Ion-Drăguşanul-Povestea-aşezărilor-moldovene-B1

501 BÂRCUL (lângă Prăjeşti şi Micşineşti, Neamţ). 1774, iunie: Satul Bârcul, ţinutul Neamţului, ocolul Mijlocului, după recensământul lui Rumeanţev791 , avea toată suma caselor 32. Scădere rufeturi 13: 2 popi, 1 ruptaş, 1 văduvă, 9 case pustii. Rămân birnici 19. / Birnici: Radu, ungurian, jitar / Ion, ungurian / Ion, văcar / Neculai, muntean / Toader, cojocar / Nicula / Neculai, muntean / Ionaşco, muntean / Vasile, muntean / Ilie Andriescu / Toader sin (fiu) Gavril / Iftimi, ciobotar / Grigore, plugar / Ivan, plugar / Păun, crâmar / Lupu, plugar / Ion, scutar / Ion, fiul vornicului / Vasile, scutar. // Rufeturi: Popa Gheorghe / Diaconul Vasile / Andrei zet (ginere) lui Bârcă, ruptaş (boier mic) / Catrina, văduvă. // 9 case pustii. 1898: „Bârcul, saț în capătul dinspre nord al comunei Siliştea şi la extremitatea dinspre est a plăşii Bistrița, în judeţul Neamţ. E așezat pe valea din stânga pârâului Orbicul, între satul Hârţeşti, comuna Mărgineni, la nord-vest; şoseaua Goşmani şi Bârjoveni, de care se desparte printr-o curătură de dealuri, la sud; hotarul judeţului Roman, la est. Are o suprafață de 1.072 hectare și 50 ari (750 fălci) şi o populațiune de 435 suflete, 99 bărbaţi, 99 femei și 237 copii. Contribuabili sunt 159. Familii 163. În acest sat se află: o biserică, deservită de 1 791 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 33, 34

502 preot și 2 eclesiarhi; o şcoală; o moară pe apa Orbicului. Străini sunt 4 evrei. Locuitorii se ocupă excluziv cu agricultura. Vite sunt 441, dintre care: 20 cai, 17 iepe, 60 boi, 120 vaci, 144 oi, 40 porci şi 40 vite mici cornute” 792 . BARDARUL (Dieşani sau Dăiceni, azi Bardarul, Lăpuşna, Moldova). 1595: Zapis de la Mihalcea şi Constantin, mari vătafi ai ţinutului Lăpuşnei, ţoltuzul şi cei 12 pârgani ai târgului Lăpuşna, prin care mărturisesc că Grigore, fiul lui Isac, nepotul lui Oană, a vândut pârcălabului Toader Cehan, „pentru un cal bun, preţuit drept 35 taleri de argint… din ispisocul de cumpărătură ce a avut bunicul său Oană de la Petru voievod, din satul Dieşani (sau Dăicenii, actualul sat Bardarul), din a treia parte a treia parte, cumpărată de la Drăghici, fiul lui Arvat”793 . 1724, noiembrie 22: Scrisoarea lui Dădachi serdar şi a lui Constandin Clucerescu, în care îl înştiinţează pe vodă că, „venind la dânşii Ioniţă Neagul, Ştefan Bivol, Cârlan, Mihălachi şi Severin”, cu porunca domnească au mers la satul Pojorăni, au strâns martori din împrejurimi, pe preotul Istrati, Toma şi Matei Ghinpe din Bardar, Trohin din Rusăşti, Donică, Dorin şi Sandul, răzeşi din Pojorăni, care „au dat seamă că satul Pojorăni umblă în 792 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 446 793 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 15, pp. 24, 25

503 doi bătrâni, afară de cel domnesc, anume Cărpoai şi-l dă în două cu Măriuţa; al doilea bătrân, Mager, dându-l în două cu Mână Lungă, iar bătrânul lui Vodă Cantemir au dat seamă că nu-i ştiu numele, dar este stâlpit, cum şi seliştea Domniei Sale este stâlpită, din râpă, în jos. Iar cei doi bătrâni sunt stăpâniţi din râpă în sus, în două, iar pentru Severin, nepot Horăi, ce are mărturia logofătului Ionaşco, n-au vrut moşenii să-i dea moşie şi că, după porunca domnească, au ales să jure patru moşeni, precum că n-are Horea moşie”794 . 1904: „Bardari, sat în judeţul Chișinău, volosti (ocol) Vasieni, așezat într-un hârtop din dreapta văii Botna. Este înconjurat de păduri. Are numeroase vii și grădinii cu pomi. Are 256 case de gospodari. Locuitorii sunt răzeși, care posedă aci: răzeșii din satul Costești, familia Meriacri, 19,75 deseatini; familia răzeșilor Ionică, Grigoriță și alții, 137 deseatini pământ; familia răzeșilor Morariu, l6,5 deseatini; familia răzeșilor Iova și Tonu, 701 deseatini. Aceste din urmă răzeșii se numesc Dieceni, deoarece face parte dinspre Dieceni. Satul are o școală bună rusească; statul, pe cheltuiala sa, a construit, la 1902, un edificiu școlar. Biserica veche din sat a fost construită la 1796. Răzeșii vorbesc foarte rău rusește. Ei se ocupă cu căratul lemnelor la Chișinău” 795 . 794 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 137, pp. 161, 162 795 Arbore, Zamfir, Dicţionarul geografic al Basarabiei, Bucureşti 1904, p. 14

504 BÂRGĂOANI (sau Bârgăuani, sat pe Moldova, comuna Bârgăuani, Neamţ). 1437, decembrie 20: Întărit de Ilie şi Ştefan voievozi păhărnicelului Ion Urecle, care primeşte uric pentru „satele Bârgăiani pe Moldova, şi Stănigeni şi Sârbii, la Tecuci… Iar hotarul acestor sate mai sus scrise să fie după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac” 796 . 1480, martie 25: Întărit, prin satul Hârtop, de Ştefan voievod, lui Marco Bălaur, care primeşte uric, împreună cu surorile lui Varvara şi Nastea, pentru „ocina lui dreaptă, satele anume: Vârtop (comuna Bârgăoani) care este pe Pârâul Negru şi jumătate din iaz şi jumătate din moară, tot pe Pârâul Negru, pe care acest sat l-a cumpărat Bălaur de la pan Crâstişor, nepotul panului Crâstea cel Mare, pentru 150 de zloţi tătăreşti” 797 . 1625, februarie 1: Întărit de Radul voievod marelui pârcălabului de Hotin Tudori, care primeşte uric pentru „un sat, anume Clişcăuţii, care este în ţinutul Hotin, care acel sat a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hotin”, iar drept cumpărături, pentru 100 taleri, de la Ghidion, fiul lui Voico logofăt, „a şasea parte din satul Unguraşii cu curţi şi cu iaz”, pentru 80 de taleri, de la fostul clucer Vasile Crăiescu şi de la fiii săi Gheorghe, Pătrăşcan, Dumitraşco şi Vasile, partea „din 796 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. I, Bucureşti 1975, doc. 176, pp. 248, 249 797 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 224, pp. 341, 342

505 satul Unguraşi, ce se va alege partea lui Gavril de Bârgăiani şi a surorii sale Antemia, fiii lui Sava Cucul, din vatra satului şi din câmp şi din apă, cu loc de moară”798 . 1628, august 2: Întărit de Miron Barnovschi voievod lui Marco, cu soţia sa Dochia, fiica lui Cârstea, nepoata lui Ionaşco Stângaciul, în baza zapisului de la cneaghina Nastasia Dămieneasa, întărit de sulgerul Ionaşco Peaicul, popa Onciul din Bilăeşti, Gligorie Gorovei din Bărgăoani şi Epifanie Băhnaşiul diac, prin care mărturisea „că a dat ea dreapta ei ocină şi cumpărătură, ce a avut din satul Corni, din ţinutul Neamţului, a patra parte de sat… nepoatei sale Dochia, şi ginerelui ei Marco şi fiilor lor, pentru dreapta lor slujbă ce i-au slujit, alta pentru că le-a fost lor dreaptă moştenire”799 . 1633, iunie 23: Zapisul lui Ilie Pleşca ot Bărgăoani (comuna Bârgăuani, Neamţ), dat „la mâna lui Tanasă Dragulmânisa ot Certieni (comuna Bârgăuani, Neamţ)”, cumpărătorul, în care mărturiseşte „precum am vândut 14 pământuri, pământul câte un leu, drept 14 lei vechi, din Certieni, din partea Cosmaşii, care moşie am cumpărat-o de la Chirilo… Şi când am vândut s-au întâmplat Ştefan, Iftimie Mălai, Radul ot Bărgăoani, Samoilă şi Grigore ot Certieni, şi mulţi oameni şi bătrâni”800 . 798 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 266, pp. 333-335 799 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 388, pp. 533, 534 800 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 334, p. 428

506 1634, ianuarie 5: Zapisul Nastasiei, jupâneasa fostului logofăt Arsenie, şi al fiului ei Gheorghiţă, în care mărturisesc „cum am vândut satul Răuceştii (comuna Răuceşti, Neamţ) dumisale lui Gheorghe Boţul, drept 250 de galbeni, ce ne-a fost cumpărătură de la Radul, ce-a fost vornic, şi de la fratele lui Simion, feciorii lui Gheorghe ce-a fost hatman… Şi în tocmeala noastră au fost Nil, egumenul de la Pângăraţi, Gherghiţă şi Neculai de Bârgăoni (comuna Bârgăuani, Neamţ), Pătraşco de Hlăpeşti (comuna Dragomireşti, Neamţ), Ionaşco de Negreşti (contopit cu Borniş, comuna Dragomireşti, Neamţ) şi alţi oameni mulţi”801 . 1634, iulie 8: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Nicolae din Bărgăoani şi cneaghinei lui Iustina, care primesc uric pentru „dreapta lor ocină şi cumpărătură de la cneaghina Mariica a lui Gligorie vornic, jumătate din satul Crăeşti, partea de sus, care este în ţinutul Neamţ, pe Pârâul Negru, pentru 120 zloţi bătuţi, care îi fusese ei dreaptă ocină şi cumpărătură de la Constantin, fratele lui Azălbaşea ce a fost cămăraş de ocnă”802 . 1635, mai 9: Zapisul Todosiei, fata lui Avram în care mărturiseşte că a „venit la fratele nostru, la Gherghel fost pârcălab de Bacău, de mi-am vândut partea de moşie din sat din Lăzăşti (înglobat în Secuieni, comuna Secuieni, Neamţ) pe Siret, în ţinutul Neamţului, din jumătate de sat, din a treia parte, partea moşului nostru Ştefan, a treia parte, şi a părinţilor mei… fratelui nostru, lui Gherghel, şi jupânesei dumisale Dragonii. Şi mi-au 801 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 3, p. 6 802 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 182, pp. 203, 204

507 dat 15 taleri, dinaintea fratelui nostru, lui Gligorie şi Isachi ot Băloşeşti (Băluşeşti, comuna Icuşeşti, Neamţ), şi dinaintea cumnatului nostru Loghin ot Bârgăoni (comuna Bârgăoani, Neamţ) şi a mulţi oameni buni. Şi eu, popa Vicol, am scris zapisul”803 . 1636, mai 8: Carte gospod de la Vasile Lupu voievod, prin care porunceşte lui Pătraşcu de Hlăpeşti (comuna Dragomireşti, Neamţ) să cerceteze pricina dintre popa Ionaşco din Bărgăoani (comuna Bârgăoani, Neamţ) şi vărul său primar Ion Ciurea, în jelanie „zicând popa că i-a vândut o parte de ocină din sat din Cârligi (comuna Filipeşti, Bacău), din a şasea parte, jumătate, şi popii Ionaşco nu i-a dat nimic”, Vodă cerându-i trimisului său „să facă legea popii Ionaşcu cu ginerele lui Ion Ciurea, să-i dea ocină drept ocină, iar de le va părea cu strâmb, să lei dai ti de soroc, să meargă faţă la Divan”804 . 1638, mai 10: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Iftimie vătah, care cumpără, cu 45 ughi (ducaţi ungureşti), conform unui zapis de mărturie de la Ursu Vartic vornic, Pană şoltuz din târgul Iaşi, Gheorghe de Bârgăoani (comuna Bârgăoani, Neamţ), Macsin şi Onciul din Prăjeşti (comuna Traian, Bacău), de la Maftei, fiul lui Stonian din Găneşti (înglobat în oraşul Târgu Frumos, Iaşi), „a patra parte din satul Dracsini (Draxini, comuna Ghergheşti, Vaslui), cu tot venitul, şi din iazuri, ce se va alege”; / de la Iuraşco, fiul popii Gavril din Găneşti, conform zapisului de la Ursul din Sireţăl (comuna Sireţel, Iaşi), Statie negustor din târgul 803 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 113, p. 151 804 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 412, p. 474

508 Iaşi, Gheorghe Boţul, Gavril Siminicianul, Ionaşco Bălici vătah, Ştefan Benchea şi mulţi alţii, cu „un cal bun şi o iapă bună şi un caragiu, preţuiţi la 40 ughi… a patra parte, tot din acel sat Dracsini, cu tot venitul şi cu parte din iazuri şi curătură şi cu loc de prisacă”; / de la Neculae, fiul lui Bălţatu fost pisar, cu 90 de zloţi bătuţu, conform zapisului de la Iuraşco Avram fost vornic, Ursu Vartic vornic, Andrei stolnicel şi Andonie din Poliţeni (Vadurile, comuna Iana, Vaslui), Ionaşco Bâtcovici, Ionaşco Zupcu, Gavriţa şi Constantin, „ocina fraţilor săi Gligorie şi Toader, ce se va alege din acest sat Dracsini, pentru că au vândut Toader şi Gligorie partea lui din Lehăceni (Lehancea, comuna Podul Turcului, Bacău)”805 . 1638, octombrie 28: Zapisul lui Sălevăstru din Porceşti, feciorul lui Toader Bârjovanul în care mărturiseşte că a „mers la dumnealui Toma, stolnicul cel mare, şi am vândut a mea dreaptă ocină şi moşie din sat din Porceşti (Moldoveni, comuna Moldoveni, Neamţ), care ocină am cumpărat-o de la Ilea Udrea, ce-a fost din partea Ciolponease, din a patra parte, o parte... drept 25 lei bătuţi. Şi în tocmeala noastră au fost Ionaşco Răspop din Bodeşti (comuna Bodeşti, Neamţ), Nicolae din Bârgăoani (comuna Bârgăuani, Neamţ), Gheorghe Boţ diac ot Dolheşti (comuna Pipirig, Neamţ), Pavăl ot Cuciulaţi (Căciulaţi, înglobat în Secuieni, comuna Secuieni, Neamţ), Arsenie vătămanul din Porceşti şi alţi oameni buni”806 . 805 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 348, pp. 342-344 806 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 491, p. 459

509 1639, februarie 13: Întărit de Vasile Lupu voievod marelui stolnic Toma, care cumpără, cu 48 ughi (ducaţi ungureşti) moşia din satul Porceşti, de la Gavril, ginerele lui Cocris, şi de la soţia sa Marica, fiica lui Cocris, nepoata lui Nemţanul, strănepoata lui Mihul hatman, care se tocmiseră cu fraţii lor Dumitraşco şi Gligoraş, fiii lui Cocris, ca să stăpânească ei părţile de ocină din Şoimăreşti, Băloşeşti, Bârgăoani, Bilăeşti şi din Bahnă, iar lor să le rămână „părţile lui Cocris din Porceşti, care este este în ţinutul Neamţ, care se împarte cu Nemţanul”807 . 1640, iunie 5: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „Pântelei, feciorul lui Ionaşco Bebechiu, Isac ginerele său, şi Antimia, fata lui Bebechiu, au pârât de faţă, înaintea domniei mele, pe popa Larion de Răteşti pentru o parte de ocină de acolo, din sat din Răteşti (comuna Păstrăveni, Neamţ), care parte o au fost vândut Iuraşco, Simion, Savin şi Iona, fraţii lui Pânntelei şi ai Antimiei, toţi feciorii lui Ionaşco Bebechiu, cu case din vatra satului şi din tot locul, Lupului Răspop aprodul, pentru 80 taleri. / Deci Lupul Răspop a scos şi el acea parte la vânzare. Şi aşa a zis popa Larion, că a întrebat pe toată seminţia lui Pântelei şi a fraţilor săi… dar nimeni nu s-a aflat să-i întoarcă banii. Iar popa Larion s-a sculat şi şi-a vândut altă parte de ocină, ce-a avut în Bârgăoani (comuna Bârgăoani, Neamţ), şi a dat toţi banii Lupului aprodului, 80 de taleri bătuţi, şi a răscumpărat acea parte de ocină”808 . 807 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 29, pp. 34, 35 808 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 372, p. 382

510 1774, iunie: Satele Bărgăoanii şi Vlădicenii, ţinutul Neamţului, ocolul Mijlocului, după recensământul lui Rumeanţev809, aveau toată suma caselor 89. Scădere rufeturi 51: 5 văduve, 1 popă, 3 ruptaşi, 12 ţigani, 30 case pustii. Rămân birnici 38. / Birnici: Gheorghe, morar / Baba Safta cu fecior holtei / Ioniţă / Gheorghe Şopârlă / Chiful / Grigoraş / Savin, pas / Gheorghe, morar / Gheorghe, bejenar / Gheorghe Butuc / Tănasă, tăbăcar / Ioniţă Ciolpan / Ursache Darie / Petre Gabăr / Gherghel Chisar / Ştefan, ungurian / Ştefan, sasul / Petre Bârcu / Lupul, ungurian / Ioniţă, plugar / Ştefan, dârvar / Ion, plugar / Vasile / Ioniţă Boboc / Ion Condre / Antohi / Vasile Pleşca / Gheorghe Pleşca / Alecsandru Călin / Toader Călin / Miron sin (fiu) Bărgăoani / Mihălachi / Ignat Cucută / Vasile, crav / Ispir Dobre / Ştefan Şchiopu / Grigore Mancheş / Pilat, jidov. // Rufeturi: Diaconul Anghel / Grigore Luchian, ruptaş / Ioniţă Bărgăoanu, ruptaş / Toader Bărgăoanu, ruptaş / Ioana, văduvă / Vasilichioae / Acsăntia / Iliana / Angheluţa / Vasile, ţigan / Pentelei, ţigan / Ion, tij (la fel) / Mile, la fel / Ion, la fel / Gheorghe, la fel / In (alt) Gheorghe, la fel / Dinul, la fel / Andrei, la fel / Matei, la fel / Toader, la fel / Tudorachi, la fel. // 30 case pustii. 1898: „Bârgăoani, sat în comuna Bârgăoani, judeţul Neamţ, așezat pe șesul cuprins între dealurile Mesteacănul, spre vest, și Certieni, spre est, precum şi între pâraiele Bahniţa şi Certieni, care își unesc cursurile spre partea dinspre nord a sa. Are o suprafață de 1.780 hectare şi o populaţiune de 814 suflete sau 210 familii, 40 văduve, 20 nevolnici. În acest sat se află: două biserici 809 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 36, 37

511 ortodoxe, deservite de doi preoți și doi eclesiarhi; o biserică catolică, cu un dascăl; o școală; 3 rotării; o fierărie. Contribuabili sunt 300. Străini sunt 135 unguri. / Mai înainte de a se uni plășile De-Sus-Mijlocul, acest sat a fost reședința sub-prefecturii plășii Mijlocul. Astăzi însă a rămas numai ca reședință a autorităţilor cormunale. În localitate se face iarmaroc la 23 aprilie. / Vite sunt 1.396, dintre care 200 boi, 306 vaci, 500 oi, 140 porci, 100 cai și iepe, 150 vite mici cornute” 810 . BÂRGĂOANI (pe Bârlad, lângă Costeşti, Vaslui). 1479, decembrie 30: Întărit de Ştefan voievod stolnicului Radul Gârbovăţ, care primeşte „privilegiu pentru trei sate: Ruşi, Buciumi şi Bârgăoani” 811 . 1508, martie 2: Întărit de Bogdan voievod spătarului Clanău (Câlnău) şi jupânesei Dragna, care au cumpărat, cu 300 de zloţi tătăreşti, de la fraţii Mihul şi Ion şi de la rudenia lor Iliana, nepoţii lui Gârbovăţ, „satele de pe Bârlad Ruşii, şi mai din jos Buciumii şi mai din sus Bârgăoanii; şi acele trei sate le-a cumpărat unchiul lor, Radu Gârbovăţ stolnicul, de la Grăpina, fata lui Toader Rusul, din dresuri ce a avut tatăl ei Toader Rusul de la strămoşul nostru Alexandru voievod. / Aşijderi, un sat pe 810 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 447 811 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 222, p. 339

512 Bilahoi, anume Rădeştii, cumpărat de la Marina, fata Dumii Isaescul, nepoată lui Ştibor celui bătrân şi Zoiţei, jupânesei Fătului Iacobăscul, drept 90 zloţi tătăreşti. / Încă alt sat, în Gura Strajnicului, anume Radosloveştii, pe care l-a cumpărat răposatul părintele domniei mele, Ştefan vodă, de la Sângur şi sora lui Stanca, feciorii Anuşcăi, nepoţi lui Ivan Frenciuc, drept 32 zloţi tătăreşti, şi a miluit pe al nostru creincios Clanău spătarul şi pe nepoata sa, şi nouă rudenie, Dragna, şi le-a dat lor acel sat Radosloveştii”812 . 1633, iunie 15: Stratul Bolea, Lupul Cupar cu jupâneasa Irina, fata Nastasiei Enculeasa se tocmesc cu Dumitraşco Buhuş şi schimbă „jumătate de selişte Răvăcanii, ce sunt în ţinutul Romanului, lângă Criveşti, şi ne-a dat jumătate de sat ce se cheamă Bărgăoanii, în ţinutul Fălciului”813 . 1757, iunie 1: „Strămoșii Bălăbăneșţilor, după mărturisirea bătrânilor Simion Vârgolici și Lupu Bălăban, oameni trecuți de 80 ani. / Izvod de strămoșii socrului nostru Ion Pechi, precum au mărturisit Simion Vârgolici și Lupu Bălăban, oameni trecuți peste 80 ani, din Jăravățu, de la Bursuci, unde șed acum Bălăbăneştii. 7265 Iunie 1. / Dădură seamă acești mai sus numiți: pentru că au fost doi frați, oameni străini, nu știu, greci au sârbi, neguțători, și au fost făcând cirezi de boi, și pe unul l-a chemat Pechi, și pe altul, nu i se ţine minte numele, care au luat pe strămoașa Adămeștilor, și dintr-acela sunt Adămeștii. / Iar Pechi, fratele acestuia, fiind răzmerițe, 812 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 9, pp. 16-18 813 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, p. 113

513 într-acea vreme, pentru tătari, s-au întâmplat acolo, la sat la Românești, și, înconjurând tătarii casa unui Roman vel paharnic, și având acel Roman, fată mare, a zis tatăl său, cine s-ar găsi să-i scoată fata de la robie, și i-a scos-o acest Pechi, și a dat-o după dânsul. Și cu acea fată a lui Roman au făcut pe un Bălăban, și acest Bălăban a făcut șase feciori și patru fete, nepoţii paharnicului Roman. / Feciorii, anume să se știe: Pechi sin (fiu) Bălăban; Picoș brat (frate) lui Pechi, sterp; Aftenie, tij (la fel); Vasilie, tij; Grigorie, tij; Toader, tij. / Fetele, anume : Buna Focșoi, Antoniia, Mărica, Ioana. / Și dintr-acești 10 fraţi au rămas șapte, de se împart și acei trei sterpi, se îmbracă pe aceste șapte nume. / Și pentru moșii, câte hotare au anume, să se știe, acești fraţi dimpreună: în Românești, în Popești, în Epurești, în Bursuci, în Bărgăoani și în Oncani. / Vasile Dorobăţ, Simion Bumbar și Constandachi Bradre, Vasile Profir. // Asupra Vindereilor: Gheorghe Sârbul, Ggeorghe Tașcă, Antohi Badașcă, Sandul Baicu, Vasile Baicu, Ion Podașcă, Stefănachi Ciocan, Miron Ciocan. // Asupra Grăjdenilor. Alexandru Popa, Mihai Popa. // Izvod de strămoșii noștri de pe Focșoai: Lupul Arhirie, Gheorghie Lazor, Manoli Gheorgbiți, Toader Zvârlifus, Andreiu Zvârlifus, Panaile Ciubărcă, Toader Negoiţi, Dumitrachi Rotar, Toader a Vasâlcăi, Vasile Moraru, Toderașc Ianoli, Antohi a Catrinii, Panaite Domnișor, Ioniţi Rotariu, Constandin Moisă, Manoli Olariul, Neculai Dumitru, Dumitrachi a Vasâlcăi, Vasili Dimofti, Neculai Domnișor, Ioniţă Dumitru, Neculai a Catrinii, Grigoraș Vârtosul, Vasile a Catrinii, Gavril Lazor, Andrunachi Lazor, Neculai Arhiri, Iacob Olariul, Vasili a Zamfirii, Ștefan Manoli, Coste Venin, Costandachi Brăharu, Mihalache Bostan, Lupul Corui, Costan-

514 din Bădrăgan, Gavril Dimofte, Dumitru Manoli, Costandin Zvârlifus, Arhirie Lazor” 814 . 1745, iunie 1: Iftimie Bogzea, fecior lui Toader Bogze ot Giuleşti ot ţinutul Neamţului, ce a fost pârcălab, nepot lui Istrati, strănepot Vărvarei de acolo, şi femeia lui Dochiţa, cu feciorii lor Ioniţă şi Constantin; aşijderea Toader, fecior lui Ştefan Bogza, Petrea, feciorul lui Vasile Bogzea, toţi nepoţi lui Istratie şi strănepoţi Vărvarei, vând „moşia ce avem la ţinutul Vasluiului, pe apa Bârladului, unde acum se numeşte Babare, din trei hotare, ce se cheamă Ruşii, Bărgăoanii şi Buciumi, ce sunt tot într-un hotat, cu trei selişti şi trei hotare, partea bătrânului nostru, jumătate de sat, care nouă ne este de la strămoşul nostru Călnău spătarul cumpărătură şi danie, ce-a avut el de la Bogdan vodă… lui Andrei Hărmeziu ot vistierie şi jupânesei Nastasia, drept 80 lei”815 . 1745, iunie 9: Toader Giuncul, Nicolai sin (fiu) Ion, Maria, Gavrilaş, Vasile sin Gligorie, Vasile sin Toader Giuncul şi Sandul Giuncul, feciorii lui Vasile Giuncul, nepoţii lui Toader Giuncul, strănepoţi Vărvarei, vând „moşia ce avem la ţinutul Vasluiului, pe apa Bârladului, din jos de târgul Vasluiului, ce se cheamă Ruşii, Bărgăoanii şi Buciumi, ce sunt tot într-un hotat, cu trei selişti şi trei hotare, partea care nouă ne este dinspre strămoaşa noastră Vărvara, fata Plaxei, nepoata 814 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 113, pp. 179-181 815 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române între 1428-1757, vol. XXIV, Iaşi 1930, p. 26

515 lui Călnău spătarul cumpărătură … neamului nostru Andrei Hărmeziu, drept 100 lei”816 . BÂRGĂOANI (comuna Muntenii de Jos, Vaslui). 1640, august 8: Nicul, fecior al Costesei, nepot Hrinii de Bârgăoani (comuna Muntenii de Jos, Vaslui), vinde lui Chirilă de Bogheni (comuna Roşieşti, Vaslui), drept 20 de taleri, „un loc de prisacă şi cu loc de vie la Bârgăoani, ce-l în ţinutul Fălciului… / Aşijderea, au dăruit Constantin şi cu soră-sa Părasca, în toate părţile, câte 12 paşi împrejurul locului, în pădure mare, după vânzare… dinaintea Chirilii de Idrici (comuna Roşieşti, Vaslui), Luca de Şărbăcani (Şerbăcani, comuna Viişoara, Vaslui), Banul, Nechita, Bundea, Lazor şi mulţi oameni buni”817 . 816 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române între 1428-1757, vol. XXIV, Iaşi 1930, pp. 27, 28 817 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 415, p. 422

516 BÂRJOVENI (comuna Secuieni, Neamţ). 1623, noiembrie 24: Întărit de Radul voievod, după împărţirea moşiilor, între urmaşii lui Seachil, când s-a convenit şi „s-a venit în partea slugii noastre Dumitraşco Seachil şi a cneaghinei lui Nastasia satul Seliştea Rusii (Selişte, Neamţ) şi satul Bârjovenii (comuna Secuieni, Neamţ) şi Feleştii (inclus în Brănişteni, Neamţ); iar în partea lui Tofan Seachil şi a surorii lui Todosia s-a venit satul Gocimani (Goşmani, Neamţ) şi satul Arămeştii (comuna Bahna, Neamţ) şi Seliştea Rumânii (Seliştea, Neamţ)” 818 . 1628, ianuarie 12: Întărit de Miron Barnovschi voievod popii Gheorghie, care primeşte uric pentru „jumătate de bătrân din Nemişeni (în Bârjoveni, Neamţ), ce şi-a cumpărat de la feciorii lui Sechel şi de la Dumitraşco şi cu seminţia lui, şi pe jumătate de bătrân cea cumpărat de la Gligorce cu seminţiea lui, drept 80 taleri, şi pe partea ce i-a vândut Salomia din Nemişeni, drept 30 taleri”819 . 1637, septembrie 12: Zapisul fostului mare vornic Savin, în care mărturiseşte „cum au venit la noi Cozma Mazâlu şi cu fraţii lui Toader şi Pătraşcu din Gileşti (Giuleşti, comuna Secuieni, Neamţ), cu seminţia lor 818 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 131, p. 179 819 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 290, p. 393

517 jupâneasa Sora comisoae, feciorii ei Gavrilaş şi Ştefan… ca să mergem la sat la Gileşti şi să împărţim locul în două. / Deci noi am strâns oameni buni şi megieşi, anume Ursul din Buhuşeşti (lângă Climeşti, comuna Făurei, Neamţ), Cozma din Bârjăveni (Bârjoveni, în Siliştea, comuna Români, Neamţ), Gligorcea, Gheorghe şi Ştefan din Tatămireşti (Tatomireşti, contopit cu Budeşti şi Făurei, comuna Făurei, Neamţ), Strătilă din Onceşti (comuna Secuieni, Neamţ), Ghilasie din Secueni (comuna Secuieni, Neamţ), Mihăiaş Beldiman din Plupeşti (Plopeşti, înglobat în Hoiseşti, comuna Mărgineni, Neamţ), Simeon Cârcu din Brănişteni (de Sus şi de Jos, incluse în Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ)… şi am socotit, am ales şi am împărţit tot locul în două: deci s-a venit în partea Sorei comisoaia jumătate de sat dinspre Climeşti (comuna Făureni, Neamţ), de hotarul Onceştilor, valea în sus, până în capul satului de sus, în piatră, din piatră în sus, până în ogoare, până în hotarul Sârbilor (comuna Secuieni, Neamţ) şi Climeştilor; iar pe partea Cozmei şi fraţilor lui s-a venit partea dinspre Brănişteni, din hotarul Onceştilor, valea de sus, până în capul satului de sus şi iar până în jumătate de ogoare, iarăşi dinspre Brănişteni”820 . 1638, martie 18: Simion din Porceşti (Moldoveni, comuna Moldoveni, Neamţ), feciorul lui Toader, nepotul Pântei vinde, lui Gheorghe şi Iuraşco Başotă, drept 30 de taleri bătuţi, „o cas, cu toată jirebia sa, cât se va alege din ţarină, câmp, pădure şi din sat şi din moară, cu pomăt şi cu o săpătură de lângă moara lui Mihai... Şi în tocmeală ne-au fost Ionaşco din Bărboşi (sau Băniştenii de Jos, azi Miron Costin, comuna Trifeşti, Neamţ), Nicoară din 820 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 190, p. 174

518 Bârjoveni (comuna Secuieni, Neamţ), Toader Bucotco, Drăgan, Marco şi Radul din Cuciulaţi (Căciulaţi, înglobat în Secuieni, comuna Secuieni, Neamţ). Şi eu, Bejan Balşe cu mâna mea am scris”821 . 1643, octombrie 4: Întărit de Vasile Lupu voievod fraţilor Gligorie şi Mărian, fiii lui Ionaşco, şi verilor lor, fiii lui Dumitru, toţi nepoţii lui Popoţea din Bârjoveni, care primesc uric pentru, „din a patra parte din satul Bârjoveni, jumătate, partea de jos, care a fost cumpărătura bunicului lor Popoţea de la Marica, fiica lui Donea, nepoata lui Oancea, pentru 400 zloţi tătăreşti. / Şi mai întărim şi altă parte din acea jumătate de sat, din a patra parte a cincea parte, cumpărată de bunicul loz Popoţea de la fratele lui, Stănilă şoimar, pentru 150 zloţi tătăreşti”822 . 1898: „Bârjoveni, comună rurală în judeţul Roman, spre sud-vest de orașul Roman și la o depărtare de 16 km de el şi de 15 km de reședința plășii. Este așezată pe culmea dealurilor ce desparte judeţul Roman de judeţul Neamţ; are o poziţiune frumoasă. E formată din satele Bârjoveni şi Prăjeşti, cu reşedinţa comunei în satul Bârjoveni. Are 166 capi de familie, cu 123 contribuabili, din 575 locuitori; 31 ştiu carte. Locuiesc în 132 case. Populaţiunea este toată română, afară de o familie de evrei. / Sunt 1.490 capete vite mari. / Are o biserică de zid. Este legată cu orașul Roman prin șosea. / Bârjoveni, sat şi reședința comunei cu aceiași numire... Are 119 capi de familie, cu 84 contribuabili; din 374 locuitori, 29 ştiu carte. Sunt 82 case. Sunt 1.050 vite. Are 821 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 282, p. 273 822 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 190, p. 177, 178

519 o biserică de zid. Este legat cu orașul Roman prin șosea”823 . BÂRJOVENI (contopit cu Siliştea, comuna Români, Neamţ). 1634, februarie 5: Întărit de Moise Movilă voievod lui Pătraşco Boldescu, care primeşte uric pentru „jumătatea satului Obrejeştilor (sat pe Bistriţa, Bacău), a şasea parte, ce este în ţinutul Bacăului, drept 100 zloţi tătăreşti şi doi cai, care a fost lui Andronic cumpărătură de la Ţapul… şi aşijderea a cumpărat el de la Dănesă un loc de prisacă, dintr-acelaşi sat Obrejeşti, şi cu o livadă ce este lângă prisacă, până la ţarina mare, drept 17 taleri gata”; / „a cumpărat el şi de la Alexa şi de la Şteful din Bârjoveni (contopit cu Siliştea, comuna Români, Neamţ) a patra parte din satul Plopoasa (sat pe Bistriţa, Bacău), ce este aproape de Bistriţa, în ţinutul Bacăului, drept 60 zloţi tătăreşti… de la Ştefana Cacozoe şi de la feciorii ei, o poiană de fânaţ, jumătate de poiană, partea din jos în locul Plopoasei, drept 6 galbeni ungureşti… de la Ionaşcu sin Hilimon din Chicoşeşti (sat pe Bistriţa, Bacău), a treia parte a sa din poiana din Plopoasa, drept 20 taleri bătuţi, iar lui Ionaşcu i-a fost cumpărătură de la Postrăv Ion, 823 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 447

520 pentru că i-a dat lui loc de sat, de la casa lui Postrăv, la deal, pe lângă pârâu, din tot locul”824 . 1634, septembrie 3: Zapisul de mărturie al marilor boieri, privind împărţirea moşiilor între neamurile Seachil. „Şi s-a venit partea lui Toader Seachil jumătate din Goşmani (comuna Români, Neamţ) şi din cealaltă jumătate de sat, a patra parte şi jumătate de sat din Arămeşti (comuna Bahna, Neamţ). Şi ceste părţi de sat fost-au date şi tatăl lui Neculai Seachil frăţâne-său Tofan. / Aşijderea, Neculai Seachil şi cu văru-său Constantin au mai dat partea din Ţuţcani (comuna Bahna, Neamţ), câtă se va alege, cu tot venitul. / Aşijderea, în partea lui Neculai Seachil s-au venit trei părţi din sat de Bârjoveni (contopit cu Siliştea, comuna Români, Neamţ), iar a patra parte de sat este a răzeşilor, şi jumătate de sat din Feleşti (înglobat în Brănişteni, comuna Trifeşti, Neamţ). / Iar siliştea Ruşii (comuna Moldoveni, Neamţ) s-a venit, de pe partea moaşă-sa Stancăi, ce s-a dat cu partea ei mamei lui Neculai Seachil. / Iar partea lui Constantin Buhuş s-a venit satul Siliştea Rumânii (azi Siliştea, comuna Români, Neamţ)… Iar cine va porni pâră, să aibă a da porţii 50 de boi”825 . 1634, noiembrie 3: Porunca dată de Vasile Lupu voievod lui Neculai Sechil, după ce s-„au avut zi, înaintea domniei mele, Popoţea din Bârjoveni (contopit cu Siliştea, comuna Români, Neamţ) şi alte seminţii ale lui, cu Damaschin şi alte seminţii ale lui, pentru o parte de ocină din sat din Bodeşti (sat înglobat în oraşul Buhuşi) 824 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 49, pp. 53, 54 825 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 252, pp. 282, 283

521 şi din Ciuciuleni (contopit cu oraşul Buhuşi). Dar când a fost la zi, Popoţea şi cu seminţia lui au venit la zi şi şi-au adus dresele, iar Damaschin n-a venit, ci a rămas din zi din toată legea ţării… tu să mergi, să opreşti toată partea lor de ocină din Bodeşti şi Ciuciuleni, cât va fi partea Popoţei, şi cum vor spune dresele lui să aibă a ţine Popoţea toată partea lui”826 . 1635, august 12: Zapisul lui Mihăilă, feciorul lui Blaga din Hărţeşti (Hârţeşti, comuna Mărgineni, Neamţ) şi al nepoatei lui Măriica, fata lui Valeş de Hociungi (comuna Moldoveni, Neamţ), prin care mărturisesc că au vândut partea lor de moşie „din sat din Bârjoveni (înglobat în Siliştea, comuna Români, Neamţ) lui Dumitraşco Sechil, pentru 35 taleri de argint… Şi s-au prilejit într-această tocmeală Toader Beldiman, Mihăilaş Beldiman, Constantin feciorul lui Gligorie Buhuş, Oniţă călugărul, popa Simion şi feciorii săi Gligorcea şi Mirăuţă, Dumitru şi feciorul său Ştefan din Hărţeşti, şi alţi mulţi oameni buni” 827 . 1638, noiembrie 24: Carte gospod de la Vasile Lupu voievod pentru Gavrilcea, după ce „s-a jeluit Istratie, diacul de Bârjaveni (Bârjoveni, înglobat în Siliştea, comuna Români, Neamţ) pe Cordea de Silişte (comuna Români, Neamţ), pentru o vacă ce i-a pierit la zlotaşii pentru sătenii de Bârjoveni, şi nici o treabă nu are Istratie cu zloţii Bârjovenilor... iar tu să faci lege dreaptă, să-i dea 826 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 276, p. 310 827 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 200, pp. 235, 236

522 vaca înapoi; iar de nu o vor da, să-şi întrebe cu Bârjovenii pe cine-i va fi cu nazat (înapoi)”828 . 1898: „Bârjoveni, sat la extremitatea dinspre est a comunei Siliştea, precum și a plăşii Bistriţa, judeţul Neamţ, așezat într-o curbătură de dealuri, spre limita județului Roman, care îl desparte, la nor-vest, de satul Goșmani, la vest de satul Siliştea, și la sud de satul Runcul. Întinderea teritoriului său e de 318 hectare (244 fălci). Are o populaţiune de 610 suflete sau 184 familii, cu 174 bărbaţi, 147 femei şi 289 copii; străini sunt 7 evrei. Contribuabili sunt 162. Locuitorii se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor. / În acest sat se află: primăria; o biserică, deservită de 1 preot şi 2 eclesiarhi; o şcoală, cu o populaţiune de 48 elevi. / Numărul vitelor se urcă la 1.268 capete și anume: 15 cai, 28 iepe, 220 boi, 212 vaci, 690 oi, 51 porci și 48 viței. Numircea veche a satului: Creteni-Lipoveni” 829 . BÂRLAD 1434: Hârlea, şoltuzul de Bârlad, scrie birăului din Braşov „că oamenii voştri, anume Ştul Iacob şi Ţirbâs au rămas vinovaţi înaintea judeţilor din Bârlad. Deci ei s-au învoit să plătească judeţilor 10 zloţi pentru hamuri. Deci eu sunt chezaş pentrz acei oameni, că ei au să plătească judeţilor; dar ei n-au trimis, iar judeţii mi-au luat, acum, 828 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 508, p. 473 829 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 447

523 mie 10 zloţi. Te rog, dar, pe domnia sa să faci dreptate cu acei oameni, altfel voi lua de la oamenii voştri pentru acea chezăşie, căci am pagubă”830 . 1444, iunie 18: Întărit de Ştefan voievod popii Toader din Bârlad, care primeşte uric pentru „moara fratelui său, a popii Draghie, ce este pe Smila, unde a fost heleşteul Bistricenilor, valea, până unde cade Smila în Bârlad. Şi am poruncit lui să-şi facă şi sat… Şi pe Lahova, unde a fost mănăstire (la Recea, în fundul satului Banca, Tutova a fratelui său, popa Draghie, încă am dat popii Toader din Bârlad”831 . 1495, ianuarie 10: Hotarnica târgului Bârladului, făcută din porunca lui Ştefan voievod: Bârlădenii „au cerut de la noi să le cercetăm hotarul lor cel vechi, pe unde din veac ascultă de acel târg al Bârladului. / Deci noi l-am cercetat şi l-am însemnat pe unde a fost şi cât a ascultat din vechime: începând din sus, din malul Bârladului, de la o salcie şi de la movila săpată, peste şes, la Dealul Mare, la movila săpată; de acolo peste câmp la movila săpată şi iarăşi peste câmp la altă movilă săpată, de acolo la marginea dumbrăvii, la doi stejari îngemănaţi şi însemnaţi. / De acolo tot prin dumbravă, din stejar în stejar, care sunt însemnaţi, până la marginea făgetului, în vârful dealului din faţa Lipeneştilor, de acolo pe vârful dealului în jos tot prin Făgetul Leahului, pe obcină, până la drumul ce trece de la câmpul lung la Trestiana, apoi peste acest drum la răspântie, şi iar pe drumul ce merge între Brădeşti şi între Lieşti, în jos până la marginea 830 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 1, pp. 1, 2 831 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 2, pp. 2, 3

524 pădurii, la dumbravă, unde este groapa săpată, şi apoi peste dumbravă şi peste drumul ce merge de la Brădeşti la Lieşti, la un stejar însemnat. / De acolo tot pe lângă dumbravă şi mai jos de Şuşneşti la câmp, la un stejar ce este singur, de acolo drept peste câmp la movila săpată care este mai sus de Cehani, de acolo drept la... la movila săpată şi la Jeravăţ şi, pe matca veche a Jeravăţului, la vale, mai jos de Hrăneşti, până unde cade Jeravăţul în Bârlad. / Apoi drept peste Bârlad la movila săpată care este pe malul Bârladului, de acolo drept peste şes şi peste drum la movila săpată, de acolo drept la deal la Dumbrava Roşie, la un stejar însemnat, şi peste Dumbrava Roşie drept la ruptură şi la malul Tutovei, la movila săpată, mai jos de Roşcani. / De acolo tot pe matca Tutovei, pe apă în sus, până la gura pârâului Crângului, la movila săpată, de acolo peste câmp la deal, la Dumbrava Roşie, la un stejar însemnat, de acolo pe dumbravă în sus la capătul rediului şi la capătul ogoarelor Periianilor, la doi stejari îngemănaţi şi însemnaţi, şi, pe marginea pădurii, la obârşia pârâului Periianilor, la un stejar însemnat, de acolo, peste Pârâul Sec, la deal, la doi stejari însemnaţi, de acolo peste Secşoară, la un stejar însemnat. / De acolo, drept la Smila şi, peste Smila, la o fântână ce se află între Portari şi între Drujeşti, şi la movila săpată, apoi peste ciritei la deal, la movila săpată, de acolo peste câmp şi peste drum şi peste şes şi peste Bârlad la salcia din malul Bârladului, de unde am început întâi. Acesta este tot hotarul târgului Bârladului şi al tuturor satelor şi seliştilor care ascultă de târgul Bârladului” 832 . 832 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. III, Bucureşti 1980, doc. 151, pp. 279-282

525 1531, mai 18: Întărit de Petru (Rareş) voievod fraţilor Baciul, Balca, Dumitru, Petrea, Parasca, Srăbca şi Marena, copiii lui Dan Bolea, fost ăârcălan al Hotinului, nepoţii lui Ivan Crămeata şi Hanţea, care primesc, „din uricile vechi ale părintelui domniei mele Ştefan voievod… satul Trăzii (Târzii pe Bârlad833, Vaslui), unde a fost cneazul Trăziul, satul Bălăneştii (inclus în oraşul Bârlad, Balaneşti834, Vaslui), unde a fost Bălan, cumpărătura cu numele satului Dănceanii (sat la Fântâna Lepinea, pricut al satului Bălăneşti, inclus în oraşul Bârlad835, Vaslui), unde-i Lepin Crăniţa, satul Lazoreştii (lângă Podu Turcului836, Bacău) şi jumătate de sat Jurjeştii (Giurgeşti, Giurgioana, Bacău837)… cu toate ale lor vechi hotare”838 . 1582, ianuarie 11: Zapisul lui Jurjea şoltuzul şi al celor 12 pârgari de Bârlad, în care mărturisesc „cum a venit Vasâlca, fata Mariei, şi fratele său Grozav din Greci, şi a vândut Vasâlca… partea ei din partea mătuşii sale Negrita din Greci şi din jumătate din partea lui Grozav, fratele ei, câtă se va alege lui Păcurariu din Greci, partea Vasilcăi drept 30, iar a fratelui ei drept 15 833 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 256 834 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 25 835 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 78 836 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 143 837 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 110 838 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XIV, Iassi 1889, pp. 81-83

526 zloţi”839 . 1582, aprilie: Zapisul lui Giurgea (Jurjea) şoltuzul şi al celor 12 pârgari de Bârlad, în care mărturisesc „cum a venit Sima şi a vândut a sa cumpărătură din satul Veşteleşti, a patra parte; aşijderi, partea lui Fărmachie şi a Băsului, iarăşi de acolo; aceste părţi le-a vândut lui Vlaşin, drept 110 florini tătăreşti. / Aşijderi, Naga, fata lui Vişteală, a vândut a patra parte din satul Horgeşti lui Vlaşin, drept 40 florini tătăreşti… dinaintea lui Bunbară, Vasile, Ioniţă, Sucevan şi Toader Beche ot Suceveni, Ion Botăş, Simion Buile şi Zaharia Amoloş ot Şărbăneşti” 840 . 1586: Bucium, marele vornic al Ţării de Jos, face „înştiinţare precum au venit Savva Robul, feciorul lui Stan din Mireani, la ţinutul Totovei, pe pârâul Pereschivului, şi a dat a sa dreaptă ocină, un bătrân din satul Mireanii, pentru 100 taleri lui Nicoară Vinicorici şi fetei lui Anghelinei Dărioaia din târg de Bârlad, care, cu acei bani, l-au răscumpărat pe dânsul de la tătari” 841 . 1591, aprilie 8: Zapis de mărturie de la Eremia Moghilă, vornicul de Bârlad, în care mărturiseşte cum a venit „Tomşa din Scurţi şi a vândut Simei, vătagului din Vărtejeşti, ce i se va alege din partea Ilcăi, a patra parte, drept 50 zloţi tătăreşti”842 . 1599, martie 6: Zapisul lui Procop Negrea, ureadnic din Bârlad, în care mărturiseşte „cum a venit înaintea 839 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 16, p. 31 840 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 17, pp. 32, 33 841 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 18, pp. 33, 34 842 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XX, Iaşi 1928, pp. 24, 25

527 a mulţi oameni din Suseni, anume Pavel, Cânaci, Creţul, Solomon, cu Ionaşcu cupar, pentru pricina ce au avut aceşti oameni cu Călin fost vornic pentru partea lui Dumitru; deci, într-acestea, Ionaşco cupar a cheltuit pentru această parte de ocină a lui Dumitru, ce a avut în Suseni, până ce să-şi facă lui ispravă, bani 50 taleri curaţi”843 . 1599, septembrie 25: Anton voitul şi cei 12 pârgari de Bârlad, Trifan din Bicanii vechi şi Ilie al lui Avram şi Ionaşco Ţogoi din Portăreşti, adunaţi ăn casele lui Ştefan diac domnesc din Bârlad, întăresc zapisul, scris de popa Petriman din Mărtineşti, prin care Brumară mărturiseşte că a „vândut moştenirea din satul Bicani lui Ihnat din Bicani şi lui Vitolt din Hulpăşăni, pentru o vacă şi pentru 10 taleri. Iar noi, Ihnat şi Vitolt, mărturisim cum că se amestecă un frate al nostru, anume Ilie, şi nu vrea să plătească. Aşa, noi am plătit banii deplin în mâinile lui Brumară, dinaintea şoltuzului şi pârgarilor din târgul Bârladului”844 . 1603, iunie 14: Crucean Bumbar şi Chiţa zălogesc lui Chicoş stolnicul, „drept 100 de lei, în 2 luni… jumătate de sat Sârbi, ce este pe apa Bârladului, cu locuri de prisăci şi cu vad de moară pe apa Bârladului… Şi am mai vândut 40 de pământuri, în 40 lei, la Ruptură, din Cojeni, din hotarul Sârbilor. / Şi când am făcut acest zapis au fost şoltuzul Sandul din Bârlad, cu 12 pârgari, care şi-au pus peceţile: Gligori, Gavril, Dumitraşcu, Neculai, Ioan, Ursul, Guiul, Căzacul, Dediul, Taşlica, 843 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 20, p. 37 844 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 21, pp. 37, 38

528 Ursul, Dumitraşcu”845 . 1604, iulie 5: Necola Frăgăul şoltuz şi cu 12 pârgari de Bârlad mărturisesc cum Medelean, Anghelina, Arimiia şi Maria, copiii Şendroaei, vând lui Drăgan, Mihul şi lui Postolache, pentru 100 zloţi tătăreşti, „moşia din satul Rotompăneşti, din a cincea parte, partea de sus, iar a treia parte cu toate veniturile”846 . 1610, mai 10: Zapisul lui Cârste voiut şi al celor 12 pârgari de Bârlad, prin care mărturisesc cum a vândut Ursul, feciorul lui Paul din Olişeşti, nepotul Tăucoaei, pentru 60 taleri buni, pârcălabului Pavăl Ureche din Orhei, „din satul Olişeşti, partea unui bătrân, o ţarină în frunte şi cu vad de moară de sus… / După aceea, s-a sculat, cu aceşti bani, Ursul, feciorul lui Paul, şi şi-a plătit capul său de năpaste, cu aceşti 60 de taleri, pentru că el a mers, cu femeia lui, la Simion, feciorul lui Grama din Băleşti, şi i-a luat de faţă. Şi întru aceasta este mărturie de la (bârlădenii) pan Nofit, Iani, Crăciun, Grăjdean, Ionaşco Frâncescul, Ion Corapotona, Cernea şi Necula Bărbosul. Şi a scris Pătraşco diacul şi a pus pecetea oraşului Bârlad”847 . 1622: Ispisoc de judecată de la Radul voievod, după ce „Simeon Gheuca, spătarul cel mare, s-a pârât de faţă cu şoltuzul din târg de Bârlad şi cu Crăciun şi Bărbosul de acolo pentru nişte ocini; cum a adus spătarul 845 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 23, pp. 43, 44 846 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 24, pp. 44, 45 847 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 26, pp. 47, 48

529 şi uric de cumpărătură… pentru aceea să aibă dumnealui a ţine Portăreşti şi Drujeşti” 848 . 1623, ianuarie 1: Ioan Carapotona şi cei 12 pârgari din Bârlad, dau mărturie despre cumpărătura pârcălabului Gheneiu, care cumpără, cu 100 taleri de argint, de la Zamfira, soţia lui Dumitraşco Chiriac, şi de la fiii ei Toader şi Mariia, „a lor ocină şi moşie, ce au avut ei cumpărătură de la Anisia, fiica lui Isaiu, nepoată de fiu a lui Gherman postelnicel, a patrulea parte din Mastaci (Matatici, sat lângă Banca, Vaslui) şi Piceganii (lângă Chiţcani, Vaslui) în Gura Băncii… Şi iarăşi mai sus numita Zamfira şi fiii săi au vândut a patra parte din sat dintr-o silişte ce se numeşte Iapa (lângă Banca, Vaslui), cu loc de moară pe pârâul Bârladului”, tot părcălabului Gheneiu, selişte pe care o cumpărase, cu 60 taleri de argint, de la Tătiul, fiul lui Şteful, Anghelina, fiica Melaniei, Dragoş şi Iancu, nepoţi de fii ai lui Fărâmă, strănepoţi lui Ona Giuliciu”849 . 1623, mai 21: Menţionaţi martori de Ştefan Tomşa voievod, când întăreşte moşia lui „Simion Gheuca fost mare comis, care a arătat un zapis de mărturie de la oameni buni şi bătrâni: de la Gligorie namesnic din Bârlad, şi Neculai cetaşul lui, şi Arsenie, şi de la Ionaşco, şi Condrea din Ţifeşti (comuna Ţifeşti, Vrancea), şi de la Cârstea din Urlaţi (lângă satul Podu Pietriş, comuna Perieni, Vaslui), şi de la popa din Boroseşti (sat pe Rebricea, comuna Scânteia, Iaşi), şi fiul lui Colici, şi Dumitraşco Telegă şi de la alţi oameni buni, cum a venit, 848 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 21, pp. 31, 32 849 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 1, p. 3

530 înaintea noastră, cneaghina Stanca Murgucioaie şi cu nepoţii panului ei Murgoci vornic, anume Isac şi fratele lui Costantin, şi sora lor, Avghinia, de bunăvoia lor, nesiliţi de nimeni, nici asupriţi şi au dat şi au dăruit dreapta lor ocină şi dedină, toată partea lor de moştenire ce au din satul Păuleşti (în Băcani, comuna Băcani, Vaslui) şi de asemenea toată partea lor de ocină ce au avut de cumpărătură din acelaşi sat, ce au avut de la fraţii cneaghinei Stanca Murgucioaie, cu tot venitul din dreptele lor drese ce au avut de la ... voievod. Aceea au dat-o şi au dăruit-o mai sus scrisei noastre slugi Simion comis” 850 . 1626, aprilie 6: Zapisul şoltuzului Dima şi a celor 12 pârgari din târgul Bârlad, în care mărturisesc că a venit înaintea lor „Constantin di Greci şi a vândut a sa parte de ocină din Greci, partea de mijloc, cu vad de moară într-apa Bogdanii şi săpături care sunt ale tătânesău, ale Grecului. Şi a vândut lui Ioncaşco Bâtcoveni şi frăţâne-său Condrei, drept 7 taleri bătuţi”851 . 1627, noiembrie 29: Zapisul voiutului (şoltuzului) Dima şi al celor 12 pârgari din târgul Bârlad, în care mărturisesc cum a venit în faţa lor Necula, feciorul lui Hilotie din Răsipeni „şi a vândut a lui parte din sat din Răsipeni, a treia parte dintr-un bătrân, ce-a fost partea Niculei, cu tot locul ce se va alege… lui Necoară hatmanul şi pârcălabul Sucevei. Şi într-această tocmală au fost Dumitru Stafârla clucerul, Gavril Mirca ce-a fost 850 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XVIII, Bucureşti 2006, doc. 75, pp. 112-114 851 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 33, p. 46

531 vornic, Lazor ce-a fost şetrarul şi Sava de Ceucani, Maftei Roşca neguţătorul şi Dinga de Bârlad”852 . 1630, iunie 27: Simion şoltuzul de Bârlad, cu 12 pârgari şi Ursul vântul cupeţ, Ionaşco Dinga şi Microv cărturisesc cum „a venit Neculai, ginerele lui Simion portarul, şi s-a jeluit cu multe mărturii, anume cu Efrim de Zmeiani, Bălan, Radul, Toma şi popa Dragoşe din Greci, Vasile Prăpalea de Rădueşti şi mulţi oameni buni, mărturisind cum dresele de cumpărătură, ce a avut socrul său Simion portarul, din satul Greci, din partea de sus, partea lui, trei pământuri în frunte, din deal în deal, până unde se împreunează cu alte hotare – aceste drese au pierit când au fost tătarii la Trestiana, de s-au bătut cu Nicoară hatmanul şi-au pierit Soica Armaşul, Erimiia Potlogeanul şi mulţi ca dânşii, atunci au lovit pe Smila şi l-au prădat, de i-au luat toate ce-a avut şi i-au luat acele drese. / Deci noi i-am făcut această scrisoare, ca să-i fie de credinţă, până-şi va face şi ispisoc domnesc, ca să se ştie”853 . 1632, iunie 4: Porunca lui Alexandru Iliaş voievod, dată şetrarului Chicoş, fostului vornic de gloată Ionaşco Avram, fostului vornic de gloată Gavril Mierca, lui Maftei Roşca şi lui Dinga din târgul Bârlad şi lui Tudor din Chiliiane (Chilieni, comuna Coroieşti, Vaslui), să meargă şi să cerceteze „jaloba jupânesei răposatului fost hatman Necoară, zicând că au cumpărat câtva loc din sat din Ceucani (Ciocani, comuna Perieni, Vaslui)… iar 852 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 264, pp. 346, 347 853 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 114, pp. 125, 126

532 când este acum are împresurătură de Sava din Ceucani”854 . 1632, iunie 28: Zapisul lui „Ion Carapotona şoltuzul şi cu 12 pârgari din târg de Bârlad”, în care mărturisesc vânzarea făcută de Măriica, fata vistiernicului Ifrim, şi de nepoţii săi Toader, Gligorie, Măriia şi Irina, feciorii Ursului, nepoţii vistiernicului Ifrim, care „şi-au vândut a cincea parte de sat din Bujoreni (înglobat în Zorleni, Vaslui) şi din Pipărcani (Pipercani, lângă Zorleni şi Banca, Vaslui) şi din Băcsăneşti (lângă Zorleni şi Banca, Vaslui), de la Bârlad şi cu vad de moară în Bârlad, ce au avut de la părintele lor Ifrim vistiernicul, cumpărătură de la jupâneasa Măgdălina, fata lui Ionaşco, nepoata Mihului medelnicerului”; / Şi iar a vândut Măriica… dintr-a cincea parte din sat de Bujoreni, şi din Pipărcani, şi din Băcsăneşti… şi dintr-a cincea parte din Mastatici (la nord de Zorileni, Vaslui), partea lor cumpărătura lui Ifrim vistiernicul de la fraţii Gligorie şi Vasile, feciorii Anghelinei, nepoata Mihului medelnicerul. Şi o au vândut Pântei şi fratelui său Boului, drept 100 de lei bătuţi”855 . 1632, iulie 11: Întărit de Alexandru Iliaş voievod lui „Maftei Roşca ot Bârlad şi nepoţilor lui, nepoţi şi strănepoţii lui Stanciul, Danu, Franţiman, Mihal, Drojdie, Toma şi Sora”, care primesc uric pentru „un sat, pe anume Bălăneştii pe Juravăţ”856 . 854 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 109, p. 135 855 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 132, pp. 168, 169 856 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 152, p. 196

533 1632, iulie 15: Zapisul lui Toader de Bârlad, care scrie zapisul şi mărturiseşte „cum au venit înaintea noastră popa de Hărmăneşti (Ghermăneşti, comuna Banca, Vaslui), Vasile Buţucul şi popa Gligorie de Hărmăneşti, feciorul popii lui Albeş şi Costantin aprod de Rădăcineşti (comuna Corbiţa, Vrancea), şi Gheorghe de Rădeşti (comuna Bălăbăneşti, Galaţi), Busul şi a Cârstei, fratele popii Buţucului, şi Nechita, fratele popii Buţucăi, şi Dănilă, feciorul lui Ştefan, Gorul, Casin feciorul lui Ştefan şi Ion Molofeiu de Răsipeni (lângă Vinderei, Vaslui), Grozava, feciorul său şi cu Antonisiia şi au vândut… din sat de Răsipeni, de pe Jeravăţ, partea unui bătrân, ce i se vine partea lui Molofteiu… lui Constantin Ciurei din Dăneşti (lângă Oancea, Galaţi), drept 55 de zloţi”857 . 1632, august 20: Zapisul foştilor vornici Ionaşco Avram şi Ursu Vartic. Andriu stolnicel şi Andoni spătărel din Poliţeni (azi Vadurile, contopit cu Hălăreşti, comuna Iana, Vaslui), Ionaşco Bâtcovici diacul, Toader sluga lui Iordachi vistiernicul, Ionaşco Dinga, Ionaşco Zupcu, Gavriţa şi Constantin din târgul Bârlad, prin care mărturisesc cum au venit înaintea lor Neculai şi Dochia, feciorii lui Ursu Bălţatul „şi au vândut moşie din sat de Dragsini (azi Drăxeni, comuna Ghergheşti, Vaslui), a vândut Neculai partea fraţilor săi Gligorie şi Toader, şi Dochia a vândut partea sa; însă partea lui Gligorie o au vândut Neculai însuşi, iar partea lui Toader o au vândut cu soru-sa, cu Dochia, pentru că le-a vândut Toader partea lor din Lehăceni (azi Lehancea, comuna Podu Turcului, Bacău). Şi acele trei părţi s-au vândut câte a 857 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 158, pp. 201, 202

534 cincea parte din jumătate de sat şi le-au vândut lui Iftemie şi femeii sale Todosiei, drept 90 zloţi bătuţi bani gata”858 . 1632, august 28: Zapisul şoltuzului Ion Carapotona, al celor 12 pârgari de Bârlad, al lui Matheiu Roşca neguţătorul, Enache Goian, Dinga şi Crăciun Ciudin, Dumitraşco Iurga „şi alţi oameni buni târgoveţi din târgul Bârlad, cum au venit înaintea noastră Tona Savei şi Petrea din Străoani, feciorii lui Alban, şi fraţii Ionaşco, Berdilea şi Costen din Clipiceşti, şi Sirbul, Bătiia, Grozea, Mihăilă şi Andronic Hrom… de au vândut un vad de moară pe gârla Putnei, sub Măgură, ot volost Putna, ce-au avut la sat la Vităneşti, au vândut un bătrân toţi aceşti oameni, cât sunt într-acest vad, trei bătrâni, de o au vândut Nacului, feciorul lui Iani din târg din Bârlad. / Şi iar… Costin, feciorul Vlădoe, cu nepoatele Vlădoe, Măriia, Grozava Arioneasă, altă Mărie fata Simei, şi Giurgea, ginere lui Vlad, Tudora Alecsoe şi Anuşca, fetele Vlădoe… de-au vândut alt bătrân, iar Nacului, feciorul lui Iani. / Şi Andronic, Măriia şi Vasile, feciorii Lupului, şi Rusul, nepotul lui, şi Ionaşco, feciorul Gligorcei, feciori ai Trifănese… alt bătrân din acel vad de moară. / Ce au fost într-acel vad trei bătrâni… pe toţi i-au vândut Nacului, feciorul lui Iani din târgul Bârladului, drept 60 de taleri bătuţi”859 . 1632, octombrie 16: Întărit de Alexandru Iliaş voievod fraţilor Pânte şi Boul, care primesc uric, în baza unui zapis de mărturie al şoltuzului Ioan Carapotona şi al celor 12 pârgari din Bârlad, pentru „a cincea parte din 858 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 179, p. 230 859 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 182, pp. 233, 234

535 satul Bujorenii (sat înglobat în Zorleni, Vaslui) şi din Pipercani (comuna Banca, Vaslui) şi din Băcsăneşti (lângă Zorleni, comuna Banca, Vaslui), pe Bârlad, cu vad de moară pe Bârlad”, cumpărate de la Mărica, fiica lui Ifrim vistiernic, şi de la nepoţii lui de fii Toader, Grigore şi Mărica, şi de la Erina, fiica lui Ursul, moşiile cumpărate de bunicul lor Ifrim de la Măgdălina, fiica lui Ionaşco, nepoata de fiu a lui Mihul medelnicer… drept 100 taleri de argint”860 . 1632, noiembrie 7: Zapisul ureadnicului de Bârlad Andrei, al lui Glegorie Surtă şi Glegorie din Cociuba (în Rusi, comuna Puieşti, Vaslui), al lui Gavril Mustaţă şi Gavril, feciorul lui Surtă, Ursul, feciorul Zaharei din Ghergheşti (comuna Ghergheşti, Vaslui), şi Strătulat, şi Frăteiu, prin care mărturisesc cu sufletele „cum au venit în faţa noastră Focşa din Băliţeşti (în Hălăreşti, comuna Iana, Vaslui) şi cu feciorii săi… şi au vândut din sat din Băliţeşti a cincea parte, cu vad de moară şi cu tot venitul, lui Ifrim şi femeii sale Hilinei, drept un cal şi patru oi, şi s-a biciuluit calul drept 30 de lei şi oile câte un leu”861 . 1632, noiembrie 20: Ion Carapotona şoltuzul, cu 12 pârgari, preotul Ştefan cel domnesc, Maftei Roşca, Neculai cupeţ şi Dinga din târgul Bârlad, şi Maxim şi Dumitru de Călineşti şi Zahariuţul diacul de Miceşti mărturisesc „cum a venit Dochia, fata lui Ursul pitarul, şi feciorii ei Balan, Ştefan, Mogâldea şi cu surorile lor din Rădeşti şi au vândut toată partea lor de la satul Dracsini, 860 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 228, pp. 284, 285 861 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 242, pp. 301, 302

536 cu loc de moară în apa Studineţului, lui Apostol, neguţătorul de Bârlad, şi feciorului său Constantin, pentru 12 galbeni de aur”862 . 1632, decembrie 25: Zapisul şoltuzului Ion Carapotona şi al celor 12 pârgari din Bârlad, şi al preotului Ştefan de la biserica domnească, Maftei Roşca, Maxin paharnicul de Călimăneşti (pe Tutova, comuna Puieşti, Vaslui), Dumitru pitarul şi Zaharia din Miceşti (contopit cu Ghergheşti, comuna Ghergheşti, Vaslui), în care mărturisesc că Mihail, ginerele Cimbalei, şi femeia lui Oprina, fata Stancăi Cimbăloaei de sat de Grădeşti (Gârdeşti, pe Tutova, comuna Voineşti, Vaslui) şi cu feciorii lor au vândut „dreaptă ocină şi moşie ce au avut el la sat la Dracsini (azi Drăxeni, comuna Ghergheşti, Vaslui), însă cumpărătură de la mătuşa lor Dochia, sora Stancăi Cimbăloae, din jumătate de sat a patra parte… şi o au vândut fratele său Apostol, cumnatul femeii sale, Oprinei, şi fiului său Constantin , drept 16 galbeni buni. Deci s-au sculat Apostol şi cu fiul său Constantin, de au dat ei acei 16 galbeni”863 . 1632, decembrie 30: Zapisul lui Maftei Roşca din Bârlad, în care mărturiseşte că nu are drese pentru „seliştea ce este lângă Zorileni (Zorleni, comuna Zorleni, Vaslui), în ţinutul Bârladului, anume Bălăceni (lângă Băcani, Vaslui), cum a zis fiu-său Gligorie, că ar avea 862 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 36, pp. 66, 67 863 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 263, pp. 331, 332

537 drese de la Moise vodă. Şi acea selişte este cumpărătură fratelui nostru Scherlet”864 . 1633, ianuarie 27: Zapisul şoltuzului Ion şi al celor 12 pârgari din Bârlad, în care mărturisesc „cum au venit înaintea noastră Zaharia şi Dumitru, feciorii preotesei popii Lucăi, nepoţii lui Toader, strănepoţii Ştefului lui Cernat din Cernaţi (contopit cu Cepeşti, comuna Bogdăniţa, Vaslui)… de au vândut jumătate de ocină din sat de Cernăteşti (în ţinutul Tecuci, Galaţi), din obârşia Corudului, din stâlp în sus, pe unde a fost de veci hotarul cel bătrân… lui Pravăţ, feciorul Oancăi, lui Stănilă şi Lupul Ilea ot Măceşeni (azi Măcişeni, comuna Corni, Galaţi) şi acelor oameni din Corni (ţinutul Covurlui, comuna Corni, Galaţi), drept 240 zloţi”865 . 1633, mai 9: Martori la zapisul lui Todosie, feciorul lui Vasile Micului de Sauleşti (pe Hobalna, Galaţi), volost Bârlad, prin care mărturiseşte că şi-a vândut moşia „din sat din Tărbuţeni (pe Hobalna, Galaţi), partea părintelui meu, Vasile Micul, dintr-acel sat… lui Vasile, Precup, Ionaşco şi Vârnavei, nepoţilor mei, drept 4 galbeni, a patra parte dintr-un bătrân… Iar tocmeala noastră a fost dinaintea lui Vasile Fulgă vornicul de Bârlad, Geantă şi Căpăţină din Sârbi (pe Hobalna, Galaţi) şi alţi mulţi oameni buni”866 . 1633, iulie 5: Zapisul şoltuzului Tule Tetul şi al celor 12 pârgani de Bârlad, Ionaşcul, Toader Beldiman 864 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 264, pp. 332, 333 865 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 279, p. 357 866 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 328, p. 420

538 namesnic, Ionaşco Dinga cupeţ, Goianu, Hâre, Gligore Căpăţină de Sârbi, prin care mărturisesc „cum a venit Irina, femeia Ghinei ce-a fost pârcălab… şi a vândut din sat, din Ţigani (Piţigani – nota traducătorului), în gura Băncei, a patra parte; aşijderea, din sat din Mastatici (la nord de Zorleni, comuna Zorleni, Vaslui), a patra parte, cu vad de moară în apa Bârladului… lui Scârlet şi lui Tudorachi… / aşijderea a vândut ea, dintr-alt zapis, ce l-a avut de la Anăsia, fata lui Isaiu, nepoată lui Gherman postelnicul, a patra parte iar din sat Mastatici şi a patra parte din Piţihani (Piţigani, comuna Banca, Vaslui), şi a patra parte din Valea Iepii (comuna Zorleni, Vaslui), drept 50 galbeni, un cal bun şi o iapă cu mânz”867 . 1633, iulie 5: Zapisul şoltuzului Tule Tetul şi al celor 12 pârgani de Bârlad, Ionaşcul, Toader Beldiman namesnic, Ionaşco Dinga cupeţ, Goianu, Hâre, Gligore Căpăţină de Sârbi, prin care mărturisesc „cum a venit Măriica şi Grozava, nepoatele lui Ion stolnicul, fetele Bălaei din Văleni, şi au vândut a lor dreaptă ocină din sat din Văleni, dintr-un bătrân, a treia parte, cu loc de prisacă şi cu pomăt, şi cu casă în vatra satului, şi cu loc de fânaţ, din câmp şi din pădure şi din tot locul… fraţilor Scărlet şi Aiupu, drept 3 cai buni”868 . 1634, aprilie: Zapisul şoltuzului Ion Carapoton şi al celor 12 pârgari din târgul Bârlad, prin care mărturisesc „că, pentru şugubina ce-a făcut Vasile, fratele Dragului de la Obârşiieni, îmblând cu nepoată-sa Anghelina sin Dragului, i se face gloaba lui 60 lei, să-i dea lui 867 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 336, pp. 429, 430 868 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 337, pp. 430, 431

539 Cehan mare vornic. Neavând bani, au dat toată partea lui şi a fratelui său, ce-au avut ei în sat în Slipoteni, ca să fie moşie stătătoare”869 . 1635, februarie 26: Zapisul şoltuzului Iorga şi al celor 12 pârgari din târgul Bârlad, în care mărturisesc că a venit înaintea lor Ştefan, feciorul lui Maftei din Pogăneşti, şi a vândut, „a sa dreaptă ocină şi moşie din sat din Pogăneşti (comuna Iveşti, Vaslui) şi din Polocineşti (Polocin, comuna Iveşti, Vaslui), drept o iapă şi doi galbeni, lui Arion Talger din Elan (lângă Cârja, comuna Murgeni, Vaslui)… Răzeşii săi încă au fost de faţă, anume Solomon de Huşi şi Gligorie de Măgiurcani (azi Iveşti, comuna Iveşti, Vaslui)”870 . 1635, octombrie 2: Zapisul şoltuzului Andreiiaşu, al celor 12 pârgari şi al lui Dinga, Enachii Goian, Ursul Vântul „şi mulţi oameni buni, orăşeni de târg de Bârlad, şi Nenea de Obârşiiani (Obârşieni, comuna Vinderei, Vaslui)”, în care scriu cum a venit înaintea lor Petra de Tomineşti (lângă Gârdeşti, comuna Voineşti, Vaslui) şi a dat „o parte de ocină a ei din sat din Tomoneşti şi altă parte de ocină iar din Bănceşti (Buneşti, comuna BuneştiAvereşti, Vaslui)…lui Scărlet şi jupânesei sale… pentru că i-a plătit Scărlet un fecior al ei, anume Ion, de o şugubină şi a dat 12 galbeni”871 . 1636, ianuarie 15: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după pâra lui Nacul, fiul lui Iane din 869 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXII, Bucureşti 1974, doc. 88, p. 102 870 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 41, p. 40 871 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 249, p. 291

540 Bârlad, împotriva lui Trif Zmeură şi Gavril Calotă din Găgeşti, popa Murgu din Vrancea. Stoica din Clipiceşti şi cu alte seminţii, răzeşii lor, „pentru o parte din satul Vităneşti şi cu vad de moară în Gârla de Jos, şi au spus Trif, Gavril, popa Murgu, Stoica şi alţi răzeşi că acel loc, a patra parte din a patra parte din satul Vităneşti, le sunt împresurate de Nacul. Iar Nacul a arătat ispisoc de la Radul voievod că a fost această parte răscumpărătură tatălui său, Iane negustor, de la Bălteanul fost pitar, Vâlca, Costachi, Lazor Tărâţă şi de la alte rude ale lor. Deci a rămas Nacul pe aceşti mai sus scrişi, Trif, Gavril, popa Murgu, Stoica şi pe rudele lor”872 . 1636, mai 26: Zapis de la şoltuzul Ilie şi pârgarii de Bârlad, de la popa Zăgan şi popa Buga din Corlăteşti (înglobat în Bogdăneşti, comuna Bogdăneşti, Vaslui) şi de la Ionaşco din Folteşti (înglobat în Bogdăneşti, comuna Bogdăneşti, Vaslui), în care mărurisesc cum a venit înaintea lor „această femeie Belmezoae şi cu feciorii ei Ionaşco şi Pascal din Suceveni (comuna Bogdana, Vaslui)… şi-au vândut partea lor, rămasă de la tată-său Ihnat Bulmezu,din sat de Suceveni… lui Costachi de Folteşti, drept 23 galbeni bani gata”873 . 1636, iunie 26: Zapisul lui Savin Prăjescul, marele vornic al Ţării de Jos, în care mărturiseşte cum s-a înfăţişat Solomia, nepoata Budului, cu bărbatul ei Ihnat şi au vândut „a opta parte din sat de Gropeni (comuna Coroieşti, Vaslui) şi din Sălceni (comuna Tutova, Vaslui), din jumătate de sat a opta parte, lui Iliiase şi 872 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 306, pp. 343, 344 873 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 426, p. 489

541 feciorilor săi, drept 20 galbeni buni… / înaintea lui Ilie şoltuz şi a 12 pârgari din târg de Bârlad, şi dinaintea… popii Simion şi Bichiu din Popi (azi Pochidia, comuna Tutova, Vaslui), Apostolachi sin Grecul ot Tutova (comuna Tutova, Vaslui), Ionaş din Bojeni (lângă Sălceni, comuna Tutova, Vaslui), Mierăuţă din Coposeni (ţinutul Tutova, Vaslui), Simion sin Liciul de Chiujdeşti (comuna Tutova, Vaslui) şi mulţi oameni buni”874 . 1637, septembrie 22: Zapisul şoltuzului, celor 12 pârgari şi de la popa Ştefan Domnesc, Gligorie Maftei, Toderachi ot Zorileni, Iorache Goian, Dinga, Ursul Vântul, Crăciun Ciudin, Opre staroste, Dumitru Iorguleţ, Mirca, Necula Cuiucu şi frate-său Costandin, Constantin Gavril, Ilie Cârcotă şi Ionaşco Ţifărdeanu, Grasul „şi mulţi oameni buni şi bătrâni din oraş de Bârlad”, în care mărturisesc cum au venit înaintea lor Coste din satul Vinişeşti (azi Unirea, inclus în Odobeşti, Vrancea), cu fraţii lui Trif şi Toader, feciorii Ghiorghiesăi, şi cu Gavril, feciorul lui Dumitru, Vidraşco, nepotul lui Coste, Toader Gorunţii cu feciorii Oleşoaie, cu toată seminţia lor, şi cu Ion Dobândaşu, popa Panhilie din Odobeşti şi cu fraţii săi Cozma şi Toader, nepoţii lui Bonacu, cu Sava din Odobeşti şi cu fraţii lui şi cu toată ruda lui, şi cu Frumosu şi Toader, feciorii Armancăi, şi au vândut Nacului, feciorul lui Iane neguţătorul, drept 120 lei, un vad de moară în gârla Putnei din jos”875 . 1638, aprilie 20: Necolai şi Dochia, fiii lui Ursu Bălţatu ce a fost pitar, vând soţilor Iftimie şi Todosia, 874 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 440, pp. 501, 502 875 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 195, p. 179

542 drept 90 de zloţi bătuţi, „a lor dreaptă ocină şi moşie din sat din Dragseni (Draxini, comuna Ghergheşti, Vaslui)… 3 părţi a câte a cincea parte din jumătate de sat”, inclusiv părţile fraţilor lor Grigore şi Nicolae, în compensaţie, de faţă fiind Ionaşco Avram şi Ursul Vartic ce au fost vornici, Andrei stolnic şi Andonie spătar din Poliţeni (azi Vadurile, comuna Iana, Vaslui), Ionaşco Vâscovici diacul, Toader sluga lui Iordache vistiernicul, şi Ionaşco Dinga din Bârlad, „Ionaşco Zupcu, Gavriţa şi Constantin de acolo, din târg”876 . 1638, aprilie 24: Întărit de Vasile Lupu voievod Nacului, feciorul lui Iane neguţătorul, care cumpără, cu 120 lei bătuţi, de la fraţii Coste, Trifu şi Toadir, feciorii Ghiorghiesăi, Gavril, feciorul lui Dumitru, Vidraşco, nepotul lui Coste, Toader Gorunii şi feciorii Oleşoae din Vinişeşti, şi de la toată seminţia lor, Ion Dobândaşu, popa Panhilie şi cu fraţii săi, Cozma şi Toader, nepoţii lui Bonacu şi cu toată ruda lor, Sava, Frumosul şi Toadir, feciorul Armancăi, toţi din Odobeşti, „un vad de moară în gârla Putnii de Jos”, zapisul fiind întărit de „oameni buni din Bârlad”: Martin şoltuzul şi cei 12 pârgari din târg, popa Ştefan domnesc, Gligorie Maftei, Todoraşi din Zorileni, Ianachi Goian, Dinga, Ursul Vântul, Crăciun Ciudin, Oprea staroste, Dumitru Turguleţ, Micra, Necula şi Constantin Cuciuc, Constantin Gavril, Ilie Cârcotă, Ionaşcu Ţifărdan şi Grasul „şi mulţi oameni megieşi din sus şi din jos”877 . 876 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 326, p. 321 877 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 334, pp. 328, 329

543 1638, august 31: Zapisul lui Gheorghiţă Şeptilici namesnic Bârladskoi, Ionaşco şoltuzul şi cei 12 pârgari, Maftei, Arsenie Gâlcă şi alţi orăşeni din târgul Bârlad, în care mărturisesc „cum au venit popa Nicoară de Brăiţeni (lângă Şuletea, comuna Şuletea, Vaslui) şi cu feciorii săi Ion şi Aftinicul, nepoţii lui Vrâncean de Văleni (comuna Viişoara, Vaslui) şi au vândut partea lor din sat din Văleni, din bătrânul Vrâncean, din a patra parte, cu vad de moară la apa Bârladului şi un loc de fânaţ, partea popii Nicoară, nepotul lui Vrâncean... lui Scărlet şi lui Toderachi de Zorleni (comuna Zorleni, Vaslui), drept 30 de galbeni buni”878 . 1639, iunie 18: Necula, feciorul Soriţăi Căzăniasa din Tâmpeşti, nepot Ilii, vinde marelui sulger Iane, pentru 30 galbeni, „din Tâmpeşti, a treia parte din tot satul, din vatră de sat şi din apa Pereschiului, cu vad de moară, moşii ce le am de la moşii mei, de la Ilea şi de la fratele lui Cârste Măriian… / S-a scris la Bârlad şi şi-au pus peceţile Necula, Chiriac iuzbaşa, Ciurbă Batin, Ionaşco Hociul, Lupul sin (fiu) Cârstiian Bouleţ, Dumitraşcu Acostăchioai, Foce vătav, Duca de Bârlad”879 . 1640: Zapis de la Gheuca şi Efrem, vornicei de Bârlad, în care mărturisesc că au venit înaintea lor şi a mulţi boieri şi neguţători, „Toader sin (fiu) Sitar din Veşteleşti (azi Fântâna Blănarului, comuna Bogdana, Vaslui), Ionaşco diacul, Mileci sin Draga, Ştefan brat (frate) Toader, Neculai sin Bolea, Todere sin Rădoe, Toader Ghelbea, Strătulat sin Vlad, Ionăşcuţă sin Şes, 878 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 450, pp. 426, 427 879 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 152, p. 167

544 Zăoantie sin Moloşco şi popa Buguţa, şi au adus nişte ruşi, ce le-au iezit un heleşteu la sat la Şerbăcheşti (comuna Bogdana, Vaslui), pe apa Bogdanei, ruşi meşterei, anume Ivan, Barbă, Ungurul, alt Ivan, Ionaşco, Popa şi Iamco. / Deci au mărturisit cum au tocmit Toader şi cu Ionaşco acel heleşteu drept 60 de zloţi şi 70 merţe de pâini, peşte, brânză şi unt, şi două poloboace de brahă, şi carnea la două vaci, şi a cinci mascuri, şi o piele de vacă de opence, şi două care cu opt boi, de-au iezit şapte săptămâni. / Deci le-a plătit Toader Sitar şi Ionaşco diacul şi aceşti răzeşi ai lor tot deplin… Deci, de acum, să aibă a ţine acel heleşteu, cu tot venitul, Toader şi Ionaşco şi cu aceşti răzeşi, ce mai sus se scriu”880 . 1640, aprilie 19: Bace, fecior Arvasiei, vinde comisului Corui, pentru „2 boi, drept 12 galbeni de aur… dinaintea răzeşilor mei şi a lui Constantin din Răchitiş (Răchitoasa, comuna Răchitoasa, Bacău), Micro neguţător din Bârlad, Tânjală, Vasile sin (fiu) Tânjală, Veveriţă, Toder sin Tânjală, Gheorghe nepot Bărboe, Pravăţe şi Lionte… a mea parte, a popii lui Corcorisie şi frăţâne-său Alexei din Buneşti (lângă Buda, comuna Răchitoasa, Bacău), din vatră de sat, pomăt, fâneţe, ţarină, săpături şi cu un loc dinspre Davideştii (lângă Buda, comuna Răchitoasa, Bacău), ce se cheamă Bojoeşti”881 . 1640, septembrie 1: Maftei, neguţător din târgul Bârlad, femeia lui Năstraca şi coconii lor Grigore şi Gavril, dăruiesc Angheliţei, „căci ea este fată lui 880 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 280, p. 275 881 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 338, p. 353

545 Grigorie… satul Bereşti, pe apa Chiajnei, cu vatră de sat, cu ţarină, pomăt şi cu loc de fân”, pe care dăduse „150 lei bătuţi şi 7 boi de negoţ… Şi mai mare mărturie au fost Ilie Cârcotă, şoltuzul de târg de Bârlad şi cu 12 pârgari, şi Nacul neguţătorul, Apostol Goian, Ionaşco Dinga şi fratele său Siva, Ionaşco Zupcu şi mulţi oameni buni şi bătrâni”882 . 1640, octombrie 8: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „s-au pârât de faţă înaintea domniei mele Nacul, feciorul lui Iane de târg de Bârlad, cu Frăţiian, feciorul Simei, şi cu feciorul lui Florea pentru un vad de moară şi pentru o vie, ce a cumpărat-o tată-său Iane de la Tusul, cum au arătat dresele de la Radul vodă şi de la alţi domni. Aşijderea şi de la domnia mea pe acel vad de moară de pe Gârla Putnii şi pentru acea vie de Vităneşti” 883 . 1640, decembrie 15: Petre Cinpoiaşul şi femeia lui Irina din Bălăneşti (comuna Vinderei, Vaslui), cu toţi feciorii lor, au vândut lui „Gavril Mafteiiu moşia noastră, ce am avut la sat Bălăneşti, un bătrân, cu tot venitul, de am plătit capul feciorului nostru Iordachie de la pierzare, pentru că a furat lui Gavril doi cai şi hiiarele morii din mijlocul satului lui… Şi acest zapis s-a făcut dinaintea lui Vasile Fuglea vornicul de Bârlad, a lui Lioriţu şoltuz cu 12v pârgari, Constandin neguţătorul, Neagoe, Vasile Luca şi a mulţi orăşeni din târgul Bârlad”884 . 882 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 444, p. 440 883 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 465, p. 456 884 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 499, p. 486

546 1640, decembrie 15: Scrisoarea dregătorilor din Bârlad către Vasile Lupu voievod: „Milostive şi lumina doamne, să fii măria ta sănătos! / Facem ştire măriei tale pentru rândul unui vecin al lui Gavril, feciorul lui Maftei, anume Ioanichie, feciorul Cimpoiaşului, care vecin a pârât înaintea măriei tale, zicând cum i-a luat stăpânul său Gavril o moşie a lui fără de nici o ispravă. Acel om, milostive doamne, s-a sculat şi a furat de la stăpânul său Gavril doi cai şi nişte hiiară de moară la Brânzea (comuna Icuşeşti, Neamţ), iar peste altă vreme, acel fur a venit în ţară, la tatăl său. Deci Gavril, dacă a auzit că a venit, l-a prins şi l-a legat ca pe un fur şi la dat la dregători, în Bârlad, de l-au băgat la închisoare, şi apoi sculatu-s-au dregătorii şi l-au scos la judeţ şi ne-au chemat şi pe noi la judeţul acelui fur. Venit-a judeţul de pierzare şi au fost părinţii acelui fur de faţă şi fraţii lui toţi. Deci, văzând că-l duc la spânzurare, s-au rugat la noi şi la dregători, de-am grăit la Gavril de l-a iertat, ca să nul spânzure, şi au dat lui Gavril un bătrân din Bălăneşti (comuna Vinderei, Vaslui), partea lor toată, câtă a fost, şi cu toţi fraţii. / Iată, dăm ştire măriei tale, dar măria ta vei face precum te va lumina Dumnezeu”885 . 1641, iunie 3: Scrisoarea lui Crâste şoltuzul cu 12 pârgari ai Bârladului, Ionaşco Dinga, Gavril Matei, Ursul Vântul, Nacul, Ilie Crâcog, Crăciun Ciudin, Pântea, Micro şi alţi orăşeni din Bârlad, prin care adeveresc că au ales şi stâlpit bucata de loc din locul târgului Bârlad, pe 885 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 500, p. 487

547 care Vasile Lupu voievod a dăruit-o şi alipit-o „la satul vistiernicului Paladi, la Portăreşti, ce este pe Smila”886 . 1642, iunie 17: Răzeşii Dragan, Toader şi Ifrim de Zmeiani, Irina Arsenoae şi Neculai din Greci, Irimie de Băcani „şi alţi răzeşi ai noştri care avem ocină la Păuleşti spre Smila, în ţinutul Tutovii… ne-am tocmit cu jupâneasa vistiernicului Pălade pentru o parte de ocină, ce au avut cumpărătură în satul Păuleşti de la Simeon Gheuca… de i-am dat o bucată de loc din apa Smilii, dinspre apus, până unde se împreună cu hotarul târgului şi s-a stâlpit cu pietre… Şi ne-am tocmit dinaintea Neniului vornicul de gloată, Chicoş ce-a fost stolnic, Isac dregătorul de Bârlad, Ionaşco de Zmeiani, Gavril Roşca, Apostol, Nacul şi Arsănie de Bârlad, Creţul din Suseni, Necula de Bujoreni şi alţi oameni buni”887 . 1642, iulie 4: Mărturie de la Isaia, dregătorul de Bârlad, Racleş căpitanul, Iupul neguţătorul, Ionaşco Băltag, Ursul aprodul de Zmieani, Ionaşco Dinga de Bârlad, Ursul Vântul şi Nacul neguţătorul tot de acolo, în care scriu cum „a venit Iftimie vătavul, de a pârât pe Dumitraşco Gheuca, pentru ocina din Dragseni, ce a fost cumpărat Dumitraşco de la Oprina, fata Stancăi de Grădeşti; deci Iftimie a avut moşie mai devreme acolo şi n-a fost ştiut că a cumpărat-o Dumitraşco. / Deci am socotit ca să-i întoarcă Iftimie lui Dumitraşco şi Iftimie a scos banii înaintea noastră şi a tot târgului şi i-a dat pe mâna lui Dumistraşcu 75 ughi (ducaţi ungureşti). Şi aceşti bani s-au dat pentru partea mâne-sa Stanca, pe partea 886 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 26, pp. 38, 39 887 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 28, pp. 41, 42

548 Odochiei, a lui Toader Bălţatu, şi a lui Neculai, feciorul lui Ursu pitar, şi face jumătate de sat Dracşani”888 . 1643, februarie 10: Zapis de mărturie de la Andreiaş şoltuzul şi cu 12 pârgari din târg din Bârlad, şi preotul Chiriiacu şi Ionaşco Dinga din Bârlad, Andonie protopopul şi Grozav vătămanul din Năvârnieni (sau Năvârniţi, comuna Lieşti, Galaţi), în care scriu cum au venit Constantin, feciorul lui Avram din satul Tomeşti (comuna Pogana, Vaslui), şi a vândut căpitanului Bofe şi jupânesei Ilinţa, drept 28 lei bătuţi, „un bătrân din sat din Creţeni (în Perieni, comuna Perieni, Vaslui), ce s-a ales partea părinţilor săi, cu vad de moară în apa Tutovei, ce este în ţinutul Tutovei”889 . 1643, octombrie 12: Întărit de Vasile Lupu voievod lui Arsenie din Bârlad, care aduce un zapis de mărturie de la Andrieş şoltuz, cu 12 pârgari, şi de la Cârstea şoltuz, Cârstea, Rusul, popa Pavel din Necoreşti (comuna Nicoreşti, Galaţi), şi Toma din Dobrineşti (comuna Nicoreşti, Galaţi), scriind că „fiul Rofei şi fiii lui au vândut parte ce li se va alege din satul Docani (comuna Vinderei, Vaslui), care este în ţinutul Bârlad, partea lui Bălan, şi părţile din satul Docani, din bătrânul Dobrineştilor, cumpărate de la Corban din Necoreştii de Jos, lui Arsenie din Bârlad, pentru 5 ughi (ducaţi ungureşti)”890 . 1644, februarie 1: Anghelina şi feciorul ei Vasile, fata lui Simion Miera, feciorul Nastei, fetei lui Ion 888 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XVII, Iassi 1891, pp. 99, 100 889 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 25, p. 29 890 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 193, p. 180

549 Fărâmă de Fărâmeşti (comuna Zorleni, Vaslui), vinde lui Scărlet de Zorileni (comuna Zorleni, Vaslui), drept 100 lei bătuţi, „doi bătrâni, ce-au fost partea ei de la moşul ei Fărâmă şi de la Fărâmoaie, din siliştea Fărâmeştilor, din Movila Iepei, la vale, pe drum, prin gura Iepei… în faţa lui Simion Cernea şoltuzul, cu 12 pârgari, popa Ştefan cel domnesc, Ionaşco Dinga neguţătorul, Nacul tij (la fel), Vântul tij, Ciudin tij, neagoe ce-a fost şoltuz şi mulţi oameni buni din târg de Bârlad, Drăgan de Zmiiani (Zmieni, contopit cu Băcani, comuna Băcani, Vaslui), Bălan Hulpe şi Bolea de Hulpăşeni (comuna Băcani, Vaslui), Petrea de Banca (comuna Banca, Vaslui), şi Necoară de Suseni (comuna Băcani, Vaslui)”891 . 1644, martie 17: Chirică și Păcurar, feciorii lui Petriman de Sărățeani (Sărățeni, comuna Murgeni, Vaslui), și Crețu ot tam (de acolo) au pâră cu Tofana Costăchioae pentru niște țigani, pe care îi vând ei și fiilor ei Antohie, Gavril și Todosia, „pentru 20 lei bătuți și o iapă bună”, martori fiind „Boul de Bârlad, slugă domnească, Constantin Bujoranul și Ioniță Bantăș”892 . 1644, august 16: Zapis de la Simion Gane şoltuzul, cu 12 părgari, de la popa Ştefan cel domnesc, Ionaşco Dinga neguţătorul, Nacul tij (la fel), Vântul tij, Ciudin tij, Neagoe ce-a fost şoltuz şi mulţi oameni din târgul Bărlad, aşijderi Drăgan, slugă domnească din Zmiiani, Bălan Hulpe şi Bole de Hulpăşeni, Petre de Banca, Nicoară de Susăni, în care mărturisesc „cum a venit Anghelina, cu feciorul ei Vasile, fata lui Simion 891 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 243, p. 223 892 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 257, pp. 233, 234