Spataru, Dan - Franz Schubert

stdri. de lucruri, dind la rveald din ce rln ce rnai multe rnelodii Succesul de care s-au bucurat asemenea piese voczrlc, cc
vocale proprii. Astfel sint: Georg Philipp Teiemann (1681-
iigurau gi in operele comice ale altor compozitori, a stirnit
1767), Johann Valentin Gdrner (1702-1762), Johann Friedricl't
atenfia tinerilor poeti ai timpului, in frunte cu Bt-rrger, Herder
Graefe (1711-1787) qi al{ii. gi Goethe, care se interesau indeaproape de poezia popularii.
Ei au inceput sii scrie versuri care, prin con,finr"rtul .si chiar
Ne allim in Iaza in care compozitorii se strdduiesc sd prin forma lor, au determinai nagterea unei bogate creafii de
lieduri. Concomitenl, compvzilorii au acordat o mai mare griji
compund piese vocale in stil popular, dar nu sint indeajuns de

preocupaJi de rolul importanl pe care trebuie sd-l joace textul textelor poetice, adresindu-se de multe ori celor mai reprezen-
tativi autori. Printre ace-stia se numdrd Christoph Willibald
pmtic ln acest proces de creafie, nu au inch conqtiinta fuziunii
Iiregti care s-a produs in decursul vremurilor in liedul popular Gluck (1714-1787), Christian Gottlob Neefe (1748-1798),
gernan intre poezie 9i melodie. ln acelagi timp, nu se obserrrd
la ei o suficientd apropiere de problemele speciiice genului, o Johann Abraham Peter Schulz (1747-1800), Johann Friedrich
pitrundere a acelor trdsdturi caracteristice ce au imprirnat
Reichardt (1752-lBla) ; apoi Johann Andr6 (1741-1799),
liedului popular german o iniS{igare cu totul aparte, originald,
Karl Friedrich Zeller (1758-1832), prietenul 9i sidtuitorul lui
trlsltur"i printre care predoniind lirica duioasS, plind de gin- Goeihe in materie de nuzicd, Friedrich Ludwig Aemilius Kun-

gigie, gi expresia directii gi concisS, redttsd 1a cea tnai mare zen (1761-1817), Christian Friederich Daniel Sahubar't (1739-
economie de mi.iloace. Pe de altl parte, folosirea mijloacelor
de expresie cristalizate in liedtrl popular linia simpl6 a l79l), 9i, in sfirgit, Johann Rudolph Zumsteeg (1760-1B02).
melodiei, forrna mici gi c1ari, simetria irazeior, caracierul
srterao\fiizcareetac.a-celef 5i radtmooslefe,gredteumri oilniqtinranlde cu textul poetic, f dri Johann Abraham Peter Schulz, socotit pe vremea sa ca
de lirisrn, duios
care nraestrul necontestat al liedului, a dat la iveald in 1782 a

forma insdgi substan{a lui, insemna in ultim2i instan{d o des- colec{ie de lieduri intitulatd ,,Lieder im Volkston" (Lieduri in
prindere de tot ce era mai semniiicativ, mai tipic, in acest gen. slil popular), care a avut un mare succes.si s-a bucurat de o
Primul pas, destul de timid de altiel, a iost flcrrt de com-
largd rdspindire, mai ales in nordul Gerrnaniei. Susfinind cd
pozitorul Cristian Gottfried Krause (1719-1770), care a pus
accentul pe cantabilitatea liedului, sustinind in acelagi tinp liedul trebrrie sd lie conrplrs in forme mici, cn o linie simpld gi
principiul preponderentei melcidiei in partea vocall 9i exclu-
zind prezenla ei, chiar partialS, in partea de sus{inere. Cinte- in stil popul,ar, el are de asemenea marele rnerit de a fi militat

pentru inalta calitate a textelor, pentru inldturarea celor lipsito

de r.aloare poeticd si pentru {olosirea crea{iilor marilor poefi.

La rindul sdu, Johann Friedrich Reichardt, care a compus
lieduri pe rrersuri de Klopstock, Biirger, Hiilty, Schiller gi
a dat o mai
eele publicate de el au o noti cu totul originald 9i rtn pronuntat Grnoaeretheinr-porutannetlde fiind dmsebit de valoroase u-n rol mai activ
pianuiui, cdruia i-a atribr:it
caracter national, cu toate ci le socotea pe cele lranceze ca
si nu de simplu susNindtor armonic. Iatd incd rtn eletnent care
modele dernne de urmat de cdtre germani. reprezintl un nou pas inainte in evolu{ia liedului. Contribufia

Johann Adam Hiller (1728-1804) a mers pe aceeaqi cale, instrumentali la procesul de creare a irnaginii artistice prin
luziunea melodiei cu textul poetic incepe sd treacd de la laza
introducind in operele sale conlice (Singspiel-uri) cintece
scrise in spiritul muzicii poptrlare germane.

86 87

oarecum simpld a acompaniamentului la treapta mai inalta tat vocea ca pe un instrument, trecind in acelagi timp uneori la

gi mai activd a imbog5{irii acestei imagini cu mijloace expre- dezvoltdri de amploare. De abia in ciclul ,,An die ferne Ge-
sivo proprii, specifice. liebte" (Citre iubita indepdrtatd), scris in 1816, cantabilitatea

Johann Rudolph Zumsteeg, prieten cu Schiller, compozitor melod,iilor se apropie mai mult de speilicul vocal, iar roman-
ioarte original, a adus o contribulie deosebit de insemnati mai
iismul cald ce-l strdbate, il plevestegte pe Schubert.
cu seamd in genul baladei. Dotat cu un viguros talent des-
La Viena au mai lost o serie de cornpozitori, care s'au
criptiv, el imprimd muzicii sale contururi de o vie plasticitate, remarcat tocmai prin crea(ia lor de muzicd. vocald. Primele
remarcindu-se prin recitativele adinc expresive, care au con- caiete de lieduri au fost publicate acolo in anii 1778-1780 qi
au apartinut lui Joseph Anton Steflan (1726-1792), originar
tribuit la o nebdnuiti lirgire a orizontului compozitorilor in
din Boemia. Unele din ele sint inspirate din versuri de Kleist,
acest domeniu. Pornind de la el, mari creatori ca Franz Schu'
bert, Johann Karl Gottfried Liiwe (1796-1869), Robert Schu- I(lopstock, Herder, Btirger gi Goethe. In general, compoziliile
mann (1810-1856) .si al{ii, au mers mai departe pe caloa pe
tare a deschis-o, dezvoltind genul gi ducindu-l pini la un inalt sale sint melodioase gi pldcute, deosebindu-se printr-un acom-
grad de mdiestrie artistich.
paniament destul de dezvoltat.
Dintre to{i predecesorii enumerati pini acum, Zumsteeg
Au mai apdrut apoi qi arlte caiete apartinind compozitorilor :
este acela care l-a influen{at cel mai rnult pe Schubert gi ur-
Holzer (nu i se cunosc datele biografice, dar unii muzicologi
mele acestei influenfe se vdd nu numai in recitative gi in au emis pirerea cd ar li vorba de prolesorul din copildrie al lui
Schubert), Karl Friberth ( 1736-1816), Leopold Hoffman
elemente descriptive ale muzicii sale, dar chiar gi in unelo me-
(1730-1793) 9i Ruprecht, aleclrui date biografice de asemenea
lodii, tn factura lor. DupS relatdrile prietenului slu Spaun, nu sint cunoscute. Au mai tosi gi alfii, printre care este demn
Schubert cinta mereu in anii de gcoald liedurile lui Zumsteeg,
po care il admira loarte mult. de amintit Nikolaus von Kruiit (date biografice necunoscute),
autor de lieduri pe versuri de Goethe gi Schiller, in bund parte
Marii maegtri ai simfonismului vienez, Joseph Haydn
acelea-si ca $i la Schubert. Kruift se apropie cel mai rnult de el,
(1732-1809), Wolfgang Amadeus Mozaft (1756-1791) ;i
Ludwig van Beethoven (1770-1827), gi-au adus 9i ei contri- atit prin melodicii gi armonii. cit oi, mai ales, printr=o mai
butia la literatura liedului. mare bogiifie in n'odulalii ;i acompaniament.

Cele ale lui Haydn, de o valoare inegald, au un caracter La toate acestea, se ada:'gi miciJe cintece din singspiel-
mai mult instrumental. Mvzaft, cars s-a dovedit un maestru uri, avind ca a"tori compczitori talerrta!i ca &'lichael LlnrlarrI
gi in acest gen, a scris, din pdcate, prea pu{in 9i nu 9i-a ales
(l73l-1342)" Karl Ditters von DittersCorf ( 1739-[799)'
intotdeauna cu griji textele poetice. O parte din lieduri iigu-
reaz6. in operele sale, indeosebi in cele avind caracterul sing- Johann Schenk ( 1753-1836)" Ferdrnand Kauer ( l75l-18 ;l )'
spiel-ului. In tot caztll, unele se resinrt de influenfa genului Wenzel Muller (1767-1835), cintece in care vriopia uqcarl 9i
umorul sdnitos se irnpletr sc ctt acea lirici d,rioasd specificd
lirico-dramatic, depdgind cadrul poetic oarecum intim al liedu- liedului; creind o a'mlsferi eu totul aparte, ieqitd din insSqi
lui. In sfirqit, Beethoven a scris piese vocale, tn care tnsi a tra-
viafa gi inima vienez.lor.
88

Iatd-ne ajungi in pragul epocir creatiei schubertiene. La o ytezie proastd, nu merge te chinui cu ea si
Curentrrl romantic a prins via{I 9i s-a manilestat din plirr
in poezia si literatura germand, in operele unor mari creatori iese deeit un lucru sec."
ca Goethe, Schiller, Herder, Klopstock, I(6rner, Holty, Novalis
.si alfii. In muzicd, el este prevestit de },lozart in ultimii sdi Este adevirat cd uneori a ales versuri destul de siabe, dar

ani gi se afirmd puternic la Beethoven, care ingemlneazi in atunci cind a ldcut-o, a iost atras de faptul cd ele exprimatt

opena sa cu,lmile strilucite ale clasicismului cu tendinlele innoi- imagini apropiate de propriile sale inclindri lirice. Forma lor
toare ale romantismului muzical.
mai prrtin reugitd nu l-a impiedicat si vadd posibilitn{ile de a
In acest moment de rdscruce, Schubert apare ca un con- da coniinutulr-ri lor poetic o mai pronunlati conturare, o rnai
tinuator genial al liniei de dezvoltare imprimatd liedului de mare adincire emolional5 in ideea muzical5. S-ar putea spune
cdtre inaintagii sdi. Dar contributia sa la procesul de cris-
lalizare a particularit5filor genului este atit de bogatd 9i de cd versurile au fost, in aceste cazttri, un simplu pretext pentru
crearea i,maginilor sonore care, la rindul lor, le-a sporit capa-
importantE, atit de hotdritoare pentru locul pe care avea si-l
citatea expresivd, conlerindu-le o calitate artisticl pe care,
capete r.rai tirzru in crea{ia cornpozitorilor, incit et apare
singure, nu o a\reau. $i acest lucru este atii de adevdrat, incit
aproape ca Lln fduritor al liedului romantic miiestrit .:i a lost
adesea considerat ca atare. numele Llnora din poef ii ale cdror lucrdri l-au inspirat, all
ajuns pini la noi datoriti tocmai muzicii cu care le-a inveq-
Fire poeticd 9i liric de o rard profunziure, Schubert a pd-
truns ca nimeni altul pinl la el, esen{a liedului, in care a gdsit nrintat Schubert.
cadrul cel rnai potrrvit de redare a celor mai fine nuan{o ale
emoliilor, pri,n intima contopire a versului cu ideea muzicall. Incd din primii ani de crea{ie, el a iost atras de poezia
Aceastd trdsituri, ce std la baza celor peste 600 de lieduri ale lui Goethe, in care a gisit o mare bogdlie de imagini poetice,
o erpresivitate simpld ;i clard, o metrica de o rari perfec{iune
sale, scoate in lurnind importan{a egall pe care a dat-o po- calitifi capabile sd creeze acea atntosierd do rnttzicalitate
c-e genereazl inspiralia compozitorului inclinat spre genurile
eziei si melodiei. n{iiestria cu care a des?ivirgit-o, constituie o vocale. Schubert a transpus in muzictr un mare nurnir din
sintetizare genial5 a tuturor cuceririlor inregistrate de nruzica poeziile lui Goethe, dintre care unele in mai multe versiuni.

cultd germand in domeniul liedului, un salt calitatii, care a lncepind cu ,,Gretchen am Slipeidnunrrialed"p(eMvaergrsaurerita'dlian virtelnifd
definit substan{a gi contururile genului in lum.ina gi pe teme- ter,min,ind romanul
iul acumuldrilor cantitative din perioada sa de iornra{ie. -_ 1814) gi cu
,,\\iilhelm Meister" compuse in 1826, este greu de ales intre
Schubert ,a sezisat importan{a textelor poetice de valoare numeroasele capodopere inspirate de marele poei. O cit de

pentru creafia de lieduri 9i s-a adresat intr-o largE misrrrd ,s((,LCRcinaurasiqrtitltuoielsaeeinemuLlrieienrelbioirear*"re(D1nrl8Bau1glS5op)so),t,ae,,ltHiefededoirdumierioniltederoihsilnunletdciitnru-d"lar(itRelc8,i,sa1Hu5a,r,)urM,flee,,-neErsreplks1isde8tnl1ielil5ger)*"",
operei celor mai mari poe{i ai timpului sau ai trecutului. Ris- (Harpistul-1816),,,An Schwager l(ronos" (CItre pogtalionul

punzind unui prieten care ii l5uda o lucrare nou5, el spunea: ,C,&rolingonson- " ( l8l6), ,,Ganymed" ( l8l7), ,,Prornetherts" (lBl9),
l82l ),
,,Da, aceasla este o poezie bund: ea [nspird cuiua funediat ceaa ,,Suleika" (1821), ,,Der trlrtsensohn" (Fiul

inleligent ; meldiile curg pi aceasta este a adeadratd bucurie. 9t

90

,muzelor-1822), ,,Mignon und der Harlner" (Mignon gi Har- tv*Feerxrat1sen8ulze2ri3vd)doeegnRiMB,i,iaGcrutkrtceehhirisitmue, sn,a,gnAvennos,andn,,'iCWge"oeLlh(leiC'nmyi,neu,trt,eh"Ac"(uuC(flMimdireeoelmgannliWecradoaglsiu-eslue-ir1-z8u12182s82)i,2n33dg)),uepcnpue"il
pistul - 1826) gi ,,Lied der Mignon" (Cintecul lui Mignon (De cintat pe apd- 1823), pe versuri de Stolberg, ,,Die junge
- 1826).
Nonne" (Tindra c5lugiri{d- 1825), dupd un text de Craigher,
Pe de altd parte, cu toate cd versurile lui Schiller nu se ,,Ave Maria" (1825) pe versuri de Walter Scott qi ,,Stdndchen

preteazd cu aceeagi ugurinfd transpunerii muzicale, Schubert, (SereUnnadldoc-im1p8o2rt6a)ntduinpicruenatitaexvtodcaelhShaakleusi,pSecahreu.bert il ocup&
c1,,e8si2ec3hPt)wr,erai,im,nDceuiineclglWcueirsciina:lutne,,,grDr,",eiDe(iCsiseeicnl'hste6c(CnhcedudnliMselteor/bivrleiilaeduerldliiene-r"iina(1F"r8,rn2uiin8m)-s.opai1sra8at2m7d-oi1nrd8trr2-ifo8d)l-u9-i
.cucerit de poezia lor infldciratl, de avintul romantic ce le
crare mai mare a poetului Wilhelm Muller, este lormat din 2O'
'strdbate, a compus peste 40 de lieduri pe textele poetului. Prin-
tre cele mai cunoscute se numdri ,,Des M:idchens l(lago" (Plln- de lieduri compuse in 1823. Versurile simple 9i de facturd po-

:':.GSagleueerr,isrnienesdcKauuhellcotme-hipnnts"eTlatr1ao(neD8crdit2koas3fr"er)iuu.-t(elasZ"-e-in(iiGsvGevpruerirrsperais5cutiinuedliuniindi-i idiTSeiafrclei8rhtrteuailt9breiune)sirngt1,-8ipl1B,r3,iDl1n8g1etlri7req1)P8,ia1i1l,l9gt,8De),r1liiee,m5,,G)G,"mruo,(,ipntDPtpeueieer-- pulard, pline de sentiment, zugrdvesc cu multd gingdgie dra-
gostea nelericitd a unui tindr ucenic morar pentru fiica patro'
natele lieduri ,,Das Rosenband" (Ghirlanda d€ trandatiri), nului siu, care iubegte insd pe un vinltor. Ele i-au prilejuit lui
,,Die lriihen Grdber" (&lormintele timpurii) 9i ,,Dem Unendli- Schubert o serie de tablouri muzicale de o mare trumuse{e, in
care poezia naturii igi impletegte farrnecul cu un lirism proiund'
chen" (lnlinitului), toate scrise in lBl5. gi delicat. Este o adevlratd dramd in mai multe episoade, cu un
slirgit trist, dar dominatd de atmosfera luminoasd pe care oi
Un mare numir de lieduri se datoregte versurilor unor cr*azd aspirafiile tineregti spre lericire evocate de poet 9i de

pooli ca Hdlty, Matthison (poezia sa ,,Adelaida" l-a inspirat pe compozitor. Ciclul cuprinde pagini minunate ca ,,Wohin ?"

Beethoven in liedul cu acelagi nume), Schlegel, Collin, Kose- (Incotro ?), ,,Ungeduld" (Nerdbdare), ,,Der Neugierige" (Curio-
,garten, Salis, Kdrner, Novalis, Mayrhofer, Schober Ei multi
sul), ,,Mein" (A mea), ,,Eifersucht und Siolz" (Gelozie 9i m'in-
alfii. Schubert s-a adresat gi unor poe{i strlini ca: Shakespeare, drie), ,,Trockne Blurnen" (F,lori uscate), ,,Der Muller und der
Bach" (Morarul gi pirdul), .,Des Baches Wiegenlied" (Clntecul'
V/alter Scott, Ilacpherson, Dante, Petrarca, Metastasio si de leagdn al pirdului).

Goldoni. Cel de al doilea ciclu, ,,Die Winterreise" are la bazd ver''
surile aceluiagi Wilhelm Miiller. Scris cu patru ani mai tirziu,
Ca gi in cazul lui Goeihe, cu riscul inevitabil de a omite el are un caracter cu totul diferit de cel dintii. Cele 24 de'
lieduri care-l compun sint o ingiruire de imagini tormind po-
lucrdri importante, trebuiesc pomenite unele din cele mai po'
93:n
pulare ca: ,,Am Grabe Anselmos" (La mormintul lui Anselm
das Xliidchen" (lloartea 9i fata-lBl7),
a-mlBble6l)e 9i ,,Der Tod und Mathias Claudius, ,,Der Wanderer"

pe versuri de

(Cdlatorul-1816), dupi o poezie de Georg Schmidt din Litbeck,

,,An die Musik" (Citre muzicl\, cu textul de Schober, ,,Die
Forelle" (P[strdvul-1817), pe versuri de Schubart, ,,Sei mir

-gegrusst" (Te salut lBZl), ,,Du bist die Ruh" (Tu egti linigtea

92

vestea unui tinaf ne{ericii ce pribegegte prin lume. Iubita gi-a acestea, c3, de pilda,,,Liebesbotscha{t" (Veste de iubire).
jurdmintul, preterind pe un altul, iar el ritdcegte ,,Stdndchen" (Serenadi) gi ,;Auienthalt" (Oprire) dupd Rol[-
cdlcat firi
stab, ,,Der Atlas" (Atlas), ,,Am Meerl' (La mare) 9i ,,Der Dop
oprire, cdutind linigtea gi consolarea. De la duiogia melancolicd pelgdnger" (Dublul sau Umbra) dupn Fleine gi ,,Die Tauben-
.ce-gi deaplnd f irul in cadrul prirnSvdratic al primului ciclu, post" (Po;ta porLrmbeilor), dupd Seidl.
ajungem aici intr-o lurne sumbrd, plind de ginduri colorate de
o adincd intristare, de o resemnare Idr6 margini, intretdiate pe
alocuri de izbucniri de ironie amard sau de licdrirea tugitivi a In linii mari, din punctul de vedere al iormei, liedurile lui
unui moment de speran{I. Suieriniele tindrului indrdgostit ca-
Schubert pot ti impdrfite in doui mari categorii : liedul pre-

pziti un relief gi rnai puternic pe iondul peisajului de iarnd ; lucrat (durchkomponiertes Lied) 9i liedul strofic.
in care intrd baladele larg dezvoltate,
.natura pustiitd, peste care domnegte frigul 9i viscolul, este ne- scenLeileeddural mpraetilcuecrgati,-in general, piesele idrd o impir'fire stro-
prietenoasd gi nr-r-i aduce nici o mingiiere. Nici chiar episoa-
dele mai luminoase, stribdtute de suflul reaprins al vie{ii, cunt ficd mreagiuclaotmdpsliacautes,iminestreicnsi u-l prezinti caracteristica unei tra-
sint, de pildi,,,Die Post" (Pogta) sau prima stroid din,,Frrih- cA muzica urmdrepte indeaproape
tiri
textul poetic, dar se irrtemeiazd de obicei pe melodii diferite
lingstraum" (Vis de primdvari), nu reugesc sd imprdptie at-
,*ort.ru de coplegitoare aplsare a ciclrrlui, atmosierd care ca' la fiecare strof?i sau episod in parte. Uneori o melodie revine

pdtd o nesplts de impresionantd intruchipare muzicall in piese atunci cind textul are o continuitate de confinut sau de atmos-
ieri cr: textul corespunzdtor primei sale aparifii.
ca:,,Der Lindenbaum" (Teir-rl),,,Einsamkeit" (Singuritate)' In aceastd categorie initi scene dramatice <le mare intin-
,,Die Krtihe" (Cioara), ,,Der Wegweiser" (lndicatorul de drum)
'gi in ultimul lied ,,Der Leiermann" (Flaqnetarul)' dere c,a ,,(itter T(Socgugfeunnbdulrtog"ru(lC-1a8v1a3l,/e1r4ul),Taorgngbeenlebudrugpd- l8l6)'
Cicluri,leinspiratedeversurilepoetuluiWilhelmMiillersini
,,Der Taucher" Schiller,

opere vocale de ln sufl' mai larg, cu o logicd a desi5gtrrdrii 9i ,,Der Zwerg" (Piticul-1822) pe un text de Matthdus von Collin ;
apoi piese mai mici ca ,,Promethells", pe versuri de Goethe, sau
o grada{ie emofionald, care le conlerii o integritate bine contu'
pot ,fi omise de cintXrefi, ordinea ,,Erlkiinig" (Craiul ielelor) dupd acelaqi poet 9i ,,Der Wande-
*uta. O" aceea, deqi unele pie'se rer" (Cdldtorul) pe versuri de G. Schmidt din Lirbeck.
i strica echilibrul 9i unitatea in-
lot nu poate li ..hirnbrta lara Ne vom opri pr,rlin 1a balada ,,Erlkdnig", care reprezintl

tregului. una din primele scinteieri geniale ale compozitorului.
Nu acelagi lucrrr se poate spurle despre ciclul O singurd voce trebuie sd personifice aici patrtt personaje:
gesang", ale cdrui 14 lieduri au fost compilse de "SScchhuwbaenret nin-
poetul povestitor, tatil, craiul ielelor 9i copilul. Pentm liecare
itti*J an al vielii sale. In realitate, ele au tost rettnite intr-o
culegere denumitd astfel de cltre ediiorul care le-a publicat in din ele, Schubert gdsegte un limbaj propriu de exprimare, ceea

'1829, dupi moartea gsrn'pozitorului' ce creeazi i,rnpresia desf5gurdrii unei scene drarnatice'
Ciclul cuprinde 7 lieduri pe versuri de Rellstab, 6 Pe ver-
Limbajul povestitorului apare de la inceput simplu, redind
suri de Heine gi unul dupd o poezie de Seidl. Printre cele mai cLr lidelitate sensul interogativ al primului vers; ,,Cine gonepte

celebre lucrdri vocale ale lui Schubert se numirl 9i citeva din cdiare atit de tirziu prin noapte $i uint ?:'

94 95

bogati,de imagini, incit nu folosegte aceastd trisiturd carac-
teristici decit in singurul caz adxvat, la revenirile strigdtului
/] r-.r,-,,I- de spaimd al copilului cuprins de delir, c5ruia i se pare cd cra-
. sFil &rcb Nachr und wnd ? iul ielelor vrea sii-l ripeascd. $i de liecare datd izbutegte sd
m

Pe mdsurd ce se apropie de siirgit, interven{iile episodice ale marcheze spaima crescindd a acestuia prin transpunerea temei
povestrtorului devjn mai agitate, parcd sub impresia celor in'
timplate, pentru ca in incheiere s:i ajungd la un recitativ scurt, respective pe trepte imediat superioare.

spus aproape in goaptd. Cel mai interesant aspect il prezintd insd disonan{a cu care
Tatdl gone-ste in noapte, minat de un singur gind: sd-9i incepe aceastd temd gi care caracterizeazd cum nu se poate
mai pre,gnant strigdtul copirlului. Dupd melodia in si bemol
salveze copilul bolnav pe care-l line strins la piept. Nu vor' rnajor a craiului ielelor, disonan{a provoacd un contrast tdios,

begte decit pentru a-l linigti. Dramatismul situa{iei a impus sin- rnadasulpe,ru-la-uurnmoeapitzisbdouedcnoinirreeszdioemlviasnrpoear.icmeddcuacree risipegte vraja duhului
prin diferite planuri to-
gurul limbaj potrivit : recitativul. ,,Fiul meu de ce-li ascunzi

cu atita teantd fa{a?" igi gdsegte o tilmdcire muzicald fireascd

in linia ascendenti, intrebdtoare, a recitativului melodic.

Singur,a idee rnelodicd p1in5, rotunjitd e9si,teinacaeceealaa$tir.iblitunipti'
caracterizantd pentru personajul respectiv,
craiului ielelor, insinuantd, mingiietoare 9i ademenitoare, ca 9l
cuvintele cu care vrea sd altagd copilul : ,,Iubit copil, hai, aino

cu mine. Prea frumoase iocuri aoi iuca cu tine."

Du k- tes /(:nd, &nn,gd' nd nr! 9a' scti-n Spb-le Pid- N1 Nt & Partea pianului joaci un rol important in redarea atmos-
ferei generale, dar despre aceasta vom vorbi la capitolul re-
Spre deosebire de stilul general al baladelor, in care anu- zerv al acompaniamentului.
mite formule revin la intervale mai mult sau mai puttn regu-
late, Schubert gdsegte in textul lui Goethe o varietate atit de 7 * Franz Schubert, - c. 8591

Revenind la forma liedului prelucrat, trebuie remarcat cd, general coboritoare, dar care se depdrteazi foarte pu(in de
in lucrdrile de acest iel, Schubert a lolosit cu o mare mdiestrie
recitativul melodic, necesitat uneori de structura -si, de cele nota Ia diez, devenitl prin frecven{a ei o adevdratd notd

mai multe ori, de con{inutul textLtlui poetic. Este cazul sI tie fundamentald.

reamintitd cu acest prilej iniluen{a pe care au avut-o asupra Liedul satcreoefiacg-i mecleoldmie,aci aarperospeiartedpeetcdinltaecfuielcpaorepuslatrrof-d,

sa, in privin{a recitalivului, compozi{iile vocale ale lui Zum' prezintd o

steeg, indeosebi baladele. Trebuiesc citate aici lieduri ca ,,Der acestea firnd absolut egale. Este iorma cea mai simpld, in
care Schubert a dat la iveal5 capodopere ca ,,Heidenr6slein,,
Atlas" 9i ,,Der Doppelgiinger", ambele pe versuri de Heine, ale (RdsLrrul), pe versuri de Goethe, ,,Des Mddchens Klage,, (plin-
gerea tinerei fete), cu textul de Schiller, ,,Standchen,, (Sere-
cdror elemente expresive se intemeiazd in principal pe recita- nadd), dupl un text din piesa ,,Cymbelina,, de Shakespeare,
precum Wandern" (Pribegia), ,,Ungeduld" (Nerdb-
tirrr-rl melodic acompantai. gi ,,Das

Iatd, d,e pildd, un {ragment din ,,Der Atlas", in care titanul, drare) , ,,Morgengru,ss" (Salut de diminea{i), ,,Die liebe Farbe,,
(Culoarea iubiti), ,,Des Baches Wiogendlied', (Cintecul de lea-
dr-rpd ce se plinge cd trebuie sd poarte pe umerii sdi o lume gdn al pirlului), toate din ciciul ,,Die schone Mrilierin,, (Frr:-
moasa morlri{I ) al poetului Wilhelm Muller.
intreagd d'e dureri, are un strigat de disperare: ,,Eu port ceea ce E uimitoare miiestria ctr ca,rs a reugit Schubert si creeze

e cu neputinld de purtat si inima e pe cale sd mi se spargd
in trup". Schubert gdse,ste accente care imprimd aici recitati-
vului semniiica{ia incorddrii gi a durerii ce-l coplegesc pe tiele-

ricitul Atlas. Urcarea cu un semiton de la prima la a doua
rndsurd aduce cu ea o senza{ie de tensiune care, in mdsura a
treia 9i a patra, se dezldnluie cu for{a unei pasiuni de mult

zdgdzuite. Dar culminarea atinsd in rnisura a patra pe fa diez,

se lringe brusc in nota urmltoare, si becar, ca o cidere a unei

aripi obosite.

lieduri strofice impregnate de parfumul modelului popular
datoritd simplicitlfii, prospe{imii 9i gingdgibi lor poetice. Limpe-
-a-T,"E t,, t, a, i lrog-li. cher, urd b*4pn'*lw&sltnm Ler- be
zimea cristalinl 9i linia Iireascd a invenIiei melodice, periec-
ich lra- ge (Jn-er- tiunea facturii 9i bogifia de nuan{e, adincimea sim{irii 9i
sinceritatea spontand a expresiei, toate ne lac sd ne gindim
Un alt exemplu de recitativ ni'l oferd ,,Der Doppelg;inger". la frurnusefea si,mpld a cintecului popular, glefuit de-a lungul

omlndeihlofnrdeaisgccm,seeinndtuaelcaecpaeslntudlrmmcaeosandzodato-nlogc,ui,Nittoriiosuptbt,eitnaaeesrnpeutdasc"du-etd,trrueislcitliet,alIterivIsusfeli vremrrrilor gi adus la o inaltd treapti artisticS. Am citat numai
cindr-r-gi melancolia persistentd prin linia lui cu tendinfe irJ o parte din liedurile strotice ale lui Schubert, despre care se
poate spune cd au devenit populare tocmai gratie acestor
\
calitd'li ce le conferd pecetea ar-rtenticitd{ii folclorice ; dar simpla
\
99
98

enumerare a elementelor specifice nu este in mdsurd sd scoatd Mai all6m in crea{ia de lieduri a lui Schubert lucrdri
ln evldentd naturaletea gi mdiestria limbajului folosit, simetria
bipartite, cu doud melodii diierite sau cu o melodie 9i un reci-
admirabili a construcfiei gi conturul viu al imaginilor. De aceea tativ melodic, care ilustreazd doui episoade contrastante, cum
am gdsit mai potrivitI exe'mplificarea unei strofe intregi din cu- este cazu,l in celebra sa compozilie ,,Der Tod und das Mddchen"

uroscutul lied ,,Hei,denr6slein" (R[surul) poeticd evocare ([\oartea gi fata), pe versuri de Claudius, sau in piesele,,Aus
Heliopolis", pe un text de Mayrhofer, ,,Geistergruss" (Salutul
a unui biiat care privegte cu incintare o lloare frumoasd.
duhurilor), dupi Goethe gi ,,Am Bach im Fruhling" (Primdvara
Un mare numdr din piesele vocale ale. compozitorului pre- la piriu), pe versuri de Schober.

zintd Iorma liedului strofic variat, in care lie ntelodia, fie Sint apoi lieduri loarte scurte care, din aceastd cauze, nu
prezintd o implrtire stroficd, dar care apar ca o remarcabild
acompaniamentul ori arnindoud, suierd anumite modilicdri de concentrare a insugtrilor creatoare schubertiene, ca, de pildd,
,,Uber allen Gipleln ist Ruh" (Peste toate culmile este linigte),
la strof?i l.a strofii sau numai in unele din ele, determinate po un text de Goethe.

de nevoia reliefdrir unor imagini noi aduse de text sau pentru Desigur cd aceasti foarte limiiatd trecere in revistd, din
a marca o diferentiere in intensitatea emofionald a con{inutului punct de vedere formal, a crealiei schubertiene de lieduri,
nu este in mdsurd decit sd scoatd in evidenld faptul cd ea
poetic. Aga se intimpld in ,,Greisengesang" (Cintecul moFnea- a imbrri{igat mai to,ate lormele cuno,scute ale cintecului vocal.
gului), pe versuri de Ruckert, in ,,Die Forelle" (Pdstrivul) $i nici nu este rie mirare, dacd tinem seama de varietatea .si

pe un text de Schubart, i'n,,Du bist die Ruh" (Tu eqti linig[ea)" numirul foarte mare de texte pe care le-a folosit. Este intr-ade'
tot pe versuri de Rrickert, gi in multe alte cazuri.
vdr pind astlzi singurul compozitor, a cdrui produc,tie de
Alteori ave,m de a lace cu forma clasicd a liedului ABA"
tntemeiatd pe o melodie principarld, care apare la inceput 9i liedr-rri a atins o propor{ie atit de impresionantd. Dar aceasti
la sflrgit, Ei pe o noud idee melodici, de cele mai multe ori imprejurare ne dezvdlr:ie nu nurnai rodul nespus de valoros
contrastantd, in partea mijlocie, ca in ,,Liebesbotschalt" (Ve'ste
de iubire) 9i ,,Aufenthalt" (Oprire), pe texte de Rellstab, ,,Ant al unei inspira{ii I6rd pereche, ci gi vastitatea cimpului in
Strome" (La riu), dupd o poezie de Mayrhofer, ,,Der Linde'n- care a experimentat posibilitdtile expresive muzicale in cadrul

baur,n" (Teiul), din ciclul ,,Die Winterreise" de Wilhelm Muller' destul de redus, toiugi atit de exigent, al genului. Tocmai extin'
derea neobignuit de mare datd crealiei de lieduri a idcut posi-
100
bild scoaterea la lumind a feluritelor aspecte practice legate

de problemele componistice respective, cristalizarea particula-
ritd{ilor de gen gi formb 9i deschiderea uno'r perspective nebd-

nuite de dezvoltare in domeniul muzicii vocale.
Nu problema formelor in sine esto aceea care l'a preo-

cupat pe Schubert. Ele au constituit doar, cum era gi firesc,

punctul de reazim in cdutdrile sale necontenite de a ajunge

101

la rddicina sensului artistic protund al liedului, la esen{a lui tcxtul. Cuvintele i,si pdstreazd intreaga lor importanlI de con-
ca expresie complexd rezultatd din imbinarea sunetului vorbit chiar de formi, dat poezia lor capiti prin mijlocirea
cu cel ciniat. Pentru Schubert nu era vo'rba de cdutiri con- tinr-rt gi o expresirriiate mult ldrgitd, o accentuare in prolunzime

gtiente, metodice, decit in mdsura in care ele corespundeau rnrrzicii

impulsului voca,tiei sale gi nu unui imperativ gtiiniiiic acceptat a sensului lor emo{ional sau filozofic'

ca atare. Dotat insi cu o extraordinard intui{ie, cu o sensibi- Deosebirea importanti dintre conceptia lui Schubert in
litate extrem de vie gi cu o inspirafie o'riginald de o mare tlorneniul liedului si cea cure,nti a rnajoriti{ii compozitorilor
rlinaintea sa, std tocmai in faptul cI muzica nu mai joaci la
profunzime, el a dat un relief neatins de inaintagii sli trd-
el rolul unei simple ilustrdri, al unei ,,so'norizdri" (Vertonung)
siturilor lundamentale ale liedului romantic german. Pdstrin-
a versurilor. In acelagi timp, el a depdgit delinitiv faza pre'
du-i gi dezvoltindu-i acele calitd{i caracteristice care aparfin
liedLrlui popular german, el i-a stabilit totodatd legdtura de ponderenlei elementului muzical in dauna textulr"ri poetic, ajun-
continuitate cu acesta prin : me,lodia simpld ,si cantabila, lirica
gind la completarea expresivi reciprocd a celor doi iactori
duioasd gi contopirea intimd a cuvintelor cu muzica intr-o uni-
tate de exptesie al cirei rezullal este trdrgirea gi adincirea ima- intr-o mdsurd care l-a ilcut pe prietenul sdu, poetul Grillparzer,
ginilor poetice, imbogdlirea lor cu nuante emolionale ce nu pot sd spund cd, ,,Schubert a ldcut poezia sd cinle 9i muzica sil

fi redate intotdeauna prin cuvinte. uorbeascd" .

Dupi cum am vdzut, lieduri au scris compozitorii gerrnani Ue element deosebit de important in crea{ia vocald a lui
Schubert il constituie acompaniamentul, care, in afard de unele
gi inainte de Schr-rbert, multe din ele de o valoare artisticd excep{ii, este departe de a fi un sinlplu lactor de susfinere
rernarcabild. Cu toate acestea, el este cel care a iost consi-
arrnonicd a liniei melodice. Instrumentul (mai intotdeauna pia-
derat creatorul liedului german mdiestrit.
nul) sau ansamblul, care intovdrigegte vocea' participd activ
Explicafia std in faptul ci la el igi gdsesc cea mai deplini la formarea imaginii muzicale. El are un limbaj propriu, in
sensul cd sonoritdtiie specilice gi posibilitd{ile sale arrnonice
afirmare insu.sirile specifice liedului popular german, pomenite
mai inainte. Fiecare din aceste insugiri gi-a aflat separat expre- constituie elemente de imbogd{ire a expresivitd{ii melodiei ;

sia mai mult sau mai putin tim,idd in creatia compozitorilor dar partea ce-i apartine igi trage de cele rnai multe ori esenta

inaintaEi ; dar la nici unul din ei nu le glsim reunite pe toate din acelagi material muzical ca 9i ideea melodicd de bazd'
in mod constant in aceeagi pldmadd, susceptibild de a exprima Aceasta este uneori preluatd pe plan instrumental, in timp ce
o in.ragine artisticd unitard gi totodatii superioard posibilitd,filor vocea se rezumzi la un recitativ intemeiat, de pildi, pe un
de redare ale cuvintului gi muzicii luate separat.
motiv imprr-rmutat chiar din basul acornpaniame'ntului. Existd,
La Schubert, versul, imaginea poetici, nu genereazd melo-
cu alte cuvinte, o strinsd intrepltrundere intre partea vocalh
dia doar ca o simpla traducere in limbajul speciiic al muzicii. gi cea lnstrumental5, care i9i are ra{iunea tocmai in necesi-
Nu este vorba de un paralelism intre doud ior'te expre'sive,
cuvintul gi cintul, care intruchipeazd in acelagi timp dar separat tatea sim{itd de compozil"or de a da imaginii poetice un cit mai
aceeagi imagine, ci de o intrepitrundere intimi a melodiei cu I pregnant relief prin mijloacele specifice muzicil

l I-a Schubert, acompaniamentul pdrfii vocale caplti o in'
semndtate cu atit rnai mare cu cit el ii atribuie in nenumdrate
102
103

rinduri un rol descriptiv menit sii introgeascd anumite imagini Intr-un lied din ciclul ,,Die Winterreise,' intitulat ,,Die
Krdhe" (Cioara), pariea cintatd la pian de mina dreaptd lasd
poeiice cuprinse in text. Ciieodatd o iormulii ritmicd sau o impresia cd imiti tot timpul slriturile ciorii,

scurtd idee melodici cu canacter imitativ, sugereazl cu o p,las- iar in liedul ,,Leizte Hoffnung" (ultima speranfr) din acelagi
ticitate uimitcare o trasituri importanti a unei astfel de ima-
ciclu, un motiv format din doud note scurte, ce trec de la o mind
gini care, foarte adesea, repreztntd o redare a unui aspect la alta, redi p,arci mi;carea frunzelor in cidere.

din naturd.

AFa se intimpld in balada ,,Erlkdnig" (Craiul ielelo,r),

unde guieratul vintului este zugrdvit printr-un scurt motiv
repetat la bas, avind o linie ascendentd pe primele gase trepte
ale unei game minore, fringindu-se apoi pe,ntru a reveni prin

treptele arpegiului 1a punctul de plecare; trioletele rapide de

Gesehwind

1a mina dreaptd sr-rbliniazd goana calului in noapte .si infriau- In ,,Gretchen am Spinnrad" (Margareta la virtelnild), pia-
nul brodeazi un desen imitind zumzetur virterni{ei, care-nu se
rarea tat5lui, pornit sd-9i salveze copilul bolnav pe care-l stringe opregte decit atunci cind Margareta igi amintegte de sirutul
1a piept.
1r-ri Far"rst.
In liedul ,,Wohin ?" (Incotro ?) din ciclul ,,Die schbne
Nu mai pufin sugestivd este partea pianului 1a liedul
Mullerin", se aude la mina drqapti o succesiune neintreruptd
de grupuri de gase note, evocind mulmurul unui pirdu, in timp ,,Der Leiermann" (Flagnetarul), din ciclul ,,Die Winterreise",
ce in bas, un desen sinuo,s, sugereazl cursul undr:itor al apei. unde mina stingi Iigureaz[, un acompaniament uniform gi mono-

104 105

ton, aga cum se intimpla de obicei la instrumentele muzicale $i aici pianul dii nagtere unui contrast clt unele oasaje
mecanice cu maniveld, cum e flagneta, in timp ce la mina
dreapt2i se deseneazi un scurt motiv care, in exemplul dat mai rnai agitate ale melodiei, care semniticd nelinigtea sulleteascd,
jos, la misura a patra, este intrerupt de o pauzd, micd, o
gaisprezecime, urmatd de o cidere accentuatd pe un acord, accentuind asifel imaginea omului epuizat trr-rpegte dar lrd-
lasind impresia ca braful obosit al flagnetarului nu mai are
rnintat de emofii.
putere sd invirteasca manivela. Mdsura a cincea repeti intocrnai
Chiar atunci cind acompaniamentul nu pare sd fie decit
aceastl figurd, imprimind imaginii o gi mai mare pregnan{d. rrn simplu suslindtor armonic, mai cu seamd in liedurile cu o

Btwls lougsam F-..+-/ desldgurare lentd, in realitate Schubert il lolosegte ca un mijloc
np cxpresiv menit sd ampliiice atmosfera generald a poemului'
I
In multe din piesele vocale ins,pirate de mirelia naturii, acor-
Intr-alt lied din ,,Die Winterreise", ,,Die Post" (Pogta),
durile lar,gi se suc'ced intr-o inidntuire lini qi maiestuoasi, care
vfdSreiciumhfrai-annrbltiaaemrrrtdeicgcraceelerfpaiigidzuA-rr{eiicautvztodna,csjcaueolertnno,ntrfruadallcusilatncvpdoounistoepisranarnidcliaspmcaourgeitnamctluiueolulnogiudil-uiami a,psfilioinrrmimtdmuulrdt-ldarel sugereazi imensitatea ei impunitoare. Un asttel de exemplu

lorfd imaginea tindrulur indrdgostrt cuprins de emolie la gindul este ,,Meeresstille" (Linigiea mdrii), care impresioneazd pro-
Iund tocmai prin asemenea mijloace de o rar:i simplicitate 9i
cd s-ar putea sd primeasci o scrisoare de la iubita lui. In sfirqit, de o mare lorfd de sugestie.

in acelagi ciclu, liedul ,,ftast" (Popas) are un acornpaniament Dar acest fel de acompaniament nu este limitat numai la
monoton, cu un ritm neschimbat pini la capdt, care zugrdvegte sfera ar[tati mai sus. El aprare in genera,i ori de cite ori ima-
oboseala cildtorului oprit sd se odihneascd in coliba unui cir-
ginea poeticd este legatd de o stare suileteascd linigtitd, de
bunar.
reculegere, de adincd medita{ie sau cind exprimd reserllnarea'
I
irnpdcarea cu sine in lata unui fenomen inevitabil prin insdpi
106
natura lui, cum este moartea.

Nu se poate vorbi insl de elementele descriptive din acom-
paniainentul liedurilor lui Schubert, fdrd a sublinia iaptul c.i

ele capdti o semnifica{ie determinatd de esenta con{inutului
de ginduri gi sentimente, de firul conducdtor care strdbate
intreaga lucrare. Nu este vorba de simple detalii, care pot ii

mai mult sau mai pu,tin pitoregti, ci de o accentuare prin mijlo-

cirea lor a atmosferei generale, de o implinire a factorului

emolional prin acest suilu de via{i 9i de omenesc, prin acea
bogd'{ie de nuanfe, care lac ca imaginea artisticd sd iie per-
ceputd gi infeleasi de cit mai mulfi.

Pentru a concretiza aceastd observafie, trebuie precizal,
de pild5, cd acornpaniamentul la balada ,,Erlkdnig" nll
este limitat doar la o func{iune pur imitaiivS, ci lntireqte

107

imaginea generald, o lace mai pre,gnanti pe fondrrl rrnei pulsa{ii asetnenea text a gdsit in Schubert un interpret cu atit rnai fidel
t:u cit el i-a dezvdluit mai deplin .si mai prolund sensul, ideea
continue, menitd sd sugereze starea de lebrild ingrijorare gi stor.
lui de bazd qi cadrul de detalii strins iegaie de ea. Cu
{are disperatd a cdldre{ului. Mai mult inc:i. el constituie tot-
odati un cadru sugestiv pentru elementul fantastic pe care-l aceasta el a depdgit cu mult pe predecesorii 9i chiar pe contem-
poranii siii, dintre care numai loarte pufini incercaserl, in mod
aduce evocarea craiului ielelor, viziune infricogdtoare a minfii
tLrlburate de delir a copilului. Cu alte cuvinte, in atard rle sporadic gi cu oarecare timiditate, si confere acompaniamentu-
caracterul lrri pitoresc, acompaniamentui are un rol esen{ial
Itri un rol activ in structura muzicald a liedului.
in zugrlvirea unor stdri suiletegti pomenite direct sau presu- Pentru a incheia acest capitol este cazul sd sr-ibliniem ne-

puse irr nod implicit in textul poetic. cesitatea ca interpretarea iiedurilor lui Schubert sI fie fdcuti

I..a lel in ,,Gretchen am Spinnrad", unrle formrrla din acom. cu respectarea echilibrului dintre partea pttr muzicali 9i decla-

paniame,nt, despre care am spus cd imitd zumzetul virtelnifei, ma{ia textului poetic, in aga lel incit sd nr-l se ajungd la pre-
creeazd, prin repetarea ei continud o atmosferd de neliniEte, de
emotie infrigurati. oelindind ceea ce se petrece in suf letul dominanfa uneia in dauna celeilalte.
Margaretei. Cind zumzetul se opregte pentru o clipi, aceasta
o culminare emo{ionali, ca Ei cum gi inima i In ceea ce privegte acompaniamentul, buna lui tealizate
marcheazd loc la amintirea revelatiei avute at'unc'i cind s-ar inrplici o adinci cunoagtere nu numai a pdr\ii vocale ci 9i a
a fost textului poetic, fiindcd numai in acest iel, mergind pe linia
fi oprit tn concepiiei lui Schubert, vor putea ti scoase in evidenli acele
sirutatd de Faust.
pasaje-gi accente destinate sd intregeascd imaginea muzicald
Cind acompaniamentul are aspectul unei inlin{uiri de acor-
duri desidgurate intr-o migcare lentd, ne gisim de obicei in centrald.
iafa unei idei poetice care genereazd. o impresie de mdre{ie, ca
in ,,Meeresstil1e", sau de inexorabili necesitate, ca in ,,Der Tod
und das Mddchen".

Exernplele de acest fel abundd in partea instrumentald a

liedr,rrilor lui Schr-rbert, dar ne vom mdrgini numai la cele date,

sr-rbliniind doar legdtura organicd a acompaniamentului cu sen-
sr,rl proiund al confinutului poetic.

Este de observat ci, pe mdsura maturizirii sale in con-
cep{ie si tehnicd componisticd, Schubert a acordat o atentie
crescindb pdr{ii instrumentale a liedurilor sale, fdcind ca
aceasta sd completeze, sb. adtnceascl Ei si amplifice imaginea

muzicald cu acele trisdturi ce nu-gi gdseau locul in expunerea
vocald a melodiei, care era in mod necesar grefatd pe un tgxt
limitat ca intind,ere. Cu alte cuvinte, bogi,tia de imagini a uriui

\

108

A\UZICA CORALA ri;rlc. Acest contact strins Ei continuu cu practica corald l-a ajutat

In alard de liedurile pentru o singurd voce cu aco,mpania- sri acumuleze o pre{ioasi experienfi, ale cirei roade aveau sd
ment de pian, Schubert a scris citeva duete 9i ter{ete vocale, rrplrd de-a lungul anilor in cele aproximativ 60 de compozitii
dintre care unele cu caracter ocazional. compuse in cea rnai
mare parte t:rrrale pe care le-a scris, in alard de numeroasele lucrdri des-
in anii adolescen{ei, ele sint mai pu{in cunoscute.
lrrrrte cultului catolic.
Totugi unele dintre acestea reprezintd in bund mdsurd o va- In amintirile sale, A. Hiittenbrenner pomenegte de reuniu-
pdialnoea_ahacmarseircnra-s-artilert-tdlai8tsio.lltB5ruicil)tiodS,rS.lp,racerpvlmiveelcearruriri,stcnauparrtbsieezicdlxiduetI,imeSddecgcehiHimtilaltoeentelrrrt,{y,et,d,eCteer,a,llepenautoetcnenlosenmcafh,iia,c1tMreieeiand,,i,t,,leD.i(erli(pdgeCr"l6eAin(()dctievliosnoccrtkredai.sces-i
nteunnt"d(-Avo1c8a2{i7i )-. lB22) gi ,,Der rrile din liecare joi seara din casa unui priete,n al sdu, Mozatti,
Ultimele trei au Flochzeitsbraten,, (Friptura de cind, impreund cu acesta, Schubert gi un alt prieten, Assmayer,
texte de autori necunoscu{i. cinta piese pentru cvartet vocal bdrbdtesc. Dupd cum se 9tie,
nu existau prea multe compozi{ii muzicale de acest fel, printre
Muzica corald l-a atnas de asemenea pe Schubert care, lnch
in anii copildriei, a avut nenumlrate prilejuri de a se familia- care un loc aparte il ocupau lucrdri de Mozari, Michael Haydr-r
riza cu speciiicul ei. Primul sdu profesor, Michael Holzer, care
si Weber. Aproape in Iiecare joi insd, Scl-rubert aducea un cvar-
conducea corul bisericii parohiale, l-a invd{at sd acompanieze la
orgi, c'eea ce i-a creat totodati largi posibilitdti de experimen- tet vocal propriu, pe care cei patru prieteni il cintau impreund.
tiiri armonice in legdturd cu sus{inerea ansamblului coral. In
afard de aceasta, el a iicut parte din corul bisericii parohiale, Aga s-au niscut unele din cele mai frumoase piose ale sale
fiind uneori 9i solist, iar mai lirziu, dupi cum s-a mai ardtaf
inainte, a cintat timp de mai mul{i ani in corul capelei impe{ pentru voci bdrbdtegti, destinaie la inceput numai cercului de
amatori pomenit mai sus. Incd un mijloc de experimentare a
I
unui gen pe care Schubert l-a pretuit Ioarte mult -si pe care l-a
lt0 l'alorificat cu o artd desdvirgitd.

Nu se poate spune ci aceste compozi{ii ar li fost scrise
numai in scopul de a li cintate in cercul prietenilor, dar este

cazul sd se sublinieze iaptul cd in crea{ia corald a lui Schubert
ligureazd numeroase piese ocazionale, ca diieritele cantate de

sdrbdtorire : ,fur Namensieier des Vaters" (De onomastica
tEsaohtr5loe,n,luciJo.-rSmpe1i8nx1dt3o)gu,is"opr(ecInnhterousntortari,ere,ia,Zvluourci JiJ.,buSdbpreeblfnietdeioequrstSi -rEaililegBrhils6i"t)a,(rPpi,eenn,,ttZrruuu

jubileul lui Sa,lieri- 1816), pentru voci birbdteqti 9i pian, ,,Zurn
Ceburstage Michael Vogls" (.De ziua nagterii lui trtichael Vogl'
1819), pentru trei voci .st pian, ,,Zur Genesung Irene Kiesewet'

mteirxst"g(iDpeianinslaindptaot-rsuirmeaiinIrie, n,,eSitdKniedscehwene"tte(Sr e-ren1a8d2e'/)-,18p2e7n)t,rupecno-r

tru alto gi patru voci feminine, de ziua naqterii Luizei Gosmar,
pi aga mai departe.

nl

La fel, s€ presu,pune cd gi ter{etele comice, cle care arn po- 1,320, pentru voci b5rbEtesti cu pian, iar in a treia versiune din
1821, cu un acompaniament de instrumente de coarde gra\-e:
menit, ,,Die Advokaten', pentru trei voci birbdtegti 9i pian gi tloud viole, doud violoncele gi un contrabas. Aceasta din urmi
,,Der Hochzeitsbraten,, (Friptura de nuntl), pentru' soprand, r.ste una din cele mai frumo,ase gi mai cunoscttie p,ese corale
tenor, bas gi pian, au lost destinate serilor ,r".Ll" de petrecere ale 'llui Schubert, in care partea vocali are, rnai ales in partea
t t'ntrald, un pronuntat caracter descriptiv.
care urmau,,Schubertiadelor,,.
Corul incepe cu unul din procedeele preferate ale hii SchLr-
Schubert a scris piese corare pentru ansambruri birbd- bert, acela de a stabili, inainte de enunlarea temei, ritmul ge-
teEti, feminine gi mixte, dintre care multe sint deosebit de inte_ nerai al piesei, in cazttl de fa{I, unr-rl din ritmurile sale carac-
resante, nu numai pentru frumuse{ea inspira,fiei melodice, dar
,si pentru bogi{ia si plindtatea combina{iiror armonice, pentru teristjce, despre care r:om mai r,orbi la creafra sa pentnr
mriestria conducerii vocilor gi echilibrul sonor reahzat. Lirice
prin excelenld, intilnim adesea in ele tendin{a de a icrrnatii de camerd.
ra din voci rolul de factori descriptivi, menili sd atribui uno-
amdnunt al textului gi sd contribLrie irustreze un
deplind a imaginii poetice.
astfer la conturarea mai

Cele mai multe din lucrdrile sale corale sint fird acompa-

niament (a cappella). printre cele rnai cunoscute se numdri:

,,Stdndchen" (SerenadI), pe versuri de Grillparzer, pentru solo nn insirgi ielul in care atribuie vocilor diferitetre pirfi ale
de alto gi cor ibndribodrmteasco, rciuginoavlderpseiunnterugsioproengtriucc'aorrtefet mvoincianl,, lcxtului, ca 9i in linia pe care o imprimd liniei melodice, se

ambele scrise r,e'de tendin{a figura{iei pitoregti. Versului ,,raza purd. se re-

-lpbi,eder,ubd,Ndn' tue(tCerscxiwnt tsedeirecmdGdieuoeletsetlehuenap,slttupeic)ele,hn.ttprukeecvnveninrtst"eu(trNivudomecaaKlilbocdpinrsbetoltcecuksn,copa,eg,,ntSetcruhdloaorccuhtlef)_.t uarsd din inaltul zidului obrupt de stinc:d" , i'i corE:<puhd'e o

iemd gravi cu o lini'e coboritoare, cintati de ba;i,

au ociteva din cele mai bune rucrdri corare are rui Schubert
pind suslinere instrumentald, care variazd de la pianul
la forma{ii mai numeroase. Astiel ,,Hymne an dem singr-rr Strr;ald@dF/p- hqn stel- len Fels-waddu
Unen-
dlichen" (Imn citre inrinit), pe un text de schilrer, este scris
pentru 4 voci mixte cu acompaniament de pian. Corul
der Geister riber den wassern" (cintecul duhurilor ,,Gesang
deasupra
apelor), pe versuri de Goethe, a fost compus in prima versiunel
din 1817 pentru patru voci blrbdtegti a cappella, in a doua din j perrtru ca versul imediat urmdtor, ,,apoi se reslird fermecdtoare

p,rintre undele norilor", sd lie luminate de co,ntrastul adus de

tt2 \ E - Franz Schubert. - c, 8591. 113

vocile tenorilor, marcind imaginea noui prin registrul inalt ,si Un mic tragment, truat chiar de la inceput, ilustreazd, Iru-
timbrui lor mai dulce" rtruse{ea simpla si inspirafia spontanl a me'lodiei, ca gi sono-

ritatea plind si limpede a cvartetului vocal, dar ne nai aratii
un lucru pe care il intilnim 9i in alte coruri acompaniate ale
lui Schubert gi anume, cd pianul nu aduce nimic nou, ci inti-

regte doar partea vocali.

T.llr,

In sfirEit, in p,arlea centrali, textul descrie ;uvoiul care

spumegd minios, precipitindr-r-se ca pe nigte trepte in pripastie.
Aici, in ti'mp ce tenorii urmeazd o linie coboritoare, bagii sint
destina{i s5 descrie mugelLr,l gi cdderea apelor in cursul sinuos
5i agitat al ;aisprezecimilor.

Piano

T.t,lr Dar iaii un pasaj, in acelagi cor, evocind pestigorii care

TIII, ,,alunecd .si sufld bdpicule ca perlele, fuga tor rapidd se indrea-
spre
BI,U ptd curind in ios, apoi indatd iard;i suprafafd.,, In acorn_

paniamentul bine ritmat gi jucziug al tenorilor secunzi gi bagilor,
tema cintatd de tenorii primi urmlre;te incleaproape textul,
avind o linie sinuoasi, cind urcltoare, cind coboritoare, cores-
scl*iuml ;r un- mu- lhig
punzdtoare sensului poetic.

T.I

Vom continua cu un alt cor care confine un admirabil epi- unC b!a- sen

sdBoeidirpgdreeorss,cppreiepfintmi\t'er,ua,,cD9vaiasprtaDerotturbfmcdhrubeldnct"eins(tSceicgtuui clpuuiilapn-op-ul8lalrp7. i)e,spieimveprrseugrniadt{e ll5

ll1

T.I

tn

Un alt cor, care constituie un admirabil exemplu al mdies-

triei compoziloruLti, este ,,Nachtgesang im Wald" (Cintec noc- Un tablou de o pdtrunzdlaare mdre{ie epicd este cantata

turn in pddure), scris pe versurile poetului Seidl, pentru voci ,,Miryams Siegesge'sang" (Clntecul de victo,rie al Miriamei) pe
versuri de Grillparzer, pentrusolo desoprand, cor mixt qi acom-
bdrbdtegti acompantate de 4 corni. In aceastd piesd de L1n me- paniament de pian, a cirei fesiturh se reazimd pe trisitr,rile
viguroase ale unei melodii de largd respiratie.
lodism expresiv gi invrliuitor, plind de avint romantic, care des-
,,Psalmul 23", pentru doud soprane si dor-ri altiste, cu
crie cu un adinc lirism tarmecul padurii in noapie gi sentimen-
acompaniament de pian, este o lucrare in care prospefimea in-
tele inspirate de linigiea maiestuoasi a naturii adormite, Schubert
ventiei melodice si erpresivitatea delicati a veqmintului ar-
folosegte timbrul sugestiv al cornului pentru a scoate gi mai rnonic dau naEtere unor momente de neasernuiti eleva{ie
mult in reliei sensul poetic al versurilor. Efectul rezultat din
spirituali.
imbinarea vocilor cu sunetul dulce al cornilor este deosebit de

impresionant. Compozitorul merge aici pe drumul deschis de Vom mai da un exemplu din corr,rrile brlrbhtegti neacompa-

Weber in celebra sa operd ,,Freischritz" in care cornul evocd niate, care reprezinld o culme a mdiestriei schubertiene in rnu-
zica corald, datoritd simplicitifii impresionante a rnijloacelor
lumea vindtorilor dar si atmosfera misterioasd, plind de poezie,
cu care izbutegte si creeze atmosfera poetici evocatd de text
asuprdi IddnuerciMio-ra,uylrch,a,oDdfeerurr,iGppoerinnndtcreiuplfapalhaartrelura"vc(toGiuconiniib.ddoribiedrtuelg-ti 1824), pe ver-
Este vorlrra dpeen,t,rWuephamtruuthv"o(cMi ebliarbncitoelgieti.- 1828), pe versuri de
gi pian, gdsint Mayrho{er,

din nou o introducere iiistrumentald care pregdtegte atmosfera

printr-o ritmici caracteristicd. Aceasta capdti insd o pregnan{d Un peisaj de sear5, pe care ochiul poetului il privegte cLt

deosebitd in migcarea de legdnare imprimaid de salturile de melancolie. Un clopot risund grav, flarcind linigtea ce se ag-

cvartd, cvint:i gi terlii ale bagilor secunzi. (ex. de la pag. 117). terne peste tot locul in amurg. Pe o singurd notd repetat5, vo-

O lucrare remarcabild prin bogd{ia armoniilor este ,,FIym- cile baritonilor |igureazd dangdtul monoton ;i molcom al
ne" (lmn), scris pe un text de Schmiedel pentru soligti, cof
bdrbdtesc Ai insirumente de suflat. clopotului, creind un fundal pentru te,rna sus{inutl de tenori.
I

I

ll6 tt7

Db A-badg/oche ld- nel,rcnl/lnnelahhldie Pk: ATUZICA RELIGIOASA

Ar nrai ii de citat inci multe din corurile lui Schr,rbert. Dupa curn s-a vizut in alte capitole ale acestei lucrdri,
Arta lui in acest domeniu s-a dovedit a Ii rimas in multe ca- Schr"rbert s-a buourat in timpui copildriei qi adolescen{ei de
zuri neintrecutd, mai ales in ceea ce priveste conrrile bdrbd-
tegti. Rindurile de fati nu pot dezvalLri comoara de frurnuse{i fnrprejnrdri deosebit de prielnice de a se lamiliariza cu practicit
cuprinse in ele, dar arr rnenirea si indrepte atenfia iubitorilor
rnuzicald in anumite domenii, insugindu-gi r-rn pre,tios bagaj de
de muzici asupra aceslui capitol deosebit de interesant gi de cunogtinte care i-a compensat lipsa unor sttrdii sistematice ;i

bogat in realizltri artistice de nrare valoare din crea{ia temeinice. Ceea ce a cunoscut gi a invalat in cvartetul de coarde

schubertianii. alcEtuit cr-r tatbl gi frafii sdi, in formatia orclrcstrald de la
Stadtkonvikt qi in cea de acasd, i-a folosit enorm de muli si

tr-a ajutat sd experintenteze 9i sd veriiice roadele cdrrtirilor sale
pe tdrimul muzicii instrumentale.

La fel s-a intimplrat gi in direc{ia muzicii corale, pe care,

dupd cum arn arltat, a practicat-o incepind de Ia virsta de 8

ani in cadrul bisericii parohiale din Liechtenthal, sub indru-

marea plind de irrlelegere a cantorttlui .Nlichael Holzer, 9i apot
in corul capelei imperiale de 1a biserica Augustinilor dir.r Viena.

Ceea ce i-a oferit aceasid din urmd activitate nu a lost
nrrmai adincirea tehnicii componistice in domeniul muzicii co-
rale, ci gi apropierea de o ramurd de crea{ie care se alla \a

troc de cinste pe vremea aceea : tnuzica brsericeascd. Cultul ca-
tolic, cult de stat in imperiul habsbrrrgic, cdntia ii apar{inea 9i

n9

farnilia lui Schubert, era plin de posibiliti{i pentru un compozi- semnificativd linia generalii a atitudinii compozitorilor la{d de
tor dotat cu o inspirafie atit de abr_rndentd ca a lui. cerin{e,le cultului in privinfa muzicii ce-i era destinatS.

Se cinta mult in biserici, dar e,lementul profan pitrunsese Incepind cu prima lucrare liturgici, ce dateazd din anul
din ce in ce mai adinc in muzica liturgici, fie sub forma cin- 1812, Schr-rbert a scris aproape 25 de piese de acest fel, de

tecului popular, fie prin influen,ta crea{iei de operd, dind nagtere propor{ii mai mici, dintre care cele mai rnulte aparfin primilor
si ultimilor ani de crea{re. Chiar.gi lucririle mari au fost com-
unor pdrfi solistice cu caracter de adevdrate arii, sau prin
prezenta orchestrei. Incetul cu incetul, dogmele ldcuserd lor: puse in majoritate de trmpuriu. Acestea din urmd cuprind nu
in aceastd privin{d uner rnari libertd{i, care a permis compozi- mai pr-rfin de 6 messe, despre care s-a pomenit in partea bio-
torilor rnai multd sLrple{a in desldsr-rrarea gindirii ror muzicale, graiicd a lucrdrii. Ele sint enumerate mai jos in ordinea apa-
ri{iei 9i cu men{iunea lorma{iilor pentru care au fost scrise.
Ceea ce se intimpla pe atunci in cadrul trnei sl_rjbe mai impor-
L Messa in fa maior a iost compusd in 1814 pentru sir-
tante, inconjuratd de o oarecare solemnitate, era nai rnult o
bdtorirea centenarului bisericii din Liechtenthal. Are 5 soligti,
manitestare concertisticd decit expresizr cucerniciei supusd re-
gulilor strdvechi ale bisericii catolice. cor mixt, orchestrii mare gi org5.

Sub aceastd inlluenfa si in arnbianIa creatd de h_rcririle 2. Messa in sol major, din 1815, a fost scrisi pentru 3
bisericegti ale lui llichael Haydn, Josel Haydn, Mozart $i ale
soligti, cor mixt, orchestrd de coarde gi orgi.
altor compozitori cunoscu{i pe atunci, lucriri ce rdsunau in mod
obignuit la slujbele catotice, SchLrbert gi-a exersat urechea 9i 9i-a 3. Messa in si bemol major, tot in 1815, are 4 soligti, cor
format la inceput un stil care mergea pe urmere inaintasiror sdi. mixt, orchestri (fird ilau{i, corni ;i tromboni) gi orgd.

llicul compozitor nu era religios, in sensul unei supuneri 4. Messa in do major, din 1816, dedicatd l,ui Micha.el Hol-
oarbe in fa{a dogmelor bisericegti, aga cllm era tatdl slu, care
zer, cuprinde 4 soli9ti, cor mixt, orchestrh de coarde (lnrd
imprimase vie{ii de familie o atmosferi foarte rigidd din acest
punct de vedere. Spiritr-rl sdu independerrt se rdzw|tea ihrpo- viole) 9i orgd.
triva ingustirnilor inerente fanatismr_rlui mistic, dar credin{a
care-l anima nu era mai pu{in sincerd, indenrnindu-l la o naivri 5. Messa in la bomol major, compusd intre anii 1819 si
gi plini de ardoare ddruire de sine, izvoritd dirr nevoia de a se
lB22 gi denurnitd ,,.&lissa solemnis", are 4 soligti, cor mixt pe
cufunda in siera de reculegere a unor triiri srrlletegti contem- 8 voci, orchestrd mare -si orgd.

plative. 6. Messa in mi bemol ,major, din 1828, cu 5 soliEti, cor
Este demn de remarcat faptul cd nu a respectat intotdeauna
mixt pe B voci gi orchestri mare.
cu scrupulozitate textele religioase, omitind uneori pasaje con-
In aiari d,e acestea, SchLtbert a nrai scrris in lB27 o Messd
siderate ca importante. Nu rezulth insi de nicdieri dacd aceste
omisiuni erau intenNionate sau se datorau altor cauze. De germani pentru cor bdrbltesc si orchestri.
altfel, nu era un lucru nou. Asemenea exemple se giseau,
Daci 1a inceput se simte intr-o oarecare nidsrtrl influen{a
printre allii, ;i la N\ozarl, ceea ce face sd apari cu atit mai.
mozartiana, cu tintpul se contureazl din ce in ce mai mttli
120
stilul siu personal, mai cu seamd in ceea ce privegte substan{a
rnelodicd, caracterizatzi prin iinia simpli 9i expresia suavl a
Iiedului. Este, impreund cu lirica inviluitoare gi prolund mig-
cltoare, trdsdtrrra cea mri vie a muzicii bisericegti schuber-

t2L

trene. In lucrdrile sale rnature insd, traditia polifonicd isi gd-
se-ste un loc important, vldind mdrestria cu care Schubert
desfdgoard largi mi.scdri ir-rgate ca, de pildd, in episoadele
,,Gloria" .si ,,Credo" din A{essa in la bemol major si din cea
in mi bernol major. Pe de altd parte, asemenea tablouri ample,

cu mdretia pi gravitatea lor, constituie un deosebit de pregnant

element de contrast in raport cu spontaneitatea gi frdgezimea

ideilor melodrce, care rdmin totugi pind la urmd facto,rii ex- MUZICA PENTRTJ SCENA
presivi predominanti in {esdtr,rra generali a ansamblulLri. pir-
.tile soilstice atribuite vocilor au o facturd limpede, concisd gi
in acelagi timp lipsita de orice tendinti citre eiectele teatrale.

Schubert folosegte rrneori -sdiainr,sitnrumgeennetreals, oolricshtees-tra rnai ales Este peniru rnulfi rrn fapt necunoscut ci Schubert a scris
nu are o
pdianrttrietusrdufpldrteoariicodme plelicnantd-,
.iucind insd rrn substan!ial ro1 colo- nutzica pentru un nunrdr impresionant de lLrcriri dramatice.
ristic.
Incd din anii copildrieri a tost minai de gindr-rl de a compune
Inegal5 in ceea ce priveqte valoarea artistjcl, muzica bise-
pentru scend gi a inceput sd scrie de pe atunci. Realizdriile
riceascd a lui Schrrbert prezinld in cronologia ei o sporire lui sint risipite de-a lungul unei ,perioade de 10 ani, din iB13
pind in 1823, dLrpd care nu a mai lucrat nimic in aceaste di-
treptatl gi continui a calitatilor erpresive, pe mdsura maturi-
zdrii concep{iei sale creatoare. Cele mai interesante lucriri sint rec{ie, cu excep{ia unor schiJe pentnr o operd proiectatl.
Messele in la bemol major si in mi bemol ma.ior, care con{in
Compozi{iile pentru scend sint in nurnlr de 18, din care
pagini de o mare fruntuse{e si originaiitate. Nici acestea nu
l0 terminate, iar restul in stare Iragrnentard sau pierdute. Iatd
sint lnsi indeajuns de cunoscute Ei meritl, cu si,guran{i, sa figu-
reze ln repertoriul permanent al marilor forma{ii. lista celor care au ramas :

Dsiinagv2so1p.l.,i-ue-lludi,),,u,,DDpfeeedresuvriTineeerdtrjeriuifhxeprtlsiigdueLenuTPsthotes.sxctKtheddlnore"sns(eKS"roa(t(Cnz1te8ain1bse5utel)e5.lut(li1m8d1pe3dp-eld4c1ea8r1ni4ia)),"l

3. - ,,Fernando", singspiel pe ltn libret de A. Stadler
rBr5).
(

nGroaent5c4ha..e)--,(isnia,Cn,gDglmasiuepedineFitnlr-eedurvrnp1od8dne1u5Vv)n.oilntleaxSBtadleaelmlaMa",naksyairnh"gos(fPeprireie(l1tpeSen1i5iu).ndintexStaldae-

t23

6. Die Burgschaft" (Zdlogul), operi dupi textul unui 'rrigcare, de dezvoltarea unui conllict dramatic care sd tinb

-autor necunoscut (fragrnent 1Sl6). lraaz interesul publicului gl sd pregdteascd treptat deznodh-
-7. ,,Die Zwillingsbruder" (Fratii gemeni), singspiel dnpd
rrrintul, printr-o inldnlurre logicd a episoadelor gi prin gradarea
-o piesd franluzeasca (1819).
.judicioasd a tensiunii emo,lionaie, aFa cum trebuie si se pe-
propBa.b-il ,,Adrast", operd pe un libret de Mayrhofer (fragment-
treacd lucrul in teatru. Pe de altd p,arte, este tot atit de valabild
l8l9). :rlirmalia cd Schubert nu avea afinitd{i cu specificul genului
9. * ,,Die Zauberharte" (Harpa fermecatd), feerie dupl rlramatic, fapt dovedit prin felul in care a acceptat orice librete
un text de Hofrnann (lSl9-1820). tzird nici o discriminare.

von 1S0c.lr-obe,r,A(1lio82n1s-o18u2n2d). Estrella", operi pe un libret de Franz In realitate, to{i cet ce l-au cunoscut l-au apreciat peittrtr
calitatea liricd a muzicii sale gi printre acegtia s-au aflat 9i
liche11l.(r-ieg,,D" ie(RVdzebrscciLhrwl ocaresnneicn)", (Conjura{ii), sau ,.Der hiius-
I. F. Castelli (1823). rrnii din iibretigti care, trecind peste exigentele operei, i-au ote-
singspiel dupd un texi de rit posibilitatea de a compune poirivit temperametltulrti sdu. La
Iel s-a intimplat gi cu libretele apar{inind unor autori cu care
de J.1I2(.u-pelw,,Fieiesrerrab(1rSa2s3",). operi eroico-romanticd pe un libret rru a avut nici un contact, cirtd s-a ldsat atras de momentele.

Helm1i3n.a-voNn\uCzhieczayd(1eS2s3c)e. ni pentru piesa ,,I{osamunda.. de lirice, negiijind sa judece potenlialul lor dramatic. RezuitatLrl
a fost cd Schubert a scris, in general, o muzicd cu tln caracter
Despre celelalte 5 lucrdri scenice nu se cunosc decit loarte nai mult static, cu lungimt valabile mai cttrind intr-un oratoriu,
puline date. Nu se gtie nici mdcar in ce stadiu se ailau atunci, dar inacceptabile intr-o lttcrare de operd, {iirrdcd determinau
stagnarea actiunii, degi din punct de vedere pur muzical ele
'cind Schubert a incetat sd se mai intereseze de ele. Singura care constituiau dezvoltlri cu o substanfd melodicd gi emo{ionald
l-a mai preocupat gi pe care se gindea s-o repuni in lucru in
de calitate.
Lrltimul an al vielii, a fost opera ,,Grai von Gleichen.. (Contele
Cu toate acestea, se gdsesc pagini admirabiie in muzica
de Gleichen), pe r,r,n iibret al prietenului siu Eduard von Bauern- pe care a compus-o pentru scend, iie cd este vorba de arii,
feld. Moartea prematuri 1-a impiedicat insd si-gi puni proiectr-r,i
in practici. duete, ter{ete, coruri sau fragmente pur instrumentale. Bxem-
plele abundd mai cu seamd in cele doul opere mari, ,,Aifonso
S-a vdzut din cele aritate in partea biogralicd a lucrlrii de
;i Estrella" gi ,,Fierrabras", ca qi in singspiel-ul ,,Die Ver-
fa{5 cd Schubert nu a tzbutit sd dea la iveald nici o compozr-
schworenen" sall ,,Der hiiusliche l(rieg". Numai cd valoarea'
{ie lirico-dra,matici de valoare. Nici r-rna nu gi-a cigtigat un loc
lor muzicald nu era de ajuns pentru a le justifica prezenfa
ln repertoriul teatrelor de oper5. Singlri muzica de scenh
intr-o lucrare scenicd. I-uate in schimb ca piese izolate, ele sinl
la piesa ,,Rosamunda" iltai este cintatd, dar numai in concerte,
fiindcd piesa in sine este foarte slabd. reprezentative pentru ndiestria lui Schr-rbert in domeniul lie-

Este adevdrat, pe de o parte, cd libretele ce i s-au propus dr-rlui, al muzicii corale sau orchestrale.
In decursul anilor, s-au fdcut unele incerc?iri de a pune in
ldsau mr-rlt de dorit in pri','in{a actiunii scenice, fiind lipsite de
scend operele sale mai tmportante. Printre cei care s-au str5-
124
t25

duit sd le popularizeze a iost si Liszt. Rezr-iltatele au iost insd
intotdeauna negative. oricit de iermecitoare sint cele
pentru scend, ele nu au rrimic mai bune
pagi'i ale sale scrise comun cu

lumea teatrului gi nu au putut niciodati sd trezeascd in rin-
durile pr-rblicului ecourile pe care acesta era in drept sd le
agtepte de la o lucrare dramatici.

Schubert nu a reugit sd scrie nici o operd I'alabild, clar
aceasta nu-i scade cu nimic meritele crgtigate in alte domenii
'ale muzicii. cenn{ele teatruh-ri nu corespundeau tondului sdrr
prolund liric, inclinat n,ai cu seami spre poezia contemplativi.
ceea ce rdmine insd interesant in tot ce a compus in aceasti MUZICA PENTRU PIAN $I ALTE INSTRUMENI'E

direc{ie, este bogd{ia de aspecte pe care "o prezintd inspirafia Muzica iui Schubert pentru pian reprezintd o parte in-

melodicd, varietatea gi uneori indrdzrreala armonici, precum semnatd a crealiei sale, rtu numai prin marele numdr de lu-

gi pregnanfa coloritului instrume'tal, trdsituri care poartd din criri, dar gi prin valoarea 1'or. El a lost un excelent pianist,
plin gi aici pecetea personall :r cr-rnrpozitorLrlrri.

rlar nu un virtuoz. Este adevlrat cd practica sa pianisricd era

no1aaurmceicittiuermeraeliulmunciiutrainrtiiilleol,armaucezltilccearblreceolaemle,p,Socczehirtuocburielurintiiasdoderue" ld-eedpecrltismeintegenurirad-utadteeg.i'

Dar aceasta i-a permis sd ajr"rngd la un grad destul de inain-
tat de cunoa.stere gi de stlpinire a resurselbr plianului gi i-a

dezvdlujt posibilitd{i de extindere a gamei lr:i expresive.

Opera sa pianisticd cuprinde nu mai pu{in de 22 de sonate,

dintre care unele sint necompl,ete. Com,puse cu incepere din
1815, cind avea doar lE ani, si pind in ultimele luni ale vie{ii,

e1e p,rg7in1; o curbd interesanti a evo,lutjei sale dintr.un do,meniLr

in care a avut de suportat mai Iirzitt greutatea corn,paratiei cu

sso-anuatienlecdbpeSe{tihnoavtesn-ieonleac-d aceeagi vesnicl co,mparafie pe care

o searni intreagi de muzicieni, in-

capabili sd in-teleagl deosebirea de naturd dintre substania

nuzicii celor doi compozitori. Din nefericire insd, acesti mu-
zicieni au exercitat o inlluenid neprielnici vaioriliclrii operei
instrfmentale a lui Schubert, pe care au situat-o pe un plan

127

inlerioi ca nefiind corespunzitoare modelului beethovenian, rriai ,largd una din tr:isdtirrile cele mai caracteristice ale lui
socotit de ei ca unic. Nici astl,zi inci nu sint de ajuns de cunos-
cute toate sonatele lui Schr-rbert, gi se mai gdsesc destr-ri in- Schubert, jocul rnodulaliilor, intr-o neincetaid cdutare de nuan{e

terpre{i care dau din umeri cind este vorba de ele, prirrindu-le cxpresive. S-ar putea spune cd modulatiile ar-r un rol atit de
ca pe nigte compozilii minore, de scoald. rrnportant in lucrdnle sale, incit ,ele constituie o adevdratii
cr-rloani'vertebrald a lesdtrrrii 1or. Toi aga dupd cum in multe
Primele sonate, scrise in 1815 si 1816, pot fi considerate
din ,ele pulseazi for{a unei celtrle ritmice, care se mentine ne-
ca simple incercdrj. Schubert colltpune aici intr-o fornti care schimLratd sall clr unele modilicdri, dar care, prin persistenla

ll alrage dar in caie nu se simte la largul sdu. Mai era incd et uneori oLrsedantd, le imprimd o unitate de gindire deosebit
pe atunci elevul lui Salieli, care il incuraja mai ales in direc'tia
de sugestivri. Ilste gr aceasta o trlsdturd specilic schubertiand,
muzicii vocaie. Dar o dati cu anul 1817, el devine mai personal.
pe care o intilnirn de alifel gi intr-una din sonatele sale de urai
Melodica sa capitd contururile originale care ii aparfin, de;i tirziu, in Sonata in re major, opl.ls 53. Inainte de aceasta insi,
lretruie s5 iie pomeniti Sonata in la minor, opus 143, scrisd in
intr-o mdsurd incd redusi. Se simt unele influente strdine, ca 1823, despre care se pcate spune {drd nici o umbri de ezitare
cd este de cea mai autenticd savoare schubertianS. ,\lelodiile
de pildd, in prima parte a Sonatei in mi bemol major, optis
122, in care tema secu;rdard sr mai ales acompaniamentul ei sint rnrrlt mai degajate, aLr o revdrsare mai liberi, mai spon-
in stilul caracteristic al ghitarei, anintesc de mrrzica italian}. tand. In acelagi timp, iinia simpld gi caracterul 1or cantabil le

conferd iarmecul proaspit al liedului poprrlar. $i pentrLr a accen-
tua parcl si mai mult aceastd inrr-rdire, Schubert iolosegte in

Sonata opus 143 unul din procecleele'sile preferate, acela de a

prezenta unele teme la unison, concentrind intreaga expresic

irr ideile melodice pure, lrpsite de orice sustinere, a,ga culit se

nrsc ele 1n crea{ia poprilard.

Pe de aitd parte, Sclir-rbert apare deja srdpin pe cerinlele Irr soratele scrise in lB25 se observd o sporire a dimensiLr-

genului, in ceea ce privegie construc{ia, legdturile dintre sec- nilor, ca gi o mai mare sirple{e r modr-rla{iilor. ln privirr{a

!iunile pdrlilor, echilibrul tonal ;i de ltigcare, contrastul de ,,iimensiunilor, Schubert ajLlnge 1a dezr;oltlri de o mare intin-

atmosferd dintre aceste pdr{i. Lucrul se vede gi rnai bjne in tlere, datoritri iaptLrlui cd un detalirr ritntic slu o simpli ilrtor-

Sonata in si major, opus 147, scrisd iot in lBlZ. Dar aici tre- Franz Schubert. - c. 8591 129
buie remarcat cum incepe si se afir,me pe o scard din ce ?n ce

t28

sdturd melodicd devine uneori pentru el un element principat, pi apoi in partea finald * caRpointdl ou-nAllaesgproecmt aodseermait'onlt-or unde
din care igi trage substanfa unei teme noi sau materialul gi riknica ia bas celei
imprimati
din Scherzo, datoritd configura{iei motivului inifial al temei
cadenfa unei {eslturi menite sd creeze o atmoslerl cu o anu-
mitl semnifica{ie. Aga se intimpli in Sonata in re major, opus expusd la mina dreapti, configura{ie care persistl 9i mai de'
53, datind din 1825, despre a cdrei caracteristicd ritmici s-a
vorbit inainte gi care se distinge prin inspira{ia personald a parte. De observat procedeul subliniat anterior de a pregdii

temelor, ca gi prin plinitatea de via{5 gi de energie ce se etmoslera printr-o simpld intrare ritmicl.

degaji din intreaga ei desfdgurare. In Scherzo si mai ales in

Rondor"rl tinal, pagini deosebit de populare, alldm adierea gin-

gagl a dansurilor gra{ioase din Viena lui Schubert.
In aceasti sonatd gdsim unele trdshturi caracteristice

crea{iei schubertiene ca, de pildd, aceea despre care am vorbit
mai inainte, a tendinfei de a lega unele pdr{i ale ciclului
printr-g anumitd unitate ritmicd. Astfel, chiar de la inceputul
rpitrmimicedi ,ppderfci a-re Sonata in la minor, opus 42, scrisd tot in 1825, ne dezvA'
Allegro vivace -in putem desprinde o celulA luie, pe lingd proceder-rl unisonului in prezenlarea unora din
am insemnat-o
exernplul urmltor.

'teme, o altd laturd a mdiestriei compozitorului, aceea a vatia-
liilor. ntgc area a du,noueaxea'rnsropnluaeteloic-venAt nddeanbtoeg5p{oiacoEmi toostsood'a-ti
este ln acest sens
de simplicitatea mijloacelor cu care a .stiut sd poten$eze re-
sursele expresive ale unei teme. In creafia sa instrumentald,

Schubert a ar|lat de altiel o adeviratd predilecfie pentru arta

vaiialiilor, care era atit de apropiatd de propria sa , ftrclinare

Ea apare ugor modilicati prin punctarea unor note la in- cdtre detaliu, cltre varietatea de nuanfe.

ceputul pirfii a treia - Scherzo-Alle,gro vivace In anul 1826, Schubert scrie Sonata cu fantezie in sol
major, opus 78, in care gisim o atmoslerd poeticd de un iar-
Allegro vivaee
mec inr'dluitor. In afari de partea mediand din Andante, mar'
130
catd de o ugoari noti mai dramaticd, totul pare cd plute-sie

intr-o lume de vis, in care gindr-irile se deapdni liniptit, purtate

pe aripile unor melodii pline de o duiogie surizitoare. Chiaf pi

in Menuet, al cirui trio fermecdtor ar putea fi asemuit cu ul1

gingag cintec de leagin, se simte sufh-rl cald al duiogiei speci-

{ic vieneze.

l3r

Inceputul primei pe4i a Sonatei ne olerd un exernplrr Ultimele 3 sonate le compune Schubert in 1828, anul lrt
admirabil al aceluj ritni de legdnare care lasl de atitea orr
(:are a murit. Ele rnarche azA o gi mai mare adincire a trdsltrr-
in crea{ia lui Schubert irnpresia de plutire. De altlel mdsura de
rilor pomenite rnai inainte, atingind o plinitate de simfire 9i
12/B apare adesea in lucririle sale. cxpresie cu adevirat maturi. Intre Sonata in do minor, strdbd-
tutl de ginduri grave, cu un Adagio de o mare lrumuse'fe, ce;t
Molto moderato e cantabile in la major, energici gi plind de vitalitate, al cdrei Andantino
rre dezvdluie imagini de o inefabild poezie, 9i Sonata in si tre-
Dar arn mai gdsit in aceastd Sonati si o similitudine te- rnol major, caracterizatd printr-o largd cantabilitate a rnelo-
maticd demnd de sublirriat, fiindcr ea ne di putinla si urnidrim cliilor, prin sclipirile de lumind gi de vioicinne ce o strdbat,
cdile diierite pe care merge Schr-rbert in tratarea si dezvoltarea
irnor teme izvorite din aceeagi celuld motivicd, nr pdrJi a,le cste greu de ardtat o preferinfd.

nnui ciclu, distincie ca atmosieri gi con{inut. Am ales un singur exemplu gi anurne din Sonata in do
De ia prima te,m5 ginditoare a Andantelui gi pind la tema
minof,, cafe ne oferd in Adagio o temi de o nespusd frumus,etey
paluodneotgiuciadsaiattorvitoeuucglhui,iilmodrior-dtriavr\nutesl nuluoriertvij-nein{eitaezlemer-scteaeraesctaeedlaougcie,cadcluuepeddaecasldtuuienlredsaee
vede in cele doud exemple de mai jos. dar gi posibilitatea de a vedea la ce rezultate ajunge Schubert
prin mijlocirea rnodula{iilor.
Andante
Iatd tema in la bemol major, a9a cum este erpusd de la

inceprri r'n Adagio:

L,a slirpitul Adagioului, Schubert rnoduleazd din la bemotr
ma.|or in do major, apoi in re bemol major, dupd care, printr-o
trecere e'narmonicd, moduleazd in re major 9i, in sfirgit, revine
tra Ia bemol major.

t32 1,33

Aceasti peregrinare prin tonalitili indepdrtate creeazd o Schubert in domeniul muzicii instrumentale, laiurd care agtea-
succesiune de contraste coloristice subtile, care acltlce o no't* ptd de mult sd lie pusd in valoare de cdtre pianigti, iiindcd nrr
:rrc numai o insemndtate pur istoricd in evolu{ia genului, ci se
neobignuiti, de ezitare ingindrrrati ;si frZmintatd. rnpune prin caractentl original al concepfiei artistice, ca 9i
prin folosirea larg| gi cu mind sigurd a unor mijloace de ex-
In general, in sonatele de maturitate, temele sint din ce presie ce nu-gi aveau decit un loc limitat in muzica de pini la
in ce mai cantabile, armoniile devin mai subtile pe mlsurd ce
rolul lor propulsor capitd o mai mare importanfd in dezvo;lta- trl. Schubert, admirator profund al muzicli clasice, a preluat

rea fesdturii muzicale, iar slera modulatiilor se ldrgegte merert rrrarile ei cuceriri qi le-a ldrgit perspectivele de dezvoltare, adap'
pe ciii nebdtute gi uneori
neagteptate. Se observd o mai rnare tindu-le la noilea cerinte de conlinut Ei la fireasca necesitate

unitate, o inchegare mai strinsl intre diferitele grupe de idei .,r unor lorme evoluate.
muzicale, oeea ce duce la o conturare fermd a imaginilor" Fe
In afard de sonate, Schubert a scris 9i alte lucriri pentru
de alti parte, dacd contrastele nu sint prea ascufite, in schimtr pian, dintre care unele gi-au cigtigat o poprrlaritate binemeri-
grada{iile emolionale igi gdsesc expresia in gama nespus de tat5. Este vorba de ,,lmpromptu"-rile opus 90 9i opus 142, ;i
rle ,,Motnentele muzicale" opus 94, compuse in anii lB27 ;i
bogaiii a coloritului armonic.
Chiar gi din punct de vedere tehnic, aceste sonate din tg2B. Acestea sint piese lirice de o intindere destul de limitata,
urmd prezintd o sporire sirntitoare a dificult5{ilor de execufie, (:are au aproape toate o formd tripartitd, cu o sec{iune mediand

care constituie uneori proble,mo destul de serioase pentrnr in- contrastanth fa{d de celelalte doud sectiuni asemdnltoare intre:

terpreli. Trebuie insi ca aceste dificultd{i sd fie invinse 9i std- cle. In general apare {orma de lied ABA sau, in mai pu{ine ca-
pinite cu a,utoritate pentru ca marile frumuseti ale uitimelor zuri, Iorma ABACA. Tot din aceasth categorie lace parte 9i ur'
ciclu de 3 piese pentru pian scrise in lB2B 9i care, degi nu sint
ionate sd poati fi dezvdluite pe deplin. In tot cazul, ele scot rnai prejos de celelalte, au rdmas in mod inexplicabil mai pulitt
in eviden,{d o laturd deosebit de inieresanti a mdiestriei trui
cunoscute.
134
Mai mult decit,,&lomentele muzicale",,,Impromptu"-urile
sint foarie cunoscute Ei exemplificarea lor tematicd apare inu-
tild. Am ales totr-rgi unul din ele, Impromptu opus 142 No. 3.

pentru ritmic-a lui caracteristicd atit de frecventS la schubert.
Vom vedea mai tirziu c6 tema lui apare mai intii in 1823
in antractul II al muzicii de scenii la piesa ,,Rosa'munda" 9i
irr anul urmdtor in Andantele Cvartetului in la minor, opus 29'

In lmpromptu tema servegte de bazd unor varia{ii

r35

. Dintre ,,Morlrentele rnuzicale", exemplele de rrrai jos nir (1685-1757) 9i Philip Emmanuel Bach (1714-1788), iar la
arald cd Scl-rubert nu a pdrdsit nici in r-rltimii ani de c.rea{ir: irrceputul veacului trecut, ele figureazi in creafia lui Beethoven
rrne' leInpro,,cMedoemeecnetuil-anurulzoisctadl"raogpiuisn9t4in,eNreloe.. l, inceputul temei srrb numele de ,,Bagatele", in timp ce pianistul gi compozitorul
l;ield (1782-1837) le intituleazh pe ale sale, ,,Nocturne". Tot
este prezerrtat la urrisorr ;rtunci apar in Austria lucrdri de acest gen apar{inind compo-
ztlorllor cehi Johann Wenzel Tomaschek (1774-1850) 9i
Moderato .lolrann Flr-rgo Worzischek (1791-1825), lucrlri care s-au bucu-
rat de o oarecare rdspinoire, ceea ce a fdcut sd se presupund
iar in cunoscutul ,,Moment muzical" opus 94, No. 3, gisim
cI Schubert le-ar fi cunoscut si ar ii suierit inlluenta 1or. Dac5
ciin nou pregdirrea atmosterei prin precedarea temei de cdtre
totugi el a ajuns sd lie socotit ca creatorul 1or, aceasta nu s-a
o'forrnuld ritmicil datorit noutSlii formale, dupd cum arn vAzut, ci calitifilor lor
emolionale intense gi mdiestriei cu care a gtiut sd concentrezc
Allegro moderoto i-b Illt i-h*l'c i o mare bogd{ie de imagini intr-o formd ce nu permitea prin
natura ei dezvo,ltiri mari sau c,ontra'ste putern,ice. Dimlpotrivd,
D. b,lb 5A5A
,,Lnpronrptu"-urile 9i ,,Momentele muzicale", degi de o mare
A fost un tirnp cind Schtrbert era considerat ca creatorul
proiunzime de sirnlire, au proporlii tniniaturale nu numai priu
rniniaturilor lirice pentru pian. In realitate insI, asernenea
piese au apirut in literatura pianisticd cu rnult inainte, 1a dimeirsiunile lor, dar gi prin simplicitatea tratdrii, prin eco-
Couperin (1668-1733) qi Rameau (1683-1764), la Sc.arlatii
tgi nomia, de mijloace folosite pentrn exprimarea continutului lor.

Sint printre ele piese de o rard frumusele 9i de o mare per
tec{iune de construc{ie, dar sd nu uitim cd Schubert a abordat

acest g,en in ultimii ani ai vietii sale, cind se afla in pli'nd
maturitate creatoare. De asemenea este bine si se Etie ci ele

nu air nici o semni{ica{ie programaticd atribuitl de compozitor.

iar denumirile pe care le poartd se datoresc editorilor si

dateazd din anii urmitori mor{ii sale-
Una din cele mai cunoscute lucrdri pentru pian ale lui

Schubert este Fantezia in do major, opus 15, denumiti ,,\try'an-
dererfanta'sie" (Fantezia ,,Cil5torul"), datind probabil din 1820
9i publicatd cu 3 ani lnai tirziu. Titlul provine din lolosirea
unor rnotive ale liedului siu ,,Der Wanderer" (Cdldiorul), pe

rrersuri de G. Schrnidt clin Liibeck, 9i indeosebi a unui fragment

ce inso{egte textr,rl ; ,,Die Sonne dunkt mich hier so kalt'!

(Soarele imi pare atit de rece aiei).

l37l

_ Din acest fragment a ruat naqtere formura ritmicr, ce sti ra hantezia constituie o contributie deosebit de insemnatl la
rltrzvoltarea muzicii romantice pe drumul progranratismului,
baza construc{iei pdr{ilor fanteziei, cu excep{ia episoclului presto" lrrrnind totodatd in valoare resursele procedeului ciclic, de reve-

ccpPAedrrveeeriziansliodtncortedo--ioai sscAeAtomrllllnieendinegsgadrrrdoroeleuc-fgnoodrncmtluuafurarcairolcaitc.erctoeemurama,sutoacincnadiantrateoianrnteigrn.etsirtoepccprredripvleetioonpmt{_uaalatronruArioddperiapir'eJigpipoiieooarnndrtfi_re-iusi,.- nrre a unei teme in diieritele pdr{i ale unei lucrdri, pe care
It' leagi astiel printr-un acelagi {ir expresiv intr-o semnilicatie
vremea cind a apdrut.
Pentru a se putea vedea aceastd inruriire ritrnicd si tema- (:(,nluna de fond. Remarcabild din punct de vedere artistic, dar

ticd, dam mai jos prinrele mdsrrri ale celor patru pdr{i. plini de diiicultifi tehnice, Ianlezia gi-a cigtigat repede un
l.r"i11 repertoriul de concert. Ca un ornagiil adus lui Schubert,
Allegro con fu_oeo I:szt a prelucrat-o sinfonic pentru pian Si orchestri qi in

r38 :rceastd formi ea apare acle.sea irr programele marilor iormafii

orrhestrale.

Pe lingi alte lucr5ri, Schubert a scris citeva sr.rte de dan-

srini pentru pian: r'alsuri, leindlere, ecoseze, polci pi altele. Lin

rrumdr insernnat din ele au vdzut iumina tiparului inci din

limpul vie{ii sale, aducinclu-i urr inceput de celebritate locali
rrr acest domeniu. Cele mai multe sint lucrlri ocazionale, nIs-

cute din timpul petrecerilor ce aveau lrc adesea in cercr-tl sdrt
rle prieteni. Melodioase si pline de gratie naturald, ele sint

rncd o mdrtr:rie a inepuizabilei sale inspirafii, dar gi o oglindd

riie a unei epoci, a dragostei de via{d a compatriotilor sIi,
rirrstrind legdtura strinsd a lui Sctrubert cu poporrrl gi cu rnu-

zica acestuia.

Unele din ele atl deverrit foarte populare, fiind cjntate
adesea ldrd a se gti mdcar cd apar{in lui Schubert. Cine nu

cunoagte acest dans german (Din ,,Deutsche Tiinze" opus 33),
a cirui melodie simpld, cu Lrn acompaniament gi mai simplu,
ne poartl pe aripile unei emotii gingage gi duioase ?

139

Liszt, care a Iicut ioarte rnLrlt pentru poptrlarizarea crea- unor 'lucrdri ce pot ft considerate ca exemplu de miiestrie

{iei lui Schr-rbert prin ,,P aratrazele" unora din liedurile lLri artistici rcalizatd cu ceie mai simple, mijloace.

sau prin celebrele transcrip{ii de valsuri intitulate ,,Soire6s de In ,creatia pentru pian a lui Schubert, un loc aparte il

Vienne" (Seri din Viena), spllnea cA,,Valsurite tui Schuberl ruupl numeroasele compozi{ii la 4 miini, printre care ,se afld :
conlin mai multti sirnlire decit m,ulte contpozilii rnari". Dim Iantezii, uverturi, rondo-uri, varia!iuni, dive'rtismente, sona'te,
doud exernple din valsLrrile opus 9 a, Nr. 2 gi Nr. 12: rirar;uri, dansuri gi altele.

Sint loarte multe piesele care ar putea li citate penirLr
valoarea lor artisticd. Unele din marguri au ajuns celebre.

Variatiile pe o temi Irancezl, opus i0, dedicate lui Beethoven,
1i Variatiile opus 35, scot in relief, pe lingi diversitatea r,en-lar-
cabild rcalizatd in tratar'ea tem,elo,r de bazi, fine{ele armonice

;i jocurile de colorit pe care le folosegte Schubert pentru a
cxtirtde capacitatea lor expresivi. Rondo.ul in la major, opus

107, este o piesd autentic schubertiani prin calitatea original5
a ternelor, ca gi prin lirismul concentrat, um,brit de o profundb
meiancolie, care constituie trdsitura ei emo{ionald predominanti.

Iatd tena lermecitoare clr care incepe Rondoul.

Allegretto quagi enda,ntino

Nu este nimic exagerat in aceasti afirma{ie admirativi a lui ,Il'I;antezia in fa rninor, opus 103, lormatd dintr-o singuri
parte dar avind mai multe migcdri diferite, gdsim o fiare bogd-
Liszt, care nu,iace decit sd sr-rblinieze bog2i{ia de con{inut a {ie,de.melodii inspirate qi de dezvoltiri interesante.

140' l4l

Meritd s[ fie sezisat cu acest prilej caracterul orchestral ru 1824, pe cind se afla la Zelesz, pe mogia contelui Ester-

pe care-l capdtd anumite pagini din crea{ia schubertiand pen- h;tzy. Se povestegte ci i-ar li fost inspiratd de un cintec

tru pian la 4 miini, exempliiicind un fragment din aceasti lropular de dor auzit din gura unei servitoare. Schumann spu-
rrr:a despre ea cd l-a ficut sd se gindeasci la o veseld nunti
Fantezrc: {rirlneascd, dar cd, pe de altb parie, nll are cuvinte pentru

Dintre divertismente, cel intitulat ,,Divertisse,ment i la rr descrie tot dorul ;ii triste'{ea, tot cintecul gi lrumoasele ima-

hongroise" (Divertisment in stil unguresc), opus 54, se dis- uirri pe care le cuprinde. Tot la Zelesz a compus Schubert
Sonata in do major, opus 140, denumith ,,Grand Duo" (Duet
tinge prin sensibihtatea cu care a pitruns schubert farms,ul rnare), ale cirei frr-rrnusefi melodice gi arhitecturale ii conferl
muzicii maghiare, prin arta cu care a minuit limbajul popular
pentru a evoca imagini din viafa ldranilor maghiari. Aceastd uSnirnaioenr idi einmddorer{nieacjoer,odesistpureeazcla, rcealt'peevoolpnreoccuurpsoaamreaai Nlarii
lucrare cu totul aparte in crealia compozitorurui a fost scrisi tirzitt.
Influen{atd pe alocuri de Beethoven, mai cu seamd in prima
'142
parte, Sonata are un Andante de o inaripatd poezie ro{nan-

ticd, urmat de un Scherzo vesel gi antrenant, cu un linal brlz'
dat de ritmuri originale. Ea a fost instrumentatd de marele
violonist Josel Joachim si a fost cintati o vrome in concerte

sub numele de ,,Simionie".

Pe cit de variatd gi de valoroasl este creatia lui Schullert
pentru pian la 4 miini, pe atit este ea de pu{in cunoscttt5,
degi constituie inci o mirturie a legdturii cornpozttorului ctt
viala celor din jur, in sensul cd a {ost preocupat sd scrie gi
a scris chiar mult intr-o formi loarte pre{uitd gi practicatl
pe o soard lar,g[ in casele vienezilor. Schubert lnsugi a fost
mare amator de nuzicd. pentru pian la 4 miini gi experienfa

acumulatd in tovdrdgia unora din prietenii sdi i-a permis sd

descopere noi gi bogate posibilitdfi expresive ale instrumen-
tului. Faptul cd a ajuns uneori la o tesdturd sonori cu o
conceplie gi rezonanfd orchestrald, nu l-a impiedicat si vadd

ceea ce era cu adevdrat specilic in cuprinderea simultand a

unui cimp mai intins de registre gi anume, sporirea poten{ia-

lului arrnonic gi o mai mare varietate in imbinarea sau con-

trastul nuanfelor de timbru. Meritul lui constd tocmai in faptul

143

r,9pdiacrnIsrbcnd'iuedreioerlieer.itimrcaenuIelintenlrprpl'rtl,pipna"atrl-toaoaraSaeuoar,lonnrpd,(elttcSjandrFtieteocaIseeh"'re9ualriao'nt.duo,ioidciarionobtrdPveerldlipraetnsira:iraeiepeuomruitoime,tutarsmnsSsnrna-liicpatIagoasitii7rLi-aadnritnesut0edrgtcduosiage,nudcicnirVat)irvpatn,n.a.etac,er,agiip,osDinl_eeFspraeises4iufsdluaacrasectn9dmd.inofntuoarpl,.tiiiutmru"ttddclgderuer(scnreurumiuTziegiJnistpilisrcecadeitnice,iaeniiun,reavoi{s,rsdaoiilatnpnpptruavarroicuetrcu.ilmarelgpeeu-geucmsStrhruirta-galictuc)en"naisfei.jhnrlocorpiuan{nctuutlDinulrurluuriet5ib,epe"nitel.pg.cemiiiroenp'Lsaier,a.apecsteaaoraisaercdaaetniu.eenarulcn*ptmsapmrarrptul,vnlcueceuul1eriaacaeitroioln6eiiu.sivvnln,rdeur2rot,taisiepTaeJoenn,npfrcarr,adc;uecsoviurf;anseiicciiiu;iarnrsron.ekulatleg,irtre-prr"g,iiiase'oe,tdf',,irdRaiidiisrze;eaoiatirtpBidmplnrpte;onu,aiieitrra;snadgdroct,.;teneieien-odfi-nnircti,. MIJZTCA PENTIIT] IIOIIA4A,I'II INS'IRUMENTALE DE
CAMIIRT\

Ca ,sr in cazul corurilor 9i al muzicii bisericegti, incepu-
trrrile crea{iei lui Schubert in domeniul muzicii pentru lorma-

tiile ir-rstrLrnrentale de camerd sint legate de un aspect practir:
al vie{ii sale 9i anlulre: experien{a cigtigatd in aceastd direclie
in cvartetul formai cu tatil gi cu fra{ii sii.

Prirnele cvartete aLl lost scrise intre anii lBl2-1817,
adici in ultirna perioadzi de ;coald gi in cea cind a fi-rnc{ionat

ca ajutor al tatdhri sdri. Ele au lost destinate lorrnaliei fami-

liale, qare le-a cintat adesea.

Cele 6 cvartete datind dirr lBl2 9i 1813 sint edilicatoarc
atit pentru inlluenla exercitatd de muzica lui Haydrr gi Mozart,
cit gi pentrLr greutdfile vizibile pe care le-a intimpinat Schu-
bert abordind acest gen. In aceastd din urmi privinfi, intr-
adevir, lucrLtrile nll s-au petrecut prea u.sor tirnp de mai nrr-rl{i
ani ori de cite ori a incercat sd scrie in forme mari, fie ci era

vorba de sonate, cvartete sau simtonii. Se simte in constructia
lor, ca gi in felul de tratare a materialului melodic, cd tinirul

corripozitor se alla inci in Iaza cdutdrilor, in care experimen-

tdrile sale, prinse intre atrac{ia spre modelele clasice 9i pro-
priile tendin{e creatoare, invederau lipsa unor indrumiri
lurninate .si, bineinfeles, a unor studii temeinice. Acest lucrrr

[Q - Franz Schrrbert. - c. 8591 145

nu-l gisise la dascilii sii, Holzer gi Ruzicka, dar nici la lrrngime, de depigire a proportiilor, care este provocatd de
rrnele lucrdri instrumentale schubertiene. Trebuie spus insi ci
Salien.
;rceste lungirmi (pe care Schumann le nu,rnea ,,lungimi divine"
cutlnlm.biiiucbniecooeeerotidtiorvcCasrcrniasceiuteareerdonueda.ocgcegaTactizuunteovnverdteouaeiauialprmgltrpeuiaearietdirtrsiseiruninfaiescgisctldcreeelci-atpmaoamrcsrpnpschiuemirnhdfozitiaeecahicspmrapsaecre{eupilimueelrrale.aedeitrdzDfilreocmsemelearenmcpecrmtvaieuoenaceulnlrernnsortec}teerdieaoontrremenuemptrteetaudiiipsgiarrer'tsmiuces,zbdraiidicaftratdirzadulmepe6rer,datiausenlccildisiauunaiicfdvretodgaeisrsucreemtSscrteeauic,etlamrrhrnaeictusaeatoga_e--,i-i
flpuitptaauninrrrtnnieezemetm,ziloeulaecnlrsniinan'rrtgtudnraoaraolrimtrindeirrd'iaaitroeeicSadia8clncetitnoil,Srt6mrlies,orebusirrrjeliraciosdrtroutra'tiri,rbnccuccodeec'hlrdrigi_tedr,aoixiearcpaarlrrrleerree?eet.gesppidlsDvteeiiraelmredta-riresirpa,iecis,hI,dcfeiuopeasembraarmeereirn.rrcrnrtorijdreetolteaaneaacme,clacer.eeuipitpaam.uclosuranrittriciiae'rreatro"ar,1rgiuIreciitlur*termdrput,pieJre_oi"nnttrl*esia-"t vorbind de Marea Sinifonie in do major), departe de a pro-
cssrnapeaeraercmeTifiigricliebeiipn,egtraodtctsa,aaetneisfntic*air'biacnilvrteirteauaxrpcttmeerheatiaepsiilateeehr,enuocarerhtmiliioraniirrtt.oiriAaniatcmreecaiaaccdsddeterlaouvsrridnitsiercndtoresirucvdortitrdmuiaterrringpcttidreedmrrosisnoar{ntiemualcrorat,ir,ri <lrrce un dezechilibru in ansamblul arhitectural al formgi, ii di
psdtseiSmeuidse'culntaehedrlcugadtsdpbiusrndereugliirnnidalcte,celiertncoefacetasnveplirceitenieprcdasmnraaefoitgrreaiaeneairi,tindegamidarntrleaiseunjrncdavltiogedloiicl9iinocliioainiriacniritoenutummoamluaeuni{eniatnzr,lfdoudceicatdungnrauiilatr"ctliteqa.jdtzcz.tpReiircsrbreeioadiuracmszecitpidnutpearassrcl{ntiiair,afmeruar9aeamcecaiieajiemeldfaniliinpairirteeefargidarerllujduesstemeclixuaedfpeaidr.nrlcejui,n_ees_aii
o firai mare bogd{ie de coniinut gi de nuan{e expresive, impri-
146 ririnclu-i o atmosferd de mare plindtate muzicald Ei emolionali.

Jinind seama de toate aceste elemente caracteristice, in-

ti'eaga crea{ie de cvartete a lui Schubert aratd linia ascen-

dentr{ pe care a mers procesul forrndrii sale in domeniul muzicii
iustnrrnentale de camera. Incepind cu Cvartetul al VII-lea in

re major din 1814, se simte o conturare mai ferml a ideilor

o exteriorizare mai personald, care prevestegte intr-o mdsurd
"dsei altfel desirrl de limitatd limbaiul sdu de maturitate, ca, de
exemplu, spumosul final din aceasti lucrare. Incep sd aparh

ieme cantabile de o mai largd respirafig ritmuri specifice,

atnroslera de poezie delicata 9i duioasd care impregne,azd deopo-

trivd leglnarea lenti sau mi,scarea animatd a dansurilor sale.
In celdlalt Cvartet din 1814, in si bemol major, opus 168,

in Cvartetul in sol minor din l8l5, ca gi in cele doui Cvar-
tete opus 125, in mi bemol major gi mi major, datind probZrbil
dtn 1817, se observd o mai mare inchegare in cadrul formei,
cel pu{in in unele migcdri, dar gi o' mai pronun{atd originali.
tate in calitatea materialului tematic. Cu toate acestea, nici
cele 5 cvartete din anii lBl4-1817 (la care trebuie si se
adauge o migcare in do minor scrisd in l8l4 pentru aceeasi
forma{ie) nu au acea implinire artisticd de continut 9i forrni
care sI le facl universal valabile. Ele rdmin insh un rnateria!

pre{ios, cuprinzind multe pagini frumo'ase, pentru sfera mai
intimd si mai pufin preten{ioasi a tormafiilor de amatori

Seria marilor cvartete este precedatl in 1820 de rrn frag-
ment, cu o migcare pentru cvartet de coarde, tot in do minor, ca
qi celdlalt fragment scris cu gase ani mai devreme. Nu se

t47

,lrtoare gi arrind ritrnrrl caracteristic. despre care arn vorbii ;

cuilosc cairzele care au idcut ca lucrarea sd rdmini neterrnr- 2l.l.ll I (ea ir scn'it mai Iirzitt, in 1827, czr temi de bazii
rtati, dar zlFa cllrl este, ea
reprezintd inceputul rnzrtr-rritdfii crea- looI I
toare a lLri Schr-rbert in pcntru variii!irrniie din,,lnipronrptu"-trl nr.3 opLrs l{2). De
acest domeniu, datoritd dcopotri'zr
-c.fr'eoiumlmodtreuitacs.relrr{igimierpndleeinlotidrciioiilnopdr,orrlcmifeodrneieaicsestr,iigeaui rrcaocnaosntcntreracios{itreei4losrri,ocpclliiin,rarcdmutiic{uieinsEoardiroindrece irsemeuea, in Menlret, care :rre o migcare mai potoiitd, apare
,r idee urelodici luatd din liedLrl sdr.r ,,Zeii Greciei" (compLrs
in 1819) zrl carui tert de inceput,,,Frumoasl lume, uncle
c;ti ?", ne face si pitnrndenr in lLrmea de ginduri cuprinsd in

Timp de patru ani, cornpozitorul nu a mai abordat acest gen, ;tceastd parte a Cvarlettrlui.

rentru ca in 1824, pe cind se afla pentru a croua oard la zeresz. Ultinrele clotta cr-att'tete arr fost colltpusc irr rrrrrrl 1826. Ce1
I;r rno;ia minor.
contelui Esterhazy, si scrie c'artetur in la rttai cut-tosc.Lrt diutre ele este CvartetLrl irr re rninor, denuurit
,, \loartea -si [ata ", datoritd Iaptrrlui ci migcarea lentd
r.,pr-rs 29, prirnul din cele 3 cvartete de coarde di' perioada ca ternd de bazd o idee
tttaturitd{ii. visdtor stribdtrrt de urerarrt-orie, este de .\ndarrte -aceillar;ei tirtrrrc scris de Schnbert jn rnelodicd lLrzrtl
cd, pe \/renlea cind 9i scria, Schubert trecea prin acele ires'prr.* liedrrl crr lBlT din

il rnonrente

tle nostalgie care puneau stipinire pe el ori cre cite ori se afla Antl:irtf r' co11 l1()to
dcparte de \/iena. Nrr nnmai te'ratica este Lrnbritd de o rrotd
csasaltitcelampcrrteoearnispsstlirtelrernrra{{edtlereecdtue,oeflaglosiorlecrialiilotrianirs,igrcrdrito'taerrmbr,nprudc,oerhziliiaatfdorriir[i'L'er{serirnltsuirtdtiteatr'rrrire-'nreeirea'tsapeaesrlricelrmiunnrorgirlpsnrepadidc.ar.eiDretretai-licr-mrr apaacrcdiierurrararsceruteli1c-so1r
doud pdr{i, tot atit de rirnpede apare Iaptul cd serrsibiritatea
risnaazrpbarael>sradiilneiniacsMutleerensarerzeddtrirl'lasr,ciiaeFtleaincaceelrlrosl recivpnaetrrrtneecitjerlroalu'ci,'il,r,cdr.driroirtrr,airIrdltlLrciriinea.diarst:eda Atrlosiera gerteralir a Ci-artetLrhri cste srrrrbrii. iiste rr;r-,r
de muzica populari maghiard, mai cu seamd in ceea ce pri_ rie vizut ci ritrurtrile 9i accerrtele pdtrwzdloare din pritna parte,
vegte ritmica. rrri;carea agrt:rtii clc srnrrope din Scherzo, rnelodia cantabild a

Bsmei{nicsnlert.rnnpeirserrtE-ueoauoszhlttlirice'elcncoarmrderdi,leanBirrzssm2nia'etn3e.Irdol'iorpn'ddeettmeieennogiamt.trsrrasetecrdlimaadrdpzaeddtiiaeerencrsianoanaaetndn,tad,eotalrtliunomanradescoailttaisuserr{niildecamuLIr'naapIlrLrdrliirtglaaceiee,iSlt.tsnaucnacethleulrlreLeu,airzIblcc-dIiealc.lrritaieorA,d,ponrneperdior'raeaticCnndiahtreeergcaelzorrs5-r-rerrr,ia---.l irio-ului gi virtejul ritnrLrlui cle t,aranteli din Final, Lrn ritm frec-

vcnt la Schrrbert, asctLnd aceea"qi triste{e pro{LrlrdI care iSi

u:isegte expresia cea urai r,'ie irr variatirrrrile din .\rrdante. Crr
toate acestea. Cvarletrrl nrr esle lipsit cle lic.driri de lrrntin5,
\rare apar pe alocttIi dilr lasd irtrpresi;r crj s-atr ndscrrt printre

Iacrimi.

Celdlalt Cvartet, rrltimul, in sol ntajor, opLrs l6l, de pro

por{ii rirai mari decit precedentLrl, prezintd o notd predonrinarrti

149

148

de nelinigte, mai ales in partea intiia, unde asistim parci la o aiuns la o maturitate deplini, la o mdiestrie ce-l situeazd prin-
tre cei mai eminenfi compozitori de muzicd, instrumentala de
lupti aprigi, intrrrchipati in ciocnirea celor doui teme prin-
cameri. Fdrd a mai intra in detaliu, trebuie precizat, cu relerire
cipale, prima viguroasi. incisivi,
la cele aritate la inceputnl acestei secfiuni, cd, in ultimeie
Temel
cvarte'te, Schubert se simte la largul sau in cadrul statorraicit
al genului, vidind o mare suple(d in tratarea ideilor muzicale,
o forld expresivi adaptatd la intinderea intregului ciclu si un
sirn'f deosebit al echilibrului 9i unitdfii constructiei.

Doud observa{ii meritd sI fie ficute cu privire la ielul in

care a scris Schubert pentru cvartetul de coarde. Luind in con-

a doua, caldd, rugitoare siderare intreaga sa creatie de acest gen, se poate spune ci,

Teme II in general, a acordat un rol preponderent viorii, ca voce con-
ducitoare in prezentarea ternelor, Iolosind viola gi violoncelul
ca factori de bazd in determinarea coloristicl a atmosferei. In
tot cazul, datoritd cunoagterii adinci a elementelor lormafiei,

el a finut seama de resursele lor expresive, dar a mers uneori

mai departe, reugind si scoatd din impletirea lor constnrclii 9i
sonoritzili cu caracter orchestral. In al doilea rind, trebuie spus

m- e'ngtiala5ce*sctdlu,coruri este valabil pentru intreaga lui crea{ie instru-
de cite ori a folosit o teml lr-rati diatr-un lied,

Schubert a cdutat sf,-i dea o expresivitate de sine stitdtr:are,

inlSturind intorsdturile, repetirile sau intreruperilo determinate

cle necesitltile textului poetic. In felul acesta, el aduc,ea in mu-

zica instrumental5 numai caracterul general al imaginii, atmos-

Iera creatl de un anumit sentiment, gi nu semnificatia progra-

$i in pvaiortleoancaelduoluuiae-,steAtnudlbaunrtaetdundepoocostmaroeiode- cantilena rnatica rrrecisd a textului.
delicati a frimintare
care continr,rd si in Scherzo, umbrindu-i senindtatea 9i calmui. Schnbert a mai scris trei lucrdri pentru formatiile de coar-
La lel. insrrlle{irea aprinsd din Final nrr este lipsitd de ecou.
de: un Allegro in l8iti 9i r-rn Trio in 4 pdrti scurte in 1817,
rile dispoziliei generale a Cvartetului. ambele pentru vioard, violi gi violoncel, precum gi un Cviniet

In aceste doul cvartete, Schubert se arati stipin pe mi.i- pentru 2 viori, viold gi 2 violoncele, datind din 1828.

loacele artei sale. Evolu{ia pe care am urmirit-o ni-1 arati Primele do'ui compozi{ii poartd pecetea cdutirilor din pe-

rioada formirii in siera mnzicii instrumentale, vddind atrt stin-

150 l5r

gdciile inerente incepuiului, cit Ei germenii originalitSfii sale. Nici chiar rnigcarea agitat| de la mijlocul Adagio-ului sau
Ele pot ligura cu folqs in repertoriul unor fo,nna{ii de amatori; \irtejul din Scherzo nu sint in stare sd impr2igtie sim{dmintrrl
geneial de echilibru, care se atirmd cr'r atit tnai net prin in'
A'leritd o mentiune speciali trio-ul cu caracter popular, plin de
rervenlia lor contrastani5. In schimb, trio-ul din Scherzo, cu mi9-
prospe{ime, care se gdsegte in Menuetul celei de a doua lucrdri. c:lrea sa loarte lentd, are un caracter grav, ctl ecouri de tnars

Cvintetr,rl de coarde in do major, opus 163, este una din irrnebru, care impriml cvintetului o semnilica{ie srrmbrd dar nu
persistentd, fiindci verrra iinalulr-ri
cele mai inrmoase gi mai migcdtoare lLrcrdri instrufnentale ale izbutegte si aducd o dezle"
iui SchLrbert. ClAdit pe un material rnelodrc de o mare canta-
gare luminoasd, ilarcata de ntmuri evocatoare a1e jocurilor
bilitate, el;ire unele atinitdti de atmoslerd gi clriar de rezonan- populare maghiare, ca st de treceri sugestive de la tninor la

{d cu Marea Simfonie in do major, scrisi ,lam in aceea;i pe- nrajor.
rioadd. Fondrrl erno{ional a1 celor 4 plrti este ciorninat de far-
Instrumentele de sullat gi-arr gdiaisr ijtn9tri-oelernldoscutrtld itr preocu-
nrecul subtil si invah-riior generat de insistenta cu care instru- mltlt mai
pdriie creatoare ale lui Schr-rbert,
ruientele cint5 pe rind sau irnprerrnd unele rnelodii, ca, de pildI, riricd irr mttzica de canierd. DouS lucrdri daleaz| din adoles-

cantilena ce se deslagoard larg 9i rr9or, in surd,ini, in partezr cenld: o piesd de muzicd lunebrd scrisd in 1813 9i doua parfi
jntiia, sau 'tema pro[Lrnd duioasi (Menuet qi Final) clintr-un Octet, compuse in anul urmetor'
din Adagio, ldsind o impresie

de plenitudine gr de arntonioasi eflorescen{d sonori. ambele pentru sufl6tori.
Cellbrul sdu Octet in fa majo!'' optls 166, pentrtr 2 viori'
L-rdeosebi tema din Adagio, in rnasLrra caracteristjca de r iold, violoncel, contrabas, clarinet, corn 9i fagot, este o operi
l2lB - legdnatd in ritrnul punctat de pizzicatele violoncelului .le nrare valoare, datd la ivealA in lB24' Cele 6 pdrfi din care
rste format ii clau inflfigarea unei suite, cu un Aliegro energic
secund 9i de scurtele chemdri aproape goptite ale vjo,rii prinre

- ne aduce ecourile profund lirice a1e rrnei lunrj de vis. (precedat de un scurt Adagio introductiv), dar lerrnecdtor rtrai

cauiesopsruinavcdalnit-arteeloadineoastacllgaircidneatutleuttt,iesi usse{.irtttnttdtdardee -sonLolnriAtdn{dilaerrcica
d-staeervnhoAaargrefddgaaaul.tnleeicnadtcicolLmpiaoptzpainudilaainrrnaecno-t'ruelduuiinacAo*rrnuzdzialiocnartle/-ac,t,ttPlnVrieaStreciahnteiiilrtzndoiincpte-St aoo'
un trinal
io,r-rn,-r..ai, datind din E18s1te5o- Lln A'tetluet zglobitt 9i
r,esel 9i plin de via{i. lucrare maturd, ctt teme frumoase

;i originale, dar mai ales ctt construc{ii clare 9i bine orgatti'

zale, in care se aiirmS un puternic simf al coloritului 9i a1 do-

zdrii sotroritdfilor.

In muzica de canlerd ctt pian, Schubert a compns citevzr

lrrcrdri remarcabile. Una din primele sale incercdri a fost ,,Ada-

152 153

gio gi Rondo concertant", pentru pian, vioari, vroli gi violon- Inafarideomicdlucrare,Nocturnaopusl4S(nuse
cunoagte'data cincl a fost compusd), Schubert a mai scris pen-
cel, o sornpozllie de tinerefe cu Irumoase calitati, dar irrcl tru pian gi instrumente de coarde doud Trio-rtri -si anume pen-

departe de plindtatea rrraturitdfii. tru pian, vioard, gi violoncel. Este vorba de frio-urile opus 99

l'ot o lucrare de tinere{e poate ii socotit gi cunoscirtLrl i{cnionsniinbsdteitmuaiceoelilmenicaaEijoiurpngeiropioprailtedrsej l,d0se0iiianrgmvitouiblreblmui idoe1lms8par2ej6ob;ri'oagamin{birarel li1en8sa2pp7ira'arlEi-elei
plinetatea emo{ionala gi desdvirgirea artistic"*
,,Forellen-Quintett" (Cvintetul Pdstrdvului), opus 144, scris nrelodice, despre perioada maiuritdlii lrri Schubert. Demn de 'r

in l8l9. Dar aici gindirea muzicald a lui Schubert, ldsind li- a consirucfiei in
ti subliniat din nou este drumul pe care a mers el, spre deose-
ber jocul IanLeziei intr-un elan de voio-sie proaspdtd gi antre-
nantl, igi desfagoard larg aripile,, cu o sigllran{d 9i o for{d de biredeBeethoven,ir.rpoten{areacapaciti{iiexpresirlg2ll-l€-
lodiilor, in sensul cd, in loc de fragmentarea motivicd' de pre-
expresie care poartd pecetea mdiestriei. fragmente' Schubert iormeazl
hrcrarea 9i coniruntarea acestor face sd risttne larg 9i repetat'
S-a vdzut irr capitolul biogralic al acestei ltrcriri cd el mari grtrpuri tematice, pe care le
se afla pe atunci irrtr-o cilitorie pnn Arrstria Superioard irn- ittci-nrrmloeesrilccptooreilur-niirunsmiiuritrieiec-esinese,tt,ienedpitlaenoretrciicxntipoetdtned-ielntiptfrctelistehnrruaeidtebrieee.ltcirlcAtbedo'uairnn'Eteaeacni tilteccidotuldtieuoniltidcuinaaagictriiadteelrraelaiauzsgctbtiielitsumpttdcreraeeuigvgtbsieinsnaoi{snitgdlroeiaa9rt'lstiiar'eCiicbinnneduzlineraaaludfccidaeuaeonls-alfdttegeetei'i'

preund cu prietenul 9i protectorul sdr"r, cfntdretLrl Vogl. Nouta- tirnp, caPodoPere ate getlttlui'
iea locurilor (era prirna lrri cdlltorie de acest lel), Imnruse{ile Ne mai rdmine sI iacem o observafie crt prir:ire la catto-
naturii, prirnirea caldi cu care l-au intimpinat prietenii lLri Vogl, nrrl ce figureazd irt Scherzo'ut din Trio opus 100'
Este crtnosctrt laptLrl cd Schubert nu se considera birre pre-
entuziasmul stirnit de lie,durile sale in reuniunile muzicale gitit in arta contrapunctului' (Reamintim cii' numai cu citeva
organizate de ace;tra, -- toate au concrlrai in a-l face si se iaptamini inainte rle rnoarte, se infelesese ctl rentlnlitLrl profesor
lienez Simon Sehter sI inceapd lec{ii de contrapunct') De altfel''
simtd bine gi sd uite gri.iile existentei sale din Viena, experiett-
lele grele ale prirnLrlui an dupA plecarea din casa pirinteascd. formele contraprtnctice sint desiul de rare in creatia sa' Cu
toate acestea, canoltlll
ln timpr-rl ac.estei cdldtorii, Schubert a dus o viatd idilica itt de care am pomenit este constrtrit clt

cadrul naturii primitoare, inconjurat de oameni prietenogi gi, atita mdiestrie, incit el sLtni liresc 9i plin, aga cum sund orice'
mai ales, liber sd iacd ceea ce constituia esen{a firii sale, sd com- muzicd inspiratd. Xlai este oare nevoie de vreun come'ntar pen-

pund si sd cinte, Idrd a ii nevoit sd se frdminte cu problenrele tru a scoate in relief marea modestie a lui Schubert ?
practice ale traiului de f iecare zi. In asernenea impre jr-u'5ri,
Cvintetul s-a ndscut in mod spontan, ca o necesitate de exte- 155"
riorizare a prea plinului de sirnfire, a bucrrriei de a trii ce-i

rtmplea sufletr"rl.

Scris per-rtrll pian, r,ioarir, viol5, r,ioloncel gi contrabas,

Cvintetr-r1 poartd denumirea ,,Pdstrdvul", fiindcd tema de bazir

a varia{iunilor din partea a IV-a este lLratd din liedul clr aLre-

tragi nume complls in 1817. Irrspiralia se revarsd intr-un IlLtx
neintrerupi in aceastd lucrare, ale cdrei pdr{i se incheagd

intr-un tot unitar prin atmosiera comund de lirisrn luminos si
inaripat, de optimism tineresc ;si exuberantd voie buni.

r54

In legituri cu accasta meritd sd iie strbliniat din nou iap-

trrl ci el era utt cornpozitor de tip improvizaloric, ceea ce Iace
si apard cu atit ltai trinitoare adaptarea gindirii sale muzicale

in epoca maturitdfii, la lormele clasice, pe care, dupd cum ant

vAztrt, le-a stipinit ca uu mare ntaestrlt.

r56

.**-'d..i.riil

MUZICA SIMFONICA rele marilor compozttori, ale cdror partituri le-a studiat cu nesaI

Crealia sinifonicd a lui Schubert este cunoscutd mai ales dar nu in mdsura in care aceasta ar ii putut compensa lipsa
prin capodoperele ei, Simfonia a VII-a in si minor, ,,Netert.ui-
nata", 9i llarea Simfonle in do major. El a urai scris insd uti ttnei pregdtiri teoretice sistematrce. Si nici rnai tirziu, viala grea

numir destul de tnare de h-rcrdri pentru orchestrd 9i cunoagte- pe care a dus-o nu i-a dat rdgazul sI umple un gol

rea lor nu poate decit si ajute la o mai bund in{elegere a .ce s-a iicut simfit in numeroasele incerciri risipite de-a lungul
unui interval de aproape l0 ani, inainte dc a rodi intr-o crea-
acelor trdsdturi fundamentale care s-au crisializal 9i au cdpdtat
trie pentru orchestri cll adevdrat personald, Simionia in si
consistenfa gi adincimea maturitn{ii la capdtul unui lung 9i rninor, ,,Neterminata", scrisd in 1822.

,destul de greu proc.es de dezvoltare. Ceea ce a reprezentat un admirabil cimp de experienti
pentru Schubert in aceastd privin!5, a fost orchestra de elevi
Mai ales in ntuzica simfonicd, exempltll ltti Beethoven a r gcolii unde a invliat (Stadtkcnvil<t) 9i cea inliripat.d mai
tirziu cu incetul, in casa tatSlui sar,r. In ambele orchestre, ti-
iost pentru Schubert un prilej de admira{ie nernirginitl si tot-
ndrul compozilor a iigurat ca instrumentist dar s-a afirmat gi
odatd de puternicd ernulatie. Cd el a realizal in aceastd direc- ca dirijor, impunindu-gi ar-rtoritatea prin for{a calit,i{ilor recu-
noscute de toli ceilalli in pofida virstei sale.
lie cu totul altceva, era liresc, dacd se line seama de tempera-
Practica pe care a fScut-o cu aceste doud forma{ii a cons-
mentul sdu profund liric. Faptlrl in sine ilrtstreazi pttterea de tituit pentru el unul din cele mai bune mijloace de studiu pen-
afirrnare a personalitd{ii sale chiar .si atunci cind admiratia 'tru cunoa,sterea mai adinci a instrumentelor components, a func-
fa{i de contemporanul mai virstnic, dublatd de propria-i mo' {tunilor diieritelor grupe, a raporturilor dintre ele din punctul
rlestie, ar fi putut sd constituie o stavild sau cel pu{in o cavzit
de temperare a ritmului in procesul dezvoltirii creatoare. ,de vedere al echilibrului sonor qi, in sfir;it, pentru dezvoltarea
simfului orchestral in ceea ce privegte proporfiile, complexitatea
Schubert nu a avut propriu-zis un dascdl care s5-l indru- armonicd, instrumenta{ia gi coloritul specific.
meze in cdutirile sale pe tirinrul muzicii sinrfonice. Inzestrat
cu un extraord,inar sim! muzical gi cu o putere de discerndmint Pentru cele doud orchestre, cu care a parcurs paginile a
uimitoare pentru un copil, el s'a inirupiat cit a putut din ope- ilumeroase uverturi gi simfonii, Schubert a scris primele sale
lircriri de acest gen. El insrrgi le-a considerat insd ca simpie
158
incerclri, pe care nu le-a destinat in nici Ltn caz publicdrii.
Cind, in slirgit, dd la ivealS Si,mfonia Neterminatd, origi-

nalitatea concep{iei sale caplti insernndtatea unui lactor aproape

revolu{ionar f a{d de simionismul dramaiic beethovenian.
Ca si in celelalte crea{ii, muziea sirnfonici devine la el pur-
tiioarea unei simfiri larg desfdguratd intr-o revirsare liricl de

"elantrri calde, de mlrttirisiri duioase, iopite intr-o lume de o
:neiabill poezie.

159

/

Schubert creeaz| astlel simlonia liricd, in care contlictele asupra "sa de imensul prestigiu al lui Beethoven, in opozif ie cu

dvircaemgaiticaee{i.osni actieocdneiriilnecolurrdtdunriodaisnea,mcircees,csuitnetdininlociduriitme iilndtrri-ornloatri-- propriile cerinfe interioare de a da glas unei ins'pira{ii profund

originale ;i neasemuit tie bogate.

gd mdsuri cu contraste ,mai line, dar nu mai pu{in bine definite- Dacd prima sa Sirnfonie in re major, datind din 1813, este

81" d..'.rrg din lupta de aiirmare a diieritelor grupe ternatice ce in general bine construitd pi denotii un sim{ al proporfiilor so-

par sd emane din acelagi lir emolional, din tendirrla lor conti- nore orchestrale surprinzdtor pentru un adolescent de 16 ani, in

irirZ de ldrgire, de dezvoltare independentd, care exclttde subor- schimb ea nu reprezinlh decit o incercare pe drumurile bitute

clonarea Lrneia fa{ri de alta, fdcind ca toate sd aibd rttr rol la de clasicii sinionismului vienez. Schubert igi incearcl aici ptt-

fel de insemnat. Pe plan simfonic, schubert gSsegte de asemenera terile in tainele megtegugului, dar ldrd a se incumeta sau flrd

mijloa,oe de a crea co,ntraste su'btile,i rprin jocul delicat al_mo- a pntea sd devini personal.

driia,{iilor, prin coloritului armonic gi instrLtmental. Irr La fel ne apare in cea de a doua simfonie, in si bemol
tcrt cazul, c'aerieprrrenaeazh este pdsirarea aproape intactd a major, scrisi intre decembrie l8l4 9i martie 1815 '- ceva mai
ceea li-

niei melodice, a i<leii muzicale pllre, aFa cum a apdrLrt in torlle ianntiunsl d18c1a5,pcroapreorv'fdiid-egte9ioinmSaiimmfoanreia a III-a, in re major, diir
ei inifiali, ca o manitestare a inspira{iei spontane' Dar temeie inchegare a construcfiei.

lui Schubert sint atit de melodioase, atit de pline de sevd ex- Unele trisdturi proprii incep si-gi facd loc in Simlonia a
presivl, incit, dupi cllm am mai ardtal, IV-a in do minor, compusd in 1816, pe care a denumit-o mai
el se cornplace sI le .iirzitt ,,Tragica". Aceasta se vede indeosebi in calitatea mate-

iaca sd rdsttne de rttrtlte ori, pe planuri tonale satl pe grtlpe
de instrr:mente 9i in registre diterite, ceea ce duce adesea la
o extindere considerabild a fesdtrrrii mttzicale, ldrd insd rialului tematic, mai apropiat de inflexiunile sale caracteristice,
ca
dar nu cu totul ierit de inriurirea beethoveniand. Probabil c?i
prin aceasta si se producd vreo rupturi in structura ei orga- 9i tonalitatea acestei sim{onii, ca gi intreaga ei atmosterd, isi
,ri"e. A..ostii ldrgiie a pe intinderi vaste Iace ca trage originea tot de la Beethoven, de la Sirnfonia a V-a, de la
expresiei se Uvertura ,,Coriolan", de la Sonaia ,,Patetica" pentru pian' toa-
impresia de dilerenliere contrastrrl erno{ional si le in do minor.
lisati de
irmsntiitmerreeniogteanelrioacurs?rcoic,dneieolasal-safsodcul,.ohidsnueefbrgeurtreentztcotallltilvnalptrnepenlsiitnneruntrtto-aimuanieteenqttlriredtlxasetttelrtusncmehiclieilnibaXorur'tcu,Ihntdtetersmotirmruezeipi1clieiar--i O lucrare surizdtoare 9i plini de elan, clasicd in privin{a
acest scop, gi chiar atunci cind anltrnite episoade tnai irdnlin- formei, cuceritoare prin lantezia inaripatd 9i prospe{imea in-
tate apar petrtru ttnii ca avind un caracter dramatic' ele pot ti
rnai curind considerate ca ni.ste ctrlmindri ale eittzittnii liricc spiraliei melodice, este Simfonia aY'a, in si bemol major, com-

pe planul unor exteriorizdri patetice' pusd tot in 1816. Pulseazd in ea spiritul 9i verva nesecatl a

Drumul parcurs de Schubert in creaiia simlonici este nar- rnuztcii mozarliene, dar ale unui Mozart care nu mai este de-
cat de iniluenfa lui Flaydn gi A4ozart, de urmele adinci ldsa'ri: parte de ultimele sale simtonii. O ugoard umbri de melancolie

i9i agterne pe alocuri vdlul peste lumea plind de voiogie pe care

ne-o dezvdluie Schubert.

ll - Franz Schubert. - c. 8591. l6l

160

Aga suni. de prldfr, A,lenuetul care, prin similitudinea at- Etapa urmdtoare o constituie Simlonia a VI-a, in do tnajor,
clenumitd ,,Mica simfonie", pentru a o deosebi de Marea Simf'o-
rrrosferei, ne iace si ne gindim la Mozafi, la Menuetul Simfo-
nie in do rnajor, ulttma lucrare de acest gen a lui Schubert.
niei Nr. 40 in sol minor. Scrisd in 1818, ,,Mica Simfonie" are cll totul alt caracter

fffii decit cea care a precedat-o. Degi inci inlluentati pe alocuri dc
Beethoven, ea reprezintd un exemplu mai consistent al acelor
Bucurira tinereascb revine insh in tema sprititena e Fina-
trdsdturi care sint atit de specifice in muzica schubertiand :
lului, care pecetluiegte caracterul luminos al intregii Simf,onii. nrelodica de lar:gd respiratie, cantabilitatea 9i lirica invdlu'i-

$i totugi nu se poate vorbi aici de o pastigi, de o imitare toare, captivanti prin pulsalia persistentd gi intensitatea mcreu
servili a unui stil depagit. Este atita libertate, atita sponta- variatd a fh,rxului emofional. Mai incdrcata din punctul de ve-
neitate in desligurarea gindirii muzicale, incit Simionia poate
dere al mijloacelor expresive si deci mai pufin echilibratd 9i
fi considerati ca o etapd de cucerire totalil a mijloacelor ex-
presive ale simionigtilor clasici, dar o cucerire care iiltreazd, mai pu{in lrmpede decit a V-a, Simionia a VI-a conline incd

asimileazd gi transiormd totul, dindu-i o iniifigare gi un con- run factor care o situeazd in pragul maturiti{ii compozitorului,
finut, imbogdlite cu seva creatoare a unei personalitili puter-
nic o'riginale. Desigur, nu avem de a face decit cu ceea ce am acea atmoslerd de nostalgici tristefe, de duioasi gi melancolich

putea numi prevestirile unor trisitr,rri ce aveau sI fie dezvol- conternplare a unor orizonturi indepirtate, ce avea sd devind
predominantd in crcafia sa de mai lirziu.
tate pe deplin mai tirziu, dar ele sint prezente intr-o mdsura
Ceea ce meritd sd iie relevat este laptul cei, atunci c{nd
care dI Simloniei un colorit emo{ional nou, o rezonanl,A mai
apropiatd de actualitatea vremurilor lui Schubert, cle spiritul iinlnrl Schubert !ine s5-gi af irme pentru prima datd jn
contemporarrilor sii vienezi. mod pregnant personalitatea in limbajul muzicii simfonite,
el nraniiestd o oarecare nesiguran!6, o goviiald in exprimare,
Am putea asemui acest moment al crea{iei schubertiene cu care este crr totul inexisientd in liedLrri. Se simte tin anumit

acela al prirnelor doui simlonii ale lui Beethoven. Comparalia dezechilibru ce s-ar putea sd nu fie strlin de insuficienta sa
pregitire in acest domeniu. SchLrbert gi-a insugit elementele de
trebuie insi si se opreascd aici. Drumr-rl lLri Schubert ia crr bazd ale simfonismului clasic. El se pregdte;te sd-si ia zb.orul
totul alti dire'ctie. O datd cu ,,Eroica", Beethoven a dat nagtere pe aripi proprii, dar nu gi-a fiurit incd un limbaj propriu, per-
sinrlonici drarnatice, in tirnp ce Schubert isi croiegte drumLrl sonal, care este abia in curs de plimddire. In aceasti luminb,
Simfonia a VI-a ne apare ca o lucrare de tranzilie gi este cu
spre simionia liric5. atit mai interesanti de studiat cu cit este singura care prezintd

162 intr-o mdsurd mai mare acest caracter inainte de aparilia Sim-
f,:niei Neterminate.

S-au gdsit schilele complete ale unei simlonii in mi minor,

datirrd din 1821. Nu se stie din ce cauzd. a rdmas in aceastl

formi, dLrpd cum nu se gtie nici de ce a ldsat Schubert Simito-

163

nia a VII-a, in si minor, limitatd nunai la dotrd pdr{i. Adep{ii Fdrd indoiali cI acest argument care se refer5, dupd cunr
rigizi ai clasicismului au socotit-o pe aceasta din ttrmd neter-
s-a aritat, la imprejurdri exterioare, este bazat pe prezumlii
minatd, fiindcd ii lipseau doui din cele patru pdr{i obignuite destul de serioase, dar care rlmin totugi sttsceptibile de a fi
iniirmate de descoperirea unor fapte incd necunoscute. Un ar-
ale ciclului. De aceea i-au dat gi numele de ,,Neter,minata",
considerindu-se indreptd{i{i sd o facd, datoritl descoperirii untti gument mai valabil poate ii insl tras din chiar cercetarea Sim'
manuscris pentru pian, care cuprindea un Scherzo in migcarea Ioniei, care oferd destule elemente capabile si serveascd la
Allegro gi prirnele misuri ale trio-ului, destinate, se pare, sd
constituie partea a III-a a Simloniei. ldmrrrirea problemei.

Cea mar plauzabild presupunere este insd aceea cd Scht-t- visurIindperifmeraicipr'ea,rtienv-dluAitlelegdreoomtoridsetera{eton.e_sfsireglieii aggi itnuilbpuararctde
bert a renun{at pr,rr gi simplu la completarea ciclului 9i nr: cd
a neglijat sau a uitat sd scrie restul migcirilor' Pentru aceastit frrgitiv de unele izbucniri pasionate.
Terna intiia aduce intr-adevdr o notd accentuati de melan-
mrliteazd doud argumente, unul care se referi la imprejurdri
exterioare, iar al doilea care privegte insdgi esen{a Simfoliei' colie nostalgicl, care caloreazd intens prima parte a Simfoniei,

Schubert terrninase cele doud pdrti inc2i in 1822 dar, iri dar a doua ternd creeaz| o inseninare izvoritf parcd din {rea-

alari de {ragmentul men{ionat al Scherzo'-ului, ntt mai ldcuse mitul suiletesc stirnit de o viziune mai luminoasd. $i aici g5-
sim, in sinco,pele acompaniamentului, acea senzalie de legdnare
nimic care sa vddeasca intenfia de a continua lucrarea. Pe de
specitic schubertiand, pe care am mai pomenit-o.
altd parte, in aprilie 1823, a iost ales membru de onoare al
Asocialiei lltrzicale din Craz. Peste citeva luni, el a adresat Cotttemplarea poetrcS, gindirea linigtitd 9i tttteori resem-

Asocialiei o scrisoare de mul{umire in care, printre altele, spt't- nat5, ascund vibra{ia intensd a unei dureri tainice, care rdzbate
nea ,,... pi pentru a exprima gi in sunete muzicale uia mea mul-
in momentele de culminare a incorddrii emofionale ca o mdr-
fumire, ini uoi permite sd trimit ctt mai curind orLardbilei Aso-
turisire de un patetisrn mi;c5tor. Esie o pagini saturatl de e{u-
cialii una din simfoniile mele..." Intr-adevir, cu un an mai tir-
165
ziu, el a trimis lui Anselm Hiittenbrenner, condttcdtorLrl Aso-
cia{iei, partitura celor doud migcdri, Allegro moderato 9i An-

dante con moto. Desigur cd in momentul acela, SchLrbert se
hotdrise delinitiv asupra Simloniei, in sensttl ci o socotea ca

o lucrare implinitd, care deci nu mai avea nevoie de alte addLr-

giri. Nu numai iaptul in sine de a o li trimis ca urmare a rtnei

iagidnieli de a ddnri partitura unei simlonii, pledeazd in iavoa-
rea acestei teze, cit mai ales prestlpunerea cd un compozitor ca
Schubert, care se temea sd nu pari mediocrtl sau slab in crea-
tia simfonicS, nu pr-rtea sd ddruiascd o lucrare neterrninatl 9i
incd: unei asocialii muzicale.

164

ziuni lirice, in care confictul dramaiic nll avea ce ciuta, fiindcd

r-ru corespundea nici ternperLamentului gi nici atiiuclinii lui
Schubert fa{d de viat5. Nu corespundea nici felului de a fi al
compatrio{ilor sii, cdrora le era ingdduitd doar libertaiea de

a visa la o lume nai buni, de a se ldsa amdgi{i de iluzia trnei

fericiri efemere, crescuti din bucuria dnagostei ;i din pofta lor de

via!5, dar inibuEiti intre gratiile unei existen{e ce nu-gi al'ea

all arizont decit cdlciiul stdpinilor vremii. Iatd de ce aceastd

primd parte este aiit de reprezentativd pentru vrernea 9i com-

patrio{ii sdi, pentlu el insugi. In acelagi timp, pentru a prttea

exprima lln aseillenea confinut, contpozitorul a trebuit sd se in-

depbrteze de dramaturgia simtonicd beethoveniani, pdgirrd in

nro'd iiresc pe calea pe atunci incd neexploraid a simloniei lirice'

Lmaginii sumbre dar nespurs de duioase din Allegro mode-
rato, ii urmeazd atmosfera cu iotul contrastantd din partea a
gi irimintdrile fac loc
ddoinutra-o- Andante con moto. Nostalgia Nimic nu tulburi girui prelung al imaginilor fermecitoare
datd unui sentiment de plindtate suileteascd, de armonie

inte,riorard, care pare cd plutegte pe planurile superioare ale ce se perindd neincetat, nici schinbarea coloritului prin trecerea
unei profunde in{elepciuni. O muzici suavd se revarsd lin,
clo ,la major la minor, nici cregterea pe alocuri a intensitdlii
unduind domol intr-un lreamdt ugor ca al unei adieri de pri-
sonore. Nu avem irnpresia unei note rnelancolice strecuratd pe
rmdvard. In linigtea care ne invdluie pe nesimiite, se sctlrg
neagteptate, ci, tnai curind, o senzafie de prea plin, care se
incet ginduri luminoase, ginduri pline de poezia fericirii. Vonr revarsd intr-o largd gi vibranti expansiune ernofionald. Ni se

da aici un fragment din aceastd parte, care ilustreazd coloritul intimpli uneori, din cauza unei iericiri prea mari, sd avefi.t

delicat adus de modula{ii, ca gi ritmica de plutire marcatd de senza{ia aproape dureroasl cd fiinfa noastrd este prea rnici
pentru a putea cuprinde atita fericire. E ceea ce ne inspiri
acompaniamentul sincopat. Pornind de la do diez mir-lor, schimbarea de colorit despre care anl vorbit. Atmosfera de

Schubert maduleazd in Ia diez minor, apoi in re minor gi Ia reculegere calnil, plind de o adincd sim{ire, se men{ine pind

major, pentru a reveni la re minor gi do diez minor, incheinrl la sfirgit gi, o dati cu partea a II-a, se terrnind Ei Simfonia.

ciclul printr-o luminoasi trecere in do diez majo,r. SA se Iatd cum a gdsit Schubert -princriendtoeamrcenroeai -in tezolvatea
in prima parte, sine, cltre
observe nota de schinib (la) care balanseazi sincopele (treapte problemelor puse

5-6-5) in misurile 4 qi 6 din exemplul de mai jos, dincl o viali interioard capabilii sd-i dea mul{umirea 9i echilibrul

ritmului o rnai mare pregnan{i. rnoral. In aceastd inleriarizare a gindirii, in aceastd sublimare

166 1n-

intimli a rrdzuinfelor, glsim una din trdsdturile esenfiale alc Aga cum este, Siurionia Neterurinati ar trebui, dupd pire-
romantismului schubertian. $i din moment ce procesr-rl de frnpli-
nire sufleteascd gi de invingere a propriilor ginduri intrtnecate rea noastrd, sd capete o altd denumire. Este o operd de artd
s'a petrecut lin, fdrl ciocniri, ducind pini la bucuria, irnpundtoare de o integritate gi de o mliestrie incontestabile, rgprezentind

prin seninitatea ei, a regisirii de sine, simfonia liricd era un cjclu limitat dar perlect inchis. Nu este deci rdeenmunirlaartela- gi
creati gi rezolvatd, fdrd necesitatea unui Scherzo gi a unui cI
Final triumfdtor, care ar fi fost incompatibile cu conceplia de este plauzibil dperoiiencctheilpeLsriatle- Schubert a un
montent dat la de a
atrrnci a compozitorului. scrie incd doui pdr{i pentru
aceastd simfonie : in cadrul lurnii pe care o infS{isa, nu mai
S-a ficut incercarea de a se atribui Simioniei un progralrl
tras dintr-rrn text literar, pe care Schubert l-a scris in aceeagi avea nimic de spus peste ceea ce cu,prindea'u primele doul

perioadd, in 1822. Este vorba de o povestire alegoricd, inti- nri;cdri.

tulatd ,,Visul melt", in care sint dor-r5 pdrti distincte. ln prima Nrt ne-a nrai rdmas de la Schubert decit incd o sirnlonie,
a VIII-a, ,[larea Simlonie in do major, pe care a compus-o in
parte este clard alttzia la izgonirea din casa plrinteascS, la
rrltinrul an al vietii saie, in 1828. (Am pomenit in aiti parte
nro:rrtea rnamei, cll care ocazie a revcnit, gi la o noLti despdr- er lucrilii despre o alti simionie, pe care se pare cd a scris-o
in 1825 la Gasiein ;i care s-a pierclut fdrl urmi.)
{ire din cauza nein{elegerilor cu tatil sIu. 'l-ot aici vorbeqte
In Marea Sirnlonie in do major, Schubert igi dezviluie
de anii de d,urere cind a trebuit sd stea departe de cei dragi. nrdiestria de siurfonist intr-un stil personal, dilerit totr-rgi de
1n partea a doua, alegoria ia iorrnele unei povestiri iantastice.
cel din Simionra r.,veterminata. Nici aici nu este preponderent
Se pirea cX s-ar fi creat un cerc magic in jurul unui morminf elementul dramatic. Expresia i9i pistreazd aceeagi spontanei-
tate, aceeagi savoare poetici, dar contururile devin mai ample,
9i cd inlduntntl acesttti cerc, din care elttanatt suttete tninunate, ttrai cuprinzatoare. Lirica rdmine rnai departe cheia cle boltd.
trdiaLr lericili rnr-rl{i oametri. Dar numai printr-ttn tniracol putea Ea capdti insi o calitaie noui. De la ciutirile framiniate 5i
regdsirea de sine in inieriorizarea concentrata a Sinrloniei Ne-
sa ajungd cineva acolo. CAlAuziI de o adinci credin{5 in intlp-
terurinate, Schubert a.itrrrge in ultirna sa lucrare sirn,fonicd la
trrirea rliracolului, e1 a izbutit sI pSgeasci inlSurttrtrl cercultti'
o transfrgurare de propor{ii epice, Ia o viziune larga 9i 'luuri-
Aici l-a regdsit pe tatdl sdtr gi amindoi atr plins de iericire. noasd a vielii, aninratd de un sirntdrnint puternic de incredere
Presuputierea cd ar exista vreo legltr-rrd intre cotrfinr-rttii in viitor. In ea, aproape totul este senin, larg, deschis gi, in
acelagi trnrp, colorat de o notd de voiogie robustd, ca gi cunr,
Simfoniei gi textul pomenit, ntl se irrtemeiazd pe nimic altceva
intr-o supremd sforlare, artistul genial ar li cLrprins cu fantezia
decit pe c asemdnare de aimosierd intre cele dotrd rnigciri ale
Sirnioniei, pe de o parte, 9i cele doud episoade ale alegoriei, sa jrlensitatea vie{ii, cu tot ceea ce are ea bLln 9i fnrmos in
pe de zrltl parte. Schubert ittsttgi ntt a dat tlici o indicalie itt
aceasti privin{d. Or, textul muzical gi cel literar existau in vegnica innoire a forr{elor creatoare ale oamenilor.
acelagi timp. Ce ar fi putut sd-1 impiedice si dezvblrrie legdtura
dintre ele, daci aceasta exista in realitate ? A/tai probabil este 169

insd cd o asemenea legdturd prograrnaticd nu existi, iar prestt-
punerea idcLrtd trebuie co,nsideratd de dontenirrl ianteziei, de.;i

ee apare destul de atrdgdtoare.

168

Llra ca gi cttttt gi-ar l ltrat zborLil crr lor{e inzecile pentru formind inpreund un lan! de irnagini evccatoare, plirre de far-
mecul primSvSratic al voiogiei gi jocurilor tineregti in mijlocul'
a realjza visr-rl vie{ii sale, ntarea simionie, 9t aceastd lrtcrare' naturii.

ii incoronea zA strddaniile cu o putere de expresie 9i cu o strd- Momentele de liricd dtrioasd din partea a II-a
lucire care il ridic2i in rindurile celor iltai mari sinrlonigti ai
lumii. Liniile grandioase pe care este cortstruitd, iactrtra ei 9i scenele aproape pastorale din partea a lll-a, anirtlate de
mi,sg21s2 bilrbdteascd sau de gra{ia delicatd a Llnor dansuri
robustd gi plind de Lln dinautisrn nemaiintilnit la SchLrbert
intr-o aserlenea mdslrril. boga{ia inepuizabiii a ideilor rnrrzi- cu caracter popular, inlregesc viziunea unei lunti scildati in

c4le, pregnanfa instrumenta{iei, amploarea tttottttutentald a sono-' lumina invioriitoare a credinfei in fericire. Din nou avem, in'

ritd{ilcr orchestrale, ca sd nu mai vorbim de celelalte trisSturi trio-ul din Scherzo, un exemplu viu al artei cu care Etie Scht-t-
caracteristice ale sale, l-au ldcut pe Schutnann sd exclanle : bert sd pregdteascd atmosfera printr-o introducere ritrnicS. In
,,Ea este cle nedescris ; toate instrumentele sint uoci otneneptt cazul de fa{5 ea are nu mai pLr{in dc opt misuri, dupi care
dpiluininde,dceasupnirirto-tnanpiinacpeaatsrtud instrwnen-
;i este nemdsurat de uolwne--- !'- se lrrde n terni de c mare {rttmttse!e, ascrlenea ttt rtti intn

tatie... {tceste Lungimi rlc trucurie :

Cee,a ce preclomind este torenitrl de energie tinereasca, de In Final, guvoiul irezistibil de lreneticd bttcurie, ce s€

optirnisn vigurcs. 'l-onul grav al telrrei introductive, revarsd intr-un ritm iurtunos de taranteld, capdtd propor{ii

A Andart( grandioase qi aspectul impundtor al unei uriage miqcdri de
rnase, dezlSnfuitd in incheie're intr-un iureE de tuntultuoasd
F
jubilare.
prezenl apci in toate prrnctele de legrilurd ale clileritelor sec-
coda, imprimd primei miqcdri tn caracter maiestttos, t7l
iiuni gi in mdre{ie. In aceastd atmosferi, risunl accentele extr-
de torid
gi

berante de vitalitate ale primei teme

si cintecul legdnat care ii urmeaz\,

.",dloS:,iea-gimlroB'e;taEeocrsenldlttminheeieo,naisvnpeismtmeenear.n{meinttPsreiieuaonrnrdiatantoedinsaaamdctj"aupidln"ne€etugar'lsnleaopcanee1toaalaecltdtaeoe'drmeemianal.mt.tismiFceeadoirnagspipaerlrernloouSrnppilcuri9hSeileutiit'imbniope.tbeoFrut-snciceniainemura-irenliaaeitcioriiece' IaadpXIsafeti-teatsAad-i inchinat tinere{ii gi lericirii -insedxpizroeslaiet, admirabild a mdiestrieii'
ldsindu-ne sd se inchi-
lazele Premergdtoare, spauliemddeosaimr dfornuimstu-l rdrnine
pe care ar ii mers Schtrbert dacd ar mai li
trdit, daci ar ii fost incurajat ;r sprijinit. Moartea a intrerupt
prematur o perioadd creatoare cu perspective nebdnttit de mari,

dar nu inainte ca geniul sdu sd-gi Ii pus pecetea pe ,,Atarea,

Simfonie", aga cum a rrisat-o gi cum a nAzuiI sd o fdttreascd,

in tot decursul scurtei sale vie{i.

gi iatd tema, aProaPe aidoma ct't cea a lui Beethoven, aga cufl Cr-rrba pe care a rtrmat-o Schnbert in crea{ia simlonica-
are doud nomente de cuhnina{ie : Simlonia Neterrninatd gi:
apare in Finalul Sirnlorriei lni Schubert, duPd bara de repe- A1area Simfonie in do major. Diferite rtna de alta, dupi cum'
ti1ie, in pianissimo, 1a clarineli,
ca o aluzie timidd la incePLrt' s-a vlztrl, ele scot in reliet diversitatea posibilitd{ilor sale crea-

.apoi relttatd 9i dezvoltatd : toare, ca expresie a unei sensibilitdti deosebit de asculite, capa'

Debordind de vitalitaie, Xlarea Sinilonie in do major ne bild sd traducd in linibajul muzicii aspectele multilaterale ale'
,,del"ztvii5,luieapneimunast cdheubgeinrdirre-rnriis9ciudtqeirepirnonieocitte'afmladtlraeofec'ogiiatutardsd
'pc2zae6ingitm"nbuc,ar,e"oraptgiuel1isnaetd8rindizrdegsea,5pculmionn;iiojrieaeracastrrca1ldoitirrc'oioPsmdruaiplvltoeditztiecifgsiuiutloibsrguaesccnaceeelessrt'auaAtlesccpoedensectcte'mseprotaeunrluaruemnipleedtelnien-t sufletului omenesc. Ceea ce rdmine insd permanent gi ir-rtact in
substan!a celor doud lucrlri, conlerindtt-le pregnanfa unei gin..
172 cliri personale gi profLrnd originale, este melodica liber desld-
guratd pe planuri vaste, ca principiu fundamental de generare'
a imaginilor muzicale, gi lirismul, revdrsat in voie in ,,Netermi-
nata", rnult mai concentrat in ultima simfonie, in care se lace
simlit chiaq gi acolo unde predominii elanttl migcdrii vii, dato-

riti desigur caracterulLti cornplex al teruelor.
O altd trdsdturd specific schrrbertiand este pdtrLtnderea.

liedului (nu ca iormd de compozi{ie, ci ca gen r,ocal preluat

in muzica instrumentald) in ciclul simlonic. Aceasta se vede'
in general la ternele secundare ale pdrf ilor scrise in forma

sonatd, la cele din migc2irile lente gi uneori chiar din partea
irrediand, denumitd ,,trio", din scherzi (ca in Xlarea Simionie'
in do major), la care gisim linia simpla, cantabilitatea 9i poe-

zia duioasd a liedultti.

1 73,

in general, in siurionii, orchestra se compune la Schtrbert .de idei rnelodice si de relielarea poten{iaft_rlui lor expresiv gi

.din cite 2 flauti, oboi, clarine{i, fagoti, corni, tromoete, timnani si care se impdca grell cu cerin{ele de virtuozitate gi de strdlucire
grLrpul de coarde. Din primele gase simforrii, a IV-a dilertr priri ale lrrcrdrilor cotrcertistice.

addLrgirea a incl 2 corni, iar a V-a prin lipsa trompetelor gi rflotetnpcirc'erDezreiinasvtilgeearl-alsrLrbriiiclieSdrr.c, lMidaLcraib'ereeaarastc,terlaoadjsuritnrdvegacterrtemoiecaerluearenacironmtnisorcterli-ucvnzriesiu'titd's"imdaa,pcuoirareiactaae.urtiricit-loapprroe,1snrirtrrrsru'a".
a timpar-rilor. Ultimele doui, a \/ll-a gi a VIII-a, au in plus ioss-itt',ertitsibarbuesaiititzuinil.'itinarniiracmsrta'cteatesepee,rliLrrrlacre-orimraiornmgnlSlneniraaancldiaaenuhituotrerstLagiirtcnrdcnrnibdiudeeeneup.mugnrmitprt-Niediriuaaiadunjnolvritslaaienauescirtrnuxiimmasermetpnilitipoa.nftiaaaoatnnltitncitseizeleniitiaaLseoirrmreardenigitxiaiueueiplarlcmeufriaiarexlnioilar,srpueeriiinllcc{'odeaaddatreanrde,rremteertinsaicegiau,taraatsi'aittdrculdinJaind,mpilnareederto.pl"suoapmiiliuL"niuoounLrsdtziidnrrmileotltts,i.mioiitin.arimo,'ne:,rgoa.nial.roilore,.onve*nrsarupr"uciitcla,-rr,.-

trei trornboni.
Celelalte lrrcriri pentnt orchestri ale lui Schubert daleazi

din primii sdi ani de crealie 9i rrLt prezintd, in lirtii generale,

clecit o valoare documentar5, datorita constrtrc{iei rudimentare

gi urrui nraterial rnelodic lipsit de o prea mare originalitate.
Printre acestea se numiri 5 menuete cu 6 trio-uri, 5 dansuri
germane cu o coda gi 7 trio-Lrri, toate complrse in 1813. Cele

8 uverturi, scrise ca piese independente de concert, att fost date

la iveald intre anii l8l2 -si 1819. l{ajoritatea lor nu prezifid

nici un interes artistic real in ceea ce prive$te caracterul orches-

tral, deoarece in ele prirneazd men{inerea intacti a liniilor
rnelodice, in detrimerrtLrl oriclrei prelucriri sau dezvoltdri.

Dintre cele de mai tirzitt, sint crtnoscttte uvertrtrile in re maior
gi irr do major,,,in stll italian", ambele in 1817, care atl caliti{i
nrelodice 9i orchestrale, dar sint prolLrnd iniltrenlate de Rossini.

(Compunerea lor a coincis cu reprezentarea tlnor opero de
Rossini la Viena.) Dintre toate, ultima uvertttri. in mi minor,
tiin 1819, con!ine trisituri m.ri personale in ntaterialul tematic,
are o constnrc{ie incheeati gi o instrttmentalie mai bogatd 9i
riai expresivd.

In genul lucririlor pentru instrumente soliste cu orchestrd,

Schubert a scris ioarte pufin 9i oarecurn intr-o manierd ugoard,

accesibili amatorilor. Este vorba de 3 piese pentru vioard,

toate apar{inind epocii timpLrrii de crealie: Piesa de co'ncert
pentnr vioard gi orchestri, Rondo-ul cu cvartet de coarde qi

acorripaniament de pian gi ,,Poloneza" cu orchestrd mici. In

acest gen, Schubert nu avea prea multe de spus, dat fiind insusi

caracterrrl general al muzicii sale, saturatd pind la maximum

174

.., SCHUBERT $I BEETHOVEN

LOCUL LUI SCHUBERT IN ISTORI A MIJZTCII

De cele mai multe ori, incercdrile de a-l situa pe Schubert

in istoria muzicii, cel pu{in in privin{a creafiei instrumentale,

au fost ldcute de pe pozilia gregitd a comparirii lui cu Beetho-
ven gi s-a ajuns aproape invariabil la concluzi a cd a incercat
sd-l imite gi nu a reugit. Aceasta s-a intimplat din cauzd cA
nu s-a tinut seama de o serie intreagd de lactori care-i diieren-

{iazd profund.

Beethoven avea o Iire arzdtoare, dinamici, actionatd de o
extraordinard fortd de afirmare gi vibrind adinc in focul pasiu-
nilor umane. El era inclinat spre latura dramaiicd a vie{ii,
cuprinzind intr-o viziune caleidoscopicd intreaga ei semnilica{ie

de luptd necurmatd pentru mai bine.

Schubert era un om bllnd gi linigtit, cu Lrn caracter oarecum

pasiv, lipsit de indrdzneald. Pe el il atrdgeau mai mult contem-

plarea poeticd, viziunea romantici a unei vieii mai irumoase,

viziune Iiltrata prin emolia purd a trdirilor tdinuite in ascun-

zr;urilc sulletului.

La deosebirea temperamental| dintre cei doi compozitori
trebuie sd se adauge insa fapturl cd apar{ineau unor genera{ii

dilerite. Beethoven era cu aproape trei decenii mai virstnic decit

Schubert. El iusese martorul revolu{iei Iranceze din 1789, care

12 * Ftanz Schubert. - c. 8591 t77

scormonise adinc congtiin{a popoarelor europene. In tinerelea interioare, tradusE, pe de o parte, prin adaptarea la realiti{ile
de luptd impotriva tira-
sa, se acldpase din plin la spiritul nou de pretutindeni. 'l'rirind inconjurdtoare pentrLt a-gi satisface pe orice cdi setea de a trhi
niei leudale care cuprinsese mullimile
realitatea evenimentelor istorice ce au dus la risturnarea monar- iar pe de altl parte, prin nostalgia plini de melancolie, cu
hiei absolutiste din Franfa si la proclamarea drepturilor omului,
el cunoscuse uriagul avint de innoire generat de acest exemplu care erau colorate visurile sale de fericire.
Intre genera{ia lui Beethoven, contemporand cu avintul lup-
dititor de speran e in putin!a inliitu16rii orinduirii existenle
de asuprire gi mizerie. Pentru o lire ca a ltti Beethoven, tire tei revolulionare, gi cea a lui Schubert, crescutd sLrb lrina

de vizionar dar gi de h-rptdtor, cele petrecute in Fran{a repre- necrufdtoare a reactiunii, exista o deosebire fundarnentald, cars
zenlan mult mai rnult decit Lln proces de translormare limitat
in parte. Democrat le-a deternrinat lelul de viali pe cii diferite. Dar nici aici r-rrr
la cadrul iiecirei {iri dar gindurile lui ii .si republican, e1 igi
depdgiseri de mult se opregte seria factorilor ce-i desparte pe cei doi compozitori.
iubea patria german6,
hotarele. El visa inirdtirea oamenilor intr'o lume pasnici ;i De.si a trdit la Viena cea mai mare parte a vietii sale,
credea cu toati convingerea in iniiptuirea ei. Visul siu ntl era Beethoven nu s-a integrat in felul de a fi al locuitorilor ei, nu
o simpli contemplare poetici a unei lumi de tantezie, ci expre- a pitruns mentalitatea lor, nu le-a cunoscut decit dinaf ar.1
sia romantisrnttlui viguros al artisttrltri, viziunea profeticd a rtulti gindurile gi aspira{iile, sentimentele si dezamdgirile. S-ar putea
r.iitor ce ii apdrea realizabll. spune cii a triit aldtr"rri de ei, dar nu imprerrni cu ei, menfinind

Pentru Schubert, perioada revolu{ionard de 1a stirgitul vea' o barierd intre sfera sa personalS gi cea a oragului. Este ade-
propria vlrat cd s-a izolat treptat gi din caLtza srrrzeniei, dar aceastet
cului al XVIII-lea, aparfinea trecutu,lui istoric, strdin de
sa existen!6. Se produsese insd o puternicd reactiune a pittt- n-ar fi iost suficient sd-l indepdrteze de cei din jur, dacd ar fi
fost vienez. Ii lipsea simfimintu,l apartenen{ei natale 9i, pe
rilor conducitoare din dileritele state erlro'pene, reaclittne care
deasupra, Iirea sa aprinsl nu se putea acomoda ctr starea de
agvienaad{iroenpat ls5coaplespiozpdogaarenlioars.cDdutpedndrliunnteglLerldge ierlibaelrarrdez.hsooaiceilaolrl
napoleoniene, dupI ciiderea irnpiratul-ri Irancez 9i intdrirea auto- pasivitate a compatrio{ilor sii de adoplie Iald de mersul istorjei.
ritilii vechilor case domnitoare, nddejdile maselor, pentrrt scrtrt Schubert era in schimb urr adevirat copil al Vienei, sen-
tmimonparrehniaiscauutset,riaacud,smuleariitmlrotlvt,ituporiadtei,nccaeoirniuncedem, iani grcle. Itr
sibil la tot ceea ce alcltuia viafa oamenilor simpli din lLrmea
aiari de
incon.iurdtoare, cu atit rnai sensibil si nrai plin de infelegere
Rusia, numeroase popoare subjugate gemearl srtb greutatea
unenausicrde.gSimchrc-lrebearpt rtirgdSiaextopclomaatairien9vi rdeentcerar-rinntdctaerreoarreeacplioulnifeiea- cLr cit irrsdgi liinfa sa era intim legatd de soarta lor prin afini-
se inisprise in proporNii inspiimintatoare, indbLrgind orice ten'
dinle dL aiirmaie a valorilor 9r drepturilot celor rnul{i. Ca 9i titi de origine qi de ternperament. De aceea, existen{a sa iEi
nraioritatea compatriolilor sIi, el purta pecetea rtnei contradic{ii
sorbea seva din atrnosfera oraEului, din comunitatea de simtiri
178
si ginduri cu cei cu care triia laolaltl, din aspectele fanriliare
ale strdzilor natale, dirr freaniitLrl pidurilor din jurul Vienei,
;i, mai ales, 'din cintecul vienez, cintecul care define un loc
atit de important in traiul de toaie zilele al concetS{enilor sii

gi care constituia expresia cea mai vie a sufletului lcrr.

Beethoven era departe, foarte departe gi mult deasLtprzi
sferei rnai mici in care i;i urnra c'.rrrsLrl existenfa vienezilor.

179

El a devenit cintdrelu1 idealurilor generoase de libertate gi prii iiecdruia dintre noi. Este in aceasta mdrturia unei prolunde
contopiri cu viaia gt cu soarta celor din jur, a intmchipdrir
e{igraiilitpaotpeo, agrleolroirfi.cCinadravcisteurlul-poiant&e dczenlem\ apieparetugnncain-t al infrd-
al crea{iei acelor trdsdturi sutletegti care apropie pe oameni in nhzuin\zt
sale, luatd in ansamblul ei, constd in dramatismul iurtunos, in
vegnic vie de a fi fericifi.
dinamica inipetuoasd cu care a inzestrat expresia muzicald
Dragostea pentru oameni rAzbale in muzica sa cu o lorla
irrtr-o mdsuri nemaiintilnitd pina la el. Beethoven creeazd, in
care nu este egalatd decit de aceea cu care iubea natura. Este
trlsdturi viguroase o lume de simliri bdrbbteqti. in care se simte
atita simlire delicatd in lelul in care cintd natura, se des-
sullul sforfdrilor titahice de a rdzbi mereu inainte. Este o iume
prinde din felul in c,are o zugr[vegte o atit de puternicd impresie
involburatd de Irdminthri rdscolitoare 9i de ciocniri violente,
de pasiuni dezlanfuite in lupta dintre elemente contrarii, intru- a unei afinitSfi indestructibile cu poezia ei, incit nu te poir
chipind realitatea avintului revolu{ionar gi eterna confruntare opri de a-ti spune ci, pentru Schubert, nici una din tainele ei
nu a r6,mas nein{eleasd, nici un col{igor 9i nici un aspect nrt
intre nou -si vechi, esen{a vie{ii in migcare gi progres. Beettioven a rimas neexpl,orat ; toate i-au spus cite ceva, toate i-au dez-
este in primul rind un compozitor dramatic gi aceastd calitate viluit cite o plrticici din f armecul ei ddtltor de linigte si

gi-a gdsit cea mai inalid expresie in muzica simtonicd, dezvd- incintare sufleteascd.

luind posibilitdli nebdnuite de a reda prin mijloacele mLrltiple Schubert a exaltat va,lorrile morale ,ge,neral umane in sfera
gi variate ale genului complexitatea triirilor omenegti pe planul triirilor liuntrice proprii, poetizind gi proiectind idealurile dc

larg P'ael realitdti,lor obEteEti. lericire intr-o trume de vis. Aceasta este esenla romantismului

de altd parte, Schubert a fost un liric, un cintdre{ al schuberiian gi explica[ia lui nu trebuie cdutatd departe. Aga

cmului simplu gi al naturii, un interpret al avinturilor poetice au lost vienezii lui. Aga a fost gi el, iiindcd era vienez pinh in
gi al dansului, al cintecuh-ri inaripat gi al visdrilor romantice,
virful unghiilor. Lirica lui Schubert este lirica generaliei sale.
plimddite intr-un amestec de voie bund 9i d,uiogie, de o salroare Romantismul lui este izvorit din aspira{iile cdtre o viafd nai
buni ale compatriolilor sii, din nernulfumirea lor fafd de soarta
autentic vienezd,. In muzica lui, el a zugrdvil lumea lduntrici ce le-a fost hdrdziti, dar 9i din neincrederea in propriile lor
a oamenilor din vremea sa, cu bucuriile gi durerile 1or, cu forle. Aceastd apartenentd la existenla celor din jur se vede
cel mai direci in insugi limbajul melodic, care are puternice
nadejdile gi dezamdgirile 1or, idcind-o sd apari in tot ce avea
ea mai bun gi mai frumos, mai trainic qi rnai adinc uman, aiinitdli structurale, intonalionale gi riimice, cLt muzica poplr-

dindu-i acea forth de implinire 9i de expresie, care trece dincolo lari austriacii gi mai cu seaml cu cea vienezd,.

de sfera limitatd a triirilor subiective gi se ridicd pini la Inspiratia este atit de spontand 9i de proaspdt5, rnelodiile
sale apar atit de liber gi firesc desf5gurate, incit ele imbraci,
treapta cea rnai inalt2i a intrr-rchipdrii valorilor etice de o esenfir de cele mai multe ori, aspectul unor improvizalii cu caracter
larg cr-rprinzdloare.
popular. $i acest lucru este in general adevdrat, iiindcl este
Ce ne apare mai de pre{ la Schubert cste gingisia mirrgiie- gtiut cd el nu lucra decit loarte rar cu schife pregdtitoare,

toare, naturale{ea spontani gi acea curdtenie de sim{ire crl care 181

atinge totul 9i-1 face sd vibreze adinc in rezonan\e ce ne merg
drept la inimd, fiindci gdsim in eie ecourile unor emolii pro-

tB0

scriind in goana condeiului pe misuri ce sim{ea nevoia sd iumini gi umbre al contrastului major-minor sau al expunerii
repetate in tonalitS{i variate 9i 1a instrurnente dilerite, ca 9i
o facd.
prin alte procedee armonice, marcind prin aceasta cregterile gi
Una din trisatiirile specilice ale melodiilor schubertiene
descregterile IlLrxului emo{ional.
este cantabilitatea, adicd linia curgltoare 9i structura implr-
nitd, ceea ce le f,ace uqor de cintat. Este calitatel eseniiaii a Nu este greu de vd,zut, din cele ardtate pini acum, cit de
mare este deosebirea dintre Schubert si Beethoven gi cit de
cinteculur vocal, in care SchLrbert a lost un ntaestru neintrecrit-
nejustilicate au Iost incercdrile de a-i cornpara. Fiecare din ei
Deosebirea fundanrentali, din pLrnct de vedere componistic,
dintre Schubert si Beethoven, constd in faptLrl cd primul este aducea altceva in arta mszicald, atit ca substan{d cit gi ca
1rn compozitor prin excelenld vocal, in timp ce al doilea este
mijloace de realizare. Fiecare in parte rdsfringea o altd laturi
stdpin inainte de toate in domeniul instrumental. Aceastd deo-
a realitdlii, concepfii si atitr-rdini dilerite Iafd de via{5, insi
sebire, din care au decurs consecinle insemnate pentru telul Ia iel de valabile in ceea ce privegte caracterul lor reprezen-

lor de a cornpune, flu a irnpiedicat insd ca fiecare din ei sI tativ la{5 de lumea contemporand. Amindoi .si-au manilestat
dea la iveal5 lucrdri de o nrare valoare in dolneniul de bazd originalitatea creatoare pe cdile cele mai potrivite cu tempe-

al celuilalt. ramentul gi voca{ia lor. Dar Schubert era mult mai iinir .si nu
Faptul de a fi ulr c.outpozitor vocal, a deterrninat la Schu-
bert o predoniinanf a hotarita a elenientului rnelodic ia{h de era posibil ca el sd nu se lase inlluentat de iniensul prestigiu

celelalte mijloace de expresie ale nmzicii instrumentale. lnsSgi pe care-l exercita irr jurul siu personalitatea lui Beethoven.
De aceea, nedindu-gi seama de tot ceea ce li deosebea, el a
esenta lirici a crea{iei sale se cerea'tq mod firesc imbricatd
cdutat multi vrerne sd meargd pe urmele marelui siu inaintag.
in haina simpli gi de cea mai limpede laiturd a melodiei.
Se vede aceasta mai ales din nurneroasele lucrdri instrumentale
El are rneritul de a ii irnprospdtat limbajul crea,|iei instru- datind din prima sa perioadi de crea{ie gi, citeodatd, chiar gi
mentale, apropiindu-l de atmosfera specifici a liedului prin
in unele cazuri rare de mai tirz;rt. Multe din ele videsc Idrd
acea calitate de poezie duioasd gi de gra{ie naturald ce-i apar- nici o indoiala ciutirile lui Schubert de a-gi insugi stipinirea
cornponistici in acest domeniu si, daci uneori imita.{ia este
iine prin ret'drsarea lind a imnsetlnordmiileonr,tecleeesa Icecifnatcee c-a' dupi cunr evidentl, explicafia cea rnai simpl5 std in faptul ci, pentru el,
nigte voci
spilnea Schumann -- ca crealia beethoveniani era un model neintrecut gi deci demn de
onenepti. Este una din trisiturile cele mai originale ale lui turmat. Nici chiar el nu a considerat asemenea lucriri a'ltfel decii
ca simple incercdri, pe care nu le-a destinat publicdrii. Ci nu s-a
Schubert, dublatd de tendinla de a potenta la naximum capa-
gindit niciodati sd publice tot ce a scris, o dovedegte insugi
citatea expresivd a melodiilor, in seirsul unei desidgurdri succe- numdrul redus de piese pe care l-a propus editorilor in acest
scop ;i din care majoritatea o lormeazd liedurile. Un argument
sive de largd respira{ie pe planuri ;i intensitS{i sonore diferite. care de asemenea intdregte aceasti afirmalie, scolind in evi-
den{d spiritul siu autocritic, il constituie retuzul, cuprins lntr-o
Spre deosebire de Beethoven, caracteristica principali a felulrri scrisoare din 1823, de a dirija o lucrare simfonici proprie, pe

sdu de a trata ideile nruzicale nu constd in modificarea lactr-rrii 183
lor sau in fragmentarea motivicd lolosittr in mod obi,snnil in
procesul de dezvoltare tematicd. ci in cr€arrea de diterentieri
subtile in calitatea expresivi a temelor, cu ajutorul, jocrllui de

182

motiv cd, ,,i-ar f i dezar:antaios sti apard cu ceua mediocru'" " St
cit de mult ne spune acest lucru, dacri ne gindim cd la data

scrisorii, crealia lr-ri cuprindea nr1 mai pu{in de opt uverturi gi

gapte simfonri, printre care ,,Neterminata" !

Publicarea fird discriminare a lucrdrilor lui Schubert in

edilia completd a operelor sale a lost pe deplin justiiicatd dtr I* s

un interes de ordin documentar, dar ea a prilejuit comparalia rJ ,{ s
nepotriviti cu Beethoven gi, din aceastd cauzd, crearsa impre- l\.
.{st a
siei cd nu a iost in stare si se ridice pinl la nivelul sdu il .r\\I
\\
domeniul muzicii instrumentale, ceea ce echivaia cu o relegare I
l-
pe o treaptd inierioari a ierarhiei valorilor mizicale. Realitatea r'{ll
r(-)
este tnsd cu totul alta. \t

Schubert def ine un loc de frunte necontestat in istona ll
muzicii. El este creatorul liedului german mdiestrit rnodern,
\{\'
autorul unui num5,r i'mpresionant de capodopere a1e genului.
\).1
Multi s-au obignuit sd nu {ini searna decit de aceastl laturi a
creafiei sale. Ceea ce trebuie sd se gtie insd, este faptul ci a lisat

o operd instrumentalS deosebit de bogatd, care cuprinde nume-

roase lucrdri de o valoare artisticl nepre{uitd.
I
Urmele iniluenfei lui Schubert asupra creallei de
mulicale
dLrpd el nu pot fi gdsite intotdeauna cu u_surinld. Nu !e poate

vorbi propriu-zis de compozitori care au mers pe calea unei
tradi{ii schubertiene. Problema este cu atit mai delicatd cu cit

aLr trebuit sI treacd mulfi ani de la moartea lui pind cind o

bund parte din operele importante pe care le-a l5sat au lost

scoase la iveal5 gi cintate in concerte publice. $i incd, acest
lucru s-a fdcut sporadic, la intervale lungi, cet putin in ceea

ce privegte muzica instrumentald.

Se poate spune cd, in aiard de o parte redusd de liedrrn

qi de inci gi mai pufine piese instrumentale, care au cunoscut o -ts

oarecare popularitate inci in timpul vie{ii lui Schubert, a existat ft,

un gol, de citeva zeci de ani pini cind lumea muzicald - Ei R\ I

184