Modalități de abordare a textului narativ ficțional

MODALITĂȚI DE ABORDARE A TEXTULUI NARATIV FICȚIONAL Ghid de bune practici de abordare a proiectului „Comorile basmului românesc” în paradigma modernă a curriculumului NUMĂRUL 1/ 2023 (ediție online) GALAȚI ISSN 2972-2144 ISSN-L 2972-2144

REDACTORI COORDONATORI: GAIU FLORENTINA CIUBOTARU ADRIANA AUTORI: Acasandrei Cristina- Ecaterina Agavriloie Loredana Aionesei Ramona- Maria Alexandru Carmen Mirela Bontea Anca Boștină Gabriela-Cristina Bute Ionica Buzatu Aurica Buzilă Nicoleta Amalia Cardaș Mihaela Ramona Căruceriu Lidia Chifu Georgeta Pompilia Chiscoci Olguța Ciobanu Geanina Ciubotaru Adriana Ciurescu Adriana Cornea Alina Robertina Drăgan Alina-Ştefania Drăgan Florentina Gaiu Florentina Gavril Simona – Cătălina Goea Geanina Doina Iancu Lucreţia Iconaru Florina Lungeanu Violeta-Teodora Mera Daniela Mitu Nicoleta Nagy Iuliana Nistor Amalia Nistor Daniela Angelica Onofrei Anamaria Petrica Alina Mariana Popa Cătălina Ṣtiubianu Mihaela Stoica Irina-Elena Strilciuc Ana-Maria Ursuțu Nicoleta COPERTA ȘI GRAFICA: GAIU FLORENTINA MODALITĂȚI DE ABORDARE A TEXTULUI NARATIV FICȚIONAL (ediție on-line, Galați, numărul 1, 2023) COD ISSN 2972-2144 ISSN-L 2972-2144 Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor

Descoperind comori ale basmului românesc... Reușita unui proiect depinde de o serie de repere – cadru: inovație, parteneriat, responsabilitate, participare comunitară, eficiență, profesionalism și transparență . Acestea au fost și sunt și punctele forte ale proiectului educațional „Comorile basmului românesc”, derulat de Școala Gimnazială Nr. 22 Galați în parteneriat cu Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați, ajuns la cea de-a noua ediție. Scopul proiectului este unul nobil: valorificarea basmului românesc în activități care vizează cultivarea interesului pentru lectură și stimularea capacității creatoare a elevilor de clasa a cincea. Accentul cade pe desfășurarea unor activități care să valorifice lectura textelor dintr-o bibliografie propusă, activități care îi aduc pe elevi în lumea basmului, activități care trebuie să fie împărtășite tuturor, prin publicarea acestora într-o revistă, pe participarea la un concurs online, dar și pe actul creator. Așa au luat naștere revistele proiectului, publicate și distribuite la fiecare ediție, reviste care s-au constituit în exemple de bune practici, dezvăluind metode inedite de abordare a textelor literare, de antrenare a elevilor în activităţi educative interactive care au rupt barierele între cititor și text, scuturându-l de praf și scoțând la lumină nestemate. O parte dintre profesorii coordonatori la nivelul unităților școlare ne-au împărtășit experiențele frumoase ale elevilor, demonstrând că lucrul cu textul poate fi o bucurie! Acest număr reprezintă finalitatea ediției a noua, derulate în anul școlar 2022-2023, demonstrând puterea basmului de a învinge barierel , de a păși în on-line, de a demonstra dăruirea dascălilor și dragostea învățăceilor pentru lectură. Coordonatori, prof .Gaiu Florentina Școala Gimnazială Nr. 22 Galați prof. Ciubotaru Adriana Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați”

ISSN 2972-2144 ISSN-L 2972-2144 CUPRINS Bune practici de abordare a proiectului „Comorile basmului românesc” în paradigma modernă a curriculumului Basmul şi banda desenată 5 profesor Cornea Alina Robertina Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti Călători în galaxia lecturii: basmele românești 7 profesor Popa Cătălina Școala Gimnazială Nr.1 Șendreni, Galați Cititul e viaţă 10 profesor Aionesei Ramona- Maria Şcoala Gimnazială ”Leon Dănăilă” Darabani, Botoşani Călătorind prin basme 12 profesor Onofrei Anamaria Şcoala Gimnazială „Leon Dănăilă” Darabani, Botoşani Acolo unde cartea foşneşte, creierul nu îmbătrâneşte 14 profesor Acasandrei Cristina- Ecaterina, Şcoala Gimnazială Nr. 16, Galaţi Metode şi tehnici de abordare a basmului, în vederea stimulării gândirii critice 15 profesor Drăgan Alina-Ştefania Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”, Galaţi Basmul - o călătorie frumoasă a sinelui 17 profesor dr. Petrica Alina Mariana Şcoala Gimnazială Nr. 1, Braşov Călător pe tărâmul basmelor 19 profesor Drăgan Florentina Şcoala Gimnazială Nr. 26, Galaţi Zici - Veste - Poveste 22 profesor Nistor Daniela Angelica Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați Povești prin fotolii colorate 25 profesor Nagy Iuliana Școala Prof. Nr.1 Vișeu de Sus, Maramureș Fii erou pentru o zi! 26 profesor Iconaru Florina Școala Gimnazială Nr.1 Șendreni, Galați

ISSN 2972-2144 ISSN-L 2972-2144 Folosirea tehnologiei în…. lumea basmelor 33 profesor Gavril Simona – Cătălina Școala Gimnazială Nr. 1 Sulița, Botoșani În căutare de comori 35 profesor Bontea Anca Şcoala Gimnazială Nr.28, Galaţi De n-ar fi, nu s-ar povesti.. 37 profesor Boștină Gabriela-Cristina Școala Gimnazială Coțofenii din Dos, Dolj Atelier de creație 39 profesor Mera Daniela Școala Gimnazială Nr. 29, Galați, Galați Basmul, sursă inepuizabilă de valori morale și culturale 41 profesor Stoica Irina-Elena Școala Gimnazială ,, Petre Ispirescu”, București Paşi prin tărâmul basmelor 43 profesor Căruceriu Lidia Şcoala Gimnazială „Leon Dănăilă” Darabani, Botoşani Pe urmele eroilor din basme 44 profesor Cardaș Mihaela Ramona Școala Gimnazială ”Leon Dănăilă”, Darabani, Botoșani Călător în lumea basmului... 46 profesor Buzatu Aurica Şcoala Gimnazială Salcia judeţul Brăila “Pe locuri, fiṭi gata, start”…la citit BASME! 49 profesor Ṣtiubianu Mihaela Colegiul Naṭional “Alexandru Ioan Cuza”, Galaṭi Proiect didactic 51 profesor Strilciuc Ana-Maria Şcoala Gimnazială I.S.Sturdza Săuceşti, Bacău Rolul tehnicilor dramatice în dezvoltarea capacităţilor elevilor de înţelegere a trăsăturilor basmului românesc 53 profesor Ciurescu Adriana Şcoala Gimnazială Nr.1,Slobozia Conachi, Galaţi Cursa specială în lumea binelui ṣi a răului 57 profesor Iancu Lucreţia Şc. Gimnazială Nr.1 Umbrăreṣti, județul Galați Din nou printre eroii din basme 58 profesor Mitu Nicoleta Școala Gimnazială ”Grigore Hagiu”- Tg. Bujor

ISSN 2972-2144 ISSN-L 2972-2144 Feciorii de împărat 59 profesor Nistor Amalia Şcoala Gimnazială Nr. 2 Miorcani,Rădăuţi-Prut,Botoşani Proiect de lecţie 60 profesor Buzilă Nicoleta Amalia Şcoala Gimnazială, comuna Talea, Buzău Proiect de activitate 65 prof. Bute Ionica, Școala Gimnazială Nr. 7, Galaţi Proiect de lecţie 68 profesor Ciobanu Geanina Liceul Tehnologic Coţuşca, „A crea legături” sau cum „îmblânzim” învățarea? 74 profesor Agavriloie Loredana Școala Gimnaziala Spiru Haret, Dorohoi, Botoșani Călători prin lumea basmelor românești 76 profesor Ursuțu Nicoleta Școala Gimnazială Nr.1 Bogdănești, Suceava Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului Proiectul didactic-modalitate eficientă de evaluare 77 profesor Chifu Georgeta Pompilia Colegiul Național Al. I. Cuza Galați Dezvoltarea competențelor sociale și civice prin intermediul proiectelor de voluntariat 79 profesor Lungeanu Violeta-Teodora Colegiul Național „Costache Negri” Basmele – prilej de stimulare a lecturii elevilor 81 profesor Alexandru Carmen Mirela Școala Gimnazială„ Sf. Gheorghe” Cuca Proiect transdisciplinar „Armonii eminesciene” 83 profesor Goea Geanina Doina Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați Cititori în devenire 85 profesor Ciubotaru Adriana Şcoala Gimnazială Miron Costin,Galati Trucuri sau metode? 87 profesor Chiscoci Olguța Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați

BASMUL ȘI BANDA DESENATĂ Profesor Cornea Alina Robertina Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploiești Concursul „Comorile basmului românesc” a reprezentat, de fiecare dată, o sursă de texte inedite, mai puțin cunoscute de către elevi și o modalitate de a deschide drumul unor lecții interactive. Odată cu ediția din acest an, dat fiind că sunt profesor în cadrul unui liceu de artă și că cei cărora le-am propus participarea la concurs sunt la specialitatea „arte plastice”, am decis ca, după lectura textelor din bibliografie, să le prezint elevilor textul multimodal și să mă opresc la banda desenată. Au primit cu entuziasm propunerea de a surprinde, prin desen, secvențe din basmele citite. Au fost împărțiți în grupe, iar rolul membrilor a fost bine definit: citirea atentă a textelor, identificarea secvențelor sugestive, redarea luptei dintre bine și rău, folosind tehnica benzilor desenate. Înainte de realizarea propriu-zisă a activității, am prezentat modalitățile de construcție a unui astfel de text. Am utilizat informațiile din manualul de limba și literatura română de clasa a V-a, de la editura Art Klett, dar și câteva exemple de romane grafice, de la editura Arthur: Hoțul fulgerului și Bătălia din Labirint de Rick Riordan, scriitor american pasionat de legendele antice. În manualul de clasa a V-a, copiii sunt familiarizați cu banda desenată, printr-o succintă prezentare a elementele pe care acest tip de text le conține: planșa, banda, vinietele sau casetele, bulele, recitativele, ideogramele, onomatopeele, liniile de mișcare, semnele de punctuație specifice. Au înțeles încă de la început că „banda desenată este un text multimodal simplu în care se narează cu ajutorul imaginilor și al cuvintelor” (Manual de limba și literatura română, Editura Art Educațional, p.117) și pot citi un text și cu ajutorul imaginilor. Au fost încântați de faptul că li se propune un proiect în care își pot exersa inteligența artistică. Faptul că nu au fost obligați să realizeze rezumate sau planuri simple de idei, a crescut interesul pentru participarea la concurs. 5

Benzile desenate create de către copii au fost diferite ca modalitate de realizare. Voi selecta pentru prezentare trei dintre ele, una reprezentând o viziune inedită. Bibliografie 1. Manualul de limba și literatura română, clasa a V-a B, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Editura Art Klett, 2022 6

Călători în galaxia lecturii: basmele românești Profesor POPA CĂTĂLINA Școala Gimnazială Nr.1 Șendreni, județul Galați Concursul ”Comorile basmelor românești” propus anul acesta elevilor de clasa a V-a și a VI-a a fost perceput ca o călătorie prin labirintul cuvintelor care le-a propus o transformare imaginară, astfel încât fiecare să poată deveni parte a unei povești despre succesul în descifrarea tainelor lecturii. Probele s-au dovedit antrenante, provocându-i pe elevi să citească cele cinci texte, cu maxim interes și atenție care să-i trimită direct în etapa I a concursului, pentru ca mai apoi să aibă șansa să plămădească Creația - această etapă finală a unui concurs de basm. Activitatea realizată cu elevii a urmat pașii firești în abordarea oricărui tip de text: observarea, explorarea, interpretarea și reflectarea asupra universurilor imaginare cu care elevii intră în contact. După etapa de lectură a textelor, realizată atât individual, cât și alături de colegi, pentru o mai bună ancorare în lumea basmului, a urmat un joc de autocunoaștere: Imaginează-ți că ai fi pentru câteva secunde unul dintre personajele literare întâlnite. Ce ți-ar plăcea să fii, dacă ai putea alege?/ Dacă aș fi personaj din basme aș vrea să fiu...., deoarece... . - Dar sunt un elev și vreau să am o viață frumoasă învățând! - a fost concluzia la care elevii au ajuns în urma jocului propus. În întreaga lor diversitate, basmele întrunesc o serie de particularități pe care le-am prezentat elevilor cu scopul de a oferi acestora toate elementele necesare demersului de (re)descoperire a basmelor românești, de a-i ajuta să înțeleagă lumea basmului, să fie deschiși în abordarea unor astfel de texte, să se identifice cu personajele de basm, să extragă învățăminte valoroase pe care să le respecte cu încredere. Basmele poartă cititorul într-o pendulare continuă între realitate și imaginație, între real și fantastic. Structura narativă a basmului, personajele înzestrate cu însușiri 7

supranaturale, elementele simbol prezente în basm (obiectele miraculoase, cifrele magice, donatorii sau personajele ajutoare), formulele inițiale, mediane sau finale - toate sunt parte integrantă din convenția povestitor - cititor, conform căreia în basm totul este posibil, oricât de surprinzător ar fi. Restabilirea echilibrului și răsplata eroului din finalul basmelor transmit elevilor-cititori încrederea în existența unei lumi bune, cu valori trainice și speranță de nestăvilit. De la reconstituirea evenimentelor basmelor Zâna Zânelor- Petre Ispirescu și Spaima zmeilor- Ioan Slavici, sub forma unui concurs: Câștigă echipa care aranjează cât mai repede, în ordine cronologică ideile principale ale textelor!, la rezumarea orală a basmului Aripă-frumoasă- Ion- Pop Reteganul, conform criteriilor de evaluare stabilite anterior, elevii au fost încurajați să colaboreze, să comunice, să prezinte în fața colegilor produsul echipei lor. De asemenea, tot în cadrul grupelor, elevii au realizat harta textului Greuceanu- Petre Ispirescu și au transpus în imagini lumile fabuloase și eroii cu puteri supranaturale, investigand astfel textul narativ de-a lungul și de-a latul său. Atunci când elevii interacționează cu protagoniști de basm prin intermediul lecturii, aceștia descoperă valori umane autentice, rezonează cu experiențe și emoții dintre cele mai profunde, motiv pentru care le-am propus spre finalul activității câteva exerciții de scriere imaginativă, creativă, reflexivă - sarcini de lucru prin care elevii iși dezvoltă și exersează abilități cognitive, gândirea critică, imaginația, creativitatea, comunicarea, abilitatea de a prospecta o temă, de a selecta informații relevante, capacitatea de a-și forma și exprima propria opinie: 1. Scrie numele unui personaj de basm, dintre cele întâlnite în basmele propuse în cadrul proiectului ”Comorile basmelor românești”, cu care ai vrea să fii prieten și motivează de ce l-ai ales. ( 80- 100 de cuvinte) / 2. Dacă ești pasionat de lectură, cu siguranță ai citit cu sufletul la gură cele cinci basme propuse în cadrul proiectului ”Comorile basmelor românești”. 8

Scrie trei motive pentru care îți plac basmele. Care basm ti-a plăcut cel mai mult și de ce? / 3. Exprimă-ți opinia, într-un text de aproximativ 50 de cuvinte despre finalul basmului ”Drumul curcubeului”, de Petre Crăciun . Alcătuiește un text de 50-70 de cuvinte în care să îți imaginezi un alt final al basmului citat. Unul dintre rolurile profesorului de limba și literatura română este acela de a insufla elevilor iubirea pentru carte, cea ale cărei file îl îndeamnă pe elev să citească, mai mult și mai mult, cea care îl ajută să descopere și să învețe lucruri noi despre sine, despre ceilalți, despre lume. Indiferent de vremurile noi, aflate sub bagheta digitalului, basmele rămân comori ale culturii românești care nu își vor pierde niciodată rolul instructiv-educativ pe care îl poartă, prin mesajul transmis, prin valorile morale și culturale ce se desprind din acestea. Bucuria lecturii să îi însoțească mereu pe elevii iubitori de carte! 9

Cititul e viață Prof. Aionesei Ramona- Maria Școala Gimnazială ”Leon Dănăilă” Darabani, jud. Botoșani „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților…” scria Miron Costin, în cartea „De neamul moldovenilor”. Mă călăuzesc de aceste cuvinte, alături de versurile lui Tudor Arghezi: “Carte frumoasă cinste cui te-a scris/ Încet gândită, gingaș cumpănită;/ Ești ca o floare, anume înflorită/ Mâinilor mele , care te-au deschis.”, constituind o permanență în viață mea, căci pentru mine viața este ca un puzzle uriaș alcătuit dintr-un număr infinit de piese, mai mari sau mai mici (după cum cărțile au mai multe sau mai puține pagini), prin a căror alăturare continuă, tenace și răbdătoare, pe măsura scurgerii timpului, îi poți cunoaște întreaga frumusețe și profunzime. Dintre piesele acestui joc, un număr mare îl reprezintă elevii cărora doresc să le insuflu dragostea pentru literatură, pentru lectură, dorind să le ofer modele de „a zăbovi” cu acești prieteni muți ce ne oferă o diversitate de valori culturale sau morale și adevărate lecții de viață. Încerc să le transmit elevilor mei că Lectura este o activitate prin care ne putem regăsi pe noi înșine prin intermediul personajelor, ne putem da frâu liber imaginației, ne putem construi propriul stil de a trăi, că Cititul e viață și că trebuie privit ca un joc ce ne mângâie, într-o perioadă în care tehnologia pare că ne-a acaparat. Astfel, ne- am înscris în Proiectul „Comorile basmelor românești” și am pășit pe noi meleaguri alături de personajele din povesti, am făcut cunoștință cu oameni deosebiți ce ne-au făcut să vedem o altă perspectivă a vieții cu fiecare treaptă urcată, am învățat să visăm deschizându-ne noi orizonturi. Pentru a ne familiariza cu textele propuse, elevii, în urma lecturării prealabile, au avut libertatea de a alege maniera în care să demonstreze apropierea de operă. Printre acestea s-au regăsit: să facă harta personajelor, ilustrându-le prin câte un desen; harta locurilor prin care au trecut personajele; câte o scrisoare către personajul preferat; un dialog imaginar cu acesta; citirea cu voce tare a unui fragment preferat, poster, coperta cărții, chiar fișă de lectură. Dincolo de activitatea practică, aceștia au emis puncte de vedere personale pro sau contra, cu privire comportamentul personajelor pozitive sau negative , au evidențiat tema, 10

mesajul operelor înțelegând că „binele învinge mereu”, dar că mereu sunt piedici, la fel ca în viața reală, însă după fiecare furtună, vine și vremea bună. Atașăm câteva fotografii, pentru a evidenția activitățile propuse și bucuria de care au dat dovadă elevii clase a VI-a A de la Școala Gimnazială ”Leon Dănăilă” Darabani. 11

CĂLĂTORIND PRIN BASME Prof. Onofrei Anamaria Școala Gimnazială „Leon Dănăilă” Darabani, Botoșani O temă foarte des întâlnită în discuțiile despre educație este creativitatea. Noua programă de limba și literatura română scoate în evidență acest aspect pe care profesorul trebuie să-l exploateze cât mai des. Ceea ce este nevoie să dezvoltăm și să valorizăm la elevii noștri este gândirea creativă. În demersul meu didactic în care am avut ca punct de plecare basmul, nu am putut să nu mă duc cu gândul la Alice, personajul lui Lewis Carrol: „- Nu are niciun sens să încerc, spuse Alice, nimeni nu poate să creadă lucruri imposibile! - Ba îndrăznesc să-ți spun că nu prea ai exercițiu, zise Regina. Când eram mai tânără, făceam asta timp de o jumătate de oră zilnic. Uneori reușeam să cred în șase lucruri imposibile doar înainte de micul dejun.” (Alice în Țara Oglinzilor) Trebuie să recunosc că mă confrunt din ce în ce mai des cu astfel de reacții din partea elevilor mei:”Mi-e frică să nu greșesc!”, deci nu dau niciun răspuns; ”Nu cred că e bine ce am făcut!”deci nu își prezintă lucrările sau temele. Prin urmare, cu fiecare activitate didactică mă străduiesc să aduc în fața lor metode cât mai variate pentru a le trezi curiozitatea, pentru a le dezvolta creativitatea și pentru a căpăta încredere în ei. După Robert Stemberg, pentru a fi capabili să atingă anumite obiective, elevii trebuie să acceseze fiecare dimensiune a creativității: să sintetizeze, să analizeze și să contextualizeze. Chiar dacă la prima vedere poate părea foarte ușor de abordat și înțeles, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Gândirea creativă implică cinci obiceiuri ale minții: curiozitate, tenacitate, colaborare, disciplină și imaginație. Pe structura acestor cinci obiceiuri am încercat să realizez un scenariu didactic având ca punct de plecare basmul „Aripă-frumoasă” scris de Ion Pop Reteganul. Pentru a pune în aplicare posibilitatea elevului de a crea ceva nou pentru un scop anume și pentru a renunța la ideile vagi și lipsite de aplicabilitate, m-am gândit la câteva lucruri care să le dezvolte gândirea critică. După ce elevii au citit textul ca temă pentru acasă, la oră i-am împărțit în perechi și le-am spus că pentru a deveni conducători în regatul minții lor trebuie să treacă prin cinci probe. 12

Prima încercare a fost a curiozității. Am pus în mijlocul clasei o cutie plină cu diverse lucruri: animale din plastic, traistă, baghete, haine, soare și lună decupate din hârtie colorată, diverse fructe din plastic etc. Un membru din echipă trebuia să aleagă un obiect iar celălalt să spună ce ar fi putut face cu el. După finalizarea primei probe, a urmat a doua, cea a tenacității prin care ei trebuiau să treacă de ideile familiare și să vină cu noi idei, să îndrăznească să fie diferiți și să accepte dificultățile. Astfel, ei au avut de răspuns la întrebări de tipul: de ce a ales protagonistul un cal răpciugos?, ce s-ar fi întâmplat dacă Zorilă nu-l îl înfrângea pe primul zmeu?, cum ar fi decurs lucrurile dacă frații lui Aripă-frumoasă nu-i veneau în ajutor?, dacă s-ar fi întors acasă odată cu frații săi, ce s-ar fi întâmplat cu Aripăfrumoasă?, etc. La acest punct elevii și-au dezbătut poziția alegerilor cultivându-și capacitatea de a menține consecvența unui argument. A treia încercare în parcursul lor a fost colaborarea. La acest pas echipele au avut de tratat întâmplările din basm ca fiind reale. Aceștia au creat și au pus în scenă interviuri cu personajele din basm pentru a putea proiecta ce s-ar fi putut întâmpla. Prin această metodă elevii au învățat cât de important este să dai mai departe chiar și idei, nu numai lucruri. Munca în echipă a crescut potențialul celor care gândesc creativ aceștia contribuind la ideile celorlalți și îmbunătățindu-și propriile idei. Următoarea probă i-a învățat pe elevi să fie disciplinați, serioși în munca lor, atenți la detalii și capabili să-și corecteze erorile. Aceștia au făcut câte o descriere a personajului principal din basmul ”Aripă-frumoasă” expimandu-și în același timp și propria opinie despre Zorilă și acțiunile lui. După ce au redactat textul, colegul de echipă trebuia să facă câteva comentarii legate de textul coechipierului. A cincea și cea din urmă probă a fost cea a imaginației. La această probă elevii au recitit fragmente din basm. La semnalul meu trebuiau să se oprească și coechipierul să continuie șirul evenimentelor, în scris, cu varianta imaginată de el. La final, ca o încheiere a activității, fiecare elev a scris într-o jumătate de pagină un alt final al basmului. La această probă, participanții s-au jucat cu posibilitățile, au creat legături între idei lucru foarte important în ceea ce priveste sintetizarea procesului de gândire creativă. De asemena, și-au folosit intuiția, lucru care le-a permis să facă într-un mod tacit noi legaături, dezvoltându-și astfel gândirea analitică. La sfârșitul activității am realizat că prin această abordare elevii și-au îmbunătățit rezultatele, au fost mult mai prezenți și conștienți de ceea ce fac, și-au îmbunătațit starea de bine și au căpătat încredere în propriile forțe. Concluzia trasă în urma acestei activități este aceea că lumea contemporană are nevoie de minți creative și datoria noastră de dascăli este să scoatem cât mai mult la lumină această capacitate și să o îmbunătățim zi de zi prin metode diverse. 13

Acolo unde cartea foșnește, creierul nu îmbătrânește Profesor, Acasandrei CristinaEcaterina, Școala Gimnazială nr.16, Galați La Școala Gimnazială nr.16, participarea la concursul „Comorile basmelor românești” a fost o provocare. Specia basmului, formatul grilă al concursului, numărul mic de basme din bibliografia acestuia au reprezentat motive de a participa cât mai mulți elevi.De fapt, principalul scop a fost verificarea atentă a lecturii basmelor și familiarizarea cu ideea de competiție . În mod cert, nu toți elevii vor dovedi abilitatea de a compune texte pentru etapa următoare, dar ceea ce este important este să participe.Încă de mici, ei au fost învățați că fiecare carte, fiecare poveste reprezintă o poartă spre alt univers, o cheie magică ce deschide o comoară a imaginației, o modalitate de a înțelege mai bine viața, de a forma principii și valori, de a îmbunătăți gândirea și comunicarea. Întâi de toate, elevii au fost informați despre regulamentul concursului, au aflat în ce constă acesta și astfel a început căutarea basmelor , atât pe google, cât și la bibliotecă.Recomandarea a fost printarea acestora, pentru a evidenția toate detaliile importante.Elevii au avut la dispoziție timp suficient pentru a realiza lectura textelor în ritm propriu. Pentru a mă asigura că elevii au citit și sunt atotcunoscători ai conținuturilor basmelor, am propus ca metodă de lucru metoda mozaicului.Au participat 15 elevi, asadar, s-au format trei grupe- casă și cinci grupe de experți. Fiecare grupă de experți a avut de dezbătut conținutul unui basm, de răspuns la întrebări legate de personaje, de probele acestora, apoi, acestea s-au întors în grupele- casă și au adus la cunoștință celorlalți membri, detaliile legate de basmul ales.Astfel, toți elevii și-au clarificat aspecte despre fiecare basm în parte.După lectura textelor, s-a propus spre delectare vizionarea acestora pe canalul de you-tube, completarea unor fișe de lectură pentru fiecare basm ca temă pentru acasă , cât și realizarea de benzi desenate, care vor fi făcute cunoscute celorlalți elevi ai școlii în revista școlii. Suntem recunoscători pentru oportunitatea de a participa la acest concurs, considerăm că astfel de activități nu trebuie să ne lipsească, iar ideea de a așterne pe hârtie modalitățile de lucru sau de a împărtăși din experiențele de lectură ale fiecărei școli participante a reprezintat un ajutor binevenit . 14

METODE ŞI TEHNICI DE ABORDARE A BASMULUI, ÎN VEDEREA STIMULĂRII GÂNDIRII CRITICE prof. Drăgan Alina-Ştefania Şcoala Gimnazială ,,Grigore Moisil”, Galaţi Aşa cum este prezentată şi în cadrul de referinţă PISA, din 2012, competenţa de lectură este importantă nu doar pentru reuşita personală, ci şi pentru integrarea în societatea în care individul trăieşte. Această competenţă dezvoltă cunoaşterea, ajutându-i pe elevi să înţeleagă, să reflecteze şi să se implice în lectura textelor. Basmul este şi va rămâne un text literar preferat de cei mici, dar şi de cei mari, prin deosebita valoare formativă pe care o are prin educarea gustului pentru frumos şi prin educarea trăsăturilor pozitive de caracter. Deşi accentul este pus, în ultimii ani, pe metodele moderne de predare-învăţareevaluare, întrucât cultivă elevilor originalitatea, creativitatea şi stimulează gândirea critică, am ales, totuşi, să aplic - în vederea stimulării acestui tip de gândire - atât metode tradiţionale, cât şi metode moderne în cadrul activităţilor de lectură a basmelor ,,Zâna Zânelor” de Petre Ispirescu, ,,Drumul Curcubeului” de Petre Crăciun, ,,Aripă-Frumoasă” de Ion Pop-Reteganul, ,,Greuceanu” de Petre Ispirescu şi ,,Spaima Zmeilor” de Ioan Slavici. Dintre metodele tradiţionale, am utilizat metoda lecturii (lucrul cu textul), fiind o metodă care ajută la receptarea unui text literar, dar şi la formarea deprinderilor de a utiliza o carte, de a extrage ideile esenţiale sau de a alcătui o fişă de lectură. În cazul demersului didactic desfăşurat, elevii au folosit, drept sursă, propriile cărţi sau fişe xeroxate. De exemplu, în etapa de prelectură a basmului ,,Spaima Zmeilor” de Ioan Slavici, pentru a le stârni elevilor interesul pentru citit, am selectat următorul fragment din textul propus - sub forma unei fişe de lectură - fragment pe care l-am citit, cu intonaţia corespunzătoare, în faţa clasei, apoi le-am cerut elevilor să extragă ideea esenţială ce se desprinde din rândurile date şi să-mi indice un motiv pentru care ar citi această creaţie literară, integral, în urma lecturii fragmentului prezentat. De cele mai multe ori, în mod obligatoriu, metoda lecturii se împleteşte cu metoda conversaţiei şi cu expunerea (în forma explicaţiei). Conversaţia este, de asemenea, o metodă nelipsită din orice tip de lecţie şi poate lua forma discuţiilor individuale sau a celor colective (numite şi dezbateri), poate fi catihetică (prin formularea unor întrebări ce conduc spre aflarea nivelului cunoştinţelor pe care îl au elevii) şi euristică (prin formularea unor întrebări care au ca scop descoperirea unor idei noi ale elevilor, dar şi prin formularea altor întrebări de către elevi prin care profesorul — Ce stai? îl întrebă zmeul. Aruncă! — Stai, bre, să-mi treacă luna din cale, îi răspunse omul. Vrei s-o bat cu buzduganul strămoșului tău cum am pățit cu barda bunicului, pe care am aruncat-o în lună ș-acolo a și rămas?... Uită-te bine, c-o vezi, dar n-o să mai pui mâna pe ea! Zmeul se uită în lună și, văzând în adevăr ceva ce seamănă a bardă, începu să tremure ca frunza de plop. — Nu cumva să-mi prăpădești buzduganul, că atâta moștenire mai avem și noi din vremile cele bune, grăi dânsul. (Fragment extras din basmul Spaima Zmeilor de Ioan Slavici) 15

încurajează aflarea unor noi adevăruri). În activitatea realizată, am utilizat ambele tipuri de conversaţie, însă am pus accentul pe cea euristică. Această metodă valorifică tehnica întrebărilor şi a răspunsurilor, iar întrebările nu trebuie formulate ambiguu, ci trebuie să fie clare. Voi enumera, în rândurile ce urmează, câteva dintre întrebările adresate elevilor din clasa a V-a, întrebări care merg pe tehnica ,,De ce?”-urilor, adresate în etapa lecturii şi în postlectură ale basmelor ,,Greuceanu” de Petre Ispirescu şi ,,Spaima Zmeilor” de Ioan Slavici. Întrebările generale îi determină pe elevi să se gândească în ansamblu: ♦ Care este mesajul textelor citite? ♦ Autorul explică în mod clar ideea transmisă? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? ♦ Poţi corela ideea transmisă cu anumite secvenţe din text? Care ar fi acestea? ♦ Cum te-au făcut să te simţi textele citite? De ce? ♦ Ce ţi-a atras atenţia cel mai mult din textele parcurse? De ce? ♦ La ce/cine te-au trimis cu gândul creaţiile literare citite? De ce? ♦ Care întâmplare din text te-a impresionat foarte mult? De ce? ♦ Ce situaţii din textele parcurse au rămas fără rezolvare? Care ar fi cauza? Întrebările particulare au rolul de a le dezvolta elevilor capacităţi de analiză, de reflecţie personală, de observare a detaliilor, de sinteză etc.: ♦ Dacă ar fi să găseşti un cuvânt care l-ar descrie pe Greuceanu, care ar fi acela? ♦ Cum ţi se pare răspunsul următor ,, – Dragul meu Greucene, răspunse împăratul, nu pot să schimb nici o iotă, nici o cirtă din hotărârea mea. Și aceasta nu pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc să fiu drept. Poruncile mele voi să fie una pentru toată împărăția mea; la mine părtinire nu este scris.”, oferit de împărat? Este sincer? Motivează-ţi răspunsul. ♦ Ce crezi că s-a întâmplat în sufletul lui Greuceanu când împăratul i-a spus că nu poate să schimbe legile date? ♦ Ce răspuns ai fi dat tu, dacă ai fi fost în locul împăratului? ♦ Dacă ar fi să te întâlneşti cu Greuceanu, ce l-ai întreba prima dată? ♦ Găseşti vreo asemănare între tine şi vreun personaj din basmele citite? Dacă da, explică. Piramida povestirii este o altă metodă agreată de elevii mei. Este o metodă modernă de predare-învăţare-evaluare, ce le formează copiilor capacităţi de sinteză şi de analiză, dezvoltându-le gândirea divergentă, şi poate fi folosită sub toate formele de organizare a demersului didactic. Am aplicat-o la clasa a V-a, adaptând-o după nevoile grupului. Am folosit-o ca sarcină de verificare a cunoştinţelor însuşite în urma lecturii basmelor ,,Zâna Zânelor” de Petre Ispirescu, ,,Drumul Curcubeului” de Petre Crăciun şi ,,Aripă-Frumoasă” de Ion Pop-Reteganul, modalitatea de lucru fiind în perechi, cu colegul de bancă. Fişa de activitate cu piramida povestirii a conţinut cerinţa de mai jos: ♦ Cifra şapte este o cifră magică, întâlnită deseori în basme. Completează piramida de mai jos cu şapte acţiuni care ţi-au plăcut cel mai mult, din cele trei basme citite. Ierarhia va începe din vârful piramidei. Când fiecare lider al echipei va prezenta în faţa clasei rezolvarea/clasamentul, va preciza şi motivul/explicaţia pentru alegerea fiecărei întâmplări ierarhizate. 16

1. .................................................... 2. ...................................................................... 3. ....................................................................................... 4. ........................................................................................................ 5. ....................................................................................................................... 6. ...................................................................................................................................... 7. .................................................................................................................................................. Este necesară dezvoltarea spiritului critic elevilor, încă din clasele gimnaziale, pentru a le stârni curiozitatea, pentru a-i determina să pună întrebări, pentru a căuta răspunsuri variate, pentru a găsi alternative la anumite situaţii create, principalul scop al educaţiei fiind pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să gândească independent. O incursiune în lumea minunată a basmelor ne oferă, fără îndoială, o ocazie de a le cultiva copiilor atât creativitatea, cât şi spiritul critic, de care au atâta nevoie în societatea contemporană. Elevii nu trebuie să uite niciodată că basmele sunt mai mult decât adevărate. Şi nu pentru că ne spun că zmeii, vrăjitoarele, balaurii cu şapte capete etc. există, ci pentru că ne transmit că aceştia pot fi învinşi. Bibliografie Bocoș, Mușata, Instruire interactivă, Editura PUC, Cluj-Napoca, 2002. Conley, Mark W., Înţelegerea textelor şi ariile curriculare, Editura Polirom, Iaşi, 2019. Neacşu, Ioan, Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Fundamente şi practici de succes, Editura Polirom, Iaşi, 2015. Pânişoară, Ion-Ovidiu, Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică, Editura Polirom, Iaşi, 2015. BASMUL - O CĂLĂTORIE FRUMOASĂ A SINELUI Prof. dr. Petrica Alina Mariana Școala Gimnazială Nr. 1, Brașov Personalitatea unui copil se naște în copilărie. Prin urmare, cu cât literatura, și anume un basm, atinge corzile sufletului copilului, și nu doar mintea, cu atât mai multe garanții că sentimentele bune vor domina asupra celor rele din ele. Literatura este o inimă care bate și care vorbește limbajul sentimentelor. Basmul îl ajută pe copil să navigheze în lumea din jurul lui, îi îmbogățește viața spirituală, îl face să se simtă un participant neînfricat la bătălii imaginare pentru dreptate, pentru bine, pentru libertate. 17

În școală, se dezvoltă interesul pentru lectură, pentru cunoaștere, obiectivul fiind dezvoltarea unei gândiri critice, autonome. Tânărul cititor își formează puterea de a discerne binele si răul din jurul său promovând ceea ce este favorabil formării sale, înţelegându-se pe el însuși. Participarea elevilor Școlii Gimnaziale Nr 1 din Brașov la concursul ”Comorile basmelor românești” a avut un rol deosebit în educarea acestora, sporind încrederea în sine, promovând virtuțile în colectivitate. Un basm pentru un copil nu este altceva decât un mijloc de a înțelege viața, un mod de a cunoaște anumite fenomene de viață, atitudinile morale ale societății. Un basm este un instrument universal de dezvoltare și educație, copilul este purtat dincolo de limitele a ceea ce este direct perceput, cufundându-l în lumi posibile cu o gamă largă de modele de comportament uman și orientându-se în acestea, oferind un mediu de vorbire bogat. După cum a remarcat Lebedeva Yu.A., „orice basm este axat pe un efect socio-pedagogic: „învață, educă, avertizează, încurajează activitatea și chiar vindecă”. Elevii claselor a șasea din cadrul școlii noastre au trăit alături de protagoniștii celor cinci basme atât încercările, cât mai ales aventurile acestora. Orice provocare era o nouă viață pentru ei transpunându-i într-o lume altfel. Pătrunzând în această nouă lume pe care nu o cunoaște, copilul încearcă să o judece după propriile idei. Imaginația le deschide căi de acces către tainele Universului. Elevii au lecturat, au dezbătut și și-au exprimat propriile trăiri, emoții și pasiuni în raport cu lecturile puse la îndemână. Lecțiile pe care le oferă un basm sunt lecții de viață atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici. Micul cititor vede că după o serie de încercări eroul este răsplătit cu bucurie și fericire. Acest lucru dovedește că succesul în viață poate fi obținut și prin eforturile și ajutorul celor dragi. Așa se naște compasiunea, umanitatea, sinceritatea. Cu cât un basm apare mai devreme în viața unei persoane, cu atât există mai multe șanse de a întări bunătatea, dreptatea, onestitatea în inimi. Copilul are mare nevoie de povești. Ascultând povești copilul visează, se joacă, învață, se dezvoltă, și … devine mai matur. 18

CĂLĂTOR PE TĂRÂMUL BASMELOR Prof. DrăganFlorentina Școala Gimnazială Nr.26,Galați Importanţa lecturii este evident şi mereu actuală. Ea oferă experiență de viață, lărgind universul de cognitiv al elevilor, are un puternic caracter educativ, putând corecta comportamentul cititorului prin implicațiile moralizatoare pe care le presupune. Basmul este una dintre dintre speciile epice care au rămas, de-a lungul timpului, foarte îndrăgite de cititorii de toate vârstele. Valoarea instructiv-educativă a acestuia este deosebită, deoarece aduce o preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, la formarea personalităţii cititorului. Oglindind necazuri şi bucurii, relaţiile dintre oameni, lupta cu forţele naturii, această creație epică îi ajută pe copii să observe complexitatea aspectelor vieţii. Inţelegând conflictul dintre cele două forţe care apar în basm, binele și răul, cititorii îşi formează reprezentări despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, hotărâre, perseverenţă, hărnicie. Lectura basmelor prezintă, așadar, o deosebită importanţă educativă şi prin reliefarea calităţilor eroilor care constituie pentru copii modele demne de urmat. Din faptele eroului pozitiv ei învaţă să fie curajoşi, perseverenţi şi hotărâţi, modeşti şi harnici, cinstiţi şi drepţi, prieteni adevăraţi. De la lectură la scriere creativă este doar un pas, iar acesta oferă elevilor șansa ce conduce la o înţelegere mai profundă şi mai nuanţată a propriilor idei şi sentimente, a identităţii pe care și-o construiesc continuu prin raportare la ceilalţi. Basmul este una dintre speciile literare care stimulează această învestire personală înătimpulălecturii. Elevii au primit cu entuziasm provocarea de a citi basme și de a crea ulterior texte narativ literare pornind de la aceste lecturi. Într-o primăetapă, pentru stimularea imaginaţiei, dar şi a observării atente a informaţiilor din textele indicate, am propus elevilor lectura anticipativă a unui fragment. Acest moment a mizat pe construirea de predicţii în legătură cu continuarea poveştii, predicţii bazate pe ceea ce elevii află, pas cu pas, secvenţă cu secvenţă, din text. Acest exercițiu a avut rolul să îi motiveze pe elevi să citească în întregime basmul, urmărind, întrealtele, şi să afle dacă predicţiile lor au fost corecte. Înfinalul activităţii, le-am cerut să reflecteze asupra activităţii, răspunzând la câteva întrebări: cum au reuşit să facă predicţii corecte? ; ce informaţii din text i-au condus spre o predicţie bună? Lectura integrală a basmelor a fost urmată de o discuție despre trăsăturile acestei specii.Verificarea înțelegerii textelor citite s-a realizat prin metoda ,,Explozia stelară”. Pentru aceasta, elevii au fost organizați în cinci grupe. Fiecare grupă a formulat câte trei întrebări despre textele citite. Acestea au fost afișate în clasă. Colegii din celelalte grupe au oferit răspunsuri la întrebările adresate. Ulterior, au fost concepute hărțile mentale, iar operele menționate au fost asociate cu alte texte studiate sau citite ca lectură suplimentară. Momentul următor a fost cel dedicate scrierii creative. Elevii au putut alege: să creeze ei înșiși un basm, să rescrietextul schimbând perspectiva din care sunt narrate întâmplările, să parodieze sau să modernizeze un basm. Elevii care au dorit să creeze un basm au rezolvat mai întâi o fișă de lucru care a avut menirea să le ghideze demersul creativ. Pentru elevul de gimnaziu și nu numai, lectura basmelor este deosebit de importantă, pentru ca îi stimulează creativitatea și îi 19

formează personalitatea, propunându-i modele de comportament uman, demne de urmat, necesare dezvoltării personale și pentru integrarea socială. Bibliografie: Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2002 Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, EdituraPolirom, Iaşi, 2014 Mariana Norel, Florentina Sâmihăian, Didactica limbii şi literaturii române II, MEC, 2011 Costea, Octavia, Didactica lecturii: O abordare funcţională, Institutul European, Iaşi 2007 Pamfil, Alina, Limba şi literature română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Bucureşti, EdituraParalela 45, 2003 Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii române, Bucureşti, EdituraCorint, 2010 20

21

Proiectul educațional „COMORILE BASMELOR ROMÂNEȘTI” ediția a IX-a, anul școlar 2022 - 2023 Proiect inclus în Calendarul activităților educative județene 2022 - 2023, nr. 13765/03.11.2022, poziția 12 aprobat de Inspectoratul Școlar Județean Galați pag. 1 ZICI - Veste - Poveste „O carte este un dar pe care îl poţi deschide iar şi iar” – Garrison Keillor Argument La clasa a VI-a A, de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, pe care o coordonez în calitate de profesor de limba și literatura română și de diriginte, orice provocare de a citi este privită cu interes de majoritatea elevilor, fie că sunt lecturi din literatura contemporană, fie din cea clasică, parcurse la alegere sau dirijat, individiual sau colectiv. Elevii sunt membri ai Clubului de lectură ARTHUR, de la începutul clasei a V-a, iar anul acesta derulăm opționalul Lectura ca abilitate de viață și realizăm constant activități dedicate lecturii, printre care putem menționa „Cine citește o poveste înțelept este!”, desfășurată în luna noiembrie 2022, în cadrul Săptămânii CNVA 155, în colaborare cu Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați, centrată pe aplicarea metodei teatrului de umbre pentru familiarizarea elevilor cu specificul povestirii, pe baza lecturilor selective din creația lui Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”. Participarea majoritară la ediția precedentă a proiectului Comorile basmelor românești, încununată cu rezultate onorabile, formatul concursului (test - grilă, online, din lectura prealabilă a unui set de texte) și centrarea pe redescoperirea basmelor românești reprezintă motivația înscrierii tuturor elevilor din clasă și la ediția din acest an, cel puțin pentru a verifica lectura atentă a bibliografiei propuse. Este adevărat că nu toți cei care citesc bine pot fi și buni creatori de texte proprii, dar este antrenantă combinația dintre cele două etape care vizează diferite competențe de receptare și de redactare a unor texte cu format definit (basme). Am primit, așadar, ca un dar lansarea noii ediții a proiectului, pentru a întregi experiența noastră la Comorile basmelor românești și ne-a încântat varietatea celor cinci texte propuse: eram familiarizați cu antologia lui Petre Ispirescu, am cercetat cu interes scrierile lui Ion Pop-Reteganul, ne-am reamintit de basmele lui Ioan Slavici și ne-am bucurat să regăsim numele lui Petre Crăciun în bibliografie, așa cum ne-am putea bucura, pe viitor, de creațiile valoroase ale lui Vladimir Colin. Titlurile sunt, de asemenea, atent alese, fiind un motiv în plus pentru a invita la (re)citit până și pe noi, adulții și profesorii: despre Zâne și despre Zmei, pe drumuri de curcubeu, cu greu, dar cu aripi-frumoase și cu noi experiențe care să ilustreze deviza „și noi citim”. 22

Proiectul educațional „COMORILE BASMELOR ROMÂNEȘTI” ediția a IX-a, anul școlar 2022 - 2023 Proiect inclus în Calendarul activităților educative județene 2022 - 2023, nr. 13765/03.11.2022, poziția 12 aprobat de Inspectoratul Școlar Județean Galați pag. 2 Scenariul activității De Ziua Cititului Împreună (ZICI), ce motiv mai bun ar fi putut fi decât să lecturăm integral/selectiv aceste povești și să ne bucurăm de plăcerea lecturii, pregătindu-ne pentru prima etapă. Iată pașii pe care i-am urmat, cu entuziasmul de a stimula plăcerea lecturii: activitatea 1 - s-a lansat proiectul și a fost anunțată prima etapă: informațiile au fost transmise către elevi și a început căutarea textelor; din fericire, sunt la îndemâna tuturor, fiind ușor de accesat în format online (vikisource.org sau alte site-uri cu texte din literatura pentru copii, ba chiar unul dintre ele beneficiază și de o lectură audio - Zâna Zânelor, Petre Ispirescu, disponibilă aici: https://youtu.be/VTN6pWaLwnY); competențe de căutare și de selecție a informației, din mediul online; activitatea 2 - pentru a economisi timpul, am pus la dispoziția elevilor și o arhivă cu textele în format PDF, util pentru a fi printate și pentru a face sublinieri, adnotări, în vederea centrării pe detalii relevante; competențe de lucru cu textul și pe text (independent și dirijat); activitatea 3 - elevii au avut de citit în mod independent poveștile, în ritm propriu, acasă (binevenit e faptul că au avut și un weekend la dispoziție); competența de lectură în ritm propriu; activitatea 4 - lecturi selective și discuții centrate pe textele propuse: sesiune de întrebări - răspunsuri despre acțiune, personaje, mesaj, detalii relevante (spațiale, temporale, interacțiuni, obiecte magice, probe etc.); întrebările sunt concepute de către elevi, organizați în 5 grupe; fiecare grupă formulează câte 4 întrebări din basmul repartizat prin tragere la sorți; întrebările sunt redactate pe bilețele, adunate într-un borcan/cutie/penar etc.; fiecare grupă extrage câte un bilet pentru fiecare basm, se consultă și oferă răspunsuri; materiale necesare: hârtie, borcane/cutii/penare, instrumente de scris, textele suport; organizarea spațiului: 5 ateliere de lucru. competențe de înțelegere a textului scris, de folosire a informației în contexte noi, de colaborare/lucru în echipă; deprinderi organizatorice: gestionarea timpului de lucru, desemnarea colegilor care să prezinte 23

Proiectul educațional „COMORILE BASMELOR ROMÂNEȘTI” ediția a IX-a, anul școlar 2022 - 2023 Proiect inclus în Calendarul activităților educative județene 2022 - 2023, nr. 13765/03.11.2022, poziția 12 aprobat de Inspectoratul Școlar Județean Galați pag. 3 răspunsurile într-un mod constructiv și convingător.. Concluzii Apreciem elementul de noutate introdus la această ediție (pentru profesorii coordonatori), respectiv înscrierea bazată pe un eveniment de familiarizare cu lecturile propuse, realizat cu elevii, care determină organizarea mai riguroasă a activităților din cadrul proiectului, consemnată în articole/fișe de activitate. Experiența demonstrează că o activitate bine planificată are premisele de a fi o activitate bine realizată. Să citim și să explorăm, ZIC(EM) și NOI, clasa a VI-a A, de la CNVA! Succes tuturor! 24

Povești prin fotolii colorate Prin lumea magică a basmelor, am călătorit cu ajutorul unor fotolii magice și colorate din biblioteca școlii. Culorile le-am împrumutat din „Drumul Curcubeului”, iar călătoria a avut loc pe o „Aripă-Frumoasă”, alături de Greuceanu, zmei și zâne. Micul grup de clasa a V-a ( secția germană) a ales să lectureze basmele în bibliotecă, iar mai apoi să împărtășească detalii prin intermediul unui padlet. Încântarea și bucuria a fost pe fețele noastre, recunoscători că am putut fi împreună în această minunată lume a miraculosului. Prof. coordonator, Nagy Iuliana 25

Texte fundamentale pentru cultura unui popor, culese de folcloriști și transmise din generație în generație, basmele sunt scrieri pline de semnificații și mesaje despre diferite aspecte ale vieții, despre simboluri, despre personaje care întruchipează valori morale. Încă de mici, copiii sunt cuprinși de farmecul zicerii și al poveștilor, iar în gimnaziu povestea poate funcționa drept catalizator pentru dezvoltarea competențelor de lectură. În cadrul proiectului Comorile basmelor românești, elevii clasei a VI-a B de la Școala Gimnazială Nr. 1 Șendreni au primit cu entuziasm propunerea de a reface traseele inițiatice ale lui Greuceanu, Prâslea, Zorilă și de a-i însoți în călătoriile lor miraculoase. Sub sloganul Fii erou pentru o zi!, activitățile au fost interactive și au fost gândite ca ateliere de învățare pentru a facilita colaborarea și lucrul în echipe. Fiecare a primit câte o misiune, asemenea eroilor din basme: - să realizeze harta textului citit; - să prezinte, printr-un desen, traseul eroului și probele la care a fost supus; - să realizeze fișele de identitate ale personajelor. În acest context, având în vedere valoarea educativă a basmului și bucuria cu care au citit astfel de texte, am considerat un moment oportun ca elevii să se familiarizeze cu cerințele și structura subiectelor de tip Evaluare Națională. 26

Toate subiectele sunt obligatorii Se acordă 10 puncte din oficiu Timpul de lucru efectiv este de 2 ore SUBIECTUL I Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. TEXTUL 1 A fost odată ca niciodată Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer. Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de știre tuturor că oricine se va găsi să scoață soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă și încă jumătate din împărăția lui, iară cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul. Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că va scoate la capăt o asemenea însărcinare; și când la treabă, hâț în sus, hâț în jos, da din colț în colț și nu știa de unde s-o înceapă și unde s-o sfârșească, vezi că nu toate muștele fac miere. Împăratul însă se ținu de cuvânt. Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa, și plecă și el la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărătești îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul acesta cu niște gadine. Ei erau triști, bieții oameni, dară Greuceanu îi mângâie cu niște vorbe așa de dulci, încât le mai veni nițică inimă, că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru. El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: „îmi voi încerca norocul. De voi izbuti să înduplec pe împăratul a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta să fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva să facă o încercare”. Și astfel, poftorindu-și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împărătească. Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte bune și dulci scoase și atâta meșteșug puse în vorbirea sa, încât și împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni; că mai de folos i-ar fi lui să aibă doi supuși mai mult, și că mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar arăta milostiv către popor. 27

1. Notează, din textul 1, numele a două personaje. Nu mai putură oamenii de bucurie când auziră că Greuceanu a măglisit pe împăratul până într-atâta, încât l-a făcut să-i ierte. Petre Ispirescu, Greuceanu TEXTUL 2 Ileana Cosânzeana (variante: Ileana Simziana, Chira Chiralina, Inia Dinia) este personajul principal feminin din basmele mitologice românești, corespondentul feminin al lui Făt-Frumos, de obicei idealul feminin al acestuia. Natură și înfățișare Chiar dacă nu e numită intotdeauna ca atare, Ileana Cosânzeana este o zână[1], o fecioară sapiențială și năzdrăvană, inițiată în magia binefăcătoare. care adesea are ca sfetnic și prieten un cal năzdrăvan. Este întotdeauna foarte frumoasă. În unele variante, Ileana Cosânzeana se confundă cu zâna (sau împărăteasa) florilor, ca divinitate a primăverii (poate o reluare, prin influență istorică ori prin sincretism religios, a zeiței romane Flora). Ileana Cosânzeana are și ipostaze mitice superioare și complexe - „Ileana Cosânzeana din cosiță floarea-i cântă, nouă împărați ascultă” -, care locuiește pe Tărâmul Celălalt, unde se ajunge printr-un tunel de beznă din marginea lumii. De remarcat este că aceasta se distinge complet de Iana Sânziana, zeiță astrală de multe ori confundată cu Ileana din cauza consonanței onomastice. Imaginea în basm Conform tradiției folclorice, ea este răpită de zmeu (balaur) și închisă într-un turn, castel sau, mai simplu, dusă pe Tărâmul Celălalt. Eroina este salvată, în aceste versiuni, de Făt-Frumos, care, în drumul său spre Ileana Cosânzeana, trece prin multe încercări inițiatice. În final el se bate cu zmeul, îl învinge și o eliberează. Astfel, basmul se încheie, de cele mai multe ori, cu înfăptuirea nunții. Și amândoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Alte nume Inia-Dinia, din "Mînăstirea Calu-Gastru într-un pai se reazemă și într-un păr spânzură", o zână care poate zbura în chip magic, însoțită totdeauna de 12 fete. Chira Chiralina (prezentă mai ales în balade) e în parte din aceeași categorie, însă mitul e acoperit parțial de un strat de folclor suburban sursa: www.wikipedia.ro 28

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Împăratul era supărat, deoarece zmeii furaseră: a) merele de aur b) pe fiica împăratului c) soarele și luna d) calul împăratului. Răspunsul corect: 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Conform tradiției folclorice, Ileana Cosânzeana este salvată de: a) zmeu b) balaur c) împărat d) Făt-Frumos. Răspunsul corect: 4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. Numele împăratului din fragment este: a) Împăratul Roșu b) Împăratul Verde c) Greuceanu d) nu este menționat. Răspunsul corect: 5. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. Prințesa de care se îndrăgostește Făt-Frumos, în majoritatea basmelor românești, este: a) Albă ca Zăpada b) Ileana Cosânzeana c) Fata hangiului d) Zâna. Răspunsul corect: 29

6. Notează “X“ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte: Enunțul Adevărat Fals Textul 1 Textul 1 reprezintă un fragment extras dintr-un basm. Împăratul a promis mâna fiicei sale și jumătate din împrăție celui care va recupera soarele și luna de la zmei. Auzind vestea, Greuceanu s-a gândit să-și încerce și el norocul. Textul 2 Ileana Cosânzeana este personajul principal feminin din basmele mitologice rusești. Calul năzdrăvan îi oferă acesteia sfaturi. În basme, Ileana Cosânzeana nu este întotdeauna frumoasă. 7. Precizează, formulând enunțuri, o trăsătură a personajului Greuceanu, identificată în fragmentul de mai jos, ilustrând-o cu o secvență: « Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa, și plecă și el la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărătești îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul acesta cu niște gadine. Ei erau triști, bieții oameni, dară Greuceanu îi mângâie cu niște vorbe așa de dulci, încât le mai veni nițică inimă, că era și meșter la cuvânt Greuceanu nostru.» 8. Prezintă, în 30-70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 30

9. Crezi că este important să fim curajoși în viață? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1. 10. Asociază fragmentul din Greuceanu de Petre Ispirescu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 31

32

Folosirea tehnologiei în…. lumea basmelor Prof. Gavril Simona – Cătălina Școala Gimnazială Nr. 1 Sulița Județ Botoșani Ca în fiecare an, și anul acesta am acceptat cu entuziasm să participăm la concursul Comorile basmelor românești, organizat de Școala Gimnazială Nr. 22 Galați și de Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați. Faptul că acest concurs ne oferă ocazia să îi familiarizăm pe elevi cu minunata lume a basmelor, îndemnându-i spre lectură, transformă acest concurs într-un eveniment mult așteptat. Aflând lista basmelor pentru concursul de anul acesta, m-am hotărât să nu mă limitez doar la a lectura împreună cu copiii aceste basme ci și să le stimulez atenția la detalii, astfel încât copiii să obțină rezultate foarte bune la concurs. Știind că atracția elevilor pentru tehnologie este de netăgăduit, am hotărât să folosesc cunoștințele acumulate în cadrul cursului ICT Course, urmat în Amsterdam în decembrie 2022, în cadrul programului Erasmus+, acțiunea cheie 1, mobilități, educație școlară (sch) -2021- 1-RO01-KA121-sch-000010554. Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a fost beneficiarul/ coordonatorul de consorțiu al acestui proiect, finanțat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, având patru unități de învățământ asociate, o perioadă de implementare de 24 de luni (1.09.2021- 31.08.2023) și un buget de 34.750.00 Euro. Activități propuse: - participarea a 15 cadre didactice la un curs de formare structurat, furnizat de o organizație de formare din Olanda, privind integrarea noilor tehnologii la clasă; - participarea a cinci inspectori școlari la un stagiu de observare la Académie de Grenoble, în Franța. Obiectivele proiectului: O1: Să fie asigurata educatia incluziva, adaptata la invatamantul online elevilor din 10 scoli rurale botosanene prin participarea a 20 de cadre didactice la cursuri de formare Erasmus; O2: Să fie sprijinit schimbul si transferul de bune practici privind predarea online si dezvoltarea scolilor prin participarea a 5 inspectori scolari la un stagiu de observare Erasmus; 33

O3: Să fie consolidata capacitatea a 10 scoli din mediul rural de a se angaja intrun proiect de cooperare transfrontaliera Erasmus sau eTwinning în perioada 2022-2025. Cursul la care am participat mi-a dat posibilitatea să aflu despre multiple aplicații utile în desfășurarea activităților educative și nu numai. Astfel că, după lecturarea basmelor, am hotărât să testez cunoștințele elevilor folosind aplicația Plickers. Am pregătit un set de întrebări având patru varainte de răspuns, din care doar una era corectă, folosind conținuturile cerute de către regulamentul concursului. Apoi, cu ajutorul aplicației Plickers de pe telefon, am scanat răspunsurile date de elevi cu ajutorul jetoanelor primite. Răspunsurile sunt scanate și înregistrate în timp real, neexistând posibilitatea înregistrării eronate sau a influențării răspunsului de către vecini. Entuziasmul elevilor a fost maxim, participând activ. Noutatea acestei aplicații, dar și subiectele interesante ale basmelor și atmosfera competitivă au făcut ca activitatea să fie un succes, elevii dovedind că și-au însușit conținuturile basmelor. Finalul concursului a adus, pe lângă bucuria rezultatelor bune și dorința de a reorganiza cât mai curând un astfel de concurs. 34

În căutare de comori profesor Anca Bontea Şcoala Gimnazială Nr.28, Galaţi Au fost odată ca niciodată nişte copii în căutare de comori timpurii. Citiseră deja ,,Comoara târzie” şi nu voiau să întârzie… Dar, cum ,,creangă de aur” nu aveau, atenţi erau la ocaziile ce se iveau. Într-o zi aparte, auziră de departe: ,,Comorile sunt în carte!”. Nici nu apucară să-şi explice a cui ar putea fi vorba complice sau să mediteze la planul pe care să-l înjghebeze, că şi intrară-n vibraţie, prin ilustraţie, nuanţând idei şi creând alei, vizual, prin labirintul textual. Au primit cu bucurie şi cu inimă zglobie vestea recenziei în fotografie. Privind prin obiectivul aparatului de fotografiat, cunoştinţele s-au amplificat. 35

Ce să mai spunem de benzile desenate, acordate cu basmele date, subordonate mesajului şi personajului… Cu harta mentală s-au deplasat, cu viteză, într-o fundamentală sinteză. Rimele și-au măsurat şi au creat universuri de versuri, îngemănate cu basmele recomandate. După aceste încercări, spre proba de foc s-au îndreptat şi lectura au verificat. ,,Comorile basmelor româneşti” au adus valorile pe toate nivelurile. Elevii noştri au devenit maeştri şi-au încălecat în mare fel şi v-au spus povestea astfel. 36

De n-ar fi, nu s-ar povesti... Prof. Boștină Gabriela-Cristina Școala Gimnazială Coțofenii din Dos, jud. Dolj Odată cu anunțarea titlurilor concursului, nerăbdarea așteptării a luat sfârșit și ne-am întâlnit în cel mai potrivit spațiu pentru lectură, biblioteca școlii. Elevii selectați din clasele a V-a și a VI-a au încercat să se familiarizeze cu textele propuse. La o primă privire, basmele le-au ridicat probleme de înțelegere din perspectiva lexicului. După ce au aflat sensurile cuvintelor din DEX, lectura li s-a părut foarte interesantă, empatizând cu protagoniștii ori cu antagoniștii și făcând trimitere la jocurile online preferate. Au realizat similitudini între obstacolele pe care le-au avut de depășit personajele favorite, cu simpatie găsindu-le caracteristici relevante pentru evoluție. 37

Elevii au identificat valori morale dominante la eroii preferați: curaj, sinceritate, dreptate, corectitudine, ambiție. Au încercat să cunoască într-o măsură cât mai mare lumea fabuloasă a basmelor propuse, folosindu-se și de tiparele deja cunoscute ale acestor tipuri de texte: tema, probele la care e supus mezinul și devenirea acestuia, timpul magic al poveștilor, ajutoarele actantului central, răsplata acestuia, finalul fericit. Fiind foarte încântați de lumea fantastică (re)descoperită, copiii au promis că vor încerca să-și coopteze colegii la diferite discuții despre basme, dorind să organizeze cercuri de lectură pe această temă. De menționat este că elevii clasei a VI-a sunt deja implicați într-un proiect ce presupune le citească preșcolarilor povești adecvate vârstei, numit Mari și mici pentru lectură. Selectarea celor mai potrivite basme este o provocare autoimpusă, întâlnirile reprezentând o reală plăcere pentru toți. Elevii și-au exprimat bucuria că au fost cooptați într-un concurs de acest tip și dorința de a participa și la următoarele ediții, cu rezultate mai bune. Mulțumim pentru ocazie! 38

Atelier de creație Prof. Mera Daniela Școala Gimnazială Nr. 29, Galați Organizați un atelier de creație (creative writing) în care să încercați să exersați arta de a scrie. După ce ai citit atent basmele propuse, creează propriul text. Înlățuie atent cuvintele... Imaginează-ți că ai grijă de o grădină și poți face ca orice floare să prindă rouă, să emane un parfum unic. Fă ca rândurile tale să capete un miros îmbietor! Adierea inspirației creatoare… Valuri de magie… Peste vârfurile de munte și codrul somnoros, un întuneric profund s-a abătut. Doar stelele mai luminau pădurea, cu o sclipire aparte. Am rămas rătăcită în umbra cerului, cu inima tremurândă. Toate dihăniile pădurii îmi urmăreau pașii speriați. Mă așez pe o buturugă și încep a mă ruga. Apoi, scot din rucsac lanterna și harta și mă uit pe ea. Mă ridic și încerc a-mi lumina calea cu lanterna, însă aceasta se stinse. Fiorii îmi jucau inima... Deodată, aud un râset înspăimântător. Coboară în jos, pe o mătură, o femeie în vârstă. Ea începe a țipa, cu ochii închiși. Într-o clipită, se transformă într-o prințesă foarte frumoasă, cu ochii de cristal. Purta o rochie de mătase, cu detalii de catifea. Părul galben precum soarele îi strălucea în lumina lunii. În fața ei, apare neașteptat un prinț voinic și frumos: ‒ Dragul meu prinț, ai vrea să te căsătorești cu mine? spuse prințesa. ‒ Da, aș vrea! răspunse prințul, parcă vrăjit de ochii albaștri ai fetei. ‒ Oh, dragul meu prinț! Nu se poate, căci tatăl tău nu ne oferă permisiunea! ‒ Îl vom convinge datorită Iubirii noastre, crede-mă! ‒ Oh, dragul meu prinț, spuse prințesa, iar, apoi, amândoi dispăruseră în lumină. Istrate Diana, clasa a VI-a A, prof. Mera Daniela Copilul minune, devenit bonsai Annie stătea liniștită pe pajiște, ca în fiecare dimineață de doi ani încoace. O adiere lină îi flutură pletele aurii, aidoma unui potop de raze. Ochii ei turcoaz admirau priveliștea mirifică. Iubesc natura, zice fetița, inspirând aerul curat. Ador animalele, mai spune, pe când un fluturaș s-a așezat pe degetul ei. Pe lângă gingașa Annie, mai erau și oameni care nu respectau celelalte viețuitoare, chiar dacă, uneori, ele au un suflet mai bun. Printre acești oameni, se afla și fratele mai mic al fetiței, Ben. Dar ea trebuia să le arate tuturor minunea naturii, ca toată lumea să realizeze că natura ține omul în viață. Fata începe cu Ben, la micul-dejun, în timp ce mama le aducea ceai. 39

Mamă, din ce e ceaiul acesta? Din mușețel, draga mea, știi bine. Și mușețelul nu e o planta, Ben? Ceaiul nu e gustos? Of! Iar începe… spune băiatul cu un oftat. Mi-a pierit pofta de mâncare. Annie își dă seama că asta nu va funcționa niciodată. Apoi, îl vede pe Ben pe pajiștea ei. Aleargă spre el mai rapid ca nicicând. Ben! Stai! Ce faci!? Lasă fluturele! Dacă îi iei Praful nu va mai zbura niciodată! Va pieri înainte de vreme… Serios, Annie? E o gâză. Oricum murea curând, spune îmbufnat Ben, lăsând fluturele să plece. Acum eu ce fac? Ai putea hrăni rățuștele. Ce ar putea fi mai frumos? Așa e, să le îndop până la Crăciun, ca după să mă îndop eu. Fata a rămas pe pajiște. Vrea să aline fluturele, să se așeze pe degetul ei și o lovește o îngrijorare uriașă: mâna ei se prefăcea în lemn, iar acesta începea să pună stăpânire pe ea. Se transformă în Pinocchio? Nu… El era șlefuit, dar ea se făcea scoarță… Fratele ei era iar pe pajiște. Rupea frunzele copacilor. În acel moment, fetiței i se transformă părul în frunze. A înțeles ce se întâmpla. L-a chemat pe Ben în casă. Văzând-o, băiatul a început să râdă. Ce faci în ghiveci? Nu te mai prosti! Ben… oftează fetița, arătându-i ce i se întâmplă. Annie, dacă asta e vreo farsă, spune bâlbâit băiatul, în timp ce i se ițește o lacrimă. Dacă asta e o glumă oribilă… Dacă asta e din vina mea… Nu, Ben. Asta e mulțumită ție. Dar cum? Nu! Nu plânge. Acum prind rădăcini, dar pomișorul îți va plăcea. Nu vreau un pomișor, te vreau pe tine! Annie zâmbește. Eu voi fi pomișorul. Eu voi fi mereu cu tine! Voi fi cu tine prin fluturii de pe pajiște. Voi fi cu tine prin copacii în care te cațeri. Să știi că am ales un anume pomișor. E mic… E special și apreciat… E mirific! E ca tine, iar eu voi fi cu tine prin bonsaiul în care mă transform. Dar nu știu nimic despre bonsai! Atunci te voi învăța. Când voi vrea apă și mâncare, vei știi. Când voi vrea atenție, vei știi… Vei știi, pentru că eu voi fi tot o ființă. Voi fi tot Annie, dar sub altă formă… spune fata, iar transformarea era gata. Ben își șterge lacrimile și îngrijește copăcelul. Sora lui avea dreptate, în mai multe privințe. Băiatul îi vede prima literă din nume în cer, în formațiile păsărilor. Îi vede zâmbetul, sculptat în scoarța copacilor. Îi vede turcoazul ochilor în lacul de pe pajiște. Îi vede blândețea, în florile de la școală. Și de abia așteaptă să o vadă pe ea, în bonsaiul de acasă. Ramba Ioana, clasa a VI-a A, Prof. Mera Daniela 40

Basmul, sursă inepuizabilă de valori morale și culturale Prof. Stoica Irina-Elena Școala Gimnazială ,, Petre Ispirescu”, București Literatura populară a reprezentat, dintotdeauna, un izvor de înțelepciune pentru poporul nostru, o sursă inepuizabilă de valori morale și culturale, care a ajutat la formarea personalității omului, încă de la vârste fragede. Calități precum onoarea, curajul, neînfricarea, vitejia, bunătatea, compasiunea, dreptatea, etc., sunt cultivate copiilor prin lecturile care sunt propuse acestora. Un loc important îl ocupă lectura basmelor, care este deliciul preșcolarilor, dar și a școlarilor din ciclul gimnazial, cu precădere, din clasele a 5-a și a 6-a. Acum câțiva ani, am întâlnit o echipă de oameni preocupați de valorile transmise prin intermediul basmelor românești, care au inițiat un proiect cu nume sugestiv ,, Comorile basmelor românești”, la care, bineînțeles, am participat împreună cu elevii mei. Pot spune că entuziasmul cu care aceștia au primit propunerea să participe, la ediția din acest an, a fost la cote maxime, iar, atunci când au aflat care sunt creațiile propuse spre lectură, au fost dornici să afle la ce întâmplări au participat personajele lor favorite și am purces împreună pe cărările mirobolante ale basmelor. Anul acesta, ca o noutate, am realizat un atelier de lectură a unui basm din bibliografie, respectiv ,,Drumul curcubeului”, scris de autorul român contemporan, Petre Crăciun. Atelierul s-a desfășurat la clasa a VI-a A, iar ziua a fost aleasă sugestiv, 1 februarie 2023, Ziua Internațională Cititului Împreună, ZICI 2023. Cum în biblioteca școlii nu exista aceast basm, am căutat împreună cu elevii pe internet, fiind știut faptul că, într-o lume tehnologizată, orice se află doar la un click distanță, și am găsit basmul respectiv, proiectându-l cu ajutorul videoproiectorului, astfel încât elevii să aibă acces pentru a-l citi frontal. La începutul activității, am reamintit copiilor că am avut ocazia să-l avem invitat în școala noastră pe distinsul scriitor, acum câțiva ani, când a avut amabilitatea să participe alături de noi la o activitate de promovare a lecturilor populare în rândul școlarilor mari și mici. Câțiva dintre ei șiau amintit, deși erau elevi, pe atunci, în ciclul primar. Apoi, prin conversație, elevii și-au reamintit câteva trăsături ale basmului, cunoștințe dobândite în clasa a 5-a, în continuare, trecând la lectura propriu-zisă atât a elevilor, cât și a profesorului. Astfel, elevii au putut afla, pe parcursul firului 41

epic, o serie de peripeții de care are parte Inimă Vitează, erou sugestiv pentru o valoare morală inestimabilă a poporului român, de-a lungul timpului, care i-a impresionat pe copii cu curajul de care dă dovadă în salvarea neamului său de sub asuprirea Împăratului Calic. Copiii au citit expresiv, pe parcursul lecturii, profesorul invitând la scurte pauze, pentru a solicita reproducerea unor amănunte semnificative, necesare atât înțelegerii basmului, cât și participării la prima etapă a concursului regional ,, Comorile basmelor românești”, etapa pe școală. Atelierul a antrenat 19 elevi de clasa a 6-a, care, îndrumați de profesorul de limba română, s-au familiarizat cu basmul menționat, însă și-au dezvoltat competențe de lectură, de comprehensiune a textului literar, de ascultare activă, competențe de interculturalitate și nu, în ultimul rând, și-au cultivat valori morale reprezentative precum curajul, demnitatea, prietenia, modestia, înțelepciunea, compasiunea, empatia, etc. În încheierea atelierului, pentru fixarea amănuntelor semnificative, elevii au urmărit basmul ,, Drumul curcubeului” în lectura autorului Petru Crăciun, apoi și-au împărtășit impresiile în legătură cu activitatea, concluzionându-se că a fost utilă, elevii familiarizându-se cu conți nutul basm ului ales. 42

PAŞI PRIN TǍRȂMUL BASMELOR Profesor: Cǎruceriu Lidia Şcoala Gimnazialǎ ,, Leon Dǎnǎilǎ,, Darabani, judetul Botoşani Una din provocǎrile din acest an a fost implicarea ȋn proiectul ,,Comorile basmelor romȃneştri,, pe care o consider mijloc de a-i ȋntoarce spre lecturǎ pe elevii crescuţi digital şi formaţi ȋntr-o lume a divertismentului, pentru care facilul este soluţia la care apeleazǎ de cele mai multe ori. Basmul renaşte permanent cu generaţiile noi, care se ȋnalţǎ ȋn fantastic şi ȋnchide ȋn el un univers. De fapt elevii Şcolii Gimnaziale ,,Leon Dǎnǎilǎ,, Darabani sunt cei care prin lectura basmelor au reuşit sǎ ţinǎ ȋn mȃnǎ universul cȃteva zile, timp ȋn care ȋmpǎrţiţi ȋn grupe au participat la dezbateri fascinante, care i-au ȋncǎrcat pe participanţi cu entuziasm. Prin metoda cadranelor, elevii au sintetizat conţinutul basmelor, solicitȃnd astfel participarea şi implicarea acestora ȋn ȋnţelegerea textelor. Ȋn fiecare cadran obţinut prin trasarea celor douǎ axe perpendiculare elevii au notat: I - cuvinte -cheie ; II - coordonate de timp şi de spaţiu; III - Ideile principale; IV - Rezumatul basmului; Ocupȃnd pe rȃnd ,,scaunul povestitorului,, au prezentat conţinutul basmelor şi ȋn urma discuţiilor au ȋnţeles cǎ nicio specie literarǎ nu aratǎ atȃta ȋncredere ȋn forţa omului ȋn lupta cu ceea ce ţine viaţa ȋn loc. Totodatǎ lectura basmelor a dat posibilitatea elevilor sǎ strǎbatǎ cosmosul cu viteze de gȃnd, iar ȋn ipostaza de eroi s-au avȃntat ȋn spaţiu pȃnǎ la soare. Odatǎ cu strǎbaterea spaţiului printre stele, pǎşind pe Drumul Curcubeului cu soarele ȋn piept şi luna ȋn spate, cititorii tind sǎ se apropie temerar de punctul cel mai ȋnalt fǎrǎ teamǎ de prǎbuşire. Nu a putut fi trecut cu vederea, faptul cǎ ȋntre animalele care intrǎ pe scena povestirii, ȋn basmele romȃneşti, calul este eroul cel mai apropiat de om, de gȃurile, de nǎzuinţele lui spre ȋnalt, spre luminǎ şi soare. E un Prometeu ȋn lumea animalelor din basme. Este ȋndrǎgit, familial şi umanizat, iar ȋnfǎţişarea lui pare naturalǎ, deşi se vorbeşte ȋn basmul ,,ARIPǍFRUMOASǍ,, de Petre Ispirescu despre calul de aramǎ, de argint, de aur, mai mult ca metafore, prin intermediul cǎrora comunicǎ frumuseţea, valoarea de nepreţuit şi strǎlucirea. Prin basme, exploratorii devin curajoşi şi considerǎ cǎ nimic nu este prea greu sau de nerealizat. Elevii noştri nu s-au plictisit de basme, dimpotrivǎ cititorii care şi-au dat seama cǎ basmul ȋn linii mari este cunoscut, totuşi l-au ascultat ca pe o arie muzicalǎ, care se executǎ sub bagheta altui dirijor şi de altǎ orchestrǎ. 43

Pe urmele eroilor din basme Prof. Cardaș Mihaela Ramona Școala Gimnazială ”Leon Dănăilă”, Darabani, Botoșani Textele literare pe care elevii le citesc contribuie la formarea caracterului acestora, servindu-le drept repere în viață. Lumea ficțională surprinsă în basme lărgește orizontul de cunoaștere al elevilor, dezvăluindu-le valori umane fundamentale în devenirea lor. Fie că vorbim despre curaj, demnitate, onestitate, altruism sau oricare altă calitate umană, eroii basmelor vor reprezenta mereu modele demne de urmat. În acest sens, pentru familiarizarea cu textele literare, în care se dă o luptă dintre bine și rău, am propus elevilor să realizeze câte o fișă de identitate a personajelor ce cuprinde pe lângă informațiile legate de erou și o portretizare a acestora realizată cu scopul de a valorifica potențialul creator al elevilor. Activitatea propusă implică o lectură atentă a textelor, atenție la elementele de detaliu și talent artistic, elevul conturând pe câmpul paginii imaginea eroului al cărui destin stă în mâinile naratorului demiurg. Odată portretizat, între eroul ce aparține lumii ficționale și lector se creează o legătură aparte, iar graniță dintre realitate și ficțiune se șterge încet, lectorul trăind alături de eroi experințe netrăite pe tărâmuri necunoscute. Și ce poate fi mai uimitor decât experiența unei lecturi profunde, în care treci fiecare probă alături de protagoniști, te bucuri și tresari la orice cotitură a firului narativ care se desfiră lăsând în urmă lecții prețioase de viață? Da, literatura sub orice formă, este viață... trăită, râvnită, visată! În fiecare rând așternut pe hârtie mustește simțirea și astfel, gândurile cele mai tainice capătă formă și prind viață! Apropierea de textul literar trebuie să fie una firească. Sarcina profesorului este aceea de a-l face pe elev să-și dorească să alunece în lumea ficțională, să o descopere și să se bucure de exercițiul lecturii, în trecerea lui de la ”a citi” la ”a lectura”. Chiar dacă am crede că sunt două activități ce corespund criteriului similarității, lectura înseamnă implicare și selecție. Lectura pune în mișcare mecanismele gândirii declanșând reacții, emoții și trăiri intense, accesând libertatea de imaginație ce presupune ca lectorul să vadă dincolo de sine, să accepte tacit transformarea de care va avea parte. În acest sens literatura conduce, într-un mod indirect, către o mutație a individului ce-și întregește experința raportându-se la ființele de hârtie ce însuflețesc universul ficțional al textului literar. 44

45

CĂLĂTOR ÎN LUMEA BASMULUI... profesor Aurica Buzatu Școala Gimnazială Salcia Tudor, județul Brăila Iată că ni s-a oferit din nou posibilitatea de a realiza o călătorie imaginară în lumea minunată a basmului românesc! Într-o eră a digitalizării, care oferă atât de multe variante de petrecere a timpului liber, nu e foarte ușor să convingi copiii să se aplece spre lectura unui basm. Odată deschisă calea spre lumea magică, în care totul este posibil, în care binele triumfă, aceștia se prind în joc și reușesc să aleagă acea bogăție de învățăminte care izvorăște din simplitatea și înțelepciunea omului din popor. Cu siguranță, ceea ce descoperă prin lectura basmelor îi impresionează, îi sensibilizează pe copii și-i ajută să-și dezvolte personalitatea. O primă activitate de promovare a concursului a fost aceea de vizitare a site-ului, elevii făcând în felul acesta cunoștință cu bibliografia ediției curente. Toate basmele au fost puse la dispoziția fiecărui elev dornic să înceapă această aventură. Și pentru ca impactul să fie mai puternic am răsfoit revistele edițiilor anterioare, elevii având posibilitatea să citească creațiile colegilor mai mari participanți la acest concurs. Consider că acest lucru i-a motivat, pentru că numărul inițial al doritorilor a crescut. Au urmat apoi activități de familiarizare a elevilor cu basmele din bibliografie. După ce aceștia au lecturat individual, am realizat împreună hărți mentale pentru cele trei basme de întindere mai mare: Greuceanu, Aripă-Frumoasă și Drumul curcubeului( forțele binelui, forțele răului, probele prin care trece eroul, ajutoarele în lupta cu forțele răului, cifre magice, formule specifice, etc). De asemenea, am realizat o activitate de povestire a basmelor, am alcătuit seturi de întrebări pentru fiecare basm, la care elevii au răspuns oral. Ex. Drumul curcubeului, de Petre Crăciun 1. Care este lipsa de care suferă locuitorii din satul uitat de lume? 2. Care este eroul ce urmează să plece în călătorie pentru a îndepărta lipsa? 3. În ce scop folosea Împăratul cel Calic birurile luate de la săteni? 4. Care este numele înțeleptului pe care-l caută Inimă Vitează?Cum îl va recunoaște? 5. Cine este moșneagul impostor cu traista cu merinde pe partea stângă? 6. Care sunt ajutoarele lui Inimă Vitează? 7. Cine este fiul Primului Născut al Lumii? Au fost puși în situația de a găsi elemente comune celor cinci basme lecturate, de a-și motiva simpatia / antipatia față de personajele cu care au făcut cunoștință. Ziua Internațională a Cititului Împreună ne-a oferit posibilitatea de a realiza în clasă lectura basmului Spaima Zmeilor, în felul acesta am putut explica înțelesul unor arhaisme, regionalisme, cuvinte cu formă populară. După ziua concursului, am cerut elevilor să-și prezinte în câteva rânduri experiența trăită. ,,Participarea la acest concurs a fost o experiență plăcută. Am citit basmele cu răbdare, cu atenție la detalii, urmărind confruntarea dintre bine și rău. În timpul concursului am avut emoții, însă la final am fost fericită să aflu că m-am calificat pentru etapa următoare.” ( Andreea) ,, Sunt o fire foarte emotivă, de aceea am acceptat să particip la acest concurs cam cu strângere de inimă. A fost o experiență plăcută lectura celor cinci basme. Am încercat să învăț câte ceva din atitudinea eroilor basmelor care ies întotdeauna învingători. De data aceasta le-am urmat exemplul și m-am calificat la etapa următoare. (Veronica) 46

CĂLĂTORI PRIN LUMEA BASMELOR ROMÂNEȘTI prof. Ursuțu Nicoleta Școala Gimnazială Nr.1 Bogdănești județul Suceava A fost odată ca niciodată o zi, nu chiar ca toate celelalte zile, că dacă ar fi fost la fel nu mi-aș fi amintit de ea, prin toamna lui 2014 cred, când nici nu mai știu cum, am găsit pe undeva, printr-un cufăr fermecat, o informație despre un concurs cu nume de poveste „Comorile basmelor românești”. Și comori... și basme... și românești, atunci să pornim în aventură! Anii au trecut cu întâlniri ca în basme, de fiecare dată, cu organizatori neînfricați și participanți iscusiți...dar, de la ediție la ediție trebuia să descoperim alte și alte metode pentru a-i atrage pe elevi să decopere firul poveștii. Iată ce am făcut noi anul acesta, la a IX-a ediție: le-am prezentat frumos, frumos de tot elevilor concursul și le-am lăsat vreo două zile timp de gândire, să vedem cine și cum vrea să participe; am constituit o inimoasă echipă de 10 elevi care abia așteptau să pornim în aventuri pe tărâmuri de basm; am căutat, am printat și am citit basmele împreună, căte unul în fiecare zi, timp de o săptămână de școală; pentru o altă săptămână, le-a citit fiecare acasă la el ( unii le-au mai și ascultat în varianta audio de pe net); ...și partea care le-a plăcut cel mai mult: fiecare elev a pregătit un set de câte cinci întrebări din fiecare basm, întrebări dintre cele mai dificile pentru a testa lectura celorlalți colegi ( și a lui bineînțeles, dar fără să își dea seama); am organizat un concurs înaintea concursului adevărat pe baza întrebărilor lor și le-a plăcut mult de tot. 47

Experiența lecturii este întotdeauna fascinantă, după cum mărturisesc de fiecare dată elevii care o trăiesc, iar concursul acesta un minunat prilej de a (re)descoperi adevărate comori pline de sensuri ale basmelor populare românești. 48