Ion-Drăguşanul-Povestea-aşezărilor-moldovene-B1

550 Miera, feciorul Nastei, fetei lui Ion Fărâmă de Fărâmeşti, şi au vândut… doi bătrâni ce-au fost partea ei de la moşul (bunicul) ei Fărâmă şi de la Fărâmoaia din selişte Fărâmeştilor, şi vor şti oamenii: din movila Epii, la vale, pe drum, prin gura Epii şi pe câmp, până în apa Bârladului, cu vad de moară în Bârlad… jupânului Scarlet de Zorăleni, drept 100 lei bătuţi”893 . 1644, septembrie 1: Axinia, fata lui Trușan, cu feciorii ei Ionașco, Vasile, Mihăilă și Simion, vând lui Isac vistiernic, drept 20 lei, „o parte de ocină din satul Hărăgești (la răsărit de Bârlad, Vaslui), ce sunt pe Bârlad, dinspre răsărit, din a treia parte de sat a șasea parte... dinaintea lui Chicoș șătrarul, Scărlet, Vartic vornicul, Iani vătav, Dingă și Vântul din Bârlad și a mulți oamini buni”894 . 1645, iunie 20: Ispisoc de judecată de la Vasile Lupu voievod, după ce „Iftimii vătav a arătat un zapis de mărturie de la Isac ureadnic de Bârlad, Racliş curtean, Iupul cupeţ, Ionaşco Băltag. Ursul aprod de Zmiian (sau Zmeieni, comuna Băcani, Vaslui), în care mărturisesc precum a fost cumpărat Dumitraşco Gheuca unele părţi de ocină din Dragsini (sau Drăxeni, comuna Ghergheşti, Vaslui), ce este pe pârâul Studeneş, în ţinutul Tutovii… care a fost cumpărat de la Oprina, sora Stanchii, şi de la alţi fraţi ai lui Stanchi, Dochia, Toader Bălţatul şi Nicolai, fecior Ursului pitar, toată partea lor, jumătate din acest sat. / Dar Iftimie a întors toţi banii lui Dumitraşco Gheuca, cât a fost dat el pentru acea parte, căci Iftimie a 893 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XXI, Iaşi 1929, p. 60 894 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVII, Bucureşti 2005, doc. 411, p. 394

551 avut cealaltă jumătate de sat, dreaptă cumpărătură mai înainte… iar lui Dumitraşco Gheuca nu i s-a căzut lui să cumpere dintr-acest sat, Dragsini, pentru că a cumpărat Iftimie, mai înainte, cealaltă jumătate de sat” 895 . 1645, iulie 20: Zapis de mărturie de la Isac, dregătorul de Bârlad, Racleş căpitanul, Iupul neguţător, Ionaşco Băltag, Ursul aprod de Zmiiani, Ionaşco Dinga, Ursul Vântul, Nacul neguţătorul din Bârlad, în care scriu cum a venit înaintea lor „Iftimie vătavul de a pârât pe Dumitraşco Gheuca pentru ocina de la Dragsini (comuna Băcani, Vaslui), ce a fost cumpărat Dumitraşco de la Oprina, fata Stancăi de Grădeşti (comuna Puieşti, Vaslui) a jupânesei Cimbalei. / Deci Iftimii a avut moşie mai devreme acolo şi a ştiut că a fost cumpărat Dumitraşco. Deci am socotit ca să-i întoarcă Iftimie lui Dumitraşco… şi a scos banii înaintea noastră şi a tot târgul şi i-a dat pe mâna lui Dumitraşco, 75 ughi (ducaţi ungureşti). Şi aceşti bani s-au dat pentru partea mâne-sa Stanca şi pe partea Odochiei, şi pentru partea lui Toader Bălţatul, şi pentru partea lui Neculai, feciorul lui Ursul pitarul; face jumătate de sat Dracsini” 896 . 1646, februarie 22: Zapis de la Ioniţă namesnic de Bârlad, Chicoş ce-a fost şetrar, Raclăş căpitanul, Gheorghe pârcălabul de Zorileni, Crăciun cupeţ de Bârlad, multe slugi domneşti ce s-au prilejit la zi de târg la Bârlad, şi mulţi orăşeni buni şi bătrâni, în care mărturisesc cum au vândut Bălan Hulpe şi nepotul său Arimiica din Greci (lângă Cepeşti, comuna Bogdăniţa, 895 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 103, p. 88 896 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 137, p. 116

552 Vaslui), lui Dumitraşcu Gheuca, „toată partea lor din satul Greci”. / Aşijderi, şi Bălan, feciorul Catrinei din Greci, şi Istratie, feciorul Agahiei, pentru toate aceste părţi Gheuca plătind „24 ughi (ducaţi ungureşti”897 . 1646, august 5: Cârstina, fata Ştefăniei din Târgul Vechi, cu fiul ei Constantin, vând lui Gheorghe bacalul şi femeii sale Măriicuţa, fata lui Precop de Bârlad,drept 160 lei, o „casă, cumpărătură dreaptă de mama mea Ştefania, iar cât am putut o am ţinut, iar când m-au ajuns nevoie şi lipsă, eu am vândut casa” din Iaşi. „Şi am vândut casa, cu cât loc ţine, din cheotoarea casei Flocăi până în pod, şi dinspre Uliţa Mare cât a fost până acum… dinaintea lui Mihăilă Floca, Cârstea căminarul, Mihul croitorul, Oprea cizmarul, Ionaşco Sucevanul potcovarul, Ion Buga blănarul, Vasile strelarul ginerele Drumoaei, Ivan Bănitul călăraş de Ţarigrad şi mulţi oameni buni”898 . 1651, februarie 8: Ursul din satul Zmiani, feciorul Irinei, nepotul Vărvarei, strănepotul Telei ce a fost stolnic, dăruieşte „jumătate de sat de Zmiani, partea mea, cu jumătate iaz cu moară şi cu casele mele din Zmiiani, şi din satul întreg din Romăni, dinspre apus, aşijderi, din gura Iugei, din satul Stâmba dinspre Tutova…dumisale Enachi al lui Gavril Păladi şi dumisale Toade Păladi, pentru sufletul celor ce le-au agonisit şi pentru sufletul nostru… şi s-au prilejit Scarlet din Zoriliani, Apostolache, Bejan Gheuca, Ionaşco sin (fiu) Drăgan, Dumitraşcu Buciumaş, frate-meu Căzacul ot Zmiiani, popa Gavril cel domnesc, popa Chiriiacu, duhovnicul 897 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 297, pp. 237, 238 898 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 461, p. 393

553 meu din Bârlad, Antohie Costache, Constantin Bujoranul, Neculai Bujoran, Constantin Ţopa pârcălav şi Ionaşco Ţopa ot Bârlad, şi Pavăl Surlă din Ghergheşti” 899 . 1662, mai 29: Ionaşco Butaş încredinţează zapisul său lui Necolai Bolii, care „m-a luat în chezăşie de la Hasan Turcul Derviş din Bârlad, de 9 lei 8 costandie, şi eu banii nu i-am putut da, şi a mers Turcul la casa Bolii şi i-a luat 2 boi şi o vacă cu viţel pentru mine; şi eu, neavând cu ce plăti, i-am dat bătrânul nostru, care este scris în uricul Sucevenilor răzeş, Candachie, anume Butaş”900 . 1667, iunie 9: Întărit de Ilieş Alexandru voievod comisului Ştefan Cercez, care „a cerut de la noi hotarnic, să-i aleagă şi să-i stâlpească hotarul satului său Frunteşanilor dinspre hotarul târgului Bârladului”. Hotarnicul Bejan Gheoca, şi martorii Gavril preot Domnesc şi preotul Chiriac din Bârlad, Mihai, Proca, Toma starostele şi Necoară căpitanul de Covurlui „au ales acele hotare şi le-au stâlpit cum a fost pe dreptate: mers-au doi oameni bătrâni cu brazda în cap pe unde a ţinut Roşca cel bătrân hotarul Frunteşănilor şi precum scrie zapisul cel de danie de la Duca voievod… Hotarul se începe întâi danie dinspre hotarul târgului Bârladului, şi dinspre hotarul Frunteşănilor, din valea Trestienii, până în hotarul Cetăţuii, de la podul lui Clefaş în jos pe Trestiana, până în hotarul Cetăşuei, unde este o movilă, şi lângă movilă o vâlcea, ce se cheamă Dumbrăviţa; şi din vâlcea la deal, peste drumul ce merge la târgul Bârladului, în sus spre 899 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. XXI, Iaşi 1929, pp. 72, 73 900 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 164, p. 151

554 Odăile Vinteştilor, pe lângă odăile lor dinspre răsărit, şi în sus, până în hotarul Popenilor, până în obârşia Vârlezului, unde este un păr, din jos de drumul Fălciului; şi de acolo în jos iarăşi spre Odăile Vinteştilor, şi în jos pe muchea dealului, în zarea dealului dinspre răsărit; şi de acolo la vale, în Valea Balumireştilor, şi trece peste vale pe din jos de un iaz bătrân, ce a fost acolo, şi ia la deal până întrun păr; şi de acolo, cu semne prin copaci, pe la capetele unor pământuri ce vin dinspre Odăile Vinteştilor în sus ţi în jos; şi de acolo la deal, până unde s-au pus semne; şi de acolo iarăşi spre vale, pe deasupra Brehnei, mai la vale de zarea dealului, spre matca Brehnei, până iar la podul lui Clefaş; iar de acolo în sus se începe hotarul Frunteşănilor”901 . 1675, martie 6: Dumitraşco din Hulpăşeni şi femeia lui Anghelina dăruiesc lui Toader, vornicul de Bârlad, feciorul Bujoranului Constantin, „partea noastră, câtă se va alege, din matca pârâului, din iazul de jos, cu vad de moară… aşijderea, şi nişte părţi de cumpărături, ce-am avut într-acel iaz, i le-am vândut lui Toader, drept 28 lei buni… care părţi au fost ale lui Terchil şi ale Mohoriatoei… dinaintea lui Toader Pălade, ce-a fost vistiernic mare, Neculai căpitanul de Curte şi Buciumaş din Zmeiani, Corlat uricariul, popii Ionaşco, Arsenie şi Gligoraşco din Horiiata, a popii şi a Sratului din Bacani, Dumitraşci Băltăgel din Ghicani şi a popii Avram din Hulpăşeani”902 . 901 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 3, pp. 7, 8 902 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 68, pp. 113, 114

555 1676, august 10: Ciudin, ţiganul din Bârlad, mărturiseşte cum i-a „fost dator Postolachi a lui Pătraşco cu 35 lei, şi-am zălogit un zapis a caselor lui; după aceea, Postolachi a fugit din ţară şi casele lui au rămas cu zapisul zălogirii la mine, iar eu m-am dus la măsia sa vodă, am grăit şi am venit cu un stolnicel, de a oprit casele; văzând eu că Postolachi nu mai vine, am vândut casele dumisale jupânului Vasile sin (fiul) preotului Gavril, drept 35 lei… şi au fost de faţă la aceasta Pandazi vornicul, Mihai Mihuţul, Toader Chircot, Ursul Misărciul şi mulţi oameni buni, orăşeni de aici, din Bârlad”903 . 1685, august 20: Întărit de Constantin voievod agăi Lupaşco Bogdan, feciorul fostului comis Gheorghiţă, care arată zapise de mărturie „de la Ion, Ilie şi Nedelcu din Denisăşti, scriind cum Varvara, fata Stancăi, a vândut toată partea sa, un bătrân din Dănişăni lui Vasile Dămian, drept 80 taleri de argint, iar Vasile a vândut comisului Gheorghe Bogdan… / de la Ion Udre, Grigore a Ursoaei, Tofan Răpede, Vasile fratele lui Tofan şi Grăjdeanu din Glăvăneşti, scriind cum Simeon, feciorul Dobrii de Glăvăneşti a vândut a sa dreaptă ocină şi moşie, un vad de moară în apa Zeletinului, vadul de jos, lui Ion Rusăi din Putredeni, iar Ion Rusă l-a vândut lui Gheorgiţă Bogdan comisul, drept 60 taleri bătuţi… / de la Toader Paladi, Toader şi Ion Bujoranul, Constantin şi Pavăl Bâtcă din Greci şi Simeon din Hulpăşeşti, scriind cum Mereuţă cu feciorii săi au vândut partea socru-său Gavril şi a soacră-si Ioana din satul Ibăneşti, din bătrânul Putnenilor, ce este în ţinutul Tutovei, lui Gheorghe Bogdan comis, drept 30 de taleri… / de la Ianachi 903 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. V, Iaşi 1908, p. 198

556 vistiernic, Constandin jicnicer, Negre stolnic, Roşca şi Vetriş vornici de poartă, scriind că Ioana Căzăceasa, cu feciorii ei Ion şi Gavril, au vândut partea din Hulpăşeni şi din Ibăneşti, ce sunt pe Smila, în ţinutul Tutovei, lui Gheorghe Bogdan comis, drept 40 galbeni… / de la aceiaşi boieri, scriind cum Ionaşco, feciorul lui Ionaşco din Negreşti a vândut ale sale drepte ocini şi moşii din satl Hulpăşeşti şi din Ibăneşti lui Gheorghe Bogdan comis, drept 20 taleri de argint… / de la Crăciun, Porhirie şi Necula din Floreni, Strătulat din Pătrăşcani, Postolache şi Simion din Bicani, scriind cum Toader, feciorul lui Iftodi din Hulpăşeni a dăruit ale sale drepte părţi din Hulpăşeni şi din Ibăneşti lui Gheorghe Bogdan comis … / de la Neculai, feciorul lui Frim din Zmeeni, Ionaşco Şălarul de Suseni, Stratul de Băcani, Pavăl fecior lui Bâtcă şi popa Buguţa de Portăreşti, scriind cum fraţii Constantin Şoitul şi Dumitraşco au vândut a treia parte dintr-un bătrân din satul Ibăneşti şi din Hulpăşeni lui Gheorghe Bogdan comis, drept 90 taleri de argint… / de la Racleş vătavul de Stolniceni, Toader Bujoranu şi Grădescul pitar, scriind cum Neculai, feciorul lui Zavantie de Ivăneşti, a vândut partea câtă i se va alege după mamă-sa Nastasia, fata lui Hilimon, din satul Ibăneşti, din bătrânul Hilimoneştilor lui Gheorghe Bogdan comis, drept 30 taleri de argint… / de la Toader Paladi stolnicul, Gavril şi Ciochină – vornici de Bârlad, Constantin Isar, Echim călugărul de Portăreşti, popa Andrei din Băcani, Neculai şi Buciumaş de Zmeeni şi Toader Bujoranu de Fruntişăşti, scriind cum Stratul, feciorul Irimiei Sărăcuţul de Băcani, a vândut părţile de moşie ale lui Vasile Cheptănariul de la Ibăneşti şi de la Hulpăşeni, din bătrânul Putnenilor lui Gheorghe Bogdan

557 comis, drept 30 taleri de argint… / de la Simion medelnicerul, Liciul, Ion Nuţul, Alexandru şi Ion Măciucă de Polocineşti, scriind cum a vândut Ion Giudele de Polocineşti a sa parte de sat din Ibăneşti; şi cu femeia sa şi-a vândut partea lor de ocină din Şărbăneşti, cât se va alege; şi Tudor din Poloceni a vândut partea lor din Şărbăneşti lui Şandru, iar Şandru a vândut lui Gheorghe Bogdan comis, drept 100 taleri de argint… / de la Dumitraşco Călin, ţoltuzul, cu 12 pârgari din târgul Bârladului, şi Crâste Gavriţa şi popa Gavril tot de acolo, scriind cum Gavril, feciorul lui Vasile, fratele lui Tămâie, nepot lui Căpăţână, a dăruit a sa dreaptă ocină de la Poloceni, ce este de la părinţii săi şi altă parte. Ce-i este cumpărătură de la Neagul, lui Gheorghe Bogdan comis … / de la Zota, Toader Grădescul şi popa Costachi, scriind cum Ţigan de Huşi a vândut a sa dreaptă ocină din satul Belceşti lui Gheorghe Bogdan comis, drept 30 taleri de argint”904 . 1700, mai 25: Angheluşa, vorniceasa lui Gâlcă, dăruieşte lui Constantin, feciorul Arminiei, ginerele Nastasiei Guroae din Bârlad, „un loc de casă în târgul Bârladului” 905 . 1710: În faţa dregătorilor din Bârlad se pârăsc Onică, feciorul lui Vasile Vâlcul, cu Constantin, feciorul Armenii „pentru o casă cu cămară din Bârlad”906 . 904 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 76, pp. 123-128 905 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 200, pp. 183, 184 906 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 202, p. 184

558 1716, aprilie 20: Simina văduva vistiernicului Gheuca, mărturiseşte cum făcuse zapis la mâna ginerelui ei Ion Pălade mare spătar, „fiind eu datoare unui turc, anume Mehmet, cumnatul lui Huzum Husain din Bârlad, pentru nişte miere, mi-a luat turcul 30 de capete de vite şi, neavând eu puteri să le scot, am căzut cu rugăminte la marele spătar şi a luat asupra sa acei bani de la turc până în toamnă, la vremea mierii, şi mi-a scos vitele, de nu sau prăpădit, şi i-am pus zălog o moşie, satul Rădăeşti, ce este pe Bogdana; de voi da mierea sau banii la toamnă turcului, să-mi dea dumnealui zapisul, iar de m-oi scăpa de cuvânt şi n-oi da banii sau mierea în toamnă, să plătească dumnealui turcului şi să fie moşia a dumisale”907 . 1755, februarie 4: Ion zet (ginere) lui Zabanovschi, cu soţia Maranda şi fiica Ioana vând preotului domnesc Ion sin (fiu) Toader Sivii şi preotesei sale Maria, drept 200 lei, „3 case, o pivniţă între case, care sunt de la părinţii noştri, în târgul Bârlad, în faţa târgului de jos, spre amiază-zi, până în casa preotului Buvnilă Constandin; iar spre răsăril, până în locul lui Cârstei Ţifârdan; la apus, până în locul lui Doiboi; iar în sus, spre miază-noapte, până în uliţe… / Şi ne-am întâmplat Manole protopop, Vasile Costache, Constantin Cozma, Costandachi postelnic, preotul Lupul, preotul Dimofti, preotul Vasile Praja, Dămian nepot, Irodiac, Nichita, Ştefan Tătaru staroste de sorunari”908 . 907 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, III, Bârlad 1915, doc. 203, p. 185 908 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, I, Bârlad 1911, doc. 6, pp. 8, 9

559 1758, decembrie 26: Constandin Băcalu, ginerele lui Cristian Olarul ot Bârlad, cu femeia lui Tofana şi cu copiii vând preotului Ion Hriţcu „o dugheană a noastră în târgul Bârlad, pe uliţa cea mare, ce vine de la podul gospod şi merge la deal spre biserica gospod. Care se hotărăşte, dinspre soare-răsare, cu locul preotului Ion Hriţcu, dinspre soare-apune cu locul Hrizei, zet (ginere) lui Ion Doiboi, făcută cu munca noastră şi locul dughenii ne este dat de târgoveţii de Bârlad”. Martori: „Preotul Constantin ot biserica gospod, Toader Bole, căpitan Lupul, Toader Jomir fost mare stolnic, Vasilachi stolnic, Gavril Tudori, Vasile Gâlcă, Dămian Blănar”909 . 1763, februarie 5: Diata Ilincăi Tuchilă, prin care dăruieşte „bisericii Sfântului Neculai trei dughene şi cu o pivniţă în mijlocul târgului Bârlad şi un pogon de vie la Nicoreşti… Şi când au făcut acele trei dughene, le-au făcut cu cheltuiala lui Toader Tuchilă şi a Ilincăi; iar locul este dat jumătate zestre de socrul său, Cole, iar jumătate este dat de târgoveţi, din locul târgului, fiindcă a fost şi el ispravnic târgului”910 . 1774, martie 17: „Târgoveţii din târgul Bârladului, Neculai Cimbală, vornicul, Gheorghe Proca, Andrei Grigoraş şi Ştefan Siva”, dau scrisoarea lor la mâna preoţilor Panaite Brăescul şi Gavrilă Brăescu, „precum să se ştie că, având un loc de dughene în târg, la uliţă, alături cu locul pe care l-am dat noi vistiernicului Ioniţă Deleanu, din jos, care loc a rămas în stăpânirea spătarului Constantin Sturza, Deleanu a intrat pe locul 909 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, I, Bârlad 1911, doc. 7, pp. 10, 11 910 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 114, pp. 181, 182

560 părintelui Andrei, răposatul, care le este drept vechi de baştină, cum este şi pivniţa din faţă… după cum au stăpânit şi mai înainte”911 . 1775, ianuarie 28: Târgoveţii din Bârlad dăruiesc lui Stancu Vraghii, „precum să se ştie că, fiind el trăitor cu noi la toate nevoile pământului şi poruncile domneşti, a cerşut de la noi o bucăţică de loc; i-am arătat trei stânjeni pol în faţă, alături cu Prăngate, pe din jos, iar înapoi cât stăpâneşte şi Lupu Bode”. Martori: „Neculeţa, Ştefan Siva Vornescu, Constandin Raţă, Gavrilă Cândageu, Gheorghe Zâneca, Ioniţă Tudosă, Toder Chiper, Costin Chiper, Şărban Blănar, Crăste Ciocan, Onca Raţă, Sandul Pârţul, Toader Călămaz, Andriiu Pârţul. Şi am scris eu, Constandin Căpitan, cu zisa târgoveţilor”912 . 1775, iulie 29: Ioniţă Praje sin (fiu) lui Lupul Praje, „fiind om cu capul holtei, neavând cununie în viaţa mea… am dăruit sfintei biserici Domneşti de aici, din târgul Bârladului, un loc de dugheană, pe care l-am cumpărat cu bani de la un Ion Braşovan brat (frate) lui Crăciun Braşovan, şi Ion Braşovan l-a avut cumpărătură de la un Dumitru Pascal, care loc s-a numit mai înainte Crăşma Pascului – alături cu casa lui Ilieş Pandazi, spre răsărit; care loc, măsurându-se cu stânjenul, s-a găsit fruntea locului dinspre uliţă 6 pol gospod stânjeni, iar înapoi, până în drumul ce merge pe din dosul acestor locuri, s-au găsit 12 pol stânjeni”913 . 911 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 120, pp. 194, 195 912 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 35, pp. 49, 50 913 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, I, Bârlad 1911, doc. 10, pp. 14, 15

561 1777, iunie 3: Catrina, fata Grozii, femeia lui Dumitru Văcaru, vinde jicnicerului Mihalachi Cerchez, ispravnicul ţinutului Tutova „un loc de baştină din descălecătoare, pe din sus de locul mătuşi-mi Câta, pe uliţa cea veche, în târgul Bârladului, care, măsurându-se, a ieşit 3 stânjeni curmezişul şi lung de 20 stânjeni”. Martori: „Aniţa, mumă Catrinei, Gheorghe, fratele Catrinei, şi feciorul lui, Neculiţă Cimbală, Gheorghi a Zinicăi, Ioniţă Mandre, Toader Chiper, Ştefan Sava, Gheorghe Proca, Gavril Raţi”914 . 1780, iunie 22: Maria, femeia lui Neculai Frangulea, împreună cu feciorii ei Ion, Niculai, Catrina şi Ilinca vinde fostului mare stolnic Iordache Iamandi, drept 60 lei, „a noastră dreaptă ocină şi moşie ce avem pe uliţa nouă, 7 stânjeni în frunte şi înapoi 12 stânjeni, până la locul lui Andor Grigoraş… care loc ne este nouă după bărbatul meu Neculai, fecior lui Frangulii, frate cu Magda şi Iancul, ungurii; care acest loc se hotărăşte, din sus, cu dughenele lui Vasile Vidră şi, din jos, cu 7 stânjeni, dughenile dumisale Iordache Iamandi, ce-i sunt danie de la Grigoraş sin (fiu) Andoru, de la femeia lui Câta şi de la Ion fiul lor”. Martori: „Iordachi Cuza fost mare medelnicer, Constantin Paladi paharnic, Manolachi Boul protopop, Neculiţă Cimbală vornic, Constandin Raţă, Gheorghi Enachi, Vasile Vidră, Leon Pintilii, Neculai Gaşpar, Ioniţă Tudosă, Lupul Chiper. Constantin logofăt am scris cu zisa vânzătorilor”915 . 914 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 37, pp. 50, 51 915 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 46, pp. 60, 61

562 1781, aprilie 11: Safta, soţia lui Ilie Prăngati, cu feciorii lor Gheorghe şi Todosia vând lui Constantin Şlicariul, drept 85 lei, „a noastră dreaptă ocină şi moşie, care este aici, în tâtgul Bârladului… la uliţa din jos, dinspre răsărit, şi se hotărăşte din sus cu Bunda şi din jos cu locul lui Tuchilă, iar dinspre răsărit cu Ion Mâţăblândă; dar locul este în frunte, la uliţe, 10 stânjeni, iar în lung 10 şi jumătate gospod”916 . 1787, mai 28: Anton Croitoru şi soţia lui Măriuţa vând dascălului Gheorghe, drept 65 lei, în Bârlad „o casă cu pivniţă, cu ogradă şi cu grădină în dosul casei, care este lângă Sandul Boul şi lângă căpitanul Năstase; însă numai casa şi cele mai sus numite i-am vândut, iar pentru moşie eu nu am treabă… M-am întâmplat Pavăl Croitoru, Neculai Huidul, Eno Vasiloulu. Şi acest zapis s-a scris de mine Toader sacăl, cu zisa lui Anton Croitoru”917 . 1791, aprilie 3: Fostul mare spătar Gheorghe Costandachi schimbă cu preotul Ioan Dumitrovici „o casă din târgul Bârladului, cu pivniţe durată, cu loc de ogradă şi de toate cele trebuincioase împrejurul caselor – şi i-am mai dat şi 900 lei bani”, cu „nişte moşii, anume Lungeştii şi Movilenii, cu o parte din Iapureşti, cu trei ferte de vie lucrătoare pe Lungeşti, cu casă şi biserică, cu livezi, cu vatră de iaz şi cu alte şapte ferte de vie lucrătoare de pe Iapureşti”918 . 916 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 47, p. 62 917 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 54, p. 71 918 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, IV, Bârlad 1924, doc. 138, p. 226

563 1795, septembrie 4: Căpitanul Alecsă vinde lui Iordachi sin (fiu) lui Eftenii, „o casă cu pivniţă şi cu locul ei, ce este pe căsăpii, drept 110 lei… cumpărate de la Ioniţă Răzmeriţă”919 . 1796, ianuarie 26: Preotul Constandin Bostan şi fiul său Dumitrache vând postelnicului Alecu Ianculeu, drept 40 lei, o bucată de loc „în târgul Bârladului, alături cu locul de a fost al banului Mihalachi Cerchez şi acum se stăpâneşte de dumnealui postelnicul, loc ce ne este cumpărătură de la Dumitru Giurcanu şi de la Catrina, fata Grozoi, cu faţa de 4 stânjeni şi dosul de 22 stânjeni”920 . 1801, aprilie 23: Lupul sin (fiu) Toader Chiper vinde vornicului Alexandru Ianculeu, drept 165 lei, „un loc cu două dughene într-un perete, aici, în târgul Bârladului, ce se hotărăşte, pe din jos, cu locul dughenilor dumisale şi, pe din sus, cu locul frăţâne-meu Costin Chiper”921 . 1803, aprilie 8: Constantin Tudosăi, femeia lui Maria şi copiii Todor, Grigoraş şi Dumitra vând lui Ivan Vâlniolu şi feciorului său Mihalache în Bârlad „un loc de casă în grădina din dosul casei mele… dinaintea lui Constantin Potolica, nepot lui Constantin Tudosăi, Gavrilă Ursanu, Radu Dulghiaru, Andrica Sârbul. Eu, Gheorghe Iaşanu, am scris cu zisa lor”922 . 1803, mai 24: Rânduiala lui Alecsandru Constan919 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, I, Bârlad 1911, doc. 14, pp. 19, 20 920 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 64, pp. 89, 90 921 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 72, pp. 97, 98 922 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 81, pp. 106, 107

564 tin Moruz voievod ca, „pe lângă şcoala ce este în Iaşi, să se rânduiască încă alte 4 şcoale de limba elinească şi moldovinească, la târgul Focşani, Bârlad, Galaţi şi Chişinău, şcolile din celelalte târguri să fie pe unde se vor întâmpla, iar şcoala din Galaţi poruncim să fie în mănăstirea Mavromolu, după cum şi mai înainte”923 . 1804, aprilie 6: Gavril Ungureanu vinde lui Neculai Alde, cu preţ 150 lei, „o casă în mahala, lângă Paraschiv Gălăţanu, cu tot locul ei împrejur… dinaintea lui Nica, brat (frate) lui Gavril, Vasile Ciupescu, Ştefan Băcalu şi Criste Băcalu”924 . 1804, iunie 16: Dumitru Conduragiu şi soţia sa Cununa vând lui Gheorghe Cârstian, pentru 25 de lei, „un loc de casă aici, în târg, între Gavril Huidul şi Zaharia Blănariul, din dosul casei lui Negoiţe, iar pe loc să plătească bezmăn spătăresei Catrina Sturzoi”925 . 1806, august 14: Scrisoarea protopopului Ioan Damian şi a altor trei târgoveţi din Bârlad, Vasile Eşanu polcovnic, Vasile Popa postelnic şi Mile Dumitriu, fiind rânduiţi de isprăvnicie, aleg un loc al Chiţei, fata lui Daulea Damian, „cel are pe vatra târgului, în coada uliţei mari, ce merge spre sfânta biserică gospod, în rândul dinspre amiază-zi”926 . 1809, octombrie 24: Diata Mariei, fiica lui Dămian Slevnen, văduva lui Constantin Şlicar „de aici, din târgul Bârlad”, prin care lasă: o dugheană în capul de 923 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. III, Iaşi 1892, pp. 24, 31 924 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 83, p. 108 925 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 84, pp. 108, 109 926 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 91, pp. 114, 115

565 sus, alăture cu Păun, nepoatei mele Frăsinii; / a doua dugheniţă o dau nepoatei mele Catrina, fetele protopopului Ioan, fratele meu; / două dughene sunt date zestre fiicei noastre Măriuca de răposatu; / altă dugheană este dată de răposatul finei şi fiicei sale Măriuţăi; / o dugheană, ce este alături cu a Măriuţei, o dau nepoatei mele Ioana, fiica lui Toader Şlicaru, frate răposatului meu soţ; / o dugheană, ce este cu pivniţă sub dânsa o dau sfintei biserici gospod pentru pomenirea sufletelor; / două dughene le-a dat răposatul neamurilor să le stăpânească; ; / o parte de moşie din ţinutul Vasluiului, pe din jos de satul Mânjăştii, după cum răposatul a dat-o neamurilor, dată să fie”927 . 1815: „Tabla măsoriştii târgului de la 1813, pe toate mahalalele şi vatra veche (reproduc doar numele proprietarilor de dughene şi de case): 1). Uliţa veche: Dumitrache Duca, Anghelachi Băcalu, Hagi Chiriac, Constantin Mândrilă, Catrina Mârzăciţa, Constantin Miticiu, Gheorghe Munteanu ot Eşi, Femeia Mangalianului, Ioniţă Bărbierul, Toma Nebunele ot Căbeşti, Bogdan Gramulu, Dumitra Grămuliasă, Sava Popăscu, Nistor Popa, Panaite Franzolagiu, Mincul Croitorul, Lupul şi Iani – feciorii lui Iordache Grăjdeanul, Ganciul Ruşciclău, Ion Praja, Panaite Praja, Ion Munteanul, Mile Brânză Dumitru, Toma Dumitru, Saule Păcurar, Gheorghe Novac, Dumitrache Huiudiul, Constandin Gălăţanul, Toader Sava ot Roman, Tarşiţa Vardala, Petrachi Negre, Enachi Cizmarul, Enachi Rachierul, Gheorghe Huşanu, Hriste Croitoru, Gheorghe Şlicarul, Vlad Mungiu, Toma Târnovitul, Tudurachi Chirănuş, 927 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. 95, pp. 119, 120

566 Iociul Abager, Enache Cantaragiu, Chenciul Abager, Nicola Ignatiu, Toader Stoica, Ganciul Ruşciclău, Sandul Pârţul, Leiba sin David, Meţul Ruşciclău, Menciul Răsolgiu, Iosăp jidov, Manolachi Talpeş, Ilie Vârgolici. // 2). Uliţa mare: Gheorghe Radomir, Neculi Mungiu, Sterian Manoil, Donciul Petrovici, Ioan Gheorghiu, Caraiani Târnovitul, Ştefan Stoice, Vasile Popa, Nistor Popa, Constandin Cocul, Safta Doncioai, Toader Antohi, Căsandra lui Ion Antohi, Zoiţa Săcăroai, Dumitra Săcăroai, Hagi Iordachi, Nistor Popa, Ioniţă Langa, Ilinca Bălăbăneasă, Stoiain sin (fiu) Dima Băcal, Radul Ciobotar, Gavril Iamandi, Ştefan Soice, Gheorghe Zota, Constantin Iamandi, Vasile Popa, Ionică Chitaru, Ioan Pitariul, Paraschiv Mumgiu, Panaite Păun, Tănase Vişan, Ioan Liga, Anton Ciobotar, Toader Vâlcul, Casandra lui Ioan Antohi, Toader Antohi, Neculai Andrei, Chiriac Croitor, Iani Gheorghiu, Vasile Neculeevici, Petre Bogdănesăi, Toader şi Vasile Telal, Constandin Bolovan, Zmăranda Costandachi, Mihălachi sin (fiu) Toader Şlicar, Toader Vâlcul, Ioniţă Gâlcă, Radu Rachierul, Ioniţă Robul, Toma Ouleţ, Constandin Gălăţanul. // 3). Uliţa Nouă: Constandachi Zahariolu, Lupul jidovul, Iosâp jidovul, Mile Brânză, Ganciul Stoica, Iani Gheorghiu, Ioan Andrei, Constandin Bălăban, Coste Hotonul, Moscul Băcalu, Toader Ciocoiul, Hagi Arghirii, Dima Bacalu, Dimofti Croitoriul, Costachi Dobrovici, Pavăl Abăgeru, Iancul zăt (ginere) Fiştovanul, Mihalachi Grăjdeanu, Radu Inariul, Costin zet (ginere) Olariul, Toader Olariul, Ioan Ursan, Ion Andrei, Gavril sin (fiu) Iani Bongean, Iani Bongean, Iordachi Oprâşan, Ioan Cârjă, Toader zet (ginere) Fani, Ioan Gheorghiu, Despina Săcăroai, Vasileche zet Săcăroai, Coste Băcalu, Neculai Băcalu,

567 Sandu Răşcăniţii, Catrina Turcoaica, Chiriazi Băcal, Maria Costinesăi, Maria Dobolinii, Enache Mitul, Stoica zet Plăcintă, Săftica Sturzoai, Tofana Codreniţa, Tănase Vişan, Ilinca Manul, Gavrilă Necoară sau Buhnilă, Ioniţă Oatul. // 4). Uliţa Armenească: Nistor Popa, Neculai Leon, Bucur Mocanu, Vasile Mitre , Mihai Rusul, Tudurachi Goilu, Mihai Brăescu, Vasilachi Hârlacu, Elenco Manul, Neculiţă şi Radul Rachieriul, Dumitrache Pufle, Marcu zet Bungeanu, Constandiciul Fiştovanul, Maftei Ariton, Iordachi Liga, Petre Mungiu, Marin Altăngiu, Iordachi Movilă, Elenco Manul, Anghelachi Băcalu, Constandin Bou, Safta Doncioai, Andrei Brăescu, Constandin Alexă zet Brânzoai, Sandul Bou, Tudorachi Goiul, Ion şi Hiliuţă Chirul, Gheorghe Buliche. // 5). Uliţa Strâmbă: Neculai Săhăidăcariul, Dima Neacşuolu, Vasilache Hârlacu, Şărban Bălăban, Gheorghe Ţiganul, Dumitrache Tiriachiul, Alecsandru Portasăi, Panaite Nastasâi. // 6). Mahalaua din jos de Căcaina, pe vatra veche: Nastasă Pârţul, Chiriac Croitoriul Tocolu, Panaite Păun, Vasile Popa, Dumitrache Duca, Pavăl Duca, Crâste Pârţul, Nistor Popa, Mile Brânză, Gheorghe Balmoş, Gavril Brăescu, Sava zet Pufle, Marin Chirănuş, Vasile Dumitru, Costandin Brânză, Ion State, Neculai Pârţul, Mile Dumitru, Vasile Cole, Dumitru Borş, Vasile Epuri, Neculai Andrei, Hriste Blănar, Hrâste Blănariul, Enachi Mitul zet Arghiri, Constantin sin Arghiri, Ghenul zet Arghiri, Gheorghe Goiul, Iani Neacşuolu, Crâste Coman, Dumitrache Hore, Păvălachi Curilă, Panaite Anton, Toader Burne, Neculai Trăistarul. // 7). Mahalaua de pe vatra veche, din jos de podul gospod: Toader a Chihăiţii, Tănasă Gane, Vasile Duca, Sava Goiul, Costache Agărici, Constantin Cara Iani, Iani Avrămiu,

568 Manolachi sin Onofrei, Bratoi Stoica, Neculai Doftorul, Toader Stoica, Gheorghe Radomir zet Sterian, Hai Iordache, Vasile Abăger, Radu Abăger, Manoli a Chirii, Lupul Gheorghiu, Panaite Andrii, Ionciul Abăgeriul, Nicola Ignatiu, Gheorghe Epuri, Petre Croitoriul, Sinul jidov, Petre Mungiu, Constantin Abager, Hagi Raicul, Ivan Hotunul, Colii sin Antohi, Gheorghe zet (ginere) Hagi Iordache, Ganciul Stoica, Iani Gheorghiu, Vasile Popa, Ştefănică Stoice, Gheorghe Nedelcu, Stroe zet Donogeasă, Costin Roman, Grigoraş Pârţul, Dumitru Lazor, Petre Dobrovici, Antohi Moisăiu, Crâste Pârţul, Sandul Pârţul, Mihalachi Grăjdeanu, Panait Blănariul, Ilie Tăbăcariul, Mirce Abăger, Ioniţă Langa, Panaiti Hagioglu, Toma Ouleţ, Ganciul şi Coste Băcalu, Iane Neacşuolu, Gheorghe Calfă, Stanca Puş, Neculai Costachi, Manoli Brăescu, Gheorghe Bulichi, Tănase Chetaprizul, Gheorghe Calpacciul, Grigori Babă, Dima Băcalu, Anghel Dobrovici, Ivan Dobrovici, Constandin a Vergulesăi, Vasile Lupaşcu, Neculai Andrei, Nastasia lui Constantin Andrei, Tache sin Crâste Curilă, Gavril Lupaşcu, Dumitrache Brânză, Mile Brânză, Necula Băcal, Alexandru Bâra, Nistor Popa, Dumitru Tolocan, Constandin şi Ţone Gălăţanu, Ioniţă Cole, Ioan Saule, Toma Braşoveanu, Manoli Lupaşcu, Iani Bungean, Alecu Beldiman, Panaite Andrei, Manolache zet (ginere) Cole, Chiriac Croitoriu. // Dughene de pe moşie, afară de vatra veche: Vasile Căldărariul, Constantin Duca, Vasile Duca, Panaite Blănar, Nica Băcalu, Constandin Mitici, Gheorghe Chiper, Ştefan Băcalu, Hrâste Băcalu, Gheorghe Ariţanosu, Dumitru Trăistaru, Constandin Iuraşcu, Constandin Mitici, Vasile Ciupercă, Petre Sârbul, Alecu Beldiman, Ştefănachi Scântei, Timofti Croitoru, Petre

569 Băcalu, Grigoraş Şlicariul, Ion Ursan, Penciul Blanariul, Nica Băcalu, Constantin Codreanu, Vâlcul Sârbul, Mihalachi Racoviţă, Chiriac Tocuolu, Costin Roman, Gheorghe Vidră, Gavril Blănaru, Vasile Borş, Anton Chitar, Pascal Gane, Maria lui Hiloti, Alecsă Ciobotaru, Vasile Duca. // MAHALALE de PRIN-PREJUR. 1). Mahalaua Podeni: Stan Abăgeru, Dobrea Abăgeru, Vasile Condoragiu, Gheţul zet (ginere) Stan Abăgeru, Constantin Pârvul, Naste Ciobotaru, Vasile Păun, Gavril zet Maria Botezăoai, Dumitrache Vulpe, Gavril zet Botezăoai, Neculai Chitarul Mocanu, Stama femeia lui Anton Bacalu, Necula zet Dumitru Bucătarul, Gheorghe Butnariul, Hagi Chiriac, Dascălu Gavril, Iancul Eşanu, Sterian Grecu, Nistor Popa, Iancul Eşanul, Gheorghe Vântul, Stoica Pârvul, Dobre Abăgeru, Toader Dima, Aniţa Ceapragiţa, Ştefan Torcaciul, Balaşa fata lui Ion Harabagiu, Ion Petcul, Gheorghe Rezmeriţă, Enachi Cantaragiu, Ion Răzmeriţă, Gheorghe Apostol, Iorga Chirimeciu şi fiul său Tudorachi, Antohi Mole, Radul Tăbăcariul, Dobre Abageriul, Tănase Fiştovanu, Mihalachi Rachierul, Radul babii Neacşii, Ion Buliga, Dămian Vidră, Gheorghe Grosu, Ştefan Trăistaru, Vele Feţuitoriul, Măriuţa Scârlătoai, Aniţa Câşlăriţa, Constantin Spânul, Apostol Tăbăcariul, Ioniţă Vidraşc, Ştefan Trăistaru, Ion Ţuţcăneanul, Ion Spânachi, Ion Ciobotarul Derebei, Ion Bălăuţă, Gheorghe Bibirincă, Neculai Mocanu, Iani Grecul, Coste Altangiu, Necula sin Savin, Ion Rezmeriţă, Cole Sârbul, Manole sin Marin Ciobotaru, Mătei Chică, Neculai Giurcanu, Ştefan Năstasă, Gheorghe sin Tudurachi Grosul, Costin Bacalu sin Paraschiv, Enciu sin Radul Dulgherul, Eni Macriu, Simion sin Marin Altangiu, Mihai Acbaş, Radul Suditul,

570 Mihai Sară ce l-au omorât tâlharii, Minciul zet (ginere) Donei, Neculi Mungiu, Done Papazolu, Dobriţa femeia lui Ivan Pitaru, Stoian Bacalu, Zamfira femeia Vlaicului, Lupul Buliga, Safta Buligeasa, Dămian zet Buliga, Ion Petcul, Lupul Hurduc, Stoian Sârbul, Cole zet Prapocic Anastasiei, Gheorghe zet Petcul, Neculai Moisâiu, Stamati sin Manoli Băcalu, Manoli Bacal-başa, Gheorghe Huluba, Dascălu Panaiti, Anghelachi Bacalu, Chiriac Abăgeru, Nicola Arnăutu, Aniţa femeia lui Nechita Bacalu, Ioniţă Robul, Abgheluţă Tabacariu, Giurge Blănarul, Ştefan Deeratul, Tănase Holban, Toader Vâlcul, Constantin Aştefanii, Constantin Cantaragiu, Grigore sin Mitul boengiul, Done Popazolu, Drăgan Căldăraru, Toader Antohi, Gheorghe Paruş, Vasile Răzmeriţă, Constantin zet Mihalachi Cioplitul, Ivan Varneolu, Toader Moraru, Tănase Păcurariul, Ivan Chitariul, Dumitru Bucătariul, Moş Paruş, Ilie Bărbierul, Radiul Rachieriu, Mihai Băcalu, Dan Bărbierul, Sava Boengiu, Ilie Ciobotarul, Ion Ţâganul, Constantin Ţiganul, Vasile Puişorul, Petre Covaci, Iordab Ţiganul, Panaite Andrei, Gheorghe Grecu, Vasile Mindirigiu, Ivan Ciobotaru Vălniolu, Oance Raţă, Ioniţă Raţă, Ilie Venin, Vasile Luchian, Dumitru Boengiu, Despina Vădana, Gheorghe Paruş, Radu Rachieriu, Ion Praja, Mihai Boengiu, Vlad Blănarul, Bogdan Gramolu, Zanet Cojocarul, Simion Altăngiu, Constantin a Cahţii, Slav Cuciclău, Dumitru Păun, Neculai Panciul, Panaiti Păun, Petcu Croitoriul, Dima sin Dascălu, Eni a Măriucăi, Gheorghe Graful, Novac Ciobotaru, Ion Giurcăneanu, Zamfira Vădana, Măriuţa Vădana, Marin Altangiu, Dima Neagul, Constantin zet (ginere) Vâlneolu, Tănasă Ciolacul, Gheorghe sin Gherghiceanu, Chiriac zet Mocanu, Ivan

571 Slav Ciorbagi, Tănasă Păcurarul, Radu Inariul, Dumitrache Macriu, Dima Mungiu, Mitachi sin Câşlalău, Neculai zet Tilici, Toader Degeratul, Năstasă Rotariul, Ioniţă Tufă, Toader Hagiu, Zmaranda Găinăţoae, Gheorghe Geneti, Dima sin Panica, Gheorghe şi Vasile Miosiu, Toader Antohi, Radul Tufă, Constandin Todosăi, Săndulache Casapu, Ion Ursan Tăbăcaru, Panaite Căpăţână, Crăciun Tăbăcariul, Gavril Ursan, Toader Căpăţână, Constantin Raţă, Neculai Moisiu, Gheorghe Raţi, Stere Grecu, Sandul Diaconu, Constantin Antohi, Vasilache Hârlacul, Saule Degeratul, Toader Degeratul, Ioniţă Năstasă, Nistor Popa, Toader Căzacu, Năstasă Grădinariul, Gafiţa lui Ioniţă Cărăuşu, Toader Cărăuşu, Penciul Abanii, Toader Rotaru, Ianachi Chiper, Constantin Crăciun, Toderaşc Crăciun, Gheorghe Cărăman, Ion Praja, Gavril Alecsă, Neculai Rachieriu, Arghiri Argintarul, Dumitru Rasolgiu, Panaite Praja, Panaite Năstasă, David Dobrovici, Ganciul Sârbul, Petre Ocneanu, Vasilache Mutul, Andrei Croitoriul, Mihalache Hârlacu, Strunzachi sin Stoian Bacalu, Ion Grăjdeanu, Vlad Cucanul, Grigore Pâslariul, Demâi Neagul, Nicola sin Mitachi, Ioniţă Ţăranul, Iani Niacşiolu, Enciul Chitaru, Tănase Sârma Buiuc, Mihai Băcalu, Gheorghi Alecsă, Petre Chiugiu, Constantin şi Ilie Ciobotaru, Iorga Ciobanul, Gheorghe Măgearu, Stanciul Grădinarul, Dumitru Şchiopul, Stan şi Gheorghe Giurcăneanu, Stama Ghelbăroae, Călin Grădinaru, Ion Bujoranul, Mihai Grădinarul, Toader Olarul, Dumitru a Neculii, Mărin Băjenarul, Ion Buliga, Andrii Ciobotaru, Frangul Grădinarul, Rusă Arnăutu, Manoli Bălăban, Ion Rusu, Coste Arnăutu, Zamfira Ciobanu, Gheorghe Doschinul, Ioniţă Ţăranul, Ion Cârste, Petre Idriceanu, Jăles

572 Croitorul, Dobre Tuluceanul, Eni Tucanul, Caste Tuluceanu, Gherghiceanu Tuluceanu, Ileana Biriţic, Marin Tuluceanu, Ştefan Chitarul, Chiciuc Stati, Panaiti Teohari, Sterian Manoil, Gheorghe Palacior, Gheorghe Dragoş, Gheorghi Pantazi, Chiriac Hârlacu, Dumitru Neda, Vasilache Ciobotaru, Constantin Grădinaru, Culiciu Sârbu, Enciul Dafinii, Zanet Bratovanu, Enache Doschin, Dumitru Dulgheru, Constantin Chiper, Gheorghe Malciul, Ştefan Dragoş, Neculai Ungureanu, Tănasă Panica, Gheorghe Luţicanul, Eni Pârvan, Gheorghe Bercaru, Iancul Eşanu, Stoian a Paraschivei, Măriuţa Scurta, Mihai Sară. // 2). Mahalaua Muntenii: Ioniţă sin Crâste Curilă, Ioan Blănariul, Ion, Petrache, Gheorghe şi Mihalachi Cărămidarul, Andrei, Dimofti, Alexandru, Nechita şi Isar Tăbăcarul, Zaharia Ceapă, Constantin Ciupescu, Petre Dragul, Ion sin Vârlan, Ion Bârlădianu, Alexă sin Ion a Chiţăi, Ioniţă Leahul, Iordachi Păscariul, Alexandru Bujoranul, Gheorghi Duca, Enachi Lambrino, Ioniţă Roman, Ignat Sârbul, Grigoraş şi Vasile Roman, Vasile Agiudeanu, Ioniţă Vârlan, Constantin Buduruş, Toader Vârlan, Iftemi Ignat, Constantin a Dohi, Ion a Paraschivii, Toader Bălaeş, Toader Ignat, Nistor Pricop, Costandachi Izgon, Ion şi Dumitrachi Roman, Ioan sin Matei Păladi, Vasilache sin Chirul, Gafiţa lui Matei Păladi, Ştefan Ignat, Ion Nicorete, Enache Die, Eleana Portăsoai, Tudosă Dranga, Panaite Docan, Neculai Budul, Radul Chirilă, Pavăl sin Toader Rotaru, Matei, Toader şi Emandache Dranga, Manolache Vlad, Costachi Parlapan, Grigori Iamandi, Gheorghe Marcu, Neaşu Munteanu, Hriste Grecu, Iordachi Liga, Neculai Grecul, Apostol Tăbăcariul, Ştefan Manoli, Manolachi şi Iamandi Budu, Ştefan Dole,

573 Gheorghe Gociul, Neculai Mereuţă, Neculai Buduruş, Iani Stancul şi Gheorghe Palcău, Toader Ciobotariul, Toader Sâmbotin, Ion Stegariul, Costandachi sin Marcu, Ion şi Coste Budul, Ivan, Toader şi Lazor Munteanu, Stancul Marcu, Gavril Blănariul, Tănasă Marin, Ianachi, Neculai, Manolachi, Marcu, Ştefan şi Toader Durac, Neculai şi Anton a Mitului, Necula sin Neacşu, Ion Neacşu, Neculai Costachi, Măriuţa Costei, Dumitraşc şi Neculai Popa, Ioan Jora, Constantin Sâmbotin, Ion Ignat, Constantin Vraghii, Vasile Dulgheru, Ioan Cuza. // 3). Mahalaua din sus, până în Căcaina: Tarşiţa Vardalah, Iordachi Oprişan, Dascălu Damian, Constantin Arnăutu, Constantin Dulgheru, Gheorghe şi Staicul Cheptănarul, Ion sin Albu, Toader Cheptănariul, Vasile Albul, Apostol şi Radul Călăraşu, Iordache Giurge, Todosia Perianca, Maria Soponăriţa, Maranda Arnăutoaie, Ion Munteanu, Ion Ciupercă, Pascal Gane, Ionică Blănariul, Crâste, Andrei şi Neculai Curilă, Vasile Buhnilă zet (ginere) Necoară, Sandu Bou, Ioan Pană, Maria Boculeasă, Aref Rusul, Aniţa Ruginoai, Mihalachi Murguleţ, Ion Popa, Ştefănachi Scântei, Maftei Gherghescu, Ion Ciorăscu, Gheorghe Buzatul, Costachi Die, Vasile Lupaşc, Gheorghe Daghie, Alecsa Zgaroiu, Constandin Braşovanu, Costachi Ghinovici, Maria Prescorniţa, Enachi Olariul, Grigori Dinul Cheptănaru, Toma Grecul, Şărban Lambrino, Constantin Panaite, Ştefan Olariul, Toader Mucegaiu, Andrei Hălmaga, Dumitrachi şi Grigori Boţorogă, Iacov Chetrariul, Chiper Olariul, Dumitrachi Oprişan, Gheorghi Zugravu, Gheorghi Perianu, Petre Rotariul, Ioniţă Braşovanul, Ioana Boţorogiasă, Lupul Murguleţ, Mile Blănariul, Constantin Sturza, Ioniţă Pârţul, Ioniţă Ciobotaru, Ioniţă Brahariul, Lazăr Călăraş, Iani Cioclu, Vasile

574 Holban, Toader Arnăutu, Iacov Rusul, Constandin Bodoşcă, Manolachi Titirică, Grigori Găitănaru, Gheorghi Mohora, Toader Chiper, Dobre Călăraşul, Ioniţă Boţul, Ion Butnaru, Vasile Duca, Manolachi Borş, Toader Ciobotaru, Grigori Vechiul, Mihalachi Borş, Grigoraş Pârţul, Vasile Angheluţă, Gheorghe Porumbu, Stan Tăbăcaru, Angheluţă Ciungul, Toader Coranga, Vasile Corodeanu, Vasile Bâcle, Ioniţă Pârle, Gavril Iamandi, Crâste Manoli, Pavăl Duca, Angheluţi Bărbăierul, Aniţa lui Avram Tăbăcarul, Manolachi Talpeş, Catrina Botezătoae, Constantin Hangecai, Ioniţă Iamandi, Constandin Panaiti, Costachi Iamandi, Mihail Răchitosul, Ion Lazor, Ioniţă Drăgănescu, Păvălachi şi Iordache Curilă, Toader Maftei, Ion Chelarul, Iacov Zugravul, Vasile Chicoş, Stan Miticiu, Neculai Epuri, Grigoraş Şlicaru, Vasile Paşcanu, Vasile Lupaşc, Vasile Bostaca, Anton Casapu, Ion Hiliuţă, Toader zet Covrig, Taşul Grecul, Mihalachi Covrig, Mihali Grecul, Ion Ghizdan, Matei Rachieriu, Ion Bostan, Mile Brânză, Manoli Huidiul, Tofana Codreniţa, Zaharia Cojocaru, Maria Munteanca, Sandul Covrig, Matei Gherghescul, Manolachi Gociul, Vasile Rusul, Vasile Sârbul, Necula sin Dima Ciobotaru, Mile Brânză, Luca Floreşteanu, Sandul Arpindiu, Enache Gheoca, Constantin Prasinu, Gavril Iamandi, Ioniţă Condurachi, Ştefan Danovici, Neculachi Ventura, Ioan Cană, Stan Munteanu, Toader Ciobotaru, Mih Borş. 4). Mahalaua din jos de Căcaina: Ioan Costachi, Costachi Cerchez, Ioan Gheorghiu, Constandin a Stânculesei, Ianachi Guliman, Antohi Croitoru, Ioa a Stănculesăi, Maria Todoroai, Alexandru Cojocariu, Petrache Negre, Constantin Mitici, Costachi Lambrino, Solomon Hăulică, Ion Cerchez, Gheorghi Popoiul, Velică Brânzi, Dobre Abăgeru,

575 Constandin Cocul, Ion Tătarul, Ştefan, Ioniţă şi Panaiti Anton, Ghenul Croitoriul, Ion Miron, Sandul Bou, Safta Doncioai, Vasile Vidraşc, Gheorghe Vidră, Ianachi Cantaragiu, Gheorghe Şlicariul, Ioachim Sârbul, Ioan Postaca, Ion Perianu, Neculai Blănariul, Toma Târnovitul, Costin Pangrati, Vasile Bostaca, Chiriac Gălăţanu, Bucur Rachierul, Toader Chiţiga. // 5). Mahalaua din jos, spre Ocolul Vitelor: Ion Vidră, Toader Caşul, Constantin Cocul, Donez Popazolu, Neculai sin Gheorghi, Ioniţă a Truhinii, Gheorghi Cole, Gheorghi Graful, Ion Borş, Ioniţă şi Iorga Gâlcă, Mihai Câte, Dumitrache Mustaţă, Ştefan Borş, Ion Ursan, Vasile Mitre, Ioan Greceanu, Ileana Vrămoai, Dumitraşc Nucă, Barbul Pană, Vasile Holban, Constandin Surdul, Sandul Răşcanul, Nicola Câte, Ioan Vremi, Ioniţă Ţiganu, Gheorghe Mitre, Constantin Tenii, Ioan Ciubucciu, Ştefan Borş, Ioniţă Bungean, Ioniţă CRânganu, Ioniţă Ciobotariul, Gheorghe Purcel, Nicu Ciubotariul, Filip Uţă, Mavrodin Marangozu, Radul Munteanul, Crâste Grădinariul, Vasile Perianu, Apostol Drăgoiu, Filip Breahnă, Gheorghe Bostan, Istrati Calmâcu, Pavăl Croitoriu, Vasile Frunză, Nicolai Alde, Gheorghe Ciubucciu. // 6). Mavalaua din jos de Ocolul Vitelor: Albu Enachi, Andrei Neagu, Enachi Şărban, Gherasim Rusul, Constandin Sârbul, Andronachi Calmâcul, Ştefan Chicoş, Iacob Fartalcu, Simion Chicoş, Gheorghi Mândru, Constantin Gorovei, Ion Munteanul zezt (ginere) Petcul, Vasile Năvodariul, Sandul Calmâcul, Andrei Ţiganul, Hristodor Brătianu, Gheorghi Crâg, Vasile Cojocariul, Grigori sin Vătavu, Paraschiv a Sofronii, Dragomir Păscaru, Mihalachi brat (frate) Ştefănachi, Iani Grecul zet Sturzul, Vasile Grecul, Dobre Sarialbă, Stan Pitarul, Petrachi Negre, Ştefanachi

576 Scântei, Mihai Gălăţanu, Ion Dima, Petcul Grădinarul, Ioniţă Gălăţanul, Dumitrachi Anghelinii, Stoian Sârbul, Barbu Munteanu, Pavăl Mândru, Ioniţă Apostul, Bucur Găitănarul, Ştefan Stoice, Maria Botezoai, Mogoş Ciobotariul, Nastasia Huhuliasă, Neculai Săpătoriul, Constandin Hore, Dumitru Roşul, Ioniţă Ştefănachi, Ion Dulgherul, Nistor Negru, Dumitrachi a Săvoai, Sava Ciobotaru, Şărban şi Constantin Bălăban, Sotir Grecul, Maria a Neagăi. // 7). Mahalaua din jos spre Pocită: Ion Popa, Constandin Alecsă, Ştefan Zugravu, Toader Bostan, Neagul Bejănariul, Iordachi Zugravu, Constantin Bostan, Lefter Munteanu, Iancul Chirul, Savin Tăbăcariul, Costandachi Hârjău, Dima Brânduşă, Simion Ciobotaru, Ştefan Botoşăneanu, Irina Cazangiţa, Ilie Cazangiu, Gheorghe Chiorul, Ştefănachi Gălăţanu , Panaite fiul lui Şerban Gălăţanu, Şărban Floari, Sfetcu Abageru, Ioniţă Iamandi, Stan Condaragiu, Dima sin Mitan, Gheorghe Creţul, Iordachi Gorovei, Constandin Croitoru, Constandin Brânză, Ion Dimitriu, Vasile Grosu, Sandul Boganul, Gheorghi Cerchez, Gavril Blănariul, Vasile Borş, Anton Chitariul, Procopi Agachi, Antonia Isuf, Ilie Trăistar, Vasile Zanet, Ştefan Moisăiu, Manoli Chire, Aniţa lui Anton Arnăutu, Dima Tăbăcariul, Filip Duca, Dumitra Grămuleasă, Gheorghe Grafu, Anghel Bogasieru, Panaiti Hagiolu, Ion Puţanu, Miţul Ruşciclău, Pavel Abager, Vasilache Fartalnic, Manolachi Abager, Matei Merariul, Şărban Popa, Neculai Gâlcă, Ştefan Drăgan. // 8). Tot mahalaua din jos, în Promoroace: Tudorachi Ciobotar, Panaiti Cărăcaş, Gheorghi Babaoa, Gheorghe Vrânceanu Pruteanu, Catrina lui Stoian Sârbul, Gheorghi Cojocar, Andrei Chiricuţi, Toader Puiul, Gheorghe a Dumitrii, Pantază Cojocar, Costin zet Toader

577 Olariul, Nechita Fartalnicu, Gherghina Menciului Sârbul, Ilie Tăbăcariu, Gheorghe Şchiopul, Crăciun Abăgeriul, Tudoriţa Radului, Ion Flore, Dumitrachi Băcalu, Mătei Suditul, Gheorghi Orbul, Neculai Ciobotarul, Zamfir Sârbul, Gavril Căsapu, Ţone Rachieriul, Dumitru Trăistar, Iordache Smâdul, Ion Holban, Constandin Vântul, Vasile Meleghe, Ion Şchiopul, Ion Chirul, Stoian Abăgeriul, Stoica Lalul, Panaite Ciupercă, Ivan Sârbul, Toader Olaru, Safta Romănesăi, Vasile Ciupercă, Ion Dulgheriul, Donciu Petrovici, Radul Abăgeru, Lupul Gheorghiu, Petre Botezatul, Dima Brânduşi, Tudorachi Arnăutul, Toader Olaiul, Simion Braşovanul, Constandin Bodoşcă, Stan Vezeteu, Iacob Dulgherul, Ioniţă Bărbierul, Ion Canu, Vasile Munteanul, Ion Terle, Gavril Nicoară, Ion Constandin, Ioan Codreanu, Iancu Miclescu, Marin Vezeteu”928 . 1877-1878, districtul Bârlad: Tabloul ostaşilor din al VIII-lea de Linie, căzuţi pentru apărarea Patriei pe câmpul de onoare în Războiul de Independenţă: Andrei Bitrineaţă, soldat, din comuna Pueşti, Bârlad”929 . 1898: „Bârladul, oraș, plasa Târgul, judeţul Tutova, așezat pe ambele maluri ale râului Bârlad. Este pus mai tot pe şes, afară de suburbiile: Morile-de-Vânt și parte din Cotul-Negru, care sunt pe dealuri. Ocupă o suprafață de 450 hectare. Are o populațiune de 19.451 locuitori, din care 9.553 bărbaţi și 9.898 femei. Ştiu carte 6.291, nu ştiu 13.160. Locuiesc în 3.926 case. Locuitorii orașului sunt, în maioritate, români; sunt câțiva greci, evrei și bulgari. / Industriile care se practică sunt: 928 Antonovici, Ioan Preotul, Documente Bârlădene, II, Bârlad 1912, doc. Supl., pp. 342-389 929 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. IX, Iassi 1887, pp. 261-270

578 cizmăria, croitoria, cojocăria, lemnăria, fierăria, zidăria etc.; parte din locuitori se ocupă și cu tăbăcăria, olăria, muingeria și fabricarea săpunului. Are 7 mori cu vapor și mai multe de vânt. / Comerţul său este activ şi îl face mai mult cu Galaţi, de care se află la o depărtare de 142 km. Are 976 stabilimente comerciale. / Acest oraș serveşte ca piaţă de desfacere a cerealelor, nu numai din acest judeţ, ci și a celor vecine. Are 4 pieţe… Aici, în fiecare an, de la 20, până la 29 august, se face câte un iarmaroc, ce datează de la anul 1863, și câte unul săptăminal, în fiecare marţi și miercuri, pentru vite… / Posedă: un liceu, Liceul „Codreanu”, cu o bibliotecă; un gimnaziu real; o școală normală; o şcoală de meserii pentru băieți; una pentru fete; 6 şcoli primare de băieţi, din care școala No. 1 s-a înființat la 1831; 5 de fete; 2 pensionate de fete; şi câteva societăți culturale. Are: un spital, spitalul „Elena Beldiman”, cu o încăpere de 90 paturi; 13 biserici, din care cea mai veche (Biserica Domncască), făcută de Vasile Lupu, servește de catedrală; 3 farmacii; 3 tipografii; 5 librării; 1 teatru; 1 oficiu telegrafo-poştal; 1 casă de credit agricol; 2 grădini publice, dintre care una situată în marginea dinspre nord a orașului, vechi, mare și frumoasă. / Clădirile publice cele mai principale sunt: liceul, spitalul, şcoala No. 3 de băieţi, etc. Este divizată în 5 despărțiri, cu câte un comisar fiecare. Este comună urbană; reședința prefecturei și a tribunalului judeţului Tutova; are 2 judecătorii de pace. / Notiţe istorice: Dintrun document, pe care dl Ion Bogdan însă îl contestă de autentic, ar rezulta că acest stat era pus sub suzeranitatea regelui Galiției, formînd o feudă a acestui Rege și că avea, la această epocă, de principe pe Ivanco Rotislavovici, care se intitula principe al Bârladului. Într-

579 un text al unei cronici ruseşti, întilnim, pentru întâiași dată, numele orașului Bârlad. La 1174, principele de Susdali, Andrei, mâniindu-se pe frații Rotislavici, trimise să le spună: „De nu voiţi să faceţi pe voia mea, tu, Rurice, du-te în Smolensk, la fratele tău, iar tu, Davide, du-te în Bârlad, căci în ţara rusească nu-ţi îngădui să stai!”. Deja pe acea vreme locuitorii de aci erau români creştini. În susținerea acestei păreri, se aduc două mărturii contemporane: una a lui Nicetas Choniates, din secolul XII, în care se pomenește de poporul Vlah; iar a doua e o bulă a papei Honoriu III, din secolul XIII, în care se vorbeşte de poporul „Blacorum”. Când anume statul Bârladului s-a alipit de Moldova nu se ştie cu preciziune. În 1374, alipirea era un fapt îndeplinit, deoarece vedem pe Iuga Koriatovici, Domnul Moldovei, datând un uric, în acel an, din Bârlad. Alexandru cel Bun, împărțind țara în mod administrativ şi regulând boieriile, a orânduit, pentru Țara de Jos, un vornic mare, numit Vornicul Bârladului, a cărui reședință era în târgul Bârladului, unde-l găsim, tot astfel, şi pe la 1628. / La anul 1422, vedem târgul Bârladului fiind un oraş comercial, cu un venit oarecare, căci Alexandru cel Bun dăruieşte vama Bârladului, ca venit, mănăstirii Bistriţa. În scrisoarea lui Ilieş Voievod, din anul 1434 (6943), septembrie 1, către Regele Poloniei, se arată condiţiunile de pace dintre Ilieş şi fratesău Ştefan, promiţând credință Regelui Vladislav. Ilieş spune că a dat fratelui său, „din stăpînirea noastră strămoşească orașul Chilia, cu vămile și iazurile, care atârnă de același oraș, şi piaţa Vasluiului, cu ţinutul care atârnă de acea piață și la stăpânirea Tutovei, târgul Bârladului, cu tot ținutul și morile Covurluiului, și piaţa Tecuciului, cu tot ţinutul”. / La 1444, Bârladul este ars cu

580 desăvirșire de tătari. / Ştefan cel Mare, în aşezământul comercial, ce-l încheie cu trimișii Regelui Poloniei. la 1460, iulie 3, prevede anume ce taxe să perceapă, la import și la export, vama Bârladului. / Între anii 1550- 1556, îl vedem târg mare, cu 3 biserici. / Prin acest oraș era, înainte, calea principală între Galaţi-Suceava şi Galaţi-Iași, căci Petru Rareș, când s-a întors de a doua oară în scaunul domniei, la 1541, pornind din Galaţi, a poposit aici, în Bârlad, la boierul său Hura, vornicul, făcindu-i acestăa mare ospăţ şi cinste; de aici, a plecat la Suceava. / Este prădat, la 1683, împreună cu o parte din judeţ, de către tătari, sub conducerea lui Murat Gherei, hanul de Crimeea, când acesta se ducea, din ordinul Sultanului, să înconjure Viena. / Asemenea, este prădat la 1686, în timpul domniei lui Constantin Cantemir, de către armata polonă, condusă de Sobieschi. / Pe la începutul secolului al XVIII-lea, Bârladul avea o temniţă şi poate centrală pentru partea de jos a Moldovei, căci vedem pe Neculae Mavrocordat, la 1710, când venea să se așeze în scaunul domniei, că, în drumul său prin Bârlad, s-a oprit aici și, găsind temniţa plină de oameni, închiși din pricina datoriilor către turci, i-a judecat şi, negăsindu-i vinovaţi, i-a eliberat. / Bârladul este leagănul vechii familii moldoveneşti Costache Epureanu” 930 . 930 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, pp. 449, 450

581 BÂRLĂDENI (ţinutul Putna, Vrancea). 1633, martie 30: Întărit de Alexandru Iliaş voievod lui Nica cupeţ din Focşani, care cumpărase, de la Marghita, soacra lui Bulai, „o parte de moşie ot Holturele (toponim la Mărceşti), din satul Mierceşti (sau Mirceşti, numit înainte Grozeşti, azi Mărceşti, comuna Vânători, Vrancea), a treia parte dintr-un bătrân, cât se va alege partea ei… drept doi pol galbeni, înaintea multor oameni buni şi megieşi din primprejur, anume Pepele, Stoian, Buzinca şi fiii săi Cozma şi Todosie, Iachim zet (ginerele lui) Bosianu, Constandin Mal or Răduleşti (comuna Vânători, Vrancea), Mihăilă ot Bodeşti (comuna Vrâncioaia, Vrancea), Lazor şi Constandin ot Bârlădeni (ţinutul Putna, Vrancea), Canţir şi Bole ot Focşani, Dumbravă vătaf ot Floreşti (contopit cu Câmpineanca, parte a oraşului Focşani) fiul lui Sanhiraci şi alţi oameni buni. / Şi ne-a mai arătat alt zapis de mărturie de la Neculai, Lefter Micnici, Crocovel staroste şi Ciohodar hotnog de la Focşani, scriind şi mărturisind precum au venit Stan şi Lupe, fiii Armancăi, nepotul lor Stan, fiul lui Stanislav şi Stepan, fiul Tudoscăi şi au vândut… cât se va alege din satul Mirceşti şi din partea Holturelului… Nicăi cupeţul din Focşeni, drept 40 taleri bani buni”931 . 1698, februarie 25: Întărit de Antioh Constantin 931 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 322, pp. 415, 416

582 (Cantemir) voievod fostului comis Ilie Catargiul, feciorul lui Apostol Catargiul, şi jupânesei Safta, fata lui Iordache Ruset mare vistiernic, nepoată de fiică răposatului domn Evstratie Dabija vodă, care primesc ispisoc pentru moşiile „din drese domneşti şi din zapise de cumpărături ce-a cumpărat răposatul domn Dabija vodă, satul întreg Crainicii în Polocin, cu vecini, cu locuri de heleşteu, de moară şi de pod în apa Siretului, ce este la ţinutul Putnei, jumătate de sat ce-a fost schimbătură cu Neculai Buhuş logofăt… i-a dat Dabija vodă lui Buhuş, pentru jumătate de cat Crainici, satul Tămăşeanii (sau Tămăşoani, raionul Vulcăneşti932, Moldova) pe Prut, în ţinutul Iaşilor, iar jumătate din satul Crainici, partea din sus, a cumpărato de la Gavril, popa Cornilie feciorul popii Hilohie, şi de la seminţia lor fraţii Necula, Vasile şi Loghin, drept 400 lei bătuţi. / Şi satul Poenariul, din jos de Crainici, ce se hotărăşte cu Crainici, cu Covrigul şi cu alte bălţi de peşte, cumpărătură Dabijei vodă de la mulţi răzeşi, drept 185 galbeni, cum arată zapisul de la Vasile vodă. / Şi satul Sucmezăul, cu Rogoazăle, iar la ţinutul Putnei, cu vecini, cu moară cu heleşteu, ce se hotărăşte cu Măţcani, cumpărat de Dabija vodă de la Irimia Nădabaico cel bătrân şi de la feciorii lui Cozmiţă şi Nastasia, drept 400 lei bătuţi… / şi satul Măţcanii, iarăşi în ţinutul Putnei, pe Polocin, cu vecini, cu moară cu heleşteu, care a fost danie de la Gheorghe Ştefan voievod Dabijei vodă pentru 700 taleri ce i-a fost dat Dabija, în boierie, pentru treaba ţării, care sat Măţcani l-a fost cumpărat Iorga postelnic cu jupâneasa sa, fata lui Trufandă, şi după moartea Iorgăi, neavând feciori, fiind Iorga văr primar cu Vasile vodă, a 932 Gonţa, Alexandru I., Indicele numelor de locuri, Bucureşti 1990, p. 254

583 rămas acel sat domnesc şi, domnindu-se, pe urmă, Gheorghe Ştefan vodă, l-a dat danie Dajijei, pentru acei bani, iar mai pe urmă, sculându-se rudele Iorgăi, de-au tras parte, Dabija încă le-a mai dat 500 lei, ca să nu mai aibă treabă cu acel sat Măţcani… / Şi satul Baloteştii, la ţinutul Putnei, pe Zăbrăuţ, pentru care a fost dat Dabija vodă 600 de galbeni pentru nevoile oamenilor din Baloteşti, la domnia lui Gheorghe Ştefan, cum arată ispisocul de la Gheorghe Ghica vodă, precum le-a pus zi acelor oameni, să dea acei bani, şi nu i-au mai dat, şi neavând bani la zi, a rămas satul Dabijei vodă. / Şi părţile din Bodia, iarăşi la ţinutul Putnei, cu vecini, danie Dabijei de la Gheorghe Ştefan voievod. / Şi satul Domneştii, iarăşi în ţinutul Putnei, cu vecini, şi satul Mihăileştii, din jos de Domneşti, şi satul Volovaţii, din sus de Domneşti, şi satul Făureştii, din sus de Volovaţi, ce le-au cumpărat Dabija vodă şi Iordache Ruset vistiernic de la mulţi răzeşi din acele selişti, cum arată zapisele acelor vânzători, şi satul Dănăeşti, cumpărătura lui Ilie Catargiul comisul… / Şi jumătate de sat Bârlădeani, iarăşi în ţinutul Putnei, cu vad de moară în Sireţel, cumpărătura Dabijei vodă de la Alexandra, sora Iorgăi, şi de la feciorul ei Toderaşco, drept 350 lei bătuţi. / Şi satul Răcăciunul, iarăşi în ţinutul Putnei, cu vecini şi cu vaduri de moară, cumpărat de Dabija vodă de la răposatul Ştefăniţă vodă, feciorul răposatului Vasile (Lupu) vodă, cu locuri de fânaţ în Vlamnic şi cu o poiană ce se cheamă Mărvila, drept 1.000 taleri, care sat a fost al lui Gheorghe Ştefan vodă, şi l-a luat Ştefăniţă vodă, cu alte moşii, pentru 20.000 taleri, ce-a fost dat Vasile vodă să-i ţină Gheorghe Ştefan, pe când era logofăt mare, iar el s-a ridicat cu acei bani, cu ungurii, pe domnia lui Vasile

584 vodă… / Şi iarăşi alt sat întreg, Lunca mare, lângă Răcăciuni, la ţinutul Putnei, cumpărat de Dabija vodă şi doamna Dafina de la Anuşca, femeia lui Dănăilă Vitolt, strănepotul lui Bucium ce-a fost vornic mare, şi de la feciorii lor Vasile şi Marica, din jumătate de sat Lunca mare, a patra parte, din partea de jos, drept 150 lei bătuţi, şi iarăşi, din jumătate de sat Lunca mare, partea din jos, a patra patre, cumpărată de Dabuja vodă de la Gligorie şi femeia lui Tudosca, şi de la fraţii lor Gheorghiţă, Băluţă, Nastasia şi Mărica, feciori Artemiei, fetei lui Vitolt, ce-a fost logofăt mare, drept 220 lei, şi iarăşi, din jumătate de sat Lunca mare, din partea de jos, a patra parte, cumpărată de Dabija vodă de la Gavrilaş şi Mărica, feciorii lui Lupaşco Vitolt, ce-au fost făcuţi cu Aviiana, fata lui Ciocârlie, şi de la Ştefanşi Tofana, iarăşi feciorii lui Lupaşco Vitolt, făcuţi cu Nastasia, nepoata Corpăcioae, drept 150 lei bătuţi, şi iarăşi, din jumătate de sat Lunca mare, din partea din jos, a patra parte, cumpărată de Dabija vodă de la Solca, femeia lui Ilie Băicescul ce-a fost pivnicer, şi de la feciorii lor Ansiniţa şi Gavrilaş, drept 220 lei bătuţi, care fac aceste cumpărături jumătate de sat, drept 740 lei bătuţi, iar jumătate de sat Lunca mare a cumpărat-o Dabija vodă de la fraţii Lupaşco şi Ionaşco de Măneşti, feciori Acsiniei, nepoţi lui Bucium vornicul, drept 600 lei, care s-au făcut, pentru tot satul Lunca mare, drept 1.340 lei; / aşijderi satul Stoileşti, la ţinutul Putnei, pe gârla Putnei din sus, cu vad de moară, ce este de moşie Dabijei vodă şi cumpărătura, ce-a cumpărat un vad de moară de două roate de la Bejan Gheuca mare pitar, drept 40 galbeni, şi 2 pământuri de frunte, cu vad de moară şi cu casă făcute, cu 3 pogoane de vie, cumpărate de Dabija vodă de la

585 Toader Ciohodarul, drept 60 galbeni, şi 4 pământuri în frunte, tot în satul Stoileşti, primite danie de Dabija vodă de laToader Ciohodarul, fecior Sanfirei, nepot lui Vartic vornic, şi un vad de moară, cumpărat de la Tudora, fata lui Dragotă, nepoată lui Oţăl şi Avrămiei, fata lui Puşcă, iar nepoată lui Oţăl; / satul Oleşeştii, cu vecini, ce este pe gârla Putnei, din sus, în ţinutul Putnei, cumpărat de Dabija voievod de la Pavăl fost logofăt şi de la alţi răzeşi, cu vad de moară şi cu vii, drept 330 lei bătuţi. / Şi satul Sascut, ce-a fost moşie Dabijei vodă şi cumpărătură de la răzeşi… / şi, din 7 bătrâni din satul Conţăşti, 5 bătrâni, cumpăraţi de Dabija vodă de la Feona arhimandritul, ce-a fost egumen la Galata şi Caşin, drept 500 lei”933 . BÂRLĂDENI (comuna Barcea, Galaţi). 1640, martie 6: „Carte de la boierii cei mari, întăritoare Orgăi (Iorga) cămăraşului pe satul Dudeştii (lângă Podoleni, comuna Barcea, Galaţi), ce se cheamă Brehna (lângă Podoleni, comuna Barcea, Galaţi), în ţinutul Tecuciului, pe apa Bârladului, ce a cumpărat de la nepoţii lui Gheorghe vornicul cel mare, şi pe alt sat, anume Bârlădenii (comuna Barcea, Galaţi), lângă satul Brehna”934 . 933 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. IX, Iaşi 1914, pp. 189-195 934 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXV, Bucureşti 2003, doc. 305, p. 299

586 1774, iunie 26: Satele Slobozia Nouă, Borcia şi Bârlădeni, ţinutul Tecuciului, ocolul Şerbăneştii şi Lieştii, după recensământul lui Rumeanţev935, aveau toată suma caselor 31. Scădere rufeturi 7: 3 nevolnici, 1 vornic, 3 vădane. Rămân birnici 24. / Bejenari veniţi de la munteni: Ion sin (fiu) Manoli / Ilii / Anghel sin Iancul, ce a fost birnic la Torceşti / Irimia ot (din) Pechia / Tudorachi / Vasili Cursar / Ion, morar, ce a fost scutelnic al spătarului Gheorghi Costandachi / Marin Boţâca / Postolachi Mohora / Lazor Mohora / Pârvul, muntean / Ioniţă Mohora, ce a fost birnic la Torceşti / Dima, muntean / Nenul, muntean / Voinia, muntean / Barbul, muntean / Mile, muntean / Niagu sin Ion, ce a fost birnic la Umbrăreşti / Leca, tij (la fel) / Stan sin Rusân, tij / Gheorghi sin Lecăi, tij / Gheorghi Uşurel, tij / Dumitru sin Dediul / Toader Popoiul, ce a fost la Maluri. // Rufeturi: Ion sin Toader, cojocar, vornic / Manoli, nevolnic / Năstasă Mohora, nevolnic / Ion, muntean, nevolnic / Dobra, văduvă / Stana, căpităniţă văduvă / Sanda, văduvă. BÂRLĂDENI (sau Bârlădeşti, comuna Bârlădeni, raionul Ocniţa, Moldova). 1645, aprilie 25: Întărit de Vasile Lupu voievod marelui vameş Porfir, care cumpără, de la fraţii Ştefan, 935 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 555

587 Tănasie, Maria şi cumnatul lor Leontie, fiii lui Grigorie şi nepoţii lor de frate, de la Drăgan şi sora lui, copiii lui Neaniul Doboş, de la Dumitra şi Vidruţă, fiii Maicăi, de la Mardarie şi fraţii lui, fiii lui Istratie, toţi nepoţii şi strănepoţii popii Ivaşco şi ai lui Ion… „din jumătate de sat Bârlădeni (comuna Bârlădeni, raionul Ocniţa, Moldova), din a şasea parte a treia parte, care este pe Prut, în ţinutul Lăpuşnei”, cu „85 de lei şi 4 coţi de filandrăş, pe care el le-a dat lui Ştefan Pagul iuzbaşa pentru nişte case pe care le-a făcut iuzbaşa Ştefan pe această parte de ocină, pentru că el a cumpărat mai întâi de la Dumitra, fata Maricăi, fără ştirea celorlalţi nepoţi ai ei. Şi după aceea, s-au sculat aceşti nepoţi ai Dumitrei şi au întors îndărăt aceşti bani lui Ştefan iuzbaşa” 936 . 1669, iunie 26: Iane, fratele fostului vameş Prohir, vinde marelui vameş Păun, drept 420 lei bătuţi, „tot satul Uşireştii, ce sunt pe Prut, la ţinutul Lăpuşnei, şi cu vad de moară în Prut, cu bălţi de peşte şi cu tot venitul… care sat a fost al fratelui meu Porhir, cumpărătură de la Vasile Banul ce-a fost medelnicer mare, cu ispisoc de la Vasile vodă… / Aşijderi i-am vândut, dreot 85 lei bătuţi, din sat din Bârlădeni, ce-s pe Prut, în ţinutul Lăpuşnei, din a şasea parte din jumătate de sat Bârlădeni, a treia parte, cumpărătura fratelui meu Prohir de la Ştefan, Tănase şi Maria, feciorii lui Gligori, cumnatul lor Liontie, de la verii lor Drăgan, feciorul Neaniului Doboşer, Dumitra şi Vidruţ, feciorii Maricăi, Mărdarie cu fraţii lui, feciorii lui Istratie, toţi nepoţi şi strănepoţi popii Ivaşco şi lui Ion”937 . 936 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 65, pp. 61, 62 937 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 88, pp. 112, 113

588 1757, iunie 23: Carte de împuternicire, dată de Scarlat Grigore Ghica voievod mănăstirii Dancului, după ce vlădica a arătat cărţi domneşti pentru „aceste moşii, anume Uşereştii şi Bârlădeştii, pe apa Prutului, la ţinutul Lăpuşnei, şi pe aceste moşii ar fi arând şi cosind tătarii, şi ugurşii iau pâine de pe la tătari, şi mănăstirea nici un folos nu are de acele moşii… Pentru care, am dat domnia mea volnicie sfinţiei sale şi pe cine va trimite să fie volnic a strânge şi a lua toată dijma din pâine şi din fânaţe de la tătari şi de la alţii ce or face pe aceste moşii, iar uşurgii întru nimică să nu se amestece, nici să scrie dijma acestor moşii”938 . 1770-1772: Satul Bârlădianul, ţinutul Hotinului, ocolul Nistrului, avea, după recensământul lui Rumeanţev939 , toată suma caselor: 9. Rămân birnici 9. / Birnicii: Vasilache, vornic / Ștefan Dohoru / Ion al lui Ostap / Gavril Țurcanu / Ștefan, prisăcar / Grigoraș fiul lui Ostap / Silivestru fiul lui Oprișan / Iosip, morariul / Grigoraș Hârtie. BÂRLĂDEŞTI (lângă Răduleşti, comuna Vânători, Vrancea). 1635, mai 7: Întărit de Vasile Lupu voievod starostelui Dabija, în baza unui zapis de mărturie de la Petre şoltuzul şi cei 12 pârgari din Adjud, „scriind cum au 938 Sava, Aurel V., Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei, Bucureşti 1937, doc. 172, pp. 200, 201 939 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 153

589 venit înaintea lor Tudora, fata lui Dragotă, nepoata lui Oţăl, şi Avrămia, fata lui Puşcă, tij (la fel) nepoata lui Oţăl, şi feciorii ei şi au vândut un vad de moară, Vadul lui Puşcă, din sus de Stoişti (sat pe Putna, înglobat în oraşul Focşani, Vrancea) lui Dabija părcălabul, drept 20 taleri număraţi, patru boi şi două vaci, înaintea preotului Sava, Ionaşcul, Mircii şi Irimiei din Păuneşti (comuna Păuneşti, Vrancea) şi a Iurei din Bârlădeşti (lângă Răduleşti, comuna Vânători, Vrancea) şi a multor oameni buni”940 . BÂRLĂLEŞTI (sat pe Dumitra, comuna Epureni, Vaslui). 1452, septembrie 10: Întărit de Alexandru voievod postelnicului Ignat, care primeşte uric pentru „a lui dreaptă ocină şi moşii, sate anume Şoldeştii, la Dumitra, şi Ciorăştii, şi Bârlăleştii, i Soltăneştii, şi Socii, cu mănăstire şi cu Stanul, şi, pe Prut, Dănişoara, şi Ciocăneşti, şi Borzăştii, şi, tot acolo, la Vadul Ruşilor, unde este Niag, şi, de acolo, câmpul până ajunge la altă selişte, unde au fost Mane, şi selişte... Ştelunova, şi, pe din sus, la gura Sărăţii, sileşte Buvina, i... osebit alte selişti, şi pe din sus de Husova, şi Dobromireştii, pe Smila, şi Balosineşti, pe Smilişoara, şi, pe Tutova, unde este fratele lui, Româneşti, şi unde este casa lui, la Moina, şi sileşte Negrileşti, 940 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIII, Bucureşti 1996, doc. 110, p. 150

590 şi sileşte pe Lucoveţ, unde au fost Frumuşelul, şi Zorilă, pe Tegheci, şi, la Prut, pe gârla Soholeţul, unde au avut şi moară şi iaz”941. Hotare, din vechi. BÂRLEŞTI (sat pe Bahlui, numit Havati, comuna Erbiceni, Iaşi). 1459, iunie 12: Întărit de Ştefan voievod lui Ion Negoescu, aflat în pâră cu Ivaşco de Sereţel, care primeşte uric pentru „satele numite Bereşti, şi Drângeşti, şi Havati… Şi încă i-am întărit satul anume Negreşti, pe Pârâul Carului, pe care l-a cumpărat de la Tador Fofâş, pentru 70 zloţi” 942 . 1627, noiembrie 15: Zapisul lui Ionaşco Moga, feciorul lui Toader Moga, nepotul Mogăi sulgerul, prin care mărturiseşte că a vândut, lui Dumitru Buhuş vistiernic, drept 40 de taleri, „moşia din satul Bârleşti (Cârligătura, Iaşi), de la Bahlui, din jumătate de sat, a treia parte… Şi la tocmeală au fost Costantin Hăbiiac şi Căzan Bohmată din Mulcel (Muncel, Neamţ), Tănasie din Verăşeni (Vereşeni, Iaşi) şi Nicoară Vintelescul de Covurlui… Şi eu însumi Gligorie Mustaţă am scris”943 . / 1628, noiembrie 15: Ionaşco Moga, feciorul lui Toader 941 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 20, pp. 22, 23 942 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. II, Bucureşti 1976, doc. 85, pp. 121, 122 943 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XIX, Bucureşti 1969, doc. 257, pp. 339, 340

591 Moga, nepotul Mogâldei sulgerul, vinde vistiernicului Dumitru Buhuş, pentru 40 de taleri, „din satul Braleşti de la Bahlui, din jumătate de sat, a treia parte… şi la tocmeală au fost Constantin Habiaş şi Cazan Pohmat din Muncel, Tănasie de Verăşani, Nicoară Vintelescul de Covurlui şi mulţi oameni buni”944 . 1631, aprilie 8: Întărit de Moise Moghilă voievod vistiernicului Dumitru Buhuş, careprimeşte uric pentru „o bucată de pământ în hotarul Târgului Frumos, care este dinspre Criveşti, şi de începe din movila săpată, din hotarul Plotuneştilor, pe drumul cel păduros, şi de acolo peste Bahlueţ, la altă movilă săpată; şi de acolo iarăşi la altă moviliţă, peste Bahlueţ, la dealul Muncel şi pe vârful Muncelului, la hotarul Costeştilor; iar dinspre celelalte laturi, pe ale sale vechi hotare… dreaptă danie de slujire şi chiar cumpărătură, pentru că a dat acelui domn patru cai buni, preţăluiţi drept 140 ughi (ducaţi ungureşti); iar acei cai datu-i-a în treaba ţării la cinstitul han… / Şi mai întărim lui Dumitru Buhuş vistiernic, din ispisoc de cumpărătură, ce-a avut de la Alexandru voievod, fiul lui Radul voievod. din a patra parte de sat Olăşei, a treia parte, ce-i în ţinutul Vasluiului, cu părţi din mori şi din heleştee pe apa Şacovăţului, şi cu prisacă, cumpărătură de la Vasile Dăşovanul, fiul Nacului, drept 50 taleri de argint… / şi nişte părţi din satul Dumeni pe Prut, la gura Ciuhurului, în ţinutul Hotinului, cumpărătura socrului său Ilea Bucioc. / Şi iarăşi îi dăm şi întărim, din ale sale dresuri de cumpărătură, din satul Văvătieşti, care acum se numeşte Bârleşti, din jumătatea de jos, a treia parte, cumpărătură de la Ionaşco, fiul lui Toader Moga, nepot lui Moga sulger, drept 40 taleri de argint… / Şi iarăşi îi 944 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XX, Iaşi 1892, pp. 66, 67

592 dăm şi îi întărim a patra parte din toată seliştea Hotceştilor, sub strungă, în ţinutul Romanului, cumpărătură de la Tanasie şi femeia lui Titiana, fata lui Gligore Mustea, şi de la sora sa Nastasia, nepoata Anei, strănepoata lui Ion Gănescul, drept 40 taleri de argint”945 . 1632, noiembrie 2: Întărit de Alexandru Iliaş voievod logofătului Dumitru Buhuş, care primeşte urice pentru „satul Gâdinţii (comuna Sagna, Neamţ) pe Siret, cu loc de mori la Siret şi la pârâul satului şi cu bălţi de peşte şi cu vii, şi cu pod umblător pe Siret, şi alt sat, anume Criveştii (comuna Strunga, Iaşi) sub Strungă, cu iaz şi cu mori şi cu vii, şi, în acelaşi hotar, seliştea Răvăcanii (lângă Târgu Frumos, Iaşi), mai jos de Pietriş, şi seliştea Găurenii (azi Gura Văii, comuna Strunga, Iaşi) şi Hotceştii (lângă Strunga, Iaşi), şi a patra parte din satul Movileni (comuna Heleşteni, Iaşi), şi seliştea Dădeştii (inclus în Târgu Frumos, Iaşi), pe Sirca, cu loc de iaz şi de mori la Sirca, ce este în ţinutul Roman, şi a treia parte din seliştea Plotuneştilor (inclus în Târgu Frumos, Iaşi) şi jumătate din satul Căcăceşti (în Cârligătura, Iaşi) şi o bucată de pământ în hotarul Târgului Frumos, pe unde a însemnat şi a pus stâlpi Pătraşco Başotă logofăt… cu loc de iazuri şi de mori la amândouă Bahluţele, şi toate părţile lui, câte se vor alege, din satul Tălhăreşti (lângă Târgu Frumos, Iaşi), cu iaz şi cu mori la Bahlui, şi nişte părţi din Chiceră (lângă Sârca, comuna Bălţaţi, Iaşi), ce este în ţinutul Cârligăturii, şi satul Vavatieştii, ce se numeşte Bârleştii (comuna Erbiceni, Iaşi), şi satul Spinoasa (comuna Erbiceni, Iaşi) pe Bahlui, cu iaz şi cu mori pe Bahlui, şi toate părţile de cumpărătură ce se vor 945 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, pp. 155-161

593 alege din satul Iurghiceni (azi Erbiceni, Iaşi) şi din satul Totoeşti (comuna Erbiceni, Iaşi), de asemenea pe Bahlui, ce este în ţinutul Hârlău, şi un loc de mori şi de prisacă mai jos de Pureciani (la nord de Popricani, Iaşi), la Jijia, ce este în ţinutul Iaşi, şi catul Cupcici (numit apoi Cupcina, azi oraşul Kalininsk, raionul Ediniţa, Moldova) şi Brătăşanii (azi Brătuşenii Vechi, raionul Ediniţa, Moldova) pe Ciuhur, cu iaz şi moară pe Ciuhur, şi a patra parte din satul Tribiseuţi (comuna Trebisăuţi, raionul Briceni, Moldova), ce este pe Drabişte, cu jumătate de iaz şi cu moară pe pârâul Drabişte, şi a treia parte din satul Costeşti (comuna Duruitoarea, raionul Râşcani, Moldova), pe Prut, cu loc de iaz şi de moară la Ciuhur, şi de asemenea şi la Prut, cu loc de moară la Dubase (toponim în braniştea Bohotin) şi cu pod umblător peste Prut, şi toate părţile lui din satul Dumeni (comuna Văratic, raionul Râşcani, Moldova), mai sus de Costeşti, de asemenea pe Prut, şi jumătate din satul Bozoviţă (Buzoviţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina) şi jumătate din satul Răsteul (Resteu-Atachi, regiunea Cernăuţi, Ucraina) şi toate părţile lui din satul Tălmaceu (Tălmaci, regiunea Cernăuţi, Ucraina), pe Nistru, ce este în ţinutul Hotin, şi satul Măneştii (lângă Brătila, comuna Helegiu, Bacău), şi jumătate din satul Grozeşti (azi Oituz, Bacău) pe Oituz, cu mori şi cu loc de pive şi de firistreu pe pârâul Oituz, şi cu loc de vie, şi cu grădini şi cu fâneţe la muntele ce se numeşte Munceii, ce este în ţinutul Trotuş, şi o parte de ocină din satul Măstacănul (Mastacăn, comuna Borleşti, Neamţ), peste Bistriţă, ce se va alege partea lui Hricicanul, cu loc de moară la pârâul satului şi cu loc de prisacă, ce este în ţinutul Bacău, şi satul Neculeştii, ce se numeşte Trifeştii (Neamţ), cu iaz şi cu

594 mori la Pârâul Negru, şi toate părţile lui de cumpărătură, câte se vor alege, din satul Romăneşti (lângă Trifeşti, Neamţ), de asemenea pe Pârâul Negru, cu loc de iaz şi de mori pe Pârâul Negru, de asemenea şi pe pârâul Brănişterilor, ce este în ţinutul Neamţ, şi satul Potropopeştii (Potropopeşti, comuna Tăcuta, Vaslui), şi nişte părţi de ocină, câte se vor alege, din satul Olăşei (comuna Tăcuta, Vaslui), şi alte părţi de asemenea cumpărătură din satul Bomboteşti (azi Tăcuta, Vaslui), pe pârâul Cuţitna, cu mori şi cu loc de pive la pârâul Cuţitna”946 . 1637, iunie 4: Ispisoc de cumpărătură şi întărire de la Vasile Lupu voievod pentru marele sulger Toma „pe o poiană ce s-a numit Poiana lui Coste, în hotarul Bârleştilor (comuna Erbiceni, Iaşi), ce şi-a cumpărat de la Vasile Cenuşe şi de la rudele lui, drept 5 taleri buni”947 . 1639, februarie 27: Toader, diacul de Bârleşti, şi sora lui Mărica, feciori Zahariei Benei, nepoţi Stancăi, strănepoţi Mogăi, seminţia lor Anton, feciorul lui Feteon, nepotul Frăsinei, strănepot Mogăi, fraţii Florea, Cozma, Vasile şi Palaghia, feciorii Tudorei, nepoţi Drăghinei Păşcoae, strănepoţi Mogăi, şi fraţii Vasilie, Gligorie, Ionaşco Burchi, Benea, Isaico, Ana şi Alba, feciori Alexandrei, nepoata Stancăi, strănepoţi Mogăi, vând vistiernicului Buhuş, „din jumătate de sat de Bârleşti, ce se împarte în patru părţi, trei părţi… şi dumnealui ne-a dat jumătate de sat din seliştea Căcărăzenilor şi bani 50 de zloţi bătuţi… şi s-au prilejit în tocmeala noastră 946 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXI, Bucureşti 1971, doc. 234, pp. 289-292 947 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXIV, Bucureşti 1998, doc. 114, p. 109

595 Ionaşco Moldovan, Gheorghe Dondăş, Costin, Sava, Vasile şi mulţi oameni buni”948 . 1645, martie 31: Fraţii Pavăl Băzarca şi Cozma Duma au „căzut într-o greşeală, de am furat doi cai vornicului Iachim Bandur din Iurghiceni, şi ne-au prins de faţă şi au vrut să ne spânzure, Deci am căzut la dumnealui, spătarul Buhuş, de ne-a plătit capetele de la Iachim Bandur, şi a dat dumnealui doi cai”. Neavând cu ce plăti, cei doi fraţi dau lui Buhuş „partea de ocină din satul Iurghiceni, ce ni se va alege”, iar spătarul „ne-a mai dat o vacă tânără, de ne-am plătit din altă nevoie ce căzusem. / Şi ne-am dat noi moşia dinaintea lui Paţea din Gârţeşti (lângă Bârleşti, comuna Erbiceni, Iaşi), Vasile Pribagul şi Iusip ot Totoeşti (comuna Erbiceni, Iaşi), Romaşco, Balica şi Ştefan din Tâlhăreşti (comuna Erbiceni, Iaşi), Obrejie şi Miron din Iurghiceni (azi Erbiceni, comuna Erbiceni, Iaşi), Gligorie şi Dragosin ot Bârleşti (comuna Erbiceni, Iaşi) şi mulţi oameni buni” 949 . 1745, ianuarie 5: Nicolae biv (fost) postelic, cu fiii lui Ioniţă comis, Ştefan şi Constantin, vând marelui vistiernic Toader Palade „satul Bârleşti, cu vad de moară în apa Bahluiului, cu moară gata, ce este în ţinutul Hârlăului, şi satul Gârţeştii, la ţinutul Cârligăturii, care jumătate de sat Bârleşti şi jumătate de sat Gârţeşti mi-au fost mie date zestre de spacră-mea Aniţa, ce a fost nepoată de fată lui Bucioc stolnicul, iar jumătate din Bârleşti mi-a fost cumpărătură de la Constantin sin (fiu) Scărlet comis, iar lui Scărlet i-a fost această moşie de la maică-sa Safta, ce a fost soră cu muma soacră-mi, fata lui 948 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XX, Iaşi 1892, pp. 67, 68 949 AŞSP, Documenta Romaniae Historica / A. Moldova, vol. XXVIII, Bucureşti 2006, doc. 43, pp. 35, 36

596 Bucioc stolnicul. / Iar jumătate de sat Gârţeşti îmi este cumpărătură de la Acsinia Hăbăşasca, ce a fost soră cu soacră-mea Aniţa; / care sat Bârleşti pe din sus se hotărăşte cu Iurghicenii, până la un loc, şi de la loc purcede a se hotărî cu Spinoasa; iar dinspre Jijioara seacă, se hotărăşte cu Belceştii; iar din jos se hotărăşte cu Tutoeştii; / iar satul Gârţeşti se hotărăşte, pe din sus, cu Tâlhăreştii şi merge hotarul până în drumul Chicerei şi pe din jos cu hotarul Podul-Leloaei şi se bate în cap cu Bârleştii, în apa Bahluiului. / Aceste moşii, cu casa gata în Bârleşti, cu vad de moară şi mori gata în apa Bahluiului, cu vecini, le-am vândut marelui vistiernic Toader Palade”950 . 1774, iunie 12: Satul Bârleştii lui Feştilă, ţinutul Hârlăului, ocolul Bahluiului, avea, după recensământul lui Rumeanţev951, toată suma caselor: 5. Scădere rufeturi 5: 1 popă, 3 scutelnici, 1 ruptaş. / Rufeturi: Popa Toma / Ion Maftei, scutelnic / Vasile, plugar / Ioniţă Horai, scutelnic / Ion Dima, ruptaş. 1774, iunie 12: Satul Bârleştii, ţinutul Hârlăului, ocolul Bahluiului, avea, după recensământul lui Rumeanţev952, toată suma caselor: 55. Scădere rufeturi 42: 12 ţigani, 30 scutelnici. Rămân birnici 13. / Birnici: Chiriac sin (fiu) lui Luchian / Ştefan fiul lui Iftodi / Ion Cătana / Mihălachi Jule / Mihălachi Bârnovan / Neculai Bârnovan / Ion Vartic / Ştefan fiul lui Lupu / Gavril, vornic / Gheorghe zet (ginere) vornicului / Toader Cudeiu 950 Codrescu, Theodor, Uricarul, vol. XX, Iaşi 1892, pp. 92-94 951 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 224 952 ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 224

597 / Gheorghi Ciomeicu / Ştefan Catărău. // Rufeturi: Andrei, jude, ţigan / Toader Gânga, ţigan / Gheorghi Vlaicu, ţigan / Ion Crăciun, ţigan / Dumitru, ţigan / Gligori Ţugui, ţigan / Iordachi Grosu, ţigan / Sandu fratele lui, ţigan / Chiriţă, ţigan / Vasile, ţigan / Totoi, ţigan / Nica, ţigan / Toader, stoler la dumisale postelnicul Arghirii / Andrunache, plugar, tij (la fel) / Toader, plugar, la fel / Gavril, plugar, la fel / Parfeni, slugă, la fel / Năstasă, plugar, la fel / Ifimi, plugar, la fel / Gheorghi, slugă, la fel / Mihălachi, argat, la fel / Ştefan, slugă, la fel / Ion, argat, la fel / Toader, argat, la fel / Andrieş, plugar, la fel / Ştefan, pas, la fel / Greblă, pas, la fel / Lupu, cioban, la fel / Gheorghi, murari, la fel / Ştefan, herghelegiu, la fel / Petre, slugă, la fel / Vasile, pas, la fel / Ştefan, murari, la fel / Toader Secetă, la fel / Mihăilă, la fel / Ion Barne, la fel / Vasile Barne, la fel / Ion, murari, la fel / Vasile, slugă / Neculai, herghelegiu / Iftimi, herghelegiu. 1898: „Bârleşti, comună rurală, judeţul Iaşi, în partea dinspre sud-est a plășii Bahluiul, lângă târgușorul Podul Iloaei. E formată din satele: Bârleşti, Totoeşti, Erbiceni şi Spinoasa, pe o întindere aproape de 12.000 hectare și are o populaţie de 502 familii sau 2.375 locuitori. Această comună, fiind favorizată de întinderi mari de imaşe şi fâneţe, a dat loc unei culturi alese de vite cornute, precum oi, boi și vaci de cea mai frumoasă şi mai căutată rasă, cu care se făcea un comerț întins pe la târgurile de primprejur, precum și cu străinătatea. Această cultură, însă, a început a se pierde, din cauza scumpetei pământului și din lipsa de export a vitelor. Pe teritoriul comunei, în partea dinspre vest, trec calea ferată și şoseaua naţională de la Iași-Podul Iloaei, spre Târgul

598 Frumos; iar pe șesul Bahluiului, prin mijlocul comunei, este un drum comunal, de la Podul Iloaei, la Belcești. / În comună sunt patru biscrici, cu 4 preoţi, 4 cântăreți și 1 eclesiarh; două școli, cu 2 învățători şi 80 elevi; se mai află două mori, una de apă și alta de aburi. / Numărul vitelor se urcă la 10.389 capete, din care: 2.354 vite mari cornute, 236 cai, 7.212 oi și 587 rimători. / Bârleşti, sat din comuna Bârleşti, se compune din două mici sătişoare cu aceeași numire; cel dintâi e situat de-a stânga râului Bahluiul și numără 50 familii sau 250 suflete. Se zice că acest sătişor s-a înființat cu vreo sută de ani în urmă, de către câteva familii venite din părţile de jos ale Moldovei. Al doilea sătişor se numeşte Bârlești-Unguri. E situat în partea dreaptă a râului Bahluiul și are 17 familii sau 40 suflete. I.ocuitorii sunt de origine unguri, aduși de fostul proprietar, Gh. Sturdza, cu vreo 40 de ani în urmă, împroprietărindu-i după legea din 1864. În acest sat se află o biserică catolică, fără deservenţi. Întinderea moşiei Bârleşti e cam de 3.000 hectare, din care ca la 300 sunt ale locuitorilor. Numărul vitelor este de 505 capete, din care: 182 vite mari cornute, 45 cai, 250 oi şi 28 râmători” 953 . 953 Lahovari, George Ioan, Marele Dicţionar Geografic al României, volumul I, Bucureşti 1898, p. 452

599 BÂRLEŞTI (pe Tazlăul Mare, Bacău). 1629, august 10: Cartea lui Miron Barnovschi voievod, prin care scuteşte de dări, afară de cislă (contribuţia satului la birul dat turcilor), pe locuitorii satului Bârleşti, „căci domnia mea i-am lăsat să şină străji pe apa Tazlăului celui mare, cum ţin şi alte străji” 954 . 1777, mai 23: Carte gospod de la Grigore Alexandru Ghica voievod, trimisă fostului mare vornic Grigore Crupenschi, după ce i „s-a jeluit Safta, ce a ţinuto Grigoraş Ţârţoacă, din satul Bârleşti, de la ţinutul Bacăului, arătând cum că maică-sa Nastasia ar fi fost moldovancă şi, mergând după un ţigan al mănăstirii Tazlăului, anume Ion Bunghiul, a făcut cu dânsul trei feciori, care au rămas robi mănăstirii, şi lipsind, de la o vreme, acel Ion Bunghiul, țigan, a umblat fugar 4 ani, și maică-sa, în vremea aceea, s-ar fi îngurluit cu un preot, anume Atanasie, și au făcut-o pe dânsa și, pe urmă, acel preot s-ar fi și pedepsit după fapta lui. Asupra căror zise ale ei a arătat, aici, la divan, și o mărturie de la Ioan egumenul, ce a fost la monastirea Tazlăul, în vremea aceea, iscăliți fiind și alți călugări, în care arată că, știindo că nu este țigancă, când se va ridica ea de vârstă să nu fie supărată de către monastire și să meargă după moldovean neoprită, precum au și mers după acel 954 Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade / Documente slavo-române, vol. II, Iaşi 1907, pp. 255, 256