Corbea, Andrei - Alter Ego

ANDREI CORBEA ALTER,ALTEREGO

implrtAgit soarta acestora - judecata sumar[ de cdtre faimosul "tri- cu mescalin qi LSD. Aproiecta in expresie violenla dezechilibrelor pe
bunal populal'al lui Freisler gi apoi executia la Pliitzensee - am aflat care subiectul le cautd cu obstinalie reprezinti gradul al doilea al
mai tirziu qi abia treptat am invdtat si infeleg ln "cazul" Jiinger, cu aventurii menite, acum la propriu, sd sublimeze trupescrrl ln scripturtr;

nesffrgitele sale meandre, cu enigmele gi cu meneu reeuscitatele con- observalia o va fi flcut qi Brecht, dispus a tranga dilema zigzagatni
troverse din juru-i, "codul" unui anume tip de comportament intelec-
conduite (politice) jtingeriene, - aspru incriminatA de, printre alfii,
tual in relalie gi confnrntare cu'Vremurile". incA ceva am relinut
Thomas Mann, -in favoarea stilului in spatele ciruia nu se afli dec{t,
atunci din lectura acelor pentru mine curioase pagini intime, pe carie,
in gfnd, le suprapuneam jurnalului ce insotea, undeva in California, nota bene, omul. In Kirclrhorster Bkitfer insemnirile ce inregistreazi
cu sumbr[ luciditate prdbuqirea maqiniriei infernale a Reichului de
travaliul lui Thomas Mann la Doktor Faustus, romanul tragediei qi l-000 de ani alterneazi cu lungi pasaje de senini descriplie a plantelor
din grddina supusi altor legi decit cele ale vanitdlii degarte, in-
catastrofei germane: inevitabil simplifi catoare, judecdlile post festum stdplnite peste era burghezi. Un nihilism abisal nutreqte desperata
devin gi nedrepte atunci cind tind a elimina din reconstructia mo- gi rdtdcitoarea cdutarne a unei ordini a newemelniciei, o clocotire
tivationall mai ales contradictoriul, cind gubsumeazd complexul men-
tal unui deteruriniem absolut, cind ameninti a abstractiza excesiv, anarhicd stdruie inddrltul prozei reci, inghelate, glefuitd cu alchi-
pind la ultima consecint[ a "tetrorii", eticismul "incoruptibilite$i".Cit mistd ribdare intr-un scenariu aI detaglrii lipsit parcd de eensul
de ingeldtoare pot fi aparentele, c:it de uguratice ideile primite despre
buni gi r6i, rogii gi albi, ai nogtri gi ai'1ot'', arn constatat gi numai tragicului qi al suferin(ei concrete,la fel cum dincolo de alb se deschide
privind (intr-un costisitor album documentar, publicat anul trecut de evantaiul celei mai pestri{e policromii. Extremismul subiectivitdlii
editura Klett-Cotta) laimaginea adolescentului fragil, cu figura femi- intoarse asupra ei inseqi interzice comunicarea, solidaritatea gi, in
ultimd instanti, chiar gi katharsisul purificator pe care se irntemeiazd
nini alui Hanno Buddenbmok, care, la L8 ani, fugea de acasi pentm
a ee inrcla in Legiunea striind, iar la 19 pleca voluntar pe fronturile empatia cititorului mediu, iar daci in aceastd modestI calitate imi
primului rizboi mondial, pentru a se reintoarce dupd alti patru ani, mdrturisesc aici neaderenla funciar[ faln de tot ceea ce, in textele lui
Ernst Jtinger, a putut gi poate servi drept pre-text ideologic, o fac
de gapte ori rdnitgi recompensatpentru eroism cu Cmcea de Fierclasa deoarece imi pare ci intrezdresc in radicalismul lor estetic gi in chiar
I gi cu Ordinul Pour le M6rite. Aceastd iniliald dezinvolturd a gestului purismul lor elitist o qansd a Negativitdlii, o cale fertild (pentru cd
decisiv l-a insotit pe Ernst Jiinger in toti cei mai bine de 70 de ani care
pmvocatoare) spre defetigizarea Lumii.
*au trecut de atunci qi ea a reprezentat - o putem spune retrospectiv I-am scris cu multi ani in urmd.la Wilflingen, intrebindu-l despre

un semn aI investitiei existenliale depline ca optiune morald, asumatA prietenul siu din tinerele Valeriu Marcu, pe care il pomenegte cu

fatd de sine insugi cu o severitate mergind pind la ascezi. Ecoul insistenlA in jurnal gi pe care, poate gi indemnat de epistolele mele,
vitalismului post'nietzschean reverbereazl in romanul Iz Stahl4ewit- l-a transforrnat in person4j de roman inNadins Problem, apdrut in
tem,in anii'20J30 "capul de afig" dl unei intregi literaturi apologetice, 1988. RAspunsul a venit repede, dar m-a descumpdnit pulin, ceci,
extrem de laconic, se mdrginea s6-mi incurajeze curiozitatea pentru
al cdrei inpact mai mult decit literar asupra genera$iilor tulburate de biografra rom6nului devenit scriitor german. Aceasta corespondentd
deziluziile postbelice s-a mdsurat atunci prin subita popularitate a (pe care Jtinger o mentioneazi intr-un recent fragment de jurnal) a
automlui printre adeplii "revolutiei conservatoarc" gi inamicii "natu- continuat, perseverenti in interogalii din partea mea, sibilinicd in
rali"'ai Republicii de la Weimar (inclusiv national-socialigtii), dar gi in replicile sale. Ptnd cind insi, la Konstanz, pe spatele unei cdrli pogtale
Auf dzn Monnorhlippen, romanul care, aplrut tn 1939, va fi receptat ilustrate sa, Earias juengeriano, un fluture de noapte din Sumatra
ca unul dintre cele mai curqioase gi clare mesaje ale unei opozante "dedicaf,'entomologului Ernst Jtinger, am citit, minune!, ,.cifrul', des-
chizitor de drumuri: un numdr de telefon altfel secr€t, la car€ eram
"emigratii interne" ne - gi chiar anti-hitleriste, sau mai tfrziu, in

Anniihennryen. Drcgen und Rausch, rodul unor riscate experimente

198

ANDREI CORBEA EGO. ALTER, ALTER EGO

invitat s6-l caut pentru a fixa o intilnire. M-am incumetat abia peste din 194L la New York, a pir6sit Gemania in primivara lui 1993, a
cunogcut mizeria exilului gi, mai mult, gi-a pierdut tatAl gi fratele la
alte citeva zile; convorbirea a durat mai mult decit credeam, am arizit-o Auschwitz. Adaugd, cu un rictus pe jumitate amuzat, pe jumntate
mai reaclionat
intii pe doamna T,iselotte, apoi pe Ernst Jiinger, au
fogte cald amindoi, ca la o veche cunoqtin{d, am remancatin voc-ea lui enenrat, ci ar fi aflat opinia ei, ce-i acuzd pe el gi pe Heidegger de toate
tdcute ln
subtirateci a vioiciune pe care nu i-o b6nujam, in frne am stabilit sd-i relele. $i-o amintegte tin[rd, bruneti gi frumoasi, meneu
vtzitez in casa lor din Uberlingen, mica localitate balnearl de cealaltd prezenla vorbAretului ei sot; ei, indus'
l-a cunoscut bine qi pe tat[l
triaqul berlinez Gerson, aldturi de care s-a striduit si salveze din
parte a lacului Boden - "Nizza german5',, cum o denumise in anii miinile poliliei hitleriste biblioteca lui Valeriu Marcu, de mii de volu-

'37J3-9 ai qederii sale acolo, cu evident[ aluzie la Nizza ,,frarrcez},,, me, confiscate dup6 plecarea acestuia in exil. Tac eu gindul la o
regedinta de predilec$ie a emigraliei gerrnane ,,ext€nle". scrisoare a Evei Marcu, femeie energicd gi inteligentA, dorind si md

Goldbacher Strasse urci abrupt pe dealul pietros ce domini in- convingi ctr, dincolo de orice alte repmguri, nu-i poate ierta lui Jiinger,
gusta limbd de pdmint de la marginea- lacului; aflu pulin mai tirziu ctr
este un vechi drum de poqtd croit sub zidul cetilii care, in rizboiul de sosit la New York dup& rlzboi, primit ca o glorie a literelor germane'
cornoditatea, oane, vinovatd? de a nu o fi cdutat, PO €o, emigranta,
30 de ani, a rezistat eroic asaltului suedez. vile de tot felul, mai vechi,
mai noi, mai simple gi mai inzorzonate, cu grd.dini in pantd, un mtrcar gi pentru memoria lui Valeriu Marttr, prietenului sdu. E cazul

sanatoriu de conditie medie, o parcelA pe care se cultivd. verze; la oane s-o invoc? Reapare doamna Liselotte, care ne invitd pe terasd, la

num5,rul 63 o castr ncodesti cu doud intrlri. MA intimpinl doamna cafea gi la savarine de casi, cu mina ei fdcute. Peisajul e superb;

Jtinger cu un zimbet larg qi incurajator; o recunosc, imbairtnite, drept situati pe culmea dealului, casa pare suspendatd deasupra lacului,
foarte albastru la acea orl a dupi-amiezii, intr-un contrast "sdlbateC'
cel de-al treilea personaj dintr-o fotografie ce-i imortalizeazb, alhtiy'- cu verdele pldurii de pe malul opus. Cu o minl din nou destinsi,
pe Jiinger qi pe Borges - o primisem cu citeva rinduri pe verso, unde
corespondentul meu deplingea moartea prietenului siu Mircea Eli- Jiinger igi soarbe cafeaua gi pare a se delecta cu prdjiturile. Mdnincn
puFn, dar cu gesturi pofticioase. Doamna Liselotte preia rolul de
ade. Sotii-Jiinger ocupd doar etajul; este, mi se spune, un,,refugiu,'de
vacantd,-frecventat temporar, dar cu regularitate, poate qi pentru c6 "moderatot'' aI conversatiei; ii unniregte atenti gi cnlml vorbirea
de acestloc se leagd amintirea fratelui Friedrich Ge-orgJtinger, poetul
energicl gi oanecum precipitatA, il corecteazi din c{nd in clnd, atunci

rafinat gi discret. Urcim pe scAri de lemn; la capitul io" *a agLapta c,ind se incurci in date sau pierde firuI. Cind vorbegte ea, fizionomia

Ernst Jtinger. N-am timp s[ md emolionez, cAci, precum ia telefonfmi lui sugereazi momente de absent6, dar m[ antrenez a le descripta ca

se adreseazA familiar, ca gi cum am relua o discufie nu demult 1i semne ale concentr6rii. Acum igi dephnge multiplele ocupalii ce-l
impiedici de vreo cltiva ani sA-l viziteze pe prcprietaruI pidurii a cirei
intreruptd. Este scund, cu obrazul intins, ingrijit pieptanat, poartd li
cravatd qi haind, pantalonii reiali ll splendoare neclintitd o admiri; mi-l recornandl ca pe un om subfire,
aluri de week-end. Intrim lntr-un dau elegan{ei altfel impecabile o il
mic living, cu biblioteci, unde ne vlistar al unei vechi familii gi, mai ales, posesoruI unei imense gi
rr'
alezS'm deindatd gi, f6ri vreo introducere, discutdm proiectul unei valoroase biblioteci. Dealtfel, continul el, pidurea gi intreg cadrul

relansiri a operei lui valeriu Marcu la editura mtinchenezd Matthes lacustru le poti re.cunoagte in Auf dnn Marmarklippez; romanul l-a

&_peitz-. Este dispus sd scrie o scurt6 prefald; cerceteazi prospectul gcris in casa din Uberlingen, in c'iteva luni privind spre Bodensee.

editurii cu neagteptati amd.nunlime: Degas, himbaud, Schopenhauer, Fratele siu Friedrich Georg credea cu certitudine cd nu va trece de

oskar Parizza, Theodor Lessing, weininger. pare satisfec,tt. citeqt* cenzuri, dar iatA ci a trecut. S-a in{eles prea bine ce era de in{cles, de
foarte bine. Oare ce va
fdri ochelari gi, dupi toate aparengele, aude aici qi scandalul, intervenfia lui Hitler pentru interzicerea cdrtii; i s-a

zice Eva?, mi gi se intreabl, privindu-mi curios, ca gi cum rdspunsul povestit cd in vara lui 1939, la Marele Stat M{or se vorbea mai curlnd

ar fi putut veni de la mine. Eva Martu, solia lui Valeril Marcu, tiaie gte de romanul sdu dedt de planul de invazie in Polonia. N-a vnrt gi nu

2N

t_H,ffjf;T;"fu'l *ia9"fr-d;"*il;; "*!iil;;il;;"",9ifoansI1AclcfvnTfierr9ariueeceis8_tcnsfaisai8eaglcst:d,-lucau"slutcrcostterplcnieu'n-nrfddg;eAiisdvMeeieideB.ajcaellaqaeattNiri,rnt-musreiacafbmimd,linzsuirsragiecbioesaerir"lf-et.6riuaiiesilik:munezoltcWer:artreglatarrit_uar,aslidGu"t""gsa*eerT,oct1st"er;ldIrt.dairbu9teiuttrrbrpo"uri"""ei,trraz"r"ulpesti"qta,z,ir"gtnli;r*r."s-r;r.rri"petd"nli"ei'ta"f"tn""rtt,ufl"tit"iid'"tiici6",e'"il"ei"-i,kpin^il.dgiciia"s"ndceCu"cier.etahr.mrr"iicv"ridp.dsuaa"uLeciSr.t"uciuwae"e""daertde-Ee"ssoguimni-u"v-amfetu;ia"r6agrrr;gei,l,t"is"eopiu,;crroiaalmlru'cpi;ttg_n;o,-areci;isttep-ade,iaip"usrrginueaoii*trmraelttpagtHa"rueir"dl1chaieqtirr6*ui"ttaeisga,lo,poeq"tait,d,rn,.airr ALTENEGO
r"ri"it,i.i"3#;l+I$i:"Ha;i,J"";ri*.r;"ilpff;;;T;li#l*i *H'tb;tdDHdtarctTevomsvmedomNeuevaatessbeatutzrtoomdretiiecurdPsiibldaazoprmalq,eauoetbgincoezonearotrrunrlrseiuitaatimiiggutteipeeeesmigiddmul,treiglmmauaiehtedgiasecedeirnlaMptsoaareim6alPeir-fatoepnnaanodadrmrmaaelrsrza-r;itarede,etoesoeirricpiaamsaisniitctaara,9elosuqerptaiueauficvtieltia6crrlcrelalptueoleucaduoausnsaiiarncdnrieitsta-n'irneciiaasiaeeptmoraem;mao:csctueuagtotea-vrauouieirGoaajgeaa.ntniaeauers1nanacsctaueeii_ndiftrs.utrianptmlupsrmtiaistia"ltonrfivbo,eoiitrz$flae.cdatamu-eaan-euiiasp"ourtpr-.latd-i*dsariari."gr"oispar"intsemiacriaias"niroic-onvtt""aad64bea"altoei"e*.Fqm-utp"itq'a;itririo,st"ivaraei.iJt*,eeadi"l""aro*;igini.iaa"eJcr";I"ci.""t;rtr"-i;"ra"iiu"iL*gritirr-"B-l"ps"i"lol.;ro"if"c""if.t"iMOsu-o."i".JiM""t,io6iit"J!"qit""*-l""jal"ii?eiii"Jnti"i"l"i;iso**o;ru'";-ih"ill"rl"i;"r*;",r;c.""far"iio;,"'"d"lrea"o"p"puN,i"n_",gefE,"stpt1a.ui"i,imqlraiclr;i,ticiedli{i;rn"itaaarau,neie"iiiagr,diddn"l"t.IdndRt1feMnieiu*,esdra,s"g,daoe"arcepa,ptp4iltrecrgllnriamrr'toruni0emuhpoice.iucscacn;lei"niiebaV1rovptpcn-upldedi"rlud9.aiiroatetieuzHcceeiihE8direrJrTeihll{eaqiaau4itoc"tm*eyorG,drlitnniucnicea.,einde"ise"vhoaie'iqiejJrefcncl"poaaaz"nr.iicdunl"ivimtvruncidoufpA"isbirdiulsuesd#.etnpaLirmreuMatcasannleai_srneparmrameb",zudaoai,inrg6danaruiturair"dlgtuaa,mti.u-.ciraq,,inceltnira_itaiuieiii
Amicitiile sale cu romAni au fost de bun augur, dacd. se gindegte gi
numai la Valeriu Marcu gi la principele Sturdza, acesta din urmi
aflat printre inspiratorii involuntari ai romanului Aul den Mar-

morklippen gi chiar, cumva, topit intr-unul din personaje, cdci se liliill
intilneau des pe atunci, chiar la Uberlingen. Atinut mult la Lenufa,
illl
sotia lui Paul Morand, il apreciazL pe Ionescu, a stat de vorbd
indelung cu Dan Hlulici, al cirui "Secol 20" aratd admirabil. tiltl
Deplori dificultdlile revistei, de care a auzit, gi cere amd.nunte.
lil
Libertatea e o virtute a cdrei dovad6 n-o faci decitin plinn primejdie ril

-roim-aamnucl idtiitnu1n9d3e9v. aNureumiatircca[, mi se pare c[ in leglturA tocmai cu Ml
s-a tradus in
Romdnia in 1971, pentru I

prima oar[ dupd Cortina de Fier. tn RDG continui si fre interzis, lil
degi Enciclopedia Sorrieticd il pomenegte pozitiv, tn Romdnia n-a I
fost niciodati, doar in Iugoslavia, a visat insl dintotdeauna o
cdldtorie pe Dundre, piniin Delt6, sdvaddpisirile. Darmai tr[iesc I
oare plsiri acolo? Furia totalitard distruge totul, pentru el nimic I

nou. De proiectul nebunesc cu satele romAneqti a citit, qi de aceea i1

casele din Uberlingen ii plac cu atit mai mult. Nu civilizalia trebuie rl
s-o respingem, nici automobilele - tatdl siu a fost printre primii
automobiligti din Hanovra - gi nici parcdrile, ci puterea ce le ma- I

nipuleazl intru destruclie. In fond, Valeriu Marcu a evoluat de la il;

extrema stingi, in numele cireia a fost in Ungaria lui Bela Kun un r

fel de ministru al culturii, la dreapta conservatoare tocmai pentru '/

cd n-a vrut si accepte exclusivismul canceros al unei asemenea
puteri; l-au consiliat in acest sens oameni cu experiente foarte

diferite, de la Panait Istrati la evreul Joseph Roth, cu nostalgia sa

pentru Franz Joseph. Exist6 o aristocralie a spiritului ultrasensi-

biln la excrescentele plebee ale ideologiilor de masi, sclavate de o
realitate foarte palidn fat[ de intensitatea existenfiald a ideii. A

aprofundat aceastd sugestie platonicianLinDer Arbeiter, eseu pe
care il continui acum intr-o teodicee ce se va intitula, probabil, Die

Schere. Lucreazl zilnic, cu disciplin[ pmsian6, qi chiar daci nu
Bcrie, se afli toat6 dimineata Ia masa de scris; dup6 amiaza se
plimbn deasemenea zilnic, cite doud ore, pentru menlinerea con-

difiei fizice. De 26 de ani respectd. cu strictete acest program, cu
convingerea cd mulli scriitori au eguat din pricina lipsei de disci-

plinA.

a.baAtimdetplauot rsdeinneua fiu eu acela din pricina cdmia Ernst Jiinger sA se De la'Manifest" la tl)ialogtt

cotidianl. se bucurtr vizibil a" pii-ua"";"aou-"" ln 1974, in ajunul aniversdrii a abia cinci ani de Ia aparilia revistei
Lise-lotte ne conduce pind ln prag. AImn Matcr,a apirut din genin gau nu, o "problemi". O inifiativi ce-gi

ca sYi "soe "ulite"alya e rapid,ln ciuda dtorva mici ezitdri; se oprepte doar avea tilcurile ei sugera sdtinbarea numelui publicafiei, in agafel lndt
citiva copr urrfnd panta pe
biciclete. sporoveim t, noul titlu sd acopere gi si garanteze mai deplina-i participare la
continuare despre Martu, Blecht, despre r-riearictr e..o"g.ltirrg"i
pcnerruniacndernfit.1iN_eledaersaetEarttinmvaitmrinicaaruinnedi rreibprtaurliiudniuni orag, i" t. E*p""1""" prezent gi, nu tn ultimul rind, o anume translalie a preocupirilor de
s_i cumpere fucte pe un teren exdusiv academic spre cotidianul shrdentesc, clttrgi de
opregte_ de I(onstanz. qi tomate. indrept magazin, unie se
putin neglijat, dar c,ane se voia consacrat, lntnun chip pe care acum ll
vaporul M6 spre debarcader, spre
socotesc legitim, dincolo de limitele convenfionale ale vechii metafore
(An rememottt toate raneasrtctictn1tt9m90p,radrai,tApeltareccuatenug'Ei ?m,nssterjnAnraWte "ra, 5 latinegti, cu aer desuet qi cuminte. Nu glndeam tot aga, nici eu qi nici
ypt?nbrie 1988, tn 29
tmplinit g5 dc onil. " colegii mei, in iarna gi primdvara lui 1974. Revista igi crease un

"nume", avea trecere la publiorl studen{esc, mai ales cel cu ambilii

intelectuale, - singura "concurentd" iegeanl eraVia[a Politehni,cii, -

gi, la scari nafionald, se gtia somparatl ca Echinoxul clqjean prin
investilia culturali pe care o promova. Am incencat, de aceea, ctr
lncipdtinare, si "rezistlm" gi sd convingem. La un moment dat, am
obosit gi am decis noi lngine s[ oferim o alternativi. S-au vehiculat
doui: primei variante, a cdrei paternitate nu mi sfiesc e-o revendig
i-a fost preferatd cea sub care revista gi-a tr6it de atunci lncolo
urmitorii cincisprezece ani de existenld: Dinl,og.

Episodul mi se pare azi mai pufin dramatic dedt tnclinam s6-l
interpretez multA vneme dupA aceea, crr atit mai mult ctr cit dezno-
ddmintul a fost de bun augur pentru destinul ulterior al publicatiei.
Din toatl tulburarea de atunci a rlmas, in ceea ce mI privegte, doar

fiorul de emofie, - fbrimtr din "aderile" primei tinerefi, - pe care ll

resimt ori de ctte ori incerc gi reonstitui abundenla proiectivi cu care
aceaete imprejurare mi-a umplut cotidianul de acum cincisprezece
ani. Fapt e cd n-am ezitat nici un momentln convingetea c6, dacs,Nma
Moter va trebui altfel denumitd, singurul titlu potrivitestnMonifest,
acelagi sub care, cu patruzeci de ani fur urmd gi tot la Iagi, o gruparc

206

EGO. ALTER. ALTER EGO

ANDREI CORBEA Iui,in somptuosu-i format de atunci, qi al aqteptirii nerdbditoare a

de tineri gi foarte tineri intelectuali publica o reviste cane' se qtie, a incl noii reviste Lumea, cu coper{ile-i colorate, trase la offset, 5i cu
flcut parte din girul celor citeva publicatii de stinga cu mare rasunet coresponden{e'in exclusivitate" din toate capitalele planetei. hrtfl-
doar orgoliu adolescentin in simetria, evident nirea cu cel care, fdr[ voia lui qi a mea, imi gcolise, prin publicatiile pe
in epocd. s6 fi fost oare care le diriguia cu superbie in anii '60, modesta vocalie jurnalisticd,
c[u[at6 gi b[t6toare la ochi? Mi-e greu sd m[ identific cu mai tin[ml nu m-a dezamdgit, cum se intimpli de obicei; omul, fermecdtor in
meu alter ego pentru a putea determina, lucid, propor$ia in care

orizontul'tntertextuaf' ce se deducea din faimoasa "firmi" reprezenta maniera de a impdca structural pasiunea devoratoare pentru "gazete"
mai mult o premisi convenabila pentru a trece "pragul" incercdrii_ sau,
dimpotrivl, un prilej de redefinire programatica. Am doar certitudinea qi o mondenitate comunicativd, ugor superficiall poate, dar cu o patini
ca, dincolo de conjunctura ce simpatiza cu reconditionarea unor mai
vechi nume de reviste locale (vezi Familia, Ramuri, Tbansiluania, prin excelenlA demoeratici, pirea incd si nu-gi fi ordonat in sens
Ateneu etc.), terenul pe care a rodit gindul nu era cu desdvirqire "memorialistic" trecutul, pe care mi l-a descusut oarecum haotic gi
'tnocenf,'. O anume predispozifie, legat[, firegte, 9i de mediul in care preferenlial. Despre Manifest am aflat dealtfel o sumedenie de am6-
am cregcut, mi-a condilionat mult prea timpuriul interes pentru sala
nunte, relatate insd cu o distanld ce echivala in fond cu dmrnul lung

aljurnalisticii sale de iatensionatul gi extremul angajament alincepu'
turilor pind la deschiderea qi transparenla inleleptiti in nuanle qi

periodicelor de la Biblioteca Centrala, unde, in primii ani de studenliq sinuozitAli a revistelor mature, inclusiv.Rorn 6'nia literarrt. pe care le-a
condus. Tbxtul interviului, prelucrat personal de George Ivagcu fnain-
am rAsfoit gi colec$ia Manifestului iegean; m[ fascina mecanismul
te de apariliainDialog (nr. 107-108/1985) qi apoi in volumulConf'run'
interior al opgiunii pentru raliune in confruntarea cu irationalitatea td.ri literare II a fost epurat, chiar de dinsul, in numele '1n(elepciunii",
bine mutatia istoricA
oinacrubrqi,japsreim, diteivaeltgfei [agimrepsaivcitual'ftanscaicsmtuualluitiatqei"topetacliatarerisilmaublsuoilv-isemmtr de toate aceste dgeetnaeliira-lieami nporaicsetrpeutuantutnitclui mdaei
recomanda revisti echilibrat gi
printro senzafionall convorbire (in august 1971, la Miinchen) cu un ce
iider al opoziliei ilegale anti-fasciste din lara Bascilor, convorbire pe
care am publicat-o invatra,un an mai tirziu. utopia asumlrii depline realmente inlelept, cum a fost gi estn Dial.og.
a ideii mi se perea a fi, nu mai pulin, gansa propriei generatii, a c[rei
solidarizare intno esenliali radicalitate cu generalia anti-fascisti a
Manifestului o consideram intr-atit de fireascl incit continuitatea o
simpiificam excegiv - constat acum - pini Ia o linearitate ignorind
istorice. o pagina din pdcate
determinismul complex al necesitdfii
uitatd din numlruL-Zl alAhnei Mater (1973) cu texte inedite ale lui
claude sernet, saqa Pand qi stefan Roll, incredinlate citorva dintre
noi de ultimii, incd in via![, dupd o memorabill vizitd la Bucureqti, ar
fi trebuit de altfel s6 fixeze gi literaricegte aceastd dimensiune a

continuitalii intr-o perpetud avangardi poetica gi intelectual,a, ln
fervoarea militantS impotriva anchilozei gi pentnr primenirea gindu-

lui gi verbului.
Dupd mai bine de un deceniu, c{nd, la cererea mea, George Ivagcu
m-a poftit se vorbim deapre Manifestul tinerelii sale, am pigit in casa

ga de la $osea marcat de o amintire din propria-mi adolescenftr: cea a
sffrgitnlui de s6ptdmin[, cu nelipsitul ritual al lecturi conternporanu'

28

POSTAATA PREFATA

Czernowitz, mon amour

Se insera cind autobuzul a cotit-o spre sfnga, fntr-o intersectie ce
desptrrlea goseaua principaH de doud ramificatii, una marrcati cu
numele ucrainizat al "raionuluf'Noua Sulip, cealalti anun{ind, in

acelagi idiom, cap[tul cilltoriei in care pornisem cu aproape opt ore
mai deweme. Cernovtsy - se putea citi pe placa fluorescenti! Veneam
dinspre nord-est; unna si traversdm ingusta luncd a Prutului pentm
a incepe apoiurcugul abrupt, traversind pidurea, pe colina pe ale c[rei
coame se intindea oragul. Nimic nu mi se pirea necunoscut in acest
peisaj pe cane il strdbdteam pentru intiia oari, qi pe care, din pdcate,
scara atlaselor accesibile nu-l putea decit comprima in zecimi de
milimetri "p[trafi". Derulam, in schimb, imagini familiare copildriei

gi adolescenfei, cu "metrrpola" numitd Czernowitz in povestirile buni-
cilor mei, gi pe care o reconstruisem de atitea ori, dupd pofta inirnii, tn

inchipuirea-mi bogatd, cu case gi strizi, pie(e qi fabrici, bdnci gi

cafenele, gcoli qi magazine, biserici gi sinagogi, gi cu un furnicar de

chipuri fAri nume gi nume f[r6 chipuri - o lume de purl fantezie, fAri
alt referent dec{t existenta fizicd a naratorilor. Ii ascultam pe bunicii

mei, fie-le ldr{na ugoard, cu mai multd luare aminte decit au binuit-o
vreodatd! In vacantele de vartr petrecute cu ei in ordgelul bucovinean

pe care il pdrisiserd in 194L, inclrcali intr-un vagon de vite, totul

devenea aproape tangibil: g[rile cochete gi satele de pe traseul liniei
ferate, arhitectura pestrifd a aqezirii dintre Runc Ai Deia, cu gospo-
ddrii tlrinegti flanc{nd un mic centru "nem{esC', cu c{teva clndiri
solide gi altele mai firave, cu prdvdlie la stradl gi camere'tagon" in
spate, bltr{nii cu care bunicii se lntilneau, supravefuitori gi dfngii ai
infernului, pentm lungi conversafii pe bdncile scuamlui din fata
cinematografului, frinturi ce se intreleseau intr-o refea miraculoasd
de nostalgii gi obsesii proiectate intr-o temporalitate incertd gi cu atit
mai perrreabild. Asimilindu-le, rnd ldsasem iniliat intr-un orizont al

2Ll

ANDREI CORBEA ALTER.ALTEREGO

memoriei colective, fascinant gi pentru cd accesul intr-acolo era unul prdfoase gi slute ce Ie strAbiteam, printr-un capriciu al sorfii, ln
mijlocit: limba germand, codul straniu in care bunicii qi comilitonii ior
BenBuI, invers celui de acum 50 de ani, al drumului meu spre "metro-
comunicau, - printr-o extravagantd geograficd incomprehensibill pol[". Doar zgomotul de fond al autobuzului ingust qi arhiplin, melo-
dioasa sporovdiald slavA, rareori doarintrerupti de goapte romdnegti,
pentru copilul ce eram atunci, - am invitat-o prin aeeasti nebuloasl scenele de film sovietic cu tematicd "gosial[": un gofer vesel impriete-
nindu-gi o tindrd pasagerl mlncS.toare de seminte, un befiv, o opinie
raportar"e la peisajul "scufundaf,', perceptibil la iimita dintre ficfiune
gi imaginatie. Ceva a lnfrint rezistenla pe care prezentul din rnine colectivd activd, un biietel pistruiat rispunzind la numele de An-

incerca s-o opuni asaltului dinspre trecut - nu cumva pentru c6 driuqa, strecurtndu-se in dreptul voianului gi visind la cine gtie ce alte

detectarn astfel cel dintii semnal "palpabil" dinspre o foarte indepdr- celitoriii, mi mentineau in realitatea imediatd; md aflam intr-un colt
tatd, ln timp gi spatiu, Europl?
de Rusie, fie gi "europeanf'.
Cu un veac in urm6, Karl Emil Franzos, cerniulean ajuns celebm
la Viena gi Berlin, numise locurile aflate astlzi de o parte gi de alta a *n*
frontierei Molotov-Ribbentrop Halb-Asinn; metafora nu se voia dis-
Am fost recunoseltor gazdelor mele de la Universitatea "Iuri
pretuitoare, dt sugestivA, pentru opozi{ia dintre trunchiul autohton,
cu civilizatia sa de tip patriarhal, gi altoiul Europei centrale, care, Fedkovici"'(fosti'Tranz Joseph I" gi "Carol al Il-lea") pentru favoarea
de a concentra la maximum programul oficial, in aga fel incit aproape
printr'o 'Vicleanll" volutA a istoriei gi-a implantat aici iluminismul, cu trei zile intregi m-am putut consacra totalmente unicului meu proiect

ideologia sa pozitivistd, origeneascd, - vezi burghezi, - gi progresisti, cerndu(ean: oragul. Mi-am propus s[-I explorez meticulos, cu in-
accelerind ritmuri potrivite dupd un ceas secular qi mobilizind inteti- credere "arheologicd" in regursele nesftrgite ale memoriei pietrelor in
gent€ {i energii care, altfel, nu s-ar fi putut realiza dec{t exclusivist,
comparatie cu memoria scurtd gi grozav de schimb[toare a oamenilor.
tn sfera folcloriaantA a etnicului. Paradoxal din punctul de vedere al Parcurg kilometri pe strdzile principale gi pe altele ldturalnice, intre

teoriilor organiciste, altoiul a prins, gi nu in ultimul rind datoritA Palatul metropolitan, transformat in corp central al Universitdfii, -
d.iferenlei, ce a menfinut vitalitatea gi mobilitatea dialogului, ce a -edificiu bizar prin ecLectica arhitecturii sale romano-gotico-maure,

stirnulat pluralismul (national, social,lingvistic, religios) gi a garantat gi "Volksgarten" gi nu incetez sA m6 minunez cd toate par a fi r[mas
echilibrul, oricit de fragil, dintre contrarii. Ridicate pe temelia satelor
locului, oraqele bucovinene gi mai cu seamd "metropola" cernduleand la locul 1or, aqa cum il consemna un vechi album rfsfoit recent la
au sublilnat mesajul Europei moderne nu doar prin fermentul eco-
nomicpus inmigcare de ageniii s[i, cipoate mai cu seamd prinmodelul Biblioteca Academiei: Primlria cu turn qi lbatrul municipal construit
multicultural de con-viefuire pe care l-a consacrat, premonitor:u pen-
tru ... "casa conound" * gi pe care, vai, o altA volutd a istoriei, mai mult in 1905 de Hermann lYender, Palatul Nalional romdnesc gi Pogta
oribilfi decit vicleand, l-a putut ninnici doar duptr ce, prin arbitrariu gi
centrali, leitd celei din Bregenz, de la capitul vestic al monarhiei,
agresiune, a anihilat diferen,la qi a instaurat hegemonia rrronolo- Deutsches Haus gi Toynbeehaile, eleganta Henengasse cu Caf6 de
l'Eumpe gi Caf6 llabsburg, Palatul Camerei de comer! din Piafa
gurilor, cu legi rasiale, ocupatii militare, Gulag, ghetto-uri, masacre gi Tbatrului gi cel al bincii Bukowiner Sparkasse din Ringplata, cindva

granife inexpugnabile! Privilegiul de a fi respirat aenrl Europei a luxosul hotel "Zum Schwarzen Adley'', Schillerpark gi Giibelshdhe, etc.
trebuit, parcl, ispigit prin intoarcerea silnici spre o Asie cumpliti! Cit de iritant va fi fost pentru ochiui comisarilor politici trimiqi ln 1940
Bunicii mei, pdrinfii, copiii, fratii qi surcrile lor, cu rude, prieteni,
cunogtinfe, au triit-o aieyea, m6rq[Iuind printre baionete prin halte de la Kiev qi Harkov aeml pestrit, dezordonat al 'lnetropolei" bu-
covinene, atit de pufin asemdn[tor cu pornpa disciplinatd a "pmspec-
ale cdrcr nume ciudate: Tfihati, Edine!, Ataki, ascunse in ungherele teloy'' staliniste, c{t de inutile bursa, b6ncile, magazinele gi vitrinele

memoriei mele de copil "ascrrltdtoy'', le asociam astezi cu tirguri zLS

2t2

lor, cit de decadent confortul hotelurilor, c'it de risipitoare sp-atiile de ALTER. ALTER EGO
i""Lit aitt elegantele case de raport construite de arhitecli de gcoali
austriaca eau-romaneasci, cit de superflu[ decoralia de pe fa{adele de piatr[ gi semnul unei posibile renaqteri a spiritului siu? Cit de
acestora! Dar Cernovtsy, oraqelul de provin- iluzorie este de fapt speranla de care imi vorbea un intelectual al
multprea cosmopolite ale mizd prea locului, convins c[ iradiafia europeand a cadmlui urban a rodit, in
noua margine apuseand a Imperiului, era o
cie di la pe lingl zecile de mii timp, qi in mentalitatea "noilot''cernduteni?
a mobiliza gi buldozere py."e umirul de
neinsemnata pentnr Ucrainei subcarpatice, adugi $ Rispunsuri limpezi la asemenea fntreb[ri intirzie gi vor mai
la
ri"J-"ttti din satele intirzia. Privesc in schimb la vechiul ceas solar de pe peretele bisericii
regiunii. Calculul administratorilor "internaliona- catolice din strada Beethoven, potrivit sd arate qi astizi ora...Vienei.
"ina"stridti zarea" La Czernowitz,/Cernduli/Cernovtsy unica certitudine rimine trecrrtul.
aoveait corect: pentru masa flotantd de for![ de
tmiqlntic; a"icuornbsetiitus-ital Ghidul meu ocazional, excelent vorbitor de germani gi nu mai
peste noapte in;'majoritate", oraqul vechi, greoi qi putin excelent cunoscdtor al literaturii de limbd germanl produse aici,
infrnit mai incomod ca bivuac dec{t puzderia de blocur{ cenugii .qi md. conduce prin dreptul caselor unde a locuit gi aI qcolilor unde a
preslrate din belgug la periferie, nu reprezenta cituqi de
"p,,"it1i",oo*"ciuze de ap6rat, lai in indiferenla generala, qicananlul po- inv[tat tinlru] Paul Antschel. Allu despre rdzboiul pe care ll poartA
i"nlial ,,""ristent" ai decorului citadin, destinat parci sA nege la fiecare
pas realitatea ce, fortuit, trebuia s-o addposteascf, avea si se consume de unul singur pentnr a-i convinge pe coneilierii municipali ctr originea
de la sine. Aqa s-a fdcut c6, in ticere, biserici au fost transforrnate in
cerndufeanl a celui mai important poet gerlnan modern meriti a fr
arhive gi cluburi de gimnastic[, sinagogi in,cinematografe qi depozite' marcatA, intr-un fel sau altul, qi de oragul natal. N-am nici o indoial[
casele nalionafite$lor in atte cinematografe, in restaurante gi centre cd lucrurile stau chiar aga, de yreme ce onoarea de a fi vorbit primul
culturale eindicale, aga s-a fdcut c6 surogatul colectivist al oraEului despre opera lui Paul Celan intr-un amfiteatru al Universit5tii din
,lproletay'' a tins a se substitui paralizant organismului urban-,. cindva Ceraovtsy (sic!) mi-a revenit abia mie, Ia mai bine de 20 de ani de la
viu tocmai pentru cn funclionalitatea structurilor sale linea direct de disparilia sa! Intr[m o clip[ ln casa de pe strada Saksaganski, fostd
liberiatea inifiativei individuale gi de mobilitatea pe care aceagta o Vassilkostrasse, numdrul5, unde viitorul poet s-a n[scut qi gi'a trnit
primii ani ai vietii. Modestd intre castanii dintotdeauna, ea este gi
'presupunea. ce a mai r6mas din "metropola'' p6r6ginita de cei 50 de astezi locuit[ de oameni modegti, ce ignor6 eventuala celebritate a
"con- apartamentului de la parter; nu, crearea unui mic muzeu nu pare
contemplu in teribila ineleqtare cu prezentul sufocant al posibili in actuala criz[ de locuin{e, gi nici rebotezarea str&zii n-are
ganse, clci ar ofensa, prin memoria ilustrului actor Saksaganski,
arri p"t"e*li
strucgiei socialismului gi comunismglrli". Lozincile rnobilizatoare' qu- rnindria na$ionalI ucraineanA. Dar o placi memoriali? Poate, deqi nu
brede urme ale triumfalismului cotidian din era "stagn[rii brejnevi-
ene,'alterneaz[ armonios cu mizeria explozivtr a arterelor cornerciale, e simplu: indelunga goviiald a autoritdlilor in cazul pldcii de pe
mb*"egulqulut"gp"airrterea",i"e-xmptianersnietqr,ui-mpdiecunip,uAarisataiplctiacautrebt ezulilnltnAeici c,suion"cacjiuenpttieotiaanmoeqr"elcigadi-"egtsjailclioshatiedneegr"iii,idmdine-
curiplrntori in cdutarea disperat[ a mlrfurilor "deficitare". In fosta peretele gimnaziului unde a fost gcolar Eminescu (cu textul romAnesc
F;d; Joseph platz, monumentul Armatei Roqli'lel_ileratoare" con- inscris in chirilice), avertizeazA asupra efortului persuasiv de investit
tinui sA dlinuie, ca gi Leninul de granit de pe soclul dil Ri.nS.datz' ne intr-o asemenea irntreprindere.
fundalul rdbddtor af zidurilor din jur, ce respir6 inc6, in ciuda stuca-
turilor scorojite gi a amperiqurilor sparte, tr[inicia epocii qi.lumii care Catastrofa i-a gisit pe cei din familia Antschel intr-un apartament
ie-ao durat.-Reprezinfd oaie acest miracol al supravieluirii oraqului mai incipitor gi mai elegant, pe strada Masaryk din "oraqul de sus",
semn de relativi bundstare, a cirei sigurantd ingeletoare le-a aminat
2L4
2t5

fatal planurile de emigrare. Nici mdcar ultimatumul sovietic din iunie ALTE&ALTEREGO

1940, ce le implica direct existenta, nu i-a hotArit sd plece. f)ar ea dupd sirma ghimpati. ln paralel, din ordinul Maregalului, au
inceput deportArile in Thansnietria, in valuri succesive gi ln ciuda
coqmarul s-a instalat odatA cu primele mdsuri ale birocraliei comu-
niste: burghezia, fie evreiascd, romdneascd sau chiar uclrainiand, eforturilor unor notabili nomdni, ln frunte cu primaml Ttaian Popo'
trebuia combdtutd gi lichidatd prin toate mijloacele, de la preluarea vici, de a torpila ac{iunea coordonatd de guvernatorul militar al
Bucovinei. Bdtrinii Antschel au nimerit intr-unul din ultimele trang'
controlului absolut al activitn$lor economice gi nalionalizarea indus- porturi, in iunie 1942, expediati frind la carierele de piatrd de la Bug,
unde au gi murit. Le-au impdrtdgit soarta alli aproape gaizeci de mii
triei gi comergului pini la confiscdri de bunuri, interdictia asupra de coreligionari cerniuleni qi bucovineni. Dintre supravieluitori, alti
cirnca patruzeci de mii au trecut in RomAnia cind Armata Rogie s'a
profesiilor "libere", munca "productivi" obligatorie gi, mai ales te- instdpinit din nou in nordul Bucovinei. Printre dinqii, Paul AntscheV
roarea politici. Precum mii de cerniu{eni, Leo Antschel a trebuit sn-gi Paul Celan, blntuit pind in ultima clipd, la Bucuregti, Viena qi Paris,
pdriseasci afacerile cu cherestea gi sd se lncadreze'la staf,', ca de obsesia "meridianului" fast, "ao Menschen und Biicher lebten".
tehnician constructor; situatia material! totuqi modestd gi prudenta
^ O placd memorialtr pe unperete din"oragul dejos" evocimartiriul.
de a nu-gi fr profesat in public simpatiile sioniste l-au ferit pe el gi ai
lui de fatala etichetd de "duqman de clasi". Cei care n-au putut-o evita Imi vin in minte, privindu-I, fraze despre monstruoaga lipsi de sene a
istoriei. imprejur, pe uli{ele altadate frem66nde de agitafia zgomo'
au fost pugi si-gi rdscumpere vina ln Siberia - in noaptea de 12-13 toasd a "calicimii", s-a instaurat o tdcere de mormint. Oanenii au
murit sau au plecat; au rimas case gi sinagogi pustii, prin care guier6
iunie 1941 au fostridicati ln camioane speciale ale NKVD-ului aproa- vtntul, - un oraq al fantomelor, 'tnetropola'' bunicilor mei.

pe 3800 de oameni, (dintre care mai bine de trei pitrimi evrei),
internafi ln vagoane zlbrelite gi trimiqi in lagAre din 'tepublica

Autonomi Comi".

O slptimin! mai tltziu, raza de sperant[ iviti odatA cu intrarea
ln rdzboi a RomAniei pentm a-gi reorpera teritoriile pierdute s-a

spulberat pentru mqioritatea eweiascd a populatiei cerniu(ene, cici
alianta cu Hitler nu-i prevestea nimic bun. Cele mai gumbre profetii
au fostlnsd depdgite de fenroarea ucigagd ce s-a instalat pe strlzile qi
in pielele oragului, sub directa coordonare a unei Einsatzgmppe SS

condusd de faimosul Otto Ohlendorf, expertul in pogromuri de la Iagi
gi Kiev; persecutati de sovietici ca'turghezi'', evreii cerndufeni gi

bucovineni s-au pomenit acum acuzali ln bloc de'bolgevism" gi, in
consecintd., condannati la moarte. Dupi prima dezldnluire asasind,
exterzrinarea a fost organizatd, treptat, pe baze "legale", prin or-
donante anunfnd una dupA alta confiscarea averilor, degradarea din
drepturile civile, et€aua galbend, din nou munci obligatorie, inter-
diclii de circulafie, contribugii forlate ln bani gi obiecte gi, in sffrgit,

inovafia absolutd intr-un oraq fdri trecut medieval: ghetto-ul. In

dteva ore,la 11 octombrie 1941, mai bine de cincizeci de mii de oameni
au foet lnldrcuifi pe o suprafali acoperind necesitifile a maximum
zeoe mii, ln veclniul cartier evreiesc din 'bragul de jos", stribdtut de

Judengaese. Cu dteva boccele in brafe, familia Antsdrel a "coborit" gi

216

Tableti de tolerat dMdI*iinicL-teMiiinertisiei-asieasimttt"ere6e-narDlmrdar"e6elcsoldiei"ruei"n-c"coeaiet'rtiuecfc"tdee"Jc-xgiihctideaifbeaasicrdlutepuogunlseeteismnrcaaeenifnurcliant[ csddaltiirrorneinffpiutaotp,nlaeudllrnttaueunarrti!lnl6taeea-l'e.tmiicgmvleilcpnigIrfaelii.nij$iutnletortflieeerrigr,lo''

p" a"t.-e"tquid id eet, timeo Danaos et dona ferentes!

O vocabuld de care md tem este, n-o s[ credeli, chiar paqnicul

gi mult promitdtorul de bunl intelegere cuvint toleran[d. Cici orice

toleran[d, presupune qi o limitd de unde incepe intoleranla. Cine gi
ce o fixeazi, la nivel individual ori colectiv? Respectul faln de
dreptul Celuilalt la libertatea de conqtiinfl, transformat de ilu-

. minigti intr-o virtute sociald,, s-a v6zut relativizat de chiar raliunea

ln numele cireia statul modern a statuat reperul cantitativ al
majoritltii depozitare a legitimitltii ce definegte regula gi tole-

ran[ele ei. O Weltanschauung construiti pe asemenea opozitie su-

gereazi principii, dogme, convingeri, axiome ce codifrcl strict rapor-
turile umane intre unii care, servindu-le, iqi pot permite s[ fie
toleranfi, gi allii c[rora, susceptibili a nu le impirtlgi, nu le rimine

decit speranta de a se putea bucura de generozitatea celor dintii.

Din punct de vedere psihologic, toleran[a tolerantilor evocd sldbiciu-
nea, tentatia de a inchide ochii la ceea ce incalci. norma, incon-

secventa fatd de un canon al strictetii de care-gi amintesc doar din
cind in cind, mai cu seami atunci cind toleralii dau semne ci gi-ar
fr uitat condifia de exceplie toleratl, pretinzind mai mult decit
bunivoinla toleranlilor se arati dispusi s[ le acorde. De aceea,

starea de normalitate se identifrc[ mai curind cu intoleran[a -

indulgenta, cu atit mai mult excesul ei, se pot intoarce, nu-i aqa?,

impotriva legii, oricare ar fi. Chiar gi simple indicii de regres ale

sentinentului de recunogtinlA pe care, ritualic, toleralii se cuvine

a-l profesa public la adresa toleranlilor, sint neliniqtitoare gi trebuie

sancfionate exemplar. Se recomanda, in consecinll, periodice cure

de severitate, pentru a menline dinspre partea tolerati o disciplind
fermd gi a restabili, la nevoie,'o confrguratie relationald ce nu

dep6qeqte, din punctul de vedere al pirlii tolerante, marginile

tolerabilului.

218

SUIUAR "PRINALTII SPRE SINE' 161

PROIECTTT gr PnOSPECTTT 5 Filologie clandestini 163
Minima moralia 166
Prolegomene la o estetice a recepttrrii 7 $coala de la Konstanz 170
Criticul literaturii critic literar 27
Despre frontiere 41 Lecturi IV: Ra[iunea gi ra[iunile t75
Pentru o noud strategie comparatisti 48
Lecturd gi dialog 59 Conseruatorul bine ternperat L78
66 Ctmp negru 181
Pagi spre o reirntemeiere esteticd 72 N o st algia senind.td.[ii 184
74 Cu Jiirgen Habermas, despre dialog gi comunicare
Lecturi I: Virtuli tnnifiante 77 t87
tn vizitd la Ernst Jtnger
S ensurile eurcpenizd.rii 81. De Ia "Manifest"la "Dialog" L97
205
Pedoeogia Incturii 83 POSTFATA PREFATA
98 209
110 Czernowitz, mon amour
115 TabletA de tolerat ztt
120
L24 2t8

SFIDAREAFNONTIEREI I29

La vechi rdspunsuri noi tntrebiri 139
143
Cu privire la critica "modelului german" al Junimii 149
O rdscrucetn eminesulogic 153
Lecturi II: L57

Jucd.torul> Carugiale

Lirismul inadcrenlei

Au angarda rcmi.neascd. ?.n traducere germand.
Exercitii de dialectica

<Alle Dichter sind Juden"

Post- scriptum : Tabuuri, cligee, prejud,ecd,[i

Lecturi III: tn oatelierul, geniului

Istoriatn libertate

Prcuincia omului

I Avertisment final Tbxtele cuprinse ln primele trei secfiuni I
ale acestei cirti au fost scrise gi publicate (unele tr-unchiate de I
I I
I cenzurd) inainte de 22 decembrie 1989. Excepfiile ("Tabuuri, cligee,

I prejudecdli" gpir"eInlucvrizlriit6ullateErironasrteJaiinleguenno)raburufoiosat ndeatsaateu gi consti- |
I tuie dealtfel texte re- |

L4eaaqsleeelefl i4qrv4.--