Revista ”Natură și viață” 2018 nr. 1

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

7. FLORA ȘI VEGETAȚIA
Elementele floristice sunt rare și sunt specifice turbăriilor.

Flora si vegetația este formata în principal din aglomerările de Sphagnum ce formează
depozite de turbă. Flora Sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum ssp.

(genul Sphagnum cu numeroase specii - S. acutifolium, S. plumulosum, S. fuscum, S. recurvum,

S. magellanicum), Tayloria (Tayloria acumulata si Tayloria tenuis), Polytrichum commune,
Polytrichu strictum, Polytrichu gracile, etc. Sphagnum sp. formează depozite de turbă ce se
găsesc la baza tulpinilor de molid (Picea abies), pin (Pinus mugo), Betula pubescens
(mesteacăn), Juniperus sibirica (ienupăr pitic) .

Salix myrtilloides (salcia de turbă) este un relict glaciar de origine nordică, singurul loc e
din țară unde aceasta se poate întâlni. Salix phylicifolium (salcia pitică), poate fi întâlnitî în
această rezervație naturală.

La nivelul ierburilor vegetează specii de rogoz (Carex), foaie grasă (Pinguicula alpina),
pipirig (cu specii de Juncus articularis și Juncus triglumis) sau trifoi roșu (Trifolium pratense),

Eriophorum ssp. (bumbăcărița).
Criptogamele vasculare ( ferigile) întâlnite aici cuprind speciile: Lycopodium selago
(brădișor), Selaginella selaginoides (strutușori), Equisetum palustre (barba ursului de bahne),

E. variegatum.

Specii protejate: Salix myrtilloides, Salix phylicifolium.
Specii endemice: Salix myrtilloides (salcia de turbă), Salix phylicifolium (salcia pitică).

8. FAUNA
Fauna este reofilă și bogată în specii caracteristice apelor de munte. Exemple: ciliate,

turbellariate, nematode, oligochaete, rotifere, copepode, trichoptere, coleoptere, diptere.

Vertebratele sunt reprezentate de Tritonul carpatic (Triturus montandoni ).
9. INFORMAȚII TURISTICE
Rezervația naturală Turbăria Lăptici, este un obiectiv turistic foarte important din Valea

Prahovei, obiectiv pe care nimeni nu ar trebui să-l rateze.
Turbaria Lăptici se află la aproximativ 30 de kilometri de stațiunea Sinaia. Accesul către

aceasta se face foarte ușor, pe un drum asfaltat recent, care se desprinde pe partea stângă, la
mică distanță de hotelul Cota 1000, de drumul care face legătura dintre Târgoviște și Sinaia.
Este drumul care duce către platoul Bucegilor, în zona Dichiu - Padina - Peștera.

Turul de vizitare al turbăriei este gratuit, acesta durează aproximativ 30 de minute. În

timpul iernii este interzis.

10. ACTIVITATEA DE CERCETARE
În perioada iulie - octombrie, 2016, am efectuat un număr de 3 deplasări, împreună cu
profesorul coordonator, la Turbăria Lăptici, unde am fotografiat atât vegetația cunoscută cât
și pe cea necunoscută, pentru a putea realiza apoi o identificare corectă a fiecărei specii, cu
ajutorul atlasului dar și al literaturii de specialitate. Fiind vorba de o rezervație naturală, este
interzisă recoltarea vegetației.

Pentru identificarea speciilor fotografiate, am folosit Atlasul Botanic, autori Lucia
Popovici, Constantin Moruzi, Ioan Toma , Editura Didactica si Pedagogica, 2007, precum și
lucrarările ” Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului fitosociologic al
speciilor de plante prezente ”, autor Neculai (Galani) Daniela, Facultatea de Horticultură,
București 2013, Florin Clinovschi, ” Dendrologie ”, Editura Universității Suceava, ISBN 973-

666-157-1, 2005
Pentru a putea deosebi ferigile, gimnospermele și angiospermele, am folosit cheile de

determinare ( dichotomice ) prezentate în literatura de specialitate studiată. În continuare voi
prezenta câteva din criteriile de determinare folosite.

În imaginile următoare, sunt prezentate câteva dintre speciile vegetale fotografiate și

identificate de mine.

100

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Fotografia nr.1 Fotografia nr.2
Mușchiul de turbă ( Sphagnum sp. ) Bumbăcărița ( Eriphorum vaginatum )

Fotografia nr.3 Fotografia nr.4
Rusulița ( Hieracium auranticum) Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculate )

Fotografia nr.5 Fotografia nr.6
Calceea calului ( Caltha palustris ) Pedicularis limnogena

Fotografia nr.7 Fotografia nr.8
Ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ) Apa mlaștinei oligotrofe

Bibliografie

1. Clinovschi Florin, Dendrologie, ISBN 973-666-157-1, Editura Universității Suceava 2005
2. Eduard Păunescu, George Murătoreanu, Turbăria Lăptici. Starea actuală a unei arii protejate

din Munţii Bucegi, Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Știinţe Umaniste,
Departamentul de Geografie.
3. Neculai (Galani) Daniela, Analiza și descrierea Turbăriei Lăptici pe baza studiului
fitosociologic al speciilor de plante prezente, Facultatea de Horticultură, București 2013
4. Păunescu E., (2000), Cheile Ialomiţei, Terra Magazin, nr. 5
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turbăria_Lăptici
6. http://www.hellodambovita.ro/articol/24/Turbăria+Lăptici

101

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

ANUL INTERNAŢIONAL AL TURISMULUI DURABIL PENTRU
DEZVOLTARE

Autori: Marcu Ioana, Becheș Denisa, clasa a VIII-a

Prof. coordonator: Naghi Elisabeta Edit
Școala Gimnazială Apold

În noiembrie 2015, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat 2017 Anul
Internaţional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, recunoscând astfel importanţa turismului
pentru înţelegerea şi aprecierea altor culturi. Turismul durabil contribuie la protejarea mediului
înconjurător, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi sporeşte
contribuţia sectorului la creşterea economică.

Călătoriile ne fac conștienți de faptul că, în fiecare
ţară, natura şi cultura sunt valori care trebuie păstrate.
Turismul creează relaţii şi schimburi între diferite culturi
şi popoare, contribuind astfel la înţelegerea reciprocă şi
coexistenţa paşnică.

În plus, turismul este în multe ţări o sursă
importantă de venituri. De asemenea, are o
contribuție semnificativă la dezvoltarea durabilă,
este strâns legat de alte sectoare de activitate,
creează locuri de muncă decente și poate produce
oportunități comerciale.

Organizatiile care promovează un turism verde

au un impact benefic nu doar asupra mediului, ci
si asupra dezvoltãrii durabile a comunitãtilor din

punct de vedere social si economic.

Astfel, pe parcursul anului 2017 se va

promova rolul turismului în următoarele cinci

domenii-cheie: creșterea economică durabilă;

incluziunea socială, ocuparea forței de muncă și

reducerea sărăciei; utilizarea eficientă a resurselor,

protecția mediului și schimbările climaterice;

valorile culturale, diversitatea și

patrimoniul; înțelegerea reciprocă, pacea și

securitatea.
Într-un sens larg, turismul ecologic sau cum

încă este numit, turismul verde este orice fel de odihnă într-un mediu natural care nu dăunează
natura şi contribuie la conservarea acesteia.

102

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334
Ce este turismul verde? Am găsit 10 posibile definiții ale acestui tip de turism: totalitatea
relațiilor turism – mediu, protecția mediului în turism, contact direct și în armonie cu natura,
forma naturală de turism, susținătoare a naturii, prietenie între turism și mediu, ocrotirea
resurselor medioambientale prin atracție turistică conștientă., forma de a obține beneficii
economice prin natură pentru natură, generator de valoare adăugată, administrată în beneficiul
Naturii: bunastare, pentru natura care crează bunastare omului, compatibilitate între plăcerea
bucuriei trăită în mijlocul naturii și grija față de resursele medioambientale, știința transformării
timpului liber, în timp de relaxare petrecut cât mai mult în natură.
Toate aceste definiții mi se par interesante dar cel mai interesant mi se pare faptul că, a
fost recunoscută importanţa turismului pentru înţelegerea şi aprecierea altor culturi în anul
2017.
Filmulețul de promovare a Anului Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare
pe care vi-l propun să-l vizionați este relevant: https://youtu.be/fqkbdEVXzWE

103

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

TURISMUL VERDE – ÎNTRE CONCEPT ȘI IMPLEMENTARE

Autori: Chiș Roxana, Guzu Cristiana, clasa a VII-a B

Prof. coordonator: Moraru Elena Dana
Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat desemnarea anului 2017 ca Anul
Internaţional de Turism Durabil pentru Dezvoltare, în scopul de a creşte contribuția
sectorului la creşterea economică şi la îmbunătăţirea socială şi a mediului.

Rezoluţia, aprobată la data de 4 decembrie, recunoaşte “importanţa turismului
internaţional şi, în special, desemnarea unui an internaţional de turism durabil, pentru a
promova o înţelegere mai bună între popoarele de pretutindeni, să conducă la o conştientizare
mai mare a bogăţiilor patrimoniului ale diferitelor civilizaţii şi să ducă la o mai bună

apreciere a valorilor inerente ale diferitelor culturi, contribuind astfel
la consolidarea păcii in lume”, aşa cum informează un comunicat al
Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).

Această decizie vine într-un moment deosebit de important, în
care comunitatea internațională adoptă noua Agendă 2030 și
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODS), aprobate de către Adunarea
Generală a ONU din luna septembrie. Turismul apare în rândul țintelor
următoarelor trei obiective:

✓ Promovarea creșterii economice susținute, inclusivă și
durabilă, ocuparea forței de muncă deplină și productivă,
și muncă decentă pentru toți;

✓ Consum și producție durabilă;
✓ Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru

dezvoltare durabilă.
Turismul verde este un concept menit nu sã stopeze turismul, ci sã-l orienteze astfel
încât să se asigure conservarea mediului natural prin utilizarea durabilã a componentelor
diversității biologice. Prin împărțirea corectă si echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea
resurselor turism verde încearcă să asigure și dezvoltarea pe termen lung a unui nou mod de
realizare a afacerilor în turism. Pentru găsirea acestui echilibru între conservare si dezvoltare
este necesară nu doar replanificarea activităților turistice, dar si integrarea turismului verde în
politica de dezvoltare durabilă a României în ansamblu.

Principalele zone în care se concentrează programele de
ecoturism din România sunt:

• Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Dobrogea

(observarea păsărilor, plimbări cu barca);

• Parcul Naţional Piatra Craiului şi
împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe observarea

carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar şi a unor specii de plante

specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeţii montane

etc.);

• Parcul Natural Munţii Apuseni

(speoturism, drumeţii tematice, programe culturale, schi de tură,

turism ecvestru, cicloturism etc.);

104

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

• alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc naţional sau natural: Parcul
Naţional Retezat - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Parcul Naţional Munţii Măcinului,
Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul
Natural Vânători Neamţ, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeţie tematică,
schi de tură, observarea florei şi faunei, programe culturale, expediţii cu canoe etc.;

• Transilvania - zona Târnava Mare (descoperirea culturii săseşti şi secuieşti, călărie,
drumeţii tematice etc.);

• Maramureş (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea
ocupaţiilor şi a arhitecturii tradiţionale etc.);

• Bucovina (programele de observare a naturii sau drumeţiile tematice sunt
combinate cu turismul cultural şi cu turismul monahal).

Câștigători ai TURISMULUI VERDE:

1) TURISTUL!
2) PRESTATORUL DE TURISM!
3) MEDIUL - RESURSA TURISTICĂ!

Preocupări legate de Turismul VERDE în
România…

În perioada 16-19 februarie 2017 va avea loc ediția de primăvară a Târgului de Turism
al României la ROMEXPO, care reușește de fiecare dată să reunească sub același acoperiș lumea
fascinantă a turismului. La aceasta prima ediție a TTR din acest an special 2017, declarat &
dedicat de ONU turismului durabil pentru dezvoltare, se va lansa "Greentourism Treasure
Hunting". Pentru cei preocupați de turismul durabil, verde și la aceasta ediție din 1619 feb a TTR
se va încerca “planificarea sustenabilă” a călătoriilor de Paște și cele din perioada de Concediu
estival 2017.

Turismul viitorului nu poate fi decât Turism Verde! Ecologic! Sau Ecoturism!
Deocamdată nu exista un consens general asupra conceptului de ecoturism. Exista mai multe
organizații ecologice în România, care și-au propus obiective îndrăznețe menite să dezvolte
TURISMUL în respect și armonie față de NATURA, să promoveze acele acțiuni orientate spre
găsirea echilibrului între dezvoltarea turismului, ca unul dintre principalele motoare ale
economiei românești și protecția mediului natural - garanție a continuității vieții pe acest pământ.
În lipsa unei definiții universale, Asociația Ecologica Turismverde încearcă să rezume într-o
frază scurtă câteva caracteristici ale Turismului Verde: Forma de turism cea mai puțin
dăunătoare mediului, în care principala motivație a turiștilor este observarea naturii, doar
în schimbul respectului față de ea.

105

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Exemple de Turism Verde în Bistrița Năsăud:

Turism de recreere
Turismul de recreere valorifică însușirile
cadrului natural, astfel cei interesați pot să parcurgă
trasee montane de o frumusețe inedită, să observe flora
bogată cu multe specii rare sau endemice (de exemplu
opaițul Munților Rodnei - Lychnis nivalis), să se
bucure de priveliștea lacurilor și căldărilor glaciare, să
remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra
neagră (Rupicapra rupicapra), cocoșul de munte
(Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Tetrao

tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin
(Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus) etc.
Diversitatea florei, faunei și reliefului din județul
nostru oferă turiștilor informații inedite despre ceea ce
înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din
Munții Rodnei, munții Bârgăului sau Munții Călimani întâlnești o străveche ocupație
românească păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. Există posibilitatea de
practicare a sporturilor de iarnă - pe pârtia amenajată pe Valea Blaznei. Lacul Colibița oferă
posibilități de recreere formidabile, fiind cunoscut gradul de ozonare foarte ridicat al zonei.

Turism curativ (balnear)
Turismul curativ sau de îngrijire a sănătății este o modalitate de fortificare a organismului
uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism născut din necesitățile
oamenilor de a-și reface și trata sănătatea, căutând să valorifice efectele tămăduitoare ale apelor
minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afecțiuni, există posibilitatea unor cure cu ape
minerale, cu veritabile calități terapeutice în stațiunea balneară Sângeorz-Băi, precum și alte
izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitățile limitrofe: Rodna, Romuli,
Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Şant etc. Mai nou, stațiunea Figa oferă
posibilități terapeutice și de recreere, fiind una dintre cele mai moderne și în asecensiune
stațiuni.

Turism cultural
Poate fi practicat în județul nostru datorită existenței a
numeroase obiective care poartă pecetea spiritului creator al

oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este
tipul de turism care asigură accesul celor interesați la
impresionanta ladă de zestre, specifică locuitorilor zonelor
Năsăudului, Văii Ilvelor, Văii Bârgăului. Aceste zone sunt
recunoscută prin arta lemnului, obiceiuri și tradiții populare
cu caracter arhaic, credințe populare ancestrale. Zona
Năsăudului este recunoscută prin unicitatea portului popular,

vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al
XIIIlea - Rodna), monumente și muzee, case memoriale
(Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Municipiul Bistrița oferă
vizitatorilor reîntoarcerea în timpuri medievale. Biserica
Evanghelică, Turnul Dogarilor sau alte obiective turistice
bistrițene ne aduc aminte de lumi trecute, potențialul turistic
al acestora fiind încă neexploatat suficient… Turism ecvestru

106

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

Pe raza Parcului Național Munții Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma
înființării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP -
Romsilva, Direcția Silvică Bistrița.

Programele se desfășoară prin parcurgerea
călare pe drumuri forestiere și pășune, pe parcursul

mai multor zile, a unor zone de interes turistic
deosebit. Astfel, turiștii pot admira frumusețea
Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu,
Ineuș și Roșu, de asemenea se oferă și alte servicii
cum ar fi: prânz organizat la stâni, observații asupra
faunei și florei specifice Munților Rodnei. Grupurile
de turiști sunt însoțite de ghizi autorizați de
Ministerul Turismului. Perioada optimă de
desfășurare sunt lunile iulie-august. Turism rural si

agroturism
Spațiul rural din județul nostru dispune de un potențial turistic deosebit. Parfumul

vechilor tradiții din satele de munte transilvanene, conferă întregii zone un aer și o poezie
aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacante de neuitat, în mijlocul naturii.
Aici meniurile tradiționale și ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului de

pretutindeni.

WEBgrafie:
1. http://www.ecomagazin.ro
2. http://evisionturism.ro
3. http://www.parcrodna.ro
4. http://www.turismverde.ro
5. http://www.turism-millenium.ro
6. http://sites.google.com/site/verdepentruromania

107

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334

NATURA ȘI OMUL

Autori: Chirilă Alex, Isztujka Ștefan, clasa a VIII-a
Prof. coordonator: Purenciu Mihaela
Școala Gimnazială Apold

În această lume, există o anumită legătură între oricare două lucruri, dar cea mai puternică
relație se stabilește între om și natură, elemente esențiale, care fac vie planeta noastră și o
diferențiază de celelalte corpuri cerești.

De multe ori afirmăm: “Minte sănătoasă în corp sănătos”, însă schimbările umane,
sociale și tehnologice apărute în ultimul timp ne fac să spunem mai degrabă Om sănătos în
mediu sănătos! sau Om viu în mediu verde !

Mediul înconjurător nu cuprinde numai o componentă fizică, ci si una socio-culturală.
Ambele contribuie la dezvoltarea ființei umane, acțiunea lor manifestându-se în direcția unor
modificări organice, precum maturizarea biologică, statura corpului, culoarea pielii, dar și în
direcția unor modificări psihice, a adoptarii unui regim de viață (alimentatie, îmbracăminte,
îndeletniciri etc).

Natura verde este suport pentru viață! Ea ne oferă toate condițiile și resursele necesare
supraviețuirii, însă depinde de noi să le folosim într-o maniera durabilă, să conștientizăm că
toate procesele care contribuie la degradarea mediului sunt accelerate continuu și sănătatea
planetei se agravează pe zi ce trece.

Pe de o parte, educația se reflecta în acțiunile pe care le întreprindem asupra mediului –
de ocrotire sau degradare. Pe de alta parte, copiii nu au ce învăța întro lume fără viața, fără
copaci, înconjurați de deșeuri, braconaj și alte amenințări la adresa biodiversității.

Educația înseamnă creștere, hrănire, cultivare și tocmai de aici rezultă interdependența
acesteia cu mediul. Natura ne face egali între noi – ca oameni. Educația ne face egali cu natura.

Ocrotirea planetei nu este responsabilitatea unor specialiști, ci a tuturor oamenilor.
Transformând mediul, omul se transformă pe sine însuși.

Ne dorim să respirăm aer curat, să bem apa curată, să mâncăm sănătos, în timp ce
recurgem la acțiuni care îmbolnăvesc tot ce ne înconjoară: practicăm agricultura intensivă
modificăm genetic organismele, construim acolo unde nu este necesar și defrișăm excesiv,
pescuim tot ce putem din mări și oceane, exploatăm resursele fără să ne gândim la capacitatea
lor de regenerare, obligăm Pământul să “fumeze” pasiv gazele emanate de autovehicule.

Exploatarea omului de către om
reprezintă o încalcare gravă a drepturilor
omului, însă exploatarea naturii de către
om este o practică globală.

Dacă viața noastră depinde de
natură, atunci unde se întorc toate
consecințele?

În ciuda progresului știintific și
tehnologic, întreaga populație

suferă de boli, modul nostru de viață
dovedindu-se a fi un eșec. Împinși de dorința unor supracondiții de trai, ignorăm dezastrele produse
la nivel global, lăsând natura să găsească singură soluții pentru acestea. Trăim liber, fără să
înțelegem că libertatea înseamnă responsabilitate și orice acțiune atrage dupa sine și consecințe.

108

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ, anul I, nr. 1
Proiect regional ”IA ATITUDINE” CAERI nr. 26404/16.02.2017, Domeniul
Știiințific, pag. 62, nr. 1334
Trebuie să încetăm a mai spune “ nu este vina mea pentru răul care se întâmplă în lume”!
Este vina noastra, a fiecăruia, deoarece trăim într-o ignoranță cumplită față de educație, față de
protejarea naturii, față de protejarea naturii verzi.
Cheia spre o lume a siguranței și a abundenței depinde de noi, de încurajarea valorilor
morale, care pun semnul egal între om şi natură.
Nu putem schimba mult într-o zi! Insă putem schimba câte puțin, puțin și bine! Nu e
nevoie să fim specialiști în ecologie pentru a educa, pentru a ne autoeduca și pentru a ajuta
oamenii să câștige cunoștințe, deprinderi, motivații, valori și angajamentul de care au nevoie
pentru a gospodări eficient resursele pământului, pentru a-și asuma răspunderea în vederea
menținerii calității mediului.

109

CUPRINS

1 Pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat!............................................................. 3
2 Promovarea turismului verde prin excursii școlare................................................................ 8
3 Ecoturism terestru și naval în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei………………………… 10
4 Staţiunea ecoturistică Băile Figa…………………………………………………………… 13
5 Propuneri de valorificare turistică a siturilor natura 2000 din judeţul Bistriţa-Năsăud……. 16
6 Un mediu verde și curat……………………………………………………………………. 20
7 Turismul verde……………………………………………………………………………… 24
8 Viața pe terra……………………………………………………………………………….. 26
9 Protejarea mediului înconjurător………………………………………………………….... 27
10 Cum păstrăm un mediu curat………………………………………………………………. 31
11 Turismul verde – formă a turismului durabil………………………………………………. 33
12 Destinații ecoturistice în România………………………………………………………….. 37
13 Natura și turismul…………………………………………………………………………... 40
14 Turismul verde……………………………………………………………………………… 41
15 Potențialul turistic al Munților Apuseni……………………………………………………. 45
16 Şcoala şi turismul „verde”………………………………………………………………….. 48
17 Parcul Nicolae Romanescu…………………………………………………………………. 50
18 Valea Doftanei și obiectivele turistice natural……………………………………………… 52
19 Natură și viață………………………………………………………………………………. 55
20 Tăul Țapului………………………………………………………………………………... 57
21 Conservarea naturii - prioritate absolute…………………………………………………… 59
22 Cascada veșniciei – Bigăr…………………………………………………………………... 61
23 Câmpulung Muscel - tărâmul verde………………………………………………………... 63
24 Cu „verdele în sus”, în școala mea…………………………………………………………. 67
25 Locuri de poveste din România…………………………………………………………….. 70
26 Marea Neagră………………………………………………………………………………. 73
27 Parcul Natural Bucegi………………………………………………………………………. 75
28 Lacul Roșu………………………………………………………………………………….. 78
29 Turismul verde……………………………………………………………………………… 80
30 Pădurile României………………………………………………………………………….. 84
31 Turismul verde în Delta Dunării…………………………………………………………..... 87
32 Vulcanii Noroioși…………………………………………………………………………... 89
33 Toate formele de turism transformate în turism verde……………………………………... 91
34 Dragoste și respect pentru natură…………………………………………………………... 95
35 Împreună pentru o natură mai curate……………………………………………………….. 97
36 Rezervația naturală “Turbăria Lăptici”…………………………………………………….. 99
37 Anul internaţional al turismului durabil pentru dezvoltare………………………………... 102
38 Turismul verde – între concept și implementare………………………………………….... 104
39 Natura și omul…………………………………………………………………………….... 108