Modalități de abordare a textului narativ ficțional

“Pe locuri, fiṭi gata, start”…la citit BASME! Prof. Mihaela ṢTIUBIANU Colegiul Naṭional “Alexandru Ioan Cuza”, Galaṭi Anul acesta, Ziua Internaṭionalã a Cititului Împreunã (ZICI), 1 Februarie, a picat într-o miercuri. O zi perfectã pentru a citi, împreunã cu elevii mei de la clasa a cincea, basme despre vitejii din vechime. Ne-am “echipat” corespunzãtor cu simpaticele brãṭãri ZICI, confecṭionate anume pentru aceastã ocazie. Am ales, de comun acord, basmul “Greuceanu” din culegerea întocmitã de Petre Ispirescu, culegãtorul-tipograf cãruia îi datorãm minunatele istorisiri: “Ileana Simziana”, “George cel viteaz”, “Ţugulea, fiul unchiaṣului ṣi al mãtuṣii” ṣi atâtea altele. Înainte de a purcede la citit, am propus un scurt moment de reflecṭie, concretizat în trei întrebãri: 1. Ce text aṭi citit ultima data cu voce tare? 2. De ce este interesant sã citeṣti cu voce tare? 3. Cui i-ai citi o paginã cu voce tare ṣi din ce? Rãspunsurile au fost variate ṣi surprinzãtoare: “ultima datã am citit cu voce tare lecṭia la biologie, deoarece am vrut sã o reṭin mai bine”; “este interesant sã citesc cu voce tare fiindcã am o voce amuzantã”; “ i-aṣ citi bunicului meu ceva cu voce tare, ṣi anume ceva ce am compus chiar eu.”; “i-aṣ citi mamei cu voce tare, fiindcã mama e interesatã de tot ce fac eu”. A urmat etapa de lecturã propriu-zisã, desfãṣuratã sub forma aṣa-numita “lecturã în lanṭ”. Ce presupune aceasta? Nimic mai simplu. Fiecare copil citeṣte câte un alineat, ordinea fiind cea pe bãnci, misiunea fiecãruia fiind aceea de a nu rata paragraful destinat. Am constatat, pe parcursul lecturii în lanṭ, cã se poate instala ṣi plictiseala, mai ales pentru cei care nu au “îmblânzit” basmele, familiarizându-se cu lectura acestora în prealabil. De precizat ar fi cã cele cinci basme propuse de cãtre organizatorii concursului “Comorile Basmelor Româneṣti”, ediṭia a IX-a, au fost anunṭate din timp, dându-se astfel elevilor rãgazul necesar pentru a le parcurge individual, acasã. O nouã întrebare se naṣte: care citit e mai eficient: cititul împreunã sau cel individual? Nu s-ar putea da un rãspuns cert. 49

Totuṣi, cititul împreunã ne poate aduce bucuria împãrtãṣirii, fapt care nu este deloc un eveniment singular la orele noastre de românã. Naturile solitare vor prefera, în mod firesc, retragerea în spaṭiul familiar, de acasã. Un alt factor demn de luat în seamã e ṣi puterea exemplului: cititorii pasionaṭi pot fi “contagioṣi”, ceilalṭi i-ar putea reconsidera ṣi ar avea de învãṭat din atitudinea lor de “lectori competenṭi”. Cu sinceritate vom spune cã nu am terminat de citit basmul la orã, dar pentru acasã am indicat o temã care a reprezentat tot un exerciṭiu de reflecṭie: 1. Care basm (din cele cinci aflate în bibliografia concursului) v-a plãcut mai mult ṣi de ce? 2. Care basm (din cele cinci aflate în bibliografia concursului) v-a plãcut mai puṭin ṣi de ce? 3. Care e cel mai frumos basm (românesc) citit de voi vreodatã ṣi de ce? Dintre multele rãspunsuri oferite, am ales unul mai deosebit. Motivul? Autoarea, o ferventã cititoare de basme ṣi nu numai, dovedeṣte sinceritate ṣi entuziasm. Reproduc cu fidelitate textul ei: “Fie cã sunt româneṣti, fie cã sunt strãine, basmele m-au încântat întotdeauna. Mi s-au pãrut pline de magie ṣi de lucruri uimitoare, ce nu se întâmplã în viaṭa de zi cu zi a copiilor, ṣi de aceea este fascinant sã le citesc ṣi sã mã gândesc cã au fost vremuri în care acele lucruri erau normale! Cel mai mult, dintre basmele concursului “Comorile Basmelor Româneṣti”, mi-a plãcut “Greuceanu”, deoarece, când eram mica, a fost povestea mea preferatã.Bunicul meu mi-o spunea neîncetat, dar mai frumos era când o audiam la pick-up! În schimb, cel mai puṭin mi-a plãcut basmul “AripãFrumoasã”, deoarece era aproape identic cu “Greuceanu”, iar ce nu era identic nu avea aproape niciun sens. Cât despre cel mai frumos basm citit de mine vreodatã, cred cã e “Califul-Barzã”, deoarece mi se pare vessel, magic ṣi plin de imaginaṭie.” ( autoare: Cristina Luca-Parapiru, clasa a V-a, Colegiul Naṭional “Alexandru Ioan Cuza”, Galaṭi) Concluzia? Nu mai stãm pe gânduri: pe locuri, fiṭi gata, start…la citit BASME! 50

PROIECT DIDACTIC Școala Gimnazială I.S.Sturdza Săucești,Bacău Propunător: Strilciuc Ana-Maria Clasa: a V-a B Subiectul: Zâna Munților, cules de Petre Ispirescu - Basmul Tipul lecţiei: prezentare de noi cunoştinţe PROIECTAREA LECŢIEI DE LECTURĂ Cadrul de predare- învăţare: cadrul ERR I. Evocare Activităţi cognitive de evocare, stimularea interesului pentru lectură, provocarea elevilor pentru a gândi asupra temei abordate de text: Elevii sunt introduși în lumea basmului printr-o scrisoare: „Fără veste, intraţi într-o poveste. Aşa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte. Luaţi-o pe poarta pe care scrie ,,A fost doar odată, ca niciodată“, care ne aşteaptă desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă voi sunteţi cei doisprezece pitici. De fapt, sunteţi douăzeci și șase (dac-o să observe, ceilalți spuneţi: ,,Suntem rezerve.“)… Atenţie! Aici, la fiecare pas, te poţi întâlni cu primejdia, nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit… Mirela, aruncă tu acum o gresie, să nu-şi facă balaurul cine ştie ce impresie. Să ştie şi el că noi l-am citit pe Ispirescu Petre şi ştim că apar munţi înalţi, numai dacă arunci în urmă cu nişte pietre... Dar balaurul - cu el te pui?… E lângă noi, cum bine vedem. Opriţi-vă, n-are niciun rost să mai fugim, când nu mai putem. Balaurul s-a oprit şi el, la un pas. De ce-o fi strâmbând din nas? Zice: -Hei, voi sunteţi din povestea Melele de aul? (e peltic, un pic). Răsuflăm uşuraţi. -Bată-te să te bată de balaur! Povestea Merelor de aur e pe aleea cealaltă, frăţioare. N-ai văzut tăbliţa indicatoare? În concluzie, bine c a fost o confuzie.” 51

Ø conversaţie: cadrul didactic solicită enunţarea poveştilor cunoscute/ preferate de elevi ► Povestea mea preferată- exerciţii argumentative. ► Cercul de discuţii- Cum ar trebui să arate un prinţ/ o prinţesă adevărată- cum ar putea verifica dacă prinţul/ prinţesa este adevărată. Scop: crearea unui ethos pozitiv prin exprimarea liberă a opiniilor, evidenţierea unor trăsături pozitive de caracter şi transferul acestora asupra persoanelor din mediul apropiat al copiilor - aşezarea copiilor în cerc; în mijlocul cercului este o păpuşă care îndeamnă la exprimarea părerii; - pasarea păpuşicii vorbitoare la fiecare elev, pe rând, elevul fiind provocat să abordeze tema propusă; - cel care nu poate răspunde spune Pas! şi dă următorului păpuşa; - elevii sunt încurajaţi să se exprime liber, să-şi exprime aprobarea/ dezacordul, să-şi asculte colegii; II. Realizarea sensului ► Reţeaua personajelor Scop: stimularea desprinderii mesajului dintr-un text ascultat, cu participarea activă a elevilor; valorificarea experienţei personale a elevilor, facilitarea reflecţiei asupra comportamentului personajelor/ persoanelor - citirea integrală a textului Zână Munților de către cadrul didactic; - anunţarea modului de desfăşurare a activităţii; - citirea pe fragmente a textului; - un povestitor relatează conţinutul fragmentului și precizează personajele basmului; - interpretarea acţiunii prin joc de rol cu păpuşi - doar gesturi; - actorii îşi ajustează gesturile în funcţie de relatarea povestitorului; - aplaudarea echipei de către colegi. III. Reflecţia ►Cubul virtuților Scop: organizarea, sistematizarea cunoştinţelor prin rezolvare de sarcini diferenţiate în funcţie de tipul de inteligenţă al elevului . Cubul virtuţilor Este un joc didactic foarte uşor de realizat, cu multiple posibilităţi de aplicare şi care acoperă doar 15-20 minute din ora de curs. Sunt consolidate cunoştinţele despre eroul basmului şi îi pregăteşte pe elevii de clasa a V-a pentru caracterizarea personajului literar. Elevii sunt repartizaţi în cel puţin trei şi cel mult cinci echipe egale numeric. Repartizarea se face după criterii aleatorii sau impuse de profesor (de exemplu: ordinea din catalog, ordinea din bănci, după simpatii). În cadrul fiecărei echipe, un elev va fi desemnat raportor (va raporta în faţa clasei produsul echipei sale), un altul va fi timer (va gestiona minutele alocate). Profesorul va avea pregătit un cub de carton sau de plastic, pe ale cărui feţe sunt scrise şase trăsături morale ale eroinei din basmul studiat (spre exemplu: generozitate; vitejie; spirit de 52

sacrificiu; modestie; isteţime; curaj; hărnicie). La fiecare echipă profesorul va rostogoli cubul, pentru a repartiza o virtute pe care elevii să o evidenţieze prin raportare la textul literar. Se precizează timpul alocat muncii în echipă (şase minute) şi se dă startul. Elevii vor dezbate în cadrul grupului lor, fără să aibă voie să folosească manualul sau caietul. Când timpul a expirat, profesorul le cere raportorilor să iasă în faţa clasei şi să prezinte, fiecare, oral, produsul echipei. Se apreciază calitatea muncii fiecărei grupe şi se aduc completări sau, după caz, corectări. TEMĂ: Realizarea unei prezentări PPT în care vor fi prezentare într-o manieră personală două personaje din lumea basmului. ROLUL TEHNICILOR DRAMATICE ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR ELEVILOR DE ÎNȚELEGERE A TRĂSĂTURILOR BASMULUI ROMÂNESC Prof. Ciurescu Adriana Școala Gimnazială Nr.1 comuna Slobozia Conachi, Județul Galați În vederea participării la concursul de anul acesta Comorile basmelor românești, ediția 2022-2023, am desfășurat împreună cu elevii clasei a VI-a A diverse activități prin care am reușit să demonstrăm lectura basmelor propuse. Am ales pentru basmul Greuceanu,de Petre Ispirescu, un joc didactic care să vizeze capacitățile elevilor de înțelegere a unui text literar, aptitudini teatrale și multă creativitate. Se știe că jocul stimulează imaginația, creativitatea, testează cunoștințele de cultură generală, îndemânarea, atenția, facilitează colaborarea și lucrul în echipă și are drept scop responsabilizarea, dar și raportarea prin joc la lumea basmelor, de unde se pot extrage surse de inspirație și valori, dar și surse de joc, acțiune, interacțiune și recreere. Jucătorii: Echipa Greuceanu – unsprezece elevi din clasă , Publicul (spectatorii) – elevii care rămân în bănci, Moderatorul — profesorul de la clasă. Materiale necesare: O pagină cu rezumatul basmului Greuceanu (opțional basmul integral Greuceanu de Petre Ispirescu) pentru moderator, rezumatul basmului în 11 exemplare, foi A4 și creioane pentru toți elevii din clasă (echipă, public) și moderator, foaie A3 și culori pentru doi desenatori, 10 bilete cu informații pentru membrii echipei Greuceanu, un ghem de sfoară, o bucată de sfoară, un săculeț, mălai, lipici, foarfece, hârtie, culori, carioci, paletuță din lemn, o sticlă de plastic, altele. Cum se joacă: 53

Pentru a participa la joc elevii sunt împărțiți în două grupe de jucători: echipa Greuceanu și spectatorii. Echipa îl reprezintă pe eroul basmului și are drept misiune să formuleze și să ofere în numele lui indicii spectatorilor, urmând indicațiile de pe bilete, precum și să descopere calitățile de eroi ale membrilor săi. Spectatorii au ca misiune să recunoască până la finalul jocului, pe baza informațiilor, titlul basmului și cine este eroul principal. Moderatorul are misiunea de a explica și a pune în aplicare regulile jocului, de a facilita comunicarea între echipă și spectatori, dar și de a oferi informații suplimentare la solicitările jucătorilor. După ce fiecare jucător din echipă își duce la capăt misiunea, moderatorul îl invită pe jucător să noteze pe foaia lui calitățile care i-au fost necesare să resolve misiunea. Foile trebuie și ele numerotate, după numărul biletului. Între moderator, echipă, public există și o convenție. Nimeni nu va pronunța titlul basmului sau numele eroului principal până la finalul jocului. Dacă sunt între spectatori elevi care ghicesc răspunsul, îl vor nota pe foaia personală și nu-l vor divulga nimănui decât la sfârșitul jocului. Desfășurarea jocului: Moderatorul salută elevii și precizează activitatea:„Azi vom desfășura împreună un joc. Sursa jocului este un basm celebru. Nu vom spune titlul basmului, nu îl vom citi, dar azi putem fi actori, desenatori, scenariști, regizori, povestitori, chiar și… eroi. Jocul are ca titlu: Află despre eroii din basme și descoperă eroul din tine Etapa de pregătire – Timp: 5 minute Moderatorul prezintă regulile jocului, misiunile jucătorilor și lansează invitația pentru formarea unei echipe care îl va reprezenta pe eroul faimosului basm. Din echipă, trebuie să facă parte patru actori, doi desenatori, cel puțin un copil care citește cu intonație un text ca un povestitor. (În total 11 persoane). Fiecare dintre membrii echipei va primi un ecuson și își va scrie numele. În acest fel, moderatorul va comunica mai ușor cu membrii echipei. Fiecare membru trebuie să-și aleagă un bilet. Se păstrează separat biletele 3, 6 și 10 pentru desenatori, actori și povestitor. Membrii echipei vor primi câte o pagină cu rezumatul basmului, o foaie A4 și un creion. Spectatorii sunt rugați să se pregătească cu o foaie A4 și un creion. Desenatorii primesc în plus Biletul 3 și încep să lucreze cerința. Bilet 1 Indiciu 1 – Timp de lucru 5 minute Greuceanu e plictisit. Când încep să spună copiilor povești, oamenii repetă iar și iar A fost odată ca niciodată…Eroul tău se bazează pe tine! Propune alte cuvinte cu care să înceapă vestitul basm Greuceanu. Rostește-le în fața spectatorilor: trebuie să fie atractive, create să placă și copiilor din ziua de azi, să dea acestora un indiciu despre eroul basmului și să creeze suspans. Bilet 2 Indiciu 2 – Timp de lucru 7 minute Citește secvența din basm: Împăratul era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer. Subliniază în secvență evenimentul ce declanșează întâmplările prezentate în basm. Citește și secvența de mai jos și completează spațiile punctate. Stabilește o 54

asemănare între cele două secvențe. Prima secvență prezintă evenimente fantastice, iar cea de-a doua, un eveniment din realitate. Ce legătură există între ele? Solicită ajutorul colegilor de echipă și sprijinul suplimentar al moderatorului. O ……….. de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare prin fața Soarelui. Văzut de pe Pământ, discul Lunii e de obicei mai mare decât cel al Soarelui și, dacă se interpune între privitor și Soare, îi blochează lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime pe cel al Soarelui, imaginea luminoasă obișnuită a Soarelui este blocată complet și, pentru o anumită zonă de observație și o anumită durată de ordinul câtorva minute, eclipsa de Soare este totală. ……….. totale de Soare au loc mult mai rar decât cele parțiale. Fiecare ………… de Soare are propria sa poziție și se poate vedea doar dintr-o anumită zonă de pe glob. Inspirat de cele două secvențe, formulează al doilea indiciu pentru spectatori, o propoziție despre acțiunea basmului care să-i țină în suspans. (Te poți consulta și cu moderatorul). Bilet 3 Indiciu 3 , unul sau doi membri ai echipei rămân a desena până la finalul jocului o hartă. Desenează conturul unei hărți, pe care să reprezinți traseul imaginar al misiunii lui Greuceanu. Conturează drumul, schițează locurile importante în care se petrec principalele evenimente ale basmului, apoi folosește simboluri (semne, obiecte, imagini) inventate de tine pentru a oferi indicii. Introdu la legendă simbolurile și explică-le! Lucrează în echipă! Bilet 4 Indiciu 4 – Timp de lucru 10 minute Privește lucrurile de pe masă: un ghem de sfoară, o bucată de sfoară, un săculeț, mălai, lipici, foarfece, hârtie, culori, carioci, pasăre, paletuță din lemn, o sticlă de plastic. Fii creativ! Consultă-ți colegii de echipă și realizează cu ajutorul lucrurilor ceva inedit. De exemplu: un joc de mișcare cu ajutorul ghemului de sfoară; un obiect confecționat din sfoară, paleta din lemn etc. INDICIU Spune-le spectatorilor următorul mesaj, după ce ai terminat de lucrat: Precum lucrurile pe care le-am transformat, tot așa și eroul basmului se transformă într-un porumbel și apoi într-o muscă având auzul foarte fin. Bilet 5 Indiciu 5 – Timp de lucru 3 minute Dacă Greuceanu ar trăi în zilele noastre, ce activități crezi că ar prefera să facă în timpul liber? (Sugestie: poți reciti rezumatul basmului, în care este caracterizat.) Începe lista de activități imaginate de tine, spunându-le spectatorilor un alt indiciu: Dacă eroul reprezentat de echipa mea ar trăi în zilele noastre, și-ar petrece timpul liber… Bilet 6 Indiciu 6 – Timp de lucru 15 minute Patru membri din echipă, având aptitudini de actori, vor folosi pe rând câte un grup de sunete din lista de mai jos, pentru a realiza un foarte scurt moment teatral. Indicații pentru fiecare actor: Fii expresiv, inventează un personaj aflat într-o situație imaginară care spune o replică și 55

interpretează-l ca un actor. Alege un grup de sunete din lista de mai jos. Primul cuvânt din replica ta trebuie să înceapă cu grupul de sunete ales de tine: GRE- U- CEA- NU. INDICIU: Unul dintre actori va spune spectatorilor, înainte să înceapă reprezentațiile: Fiți atenți la noi, actorii, și notați grupurile de sunete indicate de moderator. Dacă le notați corect veți afla numele eroului. Bilet 7 Indiciu 7 – Timp de lucru 2 minute Citește cu voce tare: Te afli în palatul zmeului care a furat mere de aur din grădina lui Prâslea cel Voinic. Pe un platou cu fructe, la fiecare două secunde, apare un măr de aur, apoi dispare. Acest măr îți poate îndeplini orice dorință. Ai reușit să-l atingi și te pregătești să-l iei cu tine, dar auzi dintr-o încăpere un glas de copil care cere ajutor. Ce vei face? Alegi mărul sau ajuți copilul? Există o altă soluție ca să păstrezi mărul, dar să poți ajuta și copilul? Sugestie: De data aceasta, poți cere tu, de vrei, un indiciu de la public. Bilet 8 Indiciu 8 – Timp de lucru 2 minute Alege un membru al echipei despre care să vorbești. Vei preciza cel puțin trei calități ale colegului tău de echipă fără să spui despre cine este vorba. Ceilalți membri ai echipei trebuie să ghicească despre cine este vorba. Prezentarea colegului poate fi făcută sub formă de ghicitoare, desen sau folosind trei cuvinte-cheie. Bilet 9 Indiciu 9 – Timp de lucru 2 minute Greuceanu se bazează din nou pe tine! Vrea să schimbi formula cu care se încheie basmul. E aceeași ca în mai toate poveștile: Și eu încălecai p-o șa, și vă povestii dumneavoastră așa. El preferă în schimb să le transmită ceva spectatorilor. Formulează un mesaj pentru ei din partea lui Greuceanu. Bilet 10 Indiciu 10 Timp de lucru 5 minute Citește rezumatul basmului, cu intonație, ca un povestitor. Ultimele minute. Concluzii despre activitate: prezentarea calităților jucătorilor așa cum le-au notat fiecare. Concluzia jocului pentru membrii echipei Greuceanu este că un erou modern are nevoie de calități precum: imaginație (Biletele 1, 5, 9), cunoștințe de cultură generală (informare) (Bilet 2), talent (aptitudini vocaționale) (Biletele 3, 6, 10), creativitate (Biletul 4), intuiție și atenție (Bilet 7), autocunoaștere și lucru în echipă (Bilet 8), responsabilitate (Biletele 1 și 9), curaj, încredere în sine și dorință de implicare – dovada fiind tocmai participarea la joc. În ceea ce privește spectatorii ei au dat dovadă de implicare și responsabilitate. 56

Cursa specială ȋn lumea binelui ṣi a răului Prof. Iancu Lucreţia Şc. Gimnazială Nr.1 Umbrăreṣti, județul Galați Basmele reprezintă una din cele mai importante moșteniri culturale ale unui popor și o unitate de valori sau de înțelepciune transmisă din generație în generație, care ne influențează existența. Basmul este preţios şi pentru că pune într-o lumină vie ce e bine şi ce e rău, ajutându-l pe copil să-şi însuşească aceste reprezentări morale. Ȋn procesul educativ, cu ajutorul basmului, copilul dobândeşte capacitatea de a comunica şi exprima impresiile şi-i stimulează atitudinea pozitivă faţă de viaţă şi muncă. Din nobleţea sentimentelor pe care le formează şi dezvoltă, rezultă importanţa ce se acordă astăzi formării personalităţii copiilor. Am păstrat obiceiul de a participa la inedita cursă ȋn lumea binelui ṣi a răului. Basmele propuse au fost prezentate elevilor, am realizat ateliere de lectură, un concurs ,,Care pe care”. Un elev adresa ȋntrebări colegilor, cel care nu oferea un răspuns corect, nu putea să intre ȋn rol de evaluator al celor ȋnscriṣi ȋn competiţie. La trei răspunsuri greṣite era eliminat din cursă, la trei răspunsuri corecte consecutive avea dreptul de a ȋntreba, alegând participantul la cursa contra cronometru. Fiecare răspuns trebuia oferit ȋn timpul indicat de cel care prelua ṣtafeta. Le-a plăcut enorm acest tip de concurs, aṣa au realizat că nimic nu se face decât printr-o atenţie deosebită alocată textului. Cei care reuṣeau să fie prompţi ȋn oferirea răspunsului erau extrem de fericiţi, cei care nu identificau elementele solicitate erau dezamăgiţi că nu s-au calificat, dar motivaţi pentru acţiunile viitoare. La linia de sosire au ajuns cei mai buni, astfel competiţia cerne valoarea. Zmeii au alergat după carne de om şi au aruncat buzduganul de la distanţă, noi am alergat după eroi ṣi după aruncarea buzduganului în tărâmul valori morale. Elementele de miraculos şi fantastic sunt prezentate în basme fie prin existenţa unor fiinţe supranaturale mai puternice decât oamenii, fie prin metamorfozarea unor personaje, prin animarea naturii, înzestrându-le cu valori simbolice. Greuceanu, protagonistul basmului cu acelaşi nume, se dă de trei ori peste cap şi se transformă în muscă, aflând, astfel, secretele zmeilor. Toate întâmplările extraordinare relatate în basm au ca finalitate redobândirea înfăţişării omeneşti de către personaje.. Fantasticul îmbracă forme diferite, natura, prin elementele ei personificate, vine în sprijinul personajelor principale, mesagere ale binelui. Copilăria este, un loc și un timp al fericirii, insula de nemurire luminată de soarele primei vârste. Este un spațiu al fericirii și al veseliei continue, în care realitatea este înlocuită cu un spațiu imaginar și ideal. Este un timp mitic și fericit, în care visul devine realitate, iar realitatea devine basm. 57

Din nou printre eroii din basme Prof. Nicoleta Mitu Școala Gimnazială ”Grigore Hagiu”- Tg. Bujor Anul acesta a venit cu o nouă provocare: nu am nicio clasă de-a V-a sau de-a VI-a. Mereu, am trimis în lupta cu detaliile și cu abordările creative alte Ilene Cosânzene, alți Feți-Frumoși, care au crescut mari alături de nemuritoarele noastre basme, dar dovezile se estompează în timp, dacă nu mă întorc la antologiile realizate din textele participanților, o cărticică digitală care demonstrează forță de a colabora, dar și respect, pasiune, muncă, originalitate, altfel spus câte un puzzle pentru fiecare ediție. Fiind o veche împătimită de lectura basmelor, le-am citit și anul acesta celor două clase de-a VII-a textele propuse de organizatori, dar am aplicat pe ele grila valorilor, făcând o paralelă între cele două lumi, ceea ce ne-a permis să preluăm atitudini și comportamente, să ducem mai departe o bună cuviință ce-i bine ca măcar din când în când să fie resuscitată. Încercând să le aducem în contemporaneitate, am descoperit printre noi alte obiecte magice și alți donatori, dacă am fi puși în situațiile limită cu care s-au confruntat eroii. Cum ar spune Eminescu, ”alte măști, aceeași piesă” (Glossă). Am citit împreună, am reținut detalii, am realizat hărți mentale, am desenat eroi sau obiecte magice, ne-am adresat întrebări, am discutat, am descoperit diferința dintre ”culă” și ”hulă,” am făcut paralele cu alte texte în proză (”Zâna zânelor” de Petre Ispirescu ne-a amintit de ”Ziua Națională” de Doina Ruști), am identificat valori (binele, adevărul, modestia, respectarea cuvântului dat, prietenia, familia, curajul, moderația, răbdarea) și am devenit mesagerii lor. Plecând de la ”Aripă-Frumoasă” (Ion Pop Reteganul) și Greuceanu (Petre Ispirescu), am realizat o abordare interdisciplinară pentru că dispariția aștrilor pe cer a favorizat o discuție despre eclipse, dar și despe diverse explicații, superstiții arhaice, demonstrând nevoia omului de a înțelege lumea, de a o explica pentru a-și domoli fricile. Prin activitățile realizate am vrut să demonstrez actualitatea valorilor, frumusețea acestor scrieri care au forța să-i dea ființei umane încrederea că poate învinge și să-i redea zâmbetul pe buze. Mulțumiri organizatorilor! Lectură binecuvântată în continuare! 58

FECIORII DE ÎMPĂRAT profesor: Nistor Amalia Școala Gimnazială Nr. 2 Miorcani, comuna Rădăuți-Prut, județul Botoșani Pentru această ediție elevii clasei a V-a ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 Miorcani, comuna Rădăuți-Prut, au studiat cu mare atenție toate basmele din bibliografie, însă cel ce le-a captat atenția în mod deosebit a fost : „ Zâna Zânelor’’ , de Petre Ispirescu. Mirobolanta cifră 3 apare și aici, sub forma de trei feciori, cu trei tărâmuri diferite. Copiii participanți la proiect au ales să deseneze la tablă ceea ce au înțeles din text. Fiecare a avut propriul său desen, însă câțiva au ales să lucreze în grup de câte trei, după simbolistica basmului. Cu toții ne-am simțit personaje de basm și printr-o bogată imaginație ne-am transformat și în zâne. Ca întotdeauna, am adăugat cu mare drag încă o experiență palmaresului nostru. 59

PROIECT DE LECȚIE Profesor: Buzilă Nicoleta Amalia Şcoala: Școala Gimnazială, Comuna Talea Clasa: a V-a Data: 30.01.2023 Disciplina: Limba și literatura română Tema / Subiectul lecţiei: Caracteristicile textului literar narativ- Recapitulare Tipul lecţiei: Lecție de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor dobândite anterior Scopul lecţiei: Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor despre textele epice şi dramatice Competenţe specifice: 2. 2. Identificarea temei şi a ideilor principale şi secundare din texte diverse; 2..4 Manifestarea interesului şi focalizarea atenției ȋn timpul lecturii unor texte pe teme familiare 4. 4 Respectarea normelor ortografice şi ortoepiceȋn utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintacticomorfologice ȋn interacțiunea verbală Obiective operaţionale: La sfȃrşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să: 1. să precizeze în textul dat indici temporali și spațiali; 2. să identifice instanţele specifice comunicării respective, 3. să formuleze idei principale/secundare; 4. să diferențieze personajele pozitive de cele negative, 5. să identifice etapele acțiunii / momentele subiectului, 6. să argumenteze răspunsurile date. Elemente de strategie didactică: 1. Metode și procedee: conversația, explicația, problematizarea, învățarea prin descoperire, lectura predictivă, diagrama Venn 2. Mijloace: texte literare, fișe de lucru, caiete, markere, videoproiector 3. Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală Evaluare: Observare sistematică, aprecieri verbale, autoevaluare Bibliografie: 1. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014; 2. Crăciun, Petre, Cartea basmelor, Editura Zorio, București, 2017; 3. Romonți, Adrian; Iacob, Ionela; Kiss, Teodora, Roşa, Gabriela , Limba și literatura română – Manual pentru clasa a V-a, Booklet, București, 2022; 4. Cȃrstocea, Elena; Columban, Monica; Corcheş; Băiașu, Kudor, Dorina: Sfȃrlea, Lenuța, Limba și literatura română – Pregătire completȃ pentru clasele VII- VIII şi pentru evaluarea națiomalȃ, Editura Art, București, 2011 60

SCENARIUL Nr. crt. Etapele lecției Obiectivele operaţionale Conținutul învățării Activitatea profesorului Activ elev 1. Moment orgnizatoric 1 min. Profesorul asigură ordinea și pregătește materialele necesare pentru lecție. Se pregăt ora de l literatura 2. Actualizarea cunoștințelor anterioare 3 min. Profesorul întreabă elevii ce au avut de pregătit. El verifică lectura elevilor, corectȃnd eventualele erori. După răspunsurile lor, profesorul menționează că își vor consolida cunoștințele prin conexiunea cu cele anterioare. Elevii ră solic profes Aceştia au textul litera curcubeulu Cră 3. Captarea atenției 5 min. O4 O6 Profesorul propune elevilor să urmărească pe videoproiector pentru a asculta citirea, cu intonaţie specificȃ, a unui fragment din basmul „Drumul curcubeului“ chiar de către autorul acestuia. Elevii urm videoproie ate 4. Comunicarea titlului lecţiei şi enunţarea obiectivelor operaţionale Profesorul întreabă elevii cc fel de text este textul citit: literar sau nonliterar, narativ sau descriptiv. Elevii răs selecție argum răspunsu 61

L DIDACTIC Elemente de strategie didactică Evaluare vitatea vilor Metode și procedee Mijloace Forme de organizare tesc pentru limba și a română. Conversația Frontal ăspund la itarea sorului. avut de citit ar „Drumul ui“ de Petre ciun. Conversația Cunoștințele elevilor Frontal, individual Aprecieri verbale măresc pe ector şi sunt enţi. Lectura predictivȃ videoproiector Frontal Frontal pund, prin , oferind mente urilor lor. Conversația Cunoştinţele anterioare ale elevilor despre tipurile de texte Frontal, individual Aprecieri verbale 1

5. 1min. Prezentarea sarcinilor de lucru şi dirijarea învȃ ţȃrii 30 de min. O1 O2 O3 Apoi, profesorul le cere elevilor să men ţioneze tipurile de texte studiate. Se anun ţȃ titlul lec ţiei ce va fi scris pe tablȃ Caracteristicile textului literar narativ – Recapitulare şi se vor enun ţa obiectivele opera ţionale ale acesteia. Elevii vor primi o fişȃ de lucru care con ţine sarcini de rezolvat, privind interpretarea textului citit Profesorul le cere elevilor sȃ rezolve cerin ţele date: ( identificarea personajelor pozitive şi negative, a reperelor spațio- temporale, desprinderea ideilor principale şi a etapelor acțiunii ). Profesorul îi întreabă pe ceilalți elevi dacă au de adăugat și alte informații. Elevii not lec ţiei pe urmȃresc profes Elevii cites cerin Elevii lu rezolvare luc Elevii ră funcție d 62

teazȃ titlul e caiete și indica ţiile sorului. sc, pe rând, nțele. ucrează la ea fișei de cru. ăspund în de situație. Explicația Lectura Învățarea prin descoperire Conversația Cunoștințele elevilor despre textele studiate anterior Frontal, individual Frontal Observare sistematică Aprecieri verbale 2

6. Asigurarea retenției și a transferului 10 min. O5 O6 La final, pentru asigurarea feed-backului, profesorul le propune elevilor să aplice metoda didacticȃ Diagrama Venn, prin care se stabilesc asemȃnȃri, respectiv deosebiri între textele studiate „Ȋntâiul drum“ de Ion Agârbiceanu şi textul- suport.(Anexa 1). Profesorul deseneazȃ pe tablȃ cele douȃ cercuri pentru aplicarea metodei menţionate Astfel, se vor recapitula caracteristicile textului literar narativ. Profesorul face aprecieri asupra activitȃţii elevilor . Se dȃ tema pentru acasȃ: identificarea etapelor acțiunii din opera literară „Spaima zmeiloră de Ioan Slavici, prin aducerea de argumente potrivite. Elevii no caiete, d cercurile metodei apli Elevii not fiind a indic profes 63

oteazȃ pe desenănd e specifice didactice cate. teazȃ tema, atenţi la caţiile sorului. Diagrama Venn Caietele elevilor Frontal Observarea sistematică Aprecieri verbale și prin note. 3

64

1 PROIECT DE ACTIVITATE ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, GALAŢI PROFESOR: BUTE IONICA DATA: CLASA: a VI-a ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare OBIECTUL: Limba și literatura română SUBIECTUL LECȚIEI: Basme româneşti TIPUL LECȚIEI: mixtă COMPETENȚE GENERALE: 1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri COMPETENȚE SPECIFICE: 1.2. Prezentarea unor informaţii, idei, sentimente şi puncte de vedere în texte orale, participând la discuţii pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate 3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme. 1. MOTIVAȚIA: Din perspectivă educațională, lecția contribuie la consolidarea unor atitudini și deprinderi privind cultivarea creativității; Din perspectivă instructivă, elevii descoperă subiectul unor basme şi exersează scrierea unor texte folosind cuvinte din operele citite; 65

2 Lecția dezvoltă gândirea critică, oferind posibilitatea elevilor să înțeleagă mesajul unor astfel de texte narative şi să-şi exprime opinia în legătură acţiunea pe care o pot face personajele înzestrate cu puteri supranaturale. 2. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: la sfârștul lecției, elevii vor fi capabili: O1. să precizeze personajele basmelor; O2. să indice spaţiul şi timpul desfăşurării acţiunilor; O3. să compare personajele din basmele citite; O4. să realizeze o hartă conceptuală a unui basm. 3. CONDIȚII PREALABILE a. să fi citit basmele recomandate; b. să fie obișnuiți cu lucrul prin metode diverse; 4. EVALUARE: a. Observarea sistematică, analiza produselor activității; b. Tema: redactarea unei compuneri: Într-un basm 5. RESURSE: a. temporale: 50 de minute; b. materiale: cărți, fișe de lucru, coli flipchart, videoproiector; c. umane: capacitățile de receptare ale elevilor, cunoștințele însușite anterior; d. procedurale: ciorchinele, problematizarea, eseul de cinci minute; e. bibliografice: Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Editura Paralela 45, 2008; *Programa școlară de limba și literatura română pentru clasa V-a- a VIII-a, București, 2017 6. FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe 66

3 DESFĂȘURAREA LECȚIEI I. EVOCAREA (10 minute) Frontal: -prezentarea unei povestiri despre Creativitate II. REALIZAREA SENSULUI (25 minute) Frontal: -anunțarea titlului lecției și enumerarea obiectivelor Pe grupe: -elevii sunt așezați în cinci grupe; -fiecare grupă va primi câte un plic cu mai multe sarcini de lucru care dezvăluie situaţii din basmele citite; -vor scrie cuvinte-cheie din texte; -vor rezuma acţiunea basmelor plecând de la cuvintele-cheie. III. REFLECȚIA (15 minute) -rolurile în comunicare: ascultător, vorbitor; Scriere liberă: eseul de cinci minute. Imaginează-ți că ești un personaj dintr-un basm. Redactează o compunere narativă în care să-ţi imaginezi că eşti un personaj dintru-un basm. IV. Extensia Tema pentru acasă: compunere cu titlul Într-un basm 67

PROIECT DE LECŢIE Liceul Tehnologic Coțușca Profesor propunător: Ciobanu Geanina Disciplina: Limba și literatura română Clasa: a X-a Durata: 50 min Unitatea de învățare: Basmul cult Subiectul lecției: Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă Tipul lecției: consolidare DEMERSUL DIDACTIC: 1. MOTIVAŢIA: lecția are ca scop educarea calităților morale ale unei persoane, arătând cum să facă distincția între bine și rău, înțelegerea și descifrarea mesajului unui text literar, precum și încurajarea exprimării convingerilor cu privire la anumite situații existențiale. 2. COMPETENŢE GENERALE: 1.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare; 2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare; 3. Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diferite situații de comunicare. COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte; 2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ; 2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare studiate; 3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii; 3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârșitul orei elevii vor fi capabili: 68

Să enumere particularităţile basmului cult Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Să stabilească asemănările şi deosebirile dintre basmul cult şi basmul popular. Să identifice în basmul cult studiat tipurile de comic. Să asocieze calităţile pe care le dobândeşte Harap-Alb în călătoria spre Împăratul Verde cu probele la care este supus. Să explice simbolurile şi semnificaţiile din Povestea lui Harap-alb Să analizeze oralitatea stilului în basmul cult studiat. 5. METODE ŞI PROCEDEE DE INSTRUIRE: conversația euristică, brainstormingul, explicația, exercițiul, cubul, fișa de lucru 6. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: prezentare în power-point Simbolistica basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, flipchart-uri, manuale, Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă (în Povești, amintiri, povestiri), Ed. Minerva, București, 2015; Estetica basmului, George Călinescu, Ed. Pergamon, București, 2006; Arta prozatorilor români, Tudor Vianu, Ed. Orizonturi, București, 2011, tabla, manualul, videoproiectorul. 7. Forme de organizare: activitate frontală, în perechi. 8. Evaluare: formativă, orală, făcută de profesor prin observarea sistematică și analiza răspunsurilor. SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE Etapele instruir ii Tim p Activitatea Profesorului Activitatea elevului Metode și mijloace de învățămâ nt Forme de organiza re Evaluar e Evocare a 3’ 4’ Notează absențele, asigură climatul necesar bunei desfășurări a lecției. Verifică tema din punct de vedere cantitativ și calitativ. Profesorul supune atenției un reper critic: „Basmul este (...) o oglindire a vieții în moduri fabuloase.‟ (G. Călinescu, Estetica basmului) – solicită exprimarea unor opinii, privind valoarea de adevăr a afirmației. Se pregătesc pentru lecție și prezintă tema realizată acasă. Elevii răspund la cerințele profesorului, formulând judecăți de valoare pe baza Conversaț ia Brainstor ming Frontală individua lă frontală individua lă Aprecier i verbale 69

Realiza rea sensului Reflecți 1’ 39’ 2’ Profesorul îi anunță pe elevi că în cadrul orei de astăzi vor consolida cunoștințele despre basmul cult Povestea lui HarapAlb de Ion Creangă, apoi enunță obiectivele urmărite. Pentru a consolida cunoștințele cu privire la basmul cult studiat, profesorul le propune să lucreze în șase echipe. Fiecare dintre echipe va avea sarcini diferite de lucru. Iar când activitatea se va finaliza, un reprezentant din fiecare echipă va prezenta întregii clase cerințele pe care leau avut de îndeplinit, dar și modul în care le-au rezolvat. Profesorul le arată elevilor o prezentare în power -point aceasta având ca subiect Simbolistica basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Apoi fiecare dintre cele șase echipe vor primi câte o fișă cu cerințele pe care urmează să le rezolve. Această activitate se va desfășura prin metoda cubului. Anexa 1 Urmărind eliminarea erorilor și a lacunelor, sugerează soluții. Se asigură de un feedback permanent. Profesorul împarte elevilor un chestionar de autoevaluare pentru realizarea feedbackului. citatului. Își notează în caiete subiectul lecției și ascultă explicațiile profesorului. Elevii vizionează materialul propus și rezolvă cerințele propuse, apoi prezintă răspunsurile. Conversaț ia euristica Explicația Exercițiul Conversaț ia Cubul Exercițiul frontală Frontală Perechi individua lă observar e curentă apreciere verbală apreciere verbală 70

a Tema pentru acasă 1’ Elevii vor avea de rezolvat pentru acasă următoarea temă: Exprimă-ți o opinie argumentată, întrun text de 15 – 20 de rânduri, despre rolul obstacolelor în formarea unui tânăr. Elevii își notează tema. Explicația frontala Chestionar de autoevaluare Răspunde sincer la următoarele întrebări: 1. Ce notă crezi că meriţi pentru activitatea ta de astăzi? ................................................................................................................................. . 2. Ce moment ți-a plăcut cel mai mult? ................................................................................................................................. . 3. Ce moment nu ți-a plăcut? ................................................................................................................................. . În timpul orei m-am simțit: vesel trist plictisit 71

Metoda cubului I. Descrie 1.Personajele care apar într-o operă literară pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii. Numiți personajele din Povestea Harap-Alb de Ion Creangă și încadrați-le în categoria corespunzătoare. 1. Definiți basmul cult. 2. Motivați de ce Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult. - Ursul se trezește, Harap-Alb îi aruncă pielea cea de urs, fuge și se întoarce la Sfânta Duminică. - Îi mulțumește Sfintei Duminici și duce salata Spânului. Harap-Alb trebuie să aducă Spânului pielea cerbului cu cap cu tot bătut cu pietre scumpe. - cere din nou ajutor Sfintei Duminici. - Sapă împreună cu Sfânta Duminică o groapă în pădurea cerbului. - Harap-Alb rămâne la pândă în groapă reușind în cele din urmă sa-i taie capul cerbului. ● Harap-Alb este trimis să o aducă pe fata Împăratului Roșu. -renunță să treacă pe pod pentru a salva furnicile. - găsește un adăpost pentru albine. -îi întâlnește pe tovarășii pe care îi va lua cu el. -trece cele șase probe de la curtea Împăratului Roșu, fiind ajutat de tovarășii săi, de crăiasa albinelor și de cea a furnicilor. -Harap-Alb pornește cu fata Împăratului-Roșu spre curtea Împăratului-Verde. -Spânul îi taie capul lui Harap-Alb, iar acesta este readus la viață de fată. Calitățile dobândite. -milă, capacitatea de a lua decizii singur( nu este sfătuit de Sfânta Duminică sau de cal). II. Compară 1. Stabilește asemănările și deosebirile dintre basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă și basmul popular. 2. Alegeți un personaj dintr-un basm popular și stabilește trei asemănări cu personajul Harap-Alb. 3. Identifică în basmul cult studiat tipurile de comic. III. Asociază 1.Asociază calitățile pe care le dobândește Harap-Alb în călătoria spre Împăratul Verde cu probele la care este supus. Harap-Alb trebuie să aducă sălăți din Grădina Ursului - cere ajutor calului - este dus pe un ostrov la Sfânta Duminică. - Sfânta Duminică îl sfătuiește să înnopteze la ea în timp ce aceasta adună somnoroasă, o fierbe și o toarnă în fântâna din Grădina Ursului, acesta vine, bea și adoarme. - Harap-Alb este trezit se îmbracă în pielea cea de urs și ia salata. 72

-înțelepciune( înțelege că are nevoie de prieteni de ajutoare, spre deosebire de personajul basmului popular, aici eroului îi aparține decizia de a dori să fie ajutat. Începe chiar să aibă inițiative, devenind liderul grupului tovarășilor de drum.) -sentimentul prieteniei, înțelegerea naturii umane. Harap-Alb se îndrăgostește de fata Împăratului Roșu, dar nu-i spune. -Își ține jurământul, dovedindu-se om de onoare. -Destinul se împlinește -capacitatea de a asculta și curajul său de a înfrunta ursul. -devine recunoscător -răbdarea, capacitatea de a rezista tentațiilor. IV. Analizează. 1.Analizează simbolurile și semnificațiile acestora în narațiunea „Povestea lui HarapAlb’’ de Ion Creangă. Simbolul Semnificația Podul Castelul Pădurea Fântâna Labirintul VI. Argumentează 1.Adevărat sau fals? Argumentează. Eroul Harap-Alb are de trecut trei probe ca în basmul popular, potrivit avertismentului dat de tată să te ferești de omul roș, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu dânșii că sunt foarte șugubeți. Răul este întruchipat de omul însemnat de o inteligență vicleană. Calul care îl va însoți pe Harap-Alb este cel mai frumos din grajdul tatălui său. Harap-Alb nu încalcă sfatul tatălui său, acela de a se feri de omul spân. Sfânta Duminică îl ajută pe Harap-Alb să aducă sălățile din Grădina Ursului și pielea cerbului „cu cap cu tot, așa bătute cu pietre scumpe, cum se găsesc’’. Harap-Alb le sare în ajutor furnicilor și albinelor. Nunta lui Harap-Alb cu fata de împărat și schimbarea statutului social (devine împărat) confirmă maturizarea eroului. 2.Analizează oralitatea stilului în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Completează următorul tabel. Oralitatea stilului Exemple Inserarea de fraze ritmate Erudiția paremiologică Exprimarea afectivă Expresii onomatopeice VII. Aplică 1.Demonstrează că Povestea lui Harap-Alb aparține genului epic. 2.Demonstrează modul în care personajul Harap-Alb relaționează cu celelalte personaje din basm. 73

„A CREA LEGĂTURI” SAU CUM „ÎMBLÂNZIM” ÎNVĂȚAREA? profesor Agavriloie Loredana Școala Gimnaziala Spiru Haret, Dorohoi, Botoșani Motto: „- A ! Iartă-mă – rosti Micul Prinţ. […] Ce înseamnă « a îmblânzi » ? - E un lucru care prea e dat uitării – zise vulpea. Înseamnă « a-ţi crea legături »… - A-ţi crea legături?” (Micul prinț, Antoine de Saint-Exupery) „A învăța să înveți” reprezintă un concept cheie fundamental alături de celelalte opt care formează „profilul de formare european” propus de Comisia Europeană în 2006 (Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene (Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key competences for lifelong learning, 18 Dec. 2006, 2006/962/EC- Suport curs Cred, p.6) „A învăța să înveți” presupune persistența și perseverarea în cadrul învățării, organizarea propriei învățări, inclusiv managementul timpului și al informației atât la nivel individual, cât și de grup. Implică și conștientizarea procesului și a nevoilor de învățare, identificarea oportunităților precum și depășirea obstacolelor pentru a avea succes în învățare. Competența presupune achiziția și procesarea de noi cunoștințe și deprinderi precum căutarea și valorificarea sprijinului exterior pentru învățare; construirea cunoașterii pe baza a ceea ce este deja învățat și pe experiențe de viață pentru a putea aplica apoi noile achiziții acasă, la locul de muncă, la școală și în formarea profesională. Pentru a forma această competență trebuie să cultivăm motivația și încrederea. Strategiile de lucru moderne precum: harta mentală, harta conceptuală, diagrama Venn pot dezvolta această competență fundamentală, ajutând elevul să conștientizeze achizițiile existente și să le integeze pe cele noi într-un demers conștient asumat. O metodă de a crea legături între achiziții și cunoștințe, între termeni abstracți și exemple concrete, între opere literare la nivel de structură sau de conținut este reprezentată de harta conceptuală. Se adresează învățării de tip vizual și are în vedere reprezentarea conștientă a legăturilor între idei. Harta conceptuală pornește de la un concept-cheie ce se notează în centru, apoi, prin săgeți, se creează legături. Deasupra acestor linii se legătură se precizează relația, oferind posibilitatea de a conceptualiza afirmații/ informații logice, noi. Studiile de specialitate evidențiază rolul metodologic al hărților conceptuale: a. a activa procesele cognitive, dar și noncognitive care asigură fixarea logică a informațiilor esențiale în memoria de lungă durata; b. a înlesni clarificarea semnificației informațiilor esențiale și structurarea acestora pe criterii logice aplicate; c. a susține dezvoltarea operațiilor gândirii, fundamentale (analiză-sinteză; generalizareabstractizare; clasificare, ierarhizare, comparație, rezolvare de probleme- logica) și instrumentale (algoritmice, euristice); d. a evalua (a perfecționa continuu rezultatele activității, în condiții de creativitate superioare (inventuvă, inovatoare); 74

e. a actualiza conținuturile hărților conceptuale în condiliite utilizării aplicațiilor online: Mindmeister, Bubbl.us etc. (Brigham Young University, Center for Teaching and Learning In.d.]. Concept Mappi ng. La: https://ct[.byu.ed u/ti p/concept-mapping). Pentru a pregăti elevii pentru etapa locală a concursului Comorile basmelor românești am propus elevilor verificarea lecturii basmelor, în scopul reținerii și conceptualizării rapide a informației necesare participării la etapa I. Am pregătit elevii pentru realizarea unei hărți conceptuale. La clasa a VI-a operez cu această metodă la activitatea de predare-învățare, așadar mai mult eu organizez informația cu ajutorul operațiilor efectuate de ei. Am prezentat tipurile de hărți conceptuale și am ales varianta potrivită: - de tip „păianjen”- organizate prin plasarea unui concept-cheie în centru, evidențiind legături ânre acesta și alte concepte - ierarhice- plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței lor - liniare- toate conceptele sunt importante și se evidențiază legăturiel de dependență - sistemice- organizate ca cele liniare, doar că se aduc în plus „intrările” și „ieșirile” Activitatea a fost antrenantă, dezvoltând mai multe stiluri de învățare, reușind prin crearea legăturilor între concepte să dezvoltăm operațiile gândirii. Biografie, „Cred- Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”- suport curs Ghidul profesorului, clasa a VII-a, Editura Art Klett virtualboard.ro, Harta conceptuală- ce este și ce beneficii are? Hartă conceptuală realizată de Nanu Alessi, clasa a VI-a A 75

CĂLĂTORI PRIN LUMEA BASMELOR ROMÂNEȘTI prof. Ursuțu Nicoleta Școala Gimnazială Nr.1 Bogdănești Județul Suceava A fost odată ca niciodată o zi, nu chiar ca toate celelalte zile, că dacă ar fi fost la fel nu mi-aș fi amintit de ea, prin toamna lui 2014 cred, când nici nu mai știu cum, am găsit pe undeva, printr-un cufăr fermecat, o informație despre un concurs cu nume de poveste „Comorile basmelor românești”. Și comori... și basme... și românești, atunci să pornim în aventură! Anii au trecut cu întâlniri ca în basme, de fiecare dată, cu organizatori neînfricați și participanți iscusiți...dar, de la ediție la ediție trebuia să descoperim alte și alte metode pentru a-i atrage pe elevi să decopere firul poveștii. Iată ce am făcut noi anul acesta, la a IX-a ediție: le-am prezentat frumos, frumos de tot elevilor concursul și le-am lăsat vreo două zile timp de gândire, să vedem cine și cum vrea să participe; am constituit o inimoasă echipă de 10 elevi care abia așteptau să pornim în aventuri pe tărâmuri de basm; am căutat, am printat și am citit basmele împreună, căte unul în fiecare zi, timp de o săptămână de școală; pentru o altă săptămână, le-a citit fiecare acasă la el ( unii le-au mai și ascultat în varianta audio de pe net); ...și partea care le-a plăcut cel mai mult: fiecare elev a pregătit un set de câte cinci întrebări din fiecare basm, întrebări dintre cele mai dificile pentru a testa lectura celorlalți colegi ( și a lui bineînțeles, dar fără să își dea seama); am organizat un concurs înaintea concursului adevărat pe baza întrebărilor lor și le-a plăcut mult de tot. Experiența lecturii este întotdeauna fascinantă, după cum mărturisesc de fiecare dată elevii care o trăiesc, iar concursul acesta un minunat prilej de a (re)descoperi adevărate comori pline de sensuri ale basmelor populare românești. 76

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului PROIECTUL DIDACTIC MODALITATE EFICIENTĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE CHIFU GEORGETA POMPILIA COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU IOAN CUZA” GALAȚI Proiectul didactic reprezintă o modalitate eficientă de evaluare a activității didactice. De aceea, se poate propune următoarea activitate care are în vedere prezentarea unui proiect, pregătit încă de la începutul anului şcolar, care urmăreşte interpretarea, din cinci perspective moderne, a creaţiei bacoviene. Astfel, am utilizat metode diferite de abordare a textului liric bacovian, atât moderne cât şi tradiţionale, cum ar fi: lucrul pe grupe, investigaţia, metoda cubului, dezbaterea, diagrama Venn, mozaicul. Prima grupă a realizat o interpretarea din perspectiva psihanalitică, intitulată, Mitul personal al autorului, cea de-a doua grupă a realizat o invetigaţie în ceea ce priveşte tematica liricii bacoviene, cu titlul, Cromatica în creaţia bacoviană, a treia grupă s-a remarcat printr-o abordare intertextuală a poeziei lui BacoviaCreaţia bacoviană la răscruce de drumuri, a urmat prezentarea dintr-o perspectivă interdisciplinară, intitulată-Expresionistul Bacovia sau poezia ca un strigăt?, iar cea din urmă abordare a fost cea hermeneutică-De-construcţia hermeneutică a poeziei „Plumb”. Competeţele specifice pe care le-am avut în vedere în realizarea proiectului au fost următoarele: identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic; descoperirea sensurilor cuvintelor în limbajul comun şi în limbajul poetic; identificarea şi analiza elementelor de compoziţie în textele abordate; identificarea instanţelor comunicării în textul liric; redactarea unor compoziţii referitoare la textele poetice. Elevii s-au implicat cu multă pasiune în realizarea proiectelor împărţindu-şi sarcinile şi mobilizându-se pentru conceperea unor prezentări originale. Prima grupă s-a ocupat de surprinderea aspectelor esenţiale din viaţa autorului care au contribuit la realizarea unor creaţii poetice. Astfel, elevii au descoperit acele amănunte din viaţa poetului care se oglindesc în creaţiile acestuia. De asemenea, ei au realizat o investigaţie atât la casa memorială din Bacău cât şi la cea din Bucureşti unde au descoperit aspecte ale încăperii în care locuia Bacovia care este posibil să fi dezvoltat nişte fobii. Patul cel mic în care abia încăpea o persoană pare să explice claustrofobia poetului, poziţionarea locuinţei între cimitir şi abator denotă obsesia „morţii şi a neantului” despre care vorbea Eugen Lovinescu. Nu sunt de neglijat nici paginile de jurnal ale autorului şi nici afirmaţiile soţiei sale. Aşa se vedea la vremea sa poetul Bacovia, cel condamnat să trăiască uitat într-un târg pustiu, glodos, de provincie, cu crâşme murdare, cu goarne sunând trist dinspre cazarmă, cu nevrozaţi fără niciun motiv aparent, cu tălănci, cu zăpezi potopitoare ce lasă 77

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului impresia a te afla la poli, cu veri de cuptor în care alte simbolice cadavre se descompun încet. În general, Bacovia se difineşte ca poet al toamnelor reci, al iernilor care crează impresia de sfârşit de lume, al căldurilor toride, al primăverilor iritante, nevrotice... Elevii au descoperit poeziile care înfăţişează anumite momente importante din copilăria poetului, dar şi din celelalte etape ale vieţii acestuia. Pentru realizarea investigaţiei le-am pus la dispoziţie câteva studii de psihocritică şi anume cel al lui Charles Mauron intitulat «De la metaforele obsedante la mitul personal» dar şi cel aparţinând lui Freud- «Eseuri de psihanaliză aplicată». Cea de-a doua grupă s-a ocupat de tematica liricii bacoviene şi a surprins, dintr-o perspectivă interdisciplinară, stările poetice transmise de anumite culori din paleta utilizată de Bacovia în paralel cu picturile celebre analizate. Le-am recomandat, în acest sens, studiul lui Dinu Flămând «Introducere în opera lui Bacovia». Grupa a treia şi-a propus o abordare dintr-o perspectivă intertextuală a poeziei bacoviene analizând, în paralel, poezia «Armonie în amurg» scrisă de Charles Baudelaire şi creaţia lui Bacovia intitulată «Amurg». Elevii au realizat o diagramă Venn în care au scris atât asemănările cât şi deosebirile dintre cele două creaţii. Cea de-a patra grupă s-a ocupat de abordarea interdisciplinară a creaţiei bacoviene realizând o lucrare cu titlul „Expresionistul Bacovia sau poezia ca un strigăt?”. Elevii din această grupă au înfăţişat elementele expresioniste ale poeziei bacoviene şi au sesizat legăturile dintre melodiile alese şi pictura lui Edward Munch, «Ţipătul». Elevii din această grupă sunt solicitaţi să răspundă la următoarea întrebare: Cum preferaţi să abordaţi discutarea acestei poezii? Ei au de ales dintre următoarele posibilităţi: • Avansând pas cu pas în discutarea versurilor, urmărind firul discursului liric; • Identificându-se cu cel care vorbeşte şi cu atmosfera evocată; • Începând de la aspectul ei impresionant, frapant; • Analizând structura textului: repetiţiile, echivalenţele, simetriile; • Începând de la aspectul care îi intrigă. Fiecare elev alege câte o posibilitate de interpretare motivându-şi alegerea. În concluzie, acest proiect a reprezentat un motiv deosebit ca elevii să organizeze materialele adunate în urma investigaţiilor pe care le-au realizat şi să îmbine utilul cu plăcutul. 78

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului Dezvoltarea competențelor sociale și civice prin intermediul proiectelor de voluntariat VIOLETA-TEODORA LUNGEANU COLEGIUL NAȚIONAL „COSTACHE NEGRI” „Te-ai gândit vreodată cum ar fi fost copilăria ta fără cărțile pe care le-ai iubit pe rând? Cum ar fi fost zilele acelea cu mult soare de vară în care puteai să-ți faci aripi dintr-o carte ca să zbori, dacă nu ai fi avut unde... căci necunoscute ți-ar fi rămas ție Ozana „cea frumos curgătoare” sau dumbrava Lizucăi? Cui i-ai fi strigat că vrei să colinzi și tu lumea, dacă nu i-ai fi cunoscut pe Apolodor sau pe Fogg? Și dacă infinitele lumi ale cărții și oamenii din ele ar fi rămas închiși între coperte cu lacătele neștiinței și ale neputinței, credem că zilele copilăriei tale ar fi secat de culoare și timpul nu le-ar fi lăsat să devină vârsta ta de aur.” Iată primele cuvinte scrise în jurnalul proiectului „Dăruiește o poveste, dăruiește un zâmbet!”, pe care grupul de voluntari CNCN (la ediția 2022, peste 70 de elevi de clasa a IX-a) l-a desfășurat în parteneriat cu centrul de zi care funcționează sub patronajul parohiei Bisericii „Sf. Spiridon”, din Galați. Sunt cuvinte rupte parcă din paginile unei scriituri distopice, dar care descriu lumea unor copii cu situații familiale dificile, pentru care cotoarele colorate ale cărților se înșiră doar pe rafturile de la școală sau de la acest centru. În siajul a două competențe cheie pentru educația europeană – competența socială și civică, dar și spiritul de inițiativă și antreprenoriat, proiectul a oferit elevilor contexte favorabile pentru formarea unor abilități, precum aceea de a comunica constructiv pentru a manifesta toleranță, de a crea încredere și de a manifesta empatie, solidaritate și interes în rezolvarea problemelor care afectează comunitatea locală, și a unor atitudini din sfera competențelor vizate: colaborare, responsabilitate, inițiativă, motivația și hotărârea de a realiza obiectivele propuse. Acest set de abilități și aptitudini a putut fi format prin activități care să-i determine pe elevi să acționeze și în medii dezavantajate din punct de vedere socio-economic. Proiectul s-a desfășurat în două etape, care au presupus activități distincte, centrate pe obiectivele proiectului: activități dedicate strângerii de fonduri în vederea organizării atelierelor de lectură și desfășurarea propriu-zisă a atelierelor. Din seria acțiunilor primei etape amintim: realizarea de obiecte artizanale de către elevi în vederea expunerii și vânzării, desfășurarea unui spectacol artistic în scop caritabil, atragerea unor sponsorizări (Librăria Humanitas, Editura Arthur). Atelierele de lectură s-au desfășurat pe parcursul mai multor întâlniri pe care le-am avut cu cei 22 de copii ai centrului de zi. Pentru ca activitățile să se realizeze eficient și pentru ca toți copiii să poată participa activ și adecvat în cadrul întâlnirilor, i-am împărțit în două grupe: Grupa I, Colecționarii de litere (clasa I și clasa a II-a – 12 elevi) și Grupa a II-a, Meșterii poveștilor (clasa a III-a și clasa a IV-a – 10 elevi). Textele au fost selectate din cărțile pe care am reușit să le achiziționăm cu banii strânși din activitățile anterioare ale proiectului, în urma discuțiilor cu profesorii coordonatori ai activităților și cu asistenții sociali ai centrului de zi. Inițiatorii proiectului, elevii de clasa a IX-a, împreună cu profesorul de literatură, au conceput o serie de activități de pre-lectură, lectură și post-lectură, adecvate nivelului de receptare și de înțelegere al vârstei copiilor și specificului grupului (unii dintre copiii centrului 79

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului aveau încă dificultăți în citire, scriere, exprimare). Desfășurarea activităților poate fi urmărită pe site-ul creat de elevii clasei a X-a pentru promovarea proiectului: https://aventurauneifaptebune.wordpress.com/ , la secțiunea Jurnal. În etapa de evaluare a proiectului, atât elevii centrului, cât și elevii voluntari au putut scrie într-un jurnal de proiect, Însemnările unui povestaș, despre bucuria de a dărui și de a citi. Transcriu mai jos câteva din ele: „Astăzi am reușit să conducem câțiva copii spre minunatul univers al lecturii. Copiii s-au bucurat sincer de prezența noastră, unii mai îndrăzneți ne-au îmbrățișat, ne-au luat de mână și ne-au ținut strâns minute în șir. A fost un dar pe care n-am ști sigur să spunem cine l-a primit și cine l-a oferit. Cum ne-am simțit în timpul acestei activități? Emoționați peste măsură de vorbele spuse cu stângăcie, dar cu atât de multă sinceritate ale unor copii: «Am simțit multă bucurie!», «Am învățat să zâmbesc!» sau poate cea mai inocentă declarație «Am simțit un cald în inimioară!».” (Diana) „Am pus suflet în activitatea mea și cred ca au simțit și copiii asta, deoarece au dat dovadă de ascultare și au tratat activitatea cu multă seriozitate. Dacă ar fi să schimb ceva cred că ar fi mărirea numărului de exerciții pentru a permite tuturor copiilor să răspundă la câte o cerința, dar, din păcate, nu am avut timpul disponibil pentru a putea să se și realizeze aceasta.” (Agata) „Cel mai mare câștig al meu, cât și al colegilor mei, a fost atunci când cei mici au început să își dorească să citească singuri. Totodată, au existat și alte câștiguri de ordin afectiv ce ne-au copleșit, precum: zâmbetele inocente și calde ale copiilor, bucurie, energie și încredere din partea lor, dar și priviri calde din partea doamnelor de la centrul de zi.” (Dragoș) Despre faptele acelor zile și despre tot proiectul au povestit și în spațiul virtual câțiva cerchiști foarte pricepuți, realizând în întregime un site dedicat poveștii fericite pe care am trăit-o anul acesta: https://aventurauneifaptebune.wordpress.com/ Inițial, am gândit ca acest proiect să se desfășoare pe parcursul săptămânii „Școala Altfel”, dar am știut, cumva, din prima zi, că el va unul mult mai lung. Niciun exercițiu de spargere a gheții nu a fost mai eficient și nicio invitație la lectură nu a fost mai atractivă decât simpla prezență a unor adolescenți în mijlocul unor copii de clase primare – se uitau la ei curioși, admirativ și intrigați – iar după prezentarea proiectului, prima întrebare pe care ne-au agresat-o a fost: „Mai veniți și în alte zile la noi?”. Acum, când știm că dragostea pentru lectură se învață, că e nevoie ca cineva să fie lângă umărul tău când dai primele file ale cărții, că lectura în patru, în șase ochi, e cea mai frumoasă lectură pentru anii copilăriei, ne-am gândit că putem să facem și noi câte ceva, să le arătăm și de-acum încolo că lectura înseamnă bucurie, emoție și împlinire, dacă este împărtășită. Așa că, la ultima întâlnire oficială de lectură, elevii mari au promis celor mici că vor mai veni să citească împreună. Zece elevi mari (mai ales la suflet) au mers în fiecare săptămână de vacanță de vară – lunea și joia – ca să-i facă și mai mari pe elevii mici ... prin lectură și prin iubire. 80

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului __________________________________________________________________________ BASMELE – PRILEJ DE STIMULARE A LECTURII ELEVILOR __________________________________________________________________________ PROF. ALEXANDRU CARMEN MIRELA ȘCOALA GIMN. „SFÂNTUL GHEORHE” CUCA Lumea basmelor a constituit dintotdeauna un spațiu fascinant al copilăriei, un tărâm magic în care totul prinde viață și cucerește inimile copiilor de pretutindeni. În calitate de profesor de limba și literatura română, am considerat o prioritate a activității mele didactice întoarcerea elevilor către lumea cărților, căci lectura a pierdut din ce în ce mai mult teren între preocupările lor. De asemenea, ținând cont de structura subiectelor pentru Evaluarea națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, am pus accent pe stimularea gustului pentru lectura particulară, pe formarea unor criterii proprii prin care elevul să selecteze singur ce și când să citească, pe implicarea lor în activități de voluntariat menite a propaga lectura de plăcere. Astfel am propus elevilor clasei a V-a proiectul educativ „Pași în lumea basmelor”, care a îmbinat activitățile de lectură cu cele ludice, stimulându-le apetitul pentru cititul cărților. Scopul unei astfel de proiect a avut în vedere lărgirea orizontului de lectură, îmbogățirea vieții, crearea unui dialog virtual între cititori și creator prin desfășurarea unor mese rotunde, jurnale cu dublă intrare, scrisori către autor sau personaje, monologuri imaginare, călătorii virtuale în lumea personajelor, realizarea unor texte multimodel, a unor machete pe baza textelor-suport. Proiectul a adus în atenția elevilor atât basme românești (populare și culte), cât și din literatura universală, precum: Prâslea cel voinic și merele de aur, Făt- Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, Hainele noi ale împăratului, Crăiasa zăpezii, de Hans Christian Andersen, basmele fraților Grimm, Vrăjitorul din Oz, de L. F. Baum. În plus , elevii au fost puși în situația de a deveni ei înșiși scriitori , participând la activități care să le dezvolte imaginația și competențele de redactare aunor texte imaginative, reflexive: Cum scriem o poveste, O poveste- mai multe stiluri, Poveste de Halloween, Poveste de Crăciun. Am stimulat elevii să viziteze biblioteca școlară, cadru în care s-au și desfășurat majoritatea activităților de prezentare a proiectelor colective sau individuale. Colaborarea cu biblioteca este foarte importantă, elevii necesitând un imbold în vizitarea ei. Am desfășurat astfel un atelier de lucru din cadrul proiectului „În lumea poveștilor” cu elevii clasei a V-a, care a avut drept scop pătrunderea în lumea ficțiunii, dezvoltarea competenței de lectură: activitatea a debutat printr-un puzzlectura, elevii asociind numele personajelor cu titlul basmelor fraților Grimm, urmată de lucru pe grupe, elevii recitind basmul primit drept text-suport, completând harta lecturii și prezentând colegilor munca realizată. În final, am adresat elevilor întrebări problemă: Este personajul din Motanul încălțat un personaj bun sau nu, ținând cont că de-a lungul poveștii minte, înșală, contribuie la moartea căpcăunului? Creativitatea elevilor a fost valorificată prin intermediul unui atelier de lectură pe baza basmului Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă. Elevii au fost organizați în șase grupe, fiecare având o sarcină specifică: 81

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului • atelierul de ilustraţie – elevii propun o ilustraţie pentru fragmentul selectat ( imaginea fântânii), o prezintă celorlalți şi justifică alegerile făcute; • atelierul de povestire - elevii propun un rezumat al textului citit, respectând toate convenţiile stabilite; • atelierul de păreri personale – elevii își exprimă opiniile despre comportamentul personajelor ( despre curajul/ lipsa curajului lui Prâslea, despre comportamentul spânului, despre importanța prieteniei dintre Prâslea și cei cinci uriași ) , aducând argumente pentru alegerile făcute; • atelierul de anticipare – elevii propun alt final fragmentului ( spânul scapă cu viață), fac presupuneri asupra acțiunii ( Prăslea nu îi întâlnește pe cei cinci uriași și trebuie să se descurce singur); • atelierul de transformare a textului – li se propune elevilor să schimbe un element sau mai multe din text ( personaj, loc, timp, acţiune ) şi să rescrie astfel textul modificat, elevii imaginându-și astfel firul epic al basmului având loc într-un viitor îndepărtat pe o navă spațială; • atelierul de lectură orală – elevii realizează lectura pe roluri a fragmentului selectat ( teatru de siluete : elevii citesc fragmentul propus, apoi confecționează pe bețe personaje de hârtie, pe care le lipesc apoi, urmând în final să citească pe roluri mânuind în același timp „personajele”). Elevii și-au dezvăluit creativitatea realizând atât reprezentări grafice ale subiectului, cât și prin compunerile lor care au alterat firul epic al textului, reconstituindu-l. O activitate care este pe placul elevilor o constituie realizarea unei benzi desenate, textul multimodal având virtuți multiple: le dezvoltă capavitățile de lectură, capacitățile artistico-plastice, îi stimulează în identificarea elementelor-cheie ale textului. O astfel de expoziție cu reconstituirea subiectului prin reprezentări grafice, expusă în holul unității de învățământ, poate constitui un bun prilej pentru a atrage interesul celorlalți elevi către universul operei lui Ion Creangă și, implicit, spre stimularea gustului pentru lectura textelor literare. Imagini din cadrul activităților 82

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului ARMONII EMINESCIENE GOEA GEANINA DOINA LICEUL TEORETIC „SFÂNTA MARIA” Argument: „Armonii eminesciene” este un proiect cultural transdisciplinar care are drept scop stimularea potențialului artistic și creativ al elevilor, promovarea talentelor și dezvoltarea spiritului competitiv. Așezarea lui sub patronajul poetului național Mihai Eminescu se motivează prin dorința organizatorilor de a cultiva în rândul elevilor de la LTSM interesul pentru cunoașterea și promovarea valorilor culturii române, 15 ianuarie fiind declarată „Ziua culturii naționale”. Organizator: Catedra de Limba și literatura română din cadrul Liceului Teoretic „Sfânta Maria”, Galați. Scop: Stimularea potențialului artistic creativ al elevilor, descoperirea și atragerea în competiție a unui număr cât mai mare de elevi cu înclinații artistice. Promovarea valorilor culturale naționale. Activitățile pot suporta modificări, adăugiri cu fiecare nouă ediție. Regulament: Proiectul se încadrează în domeniul cultural, se adresează elevilor şi cadrelor didactice din cadrul unității școlare şi se va desfăşura pe 3 secţiuni: SECȚIUNEA I: creație literară: poezii, eseuri pe tema concursului (lucrare cu un singur autor) – textele vor fi redactate obligatoriu cu diacritice; (fiecare participant va trimite între 2 și 4 poezii). SECȚIUNEA a II-a: creație muzicală: creație originală pe un text eminescian sau interpretare a unor melodii cunoscute, pe versuri eminesciene; compoziția și interpretarea pot avea autor individual sau colectiv (de ex. Piesa muzicală poate fi interpretată de un grup de elevi). SECȚIUNEA a III-a: arte plastice: desen (tehnică la alegere, format A4 sau A3) după un text eminescian (fiecare elev va trimite maxim două creații). Lucrările vor face parte dintr-o expoziție realizată în cadrul proiectului. paradă de costume tematice inspirate din imaginarul poetic eminescian. 83

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului Atenție! Un elev poate participa la toate secțiunile, dacă dorește; creațiile literare și cele plastice vor fi semnate de elev. Se vor preciza: numele și prenumele, clasa, secțiunea pentru care se concurează ( în dreapta paginii, imediat sub titlul creației, pentru Secțiunea I, și printr-o etichetă lipită în colțul din dreapta, partea de jos a desenului, pentru Secțiunea a III-a). Se vor acorda premii (I, II și III) și mențiuni (I, II și III) pentru fiecare secțiune. În acest scop, se va forma un juriu alcătuit din profesori și elevi ai liceului, după cum urmează: doi profesori de limba și literatura română, un profesor de educație muzicală, un profesor de educație plastică, trei elevi (câte un reprezentant pentru fiecare an de studiu, cu excepția elevilor de clasa a XII-a). Lucrarile se vor premia conform secțiunilor. Toate materialele înscrise în concurs trebuie să fie originale. Criterii de evaluare: Respectarea temei date și a formatului (20 de puncte) Originalitatea (20 de puncte) Tehnica de lucru (20 de puncte) Creativitatea (20 de puncte) Se acordă 20 de puncte din oficiu. Total 100 de puncte. Toți elevii participanți/profesorii coordonatori vor primi diplome/adeverințe de participare/coordonator în cadrul proiectului. CALENDAR: activitățile din cadrul proiectului „Armonii eminesciene” se vor desfășura în fiecare an școlar, în intervalul decembrie – ianuarie după urmărorul calendar: decembrie: promovarea concursului în rândul elevilor până la 15 ianuarie: trimiterea lucrărilor 15-18 ianuarie: organizarea expoziției și jurizarea 19 ianuarie: ora 13.00 – festivitatea de premiere. În cadrul liceului Teoretic „Sfânta Maria”, proiectul a ajuns la ediția a IV-a. Scris în decembrie 2017, a avut prima ediție în anul școlar 2017-2018 și a fost întrerupt doar în perioada pandemiei (an școlar 2020- 2021). 84

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului CITITORI ÎN DEVENIRE Prof.Ciubotaru Adriana, Şc.Gimn.Miron Costin,Galati Aşa cred că suntem toţi.De la profesorii cu experienţă ,până la cei mai mici elevi ai noştri, cărora le deschidem noi universuri de cunoaştere prin metode moderne, prin contactul cu cartea. Colaborarea Şcolii Gimnaziale Miron Costin cu Asociaţia Curtea Veche a reprezentat un moment de inspiraţie şi de noutate pentru profesorul de limba română nemulţumit că elevii nu mai citesc.Sau dacă citesc o fac într-un mod superficial.Editura Curtea Veche ne-a propus o suită de cărţi, din lecturile copilăriei – Peter Pan, Odissea, Heidifetiţa muntilor, O călătorie spre centrul pământului, Cavalerii regelui Arthur, Dracula, Robinson Crusoe, Prinţ şi cerşetor, Iliada- repovestite, astfel încât ,împreună cu activităţile sugerate din ghiduri să pot desfăşura un club de lectură. Cititorii în devenire, elevii mei,din clasa a VI-a D, au realizat că nu dureaza mult să citeşti, că te poti juca ulterior cu ceea ce ai citit, că poţi auzi şi de la alţi colegi idei…şi uite aşa,de la săptămână la săptămână, clubul a crescut,copiilor le-a plăcut modalitatea de desfăşurare ,sarcinile propuse, titlurile şi activităţile conexe. Scopul meu a fost promovarea lecturii în rândul adolescenţilor şi stimularea creativităţii, iar ca obiective principale am urmărit ca elevii : să descopere autori şi titluri noi; să-şi însuşească metode de lectură (de familiarizare,de descoperire,de critică,de analiza,etc); să înţeleaga importanţa lecturii pentru dezvoltarea vocabularului si a imaginaţiei;s ă valorifice noţiunile citite în tipuri de compuneri.Demersului meu s-a alăturat şi Editura Corint Junior care,lunar,ne-a oferit titluri atractive,iar elevii şi-au selectat ceea ce le-a plăcut,o parte au comandat anumite titluri,ceilalţi alte titluri pentru ca apoi să le rotească între ele.Orice carte este bună.Orice metodă este bună,mi-am zis.Iar rezultatele încep să apară, ,când elevii valorifică din ceea ce au citit la Opţionalul: Lectura ca abilitate de viaţă. Dintre beneficiile acestui club pot enumera:stimularea lecturii într-un cadru organizat,în vederea formării de deprinderi de lectură şi acasă; identificarea unor personaje model ;descoperirea unor tipuri de literatura preferată; formarea gustului pentru lectură; atragerea elevilor către literature; dezvoltarea capacitătii elevilor de a scrie compuneri pe teme date.Ca modalităţi de verificare si de notare a efectelor activitatii clubului se pot nota: -o evaluare ce se face săptămânal,în cadrul fiecărei ore de lectură a clubului ,pe baza unor fişe, teste,chestionare,etc pe care elevii le completează,urmând ca la întâlnirea următoare să se discute cele scrise. -lecţii demonstrative,mese rotunde,activităţi extraşcolare (tip Ziua Internaţională a Cititului Împreună),concursuri de tipul Ştiaţi că….;participarea la concursuri de tip Comorile Basmelor Romanesti (pe care şcoala noastră îl organizează de 4 ani cu Şcoala Gimnazială Nr.22 şi se afla în CAER). În urma activităţii desfăşurate pe parsursul unui semestru ,aş putea afirma cu mândrie , că scopul meu principal este îndeplinit.Visul oricărui profesor de română este ca elevii săi să citească pentru a-şi putea dezvolta imaginaţia,vocabularul şi cultura generală. CITITORI ÎN DEVENIRE -club de lecturăŞcoala Gimnazială Miron Costin,Galaţi Prof.Ciubotaru Adriana Clasele a V-a B si a V-a D A. Scopul: promovarea lecturii în rândul adolescenţilor şi stimularea creativităţii 85

Bune practici de abordare a proiectelor educaționale în paradigma modernă a curriculumului Obiective principale: -să descopere autori şi titluri noi -să-şi însuşească metode de lectură(de familiarizare,de descoperire,critica,de analiza,etc) -să înţeleaga importanţa lecturii pentru dezvoltarea vocabularului ţi a imaginaţiei -să valorifice noţiunile citite în tipuri de compuneri Parteneri: -Editura Curtea Veche(care a pus la dispoziţia clubului un set de cărţi,literatura pentru copii, repovestite) -Editura Corint Junior( de unde elevii îşi comanda titlurile dorite) -Biblioteca Şcolii Gimnaziale Miron Costin,Galaţi -Biblioteca Municipala V.A.Urechia(cu care şcoala are un parteneriat în vederea desfăşurarii de întâlniri,şezători literare,ore de citire,etc) Resurse: -cărţile puse la dispozitie de editura parteneră şi alte variante ale aceloraşi titluri,din biblioteca personală a elevilor şi a şcolii Public ţinta: elevii clasei a V-a B şi elevii clasei a V-a D Numar de participanţi: 45 elevi, Durata :un an şcolar Activitatea principală: lectura în cadru organizat,apoi dezbateri,jocuri de rol,punere în scenă, analiză şi caracterizări de personaje,fişe de lectura,fişe de citat,etc. Evaluarea activităţii: -se face săptămânal,în cadrul fiecărei ore de lectură a clubului ,pe baza unor fişe, teste,chestionare,etc pe care elevii le completează,urmând ca la întâlnirea următoare să se discute cele notate. -lecţii demonstrative,mese rotunde,activităţi extraşcolare (tip Ziua Internaţională a Cititului Împreună),concursuri de tipul Ştiaţi că….;participarea la concursuri de tip Comorile Basmelor Romanesti Beneficii: -stimularea lecturii într-un cadru organizat,în vederea formării de deprinderi de lectură şi acasă. -identificarea unor personaje model. -descoperirea unor tipuri de literatura preferată -formarea gustului pentru lectură -atragerea elevilor către literatură -dezvoltarea capacitătii elevilor de a scrie compuneri pe teme date. 86

Trucuri sau metode? Prof. Chiscoci Olguța Liceul Teoretic „Sfânta Maria”, Galați Lectura noastră cea de toate zilele.... (proiect permanent, revitalizat zilnic și din cerc în cerc)! În „Dezordinea preventivă”, Matei Vișniec evidenția câteva trucuri utilizate de jurnaliști pentru a acroșa consumatorul de știri. De aceea, orice buletin de știri începe cu evenimentele violente, ieșite afară din rând. În aceeași direcție, Alex Ștefănescu povestea intrigat că, vizionând cândva o variantă americană a shakesperianului „Othello”, a constatat că Desdemona a fost în același timp înjunghiată, împușcată și spânzurată. În interviul cu regizorul, evident, după spectacol, l-a întrebat de ce a procedat astfel, iar acesta i-a răspuns că spectatorul american abia așa începe să aibă reacții. Mutatis mutandis, de pe teritoriul media și al teatrului pe cel al metodicii, constatăm că multe dintre trucurile de „prindere” a consumatorului de media, respectiv a spectatorului, au pătruns și pe teritoriul orei de curs. Cum audiența la cursurile din prima parte a anului școlar, la clasa a XI-a, este și ea asemănătoare cu reacțiile descrise mai sus, am procedat în așa fel, încât să trezesc spiritul adormit de vacanță, de telefon sau de alte și alte tentații. Astfel, încă din primele ore, le-am vorbit elevilor despre recordurile literaturii române vechi ca temelie pentru evoluția ulterioară. Au primit ca sarcină să identifice recordurile după fiecare etapă parcursă și apoi, individual, să alcătuiască o listă, o ierarhie a acestora, eventual, să le construiască piramidal într-o carte a recordurilor literaturii române vechi (ca „leac” pentru celebrul complex de ...întârziere). Elevii au descoperit prima scrisoare, primul discurs, prima tipăritură, primul manuscris, primul poet, întrebuințarea în premieră a motivelor literare savante șamd... Fiecare elev și-a alcătuit propria carte și a prezentat-o într-o activitate la bibliotecă. Planul activității Sugestii – etern valabile, de la alții! Clasa a XI-a Unitatea de învățare: tot dezvățul este dublat de învăț...deci exist! Scopul activității scuză mijloacele! Obiectivele sunt subiective! Competențele generale și specifice puse la căutare Metodele devin trucuri! Ora este insuficientă, mărginită de pauze nici lungi, nici dese! Recordurile, cum le-a priceput fiecare! Emoțiile, inerente! Eșecurile, necesare! Scenariul (ne)improvizat! Succesul garantat 100%! Bibliografia în bibliotecă...după modelul „Tot mai citesc bătrâna-ți carte...” Ș-apoi toată lumea are drepturi, ca și cititorul.... Drepturile de la Daniel Pennac – nu au fost prezentate (din prevederi didactice)! și ... G. Băjenaru 87

Pentru conformitate: Rezultate: - Fiecare elev și-a alcătuit cartea...după cum a priceput; - Fiecarea elev a privit realitatea în față, și-a luat inima în dinți, a selectat ce a crezut că este foarte interesant și a prezentat „recordul”, l-a motivat și, uneori, după principiul „do ut des”, a primit aplauze; - Ceilalți elevi au ascultat și și-au ajustat în permanență discursurile, până le-a venit rândul să spună ce au avut de spus; - Profesorul i-a auzit și i-a ascultat cu atenție, , i-a observat, i-a notat și toată fișa postului (mare) a derulat. Biblioteca: - i-a sprijinit, i-a adăpostit, i-a distribuit: 88