Triumful surasului

Creații plastice

Andrada Laudat
clasa a V-a

Ana Maria Radu
clasa a VI-a

Vlad Prica
clasa a VI-a

51

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații literare ale copiilor

Primul copil râzând

Mara Brătășanu, Ioana Balan
cl. a V-a, cl. a VI-a

Nancy și mama ei trăiau într-o clădire identică celor A reușit să fie admisă cu ușurință la academia Bla-
din cartier. În orașul mare și aglomerat oamenii mer- blabla, dar acum nu mei era convinsă că asta își do-
geau cu capul în pământ, fără să observe nimic din rea cu adevărat.
jurul lor. Copiii începeau să se comporte ca oamenii
mari foarte repede. Totul părea să fie alb-negru. Ni- O dată cu venirea ei acolo, în academie a fost văzut
meni nu știa să râdă. Nimeni nu știa să se joace. Ni- …primul copil râzând.
meni nu privea în jur. Totul era precis, plin de calcule.
Ușor-ușor, profesorii și colegii s-au schimbat și ei.
Nanci știa exact scopul ei, unicul scop din următorii Academia Blablabla a început să devină un loc unde
doi ani: să intre la Academia Blablabla. Cea mai mare studenții veneau cu plăcere.
academie din oraș. Nu vedea nimic altceva. Nu știa
să se bucure de păsărelele care treceau pe deasupra Dar Nancy s-a simțit cu adevărat fericită doar atunci
blocurilor cenușii. Nu vedea nici răsăriturile, nici apu- când a aflat că va putea să-și viziteze bunicii în fie-
surile de soare….Doar calcule și studiu. care vacanță.

Dar, într-o zi, s-a îmbolnăvit.

- Trebuie să ia o pauză, spuse doctorul. Să se bucure
puțin de natură.

- Am înțeles, spuse mama necăjită.

Cu fiecare minut, Nancy se simțea cumva mai aproa-
pe de bunicii ei. Îi era dor și a pornit să-i vadă. Când
ajunse acolo, își îmbrățișă bunicii, pe ai căror obraji
se prelungeau lacrimi. Fetița a descoperit dimpreună
cu ei bucuria copilăriei, care până atunci era de ne-
găsit.

După o lungă perioadă de stat în natură, fetița a fost
nevoită să plece pentru o vreme în orașul unde o
așteptau calculele și studiul. Dar ajungând în oraș, a
descoperit multe lucruri pe care nu le văzuse înainte.
A început să privească totul cu alți ochi, văzând pes-
te tot ceva prețios.

Maria Balan
clasa a VII-a

52

Creații plastice

Ana Maria Pascu
clasa a VIII-a

Cristina Toader
clasa a VIII-a

53

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații literare ale copiilor

Angelina

Antonia Stănciulescu
cl. a IV-a

De mult de tot trăia o fetiță pe nume Angelina. Era A doua zi de dimineață se văzu naufragiată pe țărmul
orfană de ambii părinți. Pentru a câștiga ceva bani, insulei. O clipă stătu pe gânduri:
ea lucra în slujba unei doamne foarte bune la suflet,
pe nume Clara. Așa merse bine vreo trei ani, până - Unde să-mi construiesc adăpostul? Ar trebui să mă
când Clara, Clara Silverstone (căci așa o chema) se urc undeva ca să văd mai mult. O! Acel copac ar fi
mută în altă țară. Din acea zi lucrurile luară o întorsă- ideal!
tură cu totul și cu totul neașteptată: Angelina gasi o
slujbă plătită. Se urcă în el. Văzu toată insula – nu era prea mare.
La celălalt țărm se întrezărea ceva... Merse într-acolo.
Spăla puntea unui vas cu ajutorul căruia oamenii că-
lătoreau, adică un vas de croazieră, dar ținând cont - Această insuliță e perfectă! Voi avea apește, alge și
de faptul că întâmplarea se petrecea demult, nu vom nuci de cocos!
folosi termenul actual. Vaporul porni într-o călăto-
rie pe Oceanul Atlantic. Zilele treceau și corabia se Adună crengi solide și construi o colibă pe care o
apropia din ce în ce mai mult de Insula Orhideelor, acoperi cu frunze de palmier. Așa trecu un an. Zilele
destinația. Angelina spăla foarte sârguincios puntea. începură să se asemene între ele. Asta până într-o
Toată lumea vedea pământ la orizont și era tare fe- dimineață... ”De aș avea cu cine să vorbesc...” gân-
ricită. Dar într-o noapte furtunoasă toți pasagerii pri- di. Dar se opri și țipă. O fată o privea din ocean. Se
miră vești rele. Vaporul avea să se scufunde. Fusese grăbi să intre în casă. Peste un minut ieși, sperând
împins de un val uriaș drept spre vârful unei stânci că fata plecase. Dar acum era de-a dreptul la mal,
ascuțite care-l înțepă și-l sparse. așa că Angelina se hotărî să-i vorbească, dar fu luată
prin surprindere:
Din fericire nu există niciun rănit. Toți evacuară vasul
cu bărcuțe pescărești. Aproape toți... Angelinaaaaa!!! - Te-am urmărit de ceva zile. Pari cam singură.

- Oricum nu însemni prea mult. Poți să rămâi pe pun- - Ai dreptate. Tu cunoști pe cineva cu care aș putea
tea ta dragă! Adio! Ne vedem pe Insula Orhideelor! vorbi?
Asta... dacă ajungi, spuse căpitanul batjocoritor. - Da, e chiar aici!
- Cine?
Însă Angelina se pricepu ce să facă. Luă cinci scân- - Eu!
duri de lemn din punte, le legă cu o ață mai groa- - Dar cum poți trăi sub apă? reluă Angelina.
să găsită pe acolo și aruncă pluta în ocean. Sări și - Promiți că nu spui nimănui?...
căzu pe cele cinci scânduri. Cu pătura și perna ei - Da.
își făcu un minunat și confortabil culcuș. Dimineața
i se făcu foame. Strânse niște alge care pluteau și
așteptă câteva ore până apăru primul banc de pești.
Prinse câțiva, îi înveli în alge și așa ...mâncă sushi. A
fost delicios. Într-o săptămână, tot plutind în aceeași
direcție, Angelina observă pământ la orizont.

- Sunt salvată! chiui Angelina fericită. - Sunt o sirenă. [...]

54

Creații plastice

Teodora Cristache Erica Manole
5 ani 5 ani

Radu Cantaragiu
5 ani

55

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații literare ale copiilor

Seara cu cireșul

Maria Preoteasa
cl. a V-a

[...] - Pe cine interesează sentimentele voastre, ideile, și când se ridică, observă că un pantof i s-a rupt.
părerile? La ce sunt buni pictorii, scriitorii, muzicie-
nii? Zi! Sau istoricii, greografii, ...profesorii? Are rost - Asta înseamnă că până acasă voi sări într-un pi-
în viață vocația? Dacă ea există, te ajută să-ți câștigi cior...? Hm... Ce zi neobișnuită!
existența, să nu rămâi un pierde-vară, un...
[...] Geamul era deschis, iar pe pervaz, aduse poate
„Bip-bip!“, sună telefonul directorului. Închide, smul- de vreo boare năstrușnică, niște flori mici de cireș
ge foaia pe care celălalt o desenase și o aruncă pe stăteau oarecum străine, sfioase, ca și cum nu ar fi
fereastră. fost invitate. Se apropie de fereastră unde perdelele
albe, străvezii, fâlfâiau precum aripile întinse ale hu-
- Mă voi gândi dacă să te concediez sau nu! În toată lubilor.
cariera mea nu am mai întâlnit un om așa de...
Dincolo de ele era un copac sau doi înfloriți, un gard
Iese nespus de furios. Băiatul, trist, trimite mesajul înalt, de fapt un zid care împrejmuia o casă masivă,
scris în greacă unui englez. Își lasă fruntea în palme, de o culoare închisă, fără ferestre, ca majoritatea ca-
obosit. Un stol de porumbei o pornește spre cer. selor din oraș, dar cu un rând de gemulețe mate sub
acoperișul plat.
„Bip-bip!, bip-bip!“, ceasul de la mâna sa țârâie foar-
te convingător și totuși monoton. A, da! Și cerul era sus, înălțat pe vârful zgârie-norilor,
inaccesibil privitorului, și poate tocmai din acest mo-
- Este timpul de plecare... tiv orășenii nici nu prea ridicau ochii să viseze la stele.

Se îmbracă și coboară din marea clădire cenușie. Se Vântul se dezlănțuise între timp. Dădu să închidă fe-
urcă în mașină, încearcă să o pornească, dar nimic. reastra, dar din pricina curentului, cerceveaua se izbi
Coboară și o ia pe jos spre casă. Cerul era acoperit atât de puternic de pervaz încât toate zburătoarele
cu nori întunecați. Ajunge pe un pod, deasupra unui odinioară adunate pe crengile arborelui singuratic se
râu ce părea de aur sub poleiala soarelui de amurg, ridicară ca un nor deasupra casei. Iar geamul vechi
sub o arcadă de nori, într-o spărtură de cer ca un se sparse în țăndări sclipitoare, al căror tăiș lucea ră-
cuib rubiniu. utăcios în semiumbră...

El se oprește și privește porumbeii. Cu fâlfâiri somno- Uimit, le privește neștiind ce să creadă. În fiecare
roase se avântau spre zenit, deasupra sa. Era un stol ciob se oglindește, parcă, ziua de azi...
alb, ce se profila între raze purpurii...
Mai întâi șeful mânios, apoi mesajul aiurea trimis en-
Pe malul apei, în arborii tunși uniform începuse să glezului, abonamentul expirat al telefonului, mașina
se zbenguie vântul: își agitau ramurile împodobite cu care nu pornise pentru că luase cheile de la cea ve-
logostele de miresme, ca-ntr-o cântare. La un mo- che, drumul până acasă atât de auriu și de ireal, încât
ment dat, furat de zborul păsărilor, văzu că-i cade un se întrebă dacă l-a străbătut el cu adevărat sau...,
mototol de hârtie în cap. Îl prinde, îl desface și, uluit, stolul de înaripate, pantoful care se rupsese, apusul
află desenul său. în hlamidă de porfiră și acum, asta...

O ia spre casă cu nasul în pământ, dar se împiedică Nu visase? [...]

56

Creații plastice

Șeful trimisese câțiva oameni să-l anunțe de cele pe- Maria Preoteasa
trecute, dar aceștia bătuseră în zadar la poartă. În clasa a V-a
plus, auziseră o muzică plăcută venind de undeva,
din înălțimi, dar cum pe ei orice ținea de copilărie îi
înfricoșa, plecaseră alarmați.

Acum, în fața masivei uși stătea șeful în persoană.

El dădu târcoale casei și observă că singurul felinar
de pe stradă care strălucea era acela de la fereastra
deschisă spre cer. Se pare că singura cale de acces
era cireșul înflorit. Omul masiv, greoi, grav, pe care
nimeni nu și l-ar fi imaginat în această postură, se
chinuia acum să se cocoațe în arbore.

Când era aproape de geam, băiețașul-fără-căpătâi
începuse să cânte la vioară ultima piesă, cea mai
grea, a lui Paganini.

Încordat întocmai cum fusese pe scenă în copilărie,
o execută acum cu precizie și finețe fără a ridica ple-
oapele de pe ochi. Căci dacă le-ar fi ridicat, l-ar fi
văzut pe șeful său într-un copac cu flori, porumbei, și
cu un zâmbet șugubăț de lună deasupra.

57

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Adelina Belu
5 ani

Margareta Căruntu
5 ani

58

Ioana Petrache Horia Țuțuianu
clasa pregătitoare clasa pregătitoare

Ingrid Țiplea Theodor Răileanu
clasa pregătitoare 4 ani

Andrei Niță Anastasia Hagiu
clasa I clasa I

59

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Aaron Avram
5 ani

Andreea Ilinescu
clasa pregătitoare

60

Eric Nukina Ioan Gavrilă
clasa I clasa I

Steven Kiss Eliana Scemtovici
clasa pregătitoare clasa a II-a

Arisa Stemate Dan Costache
5 ani 5 ani

61

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Laura Dunăre
5 ani

Andreea Donciu
5 ani

62

Sara Nukina
clasa a V-a

Florin Rizea
clasa a III-a

63

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Mihăilescu Sofia Ana Maria Buși
5 ani 5 ani

Luca ionașcu David Vasile
5 ani 5 ani

Maria Ceraceanu Ana Marin
5 ani 4 ani

64

Ema Cristea
clasa I

Denisa Toma
5 ani

65

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Andrei Neagoe Allegra David
clasa I clasa I

Daria Dinică Ema Cristea
clasa a III-a clasa I

Victoria Strătilă Irina Cucoș
5 ani clasa I

66

Adnana Georgesu,
5 ani

Nicole Iancu
5 ani

67

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Maria Andronache Alexandru Siliște
4 ani 6 ani

Antonia Pavel Iulia Prichindel
5 ani 5 ani

68

Cristian Aldea Beatrice Ionescu
4 ani 5 ani

Anastasia Răileanu Daria Busuioc
2 ani 5 ani

Adelina Cocea David Vasile
5 ani 5 ani

69

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Irina Diaconu
clasa a III-a

Ana Martin
clasa a IV-a

70

Bianca Amorăriței Ilinca Ambrozie
clasa a III-a clasa I

Bianca Popa Ștefan Durău
clasa a IV-a clasa I

71

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Ioana Diaconu
5 ani

Sofia Bălan Maria Iova
5 ani 5 ani

72

Tudor Marinescu Erica Gâdea
5 ani 4 ani

Ana Popescu
5 ani

73

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Toma Țentea Alexandra Manole
clasa a III-a 5 ani

Mina Dragomir Noe Zainea
clasa I clasa a V-a

74

Gloria Opriș
5 ani

Erica Manole
5 ani

75

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Cristiana Mutu Andreea Barbu
5 ani clasa pregătitoare

Silviu Constantinescu Maria Pavel
5 ani 6 ani

Mara Vlădoiu Sofia Negoi
5 ani 5 ani

76

Georgiana Panait Anastasia Răileanu
clasa I 3 ani

Theodor Răileanu Ștefan Durău
4 ani clasa I

77

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Dennis Ciucă Sara Moțiu
clasa pregătitoare clasa pregătitoare

Irina scemtovici Daniel Neagu
5 ani clasa pregătitoare

Petru Bogza Irina Dragomir
clasa a III-a 5 ani

78

David Vasile
5 ani

Oana Dumitru
clasa I

79

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Ilinca Bogza Maxim Demetrescu
clasa a V-a 2 ani

Sara Buzașu Thomas Paice
clasa pregătitoare clasa a II-a

80

Allegra David
clasa I

Anastasia Răileanu
3 ani

81

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Matei Măceșaru
clasa a IV-a

Daria Iordache
5 ani

82

Maria iova
5 ani

Ana Maria Buși
5 ani

83

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Alexandru Tindeche Sofia Gavriloiu
clasa a V-a 5 ani

Tudor Mutulescu Daria Belghiru
5 ani 5 ani

Ana Maria Holmanu Clara Șerban
clasa a V-a 5 ani

Maria Toader Andrei Tudor
5 ani 5 ani

84

Maria Mircea
clasa pregătitoare

Bianca Popa
clasa a IV-a

85

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Creații plastice

Mara Brătășanu
clasa a V-a

86

Andreea Iordan
clasa a V-a

Bianca Ababei
clasa a V-a

87

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

How-to. Detalii-instrument de metodologie Cosmina Dragomir

Am proiectat desenând în creion, cărbune, pană, be- Maria Isar
țișor și tușuri colorate, pasteluri cerate. Ne-am ima- clasa a VII-a
ginat decoruri în explozia de tonuri și nuanțe a acua-
relelor. Am schițat elemente de arhitectură și peisaj, Ana Vetu
am decupat personaje. Am explorat limbajul origami clasa a V-a
și kirigami, adaptate ca variante plastice de expre-
sivizare în lumea teatrului de umbre. Am descoperit
împreună soluții tehnice, am rezolvat probleme de
inginerie legate de angrenajele ascunse vederii, care
să permită magicului să cuprindă pe spectatorul din
sală.

Am modelat varianta tridimensională, în lut sau plasti-
lină. Am montat structuri din materiale reciclabile, am
dat o a doua viață deșeurilor, pentru că am ales să
milităm pentru responsabilitate și ecologie...

Am vizionat filme, am ascultat, am dezbătut și am
exploatat în scris o schiță epică a unei povești din
folclorul rusesc. Am contribuit cu toții la scenariu, la
descrierea cadrelor și la conturarea caracterului per-
sonajelor. Am valorificat impactul teatrului pedagogic
ca strategie în dezvoltarea personală.

Legat de valorile aduse la lumină de întâmplările bas-
mului, am discutat probleme legate de mediu, de în-
cercările ivite atunci când ignorăm, când nu ne pasă
de resursele naturii. Ne-am conștientizat rolul, res-
ponsabilitatea noastră civică, ne-am pus problema
rostului și a valorii noastre în lume.

Conceptul regizoral a rezolvat apariția pe aceeași
scenă a o sută de artiști într-un spectacol unic și con-
centrat prin simultaneitatea interpretării copiilor, prin
intercalarea secțiunilor vizual, dans, teatru și muzică
în paralel, conținute în coloana sonoră, scenografie
și mișcare scenică. Totul fiind strâns legat în aceeași
poveste cu tâlc.

Efortul copiilor și al echipei dedascăli a fost răsplătit
la final cu două frumoase trofee. Domnul Șerban Iosi-
fescu, președinte al ARACIP România și domnul Cris-
tian Lascu, cercetător, editor al National Geographic
au oferit diplome de excelență celor mai implicate
două instituții din întreg proiectul: Școala Gimnazială
”Sfinții Trei Ierarhi” și Grădinița Nr. 111 din capitală.

88

CS iumr su ul trai n e i t a t e a i n t e r p r e t ă r i i c o p i i l o r

Eco – Logos

Un fel de „...cred, ajută necredinței mele“

Inspectoratul Școlar a declarat anul 2016 drept „Anul
educației religioase și Anul comemorativ al Sfântului
Antim Ivireanul“.

În acest context, piesa de teatru interpretată de co-
pii s-a constituit într-o metaforă a luptei de restau-
rare sufletească a omului într-o lume în care ideile
preconcepute și inerția cutumelor ridică ziduri între
comunități. 

Etichetarea, judecarea, clevetirea, osândirea celuilalt
pentru că nu-l cunoaștem îndeajuns sau pentru că e
diferit ...e irațională și devastatoare. Spectacolul și-a
propus să fie un manifest pentru toleranță, pentru în-
depărtarea granițelor absurde dintre noi.

Piesa prezintă cu umor, dar și cu sensibilitatea pro-
prie copilului, cu emoție și cu sobrietate - conflictul
între două identități comunitare, tensiune care a de-
venit simbol al radicalismului de orice fel, care afec-
tează calitatea vieții tuturor, fie victime, fie agresori.
Ne confruntăm de-a lungul istorisirii cu diverse anta-
gonii: iubire-neiubire; implicare-ignoranță; curiozita-
te-nepăsare; disponibilitate-refuz; egoism-altruism;
acceptare-excludere; voință-abandon; înfrângere-iz-
bândă.

Personajele luptă până la epuizarea tuturor strategi- Vlad Bucată
ilor, până la a impresiona și îmblânzi spiritul rănit și 5 ani
rebel al naturii afectate de lupta dintre oameni. Sce-
nariul e, tehnic vorbind, rezolvarea unei teme de eco-
logie. Ecologistul nu se îngrijește doar să protejeze
locul pe unde se trece sau de unde se exploatează
resursele naturii. În sens adânc, asumarea eco-logi-
ei ar înseamna să aflăm cheile vorbirii-cu-Acasa, să
purcedem la regăsirea limbajului prin care să comu-
nicăm în mod intim și real cu universul care ne găz-
duiește. Și iată că prin poveste ni se relevă posibilita-
tea firească a empatiei cu întregul Logos. 

Epilogul este materializarea unei victorii duble: ener-
gia și tenacitatea celor care ignoră prejudecățile co-
municând cu sinceritate pot schimba și oamenii, și
Cosmosul. Când două persoane se iubesc, talentul
și inteligența lor converg într-o soluție ingineresc-ar-
tistică, tradusă simbolic într-un act creator: constru-

89

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

irea timp de o viață a unui ulcior cu calități miracu- Irina Grigorescu
loase: Ulciorul perfect. Ulciorul pacifist, taumaturgic, 5 ani
în care conținutul se transformă și se transfigurează.
Ulciorul-Potir.

Ceea ce se câștigă e o soluție comună, care înflo-
rește la infinit în toate sensurile, pentru toți cei impli-
cați, dar totul cere jertfă de muncă, eforturi și timp,
renunțări pragmatice, renunțări interioare, până la a
renunța complet la sine pentru celălalt.

Finalul contrapune șablonul nunților-fulger, de după
prima și unica întâlnire a protagoniștilor (promovate
de televiziunea de tip occidental, valori cu care copiii
sunt bombardați de mici prin filme, animație și cărți
de povești până ajung să le asimileze) cu varianta
Asumării. Cu încercarea-destin, a anilor de luptă și
dedicare până la extenuare doar pentru a câștiga
privilegiul de a locui în preajma persoanei iubite.

Am dobândit cu toții ascultând acest basm o picătu-
ră de speranță în umanitate. E adevărat că speran-
ța e un concept cu trup relativ, e ceea ce ne dorim
și presupunem că vom primi, în lipsa certitudinii. Dar
în contextul reperului fix al credinței, un fabulos pa-
radox face din noțiunea fragilă și oscilatorie o reali-
tate girată, cu atât mai puternică și mai imbatabilă.
Încapsulată în credința în divin, nădejdea e Embrion
lichid închis impenetrabil, protector, în coajă de ou.
Geneza fericirii, oul-rai.

Ana Maria Buși
5 ani

Petru Isar
clasa I

90

Simultaneitatea interpretării copiilor

91

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

Luca Jeflea Petru Enache Maria Dumitrescu
Nicolae Duican Matei Mițnei Ioan Paul
Andrei Antonică Maria Ungvari Victor Paul

92

Simultaneitatea interpretării copiilor

Clara Sava, Ana Cătană-Negreanu, Mircea Blîndu
Școala gimnazială „Sfinții Trei Ierarhi“

93

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

94

Simultaneitatea interpretării copiilor

95

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

96

Simultaneitatea interpretării copiilor

97

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

98

GS iaml au l ft ea sn tei ivtăa t e a i n t e r p r e t ă r i i c o p i i l o r

99

Tr i u m f u l S u r â s u l u i Detalii concept

Elena Chelu
clasa a V-a

Un proiect Proedus-Civitas 2016

100