Spataru, Dan - Franz Schubert

A AU

,,r.el a facut poez[a sa ctnte..,

D A I"J 5 PAT;\RU

,., st muzrcd sa oarbeasciio
FRANZ GRII.LPARZER

LEI 9

trfm*, taoua,^ie lg.fg AA U
last'.
\:(- -
JS- DAN

FRANZ

,/ \\'

Desen de N. Roni

FRANZ SCHUBERT

EDITURA DE sTAT pENTBU LITERATUnA pt,rnri

Supracoperta gi coperta : Sergiu Sandulooici d^{-^ o-. 1c**f
Pcrtret: N. Roni
Soitei mete

,..... e1 a fiicut poezia si cinte qi
nruzica .li vorbe:r.ci."

FiiANZ GRII-I,PARZT]R

VIENA IN VREMEA LUI SCHUBERT

Figura lui Schubert, ca om gi artist, intruchipeazd in trd'

sdturile ei cele mai caracteristice, tipul vienezului din vremea
gi dornic de aiec{iune, visitor gi sen-
tsima e-ntasli,minpdlur,dpgroiestteiinodse rntrzicd gi de naturd, deplingind greul

vietii, dar compldcindu-se intr-o atitudine de aparentd nepd-

sare, ce se traducea prin inclina{ia de a petrece, de a cinta 9i

dansa, de a gusta plicerile prezentului pentru a uila grijile

gi nesiguran\a zllei de miine.

Locuitorii Vienei cunoscuseri vremuri grele, vremuri de

rdzboaie, de cotropiri repetate, care aduseseri cu ele nenoro-
ciri de tot felul. Cu atit mai nare era dorul lor pentru zile

mai bune, mai frumoase, mai linigtite. Firea 1or deschisd Si op-

timistd igi impletea exuberanta nativd cll o ugoari melancolie,

ndscuti din aceastd nostalgie, care ldcea ca 9i cele mai gdld-
gioase petreceri sd devin2i la un moment dat prilejuri de ex-

pansiune sentimentali, de duioasd apropiere sufleteascd, ex-
primatd in cintece pdtrunse de poezia dragostei -si a naturii.
Riscruce de drumuri in inima Europei, Viena, capitala

imperir-rlui habsburgic, capdtd in veacul al XVIII-lea impor-

tan{a gi strilucirea unui mare centm politic, economic .si cul' r'rtcodati de descinderile poli{iei, gata sd vadi in orice rett-

tural, centru de urzeli diplo,matice 9i de masive schimbr,rri co- rrrrrne spectrul revoltei impotriva regimulrti.

merciale, tirg de desiacere a celor mai variate mirittri trirnise In aceastd lume dornicii sd-gi cheltrriascir plinul de viali,

acolo din toate collurile lumii. oragul era vestit pentru nllme- l,.rvardFul cel mai prefr-rit era muzica.

roasele sale institulii de invStdmint, teatre, muzee, biblioteci 9i La Viena s-au strins muzican{i populari din toate col{Lt-

monumente, pentru manulacturile de mitdsuri, mobile 9i obiecte rrle fdrii. Folclorul popoarelor subjugate a rdsunat aici aliituri
de art|,, p".tttu lrumuselea clidirilor 9i pitorescrrl a9ezdrii
sale, pentm luxul gi atmoslera de petrecere in care trdiau no- rlc lolclorul austriac mttzica {Srdneasci, alituri de cea
bilii ;i burghezii bogali qi care rdsfringeau o aureold de a'pa- ,,rdseneasci. $i din intrepitrunderea acestora, a rezitltat ttn

lirubaj specific, din carc au rdsiirit margririle, valsurile gi cin'

rentl bun5stare asupra intregii populalii' Icr:ele pline de farmec ale vienezilor.
Pe str:izile gi irl localttrile \/ienei migttna o lttme pestrili'
i\luzica era prezentd la col{urile strlzilor gi in mai ioate

se vedeau porturl ielurite, se auzeau nenumirate lirnbi striine' Iocalurile. Spectacolele de operd gi balet eratt foarte numeroase.

Era un orag vesel ;i plin de animalie, ctr balttrile 9i miile tA'avledaueriaocob-sigi cnounitcSe,rtnel,lianrLlimtraftopaertnetrrununltoebcilai ssei, practica muzi-
de echipaje luxoase ale nobilimii, dar mai ales ctt desele pe-
bogaii, dar 9i

treceri poputrt" din calenelele, circiumile, localurile de dans 9i pentru cei mai mode;ti cetifeni. De asemenea, existau multe
peste tot locul. Aici se adttnau cei mr-rl{i rrsocia{ii corale, forma{ii orchestrale n'rari gi de catner5, alcd-
parcurile preslrate viala mizeti de fiecare
qi necajiti cdutind o evadare din irrite {ie din profesionigti, fie din muzicieni amatori.
In general, nivelul cLtltLrrii nuzicale era atit de ridicat in
zi, din ui,oo.feru de sr-rspiciune semdnatd de ageniii 9i spionii
rindurile largi ale popula{iei, incit a stirnit adesea ttimirea ;t
polifiei impdrdte.sti.
irdmiraiia cilitorilor strdini.
Str-rdenfi, actori, cintdreli, instrumentigti, compozitori'.poefi'
ssceuilnpttrourni,elailonzaod1ei,spearoitnesgorrri,-ripr-urtrei'lelicetuaplei ndtnint Cit de important erzr locu1 pe care il ocupa mttzica in via.ta
scriitori, pictori,
toate categoriile, vienezilor, ne-o spllne rnttlt mai tirziu lnarele compozitor {ran-

paaddctiosumcrduetnlaatadrg"erdpv,er"ncaiamrrtedensptaeoulepdupeloaslpitpriceinepdrloanboolearpmdtlneeeaiialotizzrzolleifuiic' eEc'aliireiefponeremnletalretut cez Hector Berlioz (1S0ll-1869) in ,,.\\emoriile" sale, poves-

o tind urmdtoarea iniilnplare :
si
,,Debarcittd La I,'iena, ntl-attt dat seama imediat de pa'
circiumile iienei, risipind acolo mai multd bogd!ie spiritr-rald
gi voie bund decit bani, dat liind cd stlpinirea de atunci nLt sitrnea austriecilor pent.'u tttuzicd ; unttl din aante;i, cercetind
amsoedmeesntee.aRoea'nmiuenniilesdlodreapudgfeoastsci'l limitele. unei haloturile ;i, cuferete core erau descdrcate d[n uapor, a zdrit
ingdduia Linor acelagi timp numele meu ;i a excLanr,at nuntaidecit (binein{eles in, franfu-
existenle ioarte
zegte):

qi prilejuri prielnice d'e rispin'dire a ideilor progresiste ce se a---steEpUOtund,mddseoindaele:r,?nondUepontn!tzdnDeiulleoee;.m?tnoautlee
aiufiirmaal tXi dVinIII-cleeain.scieinmcaeipuptuuiel rcneicluiindEeuarolpXaIXla-lesaiir"gciiaul lreacll-
urrnare Berlioz, . ce ui s-a intimplat 7

arevoluiieiirancezeolntzgg.Nudegeabaerauelettrlburate Vd ziarele noastre ou a:nun{at ple'

8

,cwea dos. din'Paris gi aiitoarele dus. concerte la viena. Ne uersirttl piafa, am surprins doi sdteni in timp ce disculau cu

cra teamd ed nu ;sd aom aedea'" i9i exprimd in cuvinte lrrlirttti despre un diferend dintre Haydn si copistul sdu. Unul
llarele violoncelisi Pablo Casals
Ittu portea copistului, cekilalt pe cea a compozitorului. Doi

ecVunietltunuz,ar,iaMaasamteiturrazdluditctmlatiilsridateaolicraiaiatupoosertrinrctieteercui ianloVrlrutiezionnicrauag1,leeonadrealera9lulul'aml micilua-sziiccsisi|pmu9nipedineesdlp*rlea :,iilrni !"

(Din cartea ,,Conversations avec Pabio Casals" de J. Ma-
(irrr6Vdieonr a-
a Paris i-n aAdlboinuaMjuicmhdetla-te a19v5e5a-culupiaag.l8X7V.)III-1ea
fost,
si jntr-o bund parte a celui de al XIX-lea, cel mai important
manifestdriLe cele moi moderniste' S-ar pwtea presupune cd
t:cntru muzical din lume. Haydn gi Mozart, veni{i din provincia
noilegenera{ii,dupdces-audedatcduttirilor'siexperimentd.
irrrsiriacd, Beethoven de la Bonn gi, mai Iirziu, Brahms de la
ritor,lr ftebui sd simtd un oarecore dispre{ pentru inainta'
;-'Lehal.eozicltoraerla.dpNrt,dufnaectiitta, dgdae.e. i;Vni aiseletnde.i'nzatiie,crSeeseieaaauczesdtradiemecilpiuucintredagrielnenuemar;aial<''zcaigiauiilloiazriau{nriese- I lamburg, au atras asupra oragului lor de adopNie aureola

nouatori din a:ceptt ullimi ani, dragostea lor pentru marii ma' f:rimei cigtigate cu operele lor nemuritoare. Dar nu gdsim la

egtri ai trecutului a rdmas intactd' ci acel sim{imint de apartenenld, de legdturd nativd, care sd-i
Nu ud pute{i inchipui cit sint incd de oii la Viena Hagdn'
faci pe de-a intregul reprezentativi pentru sufletul gi via{a
Mozart, Beethooen pi Brahms- $i sd nu mai oorbim de Schu' vienezrlor in mijlocul cdrora au trdii. Viena insdgi, cu atmos-
bert, pe care te-ai aptepta sd-L intilnegti la intrarea unei bra'
lcra ei specificd, cu natura caldd 9i poeticd a locuitorilor s5i, cu
serii ! In Austria sentimentul muzical nu este pritsilegiul unui voiogia lor spontand gi comunicativd, intr-un cuvint, acel ames-

grup, al wtei c,aste. Toatd popula{ia ere o neuoie naturald de tcc de vi,sare caracteristic nordicd cu exuberan{a celor din
muzicd, o neooie tot atifl de nattLrsld ca aceea a conrtersaliei'
sgrdrdsi-t amestec din care este tpnlvdzmicidaithdrilirSecahrv-iibeenret,zicloorrn-pozgitio-ar
expresia
autenticl in

Iatd,intr-ozi,iePinddeLaHotetBristoldinViena'L-amodzut rrdscut in bdtrinul orag de pe malurile Dunririi.

d'p<dpLoeDae-uareptdBmesolioagrdttuhraniirnmrtp"t-srcee-.ab>orstaemdLstp:aaoitgcd<rdiiementsrzti4iparandeutdenbs.iescdme<rrrituisDtaeoezellriicim,lfaeaodleltadifolneremt,5tecpni*unoucatrlidetita'au,dmErrSduaIeulltrigf-algride"e'dpaeSocrlenIeimac*aicfzocoianorcttfnaimuacc'emdleail?roatf>dIediIoicIe-ed-r"aiae'' Pentru Schubert, care a crescut si s-a iormat intre zidu-

t ate a a izitiitor, timplar ilo r, f u ncfionat'itor "'>> rile acestui orag, Iiecarc casd, fiecare monument, fiecare stradd"

grddinile, local,urile, spectacolele, mul{imea cu animatia ei, tu-

In 1932, am participat la Viena la serbdrile comemoratioe multul circula{iei, aspectele variate gi pitoregti ale unei popula{ii

ale celui de al doitea centenar de la napterea lui Haydn. una multina{ionale, vorbirea oamenilor gi cintecele lor, f irea lor
dsaintuml nanaiilaelstadlrialeutporeruulduziu<tSeiminfopnrfo.egirodemspedrrafiroii>>u.i.z..i.tdEliabiRnoeh, rtarau-' prietenoasd gi ospitalierd, veselia naturald gi inclinafia lor
spre expansiunile sentimentale, toate laolaltd gi incd multe
rltele, insemnau izvorul bogat din care igi sorbea seva sen-

srbilitatea sa artisticd.

Viena nu era pentru Schubert un obiect dinafard, pe care
rl studia sau din care se inspira in mod congtient, ci un cadrtt

l0 It

viLl, o atmoslerd caracteristicd prin tr5sdtr-rrile ei specilice, VIATA
ce-i pl6mddea personalitatea -si ii determina modttl de via{a.
sililetul sdu vibra irrtens la tot ceea ce puteau cuprinde ochii
de toate zilele a oragttlui. $i oragtrl de-
-gsai ujareochipleoedziine viala
proprie, izvoritd nu numai din ceea ce
a lui
ivea e1 {rltmos satr atrdgdtor pentru ochi, ci ntai ales, din
sulletul colectiv al mul!imii, din atrnosfera de voie bttna sin-
cerd gi antrenantl, din acea dispozi{ie nativS a vienezilor
pentru mtzic| gi dans, care se titatlitesta 1a fiecare pas 9i it-t I

orice irttprejttrare. PRIMII ANI

In tot ce a conrptts, Scltttbert a dat glas gifldLrrilor 9i sini-
l)c rceea in tttuzica ltti predorllini
lrrrilor compatrio{ilor siri. Franz Peter Seraph schr-rbert s-a ndscrrt la 31 ianuarie
rlirectii, care s-a impletit intotden-
poezia duioasd, simp'li ;i 1797 intr-o mahala din Viena, nttrnitd Liechtenthal, unde iatil
irna i1 via{a vienezilor crr cxrrbcr:rrr!a rlarrsrrltti gi a ciniecultri
de petrecere. In aceastl drriogie irrsi, geileratd de dorLrl de '.iirr, Franz 'l'heodor ftlorian Schttbert, era irrvl{dtor ;i rlirec-
rtrai bine, ca .;i de o llcspttsd dragoste de oameni, se simte
aproape ntefet\ o ttgoari ttlttbrd de nrelancolie, ca un zimbet Ior al .scolii parohiale.
isarsiisleittmscedeneidnaistccodeleloogtreedxaiinstntejaunnrfrrir-lrclglsreeziua.a, n-lifpigsipritilldoinrd. edAegoarsizeaoteirlaot' sdteSachLtrr5bei,rtd-ar
Farnilia Scl-rr-rbert era de origirri {drdneascd : tatdl din
Aloravia, iar ntana, Elisabeta YieIz, din Silezia' Din cdsitoria
Irrr au rezultal 14 copii, dar numai 5 au rdmas in viafi: 4
Carol - ;i o fatd, '7'ereza.
,,via{a exterioard [nrdlturairdscvhounbeBrta-tternsIcerlida, intr-o scrisoare lririe'l{'ia-tdllgluniazS,cPhrerrbdeinrtaenrda, Franz,
aproape 30 de ctt obiceir-rri simple, ioarte
prietenul sItt, poetul tln olll

5am!dlnutisol-dlarLcErdopeidosrmfrndiuoasnauidrrttaeiertazsiiniucop,cnooaranplodettzi{nciititoalteriupgeleLxesriintset-ieutno{aatet,itstlsrotedrsibratmuceiae"xn'tesrcetaairrnleuut,pLnaet,euisci iiinmintrrppttltdada''i rrrrrncitor 9i cu un adinc sirri! al datoriei. Er'lavios 9i credin-
cios reginulrri habsbttrgic, el 9i-a crescut copiii cu severitate,

rlindn-le o educalie destul de ingri jitd, din care nu lipsea
rrruzica. Avea do'rinfa ca bdie{ii sd devind invdtdtori ca ;i el,
r'€€3 c€, pentru mentalitatea sa de proasplt mic-burghez, in-
lriua mizeriei ;i a prostiei... Schubert a auut oarecLln1 o nG' semna un pas ilecesaf pentrrr ridicarea pe treptele ierarhiei
turd o trdsdturti rle pro't
clubld, ooio;ia uienezd impletitd cu sociale. In aceast:i privin{d, autoritertea tatdlLri nu s-a iz-bil

cfttarccolAdmcmesgetleai naccurovtliiiens,tteplninedreddpaerrerzneeosnbetleanltieiav'"ppeersnotrnualtitidmlipr ulrlriinScchatrbreert,a rlccit de rezistenfa lui firanz, ceilalfi Irafi imbrdlisind intr-ade-

r ir cariera pedagogicS, in care s-a idctrt remarcat Ferdinand.
r\cesta a fost invdtiitor, dirijor de cor, prolesor -si director
trdit, pentru gderenpetracliaadrduinsc"uur.tueiasaldlecrertxipsaterntefe,' pentrtt locr-rrile l(alongsceoravalatonr,orcmomalpdozpirtoinrcdipe a'pliieSsef. Ana, profesor de
ce all servit orgl la
biserice;ii 9i autor
de ma-

t3

nuale Fcolare. Se pare cd, dintre to{i trafii, a fost cel mai ulrrcui linigtit gi ginditor, dar la joac?i se ardta printre cei
atagat de Franz, cu care a pdstrat raporturi strinse gi afec-
rrrrrr lctivi gi mai veseli.
tuoase pind in ultimul moment.
La virsta de 5 ani, tatdl sdu a inceput si-l pregdteasci
Viafa nu era ugoarl peniru lamilia Schubert care, in aiard lrcrrtru gcoald, unde l-a inscris in anul urmitor. A fost un
de lipsurile materiale obignuite, a mai avut de suportat pi r.lcv bun, ca gi ceilal{i fra}i de altfel, dar gindr"rrile lui zbutau
greutd{ile ocazionale de numeroasele nagteri, boli gi inmor- rlc pe atunci in alti parte. Il atrigea rNuzica. Ii pldcea sd
nrintdri survenite in sinr-rl ei. De altlel, pentru a pdstra ordi- ;r.sculte. I-ar ii pldcut sii cinte. 'Iatdl a observat aceasta 9i s-a
nea in datele de stare civild ale familiei, m,eticulosul invdfdtor lrrrcurat de inclinafia fiului sdu pentru o artd pe cars el insuqi
o proluia. Ea reprezenta in acelagi timp o incurajare in hotd'
gi-a alcdtuit un registm intitulat ,,Cazur'i\e de nagteri gi morii
rirea de a-l destina carierei de invi{dtor, care comporta ,9i
in familia inv5{itorulLi l;ranz Schubert".
lbligafia unei pregdtiri muzicale, dat liind cd fr-rnctia respectivd
Pe acea vreme, condrrcdtorii scollor parohiale nu primeau
r,r'ir in mod normal dublati gi de aceea de dirijor al corului bise-
leafd. Singurul lor venit il constituia taxa modestd de I liorin
rit:ii parohiale. Nu era cazul cu Schubert'tat5l, deoa'rece la
lrrnar pentru fiecare elev. lrrserica parohiei Liechtenthal exista un dirijor de cor, un oare-

Venitul servea atit la intre{inerea gcolii cit gi a familiei crrre Michael Holzer, ,,cam dedat bluturii, dar solid contra-

conducdtorului ei. lrtrnctist", dupl cum rclateazd acelagi Holzapfel.

Familia Schubert nu a triit in mizerie, dar a fost mereLt Incepind de la 8 ani, Franz a invilat vioara cu tatll sir-r
la limita posibilitiililor de susfinere, mai ales cd tatdl era
;i apoi a devenit elevul lui Michael Holzer, care i'a predat
€conom gi, s-ar putea spune, chiar zgitcil. Totugi acesta a reu- Icciii de canto 9i de orgd 9i l-a ini{iat in no{iunile de bazd
git s-o scoatd la capdt, cumpdrind in 1801 cu ajutorul
Nr. l0 ;rlc armoniei. Mttzicalitatea gi instinctul sigur al copilului l-au
u(ansutidizmi pSrduum,leuntga-ssecaNsra. din in care
3), strada Himmelpfortgrund rrjrrtat s2i laci progrese atit de rapide, aviditatea de a invdfa l-a
unde funcliona .scoala .si
s-a mutat cu familia sa. tiicut sd-gi insugeascd totul intr-un asemenea ritm, incit, nu dupd

rrrult timp, Holzer gi-a dat seama cd bagajul siu de cunog-
Mama lui Schubert lusese bucitireasd in dilerite case din ptsionluv{eeesst1eeeave.ep,l,uCmizianasdietaigroziiiaucn.it,n,sAud.s-olmdinaouri,dpdluecteefaaodpf'itnnneouup,ia-iasl:umgl tdciauatdplereeicac:o{l*ici,e-lcei
Viena inainte de a se cdsdtori cu tatil lui. Era o femeie
srmpld gi blindd, lipsitd de educafie, dar plind de devotament stdteam doar de aorbd cu el gi-l priaearn uimit in tdcere." Este

gi aieciiune pentru familia etoi {-i" ,,o femeie tdcutd, foarte iubitii t:rrnoscutd de altfel exclama{ia care i-a scdpat odatd in unma

de copiii ei ;i stimatd de (dupi spusele prietenului siu

Anton Holzapfel). rrnei lec{ii : ,,Asla are armonia in degetul cel mic.*
Cit sint de adevirate sau nu spusele atribuite lui Holzer,
Primii ani ai vie{ii lui Schubert s-au scurs intre disciplina
rrrr lucru este sigur, cd el i-a acordat micului Franz o consi-
tat5lui gi cdldura dragostei materne, intr-o atmosferi serioasd, rlcra{ie demni de un muzician matur, dindu-i posibilitatea si
insi nu lipsiti de micile pldceri pe care le putea gdsi in tovd- sc familiarizeze gi si se formeze In toate direcfiile de cunoa$.

rdgia tra{ilor sli sau a copiilor din vecindtate. Franz era de

14 l5

tere teoreiici pi practicd a rnuzicii, pe care i le prrtea oferi Stu' tllabr,!tr'ttr't-i,kttilt-t st:oLll[t !ttId(
oipnovzcoiacliederfugrulirbonirsogeaars,ic-i ipgr.ei Bccldaairardetu-al asatcufiondistaattt-goiinsrnoculoislrtt,,cgdaraasrloiaeprabavununt-ivloaiandvlieesai- Sthuhcrt

pro'fesorului siu.

A fost o epocd fericiti -de poate singura dpinenvtriau{5ure-cheian
care a giisit trn cimp larg experimeniare

sensibili 9i mintea lr-ri iscoditoare. Citd bucurie trebuie sd li
sim{it copilul in lungile repeti{ii ale corului, atit de bogate in

invdfiminte pentnr viitoarele sale crea{ii, sau in nesfirgitele
pre'luddri la orgd, ce-l irnbiarr si ritdceasci pe drumuri incd

necunoscute dar nespus de atrrigitoare pentru lartezia lui in CrtsLt irt t.tr( s-tr nusrtt! Scltubert
continud cdutare de arrnorrii gi rnlldieri roi ale sonoritd{ilor I

Cit de mult trebuie s;i li irrsernnat perrtrrr el tovdrlgia singu-
rului om care il inlelegea pe de,plin iu acea vreme gi il lncu-
raja t6rd nici o rezervd, ldsirrdLr-l si-;i deschidi aripile in

voie I In sulletul sdu s-a zilnislit atunci urr sentinrent puternic.

de atagament, de dragoste amestecati cu o prolundd recunop-

tinfd, pentru ,fulichael l{olzer, sentiment a cdrui durabilitate nu

s-a dezmin!it niciodatd. Schubert a rdmas intotdear"rna legat

strfletegte de biserica parohiald gi de primul s?iu prolesor. Lui
i-a dedicat prima Xless5 pe care a compus-o, iar in anii urmi-

tori a destinat bisericii copildriei citeva lucrdri.
Cam in aceeagi perioadd, a inceput sd ia lec{ii de pian cu

fratele mai mare, Ignaz. Ficea exerci{ii pe un instnrrnent stri-

vechi din casa pirinteascd, dar, nemul{umit desigur de posibi-

litalile acestuia, a cdutat si se in-rprieteneascd cu o calfd de

timplar, care l-a introdus in atelierul de piane unde lucra, per-
mi{indu-i si cinte cit ii plicea. La numai citeva luni, el a anlrn-

{at pe lratele sdu cd nu mai are nevoie de lec}iile lui ;i ci

se va descurca singur mai departe. $i, intr-adevbr, acesta a
trebuit sd recunoascd cd elevLrl il depdgise, devenindu-i cu mult

sr r perior.

l6

Sc pare insd cd indeletnicirile lui Franz nu .u lirnitau
nrrrrr:ri la inva{itura din gcoala tatilui sdu gi la cea muzicald

aliittrri ds Michael tlolzer. Bdiatul incepuse intr-adevdr sd

prirrdi aripi 9i sd compund. Aga rezultd din ,,Amintirile" fra.

tcrlrri shu Ferdinand, care susfine cd, in acea epocd , Ftanz a

scris citeva rnici lieduri, cvartete pentru coarde Ei piese pentru
pian. Cercetdrile ficute au identificat citeva din ele, care insd nu

prezintd decit un interes documentar, nicidecum artistic. In tot
cazul, ele nu |igureazd in marea edi{ie completd a operelot'
lui Schubert, publicaid 1a siirgitul veacului trecut, intre anii

1880 gi lB97 de cdtre Editura ,,Breitkopf si Hzirtel".

II

ANII DE $COALA

Anul 1B0B aduce o schimbare importantd in viata lui

Schubert. Talentr,rl sdu se a{irmase cu atita putere, incit nu

nrai era posibil sd nu se {inzi seama de el. Pe de alti parte,

farnilia nu dispunea de mijloace suficiente pentru a-i inlesni
studii superioare. Schubert-tat5l dorea foarte mult acesi lucru,

dar nu in veder€a unei cariere muzicale, cu care nu era de

acord, ci pentru ca, prin muzicd,, s5-gi netezeascd drumul spre

studii univefsitare gi sI se ridice astfel deasupra categoriei
sociale din ca,re f Scea parie. Intimplarea a creat prilejul

agteptat.

In mai lB0B, a apdrut in gazeta oficial5 ,,Wiener Zeitung"
anun{ul unui concurs pentru ocuparea a doud locuri in corul
de bdie{i a1 capelei imperiale, cu men{iunea cd cei ce vor

reugi, vor putea urma ca bursieri cursurile gimnaziului muni-
cipal, iar la schimbarea vocii, dacd se vor arita merituogi la

2 - Franz - c, 8591. l7

studii, vor ti admigi sI le continue mai departe pini la La irrceput nu a avut nici un prieten. Incetul cu incetul
irrsri, cl s-a apropiat de unii din congcolarii sii, 9i la aceasta
absolvire.
l-;r ajutat, pe lingd nevoia unor legdtrrli sutlete,sti, dragostea
Exista pe atunci la Viena un institut de inv5ldmint denu- pcrrtru muzicd. Lucrul s-a petrecut in mod firesc.
mit Stadtkonvikt, adicl gimnaziu sau seminar municipal, con-
$coala avea o orchestri destul de mare iormati numai din
tcailnvucestaed,ueunnciianlutpegerdnnrtairutl.5iIciniiisntdnituoptbauilrlitleoerrda9iniimcoeprabdlrai{nilttuiilnppeiandrtoriguutiilliosiirec-tus{niiiccdfaiiorse--
narilor 9i ai oliNerilor interiori. lntr-una din aceste seclii elevi, care se adunau in fiecare seari si cinto cel pulin o uver'
cdpdtau dreptul si invele cei reugifi la concursul anunfat, dtrpd turd gi o simlonie. Bucurogi sd scape din strinsoarea rigidi a
ocnpa{iilor de peste zi, ei veneau cu pldcere la aceste reuniuni,
criginea pdrinfilor. unde gdseau o destindere mult doritd. Se cintau aici simfonii
de Haydn gi Mozart, uverturi gi primele doud simfonii do
Concursul a avut loc la 30 septembrie tB0B in iafa unei
Beethoven, precum gi lucriri aparfinind altor compozitori cunos-
comisii prezidate de conducdtorul capelei imperiale, compozi- cufi pe vremea aceea. De asemenea era cultivatd Ei muzica de
torul Saiieri. Schr-rbert s-a prczentat 1a conclrrs, dind deplind camerd, in formalii de cvartete instrumentale sau vocale.

satisfac{ie la toate probele, 9t a iost primit atit in cor cit 9i Schubert cinta la vioara a doua, in picioare, lingi pupi'
ca bursier la Stadtkonvikt. trul unui elev cu 9 ani mai mare decit el, Josef von Spaun,
care i-a remarcat acurate{a sunetului gi siguranta ritmici.
Din acest moment, Schubert trebuie sd poarte uniforma Acesta a fost prirnul ;i cel mai bun prieten pe care gi l-a fdcut
gcolii gi si se supund disciplinei severe gi regimului do auste- in gcoal5 gi care i-a rdmas devotai pini la moarte. Insemni-
ritate, orinduite de chlugirii allali la conducerea institutului' rile lSsate de Spaun aduc luminri in multe intimpl5ri din
Internatul insemna pentru el izolarca de restul lumii, dar mai viala lui Schubert, ele reprezentind un material bogat, scris
ales, despdr{irea de lamilie, de mama sa, de a cdrei prezenld
afectuoasi mai avea inci atita nevoie la virsta lui fragedd. cu inteligenfd .si deosebit de interesant pentru intregirea date-
lor biogralice ale compozitorului.
Imprejurdrile noi in care se alld, atrnoslera neprietenoasa,
Dirijorul orchestrei era un ceh, Wenzel Ruzicka, organist
deprimanil, str5gnicia regulilor de purtare, pedepsele aspre
al cur{ii imperiale Ei violist la Burgtheater (Teatrul Cetdtii'
.riu *.rg"au de la bdtaie pini la carceri, prescripliile obli- un vestit teatru din Viena). Dar ocupatiile lui la Stadtkonvikt
gatorii de pociire in cazul comiterii unor gregeli, constind nu se limitau numai la atit. El preda elevilor pianul, orga,
tntr-o atitudine evlavioasi gi in repetarea de nenumarate ori
viola Ei violoncelu'I, dindu-le Ei lecfii de teorie rnuzicald.
a unor rugiciuni, in sfirgit un trai ascetic, inibuqitor, nefiresc
pentru un copil, toate acestea l-au apdsat pe micul Ftanz, In fapt, era animatorul intregii activitili muzicale a gcolii
pi nimic nu se flcea flrd el in acest domeniu.
au exasperat Iirea lui sensibili gi l-au liicut si se inchidd in
sine. $i-a vlzut insd de invl{6tur1, in care s-a dovedit un Este lesne de inchipuit cd Ruzicl<a l-a remarcat pe Schu-

bnn elev, gi s-a ocupat intens de muztc6, o indeletnicire care bert .si gi-a dat seama ci se alla in iala unui e ement excep'

era incurajatd de directorul gcolii. {ional. I-a incredin{at treptat sarcini tot mai importante, pini
cind l-a lisai chiar sd-l inlocuiascd destul de des la pupitrul
18
l9

de dirijor. Degi mai tindr decit mulfi dintre camarazii sd.i, gcolii lui Schubert, mai ales cd in ultimul timf luseseri pri-
ace_stia i-au recunoscut superioritatea gi l-au acceptat in func- rrrili acoio gi iiii unora dintre cdpeteniile lirolezllor.
fia de conducdtor adjunct al 1or, ceea ce i-a dat posibilitaiea
sd beneficieze de o experienfd extrem de prelioasd pentru el. Printre acegtia se afla gi Johann Mictrael Senn care, im-

In aceastd atrnos,ferd deosebit de prielnicd pentru dezvol- preund cu ceilal{i compatriofi ai sii, a adus acolo aerul proas-

tarea aptitudinilor sale, Schubert se simte la largul sdu, devine prit al mindriei 9i spiritului de independentd al oamenilor
mai comunicativ gt igi face si al{i prieteni. Printre cei cu care liberi de la munte. Mult titrp insd n-a putut rdmine ln gcoald,
Iiindcd n-a putut suporta jugul greu impus de cllugdrii pia-
s-a legat in gcoald, se numlrd, in afard de Spaun gi de Hol- rigti. Dar pind cind a plecat, a seminat revolta in rindurile
camarazilor siii, {dcindr-r-i sI simtd cit de umilitor era pentru
zaptel, Johann Michael Senn, Josef l(enner, Franz von Bruch-
rnann ,si alti cifiva, care insd nu au rdmas mai tirziu in contact ei regimul inuman de educalie la care erau supugi.

cu el. Schubert s-a imprieienit cu el, liindci i-a admirat curajul

Anul 1809 a fost martorul unor evenimente importante gi gi-a dat seama cit de grele erau condifiile in care trdia
pentru Austria. Armatele lui Napoleon inaintau spre Viena, intre zidurile Stadtkonvikt-ului. Dar el, ca gi ceilalfi elevi,
pe care o mai ocu,paseri o daid in 1805. Armatele irnperiale
era pl5mddit din alt aluat. Nu o datd s-a plins de aceste con-
opuneau o rezistenfl slabi. Num'ai tirolezii, infldcdra{i de erois-
di{ii, dar nu s-a revoltat, fiindcd aga era fi'rea pasivi a vie,ne-
nrul compatriotului lor Andreas Hofer, s-au organizal qi aLt
zilor. Cind Spaun a phrlsit qooala ln toamna anului 1809,
linut piept multi vreme invaziei trupelor franceze, care luptart
Schubert i-a spus : ,,D-ta, fericitule, scapi acum de i,nchisoare !
aldturi de ceie bavareze. Cople;sifi insd de superioritatea nume- lnti pare atif de rdu cd pleci!'

ricd a dugmanilor, tirolezii au lost infrinfi. Unii din condu- Erau gi alte imprejurdri care csntribuiau sd-i intunece

cdtori au continuat totugi lupta inegald, dar pind 1a urmI, vin{a, sd-l iaci sd se simtd adesea stingher gi nenorocit. Deo-
trddarea a pus capdt apirdrii lor invergunate: Andreas Hofer
scbirile sociale dintre elevi ii dezvdluiserd unul din aspectele
a fost prins, dus in Italia gi impugcat. Ceilalli conducltori
ncdrepte ale societ2ifii de atunci. Desigur cd nu numai timidi-
s-au refugiat la Viena, unde nu s-au bucurat nici micar de tatea, ci gi toatd experienta acumulati in aceastd direcfie in
recunoEtinta impdratului, care de altfel nici nu-i ajutase ln tim- gcoald, a contribuit ca el si nu se ducd cu pldcere gi si nu fie

pul ac{iunii lor patriotice. A urmat asediul Vienei, in timpul la lar:gul sdu in saloanele celor nobili sau boga{iJ Dar mai era

cdruia una din bombele inamicului a lovit clddirea Stadtkon- si altceva. Regimul de austeritate al gcolii se intindea gi asupra

vi[<t-ului, unde invi{a Schubert. Oragul este ocupat in scurtd mincdrii. Copiii mincau pu{in 9i prost. Fiii celor instdrifi
vreme gi impdratul esie silit sd incheie o pace dezastruoasd aveau posibiliiatea sii-gi astimpere foamea cu ceea ce primeau
peniru Austria. Sub ocupalia lrancezd, s-a petrecut un alt
eveniment important : a murit bdtrinul Josei Haydn. de acasd. Dar Schubert avea pdrinfi sdraci. Tatdl sdu ii dldea

Evenimentele din !ari, faptele pairiotice ce se petrecuseri in fiecare pluenadcedaouvdregmroeg, iefech(diveallean,t,igcfouscaheln2"-a- monedd aus-
triaci de parte dintr-un
in Tirol, au avut ecouri care au pdtruns gi printre gratiile
fiorin), pe care, dupi cum scria el fraielui mai mare Ferdi-
20 nand, le cheltuia in primele zile. ln aceeagi scrisoare, ii atatd

2t

cit de mult suferea de foame gi il ruga sd-i trimitd lunar ci{iva succesiunea ideilor, luate ca atare gi nu ca elementele ttrtttl

crei{ari (de la ,,kreuzer", a 60-a parte dintr-un fiorin) ca sd.-gi intreg armonios gi rotunjit. Dd la iveald din aceastd cauzd,
poatd cumpdra mere gi o bucatd suplimentard de piine.
Iucrdri greoaie, uneori informe, mult prea lungi, dar in care se
$coala gi celelalte ocupafii din internat igi urmeazi cursul gisesc deja germenii unei lanlezii bogate gi originale, fie in
lor normal, intrerupt doar din cind in cind pentru cei i0 baiefi,
substan!a melodicd sau in expresivitatea recitativului, Iie in
printre care qi Schutrert, ce trebuiau si cinte, la anumite ocazii,
in corul curfii imperiale de la biserica Augustinilor. combina{iilo armonice ale aco,mpaniamentului. Intre timp citegte

Numai cd Franz nu se mdrginea la atit. Incd din primul idri inirerupere cantitdli enorme de poezii.
an de internat, el incepe sd umple cantitdfi considerabile de
hirtie cu compozi{ii de tot felul. Atii de abundent era guvoiul Impins de aceastd dorinlii de a experimenta, de a merge
inspirafrei sale, incit la nevoie scria .si pe hirtie de impachetat.
mereu inainte, acumulind pe calea practicii elementele tehnice
Nici aga insd nu s-a putut indestula, asttel ci Spattn i-a pro-
ale artei de a compune -si ldsind iriu liber inspira{iei sale te-
curat din banii sdi hirtia necesard. cunde, Schubert cutreierd gi alte drumuri ale creafiei. El scrie
piese pentru pian 9i pentru forma{ii instrumentale mai mici gi
Pe'ntru prietenii sdi din gboald cei rnai apropia{i, aceastd
mai mari. Fdri a fi propriu-zis stingaci, se simte ch fanlezia
activitate era ul-l lucru cunoscut, pe care il incurajau in lel gi
chip. Ii aduceau tot felul de poezii pentru lieduri, il puneau sd sa este oarecum stingheritd de necesitatea de a se adapta la
le cinte compozi{iile lui gi nu conteneau sd-l coplegeascd ctt antrmite cerin{e de formd. Ideilor le lipsegte incd ind.rdzneala
unor dezvoltiri, ca gi insegi trdsdturile proprii inspira{iei sale
admira{ia lor. Pe vremea aceea, Schubert fusese cucerit de ba- de mai tirziu. Se afla incd sub intlr,ren[a irreontesiabild a lui
Haydn gi Mozart, lntr-o perioadi in care ucenicl2 trece ap,roape
ladele lui Johann Rudolph Zu,m'steeg, un com'pozitor german in mod firesc prin faza de imitare involuntard Ei inconqtientd

talentat, ale cdrui lucriiri erau foarte gustate. Influen{a pe carc a maeEtrilor trecutului.
Cornpune mult gi repede. Nu iace schi{e inainte de a da
a exercitat-o asupra lui Schubert a fost foarte mare. Atrac{ia
pentru genul epic al baladei, pentru marile scene dramatice, lormd deiinitivd unei lucrdri. Procesul de creatie se petrece
apare evidentd in primii ani de creafie. El cautd texte poetice la el in mod spontan, are un caracter improvizatoric. Aga va Ii
corespunzdtoare .st intinderea lor nu-l sperie, nici lipsa de
in tot cursul vie{ii. Dacd o compozi{ie nu i se va pdrea reugitd,
simetrie in lungimea versurilor -si in a1ezatea stroielor. La
cl nu va face indreptdri gi transiormiri, ci va crea o versiune
Zumsteeg cunoagte lunclia recitativului, dar are uneori afini- noud. Rare sint cazurile in care a introdus modiiicdri gi atunci
tdfi intonationale cu acesta. Micul compozitor nu'gi dd incd
chiar, ele nu au fost fdcute ulterior, ci in cursul compunerii
bino seama de cerinfele muzieii vocale. El incearcd mereu,
piesei respective.
cautd drumuri in toate direc{iile, experimenteazd cu ideile mu-
zicale ce-i rdsar cu o abunden{:i uimitoare. Nu este laniliarizat Cea mai veche lucrare rimasd de la Schubert daleazd din
sulicient cu lormele specifice acestui gen, nu are inci o con- anul l8l0. Este o iantezie pentru pian la 4 miini, in care se
cepfie clari in ceea ce privegte minuirea lor in raport cu tex- gisesc episoade din cele mai felurite, dar care con{ine pasaje
tele poetice. Se conduce mai mult dupl ritmul versurilor gi
deosebit de interesante din punctul de vedere al armoniilor,
22
uneori de-a dreptul ui,mitoare pentru virsta compozitorului.

23

Din anr,rl urmdtor au fost pdsirate citeva din piesele lui rarea gi moartea. Nici chiar admira{ia sincerd a pu}inilor prie-
vocale, prima fiind ,,Hagars I(lage',' (Plingerea Hagarei), dupd
tcrri ini{iali nu-l poate impiedica sI devini melancolic. Acum
Schucking, o lungd monodie puternic influenlatd de lucrarea pe irrcepe via{a lui dubld, care se va deplna aga pind la siirgit.
In manifestdrile exterioare va ti serios 9i timid iald de sirdini,
acelagi text a lui Zumsteeg. Atunci il descoperd Schubert
pe Schiller, care ii inspird liedul ,,Des Mddchens l(lage" vioi, alectuos gi comunicativ cu prietenii ; dar toate acestea vor
ascunde intotdeauna triste{ea nostalgicd a sutletului siu. Ra'
(Plingerea fetei), mirturie remarcabild a liricii timpurii a com-
pozitorului. Versurile marelui poet l-au pasionat mr-rltd vreme. reori va ldsa sd se intrevadd lumea interioard a gindurilor ce-l
Peste 40 din poeziile sale stau la baza unor lucrdri ale ,lui
frimintd, in convorbirile cu prietenii sau in scrisoriie ce le
Sclruber t.
adreseazi.
Demn de subliniat este faptul cd, deja in aceastd perioadd,
Aga i9i incepe Schubert adolescenta gi cu ea, via{a de
compozitorul di la iveald piese vocale de o valoare excep- compozitor. Nirnic nu poate opri guvoiul inspirafiei sa,le, nici
chiar opunerea pdrinteascd. El trebuie sd compunA zilnic, dupd'
!ional5, cu o substanfi melodici personald, de o mare plindtate cum ii mirturisegte lui Spaun. Liedr.rrile se inmul{esc. In 1812
emolionald. Oricit de surprinzhtor ar pdrea acest lucru, Schu-
scrie primele cvartete de coarde care ne-au rdmas. Piesele
bert simte prolund poezia imaginilor cdrora le dd glas in mu- pentru pian se succed fdrd intrerLtpere. Dar aceasta inseamnd
zici, degi la virsta lui, 14-15 ani, este incd un copil lipsit de
experien{a vie{ii. Vocea caldd a lirismului sdu se inal{d cu neglijarea indatoririlor gcolare, ceea ce atrage iniervenlia ta-

forfa maturitdtii, dar este o maturitate care ,roprezintd mai mult t51ui, care alld in acelagi timp 9i cauza del2isdrii sale. Drept
precocitatea sim{irii, capacitatea de a intui realit5{ile existen{ei pedeaps5, ii interzice de a mai vizita casa perinteascd. O lo-

-si nu de a gindi ,si a le judeca. El nu este incd matur in co,m- viturd grea pentru un copil sensibil care avea atita nevoie de
pozifie. Mai are inci destule lucrlri slabe aldturi de cele va. cdldura ciminului gi a dragostei materne. Qana pricinuitd de
loroase. Dar personalitatea lui se definegte de pe acum, capdtd aceasti pedeapsd nu se va vindeca atit de ugor, mai ales cd,
in mai 1812, mama lui se imbolndvegte de tilos gi m'oare, flrd
contururi care ne ajr-rti sd-i urmdrim procesul de lormare su- ca el s-o mai vadd inainte de a-gi da sfirsitul. Tatdl s'a im'
Ileteascd gi sd ne dbm seama de ceea ce-l frdminth la o virstd
cind allii ca el se mai gindesc la joach. pdcat atunci cu el gi, pare-se inlluenfat 9i de Spaun, nu s-a

Schubert nu are decit o singurd bucurie, ace€a a crea{iei. mai opus chemirii sale de a compune.

Este insd o bucurie interioard, pe care, cu puNine excep{ii, Cam in aceeagi perioadd, liedul ,,Plingerea Hagarei" 9i

trebuio sd o lind secret6, de teama tatilui sdu. Disciplina care citeva piese instrurnentale au ajuns in posesia lui Salieri, care
i-a dominat via{a pind atunci, a fdcut din el un bdiat serios,
retras gi inchis, dar necesitatea de a ascunde impulsul liresc gi-a dat imediat seama cd bdiatul are un mare talent. L-a in-

de a compune gi congtiinla cd este neinteles, ii umbresc exis- sdrcinai atunci pe Quzicl<a sd-l indrumeze, dar duph doud
tenla gi-l lac sd aibe ginduri intunecaie. Inci in primele com- lec{ii, acesta a venit si-i spund cd nu are ce-l invd{a. Ca ur-
pozilii vocale cunoscute se vede acest lucru, in preterin"fa pen- mare, Salieri a hotdrit si se ocupe personal de el. Era un eve-
niment important pentru Schubert, care l-a consemnat astiel
tru subiectele lugubre, pentru imaginile care zugrdvesc dispe-
25
2l

pe o toaie de note'muzicale : ,,La IB iunie lBI2 am inceput trivd a simlit laolaltd cu to{i inf Idcdrarea luptei popoarelor

contrapunctulu. pcntru libertate. Adolescentul ura asuprirea, 9i cdderea tiranului
Europei i-a inspirat aceste cintece patriotice de biruintd'
Lecliile cu Salieri au durat aproape 5 ani. Din pdcate,
acesta se mdrgine a mai ales la citirea de partituri, cdutind III

totodatd sd-l indrumeze pe Schubert in muzica vocald pe calea AJUTOR T,A $COALA TATALUI SAU. SCHUBERT
stilului ariilor italiene de operd, iSrd a line seama de inclina- PARASE$TE CASA PARINTEASCA
{iile gi insugirile atit de originale ale elevului sdu. Pe de altd
parte, Salieri considera limba germand ca o limbd barbard qi La virsta de 17 ani, in ianuarie 1814, Schubert se afll din
nou in casa pdrinteascd. Tatdl sdu se recdsdtorise cu un an
nu o datd a lncercat sd-l convingi sd loloseascd texte strline, in urmd gi se pare cd relaliile baiatului cu mama lui vitregi
indeosebi italiene. Au mai fost 9i alte cauze care au semdnat
nein{elegerea intre prolesor gi elev, ducind pind la urmd, in au fost dintre cele mai bune. Dar acum avea sd iacd fald unei

l8l7, la o ruip-atupriurintatrteoerie. cTuontouggti,inSldchsuinbceerrtd.- bun 9i modest imprejuriri grele. Il ameninla serviciul militar care, pe vremea
incetind astlel
cum era - lBl2, vocea lui Schubert s-a ingrogai, aceea, dura 14 ani. Cariera muzical1, nu-l putea apdra de a-
ceastd obligalie, de care era insd scutit daci devenea invdlitor.
Tot in
de a mai face parte din corul de biieti al curfii imperiale. 'O Fdrd a mai sta mult pe ginduri, s-a inscris la gcoala nor'
insemnare umoristicd fdcutd de el lixeazd data evenimentului : mali superioarl Sf. Ana, unde a urmat un curs de pregdtire
timp de l0 luni, dttpd care a fost numit ajutor de invdldior la
,,schubert Franz a croncdntt pentru ultima datd la 26 tulie gcoala tatdlui sdu. Binein{eles cd acesta s-a bucurat de intor-
sdtura pe care o luaserd lucrurile, fiindcd mai spera cd liul
IBI2". s[u se va potoli cu timpul gi va renun{a la proiectul de a se
dedica muzicii. Numai cd nu a {inut seama de iorla irezisti-
A rdmas totrrgi in gcoald pind spre sfirgitul anului 1813, bil5 care-l mina pe Schubert spre aceastd carierd.
datoritd faptului cd era considerat un elev destul de bun ; dar
Timpul de pregZitire de la gcoala normald nu l-a impie-
pind la urmi, a fost atit de prins de activitatea creatoare, incit dicat sd compund mai departe. Dupd primele 6 cvartete de
coarde scrise in anii preceden{i, mai compune incd 3 in 1814.
nu s-a mai putut line de inv5(dturl gi a trebuit sh plece. Tot in acest an dd la iveald prima sa lucrare pentru scend,
feeria muzicald. ,,Castelul de petreceri al Diavolului", dupi un
Din lB13 d.aleazd prima sa simfonie, in re major, scrisd
text de Kotzebue. Igi ldrgegte mereu cercul poelilor din care se
pentru orchestra ,scolii, ca .si nenumdrate lucrdri vocale 9i ins-
trumentale, printre care meritd sd fie men{ionat canonul pentru inspird in liedurile sale. Il atrage indeosebi poezia romanticilor

3 voci bdrbdtegti, ,,Pentru aictoria germanilor", piesd patrio- 27

tici inspirati de rdzboiul de eliberare dus de germani impo-
triva lui Napoleon. Acelagi sentiment l'a fdcut sd compund cu
citeva luni mai lirziu, in 1814, cintecul intitulat ,,Eliberatcrii
Europei la Parts", cu prilejul infrlngerii impiratului Itance'z-
Sint manifest6ri care dovedesc cd, oricit de tZicut 9i retras era,
nu privea cu indiferen{d ceea ce se petrecea ln.lume, ci dimpo-

"

26

germani contempo/ani. Scrie lieduri pe versuri de llaithison pare cd i-a inspirat lui Schubert o dragoste adinci. Fdrd a-i

(autorul textului care std la baza celebrului lied ,,Adelaida" porneni numele, el a mdrtr-rrisit dup:i ciliva ani unui prieten al
siirr, Anselm Huttenbrenner (muzician d,in Graz, lost elev al
de Beethoven), de Xlayrhofer, un tindr poet vienez cu care se
lrri Salieri, care a avut rela{ii sirinse cu Beethoven), cd a
imprietenegte curind, Ei in sf irgit, are revela{ia poeziei lui irrlrii o singurd dati in via{a sa. ,,Era cersa mai tindrd decit
Goethe, care il cucereqte intr-o asemenea ,rnisurd, incit devine
tribr-rtaml lui pentru aproape B0 de lieduri compuse in diierite trtrrte pi a cintat minunal pi cu adincd, stntlire partea sopra:ne[

perioade. Versurile marelui poet au inspirat prima capodoperd tllrrtr-o messd compusd, de mine. In fa:pt nu era frumoasd, ero

lirica a lr,ri Schubert, ,,Gretchen am Spinnrad" (Margareta cirtp'itd de udrsat, dar ero bund, tare bund. Tintp de trei ani o
1a virtelni{d), compusd in octombrie 1814. Lucrare genial5,
sperat cd o uoi lua in cdsdtorie ; dar n-a,m putut gdsi nici o
cperd a unui tindr care nu implinise incd 18 ani. sluibd care sd ne asigure existenla. S-a mdritat atunci cu

Tot in l8l4 scrie Schr-rbert prima sa Messd, in fa major, allul, dupd dorin{a pdrtnlilor ei, ceea ce tn-a indurerat foarte
rtrtLlt. O iubesc gi acum pi de atunci nici, a aLtd fatd nu tnt-a
peniru soli.sti, cor mixt gi orchestr5, care este cintatd pentru
intiia oard in luna octombrie a aceluiagi an in biserica paro- Ttlricut atit sau mai mult decit dinsa. Nu mi-a fast ctesigur
hiei Liechtenthal, unde era cantor Michael Holzer, fostul sdu
profesor. Lucrarea a fost scrisd gi cintatl pentru sdrbdtorirea sortitd.*
centenarului bisericii. De ea este legat un episod care privegte
ln atard de aceastd relatare a lui Ansehn Hrittenbrenner,
via{a sentimentali a lui Schubert, singurul cunoscui, gi incd
nu a mai rdmas nici o informa{ie cu privire la dragostea lui
prin amdnunte pufine gi nesigure, in legdturd cu dragostea lui
pentru o iemeie. Sclrubeli pentru Tereza Grob sau pentru vreo altd femeie. S-au

&lessa a lost executatd sub conducerea autorului, care a idcut presupuneri de tot felul gi s-a vorbit despre afectiunea
sa pentru Carolina, una din fiicele contelui Esterhazy, pe care
repr-rrtat atunci Lln mare sllcces. Nici chiar severul Salieri, care avea s-o cunoascd mai tirziu, dar compozitorr,rl insugi, cu sin-

era prezent, nu s-a putut opri de a-i spune: ,,Franz, tu e;ti grlra excep{ie ardtatd, nu a impzirtdgit njmdnui frdmintdrile
eleuul ineu care-mi aa face tncd multd cinste".Iar tatdl lui i-a sale sentimentale, dacd bineinfeles le-a avut. A dorit din tot
sLrfletul sI iubeascd gi sri fie iubit. Stau mdrturie avintul ;i
ddruit un pian cu 5 octave. Citeva zile mai lirziu, Messa a iost gingdgia cu care a cintat dragostea in liedurile sale ; dar a

cintatd din nou, de astd dati in biserica Augustinilor, catedrala fost singura cale pe care a spus-o. Fa{d de femei se purta ca
cur{ii irnperiale. Este singura lucrare a lui Schubert care s-a
bucurai de un asemenea succes in timpul vielii sale. ttn bun camarad gi prieten, in nici L\n caz ca un om capabil

Fratele lui mai mare, Ferdinand, povestegte in amintirile sd se indrdgosteascd. Rezerva lui in aceastd privinld se datora
probabil 9i faptului cd era congtient de fizicr-rl sdu ingrat (era
sale ci, la execulia acqstei messe, partea sopranei a tost linuti rrrit, cu nasul gi buzele groase, miop, scurt gi indesat). In tot
de o tindri fatd, bund prietend a lui Franz .si cintdreaia lui cazul, Schubert a fost lipsit de bucuria gi sprijinul moral pe
preferatl in asemenea ocazii. Se qtie cd era vorba de Tereza
Grob, iiica unui lesdtor de mdtase, care avea o voce ioarte care i le putea da dragostea unei {emei gi desigur cd aceasta
placuti gi cinta cu mr-rltd simlire. Nu era frumoasd, dar se nrr a contribuit pufin la formarea caracterului sru inchis si
nrelancolic-. Nu este rnai pulin adevdrat cd dacd s-ar Ii bucurat
28
29

de condilii materiale mai bune, s-ar ii putut cdsdtori cu Tereza Este aproape de necrezut cum a puiut sd compund un
Grob gi via{a sa a'r li iost cu totul diferitii de cea pe care a
dus-o ; dar in societatea vremii lui nu era cu putinlh ca un nrrmdr atit de mare de lucriri ca cel din anul 1815, cind a dat
la iveald nu mai pu{in de 144 de lieduri, doui simfonii, a II-a
artist sd trdiasca din roadele muncii sale creatoare. Prolesiu- jrr si bemol major gi a III-a in re major, Cvartetul de coarde
nea artistici nu era socotitd pe atunci printre cele mai onora-
bile gi nici demnd de grija statului teudal, a cirui a9ezare era in sol minor, patru ,lucrdri scenice, ,,Der vie,rjdhrige Posten"
intemeiatd numai pe interesele pdturilor conducdtoare. Ca 9i
(,,Santinel5 timp de patru ani"), dupd I(orner, ,,Fernando"
alfi mari artigti, Schubert a trebuit si poarte greul unei exis- clupd Stadler, ,,Claudine von Villa Bella" (fragment) pe un text
tenlo mizere, degi, in naivitatea sa dar 9i in neclintita-i incre- rle Goethe gi ,,Die Freunde von Salamanka" (Prietenii din
Salamanca) dupd &Iayrhofer, precum gi doud messe, in sol ma-
dere in vocafia ce-l stipinea, el a spus cindva: ,,Pe mine tre' jor gi ln si bemol major, doui sonate pentru pian, in mi major

buie sd md intre{ind statul ; eu nu am aenit pe lume decil gi in do major, ffud a mai vorbi de numeroase alte piese pentru
pian la dou5 gi rpatru miini, compozitii corale, 'laice qi religioase.
pentru a conTPune".
chiar atunci c.ind a devenit ajutor de invdfdtor la 9coala Poe{ii preferali ai acestui an sint Goethe, Schiller, Klop'
stock, Kdrner, Matthison, Hdlty, I(osegarten gi Ossian. AflInt
tatdlui sdu, el a lost nevoit sd rdmind dependent de acesta printre lucr5rile vocale capodopere ca ,,Meeresstile" (Linigtea
din punct de vedere material, d,in cauza salariului derizoriu nririi), ,,Wanderers Nachtlied" (Cintecul de noapte al cdld-
pe care-l primea. A continuat deci sd locuiasci in casa pdrin- torului), ,,Heidenrdslein" (Rdsurul), ,,An dem Mond" (Cdtre
ieasci gi in decursul celor 3 ani in care a luncfionat in aceastd
lund), ,,Rastlose Liebe" (Dragoste ldri odihnd) 9i mai ales
calitate. ,,Erlkdnig" (Craiul ielelor), toate pe texte de Goethe. $i nu

Nu a fost insd singura nepldcere induratd. orele de gcoala sint singurele capodopere ale anului l8l5, dupd cum nu este
nrai pu{in adovirat ci, alituri de ele, Schubert scrie 9i unele
iirdpeaupreamulttimp.Copiiigdldgiogiginedisciplina|iil lucriri mai pufin reugite care, vddind faptul cd n-a atins inci
scoteau din sdrite gi adesea, dupd propria lui marturisire, fo' desdvirgirea in domeniul liedului, reprezinld totodatd cdutdrile
Nu avea nici o inclina{ie pentru
losea b5{ul pentru a-i cuminfi. de altlel nici neincetate de a ajunge la o expresie cit mai apropiati de
nu gtia cum si se
indeletnicirea de invifitor 9i natura sa profund liricd.
poarte cu copiii' Igi didea seama cd irosegte un timp prelios' Prodigioasa productie din aceastd perioadl nu face decit
fi voit sd-l ddruiascd creafiei, iar gindul cd trebuie
p. .ur" ar viala cu totul contrarie idealului sdu, il ihcea sd sI scoatii in eviden{d multilateralitatea elorturilor sale crea-
auca o toare, care sint generate de o inspiralie atit de bogatd, incit
sa
s-ar putea spune cd scrie aproape idrd oprire. Aceasta nu-l
ajungd la disPerare.
Ceea ce apare cu adevlrat uimitor este iaptul cd a gdsit impiedicd pe tindrul conapozitor sd-gi dea seama, ci nu tot ceea
resursele de a compune chiar gi in imprejurdrile cu totul ne' ce creeazd este reugit, ci nu intotdeauna forma .in care a dat
Iavorabile pe car€ i le oferea ocupalia ds lnv[tdtor' $i nu nu'
via{d ideilor sale muzicale este cea mai bund. Incearci tel de
nraiatit.Aniil8l5gr1816aufostceimaiproliliciinmunca Iel de cdi gi considerd marea majoritate a compozi{iilor sale
creatoare a lui Schubert.
3l
30

ca simple experinenteri menite sd-i desluqeascd drumul pe scenice. De aceea nici nu a putut sd-gi dea se,ama de sldbi-
care trebuie sd meargd. Cautd sd se apropie cit mai mult de ciunea libretelor pe care le-a ales. In fond, stilul sdu, inclinafia
nativd citre eluziunea liricd gi visarea poetici, nu s-au putut
formele liedului popular 9i pentru aceasta dd o mai mare aten-
{ie liedului stroiic. Nu pdr6segte insd celelalte genuri 9i indeo- acomoda cu migcarea continui, cu dezvoltarea dramaticd ce-
sebi pe cel al baladei, dar se vede o mai mare concentrare a rr"rtd de legile teatrului. Numeroasele incerciri ldcute gi mai

ideilor, o grijd sporitd pentru unitatea construoliei m.uzicale. tirziu in aceasti directie aveau si-i aduci multe gi amare
In crea{ia instrumental5, abordeazd formele mari, tdtd'
dezlluzii.
insd a se simli la largul sdu, tiindcd ii lipsegte siguran{a
unei bune pregiliri iehnice care si-i permita s5 devini perso- Dupd cum am mai aritat, activitatea creatoare a lui Schu'

na,l .si aega;aiin felul de a se exprima. Este inilueniat intr-o bert luase in anul 1815 proporfii uriage, dar nu reprezenta
largi rnisurd de m,odelele marilor clasi'ci, Haydn 9i Mozart,
decit o muncd de ucenicie plind de atractii pentru spiritul sdu
gi nutregte o admiralie nemdrginitd pentru Beethoven, care
dornic sd bati drumurile cele mai felurite. Nici o clipi nu s-a
lasd urme adinci asupra operei sale instrumentale' La fel, in
iuzicu rbligioasd gi mai ales liturgicd, suierd i.iluen{a lui gindit in acea perioadd cd lucrdrile sale ar putea fi desiinate
publicdrii sau rispindirii pe orice alti cale. O dovedegte laptul
Mozarl. ci, de lndati ce ter,mina o cornpozifie, nu se rnai interesa de

In tot ce scrie insii, chiar dacd nu atinge intotdeauna md- soarta ei, ceea ce a ficut ca multe din ele sd se risipeasc5, fiind
iestria, se simte impulsul viguros al inspira[iet melodice, con-
liric neobignuit ddeeppuetearnciucm9iinucnepseims{I ar- lLrate de prieteni sau ajungind chiar in miini strdine. In acest
sisten{a unui avint dezvoltat. Incd sens; este semnificativd intimplarea rederitoare la unul din
monic deosebit de se
liedurile sale, gdsit la un prieten, despre care flu gi-a dat sea-
prOfileze acea trls[turi atit de caracteristicd pentru creatia
diferite planuri tonale, a rnodu- na cd ii apar{ine.
sa, a trecerilor nelncetate pe
laliilor care fac ca linia melodicd sd apard invdluitd intr-o In ce misuri i.si considera el compozifiile din acea vreme
multitudine de n,uante de umbre 9i lu:mini, capabile sd oglin-
deascd gama nesiirgitd a emofiilor. ca incerciri gi cit de mare ii era exigen{a fa{d de propria sa
Ceea ce este cu adev?irat personal in crea{ia din aceastd
paeirniotraedgdiigsiarleeporpeezrientdde-masi'alirrzpiuu,teeastsepluirnicea-_prcohlueniad- de bolt6 crea{ie, o aratd gi faptul c5, o,ri de cite ori a avut, rnai ttrziu

duioasd" de-a face cu e,ditorii, numirul lucrdrilor propuse s,pre publicare

poezia"delicatd gi simplicitatea naturald, care se atirmd de la a fost tntotdeauna mic fa{d de ceea ce produsese, iar acestea
inceput cu putere, chiar 9i atunci cind este vorba numai de
lncercdri. Dar te.mperameniul sdu, liric prin excelent5, a fost o erau alese cu grijl dintre cele mai bune.
stavild in rcalizaiea unor lucriri valoroase destinate scenei-
Schubert nu a reugit in acest gen, degi are .si aici multe pagini Activitatea muzicald a lui Schubert nu s-a mdrginit insd
valoroase, fiindcd ii lipsea inlelegerea pentru cerinlele acfiunii numai la atit. El a avut prilejul sd facd tot atunci o bogatd
practici pe tirimul muzicii instrumentale de camerd. Impreund

cu tatdl gi cu frafii sdi mai mari, Ferdinand gi lgnaz, el ficea

regulat muzicd de camerd in casa pdrinteasci. Era un lucru

destul de obignuit in casele vienezilor, aga cum am, mai subli-

niat la inceputul acestei lucrdri. Instrumentigtii gi cintdre{ii
amatori erau foarte numerogi, iar in jurul lor se iormau de

3 *- Franz Schubert. - c, 8591. 33

32

nnllte ori cercuri de iubitori de muzicd, dcrntci sd-i asculte gi cci rrai nrulti elevi sau iogti elevi ai gimnazir_rlui municipal,
sd-i incurajeze. Aga s-a intimplat gi in cazul familiei Schubert.
rrnde invdfase Ei schubert. vizitele lor din ce in ce mai frecvente
Tatdl gi cei trei irafi au iormat un cvartet de coarde, irt
.s-arr izbit insi de atitudinea neprietenoasd a tatdlui acestuia,
care Ferdinand cinia la vioara I-a, lgnaz la vioara a II-a, care dorea ca fiul sdu sd nu fie tulburat de camarazi in exer-
Franz 1a viold, iar pdrintele lor la violoncel. Ei au parcurs crtarea func{iei de inviidtor, ceea ce i-a determinat pe toli sr-gi
t:arrte un loc de intilnire in alte pirfi. severitatea tatdlui a con-
astfel impreund o seamd de lucrdri cunoscute gi totodatl po- acest caz la indepirtarea sufreteasci a lui schu-
trivite pentru posibilitllile lor tehnice limitate de amatori. Se tribrrit gi in
povestegte chiar c?i Franz era uneori silit sii intervind pentru
a atrage atenfia asupra gregelilor comise de parteneri gi mai bert de vial,a de familie, Iicindu-l sd-.si intdreascd legdturile ctr
cu seami do tatil siu. In tot cazul, chiar daci execu{iile icr-
maliei nu se ridicau la o treaptd artisticd prea inaltl, emula{ia prietenii, in mijlocul cdrora gisea afecliune gi in{elegere. Ai-
ce-i insufletea gi satisfacfia pe care o gdseau in efortul comun
de a iace ntuzicd, erau atit de mari incit umpleau celelalte rnoslera caldd gi sincerd ce comnea intre ei reprezenta pentru
tindrul compozitor nu numai un
lacune. In acelagi timp, reuniunile uruzicale familiale au pre- rrn puternic stimr-rlent in crealie. neprefuit sprijin moral dar 9i
La virsta de lB ani, el
zentat Lrn mare interes pentru Franz, care a putut cunoagte o incepe
s5-gi creze o noui familie, aceea a prietenilor, care va cdpita
bund parte din literatura genului gi a studiat cu aceasti ocazie cu timpul un loc din ce in ce mai important in viata sa.

resursele expresive ale cvartetului de coarde. El a 9i scris de Dorinfa de a-gi cigtiga independenla materiali pentru a
putea evada din mediul in care era fortat sd triiascd, s-a mani-
altfel pentru lormafia din care fdcea parte unele lucrdri, punin- festat pentru prima datd
la inceputul anului lg16, cind a allat
du-le ln exocutie qi cretndu-gi astfel posibilitatea unei verificdri ci este vacant postul de profesor de
muzicd la gcoala normali
practice extrem de importanti pentru dezvoltarea sa ulterioard. din
germand l-a Laibach. certificatr"rl destul de rece gi laconic,
Din ce in ce mai mulli prieteni veneau sd-i asculte gi, de a concura perrtru acest
incetul cu incetul, sd participe activ la aceste reuniuni, pini pe care i dat salieri in scopul

cind, cu timpul, cvartetul de coarde s-a translormat intr-o micd post, nu i-a folosit la nimic. oferta nu i-a fost primiti gi Schrr-
bert 9i-a continuat mai departe existenla c.hinuiti intre cerin-
orchestrd, iar casa invii!dtorului din Liechtenthal a devenit tele din ce in ce mai imperioase ale vocaliei sale gi obliga{iile
neincipdtoare, astfel incit formaf ia a trebuit sd-gi continue legate de munca de invdfdtor. Aceasta nu l-a impieclicai insi
activitatea in alti parte. $i in aceasti direc{ie, Schubert face sr iacd noi incercrri, prezentindu-se diferi!ilor editori din Viena
o practicl pre{ioasd, care il ajuti s6-gi dezvolte cunogtinfele 9i cdutind sd obfind publicarea unora din liedurile gi piesele
acumulate in orchestra de la Stadtkonvikt gi il incurajeazi sd sale instrumentale. Din pdcate, nu a gdsit niciieri bunrvoin{d
si toate demersurile ficute au rimas ldrd rezullat.
scrie noi lucrdri simfonice.
Prietenii s-au adunat atunci gi s-au sidtuit, ciutind un
Intre timp, in jurul siu se lormeazl cu incetul un cerc mijloc care sd-l faci cunoscut pe Schubert. singura .solufie
de prieteni din care, in afarl de Spaun gi Holzapiel, mai iac
la care s'au oprit a fost aceea de a solicita unui poet reputat
parte Johann Senn, Anselm Hiittenbrenner, Albert Stadler, permisiunea de a-i dedica citeva lieduri inspirate din poeziile
Franz Von Schober gi Johan Mayrhoier, tineri muzicieni gi poeli, sale. Ei erau convingi cd o asemenea permisiune va insemna

34 J}

inceputul unei recunoagteri susceptibile de a deschide ugile gi ir lolosit pe nedrept numele prietenului siu, editorul i-a expe-
pungile editorilor.'Alegerea a cdzut asupra lui Goethe, la{d de <liat manuscrisul ,si i-a cerut limuriri. Comicul situaliei sti
irr iaptul cd compozitorul din Dresda nu ,si-a dat seama de
care Schubert nutrea o admira{re extraordinarS. El a copiat c'rcrioealrecaonlsuidcredrarii,obuazuchrpiaarregia-anaurmitealtuiingdiigcnaalrietiafiifas{ailed.eTcoeaetea
rrccste amdnunte au fost insd cunoscute mai tirziu, mult timp
frumos intr-un caiet l6 din liedurile compuse pe versurile ma- rlrrpd moartea lui schubert, care nu a primit atunci nici un
liispuns din partea casei de editurd.
relui poet, printre care s€ aflau ,,Gretchen am Spinnrad" (Mar- In sfir,git, un inceput de lncurajare i-l aduce comanda unei
cantate de citre un grup de studen[i, in vederea sirbitoririi
gareta la vtrtelnifd) ,,Erlk6nig" (Craiul ielelor), ,,Schd,fers trrruia din profesoiii lor. Sub data de lZ iunie lgl6, jurnalul
Klagelied" (Cintecul de jale al pdstorului), ,,Heidenr6s'lein" Irri Schubert cuprinde men{iunea : ,,ln aceastd zi am compus
(Rdsurul), ,,Qastlose Liebe" (Dragoste fdri odihni) gi ,,An pr[ma datd pentru bani. Anume, o cantatd de Drdxter pentru
ortcntastica domnului profesor Vattrot; onorariul este de 100
Schwager l(ronos" (Cdtre poEtalionul Cronos). Acest caiet i-a f iorini."
ci
Iost trimis lui Goethe, inso{it de o foarte inimoasd scrisoare Este de presupus aceasti cantati, care trata despre
a lui Spaun, dar Schubert gi prietenii sdi au suferit o amard i-a lost comandati Spaun,
dezlluzie, intrucit pachetul a iost inapoiat firi nici un rdsprln5. legenda lui Prometeu, grafie lui

Nu se cunosc adevdratele cauze ale acestei intimpldri. el insugi student de al sdrbdtoritului. Inci o mirturie a devota-
mentului cu care prietenul sdu l-a inconjurat intotdeauna.
Ceea ce se poate deduce este cd Goethe primca nenumdrate de- Se pare cd hrcrarea, care era de mari propor{ii, a lictrt
o adincd impresie, bucurindu-se de un succes deosebit. Fapt
dicafii de acest fel din partea multor necunoscuti Ei nu avea este cd unul din executanli, studentul Leopold von Sonnleith-
timpul sd se ocupe de compozitii cu merite problematice. De ner, s-a strdduit in citeva rinduri si obtind programarea ei in
Schubert nu auzise niciodati 9i l-a considerat probabil ca pe concerte, dar Idrd nici un rezultat. Fiu al lui lgnaz von
Sonnleithner, avocat si profesor de drept cu o oarecare in-
unul din numerogii diletanti care igi inchipuiau ci au talent Iluenfd la Viena, tindrul student a devenit cu acest prilej unul

gi umblau dupd protectia lui. Pentru a se interesa mai indea- din cei mai buni prieteni gi sr_rs{indtori ai lui Schubert.
pfoape de cantitd{ile de piese muzicale ce-i parveneau in acest
Primul venit profesional al compozitorului a rlrnas insd
scop, insemna si ceari unor specialigii si le cerceteze gi unor pentru moment un fapt izolat, iar cantata s-a pierdut, din
ctntdreti sd i le clnte, ceea ce desigur reprezenta eforturi dis- nefericire, in decursul anilor.
proporlionat de mari ta{d de riscul de a da in majoritatea
Presirat cu tot lelul de deziluzii, anul 1816 se scurge in
cazurilor peste lucrdri lipsite de valoare. cadrul ingust al casei gi gcoalei tatdlui siu, an greu de incer-
cdri pentru nervii gi rdbdarea h,ri Schubert, exasperat de lipsa
Schubert a suferit atunci soarta tuturor acelora care,

obscuri ca 9i el, se adresaserd lui Goethe; dar lovitura a iost

cu atit mai mare, cu cit i-a rimas in sullet o indoiald cu
privire 1a felul in care poetul admirat ii apreciase liedurile.

Tot Spar-rn a lost acela care a fdcut o noud incercare, tri-
mi{ind casei de editurd ,,Breitkopf .si Hzirtel" din Leipzig o

copie a baladei ,,Erlkdnig". S-a intimplat insi ca unul din

proprietarii firmei sd fie prieten cu un compozitor din Dresda,
care se numea toI Franz Schubert. Crezind cd un necunoscut

36

37

de perspective 9i de neputinfa de a-gi asigura o existenfd inde- Salis gi Mayrhofer, recentul sdu prieten. Din acest an da-
pendentii prin mijlocirea muzicii sale. Nu era numai dorin{a de Ieazd o serie de capodopere, printre care figureazd : ,,Ritter

a dovedi tatdlui sdu ci acest lucru era posibil, dar 9i aceea 'l'oggenburg" (Cavalerul Toggenburg) pe versuri de Schiller,
-gi cdaeresiigluarg-teptdae. a se cdszitori cu Tereza Grob, pe care o iubea
cele trei lieduri intitulate,,Der Harfenspieler" I, II 9i III (Har-
Nirnic nu a putut stivili insd iluxul crealiei sale, in care
a continuat sd iie la fel de prolific ca gi inainte. Printre altele, pisiul), ,,Mignon", ,,An Schwager Kronos" (Citre poEtalionul
scrie o operi ,,Die Biirgschalt" Qelqul\, pe libreitul unui autor Kronos) 9i ,,Der (iinig in Thule" (Regele din Thule), toate pe
necunoscut, o llessd in do major, Sonata pentru pian in mi texte de Goethe, ,,Sch'lacht'gesang" (Cintec de luptd) pe versuri
major, Simfonia a IV-a in do minor, denumitd de el mai tirziu de Klopstock, ,,Fragment aus dem Aeschylus" (Fragment din
,,Tragica" gi Simfonia a V-a in si bemol major. Eschil) dupi Mayrhofer gi unul din cele mai cebbre lieduri
ale sale, ,,Der Wanderer" (Cdldtorul), pe versuri de Georg
Aldturi de unele piese de muzicd de camerd compuse mai Philipp Schmidt din Lribek.
inainte si chiar de altele mai tirziu, lucrdrile simfonice, indeo-
Ceea ce ii lipsegte insi lui Schubert este un ctntdre!, un
sebi Simlonia'a IV-a, trddeazd o iniluenld marcatl a muzicii
adevdrat artist care sd-i interpreteze liedurile, sd-i dea posi-
beethoveniene. Pentru Schubert, Beethoven reprezenta un model
neintrecut de miiestrie, lafd de care admirafia sa nu cunogtea bilitatea sd le asculte, Iiindci pind aiunci se limitase sd le
margini. Influen{a exercitati asupra sa de muzica genialului cinte el gi numai printre prieteni, In acelagi timp, un asemenea
compozitor nu a putut opri insl dezvoltarea trr{siitrrrilor personale artist ar fi fdcut posibild rdspindirea lor in cercuri mai largi.
care, imbinate intr-un temperament proiund liric, i-au indreptat Dorinfa lui Schube,rt de a gdsi un interpret s-a indeplinit
pagii rnai tirziu in cu totul altd direcfie. Fapt este cd, in aceastd in 1817, cind prietenul sdu Schober l-a pus in legdturd cu Jo-
hann Michael Vogl, un cintiref de operi oe vazd de la Burg-
perioadd, el nu are inci o concepfie clard cu privire la drti' theater, aproape cu 30 de ani mai in virsti decit el, muzician
mul pe care il are de urmat in muzica instrumentalS.
de valoare cu o aleasd culturd.
De altfel gi in crea{ia vocali, Schubert se mai alld inci
in taza cdutdrilor, degi aici a dat deja un numdr im,poriant de La inceput sc.eptic, Vogl s'a lisat cu incetul cucerit de
irumuselea liedurilor tindrului compozitor, devenind cu timpul
lrrcrdri de mare valoare. Numai cd, aldturi de acestea, se mai un entuziast interpret gi protector al acestuia' Gratie lui, pie-
gdsesc gi unele piese mai pu{in reugite, care constituie rodul
experienfelor sale, al incercdrilor de a pdtrunde tainele tuturor sele vocale ale lui Schubert au inceput sd lie cunoscute 9i apre'
ciate in unele cercuri de melomani din Viena 9i din provincia
formelor cunoscute a'le liedului. De aceea, produc{ia sa din
acegti ani merge de la piesele cele mai sirnple pind la balade'le austriaci. In acelagi timp, ajutorul material 9i eforturile sale

gi scenele dramatice de mari propor{ii. au constituit un sprijin pre(ios pentru autorul lor.

In acelagi timp, Schubert continui si-9i lirgeasci cercul Interesant este faptul cI, de unde pind atunci centrul acti-

poefilor cdrora li se adreseazi. ln cele 106 lieduri scrise in anul vitd{ii unui cintdre{ era scena de oper6, serile muzicale pe care
claeicn-oatmuulpudai,anaitacmiemleapnrateulluucniodn-cmeruateltlioi rpvudrseembmeauzz-eicled
1816, gisim multe de ele scrise pe versuri de Klo,pstock, Schlegel, Schubert {inind partea

38 unui nou gen al artei

vocald de cameri, sta-

39

tornicite de atunci in viafa muzicald de pretutindeni. Aceasta a

atras totodatd gi atenlia compozitorilor, care au inceput si cul-
tive lie'dul intr-o misurd din ce in ce mai mare, rhspunzind
astfel gi cerin{elor activithfii concertistice crescinde ale cin-

tdrefilor.
Colaborarea cu Vogl il scoate cu incetul pe Schubert din
obscuritatea in care se afla, dar il obligd in acelagi timp sd
irecventeze o lume noui 9i necunoscutd pinl atunci, care nLt
prezintd nici o atracfie pentru lirea sa timidd 9i retrasd. Totugi
a-gi schimba lelul de viald
el este din nou cuprins de dorul de
gi, intr-o incercare menitd sd lacd un inceput in aceastd pri-
vinNd, se muti la prietenul sdu Schobert sub pretextul cI lo'
cuin!a pdrinteascl devenise neincdpdtoare, datoritd copiilor
rezulta\i din a doua cisdtorie a tatdlui sdu. Schimbarea a fost

lnrsfi 6" scurti duratd, deoarece aceata s-a mutat curind intr-o
casd mult rmai mare, deter'mintnd retntoarcerea sa in mijlocul

familiei.

Anul lB17 este mattorul altor doud evenimente importante

din viala lui Schubert : incetarea lec;fiilor cu Salieri, de care
se pare ci s-a despdrfit in urma unei rdceli interveniti tn

raporturile dintre ei, gi mai titzitt, in toamni, plrhsirea postu
Jui de ajutor de inv6fdtor la gcoala tatllui sdtt.

I)acd Schubert a pus capdt acestui capiiol din r'iafi cu

gindul ferm de a nu mai reveni gi de a incerca cu orice pre!

ra.gi .igtlge independenfa, nu aceeagi a fost plrerea tatdlui,
care nu vedea cu ochi buni proiectul iiului siu de a se dedica

ex,clusiv muzicii. De aceea el a acceptat ca acesta s6-9i lnceteze
numai temporar activitatea, acordindu-i un conceditt de ttn an,

in care timp spera cd va renunfa la gindurile sale'

Concomitent cu aceste intimpldri, cercul prietenilor se in- Iosef uon Spaun

cheagl din ce in ce mai mult. Nu numai ci se intilnesc foarte

des gi ajung aproape nedespdrli{i, dar unii din ei devin chiar
colaboratorii lui Schubert. Aceasta se vede din creatia de lie-

40

<lrrri a anului 1817, in care, pe lingi versurile diferi{ilor poefi
crrrrosculi in fiunte cu Goethe gi Schiller, el folosegte texte de-

rrl<. prietenilor sdi Spaun, Stadler, Schober Ei mai ales Mayr-
Irofcr, de care lse simte atras intr-o misurl tot,rnai mare.

tsste anul in care dd la iveali lieduri de o valoare excep-

{ionald, ca ,,Der Tod und das M2idchen" (Moartea Ei Fata) dupd

Al:rtthias Claudius, ,,An die Musik" (Citre muzici) dupd Scho-
llcr, ,,Ganymed" pe versuri de Goethe gi ,,Die Forelle" (Pis-
trirvul) dupd Schubart. Dar preocupdrile sale creatoare nu se

rndrginesc numai la liedr-rri. Schubert, care scrisese deja citeva
conrri, incepe sd dea o mai mare atentie acestui gen, compu-
rrind intre altele in aceeagi perioadi prima versiune a adrnira-

bilului cor bdrbitesc, ,,Gesang der Geister riber den Wassern"
(Cintecul dr-rhurilor deasupra apelor) pe un text de Goethe gi

,,Das Ddrfchen" (Sdtucul) dupd Burger, tot pentru cor bdr-

bitesc.

O altd laturd interesanti a creatiei sale din acest an o

constituie strddaniile de a stipini cerintele de iormd ale sona-

tei instrumentale gi de a le supune propriilor sale tendinfe

creatoare. Rodul cdutirilor in aceastd direcfie apare in nu mai
puiin de cinci sonate pentru pian : in la nrinor opus 164, in la
bemol major, in mi minor, in mi bemol major opus 122 gi in

si major opus 147.

Muzica instrumentali de carnerd este reprezentati de ase-

menea in cele doud cvartete pentru coarde opus 125, in mi
bemol major si in mi major. In schimb, in domeniul simfonic,
SchLrbert are in acest an o activitate destul de redusd, trei

uverturi pentru orchestrd, din care doud, in re major .si do major,
dpoeamrtduzmiceanlfuiuineRaos,,sininis(t1il7i9ta2l-i1a8n6".8)-, Ambele sint influenfate
cu care pr-rblicul vienez

lua pe atunci contact pentru prima datI, lisindu-se cucerit

de striltrcirea gi verva spumoasl a compozitorului italian, dar
uitind cu totul de propriii sli compozitori.

4l

In sfirqit, nu mai p^cualirne lbeo-giasidcreisstSecphruobdeurtcfiian de v-alsuri' al poeziei respective, care figura intr-un iel de almanah des-

liindlere ,si ecoseze pe anul 1817 tinat prezentdrii celor mai interesante peisaje din Austria.

p'gei nintPruprerpcoiupa,ornnr{laisi ec2avr9oeidluaei,*4S.tmc.h.iiun$bi.ieratcceoarsntdputonreldmveierecua' rlentsre'urnevraitrmsi Asemenea intimpliri nu au contribuit cu nimic la vreo
dsaiainalreednl,du.ei.tio.aide"m,rdiranatNiitciaimc9aeiiaimdmepavroiemtsaimiocnedanmntutdul lcp{uurimectiteirnceoislonurd'filieciialteereaexsinicsstdhe,ninnleui schimbare in existenfa lui Schubert, nici in privinfa notorie-
iscmncoiadnunzbtzcuuiieclng,adeeli.meurC,laudtuisihimnusoddriatuclsr,drdiert-adulsjmgusdinctinsosseeae-stodeuasndvlcaeioninaamtttupdrraatelriazgiuneilncvediadnaepluilrtniidtpeibnscinduuznpriiormrismimicis'aeusttltieeeuerlril'arucaIlanenriigecaarteoetl-aeilt tdtii qi nici tn cea a imbundtdfirii mijloacelor de trai. El era

sjlit sd dea lecfii de muzicd sau sd se adreseze editorilor. Per-
spectiva unei slujbe nu-i suridea, iiindcd tirea sa dornicd de

libertate nu s-ar fi impdcat Llgor cu disciplina rigidd a unei
nunci impuse care, pe deasupra, i-ar fi ripit un timp pre{ios
destinat creaJiei. Aceasta nu l'a impiedicat insd c3, atunci
cind s-a ivit ocazia, sh caute sd obfind o slujbd ; dar nu a

reugit niciodatd.

La incepr-rt i-a mers foarte greu. Totugi a rezistat, fiindcl'
rnai locuia in casa tatdlui sdu. A fost nevoie de interven{iile
sii suporte orice pentru a incerca sd-9i implineascd vocafia" prietenilor pentru a cdpdla un angajament ca profesor de mu'

zicd aI celor doud iete ale contelui Esterhazy din Galantha"
Din punct d,e vedere material, a fdcut un salt simfitor, leala
lunard fiind aproape egald cu aceea a unui ajutor de invd-
N idtor pe timp de doi ani. In alarl de aceasta, a trdit aproape
PRIE'TENII LUI SCHUBERT patru luni gi jumdtate, din iulie pind in noierrnbrie, la moEia
gdrinijiZ, einlesmz -ijlocinul unde a dus o viaf d lip-
AnullBlBreprezintdinceputulultirnuluicapitolalvielii contelui Ung aria 9-i printre l1rani,
sitd de dispr"rnind
lui Schubert, capitol in care, Lliberat de strinsoarea cadrului naturii
de multd libertate gi putind sd compund in voie. Obligafiile
ilirdniigtoru-ro,steatrllrcspaetsldegeirpdeaiacriicneutxeccgioutnsigidviaifmiliilneudzveicitlieriet9ngiiecsi9eriiizddbeeaaptejruimptoianrnditeelainccvsSfiir-gleit'
sale propriu-zise constau ln pu{irrele ore de muzic6. date mici-
oferi vieta de artist in societatea timpului sitr' lor sale eleve, la care se addugau qi unele reuniuni famiiiale,
tn primele luni a avut satislactia primei executii intr'un
unde Schubert trebuia si cinte sau sd acompanieze la pian-
cofd'droriaceenhttnci"etneausurtlntirt,piultmiigrebsiu,ddlzii,uicnc',aa.,iAlaullacnmueyeeirhidaasoqredlliaeripvnrfs.eiunerpivdoeuea"bdrdltoi(dcuLa,araririle-ecaalsaaaflcioueluesdnltiunEtslsiuprutilidpalialrtfiami)tt,loeipapsnentetnpiniivlreueusnsrrsittrirriitnarutiitctiriaiev- In general, s-a simfit foarte bine in timpul gederii sale

42 la Zelesz, cdutindu-gi prieteni printre oamenii simpli din jur
9i lamiLarizindu-se cu via{a gi obiceiurile ldranilor maghiari"

hluzica lor l-a atras intr-o niare mdsuri gi gi-a pus amprenta

pe o serie din lucrdrile sale de mai tirziu.

Ceea ce a intinat lnsI aceastd perioadd, a fost faptul ci nu
era socotit demn si mdnince la masd cu stdpinii, ci cu servitorii

43

la bucdtdrie. Nu se schimbase mai nimic din vremea cind intotdeauna prietenii, prins in lrigurile inspira{iei gi strdin de
tot ceea ce se petrecea in jurul s2iu. Nimic nu-l putea abate
Haydn gi llozart erau considerali ca apar{inind categoriei vale' de la aceastd linie pe care 9i-o impusese, iar cei ce-l vizitau

ilIriilleoozrcointlieombaaicliiempausiit.ldinTarietnibtuucdioeinnestapacutsfcacumdeilaSiec9i hiEucsboteemrrthpaaldzcypi,nrdIiviuini-tsdecuiienriricosoinicicisedd- diminea{a, renunlau repede sd-l lacd si vorbeascd gi plecau
tatea oamenilor de serviciu, cu care se infelegea loarte bine. dupi citeva clipe. In restul timpului, Schubert petrecea citeva
Faptul in sine al plecdrii la zelesz a constitLrit pentrLr el ore citind gazetele la catenea, dupi care incepeau si se adune
,n .u"ni-.nt neobignuit. Era pentru prima datd cind pirdsea
Viena, iar marea lui dragoste pentru oragul natal s'a tradus prietenii. Pie cd rimineau acolo sau se duceau la vreun birt,
prin dorul nespus pe care l-a exprimat in scrisorile din acea reuniunile lor se prelungeau pinri noaptea tirziu in intermi-
ur'"rn". Aga s-a tZicrrt ci, cu toatd destinderea de care s-a nabile discutii, in care se frdmintau tot felul de probleme poli-
bucurat aiunci, de abia a aqteptat sd se reintoarcd 9i sd'9i tice, iilozofice, de artd gi literaturi.

reia traiul in millocul prietenilor. Incepind din aceasti perioadd, cercul de prieteni devine
In sfirgit, in noiembrie 1818 a revenit la Viena, dar a refu- un centru intelectual inchegat, din care ficeau parte pictori,
zat cu hotdrire sd-gi reia activitatea la .scoala tatalui sau, ceea
a determinat o noua rupturd cu acesta' Schubert s-a mutat poeti, scriitori, muzicieni, actori, to{i tineri gi sdraci, lipsifi
ce Xlayrhofer, cu care s-a imprietenit din mai mult' de experien{a vielii, dar entuziagti 9i plini de incredere in
ce in ce viitor. In decursul anilor, cercul s-a ldrgit, primind in sinul
la
cei doi tineri, pe care ii legau numeroase alinitdfi tempera- sdu pe pictorii Moritz von Schwind gi Leopold l(upelwieser, pe'
mentale gi dragostea lor csmunh pentru artd, 9i-au impirfit scriitorul Eduard von Bauernfeld, pe compozitorul gi dirijorLrl'
lrafegte mijloacele de trai, ducind o existen{d loarte modestd,
luminatii insd de entuziasmul unei rodnice emulafii creatoare. Franz Lachner, pe poetul gi dramaiurgul Franz Grillparzer,
pe Joset Hiittenbrenner, Iratele lui Anselm, care au format
lntre poet gi compozitor s-a statornicii o strinsd colaborare,
cdreia posteritatea ii datore azd 40 de lieduri, cele mai multe impreund cu prie'tenii mai vechi, un grup cimentat prin stima
gi dragostea reciprocd.
de o mare valoare artistici.
Au fost epoci in care se intruneau foarte puiini dintre ei,
Inaceastdperioadii,Mayrholeraveaoslujbdcareiidddea
putinla sd o scoatd la capit, in timp ce Schubert nu avea alte fiindcii unii aveau ocupa{ii temporare in provincie sau chiar
venituri decit cele provenite din citeva lectii de muzicd' Spri- peste hotare ; dar nimic nu a putut sd destrame trainica lor

jinul primit din partea lui .Ntayrholer, ca 9i a altor prieteni' legdturd sufleteascd, intemeiatd pe aspiratii comune 9i trdirea
irintre care 9i Vogl, l-a ajutat pe compozitor sd-gi gdseascd
o linigt. relativd, necesard muncii sale de crealie' laolaltd, in mijlocul aceloragi griji 9i bucurii. Tot ce poseda
Singura disciplind pe care pi-a impus-o atunci 9i care a fiecaro aparfinea tuturora, de la obiectele de imbrdcdminte
pind la slirgitul vie'fii, a iost aceea de a pind la ultimul ban. Dacd nu se aflau cu to{ii in Viena, igi
rdrnas nlschimbath scriau, iar atunci cind se regdseau, translormau evenimentul'
intotdeauna dimineala, pinri la prinz' Aga il gdseau intr-o adevdratii sirbdtoare. Scrisorile lor erau intotdeauna
lucra pline de dorul revederii gi de nostalgia vremurilor petrecute
impreund. Era atit de mare alecfiunea ce-i lega deopotrivi,.

45,

44

incit nici depd,rtarea gi nici trecerea anilor nu att puttrt s'o irt'tiv la discu{iile despre artd gi literaturd. De cite ori se intim-

'ps.aiedubn.eiArAautsmic.Soii.csihiieudrbaiseprctiaresldaind1g9ui.iridusilintmucete.rudd,iucceiandreocmlalnrpeeaasraienlitzsraeimoelerii'ardeleaprcelizateergnoutarli 1rl;r acest lucru, Schubert avea obiceiul sI intrebe : ,,I(ann
se afla in ce,rcuri strline. Aici gdsea tnfelegere Ei lncredere (\,r'was ?" ($tie el ceva ?), de unde i-a venit gi porecla ,,I(ane-
n.rnitginitd ln talentul sdu, incurajare 9i totodatd..sti'mulent
;agpm;cla1enista;cd.it;lni;ibdrnterfeierevtuai.ea"iedfia"dcrles.onentmgrvqeieatnirtipidenirrr{iediaeatilen9inanidcideadsepsueeaasnb'toipdutuiecprduinrnirfonteaeseita,dm,seciconaadrrcea'selcCenahuhid9m-ieiaibsfrtauigndsieda-pseacrerodecpp'idgrediiternei-'i vrrs", iar serile respective au fost denumite ,,Kanevas Abende"

saie valori. (Serile Kanevas).
"tcaeannugi,CiuiaiiGttoBsdep2et+lttle,srn-c:oainrCiednintpsree-roeianfsl'lptcailrluindsaeeoaparearSerdtcoeahdudarbeceeesVrlatiettipanmealpu:aicf,ee,SArsictcp.hitcoue?brerecaAr cdsineedl prie-
vara In aiard de acestea, mai aveau loc -si reuniuni muzicale,
"cind ne aftom impreund, nestinien'[fi ,si ptini de incredere.' strig r:;rre insd nu se puteau fine in localuri, iiindcd era nevoie de
timp
cind pian. Erau aga-nurnitele ,,Schubertiade", cind se adunau cu

,fpliaieerrlccteiasatetrrineceiede;,tt';ta,ianpntaesopd,itii'ndpindriaas' girlnldoeustlaetecfadausrcopdd'eoinanetngrreutruicizoaaidraraeestamteidm'urliiud-cdietealcaotaecrtlpeaartldldti,uiimccotaiplniittddceindndee to{ii ,la Spaun, la Schober sau in casa lui Franz von Bruch-

,unro o aceeagi ndzuinld cdtre i'deal"' nrann, un alt prieten al compozitorului. De asth dati, partici-
Incetul cu incetul, reuniunile prietenilor au cdpdtat un du' pan{ii erau mult mai numerogi. Tineri gi tinere, iubitori de
ntuzicd, erau invitafi sd-l asculte pe Schubert, care-gi cinta
tba;mi;dlt;uoae;riv,agdrsenripaceote;ec"inta.tsa€zCel.ieereUi,lep'lrimtopeceiaarcalrutioelroerarai,ipv9c'oeio9iianuidssicaaslorcrcidcriuattoatlieinriuilliooncdaraelrpseaterenpineamerslfeeuleirlnsio9arinaiuinsdtdeca'ibcrcilceoniitruuicrrmciuiriatlirur'leueie'ccrfrCaeideulne-'
.c;Lo;aa"rp;era.icggepdisrtstiieerpetlr$shcneeuraalitdunpureucareledpareu"catuueca.e.uiln'Appsr-edi1viCipraeiacnrde'tliavca'i,pcpeaatcleseosIraticaupiznatrierteet'i-bcsiuCpaieahuiasivnrdizdumaatibeocddd' lucrdrile singur sau la patru miini cu vreun pianist a,rnator
sau il acompania pe Vogl in interpretarea liedurilor sale.
46
De cele mai multe ori, audi{iile se incheiau cu petreceri

dansante, Schubert rdminind tot timpul la pian gi improvi-

zind ore de-a rindul nen,umdrate dansuri germane, ldndlere,
ecoseze, galopuri gi valsuri. Multe din ele gi le nota imediat

dupd terminarea petrecerilor. Se poate spune chiar ci acestea
au lost aproape singr-rrele ocazii cind a compus asemenea

lucrdri, din care au rlmas peste trei sute.
Cercul de prieteni a constituit inir-adevir pentru Schu-

bert adevdrata lui familie spirituall, dar inlluenta pe care a
excitat-o asupra lui a fost neprielnici pentru cariera de artist
profesionist. Cu toatd pretuirea gi bunele intenfii de a-l face
cunoscut, prietenii l-au antrenat intr-o via(i oarecum dezor-

donatl, de petreceri nocturne sau de escapade cimpenegti; care

i-au irosit forlele .si l-au impiedicat sh se ocupe cu toati serio-

zitatea de aspectul practic al carierei sale. Desigur ci gi Schu-
bert insugi a avut o parte din vini in crearea acestei situa{ii.

Fapt este cI viata dusi in mijlocul prietenilor l-a {inut departe

de cercul mai larg al muzicienilor profesionigti, i-a rlpit
putinta de a vedea intreaga importanfd a alirmlrii dreptului

47,

L

sdu la existenla artisticd gi l-a iicut sd trdiascd in realitate ' La lel de bine erau priniite compoziliile lui in casa scrii-
pe marginea vielii muzicale publice a Vienei. Este una din l<rarci Carolina Fichier gi la serile muzicale o'rganizate 'de
cauzele determinante ale faptului cd a rdmas relativ obscur
pini la sfirgitul vie{ii. proiesorul lgnaz von Sonnleithner, tatdl priete'nului sdu, Leo-

Cu toato acestea, prietenii au constituit cadrul principal pold von Sonnleithner. In sfirgit, Schubert a gdsit simrpatie $i
rncurajare in familia comerciantului Frdhlich, ale cdrui patru
al existenlei sale ,si pentru cine urmdregte si se edifice serios
liice se interesau indeaproape de via{a artisticd a Vienei. Una
cu privire la Schubert, nu ebte posibil sd-i treaci cu vedere,a.
Mul{i dintre ei erau sau au devenit mai tirziu. personaliti{i rlin ele, Ana, era proiesoard de canto la conservator .si a
de seamd in viafa culturald a Austriei. Nurnele lor sint strins
legate de acela al lui Schubert, iar insemndrile pe care le-au Irrptat mul,t pentru prezentarea in concerte publice a lucrdrilor
ldsat cu privire la el sini pline de interes, indeorsebi pentru
cercetdtorii din domeniul istoriei muzicii. tinirului compozitor.

V In toate aceste case, reuniunile muzicale nu aveatl un

SCHUBERT I$I INCEARCA NOROCUL CA ARTIST caracter intim, Dimpotrivd, se adunau foarte mulfi amatori
<le muzicd,, printre care se numdrau personalitdfi de seamii
PROFESIONIST
apartinind intelectualitdfii oragului. Protagonigtii audi{iilor
O dati cu anul 1818 Ei mai ales in 1819, Schubert incepe erau, adesea artigti reputa{i, care gdseau astfel prilejul de a
sd f ie cunoscut gi apreciat pentru liedurile sale in anumite erecuta programe de nuzicd de camer5, gen ce nu-9i fdcuse

cercuri din Viena. Era o notorietate o,arecum limitatd dar pre- incd un loc statornic in viala de concerte. In aceastd privin{d,
rolul cel mai de seamd l-au jucat reuniunile din casa lui lgnaz
!ioas5, fiindcd se intindea in rindurile unei pdturi de intelec- von Sonnleithner, care s-au [inut regulat de doud ori pe lund
tuali care juca un rol destul de activ in via{a cr-rlturali a
capitalei austriece. La aceasta au contribuit tot prietenii sdi tirnp der mai rnul{i ani, cu participarea unui numdr de peste
100 de persoane. Ele au iormat ttucleul din care a luat na,stere,
gi mai cu seamd Vogl. Cu talentul gi cu prestigir-rl de care se
cu sprijinul lralilor lgnaz gi Ioset von Sonnleithner (acesta
bucura, acesta a lost de un mare ajutor in rdspindirea liedu- din urm5, scriitor dramatic gi secretar la Burgtheater), una
rilor lui Schubert in diierite case unde se fdcea muzicd. Com-
pozilorul a ajuns astfel sd iie cunoscut 9i admirat in casa din cele mai cunoscute 9i mai active societd(i ,muz'icdle din
prolesorului de drept Watteroth, ca gi in aceea a scriitorului Viena,,,Cesellschaft der llusikireunde" (Asociafia prietenilor

Ilatthiius von Collin. muzicii).

48 Vogl era mai intodeau,na acompaniat de Schubert atun'ci

cind ii cinta' liedurile in asemenea reunittni, dar oricit de mare

era succesul, compozitorul rdminea de cele mai multe ori in

umbrd, ,lrdsind cintdre{ului rolul de prim plan. Era peste mlsurd
de modest qi rezervat, iar aplauz,ele il intimidau gi-l fdceau

sini-vqiitaptiainrdddicfearlmiteulcEasi esiagruisratonctraa.tiDcee, aceea, uneori, cind era

unde gtia cd interesul

pentru muzicd,'era intr-o bunl ntdsurd artilicial gi mai ptejos

4 - Franz Schubert. - c. 8591. 49

de convenlionalul vie'fii mondene, cduta sI rdmind cit mai si petreacd impreunl vacanfa in Austria Superioard. Cinti-
re{ul se ndscuse in aceastd regiune, in oragul Steyr, unde
gters sau pur 9i simplu nu se ducea, invocind tot ielul de pre- avea rude gi numerogi prieteni. Tot din aceste locuri erau

texte. Desigur ci aceastd atitudine i-a fdcut mai mult rdu originari gi Spaun, Holzapfel, Stadler 9i Mayrhoter. Aici, in
decit bine, dar nici lui nu i-ar ti trecut prin cap sd umble
casele in care au lost primif i ,si au cintat, inconjurafi de
dupi protecfii, aga cum era obiceiul timpului. Nu era vorba
oameni prietenogi gi entuziagti, Schubert gi-a dat seama cd
la el de mindrie, ci de convingerea naivd cd meritele salo multe din liedurile gi piesele sale pentru pian se bucurau mai
trebuiau s5-gi gdseasci recunoagterea in mod firesc. Nici
atunci, la inceputul carierei sale de compozitor profesionist, de mult de popularitate. Este adevdrat cd ele nu erau tipdrite,
gi nici mai tirziu, Schubert nu a putut sI in{eleagd deplin cI
dar prietenii avuseseri grijd si trimitd tamiliilor sau sa aduc6
orinduirea timpului slu, bazatd. pe exploatarea celor mul{i gi ,cu ei cdpii dupd anumite lucriri, care au cucerit in scurt[
pe corupfie, nu linea seamd decit de interesele clasei condu-
vreme admira{ia muzicienilon locali gi erau cintate de unii din
cdtoare a nobililor feudali. Nu degeaba impdratul Franz I,
contemporanul slu, ipi exprimase cindva dispre{ul Ia\d de acegtia. Timp de zece slptlmini, in care au ticut -si o vizit6,
la Linz, unde au glsit aceeasi primire 9i atmosferi cllduroasd,
valorile spirituale ale oamenilor, spunind: ,,Nu auent neaoie Schubert a dus cu ,a'devdrat o via{5 oa in poveEti, ferit de
de genii: oaem neuoie de supusi care sd-gi indeplineascd in"da- orice griji materiale gi incurajat de succesul ce intimpina pre-

toririle" . tutindeni compozifiile sale.

Schubert era sortit sd trdiascd gi si rnpard sirac. Recu- Din aceasti perioacli dateaz6, admirabilul Cvintet al ,,Pds-
trivului", o'pus 144, pentru pian, vioari, viold, violoncel 9i
noagterea oliciali nu i-a fost hlrdziti, nu numai fiindcl nu contrabas, denumit astiel dupl liedul ,,PIstrhvul", compus in
1817, din care Schubert a im,prumutat tema de bazd a varia-
era capabil si lupte cu intrigile, dar gi datoritd faptului ci fiunilor pirtii a patra.

era considerat ca un cofnpozitor de rang inferior, autor doar In timpul scurs de la pdrdsirea gcolii tatilui siu, adicd din

de valsuri sau alte dansuri 9i de lieduri, tratato ca genuli ultimele luni ale anului lB17 9i pind la vizila llcuti in Austria
minore de cei ce aveau un cuvint hotdritor in societatea vremii. Superioard, compozitorul a continuat sI scrie lieduri, dar intr-o
S-a izbit mereu de piedici, dar guvoiul creaNiei sale nu s.a
oprit nici o clipd. Descurajarea care l-a cuprins adesea in mdsuri mai micd decit in anii preceden,{i; celebrele piese ,,Pro-
decursul anilor, nu i-a anihilat for{a creato'are, Ei dac[ lrn- meteu" dupi Goethe gi ,,Die Gotter Griechenland's" (Zeii Gre-
prejurdrile i-au fost potrivnice in incercirile de a-gi croi un ciei), pe versuri de Schiller, apar{in acestei perioado In schimb

drum citre o via!5 mai bund, el a suportat cu o blindd resem- a crescut numirul pieselor pentru pian la doui gi la patru
nare loviturile soartei, preluind cu atit mai mult alecfiunea
rniini, mai cu seami cele de dans.
pi devotamentul prieterrilor, admira{ia sincerd a celor ce se
adunau sI-i asculte compozi{iile. De asemenea strddaniile sale de a stdplni genul sonatei au

Unul din rarele episoade fericite din viatE, in care Schu- avut drept rezullat incd doui lucrdri, Sonatele in la major 9i
in fa minor, ambele pentru pian. In dsmeniul simfonic ins5,
bert a avut surpriza gi mullumirea de a constata cd este crea{ia lui Schubert se limiteazd la lv\tca Simionie in do major

cunoscut, a fost cel din vara anului 1819, cind Vogl l-a invitat 5l

50

(denumire destinat?i' a o deosebi de ,Marea Simlonie in do in acest gen, de_si i s-au gdsit unelo merite in privinfa pdrfii

major, ,ultima sa lucrare de acest gen), terminatd la inceputul orchestrale.
arlului lBlB, gi Uvertura in rni minor pentru orchestrd, din 1819'
Tot din anul l8l9 se pare cd dateazd o altd incercare a
Dupi aceastd din urmd lucrare, urmeazd, o pauzd' destul compozitorului in domeniul operei, care il atrlgea atit de mult.
de lungd, in care Schubert nu scrie nici o compozifie simto-
nicd. El este frdmintat de indoieli cu privire la capacitatea sa Este vorba de opera ,,Adrastu pe un libret de Mayrhoier, din
de a reallza un lucru valoros in simlonie gi aceste indoieli il care insi nu a rdmas decit un fragment. Spre sfirgitul aceluiagi
vor urmd,ri multd vreme. Desigur cd intrebarea pe care $i-a
pus-o'in anii iinere'fii ,,Dar cine mai poate sd facd ceoa dupd an, a inceput si lucreze la feeria mszical| ,,Die Zauberharfe"
Beethouen?" , se relerea tocmai la simloniile genialului compo-
(Harpa fermecatd), cu textul de Georg Ho,fman, lucrare care
zilor, ce erau socotite de el ca modele de neintrecut. Schubert
i-a fost de asemeni comandati.
a cdutat pe toate ciile si se familiarizeze sr cerinlele multiple
In sflrgit, carn in acelagi timp, Schubert purcede si scrie o
ale acestui gen atit de complex, experimentind mai cu seami lucrare liturgicd de proporfii, Messa in la bemol rnajor, pe
care a denumit-o ,,Missa solemnis", dar desdvirqirea ei avea sd
in do,meniul muzicii pentru forma,fii instrumentale de camerd' dureze trei ani. Este de altfel singura compozi{ie a cdrei ela'

Dupd cum a spus-o mai tirziu, era un mijloc susceptibil de a-l borare i-a re{inut atenfia un rdstimp atit de ind,elungat.

ajuta ,,sd-pi croiascd drumul spre nnred simfonie" ' iiind, bine- Se pare cI anul l8lg este de bun augur pentru cregterea
notorietd|ii compozitorului. Cercurlle muzicale din Viena, ca 9i
lnleles, cu gindul tot 1a sim,foniile bee'thoveniene' In tot cazul, de cele din Steyr gi Linz, despre care am vorbit, comenzile de
la Mica Simfonie in do major au trebuit sd treacd mai bine de opere, precu,m gi faptul c[, pentru pri,rna datd, i s-a cintat un
trei ani, pind cind s-a incumetat sd reia incer'cirile de a scrie lie-d intr-un concert public ai anume ,,Cintecul de jale al phs-
tjeozreulcuei"le-matoi aotpetimaciessteteaigmtepprtedjrui,ridriegeirastuardeea natur[ sd incura-
o asemenea lucrare. sa materiali ldsa
inci atit de rnult de dorit, incit nu ar ti putut s-o sco'atI la
Incd pe la inceputul anului 1819, Schubert a luat pentru capit idrd ajutorul prietenilor. Totugi realitatea nu a corespuns
intiia oari contact cu lumea teatrului de operd. Datoritd in- perspectivelor gi situalia' a continuat sd rdminl grea pentru

Iluenlei lui Vogl, i s-a oierit sd scrie muzica la un libre,t inti- Schubert.

tulat ,,Die Zwillingsbruder" (Fralii gemeni)' care fusese extras Premiera comediei muztcale ,,Die Zutillingsbruder" a avut
dintr-o piesd fran{uzeascd de cltre Georg Hofman, secretar la loc in iunie 1820. Pdrerea pr,rblicului a fost impiriiti, dar pini

Holoper (Opera cur{ii). Lucrarea a tost terminatd foarte re- la ur,rnd, prietenii compozitorului au reugit si-i creeze o at-
pede, dar a trebuit si agtepte aproape'un an 9i jumitate pini
a vilzul lumina rampei. Totugi era prima cornandd pentru o mosleri atit de iavorabild, incit a iost chemat de citeva ori la
compozilie destinatd scene,i gi aceasta a constituit un inceput ra'm'p6. Din timi,ditate 1ns6, el nu s-a lncu,rnetat sd aparl pe
scend,,ceea ce l-a determinat pe Vogl, care jucase ro'lurile celor
de incurajare pentru Schubert. Din nefericire, datoritl libreiului doi gemeni, sd mul{umeascd publicului in numele acestuia, de-
slab gi neputinfei proprii de a iace ta{d cu temperamentul sdu
r5ts
eminamente liric cerinlelor de migcare dramaticd ale ac(iunii
sceni,ce, nu a reugit nici de astd datd sd. dea o creatie valabild

52

clarind cd nu se alli in sald. Piesa a lost reprezentati in totutr parte. Recunoscind irnposibilitatea de a rnai locui lrnpreuni,
de ,sase ori, dupd care a dispdrut complet de pe afig. Nu se
cunosc aminunte cu privire la faptul daci Schubert a primit cei doi artigti au continuat s5-9i plstreze stima unul fa{d de
celdlalt. Ca gi cum nimic nu s-ar fi intimplat, compozitorul s-a
vreun onorar pentru muzica ce-i fusese comandatd. inspirat rnai departe in liedurile sale din versurile poetului.
Nici chiar in crealie lucrurile nu au mers ca inainte.
Intre timp Schubert terminase feeria muzicali ,,Die Zau- Este un an in care Schubert a scris foarte putin in raport cu
berharfe", a cdrei primi reprezenta:fie a avut loc cu doui luni ceea ce d?iduse la iveald in anii preceden{i. In afari de un
mai tirziu. Despre aceastd lucrare, o bund parte a cunoscu{ilor
gi criticilor de atunci gi de mai tirziu a fost de acord cu privire numdr foarte restrins de lieduri, majoritaiea pe versuri de
la marea ei bogdfie melodicd gi, mai ales, la calitatea deose- jflayrhofer .si Friedrich von Schlegel, de Psalmul 23 pentru 4
voci feminine gi de o altd lucrare religioas5, el nu a mai com-
biti a corurilor gi a pir{ilor pur instrumentale. Cu tot neverosi- pus in anul lB20 decit o migcare in do minor pentru cvartet de

milul situafiilor gr slibiciunea construc{iei libretului, elementul eoarde gi mai bine de lumdtate dintr-un oratoriu intilulat ,,La-
fantasticului a fost suiicient pentru a declanga interesul gi in- zatns", pentru soligti, cor gi orchestri. Ultimele doud lucrdri
spirafia compozitorului, care a scris pentru aceastd {eerie pa-
au rdmas neterminate, dar atit ele cit gi celelalte compozifii
gini de o inelabilii poezie. Valoarea muzicii nu a izbutit insd
men{ionate, rcprezintd rodul maturitdlii sale creatoare.
sd salveze piesa, care gi-a incetat existenfa scenicd dupd 12 La fel se prezintd lucrurile in privinta
1821. O duzind de lieduri, printre care crea(iei 9i in anul
reprezenta[ii. Mai mult decit atit, ieatrul respectiv a dat fa-
liment gi Schubert nu a primit nici un ban din cei 500 de se numdrd piesele

liorini ce-i fuseserd fdgndui{i ca onorar. Singurul lucru pe care ,,Mignon" gi ,,Suleica" (fiecare cite doui) dupd Goethe, precum
a reugit sd-l salveze a fost uvertura, dindu-i peste cifiva ani
9i liedul ,,Sei mir gegriisst" (Te salut), pe versuri de Rirckert,
rolul de introducere la piesa ,,Rosamunda" de Helmina von
Chezy. Cu timpul ea a devenit celebrd sub numele uvertura admirabilele coruri bdrbitegti,,,Die Nachtigall" (Privighetoa-
,,Ros,amunda" Ei de{ine un loc de cinste in rerpertoriul orches-
'rWeaa)sspeernu"n(tCetxnttedceuUl ndguehrugriilo,r,DdeeraGsuepsraangapdeelroGr)episetevr eiirbseurridedne
trelor simfonice. Goethe, o piesi religioasd, dor-rI arii introduse in opera comicd

Nimic nu-i reu.sea lui Schubert in anul 1820. Toate se ,,Das Zauberglockchen" (Clopotelul fermecat) de Herold, o
parte din opera ,,Alfonso qi Estrelrla" pe un libret de Schober
coalizaserE parcd sd-i umbreascd existen{a, coplegindu-l cu griji gi schi{ele unei simfonii in mi iatd tot ce a scris
qi dezamdgiri. Pe deasupra, prietenu,l sdu Mayrhofer, crr care major -
Schubert tn'acest an.
Iocuia impreuni de doi ani, incepuse si sufere efectele unei
Este demnd de remarcat perseverenla compozitoru,lui in
serioase depresiuni nervoase, devenind irascibil gi greu de su- direc{ia muzicii de operd, ca gi revenirea sa la sirnfonie, cu
deosebirea ci ,,Alfonso gi Estrella" avea sd fie terminati la
portat. Nein{elegerile dintre ei, din ce in ce mai dese, s-au inceputul anului urmdtor, in timp ce simfonia a rdmas doar

datorit de altfel gi lui Schubert, a cdrui indi'feren{i gi neprice- schi{atd, degi prezentind indica{ii aproape complete, atit de ar-

pere fafd de aspectele practice ale traiului de fiecare zi il ener- monizare clt ql de instrumenta{ie. Schube,rt a socotit-o probabil

vau peste mdsuri pe poet. Ca urmare, compozitorul gi-a lulat o

camerd singur in alti parte. Dar ruptura nu a mers mai de-

s4

ca o rncercare nereugitS, fiindcd a lisat-o in aceastd form6. cu ntFftf-lnl rrill]lnlf "sftr-"
mai bine de un veac mai tirziu, dirijorul Felix von Weingart-
ner a completat simfonia dupd indicaliile auto,rului gi a diri- CinttireluL J olronn MiclLaeL l'ttgl

jat-o in 1935 la Londra.

Mai exista un factor care juca un rol negativ in via{a lui
schubert gi care avea s5-l continue pind la sftrsitul vie{ii sare.

L-am mai po,menit inarnte : este vorba de editori. poate c6
nimic nu a reugit si-l deprime intr-o asemenea mdsurd ca pe-
regrinrrile zadarnice la divergi editori din Viena sau scrisorile

inr-rtile adresate celor de peste hotare. De acegtia s-a izbit mereu
in decursul anilor, d,ar era departe de a li pregdtit sd le facd
fa{d' Nu e greu de inchipuit cd tirniditatea gi lipsa totali de ex-
perien{[ il sorteau egecurilor ori de cite ori li se adresa. In pofta

lor nesdfioasd de cigtig, ei nu in{elegeaLr sI riste nimic din
interesele lor materiale pentru a sprijini pe Lln autor necunos-
cut. Din pdcate, editarea lucrdrilor era singura sursd principald

de venituri pentru un compozitor proiesionist gi, in acelasi timp,
un mijloc de a Ii ldcut cunoscut, gi tocmai de aceste lucruri era
lipsit Schubert atunci cind avea mai multd ne'voie de ele. Nu
este de mirare ci, in polida congtiin{ei propriei sale valori, el
a fost din ce in ce rnai
deprimat din aceastd cauz6. care ll silea
sd trdiascl in mizerie, de azi pe mfine.

Fie cd i-au reluzat mereu lucririle in prirnii ani, fie ci l-au
editorii au ri-
jefuit atunci cind au inceput si i re primeascd,

mas vegnic pentru el o tagmd aparte, de oa,meni venali si ne-
ajuns sd-i urascd, dar atunci cind a
cingtiti. E iiresc sd fi

vorbit de ei, disprelul siu i-a cuprins rlaolaltd cu intreaga
asezare a statului care, prin
permitea gi chiar insdgi esenIa sa de astrprire 9i
exploatare, proteja existenfa unor asemenea

elemente. ,,Nuftiai dacd s-ar putea face ceua cinstit cu... ain-

zdtorii de artd - spunea el mai tirziu intr-o Scrisoare ..-.

DO

dar pentru aceasla a auut deia griid inleleapta ;i binefdcdtoa-

rea orinduire a statalui, ca artistul sd rdmind aegnic sclauu!

fiecdrui ticd.tos de negusto;ra;."

VI

PRIMELE LUCRARI DE MATURITATE. INCEPUTUL
NOTORIETATII. BOALA. DEZILUZIT

Cind se agtepta mai pr-r!in, Schubert gt'a vdzut primele
opere tipirite, dar nu de editori, ci pe socoteala 'unor prieteni

devotafi. Era la inceputul anului 1821, cind doi dintre ei, Joset
Huttenbrenner gi Leopold von Sonnleithner, impre'und cu alli
citiva iubitori de rnuzicS, au luat hotdrirea de a suporta chel-

iuielile primelor tipdrituri. Din vinzarea lor s-a ob{inut costul
.isnicaegpainaducaup,l,rEurtlkpdrnimige"l,eolp0uscaIie9tei
urmdtoarelor de lieduri ale
am
lui Schubert, ,,Gretchen

Spinnrad", opus 2.

Deslacerea acestor caiete s-a f dcut prin mijlocirea edi-
torilor, care incasau ttn comision respectabil din pref, idrd a
avea nici un risc. Interesul lor a inceput insii sd creascd crt

timpul, pe masura primirii lavorabile de care s-au bucurat lie-

durile tipdrite in rindurile publiculr-ri gi in presi. La aceasta a

contribuit gi faptul ci unele din ele, ca 9i alte compozitii ne-
publicate incd, au lost programate in diterite concerte. Dintre

acestea, rneritd s5 fie men{ionat concertul din 7 martie l82l,

clnd s-au cintat, printre altele, trei lucriri vocale de Schubert:

,,Erlkdnig" gi corurile barbdtegti, ,,Der Gesang der Geister

iiber den Wassern" gi ,,Dars Dorfchen" (Sdtucul). Toate s-au

bucurat de o interpretare aleasd, dar mai cu searnd ,,Erlkdnig",

cintat de'Vogl, a stirnii entuziasmul publicului.

5I

cJtgmipnioiatirtsaarrateei-'opofPaDmEoHtd'aoiuierrar_elelatdriacdtnetaoeucLtcnmnoaeaoberremmrierietsrobieneorcdennreadraegi,rgsrti.aagcuirce-ireaiardncutccorfseeuammppnisupcaeaetreuiiuostonerniicd_,nsumailcdipuasara.ursdevrcecaiiundetmcrcdeetddarabeltlur,bduceiaeeuirsSra"piitlcolueirtnhisaudpftbibrua[paietenrt."reuttti"e.itn"ipun"$cea,-iia_tfdfiiadilcenctsauipurdnsnsluudgze-,-i- tagma ,,negustorilor de arti" aveau sd-l speculeze in decursut
anilor cu o cruzime de neinchipuit.
sapddppabeeoil.eanlnzestdJeiaetAedg'omlzocatraouerautirtsenllcduuotiueianrirsao,euacscarrpreumeieshseoenaautci,tujuruurnnaiupnesipzadsgiaornitcreficpijrileuteeosiennprnt.satuiiaparMtcalrdravsnteiauajidadtiinemidnolmS,eeeic.cdniuohraetlasuetd,ldbeuddiemvniersecetcuprusiiragtlteee;riariideflstid;eiitti;iio.n,n"rcp'diNiarirdi,unuJssdcdmdtprruereafi_,t,zirc$'ieceoldiearaoseteccgoaoteriummivtdrdiaae--
Intre timp, cam in aceeagi epocd, a avut loc la Viena pre-
schubert a inceput sd se simti mai bine, dar tot ce se miera triumfald a operei ,,Freischiitz" de Carl Maria von We-
pini atunci nu ber (1786-1826), care a pus pe primul plan lupta dintre ten-
f::rr.g pentru el era de ajuns ca sd_i consolideze dinfele de promovare a operei nafionale germane gi influenta
aceasta ar fi fost nevoie, pe lingi i,nfr.lu.aritu persistentd a operei italiene, reprezenlati in prirnul rind prin
situalia. Pentru Rossini. Recunoscindu-i acestuia din urml rneritele, Schubert
nu a putut sd nu se lase cucerit de crea{ia lui Weber, in care
aoadtirfapebpnreefcfrtleaxaeaeeuzeltucisrsmpiane,msteclsatcretcguruitieaieoenldrreeicetiadculdsdebsaeir,mnunsieudtvfecmtodadni-areifirlnteaedd,euscmldIverble-enpauiocaraear-eeiurdaelaaenaftgDfrdsob.rnsiidipaiciricuAadruiSudrnea-cebrerctai,asuredzsrrafctdurieeiu-lujpiepipruanrfb-rroraattoieoaueoae,ccersrpantrtcloitptieceeamasnmrendpoai-aemipitrimunepuvivosrmc,eoratazeupv.ifrceliuadoomliotadInocsrnrasrpcczruiear1uuedadpesg2nlrrrnsauaicaietnoidurhiirar,segudi-epnmcrpiieccaeiuoenbprasnn{udarediiutuecerrzrifiualptindeaeieerrriHpgtsatrre8drioudoaer-s0tirbutrtticuu0mtnoirenipnsriricnfiddc-rejiarablaaeionostrccuetuatecfaeffrud.nciainueiorcirenleNcoup.rdbetairoiisndiaIrsconrn,ioeldneiit-i a vdzul o expresie strdluciti a artei nafionale, o etapd victo'
rioasd in consolidarea teatrului liric german. El insugi, atit de
atras de genul operei, visa si aducd o contribulie cit mai valo-
roasd la aceasti ac{tune patriotici, suslinuti cu entuziasm de
o seamd de oameni de culturi de Irunte din Viena.

In septembrie 1821, el incepe sd lucreze impreuni cu Scho'

ber la opera ,,Alfonso gi Estrella", pe care o termind in ie-

bruarie 1822. Din nefericire, nu gdsegte nici o posibilitate de
a o face r,eprezentatd. Cond'uce1s2 Qperei fusese cedatl unui
om de afaceri italian, Barbaja, care avea o trupd proprie cu
cintdreti din patria sa gi care beneticia printr-un contract de
colaborarea perrnanentd a lui Rossini. Schubert nu mai avea
prieteni la Operd. Insuqi Vogl fusese pensionat. IncI u'n e$ec

incununa shddaniile sale in direcfia creatiei de operi. TotuEi

cind, in 1822, Weber, invitat de Barbaja si scrie o noui lucrare

pentru Opera din Viena, a venit acolo pentru a discuta proble-

mele preliminare legate de aceastd comandd, Schubert a luat
contact cu el Ei i-a vorbit ln citeva rinduri despre opera sa ,,Al-

fonso gi Estrella,'. Intre cei doi compozitori se stabiliseri relafii

extrem de cordiale, Weber ardtindu-i o mare bunivointd' In
cele din urmd, acesta i-a cerut si-i trimiti partitura la Dresda
9i i-a ldgiiduit cd va lace tot posibilul pentru a o pune in
scend. S-a intimplat insd cd, in anul urmitor, cu prilejul pre-

mierei noii opere a lui Weber, ,,Euryantha", Schubert, solicitat

58

'de autor sd-gi spunii pirerea,'a mdrturisit cu obignuita lui sin- nnAfInduln"lrtsd"iae-raoulsmrrlifineoHuogstiitrdtctctedenfrnincuntbeatraceteaazn,sednntri.uiu9rc,tliionr.leudi'm,satlettr"iinnaulisnn{iaiantmilumiltcco-pe'osuritncilntdvtcaleiuuelsaiic{ardiodit'edpideapareirrntidpeidrtiedieneendt.Seie'ainl'muMubnfleioagssnasdiiaafnui''
it.i.iuage,r;""nciompl.ttepspteasT,iJxt.iouu;rler""itianmtait"iiu3cipn".d"iaa.7laarcas,erUiaSc,-naanelcnnteiesiuhne-itidcauglaebpddddtenrirscnleoaraiuntdaanpdticilucmp-ruelaaiaoe,-iztgoItat,,uacelsurpur'lttnt-tieneuiaitipoaBinpmssaetcdiacde"tuoursititmihltapttupoeetpisrrvaeolaue"p'nzVtunnrisine'taul'onadsarIiriuunuas4cpplfeudrpliueeuirme'nvzvngreeirsildtliirnooennittrun"d;acra9tuciolsilotpapp[-nmu1-eruil,spio-vmp1uca1ir:sruae:0eeurdimne'petillleanaeaeai'
ceritate ci o considerd ca' o lucrare slabd, ceea ce a dus l,a
.o rupturd gi la dezinteresarea total5 a compozitorului tafn de

opera tindrului sdu conirate.

Piedicile de care s-a izbii Schubert in acest adosmeeandiuap-ta

unele datoritd chiar propriei sale incapacitdfi de
nu l-au i'mpiedicat sd-gi mai
,cceornintinfeuleorcsitpveacitfiimcepgeenfourltuuiri-le ln aceeagi direcfie. El'e aveau
insi sd fie sortite egecului, contribuind intr-o mare mdsurd la

.subminarea sdndt5{ii sale morale, la exaltarea acelei stdri de

.melancolie cdtre care se aritase de altlel predispus incd din

adolescenfi. Fdri a-gi da seama, se pare, de sldbiciunile sale

in creafia de operi, el a fost cuprins de o amdrdciune care nu
l-a mai pdrisit niciodatd. lira gi acesta un vis drag al vielii
incercat s5-l vadi.
sale, ndruit de girul neintrerupt de e.securi, gi el nu vedea in m;tinBulpcdc-.;oiaaeonegueicsleiareeitttsoectBr.l.ithtniooxed*teenomtnarntaaeeveimavstmteihtieclldtindriiu.aeontriau,aseriivaPgngaetse.teBdrateu"nerasc.uensio,lgdo-dtenrnsiiu.emnmtareuse.hle.tics-pcpurool;pup,oerAi;a'eueleizzfr;ittmnnisi'udutiaitlsi,;sip'ioa'pn"nr,ucponssdu;i'o9dtilu"casst-tttiuep"iaiitnuzuctlu'irtueea-tedl,natunlnitlIdiAucin-adeeacidentinoautifxrmetitSumiavaiorpnrceiccsianrniadedhniob-mtasraucmdtSet9otbdatasrelptiietcuthnlialoeennrr-iititilzannisrisdaaccpiadtd'iarptou)nlcotierrsrsiunpuUeii{sderrmaie'n'ntlbt'cscmsdeipuelttcceiSreernraoreiipgiliediocaeseacmieth-sarieceabi.luedlneesenSuidbscl,ssr'cciehuaist.avnahaadruscrotcudliuu'dbueerbpunpet(bltqauedIru-rdritanuaetritiil''t'

cele intimplate decit incd o verigd in lanful nedreptdfilor ce-i

fuseseri hlrdzile.

Anul 1822, an de dezlluzii, luminat doar de impdcarea ctt n, u, mai ii avut curajtrl sd-l revadd' lin'ind seama
aceste doud versiuni este greu de ales, indirecie' iar
tatil sdu, marcheazd pe de alti parte inceputul unei serii de de Intre
lucrdri importante, in care maturitatea gindirii muzicale igi laptul cd prietenii se bizuiau pe inlormalii
gisegte o expresie plind de miiiestrie. Mlnunchiul de lieduri
datind din aceastir perioadi cuprinde capodopere ca : ,,An die SBecehtihnodvleenr.nIunaltoosttincatozutdl,eSacuhnr-arbceortrencutiin-arelloastdt rnileecsuanloesdceust parcees-
Leyer" (Citre lirn) pe versuri de Franz von Bruchmann,
,,Der Musensohn" (Fiul muzelo,r) gi ,,Wanderers Na'chtlied"

(Cintecul nocturn al cildtorului), ambele pe versuri de Goethe.

Schubert termind Messa in la bemol major, inceputi in l8l9,
continud si scrie coruri de o valoare neintrecutd, dd la iveal5

celeb'ra sa ,,Wan,dererianta,sie" (Fantezia ,,C6,ldtorul") i,n do
major, opus 15, p,entru pi'an, gi in sfirgit, Simfo,nia in si minor,
,,Neterminata", carre este in ordinea cronologicd, a gaptea sa

lucrare de acest gen.

Singurd ,,Wandereriantasie", care ,i-a 9i fost tipdritd, a

devenit cunosc,uti gi apreciatii incd de pe atunci. Piesele vocale

60 6r

tuia din urmi, dupi cum rezultd chiar din insemndrile cuprinse soartl o are qi opera eroico-rornanticd ,,Fierrabras", pe un libret
intr-unul din caietele de conversa{ii.
al lui Josef Ku'pelwieser, fratele pictorului Leopold I(upelwieser
Oricare ar fi fost realitatea, ambele ipoteze scot in evi- gi secretar a,l teatrului Kiirntnertor. In sfirEit, ultima sa lucrare
den{d extrema timiditate, lipsa de indrdzneard gi pasivitatea
lui Schubert. Desigur cr s-ar fi in acest domeniu, muzica de scend la piesa ,,Rosamunda" de
sante daci ar fi existat raporturi produs multe rucruri intere- Helmina von Chezy, se bucuri de o execufie publici 9i chiar
doi compozitori. cit de multe ar strinse gi continue intre cei de o bund primire, dar piesa cade din cauza slibiciunii tex-
tului gi a trallrii dramatice.
fi invd{at de la marele siu
inaintag ! ce imporiante ar ii iost pentru el indrumErile gi pre- Nimic nu-i reugegte lui Schubert $i, pe deasupra, se simte
bolnav gi obosit. Dar compune mai doparte. Alte capodopere
fuirea acestuia, poate chiar sprijinul pentru cigtigarea unei
rhsar din pana lui mhiastrS, coruri, lieduri, printre care se alld
pozilii corespunzdtoare in viala muzicalil a Vienei !
jiumcpaotDrutinan'tnrdoe.fleInriecsgi-raea,tiivnntuaimtaupnflcoaistctdisneidnagtrlutefrbeuull iicanaszaiicniealcaoagriehaofnitrdesrairieluamilbaadi celebrele ,,Wehmuth" (Melancolie) pe un text de Matthiius von
Collin" ,,Aul dem Wasser zu singen" (De cintat pe apd) dupi
acazia de a ocupa postr-rl de al doilea organist al cur.tii dar, Stolberg gi ,,Du bist die Quh" (Tu egti linigtea) pe versuri de
cu exagerata sa modestie, el nu s-a sim{it capabil sd-i faci
Riickert. Scrie o noud Sonati pentru pian in la minor opus
fafn gi a reluzat. o scrupulozitate cu atit mai onorabild cu cit 143 gi numel'oase dansuri pentru acelagi instrupnent.

In vara anului 1823 pleaci pentru a doua oard cu Vogl
intr-o cdldtorie la Steyr qi Linz, unde se bucurd de aceeagi
avea mare nevoie de un venit stabil, dar cu totul nejustificatd, primire cdlduroasi ca gi cu patru ani in urm6. Arnindoi sini

idiadcdddseeau{inmeasiemamualtededrfeapptiuurli cd imensele sare resurse muzicare proclanra{i membrii de onoare ai Asocia{iei Muzicale din Linz,
post declt nenu- distincfie ce-i este conieriti cam in acelagi timp lui Schubert gi
la un asemenea
mirafi,lor proteja{i de salon ai ,mai-m,arilor zilei.
de Asociafia Muzicald din Graz.
Via{a pe care o duce continud sI fie implr{itd mai departe
gienrdtirijtieoiriniir,inultneuccnateuczrdailnegixciidsstepdneefcatc,araceocaeltelieelea, gdpi ernieeotveponeiiinr,iees,tsaeitritnsefedalceturudte.isiAcicueaflpeiiaascgturi Artist eminent ,si serios, om cu multi experien{5, Vogl a
cdutat prin toate mijloacele sd-l indepdfieze pe Schubert de

din ce in ce mai greu prietenul sIu Schober, pe care-l socotea lipsit de moralitate
ziluzille gi la aceasta
umerii. Melanoolia cregte o datd cu de- gi de scrupule, prototip al salonarzilor Vienei, bun doar pentrit

contribuie iar zadarnicile sale incercdri dans ,si petreceri. In fapi, dupd ce a irosit averea mamei sale
de a se afirma in domeniul operei. O noud operd, comedia mai
gi i-a stors compozilorului ci{i bani a putut, acesta a trlit

muzical1, ,,Die Verschworenen,, (Conjura{ii), pe un libret de mult din expediente care trebuiau s6-i asigure o aparen{d ele-
lgnaz t-ranz castelli, degi mult mai reugitd din toate punctele gantd, absolut necesard in saloanele unde era primit. Se pare
de vedere decit toate celelalte de pind atunci, rrmine nejucatd. c:i, intr-adevLr, a avut o influenli nefasti asupra lui Schubert,

Singurul interes pe care i l-au ardtat autoriti!ile a fosl acela pe care l-a antrenat mai mult ca oricare altul intr-o viaf5 de-

de a-l sili pe autor sd-i schimbe tiilul in ,,Der hdusliche l(rieg., zordonatd. Cu toate insisientele lui Vogl, el nu a renun{at
(RIzboiul casnic), prirnul pdrindu-li-se subversiv. Aceeagi insii la Schober, in a cirui sinceritate credea gi care, in felul

62 63

sdu, i-a fosi devotat. Din pdcate; nu 9i-a dat seama de tot ceea in stare Schubert sd cjnte cu atita trdgezime de expresie, cu
Vogl.
ce pierdea prin indepdrtarea lui atita tinereascd exaltare, frumusefea naturii gi vraja dragostei,
vpRlrmfecfmNuntciitoi-erdecnartiita.iurranurumildrumaus-eiielmscudiict-ulenPaeuaureinmilaceinncolumtearoomgicacacasstecmedvtumrluiiip,rietadeeouinnenpsalutczdebidgeluvpmiaeielaueinniatidrgnxtstzritdeotdu'nee{als{inp-paiiniuiaseucndanuipiatccrntcdaiactiiaereoziniei{dirotrlsiniasaaeoilco,eesaid2fssblaiiruipo,ntdipetnacfinudrrrafdpd,sieeticdfrinmpieadeetdiii,anngtaattgsavirucndtdtienuculeintiaa'leenm,ecninalctbcpmdsomtssitopcaozriianietzmianiunarrlamansdaaoipjtilapdituevsragarrfravuuee,eiaiisrriin,teieadnnrcbn.deecnrspsaeticdudene.rsssia-oci-ouista,rct,uatees,eeaeiulraueifoaziisitlnrrienlrugedingssdecaeiragtntteciereedtdcuiirsvisrhdniaenoadiaeiurubdsieedsimrurrmotg-iti,.eeangiieac!ipauner.irb,taiisr{tlena.itnnedozerfCteaosieidbsuaEr,rauraui9geLulngsdriucniarsraiurttatpiaarcz.eia-lduilmotaicir.aeudmitgaraiaenmientuJtdrlmeripecceuvrieuueaiadnlmcee.saillrnnolipneudaipaitpas,zcoiirdragrrttdjra.vioaduietise^iclueroe.ge-l-leu-!e.,,-i,
marilor spirite de a se rupe din strimtoarea triiriror peisonare, tocmai in aceste momente in care totul ii era potrivnic, rdpin-
spperdinmttrirnuedzauea-slseecaii,ncilenillfassuupfrfilunetipelrraoeasoslpaedmrat egvniaillvooiruriel,omcragoieelinirederaeilaoucemiacnnaeepiaa, bbimiirrei-
elevalie. du-i linigtea .si increderea in viitor.
Iese din spital sldbit 9i abdtut, dar miracolul rena.sterii
ftorirstet.SnScohuiu,'fbecerairtagsdieinmc,i.tfo'DtloagpricesuuulfueniriAnpn{aatetiuid,beciacsiruepi-eigtqaitle.reEcindspspiitinraag'v{uiiagr,oaaitiircedaEdi
ori de cite ori era trintit la pdmint. morale se va mai repeta in anii urmitori, oglindit in acea
rare gi desdvirgegte admirabilul siu $i aici, lucrea-zi cu in'frigu- inspiratd revirsare de muzici, in care gi-a scdldat gindurile
,,Die scht5-
ciclu de lieduri, gi simfirea, pldmddind opere de o frumusefe nepieritoare.

pphl.eiMnlmeridlMle,9ufralilrnem"re, c(dFepru'emotoicsa.ism.aEpsmltiecoiatrapatreroialuip)n,eepdbeerivnneeraisniuvcrhdiliepdu,piato'cesutiumnlcueai rWefoils9_ti Anul 1824 ii aduce din nou prilejul unei gederi mai inde-
lungate la Zelesz, pe mogia contelui Esterhazy, unde di lectii

de pian fiicelor acestuia, din mai pini in cctombrie. Traiul in
plind naturd gi libertatea destr"rl de mare de care se bucurd

aici, il ajutd sd-gi reiacd intr-o oarecare mdsuri sindtatea gi

puterile, redindu-i buna dispozitie 9i interesul pentru via{i.
IIai mult decit prima dati, se preocupd de nuzica populard

maghiard, iar ritmul crea'liei sale cregte -si el. De atunci da-
leazd, o serie de compozi{ii pentru pian la 4 miini, printre care
se alld celebrul ,,Divertissement d la hongroise" opus 54 gi
Sonata in do major (Grand Duo), opus 140.

In restul compozifiilor din acest an ligureazd, in aiarl de
citeva lieduri, dansuri pentru pian 9i o Sonatd pentru pian gi
arpeggione (un iel de violoncel cu 6 coarde, avind acordajul
ghitarei), doud lucrlri instrumentale de o valoare deosebitl,

Cvartetr-rl de coarde in la rninor, opus 29 9i Octetul in Ia
major, opus 166, pentru 2 viori, viold, violoncel, co,ntrabas,

clarinet, corn 9i fagot.

Degi crea,fia de lieduri rlmine o preocupare cornstanti

pentru Schubert, ea devine mult mai redusi decit inainte. In

schimb, incepind incd cu anii 1819-1820, ele ating un grad de
miiestrie care scoate in lumind maturitatea sa artistici deplini

in acest domeniu. Compozitorul il descoperd pe Walter Scott.
pe care-l citegte in traducere gerrnani, rdrninind fermecat de
baladele acestuia, Inspirat de frumuselea lor, el compune o

64

5 - Franz Schubert. - c. 8591. 65

serie de coruri gi de liedLrri care sint adevdrate capodopere ale rile ,potrivnice care au fost atit de frecvente in via{a compo-
genulrri. De atr_rnci
daleazd una. din cele mai celebre piese Intre timp numele siu a pitruns in cercurile muzicale din
vocale ale sale, ,,Ave Berlin, de unde i-a scris cunoscuta cintlreali Ana Milder
Maria,,.
p,,eEnrltkrudnaig-"i.aInnunatafasrui cjcnessduldreepbuurctuartiacudelieaducroilnest,a,Staulceaikasf"erSai
dcgioivn{esdmmanfn".aeepioxutoepiiuupncrntunrz.1fm,sroAilnvrgaaeve8paa'uPslaeltnis42ioapldrpbmm_icuel52trzeeeree.ee'.i,ieeaaettardoD$iioestimnjanmearobt,Sioasuceltrseaaticeelvarlmureamrasaorluileadeaidftrtrmpaocaarrdietperavpeu.rnnreoecsapormtvitimniluneeiale6arom:dtcolitsia6rrnrri;e[mrrtLcncdliei,eoeun-ceorael,unm,udonpddrmmiszrcecaelruonoereeilioln"asericsin,ia.cmiccainiotnsa1ioruiDeatatdbcai2enrtcivvseurndj0s'ciSoaiueunsnnneeetrodismmlto'pd.unrrrnraivafuactnuuaimdiieniemnlalntalaereiieitniletlm-imlororirdneaisntnzeenrcrceadatimuifptaaenaiutrirrezepnoi-cocernmdmrinleumalllr,otecarti,tjaimfrreocdrgarLiacrtouvrerLtmefLeruolaper't-onprslierganrnapreiaimissiariircirrsdiirom'one.amesco2aedtrrnaA1gimao5iifcejanlenlol,gi3uoliateasrvno9aen,aiscliillei,sriiceecaecardnptoetOieetiberrmre"iugmNoilenici,osoin,pnnetaetdtsic-eredlnruatluptnaahistoeeoLnduallrroeel_rrreii-realri--t popularita{ii sale a inceput si creascd, ceea ce l-a impresionat
in nrori deosebit, scormonindu-i amintirile triste -si ilLrziile de
nirDbctnfnuriirriLnatiramoasdrrrpgcaeedidD,cr,rSeicseisrcinnaen-lieuronrsp9emtdttieaiSamiaizrlvutieitdroipoesn.g,avlglaaecIroiimdrztennerriaieptiae\mad/ui{rnoeeetVips1rpgjiieuirortoleoeedmrcincadupcoaanrarinielltidmi,ldriterrrdteraiarcolatmeijriro'rlBreaiararea,VdnccSdmdafuoloitie.rcrdaregiesaeuyaslpr,retrslar,sz2i'eS,tiie-iGscSloaiLihncnmirrmu,cuaAeibdttoizsinieroamntoedrirnatlticopez{igiacaisrinatraoe,ccr{c,rria,dLiioevuGitriamiievStant,ipepras.c,inr.uthiiberues"pLi.iant,rnrtes.ibrea,inen,e,SAt.reeirrfguutLnololrtlsta,aeiirr-_e.-r- atitea ori nlruite, a lost cererea cintire{ei de a scrie o noud
l,1uM0cur0azifrcieoii,rciancraie.r,eDculi-natimnrierspfepurll,idcaitrietd,imsnpaimdi rteuirnt.zi iEunsltcelusin-uacnioducanurapaddteindoeinnoataicmereapsldtid-e operi gi idgiduiala de a se ocupa de reprezentarea ei.

66 De aproape doi ani, Schtrbert pirdsise gindul de a mai lu-

cra in aceasti direc{ie ; dar interven{ia Anei Milder i-a redat
speran{ele gi l-a f[cut si caute cu infrigurare un libret. Acesta

avea s5 tre,,Der Gral von Gleichen" (Contele de Gleichen) al

prietenirlui sdu Eduard von Bauernfeld, cu care a lucrat im-
preund in ristimpuri, dar fdrd acel entuziasm ce-l insuile{ise pe
vrentrrri, cind credea cd va putea realiza o operd, de valoare.
[ncI in ultimul an al vie]ii se mai gindea sd reia acest proiect,
clar moartea timpurie l-a impiedicat sd-l duci pini 1a capdt.

VII

PE ATARGINEA VIETII MUZICALE A VIENEI

Irirr-rl existentei lui Schr,rbert continui sii se depene clt

aceeaEi uniiormitate intr-o succesiune de intimplari anodine,

in care roiurile principale le joacd prietenii gi editorii. Se
petrece insl L1n lucru citrdat clr el, ciudat cel pLtlin iu

aparen{i.

Numele sdu nu mai este necunoscut. Lucrdrile i-au pd'

truns in cercuri din ce in ce mai 'nttmeroase Vienezii i-au

67

ascnltat liedurile gi dansurile pentru pian gi le-au prefr_rit.
La fel si in provincie. La Steyr, Linz gi Graz, muzica lui este
admiratd. Am vdzut cd succesul i-a suris 9i la Berlin. pe de

altd parte, in fiecare an i se tipdresc noi lucriri, este ade-
vdrat, pldtindu-i-se onorarii derizorii pentru ele. Si cu toate
acestea, Schubert nu ocupd in via{a muzicald a Vienei pozilia
la care are dreptul. Nici lumea oficiald gi nici presa nu se

gribesc sh-i recunoascd meritele. Este {inut in umbri ca un

compozitor de rangul al doilea. Totul pare sd tie impotriva lui.

La aceasti situalie a contribr_rit un complex de imprejr,rrdri

determinate atit de mentalitatea predominantd in societatea
de atunci, cit gi de propriul siu ternpera,ment. In primul rind,
Schubert era clu-loscut mai ales prin lieduri gi prin piesele

de dans pentru pian. Liedurile nu-.si cigtigaserd incd pe acea
vreme locul de prim plan pe care-l de,{in astLzi in crea{ia
mtrzicala. Ele erau cintate mai cu seami in serile intime Mipcohraneesl cVolagllut.iptFdroS'nizizSbcinhdu.briert
organizate in casele particulare. Nu putea ii incd vorba de O ,,schuhertiatla" in casu lui Spaun, dupti un tabktu t1"' M' aon Schaind

concerte publice de lieduri. Primul care $i-a dat seama cle

intreaga lor importantd a fost Vo,gl ; dar nici chiar el nu a

putut sd intrezdreascd toate perspectivele de viitor pe care

le deschideau acestea, nu numai ca gen muzical in sine, ci
gi ca porsibilitdti de repertoriu concertistic. Aga-zisele ,,aca-

demii" muzicale erau concerte ale ciror prografile se bizuia,,t

in principal pe lucrdri simionice sau vocal sim,fonice de

amploare. Acestea aveall loc destul de rar gi citeodatd cuprin-
deau gi unele mici piese vocale. Exista o tradilie peste care
nu se putea trece aFa ugor, iar publicul insugi nu era incd
copt si acorde liedului locul meritat. Pentru el, simfonia gi

opera erau genuri majore, ilustrate de un Haydn, Mozart -si
Beethoven. Liedul, pe care o exercita, mai
cu toati atraclia
fiicea inci figurd de rudi sdracd, de care {i-e rugine pin6
cind te-ai convins cd nu te compromite.

68'

Daci la aceastd considerare a liedului ca gen minor, se
adaLrgd gi iaptul cd, muzica de dans reprezenta in ochii publi-
cului o creatie agreabili gi chiar iubitd, dar flri vreo prea
nrare importanld artisticd, este lesne de inchipuit cit de red,use
eralr Fansele lui Schubert de a-gi stabili o reputaitie solidi
de compozitor senos. Dimpotrivd, aceasta a avut desigur de
suierit de pe urrna egecurilor inregistrate de operele sale,
ceea ce atirna mult mai g,reu fn barlan;fa opiniei publice decit

rarele succese ale liedurilor sauj valsurilor.

Cine cunogtea, pe de alti parte, producfia lui de muzicd

instrumentald de carnerd, simloniile .si lucririle religioase, in

alard de o mini de prieteni ? $i incd, acegtia gtiau doar

de existenta unol'a din lucrdri, pe care nu intotdeauna avu-

seserd prilejul sd le asculte, pentru bunul motiv ci numai

puiine din ele fuseserd executate, bineinleles in cerc restrins.
Publicr-rl vienez se obignuise cu compozitori mari, care

erau in acelagi timp virtuozi ai vreunui instrument sau diri-
jori. Nota de spectaculos aducea in acest caz o contribu{ie

inse:mnatd 1a crearea gi consolidarea popularitd{ii 1or. Mozart
si Beethoven au fcst gi una gi alta, iar We,ber gi Rossini igi
clirijau singuri operele, pentru a nu aminti decit figr-rrile cele
mai proerninente.

Schubert nLl era nici una, nici alta, lipsindu-i astlel sin-

gurele c5i directe de a lace ca personalitatea sa sd devind
familiara in rindurile publicului.

Toate aceste elernente au iost de naturd sd lrineze ascen-

siunea lui pe treptele ierarhiei muzicale publice 9i sd-i Iixeze
notorietatea in sierele restrinse ale cercurilor particrtlare, la

lirnita dintre diletantism 9i adeviratul profesionism, adici acela

care era consacrat numai in silile de concert sau de operi.

Cum putea Schubert sd-gi cigtige sprijinul lumii oficiale
a muzicii, cind, prin inslgi reputafia sa de autor de liedrrri

qi dansuri, genuri aEa-zise minore, era greu de inchipuit cI ar

69

reprezenta o valoare in domeniile ,muzicale aflate pe primul 9i sd-gi irnpund adesea propriile condilii. $i inci, pind la
plan al vielii artistice a Vienei ? Cine l-ar ii putut crede in
urmi, a fost inlrint gi sortit sd moard ros de boald .si mizerie.
stare sd facd fafi cu competenti cerin{elor unui post de dirijor,
Se mai petrecea insd cu Schubert gi un alt lucru, care
organist sau chiar proiesor de muzicd ? il f Scea desigur indezirabil in ochii celor de la putere. El

Desigur ci a fost privit cu neincredere ori de cite ori a in- apar{inea unrii cerc de tineri intelectr-rali cu vederi inaintate,
ce se adrrnau aproape zilnic, purtind discu{ii interminabile.
cercat sd obfinl un asemenea post qi rezultatul a fost intot- Prin insigi existenfa lui ca atare, un asemenea cerc era slls-

deauna negativ. cipneetecftmdpceoeiaali{tuieppie.aIrbltredandusiniualilccdieeirnnctdsadpoalrsiaeimtr-sprlolddcoebtdisinituacitaal-dele-mpeesnnittretuostcuuablveecrrea-i
sive, capabile si provoace tulburiri cu caracter revolu{ionar.
Cu toate acestea, Schubert avea suficiente resurse pentru Existd o insemnare a lui Karl van Beethoven, nepotlll com:

a ocupa cu cinste oricare din aceste locuri. Era insd nevoie pozitorului, intr-unrrl din caietele de conversafii, in care acesta

de doui lucruri pentru ca o asemenea posibilitate si devini spune : ,,Schubert este foarte ldudat ; se uorbe;te insd cd s-ar
realizablld: bundvoin{a celor puternici gi propria sa vointi. ascunde". Oricit de ne,adevdratd at fi informa{ia, ea oglin-
degte totugi existenta unui zvon, a cirui semnifica{ie apare
Bundvoinla celor puternici nu era ugor de cigtigat. Nu
clar ca nefiind strdini de cele ardtate inainie.
fiindci ea ar ii implicat o exigentd severd cu privire la valoa-
rea celui in cauzi,. Dirnpotrivd, nu valoarea era aceea care Dar cercul a avut cu siguran{5 gi un alt rol nelavorabil
pentru reputa{ia lui Schrrbert. Adr-rndrile lui erau ioarte ade-
prima. Daci se intinpla ca cel protejat sd aibl gi talent, era sea trrr bulente, degenerind in petreceri g2ildgioase, prelungite
uneori pini noaptea Iirziu cu cintece ;i dansuri pe strizile
cu atit mai bine. Ceea ce conta erau in primul rind hirtiile Vienei. $i curr corrrpozitoml era gtiut ca unul din animatorii
cu multe pece{i care certiiicau studii academice, dacd bine-
grLrpr-rlui de prieterri, era f iresc ca aparen{a de neseriozitate
inJeles eventuala lor lipsi nll era compensatl printr-o virtuo-
a acestor petreceri frecvente sd c,r'eeze impresia ci este chef'liu
zitate spectaculoasd. Urmau apoi o serie de atribute ca, de
pildd, supr,rnerea {a{d de regimul politic existent, o mare dozd ,si nescrios. Este una din urmdrile nelaste ale laptului cd
de suple{d in relafiile cu cercurile inlluente, aptitudinea de a s-a l5sat antrenat intr-o via{ri dezordonatzi, care 1-a impie-
adula personajele lmportante, servilismul fa!i de gusturile 9i dicat sd vadd limpede drunrrl cel mai just pentrr-r cariera sa.
capriciile cercurjlor mondene gi, bineinteles, o pdrere tetnpe-
ratd in problemele artei na{ionale, pentnr a nu contrazice Iatd dar cd cercul de prieteni, oricit de mult bine i-a
politica de incurajare a valorilor artistice strline, promovatd faicut din punct de vedere sentimental 9i chiar ca spri.iin moral
in crea{ie, a lost in schirnb un lactor negativ in privinla aiir-
de conducitorii vrerrrii.
mdrii sale publice. Cu toatd dragostea gi devotarnentul de
Schubert nu avea nici o Fansd se se bucure de o pro- care au dat dovadi ori de cite ori au incercat si-i creeze o

tec{ie intemeiatd pe asenenea condifii. Spirii independent, cle 7t
o rectitudine nrorald care ii interzicea orice compromis, el

era pe deasupra mult prea blajin gi visdtor, mrrlt prea moale

ca sI poatd lupta cu perseveren{d pentru dreptLrrilc sale. Numai

ujnn Beethoven, cu temperamentr-rl sdu vulcanic si bdtdios, a fost
stare sd-9i rnen{ind imensul prestigiu de care se bLrcura

70

situafie, intervenliile lor au rdmas la jumitatea drumului, VIII
fiindcd nu gi-au dat searma ci cel mai important lucru era sr-Ei ult-r^{rr ANI. sFlR$rTUL

schimbe in primul rind felul de via{I. Era prin 1825. Trecuse aproape un deceniu de cind Spaurr

Nu este mai pu{in adevirat ci aceasta nu ar li dus la o prea ii trirnisese lui Goethe citeva din liedurile lui Schubert, ldri
mare imbundtlfire a perspectivelor. Schubert nu era lingu- a li primit vreun rdspuns. Dar compozitorul gtia cit de grerl
gitor gi nu inlelegea sd umble dupd protecfii. Dupd cum am ar fi atirnat un cuvint de laudi sau m6,car de mul{umir:
mai aritat, cu toate cd era din partea marelui poet. El mai nutrea incl speranfa cd va
foarte modest, avea deplina con-
gtiinti a valoiii sale, dar timiditate aproape rer-rgi sd-1 ob{ind, ceea ce l-a determinat s5-i trimitd un caiet
sulerea de o
bolndvicioash atunci cind avea de-a fa,ce cu oameni dinafara de lieduri pe versurile sale, apdrut cu o dedica{ie in acel
cercului sdu obignuit. Era o deficien{d care il fdcea sd ezite, an. Este vorba de caietul opr,rs lg, care cuprindea irei dirr
sd devind nehotirit gi uneori chiar si-gi subaprecieze posi- capodoperele vocale ale lui Schubert : ,,An Schwager Kronos"
bilitdfile cind nlr era vorba direct de capacitatea sa de
(Cdtre pogtalionul Cronos), ,,An Mignon" (Citre Mignon)
compozitor. gi ,,Ganymed". Rezultatul a lost insd acelaEi. Goethe nu a

Toate acestea au contribLrit ca Schubert sd nu lie desiul dat nici un semn de via'td. Incd o dezlluzie addugatl la
de ferm in voin{a de a se alirma, iar dorinta poate subcon- atilea altele ! Ceea ce nu l-a impiedicat insd sd se inspire
gtienti de a-gi plstra libertatea, l-a ldcut sd nu urmdreasci
niai departe din versurile poetului pe care 1-a admirat mai
clr prea mr,rlti insistenfd oblinerea unei slujbe. nult decit pe oricare altul.

Reiese destul de Lmpede cir acest concurs de elemente Chiar in anul urrnitor di la iveald celebrele liedr-rri din
obiective 9i subiective a stat la rdddcina faptului cd Schubert,
,,Will-relrn XLeister" (rornan de Goethe),,,Mignon und der
degi destul de cunoscut si preluit, nu a putut sI se ridice Flarfner" (lvlignorr si harpistul) gi cele 3 cintece ale lui Mig-
pe primul plan a'l viefii muzicale din oragul siu natal. non. Tot atunci scrie, printre altele, o serie de piese pe ver-
surile poetului austriac J. G. Seidl 9i cunoscutul ,,Stdndchen"
Era prea bun .si prea naiv ca si-gi dea seama de compli- (Serenadd) dupi Shakespeare.

catiile pe care i le oferea viafa de artist ln societatea timpului Pe mdsurd insd ce cigtigi in prolunzimea gindirii 9i in
sdu, de spiritul retrograd gi meschindria ce se aflau la baza
mdiestria expresiei, produc{ia de lieduri scade necontenit, feno-
agezdrilor impdrdtegti, pe de o parte, de propria sa inadapta-
bilitate, pe de altd parte. Animat de forla irezistibild a voca- men ce incepuse sd se manileste incd cu ci{iva ani in urm5.
{iei sale, el gi-a considerat soarta ca rezultat al unei profunde Schubert este din ce in ce mai preocupat de muzica instru-
mentald. S-ar putea spune ci este stripinit de o adevdrati
nedreptifi, avind convingerea ci artistul trebuie si se bucure infrigurare in strddaniile sale de a merge cit mai ds'parte
de sprijinul neprecupe{it al statului. Din amarul dezamdgi-
pe drumul ce trebuia sri-l ducd spre marea simfonie. Numai
rilor mereu repetate s-au nlscut melancolia, uneori pesimis-
in 1826 compune trei mari lucrdri pentru lormatii instrumen-
mr-rl gi chiar disperarea, care l-au insofit pina la mo,arte.
73
72

sgdtaeeilefacad:otaaalur')rgdigdeoi-iSuncovlnracaeruttaemtpcuiniulaondiraen,i,ntcDeozesajerridfibenoedimsnoro-lsrlnmondlaamdjojaoas. jroo,lroptaproa,upcs7ungs9.npg1;e6,, 1nC1,tr,vUuraaorputciearattr.ruroe-i in concluzie: ,,Atunci ,l-am salutat ;i mi-am sztiislutlningtltienrdial-" -
znnldiptnnemb-naaeliautulonatteaviteruccrneoiian,eil-nfSriid,a.olaande,ucmecusiIssehcJdepitdtnaufdxioeeaenistbpsizerdludsecaetiprtei-cielrdnmaernuugtcittc,secpe{ejdeiibaiinniiesrgtantpntei{'sni-,oairsejnaciitcriletNrsearii_liuoaccdt-'reuent'zaeeiairpsnaudpsiitticnlsoeiiliincmnuobrlzeiiiecnzetsvitipcfrrdsprdruiiseeptiniierLraqc{aiuceeaairalotze,urnpctcctrrrderiadtrutnieuocrst,epa'tsnnmridrditsntatdeiLureecl,tuiairdznemiceidcmdrmr,edapiedae,ieeir'enpacii'rtneerncooaoirtiiattrShtsrarrrarrdeiiduelcmiirpevmrhiidmris-an.garurem'eer-cliibnmosprnUraceeidpmrrroidarriarrzllaenididtnreteh,rrcedrtil_rrepiotredpitenreiso.tnacurdsiitzeActi,precperrii.atniiiiosccdorodvmdeetaeprpmeeui,erppondzcecptnumi,ierraeturn,rt-ll.orctrsn-riand,eeirel_*ee"-r-ri
nu si.nt deci destul de f ericit sd pot scrie t,n
fesionist nu-i lasd altd alternativd.
Bineitr{eles, Schubert nu a ob!inut postul, dupd cr-rrn nr-r
l-a obfinut nici pe cel de dirijor secund la Teatrul ,,1(zirnt-
nertor", pe care l-a solicitat cam in aceea;i perioadd. Se p:rre L
insi ci aici vina i-a apartinut in totul, iiindcd n-a ercceptai
sd lucreze 1a teatru in orele de dirnineafzi, singurele pe care I
l
ie rezervase creafiei 9i pe care le socotea cele mai potrivite
pentru el in acest sco'p.

Dupi opt ani de la data cind hotirise si-gi incerce norocul

in proiesia muzicald, situa{ia materiali nu i se imbundtdlise
cu nimic. Entuziasrnul tinerelii gi al inceputului idcuse loc

delinitiv rnelancoliei, pe care nu rerlgea s-o invingd decit in

mod superficial in mijlocul prietenilor.

S-ar putea spllne cd ducea o r.ia{d drrbld c-e-1dferdimntienrtiaol-t
rizare aproape completi
a gindrrriior triste
gi, in acelagi timp, de continuare a atitudinii de camaraderie
sinceri gi de profund atagament Iafd de cei dragi, Idrd jnsd,

Locul de prim-capelm,aistru al curiii devenise vacant prin a 1e mai impdrtigi zbuciumirl sdu sulletesc.

moartea lLri salieri gi fusese ocupat de ajutorul acestuia, Josei Chiar 9i in cercul sdu obignuit, lucrr-rrile se schiutbaserl
Eybler, care a eliberat astiel postur aierent propriei sare func-
liuni. Schubert gi-a olerit serviciile si a fost primit in acesi inir-o oarecare nrdsuril Aceeagi legdturd trainica de prietenie

devotatd ii lega deopotrivd pe to{i' Aceea;i insLrlle{ire ii trn-
pingea sd se adune din cind in cind, sd discLrte sau sd lacd
scop de noul condncator al capelei imperiale; dar, spre sur_
prinderea sa, a aflat chrar di' gura acestuia c6 nu i-a auzit muzi'cd. Marile schubertiade au lo,c de abia de acum inainte.
Dar toate reuniurrile lor incep sh capete parfumul unei rein-
lrgeoi snaiuvne-iila,cddunaeoraapqrtceedvpendsicttaei aupnionastLdarclineclealrrg-urictt.riinrpit,epnceptnerrralinacee-ileedrgaaapfnosuaetrirtpei{eancesavare_e-i
aprecieze capacitatea, i-a lisat pentrtr studirr una din vieri a trecutului, a unei epoci ce nll se mai putea intoarce.
sale. Cind s-a dus, dupi citeva sdptdmini, sd_i cear'drerseszetlrel- Se schimbase ceva in chiar existen{a fieciruia din ei. Unii
tatul,-Eybler i-a sprrs cd riressa este brrnd, dar se cdsatoriserd 9i nai to'!i i;i idcrrserd intr-o mhsurd tnal
in stilul care-i place irirpiratrrrrri. Nrr fdri o nu e conrpusd m;rre sau rnai micd un rost in via{a. Se ndscuserd peniru
a acegtra preocrrpdri gi obligalii noi, care nll se mai putear.l
povestit el rnai tirziu intimplarea prieienilor arrari ironre inrpdca cu obiceiurile libere, cu traiLrl in comun de alti datd"
L)jntre tofi, SchLrbert rdmdsese aproape -singLrr fdrd o situaiie
sdi, addugind statornicd, fdri nici o perspectivd serioasd de a-gi vedea exis-

74

ten{a asigLrratd. Cu toate ci sim}ea aceeagi dragoste gi admj- sionati de tonul lor de o melancolie siigietoare. Au in fa{d
ra{ie in jurul sdu, nu este insd posibil ca schimbdrile ce se
produseserd in viafa unora din cei mai buni prieteni pe un om care gi-a dezvdluit brusc nebinuitele adincuri ale
fi lSsat urme adinci asupra suiletului siu, Idcindu-l sd nu durerii gi acest om le este un prieten nespus de drag. Vor
se incerca iar sd gdseascd o cale pentru a-i ugura existen{a.
sintd ;i mai singur gi nrai nelericit ca inainte. si
Cind olerd aceste lieduri editorilor, capatd cite un liorin
Ar Ji avut nevoie rnai rnult ca oricind si plece din Viena, pentru fiecare, gi iiecare din ele este o lacrimd ndscutd din
sd facd din nou o caldtorie ca acelea cu oare il obignu,ise suferinli qi trarnsfiguratd de suflul geniului.
Vogl ; dar gi acesta se cdsdtorise, iar el singur nll avea
destui bani peniru un asemenea scop. A incercat sl-gi gd- Schtrbert compune mai departe, conpune cu o ardoare
seascd linigtea 1a Wrihring, in imprejurimile Vienei, dar gede-
rea acolo nu i-a adus nici o satisfac{ie. izvoritd parci din gindul cd nu mai are mult timp inaintea

Lunile urmdtoare s-au scurs pe nesim(ite, IA16 nici un sa. Un l'rio cu pian in mi bemol major opus 100, ,,Messa

eveniment mai de seanri, pini in martie lB2T, cind moare germane", minunatele lmpromptu-uri opus 90 gi 142, Momen-

Beethoven. Schubert a srrlerit crr acest prilej o loviturd grea, tele Muzicale opus 94, pentru pian, alte citeva piese pentrtt
care 1-a deprimat gi rrrai rnult. [:rrr pcrrtnt el ca gi cum, prirr
dispari{ia genialulrri corrrpozitor, sc rriruise sirrgrrra realitate pian la 4 miini, coruri de o rari frumusele, printre care se

pe care o considera indesiructibilS, de nezdruncinat. Il venera alli ,,Stdndchen" (Serenadd) pe versuri de Grillparzer gi ,,Nacht-
ca pe un idol .si r-ru gi-a prrtut veni rnultii vreme in lire din
cauza mor{ii sale, urmirit mereu de regretul de a nu fi fost gesang im Wald" (Cintec nocturn in pidLrre) pe Lln text de
aproape de el, de a nu-l fi cunoscut. J. G. Seidl, iaii roade'le creatoare ale acestei perio'ade aiit

Starea suileteascd grea a lui Schubert este influen{atd qi de intunecate din viafa sa.

de suferinlele fizice care ii revin din nou gi care sint urmdrile O razd, de lumind i-o aduce vizita iiicutd la Graz in
septembrie 1827, ca inrritat al familiei avocatului Pachler, a
vechii lui boli din 1823. Toiul pare monoton gi mohorit, lipsit cdrui so{ie era o excelentii pianistS, foarte apreciatd de
de orizont, ca gi prcpria lr:i viald. Speran{eie s-au dus una
Beethoven. Aici regdsegte pe mul{i din prietenii sdi de altd-
dupd alta. Calea pe care a mers pare nesfirgitd, fird oprire,
iard odihn5, IArit nici o bucurie. Strddaniile toate all fost datd ,si un cerc de melomani care ii inconjoard cq aiecliunea
inutile. O pr,ofundi descurajare, o imensi oboseali, o, aspi-
uran{iecinnetemcddrgeinlietdbdcdidtreinlinaicsetesateestiemrlndimainmteorc{diiro-raeSsctehra_prbroeartplee gi admiraNii ,lUr. Din nou are prilejul unei destinderi, al unor
da glas in sumbml siu ciclu de lieduri, ,,Die Winterreise"
(Cilitoria de iarnd), pe care incepe si-l cornpuni in aceasti zile fericite, in care nrr-1 tulburd grijile nateriale, iiind liber
sNhencuinmtedr9atiesrdeuconmiupnui nmi,uszdicadliescgutiee;xicusrisi isi epprilnimibmepirnejuvroimie.i
epccd, inspirat de o culegere de poezii a lui Wilhelm Miiller. se succed fdrd intrerupere pind la plecarea sa, pe care o
Isi adund prietenii si le cinti citeva din ele. Tofi sint impre- regretd mai mult decit orice altd ocazie asemdnitoare din
trecut. Din timpul acestei gederi daleazd ciieva lieduri 9i o
76
serie de d,ansuri pentru pian.
Reintoarcerea sa la Viena nu-i mai produce aceea-si bucurie

ca pe .,,'remuri. Ii lipsegte viafa mult mai simpl2i 9i atmos{era
caldd de proaspitd prietenie pe care a gdsit-o la Graz in

7T

rnijlocul noilor sii admiratori de acolo. Ii lipsegte mai ales muzicale. Faptr-rl in sine insd, aruncd o lum,ind elocventd
posibililatea de a se migca in toatd libertatea, tdrd a se gindi
asupra presei timpului care, conformindu-se gustului cercu-
!a grijile zilei de miine.
Cercul de prieteni se stringe din nou in jurul siu. Reuniu- rilor conducdtoare, acorda prioritate manilestdrilor artigtilor
strdini ;i trecea sub ticere sau minimaliza valorile nationale.
nile muzicale sint consacrate exclusiv operelor sale, care se
Peste toate acestea, a mai intervenit un iapt care a eclip-
bucLrrd de un succes crescind. Se vorbegte din ce in ce rnai sat toate celelalte manilestiri artistice ale oragului. La numai
insistent de organizarea unui concert in care si se cinte numai
lucriri de Schubert. Ideea este imbrdligati cu entuziasm gi trei zile dupd concertul lui Schubert, publicul vienez l-a
ascultat cintind pe Niccolo Paganini (1782-1840) 9i s-a
cei mai apropiafi prieteni incep szi se oclrpe serios de reali-
zarea practicl a proiectului. ldsat cucerit de mdiestria neintrecutd a marelui violonist italian.
Acesta a stat la Viena timp de patru luni, dind o serie de con-
In sfirgit evenimentul are 'loc spre sfirgitul lunii martie
1828, exact in ziua cind se implinea un an de la moartea certe care i-au atras aclamaliile delirante ale admiratorilor.
{ui Beethoven.
Ca gi in vremea vizilei lui Rossini , vienezii au fost sedugi
Succesul rnoral repurtat in fala unei sdli arhipline a in- cle mirajul nor-rti{ii 9i al virtuozititl,ii strdlucitoare, uitind de
trecut orice agteptiri, iar cel material i-a dat putin{a sd-gi propriii lor muzicieni. Cine se mai gindea la modestul Schu-
bert, cind mul{imile entuziaste se prosternau la picioarele lui
plIteascI toate datoriile, s5-gi cumpere in sfirgit un pian 9i
Paganini ?
s5-qi asigure viitorul apropiat. Pentru prima d,at5, Schubert
s-a putut bucura din plin de recunoagterea mareltii public, Degi concertul sdLt a rlmas uitat, Schubert a inttezdrit
perspective mai surizdtoare gi a inceput sI f acd planr-rri de
intr-o sald de concert gi, din aceasta, el a sorbit for{e noi,
viitor care i-au dat aripi.
gi-a recipdtat curajul qi a ajuns la o viziune a vie{ii mai opti-
mistd, mai piind de nldejdi. Marea Simfonie in do major, scrisd in aceastd perioadd,
este inceputul unei produc{ii de o abundenld careo amintegte
Concertul, atit de important pentru cariera lui, a rlmas
insi un lapt izolat ;i fird urmdri in via{a muzicald. a Vienei. pe aceea a anilor 1815-1816, cu deosebirea cii abunden{a nu
se reierd la numdrul lucrdrilor, ci la amploarea gi mdiestria
Nici r-rn reprezentant al presei locale nu a fost de ia{d. 1or. Cam tot atunci, Scliubert compune cantata ,,Miriams Sie-
gesgeLsang" (Cintecul de izbindd al Miriamei), pe versuri de
ceea ce a fdcr-rt ca vienezii sd nu poatd afla nimic din ziare
Grillpaner, piesa corald ,,Psalmul 92" pe un text ebraic, citeva
,despre aceasti manilestare. Unii au presupus cd la mijloc
ar fi fost un co,mplot tacit indreptat impotriva lui Schubert ; lucrdri pentru pian la 4 miin| printre care Fantezia in Ia
minor opus i03, precum gi o serie de lieduri pe versuri de
dar asemenea presupunere apare cu totul neverosimili, dacd se Heine ;i Rellstab, care aveau sd fie publicate curind dupl

tine seama de laptul ci el nu era socotit pe atunci ca o perso- moartea sa intr-un caiet intitulat de editori ,,Schwanengesang"
naiitate atit de insemnatd incit sd merite cinstea de a Ii (Cintecul lebedei).

ocolit. Este mai rprobabil cd cei ce au orrganizat concertul nu Ceva mai tirziu, in august, Schubert di la iveald o noul

s-au priceput si-l pregdteascd printr-o bunl publiciiate Si nici capodoperd, Cvintetul de coar,de in do major opus 163, urmatd
nu au idcut tot ce trebuie pentru a trezi interesul criticii
7g
78

in septernbrie gi octombrie de Messa mi bemol major de L:on(c,)efintua.li.luttilide.intu2(];rfiolagrr/u.ime ull82t
ultimele trei sonate pentru pian, in minor, {a major si
".v a.i?i-a".;.-.,e':i* *J,"/*,t* t%,,4&,ryS
bemol major. .ort",,":,..{/a''.J*J.'q.L:.^--4!^-lu'a^'._.e-A.,^v-'L.iL;t.*.re-a-.-*.--""-*..,.,*,a,,*rr"it4"F"a.4.Js,)dr.*,..-.t;-l."*.1-:.J.,1;4Qet{4^}.).Ari,..-;t../.{d"W"*t'w' 6-_t:tbJ",",t)vnd"},dL**Az-;-aa-*/l*lx?e.7a-r{^-*wiL*.ar}*L/-,&aM*i*t,**'reta.**a-_'"*;iL&L*e*:f4.-__._.--.

Dacd la toate acestea addugdm numeroase alte piese mai tat*:;,.{*;.ur-4. -"a,* n*tkV-lo.o d- 6**

mici pentru pian, lieduri, coruri gi piese religioase scrise itt | *.ryt* t,,,..7 " ryy.;*.i )
decursul anului 1828, ne putem da seama de proporiiile la
Cts:t in ca,re a murit Schubert
care a junsese avintul creator al lui Schr-rbert gi de rrgurinla
intr-adevlr prodigioasd cu care a conpus intr-un timp atit
de scurt opere de arld marcate de o maturitate in plina eflo-

rescentd.

Cu atit mai uimitoare ne apare aceastd creatie neasemttit

de bogatd gi de rniiiastrh ctt cit via(a ntt i-a rezenvat nici

atunci vreo satisiaclie. Acele;r;i tratative irrterminabile cu edi-
torii, aceleagi onorarii clerizorii, ztceeagi lipsa de barri gi, mai

ales, o stare din ce itt ce rttai proastri a sdldtd(ii.

Banii rlmagi de pe Llrrrra coltcertultti s-alt terminat curind,

ceea ce l-a silit sd renunte la proiectul de mult nrrtrit de a
face in sfirgit o cilitorie prin Austria ,pe cont pro,priu. A tre-

buit sd se restring[ din nou din ce in c'e mai mult gi este pro-
babil cd gi-a vindut qi pianul din aceastd catzA, fiindci el
nu figure&d in inveniarr-rl obiectelor rdmase dupd moartea sa.

Medicul ii recomandd aerul de la {ard pentru a-9i reiace

puterile, dar nu are cll ce sd plece. Totttgi, incearcd o schim-
bare, mutindu-se dq la Schober, unde locnise in ultirnul timp,

in casa iratel-ri sdu lrerdinand, care era situath 1a marginea

oragului. Nu se simte bine nici aici. Face scttrte plimbdri prin
imprejurimi. Continud sd se vadd cu prietenii, dar nu mai

merge in ora.s. Lucreazd mai departe fdrd incetare 9i se gin-

degte la noi planuri de viitor.

In primele zile ale lunii noiembrie, il vizileazd pe pro-

fesorul Simon Sechter, cu care se in{elege sd inceapi in curind

lec{ii de contrapunct. A iost ultimul sdu proiect. A doua zi

chiar, medicr-rl constatd cd este bolnav de tiios 9i, din acest

80 I
I
I

i
I
,l

I

rnonrclt, starea i se agraveazd necontenit. Nimeni nu-9i di
J seilula de electele pe care le are boala asupra trupului sldbit,
Ipsit de rezistenfd. Spiritul sdu este la lel de vioi ca intot-

deauna. Discutd normal cu prietenii care vin sd-l vadi ; ctt
ceilalli corespondeazd prin bilefele. Tdi au impresia cd este
cova trecitor. Nici chiar iratele siu, care-l ingrijegte cu un

devotament migcitor, nu presimte nimic.

Bolnavul nu mai pirdsegte patul, nu mai mdnincd nimic.
Incetul cu incetul igi pierde cunogtin{a, incepe sd delireze. I

se pare cd nu se mai alli in camera lui. Ferdinand vrea sI-l
linigteasci, dar el ii rispunde : ,,Nu este adeudrot, Beethooen

nu zace aici". Esle adus medicul, care-l imbdrbdteazd gi-i pro-

mite cd-l va face bine. Nimic nu-l mai linigtegte insi. Se
simte pierdut gi i-o spune : ,,latd, iatd sfirpitul meu". Dupi o
agonie de doui zile, Schubert moare la 19 noiembrie lB2B, in

virstd de aproape 32 de ani.

Din ultimele lui cirvinte, lratele sdu Ferdinand a inleles
ci vrea sd tie alituri de Beethoven gi a fdcut, spre cinstea lui,
un mare sacrilicin bdnesc pentru a-i implini dorinfa' Peste 3
ztle, Franz Schubert a iost inmormintat la Cimitirul Wdhring,
nu departe de locul de veci al lui Beethoven.

Prin grija prietenilor, sculptorul Dialler i-a idcut un bust
pentru mormint, iar pe piatra iunerard au fost gravate cuvin-
tele, devenite celebre, ale lui Gril'lparzer : ,,Moartea a ingropat
ai.ci o bogatd contoard, dar pi mai frumoase speronfe".
$aizeci de ani mai tirziu, ln
septembrie 1888, rdm5gifele
pdmintegti ale lui schubert au fost transferate
la cimitirul cen-

iral din Viena, aldturi de cele ale lui Beethoven, aduse acolc

cu trei luni inainte.

Epilogul vie{ii lui Schubert apare tragic rezumat in actul
oiicial dresat cu ocazia morfii sale, in care figureazd urm|torul
inventar: trei fracuri, trei haine de stradd, zece perechi de pan-
taloni, noui veste, o pdlirie, cinci perechi de ghete, doud pe-

6 - Franz Schnbert. - c. 8591. 8l

L
I

i

{

tI _

rechi de cizme, patru cdmdpi, noul cravate pi batiste, treispre- l OPERA
ciorapi, un prosoP, trei cearqafuri, o saltea, o
zece perechi de tI LIEDURILI'
pernI, o p6trtr6, citeva manuscrise muzicale (se pare ci printre
ele se aila gi Marea Simfonie in do majo'r), toate evaluate la I FArd indoiald ci Schubert Fi-a dat intreaga mdsuri a
suma de 63 liorini. In schimb, cheltuielile de boald 9i de in- geniului sdu in lieduri. $i acest lucru este ugor explicabil. La-
mormintare s-au ridicat la suma de 269 fiorini 9i 19 creifari, I tura fundamentalii a individualitS{ii sale creatoare, lirismul,
dupd cum rezult| din acelagi act'
Este in aceasth constatare oficiaii o rndrturie el0cventd a .{ nu-gi pntea gisi o rnai potrivitd sferi de realizare decit aceea
cnndiliilor in care a iost silit sd traiascd Schubert, artisi ge- a liedului, gen popular german, a cirui substanfd s-a pldmddit
nial, crescrtt in dragosiea pentru locurile natale 9i pentrtt I
compatriolii sdi, dar linut cu cruzime in mizerie de nepdsarea / de-a lungul vremurilor din infrd{irea poeziei lirice cu melodia
celoi puternici gi avu{i ;i de cupiditatea noshfioasd a editorilor, simpl5 gi cantabild, ambele de origine popr-rlar5. Dar Schuberi
a ,,negustorilor de attd" , cum le spunea el' Este in acelagi timp I nu a preluat pur gi simplu modelul liedului german strivechi
un act de acuzare inrpotriva orinduirii tintpulLti, care pentru a-i da o forml miiestritS. El a cunoscut lucrdrile vocale
dn o t
ale unora din inaintagii gi contemporanii sii, a cdror inlluen{i
pregnan{d cu atit mai clureroasS cuvintelor {ignite din strSfun- t
este de altlel rnanifesti in liedurile sale de inceput. Intr-adevdr,
durile sufletului siitr sirnplLr 9i naiv : statul : eu nu am uenit i'
,,Pe mine trebuie sd mtl intre{ind acest gen apiruse mai de mult in mtzica cultd germani, ur-
pe lume decit Pentru a comqunet'.
mind o evolu{ie care a atins punctul culminant de abia in crea-
{ia lui Schubert.

Este interesant de urrndrit aceastd evolu{ie, chiar ie scurt,

pentru a vedea cum s-au conturat pe nesim{ite trdsdturile esen-

iiale aie liedrrlui cult, ajungind pinii in taza in care l-a glsit

micul gi precocele compozitor vienez.
Prima jumitate a secolului al XVI-lea, care a adus instau-

rarea protestantismului in Germania ca llrlnare a retorrnei lui
Luther, a marcat inceputul unei perioade de inflorire a muzicit

83

I

religioase. Degi cintecul gregorian -si-a pdstrat intr-o oarecare tI rilor, a cintecelor strline gi indeosebi a cintecului popular
misurd un loc in slujba bisericeascd, adoptarea limbii germane
il francez. Acesta din urmd qi-a imprimat puternic pecetea asupra
de citre culiul protestant in locul celei latine, neinfeleasi de
I celui german, dindu-i o si,metrie ce rczulla din urmdtoarea
oamenii de rind, gi tendin{a de democralizarc a cintului reli- structurd : doui lraze melodice succesive, asemdndtoare prin
gios prn participarea activd a tuturor credinciogilor aldtriri de I
iactura lor, gi o a treia concluzivd care, pdstrind aspectul ge-
cor, au necesitat melodii noi, uqor de cintat, oapabi,le sd-i atrargi I
neral de inrudire c.u primele, trebuia si aducd gi ceva nou in
trn acest scop gi sd fie totodatd corespunzdtoiare nevoilor de I
cult. Binein{eles, la inceput, s-a recurs 1a melodiile profane, melodie. Primele doud lraze, care de multe ori erau aceeagi
cdrora li s-au adaptat texte religioase gi, in lelul acesta, muzica i lrazd repetatd, au clipitat in limba germand denumirea ,,Sto.
populard germand, reprezentatd indeosebi prin lied,, a pdtruns llen", iar ultima, ,,Abgesang".
pentru prima datd in bisericd. Astfel s-a ndscut coralul protes'
La acest proces de intrepdtrundere gi de modificare struc-
tant care, la rindul sdu, a determinat drumul crea(iei unor turald au oontribuit gi compozitorii timpului care, la rindul lor,
au inih:en{at, prin crea{iile proprii, dezvoltarea liedului popular
poe{i 9i compozitori ai timpului.
german, dind totodatd gi o iormd bine determinatd coralului
Textele poetice apdrute in aceastd perioadd i-au atras pe
muzicieni sd compunl melodii menite sd rdsune in bisericile protestant. Din genera\ia compozitorilor aparfinind primei ju-
protestante, dar in majoritatea cazutilor, aceste melodii au
su{erit influenta cintecului popular gi au iost scrise in stilul mdtii{i a secolului al XVIl-lea, cel care s-a distins cu mai
multi autoritate a fost Johan Criiger (1598.-1662), prin sini-
acestuia, care se deosebea pe atunci prin succesiunea liberi a
plicitatea gi factura populard a melodiilor sale.
lrazelor melodice, fErd vreo preocuparo structurald de formi Liedul igi gisegte leaginul de dezvoltare in cadrul rnuzicii

bine delimitatd, 'avind mai mult un caracter improvizatoric" culte in Germania de nord gi centrald, cu un focar insemnat
Aqa se dezvoltase liedul popular german in evul mediu gi aga la Hamburg. Heinrich Albert (1604-1651) compune melodii
a tost el preluat de cdtre compozitorii primei perioade a pro- denumite de el ,,arii", in care teme de coral se impletesc cu

testantismului. ritmuri de dans popular. Pe lingd lucrdri proprii, unii compo-
zitori transpun pentru voce piese instrumentale. Frintre acegtia
Printre acegtia, in ale cdror rnelodii se mai simt incd ur-
sq a'li lndreas ilammerschn'idt (1612-!675) 9i (onstantin
mele cintecului gregorian, se numdrd Johann Walther (1496-
Christian Iredekind (16?8-1715\. rr.mali de Adam Krieger
1570), prieten 9i colaborator al lui Luther, Nikolaus Hermann ( 1634-16C6) 9i Ceorg Fleumink (1621-lCEl ), care scriu mici
piese vocale, denlmite de Kri.qer de asem^noff ,,arii'..
(1485-1561), Nikolaus Decius (mort in 1541) Ei alfii. Apar
Intre tirrp opera igi cigtigi un loc at,t de important in
ceva rnai tirziu compozitori ca Joachim Magde,burg (datele bio- via{a nrrrzicall, ir"c,t provoaci o scddere tenparari a intere-
grafice necunoscute) gi Leo Hassler (1564-1612), care cornpun sului pertru liedurr. La aceasta a contribuit si preponderenfa

melodii mult mai puternic pdtrunse de influen{a liedului cintecelcr franceze, prelerate de cercurile ar'slocrate germane,

popular. pr(:curn gi marele nurnlr de c:ntece provenite din muzica in-
strr-rn;entali" Corrpozitcrii reac{ioneazd insd irnpotriva acestei
Un alt,fenomen important care se prcduce cam in aceeagi
epocd este pdtrunderea in Germania, prin mijlocirea trubadu* 85

84