Petrovici, Mihai - Hrana Vietii (retete biblice de tratamente naturiste)

l9rr Dr Mtl-lAlPEtrfIOVIC!

TXI{L'TIJRA DE PADUCEL, nXFRASE 9I 1"2
I'ASTIIJO H O IVTEO PAIICE
PI."ITHRI LE TAMA,P t.I IIOARF ALE
(J tincturir se prep:tra turuAnd api fizrrta peste frttcteie dc pa-
t ,",,"o ceaiului, sau irnbibli'ndtt-le ChIAROSETULUI
A'.,"t !i ta*a'du lc la asczat urt
lr;-;i;'a"; ;oclkir. . ca prepararea tirtcturil'r sit fie" NCrulrcmaa*rlaktg*{aPnhso,enspix. daryItfent
rlel inai bi'e
cut'pirzt tle la ilullleroarle Fitrnnjehrl- Pefto linumcortenre
"p'-*l;aii*fiat*,r.uifrurri.oscuarc.ale J'.'fesionistilor. Se pot in cloze rle cAle zec:t:-d'ui- Mdrut* Wrus malus

plluccl poate fi luatl fluitl iua Rihralurile Cinei l)ornnesti au fost. intu"ociust- clcr lisus la sfArsi
tul ultirnei cerernonii cle Pasii la care a partic--ipal. Dar e irnpor?rnt
,.,.i4* lari"cAA,telrizei1c,:ecapti<.--:tlrtuiiri'rdiepterceii,osrai uzieirrxictr"astti se 1x'at. de retjnut cit prima jurnitate a evc,lu{iilor din acr:a seari finali erau
rihraluri tradilionale evreiesti de cinstire a lui Dumnezeu.
in cloze
Iastile rnarc:heazii nasterea cvrcilor ca popor, cu pcste trei nrii de
Penlruaobfinecelcrnaibnnerezuitatr:crtpacir:nlivirshtic:i'
pi,olerr.ti,tdlitre-;r;cliu;f,ln,;r,ir-i,c.ldtuoepteii"xatcr*ea',es6afc,iucaier,lllrspnauiuntiinsdte*rapptrqrneruzfeutr'laat:lbrri(leccrilrtot'rrue:vhrazceiasclii)pdtbciuntprtA,icc'iirl,ti.urcri-ii ani iu rrnnir, prer:urn gi apzu-itia lor c,a n;rtiurre, sulr r:onducerea lui Moi:re.
;;rt";i ;";t'a, ii ii*ltedtiii,l,i'ria'.attsccotttltlep' usafui'itllaanpcin:ii'tesAinceel:pailstaltl^rriint te1'relecltuosaectlaipgiacl raaevtucaarvirlzaean' tuaniu9i-
I)ltmnezeu le-a pomncit eweilor sii si le arrrinteasci in ftecirre an - ,,sii
ca u'lnacit:ntikrr pazifi datina" - lir acereasi dati, irr ficrcare lun;i apriiie, in ar:elasi mtrcl.

cazur-ile (Exodul L2,26'0. Este o cereurcrLie care a rinras nerschinrbatzi timp
;;iloc;;lto;lhu,-i;*s;;ap"utou;odi;tetr"utlrtue.uai;s,oupfritptirtiunpatip,aorz"ziiira,'ldrrcelal"eactstiti*ents0utne*tltiuftno-tiga'psrun"tetr''tittIiti'ruanddpcuorccopexehlturrrilb;o:saiel'idnoitl'cj-dlo.i1mab-^ti.ii;'rtn.'.a'u1dt1iiet,' cle treizer:i de secole si exista cu o rnie dc ani inainte de nasterca lui
parrte, se pal'e ca marirea rltlzei pt:ste nivetrui murtionat' nil' \''a spofi lisus.
i"^flt"fr,. F)fedr,,le sccu'rlar.-: cardiace sunt vir-tuztlmelttt: ttt:cu-
troscute. {lneori, pot apirea simptorne gastrit:el' tle:;i irtch rlu s-;l tm:rputul are loc intr<r scari rlin apropier-ca Vilrerii Mari - cii-.
au legirtura cu paducehrl' feri usor dc" la un an la altul, fiincl,:i vccliiul calerndar ebraic era al-
s"t-a1biblitffdia,ca acesLea cii prea triariler
Micliael Castlernan .bscrvi ilrl. lnirucAt l)umnezeu i-a crutat pe krti copi-ii ewei niscufi prirnii
;criitur'rl 9i1s4u scidei-e st''ur- la pirinti, toti fiii diniAi postesr:in ziua clin ajunul Pastilor, in sr,'mn
dt: ret:unostinti.
,il pictrucel pot
',,*rlirAi trn lata lui lisus a hrst pusa o ulinr:ale <rcrcmoniali - cu rugit:iu-
istsiu*iisarig'rvuirvr.ec,a.csluocnAurur1oluet'rtcaol'i l:r lcsitr, si ca nu 1re- nile aclecvatc - care includea nu nrrmai ierlturi alnare, pAine ne-
'firfi"ciia.-teiv1fie^ fblosit clLe ie*"i1,. lualnt:le t:at t: ali't<'razi' rlospita si o pulpit rumeniti de rniel, ci si pdtrunjr:l (karpas), sim-
Iticharcl l-uc-as upiiu" in gravkle satl clozelt: dc ertras clin pi- bol al creclitrtei reinnoit-e si al spt:;:antei g,:ntru un viitor luminos.-
si un clesert ciulce, nunlit Ch:roset (sau Hiiroset).
cartea sa ci
cio,,*lt"u.=,.c,1e.,iilr,i,*turihc.tihoipiourenirterctiarnstltinpcftliairecinpitiufcraiarmmtar:circidneiiaclseiinunkktalr,rltcss.duuebP{iticncfoielcursncleutt,rcahccrudlirestpceupi rliplintntialcieri;r\va't'uAipnridci'ecccassolld'itna'tl:batnsrramiccui' PT.IT]EREA TAMADUITOI{RE A CHAROSIITULUI
gi*rr.,r" p,,t fl luate ki;obr)ta ll sau ii0. llxpcrienla ne inrk:a:nnii sir
llii .*t toatc ca siceb Ctlarosctirl cons{i\ itrtrrr corlltinatie dc. rnere t't;r:;rte nrirurrt (ccl
iri"ie,:atit,1;ote'!a t1t: li <littr t'c:zul- pittin ri jumatalc de nrar pentru llecare persolura) si nrrr:i lliszLte,
lirte excelente. lu urzrLl p0ttlntei llti,luati
ziin'ioc tcei.lrtta'i pastile dimi-

nt:ata la cltrlteptart' si alter cirtci la culciire'

lgtl Dr' MtHAtPETFt'O\/lCt naturisteHnelv,e \/relr * Re(ete biblice de tratamente 199

;;iot. il-r.vcHbiinrorol:srizai cmaliizes|ermea.odIra'teiaulng)ru.atrlusptaa-f"litd.e^e.d"pienisitgtaa"rltieie"irsdlsieeeaanusuipefrr,tev'ceaascmtthaeei'tisitctelcervrc'rnaevltiiaenliaelsa'il-suamcnbcircl'itoctlei.csl't'oiavsaeircmaza'-i- O ir,irzie ticuti din peref ii lemnosi din interiorul nucii este ex-
celenti in cazurile cAnd vasele coronariene s-au intiril precutn si
rhnizilor, ca sclavi in EgiPL
pentru rlurerile gi febreie cardiace (..^) Despirliturile lerrutoase din
pluiar"Artiill,ini,aap,jcu,euertae"alesoi*tiftrmitr""orpAiiftun(latc,ia.ah"l,*ei'updintu*tiltt;c""ietei"ls',i,eprgo"faiioscaetsisi-'acnitdpuii*lsaipsrsraiitereiarmlierpnrepeirnetlieacslciuncl:'adaplelceruccplcuieiurrpameitenivlrae;eil'icmnsauie.eblgteiii
interiorul nucii au o excelcnti proprietate medicinali de care se
altele. poate beneficia cand sunt luate sub formi de infuzie. trfihrrati pe
retii despirtitori de la patru sau cinc.i nuci, lisafi-i in api timp de
#ffi;;;;;;;;;,'iltpv;;ssa;tiiai;dsttlOcua;-iiilltldnbiecnJoaour.csmuri,arci;irprrii"elo9lfo.iiinu"l,r-renule,,anlnrortrasic*iqrh*ctrhJte"e*elu;"'aiiei,etrlitab,*e.,"r'tiiaisnmpaulafsp*ntarrali:ttctlca,aedeievnosueiermitRrsne.eoeteiueurs"dicintalieocoaeatinrrenupedia.1dimiisfanneieslotnrfaanseetbrin'irtiaitbaimlcpcslduinec"eeeflseuadtdn"se'qiueuecistipucim'icnmlroadaaelnpbitali;a(eo,lFeb":rlcni)aezpatKtAtrocu*ruaaneial.utrdaree-eaii
o zi, lisafi-i peste noapte, apoi fierbeti-i cAteva rninute lcam doui-
ti"J".l gf*comul si guta ("') pi multe altele' zeci de minutel, a doua zi dimineati. Be! ceraiul obfnut, dimineala
pe stonracul gol. I-nat cu regularitate, va alunga senzatia de strAn-
MIRACOLI.IL DIN CHAROSET CARE ALUNG}i gere si apisare clin piept. Aceasti infuzie este la fel cle eficienti in
;UIiERII-E DE INIMA
cazudle de ternperaturi mare, insotite dc dureri de inimd. Adese
;;;.;,ttcsgesemhalualerefirPueniitsetr.qfadizliwlciCdienlreueeoAclat;mdeInl;eetiptie,llraiuarsucaarnriiis"uotaueaclvaua"olsiii$daCftpeiltSirnana-fpicrir"liitiiooUr"iJ""imjFtd"lti-ntl*"ioio-tn'*""o""nt"t""ita,"l*,"c,d"6tLn-eif^i:"inu*1ovauo1ctasr1'v'uUdto"asialmcpgisseeuucrPa'r'uintaceilce'Ilcaraofi:tinofleserls"caiu'siPifrnide"toivezienxngelatldorjcaisueelruueAEmrdlcuiattatiourvhSlcdol-auaLomeitltnmla'ov-biacnaipm,ttllutmaeatcAorlnudnasiz'tiiinnrecr(futi,,lr[rl':clahueeivccftcebr'rakmluteaunedi-culirsekato-i--r' or-i se remarci o anumiti uFurare dupi prirna ceapci, dar daci du-
rcrilc continui, ceaiul trebuie si fie biut fi-ecvent, pAndL cAnd tlis-
J"ti.louu" o flceau si fie locul lui favorit' parsi ele, gi febra...

slimNiltarcr.i.le, c,ot n,oti*traaic.uizrirg,,ria]tseitiolrrrrcpguat-e3mcaict.ee,afuaurineelf.eer:ctetzrsreltci.uinnlc].laatrncatpoetu. tnt In 1992, cercetatorii de la Facultatea de Medicini a Universi.
oi.,.tiuni ca artrita, reumatistnul si bolile de inirna' dtii [,oma linda au raportat ci Adventistii de lLiua a Saptea, care

rareori minAnca nuci, su{eri de mord coronariene si infar-cturi dc
doui orj mai frecvr:nt ciecAt cei care consun-li nuci cu regularilate,

de cinc,i ori pe siptimAni. O analizi mai atenti a dezviluit cl o
cantitate rnoderati de nuci, fi,ri a miri grisimile si caloriile totale

ale regimului, coboari nivelul de sercolesterol si modifczi favo-
rabil profilul de lipo-proteine al omului sinitos.

Aceste concluzii sebaz,earApe doui diete experimentale, fie-

care crl durata de cAte patru siptimAni, in czLre 30% din calorii

erau derivate din grisimi - un nivel recomandat deAsociatia Me

dicilor Americani.

FAIVTASTIC PENTRU DIZOLVAREA SI

ETUMTNAREA CAIIUULOR RENALI gI BILIART

Miezul de nuci in sine e fantastic pentru dizolvarea ;i elirnina-

rea calculilor renali gi biiiari. Rapoal.tr:le clinice publicate intre 1957

;i 1961 in ,,Gazeta Medicali Chinezeasci" relatau cum sute de pa-

i:ienti dc toate vzrstele s.au vindecat de pietre, folosind doui cesti si
un sfcrl ctre miez crucl de nuci, fiert in untdelerln de rnisline (pen-
tru alte detalii despre untdelemnul de misline, vezi Capitolul 17),
pAn;\ a devenit crocant. Miez,ul de nuci a fost apoi pisat rnirunt si
,unestecat cu douit iingurite si un sfi..rt cle rniere bruna, formAncl

l pasti. in continuare, ac*asia i-a fost clalr trecirui pacient tinip

200 Dr" MIHAIP[:T{<OVlCl HaaNe VrTr - Retete bibtice de tratamente naturiste 201

de doui zile, perioad;i la *sfArsitul careia majoritatea pietrelor se: CUM AU DISPARUTINFECTIILE CU CANDIDA!
dizolvasera par{ial, se inmuierserd si fuseserir eliminate.
*) ;l;,;.fu;;;"hilfi i;i:l,' ilr:;ll.fd(daqsus2dbuanaisuau5reunlefatlbr0ni-pacezaiIim,aaccaomaarffabodzorturelcliineeaa.lciiadedosnstejnjdneiilasei,accdteli.rtgah-cdiieop(mzzeumaeeidprernenr'rpootpaeaetpaeIurrnadnem-ednespdeu'tssxeahtvzrici,alp,,neoctredicinananaiivcieuntngcetlidioiviripeca)efgeaasacu,ceit.iauerlioscnriezs"sgccpaigatasaa.nidrrpripa"eueu.nrntu*r"leczipodrnpi.cie..l.eale"r"ci.rdeprArs.."certseonpeu"irarct.ra.etrsimitnani"itta,r-i-aelpui:evireign"l"nn;on;?"i'upput;;,aiil*$;iieiiltnie';;z.oi-:a.Jiulreii.irim;i"Iri'ci)ni-a-"i.,i;.ttl'it",rtrpsel=Jiiailihura"i*ctr._r--i.c""uu,f."ro-cid,'sn-:Orzrtr.e";rfa*r'rrcifo.ri*g)o,ptan,ibiqa.ecinrrliptusrosra,*'n,gei.lnonei,ac:pnlacfurai_iiiutacirr1tbsrreinu".ri(lsire.ui'Cc;qri;e.rtcriiani,riescr.sniljararacmic;ica*tcrcit:iermcr,ithiaupiirc,irictlma_ar.laatia'ari
MIRACOLUL D IN CIIAROSST
CARE EJUTA UNCIIDA HIPOACfiVA SECRETUL DINsACsHAilRnOr.uSElTgCilAeRuE VA POATE AJTITA

in meclicina populari hrrceas,ri, nucile siunt fokrsite ca remeclii Kii
pentru diverse de.znrdini glandulare, inclusiv problt-'rnele tiroidiene.
srt;;;*a*,i,_,rr;;;;;;;;il';;encdd.eeeaxlfpeimsN'eemiirunniimaczsdaiieiel,etrinAanctrudaiedAlvetppeedrensevntaneziusttinirtcneiutittiidgaeacc1tteiveliuzea.-d.i_dcUuemeeanaa1z".imitcuublaaa.or+icig.iifrasrrod"",,Onps,;u,io;l"rtrrTsa"*d.rrr"rir"ic,etErasvai"eercngrirroipca,t,torJacnr-artiia"rne-,ncrir,;itr.ncrepdiainurire.tte.*eafvri,t_iiir
$ p*" ci existi un griunte de adevir. in cidrul unui stucliu, su-
ajuti si vi controlafi poftu n".ont oirtj"ai"_ar,.,*_".
cul proaspit cle nuci verzt a dubl.at nivelul de tiroxini. IJn decoct
rie nuci verzi, fierte tirnp de circa douizeci de rninute, a ridimt nive' IcJANRPEUvTAEReNsIrCcuSnEpl-AoTTNVbDari"NiBcHDAERsOoSMgNr,
Iul de tir-oxini cu cel putfur treizecila su1i. Puteti obtjne uncle avan-
taje de pe trma nucilor chiar- si doar mincAnduJe crude, iar uleiul ;ii,;;;;iilil;:,.*,Nr;r;;;sAaedcaiodNsrumculicipsilteeeimngcptiosrunestusianftiecbuiucinnnimstme.pdcieeai ntapivtre.rupsnru,ai,it..eaiirv.neiaici"oi(la,ttIco.iirullruirrlli";eliaongt'ri.cen)a,rgciaizlc-'rtesvoia-crprfoioharnotti_-..
cle nuci poate fi folosit si ca ingredient aromatic penb-u salatd. I)ar
cele mai eficienf-e sunt cojile verzi, chi:u'daca nu au un gust plicut. il;;;;;irvsn'aitid'zapiucuresn.seiIairnirile*nciiriucnniloeaadgLpaeiietrad.uesbtu"luisurrca?;eirttnenccirleaiuc,tsidi,co,,ro:pnjeiurrcs.it.,cileto"tpri-rl,,,*f;'u;o:ur;"inc.r.",pusepisi,turiii,ctCucra,-rAendnuad'zorr.i

MIRACOLUL DIN CHAROSET CARE
thrnntrNTA cANcERUL

Atit nucile cit si cojile nuc:iior contin un cornpus cristalin - acid
elagic - care esl,e ,,de o importanli semnificatie terapeutiri" Ia tra-

tarea hipertensiunii, a canceruluiepidermic si a paraliziei muscu-
lilrc provocati de ;ocuri electricr:. Slrugurii (vezi Cap. 14), ft-agii,
a5y'isele ncpge (RJbes nrgnrrn) si zmeura confin si ele aceasti sub-
stanti valoroasi.

&rirnalele de laborator carc au fost hrinite cu acicl elagir: au

prcyentat cil 4\ol'mat pu.rne tumod si o amAnare a declanszirii aces
iora de pAni ia zrce siptimAni, dupi contacful cu o substanti chi-
mici provocatoare a ciurceruiui pielii, in comparatie cu un alt gr"up,

firi ackl tlagic. Cojile cle nuc:i - daci sunt folosite pentru continu-

lul lor cle acid clagic - h-elluie si lie pusc in apd ckrcotiti, Jierte ast-
felcarn o ora, i;lr apzr (indulciti rhrpi gust) se bea ca un ceai.

Arlninistrat ca medicament, acidul elagic previne cancerul
eso{a.qiatr, hepatic, epiderrnic si pulmonar, la goareci si sobolani.
Oamenii de stiinti se grirbesc si ah'agi atentLr cir acidul cla.qlc sc
poate folosi numai rra prevrntiv. inairrte de aparilia cancerului, nir

si ca fu-:rfamcnt.

() singrira zi de alimentatie cu lt.g3urne si lructc czu'e contin acid
ekrgic lmzitc reduce;rproalle la junritale lisml unui iikrc cltr irpopltxic.

202 Dr. MIHAIPETROVICI -HneNn Vrc7r Relete bibtice rte tratamente naturiste 201

Putini stiu faphrl ci aroma dulce a lemnului de nuc - de la ru- EXCELENT PENTRU CONSTIPA,TIB
megug - are un efect relaxant si linistitor sinilar cu al fumului de
mariiuana. l-emmrl de nuc nu figureazi pe nici o listi de substante $tiaF ci nucile sunt deosebit de b'ne irentru cei suferinzi de hrl-
controiate. Este un tranchilizant normal, pe care nafura ni 1-a di- buritri metabolice si constipatie? cand raxativele de la farmacie nu
dau rezultateie dorite, nucile'pot rezorvafiobl"*a. Ele sunt reco.
ruit pentru plScere si alinare. mardate persoanelor cu dezordini hepatice
navilor de ficat nu pot tolera grisimea, vor 9i, depi majoritatea bol-
PETEIfi DB PE PIELE PAR SA DISPARA constata ca, in cantitati
moderate, nucile le vor prii chiar foarte bine.
CA PRIN FARIUEC
MIRACOLUL DIN CHAROSE-TALES DE IISUS
Anurnite pete ale pieiii, herpesuri si chiar negi, par sa dispari CA SIMBOL AL NIAI.ITUIRII
ca prin farmec, ori de cAte ori se aplicb local nuca neagri verde
sau imaturi. ,,Face!i doar cloui incizii pe coaji... Palmierul - cu tulpina lui prelungi 9i ingustati care se inalfi
chiai nai mult, gi mareie
...si fiecati cu sucul locul pe care dori! s5-1 curiSli. Daci aveti o pAni la douazeci si cinci de metri sJu
ugoari senzale de arsurh sau vedeli o pati cafenie, nu aveti nici un mG minunchi de frurize
fost intotdeauna un ce.l fac si iasi atat cle ,/,zlbili' evidenti - a
tiv de ingrijorare. Vor dispirea curAnd. Practic toate genudle de negi, simbol al spera'fei,
petele inchise si urate ale bitranetii ,si he4tesurile au fost eiiminate cu supravieluirii si insufle-
succes prin acest tratament. ,tirii spirifuale. in vechiul Testarnent, D*id este citat ca spunand:

Doui tringuri de frunze de nuc, puse in api clocotiti, amestecate, "Dreppi vor odrisli ca finicui [palmierul] (...). Sndi! in casa Dom-
nutrui, ei vor da ml5dite ("..). Chiar la bib:anete, ei vor avea rod.', (?sal_
acoperite,luate cle pe foc si lisate laasezattt'erzed de minute' re ruul92:1315)
zulti intro excelenti forrnul5 de spilat pentru acnee, iar unii bi-
gerCtuulurmi".aiienleva-lefraucIoterdleanpuallumi ieerra*luuiartd-tadueforisstpninudmititee,'i,n,hcraeni aledr+i-
trAni pe care ii supirau eczemele gi psoriazisui au raportat o u;u-
rare considerabili dupi ce gi-au spilat zonele afectate cu acest ceai, honul era cunoscut drept ,,cetatea pahnieriloi. (Ileuieronomul,
de cAteva ori pe zi. Nu numai ci alungi mdncirimile 9i inflamatiile, 34:3). Indiferent care alte alirnente le lipseau mullimil'r in anii c1e
dar ajuti efectiv gi la vindecarea pieiii.
seceti, intotdeauna avealr curlnale, intrucat palrrrierul mediu pr*
Uneori, pentru accentuarea efectului, se poate adiuga ridi-
cini de brusture (Arctium lappa - ven pag. 108): se fierbe zece duce cam cincizeci de kilograme cie fructe in fiecare sezon, timp
minute o linguri de rddicini uscati gi firemipti, dupi care se a- de o suti de ani, iar palmierii cresc dfur abu*clenti, intotdeauna in

daugi fi'unze de nuc, iar amestecul se pune la agezat timp de pa- apropierea apei. ori de cate ori cilitorul vedea palmieri, acestia
kuzeci de minute. Poate fi biut si ca un ceai.
reprezentau un semn sigur al hranei si al apei in apropiere.
Scoarta si frunzele de ntlc au cea mai mare valoare in vindeca-
rea helpesului, eczemelor etc., ca si penfru vindecarea uicerelor legenda spune ci Iisus i-a poruncit ului pahnier si se apiece ast-
indolente [nedureroase]" O infuzie [ceai] de 15 gr" de scoafti sau fel incAt lil s.{ poati culege curmale pentru rnama L"ri, clupi c-e Iosif re_

lrunzeuscate (si cAteva frurzeverzt) inf-o jumitate de lifu de api {uzase s<l faci. Itralmier-ul s-a aptrecat alir cle promr.}t, incat Iisus l-a bine-
fiarti, lisati la asezat gase ore si strecurati, se ia in cloze de cAte
cuvantat si l-a ales ca sirnbol al invierii clin rnorti, tigiduincl ci la in-
un pahar, de trei ori pe zi, aceeagi infuzie fiind folositi totodata si trarea triumfali in Ierusalim ave:a sa tini irr rnani o fitnz,i de palrnier.
pentru aplicatii externe. Ulc-ercle obstinate pot fi vindecate si cu
zahhr, complet saturat ctl un decoct tare ciin frunze de nuc. 1. Este vorba de curmal (Phoe'ix da<:yrifera), care face parte din firinilia
tialn'rierilor. (n. a.)

204 Dr' MIHAIPETROVIC\ HntNa Vrrnr- Refefe biblice de tratamente naturiste 205

m;it*ai;riir;ee*iSad"roei;ncl;usAliapilnrcufCduenriseiu"i-stiaaitico*aDcatfooonScnrrlri.Acne.ln.Srusutcs*uIruill,ipuutiCci.'us"r,cnirsei.n-tpaaioaprlisbnlutmptrilcgiiuaeoi"sritfq,"'oisiitlmiosi-d-lssaaiiriintubaiicunc,aonefdiinlrugt'ccosiplaiuaeMtrsogeciiavaadareriipnedeur.uillSu,esinfdmnAlcaunnupptcdluliomellnaisAIvdopuenoaasrtrln--''- MIMCOLUL DIN CI{AROSET CARE
PREYINE SUBTEREA OASELOR

i-a tinut in timp ce el'a clusl ia mormAnt, trei zile mai tArziu' Curmalele sunt bogate in bor - un rnineral care p<late preveni
il#;Finiltarea i;;";Adu"cpDeeJs*uaisf"leeimte*elaenreltauir,ci*leo"r.r-tuic:o*rireipsiottiun^eiMsate.no"qi(bitcieliofc9orai,iimn*segieedadrireeiiuvtlneuacmliai'dpieuneccnfeootarcnuu-sfra"iudranleemzreacuotridni"eo-
sufletelor carc' iu acea zi sunt eliberate din pur- subEerea oaselor proprie inaintirii in vArstd. Noile cercedri arati
ifouuOe u ci borul mireste dramatic nivelurile de estrogeni nahrrali in sAnge,
g--atoproiuto.*ir"*lou,tolrruieni zelor de paimier i' procesiunile religioase pare
ilfift;&*ttutesi"iudiuatne"zte"url.eup1e"lwore,mqei apda"r"eCeitti"an*utzir"iiiler,ilieintelDomuispmtlurineluicidadeeFelcwoirheiieilo' lrlau9dSi aliarbMPitaaocgaati--' hormoni care impiedici sr-rblierea oaselor, numiti si osteoporozi.
Dupi.menopatz{,, osteoporoza incepe si se produci la femei
UN INGREDIENT DIN CHAROSST STUDIAT "
PENTRU ACTNTTTATEA SE ^qT'MCEXCERIGENA cu o vitezi alarmanti, mai ales in solduri, genunchi gi coloana ver-

Curmalele - fructele palnrierrului - sunt studiate pentru activi- tebrall. Li se intArnpli .si birbaflor, la vArste inairrtate, dar la femei
boala se manifesti mult mai devreme.
tatea lor anticancerigeni.
Sa constatat ci, ahrnci cAnd femeile posl'rnenopaotice iau trei
*ip".i.,^"0't"ifcf"aiulztrJlp,pia"stm" '.idec"lec"i:ca"uiiolntnt,uain"lorlrpeiimrcislendlaiitultecfsioctnicuturtailedc' aiFnnrcuseAcrtmuullbu' uiprgrieadpseatrrciacutrsmiinuatdleei--
miligrame de bor pe zi, pierderile lor de calciu scad cu patruzeci
;i;,';1.,[;rilo",s"tenUdoini'ote, inuiririlor de ficat si splini 9i a c.ancerelor
la suti.
ulcerate si neulcerate.
Doctorul Nielson a descoperit ci borul determini cea mai ac-
il.uoi.g-o.iOrcrric.brrenniouofectlluel ,dr1ife"icupsurutetcepuat(ucprlaeiputaiproeodfrrsitnfoc"c*cpauuolenap,nebmaclieonartlepicnroidonveaitsesppraeenustie'tae'cncAaeuntriuaswpsA)temii.almebl'uereriocxi etsmelcrmAoltsenai'il' tivi formi de esh'ogen, estradiol 178, si-si dubleze nivelul la feme-

c"mic"u-laierridpela;iz"pc;"uz.tlAr"teaunntettocitovtJrtniaoozstiuiaibc"m"tlieluitesai*an-"t,rtt-riuispu:tlf,,il,ietciufna*seetSiostoats"ecerertlieea'rscpauoeppltie'nilzlieamenoeimdnnacteaotd'rlFioia,ogtliiocnlaesciisereenxariesvcctiecuonirnilmtefe.r'amudlenaau-ctiii ile care urmeazi terapii de inlocuire a estrogenilor.

doctorul o aProbi. Firi bor, organismul nu poate pistra calciul. Acest lucru poate

explica de ce oamenii care iau multe tablete de calciu si miinArrci

foarte multe alirnente bogate in calciu suferi totLrsi de osteoporozi.

-Curmalele, strugurii, stafidele, fasolea, migdalele gi mierea

toate, alirnente biblice - vezi pag. 23,97,205,226) - sunt cele mai

bogate surse ale acestui mineral esential care, efectiv, line oasele
la un loc.

MIRACOLUL DIN CTIAROSET CARE ALUNGA
STEATOREEA CONSIIPAIIA $I INSOMNI,A

Boala celiaci, numiti gi steatoree, este o deeordine intestinali
cronici in timpul careia organisrntil nu rnai poate tolera glutenul,

o proteini elastici eliberata in aluatul de pAine - ceea ce duce la

apzrifia diareei. Curmalele condn car-bohidrati proteici complecgi
si saruri minerale care opresc aceasta reactie faqi dc gluten. Smo-
chinele, un alt aliment bibiic popular, actioneazi in ar:elasi mocl.
De asemenea, au un e{ect laxativ diruunic si pot elirnina acidul din
irsurile de stomac si intestine. Dar', inh'ucAt currnalele sunt foarte
dulci, nu trebuie sa fie folosite der persoant-:le cu proirleme ale tri-
velului de zahar clin sAng;e, ca diabeticii si hipoglicemicii.

206 Dr' M\HA\PETROV|CI -HaaNe VrTr Retete biblice de tratamente naturiste 201

IARBA MIRACULONSA-NN I*A CINA CEA DE TAINA cu rinichii sau cu veztca. N-am allat niciodati ca tratarnen-
EUMINA OTRAWRIIE DIN CORP
tul si dureze mai mult de trei siptamAni si am intAlnit cA-
nu"tu"infi-booJlFuatcotlieitrl"moui*e"rarasirstdtjepia"itetfu*fdnntl"enltart(uiP".Pchnaleeisinlaf,itrttir'n,noeipelsnnpueiaatrtrlririimueannanlueiiziun'eloAellttncurpodadllflaet'sgueniinramtipestlAoreboctr)o'vaZaldoriezericneeaArmaounisznrdaagi areednfnexopeciiscrplrietmmeitalr'iiinacuvtacnipverjarepao-lus'duteDuupssarrteaier'
teva caztri cAnd au fost de ajuns doar trei zile. Propriul meu
lp;fiol1ou*ru"i"d.rDre*aeizi^u,.uicpEritneor.suf"ttlcai*eacloier"fnnn*o$caxillaonf.ei*resleeti,"tia.cnr*teOtp"u,ndtnmoapiloi.lnneitlioi,nlraAuiuacn,pnilcdijnaopepuilels,urani-cplcitcoruidt.unalrPtte9roeriinibanpdeuiidevaipeeetzrrereiaslzaldieuetiacnrnlitoafneacnarocd'iunreeupnincdebtehnrioaxiaslcli9riu'eaeibdsaasauettrrldtae9emun.ed$fraieee'qi caz a necesitat intre doui si trei siptamAni de tratament,
,"iai"i"ritare. SirnAnfa are efeltul'de a eroda calculii lrenalil 9i
dupi care au trecut treizeci si cinci de ani, cu doar o singrri
a;;G"; durerile si chimrile provocate de aceqtia'
r".idi*.

Acum cAteva luni, am aflat ci o prietenl avea necazuri crr

rinichii. Fari si-i pun alte inh-ebiri, i-am trimis instn-rctiu-

nile de mai sus. Peste circa o luni, aur primit o scrisoare de
doui pagini in care imi declara ci fusese in ingrijiren unui
medic timp de s,ase luni, cu cloui interniri in spital. A pri-

mit scrisoar ea mea in ziua uilirnei externiri, cAnd era gata
si incerce orice. in trei zile,urina i s-a limpezit cornplet si
gi-a putut relua treburile gospodiresti. Peste o sipdrnAni,

aierga prin oras ca si se achite de datorji si s.i le poves-

teasci tufuror despre vindecarea ei miraculoasi."

Cazuri consernnate UN DIABETIC T{RA SPERANTA
TRIMIS ACASA SA NAOAN{"
cAnd am inceput s[ iau pitrunjel, am *.1p1t 9i de irita-
vezicii urinare, si de presiunile la prostata doresc sa IVIAI ESTE IN VMT,A DTJPATRETN,CIDE ANI,
bine de un an, sunt aliAt de recunoscitor incat GRAIIE ATREI PIANTE I\4EDICINAI-E BIBUCE
,,De
Popescu I., un om bolnav de diabet avansat, a aflat de la medici
" +:'i-'ilryiiile ca sihratia lui era disperali si a fost trinus sa moari acasi, la vArsta

mai de saizeci de ani. [a nouazeci de ani, inci mai era in viadr, sinitos
1e transrnit informa$ile 9i altora care au suferit ca mine'" tun! incepuse si minAnce o combinatie cle usturoi, pitrunjel si
creson! Nivelul de zahhr din sAnge i-a scizut de la 320 la 110! Si
o q *Ddeoaombnoaal6toduiangunowstteiciaAtairiscacuintotexliacate$aezii:tt"*E$rEam4"handicaeptautui a continuat inci multi, multi ani, si foloseasci acest remecliu.
Je pieliti (infdrnare a rinichilor)' Timp de doi ani' an.] con-
tr-mro"iblrioiXu.gi0.tflliaa.rririsnrar{toirjrue.qittoiiitnrrui,etli*repirenea-braiiot*tian.ntdutnreiei2m,b0anekutdgdimcasagicireilpnmiunetcierseaaerlmicssaet usm9emi mabfiluarcniupuericcinenoaenciuoua---l Domnul AV. suferea de dilatare a prostatei, cu inl'ectie puru-
crceluelepaipintrisurtnr"u.je"c.lt.iufCu"inu,*-.flunionotierflicrguifhaserrfimirrdieenipc,siiitotmodanarjteni'limpdire-oaaasdsuapptritau+rami spigitgac'a$lo-l
clpicoahttirtiudi.udAlec9ooi-rpUee."*iR;'iiepi.pe"e=ptiaafrrcicurrunmrzsuuulrali .cuzainlntediic' 'pceaprnAioanaidsteee rice-ste'..toarni lenti - 9i, in cele din urmi, oprirea completi a urinei. $a speriat
foarte riu, avAnd gi febri si frisoane. A fost dus in pp'abi la spital,
de douizeci 9i
vindeci'" unde un medic i-a inserat de urgenti un tub pentru a-i goli vezica

Am nruecdodmgarnedsa'ticaicueaausttai ,soinludtiite'emreuntltocrlapceirsooaamnee.nTiirsaetapmldenng- urinari. Nu putea urina firi tub. I s-a sptrs ci avea nevoie de o
tul
intervenf,e chirurgicali, dar nu-l puteau opera din cauza cliatretu-
iui. I s-a recomandat si incerce ceaiul de pitrunjel. Dupa ce si-a
biut ceaiul, a putut urina liber, fare fub, zahirul i-a revenit la nor-
mal si operatia a fbst evitati cu succes! N4ulti altii au raportat re-
zolviri similare.

Dr' M\HAIPETROV|}I Haaua Vrcrtt- Refele biblice de tratamente naturiste 209

208 I-:lrn mentionat acest leac unei rude dc-ak: mele ca-e fecca
si ea prin menopauzi gi se plfiLngea de dureri la umir" Si a
9I-A AR{ IN CAT BASTOA}'IELB otrtinut si ea re.zultate foarte bunc de pe urnn ceaiului gi nu
mai are dureri." (Doamrra Sonia V:rsilescu)
u*nnhoCini engai"tiAnuunl crcilledcpul lrtdreoturunmajeaitlt;ipi;ma;;r'eUsni-buaitiirbnaitn"opca'atcretsi-uianbbeieaabmecneaaei ipfiducetieaspiimtarsueunrpgjereal'
UN ALIMENT BIBUC PRTIVINE HERNIIIT
ii;;ffi;;ii irrdeaj*ns pentru a renunfa la bastoane'
Sb-ibunii crerJeau ci pin'unjelul,,intir"este din$ slibi$ si achrce
FEI\{EI AFTRN{A CA UN ATIMENT lumini in ochii s'r-ingi" - ceea ce se confirmi stiiLntific, intrucAt pi-
"i;tlliuircinACESTE LDA ALUNGAT trunjeiuLl contine 22.5000 unititi de vitarnina A la 30 gr., de patru
smuc ori rnai rnulti vitamini C decAt aceeasi cantitate rle portocale si are

DURERTLE ARITCUT.ARE un confinut de fier rnult nrai mare decAt cel din spanac (7,73 rng.
per 30 gr., fata de 1,2 mg., cAt are spanacul). $au raportat teste
ffiil. i";;;;;i'l'#;#:;;;i^ ;i*;vrtisoinisetatratrstsiuiciee,-cu,a.AceraaCctmofzauiau'ncmriseCliataeasasteitiutaac,fl1tiopr"ucottla"i^"r";;ra.-p*'l;tiiai;";iiri;''-;t;tdi'r<e;iu'i:,i";nJrl(nibijrnse"euiiclituit"u1uLlio,iiini^oeitcna"jsatiltlat--uiermtrzetfr"aioA.le'ieaclbconoastt[asmotseilicdfueiuciaerlp.t.timrnecrepirinea.iralttoairr'peemfsupeiccioonnailst;i,psiefmaireudlvdinrguuipat'uuplurt"orgriseiaadccadseheepzpimsziiilt-teinarbtcuriuanruenmirtcerjsdee-iacoet-l-''
pe anirniaie in care vitamina A mdrea rezistentr la irernii - o pro-

blerni fi-ecventa a persoanelor in vArsta. I)eficienta de vitamina A,
mirea susr:eptibililatea fali de aceasti boali.

lnreluintari consemnate ale pitrunielului I.JN PREVBNTW NECUNOSCUT AI, CANCHRULTII
n O pacienti, doamnsaa.V-s'iI'cuarebtheutr.icneicahi idi'eNpultnruunmjeailctaimapredue-
. #;;il;';e;i;;*iv;t,gmipiint.e;,auel*ta,ictdiizt.iiituea"AiA'aiu"*icfnriu.l,utoi"nnm"oirnu"",pfaitttr'"s"-unbouiu"ab"*On'ut-edu*c"mouipc'"oAtneaiutttet9r'ti"oioaomdsl r"ps9iiiuiipssenr-aideraennect-itotnccutrmne.tnicAaujpetertomlaniles"tputatPmnlltaniulsatsfeluemi9dndmiriejueimenicznlila-ituolietmlsjlo've-crDplenh''"usalimtlle@remrbunueaneimlraaenrtmaaeoa--t' Majrlritatea oamenilor nu stirr ci, in matt-'rie de cancc'r, citeva
fire de p'itrrurjel inseamni enorln. Una la mAni, contin cam tnt alAt
de multi vitarnina A ca un stbrt cle ling.rri de ulei din ficat de cod.
Pe de aita parte, cedeazi carn doui treimi din l'itamina C czre se
giseste irrtro portocalh intreagi! Mai rnult, pilrunjelul e rnult mai
bogat decAt majoritatea vegetalelor int.un aminoacid important,
histidina, care inhibi puternic dezvoltarea hrmorilor in organism.
trarvitarninele A si C sunt recunoscute acum ca elcmentc nutritive
importante in lupta contra cancerului.

. cle doamna R.C') vietii' am aurt dureri articulare la ge ACESTALIMEI-{T BIBUC ALUNGA PE LOC AI.ERGIILE
"i;;;;i "b- iibp;tdi*;#" 'niAnpb"-uuita*munsuunctctcrhcieieAil,ua"tzleiuvOoal".a.li"rv"p"1;iaii;'t';'tit";\iiulit"l-t*ai*oliii,ttr:;ui";po;ils"liotsml'osniii'r-sdlpuatcanruhicrecieamldtreciebtonatsmlArmc'nfaoicil-1np*ianetder-uaaldoutdmtcrenucceir-ivaais'emtnecndjeaaitutuitraep'lsbaiMtlceoncrtimeeo-eadracml-e-capaaurrimenoll''
Consumat sub forrni de salati, pitrunjelul inllturir manilesta-
nile pro'rocatc cler alergii aerieue cufil ar fi stnanutul gi rinorr:ea.

in r.u't-ro cercctariior s-a conslalal ci pitrunjelul inhibi secretiir
histarni.nei, un produs chirnic al organismului care declanseazii

sirnlrtorn t,rle: dr: alerg;ie
"

HnaNt VwTtr- Refete biblice de trat,amente nattl'iste 211

DT. MIHAIPETITOVICI strugud si chiar banzule, fiindci merele ala cum le cunoastem rtu
214 erau cultivate in Palestina acelei epoci, degi acum cresc acolo din

c" u" M^hSilE;ltFA'OLrrO,rSrEi'eSbTEurAceCsEAASTA abundenti.

;."rfp;;t;dli;;JmirCoseui rdilionr,vueldcuidnhimei*mcruuaueulstizou.faorifolo)iaieisrr'Joeapmtas"auieaturmtpuiizineatsrniineiu,etulenuunlj'epiievlleue*rnl1lAtedprt9uetedt:ntctrtuplerouefscnoaatpfriuasliib[r,nsanieoneutrgubitre-tiaeral'vdizlaii-azeperirolz-tr'ueaiil Adevirul, ins5, este ci pe w,amea Bibliei existau intr-adevlr
nreri ($,rus malus) in l[ara Sfend, cresc.And sllbatici in regiunile

montane" Fiuctele lor erau mai mici gi mai putin zemoase decAt cele

din zileir: noastre. Dar existau.

-""b;;rudt"Jlt "f^"taideArirun*jn"etg,i*"u6*eet'tSpdi"m"u!pa1iii.bmti"nate"stuie' .odfo{ae9criitrnonApanrpcoaite,tciclfof,recuonbzt'iretyi'npsr9oi 9ainsn--' O PIANIT, DIN BIBLTE CARE PROVOACA
toToARTEA BACTERI:ILO& VA MEN,TINE
tra indigesfiilnr' TESUTTJRIIE CORPORAIfi MOI $I EI^&STICE

il;,r*i;iilhid Principalul heneficiu al merelor consti in continutul lor de po-
i;ffi;.;;f;;;;i"i;.p*e'bteed"ei;p;i"truunjel' tasiu -- care ornoari germenii, extrigAndu-le apa: microorganis-
."^i de patrunjel, pureti. folosi si radicinilc. [a multc mele se usuci iiteralmente 9i rnor'. De asemenea, potasiul rnentine
tesutr-rrile rnoi si elastice si combate scieroza arterelor. Acest lu-
nlafaruri se glsesc t"d;;;i d* pi'trunjel uscate' Sunt muit rnai pu- cru se poate dovedi folosind o{etul din cidru de mere la fidge'itrea

prin urm;re, rrcbuie sa respeclati instruc- cirnii (vezi mai jos). Tbtodati, merele fux'nizeazhpectini, o fibri

Sunile producitorilor' solubili in api care reduce enornl colesterolul si protejeazi inima.
I)r" Jarvis, autorul best-seller-ului ,,Meclicina populara", laudi
AVERTISMENT
foarte mult oqetul din cidru de m.ere - pentru scopuri medicinale
ffidffirirt"travaZleiuulunia. dAecepslttrauneje#l poate stimula contrac$ile utgfu: in timpul
- intrucAt pistreazi clin mere totul, cu excepfia zahirului, care
efecml unei substante chiryic.q clin compo-
devine acid in fermentatie de producere a o,tetului.
r"rrcepuhrl secolului, apiolul in cloae mari Acidul <itetului din cidru de mere este exfem de valoros, spune
se fotosea la pro,"rp**i""ru. ut'orturilor' in ciuda nepXlcutelor sale. efe.c^te
doctoml Jarvis, fiindci poate elimifla multe troli, schimbAnd sta-
usp'"ereJec"cJurhr[ni"-)d-l.--aFtereetSm"(iu,eei*nuil"efog_gerintieo-e,*ra.ia*Jml,u"ebelts"eftieeammlcheAo,inltsttosctrraid,''lfecudraaiergtes'eisnqriiurgrriu'lsurcumanptneinitnniottsirtauljrscnpeinoe'tarrirsutneoiataulgneriedinilneeu rea alcalini a organismrdui intr-tLna acid5. De asernenea, omoari
bacteriile din pllmAni si intestine atAt de mult, incAt rnateriile rezi-
fiffiffi-ffi *a-'-lainpute*"af"zi. duaie din intestine isi pierd mirc,sul.
car.c
alipteazi frebuie si gtie c[" p[:t-ru-..n--j:e^rlu-.rl p^a^^arte^ oanpti. In al treilea rAnd,'aiidul otetului clin ciclru de mere dizolvri cal-
ciul si alte depuneri mineraic groase care incarci organisrnul, asL
fu*tuti"'ij*, dupi perioada tle infirrcare' qeaiul de pilrunjel Pq*"
bctatjei 9i a alunga jena fel incAt se pot disloca - la fel cum acidul dizolvi depunerile de
- irf,ifr" sAnilor
calciu si minerale din ibrice si tevi, precizeaziJarvis.
prea plini. """tiruarba
Aceste depuneri solide de ceLlciu ;i minerale - car:e pot cauza
LIN FRUCTIVIIRACUI,OS diverse dureri si deregiiri - sunl. alcalihe, inainte ca otetul din ci.
DIN COPACIIL CUNOAflTERII
dru de mere si le dizolve.
,riifl*e.Afu.u,niUdaetvi.u*,t,ttlstoi*c"nmpeuoXlrstneta"oct elmeszecbreamteitntlti;'e[p-la'"r,rivaBinSidbfAlipnaotass'-iabSiapiituasttuuegtaerrecafatc'rciini'lawingelutontcuuui--' Puteti v-edea usor cum se int6rnpli acest lucru, ne recomancli

doctoruiJarvis, scrrfundA,nd o coa-ii de ou in otet din cidru de mere.

CurAncl, <r:aja incepe si se inuroaie gi sir elibereze balonase de aer,
l)entru ca treptat si dispar;i"

212 Dr. MltiAlPETr?OVlCl -Hner,ta Vreni Retete biblice de tratizmente naturiste 213

MUUTE MANADII SUNTYINDECATE DB ACEI}T lingr-u'ife de otet clin cidru de mel'e intr-un pahar cu api Ia fiecare
MINTJNAT ALII!{ENT TAMADINMR BIBLIC lnasi, in .genel al ea va constata, dupi clcxri iuni, ca isi poate str-Am-
ta rochia in talie cu doi centimeLd si.iumitatc", atirmi doctorul
Prinlre numeroasele lrcli care cedeazir irr lapr otetului din cidru Jarvis. ,,f)upi alte d'uA luni, o va nrai putea strfunta inci o ciad cu
c1e mere, conform doctorului Jiu-vis, se numiri intirirea ar'lerelor,
inflamafile rinichilor si ale ficatului, mAncirimile pielii capului, gu- atdt' iar la sfarsit'l ceiei de-a cincea luni, i'ci o dati. l)upi un an

turaiul si simptomelc abrgice ca licrimahrl si cursul nasului, infil- de tratanrent cu ofet din cidru de mere in accasti cantitate, o fe-
trirde sinzilice, sur=uzita, urrsul postnazal ;i chirerile facizrle, sau ne- meic care purta rochii nuntirul jjO va fi ajuns la 45..,
walgiile.
,$l5birea se va prcduce treptart. Daci o fenreie cu iniltimea in-
Durerea sinuzjtei pa'anazale poate fi alungatl, spun€) Jarvis, tre 1,50 gi 1,65 rn, ln g-reutate dc 95 kg, ia cAte doui lingurite cle
luAnd cAte o linglrri$ de ofet din cidru de rnere, intr-un p:rhar cu
api, o daLi la o ori, rle sapte or-i la rind. :orbi{ incet. In mod nor- ofet din cidru de me.e ink-un pa;har ci api la fiecare maii, pestc
mal, newalgia faciall va clispirea. doi ani va cantiri cam fJO kg. ote,tul din iidru de mere ii va ii dat

O linguritl de ofct din cidru de mere intr-un p;rhar cu api, cle posibilitatea de a arcle grisirnile rlin organism, in loc de a le de-
pune", conchitle d octeirul Jarvis.
pah'u ori pe zi,va duce la o ugurare remarcabili a rLurerilor artri-
tice din articulatiile mici ale mAinilor 9i picioarelor, pe o perioadi
de doui siptimAni, continui doctorul Jarvis.

UN REMEDIU ALIMENTAR BIBIIC PENTRU

INFIAIVTAREA RINICHILO R

Daci apere o inflamatie la rinichi - nurniti pieliti - care face
ca in urini sh fie prezente celule de puroi, in gcneral sitrralia se

va arneliora luAnd un amestec de doui linguritc cle oteJ di:n cidru
de mere intr-un pahar cu api.

intr-un caz consernnat, o ferneie in vArsti der patruzeci si opt

de ani, cfsitoriti cle cincisprezece ani, suferise accese dc pir:liti.

kA inceput si ia ofet din cidru de mere -si a scipat dc pieliti. tre

cerea unui zrr dupl o crizh, a intrentpt tral,amenfutr cu ote1. din ci-
dru de mere, crezAnd ci rru mai avea nevoie de e'1. P:rku $iplimani
ma\ titrzitt, pidita a reapirut, cu fiisoane, ternperaturi de 39 de
grade gi durerj in regiunea rinichiului skurg. A reinceput sit ia ote
tul din cidru de mere gi s-a restabiiit imediat.

CUM TOPES-IE GRASIMEA ACEASTA
PLANTA BIBLICA

Otetul din cidru de mere poate duce la clisparitia cxccsului clt'
grirsirrre. ,,Dacir o fenreie p() care o strang rochiile ilrghile c:il-r. clou:i

Hnal,e \ltrnt - Refefe biblice de tratamente naturiste 215

13 Urina i s-a lirnpezit si culoarea galbeni a pielii a clispirut. pere aproape
prea stimplu ca si fie adevirat, dar daci ajuti realmente, de ce ,r-arr., irr-
ULIJITOAREA PUTERE
cen:al) Personal, am fost foarte rnulfumit de povestirea ei, dar, nu prea
DE VINDECARE A UNEI CEREALE
surpdns, cici ;tiu despre rezultate similare inregistrate la tropice, in
BINECUVATTTNTE DE IISUS cazuni de boli de licat si gilbena-l-e, prin acelasi mdloc (...) apa cle orz
(...) zuluce beneficii categorice atAt rinichilor, cAt si ficatului.

Orrul- Hordann Conform cu ()emara, o carte de comentarii biblice, ,,apa-sulit_i,,

{.Jnul rlfuth'e uceniciilui 1lsus, -Andre| (...) ii spune: ,,Este aici se referea la zyfhos, ale cirui ingrediente sunt citatc ca fiind: trei
piiti orz, trei pi4i sofran (Carthamus tinctorius) gi kei pirfi sare;
un bdiat care are cinci paini de orz s1 doi pesfi. Dar ce 511if 2cas-
tia Ia atAfra insi?" Poruncit-a Iistts: ,,Puie1i-i pe,oameni.si.stea accste ingrediete se inmoaie in api, se ard si sc macini. Nu tre-
'Ajotsu.n(c..i.)fiDsuesciaolautanteptAtiiinaiuleg;ei zmutuplfeiimiairnbdd Ia numAr ca la cinci niL buic si se dea femeilor gravide, fiindci ,,sli-besc ceea ce e solid
(...)." Conform vechilor scrieri, ,,ajuli la cclnstipafle,,.
a dat ucenicilor, t;at'tlc{'*
Berea medeani, numiti gi slrec*ar, ,,in care se pun boatre de
nicii celor ce pedeiu (..). Iar dupi ce s-au aliturat, a zis ucenici- orz", si zythosul egptean (berea de orz), erau extrem de populare

in vrenrurile bibtrice si se considerau a fi remedii universarc. Berea
de orz rse prepara pentru ficcare rnasi.

lor sii: ,,Str|ngeti ffu'Animrite ceau rimas (.".)-" Deci au strAns PUTEREA AI{TICANCERIGENA A ORZULUI
si au umplut iouisprezece coyti de fArdmituri, rimase de la cei
Bakuryokuso este o puclr-i verde simpli, cle ore fiert.'Iiata-
ce au mAncat din r:ele cinci pLini de orz- mentul const.i din cAte o linguriti intr-un pahar de suc sau api,la
fiecare masi. Sucul dt. orzverde si pir (vezi pag. 16g) sunt foarte
- Ioan, 6:&13
populare in Orient. [Jn prorlus exh-em de folosit prin toatiJaponia,
.APA-SULrTa"
*reastizi disponibil si in Statele Unite gi Clanada, es[e {yo-Gre ei,
Eweii din Antichitate aveau un rernediu contra pietretrc'r la ve-
z\cabtharvape care'l numerau medekatit n,literal,,apa-suliti", fi indcl consti din grAu 9i orz linir cultivate organic, cu vareh (Mac;racys-
,,stripunge sau sparge piah'a'. in realitate, accasta era apa de orz' tis pyribra), orez neglasat (brun) gi chlorella bulgireasci (o alsi
prrt"rn gisi dovezi moclerne ale capacititii apei de.rz de a degaja
bogati in minerale) . Nezipag.220)
din ficafbila - ale cirei cimtititi excesive pot ajunge in sAn53e, dAn- Se akibuie clorofilei puterea sucului de arz pi a pirului. A a-nu-

du-i pielii un aspect gilbui: rnilii inliihitori ai proteazei din boabele de orz si din alte seminte
suprimi agentii cancerigeni clin traiectui intesiinal.
o femeie care r-".ontractase o gili:enare grirvd (...) s-a villd,rcat ntl
mai si numai pe urmirtoarea cale: a tierl o ceascit de boabe dc orzitr Cercetitorii japonezi au descoperit in sucul de spic de orz o
3-4 [L-i de apa, pAni s-a'l inniuiat, si a b:irrt iipa pe parcllt-sr-1l unei zi1', prolr:inl ce pare sa protejez-e celulele de r:azele ultraviolete si de un
anumit agent cancerigen. Se silune ci acest lucru se datoreazi sti-
mulirii refacerii A.D.N.-ului cu ajutorul acestei proteine.

Dar prc,teina resltectivi., impreuni cu aita gisiti tot in sucul din

spic de arz, au o acfiune antiinflamatorie dovediti, Aceste cloui
substarrte dilr orz sunt in mod remarcabil lipsite de efecte secun-

dare,

216 Dr. MlHAl|)ETRAVrct Haaue VeTr - Relete biblice de tratamente natt.trisle 217

MIRACOLUL DINT]R-UN BOB DE ORZ ACCELNREAZA YIND E CAREA

Mrilti oamcni de stiinta atritrrie puterea vindec;rt.rxu'c ;r sucului aclbosrePonfeiltrdaioaoddreiacc6idrt-euinvi titnrr-daaetlac."mafr*eei na.t,.,r.pin*ilrojrUefmi"aaiiosc,u*nrti:ii inI)c,aszu;ulflatrerrriadpiri,eisacuu
<le orz clorofilei.
udsotuaucneuctel,ou.rnmoouufItillriafti.tuiovraioecleci"edAdlienarUetsoaidzrndidrgl;evs;it',,c,,nr*href.c";"a*;tf;ur;e"ria..(l'r;iua.;li\nr;i",lIo,(rrt,err"areisfiaiinn.t,gd,reeclauaibnptsieluattceua:.rrieicorore.psIurloer>--
Clorofila, substanfa vindecitoare. este concomiturt puternici si ino"
*.pi *""fsifrnieelaapfioneAatldoerfosessuceptlresirflcioeenlloianctsbeaioptruaarrzaen'oarzicaeteeanncchltuer..nucceradiolpdirco.uacf,rlmrrian,egc"n.jhi;"ii"m;:i;c:,a*:ri,r,.:-t,sr.isr,ar.,riaurlrtc,anr;irraugfriii:,n.esifrefere*clivtnt,iatni.rtrceurrk.e:accpibri.rr..rn'lrt+a.t,,i
fensivi - distrugdtoare pcritru geruicni, clar clclicati cu tr:sutufile coi.
FoLosnA gglqg-cEs PENTRU srh. r_uHzl-rrA-. vs4r
porale vilamate. Modui culn anurne actioneazi rim6ne deocarrdati
un secrct al Naturii (dar) penlru urr rrcinitiat, n:l prrtin, fenomenul ilal"e INFECTIILF; CARDIACE

o magie verde. ;;_;ij|cu;XlorurTEolffx;iinl1eisiimtsipiiniem'unDzatireituemlaoesurenlmtcdereooncnceaiaacz,erudcn$irctoao"r.on-rbfsrire";a.,m*s'n"-*a.rtie-;ioicrglieltisrfcciotuaileolbseauizrnietueerscrriuuteotzursururirl"ctocaccrtecrcasllfleuaar

Cu cAt o plzurti conline mai muLlti c1orofil6, cu affit asigrrir o pro RED UCllmDn*Uo_RuERrrEAi;Siur ErNrFirIAoIn!{A_TITLE

tecfie mai marc fath de subslantr:le cauzatoare de canccr-. Iar orz,rl Dentistii si internistii au forosit cu succes crorofira pentru a con_
trola infectiile bucale
este plin de ckrrofli care nertralintazf. achttnea cancerigeni a ames ;il;;#;.ffiffd.
tecurilor de praf- de carbune, hrtun, fripturi cle vili si alte substante.
in aceasta calilate, e mai eficient rlecAt vitamina A, vitamina C sau ::lflamatiilor
vitarnina li, contra mutafiilor acelorasi rnixturi.
grave.
COMPLET NSTOXIC, A INNDECAT INCREDIBIT si cr-rntrorur,:*1rfi"l:.[":l;i;,"?irJ"^f,#iTrT":.ilj.rl,tIifiru: r * iT ll:

{DARADEVARAJ) DE MUUIE BOtr bori bucare

Nurnirul afectiunilor cle suprafafi in care clorofila a frist folo- UICERELE PEPTICE SE VINDECA MAI REPEDE
siti cu succes parc incredibil, daci czzurile nu ar fi atAt de bine do
cumentate. Clorofila vindmi r"ini (...) stjmirleazl refacer*r tesutu- treesatTiv'abinlt'odMdeacatiiri,imi suu-arrcteveriszetruuotdr.icpi eiapuer-icitc"xerti,r.er..em,trr"i"c.,l,eornrcilf'.irr,:iii,letrforoctartmopteeoa.nizrt.irc.u?a' accclera_
rilor vltimate si inhiba dezvoltarea bacteriilor:
t,b,l in-
Iiteratur'a medicali e plina de rapoarte care demonstreizi ncesle
efecre. Rinile si ulceratiiie supedi,ciale, provocatel de operatii, frachiri dorofi hi
r--omin utive, osteonriclita (infl amarea oaselor), decubitus (ro saturi ale
patului) si tait-'l-uri banale, toate prezinti proffese rapide si drarnatice
la folositca locala a clorofilei. 1'erapia cu clorofik\ a salvat mernbre de
la amputarc.

in sute cle experimentc si inct:rciri pe oamerri si animale, tera-

pia cu clorofili a dovcclit intotdear.rna ci nu art: efcct,: Loxice. jtu
nurnai toxicikrte reclusa, ci NICtr tlN FEI- de t.oxicitatc - lie,: ca e

ingerata, inject"at:r sau ;ri;lic:ati r:xlern. F-ie si numai ;rccst fapt. fecr:
dur clorofili una ciinh-e cr:le rnai r;re si complel.e substantr: t.r,:r-a1x.:
utice cunoscute de stiinta ntedicr,riil.

218 Dr. MtHAt PETROVICI -HnaNe Vteytr Relete biblice de tratamente naturiste

219

in tratamenhrl ulcerelor rezistente la terapii conventionale. Rezulta- lesterol. AvAz:1^, mai mult. Ornil,insi, cobom colesterolul pand la
tele sunt absolut impresionante. Vlndecarea completi a tesuturilor 76 ng. per suta de litri!
g;;;;"daLd.eti.A'nDHts,fi.adcD-aac.dt-rL,oe..nisl,neechcsgooit-pbeelee.ristosroaitltuerriiclrioip,s,lrcueuhelntpti"t,r,tr:ibru'aeruarinreui.en,,adhprliiinisbmcatiartruoipelgreaaiecscditopeianierteerloseaitztneifitiradcaocearlttzuteeual.rucleutil.ioivSara.ui-Nno;ui'Ieenrluuuir*rinluedi
vitimate, asa culn se demonstreaza prin examinarea cu razeK,
s-a produs in douizeci din douazeci si patru de cazuti, in interval

de doui-sapte siptanrAni.

AXTE BENEFICII i'Ace-sti trei inhibitori din ortzsunt prerzenfi, cantititi mai mici,

Cercetatorii au obsen'at un beneficiu colateral al folosirii cloro .;;il;i;p";u; il;;"urpsainerinnmdtraeoulttieinavi.csmmeurpaie.rjaoiEmlreiapugeicrmnaletprgeauuacpizctaeiat,rueean'nvf,dei"ceggaeifmautcaluprciioeondneneitiaianszeupAru,io'mcdadbus"oculebnsicvtaoenrsetecstemrour.iGtrsatei
filei pentru tratarea ulcerelor peptice. Clorofila tinde si <provoace duc colesterolul.
regularitatea" la pacienfii shrdia$. Conform mai rnultor cercetitori,
clorofila nu ac{ona numai ca stimulent al activitifii intestinelor, ca
rin laxativ. Mai degrabl, regtlanzafu nctionarea intestinali, atunci
cind actiunea era greoaie.

PA}.ICREA:TITEIE ALUNGA CONSTIPAIT^A, CRONICA

Investigafile prenntArezultate preliminar"e {avorabile la folosi- zoerzceosa)pmafaceiinenaniifdideessusrfteeiirrni,r'tiziniisbdrieaseccluoieintnisiStiaippuafti*ineicneclrr"co,ainiticsleii.asFuuibedsacttiitruluaiienpotiuuin"isai"p"rrrleei
rea clorofilei in tratarnenhrl pancreatitelor. Clorofila este considera-
s-a cerut si minance intre trei si pafuu biscuiti cu orzpe a. Rez,'l-
ti ca influenfAnd rnai muit reactiile enzirnatice care complici boala.
tatul: cincisprezece dintre ei eb"ti) au scapar iomplei;;;;;;irp"
O SUBSTAN.TA DIN ORZ SUPRIMA CAPACTTATEA !ie, au avut mai putine gaze gi dureri abdominare si au incetat sa mai
ra laxative. cand au fost ripsifi de aceste alimenie cu orz,aproape
FICATT.]LUI DE A PRODUCE COLESIEROL,NAU" tot grupul sa constipat gi a revenit ra folosirea laxatircroaintr-un

Ani de zile, oam.enii de stiinti au ciutat si afle de ce vegetari- interval mai scurt de o luni.
enii tind si scape de atacurile de inimi, cnzele de apoplexie, dia-
Cu cAt g mT qufln prelucrat, cu atAt orzul pare si aibi o putere
bet, hipel tensiune, colesterol crescut, colesterol LD.L ;iu" gi anu- mai mare de vi'decare. oamenii de stiinti recomandi produsele
din orz integral: tiini. de orz,tAr|4e de ,rzgi fulgl A" orr_Cf,i* .i
mite forme de cancer. dKoirenztbuuolnas, cbaoeutiaetinfre,icmtceaodiapejui.tsiOncirdpzeuurlteesrcanoiccfio,alnseisaotrerezrouclloupjliueleir.lain(to,ldrItzauu"rriatipetnenr.luuamipac"ior*np*as_rt.i

in 1977, sa izoiat o colnponenti activi din orz,care supdma ca- tial.)

-pacitateaficahrlui de a produce colesterol. Se numegte tocoffienol cu exceptia berii de orz (zythos) - berea nu e o buni sursi cle
orz, intrucat aproape toate chimiczrlele din Gr-z carereduc
sau ,,Inhibitor 1". Sau gisit si alf doi inhibitori. Tof trei erau pre rolul se elimini odati cu reziduurile. coleste-
zenti in boabele de orz, secari si ovaz - rnai ales in uleiurile din sba- uri se macini pentru fiina trinlisa la unere ciintre aceste rezidu-
turile exterioare, pe care le numim fibre. brukirii si plafaruri.

Aceasta este insisi ideea aflata Tabzuaunei populare pilule pen-
tru colesterol numi&i Mevacor (lovastatin). Mevacorul blocheazi

o enzima din ficat care stimuleazi product-ia de colesterol.
Shrdiind nivelurile de colesterol ale giinilor hrinite cu ovaz, po

rumb, grAu, secari si orr., nu a gisit nin-ric neobisnuit la sAngele

pasarilor hri.nite cu p<lrumb. GrAul si secil'a elirninau putin din co-

228 Dr. lrtlllAlPETROVIC! 14

ORZ{.]L NU E PERICUI,OS PENTRU CEI CU EAUTURA MEDIcINALA sACRII CARE
AI.,NRGIIT Lq GLI TEN A SALVAT MII Fffi OAMENE, $SRHVIhIH
CFIEAGURILH NH SAftIGH, ALUhIGA
Spicul r1e orz nu t:ontine giuten si poate fi rbbsit fira riscuri de DIJRERItE $l -fiOPH$TH ffiRA$tnrxHA
peisoamele cu iut0Leranta ia gluten, lnai cunoscuti ca boala celiaci:
.lurrfortt ttiiui expert, r]lorofitra din spicele de orz dilueaza glutenul DE PE PERETII ARTffiRHLOR
si ii favodz:eazi r:lirnkutrta clin sistemul digestiv" 9

Folrivit zrfirmaliihrr iul Jt:hn tr{einerman, anumi! specialigti in Vinul
alergii tifur sudul Calitorniei le recomandi rnultor dintre pacientii
ior sensilLiii tra gluten praful clin suc de orz verde, amestecat cu api Stuglrrii* Vitisvffiera
distilata. Produsul, numit Kyt()reen, conflne sucuri concentrate
de orz tanir si spice ctre griu, mlidite de orez brun, o algl numiti ,,Eu sunt vfurul cel adevirat'., a spus I_isus, a cirrui prinui minune
ctilorella si v;rroh gigant clin aige. Aces,ti medici recomandau ca a fost preschimbarea apei in r,'in. Llltirna Sa faptii a fost instihrirca
pacienfii lor alergir-:i la gitricn sir ia r-, linpxrri$ rasi cle pudri ;i s-o
punir in 200 gr. de apa clistilati. Se amesteci 9i se ia pe stomacul sacramentului vinului. A meillonat concret vinui ca alirnent timi-
gul, pentru eficien$ rnaxirna
driitor, in povestea Ilunului Samaritean: ,,i-il legat rinile, furnAncl
STIh{ULEAUA FUTERNIC ENERGIA
pc ele untdelemn si vin"" - Luca, 10:ll4
un anlrenor cle iicer.r le dir-lea cu regularitate sportivilor, inain-
tr:a meciurilor irnportante, pailare cu praf din suc de spic de orz, o Vmul rogu este un vinctrecitor dovedit si pnternic" Nu incape nici
lfur$rriti, in zunestec m 200 gr. de suc de rosii penhu ci le ,,stimula
puternic nivelurile de energie" si toli se coinportau excelent pe o incloiali ci Biblia si autorii eri i-au recuiiosr:ui ;rcliunile asupm oi--
teren. Praful drn suc de spi.c tle rtrz se poate curnpira de la majo- ganismului oillenesc in speciatr asupra funr:tiilor inimii ;i ale sis-
ritatt,,;r plafarurilor.
temului circulator, asupra tubulrri gastro,intc,'stinal si ale sisterriu-
lui nervos central.

Vinul era lblosit ca antiseptic penh:u t--ui-itjrea rinilor. Ca anes-
tezic, provoca somnril si lnlitura durel-ea (,Fost-am lovit, dar nu
m-a durut, bihrt arn fost, dar n-am simtit rrinuc. CAncl rni voi scula
clin somn, voi cere iarisi vin." -. Pilderle lui ii-riomon, Z?t:Jr.).I-a inasi,
imbunitife;te digerstia si pofta de mincar e (,,Nu bea numai apA, ci
folosestete de putin vin, pentru stomacul fiu si pentru desele tale

siabiciuli" - lipistola trn1ii a Sfantului Apo"stol Pavel cit-e Tirnotei,

5.23). Ileofi-timirdui Lori ii toloseau ca stimulmt pentu'u inimjle slabe

- ,,Vinul care invt:seleste inima omului si untul dcr trernn care face
sii strilucr:asci fata lui (...)." Ils:rhnui 104:15 - pentru a inriri bita-
ile ininrii, a alunga durcritre cie anghini, zt inrbruraiati r-esrpiraliil. S*
i'ole clera rAndul, inaiirt<: cie apariiia pil.il:ior-, <iaurenii l-au lilic.isit *r

tranchilizant nahrral (,Dati biiurrrrzi imbhrirtoare cclui g:lia sa piarzi

222 Dr. MIHAIPETRAVT| -HaeNe VwTrt Relete bibtice de tratarnente naturiste ::-t

si celui cu sufletul amirAt, ca sa bea 9i si uite siricia lui .si si nu-9i lntrucAt fenolii din vin inving herpesul simplex, se poate rcipa

mai aduci aminte de chinul lui." - Pildele lui Solomon,3l:&7 - de o ulcerafie tamponand-o cu putin rezicruu ie vin. vindecn pii-

VINUL ARE P{.]"TEREA PENICILINEI gile si alungi pe loc durerea.

SpunAndu-le eweilor din Antichitate si foloseasci vinul ca anti- HEPATITA APROAPE EUMINATA
septic, Biblia recomanda un ingredient care continui si fie cel mai
comun dezinfectant al medicinei moderne: alcoolul. Dar puterile Daca beti vin in acelasi timp in care inger"ati alimente contami-
vimrlui de omorAre a germenilor nu se rezumi numai la atAt. vryiteim9buovlniriuvgifi,.
sau bacterii cauzatoare de boli, riscati rnai putin si
Fiecare test cu vinul arati acelagi lucru. Vinul ucide microbii Testele au
demorstrat ci vinul omoar-d i*rirrrii
de holerl ink-un interval de keizeci de secunde pAni la zece nv
salmonella, stafilococii si bacteriile e. coli - cele mai corrune caur"
nute. Bacteriile E. coli, in douizeci si cinci pani la gaizeci de mi- ale intoxicafilor alimentare - si elimini aproape compiet riscul rle

nute, germenii de febri tifoiili in cinci minute pani la patru ore. hepatiti de pe urma consurnului de stridii crucle contarninate.
Nlulti werne, s-a crezut ci sukrstanta din vin ucigitoare de ger-
. VINULA SAL%\T N,{II DE VIETI
meni era alcoolul. insi cniar gi firi alcool, vinul continui si omoare
fiv nnapul EprDEr\{iEr nn solimA
bacteriile. Un cercetitor francez din anii 1950 a descoperit ci poli-
Vinul a salvat nenumirate vie{i in timpul epidemiei rle holeri
fenolii din vin ucid bacteriile cam in acela-si mod cu penicilina. vdainnd!acyi1b.ifuatosrfaiirgdietuvlinsedceomluolnusi foaal)mc-Ko-rreeae"isutnenrtni emdaici
Chiar si diluat cu api (in proportje de patru la unu), vinul are francez,obser-
mare la holeri,
aceeasi potenfi, in cincisprezece minute, ca gi cinci unititi de pe a csotitnufiitrmpautbol.icinlltrs-ai daemveirs,tevcineuvlinuciinrleaapig,epremnehnuii^pclreotheocifeler.i,'$atciienstat
nicilini per milimetru. Dintre toale sucurile testate, sucul de mere a

proaspit stoarse, sucul de skusEtri si vimrl au fost cele mai puternice. lucru fiind la fel de adevirat pentru vi:rui rosu ca si penh-u cel alb,

UCIDE YIRU$I PE CARE PENICIUNA sec sau diluat pe jumitate cu api. Manrele au incepiut si inmoaie
NU-I POATE AIfNGE in vin pegtii gi fructele, pentru a omori bacteriile din ele.

Mai mult, spre deosebire de antibioticele care pot omori bac- PUTIN VIN FACE BINE Ij,INIMA
terii ciar nu au nici un efect asupra vir-usilor, vinul ro;u ii anilileazi
pe loc. in cercetirile din anii 1970, virtualmente nici unul dintre vi- Toate biuturile alcoolice, in cantitate inoclerata, par si descu-
rusii testali nu a supravieluit douizeci gi patru de ore contacfului rajeze bolile de inirni, darvinul dovedeste e{ecte mai puternice de-
cu exlrasul cie skuguri. Sucul de sh uguri si vinul rogu au dovedit
puternice activititi antivirale contra poiiovirusului, virusului her- cAt berea si tiriile - din urmitoarele motive:
pes simplex, reovirusului (care provoaci meningita,lbbra qi dia-
reea) si virugilor de Sripi. Vinul rogu era chiar mai antiviral decAt 1. Alcoolul alungi tensiunile gi contine antioxidzur! care impie
sucui de struguri propriu-zis. dici formarea radicalilor liberi vitimitori. (Radicalii liberi, se

intr-o zi, cAncl unul dintre cel'cetitori avea o ulcerafie, a tampo- spune, sunt cauza celor mai multe boli, dureri si probleme.)
nato cu putin concentrat de vin. ,,Durerea a dispirut pe loc", a spus 2. Alcoolul stimuleaz;i colesteroiul H.D.I-. bun, care topegte
el. ,,Leziunea s-a uscat; rt-a airirut nici o crusta. Si asta a fost tot."
grisimea n<.rciva de pe pere{ii arterelor si o transpoita'in

ficat, unde e descompusi - practic, distrusi - si eliminata

din corp. Din acest punct de vedere, nu exista nici o cleose-
bire intre vinul alb si cel rosu.

2,24 Dr. MIHAIPETROVICt 11r:ana Vtent - Retetc: biblic;e de iratamente naturis;tt: 2',25

ll. Dar Vinul rosu cotrtiue o substanta anticoagulanti - mrmitir Siiru,t-r.uii rle r:asa conl.in rltult resveratrril. E nr:ccsari o julnir-

resveratrol - care impicclic".i tbnnare:a chensprilor cler sAngc' tatc ile trrjtrograrn cit: :rtru.l,;uli cle casi llontru a ob'tinue er:irivaierrhrl
clr: rcsvr.'r;itrol diii doua ctrsti clc virr rosu.

Cercetirilc denionstreazi cottsccr,ent cA riscul bolilor clr: ininli CUM POATE ALUNGAVINUL
..uJ.]loii*to+cipahare lriute pe zi. intrtur stucliu, bautorii a cAtc DUITERILE DE ANGHINA
;At"p-f;r-"ii;"^""iie",C;l"it+"uprfI[ri""-:"ritOliri"niifttnt*^i-olietpnrxide-treiein,.zxmticccrlpeiaainsesctcriioiiavicnreeuuicllousedsap-lea.siupteara.aaricltzsptzii'"rrev,oiurnrlofe,uitttcrriictiudnhui]isa*mcaqiesitvpa-rrloctacaauta$donrlacrihraeadicvrieurlipu)rmcoeul,ot'ircsrnandri-cvudc'_eehlsurctiteaaii"rt'd',neen'a-oolzanaIa-erthRtrraeeei-''i
tr"t si cinci pahare de.alc'ol pe zi maresc riscui l-ln irrepar;lt eficient fokrsit de unii mr:dici din -faponi;r penlr-u a
;;h;;r;;. inir" la:,r*i;,,1,,r..,rif,.,.,,,-r unui studiu. cantitatea sigurir ;Lhtnga rlu"er-ile pectorale ale anghinei presul)rure un r;u crud, alnersi-
i""ilil,., cinc'rzcci aiu:o'lic e pe zi rimAne ac.:ca Ce cloui pahare' lcc:at cu r-:irte doui tleirni de ceas;ca dc :iake sau vin si suc de rnu-e.
;;l"ri;;;;trLri
Apor. arncstecul eslc clat it clocot si lrrat intcrn, tlupi r":c s-a riicif

partia.l. Se beau in nrerlie trei cesti pe zi, timp de trei-patm zile.
Zah;n-nl pur c{e strr"uguri are Lrn efelct imediat dc intirirr: a mu$-

c hrlor c:ardiaci -"dibi t i.

MED ICAI'I ENTI JL AI'{TIC OAGUI^AI'{T ANTMASIJT- I}E SAMANTA DE STRUGURE PENTRI.I
DIN VINUL RO$U
tm:rf,mnnn alrhrnnlo R- DtrABHT',
"sit#aFu;rinai,inv;ec.ileutzol iciaaoutleecsuterclrcioiistuleiltutc.ioestniinparllaimtceaninispicuuontuiinisrelauanfteuallcdculeerimdddAeicninaciatmrcuiadliaegmcmAesrtie-
i;;;i.^il;;Je cl arcst lucru e clatorar obiceiului franruzesc cle a PROBLEME CU L}CHItr, VARICE
l>" e--a vin tnai alt's rosu. la tnasi'
n"iurlf4ile medhaLtre franceze sugereazi cir vi'ul rosu_consu- Ertrasul c'lin sr:minie dr,r sh'ug;ure este o srirsi bogati a unr:ia

mat cll rnancanu'i grase {,lolltracat'czlzi t{-ectt,rle gr:irsirnii. Alirncn- riinti-er c,:le mai puternice si beneficr: grulie dr: flavonicle vegetale *
i"ii gf:our, tincl sa ir[r'cr,neze sA'gele, astfel i'cAt acesta fomreaza
-.ii,,"g.,ti si ln{r'rill ;*terele. Vinul rosu zadi'niceste ace-qt proces. lrrocyar.riclinelt-: sau, 1re scurt, PL-.O.-urile" Actrslr: fliwonoide cxr:r-
cita rnuite efer:te bint:lacatoare pentlrr sanatate:.
C-"r,,"tiitorii rie ia Corneli []'iversit] spun ca substanta antico-
Cel rnai cerlcbru efect al lor consta in capar:itir.tea de'a scirpa b-u-
-ogui*ti rlin vlnutr rosu este un agent chi'ric al r:ojilor de strugurc 1;rti dt: raclicalii liberi si agcntii oxiclanti trr:t.ir-:u1<;si, ca.r-e sunt consi-
ni-lt ,".u"rah-ol _ iar" or" efect anticoagulant cAnd este consu- ilcrati a carr.a inrbilldnirr,ra si krate bolik: cronic,e r.iegener;;five, in-
clusiv c':lc de irrimir, artritele si t::urcr:rul.
n'r*abt ldtie,ro"attineni. subs+;urti chirnici.atunci cand beti suc de stru-
aceasta FlC.().qlrih sunl de cincizer,-i de ori lmi pul"ernicc dccAt vita-
iguuttini.au,"fiuini,d-tcrao*-rsr.unSt tcruugltuivraiiticiunmcpoirn-dai{tiiidscpleacmiaaleg'apziennt,cruona{inprfeova(\r1l-rl
rnina C qi vitaurina Ii, in i.ermenii actiunii anl.ioxiclante - si ofcr-ir
i r-rfectiil e, fun.gale. foarte putiri sr-rbstantzr anticoagulanti, perr-
o prolet:tie increrJii;'ilA a cclulelor ccutla vatanrArilor proclusc rlr:
\rinul alb'contine'
ha.ruuncac,aitae.p'lr)eapr:,u.laarpera.,1ltrrai,i'acroiaji]evibnottahb.rei lroor,sltb,obgoaatebeinlcrelessvcetrtzitreh.oslu, n:'tlttltit-t radicali' iiberri.
Extlirseie dc PC.O. sunt fok:site in prrirnrrl rAnd la tratanrentul
satt' sa fcrtnettteze irr coji llroprii'
prlbkrrrreXor \"ascul;ir-r), inclusiv varicckr, ilezordinilc rctinci, prinh e

kr-'ui'u retilrr;patia diabeti'-:a, si de5general €ra tnuiiclulara. leste, pa-

i:icntrii c lrura li s-au cl:rt zilnic cAle I)0() m11. tle extrase de UC.o
:ur n:aniit':sial alncliol ari rt:tnari::rbilc aie vr:rlerii, pe parcursul a
t:inli-s;1,,;r-: shll1;itnzrni *.itt t:ottrpitt"atic ctl cr:i care ilrau un placcbcr
ria!r rilr 1rl-irnr':ru t:ir:i rrt'r li:l rir: tt.irtamt:ttl.

226 Dr Mll-IAIPETROVICI L-lnevn Vrc7tr -* Retefe biblice de trat,antente naturiste 22t

Semintele de skugure si scoar{a de brad sunt surse excelente vornismenlele au incetat.'l bnsiunea disperati a stomacuiui
de rrrocyanidine, dar exkasul de PC.O. clin seminfe de strugure a
reieqit Ca fiinc1 sursa prcferati din Europa. O dozi zilnich de intre- si intestinelor i s-a relaxat, dar era atAt de slibiti, incAt si-a
fnere, fie de exfas din sendnte dr: sb ugure, fie din rcoar1i de brad
pierrlut cunos{inta. Plciozur:le, care incepuseri sb i se umfle,
- de vAnzare la plafar - are cincizeci de miligrame. Cfurd e {olositi
i-au fost inligurate in comprese cu struguri. Peste noapte,
in scopuri terapeutice, doza creq'te de obicei la 15G300 rng-
rur i-a mai rfunas nici urmi de umflihrri a picioareJor, iar str>
Se spune ci extrasele de PC.O. nu au eJecte secundare.
rnacul i-a redevenit atAt dc,normal gi puternic incAt nu mai
-AJUTA LA RIDICAREA NIVELULUI DE ESTROGEN
AL FEMEILOTU ALU}.IGA OSTEOPOROZA . cere:a incontinuu clecAt:,,ldAncarel"

Borul, un minelai care se gisegte in struguri. poate ajuta la prr,* l,eziunile externe au fost l"ratate cu prignife sau comprese

venirea osteoporozei sau a fragilitifii oaselor la fernei vArstnice, de stmguri. @rignila se face intinzAnd boabe de strugure
strivite inh'e straturi de nrateriale moale si aplicAnd cata-
mentinAnd estrogenul la un nivel ridicat. Noile cercetiri arata ci
plasrna pe locul afecta| co,mpresa se face inmuind o cArpi
borul ridici dramatic in sAnge nivelurile de eskogen * hormonul
moale in suc de struguri diluat in proporfie de doui treimi,
care previne pierderile de calciu gi deteriorarea oaselor tra fernei.
in teste, borul a tlcut ca forma cea mai activi de estrogern, es- clupi care se aplicl si se irnprospilteazicAt de frecvent po-

tradiolul, si se dutrleze. sibil). Sucul de sh uguri piLrea si se absoarbi ih rani, curi-
Oarnenii de gtiinfi au descoperit c[ femeile post-menopaotice,
tind si eliminAnd otrivurile. Nu se formau coji sau cruste.
cu diete reduse in bor, tind si piardi calciu si magneziu, ctrar nu au
nevoie decAt de trei miligrame de tror nlnic- ugor de gisit in ali- o Apireau fesuturi noi si sirnitoase, trandafirii. puroi, deve
mente. Cele mai bune surse de bor sunt merele, perele, piersicile Am vizut dinti (...) slibiti in alveolele ptrine cu
si strugurii. Ca beneficirt suplimentar:, borul stimutreazi activitatea
nind siguri ;i ficqi in cAte-va siptimani, cu grngrile vindecate
creierului si starea de luciditate - qi protejeazi spectaculos dinfi de pioree (...).

contra deterioririi. " Diabetul: Aceasti metodi ra avut un slcces deosebit cu dia-

Reailtate consemnate betul. Zahirul din struguri e consiclerat un solvent organic

. O tAnar[ femeie suferise sase opera,tii la rect si la baza co- r care nr:utralueazd, depozilele de zaharuri din s6nge.

troanei vertebrale. Nimic nu-i putea alunga sfAsietoarea du- Fietrele la bil# Calculii billiari s-au dizolvat, din cAte se de-
clari, in timp ce pacientiiurmau tratamentul (cu dieta de
rere clin sira spirririi. Un medic ii spusese ci n-avea si mai
poati sta niciorlati asezati in pozitie normaii. Dupi ce a in- r struguri) pentru alte boli.
ceputCura cu Skugtri, din organism i s-au eliminatmad crn-
titif, de puroi si viermi intestinali. Rcrala i sa kansftirmat in- Cataracta: Acelasi lucru se, poate spune despre cataracta la
tr-o sinirtate vibranti - ferneia arita -"i se simtea cu ani in-
. ochi [care, se afrnni, sa di;zolvat in urma dietei cu struguri].
. tregi maitAndri.
Sinuzjta: Sau raportat ,,reinitate uluitoare" ale tratamenfu-
O femeie de vArsti. medie, mama unei familii numeroase, lui penku catarul rurzal, pr,rblernelc sinusurilor si altele ase
voma incontinuu, zi qi noapte. I s-au dat doar cAte.va br:abe
de struppre din cAnd in cllnd. In rtrouizeci si patru rlu ore, menea, folosind suc de struguri diluat in rnai multe irigatii

o nazalepe zt.

Strugr.uii par si dizolve mucozitatile intarit-e care aderi la pe

re.tii stomacului si ai intestinelor. Sucul de struguri pare si

rlisloce aceste acumuliri si sa acf,onez-e ca un curent de dre.
naj care poarti rcziduurile pAni in rect, de unde sunt elimi-

nate.

228 D r. M I [-l A I P ETI:?OV I C I l-tnava Vrc7t-- Relefe biblice de tratamente naturiste 229

CURA CU S"TRUGURtr cirte treizeci, saizeci sau o suta rle grame tra fiecare masi,
rnirind-o treptat pAni la dublu. in timp, sc poate ajunge la
ta dieta cu stru.gJuri, simhrile devin anormal de ac.ute; ochii stinsi
se lumineazA; pirul det.onifiat capita un luciu nou; r'ocea lilrsita de circa un sfert de kiloggam ca portie sigr.rri la o rnasi. Zilnic
viati gi speran$ devine vibranth, magrretic4 iar tenul se lirnpcz,r:ste. trebuie s[ se foloseasci minimum o jumitate de kilogram,
cAtiweme rn:xirnumul nu poate dep5-si douikilograme. Pa
Metoda este urmi.toarea:
cientii care iau cantititi rnai mari la o rnasa trebuie sa acorde
1. Pregitire: q)re a preglti orgarrismul pentru o srfiimbare cle cel putin trei ore digestiei si si mr inghitil toate cojile. Inva-
riabil, cele mai bune rezultate s-au atins atunci cAnd stru-
regim, cea nui buni cale este aceea de a posti dnui, trei zile, gurii erau hrafi in cantititi rnici.

bAnd cAt mai multi api rece _si curati ;l licAnd zilnic: cAtc. o 7. SenzaFi: Dezgustul fatd de struguri poate indica prezenta
clisrni cu un dert de lihu de api cdlduti in care a fost stoar s[
(gi strecurali) o limAie. unei rnari cantititi de toxine in organism gi necesitatr:a inci

Prin acest scurt post, se pot evita complicatiile; slomacul se a unui post scurt" ln asernenea cazun,regula e si vi abflne'fi
der ia orice gen de mAncare, band api rece din abundenti.
curiti intr-o oalecare misuri de toine gi de acuuiulirile I)aczi pacientii nu pot mAnca strugrlrii cu toati plicerea, c
mai bine si renunte la ei. Siriti peste cAteva mese. I-isati Na-
care fermerrteuza; iar strugurii isi pot incepe actiunea mai tura si rezolve acr:asti problenii. An auzit de rucle care din
repccle. Postul preliminar rnai are si avantajul de a-l face pe
pacient si consume cu multi poft5 primii struguri. exces de zel bagi cu forfa strugurii pe gAtul nefericililor pa-

2. Dupi post: pacientul bea unul sau doui pahare de apri rece, cienti. Este o mare greseali. (Nu uitati nici un monrent ci

curaki, dinlineata de cum se scoall. strugurii hr{nesc organisrnul si ii inh-etin viata tn tirnp ce ar{)
loc procesul de curitire.) Piei:derea puterii este cauzati de
3. Prima nrasi: o jumitate de ori mai tirziu, pacienhrl ia prirna
prezenla toxinelor in organism. Pacientul continui si sli-
masi de stmguri. Si fie bine srpilali. MestecaF cAt nLai bine
beascd, sub dieta cu struguri si sub posful complef pani cand
cojile gi sernin{ele gi inghilili numai o partc dintre ele, ca mAn-
ohiwrile au fosteliminate, Ahrnci, firi nici o schimbar-e de
care si hranir solidi. l)aci aveti ulcer la stomnc sau inl-estittc,
dieti pacientul isi revine irL pulerb si, in unele ca:mri, chiar
seminte-le rru trebuie inghilile. incepe si se ingrase"

4. Orar: incepilnd de la orele 08:00 climineafa ;i luAnd cAte o EtapatntAi

masi cu strrutrSrri din doui in cioui ore pArri la orel': 20:00 Putem spune cu toati certittrdinea ci. prirnele sapte pAnzi la

seala, totaliza{ gapte mese pe zi. Menfineli acest regirn timp zec.e zile numai cu struguri sunt neccsare pentru a cr-lri$ stofiia-

de o siptimAni, cloui, in cazurile cronice de iungl durata. cul si intestincle de vechile acunruliri clin ele. Si, in aceasti peri-

In nici un caz rnai mult timp decAt atAt" oadA, apar adesea simptr;ome ncplicute Igaze,dureri, scaune lle-
gre si constipa{ie - pentru care se recom:urdi o lingurili de untde
5. Soiuri: se pot folosi toatc soiurile bune de struguri --negli, lemn de. misline, chiar inainte de rnasil. Natura ltt:reazAmeficulos.

vinefi, ro.sii,'uerzi sau albi. Si skugurii de serA sunt mzri truni Ea nu-si construieste fundatii gubrede. Pudficalrea tuturor piulilor

dec6t nimic, iar varietitile firi serninter sunt excelente. Mo- din h"uir h'ebuic si fie complc"ti. CAnd s-a ajuns la acel punct - si pot
trece trtre doui siptimAni si douri luni * estc sd sc
notonia dietei po:rte fi alungati folosincl mai multe soiuri. Di recornandabil
versele varir:titi contin elemerrte diferite, asa ci e recoll-Ian-
inceapa ctapa a rioua.
dabii si folositi'cAt de rnulte putcli obtine" lJnora le plac :rcri,

altora clulci. Cel rnai poh-ivit momt:nt este atunci cAn'd stru-

gurii sunt in plin sezon.

6. Cantitati: act-'stea ciil'erir in functie cle st;re:t, digestiil si ocu-
palia pacienrtului" E bine si incepcti cu o canlitate n.icit, de

230 Dr. MlllA!PE?'|?AVICI HnaNa \,/te7tt-. Refefe hihlice de tratamentr: naturisle 271

Etapa a doua Etapa a treia - dieta cmd&

Accasta este tr-ecerea treptati la irlte fructe proaspete, tomate ilpt;-;il;i;$;,;;ri, -Aecasta i't'lucle luatc arirnenlcre carr.sc put mA't.a lregatiie
si lapte bi.tut sau trrAnzi de vaci. Nu-i pretindem niminui sI tr[- legume, crude, salate, fi-ucte, nurri, s*rfiJc, srnochine, .rrrir,J"- ui
iasci la nesfArsit numai cu struguri. alte fructe uscate. Lrnt, brfinzi ctre vaci,
rnie-re s;i untcielemrn cle lnisline.
Strugurii reprezinti totugi prirrcipalul alirnent gi sunt luati in-
totdeauna ca primir masa, la ora opt climinea?r. Acum, insi, itr tim- il;i.Incepefi ziua
pul zilei, pot fi tolosite si alte fruct-e proilspete, in loc de slruglrri.
slruguri sau altc
Se prezinti o diverr;itate nes{Arsiti - n felie de pepene, o portocali, ca de otricei, cu api rece [cat cle rmrlta doriti] si
un grapefruit, un rlir, o pari z,emoas),, fragi stacojii, caise atLrii (...). lructc Ia rnicul dcjun, rlar
ia prarrz, f" l.^;;
Se va lua numai un singur gen de ft'ucte la o masi, d.ar in fiecare rn'lftil;;-pr-i r s, n
zi altceva.
inesel*
Dupi cAtela ztTe,la ultima masi, in krc cie struguti se poa[e 1ua
un pahar de lapte prins sau b*tut, un iaurt sau brdnz-ft de vaci. Pa- tni a fi
cienfii cirora nu le place laptele pot tnAnca o b;rnani coal:ii, pa- drrcal i o salailr s*rrstanfiara rr* c* r clitlti _ n-, r -.,,ri,," #"r
sati fin, sau alt fruct hrinitor. r,.intrucAt vegetalele crude rnai
digerate. au nevoie rf b
Dupi o saptarnani sau zece zile, o masi din clouh poate consta
din soiuri diferite de fructe, sau lapte bitut,luAndtr-le, de exemplu, -Penh'u
in orclinea urmitoilre:
vegetalele
0B:0C) Struguri. unii oameni e surprinzator sil constarle ci aproape toate

10:00 Pere, bianane sau piersici. se pot consrinla irude mtar,kreverdc aiirli;iir-"i-,
12:00 Struguri. telin6, l,rmate, castravefl, liptuci, .onopiC6, foi ri.r uarzi io._"r";";;;;
14:00 l,apte prins, lapte bitut sau br:furzl de vaE:i. ddpscuooriencuvatDiaudrucaeezufsi.rl;eiAsii,rilnnerduciaidlrerimicietceauh;siriuron,iistaum.igoinuaastlrdriueii.es_rcpdecuiavamsefkrnbrus*anicctzlaateeitce,i;pin,;edie;ssse;ntpir;elitie"nn'gim:,a:*'".carnriii-serticin.^ectAerercriafeiladp;ptii.it,iltl"sj""tat;;.*;*;d;;ui.;;^i#;T..ii.l;*i;"'g;;:rlt;..i i*i
L6:00 Strugur-i. o"roictncb, iancaetiaiiusti mas, *e tra attfiazil.,ebrrie
18:00 Portocale, grapefi'uit, prune sau caise. care au falosit alimente animale
20:00 Struguri. ,A*;;;;;;;Mai presus de si lic

in acest punct, unii pacicnti au pofti de r:eva savuros. F-ructcle g*stoasi. Pacientii
duici incep si nu-i rnai satisfaci. Poate chiar si apar';i o avt:rsiunc: ,cszeuvlac,lsotuimi i*nlagtroerd. ieN'utepso"alut,eiroflanseicai coeoslbciies,caiiia"tep"*n,:,attevauand:riurgi?a ru*'ru*l
clari fatir cle strugui, in care caz accgtia trebuic si fie omi'si com- tite fin, brlnrA rasi., smf;ntiirri sau o rnaionezi.Je;";{;;;"d il;
plct gi celelalte manr:aruri si se ia numai clin trei in trei nrt,'. O ro- oui, suc de lirnaie si untctrerexnn a" tori.iine. ."*;,
sie sau doui, tiiate felii, cu untdelemn dc tnitsline pur gi putin suc i* uneie o*
de lirmAie se pot irrclude {irri f:robieme in acc;tsli tlieti. poate irrclude in salati si un ou ;$."pil;at
rnirunt.
Grebuie si se aibi cezr rnai rnare griji ca rnAnchrur-ile si lu.l lie
Ferioa{a de digestie
inchlzite pAni nu se incireie toate ceie patru etape.)
Acnrdati acestei mese mai rmrrt timp penh-u rrigestie clecat este
.".*J",nece&l''la ftuclere crrlde, in special dacaiti ad,i'gat
;;:stafirle sau alte fucte uscate. Urtirna masi'(supeut)
t"re".biu, ie $
;#e";.'stea dirr lapte bifut. san

u sil- dii{erabilii, tacLnti
fructe, ori o mAnr:are ciLt rnai hranitoa:-e si

di'-' banane coapte pa.sate, ;;
ir'.,fsfir.'iir,otprhrelsciccd.rimusnreuluelr.tsleAe'rsaipciroi*nmareatep'pt*epinrlulciinpecirnirnushucsrlfbeiiscutiseelcrncnrcti.graieRgcsecetriezvinu. mhiNtaiaiuli.p'uus*lsc'eoiispnrtreporrcoealrrcctrcee-tl1fa;erur.re:n.i^ri..inq;tt;li",[r-ri
nt:d,.rr"ils, nu aveti rle cr,: v;i fr:mc de int'dcalii;ilirncnftrre,

232 Dr. MIHAIPETROVICI Hner,ta Vrcpr- Refete biblice de tratamente naturiste :-) )

I'rin unnar-e. pacientii sunt sl'ituiti insistent sa sr: abtina de la ffi.iffi;; ;;hq*tsruucSadaeinclsoo,c.nuusgtiauptareitritnceialopscaocdliiede.ans,thu..lruipbgouuarnit,e,i.nctrroe:ng'ars.rurl.tmia" taeS.anpiD,reoaepexclarnlbpl ciile;,b;fini;e
suc de
orice tbrma dc mAncare gitili, pe to:rLa pcrioacla tratantcntului.
*i;;;,;il,;;maimult sau
Etapa apatra shuguri dimineala Ia t p.*r.. doui ore o ceasca,
mai pup,9" srafide;.i"ifr"ir".
Diela rnixti. ,,ln aceast"l ctapii, apare uneori o rccurentit a ve- #t"la intervale de cAte

chilor problerne, iar pacientul - nnai trist si mai irrvilat dupi. toal"e luate ca o mancare
prin cAte a kecut - sc bucut'i s[ revini la dieta crudi. Dar daca
boala nu fusese foarte acldnc inrirrtricinati, iar h-atamentul s-a ticut ir"il;J;pot pune cateva ore
od*o*u.a*"o.'rsci,otfii"dteoliei,*ste-,prioztjlmeiAl.ncl{auutsr_ceaUteu,icsasau nt.
compl et, recomandirn urmito arcle: sc
ra inmuiat in api rece cre ra tuui'.et.
l. Un rnic dejun cu fructe, nunni de tm soi. sau zeama se consumi la o masi (forositi stafirre xli-suuurntd.'
2. lli prAnz gdtit. f;il:-;;tsde,turrvl.uc!a$uitl,ernrpdidaegnci diuseounsuctediidpopeoroetst,tplruaruoasgceunulnrqriea.1nSuentiaiacsfisifdasterntuliAeugegu.trrr-siierlioatirrrpiin.ieete,Age"r*an.lt.i"...*nnaAit"i.,ii.suu;c;ln;e,;in;_:

3. tIn supeu crr salati. AM NEVOIE DE DIETA CU STRUGURI?

Ia micul dejun, mAncati cAt mai rnult din orice lruct zemos ,llz;il;,i;;;if"g;rJ;intrebafimedicul. Eresteomul cer
e un puternic
aflat in sezor. Faceti-vir un obiccri strict din aceasta si respec:.ta{i-1 pervtzacantl. Strugurele
crescente, ulcere, abcese mai potuivit pentr* a vi su-
toati viata, daci weti si rirnAneti slnitos. Masa gitita trebuir: si ex_
ternicii agenf; chimicidin solv.lnt naftrral..&rumite
fie uscad. Firi supe, firi lichide dc nici tin tel. Irari salate cler cru-
si mase fibroase pao. sa ne
ditn!. $i nici fi'ucte, proaspete sau preparate.
Masa gAsiti trebuie si conste clin legrtme la ceaun, incepAnrl shuguri. n:sutuide bofnou"$
fr"igli;";i;t;;fsidin.ildeppuiesgaelrreatiascp.euA,lnetiomlaatienourfgosarcmnueelelelesddieseiemlfiiameleiunr,iae.ur";"ol_u,iti""litii",,?rlttuxpr*,ludf". ,Ss,iar*rn;.gESrurini, penh.u a
cu cAte un singur gen o dati, urunAnd Cura cu Stnrgud. DacI re-
;rultatcie sunt favorabilc, ltrati doui sau trei varietiti la o nrasi. itmm,ro-narao^gsrglgi!eci,nacferier'ueaysstzum*ailirUmsppheaudjuptoaegarcaiuritcarcaeutatelirusapgiuu,lioltinecaCllmaaaurerinseanciidileconizsuruta.aSsdtecerhusmgiimluuprrbeti.irnreEirlaefnei cipctrueai'lptdeeicar.lenutii"c.ti;nuau-er"pa.,aab.ouoiuirlupoa"c-i

f)aci nu suntefi vegetarian, puteti lua uneod un pr-'ste fiert sau
prijit la gritar, cu un c:rrtof copt S:tu aceasti rn;rsd poate r-:onsta
din pcste cu rogii la cr:aun, sau oricarc dintre vcrdeturi, fierte sau
coapte la abur. &: poate prepara o diversitate infiniti de fcluri sa-
vllroas(), pasind una clintre vcrdeturi cu cartofi copti la abur, in
irrnestec cu oua, acoperiti cu pcsine:t si bucirtele de unt si pundnd

trrtul la cuptor pAni se rumencgte. Itesturile cle conopidS, mot'covi,
varzh, pislArnac, lSptuci la ceaun, spanac, ceapi coapti etc. se pre.
tezrzi foar te bine la accst gcn de retete.

IJrmariti efectelc nresiei gitite si, la priurul semn de jeni, reve-
niti la diela crudb.

SUCUL DE STRUGUBI

Sucul de struguri imbuteiiat, nefermentat si ncirrdulcit, poatc
ink-rcui strugurii inh'egi hr tirnpul lunilor dc iarna, sau c:intl nu st'
g:iscsc str-uguri.

-HneNe VrTr Retete biblice de tratamente naturiste 235

15 plet sigur, spre deosebire de thiazidele care se intrebuinteazi pe
scari atAt de larga.
I,MILA PLANTA PROSCRISA
Sucul de urzici poate umple un gol in acele situatii, fiindci se
cu PUTERT rAMAnuroARE
poate administra inainte de a se ivi nevoia unuia dintre foarte pu-
MIRACULOASE ternicele diuretice sintetice.

ldriac-,- IJrticadioia U$URARE PENTRU RINICHI, VEZTCA,
RETENTIA APEI IS, HIPER]ENSruNE
,,lJrld prin ttfipui si stau claie peste grimadit pe sub scaieti."
- Cartea lui iov, 30:7. Ceaiul de urzici e considerat un diur-etic sigur si blAnd penb:u
rinichi si vezica, iar cazurile de edem (umflar-e dtn catzaretentiei
Biblia spune ci proscrigii se adiposteau sub tufe de scaiefl gi apei), nefrid sau cistiti (inflarnare a rinichilor sau a vezicii), blocaj
urzic.i.Iar Iov ii compara pe oamenii inferiori cu aceasli planti urinar si pietre la rinichi se pot stopa cu ajutorul ei.
umili.
Treizeci de grame de urzici proaspete intro jurnitate de lin-u
Dar tot Biblia spune: de api clocotiti, luate in doze de cAte o ceagci de doui onpe zi,
sunt cunoscute ca f,ind de un considerabil ajutor in reducerea hr-
,,Fericiti cei blAnzi, cit aceia vor mogteni pdmAntul." pertensiunii.

- Matei, S:5. ASTMA gr BRONgTTA

Prin urmare, n-ar trebui si vi surprindi faptul ci.urzica (Ur- Urzicile alungi astma. Sucul din ridicini sau frunze, ameste
fica dioica) - una dintre cele mai umiie plante din Biblie - are pu- cat cu miere sau zahir, combate hllburirile bronsice si astmatice

teri timiduitoare miraculoase. si starile mucoase ale plimAnilor. Frunzele uscate, arse si inhalate,
Denumirea ei in limba englezh, nettle, se spune ci provine din au acelasi efect.

-cuvAntul olandez netel, care inseamni ac (in englezb., needle) o vrcTrr\dA DE T.B.C. A SUPRAVTETUTT

un nume pe care gi-l onoreael categoric, cici inleapi usfuritor la Urzica poate fi de un nepretuit ajutor pentru orice sufbrind de
atingere. Are nevoie de acele ei pentru a supraviehri. Si totusi, pre tuberculozi. itrtr-un caz, o femeie era grau^tlolnavi de TB"tl. pulmc"
parati sub formi cle ceai (30 gr. de planti la o jumitate de litru nar. Medicul nu-i putea da nici o speranli reali de tratament. So
ttrl ei s-a hotirAt si-i administreze nkncsuc proaspit de urzici verzi,
de api fiarti), acele i se inrnoaie, iar frunzele se pot rnAnca f;ri
recent tiiate, tocate mirunt si adiugate in supa.
probleme, ca nigte verdeturi delicioase. lntr-un an, femeia s-a insinitosit. Si semintele sau folosit in con-

SUC DE UMICI PENTRU INIMA sum, in{uzia de planti sau seminte hind tuub in doze cle cAte un

Un suc pur, preparat din urzici proaspete, are ul-r efect clar in pahar.
cazunle de edem cardiac si insuficienfi venoasi. Aici, sucul de ur-
zici este categoric uti1. ,Are marele avzrntaj de a fi bine tolerat si com-

236 Dr. MIHAIPETROVICI Hnava VrTrr- Refefe bibtice de tratamente naturiste ^/") I

SALLNATA CA LEAC PENTRU GUSA SI SANGELE DIN NAS, PLA,MANI, SToMAc, TTTER

UTUITOR F'ACII]R DE SI;BIRb Urzicile sunt un hemostatic puternic. Adici, opresc henroragi-
ile. Acest lucru se dat<'trez|faptului ci au mai irrult" .orrrpon"ri"
Sernintele de ulzici, sub formi pisati, au fost considerate un astringente, i'clusiv nitratul de potasiu, tani'ul, acidul formic si
leac contra gusei exoftalmice gi un eficient factor de slibire. galic. sau folosit cu efecte bune in cazuride sangerar-e din nas,

Urzicile tinere se pot toca fin gi presira peste supi ca garnihrra, plirnani, stomac sau uter - chia'si intr-un caz dehemofilie. Dozi:
sau adauga fur saiate. Infu ucAt sucul nu e foarte gustos, e mai bine
90 gr.-fe suc. Sa preparat si un sirop, irriuzand 250 gr. de urzici in-
si-l amestecati cu supa preferata - de legume, de cartofi sau de
tr-un litru de api, timp de douisprezece oi-e. Apoi s-a filtrat gi i
ovar,. sa dublat greutatea cu zahAr. Sau dat 1g0 gr. ,u io"i,repetA'du-le

O linsurn pe zi pentru adulf qi o jumltate de lingwi penku copii la nevoie.
are suficiente proprietati rnedicinale pentru a-si face efectul; puteti Ceaiul de urzici se poate lblosi intern la ulcerele hernoragict',
de asemenea sd macera$ urzicitre tinere in ulei cu pu$ni ceapi. Ast-
sau extern, ca prisnita, pentru a opri orice hernoragie rnajori.
fel, veti obtine o mAncare excelenti, aseminitoare cu spanacul,
care merge bine cu cartofi piure sau nahrr, fiind gi foarte gustoasi. O mici bucata de pAnzi, umeziti cu suc cle ureici, se pr,rate
pune in nari, in cazudle grave de sAngerare a nasului.

STTMUTEAZA CREgTEREA pAnUlUr ARTRNA., REUMA]fSMUL, GUTA

Pentru a stirnula cresterea pirului, specialigtii in plante medi- urz-icile sunt vestite penku alungarea artritei, reumatismelor,
gutei gi tl-rtrburirilor asociate. soldatii romani se autoflagelau cu ur-
cinale recornanda pieptinatul zilnic cu suc de rrzici. Si pentru a zici,inclimatele reci europene, pentru a-si incllzi pielei, ni ou O"*
coperit ci acestea le alungau si tlurerile si'?ntepenirile articulatiilor.
preveni ciderea pirului, se prepari un tonic prin fierberea unei
Aceasta a evoluat intro pnactici numiti ,,uiticatie,, (,urnctre,),
mAini de urzici tinere intr-un sfert de litru de api, timp de doui si anume, frecarea sau lovirea locului afectat.,, ur .,ri.rnnchi de
urzici proaspete. in Germania de la sfarsitul secorului al XX-lea,
ore, dupi care se strecoari si se imbuteliazi, cAnd s-a ricit. Fe Pdrintele Sebastian Iftreipp, celebrul ,,tirniduitor nalurist.,, o ,pu.,
,'Fiica de neobisnuita vargi va face curdnd loc bucuriei fati de re-
lAngi prevenirea pierderii pirului, il face moale si lucios. Iltiunea marcabila ei putere vindecdtoare,,.

de pir din urzici poate fi preparati si fierbAnd toati planta in otet Conform cloctorului Rudolf S,eiss, urzicile se pot fcrlosi ,,pentru
a trata durerile newalgice si reumatice (...) stirile arkiticeileose-
9i api, strecurAnd-o si adiugrind api de colonie. de asemenea cl
Consurrul de urzir:i gitite sau ceai se spune nbiict id,leudxeagteiinleeragtiivmeusitiecraolnteiceje, cctaiulunmj bsaifgriolasrei .s,c,iatica, tendonita cro

face pirul mai strilucitor, rnai des si mai tonic,limpezegte pielea

si ajuti la vindecarea eczernelor si a altor boli epidermice.

COMBATERDA AFSUIm,OR $r A MA]ICARIMILOR. DtrSPAR DURERILE DE MU$CHI, LIGA]VIEN]E,
AKnCUL.qTrr $r cl_ezt\{E
fusurile se p<-rt vindeca rapid, aplicAnd pansamente de in satu-
rate cu o tincturA de urzici si reumezindu-le fi-ecvent. Ceaiul de Dar nu e nevoie si va llecah cu urzici penfuu a le obtine eler:tele
urzici este si el calrnant. Rornatii prepzu'au utr unguent tirniciui- vinrlecitoare. un bun tralane't al retmraLisrnului si gutei consta
tor, mar:erAld f,-unzele de urz;ici in ulei. Sucul de urzici s-a folosit intro lingurita de pl.urfi uscata, fiar.Lr cint:i minute intr-o ceasca de
pentru alungarea mAncarimikrr: cAte o lingurifi inghititi de trei ori
pe zi, plus putin sur.: aplicat pe iritalia propriu-zisi.

238 Dr. MIHAIPETROVICI -Haerua VrTrr Retete bibtice de tratamenle naturiste 239

apa, ciin care se beau h'ei cesti pe zi; sau sucul de urzici, cumparat duerzriucnriinzsiucetaefi.eeDrbuencinobccuefnut lirneehm-li-seuadntius*fiepre,t"nct,ie'tu..t,isi^icr.t_iacattiec,aa".ppSooa,i_iztier.cir*-it,,cp"re-".rgtt"r.a-"inr"nrre,r-p.c.arie
cle la plalar, cAte o lingurita de irei ori pe zi, de-a lungul unei peri- p.6";;iil;iaceea' se reincilzeste ;i se bea calcl,
oade de patru-gase saptarnAni. cate o ceasca la doui cre. un
al doilea decoct de'urzici,
Domnul V.L. suferea destul cle riu de reumatism, acesta afec- prese fierbinti aplicate local pentru se foloseste penrr-u com_
tAndu-i rnuschii si articulatiile. Mereu isi intindea ligamentele. Dupi a alunga durerea.

ce mai multe rernedii n-au rerrsit sA-l lecuiasci, l-a vindecat Urtica BEREA DE URZICI

dioit:a (urzica). f)crza era de siase picituri de tincturi (de urzici), biuturiil" d;ir#d;;zdliiucgipButiinetcireuesrmaei ,ddeuserpamuislareeztameicz.eidnSe:esesateeaodiuanau uvseagcpihtteri"rtiei_nmpiearci"lliu**iprae,inni"gr"cri"e:,c*ere.rpsiSei no" hpgui_lcr"aetur"ar_nda'ietoisu#rrrr,-
jiscageinAatpahisn,sosiemdtiiauuscsrb-naaeesipsnersili.tneitircnrCcaeoutiaterceneltgoirdc,dreaahaeierzlipi,cce.oslipociliiaiirsscsnaeiaue"ietloi.eaahqSldrsre;iaprnur-rufgr,imqegm;urri;ar"bi;diutel;"sioi;iuid;;s"*n;l.-i#;tc;f;a"*i;;cm,#;r';.;src1;*asit..tlSats-.eip.rti*alfoa"iLur'ft'e,eiuziarrzisraeuea"i c.hnccsiiieaecnitr.ebrpa-rIAm,i;tm,ilinu'me#;ien;s;n;Jru;p"e;t,ri;eci;e";_li
de patru ori pe zi. ilffi;dc crema de tartru. Se toarni tn ,r;lf" *i .r" t"oga.ir;;
DupA toate probabiiitille, ceaiul din planta uscati, in doze mai
;kd, i""ngtmRuar?eAaf.izuila.duA.1fl.tdPPca.c)ltaeAu:psnlcaeducdo-iogoirioiln,erssis{ist^eidficieaino(drGroran_uybaugtnnieau)t.;,uato'lotlrtjeii*do*.pen;i1,ab.,oninc.t,,;ti:i-(;,o'iM;nub..t*0r**i,usbi'lic.r_ubeu,rini*,,ts",rr,;uuri,,".,rvOlac"rrrl"(ei,".n"lraUscdii;aoi;;u;(a,;sf.prla/t.__
m:ui, ar fi avut reanltate similare dar ar fi durat mai mull Urzica are
o aflnitate pentru ligamente si trebuie folositi cAnd bolnavul are CUM SE MANUMSC UMICII.E
reumatism.
o.#fccbrcraaauuunltnnm'mdllzaauaedneinn,tcdiateuds'epcleoeilinirtscfolotuaupzelltno-e.prdgsnniseetitauursr;uuciricnruazp,pcriarrcdmoednie,psereatrtuimirl,anoeri^zbitnsc'iiiu.acru-ilieii'og'n,"sisgtei.ra."uiii.ru;*sir;eoit.r";riipiiuti.);"ioeri,".a,n-i;r*.p.iit5r-rlci"ou."rt-tr.crsnunqaitangruu)"irsfszipiaigii.ercfile-fiilioi"ocaiaecrcsis.oeuetielnsl,aitascuoinerbiedlmlfruee,cracaAuti
Alte caari: plaf:rrurilor.rz"id,pici9n{ied_emauirzsiicmipulis,r:daetesigoLrrir,peissatetea.c,,eore,.a"
rli,. a c:urnpara fi-unzc sau
o Doctorul J. Compton Burnett, celebrul medic homeopat en-
.., I-sar"_..: ln- rrr;;'r-i*;;
glez, a avut atAta succes in tratarea cazurilor de guti cu o
tincturi de urzici, incdt paciendi sii l-au poreclit,,Doctor Ur-
tica', dupi denurnirea botanici a plantei ([irfica dioica). A

r recomzurdat tinctura de plarnti in doze de zece picihri cu api.

Iata un remediu impotriva gutei: I;rati doul mAini de urzici.vii
(daci au semintele pe ele, cu atAt mai bine). Cojiti subtire

500 gr. de rncre. Puneti urzicile si cojile de mere in doui
sl'erturi de apl clocotiti si lisati totul si fiarbi douizeci de
minute. Sh'ecurati si luati in doze cle o ceagci, de patru ori

sau mai mult zihric.

NEYRAIGIA $I SCIATICA YTNDECATE

in Gerrnania, urzica e un rerrtecliu favorit pentru nevralgie.

Dozi: patru lingurite de decoct, pe zi (decoctul se face in general
din treizeci cle grzune tie planti, fiarta intr-o jurnitate de litru de
apii, cu capac, tirnp de treizeci de mirute, strecurati si ricita), iar
in acelasi timp h'unzele de zdrobesc si se aplici sub formi de ca-
taplasma pe pirtile alectate.

Tot pentru ner,r'algie, calaplasma se poate prepara punAnd <t
mAni de urzici inh--o punga de pArzA, apoi se scuflinda in api fier-
binte si se tinc la asezat zece rninute. Apoi, cataplasma se aplica pe
zona clurcroasa, cAt de lierbintc sc yxratc sttporta, de cirteva od 1rc zi.

l-lnaun V'rnr* Refefe biblice de tratamente natt:ristt> 2.41

16 l. Aloe vera, nurnit si Aloe barbadensis (dupa insrrla llarira-

o pu,,nMruArNAAcLnUnI rDUAMsNAEl-ZvEAUT-,v: lETl clos, undc crestea cAndva din abundentir). Dste soiul cerl

Aloiul-AloeYeru mai vAndr.it in Statele llnite.

s^"'t^"i"ro^"lI"tro'.lis7uii{'tciui^ili'i,ointi"c,A.tri:ttua-nin;tlnaati,tr"eeCeuzain'i;'ti'(.ee'-."lie.a)a'a"invaluedpuanAsiint,z((a"e.''t.)n)detf;:tsiatienapcual(ul"tJae)u"t \itarruaisplauulstldls'uisi lm/iasururslidn' fsii' 2. StrAns inmdit cu rrl e aloe succotrina, dr:nunit dr.rpir insula
' - ioun, 19:3M0'
ffiN;;J"rii *irii"ai*l4gudii0*lI0ims;uraiscgiii-napistgraailbplueuti"gpaa"aluiraisanib"utt.ineiJ"it"stuatualoutteututvcriei"eragapie-oe'sifuccozl'ai-oiaridnserueitrrrseie-oaaecp_gufouaitptllooetneirsuuneitlteunvliaaidniiiundrdntee"abc"ltagiieltlsodIlpaamirinrreaatoairnennauauule--l fiocotra de izurgiY.cnien. At--cskr e aloiul rlin Noul'lbskunent,

lmuneariii'.N1oliusii,oin,ta."rpiiaiertz.tuiitii:l"-ar't"rrs'1ec]"litgin"jiubarudloass'epzeimlainatneulcl r1r5d9in0'Lu- ftrlnsit Ia imbilsalnalea trupului hri Iisusr" T)in cauza rniro-
n;c;(t;iiruo;;ir;sa;al;t-,r:te;e;,:g;a,a;et.ivbrnriait;cdin;tcur:,Lilsreureestn,a,p""r.tet",rJ'n,tt,"tA,epitt""t*.cl"tl,t"ttGi"tii,iplirl"gi-h.""'tiiclsitc'luaiiil-to"etrsr"o",an;aicsnianecutct':aim'ln:iprnstiritamnoe'Attibtlueepnlera'iucamuctrnnilcetiacata'iibitncreCcletetAe'etashcneleevitvnrirranap'a)dle"lieMcisn'csciairguArMcaltacneeati1itxturuaeeiiclan'llluascub-manoapnuliir--it sr:lui siu neplicut, a fost amestccat cu smirnl (lnirt) aro-

nezeu"" rnati, inainte de infisurarca iintoliului. lia loiosit o rnare

y{pi",;,,*uCfrurvt^:rinAt_ual nnaruatr,omeaa, (iiaulacoliio)i'ilpu:"tr--oeil"ve'incVcuedriaanecsaletrevaabterearsmtcruenlneaudlllitctlaeinthian'claepreesnetirn.nuscu'aAmmDen[s'a]c- c:,intitate din ;rc:est amcstec, aclus cle Nicoclim. in inrnonnAn-
Aia"c*letltsetwetatla"s.iiui.xn-iuts:rt.r,rppeios,tle,,t.reri'siruatceucllot'ssrtt',iitstlu.icr]teaa'rloaid,duaitroirrunseugnarist ea.lsocin'
tirrile -e'r.r'eiesti spre deosebire dc inrnonnAntirr-ile egip

teue - ti-upr:rile nu eralr eviscr:rate. Prin unnare, h"upul lui

Iisus a fost lisat intar:t.
3. Ai treilea aloi inportant cste aloe *:rr;x. cu originea in

Afrir:a de Surl, cunoscut si ca Aloiul Capuiui []rinei Spc-

r;rnlel. (Existi si un fals aloi - rlenumit eronat - care nici

uricar nu facr: parte din farnilia aloiurilor. Apare pe tot par-
c-r:rsul Vecliiuiui 'Il:stament, dar de fapt nu c: altcr:va tlecAt

un gen de lerrnn aronratic - asa-zisul ,,lernn de alod' - folo-

sit !a prepararea t;irndir:i si a par{umurilor.)

' foalc ai oiuril e ad cvir;rte pr er)nta c;,ractcri sitici toarte ascmi-
nal-oarc, asa c.i aloiul succotrina clin Noul 'Ii:stamont, folosit la inl-
birlsimzirea lui Iisus, arc' catn aceleasi calitili r:rl aloir:l v€ril, ctl-r:l
estr-: culiivat astdri pe tot intinsul Europei si al likrtrior Unite.

[)ar rrunmml 1 pe listir, s]s16'1r?fti, contiur: cle dapt lrrai rnult:rloin,

1&'25%; tiuniirul 2, alae succt:tt:ina, at'c 7,5r10"/u aloin; numfu-ul 13,

akte fer,*ox, contine numai 4,57o aloin.
'!bat,: au Inrnze verzi cirnoase, lnlrystatr: si cu rna.rgini tt:poa.

s(), rai-e cAnd sr.rnt ruptt' crnani o sevl rnui:ilagino;rsi.'Rlalc sunt
perene, intloril-e aproape toi anul in clirnate lnai ,:alcle, si mai putin

fi-,.ri:vcnl in zonele rnai rtr,'i"

I\{erjoriLatca plantelol', iipsite cle a1rii, se ofih:sc in cAteva zilc,
rl;u';rloir rl vr.rril t-:clirtiulr;i s:i surati noi rntr;iriitc trirnp cie saplt: ani,

i7u-ii api:r. St: sinrne c;i Afi:xandru ccl Mart: a crtr-:c'rit insula Suco-
{i;r pentr'r-r lnarra ei rc'.:olti dr: aloi. Confortn legeirrlci, trupelle lui
hrau planidc in iriptc, p( nt;'u a-si vinrlt'ca t-anilc. Planta supr;ivie

trria iunlii liloi:irlir(le llr tirrrp tlril-la ct'r'r'?r. snlLllsii dirt 1ranrilrt.

242 Dr. MIHA|PETROVICI -Hxavn Vrcyt Relete bibtice de tratamente naturiste 243

CIJM SE FOLOSEflTE AT0EWRA 4. Are un efect anti-inflamator: recruce umfliturire pierii si ale
muschilor.
Majoritatea oamenilor sunt familiarizati ct reputatia aloiului
5. Accelereaz.i procesul de'indecz*e si de formz*e a celure-
vcra de vindecitor al pielii. I)ar cena ce nu se stie este ch doe vera
poate fi ingerat (sub formi de su,: sau capsule). Utilizatorii sustin lor noi.

ci elementele sale integral nahrrale regenereazi tesuturile si or- un cercetitor afirmi cd, aroe vera acri'neazi intrucit contine
;;;;;i.,".ia;i.iida:"c1lcpl crrtni"omsaosreil.ca,gfeenntoi.al,nstius_lfe-ptcicaire-
gancle interne in acelasi rnod in care regenereazi si,tesuturile epi- luepol, rnuite infectii interne si

derrnice. elimini
f;tcsezoaeixur.ltileler,e-nrsntuccernoae.tllmemEnsealitsednsteruituosp-altuieim'nlan,epltgcrocuaetirmrisivp'tp.aor"eimmsid;ateutecleerr,oe;ilrnnduiLlolo.tieur;".isintTBicntr-lJuisenli,itt.<srauculscbrtaize"fciirredegsfia,urteacli'ans_d,iteipansnttuaitniri-aouin-iltofu;lagg6nmrnoicla;sxJ_-,-
hat intern, se spune ci are un efectvindecitor asupl'a arhitei, ;;;bifiicolon,.ficat, rinichi si pancreas, si sa ajute la vindecare"
iii;;""ffi;umatorcle,a lebrei
ulcerelor, diabehrlui si altora. Mirrturiile despre bcneficiile medi- ani de-a
cale ale aloiului cu uz intern tind r;i provini rnai mult de la bolnavi ce, nfi de
de artriti care declar[ o mai mare mobilitate si disparitia dureri- reumalice, a ulcerelor si a alergiilor. Explici de
1or si a umfliturilor: Altii afirmi o rezolvare remarcabili a ulce- randul, aloiul a ajutat se trJteze si si se vin-
relor la stomac pi a problemelor gasko-intestinarle. Unii diabetici si
sustin ci nevoia lor de insulini s-a redus sau a fost eliminati. dece o monurnentali listide nofiiotiie"esti, ,;",itA'J
,,Planta medicamenf'.
O fi'unzi de aloe vera produce doui substante: (1) o sevi gil-
buie sau rosiatjci - numiti latex - care este amari gi iriti buzele; VINDECAREAALERGIII'& A DERMAITTEICIR SI A
aceasd sevi constituie sucul plantei si e rispunzitoare pentru ma- UNEI INFECTII RENALE
joritatea puterilor sale de tnsinitosire; principiul activ care o face
si funcfoneze se numepte aloin; (2) fuunr;t, care produce si ea un Apoi, a inceput si bea suc d,e ;zloe verapur 100%. Spre uirnirea lui,
gel lirnpede, semi-solid, cu miros :nepllcut, cu ajutcrrul ciruia poate uctoanat,itef9oTaloloesriingndifielecintiie-paluulasdruiisnnpicSuhrnuigtpueceronsmtispdtereentta.i.lDoepedrvmneriaast.iitehreemaouroaizlidi rru"uru
evita pierderea de umiditate, supraviefuind firri api perioade de impiel
timp extrem de indelungate. f)aci frwza e tiiati, gelul nu face uiia"-
altceva decAt si vinclece tiietura". A fost folosit secole in sir pen-
tru calmarea si timiduirea arsurilor, a tiieturilor gi a iritatiilor YINDECAREA ULC]ORELOR GASTRICE
epidermice, precum qi pentru irrmuierea pielii. Studiile demon-
streazi ci gelul este responsabil pentru capacitatea aloiului de a Din punct de vede'c clinic, emtrlsia cu gel dc. aroe vera acrisipat toate
pitrunde in piele, dAnclu-i sevei posibilitatea de a actiona.
simptomele pacicntilor considerati * u,r*.l ulcer peptic incipicnt Du_
Sucul de eiloi - numit gi drog d,e ailoe - prezintl urmiloarele pro
prictiti: looodimncdnr.orlailaultircaeatamztuaurlislceiuacgcleeulugdicceleadrleopcaelpvoeteircave,arsaaurepa rndatellcatcitrnui.ni'ianvainntudvipincuditreei'aceaxsrcieeuiln-.econaneprtpei ru"narici._i

1. Are capacitatea dc a ucide anumite bacterii, ciuperci si i' czrdrul u no r shrclii clublu-o ;lrbc pentru r:valuarea ericacitatii
aloiului vera la tr:rtarea ulcerelor, s-a iest*t Corrv.ir,, u;;;;"id:
virusi. tnent extras clin aloe vera,in
tre principalele rnedicamente corrrpzu-alie cu cirneticlina, unul clin-
2. Are capacitatea de a dilata capilarele, mirind cantitatea cle contra dlcerekx-. Aloiul vera a avur

sAnge din zona tratati.

3. CAnd e aplicat pc tcsuturi ),tezatt.., sucul sau scva penetreazi

si anesteziazi tcsuturile, alungAncl durerea. Anofteste, in
timp ce vindecii.

144 Dr. MIHAIPETF\OVICI Haeue Vrpnr- Refefe bibtice cte lratztrnente naturiste 245

un eJect categoric de vindecare a ulcerektr-. M:rioritatea rnedicamen- o {) pacienta declari cd, ori de cAte od are arsuri la stomac

telor pentru ulcer existentc in prezent pe piati actioncaz.i rerlucAnd si indigesl-ii, bea suc de aloe vera. ,,isi face efectul in cinci
pr-oductia de acicl clorhidric din stomac" Carrysin are un elect dr: minute", afirmi ea^
actiune astlpra suprafe{.ei gi imbraci stomacul intrun mod foarte
AMELIORAREA MOTII,TTATII IhITESTINALE
aserninltoi cu al produselor Mylanta si Maalox. inci nu se qtie
Sute de oameni susiin ci si-au vindecat problemele gastrointcsli-
ciaci acest medicarnent hnpctriva ulcerelor pe bazi de aloe face ca
invetsui intern natural al stomacului si funclioneze mai bilre, sau na"le cronice band a]oe vera Ani de zile, pieilerosii cli'Arncrica de Nord
daci el insusi ac{ioneaz,b ca un fei de invelis parlial f)e asetnenea, si cen&"ali au folosit srrcul de a.loe,veracatonic, pentru a lc ajuta diges
tia si elimi.area. Secole de-a ranclul, acesta a f.st folosit pentru coriti,
cercetirile au inclir:at ci acest rnedicament derivat din alce avea diverticuliti si constipatie.

rolul de stimulent irnunitar. Luat intern, aloiul proaspit are un puternic efect de curifare, iar
sera sa e folositi ca laxativ, inci drLn wemrri imemoriaie. Ar-abii au
Caesri consemnate consemnat pentru prima oari folosirea iui in acest fel in secolul
a] W;lea, gi il vindeau, cu acelasi scop, in carlrul comerhrlui exte-
. Un om de afaceri spune ci a avut ulcere la stomac ani de rior. In urrna unor shrdii cornpetente aloiul vera a fost recomandat

zlle,iar meclicii i-au spus si inh'erupi serviciul gi si e-vite in laxative, prevenind insi ci trcb'ie si fie folosit cu misuri si nici.
stressul. In timp c*si ficea vacanta, cineva i-a spus despre odati la copiii sub varsta de sase ini. in cantitdti rnari, poate cieter-
aloe vet:a.A inceput si bea aloe verazilnic si sa simlit mult rnina crampe intestinale pi colici. Asernenea altor laxative, ca ri-

c mai bine. in cinJi ani, nu a rnai avut probleme. clacura de siminichie (Cassr'a acwtifolia) sau revenftll, poate ;Lfecta

Un arlt om spune c[ gi-a{icut douir operatii penku probleme muschii neten, ca aceia ai uterul,i, aga ci nu trebuie si fie folosit
la stomac, inainte de a incepe si bea alae vera AtAta werne
de femeile gravide.
o cAt bea sucul de aloe vera, nu are problerne.
, lbtr..i, estc de ref,nul cii,,sucul" de aloe yerz?, asa cum se vincle
O femeie a fost programati pentru operatie de ulcr:re he-
monagicc, dar in seara dinaintea operaliei a fost rr:finuti de la plafar, este preparat aproape irr intreginre din gel cle aloi, doar
probleme iamiiiale si a trebuit si se dut:[ la sora ei acasi
cu o canti&rte infirni dc' suc. Sucul - numit uneori sevi - se folo-
s-o ajute. Sora sa avea suc de aloe, pe care femeia l-a biut
timir de doui siptirnAni, firir a-q;i da searrla de pute rea lui seste ca lixativ de cel putin hei mii cinci sute de ani, dupi cum au
vindecirtoare. Mai tArz\u, cAnd s-a intors acasi, s-a drrs la
doctor si-si faci o racliografie gi n-a apirut ninric. Mledicul demonstrat shrdii extfurse. Majorilatea surselor declari iidozar"-
n-a crezrtt si ia mai ficut un set de raditlgrafii. Apoi, a ce-
cornanclati de suc de alrse vera perrtru alungarea u:nstipaliei este
. rut si stie ce {olosea. de cioui-trei gralre.

IJn alt pacient a spus ci avusese un stnmac ulcerat gi her- Se spune ci aloiul nu cauzeazA deloc reaclii alergice, sau foarle

nie poroasi, pani cfutd a inceput si bea inke B0 gr. si 160 sr. slabe, si a fostfolosit in repetate rdnduri ca tratamenipentru eruptii,

de aloe vera zl\nic. Acum, spune ci pozrte mAnca alimente lelcfii alergice topice si alte probteme ale pielii. De ascrnenea, se
folosesle la tratarea alcr giilor na;raie si bronsice.
condimentate sau orice altceva doreste, 6ri nici un efect
REMEDIEREAARTRITEI
secundar, nici mdcar arsuri de stomac.
Un barbal- a scris cii artrita s,a la rnAini era atAt cle grav:i, hr-
" O femcie in varstii de saizeci ;i gase de ani spune ci a arut cAt iucepusera si i se firctivoaie degetele. Starca a ?nceput si i se

ulcere de opt ori si era gata s5-gi inlilure stomacul pe cale
chimrgicali, cAnd fitama ei i-a recomaticlat sucul r\e alar:
vcra. ,,Nu $tiarn ci oamenii beau aJor: ve:?, asa c.i ant inccr-

cat..Avea o aromi crun neplicutir, dar tn-a vindecat de ulcer."

246 Dr. MltlAl PEl flOVtCl HxaNe V1e7u - Refefe biblice de tretamenle naturiste 247

schirnbe cAnd a trercut la un tratarnent cu saizeci de grame de suc r fIn fermir:r de optzeci si cinci de ani scrie ca il dureau atAt

de aloe veia biute zilnic. in prczent, cinci ani rnai tAriiu, afirm[ ci de riu rnAinile, incAt nu putea apuca nimic. Dupi o viali

nu mai are dureri a1e mAinilor, izr nodulii de la coate au disparut. foerrLe activi, acum avea nevoie de ajutor numai ca si se im-
b,race cu cimasa. Piciorul i se umfla seara. "lrebuia si se
o intro wrisoare semnali, o femeie spune ci avea dur,:ri con-
scoale de doui-trei ori pe noapte ca si urineze" O durere in-
tinue gi necrutitoare prin tot trupul, de ia artriti - articu-
g::ozitoare il injr.rnghia intre genunchiul stAng si sold, silin-
latii intepenite, umflitur:i ale gleznelor si genunchilor. Abia
mai putea s:i urnble sau s[ se ridice de pe scaun. A consul- du-l si umble in cfuje. Pozi$a culcati il durea atAt de tare, in-
tat mai muili rnedici, prirnind o multime de medicamente
care nu i-au ajutat cu nimic. Dupi sapte, opt ani, rrra atAt cAt trebuia si cloarml asezal Apoi, a inceput si ia capsule cle
a:Ioe vera.lntr-o siptimAni, a observat schimbarea gi, trep
de chinuiti incAt credea ci avea cancer al oaselor. in cele trt, si-a recipitat uzul mafuflor. Nevoia frecventi de a urina
din urmi, sohrl ei a convins-o si se duci la o c:linici speciaii-
zati, unde i s-a pus diagrrosticul de artriti reumateridi si i nLoaptea a incetat. Durerile de la picior i-au trecutbrusc. Se
s-au ficut optsprezece injectii cu aur, care au licut si i se simtea at^At de bine, incAt a iegit gi a inceput sl lucreze la
umfle pi si-i crape buzele, si si se urnple de bisici pe tut tru- f':rrni.

pui, inclusiv in guri. I s-a spus s[ renunte la meserie si nu ...iar exemplele pot continua la nesfirsit.
nlai putea sn Fna in mdni nici micar o ceascl de cafea. Lua
Aioiul vera are efect asupra arkitei si cand e aplicat e-xtern. tlnii
Codeini, Naproslm, Itrruprophen - qi alteJe. Nimic nu mer- utilizatori de aloe spun ci se simt u;urafi cAncl maseaai gelul di-

gea. Apoi, a primit o broguri carei explica nrinunlle aloiu- rect pe piele, peste o articulalie sau un muschi cu dureri.
lui vera. A irrceput si ia capsule de aloe verz. Trep&rt, umfli-
turile de la lncheieturile mAinilor,^glezne -si degetele de Ia CONTROLUL TENSIUNII, AL DI,ABETULIII 9I
mAini si de h picioare i sau retras. ln sase luni, sciparc com- ALALrCIRPROBTEME
plet de dureri.
Ni sa spus despre un orn carr urrnzi un tratament medicarnentos
" i-a dezviluit ,,secreful" unei prietene care abia mai putea penhu ilripertensiune, dar nledicamentul ii provoca stiri de sorrrncF

si meargi, cu baston. In trei luni, prietena a reusit si circule lenti. L'n pdeten i-a spus ci aloiul vel'a are efect asupra hiperten-
din nou singurl, firi. nici un ajutoi. la un moment dat, a in- siunii, asa ci a inceput si bea cAte 175 gr. de suc de aloeveranlnic.
cetat si mai ia capsulele de aloe verz;i iarisi n-a mai putut
in scurt timp, tensiunea i-a scizut la valoarea rrormali. Firi a/oe
umbla firi traston. A refurceput s5le ia gi sa sirntit mai binc.
vera,iiirregte la loc imediat.
" 0 victiml a paraliziei cerebrale scrie ci a comandal. cAteva
Urr pacient diabelic afimri ci sucul de altse vera l-a aiutat sI kaiasci
capsule de aloe'u€ra. ,,Lsam luat tirnp de o luni", a srpus ea, lirb insulini. ,$, durat canr noui luni", spune el, ,,d;rr apoi n-atn mai luat
,,si simt cu adevirat scfiimbarea in organism (...) irni ajuti iusulirrl ani de zik'." Subliniazi ci unul dintre clientii sii a incetat si el
rnuschii gi-rni alungi durerile. Voi continua si le iau toati si ia irrsuliiri, dupi ce biusc suc de aloe vera un ao.
viala."
Un ;{t diabetic spurre ci suferise doui atacuri de cord, avea
. Un bitrzm de gaptezeci t1e ani, cu dureri alc picioarelor din bronsitri acuta, guLl, intoxicafie uremici si pietre ia riniclf, ;i i se

cauza a doui discuri tasate, a aflat de ia rnedici ci starea lui fii.ceau injecfii cu cortizon penhu bursi&i si arhita. Cand a implinit
era pernranenta, ire..rersibili, si in continuare n-avea riecAt si r:inr:ize<:i si opt de ani, i s-a licut cac{ou putin aJc.'e ,era^irttrei luni,
se agra\rezc. I-a optzeci si doi de ani, a inceput si ia,;tpsule ;,r scip;lt clr insulina, iar guta, artrita si calculii rc-'nali au dispirut.
cle aft:e vera.inrloui luri, unrflltrrriie au disparut si nu a rnai

avut dureri nici la spate, nici la piciozrrel

248 Dr. MIHAI PE fROVlCl Hnnue Vrenr* Retete biblice de tratamente naturiste 249

O ferneie care suferea de flct'ita a picioarelor, cu tendinta de VINDECAREA ARSURTLOR $r A
formarr: a cheagprilor de sAnge, spune ca dupi ce a luat aloe vera UICERELOR IA PICIOARE
n-a mai"bvut nici un fel de problcme.
Dea lungul anilor, aloiul vera a fost foar-te folosit in tratarea ar-
O victimi a sclerozei multiple, cat-e nu putea merge decit in
cArje, a cumpirat si a biut gel de ;rloe vera. Sase ztle mu tArziu, cir- surilor provocate de radiafli" Am remarcat ci aplicarea frunzei este
extrem de calmanti gi alungi considerabil senzatiile neplicute.
cula liri cArje. A afirmat ci aloiul biut i-a alungat clurerile si in- Acest lucru sa observat mai ales in cazurile de cancer la sAn, in

flamatiile articuiafiilor, care li licuseri mersul atAt de chinuitor. care axila prirnea o mare cantitate de racliatii si devenea foarte du-
O alti ferneie declari ci medicii voiau si-i arnputezc piciorul. reroasi.

N-a fost de acord. in schimb, a k,ecut pe dieti vegetariani si a in- CafiJri consemnate
ceput si bea zilnic suc de aloe vera. Dupi ce fusese oloagi timp
de un an, nu mai foloseste cdrjele, nu mai are nici un fel de hrmori, ,,Probabil ca cel mai spectaculirs caz[]e care l-am','izut per-
iar piciorul i-a fost saivat. sonal", spune un cercetitor, a fost (...) cel al lui l..vle B" ,,iir
februarie, 1968, (Lyle) a suferit un katarnent radical penku
COMBATEREA DEGRADARII cancer la piele pe aproape toata suprafi;rta amirelor brate (...)
DENTARE $I GINGWAIT
care implica arderea (acestora). E inutil si rnai precizim ci
Aloiul vera a fost rlescoperit ca fiind la fel de eficient ca doui
medicamente antiinflarnatorii (indornetacinul gi prednisonul) * cu Lyle avea dureri ingrozitoare (...). (JrmAnd sfatul sotir:i), a
bene-ficiul suplimentar de a nu fi toxic. Testele de laborator au ari- inceput sa foloseasci [un ringuent si un separat cie aloe] (...).
tat ci trn nou gel dentar de aloe rlera era foarte eficient impotriva ,,Dupi cum se vede ltn fotografii], arsurile de pe hratele dom-
nului B. sau vindecat aproape complet, in unsprezece zl,e.
a cinci tulpini de microorganisme importante pentru degradarea tn momenhrl scrierii aCestor rAnduri, pielea de pe ambele

dintilor. Sa constatat ci nu e toxic si, dupi o sipti.rnani de folosire brate si mAini ale lui Lyle este sinitoasi si normali."
a gelului, pacientii ar:itau ca dupi trei siptimAni de convalescenlS. IA. si.a scipat accidental o oali cu api clocotiti pe picio-
rul drept gi a fost dus imediat la urgenti, unde medicul i-a
lhr alt rnedic arati cum a aplicat un gel de aloe vera direct pe dan- spus ci avea o arsuri de grarlul lrei. Doctorul a tratat ar-
turi, penku a ajuta gingiih si se vindece. Perioada rnedie de astep
tare pentru scoaterea fireior clupi extractiile dentare este de trei zi7e. surar a bandajat-o gi i-a spus lui lA. si repete procedeul
CAnd folosirn aloe vera, putem sulrlte firele a doua zi cdnd se foloseste
aloe vera, multi pacienti nu mai au nevoie de nici un analgezic dupi acasi. Pacientul sa supus, dar peste pah'u zile piciorul i se
umflase qi il durea atAt de riu, incAt s-a dus si consulte alt
operatie. medic. Acesta i-a recomandat. acelasi tratament. AvAnd fe-

Medicul folosegte acest gel pr:ntru pacienfii stomatologici cu bri mare, s-a hodrAt sa urmeze sfatul surorii sale si si in-
cerce ,jeleul" de aloe vera.intrei ore, urnflitura s-a retras,
ulceratii bucale, precurn ;i pentru zl reduce iritarea si inflamarea
in jurul ridicinilor expuse si pcntru durerile gingivale provocatc iar temperatura i-a revenit la norm:ri.

de coroane temporare. LIn alt dentist declara: ,,Dupi extractie, pun
putin aloe vei'ape un tarnpon de lifon gi-i cer pacientulrri si muste..

Acest lucru inlituri durerea si ajuti la vindecare. Llnchiul meu
( .) dupi ce i-a fost sconsi miseaua de minte (...) Si.a pus pe par-

tea interioari a gingiei o frunzi cl,r: aloe vera si clurerea a cedat pe

loc.

250 Dr. MIHAIPETROVICI naturisteHnarue VrTu- Refete bibtice de tratarnente 251

EFECT{JL ALOIULU VERA ASUPRA SIDA mitate din lungimeafrtuvelor cle aloe. o planti cu frunzele cle ci'ci-
rnci de centimetri are nevoie de un vas lat cle rninimurn d'uizeci
incepAncl din 1987, bolnavii de SIDA stiu ci sucul de aloi, sau gi cinci de centimetri.
un medicament derivat din el - polirnannoacetatul - ugureazi simp
Acestei plante ii place lumina, dar nu razere clir.ecte are soare
tomele bolii. Nu e un leac, dar in majoritatea cazurilor testate s-au lui, si aerul curat, cel puf,n in timpul verii. Cel rnai bine creste in_
obtinut reniltate excelente in a opri evolufia maladiei. tr-o fereastri mare, unde temperatura atinge intre 24_2g grade

O substanti clin planla de aloi prezinti semne preliminare de sti- Celsius.
mulare a sistemului irnunitar al pacienfilor 9i blocare a rispandirii viru-
Aloiul vera nu are nevoie sa iie udat incontinuu. innaganneaza
sului imuno-deficien{ei ulnane firi efecte secundare toxice. multi api in frunzele sale gpoase. pentru a determina*.ana .i-l
stropiti, infigeti degetul in pimant, pani la prima articulatie. Daci
71% anrelioriri tn rendul pacienfilor pdmanhil este uscat pAni la acea addncime, puneti apd. '
Pirnantul trebuie sl se usuce intre stropil. Folos$ un pimant
Simptomele a saisprezece bolnavi de SIDA s-au redus semni- nisipos, cu scurgere buni. Dacd apa se ,iu.g" prea'incei, adiu_
ficativ, cAnd au primitzilnic cAte o mie de miligrame din acestme gafi in pirnant piatri
dicament bazatpe aloe (polimannoacetat), timp de trei luni. Pani .hi.b_ eHrrnienai{zi i.plFanotlaosdi!e uapnlooniencogerd-igaiintmi cpaaenntltuitcanutie,pcu"rtglin"Jxia.z"iupoif.ip'uRimeiseaprnentciuit,al.ctiAnind-
in momentul de fati, pacienlii mai puf,n grav bolnavi au progrs
sat in proportie de TlYo,iar cei aflati infaze avansate ale bolii, in struc,tiunile de pe pachet.
proportie de20o/o.
Va creste rapid. Puteti fie si plantati separat noi risaduri, fie si
Febra si simptomele mani{estate prin transpiratie nocturni, mutafi toati ptranta intr-un ghiveci mai
diaree .si infecf;i oportuniste au fost fie eliminate, fie reduse sem- ridicini proprii si se desprincl ugor cle mire. Noile risaduri scot
nificativ la tofi pacienf,i, cru sci.deri corespunzitoare in culhrrile de planta-marn[.
celule pozitive ale anticorpilor HIV si in nivelurile de antigeni de
nucleu HlV. Majoritatea cultivatorilor sustin ci fruruele trebuie si fie lungi
de cel pufin un meku, pentru a avea puteri vindecitoare. Dar frui-
Nu sa observat nici un efect toxic, la un total de 129 de pacienti zele unei plante de casi se pot folosi si la lungimea de treizeci de
care au prirnitmedicamentul din aloe vera. Sj avem motive temei- centimetri. Numai plantele mature au puterehedicinali deplini.
LIn aloe crescut afari ajunge la maturitate intr-un interval cuprins
nice de a crede ci sucul pur de aloe verain sine poate u;ura simp' intre un an gi jumitate si cinci ani.
tomele SIDA' intrucAt medicamentul este prezent in con$nutul
Majoritatea aloiurilor crescute pe pervazul ferestrei nu inflo-
plarrtei. resc niciodati. Planta rimAne mici, dar se reproduce frewent, in_
coltind noirisaduri, numite rnlidite. cultivaiea ei e distractivi si
AI,OE VERA CA PLA}ITA DE CASA poate fi o diversiune pl5cuti fati cte munca de la servicll
pria dumneavoastri trusi sanitari. intr-un ghiveci rie flori. - p.o-
in Romdnia, aloe veranu poate fi cultivat in aer liber, din cauza
temperaturilorfoarte scdzute din timpul iernii. Dar se poate cultiva
foarte ugor in casi.

Aloiul vera poate fi cultivat pornind de la risaduri sau seminte,
clesi in cel cle-al cloilea caz necesiti mult mai rnult tirnp. incepeti
cu rasaduri tiiate clin planta altcuiva, sau de la un magazin cu pro-
duse de gridini. f"itimea ghivr:ciului trebuie sa fie de cel putin ju-

HnaNa VreTr- Retefe bibtice de tratamente naturiste 2s3

17 CE PUTERI STRANII ARE
UNTDEI-EMNUL DE MASLINE?
PLANTA LT.$I MATUSALEM:
GU AJUTORUL EI De ce au fost privite dintotdeauna misiinele cu atAta uirnir-e si

A TRAIT TREI SECOLE respect? Se spune ci Rarnses al Il-lea, care a domnit in trgipt in-

Mlslinul- Oleaanrcpaea tre anii 1300 si 1200 i.C., bea ulei de misline ori de cdte ori se sim-
tea riu. Ramses al III-lea a lncercat si planteze o livadi de mislini
in cinstea zeului solar Ra, lAngi templul din lieliopolis. Untdelern-

nul de misline era folosit la incoroniri, in ofi:andele de sacrificiu,
precum si ca alimenf combustibil si uredicament pentru orgarrism.

Atunci a griit Domnul lui Moise si a zis: aducd, pentru cande- Vechii ewei considerau untdelernnul cle mistrine cheia longevititii
ca sd ardd candelele si a intineririi puterilor mintale. Traind adeseori cAte o suti, doui sute,
lab,, i(,...)u5itdi etulepnottnorcr"u*rgatet, hilor lui Israil s*fr
din ndsline, tr-ei sute de ani sau chiar mai mull nu doar consumau untcieiemn cle mis
stor's
-line ci, virtualmente toti - birbati *si femei, bogati si siraci deopotrivd
pururea (...)."
foloseau zilnic untdelemnul de misline ca unguent. Conform psalmilor,
- Exodul, 25:1,27:20
uleiul penetra direct in hup, cu ocazia masajelor, alungAnd jeneie si du..
rerile si reficAnd fortele.

Si a venit Ia el, i-a legat rAnile turnand pe ele untdelenn si Astizi stim ci untdelemnul de misline - care poate fi absorbit
vin (...).
prin piele - protejeazl,venele si artereie, previne cheagurile peri-
- Luca, 10:34
culoase, coboari hipertensiunea, normal veazihipotensiunea si
(.".) apoi iesind din cetatt: ntAnea noaptea pe muntele numit alungi pericolul de moarte din orice cau.ze,inclusiv cancer.
NIuntele Mdslinilor.
MENTINE INIMA SAT'IATOASA,
-Luca,27:37 ARTERELE CURATE $I COBOARA TENSIUNEA

Untdelemnul de misline este cel mai important aliment din Ri- _ _I-ocuitorii tirilor mediteraneene - ca Grecia, italia, Spania gi su-
blie, unde e menfionat cle peste cloui sute de ori, si simbolizeazi dul Franfei - care rumeazi diete foarte clependente de untdelemnul

irunitatea, puritatea si - mai ales - longevitatea. Se numiri prin- de misline, risci doar pe juinitate si moari de inirni in conp;ra$e
cu,americanii. Si totusi, regimul acestor oameni nu duce lipsi de
tre putinele alimente meniionate concret de Iisus ca fiind timidui. graslml.
toaie,'dupi cum se relate'azhin Evanghelia dupi Luca.
De fapt, mediteraneenii mAnAnca mai rnult decAt americanii.
Mislinul (Olea europaea) cregte incet qi ajunge pani la vdrste Dar cam hei sferturi din toata grisimea lor provine din untdelem-
nui de misline. Consumi foarte putine grisimi anirnale. intr-un
foarte inaintate. Unii dintre copacii bitrani din Ghetsemani - care studiu de cincisprezece ani, numai tr-eizeci si opt din zece mii de
era o livacli de mislini de la poalele Muntelui Mislinilor - existi locuitori ai Cretei au murit de inirnd, pe lAngi sapte sute saptezeci
si trei de americani.
acolo cle pe vremea lui Christos, sau cel pufln au crescut din ace-
leagi rbd$cini. Cici, cu toate ca romanii au incercat si distrugi li- Untdelernnul de misline protejeazi inilna si arterele in trei
vada in zurul 70 AD., ridircinitre sunt aproape imposibil de omorAt, moduri:

iar din e1e risar ldstari noi. Iisus Si-a petrecut ultima noapte dina-
intea Cruci,ficirii in Gridina Ghetimani, priveghind si asteptAnd
zrtnle. Mai tArziu, S-a inaltat la cer de pe Munteie Mislinilor.

254 Dr. MIHAIPETROVtCI -HnnNe Vrc7r Relete biblice de tratamente naturiste 255

i.1. Reduce nivelul colesterolului L'DJ 'riu din sAnge' in mod concret, tirile in care untdelenmul cle mAsline repre-
a;;;t" nivelul colesterolului H'D'L' bun din sAnge' zintAo sursi majori de grisime din regimul alimentar tind sa pre

g. irnpiectici formarea cheagurilor' zinte riscuri mai reduse de cancer la sAn, prostati, ovare si colon.
Anfioxidantii din untdelemnul de rnisline pot ajuta la intArzier
#;'i#lffiilffi-il;d*;i"t"n"i.llHfsu;""f;u";i;.Jab;Acp1*iiole"tid]Lbe;c|;t.ooriu;iai;il"eaer;iu.ia*uatcrU"teiAou,nrtnrctonsd]auuteiuatvm-le.ectlet-ateua"mIuntahliesn;taifiacu*"ualla"d",ldtllzrdrar;eiuuditJ,cnt1zpe;rimeoe;t"am""crcnadltuietl"Fiism1ne1msila"iibeunguiuv,nielontt:9rsdlouued,ateoaPesnl*tancteri''etra-Adm4s9'rat9tuinoerraiduatifmtiuuulrdt*d'nauedliuciirneseigaleitmctcr-gffilA9lacocrsisinialiasioeldmtpriiernnemeiaiteialt'ueiar,-p.esluecocnicrnoaaeesmtlrfncrleeeuuaedsri-t
rea imbitranirii, menfinAnd celulele in viali mai mult timp, precum
h;#c;or;rHni;ttdino.ee#*lin,;a#.cg1iudfrr*o,l lcepuic""-i"aC,d","e.;.fid"rJJ;;Jti"e;t.,t1aa"ss"c*inoo+armuS"li$ni"aa"cnUuatm9n, tuddcloaelrrulieellomdroenrdisuecpluepdlrzaaeit,ieemtlaiemzitsehpl.ifddnoeiern- si luptand contra atacurilor care fac celulele si devind mai clezorga-
sSi""dsatAcot"thiianan"titrIlng-scdlno"Efettiio*tou"ltceprtl^dieuat"cl1"Jetlni.mo",*Uac"rgieutt"nteca"d"inpei*.victcaer"i.oepaonmab.rlnau*"soSiitv"i*r*trderiniu*nl..,tii,qtthiili"toipviutt"Aiaeenlolgii;t"r-i"}ioit;"tsJ*i"-ngfrttias<$taioitttpier"t?;ttdrot"it;oe"tntszpOiix"*'"uituesm",tnlitymcceatcadttniu-eiiaesvdslp9-celeilicuioa-nmmuu-nntserocsaniuinrnts'zauedsopuitletadunusrntaeinimictmsccbpitticcsuaeuiroilnnidibtnrucbgeieute4monremiass,aepiaiirinufeimiaernhdcrcczeeaeotiupauabpuedaicludim'to'ictitreaueuolrcasaeana-i-
nizate si mai predispuse la cancer.
tolicl, la blrbafi.
vAzurs.I AUaJLREFAcrnE
SECRETI]L LON GEUTA,TII
Abia in apropierea vArstei de patruzeci de ani a.rn (cunoscul)
;;;E;;J *, *tfi"iacti,uur.Cnonatitodpsde,rialoeclteurenmcutolaurtiAoptuaean"onto"ruuui"aiai*r-ricft.ieLurfoe'Js*i-ituttatrcctsl*ue"iumazpaj,rcuaiitennrsscbfig'oiplacl0acersielisiirlcmeeaaaaaguidurecfilaseerniilnmuamlrstiiiiallcoiniairpe,ifluou'nbsfoc,tinnatsoonsirn"oil- boala. In perioada aceea, am avut maladia nurnita virsat negru,
il"iil;.;.:h";"ou .1" clieta, care i pr"ue"it moartea din orice ca- in forma ei cea mai gravi. Rezultatul acestei boli a constat in sli-
bireavederii si a auzului.
uze. Motiv pentru car:e untclele*nJl d" misline a fost cunoscut
Jintotcleauna ca uieiul longevititii' Dupi trei ani, ochii mi dureau foarte riu, irni lirrimau si se aco
pereau cu o peliculi- Auail imi em foarte infundat si se agrava me
reu. Imi amintesc ci am citit despre Regii Ebraici, curn se ungeau
cu untdelemn si cum untdelemnul era folosit ca mijloc de insini-

tosire.

M-am hotirAt si folosesc cel mai bun ulei pe carel prrteam gisi.
Mi l-am aplicat mai intAi pe ochi. Ficusem doar: doui sau trei apli-
ca$i, cAnd au apirut primele amelioriri categorice. I-ocurile dure
roase mi s-au vindecat. l^icrimatrrl n-a mai fost atAl de abundent,
pelicula (era) mai putin suparitoare.

Schimbarea a fost atAt de mare incAt m-am hotirAt si folosesc
untdelemnul (de misline) 9i pentru pierderea auzului. Am folosit
(acest) untdelemn liber, extern, pe urechi, si mi-arn aplicat picaturi

de untdelemn in urechi, fuandu-l acolo cu rnici tampoane de vati.
in foarte scurt timp, vizul gi auanl mi se reficuseri in inh'egime.

N-am inferupt tratamentul, chia'dacd paream si fi scipat de infir-
mititi, ci am continuat si mi le ung bitre timp de saizeci de ani si
nu m-au mai tridat niciodati cAnd am avut nevoie de ele.

DISPARITIA AI.ICHILOZARII DE COr.OAtlA,
$OIDURI, UMERI $I GENUNCHI

Abia dupi keizeci de ani si mai bine am sinrtit din nou efectele
infirmititii. PAni ahrnci, nu simtisem nici uu semn de intepenire a

2s6 Dr. MIHAIPETROVICI Hnar,ta Vtanr- Retete biblice de tratamente naturiste 257

oaselor sau articutra$ilor si nu stiam ca aparatura si dea sefiIne de cE MANANC gr tsEAU

"""il;;;;,oboseali. am sirit dintro caruti la pimant si incheieturile mele Capitanul Dianrond a zt{irmat cl, timp dc cincrz-cci dc uil, ldcuse
hncituaru."t'.oatuuirtnceria.s"-np"rdl.ut*uane-"*m.a.iirDe',loa,"vhdra"ad".ralrgteriirrla.al-iiscr*tpeairn"t,6ii,riiaicslinmtctitis-panir,uittr"niouasmrniifsatoii9sligtamespn-uaiutmpnfuracilnnhgsitei,raa9cutiaprusoe-n-i cu rr:ligior-itate anumite lucruri. in primui rAnd, respira intotdea-
ii-ffrif:";;i;;;;iil";'j*u-"'n-hgEhii*d,eudmuairluei*tzruaeu9"..ilu"ai"iim4at^biiitlz"eobmsurinc"enrlcirteuliminunetdlcaeslicuelen"pmrTyunrteigtaai(dvmaeipiecmlniicrtiasuelllsiinip(eoed)anastrer)euxlsoteisrmrlinibn1igrrmreriel-aea-
u"n"aftre;;s"i ihnc;h;e;;ie;t1ur"il'o;rt;i"nctetpiecniate' de a-mi unge fiecare articula- una cel mai curat aer cu putin$, ,,fuigAnd in piept prelung si aclAnc,,,
si nu fu:ma niciodati.
ti" ;i;;;i;-iocurile osaturii mele care puteau fi supuse procese-
i"i h" iisiairare 9i ingreunare ale bitranefii' In al doiiea rAnd, nu a mai mAncat r:arne dupi vArsta de cinci-

zeci si de ani. considera ci fiintele omenesti au fost destinirte

initiai si"Lsacsoensume numai veget.ale * fi:ucte, legurire, nuci si serninfe.

,,CArrd mAncim carne", a spus el, ,,obtinem un produs la rnAna

a doua. Vr:getatia a fost consumaLi de anirnai sii o mare parte din
ea s-a convertit in oase si tendoane (.. ) iar noi mAncim numai
ceea ce a mai rimas." Consumul de canne, afirmi el, produce prea

mult acld uric, rezultind in stiri ca reumatisiur:le, durerllc clc cap

si diversele boli cle nervi.

CIJM AN,{ FOLOSIT UNTDELBMNUL In al treilea rAnd, credea in mestecatul i'eticulos atr nrArre-.irii,
pentru ri usura rligestia, si in folosirea fiinii inte.gr-ale in krcr,rl celci
ce m-arn convins ci pentru mine un asemenea untde- albe, de,spre care sustinea cI produce constipatie.
l";#;; ; ;;ii"",Dupa presiti pielea pentru
am inceput prin a-rni In aJ patrulea rAnd, nu folosea stimulente - chiar clacA Biblja
l'asF-colhlpoimrsiembsica. muInnpaupcsreoissntopu*.p"upimnl,ia*eiu*dm*n9aaiui isca"inopruuntnpituilttet'rtclpa9teci vrlceaeapcrhi(edIeomaplooisb-lliainbfidieiel)'cinaCpplceaaastictndeddildtsrau-iuptdipon.'i
;;;;t;;;;;;"*i.;di 1".".1f"'"m.p"-eal-t"'i"tlraiu"riretn,safa)tuiinennpdram.sptppoaiaanur(cctaiesleaelneenc.uaJitsnulfpue"t-ein"l;i;rnnicupoAcra.coth*rispeuitloioog,p-tut,sdlaaieriqsndapubicrislinu$nipt-eleit"ant'irs,ainicsolr1auiraiitu'b-p'llsrliougaclolneddr\z.cii'nun"ielnnplog"oaru""d']"sa:Ycifnoi,nTctmt:llrrgp!eu.lnT?eplte-'i'' incurajr:azi consumul alinrentar al vinului, cu rnoderatie, si ca rne-
-*il"rdi;li;;^i";ii.1;;"t;-""1rtbo"..ittit..(enqiiinutu',t's'i eipn*cmetaopipuv,t-eoddaesc)ii'asImaerdraoetrsuepnsecteci')tal'aLFopr,eacut' npeAonrai cand dicament. Diainond nu a {olosit niciodati tutuLn, ceai sau cafca.
si di- ,,Nirnic din toate acestea nu contin hrani", a declarat r:1.

In al cincilea rAnd, nu bea niciodati api nefiar:ti ,,decAt daci em
distilati.", iar apa distilati o bea ori de cAte ori era posibil. Avea

conving;erea ca sarurile minerale - rlizolvate in apa nalurala dt,

inror - rfnd ajung lrr organism, in cele din urm6 se depun prin toate

fesufurile, celulek: si organele, unde se acurnuk:azj ,,in asemenea
cantitili incAt, folosindu-le incontinuu pdni la jurnitatea vietii, 611x1

absoart,e in olganism desful materkrl calcaros pentru a forma un
stAlp compact de creti, marmuri sall sarc, desiul de asenrinator
cu so{ia lui l,of', clucAnd la intepeniri, rigirli{ate, irnbitrAnire gi cle-
crepitrrdine.

ll.}l'-z""eiei.ln"c"dii"-_ed"""eitin"ia.ag,rnG*aiiiu.psi*adca-cnmralaitnir,*naudlrefeuoolaslossaestiizictseoiccraiirscttliirecepuabrnlorariditepiui'ecsnNtaitv-rian'urgCorlrracegshbaeiunspiiisis$mmA,au"i-nlsoteaulrilp1eapln"rea:envcloriu'uledacsatt Regirnul siu zilrric includea o ceasca de api fierbinte - incerca
s,4 bea tl ei cesti cu apil ficrbinte pe zt - pisat de oviz sau gris cu

lapt*:, pr:gte cod firrrl cu cartofi, pAine neagri cu unt, doud ociriuri
,iiel-ir,: iu :rpil, sos cle mere si fructe de sczon, la rnicul dejun. Rare-

od r:r$.nca dc,: prArrz. I"4asa cle sc;ri includea in mod tipic o ceascil

t1r: ;,rpii t'icrbinte, supd de rosii cu legume sau orez, pAinc neagri
,;u rrnt, rartofi dulci, iasole. lapte fierbinte si fructe de sezon.

258 Dr" MIHAIPF-TROVICI Hnnna Vrpr- Refele biblice de trat,arnenle naturiste 259

UN PANACEU MIRACUI,OS? iul de gi.tit. Estc in proporlie de7s%polinesaturat, ccea ce il face
mult mai sinitos decit alte gr6simi.
Derlungul secolelor, untdelernnul de mislinc a fost fokrsit pen-
tru a destinde intestinele, a stimula circulafia bilei, a calma mem- f)aci aveti diabet de maturita[e, trebuie si consultati mai intAi

branele mucoase, a u$ura urhtat€aL, a inrnuia pielea si a cabna nervii. medicul inainte de a folosi aceasti metodi, pentru a determina daca
Il gisim in remediile populare pe:ntru cancer, riceli, diaree, dureri e siguri pentru durmeavoastri.

de urechi, febrir, hipertensiune, hipotensiune, malarie, gusi exof- CUM REZOLVA ACIIST ULEI VEGETAL
talmici, dureri de dinti, tumori, rini, veruci genitale, polipi, scle-
roz.a ficatului, a splinei si a uterului, tumori ale urechilor, degete- PROBLBMEI,E IEZCII BILIARE
lor, gdtului si stomaorlui.
_ Daci afi suferit vreodati o cfizb de vr:zicd biliari, stiti cAt de
Algerienii mesteci;i acum frunze dc mislin contra durerilor
dureroasi. poate fi, mai ales daci s-au format pietre. pcntru a im-
de dinti gi a ulcerafiilor bucale provocatc cle excesul de tutun. l,e piedica si se formeze weodati calculi biliari, daci rnedicul spu'c
mai folosesc gi pentru calvife, tus:, dureri de urechi, frachui, gonc ci av-eti o vencibiliari leneg4 de obicei o putef, stimula luand rloar-
ree, hemoragii, hernie, irnpotenli, congestie hepatici, boli de piele, una sau doui linguri de untdclemn de misline inaintea fiecirei
luxa$i ,si pietre. In Liban, untdelemnul este folosit la arsuri, riceli, mese' dupi opinia unui medic.lrcesta declangeazi secrefia bilei
constipafie gi dureri de stomac.
inainte ca restul mincirii si ajungi in stomac. E posibir ca la in-
Existi weo bazi concretl pcntru aceste intrebuintiri larg ris-
tcigmOdqnt i9ninfcaecpelsi ioaopaarericaarme einlidoirgirei svtiiez,ibdilaer. in intervil de cloui sip
pandite? sa constatat ci untdelemnul de misline cauzeazicontractii

UNTDELEMNULDE UASUNB ESTE CHEIA puternice gi sinitoase ale vezicii biliare, fuvorizandu-i multgolirea
PENTRU CON]ROLUL INSTAIARII completi, si poate fi considerat un trun tonic biliar. De aserienea,
DIABETULUT I^4, ADUL,TI
pare si dizolve pietrele la bili.
Untdelemnul de misline coboari semnificativ nivelul rahhru- Daci medicul a determinat prin radiologie ci pietrele sunt des-
lui din sAngele celor mai mu[i diabetici imbolniviti la maturitate
si le reduce necesitatea nlnicb.de insulini. tul de rnici pentru a fi elimi'ate firi si se bbcheze, un vechi re-
oj*arnmeedsiutecpaopoujluarnr-itaretecodmeacnedaagtcoi cdzewiuonnatdl esliedme'mdeedmiciis-linceon.s.?,i in a
Acest lucru - impreuni cu fapul ci untdelemnul de rnisline
mgtate de ceasci de suc de limaie sau grapefi"uit, amestecinttl-le
previne si inverseazi acumularera mortali de colesterol in inirni, ;i bandu-le inainte de culure. sar putea vi iveti greturi. Dimineata,
beti cevafierbintc si c posibil si elirninati pietreie cliriintestine. une-
vene gi artere - ii poate ajuta pe milioane de diabetici si evite nu- ori, e necesar sa posti$ doui zile, bdnd suc de mere clin doui in doui
ore, iar in cea de a doua seari sir beti amestecul rle suc si untde-
meroasele comptricatii sedoase zrle acestei boli.
lcrnn de misline. se sprme ca acesta'dtzolvipietrelc rnici si;rtF
Spre dcosebire rlc dietele standard firi Sdsimi si bogate in car-
vezlca.
bohidrali pe care medicii le recxrrnandir in rnod nonnal pcntru clia*
behrl irrstalat la maturitate, care sunt atAt de insipide incAt majorita- Caz:llriconsemnate
tea pacientilor nu ie pot respec-ta multi weme, dieta cu untdelcmn
de rnisline este mult mai ugor de urmat, fiindci seaman;i mult cu " A.D. scrie: ,$.cuut cAtiva ald, un cxalnen fizic complct fiicut

ceea ce mininci oamenii in mo,C norrnal. la'clinici"t rt:putata a arita.t ca avear'calculi biliari. Rin in-
termediul unor prietcni anr allal r:urn sh scap rlc ei..Iiei ziie,
Cu aceasta metodi, untdelcmnul de rnasline estc folosit ia praji.

rea alimeutelor si ca garnitru'i de salati - si oriunclc e nr-.ces:rr u1e-

260 Dr^ AtllHAlPErRAVlCl t'fnaNa VrrVt- Refefe biblice de tratiamente naturiste 261

am'nbut suc de rnere, natural, organic- Nu am mAnc,at si nu rmrlt. (.".) Llleiul din ficat de cod dezgusti cerul gurii, ingre-

am bdut nindc altceva, clecAt la sfArsitul celei de a doua si al uneazi stomacul, suprasoliciti sucurile digestive (...) .si, nu
celei de a trr:ia zile, cAte o jumitate de ceasci cle untdelemn in ultimul rAnd, este un produs anirm.l, de o fabrica$e in ge-
de misline in amestec cu o jrrmitate cle suc cle mere. Pietrele neral insalubri (...) pervertit cu tot felul de chimicale."
au fost eliminate in ziua a patra. Peste ciitiva ani, mi-am 16-
Erqperienla rni acrediteas$ (.".) si trag urmitoarele
cut o radiografie (...) iar meclicul nu a gdsit nici urmi de catr-
culi biliari. coilcluzii:

DNSCOPERIRI MEDICALE ANTERIOARE " ,,Lintdelemnul de misline lru are rival (...) ca remediu al ma-

Doctorul AE. Osborn, director al unui spitai de copii din Cali- joritatii si probabil tuturor bolilor care consumi organismul,
{ornia, scriind in epilop;u.l cartii cipitanului Diamonrl, prezinta rt>
zultatele experimenteior salc de tratare a mai muitor boll riiverse el usurAnd stomacul, odilunincl organele digestive supraso'.
cu untctrelernn de rniisline:
licitate, lubrifiind ciile alirnentare inflamate, loprind] con-
1. ,,Cu doi ani in urm5, pojaml ficea ravagii prin spitalL. Peste
saizeci de pac.ienti se imbolniviseri in acelasi tirnp. Lipsin- tinuarea congestiei (..") si reIlcAnd (..") tesutudle uzate sau
du-ne facilitltiie spitalicesti adecvate (...) er;un obligati si-i degradate.

tratuim in dorrnitoarele obignuite (...).'I'ratamentul rneu in- " Exerciti o influenti distincli asupra ficahrlui gi, aparent, [;i
variabil era lacela del a le face o baie flerbinte, cu brretele,
pe tot corpul (...), urmati imediat si repe-tat, la fiecare, cAteva asupral rinichilor. Beneficiile obtinute de la untdelernnul de
ore, cu (apliciri) copioase de untdelemn de rnislirie cald, rnisline in cazul deranjamentrelor de hcat nu sunt deloc [ima-
trecat bine pe piele 1^..) [plusJ o dieti generoasi (...). ginarel"" Ajuti ficatul sa se odihneasci, precizeazi doctorui
Tofl s-au vindecat cu bine, cu alAt mai mutrt cu cAt multi Iu-
sescriinainte intro stare extrem de delicata. Ftincipalul eler e Osborn.

ment al tratarnentului a f<rst untdelemnul - firi si lblosim ,,Principala valoare a untdelemnului de mirsline in cazul fe-
trrrelor consti in capacitat,ea sa de a fi absorbit rapid prin
medicamente (..). Ori de cAte ori pielea deveirea u:rati si piele (...). in toate cazurile, va reduce ternperafura corpului,

incinsi, uleiul o calrna si-i aducea pacientului o senzratie de ceea ce inseamni o economie de importan$ vidn. AvAnd
usurare (...) urrnati de somn, din care se trezeau inviora{i. in vedere componenta sa,:himicd, este adaptat in mod de
osebit penhru alimentarea in timpul febrei (...) ;i e absorbit
2. ,,Ta scsrlatinl, laplicirile] frecvente cle untdelemn cle mis-
usor prin piele (...)."
line fierbink: lau fost] deoscbit de eficiente pentru a intre-
tine pacienhrl si [a evita] multe complicatii pedculoase. Pe Acest lucru rimAne valabil, arlaugd doctorul Osborn, si in ca.
zurile de pojar, scarlatini, malarie si febri tifoidi.
baza incerc;irilor personale ( .) sunt convins ci, dintre rc-
. ,,Continui si folosesc gi sir susf,rl folosirea untdelemnului
mediile acestei boli, untdelcmnul de rniisline este cel mai
puternic si rnai vak-lros." de misline in (...) bolile de nervi caractenzate prin mari
Ipierderil de energie si cr:nsumarea progresivi a fesut"u-
3. ,Alte cazrrrT au demonstrat superioritatea untdelemnului tle rilor nervoase (...). Modul nbisnuit de a-l aplica este prin
masaj ("..) o dati pAni la d'e lrei ori pe^zi. In tazul paralitrci-
misline asupra ubiului din ficat de cod la combatcr-oa [lu- lor, masajele sunt fclarte irnportante. ln cazul epilepticilor,
[apliciriiel dc untdelemn urrnate irnecliat de odihna la pat
trerculozeil, ccea ce iarisi sunl. constient ci spune foarte
suficienta dau ceie rnai bune rezuhatr:."

262 Dr. MIHAI PE[F?OVlCl Hneua Vnnr- Rctele biblice de tratantente naturiste 263

Un alt medic, prezjnta unni.loarele intrebuintiri ale untdelern- ur{l RE&[EDru CnLEBRU PBNTRU CONSTTPATTE
nului de rnisline:
Linul dirtre cetre mai blAncie laxativc: estc,-rntdelermrul de mis-
" Ca vermi{ug: ,,Untclelcnurul de rnisline este rma dinlre celc: line (o lingurii la culcare). Prin aceasti metodi sirnpli, constipatia

mai sigure substanfe vermifuge. in cazul copiilor, lrebuie dispare adesea, chiar si la bclnavi cronici (de peste douizeci de
a<ftninistrat in doze de 30 gr:., repetate fi ecvent. Er;te ino- ani,li. Sub formi de ctrismi, se fotroseste adesea Ia alungarea bloca-
tensiv, intrur:At nu provoaci epurlri active, iar daci stoma- jelor sau c<impactarilor de fecale.

cul copilului nu-l lespinge, adesea isi va face efectul f;ir-i nici {"II.CERE VTNDECATE
un alt medic:ament adifional" trn cazurile de tenie, arleseori
Penffu a;rlunga arsurilc de stornac, indigcstiile si ulccrele, ames
I a inlihrrato [pe toali] numai prin greulatea gi volumil siu." tecali drar douir linguri de untdeleinn de mislirrLe virgirr, pur, cu al-
busul unui ou crud. &: ia intern dc cAteva ori pe zi si are efect rapid"
Boli de vezica si rinichi: ,,In cazurile cle dr-lri:ri graver locaii-
zate in regiunea rinichilor, untdelemnul de mistrine sn ia in- Uir rnedir: aiiruri c.i isi tr:iteazi pacien$i de ulcer cu untdelemn
tern, in dozi medie, dovedindu-se adeseori benefic lirr ;t ga- de rnisljne" trl relateazi crun un prieten al sau a putut mAnca o can-
ranta usrrrarea prompta. De asemenr:a, *a folosit cu sLlcr:es
in caeuri de urinare clureroasi, str;urgurie (o eiiminare in- titate uluitoare din r:e1e nrai iufi sosuri mexicane - dupi ce a luat
ceati 9i chinuitoare a urinei, picitura cu picitnr-:l) si in cazu-
acest uliei" Unii medici consideri ci untclelemnul de rnisline con-
rile de bnal6 numiti popular urini nisipoasi." fine viL,rmina {-}, o substanti despre care se crede ci ;re o influ-
cnti tiirniduitoare asupra ulcerelor.
' ln afecliunil: intestinaie: ,,I)iireea sim[]i, dizenteria, dure-
UNIDEIJIIVINUL DE tvdsrlNn $r BURSnh
rile colice, flatulenta sau constipafia, toate au fost usurate
de folosirea promptri gi generoasA a untdelemnului cte mis- inh-un caz consemnat, cloarnna RM. declara: .,Sotul meu avea
line (mai ales la copii)" Nimic nu actioneazi nrai energic in ar"triti cle rnai mu$ ani gi, la un nloment dat, a fiLcut o bursiti gravi
cazoT gazelor intestinale captive lsaul al acumuldrii dt: fecale la umir ul clrept si nu a mai putut ridica braful. F,enh-u a-i usura du-
(...) decAt o dozi mare de untdelemn de misline (...)"" r€r€o, lLrll inceput si-i rnasez zilnic umirul si bratul cu untdelemn
de misline fierbinte, frimAntAndu-l usor in acel timp. Acest lucru
. Retenf,a fluirlelor (edernuri): ,,Untdelenrnul de rnisline, luat l-a aju&rt si, treptat, sia regisit mobilitatea umirului si de-atunci
r*atAt intern cAt si prin (aplicare erxlernl), a dat adeseori bursita nu l-a mai supi:at""

zullate excetrente in cazurile de hidropizie (umflituri provcr ALUNGARAA DURERIX"OR rlE URIICHT $r A
INFEC"UII,O R URECHII INTERNE
. cate de retinerea licliidelor), fie abdominale, fre gurerale""
intl'un efirrt r1+: a g:isi o alternativi la rnerlicarnentele antibio-
Arsuri si rini: ,,Untdelemnul de mbsline, in asociere cu o tice pc l:itr€ ut-r pediatru le rec:omandase copiilor, un orn a gdsit un
parte egali de api de chitri, se aplici in conditii exr:elente rcurcdiu sirnplu pentru dur-erile si inJectiilr: urectrii interne de care

pe suprafefe,le arse, alungi durerea gi acceiereazi vincleca- sufereau.
Ornul storcca inti-un pahar curat cont.inutul unei c-apsulc rle
rea; folosit in acest amestec, trateazh arsurile, oplritlrilc,
rinile provocate de puibere si atrraziunile epidcrmicer. in ac- vitamin;r tt (400 cle unitziti) si al unei capsulr: cu ulei de usturoi"

cidentele cu pulberi care implicir ochii, aplicarea ar€: un rol

. calmant si protector."

Ca anticlot pentru olrivuri: ,,Llntdelemnul cle rnislin,c a fost
administrat cu succes in cazuriie de otrlvire cu ci uperci,
fiind amestecat din helsug cu praf dc- cdrbune. hr gcnt'ral,
se poate spune ci unlrlelemnul de masline e:ite urr aniidr-rt
sigur si eficient in rnultc cazuri de otrirvire (...)."

264 D r. f,l i l-lA I P ETRAV I C I HpnNa Vcnr, Re{eir: bihlice de tratamente naturisk> 26s

Acliuga lreispr-c'zer-:e pichllri rle untclelemu der misline (cu pipeta) rerpczi. batind energic pielea din cand in ca'd" Accst lucru me'-
tinc pielea sulicie't dc' intirrsa pentru a nu rimane niciieri largi,
si :rmesteca taate ingrcrlientele cit mai birrc. Apoi, punea paharul sprc a sr: inlnuia sau zbirci. ln plus, sr,. ingereazii zilnic untclelernn

intrr $ipierir piini cu apri ,,foari-e caldri", unde ii lisa un minut, r1e :nisline la nrasi, pisrrand pielea uror,l" pi rezistenti. sucul nu
dr:stul cle calcl fie fnlosit elecdt exterrr, din tauz,ag'stului siu foarte
incerclintlu-l pAnd clevenea firi a opirt' Cu capnl trehuie si

inclinat intr-o parte, picura in fie,care ureclre cAte un numlr egal aiTlar.

rle stropi. sluctrl cle mislinc se poate obline din misline proaspete sau nru-
ralc, s;c<lfandu-ie sArnl:iuii si trecindu-le pl'in storcitor, cu aclaos
Aflrmi ca acest ri:mediu a.lungi si tiuiturilc din urechi, dar aver- de ap6' ':laci suctd iese prea gros. fl\4islirele murate h-ebuie puse
Lizr'inlaconha fokrsirii lui daci existi scurgr-'ri purulcnte, sau tlaca 'rai irrtii in ap,i la desil-at.) Apoi, sucul se poate pish-a la fiieider.

timpanul e spa:-t.

AJUTOR DE URGNN'PA NNTTMU ARSURI

Unlclelemnul de rnbsline este ,,excelenl." pentru ulcer"e si;u-stlri.

r\"srrrile la supralata pielii pot fi tratate eficient doar cu untdetrernn

de misline -si albu-s de-' ou, daci altceva nu se gaseste" I{efeta estr:
un cle untclelemn dc mislline virgin
amestc'c (doud cesti) si qase oui

proaspete - bihlte - se aplic.l pe arsuri, cu o pensull curata (ste-
rilizati cu api foartr: fiertrintr)" Pe rleasupra, se astel'tte un pansa-

mcnt larg de tifon usor.

Cantititile se potrivesc ln raport ctt suprafala dc x;iele ;rfectat6.

AIUTA I^A TNTINDEREA PIEUI IASATN

LIn cosrnetician celi:brtt afinntl ciuutdelc:tnnul dc tnaslinc poa-

te ajuta la intinciere*r pielii iisate si cimte de pe fati si gAt" l,uati
r,loar rior.li gilhenusuri r]e ou si biteti-le bine; intr-o jumdtate de
ceasci de untdelernn de rnisline. Fiecati fafa gi gitu1 si stati asfel

zece ndnute. Apoi, albusurile ou;ilor se bat si se astern peste pri-

mui skat. k: sti astfel cant o jttrnitatr: rk: orir, apoi sc spal[. Pielea

v:l :rpirea intinsi qi firi ricluri.

SUCUL DE MASUNE PENTRU
O PIEIE FARA RIDURI

Majoritatea intrebuintarilor mcdicinale ale maslinelor se rcfcril
la uleiui accstora, Dar, in Grecia, sucul cste lblosit de j-ernei pcntru

a-si lrisha pieiea aproape liri riduri, Ele nu lac rlecAt si t-ttr: sur:ul

dc mdsline verzi, care e arnar si astringr:rit, 1re ilieic:i fetei, a rl;itu
lui" rnAinilor, inc.heieturiior si arLtebt'atelor" cu rniscari circuJ;u-r:

HneNt VteVr- Refete biblice de trat,amente naturiste 267

.. 18 " Pentru vatimirile ficatului si pentru a preveni intarirea ar-

STEJARUL LIJI ABRAHAM terelcx-, fier"beti la foc mic doui treimi de ceagci de scoarti
de stejar uscati si tocati rnare intr-un sfert de litru de apl
-Steiarul Quetsts robur L clocotiti, timp de douizeci de minute, recomandi un expert.

,,(..) erau oameni (..) falnici ca stejarii (...)." I^isafi la asezat hci o ori si strecurati. Beti cAte o ceasci
-Amos,2:9
clin cloui in doui dle. Acer:asi solutie poate fi folosid, rece,
,,Domnul s-a ardtat iaris,i lui Awaun,la steiaral Mamre (...)."
la spilatul si pansatul rinil,or si ar-surilor grave. CAnd se tra-
- F'acerea, 18:1 teazi arsurile, tifonul poale fi inmuiat si el in aceeasi solu-

Stejarul a fost intotdeauna respectat si chiar venerat, in timpu- . tie si schimbat la fiecare cAteva ore.
rile biblice, pentru mirimea gi fcrrla sa.
Reducerea varicelor unrflale. Se spune ci lm ceai fiert in trei
Stejarul lui Awznm era privit cu o consideralie deosebiti, nu sferturi de litru de api, din o linguriti de ghindi zdrobiti
numai fiindci era locul unde Dumnezeu gi ingerii f.ui ii vorbeau si scoar.ti de stejar alb, va ajuta si se reduci umflihrrile ve
lui Awaam, ci si pentru r:i, la unrbra unui stejar verde (Quercus
ilex), aapirut Iisus in fata apostolilor, dupl Inviere. A devenit co- nelor varicoase. Acoperiti gi fierbeti la ftrc mic douisprezece
pacul Mariei, Maica Domnului, cu ramurile ridicate spre cer, in rtt-
gaciune. rninute, apoi mai lisati tra asezatinci douizeci de minute.
Strecumti, adiugati o jumifate de ceagci la o cantitate egali
Stejarii ajung la o iniltime impresionanti, pAni la cincizeci de
metri si chiar mai mult, pirAnd intr-adevir si se inalfe sprc cer. de lapte. Bef, cAte o cea$ci de ceai in fiecaie seari. Dupl
ce afi biut ceasca de ceai cald, aplicati comprese externe
Daniil, 4:IUI2 - ,,(..) an vizut un copac foafte inalt in mijlacul irnbibate in ceai, alterndnd intre cele fierbinti si cele reci,
timp rle circa doulzeci 9i cinci cle,minute. Repetali proce-
pdnantillui. Copacul cre;tea si se'fdcea putetnic; vfu{ul lui aiungea
pand la cer si de zdrit se zdrea prfui Ia capitul pdmLnhilui; frun . deul timp de maxirnunt ze:ce z7le.
zipul erafrumos pi roadele lui imbel;ugate pi tof gdseau hrand ?n'
tr-insul;fiarele pdmAnnfui se adiiposteau Iaumbralui, pisdrile ce- Antidot pentru plante si m,ediciunente okivitoare. De gene-
rutrui ipi durau cuibuti in ratnuriT= lui si din el se hrineau toate vi' ratii inkegi, un clecoct de ghindi si coaji de stejar, preparat
etif,le."
cu lapte, e considerat antidotul multor ierburi si nedica-
I-emnul de stejar este practic indestructibil. Carenele de stejar
ale coribiilor construite de romzLni mai existi si in zilele noastre. nrente toxice.
Masa Rohrndi a Regelui Arthur, fabricati dintro singrrrh tAblie de
UN REMEDIU IJNIVERSAL MIMCULOS
stejar liiati dintr-un kunchi enorm, se mai poate vedeta si astiz-i, e.x-
Aceeasi combinalie de ghindi gi scoarti de stejar, crr lapte, poate
pusi in Winchester, Anslia. Sau recuperat busteni dc stejar vechi
de o mie de ani, inci in buni stare pentru construclji. Nu e neo- ajuta la multe alte probleme de s;initate. Ceaiul se poate lua fier-
bisnuit ca un stejar si triiasci cinci sute, o mie, chiar gi doui mii binte sau rece, in lunctie de tipul problernei pentru care e folosit,
dupi crrm urmeazia:
de ani.
. scaun/urina cu sAnge (re,ce)
. febri (cald)
r hemoroizi (rece)
ro
rncrrst:'uatie cxcesiv) (r'et:e)
ulceratii bucale (rece)

268 D r. lttl I H A I P E]-f,l O V I C !

r iritatii aie pir:lii (cald) ANH(AA
". ulceratii (cald)
cuM sE PREPARI\ RAPTD $[ U$OR
dureri de S6.t (cald)
PLAnITELH MEDICINA[-E DIN BIBL|E
Scoarta de stejar are un lung istoric cie folosire in caeuri de l"re-
fttlagazinele de alirnente nafurale si faruraciile homeopate vAncl
moragie, diaree, coliti, dizenterie, febri (la fel cle buni ca si chr-
pastile gak prepa:'ate, capsule, siropuri, ulc'iuri, atifii, tincturi si lo
nina),leucoree, gonoree, ulcere, cangreni, fuse, astml, anlonoree,
tiuni.'Ttrhrsi. e mult rnai ieftin si mai satisfir:Ator si vi preparati pro
remltatism, excrescenfe, boli venerice, crarnpe, infec{ii cl fermenl*| priile Plante kledlcinale Biblice, culegAndu-le clire,.:t clin gridina

ulcere ale pielii, herpes, impetigo. infectii furrgale, ec,4eme, hemc- dunmeavoastri cleacasa. Si intrucAt nu se cultirri cu chirnicale to-
roizi, varice. xice, puritatr:a lor e garantati.

Acest lucru se rlatoreazi faptului ci stejarul contlne nnri r:an- CEAruL
tititi de tanin, care este astringent, zurtiseptic si antiviral, cti actj,;i-
titi atat antitumor;rle, cAt si anticancerigene. Ftrantele rneclicinale sc prepari de obicei sub folmi de ceai.

o Pentru dermatite $i eczerne, o linguriti san doui de r;co:u1;i Fentrr'u a fi eficient, ceaiul rnerlicmal e rnult rnai tare clecat ceaiul

rniruntiH se ferb cincisprezece ndnute intr'* jumitaie de nbipnuit - se foloseste in carrti#rfi mai mari qi se tine rnai mult ia
litru de api;lichidul e strecural,lisat s;i se rirceasci gi frilo-
sit nediluat. Se aplici sub formi de cornpresc urrretle. asezat. lie face turn6nrl o junrltate dc litru de api docotiti peste
tr-eizeci c-lc grame (carn doul maini) de fi-ul,e sau flori uscate si se
,,Genul de eczemi sau derrruttita c in mare mAsrrri irelevaut (...). lasi la agezat intre zece si cincisprezece rninrrte"

Ori de cAte ori vedern l)crimiri si inflamatii acute, inainte de toatt-. pi'e- Prin coritrast, pliculetcle de cr:ai non rnedicirral - de genul ce'
scriem comprese umede. Acestea aduc o regresiune sulprirr::itor de lor ctunpirate clin supermalket - confr: cloar cam o septirne din ace
rapidi a simptomelor acute (...).
easi cantitatc de ierburi la jumitzrtea de litru de api si nu e nece*
Sunt necesare pansam€)nte umede, largi, care si pernriti cAt sar si stea la fel de rnult timp la arsezat. De asemenea, au gust rnai
mai multi evaporare (...). Compresele trebuie si fie rcftmoite ime'
diat ce incep sa se usuce si si se incilzeascir, adesea la fiecare zec:e, bun"
cincisprezece sau douizeci de minute" li"atamentul se adrninis-
treazA de trei ori pe zi (...) de fiecare dati., pentru cAte o ori, doud. Aceasta e proble.ma cu ceaiurile,meciicinale. Nu sunt foarte gus
In timpul intervalelor, se aplicl o compresi umecli, fixatiL cu un toase - ceea ce poate fi modul naturii de a vi impiedica si abuzati

bandaj 1arg. dr: r:le. Da:' daci nu le puteti bea, n{ si vi faci prea mult bine. I}in
Ca uz extern, un decoct de patru gtrinde zdrobitc" fierte in
urmare, simtiti-vl liberi sd le indtrlciti cu miere sau orice alti sub-
250 gr. api,la foc mic, patruzeci de minuter, este folosit ca p;argari
pentru durerile de gAt croniccr cu amigdalele uml'latc (...) si pcn- slantli care vi di prcsibilitatea si le beti.
tru leucoree, iar aplicat local, pentru gingii si hernoroizi care sAn-
INFI-IZIA
gereaza.
tlnii specialisti in plzurtela-. metlicinale 1blose.sc inter-sanjabil cr-r-
tlnii oarneni au decl;uat rczultate foarte bune in abolirr,:r stari-
krr dc diaree si dizenterie, ftrlosincl scoafia de stejar aib sul-, fllnriir vintele ,.--cai iii infuzic. Infuziile nrl surrt ceaiuri - stzru mai rnult la

de pulbere.

270 Dr. MlHAlPErtlovlCl naturisteHaaNe VcTu * Refefe biblice de tratamente 2j )

aqezat si sunt mult mai tari. Oricc interval, intre dor.raaeci de rni- Penlru a pr''regiti o tincturi, in general se arnestecd o suti doui-
nute gi cAteva ore, poate fl necesar pen$u t:a o planta si-;i elibe' zeci de grame de api 9i trei sute saizeci de grame de alcool (co-
rezein api proprietitile vindecitoare. In general, orice preparat niac, vodki sau gin) cu treizeci de grame de pianti pisati. Aceasti
fiert mai mult de cincisprezece minute se nume;te infuzie. rnixturiie tinuti la asezat doui siptimdni si se agiti bine in fie-
care seari.. Apoi, lichiclul limpede se strecoarii. si se imbuteliazi
O infuzie se face punAnd teizeci de grarne din substanra plan- pentru folosinfi, aruncAnd sedilnentele.
tei (de obicei, pirtile mai moi, ca flori, futnze etc.) iutr-un vasi. Pesle
planti se toarni o jumitate de litru de api clocotiti, se acoperi Indicalii utile
vasul, iar solufia se tine ia aspzat timp de ci-ncisprezece-douazeci
de rnimrte, arnestecAnd ocazional. Infuziile nu se fierb niciodath. Folc,siti api puri (api de izvor sau distilati) pentru prepararea
Apoi,lichidul strecurat si turnat in sticli. O jumitate de litru ajunge Plantelor Medicinale Biblice. Clorul si alte chimicale din apa pG
penku o zi, daci beti de kei ori pe zi cAte o jurnitate de ceasci. Se tabili publici pot conline germeni nocivi, dar pot si si intervini
indulcegte dupi gust. sau si reactioneze in moduri nedorite cu substanteie chimice din

TIZANA plantele vindecatoare. De exemplu, ciorul interl'ine asupra absortr

Infuziile nu sPeepnitsrutreaapzriemgiutiltoticmanptit;ai ttererbnauiiemsic[ifi*e prcparate tiei de iod din mAncare, ceea ce poate afecta negativ glanda tiroidl
dupi necesidf,.
de uz lne' - D5.i o reteti presupune o pland uscata gi nu <i avef, clecat sub

diat - se pune o linguriti c1e plantir intr-o ceagci gi se toarnir peste formi lrroaspiti, dublati cantitatea, daci nu se, indici'alffel.

ea api liarti. -t\poi, se acoperi cu o farfurioari si se lasl la agezat _ Dacl o re{eti cere planti proaspiti si nu o avef, decAtuscati,

cincisprezece.douizeci de minute, dupi care se strecoari ;si se in- descregteti cantitatea la jumitate.

dulceqte dupi gust. Aceasta se numegte tizanb'. Folc,siti un pahar sau vas cle ceramici pentm apa fiarti. Oalele

DECOCTUL -si itrrice:le de alurniniu, fier, cositor si alte metale pot intoxica apa

Cand o substanti chimici dintr-o planti se giseqte in partea cu reanltate neprevizut-e penku utilii:atea ei. Aluminiril, de exemplu,
solidi a acesteia, ca ridicina, coaja sau seminfele, se face un de a fost arociat cu boala lui Alzheimer. Excepfle: un vas srniltuit ne-
coct, punAnd keizeci de grame din substanla plantei in tu:ei ,sferturi ciobit poate fi foarte bun.
de litru de api rece. Se acoperi gi se tine la fiert o jumitate de ori;
apoi se strecoari s;i se indulcegle dupi gust. _ Nu continuali si fierbeli apa dupl ce o turnati peste planti.

@entru a llsa ca o parte din apl si se elitnine la fiert, se folo- l.uati-o de pe toc si lSsafi-o la asezat cu planta in ea.
sesc trei sferturi de litru, asffel incAt la sfArsit decoctul ntisoari
carn o jurnitate de litru.) Dac[ simtif, o aromi de la ceaiul care fierbe, inseamni ci ule

iurile esentale ale plantei se pierd in aer, in loc de a fi retinute in
lichid. Pentru a evita acest lucru, acoperiti binr: vasul.

Daci folositi o planta proaspid, bebuie si o frecati lnke palme
sau s-o pisa! intro piulifi, pentru a o ajr-rta si-si elibereze ingredi-
entelc active.

TINCTTJRA SIROPUL

Ocazional, e necesar un lichid mai puternic clecit apa pentru I-hrele refete necesiti un sirop de plante pentru calmarea fusei,
a clurerilor de g-At sau a ricelilor. Pentru a prepara un sirop cle plante,
a face o planti slsi elibereze ingredientul vinclecator - tleci, se
cornbirafi nouizeci dr granre de planti uscatii cu o lurnitite de
adaugd alcoolpenlru al,dizolva,firi incdlzire. De f:rpt, in u:rclc ca- lilrir de ap[, intro oa]i. marer. F-ierbefi pani la un sfert si acrirugati
zuri, valoarea unei plantc se piercle prin incalzire.

212 Dr. MIHAIPETROVICI ANEXA R

rrna sau doui lingurite de rniere. liiropul vcgetarl se poate ljne la fri- CUM SE CRESC TASTARII
gider, pAni la o lun5.
Cultivarea listarilor intro gridini interioar-ii e simpia, usoari
COMPRESEI"E si plicuti. Nu e nevoie si vI bateti capul cu ingrisirniritele, buru-

Cornpresele se folosesc la fuatarea congestjilor, tensiunilor, clu- ienile sau inghefurile periculoase. E ugorsa le asigu-afi exact urn-
rerilor rnusculare, umflIturilor si ltxatiilor. Se fac lnmulnci un prc-
titifile necesare de soare 9i api" lar valoarea tu-rt -itLra a iistarilor
sop inko fierturi de plante fierbirrte si aplicandu-l pe zona;dectati. e mult mai mare decAt oricAnd in viata unei oliinte.
I-isafi prosopul si se riceasci srrficient pentru a nu erde pieha.
Acoperiti compresa cu un alt prosop uscat. CAnd n-o mai simtiti De exemplu, fasolea e una dintre cele rnai trogate resurse \,,e-
caldi, inlocuifi-o cu alta. Continuati si aplicati conrprese tirnp de getale ale naturii de Ldopa. Substanfa l--ctropa reprezhla terapia
circa treir-eci de minute. Opriti-vi, daci zona incepe si. vi Iurnice, standard pentru boala lui Parkinson (cara*enzati prin tremuri-
si vi ardi sau sd arate rosie gi inftmati. Plantele folosite sunt aiese turi gi dArdAieli, cu pierderea controlului rnuscular). Degi nimeni
penku actjunea lor penekanti si capacitatea de a stimula circula-
fia sau rle a ricori si disipa eXCes;ul de cilduri. nu sugereazi ci fasolea poate inlocui medicatia curenti a pacien-
tului, ea se poate dovedi utili in primele etape moderate ale bolii,
CATAPI^I\SMEIE daci medicrrl aprobi. L-dopa e un medicament scurnp. F-asolea,
insi, este ieftini. Iar ultima noutate e ci lxtabele incoltiie de fasole
Cataplasmele sc fblosesc pentru a extrage infectiile, a calma contin de zece ori mai multi Ldopa clecAt cele neincoltite.

si a accelera vindecarea unei rini sau a unui loc dul'eros. ln cata. CAteva dintre alimentele biblice din aceasti carte * si anume
migdalele, schindufu.l, lintea si grAul - pot fi incoltite intr.o gridini
plasmi, frunzele proaspete tiiate sau strivite, care au fost scufun- interioari. Existi mai multe metode" fndiferent pe care o itregeti,
date in api fiarta scurt timp pentru a se inmuia, se plaseazh rlirect etapele debarAsunt atAt de simple incAt in multe case aceasti sar
pe piele, cAt de fierbinti se suporti, acoperindu-le apoi cu un pro
cind le revine copiilor.
sop rece pentru a pistra cildura si a b fine pe loc. Procedeul st: Fhteti manca prima recolta de listari proaspeF de casi ink-o zi

repeti cu frurve proaspete, ori de cAte od se face simtiti nevoia. sau doui, in locul celor trei-gase siptdrnAni pe care le necesiti de

FOLOSIREA C^AFSUIELOR obicei gridiniritul in aer liber.

Dupi ce v-a!i uscat si pisat pl:urtele (cu piulita sau rAgnila), tre IwcBprnur
putefi irnpacheta in capsuie de gelatini standard. ,A.ceste capsulc
pre-misurate reprezinta un mod cornod de a inghiti plantc medi- CAnd alegeti semintele pentru incolfit, ciutati forme si culori
uniforme. Boabele rupte, ciobite sau sbicate in alt rnod pot si pu-
cinale cu gust neplAcut, sau de a le lua la dumneavoastri in cili- trezeasci, sau si mr incoiteasci deloc. O mAna de boalne rele polte
strica toati recolta. Ciutati culori absolute, ca rosul sau verriele.
krrii. Czrpsulele se gisesc in mirinri diferite --dirncnsiunea standiu'd Rozul sau verdele deschis pot inserma ci boabele nu sunt bine
coapte. Evitati semin.tele incircate cu pietris sau paniAnt. Pe toate
este 00-- gi nu vi trebuie decAt sii misurati cAt clin planta pisati acestea nu kebuie deciit si le separati. Curnpd.rarea seminteior an-
gro e mai economicoasd. Semintele cultivate organic sunl rnai re-
incape intro mirirne dati, pr:ntr-u a nu dcpisi dozrlc recomanr:late. zistente la bolile plantelor.
l)e asernenea, o capsuli sc poat,l deschidr: ulterior si goli intr.cr
ceascir de api fierbinte, pentr u a prepara o Lizani. - o cantitate rnicl,
pentru uz imediat (vezi inst.i"uctir.lnilc de mai sus).

274 Dr". MIHAIPETROVICI tsibliognafie

1" MSTODA BORCANULUI B

Pentru a incepe si fotrositi metoda borcanului, luafi gapte bor- Beldie Al., Pridvornic C" - F\ori din nuntii nostri
cane de sticli cu gura largir pi cateva buciti de pArzi rari sau plasi
de nylon, cu care se acoperi irorcanele lisand totodati si circule Beling - Nimente energetice
aerul. R'indef-le sh'ans cu elastic. Misurali cantitatea necesari de Berkley Geo -- Cancerul - cufi1 si-l prevenim
seminte din fiecare borcan. Seminteie mai rnici trebuie doar si aco
pere fundul borcanului" Seminfele si boabele mai mari nu h'ebui si Bojor Ovidiu (dr. farm.) si Alexandru l\4ircea (clr. biolog) -
umple trorcanul mai rnult de o optime - o pitrime. Listarii se ex-
tind. Acoperiti borcanul ct pinza sau plasa. Apoi, umple$-l pe ju- Plantele medic.inale de la A Ia Z
mitate cu api. I-lsafi seminfele s[ se imbibe" I)up[ aceea, scurge[
apa. Puneti borcanul inclinat la paf uzeci 9i cinci de grade, cu gura Bojor Ovidiu, Alexandru Mircea, Criciun lilorea -

in jos, intr-un loc unde se poate scurge liber prin pAnzi sau plasi. Flora spontand a RomAniei

Clitit hoabele de t:ilteva ori pe zi, punand borsmul sub robinet Bonnier Gaston - Nurnele florilar
gi lisandu-l si se urnple pAni di pe din afari" Apa trebuie si aibi
putini spumi, de la reziduuriie produse de listari. Funeli din noi't Brill Steve - Identificarea si colectarea plantelor conestibile

borcanul cu listari tnclinat la patruzeci si cinci de grade, pentru ca gi medicinale
apa in exces si se scurgi. Cand listarii se maturizeazi, recoltati-i
si, daci ave$ o cantitate mai mare, r-lscati-i si depozitati surplusul. c

2. METODATAVII Candrea L. Aurel - Folclorul medical rornAn comparat
CarperJ. - Leacuri mAaculoase
Tivile pentru llstari trebuie sl aibi dirnensiunile de douizeci Car?erJ. - Hrana- medicamenful minune
pe treizeci de centimetri. Giurile din tivi trebuie si aibi diametrul Carper J. - Farntacia alimentelor
Castleman W. * Plantele nedicinale
de cloi centimeki si jumitate sau mai rnici. Pentru tncoltirea semin- Cilinescu N. - Sdndtate prin fatntat:ia naturii
telor, misura{i cantitatea de seminfe necesare^(aceleasi cantitati Chirili Pavel (dr.) - Retetar selectiv de etnofrtoterapie
ca penfru un borcan de un litru si trei sferturi). Inmuiati seminfele Chirili Pavel (dr.) - Medicind naturisti

ink-un borcan cu api. Dact giurile tivii sunt deshrl de mici, putefi D
pune seminfele direct pe tavi. DacI giurile sunt rnari, e mai bine
si incepefi incolfirea intr-un borcan, si chiar si le cultivali. CAnd Dale Al. (dr) - Artrita si bunul sim{
listarii au lun.gimea inke cirrci si cincisprezece milimetri, rispAn- Dobos N. - l.^armacia edenicA
difl-i pe fundul tivii si puneti-o intr-o pungi de celofan. Practicati Drigulescu C. - Plante ntedicinal-afinentare din flora
in celofan cAteva giruri penfu a lisa aerul si circule. Punga de plas-
tic impiedici listarii si se usuce.linAnd tava putin iniltati pe un spontand a RonAniei
suport, veti permite aerului sa circule pAni la ridicinile listarilor'
Duke James - Fannacia verde
De doul onpe n,udati listarii gi stropif,-i cu un pulvedzator ata-
sat ia o sticli curata cu api. CAnd frunzele se inverzesc, listarii sunt

gata cle recoltat.

276 Dr. MIHAIPETROVICI l--lneun Vrnr * Relete biblice de tratantente naturiste 2ji

I)unritresctt Elena - Carte cle bucate pentru postul oftodox K

si lttnlru ct'1 r'llofic' naturisti, elixirul tinere{ii Keys L. - Studiul celar sapte orase
Kirschner H.E. (dr.) - Plantele tdmdduitoare ale naturii
Duti Victor * Itledicina Kneipp Sebastian - Fannacia verde
L
F
l,ane W. (dr.) - Rechinii nu se imholnivesc de cancer
F-orrnular terapeutic - Ediiura Nledicali
I-aza Doru (dr.) - indreptar profilacfic si terapeutic de
G
medicind naturisti
Geiculescu Y. - Bioterapie vaL. 7, 2
Gheorghe Ghelasie - Medicina isihastd Lucas - Plante magice
Gheorghici Valy gi Georg,e - Ghidul vindecdtorului Lucas - Intrebuintiri comune si ntai putin comune ale
Gltrm I. Gary (dr.) - Ingerul a strigat
Grieve Maude - Nledicina rnodernd a plantelor plantelor nedicinale
Grinfescu Gh.
P. * Botanic:a farmaceuticd Lucas - PLante magice pentru aftrik
M
Gi.inter Ernst - Hrana vie, o speran[d pentru fiecare
Mdrghitas L.A. - Albinele si produsele lor
FI
Messegue Maurice - Secretele plantelor, vindeciri
Flarris L. - Meclicina din lsucdtArie
Fiarnaj Angela - Miracolu! naturii miraculoase
Harnaj Angela - Intre noi ;i cer
(dr.) -* Tratatnentele cancerului cu plante Messegu6 Maurice - Bdi de plante
Heinerman John (dr.) Enciclopedia sucurilor tdmdduitoare Messegue Maurice - Bduturi naturale
Ileinernran.Tohn Messegue Maurice - I)e,spre oamr:tri si p!;nte
Moldenke Alnia si l{arold - Plantele Bibliei
I Murray C. - Puterea vktdecdtoare a plantelor ntedicinale
Murray C. - Alfernative naturale
Ibrian Niti Elena - Tratat de hrand vie Mihiescu Gr. - trrzcfe-Ie in alimentatie

Ivan Sabirr -* Sinitate fird nedicamente Miller A.R. - Iltilizarea ituali a it'rburilor
Mindel Eari - Biblia vitant" rcktr
T
Mohan G. (dr.) - Plantele si sdnitatea
Jarvis D.C. (dr.) *- Meclic.ina populari N
Jarvis D.C. (dr.) T\'atatul despre mdr
Nietzer C. - Cafte clc: but:ate vegetariene
-Jzrrvis D.Cl. (dr.) Produsete apicole si alte remedii naturale
in reuntatisttt Niculae Cornel f)an - Leacuri si rentedii ntag.ic:e din Car7tati

.larvis I).C. (dr'.) * Miere:a si alte produse naturale

278 Dr. MIHAIPETROVICI Editura SAMIZDAT va recomandi

P Depdpifi obstacolele In viala sexuald
Multi birbati si femei au declarat ci-si doresc o relatie sexuali
I'ascanu Viorel -'katament naturist integral
sinitoasi si cat mai satisticitoare, degi pu{ini pot spune exact cum
-Piun Ernil (dr.) Sdnitatea Carpatilor pot ajunge la asa ceva. Existi moduri de a intiri sau cle a mentine
in formi muschii care sunt folosif in timpul actului sexual, care pot
PArvu Constantin - [Jniversul plantelor irnbunititi intensitatea orgasmului, dar czu-e sunt aceste exercitii
si cum se fac ele? Un regim alimentar sinitosvi poate rniri dorinL
Powel Eric (dr.) - Si corisfn im o inimi sdnitoasd
Preuss R. - Medicitta biblici 9i taknudici sexuali, dar care alimente si stipllrnente anllme sunt cele mai bune
sau cele mai ,,potrivite"? Curn in marss-media s-a tot vortrrit despre
R
plante 9i s-a susfinut ci unele clintre ele iiifluenteazi in bine libi-
Reinhardt Al . - Povetele maicii Sofronia
Revel Chase - Medicamante miraculoase pe care nu le doul, de unde stiti care dintre aceste plante sunt r:u adevirat be-
nefice si curn anume si le luati pe cetre bune?
c.unoapteti incA
Aceasti carte rispunde la toate aceste intrebiri si la multe al-
RexAdams - P\ante rnedicinale miraculoase tele, pentru tofi aceia care doresc si'si pistreze retratiitre sexuale
cAt mai sinitoase si mai plicute, fari si foloseasci medicamente
S sau alte substante artificiale. Aceasta carte are cAte un sfat penhu
oricine este interesat si-si imbuniti"teasci relatia sexuali cu par-
Siebold Ron (dr.) - trerburile cereale, cel mai mare dat aI tenerul.

naturii Pertormaala sexuald Ia toate vfirstele

Szemler K. - I'eacurile stramosilor Prin masaj, terapie naturista, suge'stie si ausugestier.
Prezenful volum include o discutie cu pi'ivire la terapiile alter-
$
Stefinescu Paul - Plante de waid native pentru intirirea apetitului gi poten{ei sexuale, ca cie exem-
plu vitamine, minerale, ierburi, aromaterapie si acupresuri.
T
'freben Maria - Sindtate cu MariaTreben Penhu orice om care s-a intrebat rryeodati daci exista tehnici
Tudor Ilie s.a. - Vindecare prin alinentafie
si tratamente specifice ce pot fi aplicate firi interventia unui spe-
v
cialist, pentru potentarea vietii sexuale, aceasti carte oferi un plan
Vincler M. $.a. - Elixirtil sfudtitii amlnunfit 9i organizat de iucru. Pentru problemele sexuale mai
Vogel A. (dr.) - Merlic:ul naturd tFave, cititorul este informat cu privire la terapiile pe tennen scurt
si ajutorul medical existent.

Cartjle potfi comandate la CP 2',a-285, sector 1, Bucurc-'sti.
Plata se va face ramburs la prirnirea coletului,
editura suportAnd kxele postale.