase tocmai prin simplitatea lor. Ele pot fi
jucate cu precădere de majoritatea doritorilor, fie ei copiii sau adulți. Pentru ca aceste jocuri
populare să fie autentice atunci când sunt jucate, nu trebuie să lipsească portul popular
românesc, moștenit de asemenea de la strămoșii noștri, care are o valoare sentimentală imensă.

23

EDUCAŢIE PENTRU VIITOR

Joi, 22 martie 2018, elevii clasei a VIII-a A şi părinții acestora au participat activ la o
sesiune de orientare școlară și profesională. Durata sesiunii a fost de 2 ore. Îndrumaţi de către
domnul director Moraru Emil, doamna dirigintă Boncioagă Gabriela şi domnul consilier şcolar
Dima Doru, elevii au analizat, alături de părinți, oportunitățile existente pe piața muncii și, în
funcție de acest aspect, se vor orienta către unul dintre liceele din județul Brașov.

Activitatea s-a bucurat de un real succes: copiii, dar și părinții au fost încântați de noile
informații primite și își doresc să participe în continuare la asfel de întâlniri.

24

Tradiţii apăţene

FARSANG

În satul Apața, din județul Brașov, farșang reprezintă un obicei arhaic despre care se
spune că ar alunga iarna cea friguroasă. Tradiția spune că farșangul începe de la casa unui
flăcău care se va ocupa de organizarea întregului carnaval. Cu această ocazie oamenii se
îmbracă în diferite costume: mire sau mireasă, soldați sau urși și defiliează pe străzile
loclității.Totul se încheie cu un bal organizat la căminul cultural. Acest obicei străvechi este
sărbătorit și de elevii secției maghiare de la Școala Gimnazială Apața. Sărbătorirea
evenimentului este una foarte variată, luând diverse forme de la an la an. Elevii pot merge în
excursii alături de profesori sau se pot costuma pentru a participa la un carnaval unde cântă,
dansează, spun poezii sau joacă diverse scenete. Spre bucuria copiilor, totul se termină cu suc și
prăjituri!

25

ȊMPUŞCATUL COCOŞULUI

Ȋn fiecare an, cȃnd vine primăvara, copiii din Apaţa se pregătesc pentru „Ȋmpuşcatul

cocoşului”, o tradiţie păstrată de comunitatea maghiară din localitatea Apaţa, judeţul Braşov.

Acest obicei se desfăşoară în prima zi de Paşti.

Se formează „o oaste” din care fac parte copii de la trei pȃnă la paisprezece ani care

participă la această tradiţie moştenită de la bunici şi străbunici. La baza acestui obicei se află o

legendă conform căreia acum mult timp, cȃnd tătarii au năvălit în sat, localnicii s-au adăpostit în
cetate. Negăsind pe nimeni, dușmanii au trecut pe lȃngă cetate, iar sătenii au crezut că au scăpat.

Deodată, un cocoș a sărit pe zid și a cȃntat. Auzindu-l, tătarii s-au întors și i-au omorȃt pe

oamenii din cetate.
Ȋn amintirea acestei întȃmplări, flăcăii din Apața împușcă în fiecare an, un cocoș pictat pe

un panou de lemn.

- documentare de Simon Gergӧ Botond

26

În aşteptarea iepuraşului de Paşte vă invităm să vă destindeţi colorând un desen
primăvăratic şi rezolvând un rebus propus de o elevă a şcolii noastre.

27

GRAMATICA DISTRACTIVĂ
TESTEAZĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE DE LIMBA ROMÂNĂ!

Completând rebusul următor vei obţine pe coloana de la A la B numele unei părţi de
vorbire care denumeşte obiecte.

A

1.
2.

3.
4.

5.
6.

7.
8.

9.
10.

B

1. Cuvinte cu acelaşi înţeles.
2. Funcţia sintactică din cazul acuzativ care răspunde la întrebările care?/ ce fel de?
3. Funcţia sintactică din cazul nominativ.
4. Cuvintele care se folosesc în unele zone ale ţării.
5. În derivare, cuvintele mai mici se numesc….
6. Cuvinte cu formă asemănătoare care diferă, de obicei, printr-o literă.
7. Cuvinte care se scriu la fel, dar au înţelesuri diferite.
8. Cuvântul format cu sufix şi/sau prefix se numeşte…
9. Cuvinte vechi, care nu se mai folosesc in vorbirea de zi cu zi.
10.Parte de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.

- propus de Gînţu Andra Vasilica

28

Revistă realizată de elevii şi profesorii
Şcolii Gimnaziale „Apaczai Csere Janos” – Apața
Coordonatori: prof. înv. primar Dărăbanţ Lienerth Marinela

prof. Molnar Eugenia-Elena

29