The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

Stiinta intre viata si dezastru

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Marian Claudia-Maria, 2016-04-16 14:09:25

FIZICA si CHIMIA la ZI

Stiinta intre viata si dezastru

Keywords: fizica,chimia

Coordonatori : prof.Vasilov Felicia

prof. Bodea Corina

Tehnoredactor: prof. ing. Marian Claudia

Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Baia Mare ISSN 2360 – 2066
ISSN–L 2360 – 2066

Cuprin. s

Cuvânt înainte ……………………………………………………………………..……………….…………………1
Efectul de seră şi impactul asupra climei………………………………………………...…………………………...2
Știința între viață și dezastru………………………………………………………………..…….…………………..5
“În căutarea chimiei perfecte,ne împiedicăm de fizica elementară.’’……..……………………….………………...7
Energia nucleară folosită în scopuri bune şi rele……………………………………..………….…………………..8
Cel mai de preţ dar……………………………………………………………………..…………...………………...9
Viața-doar fizică și chimie…………………………………………………………………………………………..10
Ştiinţa între viaţă şi dezastru…………………………………………………………………………………………11
Viaţa fără dezastre……………………………………………………………………..………….…………………12
Viaţa şi dezastrul ………………………………………………………………………..………...………………...12
Animale care presimt dezastrele naturale……………………………………………………………………………13
Despre știință………………………………………………………………………………………………………...15
Ştiinţa între viaţă şi dezastru……………………………………………………………………………………...…16
Dănuț cel neascultător……………………………………………………………………..…………………...……17
Azotul-util și periculos…………………………………………………………………...……………………….....17
Chimia şi....ardeii iuţi ! ……………………………………………………………………………………………...19
Oameni………………………………………………………………………………………..…..………………….20
Alimente “sub lupa”…………………………………………………………………………………………...……..21
Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa………………………………………………………………………………….23
Descoperiri în stiință…….………………………………………………….…………………..…………………….25
“Un organism sanatos este camera de oaspeţi a sufletului, un organism bolnav o inchisoare”-Francis Bacon ……26
Antibiotice- Ştiinţă şi suflet………………………………………………………………………………………….27
Medicamentele…………………………………………………………………………………….…………………28
Alegerea…………………………………………………………………………………..……….…………………28
Fulgerul verde……………………………………………………………………………….….....…………………29
Tornada………………………………………………………………………………..…………..…………………30
Ştiinţa între viaţă şi dezastru………………………………………………………………..…..……………………30
Explozia de la Cernobîl-o tragedie……………………………………………………..……………………………31

.

Misteriosul...„ număr de aur” ………………………………………………………………………………………..32
Dinamita……………………………………………………………………………………………………………...35
Veninul Păianjenilor………………………………………………………………………………………………….35
Mai aproape de natură – chimia verde……………………………………………………………………………….36
Efectul Magnus aplicat în sport………………………………………………………………………………………38
Armament nuclear……………………………………………………………………………………………………39
Știința…………………………………………………………………………………………………………………40
Știința încotro ? ……………………………………………………………………………………………………...40
Substanțe chimice periculoase……………………………………………………………………………………….41
Deșeurile radioactive………………………………………………………………………………………………...43
Stupefiantele…………………………………………………………………………………………………………44
Morfina-un mic ajutor, un mare pericol……………………………………………………………………………..45
Drogurile pot fi utile ? ………………………………………………………………………………………………47
Știința și reacțiile chimice……………………………………………………………………………………………48
Tendinţe moderne în stimularea lecturii……………………………………………………………………………..49
Știința………………………………………………………………………………………………………………...51
Ştiinta și viața………………………………………………………………………………………………………..51
Materialele textile naturale…………………………………………………………………………………………..52
Linia de la viaţă la dezastru………………………………………………………………………………………….53
Poluarea fonică – cauze şi efecte……………………………………………………………………………………54

CUVÂNT ÎNAINTE Fiecare număr al revistei are o
temă, anunțată de la începutul anului
Suntem la ceas aniversar ! școlar, de această dată tema revistei
este : „Știința între viață și dezastru”.
Revista „Fizica și Chimia la zi” a Liceului Dorința profesorilor coordonatori a fost
Teoretic „Emil Racoviță” , Baia Mare, a ajuns la ca elevii să găsească părțile bune ale
numărul 10. Din acest motiv, în acest număr al fizicii și chimiei, dar să identifice și
revistei, pe lângă obișnuitele articole ale elevilor, lucrurile rele care se pot întâmpla
avem articole din partea colegilor, profesori de alte utilizând greșit informațiile din aceste
specialități decât fizica și chimia. domenii.

Totul a început în anul 2006, când la Sperăm că prin activitatea
Concursul de fizică „Ștefan Procopiu”, desfășurat la noastră, am contribuit la modelarea
Năvodari, una dintre probe a fost conceperea unei personalității elevilor noștri, am reușit să
reviste de specialitate. Ideea a aparținut d-nei le trezim interesul pentru știință, le-am
profesoare de fizică, Vasilov Felicia, care a stimulat creativitatea și dorința de
coordonat primele 5 numere din revista „Fizica la cunoaștere și afirmare. Să nu uităm că :
zi”. Din anul 2011, revista școlii poartă numele “Știinţa doarme în tratate, se trezeşte în
„Fizica și Chimia la zi”, fiind îmbogățită cu articolele reviste şi trăieşte în laboratoare” ( Petre
elevilor pasionați de chimie. Botezatu)

Scopul revistei este de a atrage elevii spre Coordonatori,
fizică și chimie, aceste discipline înrudite, dificile
pentru elevi, dar atât de frumoase și de captivante. Profesor de fizică, VASILOV FELICIA
Elevii sunt stimulați să caute informații din cele
două domenii, despre teme care îi interesează, Profesor de chimie, BODEA CORINA
altele decât cele prevăzute în programa școlară.
Modalitatea elevilor de exprimare este diversă : de
la articole pur științifice până la poezii, rebusuri,
desene sau chiar povești.

1

Efectul de seră şi impactul asupra climei

Efectul de seră este procesul prin care
atmosfera captează o parte din energia solară,
încălzind Pământul şi moderând clima. Experţii în
domeniul climatic sunt de părere că o creştere a
nivelului „gazelor cu efect de seră”, creştere
provocată de activităţile umane, accentuează în
mod artificial efectul de seră, ducând la creşterea
temperaturilor globale şi dereglând clima.

Zilnic, activităţile noastre afectează clima
prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, cărbuni şi
gaze) pentru producerea energiei şi transport.
Aceste schimbări climatice au impact asupra vieţii şi
pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul
următorilor ani.

În urma unei evoluţii de milioane de ani • provoacă topirea gheţarilor şi a calotei
biosfera a ajuns să cuprindă un imens mecanism de glaciare, ceea ce ar duce la creşterea pericolului inundaţiilor
viaţă care interceptează energia chimică prin în unele zone sau la lipsa apei atât de necesare vieţii în alte
fotosinteză şi o distribuie prin diverse moduri. zone Aproximativ 30% din gheţarii Europei au dispărut deja.
În Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Caraibelor multe
Incălzirea globală nu doar ucide copacii din insule ar putea dispărea, iar în Europa sezonul de iarnă ar
pădurile înghițite de deșert, dar creează condiții ca deveni mai scurt şi mai scump pentru practicanţii de sporturi
ei să se răspândească în zone unde nu puteau de iarnă.
crește din cauza frigului.
• ar duce la creşterea nivelului apelor mărilor,
Creşterea temperaturii ameninţând numeroase populaţii de pe întreaga planetă şi
mai ales din zonele joase ale ţărilor în curs de dezvoltare,
medii globale cu 2°C[2]: cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca să nu mai vorbim de
„ţările de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) şi SE Angliei.
• ameninţă multe milioane de oameni
cu riscul apariţiei foametei, malariei; milioane de • ameninţă marile ecosisteme, de la cele polare
oameni sunt ameninţaţi de inundaţii, furtuni şi antarctice, până la cele tropicale.
puternice şi lipsa apei potabile.
• ar duce la dispariţia unor păduri şi specii, ceea
• ar duce la producerea unor valuri de ce va afecta viaţa întregii planete (1 milion de specii ar putea
dispărea din cauza schimbărilor climatice), costurile
căldură extremă; cele mai afectate sunt ţările economice resimţindu-se mai acut în ţările sărace sau în curs
de dezvoltare.
sărace şi cele în curs de dezvoltare, mai ales cele

din America de Sud, Africa sud-sahariană şi Asia.

Zonele afectate de secetă s-au dublat în ultimii 35

de ani. 2

Pentru că în unele zone copacii s-au deplasat cu Un efect răcoritor au copacii care emană
85 de metri înspre nord şi s-au înmulţit în locuri oxigen, dar înmulţirea lor e benefică numai în
altădată lipsite de arbori cu până la 65 la sută, această zona pădurilor tropicale, care sunt cele mai
înaintare e de natură să tulbure ecosistemul. În primul expuse defrişărilor.
rând, deşi tundra pare aridă, nu e nicidecum un deşert
lipsit de viaţă, ci hrăneşte multe specii de arbuşti, spini, Căldura degajă deasupra pădurilor
ierburi sau licheni. Cu aceste plante se hrănesc, chiar şi ecuatoriale vapori de apă, ce se transformă în
atunci când sunt îngropate sub gheaţă, diverse ploi aproape zilnice iar în zonele tropicale în ploi
animale, precum şi elanii şi muflonii, specii a căror sezoniere, adică intervalul musonic, ceea ce nu
populaţie e în scadere. Plantele şi animalele nu sunt se întâmplă în cazul coniferelor din zonele
adaptate să existe împreună cu coniferele, iar pădurea arctice. Culoarea închisă a acestora reţine
înaintează mai repede decât ar putea ele să se căldura, care se împrăştie în atmosferă fără să
adapteze. se transforme în precipitaţii.

Temperaturile crescânde vor „împinge”
actualele zone climatice spre extreme geografice
(la sud şi la nord) şi altitudini mai ridicate,
lăsând zona ecuatorială şi cele apropiate sub
influenţa unei clime nefamiliare speciei noastre.
Dincolo de disconfortul evident imediat, radicala
schimbare va afecta vaste întinderi de teren,
mergând de la pădurea tropicală indoneziană
până la Anzii peruvieni, cu impact negativ
asupra multor zone cunoscute de biodiversitate.
Procesele industriale din întreaga lume emit 6,5
miliarde de tone de dioxid de carbon pe an,
lucru care „încinge“ continuu atmosfera.
Încălzirea globală amplifică fenomenele
extreme: tornade, uragane, precipitaţii, furtuni,
descărcări electrice.

3

Cum mai poate fi evitată Ce pot face pentru climă?
o catastrofă climatică?
Fiecare dintre noi poate contribui la arderea a mai cât mai puţini
Concentrarea de gaze de seră din carburanţi fosili, economisind astfel energie, şi, în plus, se
atmosferă nu mai trebuie să poate strădui pentru a utiliza într-o măsură cât mai mare
crească. Acest lucru nu poate fi energiile regenerabile
realizat decât printr-o reducere
drastică a emisiilor. Arderea Mai puţine călătorii cu avionul –
combustibililor fosili (petrol, gaz,
cărbune) trebuie redusă în mod Noxele ce provin de la avioane au
simţitor prin: scăderea consumului un efect foarte nociv asupra climei, deoarece sunt emise la mari
de energie; trecerea la energii altitudini, unde descompunerea gazelor de seră se produce foarte
regenerabile (soare, vânt, apă, masă încet.
biologică, căldură terestră). În plus, Maşină - dacă este posibil – mai ales pe distanţe mai scurte – a
dioxidul de seră poate fi eliminat din se folosi bicicleta sau mijloacele de transport în comun, sau a
atmosferă prin replantarea pădurilor. merge pe jos, în loc de a se folosi maşina; a se adopta un stil de
Zonele împădurite de mare întindere şofat care economiseşte combustibilul (la 160 km/oră, consumul
trebuie protejate, ceea ce înseamnă de carburant este 50% mai ridicat faţă de viteza de 120 km/oră; a
că trebuie descurajată defrişarea. se conduce o maşină cu consum economic (consum redus de
Raportul IPCC din anul 2014 despre
schimbarea climatică enunţă totuşi 44 carburant).
că, dacă toate emisiile s-ar opri
deîndată, încălzirea atmosferei şi
creşterea nivelului mărilor tot ar mai
continua decenii, dacă nu chiar şi
secole.

Consumul de energie electrică - închideţi aparatele electrice (de
exemplu televizorul) complet, nu le lăsaţi pe Stand-by; folosiţi becuri
economice; la achiziţionarea noilor aparate electrice, acordaţi atenţie
eficienţei energetice (consum economic); consumaţi curent din surse
de energie regenerabilă (instalaţii eoliene, solare).

Încălzire- nu supraîncălziţi camerele; aerisiţi câteva minute cu
ferestrele larg deschise, decât continuu cu ferestrele întredeschise;
izolaţi termic; folosiţi instalaţii de încălzire cât mai moderne; amenajaţi
un boiler pe bază de energie solară.

Consum - cumpăraţi alimente din regiuni învecinate (produse
regionale). Acestea nu necesita transporturi lungi (dăunătoare climei);
evitaţi pe cât posibil ambalajele. Ambalajele poluează dublu: prin
consumul de energie la producerea lor, şi prin emisiile produse la
arderea gunoaielor; folosiţi pe cât posibil hârtie reciclată (din hârtie
veche). Astfel se poate evita defrişarea pădurilor în scopul producerii
de hârtie, - păduri care în stare intactă fixează CO2 .

Profesor ULICI CARMEN MARIA

inspector școlar chimie-fizică

ȘTIINȚA ÎNTRE VIAȚĂ ȘI DEZASTRU

Trebuie să începem cu o întrebare : Ce este știința?

Numele provine din latină “scientia”, care înseamnă
cunoaștere, deci știința poate însemna suma tuturor
cunoștințelor accumulate în urma unor cercetări.

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, știința este
„un ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură,
societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit
domeniu al cunoașterii”.

Descoperirile științifice au un impact mare asupra vieții, atât
a nostre personale, cât și a noastre ca și comunitate sau
omenire.

Pe de o parte, știința aduce multe beneficii lumii, printr-o

serie de inovații care duc la îmbunătățirea sistemului

cultural, medical, tehnologic, etc., conducând către o calitate

a vieții mai ridicată.

5

De exemplu, viaţa modernă este de neimaginat fără
electricitate: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut
niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca
o sursă de energie la îndemâna tuturor.

Telefonul, creat în 1876 de către
Alexander Braham Bell, permite astăzi
vocii umane să se audă de la distanţe de
mii de kilometri, revoluţionând comunicarea.

Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care
puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun
informaţia, datează din anul 1965, când Agenţia pentru
Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării
(DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a
creat prima reţea de computere interconectate,
denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei
reţele s-a ajuns la internetul de azi - infrastructura ce stă
la baza erei digitale

. Un alt exemplu, vine din medicină, când în anul 1846, un stomatolog din Boston
a folosit pentru prima dată eterul pentru a curma suferința pacientului său. De
atunci anestezia a devenit obișnuită în toate operațiile.

Primul vaccin a fost descoperit de Edward Jenner, în 1796, contra variolei. Astăzi
există mai multe tipuri de vaccinuri care pot să prevină o gamă largă de boli.

Nicolae Paulescu, este cel care a descoperit
pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul
secretat de pancreas, care reglează metabolismul
glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din
organism, a demonstrat eficiența acestei substanțe
în reducerea hiperglicemiei, a folosit insulina în
tratarea diabetului.

Descoperirea sa a salvat milioane de vieți.

6

Pe de altă parte, există și inovații
științifice care pot duce la dezastru. Un
exemplu este bomba nucleară. Little Boy
("Băiețelul") a fost numele de cod al primei
bombe atomice, utilizată într-un conflict
armat, care a lovit în dimineața zilei de 6
august 1945, orașul japonez Hiroshima, iar
3 zile mai târziu, orașul Nagasaki, a doua
bombă atomică, cunoscută ca "Fat Man"

Bibliografie În concluzie, știința este la limita între viață și dezastru

https://www.google.ro/search?q=insulina Căutand iubirea… Atingi acest destin
http://www.descopera.ro/cultura/11640391 Nu vei vedea fericirea, Si uiţi ca altul te asteaptă,
-cele-mai-mari-50-de-inventii-si-inovatii-de- În fizica acestuia În pragul usii îti bate
la-roata-incoace Nu vei vedea frumuseţea. Dar tu nu-l lasi…
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bombardamen Fiindcă printre stele… Să-ţi intre în chimia vietii.
tele_atomice_de_la_Hiroshima_%C8%99i_ Cauţi steaua nevăzand luna.
Nagasaki SIMONIAC MIHAELA
http://www.descopera.ro/stiinta/4622348- Iubesti chimia dintre voi, Clasa 9 B
cele-mai-importante-inventii-romanesti Dar uiţi fizica
Cauţi spinul dintre flori,
TĂTĂRAN MIHĂIȚĂ VASILE Nevăzand floarea trandafirului.
Clasa 10 E

Coordonator, prof. BODEA CORINA

“În căutarea chimiei perfecte,ne împiedicăm de fizica elementară.’’ (David Boia)

7

Energia nucleara folosita in scopuri bune si rele

Energia nucleara este acea energie care se elibereaza
in urma reactiilor de fisiune si de fuziune, sau prin
dezintegrarea radiocativa.

Acest tip de energie este foarte convenabil si
economic, deaorece o tona de U-235 produce mai
multa energie decat 12 milioane de barili de petrol.
De asemenea, nu polueaza atmosfera. Dezavantajul
acestui tip de energie este ca centralele nuclere, pe
langa faptul ca sunt foarte scumpe, produc o serie de
deseuri radioactive care trebuie depozitate sute de
ani inainte de a deveni inofenive.

Aceasta poate fi folosita in scopuri bune cum ar fi
pentru diagnosticarea si tratarea cancerului, pentru
producerea de energie termica si electrica, pentru
testarea calitatii otelurilor, pentru detectarea defectelor
la motoare in aviatie, in industria ambalajelor si a
contructilor etc.
Dar din pacate, exista si scopuri rele in care aceasta
energie este folosita, cum ar fi pentru fabricarea
armelor si bombelor nucleare care sunt destinate
uciderii unui numar mare de oameni.
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_nuclear%C4%83
http://www.e-scoala.ro/fizica/energie.html
http://www.referate-lucrari.com/referat_Energia-
Nucleara-765.html
http://www.descopera.org/energia-nucleara-aplicatii-si-
implicatii/
http://www.chemgeneration.com/ro/milestones/energi
a-nuclear%C4%83.html

LIBOTEAN ALEXANDRA
Clasa 10 A

Coordonator , prof. VASILOV FELICIA

8

CEL MAI DE PREŢ DAR

( VERTICAL A-B )

A

B RĂSPUNSURI

ORIZONTAL VERTICAL A-B- VIAŢA
1. Unde a fost semnat ORIZONTAL
tratatul care atestă sfârşitul Primului 1. VERSAILLES
Război Mondial ? 2. ION
2. Un atom sau un grup de 3. CATACLISM
atomi care are o sarcină electrică nenulă, 4. DEZASTRU
se numeşte ? 5. NAGASAKI
3. Cum se numeşte
schimbarea bruscă în caracterul şi în OPRIŞ COSMIN
condițiile naturii, ale vieții pe Pământ, Clasa 10 C
sub influența unor procese atmosferice,
tectonice sau vulcanice nimicitoare ? Coordonator, prof. BODEA CORINA
4. Sinonim cu catastrofa.
5. Care oraş japonez a fost
distrus de Bomba Fat Man ?

9

Viața-doar fizică și chimie

Universul s-a născut acum 13,73 miliarde de
ani dintr-o „singularitate”, o „bulă” de energie
extrem de mică şi de fierbinte, o stare extremă
a temperaturii și densităţii, punct in care legile
fizicii cunoscute astăzi nu pot fi aplicate.
Semnificativ este că legile ne pot descrie

fenomenele care au urmat dupa timpul Plank,
adică la o fracţiune infinitezimală de timp
după momentul „0”!

Cea mai apropiată reprezentare a
naşterii Universului ar fi o explozie, de aceea
i s-a spus şi Big-Bang (care continuă și astăzi,
Universul se măreşte cu 5-10% la fiecare
miliard de ani). În concluzie, iniţial nu exista
decât energie pură, NIMIC MATERIAL NU

PUTEA SA EXISTE, dar apoi temperatura a
inceput să scadă rapid, volumul Universului
să crească brusc.

În numai 3 minute, din energie au apărut 10
particulele elementare: PROTONII şi NEUTRONII,
care alături de ELECTRONI, sunt constituenţii
tuturor elementelor chimice pe care le cunoaştem
astăzi. Apoi, după numai 1.000 de secunde de la
„explozie” au apărut elementele cele mai răspândite
din Univers: Hidrogenul și Heliul (alături de alte două
elemente uşoare, in cantităţi foarte mici: litiu şi
beriliu). După o lungă etapă de răcire lentă de sute de
mii de ani, „iniţiala îşi pierde caracterul omogen si
începe să se agrege sub influenţa gravitaţiei în nori de
hidrogen şi heliu, care devin din ce în ce mai mari și
mai denşi pană când, din cauza presiunii uriaşe, se
iniţiază reacţia de fuziune nucleară şi se aprinde prima
stea. Dinre miliardele de stele, unele gigantice devin
supernove, sfârşind în explozii, iar de aici rezultă și
celelalte elemente chimice. Dintre ele, cel mai de
„succes” element chimic este CARBONUL, nemetalul
nelipsit din viața noastră, un element cu proprietăţi
unice!

Bibliografie:
-suculente.wordpress.com
Sursa foto:
-Evoluţia Universului( credit: wikipedia.org)

RUS GEANINA
Clasa 10 F

Coordonator, prof. BODEA CORINA

Ştiinţa între viaţă şi dezastru

În zilele de azi viaţa este afectată de, dezastrul pe care noi,
oamenii cu măinile noastre îl producem. De ce? Fiindcă neglijăm ceea
ce ni se spune şi facem aşa cum dorim noi – tăiem păduri, aruncăm
gunoaiele oriunde, chiar dacă ne sunt date coşuri de gunoi, facem tot
felul de activităţi pe propria răspundere ca mai târziu, tot noi, cei
vinovaţi să ne plângem de inundaţii, de secetă şi multe altele. Evolutia
ştiinţei în societatea noastră a intrat într-o perioadă de declin serios.
Contrar percepţiei noastre, interesul pentru ştiinţă nu a crescut în
paralel cu progresele pe care oamenii de ştiinţă le-au adus la
societate. Ştiinţa este un lucru foarte important prentru noi, deoarece
cu ajutorul ei, cercetătorii au dezvoltat medicina, matematica si multe
alte lucruri care sunt importante pentru societate ! Viata modernă are
ca principiu ştiinţa, din secolul al-XVIII-lea şi pană azi fizicienii celebrii,
chimistii si filosofii au adus contribuţii impresionante în ştiinţă, bazate
pe cunoaştere ! Aceasta are un rol esenţial in societate, dar nu multe
persoane apreciază, deşi tot ceea ce ne inconjoară e ştiinţă, chiar si
tehnologia este bazată pe ştiintă. Schimbarea care a fost dedusă la
oameni este transmisă din cauza tehnologiei si a ştiinţei.

Ştiinţa si tehnologia modernă, prin evoluţia sa poate oferi nu numai 11
ajutoare umanităţii dar şi pericole. Chiar şi Einstein în eseele lui a
avertizat societatea despre pericolele care ar putea urma în cazul în
care ştiinţa nu este folosită cum trebuie. Ştiinţa a devenit puternică,
dar în momentul în care a dezvoltat mijloace de distrugere, a
dezvoltat şi mijloace de vindecare. Pe măsură ce ştiinţa este mai
puternică şi se dezvoltă din ce în ce mai mult şi pericolele sunt la fel
de puternice. Considerăm ştiinţa un pericol pentru societate atunci
când dezvoltarea armelor nucleare este un proces răspandit. Nimeni
si nimic nu ţine sub control descoperirile ştiinţifice. Scopul ştiinţei este
de a ajuta omul, de a-i uşura munca şi implicit traiul, dar de multe ori
acest ajutor este scăpat de sub control şi societatea profită în exces.

“ Ştiinţa este fiica risipitoare a conştiinţei.”

Surse:

http://www.ziuaastronomiei.ro/eseuri/importanta%20educatiei%20stiintifice%20in%20societate-497
http://dbp.idebate.org/ro/index.php/%C5%9Etiinta_este_o_amenintare_pentru_umanitate

TEPEI DIANA
Clasa 11 A

Coordonator , prof. VASILOV FELICIA

VIAŢA FĂRĂ DEZASTRE
Viaţa este limitată,
Căci dezastre ne aşteaptă,
De Pământ nu ne-ngrijim,
Dar, dorim mult să trăim.

Invăţăm la biologie Şi atunci, pe-un ton solemn,
Despre organisme, o mie, Vă adresez un îndemn,
Care pe Pământ trăiesc Pe care sper să îl urmaţi,
Şi de oameni se feresc. Să dovedim că suntem fraţi :

Şi noi ne ferim de ele, Nu poluaţi Pământul, oameni,
Pentru că fac lucruri rele, Căci noi, aici, cu toţi trăim,
Dar chimia ne învaţă Hai să ecologizăm Planeta,
Ştiinţific, să facem faţă. Catastrofe, nu dorim !

VIAŢA ŞI DEZASTRUL GHERŢAN NICOLAS
Clasa 10 E
Viaţa-nseamnă-ntâi de toate
Apă, hrană, sănătate. Coordonator, prof. BODEA CORINA
Apa setea-o potoleşte,
Hrana-n carne-ne-nveleşte. 12

Organisme mici, şi ele
Mişună în noi, sub piele,
Ne ajută să trăim,
Dar şi să ne-mbolnăvim.

Dacă nu te îngrijeşti
Rişti să te îmbolnăveşti,
Un dezastru din senin
Îţi va face viaţa-un chin

Trebuie să învăţăm,
Ştiinţa s-o apreciem
Mai deştepţi să devenim,
Dezastrul să-l prevenim

LAZIN SERANA
Clasa 10 E

Coordonator, prof. BODEA CORINA

Animale care presimt dezastrele naturale

Potrivit Scientific American, prima relatare

despre comportamentul animalelor în caz de
cutremur îi aparţine istoricului roman Aelian,

care a scris în anul 373 e.n. despre animale
(şobolani, şerpi şi insecte ), care au început să se
poarte ciudat, cu 5 zile înaintea unui cutremur
puternic, care a distrus oraşul Helike din Golful
Corint.

Un caz interesant este comportamentul somnilor,
înaintea cutremurelor care au lovit oraşul Edo
(Tokyo), în 1855 şi în 1923, peştii au început să
fie foarte agitaţi şi să înoate aproape de suprafaţa
apei.
Autorităţile din China au o listă cu 58 de specii
care pot presimţi cutremurele. Printre acestea se
numără şerpi, rozătoare şi lilieci.

În februarie 1975, după ce experţii Un studiu, efectuat în anul 2011, a arătat că unele
au observat că şerpii care hibernau s-au trezit
şi au fugit din ascunzătorilor lor din oraşul pisici, cu 6 sau mai multe zile înainte de cutremur, au
Haicheng, populaţia a fost evacuată. Câteva manifestat comportamente neobişnuite şi au devenit
mai stresate. Unele au început să tremure, să fie
zile mai târziu, a avut loc un cutremur neliniştite, încercând să fugă şi să ascundă.
puternic, 1.000 de oameni pierzându-şi viaţa. Cercetătorii cred că pisicile pot simţi apropierea
Cea mai recentă descoperire se referă la seismelor, pentru că au un registru auditiv mai amplu
păsările nord-americane asemănătoare decât oamenii, putând să perceapă tot felul de sunete
piţigoilor, Vermivora chrysoptera, care pot inaccesibile pentru om, care ar însoţi producerea unor
presimţi apropierea unei furtuni puternice. În fenomene premergătoare seismului. De asemenea, e
aprilie 2014, oamenii de ştiinţă au constatat posibil ca ele să fie capabile să detecteze schimbări
că zburătoarele au părăsit zona în care se legate de presiunea atmosferică, gravitaţie şi
reproduceau, cu una sau două zile înainte ca deformări ale solului. 13
regiunea să fie lovită de o serie de furtuni,
care au dus la formarea a cel puţin 84 de

tornade foarte periculoase.

Rechinii (din specia rechinului-tigru),
echipaţi cu dispozitive de urmărire de către
cercetători, în cadrul programului de
conservare marină R.J. Dunlap Marine

Conservation Program, de la Universitatea

din Miami, se îndreptau spre punctele unde
aveau loc schimbări rapide de temperatură,
locuri unde, de obicei, furtunile se intesifică.
Cercetătorii susțin că urmărind deplasările

rechinilor, se poate prevedea unde se va
forma şi se va amplifica o furtună.

Echipa condusă de Hiroyuki Şerpii şi insectele pot vedea lumina infraroşie, deci ele vor observa mici
Yamauchi, a descoperit că şi vacile au schimbări de temperatură care apar deasupra rocilor aflate în tensiune tectonică.
prezentat schimbări cu mai multe zile Specialiştii de la Centrul de Seismologie din Nanning au constatat că şerpii din
ferma lor, simt cutremurele care au epicentrul pe o rază de 120 de kilometri de
înaintea cutremurului de 9 grade produs în fermă, cu cinci zile înainte de a se produce. Îşi părăsesc cuiburile şi încearcă să iasă
Japonia, au fost observate modificări ale din îngrădire (chiar şi pe timpul hibernării!), devenind și foarte agresivi.
lactaţiei: cu 6 zile înainte de cutremur, vacile
au început să dea mai puţin lapte, iar această Cercetătorii au observat cum o întreagă populaţie de broaşte şi-a abandonat brusc
scădere s-a menţinut încă 4 zile după aceea.. balta cu câteva zile înainte de declanşarea cutremurului din L'Aquila din Italia, în
Peştii şi şerpii au organe de simţ foarte bine anul 2009. Înainte de producerea unui cutremur, scoarţa terestră elimină particule
dezvoltate, șerpii simt vibraţiile şi radiaţiile încărcate electric care reacţionează cu apa din pânzele freatice şi cu apele de
infraroşii, iar peştii sunt foarte sensibili la suprafaţă. Animalele care trăiesc în aceste ape sau în apropierea lacurilor şi a
râurilor sunt extrem de sensibile la cea mai mică schimbare din chimia apei, adică
câmpurile electrice. De aceea, este posibil ca simt cutremurele cu câteva zile înainte ca plăcile tectonice să se mişte. Nici
ei să perceapă mici modificări în câmpul
electromagnetic sau mici unde de şoc, cu crocodilii nu sunt insensibili înainte de producerea unui cutremur, un zoolog chinez
a observat comportamentul neobişnuit al crocodililor înainte de seismul care a lovit
mai multe zile înaintea unui cutremur insula japoneză Honshu. El a spus că animalele scoteau un fel de mârâit, dădeau din
cap şi din cozi, alt specialist japonez a spus că aceştia pot simţi iminenţa unui
puternic.
Păsările şi elefanţii percep foarte cutremur pe o rază de 150 km.

bine vibraţiile unor mici şocuri şi
ultrasunetele, iar şobolanii simt imediat
sunetele de înaltă frecvenţă produse de rocile
care se fragmentează în interiorul
pământului. La cutremurul din 26 decembrie

2004 din Oceanul Indian, în Tailanda, 12
elefanţi antrenaţi să plimbe turiştii pe plajă
au devenit agitaţi şi zgomotoşi cu câteva ore

înaintea producerii cataclismului. Animalele

au fugit brusc departe de ocean, cu tot cu
pasageri, îndreptându-se către un teren mai
înalt. În anul 1977, cu puţin timp înainte de

producerea seismului, din subsolurile
blocurilor situate în centrul Capitalei ieşiseră
mii de şobolani, care fugeau îngroziţi
printre picioarele trecătorilor, tot atunci, cu

aproximativ 12 ore înainte de cutremur, la
suprafaţa pământului au apărut foarte multe
râme, cu toate că, în acea perioadă, n-au fost

ploi.
Iepurii au un auz extrem de fin şi au

reacţii foarte evidente în caz de cutremur.

Înainte deproducerea unui cutremur, ei
devin neliniştiţi, nu mai mănâncă şi se izbesc
de pereţii cuştilor în încercarea de a scăpa.

Câinii, mai ales rasele care sunt recunoscute pentru auzul lor
ascuţit se comportă foarte ciudat, ca şi cum ar fi deranjaţi de un sunet

strident.
Ei latră aparent fără motiv, cer să iasă afară, aleargă fără o direcţie

anume, ca să se depărteze de sunetul care-i deranjează. Dacă nu pot evada
din zona iritantă, devin agresivi.

În septembrie 2003, un

medic din Japonia a publicat un
studiu ce arată comportamentul

ciudat al câinilor, cum ar fi
lătratul excesiv sau muşcarea,

semnale ce ar putea prezice

cutremurele. Cu 24 de ore înainte

de cutremurul din Seattle,
jumătate dintre câinii analizaţi au
devenit neliniştiţi şi au început să

latre aparent fără motiv. 14

Există și plante care pot oferi informaţii cu DESPRE ȘTIINȚĂ
privire la mişcările tectonice, specialiştii japonezi Știința e o lungă și permanentă curiozitate,
susţin că Stapelia variegata L. este planta care Dar este o putere ce poate provoca durere,
prezice cutremurele, închizîndu-şi petalele cu Noi trebuie să știm s-o folosim,
câteva ore înainte de seism. Și viața să o prețuim.

Cu tot ajutorul animalelor și plantelor, Mulți s-au folosit de știință,
misiunea în prevederea unor dezastre, rămâne Nu s-au gândit la omenire,
oamenilor de știință din întreaga lume, care Că pot crea nenorocire
trebuie să colaboreze pentru salvarea omenirii. Și să transforme totul în neființă.

Bibliografie Noi trebuie să ne gândim,
Știința să o folosim
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/A Viața să ne-o ușurăm,
proape+90+la+suta+dezastre+naturale+2014+legatura+clima+Z Dezastrul să îl alungăm !

http://www.descopera.ro/stiinta/13786561-6-animale- Tot timpul trebuie să judecăm,
care-simt-bolile-si-presimt-dezastrele-naturale Și cu știință să mai progresăm,
Pentru bunăstare să muncim,
http://adevarul.ro/tech/stiinta/comportamentul- O viață bună să trăim
animalelor-caz-cutremur-specii-presimt-dezastrele
LIBOTEAN DAN
http://www.monitorulexpres.ro/ Clasa 10 C

NEAMȚ BOGDAN Coordonator, prof. BODEA CORINA
Clasa 10 C

Coordonator, prof. BODEA CORINA

15

Ştiinţa între viaţă şi dezastru

A-B: Tematica rebusului 16 7. Gazul ușor inflamabil şi incolor, cu
numărul atomic 1, care în natură se
1. Cum se numesc deplasările lente ale întâlnește sub formă de moleculă
materiei solide din scoarţa terestră şi diatomică se numeşte... .
din partea superioară a mantalei?
8. ... unui obiect astronomic este
2. Cum se numeşte materia colorantă regiunea care trimite cea mai mare
extrasă din unele specii de licheni, cantitate de lumină în exterior.
folosită pentru determinarea
caracterului acid sau bazic al unei 9. Cum se numeşte substanța chimică
soluții? cu gust acru și miros înțepător, care
înroșește hârtia albastră de turnesol și
3. Procesul fiziologic de sinteză a care, în combinație cu o bază,
substanțelor organice sub influența formează o sare?
luminii solare absorbite de clorofilă este
numit ... 10. Cum se numeşte gazul incolor cu
miros specific, explozibil, care arde
4. Substanță macromoleculară a cărei cu flacără albă intensă, folosindu-se
moleculă este formată prin unirea în la iluminat, la sudură etc.?
lanț a două sau mai multe molecule de
monomer. Bibliografie: ro.wikipedia.ro |
dexonline.ro | ro.scribd.com
5. Element structural și funcțional de
bază al sistemului nervos compus dintr- DOLCA MĂDĂLIN
un corp celular protoplasmatic.
6. Eliminarea în cantități diferite de Clasa 10 F
material provenite din camera sau
rezervorul de magmă a vulcanului se Coordonator, prof. BODEA CORINA
numeşte ... vulcanică.

Dănuț cel neascultător

Într-un laborator , al unor chimiști renumiți, se juca nesupravegheat, Dănuț, un
băiețel de 5 ani, care era foarte curios. Deși știa că nu are voie să atingă lucrurile din
laborator, lui Dănuț i-a atras atenția o sticluță transparentă ,cu un lichid în ea. Pe sticluță era
lipită o etichetă pe care scria PERICOL , însă Dănuț nu știa să citească. În sticluța respectivă
era acid sulfuric , un acid foate periculos, cu formula H2 SO4 , nunit și sulfat de dihidrogen
sau vitriol, un lichid incolor, uleios, vâscos, higroscopic și foarte coroziv. Este unul dintre
cei mai tari acizi, are punctul de topire 10,38 0C și punctul de fierbere 279,6 0C , are masa
molară 98 g/mol. Dănuț a luat sticluța, a desfăcut-o, și o picătură i-a ajuns pe mână, moment
în care a început să țipe, durerea era îngrozitoare. Norocul său a fost că părinții l-au auzit
imediat, și-au dat seama ce s-a întâmplat și au luat măsurile corespunzătoare, i-au introdus
mâna sub jet de apă, apoi l-au tratat cu o soluție de carbonat de sodiu și l-au bandajat.

Concluzie: substanțele chimice se mânuiesc cu multă atenție !
Și nu uitați: acidul sulfuric se picură în apa rece !
Bibliografie :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_sulfuric
http://www.scritub.com/medicina/ARSURILE-CHIMICE71222011.php

MALANCA EVELYNE
Clasa 10 B

Coordonator, prof. BODEA CORINA

AZOTUL-UTIL ȘI PERICULOS

Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul
periodic care are simbolul N și numărul atomic 7. Este un gaz
incolor, inodor, insipid, de obicei inert, diatomic și nemetalic,
constitutie 78% din atmosfera Pământului și este o componentă a
tuturor țesuturilor vii, intră în componența aminoacizilor și acizilor
nucleici, ceea ce îl face vital.

Azotul este, cantitativ, cea mai mare componentă a
atmosferei Pământului (78,084% după volum, 75,5% după greutate)
și este obținut pentru scopuri industriale prin distilarea fracțională a

aerului lichefiat sau prin mijloace mecanice (de exemplu, prin
membrana de osmoză inversată prin presiune).

Compuși care conțin acest element au fost observați în
spațiu, 14N este creat în procesul de fuziune nucleară în stele. Azotul
molecular este un constituent și al atmosferei lui Titan (Titan sau
Saturn VI este cel mai mare satelit al planetei Saturn), a fost detectat
în spațiul interstelar de David Knauth și colaboratorii săi. În
17 atmosfera terestră înaltă, la peste 200 km este prezent azotul atomic.

Compuși ai azotului : Azotul este utilizat :
 ca atmosferă protectoare atunci când nu
 Oxidul de Azot
se dorește o reacție redox
Mare parte din emisiile de oxid de azot,  la păstrarea prospețimii mâncărurilor
aproximativ 60%, sunt cauzate de
agricultură, oamenii folosesc foarte împachetate
mult îngrășăminte. Fără acestea, mai  la acoperirea explozibililor lichizi, pentru
mult de jumătate din populația planetei
nu ar avea suficientă mâncare. Însă siguranță
îngrășămintele conțin azot, de multe ori  la producția de componente electronice
cantitatea folosită este mult mai mare
decât cea necesară, mulți agricultori precum tranzistori, diode și circuite
ajung să injecteze în pământ cantități integrate
mari de substanțe bazate pe azot ,  la producerea oțelului inoxidabil
acestea vor fi descompuse și eliminate  pentru umplerea camerelor roților
în aer, afectând atmosfera.
avioanelor și autovehiculelor datorită
 Dioxidul de Azot inerției sale, a lipsei de umiditate și a
calităților oxidative
Este cunoscut ca fiind un gaz foarte  la criogenarea corpurilor, celulelor
toxic atât pentru oameni, cât și pentru reproductive (spermă și ovule), probe
animale (gradul de toxicitate al și materiale biologice
dioxidului de azot este de 4 ori mai  în dermatologie, pentru eliminarea
mare decat cel al monoxidului de azot). posibilelor excrescențe canceroase.
Expunerea la concentrații ridicate poate
fi fatală, iar la concentrații reduse 18
afectează țesutul pulmonar.
Bibliografie :
www.Wikipedia.ro
www.acvariu.ro

STUCZ MELINDA ERIKA, clasa 10 G
CURAC ALEXANDRU, clasa 10 B

Coordonator, prof. BODEA CORINA

Chimia şi....ardeii iuţi !
Te-ai întrebat vreodată de ce anumite alimente condimentate îţi fac gura să ia foc?

La această întrebare chimia a găsit răspuns!

Principalul „vinovat” este o moleculă numită capsaicină, substanţă organică din clasa alcaloizilor , gasită ,de exemplu, în
ţesutul multor ardei iuţi , mai ales în chili.

capsaicina

În 1997 David Julius de la Universitatea din California a demonstrat că molecula de capsaicină se leagă de receptorii sensibili
la durere si caldură, transmiţând creierului senzaţii de durere si de arsură, creierul reacţionând aproape instantaneu prin diferite
reacţii fiziologice: clipit intens, transpiraţie, tuse, strănut.

Momente în care de cele mai multe ori , pentru a atenua durerea ,foarte mulţi „consumatori” ai acestui fel de alimente cred
că a bea apă este cel mai la îndemână remediu. Nimic mai fals ,apa putând chiar sa amplifice durerea. Şi asta se explică prin faptul că
apa fiind un solvent polar nu poate dizolva moleculele de capsaicină . In consecinta ar fi nevoie de un solvent nepolar care să o poată
dizolva, capsaicina fiind insolubilă în molecula polară a apei.

De exemplu laptele conţine molecule precum cele de grasimi sau proteine,cum ar fi caseina ,ideale pentru a înlătura
moleculele de capsaicină din receptorii pentru durere din gură,practic dizolvând-o şi înlăturând efectele pe care le are aceasta asupra

lor.
Evident că nu trebuie să fii om de ştiinţă ca să-ţi dai seama de efectele unei muşcături dintr-un ardei iute, însă poţi afla,cu

ajutorul ştiinţei ,ce determină aceste efecte şi cum le poţi diminua.

Iar chimia ,fiind o ştiinţă care este prezentă în fiecare zi în viaţa noastră, fie că ne dăm seama, fie că nu , a găsit răspuns şi la
aceste întrebări.

Bibliografie: www.iflscience.com/chemistry PROF. MARIN MORAR
http://www.chimiamediului.ro

19

Oameni

,,Mulți oameni sunt surzi la strigătele vieții , "
Alții , află că este prea târziu , pentru alte direcții.
Unii o rezolvă cedând ,
Alții , găsesc o poartă de scăpare , și -naintând...
Apare soarele de sub umbra norilor,
Succesul pare a fi de partea lor.
Dar orice poveste are un sfârșit ,
Iar ei care credeau c-au reușit .

Să alunge tristețea,
Să redescopere frumusețea ...
Dar bucurându-se de viață ,
Dezastrul le-a apărut în față

,,Mulți oameni sunt surzi la strigătele vieții , "- citat Marian Rusia
CAUNI ANUȚA

20 Clasa : 9B
Coordonator, prof.VASILOV FELICIA

Motto: “Un organism bolnav este o închisoare” (Francisc Bacon)

Am început articolul cu aceste cuvinte, deoarece chiar simțim uneori că organismul nostru, în de

boală, nu ne este alături, nu ne ajută. Probabil că nu mulți ne-am pus întrebarea „-De ce?”. În rândurile care urmează o să

prezint unul dintre motivele pentru care organismul nostru reacționează uneori, surprinzător. Sǎnǎtatea a fost definită de

Organizația Mondială a Sănătății ca fiind echilibrul între starea de bine fizic, psihic si social. În acest context, a fi

sǎnǎtos nu înseamnă doar sǎ nu fii bolnav ci, cum este starea organismului tǎu, cum este el construit si cât de limpede

gândesti ca sǎ poti face alegeri întelepte, pentru a-ți îndeplini sarcinile. Devierea de la starea de sǎnǎtate se numeste

boalǎ, iar în cadrul ei modificǎrile mediului intern sunt generate de acțiunea factorilor interni sau externi.

Unul dintre numeroșii factori externi care „atentează” la starea de sănătate este alimentația actuală. Probabil
timpul prea scurt, viața agitată ajută la alegerile noastre greșite. Tindem tot mai mult spre o alimentație neechilibrată, din
punct de vedere nutrițional sau cantitativ, nesănătoasă care va determina în cele din urmă apariția diverselor boli.

„Chimia din farfurie” este o sintagmă care a devenit un adevăr dureros în prezent. Numeroase substanțe chimice
cu potențial nociv asupra sănătății au invadat, la propriu, alimentele, și nu puține sunt cele care provin din comerțul
intracomunitar. Omul modern vine azi în contact cu peste 40 de mii de substanțe toxice foarte diverse: metale grele,
hormoni, reziduri de pesticide, emanații de la motoarele autovehiculelor, aditivi alimentari(E-uri), dar și toxine
metabolice generate prin funcționarea organismului.

Denumite E-uri(litera E, provine de la cuvântul Europa, care de această dată codifică aditivii alimentari,
autorizați în tările UE), aceste substanțe se adaugă alimentelor pentru potențarea gustului, mirosului, consistenței sau
perioadei de valabilitate. Cu valoare nutritivă sau fără, aceste substanțe sunt adăugate intenționat la produsele
alimentare, în decursul procesului de fabricație, tratament sau ambalare, devenind astfel componente ale produsului.
Cuprinse în grupa de substanțe xenobiotice, E-urile sunt considerate de către organism substanțe străine pe care va trebui
să le metabolizeze în ficat sau alte țesuturi, cu mare efort și consum de energie.

Iată că începe să se contureze ideea, conform căreia, organismul nu răspunde așteptărilor noastre, tocmai pentru
că în mod conștient sau inconștient îl supunem unor rele tratamente precum consumul alimentelor cu E-uri.

Revenind la „celebrele” substanțe, vă spun că acestea sunt
grupate, după rolul îndeplinit astfel:

acidifianți, antiaglomeranți, antispumanți, gelifianți,
coloranți, îndulcitori, propulsori, emulgatori(asigură un
amestec omogen între apă și grăsimile alimentare), aromatizanți,
agenți de afânare(cresc volumul) sau antioxidanți. Dintre toți

aditivii s-au selectat aproximativ 300 care au efect nociv dovedit
asupra sănătății. De aceea, unii au fost interziși spre folosire în SUA

, Australia sau Rusia. 21

O parte îi puteți remarca în următorul tabel:

Aceste substante consumate împreună cu alimentele, produc constant si inevitabil asupra organismului, o serie de
transformări metabolice care ulterior determină boli. De asemenea, pot determina dependență(E 631 -glutamat de sodiu), drept
urmare apare consumul dincolo de nevoia organismului, mai ales în cazul produselor de fast-food, ceea ce duce, în special la copii
și adolescenți, la patologii metabolice cum sunt obezitatea și diabetul.

Studii recente ale unor clinici celebre de oncologie confirmă că maladia mileniului III este cancerul, care are printre
cauzele majore și alimentația alături de poluare. Remediul acestei situații ar veni din partea populației atunci când va înțelege
riscurile la care se expune printr-o alimentație greșită.

Așadar, dacă până acum ați neglijat eticheta unui produs și ați preferat doar gustul, este momentul să luați atitudine în ceea
ce privește alegrea alimentației potrivite. Alegeți să consumați cât mai puține alimente din ambalaj, alegeți natura, simplitatea,
pentru a vă prelungi starea de sănătate și viața!

Bibliografie:

1. CIUREA, A.V. „Probleme de nocivitate în alimentele uzuale”, Ed. Galaxia Gutenberg, 2011
2. ANTONOV, C., „E-urile periculoase”, Ed. Karo Tour,, 2008 23
3. CIUREA, A.V., EDU, V. „E-urile, mica enciclopedie pe intelesul tuturor”, Ed. Foton, 2009
4. GORAN G., „Toxicologia produselor alimentare”, Ed. Printech, 2009
5. www. noi și chimia
6. www. Semneletimpului.ro

Prof. TINC LUMINIȚA
22

Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa

O alimentaţie sănătoasă nu este posibilă fără o gândire sănătoasă, majoritatea deciziilor pe care le luăm şi
modul în care gândim au consecinţe nu numai la nivel psihologic şi social ci şi la cel biologic, influenţându-ne
alimentaţia in funcţie de starea de spirit, stres, oboseală etc. Un stil de viaţă sănătos nu înseamnă doar o alimentaţie
sănătoasă, ci şi o minte puternică şi lucidă, mişcare regulată dar şi un echilibru emoţional. V-aţi gândit vreodată că toate
acestea împreună pot duce chiar şi la modificări ale structurii genetice ? Noi cercetări şi studii au arătat că acest lucru
este posibil.

Mâncând ciocolată şi bând ceai, fluxul sangvin către creier şi către neuroni se intensifică, mărind numărul
acestora şi schimbând structura genetică a individului. De asemenea, atunci când trăieşti mai sănătos, mănânci mai bine,
faci mişcare şi iubeşti intens, celulele creierului se dezvoltă.Noi descoperiri demonstrează că un stil de viaţă mai sănătos
poate dezactiva genele creatoare de boli, transformându-le în unele benefice.

Raportat la alimente, nu există o categorie de alimente care sunt doar bune şi altele rele, organismul uman
are nevoie in diferite cantităţi de toate, de altele mai puţin, de altele mai mult dar niciodată în exces. Când vine vorba de
o alimentaţie sănătoasă există multe mituri ale unor obieceiuri nesănătoase care au fost clarificate de specialişti :

1. „Dacă mănânci noaptea te îngraşi”

De fapt, nu există dovezi care să ateste faptul că mâncatul noaptea predispune la îngrăşare. În schimb, ceea ce
ştim este că luăm în greutate atunci când consumăm multe calorii, iar mare parte dintre cei care au tendinţa de a mânca
noaptea aleg tocmai acele alimente bogate în calorii. De asemenea, este posibil ca atunci când mâncăm noaptea să
suferim de indigestie sau arsuri la stomac.

2. „Unele zaharuri sunt mai rele decât altele”

Zaharoza, siropul de agave, mierea şi siropul de porumb au multe calorii ( o singură linguriţă de astfel de
zaharuri conţine între 48 şi 64 de calorii). Până acum, cercetările ştiinţifice au arătat că trupurile noastre absorb aceste
zaharuri în mod similar, aşa că, în loc să vă străduiţi să evitaţi un anumit fel de îndulcitor, mai bine aţi încerca să
diminuaţi consumul de zahăr în general.

3. „Cafeaua nu ne face bine”

Acest mit este foarte răspândit, însă un număr foarte mare de studii realizate în ultimii ani au demonstrat
nenumăratele beneficii aduse de consumul acestei băuturi. Atunci când este consumată cu moderaţie (2-3 căni pe zi),
cafeaua contribuie la menţinerea sănătăţii. De fapt, studiile sugerează că ea reduce riscul de apariţie a diabetului de tip 2,
a bolii Parkinson şi chiar şi a unor cancere.

4. „Cu cât consumăm mai puţine grăsimi, cu atât mai bine”

Corpul uman are nevoie de trei tipuri de substanţe nutritive pentru a se dezvolta
şi funcţiona. Astfel, noi trebuie să avem un aport echilibrat de proteine, carbohidraţi şi grăsimi.
Da, avem nevoie şi de grăsimi! Grăsimile sănătoase le găsim în alune, seminţe, peşte,
avocado, măsline şi lactate degresate care ne dau
energie. În schimb, pentru a ne menţine
în formă este recomandat să evităm
grăsimile saturate sau cele trans care
se găsesc în carnea roşie
şi alimentele procesate.

23

5. „Consumă mai multă apă pentru a scăpa de kilogramele în plus”

Nu există nicio îndoială că apa este vitală pentru corp, însă asta nu înseamnă că ne şi ajută să slăbim. Dacă faceţi
parte din acele persoane pe care apa le ajută să stea departe de băuturile bogate în calorii, atunci s-ar putea ca ea să vă fie
de ajutor. Însă, atunci când alegem să consumăm mai multă apă decât simţim nevoia în speranţa că vom slăbi, fără a ne
schimba şi stilul de viaţă, nu vom obţine rezultatele sperate.

6. „Trebuie să evităm cerealele procesate”

Ştim că cerealele integrale sunt benefice pentru că au multe fibre, vitamine, minerale şi fitonutrienţi, dar asta nu
înseamnă că trebuie să renunţăm la toate cerealele procesate. În unele momente, ca de exemplu atunci când ne refacem
după o răceală, cerealele rafinate ar putea fi necesare. În plus, unele cereale procesate ne aduc un aport de acid folic.
Aşadar, chiar dacă cerealele integrale sunt o alegere sănătoasă, ar trebui ca din când în când să facem loc în dietă şi
pentru cele procesate.

7. „Prea mult zahăr provoacă diabet”

Dacă nu suferiţi de diabet, consumul de zahăr nu vă va cauza această boală. În schimb, ceea ce vă poate afecta
este obezitatea şi inactivitatea.

Bibliografie:
http://www.descopera.ro/dnews/4339467-un-stil-de-viata-sanatos-poate-aduce-modificari-la-nivel-genetic
http://www.descopera.ro/dnews/11281741-11-mituri-alimentare-in-care-nu-ar-trebui-sa-mai-crezi

24 Profesor CHIŞ MIHAELA

Descoperiri în stiință

rebus

Cerință: Scrieți în rebusul de mai sus cuvântul/cuvintele care trebuie puse în locurile punctate.

1. Călugării taoişti încearcând să sintetizeze „elixirul vieţii” (din azotat de potasiu, sulf, realgar şi miere uscată) au creat
.............. , care poate reprezenta chiar opusul a ceea ce şi-au propus.

2. Materialul folosit pentru vestele antiglonţ se numeşte .......... . El a fost creat de către Stephanie Kwolek.
3. ........... a fost descoperit de către Harry Coover, şi in ziua de astăzi este un adeziv foarte cunoscut şi folosit. Mai este
cunoscut şi sub numele de cianoacrilat.
4. Elveţianul Jacques Brandenberger a descoperit ............ , un material foarte folositor, mai ales in bucătărie. Din acest
material sunt fabricate pungile.
5. ............... este un material folosit la parbrizuri, geamuri de uşi. Acesta a fost inspirat de neîndemânarea unui cercetător
într-un laborator.
6. Roy Plunkett a combinat două substanţe în speranţa că va realiza un agent frigorific mai bun, iar după câteva analize,
realizează că a descoperit un alt material, care a primit denumirea de ........... , care mai apoi este folosit pentru căptuşirea tigăilor.

Bibliografie: http://www.descopera.ro/stiinta/11213459-zece-accidente-stiintifice-care-au-dus-la-mari-descoperiri

GÂTA RUBEN

Clasa 10 F

Coordonator, prof. BODEA CORINA
25

“Un organism sanatos este camera de oaspeţi a În principiu , alimentaţia noastra ar trebui sa fie bogată in consum de
sufletului, un organism bolnav o inchisoare” - cereale integrale, fructe, legume , produse lactate , oua , peşte si pui .
Bineinteles , organismul nostru are nevoie pe lănga aceste alimente atat de
Francis Bacon zaharide cat si de grăsimi , insa acestea trebuie consumate intr-o cantitate
Singurul mod de a-ţi păstra sănatatea este să
mai mica decat cele principale.
mănanci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ţi place si In concluzie, pentru a avea o viaţă sănătoasă este necesară:
să faci ceea ce n-ai face. Peste 90% dintre toate  ° respectarea unui program strict
afecţiunile cu excepţia infecţiilor si accidentelor,  ° consumarea zilnica de fructe si legume
sunt străns legate de alimentaţie . După cum se ştie,  °evitarea alimentelor grase, unsuroase
nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului  °consumarea zilnica a cel putin 2 L de apa ( plată)
uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător,  ° practicarea exerciţiilor fizice
 °evitarea tutunului si a băuturilor alcoolice
rezultat din deprinderea unui comportament «Cănd vine vremea sa mănănci corect si să începi să faci exericiţii, nu
alimentar greşit.
O alimentaţie necorespunzătoare apare datorită: există “Voi începe de măine”. Măine este boala.» V. L. Allineare
 ° modului de viaţă cu care copilul a fost
Bibliografie:
obişnuit de mic
 °obiceiul părinţilor de a mănca nesănătos http://www.descopera.ro/dnews/4339467-un-stil-de-viata-sanatos-poate-aduce-
 °condiţia financiară a studentului/ părinţilor ( le
modificari-la-nivel-genetic
este mult mai accesibil sa mănănce de la
http://www.descopera.ro/dnews/11281741-11-mituri-alimentare-in-care-nu-ar-
fastfood , unde produsele sunt mai ieftine )
 °depresie , anxietate , stres trebui-sa-mai-crezi
 °reclamele alimentare televizate ce au ca scop
POP TIMEEA
atragerea clienţilor
Există numeroase cauze ce duc la apariţia unor Clasa 10 A
Coordonator , prof. MIHAELA CHIŞ
boli . Spre exemplu, excesul caloriilor alimentare
determină dezechilibru nutritiv, consumul exagerat
de grăsimi saturate (animale) duce la obezitate ,

excesul de dulciuri (glucide) are ca efect diabetul si

aportul crescut de sare si consumul excesiv de alcool
pot determina apariţia unor boli cardiovasculare.

Evitarea acestora se poate face prin respectarea unui

program alimentar , consumarea produselor strict
necesare organismului ( piramida alimentară ) si
practicarea exerciţiilor fizice .

Una dintre cele mai răspandite boli in Romănia

este cancerul. Carnea (in special de porc si vita) ,
cartofii si orice alt aliment prăjit in ulei (de floarea
soarelui, măsline) sunt daunatoare organismului
pentru ca , atunci cand sunt gătite la temperaturi
foarte ridicate, absorb elemente chimice cu potenţial
periculos pentru sănătate. Deasemenea, băuturile
carbogazoase au in compoziţie zahăr sau aspartam in
cantităţi foarte mari si impiedica corpul sa absoarbă

vitaminele si mineralele provenind din celelalte
alimente consumate, slăbind corpul si sistemul sau

imunitar.

26

Antibioticele sunt medicamente care se folosesc
la combaterea bolilor provocate de bacterii, sunt
folosite datorită acțiunii lor bactericide de a omorî
bacteriile sau protozoarele.

Antiboticele sunt medicamente cu două tăișuri, ele
ajută la vindecarea a numeroase afecțiuni, dar pot
să facă și mult rău, dacă sunt luate în necunoștință
de cauză. Mulţi dintre noi privesc tratamentul cu
antibiotice ca pe o primă soluţie pentru vindecarea
unei simple răceli sau dureri rebele.

De fapt, puterea antibioticelor este strict limitată
şi, administrate incorect, acestea pot face mai mult
rău decât bine. Există tendinţa de a crede că
antibioticele sunt medicamente „sigure“, dar
folosirea lor frecventă poate produce efecte
secundare severe.

În țara noastă, antibioticele sunt privite de cele
mai multe ori, ca medicamente obișnuite, fapt
care clasează Romania pe locul trei, la nivelul
Uniunii Europene, privind folosirea antibioticelor
fără indicația medicului.

MICĂ ISTORIE A ANTIBIOTICELOR

Istoria antibioticelor (gr. “anti”-“împotriva”, “bios” – “viața”), în sensul de
substanțe capabile să distrugă bacteriile, să împiedice multiplicarea acestora și
să ajute sistemul imunitar să facă față bolii, nu este atât de veche pe cât am fi
tentați să credem, deși încă din Antichitate, oamenii au căutat tot felul de
remedii, pentru diverse boli, de la ierburi, usturoi, mucegai, la ochi de
salamandră, dar rezultatele erau temporare sau nemulțumitoare.

În secolul al XVI-lea, Paracelsus, medic, astrolog, alchimist elvețian,
considera că diverse substanțe chimice, toxice in cantități mari, folosite în
anumite doze, ar avea proprietăți vindecătoare. În anul 1928, într-un mod cu
totul întâmplător , Fleming a descoperit, în mucegai, antibioticul care a
revoluționat istoria medicinei – penicilina, care distrugea numai anumite
bacterii. Începând cu anul 1942, marile firme farmaceutice americane au
început să producă penicilina, estimându-se că speranța de viață a crescut,
datorită acestui antibiotic, cu 15 %. Să nu uităm că există persoane alergice la
penicilină și la alte antibiotice, de aceea este util să cunoaștem substanțele
care ne pot provoca alergii.

Lucruri importante despre antibiotice :
• Utilizarea excesivă a antibioticelor este una dintre cauzele apariției cancerului de sân
• Afectează sistemul imunitar
• Abuzul de antibiotice conduce la rezistența bacteriilor
• Peste jumătate din antibioticele cunoscute, sunt injectate în carnea de vită,
porc, oaie, pui, pentru a stimula dezvoltarea acestora și a le proteja împotriva infecțiilor

Bibliografie:

http://inbors.com/7-informatii-utile-despre-antibiotice/#ixzz410OpTIC8
http://inbors.com/7-informatii-utile-despre-antibiotice/#ixzz410OQ3S6S
http://www.google.ro/search?q=antibioticele&biw=1366&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjZosyMko7LAhXEY
http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/9-lucruri-pe-care-trebuie-sa-le-stiti-inainte-sa-luati-antibiotice_8651
http://destepti.ro/istoria-antibioticelor
http://www.csid.ro/health/sanatate/antibioticele-o-arma-cu-doua-taisuri-10708892/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Antibiotic
http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/antibiotice-boli-venerice

MARINCA GHEORGHE
Clasa 10 B

27 Coordonator, prof. BODEA CORINA

MEDICAMENTELE ALEGEREA

Viaţa e un dar divin, Uite-acum spre tine o rază cum coboară,
Pe care noi îl primim, O nouă speranţă în suflet, stă să îţi răsară
Ne hrănim, ne îngrijim, Şi te intrebi de-o vei primi,
De medicamente ne ferim. Sau iar nepăsător vei fi…

Însă viaţa joacă feste, Te văd privind în gol
Şi, când nu ne aşteptăm, Şi simţi că totul e pierdut,
Bolnavi putem să cădem, Nu ai speranţa şi puterea
De medicamente nu scăpăm. Încet, devii prieten cu durerea.

Viaţa poate fi uşoară, Dar nu te întrista, suflet zdrobit,
Alteori mai grea, Nu asta a fost ceea ce-ai dorit ?
Dacă eşti inteligent Acum, când totu-i pe sfârşit,
Scapi de medicament ! Cum pot eu oare să te mai ajut ?

Dar ştiinţa ne arată Timpul trecut, nu-i de găsit,
Că se poate, câteodată, Dar tu, uşor, ţi-ai revenit,
La o boală-ndelungată Mai nou, ajungi iar să iubeşti,
Viaţa, cu medicamente e salvată ! Să crezi, să speri şi să trăieşti….

CIOLTE ROXANA CIURDAŞ CAMELIA
Clasa 10 E Clasa 10 C

Coordonator, prof. BODEA CORINA Coordonator, prof. BODEA CORINA
28

Fulgerul verde

Știm cu toții de existența fulgerelor albe, albastre, chiar
galbene sau roz, dar nu și de cele verzi.

Arthur Few, specialist în studierea fulgerelor, a reușit să

depisteze fulgerul verde analizând de zeci de ori fotografiile

capturate în anul 2008, de Carlos Gutierrez, care a surprins
erupția vulcanului Chaiten din sudul statului Chile, în Anzii

Cordilieri. Acest vulcan, inactiv de secole, a erupt violent la data
de 3 mai 2008, fulgerul verde a apărut în inima norului de
cenușă.

Fulgerul are culoarea verde datorită atomilor de oxigen
excitați electric și nu este un fenomen rar, ci este doar camuflat
de structura norilor de furtună.
În momentul formării fulgerului, aerul înconjurător din jurul

tunelului provocat de acesta atinge temperaturi de 30.000 de

grade Celsius.
Fulgerul vulcanic apare când particulele se separă, cele

încărcate pozitiv de celelalte, încărcate negativ și această

separare devine prea mare pentru a rezista fluxului de
electricitate. Erupțiile vulcanice eliberează cantități mari de apă,

care contribuie la producerea furtunilor.
Tot o lumină de culoare verde se poate observa înainte

de apusul sau de răsăritul Soarelui, la orizontul mărilor și
oceanelor. Acest fenomen se datorează refracţiei atmosferice, ca
urmare a faptului că lumina Soarelui trece prin atmosfera
Pământului şi se împarte într-un curcubeu de culori. Refracţia
face ca discul solar să fie înconjurat de imagini-fantomă, cu
“umbre” violete, albastre sau verzi deasupra Soarelui, sau roşu,
portocaliu şi galben, dedesubt. Niciuna din aceste “umbre” nu
pot fi vizibile, cu excepţia apusurilor şi răsăriturilor de Soare,
atunci când refracţia atinge limita maximă, iar lumina Soarelui
este slabă, astfel încât umbrele pot deveni vizibile.

“Umbra” roşie dispare sub orizont, cele portocalii sau
galbene sunt absorbite în atmosferă, “umbrele” albastre
sau violet, de obicei, se dispersează, iar ceea ce rămâne
este lumina verde.

“Raza verde” poate apărea sub mai multe forme, cel
mai adesea fiind vorba despre două fenomene optice:
miraj inferior şi fals miraj. Mirajul inferior produce o
imagine ovală şi plată, care apare aproape de suprafaţa
mării, atunci când suprafaţa ei este mai caldă decât aerul
de deasupra. Mirajul fals apare mai sus pe cer, când
suprafaţa mării este mai rece decât aerul de deasupra ei,
şi are aspectul unor „fâşii” de Soare.

Bibliografie:
http://incomemagazine.ro/articole/fulgerul-verde-din-
inima-unei-eruptii-vulcanice
http://www.romaniatv.net/misterul-fulgerelor-verzi-
rezolvat-ce-sta-la-originea-lor_114304.html
http://www.recorduri.lovendal.ro/cele-mai-ciudate-si-mai-
rare-8-fenomene-naturale-din-lume/
http://www.descopera.ro/

ȘULIOK ALEXANDRU
Clasa 10 E

Coordonator, prof. BODEA CORINA
29

TORNADA ŞTIINŢA ÎNTRE VIAŢĂ ŞI DEZASTRU
Tornada este-o roată,
Ce-nconjoară lumea toată, Viaţa e plină de surprize,
Mare, mică, oridecare, Acestea nu întotdeauna sfârşindu-se cu bine.
Prăpăd lasă pe razoare. Inevitabil, unde te duci,
Dezastre şi catastrofe vei vedea.
Şi se-nvârte, şi se-nvârte, Chiar şi în istorie de te uiţi
Oamenii să-i înspăimânte. De ele este plină lumea.
Victime poate să facă Acestea au o cauză comună,
Şi să plângă lumea toată. Ce vine din neatenţie şi provoacă daune,
Dar la bază stă ştiinţa şi fenomenele naturale.
Nimeni n-o poate opri, Ele declanşează asemenea dezastre nefavorabile :
Chiar dacă mulţi ar dori, Incendii, inundaţii, atomi, particule
Smulge pomi, dărâmă case, Fizică, chimie, procese de toate tipurile...
Unele cu totu-s rase ! Există o legătură între ele, ce reprezintă
Viaţa între dezastru şi ştiinţă.
Cratere lasă în urmă,
Oamenii cu toţi s-adună, VLAŞIN ALEXANDRU
Să ajute cu ce pot, Clasa 10 C
Le e frică de-un potop !

Căci tornada e o roată,
Care vine, dar şi pleacă,
Ea se poate prevedea
Şi în parte, controla.

MOLDOVAN ADRIAN
Clasa 10 E

Coordonator, prof. BODEA CORINA 30

EXPLOZIA DE LA CERNOBÎL - O TRAGEDIE

Asemenea altor centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care conţinea tije de combustibil
radioactiv de uraniu. În reactoarele de la Cernobîl au fost folosite ca moderator blocuri de grafit, în interiorul cărora se aflau
încastrate tije de control din bor. Căldura emanată de tijele de combustibil era înlăturată din miez de un agent de răcire (apa
normală aflată sub mare presiune pompată în miez unde fierbea şi crea un jet de aburi extrem de fierbinte). După ce era separată,
apa era pompată înapoi în miez, iar aburii treceau prin turbine producând energie electrică.

Accidentul nuclear de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl a fost un accident major, produs pe data de 26 aprilie 1986, la
ora 01:23 noaptea, a constat dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala
electrică se afla la 51°23′23″N 30°5′58″E, în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel
mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii
Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate,
fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-
sovietice oficiale.

În rândul populației, stresul provocat de teama de îmbolnăvire, de cancer, a indus uneori comportamente de risc care au
condus la deces înainte ca un cancer provocat sau nu de iraderea din timpul intervenției, să apară (cazul tânărului de 26 de ani,
Andrei Tarmosian, mort de ciroză, după 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl, la vârsta de 50 de ani, ca urmare a consumului
excesiv de alcool, este citat de anumiți autori).

Raportul Forului Cernobîl din
anul 2005, condus de Agenția
Internațională pentru Energie Atomică
(AIEA) și Organizația Mondială a
Sănătății (OMS), a atribuit 56 de
decese directe (47 de lucrători și 9
copii cu cancer tiroidian) și a estimat
că mai mult de 9.000 de persoane
dintre cele aproximativ 6,6 de milioane
foarte expuse, pot muri din cauza unei
forme de cancer.

Raportul a citat 4.000 de cazuri
de cancer tiroidian între copiii
diagnosticați în 2002.

Deși în Zona de Excludere a
Cernobîlului anumite zone restrânse
vor rămâne închise, majoritata
teritoriilor afectate sunt acum deschise
pentru stabilizare și activitate
economică.

Bibliografie:
www.wikipedia.org
www.historia.ro
Imagini: google imagini

TĂMAȘ MIRUNA
Clasa 10 F

Coordonator, prof. BODEA CORINA

31

MISTERIOSUL...„ NUMĂR DE AUR”

Motto: „Cu cât cunoşti mai mult, cu atât iubeşti mai mult.”
(Leonardo Da Vinci )

Cunoscut încă din antichitate de vechii înţelepţi, iar apoi în
evul mediu de marii învăţaţi, numărul de aur a ascuns întotdeauna
mari mistere. Numit şi ,,secţiunea de aur'', ,,raportul de aur'', ,,
proporţia de aur'' sau ,,proporţia divină'', primul număr iraţional
descoperit şi definit în istorie are valoarea 1,618033... şi este notat
cu litera grecească Φ (phi), de la numele sculptorului grec Phidias,
cel care a construit Parthenonul din Atena. Este acel număr care
este mai mic decât pătratul său cu exact o unitate sau, altfel spus,
este soluţia ecuaţiei x2-x-1=0.

Asociat numărului de aur este şirul lui Fibonacci
(matematician renumit al Evului Mediu, născut în Pisa, Italia), un
şir în care fiecare termen se obţine din suma celor două de
dinaintea sa: 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55... Şirul se formează astfel:
0+1=1, 1+1=2, 2+1=3, 3+2=5, 5+3=8, 8+5=13 etc. Pe măsură ce
înaintăm, raportul între oricare doi termeni consecutivi din şirul
Fibonacci tinde către numărul de aur Φ = 1,61803398874- sau ,,

proporţia de aur''.

La orice melc de mare (,,nautilus”) spirala conţine Astăzi, cercetări complexe, au ajuns la concluzia că
întreaga natură şi chiar întreg universul este structurat
întotdeauna magicul număr phi, în sensul că raportul oricăror două respectând fidel proporţia perfectă şi exactă a numărului de
aur. Obiectele care ne atrag atenţia pretutindeni în jurul
distanţe de la un arc de spirală la altul adiacent are aceeaşi valoare nostru îşi exprimă frumuseţea prin forme, prin volume, prin
proporţii.
Φ.
Forma şi imaginea mereu repetată este spirala, formă
Dispunerea petalelor de trandafir sau a frunzelor şi geometrică pe care o întâlnim încă de la structura ADN, la
scară microcosmică, şi până la aşezarea stelelor în galaxii, la
seminţelor din regnul vegetal păstrează această proporţie perfectă, scară macrocosmică. Spirala logaritmică, întâlnită în natură,
se poate construi utilizând numerele din misteriosul şir al lui

Fibonacci.
Construcţia spiralei se poate face relativ simplu.

Pornind de la două mici pătrate alăturate, cu laturile egale cu

unitatea 1, se poate desena deasupra lor un altul cu latura 2
(=1+1). In continuare se poate alipi un alt pătrat cu latura 3,
iar dedesubt unul cu latura 5, ş.a.m.d. Se obţine astfel o
dispunere a numerelor Fibonacci într-un set de pătrate şi
dreptunghiuri, acestea din urmă având ca lungime a laturilor
două numere Fibonaci consecutive.

În natură, vârtejurile apei, mişcarea curenţilor de aer,
carcasa unui melc, colţii unui elefant sau conurile de pin au
forma de spirală.

arătând că în întreaga creaţie se manifestă armonia şi perfecţiunea

divină.

De exemplu, numărul petalelor unei flori poate fi: 3, 5, 8,

13, 21, 34 sau 55, astfel crinul are 3 petale, trandafirul sălbatic are

5 petale, gălbenelele au 13 petale, cicoarea are 21 petale, în timp ce

margaretele pot avea 34, 55 sau chiar 89 de petale. Urmărind

inflorescenţa florii soarelui, se pot observa două serii de spirale,

unduindu-se în ambele sensuri; numărul spiralelor fiind diferit: 34

se îndreaptă într-un sens şi 55 în sens opus, astfel numerele fiind în

şirul lui Fibonacci, raporul acestora este Phi.

Acelaşi lucru este valabil pentru conurile de pin care au 8

spirale pe o parte şi 13 pe cealaltă, iar diagonalele unui ananas sunt

în număr de 8 într-o direcţie si 13 în cealaltă direcţie. 32

De asemenea, s-a constatat că, în orice colonie, la 1000 de albine se găsesc
întotdeauna 618 bondari, raportul dintre numărul albinelor şi al bondarilor fiind Phi
(618 / 1000 = 0.618= Φ).

Dacă privim lucrările unor mari artişti, pictori, sculptori, arhitecţi sau
fotografi, se observă că multe dintre ele au la bază regula de aur.

Conform acesteia, „pentru ca un întreg
împărţit în părţi inegale să pară frumos,
trebuie să existe între partea mică şi
cea mare acelaşi raport ca între
partea mare şi întreg”

(Marcus Pollio Vitruvius, arhitect roman )

Construcţii monumentale, guvernate de numărul de
aur, cum sunt unele temple greceşti, piramidele din Egipt
sau palatul din Alhambra, sunt privite ca etaloane ale
armoniei în arhitectură.

În pictură a fost folosit mai ales în Renaştere,
probabil cea mai discutată utilizare a acestui concept fiind
în tabloul lui Leonardo da Vinci, „Mona Lisa”. Capul, ca şi
restul corpului e compus utilizând raportul de aur - raportul
divin, cum îi spunea da Vinci.

Acest raport apare şi în muzică. Se presupune că
Bach şi Beethoven au ţinut cont de el în compoziţiile lor, iar
Mozart a împărţit un număr impresionant de sonate în două
părţi a căror lungimi reflectă raportul de aur. Dimensiunile
viorilor lui Stradivarius încorporează proporţia phi ceea ce
face ca acestea să fie foarte aproape de perfecţiune.

Potrivit numerologilor, dacă adunăm cifrele 1618
(1+6+1+8= 16) vedem că obţinem cifra 7 (1+6=7), 7 fiind
considerat a fi cel mai frumos număr din univers,
însemnând numărul perfecţiunii, numărul lui Dumnezeu.

Astfel, sunt şapte zile în săptămână, şapte note
muzicale, şapte minuni ale lumii, şapte centri energetici
fundamentali ai ființei umane, şapte culori ale curcubeului;
numărul 7 apare de 77 de ori în Vechiul Testament şi este
cheia către Noul Testament, care se referă la cele şapte
peceti, şapte îngeri, şapte biserici, şapte trâmbiţe, şapte
semne, şapte chivoturi.

Numărul de aur este omniprezent şi în Proporţia de Aur poate fi observată peste tot în jurul nostru, în cele
proporțiile corpului uman. mai surprinzătoare împrejurări , chiar şi în Logo Design si Web Design.

Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci Logo-ul Apple, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute din lume,
– care îl are ca model pe arhitectul Vitruviu, el
însuși autorul unui amplu tratat despre proporție este perfect echilibrat, iar elementele care constituie celebra sigla sunt cercuri
- este ilustrativ în această privință. Astfel,
ombilicul împarte corpul în proporţia de aur, dispuse proportional cu seria lui Fibonacci.
care se regăsește, de asemenea, și în rapoartele Logo-ul Toyota este format din trei ovale. La o privire mai atentă, se

dintre: observă o grilă formată din linii dispuse la o anumită distanţă - proportională
• distanţa de la ombilic la genunchi și
distanţa de la genunchi la sol cu raportul de aur.
• distanţa de la ombilic la sol şi distanţa Noul logo al Pepsi seamănă cu un emoticon care râde. Forma grafică

de la ombilic la genunchi a logo-ului Pepsi este realizată prin intersectarea de cercuri cu un anumit
• înălţimea corpului și distanţa de la umăr
la degetul mijlociu (măsurată cu brațul paralel cu raport între ele. Evident Raportul de Aur (PHI)!

solul)
• distanţa de la linia umerilor la vârful
capului și lungimea capului

In concluzie, multe cercetări
demonstrează că întrega creaţie este structurată
respectând proporţia perfectă a numărului de
aur, care încearcă să găsească o legătură, o
unitate în natură, să demonstreze, printr-o
legitate matematică, o teoremă unică a lumii.

Astfel, multe incidii ne arată că ceea ce

oamenii numesc ,,natura", întregul univers, este
manifestarea unei conştiinţe divine a frumuseţii,
armoniei şi a perfecţiunii care nu lasă nimic la
voia întâmplării.

Bibliografie: 34

1. Stewart , Ian , Numerele Naturii, ed . Humanitas,
Bucuresti, 1999.
2. Ioan Ciofu, ,,Numărul de aur - matrice a
evoluţiei?”, Editura Coresi, Bucureşti, 1997;
3. Livio Mario – Secţiunea de aur, Povestea lui phi,
cel mai uimitor număr, ed. Humanitas, 2007
4. Dobre, F. – Numărul ϕ, chintesenţa armoniei
universale, Revista Astrologia, nr. 7/(38), 1997
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sectiunea_de_aur

Autor, prof. LĂCRIMIOARA VERDEŞ

Dinamita

Albert Nobel s-a nascut in data de 21 octombrie
1833, intr-o familie de inventatori si oamneni de stinta si s-a
stins la 10 decembrie 1886. A fost un chimist renumit ,
fiind recunoscut pentru descoprerirea dinamitei si premiile
care-i poarta numele.

Nobel a demonstrat ca dinamita depaseste puterea
de explozie a prafului de pusca , fiind mult mai usor de
transportat decat trinitroglicerina in stare pura.

4 C3H5(ONO2)3 → 12 CO2 + 10 H2O + 6 N2 + O2

Initial dinamita a fost folosita la construirea
drumurilor si podurilor si pentru extinderea cailor ferate,
insa in ziua de azi dinamita are ,din pacate, alte
intrebuintari.

Dandu-si seama de daunele si victimele pe care le-a
facut inventia sa Alfred Nobel a a decis sa doneze inteaga sa
avere intr-un fond de investitii care premiaza anual oamnei
care au adus imbunatatiri in domenii precum medicina,
chimie , fizica si literatura.

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinamită

http://www.descopera.ro/stiinta/8867750-alfred-nobel-omul-
dinamita-premiile
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Nobel

CUPSE IOANA
Clasa 11A

Coordonator, prof.VASILOV FELICIA

Veninul Păianjenilor

Jumătate din păianjenii întâlniți zilnic posedă chelicere
suficient de puternice pentru a penetra pielea umană. Studiile ne
arată că 98-99% din mușcăturile înregistrate sunt inofensive sau
puțin periculoase, însă marea majoritate a păianjenilor prezintă
glande veninoase, conținutul cărora sunt eliminate în timpul
mușcăturii.

În unele cazuri mușcăturile au ca urmare intoxicarea
organismului și chiar moartea persoanei mușcate. Au fost cazuri
când prin mușcăturile de păianjeni au fost transmise și unele
bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de
Vest).
În funcție de țesutul și organul afectat, veninul este clasificat în
două categorii:

 neurotoxic, care atacă sistemul nervos, și
 necrotic, care afectează țesuturile ce înconjoară locul

mușcat.

Veninul Neurotoxic

• Veninul păianjenilor din genul Latrodectus (Văduva
neagră) conține o substanță cunoscută sub numele de latrotoxină,
care provoacă dereglări ale sistemului nervos, contracții
musculare, creșterea tensiunii arteriale, salivarea excesivă, etc.
• Reprezentanții fam. Haxathelidae, precum și păianjenul
șoarece conțin venin care accelerează activitatea neurală, ceea ce
35 împiedică activitatea normală a organismului.

Venin Necrotic
Păianjenii care prezintă venin necrotic aparțin familiei Sicariidae, păianjenii din

această familie conțin venin care duce la necroza pielii.
Dintre aceștia, Locosceles reclusa este unul din cei mai veninoși păianjeni,

mușcăturile lor provoacă necroză locală sau uneori insuficiență renală, iar în unele cazuri
(cele mai puține), și moartea. Consecințele foarte severe în urma mușcăturilor de păianjeni

apar atunci când veninul se răspândește în organism, parțial sau total. Simptome relativ

"ușoare" ale intoxicării cu venin necrotic sunt: greață, vărsături, febră, erupții cutanate, dureri
musculare și articulare, uneori, apare hemoliza, coagularea intravasculară a sângelui.

Utilizarea veninului de către oameni
Veninul păianjenilor ar putea fi o variantă, mai puțin poluantă a

pesticidelor.Veninul, fiind mortal pentru insecte (veninul unor specii) este inofensiv, pentru

majoritatea vertebratelor.
În prezent au început cercetării privind folosirea veninului în medicină, la tratarea

aritmiei cardiace, a bolii Alzheimer, accidentelor vasculare cerebrale, distrofiei musculare și
disfuncțiilor erecției.

Bibliografie: www.wikipedia.ro

ARDELEAN ANDREI RĂZVAN

Clasa 10 F

Coordonator, prof. BODEA CORINA

MAI APROAPE DE NATURĂ – CHIMIA VERDE

Chimia verde a apărut ca termen care să descrie o mişcare

universală spre procese şi produse chimice mult mai acceptabile pentru

mediu.
Chimia verde poate fi considerată ca o revoluţie a secolului al

XXI-lea cu privire la dezvoltarea durabilă de doar 10 - 15 ani, a lumii
în condiţiile creşterii populaţiei, fără să fie sacrificată calitatea

mediului.
Unele cercetări ce pot fi considerate că ţin de chimia verde se

regăsesc în perioada anilor 1980 în special în ţările dezvoltate ca UK,

Franţa, Japonia dar numele de ,,Chimia Verde” a fost fixat de
Agenţia de Protecţie a Mediului US în anul 1990, după adoptarea

Programului de prevenire a poluării mediului.

Chimia Verde este conceperea produşilor şi proceselor chimice

care nu folosesc substanţe toxice şi periculoase sau nu generează
poluanţi.

Majoritatea cercetării din domeniul chimiei verzi este orientată
spre sinteză. Conform principiilor chimiei verzi sinteza ideală
înseamnă:

sinteza sigură, acceptabilă pentru mediu;

având randament cât mai aproape de 100%;
cu eficienţă atomică mare;

folosind metode de separare simple;
fără reziduuri;

într-o singură etapă;
folosind materie primă regenerabilă.

Reacţiile chimice din domeniul Chimiei Verzi în comparaţie cu metode
convenţionale aduc noutăţi privind patru componente de bază :

natura materiei prime
natura reactivilor s-au transformărilor
natura condiţiilor în care se desfăşoară reacţiile
natura produsului final sau a moleculei ţintă
În ceea ce priveşte materia primă, există mai multe metode de ale
face verzi, şi anume reducerea cantităţii folosite iniţial sau reducerea

toxicităţii materiei prime prin unele modificări structurale sau prin

înlocuire cu alte materiale. Un exemplu clasic în acest sens este

înlocuirea benzenului (cunoscut ca substanţă cancerigenă) cu netoxica

glucoză – compus verde pentru mediu. 36

Chimia verde va asigura cele mai bune oportunităţi, atât pentru producători cât şi pentru procesatori şi utilizatori, de
desfăşurare a activităţilor avantajoase economic dar şi în beneficiul mediului.

Pentru a realiza procese chimice verzi trebuie folosite mai multe tehnologii noi, dar şi vechi care s-au dovedit tehnologii

curate.
În ultimii ani pe piaţa internaţională au apărut produşi verzi adică produşi ce îndeplinesc criteriile chimiei verzi, prietenoşi

pentru mediu şi nepericuloşi pentru plante, animale şi om.
Clasa cea mai numeroasă de produşi verzi aparţine produşilor de curăţire verzi, plasticelor verzi, detergenţilor verzi,

combustibilului verde.
,,H2Orange2”
Este un agent de curăţire ce conţine trei ingrediente:
• un ulei citric natural (din coaja de portocale)
• surfactanţi biodegradabili, ce dizolvă şi trec în suspensie petele, prevenind atragerea murdăriei.
• apa oxigenată, H2O2, ce acţionează ca înălbitor optic.
H2Orange2 stă la baza mai multor tipuri de agenţi de curăţire (pentru sticlă, oţel, marmură), agenţi de albire, acceptaţi de Agenţia
de Protecţie a Mediului.
Deodorizant “NOKIMDED

Nokimded este un deodorizant concentrat, format din ulei de eucalipt şi ulei de copac de ceai ( tea tree) din Australia, specia

Malaleuca Alternifolia.
Din cele 300 de varietăţi de copaci de ceai din Australia, doar cel amintit mai sus posedă calităţi antiseptice, germicide,

antifungicide şi antibacteriene. Uleiul de la “copacul de ceai” conţine peste 50 de compuşi chimici şi are patru funcţii majore:
1) acţionează ca bactericid/antiseptic
2) acţionează ca agent antifungal
3) acţionează ca virucid
4) îmbunătăţeşte sistemul imunitar uman

Acest deodorizant nu conţine parfumuri sintetice. Totul este natural şi biodegradabil deci un deodorizant nepericulos. Se
utilizează în special pentru curăţirea covoarelor şi carpetelor.
Se poate spune despre chimia verde următoarele:

chimia verde acoperă toate aspectele şi tipurile de procese chimice ce reduc riscul în raport cu sănătatea umană şi de mediu
relativ cu situaţia existentă în prezent

chimia verde reprezintă principala modalitate în prevenirea poluării
chimia verde nu este însă soluţia la toate problemele de mediu

Bibliografie

Iovanca Haiduc - ,,Chimia verde şi poluanţii chimici’’ Editura fundaţiei pentru studii Europene, Cluj- Napoca 2006

37 ŢIPLEA ERIKA
Clasa 9 H

Coordonator, prof. MARINCAŞ LUMINIŢA

Efectul Magnus aplicat în sport

Efectul Magnus este un fenomen din dinamica fluidelor descoperit de fizicianul german Heinrich Gustav Magnus (1852),
care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație (*1). Mai pe înțelesul nostru fenomenul
constă în curbarea traiectoriei unui corp care se roteşte totodată în jurul unei axe ale sale.

Efectul poate fi calculat, dar intuitiv îl putem înţelege prin diferenţele de presiune care apar în zonele corpului în rotaţie,
datorită vitezelor relative diferite ale aerului care trece pe lângă mingea în zbor.
Când o minge călătorește fără efect, din punct de vedere al fizicii, aerul trece pe deasupra, de dedesubt și pe laterale cu aceiași viteză
și forțele de presiune sunt echilibrate.

Ne întrebăm atunci, în sport, cum ajunge mingea să capete astfel de efecte pe care le vedem la televizor, care par curioase şi
ciudate totodată? Efectele de curbare a traiectoriei se pot observa la mingile sau bilele folosite în multe sporturi: fotbal, handbal,
baschet, volei, tenis de câmp, tenis de masă, baseball, golf, crichet…

Într-un exercițiu simplu la tenis, imaginați-vă o minge urmărind o traiectorie curbă dintr-un efect de lovitură de forehand. În
acest caz, partea superioară a mingii se mișcă „înspre” vânt și partea inferioară „cu” vântul, așa că viteza relativa a vântului e mai
mare deasupra decât dedesubt. Vitezele vântului mai mare și mai mică, se traduc printr-o presiune a fluidului mai mare și mai mică
asupra mingii.

Diferența de presiune face ca o minge cu efect să își curbeze traiectoria către partea cu presiune mai mică. În cazul unei
mingii cu efect superior, efectul este mișcarea descendentă.

„In timp ce strategia (rotirii) este implicată și în baseball, tenis, cricket și câteodată în fotbal, ea domină în mod absolut jocul
de ping-pong,” spune David R. Dowling, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Michigan din Ann Arbor. De ce? Pentru că
jocul depinde de mai mult decât densitatea aerului, de forma și greutatea mingii, de distanța pe care trebuie să o parcurgă. O minge
mai grea poate parcurge distanța relativ scurtă a unei mese de ping-pong, fără prea mult efect, dar mingiile mici și ușoare din tenisul
de masa depind de efectul Magnus.(*2)

În meciurile de baschet sau fotbal ați observat deja rotirea mingii în aer în momentul în care aceasta este aruncată sau lovită.
Astfel, dacă dorim să facem mingea să nimerească coșul dar și să fentăm adversarul în același timp, putem folosi acest truc.

Cu alte cuvinte la fotbal, mingea lovită cu o anumită forță merge drept, apoi când încetinește face o buclă ce deviază mingea
de la traiectoria ei normală.

Astfel se explică golurile date din corner.

Pentru a înțelege mai bine acest efect puteți urmări un video la adresa http://www.220.ro/documentare/Efectul-Magnus-Explicat-
Prin-Exemple-Practice/DR49eLbnvM
Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Magnus
2.http://noulpamant.ro/articole/stiri/campionii-de-ping-pong-sunt-maestrii-intuitivi-ai-dinamicii-fluidelor/
(imagine preluată de pe https://www.comsol.com/blogs/magnus-effect-world-cup-match-ball/ June 12, 2014)

Prof. ELENA RUSU
38

Armament nuclear

Armele au apărut din dorința oamenilor de a se proteja. Ele au început să evolueze cu timpul, ajungând la una dintre cele mai
puternice arme, arma nucleară. O armă nucleară (bomba atomică) este o armă complexă extrem de dăunătoare și distrugătoare care se
bazează pe energia eliberată prin procedee fizice.

Testarea primei bombe bazate pe fisiunea uraniului a avut loc în aprilie 1945, în deşertul Alamogodro (Statul New Mexico,
SUA). În august 1945, au fost lansate 2 bombe asupra orașelor japoneze Hiroșhima si Nagasaki de către Statele Unite. Au murit, în
urma exploziei celor 2 bombe aproximativ 140000 de oameni.

Consecinţele au fost dure şi foarte periculoase. Unii oamneni au murit mai repede, alţii după mai mult timp, de diferite boli,
dar au existat si supravieţuitori de exemplu: Tsutomu Yamaguchi(a primit deja titlul „Hibakusha” supravieţuitor al bombei de la
Nagasaki) a trăit 93 de ani.

Cea mai puternică armă nucleară detonată vreodată a avut o putere de 2.500 de ori mai mare decât cea de la Nagasaki. Aceasta
s-a numit „Tsar bomba”, explozivul acesta a fost detonat de catre URSS pe data de 30 octombrie 1961 într-un arhipeleg din Oceanul
Arctic, în apropiere de nordul Rusiei.

Pentru a limita răspândirea armamentului nuclear, în 1968 a fost deschis spre semnare Tratatul de Neproliferare Nucleară.
Acesta a fost semnat de către 188 de state.
Țările care au declarat că dețin armament nuclear sunt : Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan şi Coreea
de Nord.

Bibliografie :

-https://ro.scribd.com/doc/40244051/Armamentul-Nuclear
-www.referat.ro/referate/Armament_nuclear_01ce0.html
-www.ziare.com/articole/supravietuitor+hiroshima+nagasaki
-http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cea-mai-mare-bomb-atomic-fost-detonat-urss
-www.historia.ro/.../marul-discordiei-internationale-armele-nucleare-statel...
-manual pentru clasa a VIII-a, Fizică, Editura Teora,C. Corega, D. Haralamb, S.Talpalaru

VELESCU ȘTEFANA

Clasa 9 E
Coordonator , prof. PĂTRAȘCA MARIA

39

ȘTIINȚA ȘTIINȚA ÎNCOTRO ?

Știința e descoperită, Știința se dezvoltă
De mai marii fizicieni. Într-un ritm alert,
Newton , era plictisit, Dar e vorbă multă
Și un măr în cap l-a trezit. Și-un viitor incert.

După multe încercări, Să ne rezumăm
Printre care și trăsnăi, Și să cercetăm
În final a reușit, Ce ne-aduce-n față
Și legea a descoperit. Dezastru sau viață.

Arhimede a observat, Cu știința-i o problemă
Că apa la ridicat, Și suntem într-o dilemă
În ce scop o folosim,
Fiind foarte fericit, Să trăim sau să murim.
Din cadă gol a iesit.
Oamenii ce au putere
Eu acuma am constatat, Trebuie să știe mereu
Că de multe ori, Cu știința nu faci avere,
Prea multă știintă, Dar te crezi un Dumnezeu !
Duce la necunoștință.
AVRAM VASILE
De aceea eu vă spun , Clasa 10 F
Străduiți-vă mai mult,
Să ajungeți ca și ei , Coordonator, prof. BODEA CORINA
Renumiți fizicieni.

DEAC IOAN MARIUS
si PLES IOAN CĂLIN

Clasa 10B

40

SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE

Otrava este o substanță care introdusă în organism (în
cantități relativ reduse), provoacă, prin acțiunea sa chimică,
tulburări importante, leziuni grave și uneori moartea.

Arsenicul este o denumire frecvent utilizată pentru
trioxidul de arsen sau anhidridă arsenioasă. Este cunoscut și sub
denumirile populare de șar, săricica, șoricioaică, șoriceasă.
Arsenicul a intrat în istorie ca otravă folosită în scop criminal,
celebra familie Borgia folosea arsenicul pentru înlăturarea
adversarilor politici. Arsenicul se prezintă ca o pulbere fină, de
culoare albă, cu miros specific de usturoi.
Cantități mari de arsenic pot afecta mucoasele stomacului și
intestinelor, pot distruge mușchiul cardiac, nervii și sângele. O
persoană otravită cu arsenic poate avea următoarele simptome:
greață, senzație de vomă, dureri abdominale, diaree, oboseală
excesivă, ritm cardiac anormal, înțepături/furnicături la nivelul
mâinilor și picioarelor, amorțirea extremităților, hemoragie
internă și comă. Consumul de arsenic a fost asociat cu creșterea
riscului de cancer de vezică urinară, plămâni și piele. Arsenicul
se poate detecta prin testarea urinei, sângelui sau părului, cea
mai folosită metodă de eliminare a lui este terapia chelatoare,

prin care se pot reducele efectele dar nu se pot repara pagubele

deja produse.

În timpul acestei terapii este recomandat consumul de

lichide, pentru a facilita eliminarea arsenicului din organism.
Arsenicul, utilizat sub denumirea comercială de Trisenox, este un

citostatic folosit în tratamentul unor forme refractare de leucemie,
cum este leucemia acută mieloidă - subtipul promielocitic M3, care
nu răspund la chimioterapia de primă intenție, dar din cauza
toxicității sale, folosirea medicamentului prezintă mari riscuri.
Acidul cianhidric este un lichid incolor, gălbui, inflamabil, cu o
solubilitate bună în apă, cu un miros neplăcut de migdale amare,
extrem de toxic. Mirosul asemănător cu cel de migdale se explică
prin faptul că semințele de migdale conțin un glicozid cianogen,
care sub acțiunea enzimei hidroxilnitrilază se descompune în
glucoză și acid cianhidric. În combinație cu potasiul formează
sarea numită cianură de potasiu, o cunoscută otravă.

În antichitate, acidului cianhidric i se spunea acid prusic, era
cunoscut ca „otrava florilor de piersic”. Acidul cianhidric a fost
folosit în timpul Germaniei naziste, în lagărele de exterminare sub
denumirea comercială de Zyklon B, în prezent este trecut în lista
armelor chimice, ca și gaz de luptă.

Naziștii cu funcții înalte, purtau capsule cu cianură de potasiu,
montate în inele sau în dinţi, aşa s-au sinucis Hitler, Goering şi

Goebbels. Dozele letale sunt apreciate la 0,05 g pentru acidul
cianhidric, iar pentru cianurile alcaline, cum este și cianura de
potasiu, de 0,1-0,2 g. Pătrunderea în organism a unor doze mari
determină decesul în câteva secunde, imediat după pătrundere,
cianurile blochează fermenţii respiratori, care răspund de
fixarea oxigenului în ţesuturi, celulele nu mai sunt oxigenate de

sângele bogat în oxigen. Organul cel mai sensibil la lipsa sau
scăderea oxigenului, este creierul, afectat primul, apoi se
perturbă funcţionarea aparatului respirator și circulator.
Manifestările intoxicaţiei debutează cu grețuri, vărsături,
amețeli, pierderea cunoştinţei, creşterea frecvenţei respiratorii,

convulsii, stop cardio-respirator.
Datorită toxicității sale, acidul cianhidric este folosit la

combaterea dăunătorilor plantelor și ca deratizant.
41

Sarinul-un gaz letal, incolor, inodor, insipid, care devine ichid la temperaturi de sub 150 de grade Celsius. Are denumirea
științifică metil fluorofosfat izopropilic și a fost descoperit accidental în anul 1938, în Germania nazistă. Denumirea de sarin a fost
dată în onoarea chimiștilor care l-au descoperit (inițialele numelor lor) : Schrader, Ambros, Ritter și Van der Linde.
Sarinul afectează profund corpul uman, intervine în funcționarea sistemului nervos, blochează enzima numită acetilcolinesterază, cu
consecințe devastatoare. Există efecte ușoare: ochi iritați, vedere încețoșată, contractarea pupilelor, salivare și vomă și efecte letale :
respirația se îngreunează și devine neregulată, victima nu-și mai poate controla mușchii și are convulsii. Plămânii secretă fluide, iar
când victima încearcă să respire, din gură îi iese o spumă rozalie, amestecată cu sânge. O doză letală poate avea dimensiunea unei
picături și poate ucide o persoană în 10 minute.

Pesticide organofosforice-utilizate în agricultură ca erbicide, insecticide, fungicide.
Pătrunderea acestor substanțe toxice în organism se efectuează prin inhalare de vapori, prin ingestie sau prin contact între substanţe şi
piele. Modul de acţiune a substanţelor din această grupă constă în blocarea enzimelor colinesterazice, care răspund de transmiterea
impulsurilor prin elementele ţesutului nervos, precum şi în perturbarea metabolismului la nivelul celulelor.
Pătrunderea în organism a unor doze mari, determină stări comatoase cu evoluţie
rapidă spre moart, prin insuficienţă cardio-respiratorie. Manifestările clinice sunt următoarele: crampe musculare şi convulsii, dureri
abdominale, greţuri, vărsături, salivaţie şi transpiraţie abundentă, diaree, scăderea numărului de bătăi ale inimii, îngustarea pupilelor,
agitaţie, ameţeli.

Pesticide organoclorurate
Din aceasta clasă fac parte substanţele ca DDT, hexaclorhexan (HCH), heptaclor, aldrina, toxafen.
Doza minimă letală este cuprinsă între 2-10 g, pentru HCH şi aldrină, 10-15 g pentru DDT.
Căile de pătrundere în organism sunt: prin ingestie, prin inhalare şi prin contact cu pielea. Mecanismul de acţiune a acestor substanţe
este caracterizat prin acţiunea toxică asupra elementelor celulare a tuturor organelor, ceea ce duce la perturbarea funcţiei organelor
interne, cu apariţia durerilor abdominale, greţurilor, vărsăturilor, scaunului diareic, afectării ficatului, apariţia sângelui şi a
proteinelor în urină, durerilor de cap, convulsiilor, comei. Moartea survine prin paralizia centrilor respiratori sau, în evoluţii mai
lungi, prin complicaţii hepatice.

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Trioxid_de_arsen

http://cesamancam.ro/arsenicul-alimente-otravire.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_cianhidric

http://articole.famouswhy.ro/referat__acidul_cianhidric__una_dintre_cele_mai_subtile_otravuri/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cianur%C4%83_de_potasiu

https://www.roportal.ro/articole/despre/pesticidele_o_temere_exagerata_4968/

42 prof. BODEA CORINA MARCELA

DEȘEURILE RADIOACTIVE
Deşeurile radioactive sunt rezultatul activităţilor
zilnice de întreţinere şi reparaţii ale centralelor nucleare,
care produc energie electrică pe baza folosirii enerigiei
nucleare. Aceste deşeuri sunt materiale rezultate din
activităţile nucleare, pentru care nu s-a prevăzut nici o
întrebuinţare ulterioară şi care conţin, sau sunt
contaminate cu radionuclizi în concentraţii foarte mari față
de limitele impuse.
Surse de deşeuri radioactive:
• Materiale radioactive existente natural
Cele mai multe dintre aceste deşeuri sunt emiţătoare de
particule alfa, prin reacţiile în lanţ ale uraniului şi toriului.
• Cărbunele
Cărbunele conţine o cantitate mică de nuclizi radioactivi,
cum ar fi uraniu şi toriu, dar la o concentraţie mult mai
mică decât cea a respectivelor radio-elemente aflate în
crusta terestră. Aceste deşeuri radioactive devin mai
concentrate în cenuşă, deoarece ele „nu ard bine”.
• petrolul şi gazele naturale, surse medicale, surse
industriale şi multe altele.
Atât deşeurile cât şi efluenţii produşi de centralele de cercetare şi mai ales de instalaţiile nucleare sunt constituite din
substanţe solide, lichide şi gazoase, care trebuie să fie tratate astfel încât să nu contamineze mediul înconjurător.
În general, tratamentul constă în concentrarea şi conservarea în containere ermetice, până când radioactivitatea scade mult.
Efluenţii gazoşi sunt dispersaţi în aer, după ce au fost filtraţi.
Efluenţii lichizi, puternic radioactivi, sunt trataţi chimic, după care se îngroapă.
Lichidele slab radioactive nu sunt tratate, ci dispersate, ori în adâncul mării, ori în puţuri speciale.
Deşeurile solide sunt păstrate ermetic, în caverne, pe fundul mărilor şi în recipiente speciale.
Durata deşeurilor radioactive şi a efluenţilor radioactivi depăşeşte multe sute de ani,
dar datorită măsurilor de securitate adoptate, nu au provocat şi nici nu se aşteaptă să provoace
inconveniente grave.

43

• Deoarece deşeul radioactiv nu este atât de ameninţător încât
să provoace distrugeri ca un reactor nuclear, el este adesea tratat ca
un deşeu normal, uitându-se că reprezintă totuşi un pericol. Unele
incidente au avut loc tocmai pentru faptul că materialul radioactiv a
fost depozitat impropriu, sau pur şi simplu abandonat, sau chiar furat
din depozitul de deşeuri.
• Maturarea materialelor radioactive abandonate a fost cauza
unor numeroase alte cazuri de expunere la radiații, cele mai multe în
rândul națiunilor în curs de dezvoltare, care au mai puține
reglementări privind substanțele periculoase și nu au o piață a
materialelor maturate, respectiv a deșeurilor metalice.
• Accidentele posibile din timpul transportului combustibilului
ars de la Centralele Nuclearo-Electrice nu ar trebui să aibă
consecințe serioase, datorită rezistenței recipientelor de transport.

Bibliografie:

• Titlu: Planeta Terra în pericol, autor: Luigi Preti, editura: Tehnica,

anul 1991
• www.agenţianucleară.ro
• www.referatele.com
• http://www.scritub.com
• Pentru imagini s-a folosit motorul de căutare www.google.ro

COC MARIA ALEXANDRA
Clasa X C

Coordonator, prof. BODEA CORINA

Stupefiantele

Stupefiantele sunt produse toxice obținute direct din plante sau realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță

naturală care inhibă centrii nervoși, provacând o stare de inerție fizică sau psihică care determină dependență de tipul toxicomaniilor.
Acționează la nivelul neurotransmițătorilor din sistemul nervos, inhibând sau stimulând activitatea acestora. În funcție de acțiunea

lor stupefiantele se împart astfel:
• Narcoticele- substanțe care produc efect hipnotic, somnifer, analgetic, relaxare musculară. În doze mici au efecte bine

definite.
- sunt folosite în medicină pentru ameliorarea durerii de intensitate mare sau medie, întrucât acționează asuptra receptorilor
care se ocupă cu transmiterea durerii, emoțiilor, instinctelor.

Din această clasă fac parte morfina și derivații ei și opiacee de sinteză. Provoacă dependență fizică.
• Halucinogenele- folosite ilegal, oferă efecte euforizante și halucinogene, producând alterări ale stării de conștiință, cu delir,

depersonalizare etc.

Din această categorie fac parte psilocibina, mescalina, etc. Spre deosebire de narcotice, halucinogenele nu
provoacă dependență.

Surse:

www.umftgm.ro, legeaz.net, giurcan.blogspot.ro, wikipedia.ro

TEPEI DIANA

Clasa 11A

44

MORFINA-UN MIC AJUTOR, UN MARE PERICOL

Identificare

SMILES: CN1CCC23C4C1Cc5c2c(c(cc5)O)OC3C(O)C=C4
Număr CAS: 57-27-2 (anhidru)
Informații generale
Formulă chimică: C17H19NO3
Masă molară: 285,338 g/ mol
Căi de administrare: per os, subcutanat, intramuscular, intravenos

Date farmacocinetice

Metabolism: hepatic
Excreție: sub formă de 2-, 3- și 6-glucuronid-morfină în urină (90%) și bilă (10%)
Doză minimă letală: 0,1 g (parenteral) și 0,5 g (per os) 7,8-didehidro-4,5-epoxi-17-metilmorfinan-3,6-diol

Structura moleculei de morfină
Morfina este un extract natural din capsule de mac. A fost izolată în anul 1804 de farmacistul german Friedrich Wilhelm
Adam Sertürner, care a numit-o "morphium". După dezvoltarea acului hipodermic (1853), utilizarea sa a început să fie din ce în ce
mai răspândită, în special ca analgezic și sedativ dar și ca tratament al depresiilor și al dependenței de opiu.

Heroina (diacetilmorfină) a fost sintetizată din morfină în anul 1874 prin acetilarea celor doi radicali hidroxil ai moleculei.
Este principalul agent activ din opiu (sub formă de meconat), concentrația sa în extractul de opiu variind între 8 și 14%, cu o
medie de 10%. Este un analgezic foarte puternic, face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-ziși, alături de codeină și
tebaină. Morfina este un agonist opioid complet, a cărui acțiune se localizează la nivel central, cu o oarecare predilecție pentru nucleul

aromat
O mare parte din efectele sale (analgezia supraspinală, euforia, deprimarea marcată a respirației, inhibarea centrului tusei,

mioza, dependența fizică, inhibarea motilității digestive - responsabilă de constipație) se datorează în special legării la receptorii µ
(miu). Legarea la receptorii k (kappa) determină analgezia de la nivel spinal (mai slabă), disforie, halucinații și depresie respiratorie
redusă, iar acționarea receptorilor δ (delta) amplifică efectele stimulării µ și k.
Morfina este metabolizată destul de rapid în ficat, prin conjugare cu acidul glucuronic, rezultând 2-, 3-, și 6-glucuronid-morfină, dar și
prin N-demetilare, însă într-o proporție nesemnificativă. Derivatul 6-glucuronid-morfină (M6G) este mai activ decât morfina, având o
afinitate mai mare pentru receptori și mai puține efecte adverse

45

Morfina se prezintă ca o pulbere granuloasă, albă, bej, maroniu sau roz. Poate fi întălnită și sub diferite forme farmaceutice
(comprimate, soluții injectabile).

Este utilizată în medicină pentru a trata durerile intense neoplazice sau traumatice, acute și cronice, la adulți. Morfina se
administrează de obicei parenteral, sub formă de clorhidrat de morfină. Administrarea orală (per os) a morfinei nu este avantajoasă,
deoarece biodisponibilitatea în acest caz este foarte mică, sulfatul de morfină are o biodisponibilitate ceva mai bună la administrarea
orală.

Administrarea cronică a morfinei chiar şi în scopuri medicale este urmată de dezvoltarea toleranţei şi a dependenţei. Toleranţa
la opiacee apare repede pentru efectul analgezic, euforizant sau hipnotic.

Dependenţa de morfină este de tip complet adică produce dependenţă psihică, fizică (manifestată prin sindrom de abstinenţă) şi
psihotoxicitate.

În România, morfina este folosită ca și drog, poate avea efecte adverse precum:

Greață și vărsături
Constipație, diminuarea apetitului

Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste cele terapeutice
Toleranță la efectul analgezic și adicție (dependență) la repetarea dozelor

Prurit

BIBLIOGRAFIE: /morfina_4256

http://www.sfatulmedicului.ro/Morfinomimetice--Euforice-și-stupefiante-

https://ro.wikipedia.org/wiki/Morfin%C4%83

BENZAR MARIA
Clasa 10 C

46 Coordonator, prof. BODEA CORINA

Drogurile pot fi utile ? Cercetările asupra proprietăților benefice ale drogurilor pentru
Ştiinţa este rezultatul curiozităţii rasei umane, a dorinţei
de a cunoaşte şi înţelege tot ceea ce ne înconjoară, de a sănatate s-au înmulţit în ultimii ani. S-a constatat că numeroase substanțe
deduce misterul existenţei noastre. Rolul principal în ilegale pot avea efecte curative dacă sunt administrate în doze mici,
dezvoltarea noastră de la stadiul de homo sapiens l-au
avut descoperirile ; unele făcute din pură întamplare, controlat, astfel încât pragul dintre medicament și drog să nu fie depășit.
dintr-o eroare, altele doar după ani întregi de studii şi
Recent, s-au dovedit științific efectele marijuanei, care are proprietăți
experimente, toate au rolul unor mici piese de puzzle, psihoactive, fiind eficace împotriva stresului, anxietății, și cu anumite
care la final conduc la desluşirea fiecărui fenomen care beneficii asupra persoanelor cu cancer, prin stimularea apetitului și
se petrece în jurul nostru. Cu toate acestea, ştiinţa are şi păstrarea unei greutăți normale. LSD-ul(dietilamida acidului lisergic) are
o latură periculoasă, care, necontrolată ar putea cauza efecte benefice, de exemplu vindecarea dependenței de alcool, a
chiar şi extincţia rasei umane. De-a lungul timpului, durerilor de cap și a depresiei, dacă este consumat în doze prea mari
duce la dependență, scăderea temperaturii corpului, grețuri, halucinații.
acest fapt a fost confirmat de evenimente cum ar fi
bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki sau O supradoză poate cauza moartea individului în cauză. Heroina
accidentul nuclear de la Cernobîl. Un exemplu de ştiinţă are numeroase proprietăți medicinale, cum ar fi calmarea durerilor foarte
care poate fi atât viaţă, cât şi dezastru este domeniul
farmaceutic, sintetizarea medicamentelor. Există puternice, părând să fie o soluție pentru cei care suferă de boli precum
cancerul. Pe de altă parte, efectele secundare includ dependență, apatie,
medicamente care în doze mici sunt benefice, iar în
doze mari dăunatoare provocând deces. Încă din adinamie, putând duce până la deces. Etnobotanicele au, în cantități
antichitate, oamenii încercau să îşi trateze problemele
de sănătate cu ajutorul plantelor, pe care le consumau foarte mici, efecte analgezice, și ar putea ajuta în tratamentul obsesiei
întregi, crude sau sub formă de infuzii, fie extrăgeau din convulsive, conform unor studii. Ketamina, folosită ca tranchilizant
ele părţile despre care ştiau că sunt utile. Unul dintre
remediile cel mai des folosite pentru calmarea durerii şi pentru animale și drog recreațional s-a dovedit a fi benefică în tratarea
inducerea somnului era morfina, extrasă din mac. depresiei. Amfetamina și-a arătat eficiența în tratarea narcolepsiei,
Până în prezent, morfina este folosită ca analgezic în ADHD-ului, dar s-ar putea să acționeze și împotriva depresiei sau a
cazul durerilor acute și cronice. Însă, în doze mari, obezității. Toate aceste substanțe sunt momentan ilegale sau
morfina își pierde proprietățile curative, datorită
rezistenței pe care organismul o dezvoltă, si dă doar
efectele unui drog : grețuri, vărsături, convulsii, apnee,
ducând până la stop cardio-respirator și chiar moarte.
Alt drog folosit în medicină, deși ilegal, este cocaina,
este folosită atât în sălile de operații, ca anestezic local,
cât și în combinație cu alți compuși pentru a trata
lacerații ale pielii, datorită efectului vasoconstrictor.

nerecomandate, în ciuda efectelor medicinale prezentate. Asemenea
acestor exemple, multe alte substanțe chimice pot fi, în doze mici, utile
în tratarea anumitor probleme de sănatate. În concluzie, știința poate fi
atât viață, cât și dezastru, depinzând doar de felul în care noi alegem să o
folosim, pentru beneficiul nostru sau împotriva noastră.

Bibliografie

https://www.google.ro/search?q=droguri&biw=1920&bih=951&source=lnms&t

bm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiH05bJ-brLAhWsJJoKHZUZBL0Q_AUIBigB

https://ro.wikipedia.org/wiki/Drog

GHERHEŞ ANDREA

Clasa X E

Coordonator, prof. BODEA CORINA

47


Click to View FlipBook Version