Revista Noi, numărul 12, Luna aprilie 2020

NOI - NOSTALGICII

Rămas bun, clasa a XII-a!
Rubrică realizată de Alexandra Rață și Andrei Bîncă

Reporter: Rîpă Cristina, XII C:

În primul rând, aş dori să te întreb ce Adevărul e că, știind că traversez ultimul an
simţi acum, ştiind că traversezi ultimul an de liceu, emoțiile își fac simțită prezența prin
de liceu? gândul că nu mă voi mai întâlni vreodată cu
De ce îţi va fi cel mai dor? această etapă frumoasă din viață.
Care sunt momentele de care îţi aduci
aminte cu cea mai mare plăcere din Îmi va fi dor de tot ceea ce înseamnă ani de
acești patru ani? liceu: colegi, profesori, momente petrecute
Cine a avut cel mai important rol în alături de aceștia, emoțiile de dinaintea unui
formarea ta în acești ani de liceu? test/concurs, prima zi de liceu.
Cu ce impresii pleci din aceşti patru ani?
Ce le urezi colegilor tăi? După cum am spus, nu voi uita niciodată
Iar profesorilor? prima zi de liceu, emoțiile pe care le aveam în
Îţi mulțumesc pentru timpul acordat și îţi acea zi, contactul vizual cu toți colegii noi, cu
urez toate cele bune în viitor! profesorii. De-a lungul acestor ani, am avut
parte de momente și experiențe frumoase
Tudoran Elena, XII C: memorabile, pentru care nu mi-ar ajunge o
pagină să le povestesc și, probabil, nicio zi.
Simt că timpul trece prea repede, dar Cel mai important rol în formarea mea în acești
în sufletul meu mă simt mulțumită, ani de liceu l-au avut părinții mei, apoi doamna
deoarece am legat prietenii și mi-am dirigintă, urmată de ceilalți profesori de la care
creat amintiri minunate în acești ani. am învățat câte ceva esențial în viață.

De momentele în care nu mai știu de Acești patru ani mi-au creat o impresie
unde să încep învățatul și atunci mă pun frumoasă despre tot ceea ce înseamnă liceu.
la somn.
Colegilor mei le urez succes în ceea ce și-
Concursurile de interpretare. au propus să facă în viață.
Familia, doamna bibliotecară și
doamna dirigintă. Profesorilor le mulțumesc pentru
Plec atât fericită cât și nefericită. implicarea pe care au avut-o în formarea
Aici am cunoscut binele și răul. Am noastră profesională și personală și le doresc să
învățat că oamenii sunt imprevizibili. În aibă aceeași răbdare pe care au avut-o cu noi
acești patru ani mi-am descoperit talentul pentru noii elevi. Le doresc generații din ce în
și calea în viață. ce mai bune și să își aducă aminte cu drag de
Succes! noi.
Spor în a contura drumurile elevilor!
Mulțumesc și eu!

98

NOI - NOSTALGICII

Rămas bun, clasa a XII-a!
Rubrică realizată de Alexandra Rață și Andrei Bîncă

Reporter: Varzar Elena, XII A:

În primul rând, aş dori să te întreb ce Acum încă nu realizez, dar cu siguranță, când se
simţi acum, ştiind că traversezi ultimul an va termina, va fi și tristețe și fericire.
de liceu?
De ce îţi va fi cel mai dor? De tot, în mică și mare măsură.
Care sunt momentele de care îţi aduci Sunt foarte multe, dar cu siguranță îmi voi aminti de
aminte cu cea mai mare plăcere din fiecare în parte după ce se vor încheia acești patru
acești patru ani? ani.
Cine a avut cel mai important rol în
formarea ta în acești ani de liceu? Cu siguranță, doamna dirigintă! Dar și ceilalți
Cu ce impresii pleci din aceşti patru ani? profesori.
Ce le urezi colegilor tăi?
Iar profesorilor? Bune, dar și cu părere de rău că se termină.
Îţi mulțumesc pentru timpul acordat și îţi Mult succes și cele mai frumoase realizări!
urez toate cele bune în viitor! Multă răbdare și sănătate.
MulțumZesacm! firache Nicoleta, XII C:
Armașu Alexandra, XII A
Am destul de multe emoții știind că mai am de
Simt tristețe, melancolie, știind că nu petrecut doar un an cu acest colectiv minunat.
mă voi mai întâlni cu aceste experiențe
trăite la liceu. Cel mai dor îmi va fi de excursiile cu ai mei colegi.
Primul an de liceu, concursurile la care am participat
De colegii mei și de momentele și am prins experiență, ieșirile cu prietenii.
petrecute cu ei. Cel mai important rol l-au avut părinții.
Plec cu o viziune optimistă asupra viitorului meu.
Îmi amintesc cu drag de momentele Îmi doresc să ținem legătura și să aud numai de bine.
frumoase, dar și de cele mai puțin plăcute. Le doresc să aibă sub aripile lor generații cât mai
silitoare.
Doamna dirigintă.
Impresii bune. Sandu Ștefan, XII C:
Multă sănătate și fericire.
Mă simt stresat din cauza Bacului.
De cei apropiați.
Momentele când scăpam de temele pentru acasă.
Doamna dirigintă.
Păreri bune.
Mult succes în continuare.
Note de 4 și numai bine.

99

NOI - NOSTALGICII

Rămas bun, clasa a XII-a!
Rubrică realizată de Alexandra Rață și Andrei Bîncă

Reporter: Bîncă Gabriela, XII C:

În primul rând, aş dori să te întreb ce Am avut foarte multe rețineri în clasa a IX a în
simţi acum, ştiind că traversezi ultimul an ceea ce privește această nouă etapă a vieții mele,
de liceu? dar acum îmi pare rău că se termină. Îmi va fi dor
De ce îţi va fi cel mai dor? de colegi, de prietenii pe care i-am găsit aici, de
Care sunt momentele de care îţi aduci profesori, de bibliotecă și în special de locul meu
aminte cu cea mai mare plăcere din din sala de clasă. Sărbătorile de iarnă, în care
acești patru ani? vizionam toți filme de Crăciun.
Cine a avut cel mai important rol în
formarea ta în acești ani de liceu? Atât părinții cât și profesorii și colegii mei au
Cu ce impresii pleci din aceşti patru ani? avut un rol important în formarea mea.
Ce le urezi colegilor tăi?
Iar profesorilor? Există prieteni oriunde voi merge, trebuie doar
Îţi mulțumesc pentru timpul acordat și îţi să încerc să îi cunosc.
urez toate cele bune în viitor!
Îmi doresc ca toți colegii mei să obțină ce își
doresc și ca drurmul lor să fie fără prea multe
obstacole.

Multă sănătate.
Moraru Paul Iulian, XII A:

Lăzărescu Vasilica, XII A: Fericire.

Tristețe, deoarece niciodată nu mă voi De unii colegi.
mai putea întoarce la acești ani. Plecatul acasă.
Nimeni.
De colegi și de unii profesori. Patru ani minunați.
De momentele amuzante alături de Multă sănătate.
colegii mei. Pensie ușoară și mult noroc în
Doamna dirigintă, care mi-a fost ca o continuare.
mamă. Mulțumesc!
Cu impresii bune, dar cu părere de rău
că acești patru ani se termină. Butnaru Raluca, XII A:

Mult succes mai departe și să lupte Abia aștept să se termine.
pentru visul lor. De tot!
Colega și prietena mea cea mai bună.
Multă baftă cu noile generații. Doamna dirigintă.
Mulțumesc și eu!

Bune, dar și cu părere de rău că se

termină.

Mult succes!

Pensie mare!

100 Mulțumesc!

NOI - NOSTALGICII

Rămas bun, clasa a XII-a!
Rubrică realizată de Alexandra Rață și Andrei Bîncă

Reporter: Mușat Ștefan, XII C:

În primul rând, aş dori să te întreb ce Acum simt o senzație similară melancoliei,
simţi acum, ştiind că traversezi ultimul an încep să îmi amintesc momentele bune petrecute
de liceu? alături de colegii mei.
De ce îţi va fi cel mai dor?
Care sunt momentele de care îţi aduci Îmi va fi dor de zgomotul clasei, chiar dacă
aminte cu cea mai mare plăcere din prefer liniștea; zgomotul din clasa mea a devenit
acești patru ani? un sunet perfect de fundal de-a lungul anilor.
Cine a avut cel mai important rol în
formarea ta în acești ani de liceu? Momentele petrecute alături de colegii mei,
Cu ce impresii pleci din aceşti patru ani? ieșirile, excursiile clasei.
Ce le urezi colegilor tăi?
Iar profesorilor? Prietenii mei cei mai buni, ei m-au ajutat foarte
Îţi mulțumesc pentru timpul acordat și îţi mult pe timpul liceului. O altă influență, nu numai
urez toate cele bune în viitor! pentru mine, ci pentru toată clasa, este diriginta;
anii petrecuți alături de ea ne-au ajutat destul de
Dodan Adina, XII A: mult pe toți.

Simt tristețe, îmi pare rău că n-am trăit Impresii față de ce? Față de colegi am numai
fiecare moment alături de colegii mei. impresii bune, față de profesori la fel, în special
față de diriginta clasei, care ne-a sprijinit foarte
De pauzele petrecute împreună, de mult de-a lungul anilor.
colegi.
Celor cu care nu voi putea ține legătura le
De momentele amuzante, cât și de urez o viață plăcută.
activitățile pe care le-am făcut împreună.
Profesorilor le-aș mulțumi pentru efortul depus
Doamna dirigintă, cât și dragii noștri în educarea clasei mele.
profesori.
Iancu Elena, XII C:
Cu părere de rău că s-a terminat.
Să facă ce le place și să nu se schimbe Multe emoții înainte de sfârșitul anului și păreri
niciodată pentru nimeni și pentru nimic. de rău.
Să fie fericiți și împliniți sufletește.
Mulțumesc! Îmi va fi dor de colegi și de doamna dirigintă.
Momentele când ne adunam la bibliotecă și
. povesteam multe lucruri frumoase.
Doamna dirigintă a avut un rol important în
formarea mea și ceilalți profesori.
Cu multe impresii frumoase despre colegii și
profesorii noștri.
Succes în toate și multă baftă în viitor
Să fie la fel de buni cu toți copiii din
101 următoarele generații.

NOI - MENTORII

”Dați Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu”

Marcu 12, 13-17

Gabriela Truși, profesor de Religie
(vremelnic director adjunct și veșnic rugător pentru voi toți)

Nu-i așa că v-ați săturat de Coronavirus? Eu una știu că nu mai pot! Nu mai pot să
citesc mesaje, postări și articole, toate foarte importante și din surse sigure…, nu mai
pot să fac lecții online, pentru că îmi lipsesc foarte tare elevii, nu mai pot să deschid
rețelele de socializare… e prea mult! E prea multă informație neavizată, manipulatoare
și înfricoșătoare, e prea multă batjocură de tot ceea ce ar trebui să fie valori: relațiile
dintre soți, relațiile dintre părinți și copii, relațiile pe care le avem cu animalele.

Cei care mă cunosc știu că sunt o fire veselă și optimistă, că îmi place să fac haz de
necaz, dar totodată, știu că prețuiesc viața, oamenii și animalele.

Trăim vremuri inedite. Noi, evoluații și digitalizații, noi care zburăm în cosmos și ne
scufundăm în adâncurile mărilor, am ajuns prizonieri în propriile case.

Chiar dacă stăm izolați în case, mi se pare că acum comunicăm mai mult ca
niciodată. Acum dăm telefoane și mesaje rudelor și prietenilor, acum postăm pe rețelele
de socializare tot ce ne trece prin cap… și unora le trec multe. Unele adevărate și
necesare, altele vesele, altele înfricoșătoare și manipulatoare. E foarte important să
învățăm să filtrăm informațiile acestea și să nu ne lăsăm doborâți de ele.

Am fost nevoită să stau mult de vorbă cu unii dintre prietenii mei. Cei din Italia erau
cu moralul la pământ și înfricoșați. O prietenă m-a sunat din mașină ca să plângă,
pentru că acasă o așteptau fiica și soțul, iar în fața lor trebuia să fie puternică. E tare
greu, tare greu să nu poți să îți iei copilul în brațe când intri pe ușă și el întinde mâinile
spre tine, iar tu să îi spui că îl pupi mai târziu, acum trebuie să te dezinfectezi. Mai
târziu, nu mai vrea, că e ”supălat”, că nu l-ai îmbrățișat când a vrut el. Și toate astea se
adună și dor…

Și, de parcă nu erau de ajuns toți neavizații care își expuneau părerile, au apărut și
unii creștini care vesteau Apocalipsa. Mai mult din cauza lor am acceptat să scriu aceste
rânduri.

E o perioadă ciudată, cu pandemie și morți, cu durere și multă confuzie, cu restricții
ciudate și reguli parcă din ce în ce mai nedrepte și greu de respectat. Și totuși… un
creștin adevărat știe că nu Dumnezeu ne pedepsește și ne dă afară din biserica Lui. Un
creștin adevărat știe că Dumnezeu e iubire, e Tatăl nostru!

102

NOI - MENTORII

”Dați Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu”

Marcu 12, 13-17

Gabriela Truși, profesor de Religie
(vremelnic director adjunct și veșnic rugător pentru voi toți)

Dar nu-i așa că parcă e mai ușor să zicem că ne pedepsește pentru că suntem răi,
noi toți, așa, laolaltă, decât să ne gândim că tot ce se întâmplă acum e rodul libertății
noastre? Așa nu mai trebuie să ne asumăm nimic individual, nu mai trebuie să
răspundem în fața propriei conștiințe. Lumea e rea! Lumea e plină de păcat și ură! Nu
eu!!!

Pentru că am postat despre pelerinajul Sfintei Paraschiva prin orașele și satele
Moldovei am fost acuzată că sunt ecumenistă înrăită. Ha, ha, ha… Am să o iubesc pe
Sfânta mea dragă toată viața. Numai noi două știm câte minuni a mijlocit pentru mine.
Totuși, ceea ce nu înțeleg ultra-religioșii noștri ortodocși e faptul că nu mie îmi va cere
socoteală Hristos pentru regulile din biserică. Nu e răspunderea mea! Nu e lucrarea
mea! Dar voi răspunde și eu! Și știți ce mă va întreba sigur? Mă va întreba dacă am
ascultat de preotul meu duhovnic și de arhiereul locului, de patriarh. Și vreau să-l văd pe
acela care crede că îi va spune Mântuitorului că nu a mai mers la biserică, sau a
participat la Sfânta Liturghie într-o sufragerie sau un garaj, pentru că preotul…., pentru
că mitropolitul și patriarhul…..

Credeți că Dumnezeu nu știe ce se întâmplă în lume? Credeți că nu-i vede pe toți cei
care distrug și fură și ucid? Știe! Și nu e vorba că îngăduie! Ar putea să ne trăsnească
pe toți și să termine odată! El a zidit lumea! Dar el nu e ca mama, care zice: „eu te-am
făcut, eu te omor” (a se vedea un emoticon cu gura până la urechi aici). Nu, El e ca
Tatăl ceresc, care a regretat când a distrus lumea prin potop și a promis că nu o va mai
face! Și ne-a lăsat LIBERI! Dar parcă nu ne mai place libertatea asta care ne ține închiși
în casă. Parcă ne-am săturat să fim responsabili de fiecare dată când ieșim din casă cu
declarație, mască și mănuși. Parcă ne-am săturat de distanțarea socială și am fi
pregătiți să ne strângem în brațe unii pe ceilalți.

Zilele astea mi-au adus din ce în ce mai des aminte de pelerinajul din Țara Sfântă.

Și mi-am amintit de o prietenă, care după o săptămână de umblat prin deșert și praf a

zis, așa, cu năduf: „când ajung acasă am să strâng în brațe primul copac ce îmi iese în

cale.” Atunci am râs, îmi dădea mâna. Acum scriu aceste cuvinte cu lacrimi în ochi…

acum înțeleg dorul și nevoia! Așa îmi imaginez că voi face când voi reveni la școală. Am

să mă plimb pe holuri și am să îmi strâng copiii în brațe! Chiar dacă voi purta mască! E

prea mare dorul! E prea mult online! E prea departe de ceea ce înseamnă să fii

profesor… 103

NOI - MENTORII

”Dați Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu”

Marcu 12, 13-17

Gabriela Truși, profesor de Religie
(vremelnic director adjunct și veșnic rugător pentru voi toți)

Despre multe sentimente ni se vorbeşte în Biblie; despre teamă, frică, invidie, ură, dar şi despre iubire,
credinţă, nădejde, fericire şi bucurie.

Cred că am uitat să ne bucurăm că suntem creştini şi cred că asta e una din marile ispite ale acestor
vremuri. Suntem îngreunaţi de lipsuri materiale, nu avem timp nici pentru noi înşine, darămite pentru
ceilalţi; mai trist, că nici pentru copiii noştri nu ne mai ajunge timpul.

În ortodoxie, în relaţia cu Dumnezeu nu suntem condiţionaţi de timp. Aici e doar veşnicie. Tot ceea ce
zidesc aici, zidesc pentru veşnicie.

Când mă așez la rugăciune împovărat de griji, boli şi neajunsuri de tot felul, îmi pun povara la
picioarele Crucii Mântuitorului şi sub Acoperământul Maicii Sale şi acolo le las, convinsă că pe toate le
rezolvă, căci Însuşi Mântuitorul ne-a spus că: „în lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit
lumea.” (Ioan cap. 16, v. 33)

Ce boli, ce necazuri ori neajunsuri nu-şi găsesc tratamentul sau rezolvarea în puterea lui Dumnezeu?
Ce nu poate să trateze Cel care m-a zidit? Ce nu poate să-mi ofere Cel care a făcut lumea? Şi ce îmi cere
în schimb? Cât mă costă ajutorul Lui?

Tot ce îmi cere e să fiu atentă la cei din jurul meu. Să dau mai departe puterea pe care mi-a dat-o mie,
să dau mai departe credinţa şi iubirea mea. Şi din când în când, să-I mulţumesc.

Încep să cred că necazurile, bolile şi neajunsurile nu sunt personale. Sunt ale tuturor celor care aud de
ele sau le văd. Când cineva e bolnav, nu e bolnav doar pentru el, ci şi pentru familia şi prietenii lui. E
bolnav pentru noi toţi cei care trebuie să-l pomenim în rugăciunile noastre. Când cineva are un necaz, e
necazul nostru al tuturor celor care mână de la mână reuşim să-l ajutăm să scape. Şi cum să nu mă bucur
că fac parte din planul lui Dumnezeu, că mi-a hărăzit şi mie un rol în această piesă minunată care e viaţa?

Mă rog doar ca să fiu mereu atentă şi conştientă de rolul meu şi să reuşesc să-l joc până la capăt,
oferind bucurie şi nădejde celor din jurul meu.

Și mă mai rog pentru voi toți, copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu în grijă, și pentru colegii mei.
Să ne păzească Maica Domnului sub Sfântul ei Acoperământ până ne vom revedea cu toții la școală!

104

NOI - MENTORII

An Argument for Teaching Vocabulary
to High school Pupils

Petronela Mironescu, profesor de engleză

The purpose of this research is to identify the main challenges that pupils face in the acquisition of
new vocabulary and to provide them with appropriate learning strategies. One reason why I chose this
topic is the disappointment of students, when after months or years of study, they cannot communicate
because they lack vocabulary. Also, a lot of research is being done about lexical problems, because
communication breaks when people do not use the right words.

The reality of our classrooms is that pupils have to learn many new words in a short
period of time, in order to improve their vocabulary. Our task as teachers is to find different
ways of making the transition easier in a friendly and easy manner, and also taking into
account their expectations and doubts.

One of the most important issues in working with pupils is to enhance their motivation by
providing appropriate learning strategies. Not only does the student come with many
expectations but he is also totally dependent on the teacher to guide him in this learning
process: to pronounce a new word, to explain its grammatical position, its usage, and so on.
That is why to accomplish this goal in a given context is much easier and efficient.

The teacher must face his own challenges such as: finding ways to present new
vocabulary in a memorable way for students and also trying to fulfil the needs and
expectations of all the students in a large class. In order to achieve comprehension, learners
should think words in context, look for meaning and sentences that frame an unfamiliar word.

To support acquisition class activities should encourage pupils to reread and read ahead, identify
context clues, decide on a meaning and check that meaning in the context. Examples of such class
activities are: Sentence Search (missing familiar words), Silly Sentences (fun, made-up word), Chart it!
(Context Clue Chart), Partner Practice (read informational texts), Strategy Swap (prefix, root, suffix).
Exposure to vocabulary in context is critical to the development of language and literacy, yet
empowering students to figure out the meaning of unfamiliar words by using context clues.

105

NOI - MENTORII

Bel esprit

Mioara Brânzilă, profesor de franceză

Paharul nu mi-e mare, dar beau din paharul meu. (Alfred de Musset)

Sufletul fiecărui om poate fi frumos modelat de mâna pricepută a cunoaşterii. Cunoaştera uneia sau
a mai multor limbi străine atrage după sine, din punctul meu de vedere, împlinirea noastră ca om.
Numai având acces la alte culturi și civilizații vom putea descoperi farmecul acestei vieți, vom putea
vedea dincolo de cuvinte şi vom avea şansa să înțelegem că „viața-i o glumă foarte serioasă” (Victor
Hugo). „Lasă-te furat, întâlneşte fericirea şi găseşte soarele din gândurile tale!” (Marcel Proust)

Sub aripa incontestabilă a marilor autori ai literaturii franceze, m-am lăsat purtată de valul
expresiilor celebre şi de netăgăduit şi am încercat să stârnesc curiozitatea unora încropind o listă de
citate memorabile. „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”
(Constantin Brâncuși).

Nu ştiu dacă voi convinge pe careva să studieze limba franceză sau să îl provoc să descopere
farmecul literaturii francofone, dar un lucru e sigur: va înțelege că „pentru a fi de neînlocuit trebuie să
fii diferit” (Coco Chanel).

Când ştii cât valorezi, nu te opri până nu obţii ceea ce ţi se cuvine. (Pierre Corneille)
căci
Uneori, limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii. (A. de Saint-
Exupery)
Răbdarea este amară, dar rodul său este dulce. (J J Rousseau)
iar
Iubirea adevărată nu înseamnă să îl privești pe celălalt în ochi, ci să priviți amândoi în aceeaşi
direcție. (A. de Saint Exupery)
Ține cont că astăzi
Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri gata făcute de la negustori. Și cum nu
există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. (A. de Saint Exupery)
şi mulți dintre noi uită că
Zâmbetul costă mai puțin decât electricitatea, dar reuşeşte să ofere atât de multă lumină…
(Abbé Pierre)
Aşadar,
În mijlocul iernii, am descoperit în mine o vară invincibilă. (Albert Camus).
Abia atunci am realizat că
Toți oamenii mari au fost mai întâi copii. Dar puțini dintre ei își mai aduc aminte. (A. de Saint
Exupéry)

106

NOI - MENTORII

Bel esprit

Mioara Brânzilă, profesor de franceză

A şti, a gândi, a visa. Totul este acolo. (Victor Hugo)
Trebuie să ceri de la fiecare doar ceea ce el poate oferi. (A. de Saint Exupery)
şi doar atunci vei înțelege sensul expresiei:
Iubiți ceea ce niciodată nu veți vedea de două ori. (Alfred de Vigny)

107

Pagini NOI - MENTORII
despre sufletul românesc
Imagine: Constantin Noica,
Livia Baciu, prof. dr. disciplina logică,
Liceul Tehnologic ,,H. Vasiliu”, Podu

Iloaiei

Filosoful Constantin Noica propunea în lucrarea Pagini despre sufletul
românesc, conceptul de filosofie românească. Intra-devăr ne putem întreba dacă
este cu putinţă sa vorbim despre o istorie a filosofiei româneşti, iată că Noica ne
aduce şi dovezi în acest sens. Conceptul de filosofie românească implică existenţa
unei conştiinţe filosofice româneşti, care aparţine matricei stilistice româneşti.

Intenţia filosofului prin acest studiu a fost aceea de a sublinia că trebuie să
încetăm a mai fi o cultură minoră, ,,Noi nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei”
spunea cu tărie Noica. Noi un popor de săteni,deşi geţii erau suficient de iscusiţi, nu
ne putem compara cu grecii, care erau orăşeni prin fiinţa lor . Orice cultură majoră
este o formă de individualizare, adică este personală, în timp ce creaţia este
anonimă: ,,să te pierzi în creaţia anonimă care nu dă o cultură majoră? Sau să
râvneşti către creaţie personală care e umbra culturilor mari din afară” .

Deşi lucrarea lui Noica, Pagini despre sufletul românesc a fost apreciată,
doar, ca un studiu ce cultivă cu precădere valorile spiritualităţii noastre populare,
filosoful era convins că vom rezolva aceste probleme prin ieşirea din eternitate.
Pentru a explica mai bine eternitatea spiritualităţii româneşti, Noica apelează la un
proverb revelator, care redă temeinic înţelesurile noţiunilor de timp şi vreme la
români, Ceasul umbă loveşte şi vremea stă în loc; în limba română, vremea are
sens de stare pe loc, fixitate, adică omul îmbătrâneşte, se schimbă, se petrece, se
trece, dar, vremea vremuieşte, rămâne un spectator omniprezent şi fidel al istoriei,
este ,,un concret nemişcat.
E totul viu al lumii, privit sub specia fiinţei nu a devenirii”[1] sau cum spunea Mircea
Vulcănescu, ,,Vremea nu e altceva pentru român decât lumea în prefacere”[2]. În
afirmaţia lui Vulcănescu putem încadra eternul despre care vorbeşte Noica.
_________________

1 Constantin Noica, Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească, în Pagini despre sufletul românesc,
Bucureşti, Editura Humanitas, 1991, p. 7
[1] Ibidem, p. 9
[1] Ibidem, p.10
[1] Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, ed. Îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 991, p.104
♦ Matrice stilistică, facultate creatoare a unui popor

108

Pagini NOI - MENTORII
despre sufletul românesc
Imagine: Constantin Noica,
Livia Baciu, prof. dr. disciplina logică,
Liceul Tehnologic ,,H. Vasiliu”, Podu

Iloaiei

De altminteri, Noica descrie apariţia conştiinţei filosofice româneşti, prezentând trei

momente culturale şi istorice din viaţa românească, care ne desăvârşeşc ca neam. Un prim

moment este marcat de Neagoe Basarab care scrie lucrarea, intitulată sugestiv, Învăţături

către fiul său Teodosie, pe care Noica o va numi, întâia mare carte a culturii româneşti.

Cartea conţine precepte morale, religioase sau sfaturi general româneşti, însă trebuie să

precizăm că în acele timpuri autorii râvneau prea puţin la originalitate. Cel de-al doilea

moment este luminat de

personalitatea lui Dimitrie Cantemir; sentimentul istoriei trezeşte în conştiinţa

intelectualului, criza şi nemulţumirea de sine. Nemulţumirea de sine ne este pe

larg dezvăluită în lucrările, ,,Descriptio Moldaviae şi Hronicul vechimei a

romano-moldo-vlahilor”, pentru a le fi mai de înţeles cititorilor, am selectat un

citat, în care Cantemir subliniază obiceiurile şi firea moldovenilor,

,, Din toate cusururile obişnuite şi pe la ceilalţi oameni, au şi moldovenii, dacă nu prea multe,

totuşi nici prea multe”[1]. O altă nemulţumire de-a lui Cantemir, sugerată de Noica derivă din

încercarea sa de a schimba topica limbii române, dacă noi spunem: omul merge la pădure

ca să taie lemne pentru iarnă, Cantemir ar fi vrut să spunem: ,,ca să taie lemne pentru iarnă

la pădure merge omul. Si-a certat limba, nu din ambiţia de a inova, ci pentru felul ei de a

lăsa gândirea în destindere şi lene”[2].

Cel de-al treilea moment este reprezentat de Lucian Blaga, care, fiind, ales în 1937

membru al Academiei Române, va rosti în deschidere discursul intitulat,

Elogiul satului românesc|, filosoful prezenta astfel diferenţa

dintre cultură minoră şi cultură majoră, cu scopul de a aduce o împăcare între

planul istoricităţii şi cel al eternităţii româneşti. Ce constata, Blaga, unul

dintre cei mai mari filosofi români, iată cuvintele lui, ,,în timp ce cultura

minoră nu se poate realiza monumental în istorie, cultura majoră are neajunsul

c__ă__s_e__d_e_p__ă_r_te__a_z_ă_ de natură”[3].

[1] Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed.Îngrijită şi prefaţă de Constantin Măciucă, Bucureşti, Editura Ion

Creangă, 1978, p. 178

[2] Constantin Noica, Despre lăutărism, Bucureşti,Editura Humanitas, 2008, p.14

[3] Idem, , Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească, în Pagini despre sufletul românesc, Bucureşti, Editura

Humanitas, 109

Pagini NOI - MENTORII
despre sufletul românesc
Imagine: Constantin Noica,
Livia Baciu, prof. dr. disciplina logică,
Liceul Tehnologic ,,H. Vasiliu”, Podu

Iloaiei

Aşadar, este oare cu putinţă ca filosofia românească să intre în universalitate? Am
putea noi spune, da, istoria confirmă acest adevăr, precum am văzut, în expunerea lui
Constantin Noica, iar însuşi Noica este un exemplu de universalitate, prin lucările sale de
filosofie, adevărate tratate de ontologie, metafizică, gnoseologie şi logică. Opera sa este o
istorie a filosofiei româneşti de nepreţuit.

Bibliografie:
Cantemir, Dimitrie,Descrierea Moldovei, ed. Îngrijită şi prefaţă de Constantin Măciucă,
Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1978
Noica , Constantin, Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească, în Pagini despre
sufletul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991
Noica, Constantin , Despre lăutărism, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008
Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenţei, ed. Îngrijită de Marin
Diaconu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1991

110

Implementarea conceptului de NOI - MENTORII
,,firmă de exerciţiu”

Profesor Magda Marinescu,
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Implementarea conceptului de “firmă de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de
întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă
un nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie.
Rezultatele preconizate în urma aplicării acestei metode inovative sunt:
• creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor;
• reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă;
• mai bună adaptabilitate la schimbarea locului de muncă;
• flexibilitate;
• asumarea iniţiativei şi a riscului.

Elevii lucrează în cadrul departamentelor, desfășurând activitățile specifice acestora.
De răbdare, profesionalism şi înţelegere au dat dovadă şi doamna profesoara
coordonatoare Marinescu Magda
Prin realizarea produselor care necesita multa răbdare si atentie, ne-am dezvoltat
spiritual creativ si imaginatia. Valorificarea competentelor de comunicare, competentele de
lucru in echipa si luarea de decizii in diferite situatii.
Cu elevii clselor a-X-a Ap si a -XI-a Ap am realizat toate produsele necesare pentru
prezenterea firmelor de exercitiu la toate concursurile preconozate.
In anul 2019 am participat cu elevii la concursul national din Falticeni ,Pascani , cu
participare directa si cu participare indirecta la Galati si Ploiesti la care am obtinut premii.

111

Implementarea conceptului de NOI - MENTORII
,,firmă de exerciţiu”

Profesor Magda Marinescu,
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

112

Implementarea conceptului de NOI - MENTORII
,,firmă de exerciţiu”

Profesor Magda Marinescu,
Liceul Tehnologic ,,Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

113

OGLINDIRI NOI - MENTORII

Claudia Fotache

Din dor de bunici, de copilărie...

Interior Curte
Pe masa bunicii Peste stiva de lemne
fotografii îngălbenite graţiile de lumină
cu timpul presat ale gardului.
ca o plantă-n ierbar.
Trandafiri într-un coş răsturnat -
Pe masa bunicii vechi porunci
ochelarii cei groşi de frumuseţe.
şi cartea
roasă Iar la drum
de rugăciuni. poarta
rămâne deschisă.
Lacrimă
Cu mâna osoasă Primăvară
bătrâna coase Deasupra porţii
visând surâs albastru
la pantoful de liliac.
Cenuşăresei.
Desculţă salcia
O clipă îngenunchează
acul cu vântu-n plete.
rămâne uitat
în aer. Pe-o limpede frunză
două omizi
Bătrân îmbrăţişate.

Pe masă Luncă
cina rece. Fără sandale
prin iarba udă.
Ca un val Melcii îmi sunt tovarăşi.
izbeşte
uitarea.

Şi-ntre degete De pe cicoare
colcăie stropul de soare
sâcâitor se vinde timpului...
nimicul.

114

OGLINDIRI NOI - MENTORII

Claudia Fotache
Din dor de bunici, de copilărie...

Dogoare Somn
Gâfâind Mă-nchid
rotiţele zilei se-opresc. în cochilia somnului.
Las
Peste fâneţuri toate vinele-afară.
lăcustele zbârnâie.
La capătul patului
Aerul tânjeşte
atârnă visul
zbârcit ca un jaguar.
de căldură.
Creaţie
Pastel Printre maci
Stea căzătoare - coloanele timpului
veste umbresc dimineaţa.
din înălţimi.
Acum
Lasoul vântului mai liberă ca oricând
agaţă stuful. zămislesc în tăcere
cuvinte.
În lacul întins
luna caută Şi nimeni
luntrea pierdută. să mă ierte.

Nocturnă Stampă
Noapte senină. Convoi mortuar.
Alt fel de vise
colcăie-n basmul În urma lui
ce nu-l mai ştiu. gloria
nimicului.
Ramul din mine
bate uşor
în geamul tău.

115

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate
revine în exclusivitate autorilor!

Așteptăm articole și materiale pentru numerele viitoare pe adresa de
email a redacției: [email protected].