Caiet de observatie

Caiet de observații
asupra

copilului preșcolar

Grădiniţa: _________________________________________________
Localitatea: _______________________________________________
Grupa: _____________________________________________________
An şcolar: __________________________________________________
Educatoare: _______________________________________________
Educatoare: _______________________________________________

Caietul este document de lucru. Înregistrat cu nr. ............. din ........................................

Director, L.S.

©Editura Trend, 2016
ISBN: 978-606-976-006-2
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii TREND.

Reproducerea în scopuri comerciale, adaptarea, distribuția sau transmiterea uneia
sau a mai multor părți din această carte, în orice scop și sub orice formă, este strict inter-
zisă fără acordul prealabil al editurii.

Coordonator: Conf. Univ. Dr. HORAȚIU CATALANO

Colectiv de lucru: Rodica Brănișteanu, Crina Clapou, Eugenia Ignat, Valentina Souca,
Veronica Suciu

Caietul a fost pilotat de: Avram Iuliana, Bîtă - Găzdac Codruţa Sorina, Bogolin
Larisa – Cătălina, Bucur Mărioara, Calistru Cristina - Florica, Dragoste Felicia, Felican
Leontina, Frişan Floarea, Greab Cristina - Gabriela, Horga Maria - Liana, Maier Gabriela,
Maier Nicoleta, Mîndrean Andreea - Veronica, Moldovan Oana - Maria, Molnar Lenuţa,
Mureşan Bianca – Tatiana, Naghiu Silvia, Onoe Ana Maria, Pop Alexandrina, Popiţan
Viorica - Adriana, Rus Diana – Marieta, Sima Andreea – Cornelia, Simionca Camelia, Sofron
Ana, Şorobetea Saveta.

Redactare, tehnoredactare, grafică copertă, ilustraţii:
TNC_Agency - Copyright
.
[email protected], tel: 0733/100 645

Informații și comenzi:

Adresă: Str. Frații Golești, nr. 114, et. 2, Pitești, cod 110174, jud. Argeș
Telefon fix: 0348/440.449
Telefon fax: 0348/440.511

Mobil: 0733.100.645, 0742.076.480, 0753.081.948
E-mail: [email protected], [email protected]

Website: www.edituratrend.ro

Printed by / 0733.100.645 / o [email protected] / www.tncgroup.ro

Prezentarea caietului

Caietul de observaţii asupra copiilor este un instrument de lucru care vine în sprijinul
educatoarelor/profesorilor pentru învăţământul preşcolar, în activitatea de cunoaştere,
evaluare şi reflecţie asupra dezvoltării individuale a copiilor cuprinşi într-o grupă. Acesta oferă
câteva puncte de reper în observarea, consemnarea şi intervenţia asupra comportamentelor
copiilor în activitatea zilnică precum şi oportunitatea de a nota propriile reflecţii despre
interacţiunile copiilor ce se realizează în cadrul învăţării, referitoare la evoluţia acestora pe
parcursul anului şcolar, despre modul în care văd şi intenţionează să procedeze în continuare,
în vederea unei reuşite integrări şcolare şi sociale ale preşcolarilor.

În prima parte a caietului de observaţii este prezentat un sumar al Reperelor
fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la 0 la 7 ani, ca punct de sprijin
pentru observaţiile şi reflecţiile pe care educatoarea le va consemna. Indicatorii
sunt ordonaţi ierarhic, pentru a putea urmări progresul în atingerea unui anumit
reper fundamental de dezvoltare. Ei reprezintă anumite modalităţi prin care copiii
pot demonstra progresul lor în dezvoltare, dar trebuie reţinut că această listă de
indicatori nu este una exhaustivă şi că sunt copii care vor demonstra prin modalităţi
unice, individuale realizări în dezvoltarea lor în toate domeniile: fizic, socio-emoțional,
cognitiv, ale comunicării și capacităților în învățare.

La finalul lucrării este prezentată Fișa de reflecție. Aceasta va fi lecturată cât mai
des de către cadrele didactice, cu scopul de a face, din observațiile asupra copiilor
consemnate în caiet și practicile menționate în fișă, puncte de discuţie şi de reflecţie
pentru dezvoltarea profesională.

Macheta propusă pentru observaţiile curente asupra copilului cuprinde trei rubrici,
fiecare dintre ele având observaţii culese care pot fi raportate la indicatorii oricărui
domeniu de dezvoltare a copilului preşcolar.

Observațiile pe care trebuie să le consemnăm despre copil se referă la :
• modul cum acţionează cu obiectele (cum le mânuieşte, dacă inventează moduri noi de

a le folosi, dacă se joacă cu materialele din toate Centrele, dacă foloseşte o varietate de
materiale sau optează doar pentru unele etc.) ;
• modul cum interacţionează cu ceilalţi (educator, copii, alţi adulţi) : mod de comunicare
verbală/nonverbală, iniţiativă în comunicare, capacitate de autocontrol, capacitatea de
exprimare a emoţiilor şi de a înţelege emoţiile celorlaţi etc.;
• relaţiile în cadrul grupului social al clasei (dacă se joacă cu ceilalţi colegi, ce roluri
preferă, cu ce copii preferă să se joace, dacă iniţiază jocuri, ce fel de jocuri inițiază etc.)

Pentru o consemnare riguroasă propunem una din cele trei tehnici de înregistrare a
datelor prezentate mai jos:

1. Înregistrări factuale – sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind informaţii
despre:

• ce s-a întâmplat;
• când s-a întâmplat;
• unde s-a întâmplat;
• care a fost stimulul care a declanşat interesul pentru o anume activitate;
• care au fost reacţiile copilului (dialogurile, calitatea comportamentului);
• cum s-a încheiat acţiunea.

3

2. Înregistrări narative sau de tip jurnal – sunt aprecieri, impresii asupra activităţilor
individuale sau de grup care prezintă aspecte reuşite sau mai puţin reuşite şi se fac la
sfârşitul zilei.

EXEMPLU:
Astăzi am fost cu toată grupa la piaţă să cumpărăm legume de toamnă şi fiecare copil
a adus bani. Deşi hotărâsem doar câte 2 lei de fiecare, unii au avut mai mult, 5 sau chiar
10 lei. Piaţa era aglomerată şi nu puteam să facem cumpărăturile toţi odată, mai ales
că fiecare voia să cumpere altceva. Ne-am oprit în parcul din apropiere unde erau bănci
şi o fântână arteziană. Cu noi au fost mama Esterei şi a Teodorei, aşa că am hotărât ca
o persoană să supravegheze copiii, iar ceilalţi să însoţească câte trei copii. Aceştia au
fost încântaţi pentru că fiecare a vorbit cu vânzătorul denumind legumele, au asistat la
cântărirea lor. Copiii au dat banii, au primit restul şi au transportat singuri cumpărătu-
rile. Totul a durat prea mult. Unui copil i-au fost smulşi banii din mână în aglomeraţie.
Drumul către grădiniţă a fost greu pentru că fiecare voia să-şi ducă cumpărăturile, iar
părinţii i-au ajutat pe cei care cumpăraseră mai mult şi le-au cărat o parte din haine,
pentru că se încălzise afară. Dacă ar fi fost încă doi părinţi şi dacă am fi transportat
cumpărăturile cu o maşină, copiilor nu li s-ar fi părut atât de obositoare plimbarea.

3. Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale ajută educatorul să urmărească de
câte ori se manifestă un anume comportament. De exemplu : „Cristina a muşcat de cinci ori
copiii, până la masa de prânz.” Sau „Andrei a plâns 10 minute înainte să adoarmă”.

Având o structură simplă şi în acelaşi timp utilă, caietul oferă educatoarei un spaţiu
de lucru cu numeroase valenţe formative, o oglindă clară a nivelului de dezvoltare a
unui copil, pe parcursul unui an şcolar, uşor de folosit, uşor de desluşit pentru cei care
doresc să afle aspecte legate de dezvoltarea fiecărui copil.

Sfaturi pentru desfășurarea observării:

• E bine să petrecem un timp în preajma copilului, fără să notăm, pentru ca acesta să se
obişnuiască cu prezenţa noastră.

• Dacă unul din copii vă întreabă ce faceţi, îi puteţi spune: „Scriu ceva ce trebuie să ţin
minte”.

• Dacă nu avem suficient timp pentru cele 15 minute de observare, putem descrie primele
5 minute din activitatea copilului, apoi vom face notaţii succinte.

• Observarea se face mai bine: când sunt în clasă copii mai puţini (la sosire, la plecare);
când în clasă mai este un adult care poate prelua responsabilităţile (un părinte,
profesoara de limbă străină); când în clasă e linişte ; când copiii se joacă afară.

• Dacă formulaţi ipoteze finale prea devreme, fără a avea o imagine mai completă despre
copilul observat, nu puteţi să decideți corect ce aveţi de făcut pentru acesta;

• Dacă, totuşi, credeţi că aveţi materialul necesar pentru formularea unei ipoteze,
formulaţi-o sub formă de întrebare, nu ca şi afirmaţie. Exemplu : Oare comportamentul
negativist al lui Robert să fie cauzat de problemele prin care trece în legătură cu divorţul
părinţilor ? Alte exemple de formulări acceptabile : „S-ar părea că…”, „E posibil ca…”,
„Observările date ar putea să ne sugereze că..”, „Aceasta ne spune, probabil că…”.

4

Recomandări pentru o observare reușită:

Este important:
• să stabilim exact scopul pe care ni-l propunem;
• să stabilim comportamentele care ne interesează;
• să ne concentrăm asupra câte unui copil pe rând;
• să alocăm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri şi activităţi alese);
• să avem mijloace simple de înregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar să se bifeze);
• să avem în permanenţă la noi un carneţel sau post-it-uri şi un creion;
• să notăm cât mai exact faptele;
• să nu facem interpretări sau etichetări subiective;
• să notăm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului;
• să observăm în condiţii cât mai variate, locuri diferite şi momente diferite, deoarece un
comportament constant în situaţii diferite, e important pentru interpretare;
• să utilizăm casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri;
• să înregistrăm notiţele în caietul de observaţii;
• să interpretăm datele înregistrate pentru a diferenţia aspectele caracteristice de cele
aparente.

Colectivul de lucru

5

Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani

- SUMAR-

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

Subdomeniul Aspect specific Indicatori
- Merge cu uşurinţă, coordonându-şi armonios mişcările.
Dezvoltarea - Aleargă pe lângă obstacole cu uşurinţă.
motricităţii - Loveşte, aruncă, prinde o minge de mărime medie cu
oarecare precizie.
grosiere - Participă în mod regulat la activităţile fizice (alergare,
dans, jocuri sportive).
- Ajută la realizarea de activităţi domestice care implică
mişcare (măturat, aranjarea jucăriilor)

Dezvoltarea Dezvoltarea - Se îmbracă şi se dezbracă singur.
fizică motricităţii - Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă şireturile.
- Îşi piaptănă sau perie părul;
fine - Plasează detalii pe desen;
- Desenează un romb după model;
Dezvoltarea - Recunoaşte obiecte ascunse prin pipăit fără să le vadă
senzorio- (pipăit).
motorie - Execută mişcări la auzirea unor comenzi (auz).
- Recunoaşte unele mirosuri familiare (miros).
- Recunoaşte obiecte privite de la distanţă/de aproape
(văz).
- Participă cu plăcere la jocurile care implică multă
mişcare, contact social şi reguli de joc.

Promovarea - Participă la pregătirea unor gustări sănătoase.
sănătăţii şi - Cunoaşte alimentele sănătoase pentru organismul uman.
- Ajută la servirea mesei şi îşi apreciază corect porţia de
nutriţiei mâncare.
- Recunoaşte câteva feluri de mâncăruri.

Dezvoltarea Promovarea - Se spală şi se şterge singur pe mâini.
sănătăţii îngrijirii - Îşi acoperă gura cu mâna când strănută sau tuşeşte.
şi igienei şi igienei - Foloseşte independent toaleta.
personale personale - Foloseşte corect batista.
- Nu acceptă jucării, bomboane sau bani de la persoane
Promovarea adulte necunoscute.
practicilor - Înţelege comportamentele dăunătoare organismului
(fumatul, alcoolul, jocul cu chibriturile).
privind - Respectă regulile de comportare pe stradă, în transportul
securitatea public şi în alte locuri publice.
personală - Identifică persoanele care pot să-l sprijine în situaţii
periculoase (poliţist, pompier, medic).

6

B. DEZVOLTARE SOCIO-EMOŢIONALĂ

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

Dezvoltarea Abilităţi de - Comunică cu uşurinţă cu adulţii.
socială interacţiune - Cunoaşte şi foloseşte formule de politeţe în comunicare.

cu adulţii - Răspunde la întrebările puse de adulţi.

- Nu intervine întrerupând discuţia adulţilor.
- Cere informaţii sau ajutor adulţilor când are nevoie.

Abilităţi de - Stabileşte din proprie iniţiativă relaţii pozitive şi de
interacţiune cu respect cu copii apropiaţi ca vârstă.
copii de vârstă - Propune şi iniţiază jocuri şi activităţi care implică mai
mult de un copil.
apropiată - Sugerează noi variante de joc.
- Cere şi oferă voluntar ajutorul copiilor din jurul său când
au nevoie.

- Cooperează, face schimb de obiecte în joc.
- Respectă regulile grupului de joc, manifestând fair-play
(pierde/câştigă).

Acceptarea şi - Deosebeşte persoanele după diferite criterii (aspect
respectarea exterior, gen, vârstă, etc.).
diversităţii - Manifestă toleranţă faţă de alţi copii care aparţin altor
etnii, categorii minoritare, confesionale sau copii cu CES.

- Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri
sociale (mama este mama lui, este angajată la..., este fiica
bunicii lui, etc.)

- Respectă drepturile altor persoane, copii şi adulţi.

Dezvoltarea - Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi.
comporta- - Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc,
mentului în grupuri mici sau mai mari, în calitate de conducător sau
pro-social executant.
- Aplică independent regulile în situaţii noi, dar similare.
- Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte.
- Rezolvă conflicte apărute în cadrul grupului folosind
strategii diverse (întâi vorbeşte, apoi cere ajutorul
adultului).
- Rezolvarea problemelor apărute în interacţiunea cu
copiii, fără a-l implica pe adult.
- Acceptă responsabilităţi, le respectă şi participă la
luarea unor decizii simple (mâncare, îmbrăcăminte,
jucării, cărţi).
- Vorbeşte despre emoţiile sale (bucurie, tristeţe, furie).
- Alină membrii familiei sau prietenii care nu se simt bine
(din proprie iniţiativă).
- Începe să înţeleagă situaţia oamenilor aflaţi în situaţii
diferite (sărăcie, dezastre naturale, boală).

7

Dezvoltarea - Cunoaşte ziua, luna, oraşul şi ţara în care s-a născut,
conceptului număr de telefon.

de sine - Împărtăşeşte celorlalţi informaţii despre sine.
- Conştientizează schimbările care se produc în sine şi
mediu (copilul creşte, plantele au un ciclu de viaţă).

- Are o imagine pozitivă despre sine.

Dezvoltare Dezvoltarea - Îşi aşteaptă rândul.
emoţională autocontro- - Îşi controlează exprimarea sentimentelor (mai ales a
lului emoţional celor negative - furia).
- Îşi exprimă propriile trăiri fără să se certe.
- Îşi modifică expresia şi comportamentul în funcţie de
context.

Dezvoltarea - Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice.
expresivităţii - Reacţionează adecvat emoţional la situaţii variate.
emoţionale - Verbalizează frustrarea adoptând o mimică adecvată
sensului mesajului.
- Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii faciale.

C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

Subdomeniul Aspect specific Indicatori
Curiozitate
şi interes Manifestarea - Formulează întrebări referitoare la schimbările petrecute
Iniţiativă curiozităţii şi în mediul înconjurător.
a interesului - Caută noi informaţii legate de domeniile care îl
Persistenţă faţă de mediul interesează.
înconjurător - Descoperă noi informaţii şi le împărtăşeşte celorlalţi
Creativitate
Iniţiativă în - Alege şi desfăşoară activităţi, jocuri care concordă cu
interacţiuni şi interesele lui.
- Iniţiază jocuri şi activităţi în vederea punerii acestora în
activităţi. practică.

Realizarea unei - Se concentrează la o activitate 20 de minute, fără
sarcini, chiar supervizare.
- Planifică o activitate din 3 - 4 paşi.
dacă întâmpină - Realizează o sarcină şi revine asupra ei în intervale
dificultăţi diferite de timp chiar dacă are dificultăţi, este întrerupt/ă
sau are anumite nemulţumiri.

Manifestarea - Schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi introduce
creativităţii personaje create de el.
în activităţile - Schimbă întregul fir al poveştii.
- Inventează jocuri şi activităţi noi.
zilnice. - Utilizează/combină materiale în realizarea unor produse
noi.

8

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII
ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

Dezvoltarea - Ascultă cu plăcere poveşti citite sau înregistrate (casetă
capacităţii audio, CD a căror durată este mai mare de 20 de minute).
de ascultare - Identifică mai multe idei principale dintr-un material
şi înţelegere verbal.
(comunicare - Răspunde la întrebările referitoare la o poveste,
receptivă) demonstrând că a înţeles conţinutul.
- Îşi exprimă gânduri, idei cu privire la textul audiat,
participând activ la discuţiile grupului.
- Povesteşte un eveniment sau o poveste cunoscută
respectând succesiunea evenimentelor (cu sau fără suport
intuitiv).
- Solicită explicaţii cu privire la cuvintele necunoscute.
- Utilizează dialoguri în jocurile simbolice.

Dezvoltarea - Iniţiază o conversaţie cu colegii sau adulţii.
limbajului şi a - Utilizează vorbirea dialogată (intonaţie, nuanţarea vocii,
comunicării expresii ritmate şi rimate, ritm, pauză în concordanţă cu
mesajul transmis).
Dezvoltarea - Exprimă o idee prin mai multe modalităţi (limbaj verbal,
capacităţii mimico-gestual, simboluri).
de vorbire şi - Utilizează în vorbire acordul de gen, număr, persoană,
comunicare timp.
(comunicare - Foloseşte corect adverbul de timp („azi, mâine, ieri”).
expresivă) - Foloseşte verbe la modul optativ („aş putea”, „aş vrea”).
- Construieşte propoziţii în secvenţe logice.
- Denumeşte obiecte care nu se află în câmpul vizual,
folosind cuvinte adecvate.
- Înţelege şi utilizează în vorbire sinonime, antonime,
omonime.
- Utilizează în vorbire propoziţii dezvoltate şi fraze,
folosind cuvinte noi, creaţii verbale, fantezii.

Premisele Participarea - Înţelege ce este titlul şi autorul unei cărţi.
citirii şi în experienţe - Este interesat de cărţi şi ştie cum să le utilizeze şi să le
scrierii păstreze.
cu cartea; - Povesteşte colegilor fragmente, idei din conţinutul
cunoaşterea cărţilor.
şi aprecierea - Este interesat de citit.
- Răsfoieşte cartea şi încearcă să citească independent.
cărţii - Citeşte cuvinte cunoscute etichetate în sala de grupă.
- Cere să împrumute cărţi sau aduce cărţi de acasă în
colectivitate.
- Diferenţiază un text în proză de unul în versuri.

9

Dezvoltarea - Recunoaşte şi numeşte sunetul iniţial şi final al unui
capacităţii de cuvânt fără ajutor.
discriminare - Desparte cuvântul în silabe cu ajutor.
- Articulează anumite sunete, toate vocalele şi majoritatea
fonetică; consoanelor.
asocierea - Identifică literele cuprinse în propriul nume cu sunetele
sunet – literă specifice.
- Asociază sunetul cu litera corespunzătoare şi cu forma ei
Conştienti- scrisă (literă mare/mică de tipar).
zarea mesa- - Leagă cuvântul de imagine (oral).
jului scris/ - Creează rime ale cuvintelor familiare în jocuri, cântece,
poezii.
vorbit
- Foloseşte o varietate de materiale tipărite (cărţi, reviste,
Însuşirea ziare, reţete, prospecte, cutii de jucării, cutii de alimente).
deprinderilor - Înţelege rolul tipăriturii.
- Conştientizează faptul că un mesaj se scrie/citeşte de la
de scris; stânga spre dreapta, de sus în jos.
folosirea - Conştientizează faptul că limbajul rostit poate fi scris şi
scrisului apoi se poate tipări.
pentru - Recunoaşte semne/simboluri din mediul ambiant.
transmiterea - Identifică mesaje scrise în mediul familiei sau în sala de
unui mesaj grupă.
- Citeşte numele propriu şi al altor colegi.
- Citeşte câteva cuvinte din mediu (grădiniţa, spital,
muzeu, etc.)

- Adoptă o ţinută corectă a corpului, a mâinii şi
instrumentului de scris.
- Îşi ajustează poziţia foii, hârtiei folosite şi
experimentează scrisul cu o varietate de instrumente de
scris (creioane, pensule, computere).
- Respectă spaţiul, mărimea, ordinea literelor.
- Scrie/copiază cuvinte familiare (numele, mama, etc).
- Contribuie la scrieri colective (albume, jurnale,
dicţionare, etc).

10

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

Subdomeniul Aspect specific Indicatori

Dezvoltarea Conştienti- - Identifică obiecte care au efect asupra altor obiecte (dacă
gândirii zarea relaţiei pun zahăr în apă, se topeşte).
logice şi cauză-efect. - Explică anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e
înnorat, atunci s-ar putea să plouă).
rezolvarea de Observă şi - Oferă explicaţii pentru anumite evenimente care s-au
probleme compară petrecut.
acţiuni şi - Realizează experimente pentru a descoperi relaţia cauză-
evenimente. efect.

Utilizarea - Observă pe o perioadă dată un anumit proces
experienţelor (dezvoltarea unei plante ş.a.).
trecute pentru - Observă modificările apărute în viaţa omului, plantelor,
a construi noi animalelor în funcţie de anotimp.
- Descrie evenimente utilizând cuvinte ce indică o
experienţe. comparaţie.
- Compară evenimente cu ajutorul adultului.
- Compară evenimente şi personaje din poveşti.

- Utilizează informaţia dobândită în vederea aplicării
acesteia într-un alt context (construieşte din cuburi un
castel, aşa cum l-a văzut într-o carte cu poveşti).

Cunoştinţe şi Capacitatea - Explorează şi lucrează în grup pentru soluţionarea unei
deprinderi de a găsi probleme/situaţii.
elementare - Caută sprijin la alţi copii sau adulţi pentru rezolvarea de
matematice, răspunsuri/ probleme.
cunoaşterea soluţii la
şi înţelegerea întrebări, - Recunoaşte, numeşte şi scrie cifrele în limitele 1-10.
situaţii, - Numără cu uşurinţă din memorie până la 10.
lumii - Numără 10 obiecte prin corespondenţă 1 la 1.
probleme şi - Face estimări ale cantităţii utilizând numerele.
provocări. - Utilizează jucării manipulative matematice, obiecte cu
cifre, jocuri cu cifre şi monezi, în activităţile zilnice.
Reprezentări - Estimează mărimi, lungimi, greutăţi utilizând
elementare instrumente de măsurare.
matematice - Cunoaşte ordinea numerelor în şirul 1-10.
- Utilizează numere şi operaţii simple.
(numere, - Identifică şi numeşte diferite forme geometrice: cerc,
reprezentări pătrat, triunghi, dreptunghi.
- Recunoaşte forme geometrice în obiectele din mediul
numerice, înconjurător.
operaţii,
concepte de
spaţiu, forme
geometrice,
înţelegerea
modelelor,
măsurare)

11

- Grupează obiectele după un criteriu dat.
- Citeşte timpul – ora, jumătate de oră.
- Relaţionează „astăzi”, „mâine”, „ieri” cu zilele săptămânii.

Cunoaşterea - Caută informaţii despre mediu din diferite surse.
şi înţelegerea - Foloseşte simţurile şi o varietate de instrumente şi
lumii (lumea aparate simple de investigaţie (lupă, magneţi, microscop).
vie, Pământul, - Observă faptul că plantele cresc, înfloresc, îşi schimbă
spaţiul, metode înfăţişarea.
- Sesizează existenţa fiinţelor şi obiectelor din mediu.
ştiinţifice) - Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp
momentele zilei, zilele săptămânii.
- Numeşte şi anotimpurile în succesiune.
- Descrie timpul probabil şi ilustrează o anumită stare a
vremii (utilizează semne convenţionale pentru ape, ploaie,
etc.).
- Descrie importanţa apei, aerului pentru viaţă şi a
modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor.
- Participă la asigurarea unui mediu mai sănătos.

12

Observații asupra copiilor

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

13

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

14

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

15

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

16

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

17

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

18

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

19

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

20

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

21

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

22

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

23

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

24

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

25

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

26

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

27

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

28

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

29

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

30

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

31

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

32

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

33

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

34

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

35

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

36

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

37

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

38

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

39

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

40

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

41

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

42

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

43

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

44

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

45

Numele şi prenumele copilului: Înregistrări narative (prezentarea pe
Înregistrări factuale (ce face copilul): scurt a unei întâmplări relevante):

Cuantumuri de frecvenţă / mostre temporale (frecvenţa unui comportament pe
oră/zi/săptămână/lună):

46

Fișa de reflecție

(interacţiuni)

I. Interacțiunea educatoare – copil
1. Am reuşit să interacţionez cu fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei.
2. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, sprijin pentru dezvoltare personală, respectând ritmul

de învăţare al acestuia.
3. Am reuşit să apreciez progresul înregistrat de fiecare copil din grupă şi să-l fac cunoscut şi

celorlalţi copii, pe durata programului zilnic.
4. Am reuşit să ofer, fiecărui copil în parte, posibilitatea de a face alegeri şi de a-şi explica motivul/

motivele care au determinat alegerea făcută.
5. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pentru a-şi exprima părerea cu privire la o activitate/

lucrare personală sau a altui coleg.
6. Am reuşit să ascult, fiecare copil în parte, atunci când acesta şi-a manifestat dorinţa de a comunica

cu mine, arătându-i că mă interesează ceea ce îmi spune şi oferindu-i feed-back imediat.
7. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei, pentru a deveni

autonom şi pentru a manifesta stăpânire de sine.
8. Am reuşit să sprijin, fiecare copil în parte, să înţeleagă importanţa regulilor şi respectarea lor în

viaţa personală şi în convieţuirea cu ceilalţi.

II. Interacțiunea copil - copil/grup de copii
1. Am proiectat, pe toată durata programului zilei, situaţii de învăţare care să faciliteze interacţiunea

copil-copil/grup de copii.
2. Am reuşit să observ, pe toată durata programului zilei, interacţiunile pe care le are fiecare copil

din grupă cu colegii lui.
3. Am reuşit să sprijin, pe toată durata programului zilei, cel puţin un copil (timid/mult prea

expansiv/cu probleme de adaptare/cu probleme de învăţare etc.) în a interacţiona eficient cu colegii
lui.

4. Am reuşit să pregătesc, pentru ziua curentă, un mediu educaţional care să favorizeze interacţiunea
copil – copil/grup de copii.

III. Interacțiunea educatoare – colegi/alți profesioniști/ părinți
1. Am reuşit să iniţiez o discuţie cu colegii/alţi specialişti/părinţii, după încheierea programului

zilei, despre progresul/problemele întâmpinate pe parcursul zilei, de către (cel puţin) un copil din
grupă.

2. Am reuşit să înregistrez şi să transmit colegilor/altor specialişti/părinţilor, după încheierea
programului zilei, date relevante, clare, punctuale privind progresul/problemele întâmpinate pe
parcursul zilei, de către (cel puţin) un copil din grupă.

3. Am reuşit să ascult ceea ce un coleg/specialist/părinte îmi împărtăşeşte despre un copil din
grupă, la începutul sau la sfârşitul programului zilei, şi să îi ofer feed-back imediat.

47