Stefanescu, Paul - Istoria vazuta din cabinetul medical

pilllr $trrilil[$$tl

ffi yffii, tiirlil ii$il,r$,*m{$

ffi MW,rn,i$,iffi $*-&.'1

i:'iXtri {i'

$f$u$

ffir*1":.'# r ffi,'-ffi ry ffi4 Ww l*,* &.w*

EDrruRA nneorcgr-A

piltft $ff$frr[$H!

?gSFBR!?E\

EP&HUryA

E!?FI

ggffi8?F{ErFb{h
R$tffiffi?ffigh

BoatrX qi viciu Ia personalit5qi

celebre

K]E

|Im

Bditura Medicalir
Bucuresti 1992

Copertu de: JFAN UDRESCU Quprins

l)itg.

Cupint inainte 5

Capitolul I 7

Patografie istortcd 10
Imperiile sg g(rurg L3
rafbgratia in
- ;;;; ;;i;-;- ;i. irib.i.i. t')
Enigmatica do"rm,,n.fiaena.ruregelui Carol al Vl-lea.
--- l{aria de Medicis 20
*- 23
Elisabeta a Angliei 24
CSfairrgoiltual lunlXe-iledainastii 26
Henric al III-lea
- Descifrind istoria q'1
- Singe do regi, lmurolqotaenSiripdat, nreiegiin.e gi prinlilor.
- bolile 35
- I{emofilie la
- Hemofilia in familia tarilor. rb
-- Duph hemofiiie, avortirl spontan.
Boa1f, 9i viciu 38
45
Capitolul lI 48

De la boald la uea[ie artisticd 63
George Sand 63
- Vinccnt van Gogh
- Feodor Mihailovici D..".J'*#t.i,ir.i':.::. :::::. .. 8i
-
- George Bacovia ll5

Capitolul Ilt 126
130
Compozitori gi oarneni de stiinlJ. Tarele psihice ale unor scriitori, compo-
ziLari fi oameni de gtiinld t3t
Socrate
- Pascal 132
133
-- Auguste Comte 134
- Saint Simon 135
Nicolai Vasilievici Gogol 135
- Leon Nicolaevici Tolstoi r35
-'- Maxim Gorki 136
Grry de l\faupassant r37
- .Iean Jacques Rousseau ,r 38
- Gerard de Nerval 139
- Gustave Flaubert 140
- Charles Baudelaire
- t42
- Allred de Musseh ......
- 1.42
- Bei'nardin de Saint Pierre. 1.42
- Enfantin
Villiers de L'Isle Adam . ltL2
-- Barbey D'Aurevilly 143

Bossuet

3

Malherbe Pag.

caviN:t'iwatNre
t4:J

Napoloon 'I to

Emile Zola 143
Arthur Rimbaud
14:l

Iten6 GhiI I C,)

1\{allarme consirlerri*t cd n.i.t este a inti.tnT;lttre;t nlci Ltn lucru c\e carc sii,

I{uysmans Ito unouc.siecalitr"etdsstt,{b.eonflo.ermldtai.risnLuitthaitltr_t(nr1vtrtenirnt!elzsi-natul f'ctitc'intict uuzttetotmain,tu,ltc
Ilonore de Balzac 144 pr:r:sona,titd,ile pott-
'l44
Volt.aire stzidctienids.t5taoi.ritsiec.Ltoa,riccoae.c,fegisirntlodlrcgdfiaegtpufearnip.dteeyntlreioee5mig, iitnniernin,ntri':ri.rpilndsridlc. p-le,c-gcda.truerdrc consenrnea-
I +A cu, starca d,e
Molierc
1.45
l{ontesquier r I ,1,J '

tsufIon 145
'j 45
Ampcre dl.citrr:iAr"ctzr,1atLi;l_,t,oiI.sdtutoel r'iit.atlr:,ceocr,iniasstzdtu,i..!tdtti'.pied*!iactzezletci,od-bociuntr.andt,tctvalonmlu-serntnlilectaa:tL,,o.,L.ubnoi'egactdodbztubrtdtofgr.r,a,frrieo-,
1j4455
T)'Alemhert

l,agrange

Chatearrbriand

Diderol si;;i I 4.-) Aceste lrt-crdri, au, fxst coitr?pttta rla noi, cq un, si:iigttr stud.itt, ditr
N{arlame dt: dqtoritd conttrliilor cl9 tipdri.ia. (i::r{pro cdt"oru, nL,t, " trtar. insi,.ttdrit,
145
Maclame de Ilecamicr 145 ne-ciu cieiernzittitt sd di.rtt'ztitvt l,ricrarca ln c,lotti 1.tdr{i, sd
a trI-u c{o.a trrtr. nttti cle ctctLtali.titc.'
Viclor Itrugo 't 4i) dc fapt cu. !)e,rlccr, ;i i,nr:r:sir,m
Aiexandr:e Dunr:rs Fiul 146
746 ;toi..tiritveoceeliu,.im,NnuurlepFeilsletddrc.iurcn"l1i,.rpt:lreosnefetrdruiormnmeccnirtirli:tl,iodarittlraeobrceuaccltlauttlrotii'ic,lo'iprunrze.rdgcteai*'d;gieepliaieaalfirdtieg'itliririit-,i
I'l,o.rrqieurairloichTaNsiseotz. sche..:.::..:::::':::.:::.:.....
Arthur Schopenhatrer r {ii
Ernst Theodor Amadens Iloflman.
Edgar Allan Poe... 1.4 t'

14i

Thom:rs de Quincel' 1.48 tcmiiiianvriciitorcenrgtereda,toccor]inesdreLnaa*rt-iisrinsculcufdeceihinloataebj,auanncuesqfaitriasfiotasuct,eluisisni-aaitmuopl-reroocppliemurrde. nicntl'ucoroeannbtrirlidui-.

Isaac Neu,ton 149
149
Johan \\'ofgang von (ioel,htr 149
Carl Maria r-on \\-eber'. r50
150 cti q'ttt ruai m*lt, oc*nenii siind,iosi trebrie sd .sc .st,id.uiustd sd fie
Frederic aI Ii-lea canstructivi.
Charles Darv'in 150 I'ct tnd-ltitnec i,mltrt'jurtiritar ftinrt poaie ca ccea.s[d,

ll.obert Schumann 't 50 ccrrte sd, fie un prr:tcrt pentru. aceia care stud,iazti ce esle starea ila

Gaelano Donizelti 153 .sdndtate. Ne-atn bucrtrn. dacd. atm incita unele d,iscu:,ii hrnzefice.

Frecleric Chopin {53 gtirt dacd erageriim
gi tstoriciLor ca sii
Rir:$ard \\:agner ..... r54 de Itlu suu n,u q[ facem d,oar o sugestte criiici/cr
\\:otfgang Amadeus Mozarl, . . ... . . artd nzd.iar qoluntcle noo'tr(..
I irh nu amttd. a citi
Ludwig van Reethoven . .. .
Gioacchir.ro Ilossini 156 Poate cd nn igi vor p{.erde tinzpul;[, mult:
t 5') clt: o.ilcpd.r. concluzi.i ctre. clomt:niilor
Hcctor B:-rlioz Ior ear fi ntai apropiate
l,ltj

Consider.lm insd cd tistizi, cind o bund parte a omenirii isi
r:econsitlerd trecutul qi nodul de guvernare, trecind cu hotirir.e

la un alt mocl de via.t5, nrl este cle neglijat sd se erpiice, sd se ob-
l.ind r:n rdspuns la intrebdrea dacti boala de care suferea cutare
sau cutare lider nu a determinat un anunre curs al istoriei. .Dnr
cloctrtnele poli,ttl,ce? cum putam e rplica octre asrfer masacrur d.e Ia
Katyn sn, erterminarca a clrc.,r,6 mt'lioane d,e ivrei? Apa.ripia po-
litiei politice, gulagul din uniunea ,sovieticd sau decimarea intelec-
tualitdpii dirt' Romd,nia tn tnchisori, lagdre gi ra canal? Nu, unt scris

j"otealr{u.tcirtitaoificre.ttatelipe{opurro,il;,noLetiirntugtiicmraedpda,,.uadLsqc,dGadc.rasn.rctueruDeadmdue'uecanmna{i iiiscgrrdcaerdeu;uezp-anurYse{irczidritetgn,nsiintlpaPunXien-a'!I'sa.itiiadt.oqd-gr'tue,ieinnasfirr{9ouuif'e,in,cnrtpsue'sri.teedanctitirmauiicmipuip.u,nL;.nli,dtceult-cermcpia'eiuesmlcnctrda--i CAPITO LI,L !
Uite tgtg'secera{i de eloantele unor scelera{i, rut ar fi fost mt'ine oa-
Patografia istoricf,
menii iLe nirdejd.e ai tdrii noastrc. Vd' ld.siim sd, judct:tt\i dacd' avent ]EITliOONLlcIIILMEGAIPMALoELERSIVIAFIIII-L-LILRLEEEESAIAISSTEoTUoODLSMERCUASUIENRCRIEIIGFAoIREODDINPNINIEADGATMMTOSSAEGIT]TDIROIIICARCoFA,IICSAIADAcoROiNSOEMiNLLNEIGAILSEEUALACID]IIEXDERT-AELiARtGEEIAI'EGALIoA,UTHMIINEAOCONNAgR----
sau nu drcptate. TTEENAIRSIPDAENIREEI Gc IHNEEM$OI FBIOLLIAII,ELAPTFTAINMTIILLOIAR .o,TIAIERMILOOIF], ILoIADULPAACILIIER--

MOFILIE, AVOI1TUL SPONTAN o BOALA SI VICIU.

Imperiile se seurg...

Conceplia medico-istoricl se strdduieste sd pund la punct o
metodd de analizd atit
intim al oamenilor de a faptelor, atitudinilor. ;i comporbamentului

artd. de qtiinld qi al marilor conducdtori de
stat, cu scopul de a descoperi o leg[turd intre acestea q.si pmiraitruilel eve-
nirnente artistice, qtiin,tifice sau istorice ale lumii. In celor
ardtate mai sus, istoria universald este plind de exemple elocvente.
Vom prezenta, in continuare, un qir de cazuri, propunindu-ne
sd ne menlinem ln limitele ralionalului. Astfel, in ,,DdbAcle", Emile
Zola, fdclnd aluzie la faptul cd Napoleon al IIl-lea suferea de cal-
culozd renalS, a scris: ,,tin calcul ln carnea unui om gi imperiile se
prdbuqeau..." Explicalia este, totuqi lntr-o mdsuid eiageratd.
Cum am putea presupune cd al III-lea, dacd ar fi fost
perfect sdndtos la Napoleon
ar fi avut dispozigie strategi mai buni qi ar fi
clqtigal rdzboiul din 1870!'

Iatd un alt caz medical asemdndtor, dar cu totul alte efecte:
Cromwell afififromsdt pPiearsdcuatld-inasrcfhiimrdbscaosliat
lia regalS a-r intreaga Europd, fami-

ar fi de.r'enit alotputer-

nici, daci un mic grtlunte nu s-ar li oprit pe uletra sa 5i i-ar fi avea douI manii stranii care ii conrpen.qau intr,rrn anunlo I'r,l in{'ir,-
mitatea: spdrgea lernne si txia arboli cu.toponrl penLr,u il ('.\()r.sil
cauza'l moartea; {amilia sa a cizut as1 fel in decJirt, iar legele a fost !iupsd1nieannmrcglaupeaudcnrmrsiou,uerlimpcsrsre:uaneiirlucl*[crirrlabxr\f-\elrd'raicl]r"utrhqr.,iierevsbianlamnedc,sl.;liorc,dcauina[ll.qharllieiil,-ciipnlnieinunraisclls'exa,isrilni..erma-,lrr"crroe*aervitdvosreliieamsaittrm,ounIspoorrratnibez'lnitgeile,eiicczm,iecioeddcrinlielnicaitpiet,aAcialnenatribfl.cociiLiraaneir.rLftuueoarlrlas-elqbtntlrsianiuir.rsl.enuo.i

resta bilit".
Desi pare greu c.ie conr:e1tr:t" nu puLem intelege compolla-

mcnful elacruuiuEicaPLerl:,rriunac.eDl li'nl[Larre-u, nfirrmiLosnda-rilrciunnfoieasrithemil povestea de

drag:o-s1 qi aulorilar,
br:usc a deveni I uri all, om, ia,r curlea Rusiei a crinc.rscut o liniste

"t"ultJi:11,X' t*i Ludovic al X\'[-lea *a c*nosrubI cler rcri. A ntir't om nefericil, Frau un psihcpat, errr. atit mai mult cu cit celebr,ul medic
inalta societate curent
influenla ea cursul istoriei? Nu pr;i,ern rispunde r:u precizie. rlar Freud'u l-a consultat. rSi berlinezd, la
cu aceste triier"i de lemne si car.a_lcade, care azi ni se par ridicole,
ci.qe po1-e..,t.€a intr-o zi regele s-a oprit 1a ELoger, in primril siu ildmira pe acest orn care incerca demn sd-si depdrseascd hanclicapul.
vaiei . rlomnul CJramrilv. pent,ru a lua.'na.sa,qi a se cdihni pr-itin. pm'.u.'l_cdpBta5.atlrtr-irroie(.it-,,leheaarrt,le'elsia1u.,1ei;r(ei'a\ninr'i'loiir)arrr.Naeirnu:pin-ion,c,ianiiapsuiiiflrgp.eaongresiu{rra"n,raudlr;uiripaes{Girfpaaruiarinleo{ oannsuasca{for.irr_f-i
Ospatul a fust, a;il dc copios incit, a r'lur.-it, nrai bine de t,rei ore. Lelcr longeviLt-itii maresa.ltitrui P6rain.
A.qlfel sLrveranul a pierdub rin birn p pretios c iiit pl'ri}-.ahi1 r'a i-al lati.rrEnsil-peefnoLarruLecaproesifbuIialrecgaalvulirsntua
as*trescirrrfti,ejn'nAafrdicina principalele
l'i permis sii se salr-eze de n:rinia poporului rr:lccriiat. SoiilLa .Franlei ae Ncira in

ilh'-o oarecare m,isurii, a depins, d'.llrir cum se vedc. de o masii

irnbelsugal,iri X)esirrl;i', o o orii'€cale exageirare) rlar e silir:t, autentic.
Despre Napoleon I r'om vorbi pe parcursul h.rcr5rii noastre.
Acum ne \ront opli a,rupra unui amlnuni nu mai put,in contrc- 1,942- Pe cle altti.parte a'ecdola vreil c€r xrit,s.irr si aib[ perioacle
de oboseaiS ce-1 fdceau iiii-rii inLrercpd zi lnic actir.ita-rea.
versat,: accesul de febri pecare l-a avut. imptire^t,ul in zir-ra de 27
auq'ust 1813 qi care. se pare, l-ar fi determina.t sI rer.ind pe nearstep- rea_lil.,Babbehici:ninr_:itllepnreeraalr.1ri'idcuenattii,t,pmeanitrmu url:la, cseIlenpusisheicree,fierecplterezinintcdeleo
tate la Dresda. A fost,lna dln catrzele cdui mar ntale deza.str'..r al
campaniei din 18j3. [,a fel a'm melqe poate prea depar,te dac.{ am din urrnii, rnai mull, sau mai pulin distinct qi caracterisLic in ai,ii-
ivsi.tii.rfta,Dilce*rsu.inmg"ira[t.rioetelispi.rcem'zac{ii'loic.ia'u:rrpsceecan.r[t,er,'urmra'tnrnnriefeclescthaa.rir:eia,isvn1iz,aaic*eiu,s'-pi il'niltiencrarerrleara.timr.iaiiitticcee..
afirma cI unul din moLivele infrjngerii lrri ]iapoieon la \A'aberloo
nasparurfneiefao-sta, srom5casrtteiezalloihrnesgmaaolegrois'isduaiblsireo. drce\opfmloassaetnzidmedppuoennsiitcbru.il{.acianrehim'ainlpigzSe'a.rraeoLar:{-,ro'ldo-'eriJ' .sl)ae-
Waterloo nu se poat,e e-rplica prin criza hemoro'idalir. c-le cale'sufe- arlistir;i, lircnl r cale esl.e bine sii l'ie cunoscuL deoi:ot,rir.:i criticilol
puhli':riirr!" Liirci. nuiior
elo s1-'ecialii'lit,e ii si peridne.je prcbiema-
ii.e din liler':li,i-llii, ir'lrte ii inLerirlcLaLir pornincl de tra con,porLar.ea.
rea Napoleon in acea zi; insi nici rur ttobuie si uitinr l'.{' 'ruohili- tiuLoruiui.
lupiA lonslilrri;i nrrirrripsl.ap1eerpl;!licaelr:lpi nnaiu'lh'uilip"rAinu
talea 6a pe r-impurile rle nu irr,lrJzn,'.le n,rin,ulsiarnIiilipiot;.,.eif,c,jaji .jri',ri'riir'i,ii.i:c:c,i,'i.i,)i:rtrtiri'.,lie,tinl,.igrii,nrrriapl rjo,.,.db.r,i.a,ilrv*ri:iii,f.,.irirre,,tnria:i,ilor;rsecrtp.or.-,mrirne,pszo1iinl,rrrir!,..:ir,il.;(lrtri-ia'lrlort,lp.,Friiui...lut]li'nuis.iltriliicrrp-,lsur,u.illie-rrrrrntri,clt\o,nigrairi,,t
militar'. Nimnni
lit, iil si rrleas[5 lrr:.:lliia{e" apill,eni, iiaracioralti. Acegtia lu1,'tini.l i:n1ic,i,rir.a

ninutirazriefrieafosht.rWi dael,eGrlrooou,r:JErvur-opmaanreus'aalr al sdu -. Dar clacti Waterlco i\ihiiirruiooaisslrinihai,ru.r'aGo,Lptoaiiepvci;rrlhcra,i.nlee€[ra;lLlrz,eu;rm"zliotpiils.ltlelpi,lirei-,nr'5.ii-l[rii,,tJ5iec,,trr;i1.,etcciL,slr]rro'cii.-rlilrs,ilrlae, snnrl,stnearL,ati]ecmeiee.sineuillliaLn5.leei,,j,lenila,urr,cicii,ii,DiL.rrccisiioei.Inrosra:tineieniil]ec'rsitilemidiziaesnii

{i fost probabil cea de'azi...
Se invdla odatd c{ politica Aneliei contiemporane'lui h"apc-
Ieon, nu.ar fi fost aceia"oi'daci Prirnril minisfru', \Villiam Pitt,
n-ar fi fost un mincdu: Iurios. pe puncbul de a rnuri suhit in 181)6,
dalorita rrnei in'ligestii cauzate rle ingrrrgil.area unui pepelle rAril

cr.r porlo...

S-a vorl-,it mai tirziu rle c.rmplexrrl mirrlal al lrri \\"illrelnr al li.l-e ,inEi:e.liesci,tiiu.caal-ezuirni cind r.inele personaliii,t,i qi-au coilser'ar, facrritd-
II-lea, impiratul Germaniei care in: prinrul raz.boi mondial a fost ciuda unor maladii care
extrem de aproape de ceea ce I'litler a fost, in'al cloilea "riZboi, I'izice: fiuill;rilrne rleirtcaalrbzaouJnranra,;riiadtuur,e,eri
rle hrs'al fl frr,f loalx
precum qi de'relaliile acestrri romple\ r'u:catrzele ostilitftlilo? din
1914,-I9lB. Wilhelm al Il-lea, cu bra[ul sting atrofiat din narstere.

o I

spunea despre el La Bruydre: ,,acesb om palid qi livid, care nu mai int,ime eu un preot a rdmas gravidd. Cu multi abilitate qi-a ascuns
avea pe el zece uncii de carne qi ai cd picd la pdmint la un timp sarcina sub sutand, dar, cu prilejul unei ceremonii, pe
fi crezut timpul verii, din cauza oboselii Ei
cea mai miod suflare, fdcea gdligie cit patru, punind pe jar pe to!,i prematurd ln timpul procesiunii a cdldurii, s-a declanqat o naqtere
cei din jrrrul sau". adunate'
gi ln prezenta mullimii

GuLa nu I-a impiedicaL pe Carol Quinlul, pe Cond6 qi pe Din ac:est moment pdrerile devin impdr.tite: dupd unii autori,
mare;alul de Saxa sd cigtige nulneroase b5ldlii; la fel Mass6na'
mareqalul Saint Arnaud au fost rdvdqili de dureri in momentele papesa ar fi murit in timpul na;terii, iar dupd al!,ii ea ar fi supra-
impoitanbe din isborie; amintim c5. acesta din urmi avea o hiper- vietuit, fiind aruncatd lntr-o incrhisoare qbscurd si necunoscutd
trofie a inimii gi o pericarditd care ii ingreuna respiralia, nu-i per- din- ordinul mai marilor de la Vatican. Cei care sustin aceastd
mitea sd sbea odlare gi cind o f5.cea, trebuia sX fie sus,tinut de doi
soldali. C,r Loate acestea dddea oriline, dirija miqcarea armatelor legendd, iqi sprijind afirma!iile pe ceremonialul care precede ale-
aliale qi a ciqtigat in acest eforb supraomenesc bdtdlia de la Alma. gerea noului papd qi care, printre altele, vizeazd qi stabilirea de
cdtre cei de fatd a sexului papei!Este mai mult ca sigur o simpld
tradilie qi un ceremonial, cunoscind faptul c5. toate religiile exce-
leazd in aceastd direc!,ie cu scopul de a impresiona pe credinciogi.

I'atografia in elueiilarea unor enigme ale istoriei Este greu de conceput in zilele noastre cd s-ar fi putut inttmpla

a$a ceva! Sd depandm lnsd firul evenimentelor: cindau inceput

relatdrile despre Papesa loanal Abia dupd mai bine de doud secole
de la pretinsa intimplare. De ce contemporanii evenimentului nu
ne-au ldsat nirnic scris I

Istoria ne prezintd adeseori prin cronici sau relat5ri. ,fapte Mai mult, dacd a existat intr-adevdr Papesa Ioana cum se
qi intimpl[ri greu de verificat, pe care sintem nevoili sd le preludm
ca atare. Iatd in acest sens un exemplu devenit clas'c qi citat de face cd nu a rdmas de la aceasta nicio buld papald? Cum se explicd
Cabands. Este vorba de Papesa loanal. faptul cd o persoand necunoscutd qi totuqi extrem de eruditd ( ?),

Dupd moartea Papei Leon al [V-lea. se spune cd la tronul a fost ridicatd la rangul de papdl Pare de necrezut sd nu i se g5-
pontifical al Vaticanului ar fi urmat o femeie ce se imbrdca in seascd nici o urmd in analele istorice contemporane ;i abia la un
rnare interval de timp sd. se vorbeascd brusc pe aceastd temd.
haine monahale bdrbdte;ti qi se dddea drept bdrbat. Aceastd femeie
excela prin cunoqtinlele teologice qi prin darul elocinlei, reu,sind Asdcetar$satin,Stsompi,ouitvqdei,spitnioresstpenaretioetdlbetiigianucuenistdtmeireelsefalgej ec,ntcddaed,reeauafLaofportisi vtaianin,otsandimludiei naIaoutauvnrrauta.tl
sd se facd cunoscutd qi sd se impund. liind aleasd cardirial qi ulte-
rior papd la Roma, strb numele de Ioan at VIII-lea. Se spune c5. ar VtrII-lea, cunoscut de cont,emporanii sdi ca,,papa cu multe amante'!.
fi ocufiat scaunul pontifical timp de treisprezece luni. Avind relalii Una dinlre acestea, cu numele de Ioana, avea o aqa de rnare autori-
tate asupra l:Strinului pontif iubitor de aventuri, incit ea conducea
1 Bartolomeo Sacchi, bibliotecar al Vaticanului, a pu^blicat ln 1479 din
ordinul papei Sixt-QuintuJ, o ,,lstorie a vielii papilor". In aceastd carte e de fapt ireburile Vaticanului. De aici i s-a tras si porecla de,,Pa-
cuprinsl^$iviafa lui Ioan al VIII-lea, urmaqul lui Leon al IV-lea. Acest pre-
tiris pap5, era o femeie bine lnzestrat5, niscut[ in Anglia (dup[ a$ii la Ma- pesa'l, iar serrnifica-tia acestui cuvinL a luat amploare cu t'impul,

iental;-a i[cut studii aprofundate la Atena Ei a urcat pe tronul ponlifical ajungind la r.,rearea unei adevXrate legende pldsmuite de imagina-

lia bogat[ a oarneniior gi mai a]es a ateilor...

Iatd deci cd spiritul stiintific ne poate conduce la inlerpretarea

ocupindu-l timp de doi d.ni, o lun[ Ei pabru zile, afirmd. autorul lucrdrii' unor sbfrri de fapt qi la gdsirea solu!,iei reale a unei probleme ofe-
Istoricii au brodat multe povesl.iri
in jurul Papesei Ioana. Divergi rit,e de istorie.
autori din secolele al Xl-lea, XIl-lea ti XVI-lea admiL existenla ei. Secretarit
papali ca Teodoric de Niem, lnchizitorica Bernard Guy, aduc acelea;Lmdrturii. Dar cazuri de acest gen sint numeroase? mai numeroase decit
Siit-quintut a aruncat in Tibru o statuie a loanei gi a fiicei sale. In secolul
al XV-lea, basilica din Sienna cuprindea busturile tuturor papilor. Bustul ne-am astepta. Thibaud de Champagne a fost mult timp suspectat

Ioanei purta inscriptia: Ioan al VIfl-]ea, femeie. Cronicarul Mabillon pretinde qi chiar acuzat de uciderea lui Ludovic al VIIl-lea. Istorici de mare

c[ l-ar ii vdzu[ mai inainte de a fi fost lnldturat de Papa Clement al VItl-lea' reputa!,ie, ca Roger de Vendowen gi Jules Michelet au suslinut
Scriitor'ii catolici moderni neagd realitatea Papesei loana.

11

10

aceasl,ii tezri: Ludor,:ic al VIII-lea a fost otrdvit de'tr:hibaud, c.are 9niqmatica domnie a regelui Oarol a,l Yl-lr,r
era indr[gostit'de gral,ioasa Blanche de casti]lia.. La th.ept volbincl,
tpiparuersorzctsai{ttrdetsreauasint.npafeiictdir[iuer,dntdieitliearantgeilnnu.oai islnLilc.'iddcf,o,acnvodainc,i:ler,erasmgll,eevaLia{t.IIadr-yilimnednaeur,.ri rncli,ci,dato.rleetaooirnaubrtlere:papnseaulluidtLi.t-ecDrl-niouztetiaabnidtlcslnirsirier.a-
Pare surprinziiol felttul c,i istoricii nu s-au preocupat int,r-un
riiorl mai insisterrt de caracterul aberanl al regelui Frantei, Car,ol
Moartea car:e l-a d.borit pe Filip c,el Frumos la numai nl YI-lea. A don-rnit patruzeci qi doi de ani (1380- 1422), fiind con-
ani.'u a pdruL conternpo-ra.niior qi chiar rn*lt, tinr1r dppfi 46 cle sir!erati una din cele ntai L-ingi domnii din cii,e se cunosc in istoria

aceea, I lantei. Boaia psihicr-i rie care a suferit, ins5, a avut efecte asupra
misterioasd si neobis'uit,e? Ninreni n' merntio.earf'moar,tea prin intteplii ldri; din atcasLi cauz5. tot ce a intreprins predecesorul
aiaccricclelunptdda,elt'iini,xstoliarqreitucluae'xfciepsluiarvte'i*itCinoieuirnmiriaq'.incuointaeclcuei saaJ cFuatrirrle, sriu, Caroi al \,''-lea (r,are printre alLele reuqise sd izgoneascd pe
mola nco lie.
englezi aproape din Loi rega|til) nu a durat si Fran,La a fost dimpo-
S-a 'loarubcitic, lcmreualt cle a,,uzatia la-duul.saDianurpfinot'.irvlapnlu".i*rCga."r-oilrle'guoiunrl,ruul
Francisc tril'd, antrenatd pe pa.nta unei decirderi periculoase. Daufinul
referitor lui Carol a fost clezmoqlenit rle 1;.irintii siii qi dupd cataslrofa de Ia
:\zincorrr"t, regele Angfiei, ilerrric al V-lea, a fost prorlamat si rege
calului cimpiile f_aapTaoru,t,rinnoinnd, clr;rneniilor taltdlui seu $i insetat si
obosit, s-a oprit se dea api. Grdjclarul sau al Frrnl, i.
t,erincl ,qd i
gis-uardf-l_ajdsreae.rru'E'itlf-equcni tcupdl aeahscateersrctrasuoerardpaediinmreacsgeluinpjbaeat.cdDaureeglnatrianandsurulu'-siiililsr-eoitrc,triie'ali-,amt ociltcinr.dtlrv-ositi Rr:alit,atea esle c'ei neburL;a regeiui, Le a rroiilris ( Lt semnarea
trat-:-ri,nltii de la Trover: (I42I) nri a
la 5 augusi 1392. in pddurea din debutat aqa cum se ilresupunea,
frrpLele in mnnualeie de ist,orie: L4ans. Iat5. cum au fost redate

i:rr''ingdtorul rege.lui Frantei, desigur cd nu este un drurn 'ppraevaaltueng. In ziua a.reea €jr:a o c5.lclurd sufocantd; Carol al V-lea se afla
Totugi,. imaginalia alunecd uneori prea repecle pe cirdri cu
rele. Balcarius. a -vorbit ae inrpruaenle, tit,iie cirlare in fruntea unei e+pedilii pornite spre Bretania pentru a
intenlii u']oui ,'ni

concret, atribuind sfirqitul daufin-ului unei pleuro-pneumonii galo- peclepsi pe unul^rlintre vasalii sdi ce ddduse dovadd de cutezantS.
pa'te, iar doctorul Cabands, pr'clent,
totugi ezit,d s5-l considere nevinovat, fdrd a prrr. ,r^ diagno"stic, q, ne.*upunere. in binrp ce slrdbatea impreund cu insolitorii sdi
pe grdjdar. r:ocjrui Le N,{ilns, deodat5 se ivi inaintea sa un orn sLraniu, cu o
1-,rr'lld lungd, inveqmintat numai intr-o c[mage albd, cu picioarele
rcdiuinrredincSdtdddeo. nLooeuafrarinesmictdaririnrleedtimast,eufncobdsseitbrscditltriertdalomataecososslridrg.lp,irsierndrrrrllrias,ecpIre.oeraazdsinittticeadi,ts,epcrasi-vaIim-.nut.rctra,rtai'b,sinmctlrudiusasrsiaintpueslimucnfiuieael-i
q,,1ln si aruncirr,hi-se in fata calului regelui, il apucd de cdpdstru,
ereditg{,ii. slrigind: ,.Intoarle-te [,fdria Ta, cdci esti trddatl".
Duprl ce s-au scurs citer.a,clipe de uluial[, auzind zgomotul
de suli[,i pe care un paj din neaten!,ie a lovit-o cie casca celui ce
Riminlnd la aceeasi problematicd, sd trecem la un alt caz ase-
mdndbor. Caterina de Md-liris nu a fost oare la rirrdul acuzatI mergea in fa!,a sa, regele s-a speriat qi trdgind sabia se ndpusti
ei, a$ujrra escortei saie, lnvind in dreapta si-n stinga, ucigind pe loc
pe palru dintre oamenii sdi si incercind sd-l omoare chiar pe insugi
de a-,si fi suprimat pe unul din fii pentru ca sd clomneasc{ copilul
cel preferat, Henric al III-leal fratele sIu; ducele L,udor.ic dlOrleansl.

Francisc al II-lea, cel care a murib in condilii apa.ent miste- Or, din p5.cate, aceastd scend tragicd nu constituie in realitate
rioase, era bolnav de tuberculozd, iar sfirqitul i-a fost grenlt clatoritd
unei forme ganglionare purulente. L& yrert1€& respectivd nu se primul acces de nehunie al regelui. Deja in 1379, atunci cind nu
cunogtea tratamentul acestei afec!,iuni. Se pare cd familia de valois era decit claufin, Carol al V-lea si intreaga curte au pubut sd-l
vacld fugincl speriat de trimisul Papei sub pretext c5,,a zdrit lingd
nu s-a stins, aga cum s-a crezuL mult timp pentru cd i se admini-
acesta un diar.ol care ii spunea lucruri despre trecut qi viitor'{.
strase otravd de cdtre miini criminale, ci datoritd degenerdrii cau- I)e altfel, cronicarii subliniau cd, pu!,in timp inainte de scena petre-

zate de cdsdtoriile consanguine ;i unei ereditd!,i incdrcate. cutd in pEdurea din Mans,,,regele incepuse sd dea semne de de.

1 Andr6 Th6vent: ,,Carol al Vl-lea", Flistorama, nr. 282, 1983, pag. 235;
\[agazin istoric, nr'. 6, iunie, 1971, pag.87.

T2

13

men,td, din gura sa ie;ind propuneri fdrd noimd, inso,tite de.gesturi ginclurile sale ii sinl furale de o for![ erterioar5. Dispozilia poate
nedemne de majestatea rdgald'1. Boala s-a agravat un an mai tlrziu, ii superficiald, capricioasd sau necuviincioasd. El poate sd aibd o
cind a venit la un bal deghizat in sdlbatic qi i s-a aprins mantia de
oafecrare dezorientare. Arnbivalenla qi'tulburdrile de voin!d pot
la o luminare. Sint simptome suficient de caracteristice care denotd
si se Drezinte sub o forrnd de inerlie, negativism sau stupoarel.
cd suveranul suferea de schizofrenie. Ereditatea continud s[ fie incriminatd ln cauza bolii. Riscul
Nebunia regelui, latentd oatecum plnd ln 7392, a fost ascunsd
cu mare grijd de anturajul sdu, dar aceastd stare nu a putut dura rle imbolndvire este de 2-39/" in familiile care au schizofreni
la nesfir;ii, astfel lncit in cele din urmd a ieqit la iveald. Cauza intre rudele de gradul II sau III. ln acelaqi timp, morbiditatea
qi originea nebuniei lui Carol al V-lea ar trebui, se pare cdutate ajunue Ia 40o/o la copii iu ambii pdrinli schizofreni 9i la 50-€0o/o
in studiul ascenden!,ilor sdi direcli. Mama sa, Jeanne de .Bourbon,
care se cdsdtorise cu vdrul sdu, Carol aI V-lea, ar fi avut ea hrsdsi ia qemenii monozigoli. Am prezentat aceste detalii asupra schizo-
un acces de nebunie in 1373, care a durat mai multe luni. La fel, freriiei, ufmind s[ mai revenim cu amdnunte pe parcursul ]ucrdrii.
strdhunicul ei, Robert de Clermont, unul dintre fiii lui Ludovic cel
Sfint, din care au provenit Bourbonii, se qtie cd. a innebunit in Referindu-ne din nou la Carol al VI-lea, constat5.m cd pu,tine
1279. Se pare deci cd boala s-ar fi transmis de-a lungul genera- rinduri sint mai miEcdtoare decit cele scris'e de cronicarul denumit
liilor, pe linie directd. ,.Religiosul" in a0eastd privin!,5 :
Cit priveqte nebunia lui Carol al Vl-lea, ea imbrdca o formd
,,El a fost in acea zi (iulie 1397) intr-o aqa mdsur5. turmentat'
caracteristicd: schizofrenia paranoidd. incil a doua zi a spus plingind ducelui qi celorlalJ,i seniori din suita

Sub termenul de schizofrenie (CIB-9-295) sint delimitate sa, cd ar prefera s5 moard decit sd mai sufere. A smuls lacrimi
un grup de psihoze caracterizate printr-o tulburare fundamentald
a personalitdlii, o alterare tipicd a gindiri.i, un sentiment frecvent tuluror celor care il ascultau qi-l vedeau, repetind de mai multe ori:
de a fi comandat de for,te strdine, idei delirante care pot fi bizare,
.,ln numele l{i Isus Christos, daod existS. printre voi cinevacare
tulburdri de percep,tie, o afectivitate anormald, fdrd raport cu situa- s{ lie complice la rdul pe care il indur, il rog sd nu m5. tortureze
mult timp qi rnai bine sd md omoare'r.
lia reald qi autism. Con;tientul qi facultdpile intelectuale stnt de obicei
conseraate. Tulbur5rile de personalitate intereseazd func!,iile sale Cititorul recunoaste cu uqurintd unele dintre simptomele
esen.tiale, cele care dau individului normal sentimentul individua-
descrise mai sus. ,,Religiosul" relateazd in continuare manifestdrile
litd!ii sale, autenticitdJ,ii qi autonomiei sale. Schizofrenul are bolii regelui. ,,Caiol nu a incetat nici o clipd s5-qi recunoascd prie-
deseori impresia cd gindurile, sentimenbele gi actele sale cele mai tenii, membrii familiei, pe curteni qi nobili... Dar deja spiritulsdu
$e acoperea treptat de tenebre, ca un val gros, incit cu timpul
intime sint cunoscute gi impdrtdgite de al!,ii qi poate sX prezinte un
delirr, explicativ cu tema for!,elor naturale sau supranaturale ce uiba de lucruri pe care natura ar fi trebuit s[ i le aminteasc5.
influen,teazd gindurile si actele sale, prin c5.i adeseori bizare. El Astfel, printre allele, pretindea cd nu este cdsdtorit qi ci nu a avut
se vede ca centrul a tot ce il inconjoard. Halucinatiile, indeosebi
auditive, sint frecvente: ele pot sd facd comentarii asupra bolna- niciodatd copii. Uitase chiar pind qi de propria sa persoand, de cali-
tatea sa de rege al Fran.tei, sus!,inind cu inddrdtnicie cd nu se numea
vului sau s5-i vorbeascS.. Percep,tia este tulburatd in alt mod;
Cai:ol qi nu suporta florile de crin, emblema regalitSlii franceze.
faptele anodine pob sd capete o importan.td capital5 qi, asociate cu Atunci cind iqi zdrea blazonul sdu ori al reginei gravat pe tacimuri
si vesela de aur, spunea: cine este aceastd femeie a c5.rei imagine
sentimentele de pasivitate, pot duce bolnavul la credinte cd obiec- md urmhregte".
tele $i situatiile uzuale au o semnificalie particulard, in general
Incepind din anul 1405, nebunia regelui a luat propor,tii din
nocivd. 1r, aiterarea gindirii caracteristicd schizofreniei, elEmente
ce in ce mai mari, iar perioadele de remisiune s-au fdcut tot mai
accesorii qi nepotrivite, inhibate in gindirea normal5, ocupa primul
loc qi sint folosit,e in locul elementelor corespunzhtoare. In acest rare. Carol al VI-lea refuza toate ingrijirile medicale iar in privinla
mod, gindirea devine vag'd, elipticd,robscurd si expresia sa verbald nrurd5.riei din camera sa qi a lenjeriei sale pe care nu o schimbase
de cinci luni se relata cd: ,,deja murddria qi transpiralia fetid[
fdcuse s5. apar5. abcese pe unele pdrli ale corpului qi era tot ciupit

citeodabd de nein,Leles. Ruperiie qi interpoldrile incursul normal l.Prelucrare dup[ P. BrAnzei ,,Itinerar psihiatric", Edit; *.Iunimcan,
al gindirii sint frecvente si bolnavul poate sd aibe convingerea cd I;tqi, 1979, p. 170.

t4 1$

de purici qi pdduchi, care se cuibdriseri in -r-eqmintele pe care nu in acele timpuri crondiliile unei credulitdli mislicc atit, rlc cxlcFrive,
vroia sd le lepede cu nici un chip". incit autofiagelarea devenise o metorlii urr:r,raiii 1:r.rr1r'tr ,, l'ugiir'it'ea
diavolilor'e, dup5. cum dansui .,sfintrrlui Ioan" sau ,,sco&Leren pict re-
lntre unchii si frabele lui s-a pornil o in'r.elrninabiid clisputd ior din cajr(( erau adevdrate flagele.

pentru regentd. Bietul Carol al VI-lea, t,inrit sub pazii intr-un iatac

ferecat, trecea de la izbucniri violente, ln cursul cS.rora voia sd

ucidfl pe cine-i iesea in cale (qi mai aies pe reginS.!) la stdri depro-

stratie.

La curte trdia pe atunci un,,r;cut,ier al grajdurilor", pe nume lllaria de ll'Ietlicis
Oudin de Champdivers, un mic nobil din Burgundia. ,Arest Oucljn
fat5, Odette,
avea o ajuns Odette pe cit de frrrmoasir pe atiL de bllndh ,ri cunrinte. Maria de Medicis oferd contemporanilor noqtri doud imagini:
Cum a preaima regolui nebun. n-,r se qtie; poatecd
in una parvenitd prin intermedirrtr tomurilor de ist,ctitr si cealalt,S,
tindra fatd, din proprie iniliativi a simtit ner.oia si se der.oieze muit mai controversatd, mai vie qi mai umanii gra!,ie romanelor
ur:ei cauze inalle. Regina Isabeau s-a inr.oit in cele din urmd si scri.se in secolul al XIX-lea.
Odette a fost adusd in iatacul regelui.

Carol a fost fermecat cle blindelea si nevinov5tia {inerei cotriie, Sd inccpe m lrin a veilea ce ne spune istoria. X{aria de Medicis

pe care, curind curtenii au numit-o ,.1a petite reine" (nicutrl r.eginir); s-a ndscub ia Flor:enta (15i3); tat5l sdu fiind Laurentrir-r al II-lera,
sur.erartul nLr
se mai puLea lipsi de prezenLa ei . a-qt ulta olir'e-i cluce de Urhino, membru al celebrei iamiiii florenline al ciLi'ei
splrnea gi nu niai avea crize de furie; ca rtisplalii. i-Lr drt in dar
nunl.eroase moqii pi castele. Astfel qi-a irosit tineretea frumoasa nume a rAmas consatra! in istorir'.

fat,d pln5. \n 7422, cind regele nr:hun -\'yp,erimzosr-diieercianlcigsipnreezreelcuei sirr, A aiuns regind a Franlei in urma cdsdtoi'iei cu Flenric al lY-lea
ani, (160C). La moartea lep;elui ({61N0), a fcst declaral"i regent,S de
Henric al V-lea al aAinnggldiediu-it a nurit. citre Pa.rlament qi pririlul lucru pe cale l-a fiicul a fost sd ccncedieze
Carol al VI-iea nu niminui si-i tuJhure singurdLatea. in
pe rninisl,rii r,reclirurio,si fosLului ei sot, in,:r:eclinlincl frinele condu-
ciuda a-cestctr stiiri de fapb indescriptibile, aces{, rego nehun a clonr- cerii lui Concini. Si-a ci:is.itorit {'i ul. Luckrvic al XiiI-leq cu infanta
nit timp de patruzeii;i dni dc ani , ftili: ca unr,hii siri'. avizi de pu-
tere, s5.instiluie o regenf,d; ahja in 1418. r,u dcar pat.r.u ani inajnte Ana de Austria gi a r[mas autocral,ei pind in momentul asasin[i'ii
mare;alu-lr.ri d'Antre (1617). S-a c:erat, cu firii s['; ({617-i620) qi
de moartea sa, Darifinrrl s-a pr.oclamat relje. E:iiliii iit ilr.est sens a revenit la curte cu prilejul morlii iui ]Jc X;yrrcs, favoriLul reg.e1ui.
tloui explicaiii pr,sibile: in prirnul rint1. in rarele sale stiiri cle luci-
pcloitsaitbei,liCtSalliolol ra, laYlIi-tlegarr-asr!,ilnile'.ict efrl,irnretieiinpualnelr,riiilainjuciirespiitiilrrccliti,nsilinpnetealiec A reugiL cil aceastii ocazic sd-i far,i aoi:repta1, t'le regc pe dul.rovnicul

siiu, Ilicheiieu, ajuns Ir'r'Rny-lrl rl,. l,rj ni-ministru (4624). f)ar. tire
contr:rdicLorie si complerxd. a iljun:i la dil-puLir rri cu carrlinaiut. A
sale. li-r al r:loilea rind, boala req,,lui, tlepart,e cie a sliibi lciiaiiLaLea la Color,i,, {Kiiln) in ltt42.
mrr lil ir, exil.
poporului siru fatI tle su-,'elrn, lru i] f:iirut c.]erii s-o lntr'rrea""c5.
Fapt foarl,e ciuclal, rlar t,ohrsi reel: nici un all, rege al!-rantei tru a SX privim aolrm Fe h4ilri:i cle hderiii'is ita lle o fiint,ai
fosi rnai iuhii qi rrsi a(lor.i+" pr: bimpui r.ieiii qi diind nroartle decit all,a, {,u ochii ormului clr qrliintS.i. ca orjLare
acesL s;,rmln nrlrun intur.unal ! Ca llninir i: Ii1, 1', ilif ii t ur:intl
rlt
de la Florcnta, arita foarLe bino, pror,llrrlii" Cu Limpul s-a Lransfor-

-{lrngintl un asperl car,e Line de clomcniu] is'ror.iei medicrnei ma{, intr-o ferncic fnrmo&,qii, strialucinci de slrii-il,a1,e. Un corrlempo-
trebuie sd amint,im cd in er-rri rnecliu nebrinul nu r'ra t.onsicNerat ca
un om bolnav sau ca o primejdie soeiald. ilsd ruln r-u {i inai tirzju. ran oare a ziirii,-o t,r:er ind prin Palis, lu si;ur.L t,imp rlupr-i ce o. airllt

loc rna.riiljtrl cu Ilenric al lV-lea, o carat,teriza: ,,1t1:ltiiri gi at,rdgii-
in,'opind r U ccl de-al treilea sc, ol. incn. r rrji,,i;- Jcspre rcl,,l toare", gdsindu-i,,ochii loartp f-rumoqi 1i tenul la fel", poai.e pulin
pEcatului itr al demonilor irr i-en-eriir6,a J:olilor psihice va r'lomina, vulgar cHci nu se pudla qi nir,i nu obiqn'.iia si se fllrdeze) rrpr-e clecisc-
Europa pind in epoca moderna. imbolndvirile mintale erau consi-i .bire de cea mai mare palle a con[empor.anelor sale diri Europa.
clerate drept lezultatul poseddrii cliavolesli, iar vincieetirile mil,a-
l.Bernard Imbaud, llistoria, nI. 356,. iulie 1g76, pag. tl8
culoasq.ca, ceva posibil, I gnoran,ta, lni zeria gi'nesi gurant a crei r scra

16. 77

a-l.I-\_r9-l3eaye: d)e,amrecoe spunea despre ea augustul sdu so!,, regele Henric un ,,operatof" cu renume, pe faimosul Geronirno' carc rtu a.uiti'rl'
de rohustd qi tare". Scurt. Pentru o sumedenie de unguente, ingrediertte qi nrai ales
naturd ieribil sd ia cu sine

a-r conserva aceaStd sdndtat.e robustd absoliit necesari pentru a instrumente pentru... scos dinlii.
Maria de M6dicis a rdrnas deseori insdrcinatd si se poate'.spune
avea-r:opii frumoqi, Henric o suJlunea pe Maria de Medicis la niqte
reguli de igienI speciald, in armonie'deplind cu ideile fanteziite cd sarcinile au constituit principalele incidente ale vie!'ii sale'
ale Limpului. de sarcind erau dificiie' aYea ameleli cumplite j9ui rerqai
Perioadele nervoasd, inlrind adeseori ln conflicL cu cei din
extrem de
mai ales cu regele, care qi-a indreptat aten!,ia asupra marchizei

O mare consumatoare ile api, de Verneuil.
Prima sarcind a fost foarte bine suportatS, deqi In momenlul
,,Purgatit,e, singerare qi scildare": acestea erau cele trei pre-
cepte fundameni,ale de urmat pentm a-.ti pastra sdndtatea. ,,Brinul nagterii s-a aflat tn pericol mare pentm cd fdcuss s indigestis
rege. Henric" nu se multumea sd se supund numai el acestui regim consumind fructe in mare cantitate. A avut contraclii violente
ale abdomenului, fiind obligatd sd stea tot timpul la pat. Pe de o
ce viza o via,td lungd,si feritd de bcli , dar fdrd a fi egoist, ii s3punea parte oboseala pind la epuizar,e cauzatd de sarcind, pe de alti parte
qi chiar din jurul sdr"r Ia ar,eleaqi
ii obliga pe cei reguti. Fe ba-za sfa- grijile provocate de Henriette d'Entraignes, au avut ca efect ca
turilor sale fu,sese numit un ambasador florentin la curtea Frantei, iel de al doilea fiu pe care l-a ndscut s.d vind pe lume intr-o stare
c!cneeaicrgieieinmJsdeeaet"aiappus-uorjtlaiucn"llaurpiii'eqisntdcdimiutladcqdoicaiunes{utcrlauievleitraezoirctidaloeptcessildzidniu,gpraemrep.eroRczireeiipqgcJiiun,siaicflieod-teeplain"ta.nuutiec.sui tsmimiasactieermisfc,tatauecl-tit deplorabild: hidrocefal, convulsionat qi incapabil sh supravi€'1rr-
lH"_p,li.e{1B.fa.rd$ini inrd un fapt inedit, incredibil qi... hazliu: chirurgul iasc5. Ulterior, regina a sl5bit foarte mult. addugindu-se la ac€asta
sd intepe regina la intervale regulatJde qi o stare anxioasd, astfel incit cu greu qi-a mai regdsit echiltbrul.
era insdrcinat Dar aqa cum aratd scrierile rS.mage in arhive, nu se poate spune
de a-i reda cd nu era ingrijitd de medici co-mpetenli care au fdcut totul pentru
timp_M_a,,rciua,scfeorpmul mereu buna dispoziLie't. un s-a
convinsd c{ a-i ameliora sta"ea sdn5t5.tii. In palatul de la Fontaine,bleau, in
acest tratament ii era util, faimoasa camerS. ovald, purtind astdzi numele lui Ludovic al
XIII-lea, a fost instalat trn frumos pat, invelit cu mdtase roqie qi
garnisit cu auriu acoperit cu un baldachin cu perdele de Olanda qi
gindit sd protesteze. I{enric al IV-lea i-a impdrtdqit increderea sa iu fotoliile la fel ornate. Moaqa palatului, louise Rourgeois, femeie
in eficacitaiea miraculoasd a unor ape minerale, in special a ace-
lora ce izvorau la Spa ,,pentru a face provizii de sdndtate, decit de cu mare experienld, stdtea ziua in permanen,td la cSpdtiiul reginei,
boald". Drept urmare -parhealraet,aupeccuarrleenaipi o-i regina ,,in citeva ore
ingurgita pind la noud ie icotea tob asa, prin iar noaptea dormea intr-o incdpere alirturat5 pentru a-i fi de folos
la nevoie. in curind a fost adus un mamog cele.bru, cu- numele de
doud pdr!,i ale corpului... ,,Regimul.tinea o sdptdmind qi era reluat Honor6 clt qi med-icul regehii , doctorul Petit. Ilar aceasla nu a
fost totul, cdci pe lingd remediile medicale, erau necesare qi remedii
dupd o pauzd.
La drept vorbind, regina se bricura de o sdndtate de fier, cdci spirituale, considerate a fi mai efrcace decit primele. Asbfel' se
f[ceau rug[ciuni. ce se intindcau pe o driratd de... patrtrzet'i de ore,
in afard de citeva pduetreaanjiavmi eqinmteadi ealestsodminacd-ori$nilanusinnecemrdai intrebdm
pentru rdul ce se de a nu-qi indreptate mai ales cdtre sfinla Margareta, clespre a cdrei centurd
se spunea cd putea reda fecunditatea femeilor sterile: intr'-un
contrazice si suprira sotul. cuvint totul era pus in joc pentru a se obitine o nalqlelre reugitd'
ln cdmara de lingd aparbamentul reginei, se afla o ladd cu
ape medicinale, primite in dar de la marele duce de Toscana. Se Naqterile succesive pe care le-a avut Maria de h{6clicis. nu au
rtimas fdrd rdsunet asupra psihicului reginei. Ele au contribuit la
mai spune cd primea cu regularitate de la distilatorul Charles Huart sporirea ,si accentuarea nervozitltii sale, ajringind in cele clin urmd
diverse gi variate leacuri qi remedii, preparate sub auspiciile astre-
lor qi consacrate unor puteri oculte. Dar, Maria de M6dicis se ser- la o Lensiune maSirnd: ,,tot,ul avea influen!5 asupra ei : cea mai rrricri
vea de toate acestea cit mai pulin qi mai rar posibil.
tulburare ii cauza o depresiune ce se transforma hrusc in stdri cle
furie". Ferioadei de iritabilitate ii urma o bucttrie fdrd rnargini qi
Regina nu se plingea decit cu totul accidental de dureri de cui:rr rlu era dotatS. de nalurS. cu o int,eiigenld prea vic, aceast5.
din,ti qi cum nu avea incredere in medicii locali, a adus din Italia

18 19

s{;are o impingea sd ia unele ahvoanlisrairtid,necaarqele-psleaiaeclqdui gnaesceugpeLeatuen. {0U3. Se afla r ind prada unor irc{-pse de lurie. r ind sfisiutir rl' rlrrrcre
suferea de o astenie si leqina. In ciucla acestor st5ri alternative, a r5mas luoirlir pinri
Regina in ultimul moment;a cerut s[ nu fie imbilsdmatd si cinrl a sim!it
r-a sfirqitul i se apropie. inlrchata fiind de lordrrl Ce,.il po ,.irrl
fond isteric, agravinclu-se cu timpul si l,ransformindu-se intr,-o
adevAral a nevroza.
Se presupune ca, aflatd in exil, l.'faria cle Medicis ar. fi murit,
(I^64:2) in urma r-rnei afec,tiuni carcliace, cu hiperLrofie a inimii clesemneazS. ca succesor, pretendenlii fiind numerogi, ea a rrrai
apucat s5. qopNeascS:

(Gazett,e des holritaux, tp0Q). Aceasia a fost agravatii mai ales in E- lisUanberteageercaafimicianeluI i Henric al VIII-lea si a Annei Boleyn,
urma emoiiilor mul{,iple si a decepi,iilor pe car.e le-a i_ntimpiriab in
cea de a doua din cele sase sotii avut,e tie acesta. Ea nu a avut
parteaadouaavielii.

parte de o tinerete fericit,S: avea t,:ei ani cind tatdl sdu a ordonat
sd-i fie decapitatd mama) invinujnd-o de aclulter si treisprezece ani
Elisabeta I a Angliei
cts'rpinrurdznimei-maeamcd1uiarinilaletvaluigttdeiin.nlDaa.eceilaalarq,pJidetriimnlatpemlesaimsmdauus-late, doaemsnpaernvetueciea-rmeaatrlmaedboiuvsidteenrsliedt
Pe drept cur-int se poal,e spune tlespr.e E lisaLreta I c i a repre-
adulare. Cum n-; era decit pe locul trei in succe,*iunea ]a tr.on, nu
g_ajyns la coroanI decit la virsta de douizeci qi cinci de ani, d,rpd
zentat, o figur[ sing;ularii in istorie. Maria T'udor gi Eduard al Vi-len. Ajunsd regind, s-a doveclit nu
Ndstut,d le Greenrvich (1533), reginir a Airgliei si a trrianclei
(1558-1603), Eiisabeta tr-a a rdmas toatd -iiata o celi-batard inda- numai cle o eriergie neobisnuitd, ci si extrem de autoritard, resta-
bilind anglicanismul ca religie oficial5. A ordonat, printre altele,
rdtnicd, degi.constituia la vrenlea .lceea rea mai bunn partitld execulia Mariei Stuart si a cont,elui de Essex,
din Europa qi a fost cerutd in cdsa'r,orie tle cei mai rnarj gentilomi acest prilej cru.zirnea pdrintr.lui sdu. rnanifestind clin
plin cu
atit de la curtea sa, cit qi de aproape toli prinlii ryi regii c-lomnitori
poliiebe, ea insistenfi Copild g! mai apoi adolescentd, a supravietuit gi invin$, stre-
ai Apusului. Adeseor.i, din promitea cuio. mai curindu-se atril printre comploturiie marilor familii si executiile
cd le va acorda mina sa qi otlatl lu ea si importanta sa doli_i, co-
rga.na_ qi regatul. Dar, dup6 cum prea.bine se stie, nu qi-a pus din Turnul Londrei. Eruditi, s-a strdduit, neobosit sd se instru-
iasc[, sd invete, sd stie lcimitbmi eaui rmopuelnte,,siininclucsitivmlaaitinmaulstei nculoimgneonriai.
nicjodatd inelul de logodnd in degel! Inlelegea si vorbea trei

. Se ment,ioneazd oir. la incepubul domnieri ,qalel, intr-una din nici din arta de a conduce, aDa cum a descris-o Machiivelli ., .r.,
zile, pe cind impreund cu unul din familiarii sdi, scotianul l\,Ielviile, secol inaintea sa.
aborda subiectul cdsdtoriilor sisternatic pr.omise qi apoi uitate,
curteanul i-a spus cd in situatia de fati ea era in acela.si timp Gelozia sa morbidS, qi feroce, ura inexplicabild, a costat in
timpul_ciomniei sale vietile a numerosi prebli qi nobili de rang
E1el_isgian_baegtai rege, dar ocduatodchciiusdl tsoircituir,u"nu nr..u mai fi J."ii'..gi"e. mare. Insensibilitatea ei'era de aqa manierd'incit, condanrndrile
i-a fdcut la moari,e le fdcea fdrd cea mai micd mustrare.
suris ambiguu pe buze, a
spus: ln
tinere!e, Elisabeta era sub!,ire ;i zvelld, cu talie finh, care
- Eu nu poL sd fiu decit rege ! nu's-a o descriau slabI si
curbat decit tirziu ia apusul vietii. Unii
Moartea (1603) i s-a tras de la un flegmon infectat, despre care u.scat5., ,,mai smochinitd ilecii o vrijiioarei,. Avea nasul acvilin
nu se sbie nici pind astdzi dacd a fost de naturd t,uberculobs5 sau ;i suride.a rareori.qi putin, pentru a nu-qi expune dantura galbend,
focar situat la nivelul laringelui. cu dinlii devenili mai tirziu negri gi minca!,i de carii. Vec6a ii era
o septicemie porniti de la un
A refuzat in t,impul bolii sd stea la pat gi z6cea intinse pe nigte profundd qi dgirna!v,idlo-r. idguqitd, iai in ultima v\reme
pern_e aqezate direct pe pardoseala camerei, aqa tum o reprezintd cauza lipsei adeseori din
devenise bilbiitd qi asprI. ininleiigihild, mai
ales in timpul r.rizelor de minie.
de altfel_o co.mpozi!,ie a pictorului Paul Delaroche. Agonia-i-a fost
lungd, chinuitoare pe aproape toaLd perioada de iaind a anului qd.ei omCnigaerfeqrniitetdaatidntrlsooscd!e,ui.t,dJDldeinenraeincdteeamcleeVdaeIIlnIe-telepleiac,isoaaalerse,ulaofemr;riittnuttliibmmup'rodinrsidcaperleulanctiganardet

l Bihan Max: l{istoria, ,!.g78, nr. 323, oct. pag. 46

20 27

unii le-au pus atit pe s€ama qederii tndelungate in ascunzdtori Sfirgitul unei dinastii
umede- qi leincdlzite in timpul adolescentei, cit qi deopotrivd a
abuzului de ddbeedsauenmtuinr-aisaealcccohooinlaictrreagctitaasruti.cocIenvsaor1ri5ou6lld2la, -itnropiinet ,ecarinatdict iadtvepeegaraadivcodiudsid-i
Lui Henric al ll-lear i-a urmat la tron fiul sdu cel mai mat'e
mzeocai r;di .n_Ious5e. Francisc al ll-lea (L544-1560). Acesta era un persona.j bizat si
avea o s5ndtate mai mull, decit qubredi. Falid qi buhiit, plin de brrbc
B_eurarcsktaarret aorsidgnindatdr'tdjiiocinGde,rmunanmiaeqdiicnaami;rbaulilzaantt pe nume Kranach
cetdtean britanicr, ryi furuncule purulente ce nu se mai vindec"?.u1 oferea intr-adev5r
i-a dat sd absoarbd o po,tiune mist'erioasd qi apoi a i"""iit-o i"tr-"" un aspect deplorabil. Sub acest fizic se ascundea ins5.o fire sensi-

cearc eaf de culoare ro;ie. S-a vindecat ln sc,urt timp, dar d.in roqcatd bild, un spirit violent qi dezechilibrat, cuprins adeseori, pe neagtep-
tate, de inexplicabile stdri de furie, care denotau in fond un carac-
qi cu. o podoabd capilard bogatd. cum era, a rdmas cheald, fiincl ter slab si neputincios.
nevoitd sti poart,e toatd via[,a perucd. Fusese logodit incd de la virsta cle trei ani cu Maria Stuart
Dqna treizeci si sase de ani, regina a suferit
, un picior, afecliune pe care medicii timpului au cle ulcer varicos (L542-1548), reginl a Scoliei, care avea pe atunci cinci ani. Maria,
incercat s-o tra- pe care englezii clutau cru orice prilej s-o facd prizonierS., a fost
la

teze,.cu condilia sir. renunle la. cdldrie timp de citeva sdptdmini. ndusd,si r:rescul5 in FranLa. Ea a cdpdtat o culturd solidd gi a
cvuitlsqivRideg,sintrueeluctmoalboalgtoisicum,luinisai gndaeivmneenrrseaesltitbcualmnbaualreid.cruNi-pudrmeinedoreor;dsiihnempg-aaetsdittidcroi, -sitnui tsiesestotcirnoinac-il lermecat
qi cucerit curtea prin gra.tia gi frumuselea sa.

Caterina cle Midicis, deqi nu a vdzut cu ochi buni cdsdloria,
totugi aoeasta a fosL celebral,d la 24 aprilie 1558. Mana avea qai-
din toate^timpurile au lncercat sd elucideze misterul reginei supra- sprezece ani rar Frarrcisc paisprezece ani. Tinerii soti, prieteni de
numitd,,femeia fdrd bdrbat", ,,regina frigidd,,, rdu conf6rmatd etc.
De allfel, ea insdqi gi-a com.pus un epitaf ardtind cd ,,a murit fecioard, joacd din copildrie, au continuat sd se iubeascd cu nevinovdbie
aga cum unde rezultd impor,tanta pe specificI virstei. Apoi, brusc, cloroticul bdielandru a cunoscut
a trdit intreaga-i via!,b." (de complexul care mai tirziu trebuia sd supund Mariei Antoneta, un
care o acorda virtutii sale). oi, aproape toate mdrturiile contem-
caaampcilort_anvirenalI.;inlitdifrleae-ipnl,se_dlatrdraateieent.sstapoitA.rdc:eesfacrcseevdatnnuirlseeitnuizt-scaioiaeeilauiptsdatipdentluoedlnvaseielacAxtu'caandrcrnaneiapa-uradrbmBoreaoxevftdiirieemo,rfvs.oaamnisitictosv;uqiqirctiatearepulnmzazipairi,atmaneentienr,pIuaeidr.zroae,dunbecanainlruebfauoalislHsrtadeieicrnenqiot,rntriliec_aea so.t incapabil de a se ardta r.iril. Francisc al II-lea nu ;i-a pdrisit
niciodatd solia, timpul faimoaselor cavalcade qi
nici mdcar in
vindtori, care de cele mai multe ori il epuizau complet. La scurt

l Henric aI II-Iea de Valois s-a chsdtorit cu Caterina de M6dicis (1519-
1589) nepoata papei Clement at VII-lca. ln momentul cs.s5toriei ce a avut loc
ln 1533, HenriCavea paisprezece ani gi nu era decit cu douizeci de zile mai mare
tdeele...desaFiz*etc"i rI, dealtfel ca.. a-,ea douizeci Ae ani pe cintl .* i"...r*n decit Caterina: papa a pretins ca cei doi copii si devinfl so! gi solie chiar ln
ziua celebrf,rii cf,sdtoriei lor, pin5. intr-atit s-a temut de cele auzite pe seama
nnbiniaiclptiiulrduo3rdlneniirpdsidslueuiie'_bnraiceumdpa,reiuonddcnesircudecaladnlddrs-.irintssoacemrauiqepot,(abielrpirh-riit:nisarleictlrbejo.epccdanlefir-opercrli,omasnrume.aerclai.re.et.asieigiteaiis'astqaeilpegairatpseroosatnlnritLatiacrlireeneaucraopanuovsestd,iaea- lui Henric despre care se spunea cd ar avea un anumit defect de conformalie.
Nunta a duraf treizeci qi patru de zile, timp in care Clement a rf,mas intradins
la Marsilia, nidS.-jdvuiiitnodr ca tinera sa rudl sd-i ofere dovezi vizibile c[ ar putea
da naqtera moqtenitor. lnainte de plecare, papa i-a spus tinerei
unui
cds[torite aceste faimoase cuvinte de mingliere: ,,A figlie d'inganno non manca
mai la figlionza" c-eleo fatd isteat[ qtie totdeauna sd aib[ copii.
Pcate fi considerati Elisabel,a tr o psihopald, sau numai o S-au fdcut mai ciudate presupuneri despre faptul c5, timp de
zece
ani Caterina nu a rdmas niciodat[ insdicinatd. Vina o purta insi Henric al
personalil,ate accentua'r,dl Greu de spus, mai aies in conditiile in Il-lea al cdrui defect de conformalie devenise obiect de glum[ al doamnelor
care granila tJintre arestea de-,.ine si nai labil[, vizut,d prin prisma de la curte, care-I numeau,,abate de Saint Victor"; de fndatd ce prinlul a fost
moravurilor aceicr tirnpuri.. Din cele relatate supus operaliei. Caterina a rf,mas tnsdrcinatd de unsprezece ori gi a ndscut
mai sus, iu aJ.pt;n,t ,eie copii. Dint're acegtia, trei au urcal, pe lronul Franfei: Francisc al Il-lea,
lnsi unele elemente c_e. incrimineazd cd regina ar,fi ar.ui dCuiciointdHiuie-snIeXri-claIeaCi lh'tIidl-tHlaeiegarnier{ircna'daiestcptuteIt-nttetnrau.1a5C1up9ae)riatisc-imapaiuncrliahl eulinant,itmduipninraeisrjtuiianrddcreiarVneae[loorbeisibq.uniuaitesh;
o personali-
tai,e oiclotimicd sau cliiar a suferit de o psihozi naniacodepresivd.

1 Sub numele de Burcot lupte impotriva lui Montgomery, a piimit o loviturd de lance ln ochi, de la
care i s-a tras moartea (1559).

tt

23

qpatrridlldt,a.u:eirieelm:s.dmidit'laei,ra.peGid':lsavla.tucpqlad^1Tiaiosnsit"Ua:r.petsA-np:d"ra,:f'-eii"mcd.iu"cIr,latbrelrfabnuecerplroogri,letia'neit-Gs{atdcl'lnee!laiueulrgeri,r.c.ivN"osnrsct1dlsioDrha,ni"ra'rrli'aediaa'rlraelinrrtdiurr.i.o.esaimlnnprC&viien,'lsraraoo,oodavsfrnreaaie'iacrrlnaripiaOs'craugetutq.eaiaiariciogtnni.aoL"rus{tfor-iurorica-euleiaosedtleittrli-ogglar.ilailii.ivnir-rri"(Apteaasilscabr-gr.rti?,,a.retitrp,ts"apususctrarrrr,tero,i,aaia.nss;nrcrrn-e"t.utc.iurasailcciuOtdfiuriuFi,eoe.ieelbz.rrqieprianmaeCieurn,ipccaaalrlcihnosie,utii.ie!dnslnriciitiz,gcbnd6liieriirioa,o"i,aiucjmTadarnreic.seu'opnrlrreuenrsag-"-.cpsBrgrtrchprieupl,elio.ili._arcan_e,-r Chipul lui Carol al IX-lea ne-a r5.ma,s rlesrris tle rorrt,tnrfora-
rrii st-ii. Avea o paloare de fildeg, atit de frunroasl la lrrnrinri, at,it
:jllbjlmt&J[ate)sru]ti.ociibdsr,i'dtaeCen.{a.grcrsroor,e.lrouaaatllanrllaelX-al-ealeacroaeer,voeinannrruiieLvriiicIrpesi"intui"ihn,cri.ar*'uelr',a,uolre,_pc.sruoouriitlneiaria.,siefsi.ua.[Lea,,arin6Cauctlreerncrieanmerribnrceireei favorabili cxpresiilor (are sr otea ;i nrtri
cle telief vdpaia ochilor de melancolie qi rrtulL
Carol al lX-lea inl,rrnecat (rult;are
in cl.e un albastru riue
st,:irli,a;eclr,lrer:ri,-a:nI\lrcnrl.e*'fdj.l:orrcYereuceil:.pagr.sillnitiriiar.l.ri'ieu,ro0,rtarlnirc-qrfa:aoit,srdd.steisncrdiin.lrort,.-FiumnresrrriennrpLnaierlt..telrrT.'sqro,o,,icnicolltornrrpi.iilptlieaerl-c,t,apes,lxi.sialell.eceratoeileiaesp..eaea.rr*rJsfaaiaouginlroaa,a.illrrciltrtsa"rra,rtp-deini'uaetJ,f-rFmli:uoircail*nnrm1.rtlleie*i.cii,i reflecti prefdcdtoria), acciperi !i ile plecape groase. Pririrea insri
pap:t:SmptliQ1.i-elrr:lug,s-nhr1Sus:lulllit-:onrll',hElilRiuel:,,rlatfi,inirth:"gldpse:z:;.rlirdcrii^le'Jno,sir,,ann*:qSr-L{,rllci.r,r({.lptirci'Ic'ernl(dua?ierib,eiizoi!irnnt,idi-s,re,utthrAirau'l-s*i.u'.n:zictjn;t,"ri1leon1liti,-rsa5rr:,o1i.intit;1iqtlrn,inf,r-tl.r_.i';iFote,tiiijr^r.r,,.r*'grl,li.i;.,re,,..i;",llt,,,c,r",lioll,o.p1,,nI.-ii,nrc,r"il1uyl-i,i.lnl,uelc'1--r.r;ir,,r1xi,,;rrail;.,,rl)*.I,,rsl:.e1.,.icti.rrntnr,nl,:rriSratlr-irri,cttoUip'rrir..,,,.r:.i,ittlrN.,ri.ela,:itla,1t.F,dl;,i:r,,6r1sg,,"ier,,rriij;i,,ari;gr;,,dmriisapnait,r;i4liiir.,ct€nall;iei.tij,,jrni.aa:,'h,s,i.oni,srr,,lc',_rii.c,t,,,.t1ie,,qrn,,in,es,irirr,vnr."r^;,per'_1,iiee.rla*tai,,fp,tt,io,[ins;i'oi,.ntli|ii;itit;i.aa'ir,s,bl",,irt1cc,;;r,r,,urtoa,'1a-r,lIni',,iitreli',ci;uouu,r.-_ou1_irll era ldioasri qi demnd de un rc-ge. l-o.rmelul ochjlor se clatora in
MrcuaarretEiGndoerelpio-auzlLliaafein-l(fria-c*!ar,ei'itutic,rilrmeirairfi.rrietastle,aoejrlLcoarorrririi.r.rrradra,iulNnipirufiii.crin,g.tuvo,,iea,iltr.o,itotebe*aigr-nlFrrlaittpr_eear. r.sui-calo"t'Jrta"rlrtris*t"frotrnr,m"nuau_t, nrare parte si sprint eneior a.rruite, in armonie ru {r'untea des,c(}pe-
rita qi brlzdatd tie cute. Na.qul ii ertr lung si lat, gros la capdt ase-
24 m:init,or cu al leutru-i. Ulechile ii crau ,nta.r'i pdrul hlond'rosrat,
buzele ios.ri.e coiorater, apr'{rape singerintle, ca rcle ale bclnavilor
de pieirt, cu buza tle sus s,.rhlilr.. irrnicii, gi rca de jos de-ajuns cle
gr9a111 peniru a lisa sd se ploruilrnii ceie mai fninroase calit[ti ale

1nimI1.

tpororitteLscatuacnfieio,rium,depzceeirct[iol[atalrereieaan'Il'iolleiusrtahabenir.te,arol.hcd{leit"lmrAtoeuiresrtmdriacsde,ersia-taSf,r,prdnt]seat.rralalte,lSEatriuncraainsd5tae-

care isi gdseii odihr:a in clipele de liig.laz tiud se e schiva de la curLe.
-4. avut cu eA un fiu, viitorul dtire d'r{ng:oul6me, la fel rie sumhru qi
bizar ca qi el. De la soiia sa nu a avut tleclt o fiic5, fttlaria-trhsa-

beta:,,cu atit mai bine pentm regal" ar fi afirmat rtgele aflind
:de vestea nalterii sale.

Cind, in 1571 , dupd tratatul ile la. Saint-'Germe.in, s-a termi-
nat cel de-al treilea rdzboi religios, amiralul Colip;ny, seful prote-

slarrlilor, a revenit la r urle. Car,'i r-a lAsat serlus clr- aulori latca ,,a.
descoperind rln el o fortd in care se pui,ea sprijini pentru a sc5pa

de sub jugul nratern. Coligny il convinse indati cd singurul mod
cie a readuce pacea inl,re francezi ar fi rdzboiul cu Spania, bazin-

du-se pe calr.inigtii insurgenti din Olarrda.

Regina-mamd, convinsS cd o astfel de intreprindere ar cauza

ruina tdrii, ii incitd pe Gui:,-i s5-l ucidd pe Coligny. Spera c5. prie-

tenii amiralului se vor rdzbuna apoi gi e a va put.ea astfel sd se deba-

raseze afit de unii cit si de altij. Atentatul insd a equat. Atunci
ea ii spuse regelui cd nu-qi va putea salr.'a corcana pind ce nu \.a
elimina o duzinA de qefi proleslanli. Carol. r uprins de rrn lcl de
nebunie furioasd. sirigA: ,,Sa fir, omorili to!i. sir nu nrai ramina
ni,'i unul care sd mi-o reproEeze dup5. aceea !" (24 auqusL l5i2)r.

Este indoielnic, dac5. nu chiar de neconceput, ca insdqi Carol
si fi tras asupra oamenilor din inaltul balconului, in timpul oribilei

nopti a Sliniului Bartolomerr. Esle sigur. din cile se spune, r a

impotriva voin,tei reginei-mame, ordinele sale personale au inten-

I Asemdnarea cu tiranul Nicolae Ceauqescu', esl"e frapant[

I}R

sificat ma,gacrul. Mai tirziu, scdpar de belia sa ucigdtoare, a fost sin neintrecut, Henric era in acelagi timp etalonul modei la curte,
doborit de povara remuEcdrilor-.
muiscsaupcnurrdumslnsidInt.eceernaamatcmrvrsndioeoneilna:.rdfsbriatei,aieann,lAap,gdzIeXiheslldeup,,-teilreiaemaidgcaappeeaisunassd3mdtt-0iuanca:s,lemcf,srimNdoreaiseamleiu,isattamict!tsi,adta,opg-.p.ndauirnuuniryndtlelu]etnuiic,mar{e1imsei5tiniannal7e.gm4.o.co,csae1o.cha,,r1masliieiiaroapocaairluroraerdft.,oleiunIssuXtttcera-unilnreseusleaivdiimooniard"idt.nmdtdaiatrtuseeudrap.i-a*,tti purta stofe scumpe si nu se temea sd apard in travesti la s[rbdtori.

Mistic pind la punctul de a aspira la haina monahald, trecea hrusc
in cealalli egtremS, ducind o viald de desfriu. Artist si spiritual,
de un rafinament aparte, avea totuqi accesele de cruzime specifice
familiei sale.
Carol al IX-lea a ,:rmirit cu p€r.,ev€ren!d s5-i indepdrteze dar
Caterina a reuqit in cele din urmd sd-l facl sd fie ales rege al Poloniei
(1573) folosindu-se in acest scop de sprijinul partidului protestant

jiiscvnu-eidacnl-o5gaapig.jnutDurondtincouaietspipraaneesdsus.icreeie-Edtia,pl.qmnllieanipirau'mtordz,ltl*rtoairievrdmapoaavrurtucieefrloelgsalalzu.se,"rtiPi)tdae.,zdalC_piirl.uiaeircmo,aalrbCrhlaedtoaltuarurIbioXn,ei-lni-tcrl,sdceheuramierl,iounpazp.ttigoeEdariilt,isi.lteebu,sscror*eiacftpeilldeaJvgxtaJ.dotue"srpi"nitet("d,u,r,scaJ"foua,etap'.udnp"tetreuutilflreuusluaa-li in ciuda masacrului din rroaptea slintului Bartolomeu, la care luase

qi ea parte.
in culmoa disperarii, I'lctrit pdrdsi Fran!a fiind cu atit mai
nefericit cu cit se indrdgostise pind peste cap Ce frumc,asa Marie
cle Cldves, printesd cie Conde. Domnia sa dificild, la Cracovia a

tlrrrat doar 120 de zile.

De indat[ ce a aflaL de moartea lui Carol al lX-lea, cel care
era de-acum Henric al IItr-lea rcge al Frantei, a inqelat vigilenta
nprlpfmadeeui-locsot,cauoutriarntraAtrsdetedseceientulindo-manaazjrcuotiue,usdsrlsruatacsetaeleultel-_adtolo5upc.ro.siimip.Eat-saeatxdse'cmiaecacda-rrtosetoudenasrnulcidaendhgd,!i;ia,asdicienefdlee;uaacaliifudnlafld;gorAelersiuingiaj;iiet;osatldretfrdaeagCit,vuiviaoirliat-rai.ldolieellduDaa',ncaefdler"cpirflaafuXe6idruir_izeei"lc*aveuicidita*oeri-lfnaoaptatto"ra"lmarei^i-vo.uoe"1ctrrnru"ai,ret"rv-tau."edaauu;e-, polonezilor, deciqi sd-l relind si, a reuqit s5 le scape. De la Viena a
ajuns la Venetia. Intre timp printesa de Conde a murit, in timpul
nagterii iar regina-mamd a fost bdnuitd fdrd temei cd ar fi otrXvit-o.
Dupd o lurrgd perioadI de disperare qi-a ales t a so!,ie pe Louise de

Lorraine-Vaud,6monb, o tindrS. prinlesd timidd, car:e-i va ardta
multd iubire. In ciuda procesiunilor si pelerinajelor, l,ouise a r5.mas

sterilS.

Una dintre faptele cele rnai singeroase, care i s-au imputat lui
llenric al III-lea, a fost asasinarea rivalului s5.u, cardinalul de
Guise (23-26 dec. 15BB).
Popularitatea sa a avut mulL de suferit de pe urma unor
obiceiuri care au gocat pe .oupuqii qi cont,emporanii sdi. Pamflete
Henric al III-lea indrdznele denun';,au pe ,,Vilain Herode" supranumit ,,bdrbatul-

I

caslajiuuvp.FitloeroDarnuevntlaiulceainmtio,evriqbitir.,ilesle,efftuaaaludvpdeoiaenrrlitoati1udp5-ulJtI5jaulpu1rri)inMe,czaiaeadcctroogigellaiiagctMnrigaioizi,lnaaFHctocoedirngntetturoiigcmnlua,eratdim.l(un.i.cabce6sudagrs,,)Au.anln"jrodoxuez"rbv(uonln"adaiisetcltoc-uaurt regind" qi pe curtezanii s5i ,,rafinali'q care-l inconjurau (..?)

A murit in 1589, asasinat de un cdlug.{r fanatic, Jacques
Cl6ment, unealta ducesei de Montpensier, sora Guisilor. Cu el s-a
incheiat dinastia de Valois, care a dat Fran.tei pe unii dintre cei mai
stranii prin!i qi regi...

Natura l-a lnzestrat cu toate calitdtile fralilor sdi: frumusete,
putere.de.seduc!,ie, o inteligen!,d remarcibild, un
viu", vitejie, popularitate gi glorie. O;tean viteaz suflet ,irrelo, au Doscifriptl istoria

gi curajos, spada_ Rdminind la istoria Fran,tei, mai ugor de urmdrit pentru

I'PPehteilipepxeisFternlatengpei rd:aHtoisratoteriau,nenir.cagu2z26, sep. l97Bo pag. 120. scopul pe care ni l-am propus, s5. ne oprim la familia Conde. Ere-
neicunoscriti. tlitaiea-transmiterii unor afecliuni a marcat pe descendenti, creind

26 27

msDDIfdlen.detuougvaqpespislntinei;erttg.dianieddanatielres,tleusdocad.'ernierustna..ulsdlgmlcitrdiieeurendenrlnuemrdielcrnseaii,nltdq-iirtcRneiiCiitr,zogloieeamcsrncaridapeiopnc6aairdmel,agrosadartrLaduarrtricabepfaizasui,irlipsii.inrae.i.r.i$sccalnliiuitees,:apttdediFicnn'smilaotede"qs-oragecojtcniatu"thiueegcist,nivleatorgai-rrEric"aeuiorlde,lbuiau;tcrudi;ssl,i;itodrioleiorn*raci;.li5^llua,isfsln"r'ga;-ir.;epli;ciit"r;friae;e;rerm;unrp.i;ua;triet:;reatnr.cir_iti.-lii fi nici nat,urali si nici arlificiali". De la virsta cle treizeci de ani,
ir-niri.ratul g-a fdtut cultoscut a fi un mare mincdu qi iubitor de
daloa su. pei,receri prelungit,e qi t\-xr:esive, fapl care a atras in sc'urt timp qi
a{ra\rarea-gutei, bcatd care $-a transmrs apoi rlin tatl in fiu. La
o .ierilet,a.re mai atr:nt5., regisiir la el ca qi la nrama sa, o fire melan-
colici qi aceeaqi lnclinalie spre macablu. De la faslul curtii. cle la
,zt,iostrilunletgTrenlrUeialroceiirbnatdalisliftnormusG"a.,rie,.aprdm"pelaiocilniinicarnla,inornai,iu"srUrcm-lileatalrsiIiTpifilir!l.lr]pist..ilunsbl fuacerimgsioleoiLrrsusai-l:adiirinis,uatienstsiien(ia.*iu;llgocuihisuctzura-l erill,ent,a. lumultucasii a r,impurilor iie luptd, a trecut la o vialit

traezf"einxmpcc1mletgersrn.ilnl.ftoi,aoAtetcarrnr.r.sei'rrst,n;o'lterlfaieanrgrebrin"-iaeori'p'iblpeirsNu'rta,a.er'aigrlmniifip;ra1roueu.Loloeitnirresroa-tmimnigleiirue.arsularieirrun,noaT,.r,irIau-aEhIa-xpuclr.eiriazciarafecaeinirarr*er*ts,ln'ruprouisisprhpte"liiou'icirnfiotreoeeare:irng:'"ilLoliraonesircri,t,l,ciiigir'Fafnlominlcrsariomochholls!ri"irpb.ilurl.auer*it.rur*cgrtl.ulor..eiio.zl1ifriG,riiia,i.e'ri,laia*hiatiriuil,le-:p-i n-ronahaliLt se splurr\ chiar cd gi-ar fi telebrat sluiba cle ingropd-
rp1aaai,.eciotlc'rnebcie'rtau,rnIsucrztfrra,u"ipopelieje-Nsul,emii,1hlnam.iilr'aa.eiasa.tn.'rfuiiir[alsu.ire:-it.rsliitnBrn'smeiu,rl5riuulaull,I:ngrxrxirisirri.{]r',eeaadgilcrxlirrcl*ri\e;n,l',ifqu.rrrJrrrii.erlnulrianiirpciiuro,nhfilast"elrr$e'rsr;rrr,-rd,1iueaos*rtrniiii.vnrsipA.iu,ai,arr'Ii:eep,tc{rrrse-rntoltrape.na.rso.igrnt.draeaaicjrp,nueetraijras,u\einm,roc,gan.ncrltrNreloa;:rIJprf-aiic,sl*{.,in-ralijaialsimti,tnlice.,cia,tmnlita.satnrrandn.e--i liu-ire pe cind se afla in r,'iatl1. asisbind ia ceremcnie. A murit pe
bncadr,r^e{aaiie_aneurz^lceizsr'dd-liaalt'lulta'nleelguitflid-elcldc.aisiesndl^r,'isriniie'ntorcciort,lea.oaceFQlranetliierlauui.micupz.ian"ieiaiacantncesugt-esoeulecl,t.ier.luoFtmallzerrJ.6aisaeuopb*inarreJodenfleosuaam"sp;(dtCed;1;en"4rctbl2"oeC;iip;8,l"iasc-.c;-s"alajnr5lr.i'ibiic0p.lmi[6iiasrip),rm,dol,ae,tolIonmsiaoi,rt'r-eaaiLnt^,ine'iplii"aicrnu,aataqis,\iieodniin"rleL:t;icuev;uuline.ihdnnnaiIeo"i,i,,r.s,r.s"n,aecf*rmltuavuet_aa;,, jurri:lLate rebun. Mai irainie, insi, lasri fiului s,irr Filip trnnui qi
or.i:rti cu el o rnogtenire bogat5, dLr nesie'ur';i. Tniudil r.u aproape
loatc r arele re gale din ELrlppa, regeie Filip al II-lea (1556-11598)

\ra a\rea ln posesie domenii rdspind.iLe-si mai ales viu clisputate-

in Spai,icr, Olanda, Belgia, l,ri-iemburg. norci-eslu1 Franlei ,

Ii,i,lia cle Norrl, Sicilia, Sarclinia si ,Arnelicr.

Cat,oli,:r fenatic, despob miirginit a jur:al, un rol neplativ in
ir-;t,cili;.. Srirniei ;i a E,,irlperi relinincl aten-tia nrriltor isi,orici. I,a
rjnd"rj siiu nre ililij sj-au aclus ,r,,p11ibr-i!ia a.rolo unde documentele
tlu e.lr mai fosL in mirsru'ii, inr.errinci si l,isrureiLscii unele hspeoLe
riniase neclare. Filip ii semdna ext,raordinar rie mult Lrtijlui s5.u
tlin prrni:t cle r,'edere {izic, ast,fel ini,iL cine..'a ar fi.slttrs:,,Pare cd
:r-a n;isi:Lli, bitrin". Croniclilrii si ambasadorii epo'.ii l-au clescris
"j..ir. ire un ilm sirLrnd, rece) cru or:liii albaql,ri impa.ribill aFpru, t[cui-,
nreiirrrlos, hirlogar. Ar.ea un s'*r'js t,irios ta rrrrrrlrea rinui cntiL".
lal:i cum apale qi in alle clocunelrte ime.5Jinea sa: tiran. mes"hin,
r.inCica.'r,i i' qi rnirginii. in ..r\p,,1ogi:r", luirat,e publicatr'r in
1581 ,
lext in rarr: pt'intre all;e atacuri iirrltol,r:iva lui Filip se neaqd insd,si
ieginLit,ilte:a put,erii reqale aritonil il mai invirruieste qi cle incest,
rle rle;.-,rai.are si rie r-ririderea fiului sdu cel malr:. Josc t.le Texeira,
un ri:fugiat portughcz, la rindr,il sdu il acuzI de perfidie, ipocrizie,
inccmpeten!Jr si deprar.are.

emsaraadr.odCrrereaacpfrrlaoiatrlitt.ceQalaaubci'cnec'traurtiseiet(aix1ao5sfee0apc,0t'lsii-aule5nbrFei5aBr:m_b),o,ie,sNairteiaiunntiisLitodddepleaaetruipitnneilgeddpnusilniines,c;diorut.r'a."p"UutrinaprndaJsmurm.b"inate,"-, Istoricul american John LoLhrop Motlev il infdigi;eazd pe
F'iiip al Il-iea ca frinci ins:irsi incarnarea riului, clugman ai cregti.

rriniLii, o filrr!d tle o stricdciur,e qi ciuplicitale dusi Ia extrem, ne-
rtr.ind nici mdcar o singurd virt,ute, capabil de loate viciile.

incd cie la incepul,, tireptul la preluar.ea tronului ii esle con-
{rslat lui Filip. ,,Fiul celui posedal de diavol, ca gi mama acestuia,

loana NeJruna' nu poate domnil'. Acestea sint cuvintele papei
l)aul al IV-lea, care, interesat in obtinerea posesiunilor italiei, il
convinge pe regele Frantei, Henric al II-lea sd declare rdzboi
-n,ro^l,i.rl,r'-lVoTbcl.ztttlinjgiVndt.liPoreividicclllso4creuien: n,s,elprssdihluuinacdtietrii.ein,,, t648 Cond6 a zdrobib infanreria
Editura Medicalii, B,cureqti, spa_ I Un caz simiiar l-a prezentat larul Alexandru
,1g76.

2B to

Spaniei.. Dar Filip invinge si rdmine monarh absolut pe toate maliqne, contractate cu putin inainte de a incepe gcoala, i-au
posesiunile ldsate de tatdl sdu. Folosind pe plan intern o politicd
de_,,mind forte(', ducind absolutismul la apogeul sbrr, Filip al ai:ccnluat tarele ereditd!,ii"
II-lea incearcd sd se impuni Europei, bizuindu-se indeosebi pe
O privire cit de succintd aruncatd asupra arborelui genealoeic
puterea banului qi a cat,olicismului. al celor doi pdrinli ne eclificd. Se repetd decesele premature, cds5-
t,oriile intre rude de qrad prea aF,ropiat qi cazurile de dementd.
Personalitatea lui Filip al II-lea a suscitat in repetabe rinduri Cei doi soti erau si ei r.eri primari. ln aceastd privinld istoricul
interesul istorjcilor. Nu otlatd s-a pus problema dacd mediul nu german Ludwig Pfandt ne spune: ,,Printul ispSgegte o dubld qi
are influentd determinantd asupra oambnilor. Escurialul, palatul sLranie culpd: cdsdboria pdrintilor, rude prea apropiate, dintr-o
sumbru si auster, aidoma unui vetust clopot de sticld sau mai spitd devit,alizatd qi defectul transmis de strdbunica paternd,
degrabd mindstire, cu o etichetd rigidd, nu putea. sd nu marcheze
loana Neburra".

adinc pe cei care s-au perindat de-a lungui secolelor prin el. in Arnbasadorul venetian Soranzo scrie qi el. intr-un raport
acest sens apare ,,Printul este de o naturd at,it de impulsiv5, incit
modului de via.t,d ca revelatoare ,,scara unitd\ilor de schimbare a c'onfidential: cel mai greu de cirmuit. Nu ascult,[ de nimeni, nu
cu influenf d asupra stdrii desdndtate,,, elahoratd
de Holmes si Rahe," apreciindu-ie ca indicele cel mai mare de se arald a fi

ipomesbesocrlinaerdadveiureinniditn[icliiploedrresdpeeeqcastlicov,ndhai.mreAbauarte,o,fraaicirtm.oierettinril.lu"ioi npasliiho"s"oci-io"lgogi"icuide.hrjiusc" line seama de nimic. Dupd accesele lui de furie, face imediat febrd".

Studiind cu obiectivitate datele cazului. medicul Raymond
Clauzel acuzd si el, ca factori determinanti in personalitatea lui
Don Carlos, tarele ereditdlii, conchizind: ,,Conceput de pdrin{,i
_qmpioomrataarCtire-dealac_eaesllpeufraiodpepFtrumiiluliacpluid,qiaunsls,dmIuaIe-ufllieeufoa,hssticixiavnedadceuvradtdimarapitlnreuoe,inoiMnudnoantnmavteitigidrcnetiovgrenteaidnainpminsondcpahqoiirasecroaeoalmorlear- imaturi, copilul a suferit de un mod de vorbire dificild, corespun-
lumii legat de faimoasa Inchizitie. zind gi incoenentei spiritului".

Pinti la cincisprezece ani, Don Carlos a fost crescut foarte
auster de cdtre mdtuqa din partea mamei, regenta Ioana de Portu-

galia mai 'r'irstnicd decit el iu zece ani. Rigidd qi bigotd, se pare cd
. Un a fost singura persoand capabild si, impund o oarecare disciplind
episod obscur in domnia regelui Filip al II-lea l-a constituit, unui bdiat care vAdea, inCe de mic. s-erioase tulburdri psihice.
enigma fiului sdu, infantele-Don carlos, piintul mostenitor
morlii
Taldl sdu nu-i putea oferi decit exemplul fanatismului sdu religios,
al Spaniei. Moartea premal,urd a acestuia - la virsta de 23 de ani obliglndu-l pe acest prin! firav, la vh.sta de treisprezece ani sd
intr-un turn al palatului regal in condilii misterioa- asiste la arderile pe rug organizate de Inchizi!,ie. La unul dintre
-.- din Madr.id,

se, a fdcut sd pluleascd l:dnuiaia c;i in realitate a fost ucis de tatdl aceste sinistre spectacole, clnd un marchiz spaniol convertit la
sdu. Reconsl,ituirea evenimentelor oferi p:r'Lografiei istorice un
st udiulinteresan11. protestantism implora sd fie cru.tab de arderea pe rug, regele ar fi
frazd care ulterior se braducd tn fapt: ,,Dacd
Don Carlos provine din cuplul format de Filip cu Maria de rost,it aceastd avea sd ca tine, cu mina mea aS
Portugalia. Filip abia implinise optsprezece ani, iar Maria a murit propriul meu fiu ar fi la fel de vinovat

la doar citeva zile dupd ce l-a adus pe lume pe Don Carlos. Imaginea aduce lemnul pentru rug'e.

acestuia, peste ani, asa cum ne-o infdligeazd coniemporanii sdi, Strdduingele depuse de mentorii sdi pentru a remedia mdcar
ni-l prezinbi ca pe un tindr cocosat, avind umerii cdzuti, cu capul ln parte defectele infantelui, nu au condus la rezultatele scontate.
Fire rdzbund.toare, inddrdtnicd, iute la mlnie, exagerat de suscep-
prea mare, dispropor!ionat, tenul livid, buzele subtiri, bdrbia
tibil, s-a dovedit in schimb lnzestrat cu o memorie foarte bun6.
asculitd, piciorul sbing mai scurl,, scrofulos qi cu pieptul scobit. ln aceastd perioadd a vie,tii sale, istoricul britanic William
Copilul a vorbib pentru prima datd abia la virsta de cinci ani, do-
vedindu-se mai apoi lacom, crud, apucat de furii subite. Frigurile Walsh ll descrie astfel: ,,Ajuns'la adolescen{,d, jalnicul prin{, schi-

t EVg.ggIo.tneBs.cMu:aMriaagna:zMinagisatzoirnici,stnorr.ic1,1n, rtg. 77',5,iupliaeg,. 1973, pag. 64 lod si morocdnos, prefdcut qi deci dgosebit de primejdios pentru
42. rrumerogii curteni pe care-i detesta,'se ardta incapabil de un efort
sustinut gi organizat, iar pe deasupra suferea gi de mania gran-

<loareitt.

30 31

feh-.rlMdaei irascibil si mai r'[zbuniit,or ca oritlncl, el s-a dec,lal ]a lot incercare de fugd a prinlului. Ura dintre tatI qi fiu a lual, o anrploa-
at,acuri vic,lente inrpot,riva du;manilor l:iii in.hiprrit,i sau
a trrrtenilor pe 0are ii apostrofa pe corir'loa.rele ptrlai,rrlui Esrurial re zguduiLoare.
sau chiar in timpul a.lunirilor de ia curle.
r\ttrn.i r.ind prinbrrl mostenit,c)r l;rnta sii s..r t,iirsiiiorea-qci. r.n T'a 27 clecembrie 1567, in spovedania de siir;it de an, infan-
Isirhela ,tf;leilr:\irrnraltalorrirrsnlc, lgfpreicsndtrinfa'einarr.soittaOespeittrhai iltc,:a.alse-arainibca;iiscirlteror\rlr[rie,tca,1:e.ii.tcrifrc),rr".rcr.-IapslrairrbsrerpplianadrcniLir., {,ele mdrturisea c[ are un duqman de moarte, la a cdrui uciderc
Z\r)nlrl s-a gindit, lunecind in pdcai... Speriat, confesorul nu i-a acorclat

Fili| 6 iertarea cuvenitd, deoarec,e ilustrul tindr furios a refuzat sd declare

Yalois l cine e duqmanul. Dupd lungi st,[ruin!e, a allat in sfir;it cd era
insugi Filip, tatdl sriu ! Iiegele a fost pus la curent ;i dupd lungi
vAt7imru5es6plm,4r'cii-aii.Ir.5rll_ri'{6,lrajr)xi.inli,,mt',uaairitlliid.ailiidnaa.r,tah,,milrlalru'1rrumI-rolrlnsceaeoai,'e-(,-,i;rm;isJsiou'pra;i,niri*esaiinitnsr'latloilceGr,irineraaarrhmtteiitial,udncd-ieee'spsipa'iirniertnorp.bnre,iecatecarr_d'urie_li ezitdri a ordonat arestarea firihri sdu si numirea unei comisii de
ntatdi'enreiar,lnbsimti+u,girlle.ii{ln'a}rrplimsgnjnreilnnin.paeol-ru.f'oe.l'lLn,fr:e;)lsiiills.eiaiiprfrclN'ti-{ni'i..trr.r-,lleaurrijluiauenUamsarinoiniielrt'irreclsti"irliatiaiiblnrelrlsraptarmr,.nir<iu,Jnsultaevvp.er-6al:}rn-rsrei-cIapi lrocaliriLi,;rs.sn!1init.ta,oiiir,.rea,i-t-. anchet[. Dupri trei iuni de cercet[ri, infante]ui i s-au adus doud
acuzalii grave: incercarea de a-qi ucide tatdl gi pactizarea cu
Aite canCiclate au fost l,,fargareta de Valois, sora Eii:alt.t.r:i .
,l,,pi ..ie."suiri,lri,,, ..;" inamicii, prin proiectata sa fug[ in Fianclra. Au fost consultati mai
apoi.Maria Stuart, reqina Scc[,iei',,si vdduvd jrri marii curtii in privinla pedepsei ce se cuvine; unii etau de pdrere
rcgple Flan' isr' nI ll-lpa al
genta Fr'unrpi. r'a si pno'prir m;il rr.ir. r.e- ca printul sI fie inchis intr-o rrinS.slire,iaraltii si fie condamnali
Juana. la moarte. Prin.tul a fost in ceie din urmd incihis int,r-un turn al

Si Don Carlos supt!r'. "atr rel pulirr in irpjit,,.t,l;'r. :-iJ vuzul palaiului regal din Madrid. Fire impul;ivti, deprimat de ideea eqe-
nevnil su rnr',-na Ia ltro!pamr:l rle strr,lii si r,,ai sorer. ln, rr. nl, lrrril
serr'1. ai lsrr-.a:iiangrlra1r,r..aint cultri, infantele a incercat in repebate lindurj s{ se sinucidd, fdr5
dp 1al5l sju. lnir-o rrirlinir palr,irrlui. I cirz.ul
qi s a rdni t la.rerp. sta'ea sr.irjces. Dormea gol pe iespedea de piatrd rece a turnului, refuza
qi la cdpii,iiul siiu au l,rst sd minince ziie intregi clupi care consuma cantitdli imense de
aiqandpi ulrrirr,eshlAicirdludolruiigpnd.izatroerlrcremii pq;$oiiiri,piisia,s-tn-\'n.rrerrpisrda,n;errli,Ju.mmlsic.iearrdllilsoiottirl,'nitrrpiclvrpluionallntuiseaiilriir{oal,:s,lrn-'realruEriupni r-arcetrol.eisibin1rn1dg1rre'il1l,1r.'q:irraru,s,va,aialaniurrt fructe erotice qi bea cfini intregi cu ap"{. In cele citeva luni de
convalescen!d, itinitul s-a reldcui, reluindu-si inclr:letriicir.ilel'' Se tletenlie se pale.cd infanie.le era pradd haiucina[,iiior. Regimul la
pare insi cd accidentul nu a fost fdrii rrrrniri;,,leziunea stiferiti care $-a supus singur. in ideea cle a se autoriistruge, a sfirsit prin
a-i qubrezi sdn.{tat,ea. La 29 iulie 1568 s-a imbolnXvii, grav qi dupI
de print, a fircut ta ratiunea lui sd fie qi mai putin supusii r-oiritei". t,rei cile de suferintii, moare, maladia fiindu-i accentuatd, dupi
in vara anului 1567, Doh Carlos nemullumit cle comportamen-
aillui'gnluliva,aetrirdlnuaqiisidnAurrFpsdlai numdnariaii auilhneisanrdueamrle'afleipllru.aal,rt[iilp.riarursreidsu-ia,asua-ancohcroodtmadlpriflbuonts,.iv'liiazftiingt.rdlcl tiinle probabilittilile, in urma unei intoxicalii cu un pateu de
rasturnalea de pe tron a lui Filip. Unul clintre t onficlenlii irrfan- polirnicire. Pe seama mcrlii lui Don Carlos au inceput, s5'circule
telui, Don Juan de,Austria; a :clenuntat regelui .,rreala., Or"1rt
urmare' Filip a trimis ordine secrer,e pentru a impiedica orice tele mai feluril,e zvonuri. DupI unii, Don Ca"rlos fusese otrdvit din
or:dinul lui Filip prin admiristrarea failnosului ,,Bocado". Locui-

torii Madridului pleiintleau ci qi-ar fi tdiat, r.enele. Brentdme men-

lrona versiunea, reluaIir pes1,e un veac de o arislocratI francezX,

l,ftl5.l,oare prin Spania, maclar,te d'Arilna-v, rd ar fi fost sufocal cru
iln prosoil. Anrbasaclorul ernglez, John l4a-nn, s-a mul,t,umit si

('on:qemneze sec: ,,-Exisli-i puiernice biinuieli ci:r ar fi fost otrdvit",
in timp ce Cosimo de Medici, trecut prin muh"c, $cria unor prieteni:

,, L)rnbld zl'onuri atit de nefaste qi de necrezut, incit, nu pot fi

'lostibe, nici miicar scrise". Urrul dintre ele, presupunea c5 s-ar fi

si,ins lent,, cle inani!ie. Aceastd ultiml versiune a fost clezmin!,iLti
rle ambasadorul franccz Raymond Fourquevault, care scria:

,,1\m auzit cd nu rdmS.sese decit piele si oase, dar i-ara vXzut in
sicriu chipul, care nu era citu;i de pu'r,in rirvd;it de o boald cum-

grlit[, nici istovit de foame'!.

of)

JO

3 - rstoria vizutl din cabinetul medical

ln favoarea zvonur.ilor care alr circulat a pledat ln principal dezv6luie, printre altele, desele sale acceso tle furie qi de spaimd

faptul cd nu au rdmas clocurnente c,rr privire la ieztili,atut anchetei si r"recerile sale bruqte de la o siare la- all,a, cle la un subiect la
secrete, efectuate ciupd ciecesuj infanteiui.
altul, oferincl imaginea unui anxics qi cicloLirnic, afecliuni de care,
dup-5Scuurrc.resaomrnvl dtziuu,t a sttferit gi tatdl
Moartea lui Don Carlos s-ar clatora, d*p:i Cabands, frigtrrilor sdu. nn om cu capacitH!,i
palusLre dar qi schizofreniei de care srifrrea. Filip al ill-lea
a fos'u
irrielectuale reduse ,ei in acclrl$i tir-np r-itl mate iubitcr de viatd,
Sd veclem ce spuneau istor.icij : Don F-alacl de Altainir,a v indicii care ne ciczr'5luie ;i in ar:esf, oaz Lrtt tetnperamenl ticlotimic.
Cre.vea, f^eplrodfeesdoor v]eaziUpnaivlpearshiitleale.da riin },fa.clric!, afirma:
regele i-ar ti ucis pe ,i,iNuul existd Filip ai iV-iea a fosi un iiberiin, &5'-iunzindu-ee sub illasca
nici un unei irnpasib;litrili fe![ cie tcr ceea ce il incorjura, cS.utind de. fapi
s;'. il
Pyt-em acuza cel mult denoglijcn!.ir fat;: de rin jrolnav grav,,. Spa-
niolul Augustin Banqriez aljrina ti r'ii-iili:l sd*: .,tr to-u, pit.* r.ei)ro, sir fugii-cle s,-rpS.riirile'qi tracasdrile dornriei care il asaltau. $i el a
clispus sri i se iacd un sicriu qi g-a cuiiat in el, fdr:indu-i proba qi
ga regelui o anumild insensil:ilitate gi asprime ci pdr.int,e; dar" nu se
poate nega. csist,au n;ani:'estindrr-si asifel saLisfactia....
ch ln persc'ana printui.ai semt e cie rtregr:nerare Iti tlitqit,'Carol al ll-iea,'fiul cel+i de a cloua so{,ii, a venii
ereditard gi cd ar,tele ]ui erCu ale unui ,:ri:orrnal,,.
Recent, Rhea Smith, cle la Univcr.si.,,lr,Lea din l"diihigen (SUA) 1;e lune iirfirm atit fizic cit gi psihic. }'{eiancolic qi plingirreJ,, a
se pronunla caLegorir:: .,hcteie accstrii ii?.occs au riispli.ui gi tcnteiul
fos"u L,clezat int,r-o stare de ;efrli{ion,llisn![. Era uzat mai lirainte

pentru care a fost inierne.t riinine dertul rie obsr'.ri. conform unor de a-qi {i incei:ui cxisterrie-: o irlbi.trinit'e precoce, rnaladie extrem
mHrturii clemne de inrreclere , lnoar'rra J',Li a flrsL rer:ilii-aiul excesu- de rarri qr clatoraLS, in pa:"l-,r, r onsanguinii,Sfii. La el prognatismul

lui de hrand qi biulu.J. rlrr t sJr inr.it inr-iiluiiir in mis'Le.r'. s-au ma.xililmlui a.1,ingea ilimensiunile unei ciifcrmitdli si obtuzimea
ss-ptdiipilC,iul!uluaCib,qas[rouollrclQioprueeirnipiim,uurttlnd, ,e:raeegrileiorlfmeirmeSnipii5ia1cce,ieiisifeigziiinceli,mi.npdedarautudlinGSerpmaanniaieqi'i
nfiscul,.multe legende. Tcrruqi, orico.re a.r fi fc,:i caLiza rno""Lii saie, pin[ ia colcnii, c,-ij;rinzlncl o parte a ltaliei, Flandrei, Austriei,
est.e eviclenb cd l)on Car.los era un ck:gr:nerat,.,, iirnastia a fost inciirciit,[ cle glorie, dripi care a urmat inevitabiiul
o opinie asemlin{tcare este'qi T,utirvigi
c.ove?di.tt, o autent'icr miretie cle ceralter. .,,r" Plmncll: ,.,Regeie

de monstru gi criminal: a evitat i-a adus etictleta
clin punct de vedere .a s.r"r"u,i.,nea'r,roniilui
unui infirm lizic si me'tal, a}.sol*1, rd revjnir declin.
bil". i'cspcnsa-

,,Cu un:brele lui c-ies,l."ic'er.iDe cEnugiaer,nioBs .arl,,ffai rciaren.,i*acelgsetalu: de inld-
turai tola-l, aclevdrul un t,inir
d.e o constilu{ie srllaebeti,resdfiriiavieitainiuainignrrerniracjaritlJ.isstcitriceriiscpoamrdp}cic'rainteda,
timpuiui, sorLit Singo de rcgi, uro;teniti de regine ;i bolilo
ipnrter-aorrpuedrimioaedndtarcdinpdepnstni.liiiuant'iasr,nhuizoefrxeisnit{ar,.r.yi mecicir-ra curenlti era
prinfilor

Revenind Ia Fiiip al Il-lea, si ei a rnostenit cle Ia tatdl sdu Sd revenim in zilele noastte, incercind sd ldmurim unele
loc-aarir)o!,,li^nfQiitnuudiitntld-auolmpoaintsaeti,inmsinipirialidct,eealatme.saiciiteimnJ:rropirigcclielenalui'iiir(safpafrntesatsLifcsi.irssnift,ruieollriigi.tiioeJseti.ip,Gaduterb.Euai
aceastE afec,tiune.era ascunsd cu giilA supirsiior nsue;.al'cerrutitr';eltl,,' a*rpseecpteutpeea care le ridicd afirmaj,ia de mai jos: ,,...cei doi clecolo
peniru rnacabru; sA
nu uiidm tanatofilia ;i gustul cadd de po citi fi[nrldr-os[resivnigsleSre. zmeopnidsedn5m-oacre[.l..p"lulin vor putea sd
cu
cal,
Aceastd fraz[ cu suhinleles s-a spus in momentul in cirre
prin,teisa Anna a Angliei qi tindrul ei sot, cdpitanul de dragoni al
zece zile inaintea mcrlii sale sd i se aciucd sicriul in care i se va Phiilips, au ap[rut lmpreund ln balconul palatului
depune corpulP Dar, penl,ru a.ne face o imagine mai corectl qi reginei, Marlc
adevdratd asupra personalitdlii lui Filip al Ii-lea, trebuie s[ rie Buckinqham. in fala mullimii, dup[ cXsdtoria lor, sdrbdtoritfi

indreptdm^aten!ia spre alte sur.se, cum ar fi acLele personale ale la catedrala West,minster.

acestuia.._s-au pdstrat peste 10 000 cle nol,c olografe, acr.esate I X{ar Bihan: ,,Singe de regi", llistoria, nr. 330, mai 197&, pag. 96
lui"personard. Ea
principalilor sdi minptri cit ;i coresponclenta

34 85

3+

u_n Am inceput cu acest citat intrucit aluzia ireverenlioasdl are mai tirziu la degenerescen{,f,. Neron a fost ull,imul descendent al
rind acesl,ei familii. De-a lungul genela!,iiior s-au contractat numeloase
iub.lu tilc: in primul vroia sI sublinieze cd proaspdtul ciisitorii (Cezar se c[s[torise de palru ori, Au.rusb de ttei ,'I'iberiu
cdsdtorit esle un cavaler frumos, ;i in al doilea rincl, ie subinte_ tle ciorid, Caliv;ula cle trei si Neron de qase ori) qi s-au nhscut multi
legea cS.tinHra so!ie este o energicd cdldrea[8, campioand de c]asd col-.ii, dar majoritatea erau el/uizati iizic ;i moral, inregistrindu-se
internalionald. corolarul celor afirmate se impune^singur: tindra l'oarte rnulli morli premat,ur, fap't cale a t-.ondus in cele din urmd
pererhe era Ia addpost, in caz de cdclere cle pe ial, de una clin pier- h tlispnpll ia slirllei i czaril,r.
qi crrora ati!,ia prinli dln
derile de singe c'are p.teau fi mortale
vechile case domnitoare. le-au fost fatale.
In cele ce urmera_zri lre vom ocupa de acest asp.rect, intrerupind Pi'imele con.qLatriri stiin!,ifrce despr:e hemofilie dateazir din
limpul rcginei \rict'lriat acestea erau insd ,<poradice, iimide qi
pveonr-bt,Lraua' aminofcmoeseptnuct ot;nihrseuicmllehorarfcitldriad,uriincndboclaiessdtrteees.mp,reigancoeraansttda incr;rnplete: nri pnteau fi 1,ra.t,ir''i,h cu nici un chip nici cea mai
nfe,.tiune este puiernicd suveranri:l setrolului si.u si nici copiii rJe singc regal nu
1ciileseovceontitlriiadlii'iepmbecdaicziucii'lii.,errtarL"iofliogdicoeriiinst,-eorefascaini.te penlru a fi
in materie cie put,eart
medicind ca sd nu mai vorbim de misticism, contr:ibuir,cl la aceastii st.uciiali
credin!,b, care. plana de secole familiilor regaie din Europa:
asupra cupr.ins mai" apoi si familia ReEina Vicloria s-a purt:.rt, in ciuciri groaznicei tare, in chip
AullNgilmiau,lu$ipcalniniatr,eGtedrrmi.ania ;i exi,"aordinar, ignorind parcd tr;.cit tragicul desiin l in clecurs cle
care a

tf.aiinctdeLadazedos,reicgxiinfseeem, thirneaimnnsoimafilriitaehoerlslnet,aeavo.iiluadnnegoumsleagxleimenageselacnulieililtnoic.rd.'; ea nu se con- clouizcli d-e ani ea a dat nagtere la nouii copii qi a trf,iL pind la
1uveni iuprealrladr'b.irnilatbrdevieibr.stdit-dietcdilcoa8u2fioasfebntie.heIalniunrcffcoilesicil,.npoVruiirrcbitdcoioorpiaairie, afdiiicesadhi el-urnicoiBfnidlcicui ,aferiadter,
t_ransmiJ:iit,orii

ibfbeeEoL{iaieiellAetuiicinsueleaonarirsru.mtcsidacalruammettitdaevi.lo._aphrduejfairneitdrifnoetpod[rlieae]idsrmceiibn'foaaii.jrucrdetfeloiesttpepuauertrtixttaeitttroaoeaamsl'eaen.c. lseFienl.c]sra,rt[p,inrdfiieicepioosaace.tsehid'i1;r:6ei bprr1d-i-est-e duce cle Kent qi'a uneia clinlre printesele cle Saxa-Cobourg, s-a
cri.sS.torit din dragost,e, in ciucia slaturilcr mamei sale cu -idrul
.siiu german, Aibert. Ult"inrul siiu fiu, prinlLrl f,eopolcl , hemofilic,
qi-a rlus -.'iata sul-) un clopoi, de stichi, itrcotrjurtrt, zi ;i noapte cle
tp-iri.pariunsm.Ehi aesuttmniesuomviraaoeq'dbisiaiangird''aeeivn.etfneastpitsdopitnrruediirlriuo.cnmoIq{aeitghemue,rlornpiori"iilroiiaadsg,iie,c.es"stceftlieaiont.od"rrralaoctrle,adic"ece.lfi;ireceriregminJeatneei.iltmiicnseiaicciu.i nredrci. hernoragii
Ei a murii la r-irsta de 3t ani in nrma unei
(.:el'ebratre provooaie tle o izl:il-urii, care in oricai'e all caz nu s-ar
{'i rezumai la un }:ana} cucui! S-a cds5lorib la virst.a de 29 ani;
din clsnicie au rezuli,a.t un htiitrt sinXtos Ei o fel,itd, prrrl-[toare.
Datele de care dispun statisticiie o.M.s. aratd ci iir rneclie, Feiit,n, tier.eililr-i coritesd de Al,hlane, a avui la riar.lui ei, cloi fii
la suta ;i o liiru. Unui r.lirit,re iii a rriuri i, Xa ci!irra alri de la nasi.i:re, iar
cin,'i s/au qase famihi cle mii de locuitori sint ai,inse J.J,**o- leifrlaii, Rupert, a tlecetlat la vir:s';a- cle 20 ani, in urma lirniloi'

fiiie. prorrccaLe de un accident r.le autcrmobil. Fiica, h{il-v. a arrul, la

cc^mdpSierereoiczlaeugam{IPbjmtrulieoi.ra"lcaiamei1rid'nt'if8aeeiedc7dcasdms5eteui,ceddidepdrniranreloi!oi''tifcouaracitbrnoeniaceenrlitouifrdcudiliecheaueaWiz"tahueaiieelezx.ti.emcdptlo"rlo.eeo*rcnrA,i{rdnl'eefiirerirnueahireiriinesuLdstcmrreiie-diarauoigr'aiuiofan,ditg'llpsiiunaicel"nluniltsuiua"ctueinr,rl.rnanus,isiern.Lie-haiiua-aT.uuioi.raio,ers,v*r"obasmillaiLlin,irl.}niigr,;rudCd.iilir,*au,eii.itciu"i,t'.ni*iinpiri,g.c*ar"d-l*"t:*rci;tu,;i"r.tii r'inciill .c5u co.pii si nepo(,i, uLmag! clintre h_Lerami:eoo{ilipet.irte sint, con!ern-
Jull.a?u-t]d",r.ad'inopualrlileuanetacbodnlsuai ncgau!inidacmaraemveai,c'rolenscclujncetjeranaaiintieg*ri'nreium'et,,sf;aou pcrairi
cu noi si nu par s{ fie alinqi de
Iiiu irutem qi nici nu ne proprinetrr si-i reconsl.il,uirn intrcg
arborrle genealogic al desrenrienlilor incepinil cu regina \rictolia
si pin.i in zilele ncaslle, inliir nu pu{.em uiia ftrptul cri ncea.ctd
alectiui:re s-a Lransrnis cie-a iringul p;eneraliilor ltivincl aproximativ

r.sa JrgtnlPmtp"'et.crpn.eobvale;rncale-saulbil-cal slpnecln[ tpreuargqatiilnuclirfaicrdgifancuemesreaga inrenLia nocs(rd ,i ur',r5lilLe clin rnemblii s[i.
Cea de a ireia fiicir a regilei Viuloria, Alice, era purLdi,oare.

De le sol-ul siiu, r.Hl mai ir-rdcpdl'l,ai. t"lucele de l{essa, ea a ar.ut,
r;rpt"e copii. BIielii au fost henrofiliti, iirr cioui. clintre ferte, Irene

si.r\lir:e, au fost pulbiitoare. La r'inctr-i1 sdu, Il'enc ti .1vu1, drei iriie!,i,
rioi hemofjlici ,,ri s11111 sinEtos.

36 37

Hemofilia la curtea Spaniei la Braterinenburg. Cele paLru fet,e erau, probabil, ltrrrtiiloare, insd
rrinreni nll r'a gLi cu precizic vreodai,d, ciici niciuna nu rr-ii tiisiitori I
Printesa Beatrice a fosi cel de al noullea ryi uitimul copil al si nu a avui desceldenii, dac.{ facern ab;L,raclie r-le alacerca Artas-
reginei Victoria, fiind tlansmis descendentilor spanioli iasia ce a prile'i'rit 11nsls speculat,ii zgomci,oase in presa tlin rrrrr:le
cea care a
1 r:rri.
hemofilia.
fareviriul Alexis, titipil curr. se 1bie, era atinr; de hemofilie.
S-a cJ.sitorit cu un print. german, Flenry de llat,ien]:erg. r\ tr$iiniLnXiainrs"1ut,.liaueiietirr-L.aoolnnrnaeapvn,uc-itvn,i.nAc1ir:oenarssso5ur,rirrs,iaiinnligLel,ui lfs:aeRpstau;:srlpijcuin[i,eimnauaairaLndoeailailo,etraasrspeeevriasctniau!reheleaii
al'ut trei copii, dintre care doi au mririi in urrna urior gi"are hemr:i.a-
s,-ii: unul in t914 datoribd unor rini primite in rizhoi. iar celtilalr,
Leopolcl von }3atlenberg Mountbatlen, in anul 1922, iir urma
tufiinneslrti,.ainlf:itiilen!t,rd5v.eyniclLiiircn,ahiui:nuergi ihcaemle.or$ai.gciieilndieeianletracicledraeificuauazErlunurita rrra ptirn;luetj,u[lsceecrreeir5n..oPnioiipool roufliceiaraie,inmarf;as.treansiieocrureileclo+rrocaunerliiiplua*r,ie.tatef.i
lcarie Cu
p'.rtui viizut ailroape inboideaune. imbricat int,r-un cosl,um rle rrrarinar',

Victoria-Eugenia, pur"r[toare ereditarir prin rnama sa si aqezal in'rr-un loc de frrrnt,e, purtal pc bra{e de un cazao solid.
sulvcnit rtizl.,ciul ciin 1-Qj1r, ta.re-riclul zecc ani '1i
lespecl,iv bunica- sa, s-J cdsiilcrit cLi Alfr,.ns ai XIII-iea, regel'e Cind a se J:ucurI de o srindt.a-le exceieniS, cel at'ea pir-
Spaniei. avut qapl,e copii, rini:i briieti si rioriri fete. rea cil pulin aga reiersea din
Perec'liea a I'otogra{ii1e oficiale apirule in presd. Pentru a usura inteiegerea
AceastI a treia genera-tie cie dsscenrien{i ai btilrinei reeine, a fosl, rirlor evenimenie pe care le pti-:::entdnt, arn socotiL ulii sti reamin-
insd una dintre cele rnai incercate: cei rnai mare riint,re biieli, l,irn sr-rccesiunea celcr cars au ocupat 1,r:onul Rirtiei in peliciada
Allonso,.ca ;i cel rnai mic, Alonzo, au decedal in urma hemoragii- 1613-19'17 ;i care au alciluit cl-inasi,ia ]lomanovilor.
lor, arnbii in accidente de automob!], Un alLul a'ir:rit, incopildiie,
probabil tob ciin cauza hemofiiiei. Ceilaiti doi. bdieti. dintie t6t3-1615. Ailunarea i'eprezeirlanuivi pe sliri (Zenski Sol,'or)
unul coirtele re;;e al Spaniei, care alege ca lar al Riisiei pe i\4ihail Fedor:ovici Romanov. inl,emeietor
Carios, pare de Barcelona, latil ast,ualului Juan al dinasiiei Rornanovilor. ca-re va tlomni sub r:uorele de Mihail al
sd fi fost scutib de malaciie.
III-lea, pini in 1645. El este nepotul iui Nichiia liomanor., fraiele
Despre starea sin{tdtii membrilor casei regale nu s-a puJrlicat -,\nasi,asrei Romancva, so{ia lui Ivan cel Groaznic.
niciodat:i nimio in i:ulebinele oficiale, int,rucii acest aspect ccnsti-
tuie un secret profesional al rnedicilor, secrel,e cle lamilie, secrete 1645-1.676. ALerei, fiul h:i Mihail al IIl-lea.

de curi,e sau de Stat, secrete de ambasade. t676-t682. Feodor til III-lcc, fiul lui Aierei ;i al primei sale

sotii urcri pe tron la vir,rta de 15 ani si moare lnaint'e de a implinir

Ilemofilia ?n f amilia larikrr 21 cle ani.

1682-1,725. Petru cel IltIart. in primii arri ai domniei impart'e
tronul cu fralele s5.u lr-an si cu sora sa, r'egenta Sofia, toli trei

liincl copiii lui Alexei gi ai celei de a doua gotii ale sale.

lndrdznim sd avansdm itleea cii poate nici rln all exemplu nu 1725-1727. Ec&terina I-a.

ofer5. o imagine mai grditoare de impletire a istoriei cu.metlicina, 1727-1730. Petrru cl trl-lea.

ca in cazul ultimului tarl. 1730-X74A. Ana I?anopilu cedeazd conciucerea favorit'ului ei.
Alice, nepoata re;1inei Vicloria, s-a cdsdborit cu tarul Nicolae
E. Iliron.
al trI-lea al Rusiei. Existenta cuplului qi a copiilor lor a lu.tl sfir;it
-I7 t+I 17 6I. Elisab eta Petropna. i4 a.re, care tiup5. moartea
Ecaterina
7762-1796. a II-a cea

tura rEDlsre.vCiearr,twLeoigtdhr[:a,,',A1c9e7g4t.i bolnavi care au schimbat fata is[oriei". Edi- lui Petru al III-lea rdmine siirgurX pe Lronul Rusiei.
Historama, nr. 277,19i2, pag. 93. 1796-IB01-. Pavel I.

LB0L-1825. Ale:rantiru I.

38 39

1825-1855. Nicolae I. tluc5tor care s[ clelinH irr miinile sale o putere irr.tliscuLabil{ ;i pe
1855-1881 . Alexandru, ttl, I I _lan. 0are sd fie in masur[ sd o ir.ansrnit,ri intact5 fiului s5u. Alexarldra
1881-1B94. tllet:andrtt ul I | [-lca,. ,,r.r"*"u deseori asupra acestui subiecl in scrisorile sale: ,,in inte-
IB94-19L7. Ni,:olae at II-[ea. |esul copilului, trebuie sir fim fernri cdci alIfel moqtenirea sa va
li tnsroziloare ;i el nu va trebu.i s5 se incline-in fala altora, liind
mps'1f9sur,.aih1rn..ii7rtm'.ri"s"ek.nbtPoucaud9ipet1noesei.c5l1imaireqnmnltolrteric.,reenunrtrreo5\r,iliniueirsiriroieri"siplflltorietor"earrrmiutsclea"ebi r(trficieor"reo"mn,.1llricpnag;inur,1ns.(riiltn'a.ili.e1r'iji^..Aamr'rlpti.'prste,itto]lueJl,ra,Lq;r,-:vati'r,arnia,irlteelrippirsNr"c"i,ioic.t;roor'c"'tlrs-ao.2pe"c0oJl'apn"*t{t;jrra;ei;rcr,;sr,,eelt:rii;aci"
fcla:alclpeila,lbdiel sdriieegpuapr,rnemrtlplr'nrltLsei[n*piiri,a.e*c.t,eei.as,t.o,cnro"aip,fii,aluctrlt*ri;irdrlaoerm...npceloepmnir";"p*i,rreo*thiecrirae,".r".tei"u"o-*iI"*ielcornse,i.ecp"ine-pmraoiritri propriul sdu st[pin. 'frebuie sri-i l5sirm co.piiului.o Jari puternicir
qi cli' aceastI carizL l]u avem dreplrrl .si iinr slabi. I* caz contrar,
rtoast re. el vtr avea parLe de o clom[ie qi mai dificil5, clci la treb,,ri sdrepare
Are o voin![tar"e, stie ce vrea' Nu l6sa sri-li scape
lassr.ilinb.ei!rgeri1e.y'rn'rt..i1.Ljls'{i6avaI.r6Brpr54rcee1irl.ail,snpe;spptis*lpriirrt.tbceevoi;anr'ieiniitrirn.bi,eani,'rap'li.iuearrrL,riatslrLi.Ai.ajaiulnlN;tetsrrtaixiu,,nlz1a*olilrici.ru-ill'ad.nir,errimri'a,ii,"ji,xr,iri:,,ai.iirrl.lL,'..ni,sl*i1i',cpi.,'i'l1ii;inr'rs;o,iri:tali,el,,rail.r,.tsrrA,..u.ei.g";b,a),i;pF'iri;t:,ni-;,rn*.tsia,,rJN.lr-(',r-,'.._r;;i.,nii'iir'iif,*;r.n:'ifiria,'i,;,niec".,,,ei,,m,ae.,.i,rsia.ic!staLueii g.re,qelile noastre.
nS,,aliunttbiniqLLbaa,ottatd:mlicin)eesuuoeur.iatcsleein.rqmbn.iboainrmqilea,ee,nrrLAvleilnes*ixiifqaafairlrriciiJtrrl,,s:.oe'iti*umitl"ips'1seee"nitncu,reruprae.ric,,rii,,rn,lr.ienl';tite;1:ar;zij;im;o"ii,almi irs.ei*1u"lun.ge,_.: hrc,rlurile prinl,re degete, penLru ca el sli nu lie obligat s[ con-
nRpsuuaafslrire$mtrruxSmLiirsiintppra1lr! iitc1letlrerraec.caiiree.sir,brAanelelcsrseiunn.r,n.u.gir.nnlirlraejnorncrr,lrireiic,,.or:,ririi^rlapiuujtisi.m-nI,1'rii'c,fjploii"5t*a*1"t_i.e.on"5,iprn'!r;f'or"arl".n'l,,;.ili";li-'5;'iip,.;l;r,,;priii{_r,u;r.v;,,,ie"r,n,lnu."irr*,,l,
nfcaltlAfauitauoeeou-uslarrrelpte.c.lldlsonx,,iqcel^clcanaLf'ei-lrtc.n'itasaa"aaniccdetr!lcluriioaii'ieieupn,talrriicenraucai.'aitidopenn'iugtf,lomis:pcsii{arurma,fn;ueoriIlslr:r''isuroaal'ertrm!*,rn,im-selaunotaaltrrorcerhrsDttmdihrarnsloeu.rouotnru"anniTlnl,tpiccrai,incen,rcuelsr;rii,.s"r.iseoeirenroicitionnlrrr,iai"i,-tnari,'rr*rlr.riiict:s"lr,mi"ipiltrt"*{ra-liaora}.r"arrilirr"o-i;uirl,r.-a$r"usllerparre,ri;rUJirar"rr'j,tiinat,"ivnlli-].nu.;eXol,u;rgii,'u;.\r""r'r,.,typ"eni,lar..r"uico,irc,;;rmi"n,rs:ex":aemr.al*p.rslil*r.sna*l.i1co"Nipiticrla,se4piniiar.on,ajrir.iari!ciilieurnoo;am.-en,.r'rrr;s,a!roiur,rurlij,d-'.ar;u,tltmo,i"'-*ic.rr;c,ri,,e;iif,iii,dnrse,f"i,pe._i.arsrirlru.lhl,utiilri'pinub'cctlcleoip)ccr;ir;uoeaniri,,lp,"oi.r,rrl;u.erjrnmv;i;rsnau";'_ipa-d__-ir.l struiascd totul din nou".
,ion,bsso"erJ"si.a"i.etr.duree"lra;[Nlirrrei-,cre;uoealtlac"i{eiataxla.cciefidolrssocLarrlanis-s,lfitinnrfeqijcluitiirminlfpecaivurtorr5stiokadd: geei'beleRlrrmboao.psi-uprAiluaolel.ixsin,ao.cn!,Mdiie-rsiasnin[inggcuto,rrmaiaiYiLsesX5aai
40 erau valabili consulr,air pe asceesotpar-r;nie-iaualcucie, pptaintrl pdrelile.
dacd-l la urmd
lli nu erau fii in cazui cincl i
deci'r,
insii toli au pierdut simpalia gi increderea !,arinei pentru cd au
neglijal, sub o formd sau alta s[-i cearl sfatul pseudo-cEluqirului

d esfrin a1'.
dSitntirfmLuanecr2,!,fifiellreb&r€su,aaqirterieu,,1icbliendlctorecinrueuimtl, oGinncierfeirlrarnrkrctS'ui'anrledae.fi-o,psarliridnnecmmepisiuntpi.s,etSnruLeaiicrqmtueeprBLa.sV-tea.
tloverlit rin arnic itilim al lui Re"spuLin, reugind sI ciEtiple itlt:recierea
impdrilesei. (,,Un bdrbat aqa de devotab, aqa.de onesl qi.aga de
sigur"...) h4al armintim cd
iiicti cle la inceput i s-a inr;redinlat o
sarcinir suplimentar5. aceca de miilistfli tle interne. Faptul cx el
it,iqrr",nin,.leooearr,a1ipn.epc.srlRa5e,pia.Lrlsiinccl.eu-a'i:mslricenp,z.Hoo,Cnrnlahaurinraftira,lodngaatcecaier,rmsisrtan,-oapnroiicirufILinlac-i:nal,otlrivieefqrdiaiib{c'didruocniuantr,mpsfaiulnupsis.pctuetnmclutt.'r!cii.naipei aasbusisid,-

L,a inceputul lui noiembrie, inembrii Dumei lansaserd impo-
triva sa ott atu. violent. Alexandra ii scrise lui Nicolae: ,,"'penbru
a imblinzi Duma, va trebui ca Stiirmer s5. lanseze zvonul cd este
bolnav qi sd se ducd sd se odihneascS trei sdptimini. Prezenla
sa are acelar.i efect ca si cum ai agi'la o c.irpd roqie in fala acestei
case de nel:uni. Ar fi mai bine ca el sd disparS. pentlu un ttmp qt
s5. revind in decembrie cind ei pdr[sit terenu]". Nicolae s-a
vor fi
ciovedit a fi de acord:,,Ceea ce spui tu este fcarte adevdrat, este
vorba cle o cirpX rogie agitatd rlu nurnai in fa!,a Dumei, dar qi.1n
fa!,a intregii !d^r'i. Arn auzlit aceste cuvinle repetate in toate pdrlile,
nimeni .r'.i.""d" in e}... Mi-e team[ qri cred cd ar fi mai bine
s[ plece

,le toltt.

41

itfl:l;f;p!p,Gif,aaurPeoirrenneirnt:rtpcocsarLelunopiaienufAetraqvl2.altnin2,Fatoacir$.rnsers'nirnurolareraS-uuiiaemer,lmsit'mirniniiiRuritslmtaonra]eiup':see"na:per'tolir.,un'."tpu.fart".ieiTonr-l;Dnuokp'iL;nalr".;e;oc;.li,i_r;u"v;'.p;a;;i'ts;;'i.;.t;Hrdy,;lir.eri*rra'li'm,-;pr;*o.;.;;ir.lo;s.ri'i."r"r.p.Cidrjvrne"uctuoic"";.u*Sari'pei'crutpid"taroiu!rpeirrln,;mtdru;.eAe';"Jceia;ifu""riaifinia"icudicnavcei,me',e.n#iri'asrgi'oio'*tnc-e'n#*r'e'eiliur-cnelaesisnxuota"itmruoddeusiroa'rreiuunruri"-uintedd:r, t,ldliifie"o;.f;an,siirir;iur;pa"'iice'",ie,"nl,atirl;,srl;u,tu.,;.a1i1.la..a;,.,c,.sPlb.e.e.rsi;,Net1rrae,a,nmtinait-o'aodneao,tj"nnup'1leit,nalursv,tv.iim.n$''nLe1aiesnvinroim1iqamilauezligi*tnatpdreiieel-lnmc'poiit.irirticv,eitroetie'aeamirnezt,t'l5[urv-llroprnrmerbodeli,sJuialncr'.uldaTl.miren11lnitqrr.iocpvtegvnb
iri"rtl bine ,si Peniru coPil'i'
iN1n9ic1uo7lTltaismleei peaGoleavfolzisatiitlnerid.nma,lolnaesc,1ub.,dnidlurt,dirp.ib-d;J. uulc"nifu.i^rUunt"ilili-i"m"i#in,,,i-n"uf.umunrnrn.-itsaietrj.upuci,ntaadtrisinnLic,iaipnuruinna,rrtouic,l trimis trr-ea'qtd sctisoare' Alefantlra
La dou5. zile dupl ce a
*" i ;iil il ;-;;;;;;ii{ ;fiEdpmAcrmdtatclaaesaeaepee.dNedcalaLiru:cetdsilenl*dlpmrcieneiiPiae.peenactxuntn.io^'nriaccs,iorlajapanriptc"qmnoreifiratulamI"!naoatteabedreaote1rrdiitnoenzaesdne,an'rabarafmi.d'rii.paliiiu.airLillictiabaira.,iiinaEqruuomdgta:e"itltiefoangmt,iaupIns.ferisrmieocvceiitto:agnuvocsrtsearpepiaivluf'ruoaaiia{ujay'atsnidaiourccfisevdnLrtsr.rtncfite.ia:alruasaeulaesiuurn1corunriscislricttsaiiiereLl.upd.l,neeru'ceuj,jn:lrdlfBni:crirr.rl1tciumegs"rin.uerrliustfmci#aiisD,ri.ei.tio'lnar.lrnay:iamr.aa1u.oto,pubnpri,D,i.itd1ngrpaCip-r;tridaii:fpli1EJ;eei^i,geeiriieramini:,rery.ande*"d[o::.ri"a1rvr"qpl',iitmfris:!ucorea"shi.reraxoRaiiclt*ri.rru'-,lzir;aeuiei"eu.io!l;ay;r;.,icnJti,alsa"*,;i;rlpiii'irson'd'"iea'a.;"rii:1iar.lnr.gppnn'i"r;l,et""'oeio;rr;Ni.;-l;y;uv*,iu{"",i;*";n;,lieiduij;i,tt"i,;;-l"Nnog;;^.J'i*ds',;"'rni,f"cpim$icnJr;orr'ri,f.i;.l;;i';i;o,"iil;;ui;r";;;i"g;'ri;';iiiig,;r;;,n]niis;J';in;ld;;"i'tl;f;xi;i[';,;j"ul;;i;ls,n;itl'_,a'l';r";*i;li'edit,li,Lr'sru,crDJcr,'r.crrx"t"ie"upi"ubhaeiyorsgrpu',r_pnrn;:_;i,turri,dttdN"Td;mnrieeinDiei-r",,nrfinesdJrusi9cf9R:aaeuc,u,t_dilpr_ilcatrqiroianinfsceeiemmeu.roof^uc"pilusliaializnfarsa;nnpaieosiaSepupniiiedii;lesbcsrtlnanTuadif;;r,rcle*!i.err..i;ner.nitdrpepsuiaarneidrirr,v;lrnass,aluiolcerce*nd"ind,eirrqedrlribpn:inJnuaje,.iit{.,aua"crmsp,alao:iu;eirprp.lTI_ei'rpinm*eisdc'trasr_zlur,i,dizias,"ioneuyaltliiirior,nuiaunsrinirsitianid.nasn.id"d-iuraddl'ptulncr"iuafupeulir.le"in"c1uuh,siesiioimiacrF.sir"""inoohritdi,1riri;ptimntcri,soindeiai_tnr.:foc'son{fcruidiricticairpeane"bft,JrfmaueieeaoirriSrnarierta;lsln-ee.]eridaeirra"-a_:nn.lsi;ee:,_e,i,-: r,-iitAli"t,i;-'l-r,*'i."Ori.;i";,*r*riil;;'1;I:,Jn*p'-.tt.,r"s'*u*t;;"-;.i"flli;,,n;il.Ji"tiirul;i..lirilrl"a;J;IIis,*t.-tc1,,'Ci*i,*,rt,;ot*r,.,n^,,^'viit!r.-:s,i;,i.tin';l''{ilr-;r-,*Ef",;4ir;lct'1uar,pi"rll"i,j1,.n.utii'lurn;.e",d'nriiiit,len,tse.rlo"1!t'i'ee-lI;u,.ir-.nctrs.'iu,$aqplr,,-'eilt,te!ttilr1''efprcnt'iqitu-ri:c'u..."drFiFr'1rsl"Eir,is;"roioaJaa-[otsr-)titopmit;urvlttnEpiolettJiE"lnltcrisrr'lctnlt,nisire*pr-ipinrlirnaiiinrp,rerlnaiia't.ljirs;ualiiartc.sn:co''!rdCat1lriaPntv'\erlr!ioio"r,rI'rnloauoacv.ereIb'dstla'.ruaol:iriaireze-'nflpi'ro'oa'n5iagsIogRa""ulrmlprflarpaIpcpcDtostrraemserrlivaf.pnib:erLdcrauDreardetjui!iulm'l'rf^Uiq*nn'pfvn''aioiioLg.rouuYtt:nscara"ic,!cte,.t]'tc'aiAroia.ileznelicoitcu.chr'io:l;rtitldrs1,rr:*n!isiedct.'iifl^ipre5.lo-ii-otCrrln^acisolmearseutt,fnl'*tsamlp'rmcai"ualnnlcraelrttpt'ulu'atncttusihE;p.tr'-neel'lir'
1'unr,l'!ile raie.
42
;;,",;itl;tili;i.,,;"l.,i,*i,;:i.,.i:,niji";in;"o;n';,r".;;'ip.,t";;t;L,{,,,''9i:-'.c,iil',i'iii1^r.,,r',j"i6,"''*,*,i;,,,i'o"l.'1''li*"i'Nl,.iri.,,",,1"iiri,u-c-"l,;ir.rE""o,"ni1;h-li*c*a'",itiirt'ie.c;,tJ,1ili.r,niiugiir.-rn,^tt,lJfte.olE.,.ta,tt.roi,irpai'Tiza.":,-,cri:ni,rntaocia'ucisti.,rirtili9s''iiu-iqcdiroi-i1:oiaanR-:cne,anuiaverrAuisi-'i.ir'nclui;iep;ig;rgrt.rxie-u;brizarcc.tcniiriusfnuXA:lndii.eui""trniictrapiiaoeuan:uvnnxiI:ailrac-idi'tc-slibiorenft'upit'acecanuiatiicn'i.zilltqqs'icenadqteirl.iiciiiisd'indn'liieplerrocdrr;'secoiecealoriciellcntn''uahghrcti-url'*'i5i5i-i-liLi

..r*pTlolii:'coerrgn.}*,i.re,oliet deeusF.r"jeiii,'eyacasrra.ls'ii{i}l:v1,rivi].uNiRt. aPsup*tsrtlkirer,..iiccpi eqrianrirnau'eile

i;t-Hiu;iPi.r;-,;rv;':;*;:fire,:,;;..,rr-e,#lHr,..;,,*!";;-itI;CtJ,f;'a;,t1;'riir;ci."rf";.l:.leii-;,,t'.ltiiu-;illlr,nti,.;u-tii-i,",r'u.riax'm.,,r-l.,h':iiri,iono,.n;r;"u-i-.*rdr;t*il{tt,;lieiri'fi:.i'r.l.ic1tprq'u;*loa"n'"litt-ir"ui'iutil,"t,o..-.t'-r*'tnii;5-a*oa.-:cf,"l1*ii"l'ce'''i.}ptliJ.pel-l*se1a'ir*':c1adlzilt:si'usc;lcienr;i-'rri:e'uriin'rde&s.allprer:n-+'cxansqr'ts,r1taric'ierni.ilt'oieipnar;iirr,iLnla,'.uicrrapicAai-liii-uceerLrl.lecoriiosxc'as'cairoiri-aeahlnrarre.rairdueaiieclur,rcr-spclarr'eet'tmrreuctri"crhn''aaic,i.i*Tcli!itca,r'bir'fr,iarmoit':rii'5itsninirmoJaitape"rpfsie!rli'i'rcz,LlTrelr'a5i:Icilsri.:d'truvulii:deai'1tl,il

4B

cd se droga sau cdzuse iinndpeapbi.m{ratabtiduu't.urriic. iEterauinzuorlactleqii]pedxradnscitlrarre. ;i*Dlu,iu;-.ii;p;i;Ir;;nUochi"t"oe;rtvSva.iSrgieroielzeaiiitends-tro"ti,aiv"giiemutqvuuielunmrnic,auitsliooparcirlloeootvsrini,"qd',vioacsridoual.dslsuai-g,ianLuidlrvoadra,zssuveutapcouradrbiatllaiugitinaeaatarsepfdsaatamraedrieell.ia!re1e,i
Cf-Routor"rmo*taiauprrn,.ddtrLfvoo"ilvsosgtrukrlaip.'!niPnaid!erdsittnlpeeusecnciiiinpinledadevca!iianinmcral ivnaiaunuttpeofu,mat!euoaaqbi{lioaelurpgipaLsanudliazuluatuiin.^liuem{xiapps,!elaeidnii^einptre'ca,Lhalaiatdauci2euin2-i
to,ti rolal:oratorii s[i, urma lui; este arestat.

-l,n E.sp!1,-q!-ia decHderii fizice o gasim in dou{ din scrjsorile sale.
d-cAlexand.a,
12 iunie 1915, rdsoundea asttelunei inLrt,bbri pusa
rctacapsl,ena,-ui,cuDn'apsreetadpueuaapa,tip.mLcecsatad.outtad,smrIrmpretdaaludaat1gaiumri'brl1amgifpes,ieldirzmimsdtnmineaindseeauctl-staiaiaraniuo,.t!purscaideieDggiphn,nouruaciaahieaIsnner9ruttedplIatatla7.auuiitsmn-n.Ntrris,deeauupf-Ffuclitmia.runenuaiqulrilo-atmeipnp,sditctu-aiiosuacimsunrl-r;rotftoa,reatcs,ta,vetagrersdon,lutre,ilupea.isjsrabprfiimtteiedecnSilaecniigocf;gnac.dra'iaa,aonpi.ti{vaaea.irmeiqscisncpeat-ieioira,iremafomaaaip'fmnirr,arnaemtfnfu^aiii.dmmerlrseeunDecdipdirmla.6ialgicnefctaipriicntSeeLr,rand-aauim"sioocmt,.r.aom,oueasdttrpisreoe:u"e'pdin,nrm,raieeo1tri,1rut.a,'v.mnd,e,,dl.,i.,
DuPl5, hemofilie, avortul sPo'ntan

unu.iDmupic[ toate probabiiitdlile, rezu]t,d cd Nicorae a fost victima itut*tn-n-oopri-ttfm"r.r;i-.upre;-'"aiAii'pIl'.a;-s"tralrt.ai5dea"n"izbfeg'itstinueeua,dmEildlarnelleuioliaandratAddot"e,r"ert""t'pTAae""cia"-'aughlrtie"atnoealevmigeiiamueusoarp,nlorfnmumroriefIrtissiue'a(mlq1itairet'lira2ei.bs"n2tuaeaguN7up1ulriYlluu'-ea2ttIsd-o7u2pameuil!luanl,7bepa,un-ptu1d,iundiennrt)eru5eica,mcriierqziainfaabaii.uu_dil{etcUdm^urfadisFonpineeisgeinqu-lltaiiuairtnpiaicrraicti.itlaoeoeramvzJaril,,cl:iuauaueftIsraamIr!iaq-lIvdieamt-uao"ldeeccl'tiraliidutsaisnuisnlOm'eSIlocs.ss,rteUduopcanourcouizitmtcnaaefetocd'narusiatinno--t-
infarct.

rcumoamolenarnrgeeercfeelnmneih,n,oIditbtd3ruia.nrerelptiuud'rseteitauee,npsmaiLdidd-tiDnamduuimreun,pndmaNm1ssm,cieia4cdlauoior,seanlaspalla{aueureirecariducrisn1eupldc5tscooiooaeslmncirbitM,smdpiiacntieiicriitthrtroueAiaec!ian.liimeinlccrD.xetneiufufrsauaanmlrlv,;siaorsaiiobunaa$bagrd.-edeiuiitcaednmu,'dertil-aper.uleii.rrlisnieia.oirAtcpLaeDaflruaeoiduuxta-umall{ircssr5teaee,i-s-cicMm-aitsna"-rriiJurrthreeiorieuairg"asai,dre,dsb,anatdtflfloJieiaiau_e.il

I.r.catI.hnottiamripreace. agtepla pe re])r,ezentan!ii Dunrei, farul si_a rnocli_ rni-cd localitate situatd in Calabria'
L-a chemai" pe t'hirurgur Hs_*ea[ni-idriactfoa"rla3It0IcIo-olcemtoapm,licbMar\,aetiriliLoa5r 7ds4eu' rWcvlediknleoitsue,'sc_kupi rimpncerii.plnee!sjioud-l
Feodoro.rj si i-a t er.ur s[-i Favorita lui
r2cl!pelo2l-"anu,,,LnNfrtdria"caclohtueleanltemuuo.iaolefsbfe-idla[ioeusddi,"ieno.mccloAleaavbrrrieautaitln-eatcce.iddradcufsidicnupaedulcndMsdsaemi-uhflreaaiaig]iinlan.acdaliiairinD,c"fruoiUrmpmirael,uiiol;uai"riu:*,sd"bo.",;sli""pi.J*p"ie"l,],il*i"ar"r'"oaoiuru"e"i_l""e- a" Co"aJ, u *"tlt
;;";; ;t'decesul
nastl"ii unei fetite,"-rriiiour"o Caterina'de Bourhon' Cum regele
;iari;u;;,ie;;;;.'t.f;;ilr1a;*;i;it;b;o;fe.;;iu"ait"";""z"i*;td;"d"olbau;-ct-cl;?aiudoaeaHran,r'a,.feasisii",tn.acdefrtdtooiiX"rcazs,n!suuit"oMleatuuqmulaeapr.i"oo""b,"ttgrrnri".*ndt.pitip-,ne'cre.lua"-ir"tsotlDria""toi.eioanpilqLiipreriidy,tc"oaa'oislpEzitr-npeediagala.immeLtcuRraiocoeonesiunrnnbgeeiscisetum.oi'lgeloeiliitoaEntdrtabessade-idirfalve'ToiLnfpistriqroserdetiamdr,cdranpqiaeepnlsil,ii6d,rnmtnocutqeiudafi-tysi'iedt-.idasl$niavloec"dieff,vueousaacrcts-cpeeodtsetarlardeeeapmt,!sua,cddstaulaudeee'rl
ltafnao.c,rqsccrL.rlie,.nltRruperdtu"laupipr,b(lli,iai*rlsr..nPlrdru"Dyunr;,aTirtlaear"gn.viMoi!ulnini-ihandi!aDiu.ildbulopemclnrioaucmrceitlsauraed..luomtebilmafuuoittsc,2eiLaui;n2rsaad4Lngiundia-oleirsreoaeupct'ittaombtoilpn'miat,uuibpclitaredeiirrectlzi-ai.traioiugtbg,eiurvaMqmediidhea,caiiuaiinlpuJ'acu*.zbt,ihce.ti,diiancaocar,f_l,i
in ziua
ddseeta1lba6ilimMt amorgdL'siheui,lreiNvui.croIgmleaneetdesieaditendtaourerpcsdetaaarebdedailcfaaamrpesi,kiieoSvi oRi"aoi"^ctu"a.irrotai-ei.n.- l Bernard Imbaud: ,,Moartea unei prinfese", Historama, nr' 35L, L976,
P1uetlrgoegrnaedraal
pag. 134

44 45

ferir,iti dind narri,ere cloar uirui singrir copil ce nu s-a nSscut Ia pe Erluard alvi-lea. ea r1ijri-amdoaatrdulCtiemina:,snui1fliaer,eL^uSre'rusptaurnec t,i"i do0to-
termen. Dupir Drer:x de Radie, Caler.iria cie },fedicis qi doernrr,ia rle ar fi fiicut-o paro irisir
rul Harris
nevercsillril. NIai muli ra sigur cX Jeanne, fiind dup[ cutn sc. ryLitt
Nemours au avnt curiozit.atea sii r:xaniinr:ze sexnl copiiuiui eir.ci,l al ; iragiiii,ll avind o sxiririaie delicatd, a mrrriL irr
acer.la er'a un bdiat. Avor'lul si rteriliiatr,a cat.e i-a rirmai, atr foi.t, Je,r consritrilie
rrrma.rnei febre oueip'.ait'. L)upJ. aiii aulori , ea ar fi_pierib tlaLt-
rIaeVtir-nilbetouaai.rntceuertaernra'.fcriilidnsoiPfrilnoisnioinlc io,a"ni.tirlFu.a[lcrie[t.aaelcyCeeaensimtaiiue]g:nouiees.lt6ar,irl"pfsoicaa,!tnciratc,d\c,IiieJrscrieng!ur,iiracaaIlai] ril.{ unei operatii cci:rr,iene prar:ticate de o moaqe (Witkorvski).
Domnrgoara de Montpensier s-a cS.siitorit r;u Gasi'oti d'Crl6ans
lui Luiluvic al )ili{-lcri,si a rnurit la patru ziie dupd ce a
ciur3. fr:at,ele o feii!ir, culc;cui5. ulj,erior sub nuurele cle Mi.rea Domli-
rri6c,.rl,
a Fiica ceiebrei cntcrina-d_e hlecliris, 'reirgleinianaEslitsear.bi eptraema astpi:areri.ieAi. i cl,:spie cr.re sc sptrne L:i a fost,-jrrrn:ii,atc nebund' N{oarl'ea
murit ia 2 octonil-.r'ie 1568, cletoritir 1oa'ir qi
doua zi dupii eveniment, Filip al trI-lea scrier uimdtoia.rr,le rinduri I ilo.uroi de Orleans s-a iiator.at tol febrei puerperale, c'cmund in

duc,e,l'.ri tle Alba:,.iTla a ndsruL o felitr-i tle 4 sal 5 kg cu c crr-r ruai ma.r.,le ora,se ciin aioa r,rt eil-19. Boaia era pulirl r_U_no--*.ut5. qi ca ur-
ciIuIe-alreinoaideqaid-tea[ rfaufirnmoutrari.im"vCiaci,ispsiirrlu"i!.lialam. oerrcrrilimadtia,l,cra:i,biii'ar,rvsrcleiini-cetruirilruariuel:foesi-pieiuzrsar-yiiu:dsn-alinir],iaiupist..al,arI mar.e, clubiu, N{al'ia tie h{edicis a ortlonat
prntru a inlilura clic?
a'tll,opsia rumnatei se.ie. Iati-i., in loittinualel un exlras ciin rap6rLul
dope:J:{raiinu,ituleolp'.irsri,ieLp:eem.g,fie)nu,eoaix,rnmceagamlmsaitlFlerrs,tnli,,ili,ic'rilsluai.c,teotarlii:auabil{cailuccrlrlrau,emsnieiunilaul.)itotacirmu:rpngleur.iLijnid'rotctla-muteao
ai evenimeriiului, regirra ar fi mfcesdt ivcia.tii,nieir.-rinnuara:eusin, usei naste) nFtcaul,r.gcuic-a rrrconiotirc[ntireyitroitiircl,ae-iliir"t|uiui.t..iiv,re'ie'ln*alLrrmj.Xcua.algi-r..ritircFsi-npjqcaltianirnitaruemlieeuriceasi0r,a.if.lo.*t,uap!ir,iiteienrmre-mirrlc.a]u.irnYego.eatzlRaiLci'a.inn.Yiic,f.rihnq-oiLiiirimricnfoaiccsaltiSrlltqepidburme:rnupxe--t
unei adminitrlri.gre;ile cie
var"rlse siria Caterinei rle ltledir.is:.,NIi.qe pare nccesar s{ r,ti-fac
cunoscut cum meiiirii au rici-,. in mctl ccrL pe regini aplicinelu-i
ammDuoaaiaiinmmtginrrudzilji.i,ite'o,ovpaepedeidluierfciiiaezcpeaas_*p{\r'eaomacliusaiol.irpalIJsrueiemris.ercnpocprztiirieierrujdcriuiclz-rliisiraa.i.ruints,giumirepil*oldirmriitnpet,ifc,irt.ciatuiirorenr..:e,l,c,e.,i-EcDaiioiabicvinaauernie,,i
lent,ii. Era gangrtnaL in iniregime...".
mnoaasE|ciirereqnealfiei rqlicmrl,cirrlaioici oi i:iirslri,ii.luPitri.mpraeciieadre,unr:taulpeunmeoidYiciii
ampa.riqpxuim.tiantidvooctjounrinl itl]aclre'iratire'iio, rc5j.em', aaiir.inra,irlnrrieeniraliurega,irt.i;naustd searra. cu Accagli
na"qci, am clispur,,e inire
c,{ iii,i mit,ritr.'nu qliari tum ara!,5. o mlli,rice cle ferneie"'l
asislal la o ceartir ce a a.vut, lcc irrtr'e ei: Bernar.il ii,stinca cir rr,11!ps Dc,:tcruil Guilhm,-.rreau ii atribilrt, in mod neincioiehic irii-
ode,oslrtucreliidnrilsia,drurccl.tienaia'sjtolir[roq]rciinca,ol;pilipi-rr.ciriltn,eosr-intie:r,cpvirliirrcli.urinji,,iprr.ii.in,ii,i,ier,riceiueilr,rninIr'sar,irnin,jceirir,ricisut:rrt,,eruicvctrl;alrr.r]a-e.arrstl.-iia,e
gicui siir.gil unci perir,onite, provocatI de manoperlr. neipdeminatic;ti

o *"uq"i ,:o inoerc:.-,rc s['crira;iii piarrenl.a aclerentli' Prinlesa,
a-ccseLl.eilarua.puriir'irn,ur[l,dpeindiui rlaeri6]c' nagLerii in.-i dela
au sfirgi.t prin a-i apiica o selic tic rr,nre<lli pr.i.i, r,lr.r,rr,. Si,cr ta in menlioncazir a.r:esta
citeva zile sd vir ofer arriiinunte mai pe Inr"g l,Iajest,i1t,ii voastre". Penl'ru a climina
orele 4 dimineala;
casa, floe.miia s-a striitlpit iil zaclar timp de aproxirnai;iv trei sfer-
, Se qlie ci Anna Bcierill) irea cle a. doua sctie a iui Flenric aI turi cie or5. Era ins5. foarie clifir:il. I s-au dat silbea oridcrude, i s-au
vupfdIretmrr.[gIA-ola.erreresu.ea,nrfflianrin;it,:lie.dsrraegugnrt,aeuvilnunicaitlaIiirnial'Ei.eifatrrndrri.ertf,iicrt:iecz,Fiirriin'inirilr'-.ritorm.l ,ftrr'.rictrriiiJtio:e,r.ial*ain'"ntit,;ei',m.-osoelisrtla,"n.riir*rcDtari.rnrp;,a?aiei,qa'rqctljuzci hai,r-teiuii
pus cieget,ele in gii qi a fost consirins[ sI fa.ci eforbr:r'i mari. Sir-
mana a suferit un l,ratamenl, llrutal, care de reguld se aplici !'dra-
nilor s{raci: s-a presa'r, abtloi-1lenui qi pinl,ecul f[rd ca cineva si se
peni,ru ma;nr acr,identul nu ii a.,'iit, urr.r;irli. rlai iirziu, incetinri sti-r gindeascS. la urmdrile ce a.r piitea survcni in rirma acestor l:lrtale
mai i;lalSrtnna Eolyerr, ]'r'r.:cle a &irr.lr-,?t,-c cir i;r1r.ei:ne r'ejr..tii jlre s- t-cauarrnee.oispNi"u!t,.ian. eIfloaesgdl,ienl{acsiataetv5veaainztoilp'era, cmtieminspaiuial sco-oalcolsu,tr;reiinrsespuiannbepdaaormcteIeanousdltioncagurded, fivdoeraerrstpeet
tuoase lu fraicie tclrla.mrriii"ll lo-'n_.carle. bandaje, f[rI a se line cituqi cle puJ,in seama de dureri]e ei. Inferlia
frind <iecapit,a.tX. sIu si dr,opt itT,lt-r€il(] il il.ill
s-a produs qi a survenit apoi gatrgrena'{. Mo&,$a qi-a pierciut posl'ul"' l
Jeanre cle sc:,.mcrir a dcvenii- r'c,:l cle a tre,ia sr)rie a hri ltrerir.rc
al vli.i-iea. dar dui.rir {unl se,.:,i,ic crr rjii r! ili.oiltiit irrea mr:}i
dc viclcria sa: in rcir cie a ti,,ir;lf 1,l i,re, cr iti'cirrpii. le'a a.ciris 1te tirnlr

lum'e

46 47

I-n Tncheiem cu un caz petrecul ia inceputul secolului nostr.u. ce pot inLretine rela{,ii sexuale -.i r u sexul opus, in timp lrr lrrinio-
Spanle; Alfons e.l ,\il'I-iea, sexualii verilabili sint impoten!,i fatd de fiiril.ele de sex r..rrllru,.
1904, prin!esa Asturies, sora r.egelui
a murit mdbCeaoainmunazdialleae:tmtsipoi crcrie!na,.i!siaetaasnnardefsa.ic,rcu_detfaiipcdmrdeinalm-najrairfintreusacrtruajpetecclocevnloi1is.tr_io.icenrrr{b.,aurroalritmrniccipoa'etqii.r,t.eiecrsnartne-it"acdbricndiaieeni
trorrului. Homosexualitatea se rernarcX pe plan psihic prin repulsia irrrli-

cele"mai vidului pentru femeie, fapt concretizat nu numai prinir-o Lol,rrlii
a minca indiferent5, c'i qi prin desgust.

-qd se dea salisfartie, conlorm credintei popuiare, capriciului sdu Act,ivitatea sexuald la homosexuali imbracd forme mr-rlliple
qi.diferite, extrem cle complexe. ru nuante. De exemplu, pedofilitr
qi nefericita a rrurit'.u u*rnur" u ,.r-,'"i baoul,, ;"AigiJ.ii liml,a greacF.) reprezint,i draqostea birbatului
(filie :iubire in
matur pentru un adolescent. Cunoscutd in istorie, a fosL rdspinditd
cu predilec!,ie in Grecia anticS. Literatura mentioneazd nume stri-
lucite de bdrbali pedofili: Irlaton, Socrate, Alr;ibiacle et,,. In zilele
Boatr5 si yiciu noastre pedofilia .qe practicri mai pubin, luindri-i locul pederastia si
i/
diverse forme ale atesteia. Cunoscutd si ea din vremur:i imemo-
I rahile (provine din Asia), a dlur.atl,I-iahmapilloParreunlak gI recdiin, fliuinccral rleaa
Nu vorn intra in tlescrierea si anaiiza hcmoseruaiildtij . vorn upogn"
1 la romani. Aqa cum ardta ia,.:*la

r'ent,iona doar r,ii este tionnclsui.rqiedraintdrrduepar.epi smihaoi p-arft,liiiior"'."iIiJrei;;a;ici p;;;- : am edxetraarstdugnreelaecdd,a.-tpeut-e,m,cofamcepaimlientdliaot pdeeroesleebdireeaadrtidnrrreompeadnoifilcieu

versiun_e.sexuaid, fiind djnecvliir-: : cele

e,xpiicabiie Ei modificdrile ce apar in stiuctrira perscnalit,ritii qi pederastie. Statuile greceqli au o puritate de linii icieald, o armo-
nie supericiard de forme, (atre l1u se g{sesr-. in realizdrile epoirii tle
virlului, atrdqincl dupd .<ine modifjcEri ale conciuilei, aiencr.melor decadenId romanh"r.
etice, ini,r-un ruvint ale relatiilor sa.le in societate. Asemenea inrli-
nvpiioz'dti,ue-cxsaeerrec.aitpasriifnoeli.nniiafihL:umeranodtpi rciomcfenpsseiiedriieolrsoahc' uialanuoaaismsutepfrrleaicaac{eailicoeri.n:,c,tlvoiniraajt..arin,soinurn::ipae.llrei,- Studiul p^e plan ;tiinlific a bomosexualitirlii nu a c,ondus
i.n pinri
prezent la formarea unor idei clare qi rinanim accepLate.

!-rli. rrrrrn'irul lor e,.!e dr':,liil d,, ir,rfnr'rrrrl. r.i fiin,i iritilrrili rrriii In domeniul artistic se ltoate observa refiectarea acestei 1.rer.-
fr:cr.en t, iri rir:rriul artigiilor si scrjli,orilor. ' De exemplu, din antilhibaLe se
versiuni cu mr-rlte secole in urmii?.
pdstreazd numeroase legende pr.ivitor ia atra,.tia zeilcr penl,ru
asdl 'lnipecsrorrmipirpi:eilmasxcictraereLvraei aimnp.triaormbale'nltmoaeassi"urhiproriamneouis.lltiUxmrnriiari4riit0iiet-iir5iun0ear-iea{oatsrnebjtsepirrmiav,i-in'eadlat fcmtfoiecpchiEei ll(a,zcnerguiielul_oieG_giaapnpteyomni iRe_dHueboerEunissdausupi deTveeoilr,aeIt-reianounp.a.i.nrdzhoeolmedaolos\errixipurora.vilei)ss.ri,AeasCt,affeerarl,,--
acei-*rtd prohlemi. DaL fiind vastitatea s"niortu1"i,'iJ- int.r*u vaggio_au pictat.ia_rindui lor iineri cu infdtisare incloielniil,d repre-
sii ne ment,inem in caclrui asper;trilui med.iral. zentind personaje biblice.s Prieteniile lui'Leonarcro da vinei au
tn primui rinrl ce est,e homosexuatitarea. sau i.i'ersiuuei-l rdma.s inceJleribzraer:alnstiontdeeoabuisnnauigtaensiaaluel xairsLties{',ttsi,i arhitert fiincl incon-
sexuald, salr, (tum a mai fost nuntil.li, rr rariistn si sr.nr,ibiliiate ce aclolescenbi cu o
jurat

eroLicri conLl'trrie: e-cte ,,iubirea" int.r,e 1tr:r;.oane ile ai:elasi scr. rnoralitate indoielnicti, care ii serveau atlesea clrept mocel. Despre
Aceastii denurr,ire lrr.nrru rexul rnnsrr,]rn si cellini se povesteste cd ar fi aclus i:u siiLe la o pelrecere, rrnr-:le l,re-
esi,e irtilizalI cnrent, buia sd vind insolit de o curl-ezenir, un frumo-q adolc.qcenL travest.it
lesbianisrn pen tnr
scxul feminin.

unei fuIedicilra rec:unoagtc ci Jrorrrose,trialii-a.iea esl,c un firocilis ai ln femeie, de care era ne*pus clc rninc.lru; s-a mai sp.s cd pe arnanta
ainrmite pnCaPagarl.se?c:123riYD0E,R1au1r9ocg..4rq,nM,2urdr.eiriRsrtap,,ai5ilgsoiP'1s.i6:,ru:Il-snLlulk'o{a:rumiarl\roI.tsitltrrn,ir:u.uearinrl{]li1rro.4orcrm.,o.iPirndlluri,,,t[.,trt]r,'1lirr4l,il3ind, tD.rurrAr.clurbdrr,ui.n;lcail,\l{iailclihls.ecCxl,eiprloraire,rilsE,idluti[itgrutlr]ri6a_,
i"on-qr,i'uct,ii psihice. at,unri cjnci e."ri,e inriscrit.i, gi clc-
hinrlitli alunci cinrl sc capiiLri.

l)e la lirLer.r:cxualitats la hornosex.aliLillc se lns'Larsaz.r un
sLaCiu de lreccre, mtri Iung ."liu rlai scui',i. ailelieorr pe apr()ape
tr;t palcursui vietii, nurnit bisexriaiit,at,c,. Bisexuerrii sint iirclivizi

4B
49

sa, Caterina, o poseda dupl moda ,,italiani" clupd ce mai ini;ii s-au t,ransformat in relatii... intime! Cei mai frumosi dint,rc disci-
supunca torturilor fizice. pentrlr a-i face pe plac.
La fel, Vasari a pictat numeroqi bdielandri imberbi, qtiut, poli au jucat rolul ,,pasiv".
fiind fapt,ui cii aceqlia il a.trdqeau in mod deosebit. Alte exemple Printre cei mai vestili detracta.ti ai acelor rnremuri, se numf,rH
c;ireAdletiabidaedren.nEi dl esemldlnsgaiiienribleraltuelie. ferneilor qi bdlbatilor pe care ii
elocvente ne sin'i cferite de portretul lui Isac aflat in caiedrala flespre legdtura lui Socrate cu
dapinarPliinsainsdarlui fiigPuoranticnrgmeoruslui iadfliant,,lCaoFbolorirreeanlad,e
pe cruce", tablou A.lcihSia-adeprse-ati.nussccrdishrolersntorisleexrueaal.iltiatdtetiadaorvefdiitooarirgei.nard clin Creta,
Sfinbul Sebastian
pictot cle Lotto gi afiat la Berlin sat Hertule qi Omfale de Spr.an-
ger cle la pinarroteca clin Viena. L)e asemened, putem a.cimrra la de unde s-a rdrpinclit ln Asia, apr:ri ln Grecia. In realitate, provine
din Asia. Ilomosexualita.tea la fpermezeeiir_t .olersebcriaudneis,$mcen-+rdinlntgrcricjou-t
Luvru un tablou foarte apreciab, realizai de un pictoo anonim in
care sint infdlir<ate dou{ tinere fernei cu r:orpul pe jumltat,e ieqincl mai pulin rdsplndit5, cunoagte in
rdtoare in unele tdri. lnven!,ia amorului lesbian este atribuiid pe
aduintocrai dcdo,nsuinCaerahpaucceiansdtuS-ipuicstourrrisiccaureNparn.edzreelnetinsdinoulfarcvloeirliatilrbea. Unii nedrept, poet,ei Sapho. Am mentionat lnsd cd aceste moravuri

re!{e- existau lnainte. Ndscrrtd in L{itilene, dar originard din insula
lui llenric al IV-lea, dar la drept vorbind, credem cd mai degrabd
imaginea nu este cituqi de pu-tin inocentd (J. Bousquet). Lesbos, pceta Sapho a considerat ch pasiunea pe care o au unele
femei pentru sexul lor constituie o formd superioar[ a relatiilor
Este lor,ul sd mai amintim 0X Michelangelo qi Shakespeare normale. Dupd unii autori inclinaliile manifestat,e de Sapho, s-ar
personalitSli care au dominat sorietatea coniemporand lor timp explir:a prin aceea cd ea era hermafrodit,d, iar clupi allii cd nu urmd-
altceva, la discipolele sale, dei;it de a limita naEterile.
indelungat, ari avut o atraclie deosebit{ pentru bdrbali. Astfel, rea' Dtrpd cum m"en,tionam. homosexualitatea a atins apcgeul la
se gtie cd fuIlthelangelo s-a simlit airas de un frumos qi tindr locui-
tor al Romei , Tommaso de Cavalieri, cdruia i-a dedir,al un numdr romani. In locuinlele l:ogalilor patricieni, pe lingd rr'lavi, mai e.rau
de admirabile sonete. qi afemeiali pentru. se.tisfar:erea bdrbalilor, a cii.ror prezeni5 era
tot atit de fireascd precum a medrcului sau a m&-qeuruiui. Lorul de
Legenda biblici rnenlioneazi faptul c5. rnoravurile homosexuale 1f predileclie pentru nractica.rea. relatiilor de tot genul, 1l constituiau
vestitele bdi romane seu inir-un cadru mai intim, locuinitele ln
luaserd o anvergur{ ingrijordtoare in perioada aceea. Concret, care fesl,inuriie degeiiera.u in orgii indescriptibile, clar cate ln zilele
noastre au inspirat filmeie pornografice.
era tolba de oraqul Sodoma din Pentapol (Asia Micri). Traiul abun-
dent a fd,-',ut pe locuitorii de ambele sexe sd se deCea la raporluri Desl"rre I-Iora.tiu, celehrul poet rcinan, ni s-a pdstrat aminti-
inverse. O nlii'd parLe clintre oameni nu s-au supus noilor- rrlora- rea iubirii lui cea rnare pentm frumo.qul l-igurin. care nu l-a p5r[sit

vlri ;i au l.rebuit sI plece iir alte loiruri. Printre aceqbia se numdra pind la moarte.
qi Lot cu femeia ;i fetele sale (:are s-au refugial in'provincia Ur.
trulius Cesar s-a rerrari:at pe mul'.iple plan'.ui: strateg miiitar,
In urma lor, orasul incepu sii ardd. Femeia, mai cunoas5, a privit
tn urmir:,a cdzut moartd de spaimd (rtupd Biblie XIX,26, s-a pre- orator qi scriit,or. IJar ar.ea rsi vicii tot a;a Ce mari ca qi calitd.tile
sale. Astfel, prietenii qi solcia!ii ce tr5iRu in preajma sa, spuneau:
schimbat in stan{ de sare). $i Biblia abundd in numeroase alte ,,era bdrh::tul tu-tu-ror femeilor si femeia tutnroi bSrba!,iior". Ina-
inte de a ajunge la cirnla stai"'-rlui, a ar.ut o leg5turl tu liiccrmediu,
exemple, pe care nu Ie rnai redirm.
regele Bithiniei. A avrit numelogi amanli, printre care gi pe Claudiu,
mrealastcIeunaliznindesuS,,lpterialnebdovaneca-hjuiiingsEilsac{dloepb,uinlDrdeeizsneeisa,fsatciiirmadaneurvllieuSd,iirncaduruus-zsfeieni t-pterorausgliaitruculupiemti,
urmasul sdu la tron. Olttv Ausnst a fns"r, adoptrlt Ce trulius Cesar
cu orhii viermdnoqi, fiind mereu beat morb. Un sfirqit demn de un
tiran". ,.cu pretul i,ineretii salc". In Spania s-a plosl,ituat lui A-ulus Hortius
pentru enorrna sumd cle 3C0 mii de seslerti. Tiberiu, urrnasul lui
Rafinamentele civilizatiei eline ajunsd la apogeu au dus la Augusb, c,onclamna la moarle pe orir-'e bdrbat ce nu se l5sa pradd
pofi"elor sale nemtisurate. SueLoniu a povestit viata lui in ,.Istoria
sodomie qi lesbianism. Trel:uie bd inlelegem prin aceasta, rafina- celor doisprezece Cesari". IJar, Til:eriu a fost, clin clte se spune,
mentul decdderii, printr-o exaqer&re a combinatiei imaginaliei cu ini,recut dt: urmasui sdu, Caiigula, care iml:rdlirra in public pe panlo-
depravarea, cdci bine inleles civilizalia nu poate duce ia ceya rdu.
Foarte curind rela,tiile dintre filosofi cu mai tinerii lor discipoli minrril I'farc L. j!{nester. ahuzincl si de iinerii din familii consu-lare.

50

51

Caligula a constituit prototipul tiranului. Era atit de feroce, incit Heliogabal a domnit la Roma timp de trei ani si se spune cd
e de necrezut cd poporul s-a l5sab guvernat de acest monstru. C{ldii desfrindrile lui ar fi intrecut r;u mulb pe acelea ale lui Neron, Cali-
invdtali gula, Tiberiu, Comodiu... Ne putem imagina cam ce fel de monstru
sdi erau sd chinuiascd cit rnai mulb si nu uita sd le repete: cr1 chip de om, era. Unica lui preocupare, pare-se, era sd trimith
,,Face!i nqu.i ii Dupd care adduga: ,,Si md emisari in cSutarea blrhalilor viguroqi, peniru satisfacerea gustu-
*5 r. simld murincl". riior sale depraval,e. Sd relinem c5. nu avea decit paisprezeie ani
urascd, dar sI le fie fricd de mine". A vrut sd distrugd operele lui
Homer ;i s[ inldture din toate bibliotqcile scrierile lui Virgiliu qi cind s-a suib pe Lron. Pe hdr,balii dorili ii minsiia in public, ca pe
Tit-Liviu1.
Neron si-a dobindib o faimd tob aga de sirris|rd. Atras de un glacliatoml Hierocles, apoi pe cdrulaqul Xerocles sau pe bucdtarul
tin{r, Sporus, a clispus sd fie castrat, dupd care s-a cdsdtorit cu Iterculea.n ZoLicus.

acesta cu tot fastul qi dupd ce l-a invesmintat ca pe o impdrdteasd, Ne oprim aici cu menlionarea impdralilor romani. Dacd i-am
il lua cu sine in lecticd la petrecerile gi serbdrile din Roma qi cetd- amintit, cu referire la viciul homosexualitdlii, am fdcut-o numai
in ideea de a putea statrili o corelatie si influenla pe care au avut-o
lile grecegti. Acoperit cu o bland de fiard se ndpustea asupra bdr-
balilor legali de stilpi qi dupd ce-qi satisfdcea pofLele, se ldsa el asupra celor clin jur pe multiple planuri.

lnsuqi pradd unui sclav eliberat, Doriphore (cu care s-a cdsdtorit, Evul Mediu nu s-a ldsat mai prejos. Bestialitat,ea si sodomia
ca qi cu Sporus) gemind qi sco.tind .tipete ca o fecioard siluitd.
De o cruzime fdrd seamdn, a ucis si torturat un numdr mare de erat mult rdsplndite. Un cronicar, J"ean Vitrv, scria ch sodomia
bdrhali qi femei, pe muili siluindu-i, cum este cazul lui Aulus era atit de ferecprrreivnittd,ciancuint ,)oamcelaexceamrepinlatrr"e.tiCnreucuiandaesleauamuaciomnduultse,
Plautius. Pind gi pe Seneca I-a silit sd se sinucidd.
concubine,
Sirul impdratilor romani homosexuali continud cu Galba,
prin contactele cu lumea musulma.nd, la imprumutarea unor mora-
despre care se vorbea in mod oficial cd preferd birbalii maturi, vuri, oarecum uitate. O figurd cu totul singulard a fost aceea a
lui Gilles de Rais. El a imbinat preocup[ri]e intelectuale cu cele
robuqti, in locul tinerilor cu trdsdturi efiminate. Othon, fost favorit mai josnice practici, mergind plnd la sacrificii de copii, in num[r de
sute. Poate fi socotit, pe drept cuvint, ca fiind precursorul sadismu-
aafijleulnutsriasNtdaerotoccnuap(.ec..ittrafoetmndueilnied!,u,IVpsdittoecrlileaiuassef-oxusuat ln5p.e"a)rdlitnodrimeoapbcdieurcaotturirlcoepmldpacnreer-!ilosar[ lui ln forma cea mai'aberantd qi inimaginabilX. Totnl pe fondul
unor prac'rici oculte, de magie.
ldduaeic5dT.eibspeerarpivouaa,rteeCasslpiiguduneelas,caoqCmalapcuuednyieaure-siacNjueen,rs,oeensx.epNelreaieppnualdtre"omxdiosubmsino. drPiismeen.atgrGuinraaads-uel
consola de refuzul cu care fusese tratat de un gladiator, Asiaticus, Ordinul religios si militar al Templierilor s-a evidenliat mai
ce-l pdrdsise, s-a cufundat intr-o serie de orgii de mari proporlii. ales cu prilejul procesului intentat marelui maestru Jaoques de
Molay. Acuza,tiile aduse membrilor ordinului, se refereau, printre
Adrian, la aclresa cdruia superlativele abundd, e cunoscut
qi prin ,,pasiunea" sa pentru frumosul Antinous, un sclav bithinian, alteie qi la sodomie, inversiune qi adorarea unui idol misterios Bafo-
a cdrui moarte survenitd in urma unui accident, a ldsat neconsolat
met. Se spunea c[ regulamentul Ordinului oprea relaliile sexua]e
pe stdplnul qi amantul s[u imperial. Se pare insd, dupd unele surse,
intre cavaleri pi femei, dar ele erau ingdduite intre oqteni-cdlugdri.
cd Adrian, care era un practicant al magiei egiptene qi greceqti, ar
In secolul al kl-lea se men.tioneaza irumdrul mare, la Paris, de
fi sacrificat el insugi pe Antinous pentru a-1... zeifica!
lesbiene. Se pare cd nu exista nici o pudoare, cdci faptul era stiut,
aceste femei fiind apreciate de bdrba!,li lor, pentm cd,,tr5.iau cu
ele fdrd gelozie".

pCe ofamvoodriuitu-l fiul lui Marc Aureliu -il a fost qi el homosexual, Flanta secolului al XVI-lea ll-a remarcat, mai ales in artd ;i
in public. Cru- literatur5, prin opere care celebrau homosexualitat,ea
s5.u, sclavul Antherius, imbr5.ti;a ferninind.
iar Un poet al Pleiadei, viitor episcop de Chalon-sur-Sadne, Pontus
zimile lui sint de nedescris. Senatul l-a hlamat astfel:,,Mai crud
dectt Domitian, mai necurat decit Neron, mai respingdtor declt de Tyard, a consacrat o intreagd elegie jocurilor qi practicilor inspi-

to-ti dictatorii urmaqi ai lui Cesar, el rnerita ca trupul lui sd fie arun- rate de Sapho.

cat ln spoliarum", lucru care a gi fost fdcut. Anglia a cunoscut la rindul ei, numerosi regi qi intelectuali de
exceplie cu un astfel de comportament deviat. Despre James l-ul
l Asemlnarea cu tiranul N.C, este mai mult decit izbitoare. fiul Mariei Stuart se spunea cd nu a apreciat niciodatd femeile si

(t 53

a trdit lnconjurat de numeroqi tineri si seperrat de so!,ia sa. Ei a rela,tiile lor anormale. Aceqtia s-au dovedit a fi tn acelaqi tim p qi
ilmuipHusenlariccaulrtIeIl-tlietlaulaldFe'r,a,fnalie'oi)ritp,ie'ora(creor-ei slmprbinrzdi{it,oiEra.;,irnciglenzomnlielordr"a militari cu merite deosebite. Lor li s-a aldturat curind qi generalul

ln pukrlic, fdrd jend. Cel mai celebru dintre aceqtia a losi durele rlo Venddme, care de-a lungul unei cariere strdlucit,oare, nu gi-a i.'{s(jlrns
Buchingham, cdruia i-a scris nenumdrate r.crisori de... clragtrsle!
ni<,,i un moment inclinatia pentru parteneri de acelaqi sex. fll iryi
ln 1717, alasamenlul carc ti Iega pe cei rloi ajuns"se alit dc puler'nir'
inctt regele nu ezita sd-l compare cu... afectiunea lui Isris pentru putea satisface poftele, dupd cum relateazd Saint Simon, gra!,ie
Sflntul lon (!?). vale.tilor pi ofilerilor sutralterni. Un alt mareqal al Fran.tei, Huxelles,
a dus o via!d asemdndtoare, dedindu-se desfriului, fdrd a se jena
Ast,fel, regele Henric al VIII-lea. c&re s-a prot'lamat 9i ;ef al citugi de pulin.

bisericii engleze) era un periionaj ourios si enignratir;. Unii vedeau in Toate aceste aspecte au fdcut sd se spun[ despre Franla lui

el o reincarnare a lui Gilles de Rais, vechiul companion al Ioanei Ludovic al XlV-lea c5. ,,a devenil italiand", viciul pederastiei
ti'Arc. S-a afirmat cd Henric al ViII-lea cra uranisi,, avind relatii
nefireqti cu Thomas lvfore, autorul ,,Utopiei" ,ti rnare cance]ar al fiind adus clin trlalia familiei Borgia. I\icholas Chorier a'preamdrii
Angliei, precun qi cu ca.rdinalul Fisc,her.
farmecele amorului lesbian in ,,Dialogurile Luisei Sigea", oper5.
Suveranul francez Henric al IIl-lea er'a cult,, liberal, r'omalt,ic care a incitat nespus pe Montesquieu. Ninon de Lenslos a fost,
dar superstilios qi ,,italieniza',,". Cabinetui s5u era plin de divani.rri,
bibelouri, statuete, clini, pisiri, papaga-li si maimuie. Acoio purta la t6 ani, protejata cardinalului Rir:helieu ,5i i se alribue relalii
sseapshtircinese",sedrdoao*hmaudlliemMeodnelesapcalmn,irvaSto.drui,rrparliunitrSeccaarrreonp.elrnsojnuarulitld'elii
vegminte femeiegti, cercei cu pietre rare. Era lrrenrea ,,rnigtnonilor",
ntarcante precum Cond6, Colignv, S6vign6, Rambouillet, La Fon-
a tineriior favcrili, aparlihinc{ nobilimii, (I-1 care reqelt intr:etinea taine, Molidre etc. Se spune cd ar fi avut amanti pind la o virst;5
,,relatii la modd" aduse de geni,iir:mii venili odatd cu Caterina dt:
I{edicis. Doamnele cle la curte ere-rr- potrivnice ace.ctor lineri fru- inaintatS.
Practicarea perversiunilor sexuale a gdsit o intelegere inerpli-
mcgi -1i bine flculi, pudrali, fen''rniza!i, care le luaseri lolul...
Ilenric al IIl-lea a ridicat, la hiserira Sf. Paul din Peris, monumente cabild (...) din partea unor spirite luminate ale vremii. Asbfel, cle

magnifice,in rnemor'iafavori-titror: Saint-&f egrin, Qu6)us qiMa.r,rgiron, pildd, Montesquieu, reprobind in numele, clrepi,ului naiural si al
dar dupd zece ani ac;cstea au fcst complet ciistruse de popor.
ieligiei, crima de s.odomie, totugi-s.e intreba cri senindtate cle unde
Luclcvic al XIII-lea urmaq a,l lui Henric ai iII-lea, se povest,ea provine rigoarea qi asprimea vechilor legi r'are o condamnau; mai
cd Cinq Ldars, inainte cle a se culi.a cu su\rerarul ,,se freca pe intreg ales c5, popoare intregi o practicau. La ninCul sdu, Volbaire, in
corpul. clin cap pln5 la. picioa.re, cu uiei de iascmie". Despre Luciovit
al XIIi-lea, reEe slab gi lip;it cle voin!5, care a l5.sat' treburile curioasa dizerialie consacral,S amorului socre^tic, aprcape cd il
publice id grija cardinalului Rrchelieu, crcnica
cd schimba der;tul de Ces fa.roritii crl care avea. r'eqrlaantidi,,aslooairsrdAtairr,Xe'".a. jluizsetifpirsaihoinlog,,iDceicilinonparriuvlinflialoztorefizci"r.iilnsimvirlutulbuei ageunneeziicplraetitninseerai,nae-l
dar c.d ar fi avut si metrese ,.pial,onice"...
oerea din partea autoritdlilor o rnai mare blindete. De altfel, cel
Eiroca lui LriCcvir, al XiV-lea a. rlrarcat la curte un fel de apo- mai mare intelectual danez al secoluiui ,,Luinin{", Ludrvig Ilolberg
istnrir si autor de comedii qi specialist in fiiosofia molalci, a pledai
dgae'iOricraalelshatecnmlsu,olus,i,eDVxouemarslintauiiill!"ei,isn,eap.sracerujrl'riuienmze€a. rlF;tiaraq.iliclci,eiup,,rzRiloeta'gzceoelAi,irtoiierS,coiua:'rr.eiro"i,rqaIillhsiielginpiipocerui tn i'avoarea clernenlei legilor si a societibji fa!d de o greseald a unor
oameni, mult pre-a inrdddcinatd, de altfel, in obiceiurile qi mora-
pantofi c1l cataieme tie argint, plini Ce inele, br'5!5ri si pietre scumpe) vurile unei pdturi largi a populaliei.
addugind la pXrul lor luns, lrn pic de fard pe fa!5. Domirul va oferi
Referitor la saphism, Diderot va oferi un exemplu rdmas
pini in {701 contemporanilor, spell.acolul scenelor furtunoase cle celehru in ,,La Religieuse", pretext de altfel pentru a saiisface

gelozie a$upra favon,tilor sdr. curiozibatea manifestatd de contemporani pentr;u amorul lesbian.
Autorul francez, de altfel un fin psiholog, a surprins cu dexberitate
Acest,a a dominat pind la biirine.te destineje prin{,ului de Sou- o laturd foarte ascunsd a realitdlii ferninine, depdqind incercdrile
bise qi al lui Francisc de Rchan-h{cntbazon, care au prearnS.rit
echivoce de pind atunci prin descrierea in amdnunt a re$urselor

intime dintre cuplurile de femei.

Inversiunea sexualS a mai fost reprezentatd in acea epot5. flrd

nici un fel de manajamente si de cdtre graficienii din Apusul Euro-

55

pei. De exemplu; Fuseli, un admirat,or al tmpurilor vinjoase a vruL ticd, s-au scris multe volume ile istoriel. Au fost trecultl insii sub

icnaf,edruiop5ri.tal{ticehaelqaingdeegloragdiaWreianc(kle)lmrarnneni sd srrblinieze in desenele sale thcere raporburile clint're bdrba!,ii tle Stat homosexuali, a clror
heterosexualitSli decdzute.
iniluenld asupra vietii sociale interne qi a politicii exberne s-a evi-
Personajele sale feminine, depravate sau cdubirrci sd-qi umileascl tJertLiab toLusi ctr prjloitrl 3 rrilor','a suandaluri, t 0. cel al t'onLelrri
von'Eulenburq tlin o"'Lu.n!ul l{itiseltrlui Wi tlrelm ul Il-lea. l)aul
bdrbalii, nu puteau.sd se icnategardeezpe.liinatr-iunsodgoumpliue.i,,nqai tsuaraplh"isqmi upl-urii1, Freiherr von Schcenaich m[rt,urisea cir, pe timpul cit a fost ofiter,
urmare) erau imaginate cianrptieuErtecusotaaoltabisndeelsr.cpaaelcddieeallai upprnionnaXpirelialeacreensgetiefransme-tnoetruaaivleudreai cigneasrrtnoderddridueillnasldBiui ea,rnilnioncre,mpla-ianleud,
practici care de altfel se inmulbiserd peste m5.surX, aqa cum rezultl
qi din rapoartele poliliei timpului. Opinia publicd a reploqat X4ariei patologice, in politica inlernS. sr cea intr:rnalionald precum qi
Antoaneta si sorei acesteia, regina Neapolului, cd ar fi fost lesbiene. iepercusiunile ior morale asupra poporului german.

Nu este locul qi nici cazul s[ facem o invenlariere a viciului Insotit de rin polilist civil, ei a vizitat odatd un local de bal
de-a lungul timpului, ar necesita prea mult spa!,iu. Cdtre zilele
noastreT dintre scriitori, danezii Bang (,,Sere fdrI ntidejde"), Ftrol-

berg, Kierckegaard (care nu s-a putul, cdsdtori, dupd ce s.-a logodit sL"ul tp'eedreifebr{iarbBaetirlqini rfielunir:ei.,dtaebilooaull,eimviirsvlaelreS.qmi icnleasdeelen' ecueiitamt;a.i citeve-
a scris cu acel prilej cartea sa explicabivir inLitulatd ,,Sau, sau")
au fost homosexuali ca qi Andersen..Acesta a avut incd de copil mulli

'urdsdluri feminine: se juca cu pdpusi si se ocupa cu lucrul de mind. farda!,i, o bund parte din hdri:ali fiind deghizali ca femei iar femeile
Byron a fost bisexual, fapt care reiese atit din lucrdrile lui literare, imbr[cate hdrhriteqte. De inr]ati ce arrr intrat in sala bine lumirratS.'
inbreaga sor,:ielate a gtiul cii sintem niste vizitatori conduEi de poli-
cit gi din amdnuntele destul de bogate aie biografiei sale. Oscar !i". Su'pn". c.{ servidiul de informatii fu.nerliona aoolo-in mocl exce-
Wilde a fost, indisr:utabil, homosexual. Rdsundtorutr lui proces lernt. Pe ling5 mrrlle figtrri antipa*uice, uzate de viciu,. am v5zut
din 1895 pentru legdturile cu lordul Douglas este cunoscut in toati lnsd qi chipirri cr: tt'dsirLtrri fine-, cu expresii sprritualizate. Unii
lumea. A fost trimis in
fundis", o emolionantS imncdhrtisuoriasriereqiaacpoalosiuansici rsisllec.eWleabrltulW,,hDietmparon-, voiau, de 6unir seamri, s;i cigtige bundvoinla amicului meu de la
politie, povestir'.lu-ne cu i:rea mili trrutald sinceriiate lucruriie cele
in America, este de asemenea unul dintre homosexualii cunosculi,
ca gi poelii germani Platen qi Grillparzei. Lsgfiturile lui Paul Ver- mai cinice".

Iaine cu Rimbaud au sfirsit prinlr-un glonte tras, de primul asupra Cind, mai t,ilziu, aut,orul a intrebat pe un poliXist de ce erau
tolerate asemenea baluri gi t'euniuni, in timp ce rnai st[ruia arbico-
celuilal| qi cu doi ani inchisoare pentru cintdrelul lui ,,Jadis et tul 175 din Codul penal2. el a aflat cH ,,petrecerils" acelea erau

Naguire". ingiduite intr-adins, pentru ca auloritdtile si cunoascS. rnai bine

Din autobiografia lui Benvenuto Cellini s-a aflat despre hono- caceeicstuericleerhcoumri.oIs'oearurtaelilmoru.l.,!,,si asentlalsjualuasvteiapiunnili foarte mare rol in

sexualitatea lui. Celebrul compozitor r'rs Ceaikovski mdrlurisit numai de pornirile
sinqur hom6sexuaiitatea... $irul numelor nu se poa"t"ei-aepuiza, din lor inbime. I)ar erau ;i foarte mulli care fdceau din sim!,urile qi
nefericire, prea ugor. predispoziliile altora o simpid afacere btineasc5.,. Prostir;ulia mas-
iulind-juci un rol foarLe mare". Acela care cddea in miinile unor
In preajma celor doud rdzboaie mondiale, homosexualitatea asemenea detracali, era stors ca o Iiimiie, c5.ci amenintarea artico-
masculini a cunoscut o extindere mult mai mare decit iesbianis- lului 175 g11'ss sfecte dt'zastruoase, ce conduceau cle ceie [mai multe

mul. Fenomenul este greu de explicat, dar el a fost specific unor ori la sinucjdere, iar polllia urm:it'ea atlb pe qantajiqti c,it ;i Jre victi-
tdri, curn e de pildd Germania. in anii '30, dupd unele statistici,
existau in aceastS. lard vreo doud milioane de homosexuali' Ace;tia mele lor3.
avea cluburile qi asocialiile lor, cafenele, publicalii si literal,ura
1 Guv Breton: Ilisloires d'amot.tr cle l'hisloire cic Franco, vol. I-\rI1I.
lor specific5. Ed. Pressei Pockct, Iraris, {96{l.
Din cercurile acestea, unii s-au ridicat plnd la posturile cele
Guy cle Cers:'Cetle 6lrange tr:ndresse; Ed. Flammarion, Paris, 1960,

mai influente in Stat. Despre relaliile erolice ale marilor birba!,i z Care p;d-rpsea cu inciriso:itr raporturile neiirelii dinLre persoane de
(dai nu tri dinlre femei).
de Stat cu metresele lor qi despre influenla acest,ora in viala poli- sex ma!sc*ul*in: Flamburg,
[:in Dam askris, Ed. Faclielreitcr,
1929.

56 57

na-ichJnaaprmutauttS,s-poroobsstieturvteiammualsi cmulaini db,inpee, care generalul von Schoe- Abia intr-un viitor mai indeparLat, scria Ia vremea respeotivd
atit ce alarmant, inctt comandantii erau s-a rdspindit intr-un mod qeDeralul I'on Schoenaich, se va-descifra unul din cele mai tulbu-
nevoiti sd ia mdsuri ener- oJtour" cepitole ale istoriei Germaniei qi aces[a revine domeniului
gice..simpli soldali ajun$eau sd minisi;rului von Holstein, numit si ,,excelenla cenu$ie". Se mai gtie
practicX desgustitoare a arrut din p"quenvcitnddedvepdeenrterumloar"ail., L*aste c{ timp de t,rei ciecenii, acest om a avut,.sub patm cancelari dife-
urm[ri]e riti, o'infhien!d hotS.ritoare asupra politicii exierne germane. cei
ce-le rnai grave in viala militarx, care a infltientai Ia rindui ei cercu- rnulti dinire cliplomalii germani din striindbate
rrle civile si chiar pdturrle cele mai adinci ale na!,iunii. Raporturile mai il considerau
inci din'timpul funcliunji sale ca pe un om bolnaY la minte. c5 el
ciintre f;larla.ti era.u in general trill:urate de oirsesia rriciului'l autori- era vinovat iie situagia politicd ce a cond's la un rdzboi mon-
tsaeteeaxeorufi'ti,iearailosur phroamsousheoxrridaolin-alilstri ani.ue'sntuiarnearai ulndceestpurlivdeeqmi; udltiir.-;- dial, aceasta epare azi-ca aproape sigur,
dupi u'onuii'

plin.a. Cer mai muLti dintre .qoldal,ii ce se prostituau clin dorintd cle Fa![ cle aceia care contraveireau articolului 175 in timpul
erau pierduti;ei nu mai pdfeau reveni ia o meserie norrnald. rtizl:oiriiui, juclecala (e li se aplica varia in func'gie_.de rang social
iigtig,

c5.ci,,peutru ce sd se istoveasc{ ln munci grele, cinC le st,a clescjiisi ,qi graci. S'-oaberea din armat[, degrac'iarea sau ,,disparilia aran-
o ocupalie reriiabilS, fdrd niri o ostenealdl',. mai obiqnuit lucru, all,e-
Uneie d-intre marile procese sr:andaloase ati scos Ia lurnina ial'5.,,. pc,ntr.n evitar.ea scandalului, era cel sau
zilei lucruri inlr-adevdr zguduitoare. Coruplia in r,,ia!a puhlicd trjmisi pe front ca
c,ti oiiit_erii artiYi erau trecut,i in rezervii
sirnpli soidati.
f-dtdproniicii.iicadmqoivracloeni dnaezniis-te irri avea rdcldcini intr-un viciu pe in caInstae'pmo.i,laitaluri"si t\d\r,ilhseuismfinaultIII-dleeafe, umdeagliaslmomulaneigaraimr pacl rjiuanldkearvileoar
1l urmdrea cu un de care "npSEisoiiindhhaetirmctitiemmp"aqnieriiersEp.aerlitxaiundncaciutpilieulloissncmtor"icaaeiicra-rueclie,sai.intp,ilminetfaefrejnlrlidtms,riatuedctn,,ipttmqacqiuleiei-dpniptieusul_lautpprhellsas'giune'taluplanilrutiaucprfiraloilelge!l5ilttuipTcdnoieyipormorcnr'acuatannblulrileeiaii,'arrreealnelaleui.i
singur articrol lege,
rarccri apiicat cu +"oat{ rigoarea, lnsd folosit, intotrieauna ca o nurna,i sirh forma ,,prostituliei mascuiine" ci 9i sub forme a;a-zise
ameninlare de c5.tre qantajigti.

Efectele, tn polii,ica internS, e'rau rnult mai aclinci decl'u se
pdrea. Funestd era solidaritatea tuturor celor interesali. Intreaga
vie.!5 politicS, econon:ic5. si sociald era invdhritd. in iaind, ca o
re!ea., de niqte indjvizi care, prin natula si prin legea lor, erau
leeati unul de a.ltui intr-o ptitemicd comunitate de destin. Secreful
era, in general, bine pdstrat, iar aclevdratii homosexuali se pricepeau ,.ideulogice". la
sd copromitd persoane autocratic al lui Wilhelm al Il-lea al:solu-
ticd exceplionale, insd onorabile, cu i.aloare intelectuald si artis- De la regimul
t!sn^,ul lui Hiiier, nu e decit o deoseirire de grad qi de ,,organizare"'
normale in viat,a ior sexuaiti. In consiliiie Al treilea Reich a lnlocuit nobilimea kaiseriand, pdslrind cloar ele-
de miniqtri, nu rareori se discutau oun*nrr.* chestiuni. Chlar von
Schoenaichr€ra chemat de rninistrul de rdzboi, spre a da ]dmuriri mentele vec,hii mentalitdli. El a scos cliil str[funduri]e unei mici
in unele cazuri ce amenlntau sd devind obiectul unor interpeJirr.i acele putregaiuri
p6t.uri de inaclaptali, pauperizali, tocrnai infil-

in Reichstag. Xtiodul .,r"l s-a desfdsurat procesul contelui von Eulen- ir*t" tn timpul'inrtelungaiei 4omnii monarhice, acele impulsiuni
burg a atins gi prestigiul tulburi, intr-aclev{r milJnare, deseori refulate, din vremea tribu-
Justiliei, nu numai al castei mjlitare rilor barbare, al cdror cult viril, excesiv masculin, e reprezentat
impcriale. prin zeii rdzbojnici gi prin cipeteniile legendare evocate in unele

Cit, despre repercusiunile in politica exlernH, ele erau mult opere muzicale.
mai grave. Astfel, o revistd a dezvdluit, fapbul cd, intr-o cunoscui[
casd de prostitulie masrulind, au avub loc intilniri intime intre un Regimul nazisb, instaurai in Germania in 1933 9i care a dez-
rinilaelLcfeulencmlioaniasredcerestetaat_lgeeGrmearmn aEni iueni
dipiomat strdin qi cd planu- ldnluit"in 1939 cel rle-al doilea rdzboi mondial soldat cu zeci de
au fost astfel trladate unei milioane de morli, cu pierderi inestimabile pentru lntreaga ome-
pceurteerdiesnir.dsiqnrete.,,I1nsln5t,ru,,ctridtdsaerepaardeec!dare6x',isnta-ua pinrtoevreosceatdcelescriat ton,,it.dlt- nire, nu va fi pe deplin inleles de istorici, fdr5. o atentS. cercetare qi
msdaifimeatrnidrhy ,duegiot parte qi de cealaltri, pentru un din punct de vedere medical a moravurilor sexuale ale frunta;ilor
ca asemenea scanclal cit qi ai multor partizani ai acestora, dup[ cum nici perioada wilhel-
eu deosebitd griid.- miand nu a putut fi pe deplin explicatd f[r$ a ]ine seama de abera-

5B 59

!iile anturaj_ului imperial, in care au ,,strdlucit" un von Eulenburg pentru situalia lor privilegiald. Dacd nu izbutesc prin mijloace
si un von Holstein.
directe, aceqLi invidioqi se serrresc de,,sdge!i otrdvite" ce nu gregesc

lntel-eEasgted inexplicabil pentru cei care s-au ndsc:ut dupd 1945 sd aproape niciodatd linta: ei dezviluie secrete de alcov, fac pe mora-
pe deplin cum a fost posibil ca I{iLler.si rluid Ia pieire liqtii indignali, calomniazd, ca sd nu se observe cd se gdsesc ei
in;igi in aceeaEi situalie, mistificd, amdgesc mullimea cu complol,uri
lln popor de zer.i de nrilioane rle oameni Si sd cauzeze aiita rdu ome- b,;,ioblpunrbaimov.i.e.pjdeEisxi,teinpmlenpndluliacl elG",eecramincardneidedeieinnaftarz-piasttdeelnivntdrerfrgcudnctdoeirnpcquuiil}aSIiuttlaedtrius,ltucruoi snessuttine-
ninitrdilr.eFsocacrotenvminuglleeredaatced-eloappaar'rlfeinperaezaincetaloter cinerc.caurtrei adenoaansotrrdrn. a-li
sexuali. Pentru nn meclic, el est,e ull r'olf llolst,ein; pentru istoricii
obiectivi ai celui de al IIl-lea Reich, ,,e1" esLe Ilitler;. l{anifestdrile tuie cea mai vie pildd.

prezentate de amhii demonstreazd o grar-[ ma]adie psihicd, ce nri Aceasta este o explicalie psiho-sexuald a dramelor: Roehm
si von Fritsh, pentru cei ce le cnuunossicnbininaldmtudrnau,ntitepleenlotrruacb[jecstien.t
poate fi trecutd.cu ve,clerea, chiar dacI numinrl unor bolnavi poate ,Eroii" unor asemenea isprdvi
atinge proportii neobiqnuite...
homosexuali, ci pentru albe motive ,,mor:ale", pentru inalte raliuni
l,uluiD, auppductuiutnrfipcroocnessiduel rlauti von Eulenburg, tle la inceputul seco- de Stat!Eulenberg a. fost acuzal, de un prelins parjur; Redl, ofiler
ca ,,ahcesul plin de stat major austriac, a fost osindit pentru simple fraude; Roehm,
homosexualisrnului ipocrit".de care s-a scurs puroiul
lui Roehmi si cea a generalului
sub rFelgiri,rsncuirl2,kaain.*rebriiianho-r,n,odsreaxmuaal,i,, qeful acelor faimoase S.A.-uri a fost acuzat de brddare a Fiihrerului
r-on iar von Fritsh cd se opunea ideilor invadatoare ale aceluiasi.

au reprezentat expresia bmtal5, sSicnagnerdoaalusdi ,Eauie"qnubpurrimg derriei aceloraqi De fapt, toli qi atilia altii cle teapa lor, aveau acelaqi viciu, si tre-
moravuri, insd.mult amplificatd. oareiare buiau inlSturali sau suprimali, de indatd ce s-au dat cle gol ryi nu
au mai fost utili...
asem{nare cu ,,afacerea Roehm" sau ou ..von Fritsch", prin aceea
c5. cei trei ,,eroi" in-alatecledrsofer reorgiguinveelnsaomcjeanl{taelreal dtoialimteretriasl -aoupubsudcu--
fdceau parl-e din Ceea ce s-a petrecub in 1934 in al treilea Reich, cind sectiunile
rat de cele mai mari favoruri din paltea sefuhii slrpr:em, sfir:gind de asalt (S.A.) si garcia personald a lui Hitler s-au m5celdrit inbre
prin a cdclea in dizgralie qi abiecliune. fnclinS.rile lor homosexuale ele, nu este ceva nou. I\ici defirimarea adversarilor disgraliati, prin
au fost explo-atate cle adversari, sple a retEr.ca opr.obriul si asuirra-
Wsopcierlohclei,ailtmloisrtilaoilrnlllo-plrea. ta,o.Oloqagiretielnitusleesxreusaee.xl{ps-liimcIdt aeacturi:tmedn-eactsuleersiinlaeitrrecaalsobemI sinupanrteoreahproeumtaoca-t etalarea moravurilor lor sexnale, nu este noud. Ferocifatea si
sexualitate; cauza rezidd
mai muib in moti'o'e de plihoiratoiogie clecit amploarea masacrului nu corlstituie un fapt ,,ineclit" in istoria ger-
in afinitdti sexuale". man5. CSlctnd peste r:adavrele cHpeteniilor tineretului homo-
.I
sexual, Hitler si-a creat doar un grup de adversari in plus, cel al
cplrirnliiCdeeeuiremonpeaeringmeie?-ucltaciercedlienirautzred"roifnolevareerartelz,idbdino-icciilsciineetaixrumenmari,p{rllerolrigcildol srrierlnzoisrl,aiebnmitrdka.rraiIinlei uranistilor care s-au lnrolat in tabdra nazistE, l5sindu-se amiigiti
de toleranta pe care Fiihreml o ardtase la inceput fat[ de Roehm
;i al1ii. Iatd deci cum psihopalologia isi poate aduce contributia la

descifrarea istoriei.

fanatismul lor pent,rrl ace,sbi sefi, ei sint cu atit mai rnanipriiabili, Un fanatic teoretician rasist, Hans Bliicher si un nobil prusac
cu cit se sfisie adesea intre dingii si nu se simt in siqurantd derib
<lacd se bucurX gi de favorurile stripinului lor. Se ivesc insd, de ce se ascundea sub pseudonimul Lexow, autori ai unei brosuri
obicei, ambiliogii. ,,adversari intriganti" care nll rareori sinL ei despre armat[ intitulatE ,,Arrnatd Ei sexualitate", s-au ocripab de
ingiqi nigte anormali sexual qi care ii invirliazri pe .,mignoni,,,
unele moravuri, referindu-se Ia o anticd frdtie de singe qi de arme,
130 iunic 1g34.: -,loapLea crrf itelor lrrrrgi", cDit lar.,, irr r.indulile S.A.
2 Succesorul. ministlului de rlzboi Blornberg, f orlat s[ clemisioneze ca ca aceea a iegiunii sacre de la Theba;i la cavaleria medievald:
nrmare a clsltoriei cu Ema Gruhun ce lusesc lruic,gistraiir ca plostituatir Ordinul Teutonic, precum si ia diverse asocialii de camarazi mai
ltozase3I^npcsnclnrsrrulnsiilmIcplluoldoegfmavfioirpilo.iL,rrogr.utico., gi mult sau mai pulin'homoerotice. ln ,,Cavalerii de la Malta", dramd
fdld femei a lui Fr. Schiller (rdmasd neterminatd), prietenia pasio-
nald este descrisd aga cum se manifestd ea in aceste societ,dfi bdr-

bdteqti. Schiller lnsusi noteazd despre cei doi eroi, Creclui qi Saint-
Priest:,,cavaleri care se iubesc", si aclaugS.:,,iubirea dintre cei doi

cavaleri trebuie sd aibd t,oate caracteristicile iubirii sexualc". Ce

60 61

am mai putea adduga sau clrm am putea da o alLd inierpretare CAPITST,{JT, IT

unei astfel de afirmalii fdr[ schivoc. De la boatrd Ia crealia artistici
Cd ne place Richard Wagner, cd este considerat ca un titan,
o GEORGE SAND o VLNCEI.IT \rAN GOGFI e FEODOR
aceasta nu lnseamnd c{ trebuie s[ trecem cu vedelea o faletd a MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI o GEORGE Il-rrCO\rIA
sa, cltupi de pu!,in eticd. Din contrS, sintem siguri ci vom inlelege
mcahluioaai lttiLeddbug,riidndpteortleunvucricniu.l,oemOalreplsehIaelro-saqlmpetediaoeces,tdeeadexerautBldHeaalieaovtlpaeveirrniriiaetqoliiars-anuanulletuaum.icr"Rialtriecjcuulehligsasmprr{udruuepzW-,ui,cvradasig"elo.eneareEaxrreplf-aoridampifrsaaalepsvfiroooeanarpluiarrtietulaed-l
amicigiile,,literaro-epistcla.re", interesante qi prozaice, sldvind
iluabisrepaartcaenai rreeplarebzeanzt[a,,,n,uonbii]leulle
pldceri sensualo-spirituale si care

educator al tineretului". trubirea
aceasta viguroasX prolroca pldoerile qi bucuriile publice, declan;a

acliunile lndrdznete. Asocia,t,iile masculine dc camaraderie amoroa sd Seorge Sanil
erau legate in unitdli de combatant,i, a clror lege supremd, ,,spiri-
tuaki", era disprelul faf,d de rnoarl,e, ,,pentru ajutorares iubitului Celebra scriit,oare, cunosr:riti in literaiurd srib numele cle
aflat tn primejdie sau pentru a-l rdzbuna dacd era silit sd mugte
George Sand, pe lingd imensul interes literar pe care ii oferd, con-
t'SrinaNtte. pare r6u cd sintem nevoili s[ descoperim aspecte mai siderdm cd ar putea fi privit5, in aceea;i rndsur6, si ciin punct de
pulin cunoscute qi in acelaqi timp cituqi de pulin demne de atenlia
noastrd. Slntem silili sd repetirm cI numai avind o imagine globa.ld
,1i din toate unghiurile, putem intelege fenomenele vielii sociale. vedere medical.

E un punct de vedere, iar cimpul de activitate std larg degchis.,. George Sand s-a ndscut la t iuile 1804 la Paris, ln condilii
cnudstcouttullnnreoczibsiqiminritme:uiznictdi,mvpaufl iuonsridpsfedtlraetrde"rjr.d&epfraomfeitliizea:
,,s-a

sor:a
va completa
mamei sale. ,,Se va numi Aurora f-[c,cuat mama mea, a campaniei
Mama copilei, clupd ce a prima parte
tatdl".
de la Marengo in furgoanele armatei, ajungind chiar qi in patul de

campanie al unui general, a der.enit amanta locotenent,ului [4aurice

Dupin. Au trdit impreund patrrl ani de zile, timp in care ea l-a
intrelinui, reusincl sd legalizeze in cele din urmd legdturq lor abia
cu doui luni inainte de naqterea Aurorei.

Dupd patru ani petreculi la Paris, in 1808 au piecat cu tolii
in Spania, Maurite Drrpi,rr fd,'ir.l par'te diir anir:rajrrl lui Murat.
In somptuosul pala.t de Ia l4adricl li s-a dat rin apartamenb care a

produs o puternicd impresie asupra miculei Aurora; pentru prima

oard ea putea sd se examineze cu surprizS, in intregime, lntr-o
oglindd mare, iar cos.Lumul militar cu care o deghizase mama s&
spre a flata pe ['Iurat a fost descris rie ea mai tirziu ca o adevdratS.

mlnune.

Intoarcerea lor ln Franla intr-un cadru apcialiptic de fl6cdri,

t Despre .,legXtura" dintrc aceqtia s-a scris mull.,, ruine qi cadavre ldsate pradi corbilor, a impresionat-o profund pe
62 'copild.
S-au refugiat la Nohant, aproape de ChArtres. Liniqtea

0s

re,qedintei senioriale a Aurorei Dupin de Francueil, fiica naturald s1--u;i cu-,'inlele caire au ile+,erminat conversiuneir Sllint'lllrti ,A.rrqtlst,in:

a maresalului de Saxa si mamd a lui N{aurice, contrasba cu infernul ,,Tole. leget'. Acear;i,X sta-irc leol:ignuttI pe {iit'8 a sirnlil-rt. ir.i.. fir!,a
zilelor de retragere prin Pirinei. Distinclia, calmul si stdpinirea de tehlouiui-le- cs.r'o se a.dd-.rqi. iriatoa ei receptivi b*te 9i suEcst,i [lili[,iil,e
o cictermrn.ii i!5 se... poll'iiasc{ pentru p5r-:alele mamei slll0, 1r'l t'ilt'tr
sine a doamnei de Frqncueil nu se impdceu deloc cu voluntarismul,
ile relatase plind de reproquri bunir:0.. Posi'.rl nesfii";it s'r torl'rrrilrr
bdreustei:rhmepteeara;mi evnutl,gfaorsittadtemaondoisrtedi,starXleit-r;. o brund infldciratd qi plind ipmrpin'rsin(luenrvceonli!e'iracluntleeipeiacpel,-til ialiir{iiaotlzfei sEoi nruolaupiti,eez)r'-rrrirtr,
in iumea teatrald, cle unde lle care si le-a
rtimdsese cu o inclinatie spre un dramatism gro+,esc. In septembrie
lost curmale
al:atele de Fr6rnard, care artalizind sitr"ialia ii inl,erzice ehinurile
1808, Maurice moare pe neaqteplafe intr-un aicidenb stupid; mama .qi-i ordon[ sf, reinceap[ si re joace cu coleqcle ei, ceea te ea pli-
tcsoiarbrteuurneeirzcaeau-ianngcirlmoouzadilteoterampmpeienrmcalmoicueadn.AteBuurdoniariacmaeinutrrarm:liudodrpeauasbefuo-nrerialroaurreiinnacteeepinu'tsitpi sidr-ioe-
inegte cu muliii voiogie. Dar burtica, adepLd a lui Rousseau;i a
enrillopediql,ilor" clet,esl,irlli pr: .*rreol,i , i-a invinov[.ti"t, pe neciiept
racclnetria.as'jl-:ilorrtii.dcil,li-anruopraetpn,usmnioiennatearsta.[F-cieoepAil,irlut-iarosprr,raXin, fa[frcadunmaatilisenrsnr'ur,'elirglodt"rin{ ;citloecaa,sieauirrmpqrPeaezrreeeii:eea
tuaki dindu-i o educa{,ie qi i,inutd ingrijitd qi rnai ales maniere
distinse, spre deosebire de rna.ma sa care, climpotriv5, vroia s,o
pregdteascd pent,m viatd, invdlind-o sd. coasel sd gdleascd, cu albe
cuvinte sri fie o gospoclind des[virqitd. 1]unica ii paraliza toate ela- cnaraisi'ielodurrifail$oeznoiillmi, ami obr[aielilqi,tiperynil:snr.;rai-iqtoi ctri;eaiailtu' ziriaiil,cri'rinqui lacDilem;.:hairiertetso,t
nuriie, cici infricoqdtoare in dulceala ei...
J,:,uernaicrini ami iseinvdeerdmgniamu aIai r.rn ]:5iat in fala sa, a inlac'iveirnndntaota-ores,5.l;lilolirirci?t haine biirb5'Leqti, o
MingiieriJe pllns, ria spune George Sand, ziinic la
lua cavakade, la sflrpi in cele din
pen+"i:u cd imi an-rinteau imbrdlig5rile pasionat,e ale scumpei rnele rirmi s5. se pasioneze de atest, gen dc -.'iili11. $i, corni:ilinci in mod
mame". Tn cele din urm{ separarea a devenit inevitabild qi copila
a rEmas in grija bunicii, mai ales c[ mama a trebuit sd cedeze paracioxal nevoia ei naturald cie visare cll 'a,'ieerctaigdintonl tlalllair:ratl,uhl{-}:il.ref)zae-ra,
temperamentului sdu vulcanic l' se $e mute la Paris, unde putea
rie nulie ori vrsind in tiirpul ga.lopului
prin puriarea ei a icccpui, s.{. staridalizeze re!;iullea, rn_ai atreg cinrl
gdsi cu mai multd uqurin!5 qi di";re!,irr satisfacerea impulsiunilor stuclia anaiornia c;il siudentul in i:reriilinl Ajasson de GranCsagne'
sale. Aurora avea pe atunci noud ani. clezlll'opirld. e-.adavle clie cln-iti.r! Cinri insii uarnaradul a vrut sd
Pind la virsta de doispre:zece ani a fost o fetit[ steai'sd, deloc tr;liilfc'rme tovdr'59ia str-rtj,joasd ?n rnti:iritale atnoioasS, Auroia
vioaie, nici vorbdrea!{, cu un aer' stupid. Stdtea indelung nemigcatd
cu ochii hotbali, cu totul inert5, l[iinclu-se dus{ fdrd nici o iezis- l-a lepezit cu indrg;narc:,.Fiziolrgiii eactelns1a,.eiprLisroadrn. oCrulntrdarlnlaa"m-a t'a
ten.t5 de cinuresonctuieltavtieea!,iip; otorctaur,ulilupdi,reaavmizuitliluulmuii,tdpr;ei fseerincdomcpoldgcaerual e i.
mai rnrrl!, sprne ea mai iirziu referlndu-se-la
cfilirraaliisctutddianz-darleatnin'ima iriy:i anatomia, a intcrvenil,'
vilelor, salonului. De aceea trunica ii dd ca preceptor pe medicul elarm-atti auzini cd
Atiroia. i-a ri.r;pi-rns sii-9i reprcryeze tiin mo-

Deschartps, care crescuse qi pe fiul ei, tabdl Aurorei. ;lenlceafostionclusirr'lecpersoanirseritiat{rritntreleaptir.cai:uni a
ei : se pare r5. aii;m o apretia mai muib pe hi-t,,-"in5' Dar in noienJ:rle
Copila a inceput bmsc si. arate inclinalii literare care o entu- ajrlngd ia marila ra, a inler'.:at
ziasmard pe bunicd, deoarece la doisprezece ani combina in mod {821 lr.rnii:a il murit rer de fi,rcX sir nii
ingenios fragmente din lecl,uri cu imaginalia ei, fdurind opere sinucidd, ar"lmtinclu-s'; i S.lare in riul T;rlira, salvind.r-se nurnai
.qii se
proprii. Dar, in fala insisten,beior de a o aduce si pe mama sa,
bunit'a a intelnat-o intr-un pension la modd in acei ani: ,,Couvent clal orri5. compori,iirii caluirri. r:olnpan!a cXreia a tr{it clLva r"i;lp
des Augustines Anglaises", fostd inchisoare pe timpul Revoluliei. tl+: ta:'e, lnrit a primit, ca o sal"?ore
la 1,'u.lgaritat,ca mamei , in
In ciuda comportamentului ei zgiobiu qi nedisciplinat, la Peirls, a oxaslleraL-o atil
cd-qi.toria ce is-a prolltls cu jraronnl Casimi r illudei'ani. lncd dln
virsta de cincisprezece ani in plinti puhrertate, a fost adinc qocat{ prirnele zile 1lnt5, jintre r:ei cloi s-el ni.:l1ut, o neinlele14ere ini'imi
gralii si asta mai ales clin cauza frirqidititiii Auroroi' in contra-gi
de atmosfera din capela mindstirii. Astfel, intr-o seard, la lnceputul cu firea pilsional.{ a so!,uhri. &{ai Lrlsiu, ia ."1a.'r'iunea Cauteret's,
unei slujbe, sub lumina candelei a{latfi sub un tablou din altaru] r-inde f useie t,rimis5 de mi-'diti din cauzit s{ir[."[!ii ei grav zdruncina-
capelei, tablou care reprezenta pe Sfin!,ul Augustin primind in
te, Aurcra s-a incrrrdgcsi,it tie Auirel!,:n ctre Sdze, ins5, de data aceasta
Egipt ordinul misterios de a citi Slinta Scripturd, a sirn,tit pe
puritanisnul iui a fcst mot,ivul tlespiutirii lor treptate. Revenitd
neasteptabe o ame{,eald: ...o lumind albd a invdluit-o qi o voce i-a

64 65

5 - Isioria vezute din cabinetul medicel

i).aa$i, t,:rair,rl dcveililr; i;'r-ir,-ade.,-."i-r. jnlcl.iii'1. cri,:i C:iliri:iir c;'a ril::c- deverreau isntcirinlzuileanct€eapstednmtruaramceoiarlcSaraeinsteec-Bonesuuv'rerainu scpuiimdisinlletar,:trr,lca
,,rirc gi cie o r.-icicn!5. r:c,t inprlgra 1:r a.nlr,;iini,rii,i r.r.ii:riiiiile i':i.';ii ikr
ee. Alri'ore se cr;r'.scllt .qririind si p;:iryli r:liia.r ai*,crieli clit;;uarc pentru a
rinriul siu de aceasta femeie s-a multumit s{ devini conducitorrrl
pentru iilrerciiriie ri ?i l,erttle . rar sti:ix .,Le .io-;ltge r,.n :Xn6;:lque", ei spiritual si ciriar consiiierul ei gi reeizorul tentatiilor ei. pcnLm
-ci, s{.r llEire, incei,i-r-iir:[ ,"ir'.ti.l:nei" in 1327. ;i,,i1 i;i6pf1g3:ii t, i"itci rir,
siuiLl:iditerinl trl:ai.fuFlaersi";qta. .Cldr-ri:aarr:.rlr:slJ, t{jLri:',iiiiesri;irrsiiir-.aoi gi,,lul i,.i.nl,iu a se Iir a inl5tur:a pericclul r-are-pindea,i a gdsit ca arrrant, ideal pe elegan,
s1.iri,;li
li;.rl:r,'i g'l l;:rrrt,rj i,.,[a,ti. ,. ltrt Trrnql).'l!,',';nrrie: rlnr,i'ezulLal ul a fosi rlezastruosi ,,J'ai eu
in virgtd dc lr.lmai l-,i i^rL,i ani . t-!il ..'iti'e il iils,..use arr rlrir.r'e iiliiii'lti,ir,, &ferirriee ccttr i'tuii, c'"...st, bine peu de gllose',, s-a rlesi,finuit ea
i-.r'itrenei l.,Iarie Drrryal. care pr.in Al. I)umas-fiutr a rdspindit qlirea
;:inii la prirr;ii par:i. i'in* l'-:rusc:,a rlrriirteresai dc ei. La Parjil- in LrL Parisul. I-a rjnd,.ij 1r-ri, lll6rim6e imprd,stia aminrinte fior.oase
qi-a cu;t -".iala Xn rnijill, lii st,;,ir'l-r,ntrio,:, imb;,rii:ir.iir. Loi iirrt;;ul i;i
btiri:iiterti;Lr',:i :urrlrIri'i; [, ,:i,i-;;,l.:ir]r'".oi'jriirri.tleiiir':r:!j;e:rrr1:i;liri.iiit.il.1;lilj-L,;rrr1,i::ni ;.j,n,,-. asrlSlra comportirii arnantei efemere; nu putem retia clecit rirmd-
h_vij!:;qemioinui,lei si irr trele ciin toare,le:,,h'I;iigre ei, noire r.icnime une taupe,
C'esi une femine d6-
J:arithel i froid. par curiosib6 plus que par temp6rament,,.
ciernllrl lui lienri cie la'l-'.,.ui'he. ciir,rriolui iri ..i,'ilar.c" (i,,c i:.,c,i i-a r-erit apoi i?nrii;lli_ri l'fu.qseb care i-a inr.piraL clin tntrleauria
un r:ittr neiiilemijiii) a s, i'is iilpl'cunit cn l::i:ti:r. ,,. llr i .lli, i, rr.l-i.i:-.ii
..Ilcle ei hlanrire" sail ,^l,a r r-tnSclienrre ci. la r.;:1-i;:icti:;i.,". rt&l,c i1 i'o:,i. tca.r*il ;-irin tini:ri.ri iul" X)itpi indentntii ]ui Sainte-Eeuye s;-a
itptriii.nu'zrasarip:p.imaJr:j:roi,i-rr.iu.il{li=*lnf'irliL-cjli,.v:,iir,i:irslrij.:rpej.rrcrllrIijr'isruar,rirne,is3etieailliouli,irrr*nj.ii"ir1rfr","i,..al,doo;:ezilc-ibiaescfisulsnfti,n<I:t1srlosripcaieilen,main-fe.uocinuea"i,il*\li:rsovpmtic,,rjrtil",i*jrtnIrn;o,c:eLu'i;s:;f:iiili.*ir,nc;a};)il\"j;a,n:;pr;'n,;ec,*aJun;se*ltr'plrur.ue'.c[eu,ri'n:n,-:
lrrnrrrii .nr:jet 5];ir:d l,i lt i.l ili u;] ro-tli't- Friai-.€-1. ba.i,ilnLaiiiil r,,i t,i.5ii.. arir:.rc 1'.-l ril irit,i" in rrilre ea,,il- iriiii ii pe carc le-a apiofui.ldai,".
t'i.r S.'rrllcitau de .,'oli:rc o riilrrr,iiratii Lor..t,ulli., cEr; el ii ri,tir,l;iillail
siSi,..s;!in[tilrnl e,srat l-.,isii-fjtic{u(L:i c-rl-e:rroii.l:sr:u.atrd.e'ui6{.irr-:inr.,tis.1iui,fi,ir:litilluttrtaiil,jLt,l.rl,;:."'r,:r.,':,e,-,,l1e,,;":.d.,.,l.,_i,erlrillir;ii-riir.,,i;,j.i:'rl;lil'es"n.;i

l-ain vi=iuu{, leriral,
le oior il ur d si siltt, i:idtile lli rlar:na zli':ic'i iui".
Ii-r,rpt,ura ilintre ei a. ar.uL troc at"rinri ci}ril i:i.1, i:-r1oi:tir:du-se S-a. irctr-=i;'iL lr.t,unli si:l $il;:rsr-'rrnezi:,,clr;i ninlic nu-i mai s'.rrirlea
in.".iat,li" l,! s-a r-.onsoh-L iraniti-roit,iir,jr-r-se in ii.*lea e:raiiail din
acasI ire neag'repLa-lc, illtpit o scurLii i,hi,en'9jr, a lii:rii, ir, patiil gdr: rr-,inai-iiri ei..i-6iia". riJ,,i,, ,l,.rli, ii.oy... irr;: ci* ia i,.Lrl.:iica.-lltil rontanu-
pe Sandeau cu o spillXtc;rras;5. ,r :: i.r., ,1il lrri ,i,lr;lr-ll:.!;\.
lr:i i.rir', , i .,1)^t!r i;i ;.,1I hlrs'.p,nal
li..l':resuI pi'ririiilili ror.ni:in i-a ciai; curaj .ei lie alr;;l i c iiii,e;:,;t
si:i srr'it si;igrir;) sult nuntcie da n.aiiiia rei ,r;e tr)cmiirzlu in Lel:a;l-lun:nezcn c;tre nlt e r:lu si ilu
,iilt jl';l,r-,i:,irg j::;i;;rl,i. ir, iul:ri fi.eicrrl,Lrlretiili.-il-i,)n. 'iir1,n.lLli';2,,i.,13l,rrir,1i,,-1iilit;1l(11.ii i!ninj erri.iritli.rrsr^_ilri'l:ri:ltuh-;;n::ii: lti noi, nli-a l:rchiri p;ura -Linaret,ea
I'orilanrJi.,ln'iiana", iilb;iec;a'i.rrielii1a;ierrtolar.rilrli'o,ilie. nhtf,::.irteenieL,qrirer.rl:ri;c-lrj..,iri.t rn.ii:Lurjsetr cir a pr;s 1l redin,Ju,itr'l sl,rhl!rnc".
tiparc 1n prol;l:r:rra gi-i noi jrucurii

ric rrnl?ii- tla,iirar lr:q t.:--i lrr ir.,., rl.r a rnai lrnbriitira cu riispei.are i'ani,orne. cie-
fi,:Lil diri \-r,r:t::r. lirrtillt
Gecrge Sanrl iri'clel.iti lrn:anii.iitii si l,lrl'tr.'ii:l.sl'-i a y';i.ct-lirrnrr.l-o: il.ri.Li:r;l l*i t,'irrsgr.r'r. Da, cal,,rui ei in r:or-,trasi.u
f'.lrl,ln.rr rli:-r i ilr'1,iiu le irRrf, ie {jr.ir:ia) i-ari i'irrut pe ildurrier si ai,ljI
..-t,lr1,ir,l 1 'l r-ia' tcriit,lr,i al lui C.i:,;t1". !:ir' :',,., r.,,ii,i ;., r' ,,,,1i. .i h;irr:ieir ili.qir:r-rlin,:1,.r-i o rjrlo;lic ti';arilli. Legilf,ui:a l,ri,
a LonsairaL-o irnt--ciia.t" la initlpr'et,ul tc] flai elriii\ii:t :rl ir:di';it.!u- rliiiriii:

a.iisnthii. preirruti:1ir- 1ii i-r;lr;!14, rr:t.1,' o,t ,',,..;i,;s,, ile I{usr;cl, bciiav ou un
clel.ota.il'rrlit rie nr:rmI, a {rsl, ilt,:,rrrlnLii, apoi r,r:iiL.al,d ia Faris
Lreorgr: Sand a vcriit, in .ciit":rl:i {,'ri pe}i.q{iitaiil rlLi iii<.rat.i." rnar,- q"i cli:oi alle.astiri rle inr;ri .r1i li r,rptui,i. slau cle:lpiirl;it in i:ele
cante ir.le tirrpulili, dar li cliri urni clefjniiiii-. 'i'll-ri?i
printre care Vi(tor Flugo ii{ar.i't cle Ilair.ac, ,.fi'eriii}i'- rlasi:ulirie"'-- ec€iisti cjra:dosrr: a l.iinms pcntrtr ea
mqii-A*tie.ruDrul mceasofiiunlr.-dluaiau, iii c,li,L pe &r.eeslii tot, re.rtui_virlii ri.iluir. r:irlrieu cilsririsii. l,4ri |irziu a a-rurL legib*ri
ferneie, inspiirninta{,i de imprssioniaii t!*,r cliucnaapto5s;tcaluplo.iucrinrnnairi-i.r.ircri:lLi,:li:i'{.ii:ctthileni e<i,iiiunloFsSoiluielgrerss, r}ar a rimas iler,ep-

rellec,Lia de rrai t,il,ziu a I;-ri Jules S:r_ndear,r:,,C'est, uir rjcrll.iile,,, Leroux si in sfirslit
cu diafanul gi pier:.rriril Lihlpin care, r{egi se fr:rea clc ea'la in,:epub,
con{'irrnatd si cle.F-tilix Pyat:,,C'rst r;otrrme la- Tcur. rr!c }Ji:sle, r-11,.: dezgustat fiincl cle alur.:le ei masruline, a L:ciit c,r George Sand
d6'i'cr'e ses anranl,li". ln schimb a rier.enii, o yerital,rLid ar-;.ial[,ie
pentru temperarnent,ele nervogse, nti,li rnult sau mai pufin fitii^riir- timp cle ze'.,e ani. I,eg51,iira ei crr Chopin re;;re:rini{ un exempiu

cliiste, cun spunea Chirr.pentier,;iiisiisi r5.jeal& sau fn,jg.iiiii_;rir.a ti de rier.olameut suhirm fai;{ c!e aitol,b holniiv foart,s clificii, pe caro
are inlir cn:zirnea s5.-i numeasci ,,le cher cadavre". Cu tcati pa-

66

67

5rr

srcv-"ioeuirinp'f1ces"'auoi,e-cessMaitctpimer*eiienosertyirtlrtare.iarq;ALutraniegu,sozesei"cutatStp,r.in.olnctcradutosicnmeaicppiplualeie-rnlttt"iutnc.rile.o,sareuer fdlpeeer'.ici"rplnle'ermuaLmoaiscozf'aaut ctrIdesiqnapi.lnc5us'acnueuerznoear'lomraenevztiderneerd-s- d) Sensibilitatea sexuald est,e deqteptald .cub o for.nrri irnpi,,'-
risd de frumoasele portrete ale sfinlilor si se Llaclucc la inlr'prrl.
chia, accente anarhist,e, cla.r'cu cit inainteazir i1} virstS. tleYine tot, prinLr-o ner.oie cle clevoliune religioasi.i exagerati.

e) Sensibilitutea si susceptibilit:ilea e-r,agera+,e sub ftilniir
dezndde,idii (r'auzatir de perspect,iva traiuiui cornun riu mamii. sir,
mi^cfisiicn;"lt,e;lasi"tilettfiai,.ne"aimc^";zcbra-ideiu,Te;lrmi;npist'njr,eeieo;.cduncdtqodiol,eiri;eonJinipnt.c{ui.uonlDiri^anina"citidt,tlidl-5ue;ep,rrrordui(sa:ur*.eiLt:e.,trree.aisiin.re",tp'e1tlirnriivicirraup.oiutmteeaibullaelrAaeletiit.iqtirprdrl,iiiiaoernipnesdrnsargeiiuiit'a,n,:eneirnnolar,iirnemnisf!e.te.pclr,ririmnraiiltse:tasaoeebt*ncloir.e,ieemsei'ravoaintotsiolrl,r'eee1l'uabcftrediad,inrlr*rie.lta'dclideotei.^nrddizp';-ce.aiiarn,.lsirilra'n1trtir1coneuv8ivlmoi5poi4iaaroil8titasuln!tee[5ta--, jie care o.(:rilr] o rietegtF.- inYersiune afectivi) o det,erminii sir :rrt
d;laiicou"m;eeut,itr:l-*aeumte;"-lhi-Ctro;f.rieqtqlcu''tftiunlnl,',}1ilti*cL":oe,il,i'h.iaias1,ri,Irtltnrl-r:e'i'a.ur'e'qtrnri,,u.tghuniu'erE,h,"'i,F1,iiJLtnr0i:'de,,r!anij'ital;lreisl.2'ern,'u,"'rr''rei!,tl,rsitii'unic.',l,tutia:ptaterc!.u.aolrtll'ilv'v,i-zb."ts,c;siiiiann,t&cp,tlidi*noIgonntruruen7ttiarllrnea.'liufirmtireptfimiraecci,[aerriria";i.rilaRnilrliliCruiS'i:brl''piaiuTtirrirn'iulC:ltCirsia''iiu']pe-ll:neai'iolrnr'rta,"egslv'''',f"'i')1[erri'c1't.ladiiS1.er"1utqi,J^'G^oen''p6ordr1ir"ohr.1.ir'1'\gl':"ltrril'i'.e''erit;'i'i'i1rticlirF'r"vr$ia;r'iic:i'raraiilertllur(l'e't-a'l:'i-ll'''' -"inucidd la virsta de 15 ani, &runr:intlu-se c5]are in riu, act, impulsii'
tare anihila"qe insusi instinctui de conserr.atr:.
.il;.ie"*isops,..e?ii,rS.",tiii,u.c.1,ogm',porpc.inefu'uo;i,1roiro.i*1rtrii"i:,;.ar*',i,r,l*,ii*rd-eroi'e-a1fienccL'tem,i.rvsiiie:tn'a.ilataelit,riiirl:r.Lvciiccn.tt,1li1;'iir:rrlaoYLloOirii;llii-irre,i'1.r-lits.irl1l.rrl^lri;lllaia-i
f) Preoluparc eragcrat{ pentr'u problema dr.r.gosLei pentru
{.Rre preccn'tr.r:e.zit in ,.]ndiana" l'Ssturnarca normelor: sor;iale in
vedelca eirrar]ripdrii lenieiil apci goana ei disi;eratd t]rip5 an-ror
in tot, i irnpul tinele!,ii rsointrcir;raet-urtiite,i:rhl,jioi a-illrpsrlionr
r.rpare exr,,lusil'il qi
ol:seriani,d .are (-r le.re: i.re .,llortes 6ternelles"

"o{ sptrnir: .,Rir:n clta..rtyc c;ue 1'alnour n'oc{,uire ces furics".
g) Caraoterui maieln atr ir.iirir:oi: iu].;irik'r ei : pe;ntru copiland-nil
ri1dnr-i,ogeannnl{al.je,nrc.n.ar tJeLriiarineleE\s,br'e:uSunnalenei:'!odiallcnIal'r,i-.f"]P.,i,nrl:orillrlyrr{:i:lalie}fr,eri'if:nutra:sir-s.rieim:cLi.e-raset.eziiilinlet'uscidiril.tiernciili;ine.-aolsttpr, <5usl:aniii,c,v5,elricgn4il-iLiu-:a1I;,i.:i.,iLrmaprbspi.uelsllsicrl:ie-1;t;l
ta in toal.e zi]':le. Sini, zi iinescuilriliii'g},iflrt;,-,lrrls,irt;iriaviilcenaru,:rgiiiL[[fiFiiemntanrritnfrtaag',i1-.i!
tur.int,e t,rarsr:rise cle

Chopin. cieapre cetre siirer lirilrii nou,i anr l'cr:ttlui Gr;,'zmaia, arni r:l
( tlrrun rare-i lcgase: ..Siri l, saPi,e i,ll; rle ciud tr{ieir,,t tlx el (h i)
tviir'argninic1.1l"r;,rlloepnii,raunigrriarii,-;i,ti'iuirl;lr1'e1rlr.eir\rfaiinfcae,a.iui r sirnplu, bolnar"
ol-ir 1a hdt,rlncle al..: qi
o
i'in,'o
tonch:ii,ir il,c ini,rrlier iir r.ic''-c;iatii gi liihdirtoal'e, pini la moali!il
eu.;I'rt-,ie,';i-u';,rr'r-.rril.:1;in'o.tiirirai.i1iir).dtil',1*6r'i:Iil,;1oii1ra,1,rzs,o-,Clitdiirilaic*.'i.lii,,'irr-i':r..ts.ir,raii,v1trstaeic,cili,rar,ec,rCi..eisreoi,el'tr,.e1lre.l,.ls0i,ilcur",i-er*i.i1,ni,,5tilrrni2:'ioiirla,n,i1illrtetSlr:1dliije,nre1'cfi:a;nG'iaafylat-"iicrepz'ri[tn'Ii;;i,r;frij.lucreilr'-a,iq:ir'Si;aicrsialn"iandr'tlttlaii:'zrjlnirllL.i)rr-t'ilol,ar;i-eiitri:tLln!ri:lls;i'titei,iur3Iii!i}iit;,}tti!'it.;uj)ilaielt^ii-:rt'1rli":ili1"lt'l'lil'e'riii1i":irjrei,'r'il'el'':irliii-'':.ti:riit''iri-llir.'ll'
;1' t 'i 11i;,.

1t) Lrn',r.ril-arismirl r'j falatie qi trnriin't,e1c rau cll!sl lnllrirl-
surijc cir.i'itriLile ije tol le.it;1, riii-enirr.d ]a l.rijIr'lne!,r o jti;lr-rfat +rl'e

pentm regillncit llerr'.,,.

i) lfaniirll,Lriie ci jilr: il.:.i'e &u i'r',ii-r.(- tr.r'i;i a.flltiv ai prciiu. lli-
lor feminjne .qi anirr.;r: l..r'cieit,irrnea eiiici -- (eea ce i;icc ri ,r'r
renul epistolar qi in .'rliir:,rl li,irrr.ila i,L e-t'"elezc: in o;rerele ei noia

efor'i de aten't ie ;i r:onrrentrare. ia r-lrsi'a t2 ani s'l ir'i'r.rl'' r' emotivil rlir,ntinS.

h) ii;birea'titialA prutcl*ir:it, {ralJe cie j) in irieile, etliiur.ljrrile si icire ap;a ei r:cncluitr-'L s€isin runtercrrc

p'"r"i,i1ri;r:'1-o,,,t,i,'inz-it-:;.iLii.;ei,r,',i*ilitlepnr-,,ii,--,,na;i,.-oJ:gi.i .e:'val,:r.ic;;:i-.':ii:l)'e 1a cl:ll.:.'a F." 3i'r ::ll iirr:(:nlei.vent,,.' si ;r',.oru.;tl,t r:pellfir'r: qi ele lcgicii fernlnrlre, asf lti :

:ii"'l't:le ';r DupE iclcile ievoli,iliire.r'e din ,,trnrliana" penl,ru liber"latra
oAai"r,uua;*t;itf-tig-r;_uru,1,|lt'i.n'ar'if1e'a',eoercdtcsueoialitiinl,ti.cleiliiu.eiu.ea;.n"ieci{scaipbiissiigpliiilaicsqrpciliinv-ertdqrr,-s.i1'i-i:siui'-gebaii.,littliii'cilili'epniitc-tili'rti"-lll',r"rr,aju1,tci1,rr-rir''i-:m,1tllr"'-a.iri:ia'iif,tr:elrlirali-l(ir.'lrr;li}l.rcsi-aer'r Finloru,i'.ii fen-reii. iatlli ie r-,,rie un an rnai tilziu: .,ldu:n-am ginri:i
nicioilatir .cii l'idir in ,,Indiana" o riresf iune peni,m sar.l roli.,re

saiietSlii... sini, exie'"ir.i:i si frrlneia p;'in i5lncranti si nu-nri sir:i

illpreunii cu rclirf{eie cie gcoali. s1.r'iiine inlon:c':r-enta i,leil'tr si }ipsa aib::ohii"I cie ]ogi,:d".

.r (f
UJ

ln .,L61!a" sfitlee.zS pe Dumnezeu, terrninind aslfel: ,,Numai $i dlaggsi.ea de f*nritiie inonsrentri practic in tinrpul rrrrl,ru.i l,ir[ii,
rrn apet,it s5lbatir a pui,r-rb face c,lin femeie sclir.vir. si proprietatea sqrJaru'apreideilqttiercu-autn1jl:noul ".uii.:irF=riili,lrrrri.n;imeh!e,iejrtgfc-uremnlqeTuess'uLlin]{r;ri-rirraelrue$s.e,qr,i-oui,n'reci li,iir{ei&l'ere,rtpiin-cilulaarinfmiaenotririilirtIeliiri.rirtrill.rulrrsrrtrv:liu-cc.
bdrbat,ului". La ciLeva lrrni dupi publir:area rcmanului, iqt,[ r,:e
Interes,u.l ntatariai io;,.;lr,rr iric:qilyfi o drtininii asifei incit, in
srrie lrri Sainte-Beuve sub ir{luenla iegitr,ri'ii rerente uu ft,Iusset: tl;:rp c.,e ploiela nonco"nriiclrilisntr;1 si revoiulia. nu inreta sii-si
,.Foate anr ]:lesternrat natul'a, si pe ilurnnezen in L6lia; I)urrrnezeu ir.pero cll r.ioier:!;t a].clre& anrenini,a.l,ii de rir{,n.e fiicta ginerele sdu.
2. Int,et's;::tiut,lit,sips. e,i s-a. n:iliisij,e.i tn conrji{,"i*ilie uryniiloare:
care lr-1 e rdu si nu line sX se r:irzbunl pe n,li, mi-a incli.is gr:ra
redindi;-nri tinelelsa iiirmii si silindu-mI sii m,{rtulisL.:lc cI a pli,q
in noi buturii siiblime".
:\.f ect i vit atea ir irr Luiiel i,r i ildirc iti,.l si c,hi a l r l mtu:'i1e el,: m en l,ele,
rrt,i ir.td c€ srrie clesllre h{itiiel din Bources. nrn pi:arli:'iLtrr car',: o a) CostriuLll r..rllrulir., e clrept, i-a fogt, dai, pri'ma datd de

fa,.r.itrilse cu elocinia se. impetuoa'i,ir ii ce.ri: er'a rnic r{e siaturir. slir- l-!iiir.a el pe:rt,i.rl a. i'lata. ji.ret rj,},{tuisr,c:'r[te, la -"-irgia. de 1;ai,r.u. ani la l.,,faclricl;
btilloq. 'i;rccvititrt, pir:sur,-. mic,p, ri.l la.:-cloiescen!i"r i-ri fcs-l pentru (r.:. ]tii]i tirr.irl
lliif,lri' ii perrnair.rl) i re-l fii,:,.i4 De."tlhiir'|es,
siI se,,irlll;.10i-..qcd" r.u r,ir,e t.rer-ps11s l-.rL.lrr.ri cal'e 1.i,35 dr.".ni
pdrea sil ajbii 6, v0o:,i,Varinunoc,aiurb-eitsuml inn]igtiurlglei,urrcilenlg'ihas|a:.ii,'i:.i"L,i ai,iiest"ec,.r] ei in r,"iaia si:.:ilr,rntilor s5-i fie ast,{'cl n-.lili lrl:..inir-;
i:irninilri 1a cti toate 0"re[.Lea it.,loi]"re.rcr. lui definiii vii 1:ar-,e s;',1 fin5. li.r.n:e tie
soarc,lo cie miii p-rihoitt;1ia int,ergerr-ialii. h,tritnus Hirschirlil in h.rr,riir.ra. .,Dic Trr.-
r.ili trrciiii,a.
cle ilihjre qi shircih,rile sufer,iniei $e r.oi qte-,'ge c'ir pe'fiu.r:ie:r mee,,
qi-{i voi pSrea fmmor,sii ,qi tiniic[ pen|ru I'i voi z]r:-r:ra"a de l:rirulie t.ettil,en" ti'.,i4.:,i. r;ir.r.:1 iiitei fcmei c;rrc i,,i;:tig:a na:l,i.nr:lrt tlrt ltiir-
mainoabdyr5e!..i,tieGuleiaotlual il'esci rIr-.leeanlf-iii:illr,s'e''rlj';d, s[iiiaiept-.["r.S;ciiur-,.rr',lnrnreiii1eedreafasrs',:i.rrinle!l5]1alsir1:ioeairt;Leass;t-flrfhele{nti,'c€:lirtl,geiiil:erry,a,LPiulciirr:teolata, t'r.le in r.,;1iiri i^ c,. ulnot,-.r.;- J,r::1,i: ii':i:, i ,,,i.i ',. i:'.1:,rli r:;
imbrdta. .haine fcrnciesLi.

aqa caleieJilnrosniilnlncttartieolrlagepnreorioaaia-r:l:il.r,:riptiupnuSLf'e.i'fnlie.jjeelci:crinr,e-inroeiia, pe cit, erau l:) I'Jeln-ielegerea conjugald se datora in parte vir.ilitirlii e-!,i,.ile-
ceie esle prrr si rate a so!irlul.
i"d,lr'lla.i:,,;.t'lt:l;iir'r'':is::oll,l:aiiln!l'r'its,i,lct:ciln; rjirnir','lllo;'ir,ro.t.{.\;ri,r.:.,l'e-
sciimisp*ihei rcarhsiitpiieil-cia: :iirere-Tri!rirnarf,,rco;rt"l.1utrleI-eirrorr.,i:x-l.Lr r,1 ofi.r!.ri moiiesl,d Dlopaga.-it- sllli"tli):rF:li,rel!^dS''' I'.n,, li

rlr.i diltinl,: r.l1lar.e ca ps . ;t!r',
ral'eu nciei r'*e:iirr.rlintl a i r,liiii.u!ici -qale; iii m,i,i,:,;i,.ti a (itr.Llri.ior
o minttni:: avjcl de roai,ii.'i j,ril ilu luiil.')a aleaiiiir desi r:eirpl2qi-itor pl'irt r.ii nrl sini-t!:ii rrir,i o r,rui!,rrrIirLl jt)rolqeiltte,rujrlci}ir;,t1i:.rro.r,i-ici tli}i]i]l rl
tn'i.ieli:r. qi il'tirciflr!a ]rri, iei.il ce sli'ie 6i.11rpil rl iJdrengrr, in lBIt}: fenteljor frigidr: ltitlri-;{'i iiL, Fc r.,-ilr'.irt,irn-q
;ar
,,lioti'e metaphlrsicien g'esb fail un eili,ou:tt:l': de l.:r;t:.nllr;\ iii trlt: r r:r: r,,r'!rrl

rln rrlrele eezr-rri c:ind sc prodii,rr,', a.!e&st& se daioleiLc ni,r,t;.,.i rincr
1ri'ai:tici etipei'te cur,-l ilr].ril sri fi protecial c:xperintcni.t.iLul l'lussr.,i,
edexsi)roi".ir:it,1tbi-rss,eplit'eiiii-ihripcergl err:-liSgaienud-r 0-1,, ctt;ir', clirn,'r les i:rlicn!l rlcrer c1u'i-[ (s'ainrge;uiiruIilroanCl.r1li1iLlrru0-!i{o,r ( i:"re Gi irl'g",' Sanrt l-a r"lgretai, toai,.{ viiila
c1;.res btbl,c;i alqiL de ma.re satjsfa..Jepe a sintllrliiotr, irttit, si
ambii ru f;,ri anani,ii ei, fliini.lcir crol,L6e;1"" Binein{cles se
teiisli"i lrLrr intt:ieli,u:r.1;L fiuS- re:r
ca n-,r a.:ii,relt,+ o a.prr,rpiere suflr- {rrc{iea insglal ri;il morilent ce ea de.,'enise a,l,lt, de eriilnti;. in tcnirasl:
f'il'i,ti-'t.
i:l r1,,: si c:;-,li rlfia ]tentrr-i
cat'c Xl clctcsia disr;:ei, pe T-rrr1, ;l,l { e.r'il ii niiur:1 rr6t,in'' e,u furltrna erolir:i din,:t'rrJile ei. Anorul eri oratern pen'rru anirnlil
ca.nzii tir sg Lri-"Lt,a,re i,-,;en:sihil .lir. fi{rin0iir:le ei. ",1'; dill rc-'pii pe car'e ii preiera l,r3re a fi un refugiu si o colnirensatic fald

'i61, riiq nlobive afect,i-,.e, c.le la anarit;smrl rliil tinerlt,c, il.cviiLt de torturrl ce-i J:r'o,;ura.,'iata sexual5. din cauza frigidiinfii si cleci
o ievoliLlrl Ja rnaturj'rate qi se imlrr.r-.ii. rrl {tr{iiilea m{trai;r si socialii a atenuXrii frrnciiilor felrrirrine orqa.nice; {reca ce nu iniiueitta
la l:ili,riirrtc, cind consiclerl cii trrinlitri:i,-: cle indepenrtren'i;"r invo,:aie toiusi ,
cum arr fi fcst cle a.si,e1;tat, int,reaga viat,d srrfletee-slii rrale piistra
de ea alLiiciai,ii i;c;ltrri icmei, *r fi rllrasi,rlioaso pentru majorii?.tca
acreslOra. 'ln coloi'it net fe rlinin !n accastii priviiri,ii, il al':ctir.itir!,ii cu caraiter

locuTlepilr1orpr,ai'gaarenaCeelialne,v:c}-lri-irlti,ti,oenraarreryiriitapeillo,rp.:.ioaarseel?gsoer,,crllia'r.i*'poriicssttoerar-lriiiuili matern.

d) Ilonoserr-ralitalea ce i s-a a.tribuit pare ne{oncla';5 gi g-e.r

echiliJ:ru cirlrtacurionrl,oll'aiel"c; arriuop151. descrie as';f:1 : ,,Je sui.. pilry'san &u t'latora ispitei pe c&re o simt,ea de a prciiita de tulburarea.ie pro-
Phvsique
tB1*8 scrie:,,Crecir:abi rr{ i:eail singe diiceau asupxa rrnor fiir;e alc Er.ti cosbnmul ,si alalrrile ei masculine;
in irlnii cie ari,"tocrati. Ili nu! siuclie;r peVirgil gi invS!, lal,ineste". insd in tirtriilrl unei clize tle a.manii s-a r.orhit r:€i a iit{rel'.al cu

70 71

i;iihr-lrilloarea a,rif i lri }rlallr Iloriill. rn,-ri:a llri Alfre tl rie Viqnv, de1,sli1, ra ftr..eije. din ratira iicnrinatjt,i t.:'itlinilirl,,lor'. r lrr'"rlrr
e.fer''tit,e frl-,ji:iitc ;Liitiirl trOgii li ia[,jt_ii,i.i|o 1j.\s(.iii;ri1,. l'rilil irrs;'i
..tr,, urile latine" si ..-'-oluptiiile ;irei,t;ri,i". a al:c€i pr:tiree. glrriilrr,:rrjrkrr ferr'inini.. ne i:tinl:hc;'l tc r irrc irl l'i
iulirlurill-ri (;omFliii [i€], ilr-icasi,a dil rirnd.
e) Sr'risuI ei e. fotl, rir rnu11,e cri i-in reillgitr;r',tfleir.:l'i: failli iie

rir:i rpLiile ei amcii'oage. r:ii,:i erra illlm&i e-.:t;:csill librr'llil {rill'3 al
i.1ir;iiiriiior firrii nir:r iin cfori, rie ela]r'.--t'Li'€r;iit.qii iltlc ori .lril fi.-iiilesiil
ti lr i:i a'ri h.i dini viriir-', com ba",,i ve, n r:nr ottfoi'mi s i e.

i'i;r f) Nu putem piei Ji.:)aerc":ciLdvlitriintr'iiclma iciltiirr:lrtiiecrrflol -i<lui nija-1i1-'iaierXsttaati inl5 Vineenf Yare Sogh
r:opilri.r'ie, cieri te prin

r,irr',lc ln afae'ii cie rer.'olia ial.5 cie stiiilenii-rl in meriir.in:i i.L'.-1 .'1i,iutil
ll,r,ritil;alea ilmcroaril.; 'rrrlit cit aLirnct virilismul s-a rnliiiif+:iita.t
rl'ii, prin frupiic'l iLai,l tca"r,': a,i:1'l:lr gi aill,udiri!h ei P'i:lii i
";irri,a in,l'ol,.lt,ier, ia i:iL ry'r i,rin hiitrlr::1,ri. r i;.lil sintrur"rp ' Grool,-Zi:nclert, eers.i nn rric, orr"iqel siLuat la cincisprczr:te
inicprii,irl '1 o';'r1;1- kilometri rie Rosenclaiil. ritrrla olandez{ a qonelei Bruxoiles-Arn-
sierciam. Air:i. la Zundelt. s-a ndscut in {853 Vincent. Th6odols.
ir,'il lor scxuale coni'ui:le s-iiu noi",clii r.. i:ind cil a riirir:ls ticraiiretii
,ie fcnrjnibai,e r:ti c notti r11af,elnii j't,r';'1,t e.fron'tuatt-i, imirt'trunX 1:i,i
lr irrfocatii i':bire ilt familie, niliL at,:iitt,i ai.lia periepiibili. 1at5.l srii-r era Fastor. iar Annar,, rnama sa se inqrijea rie gosporii-t'ie.
De cr;lii'i $i-a nanifegtat rrn .:ar'ar:ter volur-it,ar si energic alo-
g) InsSgi Lrnojrlrfi. e.r 1;roriu':!ie lit.errer'I are ll{r, cariiri'er net'
fiiri-i n:i'i-o clrnrjli'!ni5 r.1t lltllotlitl trIenri rnEndtor, r,,e r-iilllne..u cell al mamei sale. Vjn.cnt mai avea iioi
r,.'agr-'ulin r,ur-rr a remlrti ili frati qi tlei suri;ri; dinir:e tc{,i rrceglia c afectiune aliLr'1,e o \ra puria
.is.iirt,r:..Gcrriul ei e fcrninin pria "alitLi,e hdt-i.uiitfruriinLtiil,die,riii::il"lns. ,''lt-lr''irei,i'ojli;lr1rlIi-rnntti:-r:ri
ia.ll,". Irlussei cspuuntoeta,i:rX""ajI'a:lrniii-rlri1i:li,r:liuiiiinr:iilii.: inr:5 ricar iui Th,6o. fl'atelc mai mare cu pa.tru ani dec:lt, el.
t;r;.ri,rialil,ai,e \rinccui rrmiirea ru- o curioziLate neohignuiLd la un copil.
ianrtlietpmenicciichnir.ii.eiiprir.ei ,{dicinre.nsei,rt5.r;rurili'iirtlatlegai mgrirnhlraiinfidrrreaan.it!raorpepeccinimpp,.
r,lil;ri,.ti1qLeit-i n:i"L e:<s.liiirr:e ti ir l;,.,r'lellil r,'r poitl,c fi ai,riiii;ii."i in ill'..1"' Fire
r1o:rrlriaenqtijsanilnoo1gfce1r:ecr:elllo::liine{l.i,ir:5iar'arLortitrtitilalai:illerri:.1jIin's,
rcvLrl'.r'i,ion:ir;rlin sri dclii
tovrlrd"qia sLir'or'ilor salc gau c'laristr'arr:a in sala t.le clasi'.. Pr:rioa,:1a
rsuqeEt-ibilit'ir],i la^1.: copilS.riei il r-s. urmiri'i pes1.e ani, adrl indu-i o boare de itseniuarc

r!r" f, jfli,;;l;r. in r5.;lazririle dc ac'almic r..1o l;nlii. Cind fratc'Ie s5u Tlr6c ii va -,'izii.a

iic:i:ir'r:iar{ialX.liri:i,rtlrtN5lli.lnzpic,eeol,snolr:tti:atirlsiiiciiniia.i'rri:.r1i,irir'.t-r;ir,lelSoreahtilnslil',5,.rlii:i(t,aoiiiiaait'',r,lr:iiir'-Gir..':ee;;onltlp,gioierraoSinlaell;iii','tlLirirrl-ii,)ir:-:1ir1.l'titl,,ltrli.),rr.t-r Ia spitai. la Ar.'les, c,i ii r.a sllun€i:,,4m vj,qat c,d eram la Zr-lndcrt.
Arn virr:ul, fier,are tal,.:er[ a (a.qei1 fiecare colbisor, fjecare plalitil
riin g;'Xdin5, fiecarr: r'Urare. rurfile vecine, r:inritirul, hiseli rl,
iil:,ir::,il,trl.oii'Frz:.ir!li:iii,lli.l-'s,urlf,tl,':lct'ieili:t1l:ii;i,lqrill^ili:;;',ni,e.).i;ic:.'',,.,,'1r,u-1:ar,"1,1:P,:i{.'..:,'r.!r(-t,',.i;r;,ii,r,clitili,ir'ii.a),.lii.,r:icl.;ii,ir.:,,i:\ erplir eiir ruii:ul cle bei:ze cle pe clopot,lli![".
!lrirclilnrra cler legume si t,iriar y& Furp{'inde ari.;,ectele nal,urii r,6rcia
"i,r , r':1" aceagii perioariS
,i ii':..';:i)- ii va prirtra o vizirine., fcarie prer;isir, ca ti runf al fi fosi mrili tii

riel si puiin amoi'i,rl, iai marnrl i:rot,itii. limfcman5., dtzer'irilihi'rrir de ocl-riul sdu rle i:opiX. EI o va regiisi ma; Lirziu, treind pciseijeie
si rr-r in,:iilriri rrulillre. Illl'ron:tltlalla clohinliil5. ge ['ill-r.i,e al,r'iL;tii : sale, si ma.i a.lt::, fllar'ea-scarelui, pe care o ya ilicta ca ninillii
ur:rri 1;i'irrrs ropii:ir;i llvFni Llt',1,,c;. r.tttei a !-1ouir r;ci.iiliirii iiiratc in altul.
i:il'ir.iltcr. iilsLinctrlor, ti-iiei ariolei,ctnle dirijaie cir:i:lii r.:i.,;:i'ne cr-rtli.:'ii- La virsta cie 12 ani. p,ii'in.i,ii i-au tr'imis in pensiune la Zevon-
tiir l-orli, unel {rir:ini.ii nert:1.'i'riviti-. r.lnei -rie!i tie l;ll:ii.:i. llnei atnro- hergen. Anii de pen$iune nu i-nu ldsa.t nici o anl;ntire sau probabil
lrfire sciis.le ,gi poiiti,-re irnpregnai-t-' de iciealuri ull-;1lilr: si fri.irnir ln iri
cd interilionat i-a ste,r's elin nremoria ia. iu fierare var5" in vacante,
rlc Lendinle anarh.iiri,r violtlrt,e. rtnri Ftii.tts iiLrill'.l,ri1- a-,-'1ll':ii'ttl isi regdsea locul la masii, in ca'ia pirintcasrd. Cind linigtea se
im Dres'i,lqii.i rallid neoJrls:rr:il irt carierrr .s:rii totr.rei eic. asternea in cas5, Vinrrr:nt ciluta rirti in drilapurile uu gearnuri

Compcrt,area eri tlovericsie o lmplei,ire ailro:1ile coni,!nuri rle * groase) cclolatrj. Citea cu aviditate tot, ce-i cdciea in rnini, asa curn
r-ilililm si femirism, terinirinthi-r:te {.r.r tliumilll arestilia cljn urmi
j o \ra face cle altfel in lntreaga sa via!5.

c'i,lli a allillrit, rrepusruilni vieiii.*eruriit. Tn-*J' in g,.'lleral a Jlrezrn- La td ani, a tre]:uit sd-qi aleagd o mesqrie. Nineni nu cra
ta-. unitate ln linia q'eneralii tr l'iei'ii. ca biiri;aiii .91 cor:rertrl in mai in mdsurd si-l sfdtuiascd ciecit unchiul sdu Vincent. Acesta,

ryq ID

rlnejigrsl;i,sj;dijipir afareri, trlia la Frincenhage, linp;i Ilr*ri.r, unrle lsi Ia o pensiune linuti de o bdtrind englezoaicd qi de fiica acesteia,
r.are, pentru a-qi mai rotunji veniturile, se mai ocllpau si cu o
o grl:r re;;unirrr lrimne"a In 1.61r;.F!1 rlr' l6hl ,11p;. Ar llu scoald pcntru biie[,i. Este foarte lncintat de noua schirnbate si ii
cei'ioi fraf,r, Vrntenf, si Th6o, au c5.p5.1,at prirnele inii:ieri in arr;a iolicit6- f ral elui s;-i trimitd reproduceri dupd tablourile ,ino"
penerluhri. l,a. ZunCert, nrl fdcus+rii crinor',,ini5 cleiril, ru natura. La pictori celehri.
Prin,,trnha,ga li s-a dezr'"iluib o lums niinLlriai:ii, r,lr.aii tle om sl
tnult nlai adrvirle.iri. Dupd cum era de agtepi,at, Vincent se indrdgo.rt,eqte cie Ursula,

fn f859 Yjilicnt a in{,raL ca viilijriior la un rla,lazin cle ta- fiica gazdei, cdreia incepe s[-i facd o curte discreti. La incepuI
blcuri d:n tr{erqa. a.pa,i!,ininil }u.i Teresieeg. Va riirnir." a.rci iimp c1e tindra acceptd flirtul, iar Vincent tunoa;te clipe de intensd fericire,
trei ani, liind viziLat cle Th6o oare era r,iiicirut,. lu f372 incepe
cor€spondent,r. rl.in1,re cei cloi fraii, srhinrl: t-le sLrrisori ce va tlula totul pdrind minunal,. Incepe sd si-:hileze csmera, interiorul, casa,.
pin[ la s{ir.qitul vlelii arliltu}ui ,s! daioritS. cirrora no nriiem ctra strada si desenele Ie trirnete apoi pXrintilor sdi. f)in aceastd epoc[,
.qcom& ,si inai aies reconsi,itui existent,a sa. incepe sd se contureze Eindul de a deveni pictor.
In acei ani, Vincen'r, le oferoa cienos,;uf,ilor irna,uinea unui
tini.r' cu rin indlvitiuallsm exacerl:at si care nu m":inifegta n"ici o In vara hri tB74 se hotXrd;te sd-i voiheascd deschis tinerei
airaclie pentru meseria ]le care o praciila. l\einullumii, cle existen j-a englezoaice despre dragostea ce i-o poarld. Dar surprizd: dacd
sa cenuqie qi mai aies dornic sX cunoasciri r,ii mai muli riin crea- aceasta li acceptase atenliile neinder:rinatece qi timide, care mai
!iile realizat,oriior de frumos, Vinront pdrlsesbe ,-nag;aziilul ciin mult o arnuzauT ntl inseiana cS le si impdrtd;ea. Ursula li rdspunde
Haga, mai int,ii peniru altd sald cljn Eruseiler apoi perii'rr una ferm si rece ci. este logcdit5;i cd nu poate da curs cererii sale in
clin Lon,dr:a, unde rioseste in {873. 1i cdsdtorie. Vincerit furce&rcd in van sX-i cucereascS, inima, dar fat,a

. Dacd prima copildi're a lui Van Gogh, fliul urui pari,or pios eCsat,reacnteeirnudl uipsleecma,toSd.if$itodcbart.upsrcosfui npdro,fuVnindc. etrn)itn"t*re-upnrdtbinug,ierseLnetupzsiiahsict.,
care veCea tot.ul minunat, devine un bdrbat sumhru, mindru qi
a fost ienbibatd de religie si cie precepLele sale care, cie alt,fel, i-au
inchis in sine. La inceputul toamnei se intoarce acasd: este de
conferit gustul rneditaJiei qi al visdr,i, od-atd. aji-rnn la l.,ondra va nerecuno!'cul. Se inchide zile iniregi in camera sa si fumeazS. ln-
fi bulvergat r1e tumuh,ul vietii si transformaN intr-o frintd nervoas5, continuu. fle altfel, in momentele cele rrai grele ale I'ietii sale,
va prcceda la fcl.
avid5. de perfectiune
Se reintoarce la l,ondra, dar nu rnai este cel clinainte: are
Se spune cd isi petrecea ore lntregi aplecal pe parapetul podu- o mind trist5., este bintuit de angcase reliEioase. ohsedat de glnduri
lui de la \tr'estminster, urmdlind mersul greoi al narrelor I'ojtsite negre. In octombrie'1874. acela.gi l:nchi Vinc,ent. infcrmat ae tami-
Iie, care primea scrisori t,r-,t, mai piit,ine qi mai triste, ii gdseqte un
in rosu qi negru, incSrcate ci.r cdrbrine, minereuri gi diverse mdrfuri, post la firma Goupil, clin Faris. Va rdinine ace cloar doud luni, nu
pe care Anglia ie din cele mai indepirt"ate colluri se accr"n(-rdeazE gi vrea si-qi incercre din rrou norocul tra Londra,
t aducea ale unde rer.ine la sfirtitul anuh,ii salicitind un pori, ia fostii patroni;
lumii. arestia ins5 nu-l nra.i prinresc gi refuzX chiar rii stea cle vcrbS cu el.
ii{ai riimine i,otusi cll,va i,irnp }a Londra, cmorinciu-qi timp,.il in
Cduta in spectacolul strXsii ceea ce citise in cirrbi si iqi imagina special cu criiiul, ingerirrri tot ce-i cic.lea in minii..
interiorul caselor privind la ferestrele inguste qi inatici. Ades"eori
Iqi propunc s,i invingd merliocri+"atea, sd iasd din condi!,ia
pa,ii il purtau in carbielele shrdcdoioase, printre fantorreie lui unei existenle I:ana.ie conciamnat de societ,ate. er-n adduga noi de
o socie'ia1,e ce respingca orice personalita.le ce se reliefa gi i se
Dickens, in prea-jrna duEhenelor anl,icarilol sau se oprea in hfanon irnpotrivea. Ilraaia vie*9ii lui Van Gogh abia lncepe.
Flace, acolo unde o catedralH aproape ruinat5 era strdjuit5 de un
cimitir, ale cdrui lespezi de piatr{ acoperite cu muschi vercie, fn mai {8?5 se afti clin nou }a Faris, ca funclionar, adicd
vegheau somnul frumoaselor actri{,e de la inceputui secolului al vinzltor la Goupil. Tir^,;rpun Eber si-i peirecea vizitind muzeele,
XlX-lc'a.... unde ri:'irnlnea ore intregi pind la incllidere. Serile le petrecea ln

Vincent locuia intr-trn cartier linrqtit, g5zduit la o pensiune cEmdruta sa lrrode-sti c.lin Montrnarire citind ou voce tare Biblia,
agreabil5. Dar n-a rdrnas msduultcatimrndpra, ,clriinciiq?teuapdi-a""fo-suti'tiutlrbtiuiratiqdi Pe la sflrreitul anului, igi pdrdsegte l:iusc serviciul, fdrd s5-rei anunle
scrisori fratelui
ldudase ln 75

cie,tipetele ascutite ale unui papagal din vecini. Pentru a-si motiva

hotdrirea de a se muta, gdsegte chiria prea scumpd gi se instaleazd

74

paironii, si pleau-'I iu f-)ianda. Dlepf, consecin!;i. este contecliat. f" A cunoscut un anume Schmiclt, care il inrlormnx s,'i ** ins,,.ie
{Jnl'hiui Vin';ent, la capdLul rS.bdirii, iar tatril siu,lipsit de resui.se, g.if.-1"1e. Datorite lui
nu pot si nu mai ari cum sir-l ntotta"t Rcelofs, de la Theo, Vincent vine ln .ontacl, trtr pi.t,o-
un post, la Goupil, modest rdire-ral,eli.feRl,iiminicneepcThs6ri-oi .tr'-iranrietddicsrp1urneignuC- ca.re ia 9i citeva lec.t'ii, in tirnp.e ln ul'e-
cie ."c"cLo,gifh'..i.Xim;.f,;"-',"t"*ltau..,.ue""ti,iui,.t*];-ifi"t.4rn*.ir*n-pi*;a]"e"i*"","l-t1pA;fgp'pa[t,'mYi;,o"".*r",tXot.;u*1i.i".orr"at"e";in"iitioi't",I,tlao.;i-rnd-eStot"ui"at'tnmfutozuifor"eso,ifeg"lh"ia;"faoc!a*ccalitTlcrcrinadastidigrasCaf"aucluneini'rcJcum.eeE,sosipeaeep*arcietsa'jpuplatrnotelSsl.re,ie,cfqieuu'ltdatgima,d.inzdn5-aia*l.erprirnabairtt*mt!,gil5niopuLead,o.l"ap.gm-iasd,lnuemlald,eer'tleLitrer-i,eXdi-eenrJ.qrliJbeidrieucip'adilntlaise'enittmeiae'nqs,i'o'siiisatdsq-qtpesdliibtuaid,api.,nn:itniXaa..rd.i,l-ueuice.si"eltpd,tnpeoeEsre'"egsmu*Dielqeideilc,inii.55frrrnecipplare5iidiadp.ini.oaeuffnse'cnnuudaalitineeicnanu'dctl:Lnscbcpelrruhtreli.edoo-eeas.i.*cg'taLnciu"tesqbql'"l.cmi'pmiartoaislreeiislceil.ae-clm"ili,nttuessnaui[abiic-tptrlflncl1utmop.acteale!uetiutaau.iroutae*le'..aioreoiuisielen'rpiaE"-into.iccii.rdrrecsirnapsslltvucefcn;-leliti5C,qcsrpiaroai'nlceleaap':pi'isua[.cgtiediinrrcS'timiulaBicmlr5innred{oe'utectdztiieiS'Dr:i,mreatePievufra[et9mtl-dasiceach*txdi.ilnPtXes[basil5ieancar'altd.,mli"cr;oid-ieln:ivten!dclran:itdea,sni1!lgiesaen1cetiacllsrl3"ofciooetoaiYena-ure.i-psalpartd!9:cop^d"e^iPor'ldiuil,eiaictgeu"tbeqn:TdcdioFs.e.l,.rinicdfuapf,clqaiatradi.I:iteanepnperX:u[nir"l'rle'm.seaetvci:iui$lEitVatccs)atgineoii-illnllnivte,unairoot"rgnpdpc-tlcusiter9datirtiea-9eo'':'i''l'il
1ar:itaLe lunar, mici surne de Jrani. Asa va face toaii vi ala.

Un anunt ci Lit in'tr-un ziar, l-a cle'r,erminat pe Vincent ed se
reintoarcii in Anglia. Se anqa.jeazii ca pcclagog la nn pastor. ce
avea o micli q:oali la Ramssalre. Slrlina lui Vinrenl era. de a
preda limba francer-[. Dar nu reusoste sii fac5. fa!5 ohtiga{]lor

ce'-i reveneau, mai alas cd era dolat cu o dic'giune execrabiid. Este
picitura. care declanseaz.{ un ilroces irevcrsibil, ce se va amplifica
pe irarcursul vietii claboritd unor mulNituclini r,le iairtori.

incepe sd aibd obsesii gi ginduri negre, se simte ln permanen!i',r
naanNcinoint trantaidme u,,hlindeevsae"n.liSmeednle,rdilicrielsigtri:ocsii.ilollr
teoiogice gi este domi-
preorupS merell ginclul
rii cievind predicat,or ,1i sX viziteze pe bolna.v'i. lntr-o astfel de
starc lamentabil[, revine in O]anda;ai sEi slnt speriati de modul
(uln alr er.oh.ieb lur:rurile. Vincent esie ar:rurn hotdril sH imbrdli-
re::e aieiasi mcscrle ia si Latrii lriu; r.lrerpi Lrillai.e. inire anil f87B-
J8'S1 urrneaz;ii scrnlnarul tet:ili:'ir., rliit Err,r:rel1i,'s.,:ii,ipir,-are se
fi,'ieani la Palui'aqes ilinr;i. i3i'i.rrellrs) ca pr:i-r.r.. E':i,e o periaadir
qrca ilin viafa sa, sr-rJ-- 'uco.t,'.' r.Lrpr-ra1cle. inllu.riv r tl ila"iclal. fJca.rme
irir-ua harrbar, iai hr"lina o i r-,nliit..re rnoilcst,eir danii aie l.,rlrani-
Irir. -fropl.ar" se r-ietasc;Lzii
Perio*da aireeil,a. dddrie.norirl;rnsreioisllii:irii.eoeEi't.r).rajiifgiiicru.ar.iiseneirn,s' luLiroillrrcrr;.lrure:iu,q(niIloerainrsltreeinnetrrz),eer.a- ;;id;ii;;"ia'. gt*6.. I D;;, t;t fond estc un simptom net al matradiei

lost, treilrlii. sr-rit l,dlrre
nt{rhcl).'I'ririul din uiiimele luni i-tr:rii;'rrrcinat, si fizin: si moral.
rjar o v!l.ali bate s;ireinii i ij aniiitir. trul.rirl; ir-r r-ir.;ra-i de nirdejrli va"h;d.,-,";;noei.";;'"irr*;".oce-,CifnajiAnO"-"'rif;;e"Uruifglinus^sleafiuuenp"n[f,ap"erii'hnio""rrt{.er"ataao.auiruau.*V'rgadrvnpicnuuetIpecdss'rpivtie"ripir;nipniodei*ilid"eer*;vsq;aiiere;natc"ul,dis!";roe5iniruollnoaairnsytie"ciel]uHp'iual*eieplaalttcgri1mdfcaiapo"tpt-ll.auiiseqsndr5rritei-ce-1dpia-,nvegerco'ieotzrflco'i.rialoaatnrua,lrotpiec,ndaqth-d,ddslr,irogceapdldalr.rgiPAioeteaccqsndgiltnerasteoevddrvln-nHad:ia5n.[re"MBjfuddslrelauatrueecurnsibtPlXvtdiieinieut-.'
\rinccnt, iryi reiioi:inrlr,qie repeile ,qi,iliitatea si fori-rie. Odali cu
linisl.,ireil s4ririLulti, Ellr.lre o1, si energia,.ii rei'illl lc l:i ce tncoe".
.i)eni,r'u ei clt'sitniii a in:emnaL, inlr-&dr:r-;ir o raare Lies'-.i-ibugare. O
s5-si rdscumpere trci:uiul nei:ir!l:zui f. A.nbii:a iui sn ,lisLinTe mai
tlr:grabir prin rem,.rE'driie r,alc-l rod dr.rpJ. aiilra iiifrinqeli , delil
l:rin zel,'lj ca.re-l sbirnrqtp. l,rqnirca ic"lrenmiiinrliirl:,rl"io: r,.olilam,riel ruaupmecrli,airr.eino
irlur
rd pirlseasl"l mic.a loialit,;itc
c.rupt era pr"ea siriill,S. penlru a p'rrtea hlcra iai: ginclul ci va fi
inrigi r oplcsit ric singurdtabe gi arnintiri lugubre ca in iunil iri:cut, uotrnilseuit'pS"ctcidi,ouicpiriirrlrol-itimo"--e"optprciidm;c;da;d';vt"ia,rmlau-cl"arumdrielsecElalsurerlasVt,cinhvcirreenanbutd' :sd,\;faiurevedseelc' iatssedmefinei
ii lngrozea... Pe nepusti ma.ca. fdrd sd ingiiinieze pe nimeni, Yin-
r:crrt l,rleaci, merginci pe jog, firri oprire, pind la Bruxelles. Odatri
ajuns. viziteazr-r toale rnuzeeie, avid sri acumuieze ciL mai muit,
si cil, mai repede. Ceea ce iqi cloreqte mai presus de ori':e erte s{ tUeqt.t"eLiuadeiofeuyl".nctaa, 'd.o"idntirn"fio";uale$rXiqn;*l"ea;tGLitot"snaaczlledra, lcKlpieneen,vor^feuii.cmp;aeeanptracuisn.tdeo-lr'usSuluesipiniSndat-rric[dgkuoepsrd-'
far:6 cunoqtinld cu i-rnii art,i;ii , in stare, prin sfaburile cu care l-ar
putea h-rmina, sd-i grdheascd llrcgresrii.

qf 77
IU

ucdfo.onuarrrelitongec{t-etisp,nords!i,rnIudlts;,'ee;miaeadmim.ined,s,nctacoinruueonmuiinuii.j.ccbm;ociepu;tiell!sidiprr.eeerriapne,nas',grtaroaum.ca,ed.nirivrri,eial.cJtpa.uri$eit.iesi=a;ii,*;Lp;'ii.qe;?;rac.i;l;.uu;*sm.re;t'";djs,ei ,,.i Kli:. ?l ri-.ari'3.sr;:L profr-inC, iil.,ersil;il. l\,11i t,irz,irr, i;I sicric l'r'il-
ieilii siu: ".]fi-i nu am cu]ros,jr.lL ali,e {crnei rleril; arcloit rlir rloi lliuri".
?nlr'-una rlin seri . nimerind in csLi: riin rii'inij ir]!,r-o lirl'rrrr)ir,
cine murcesie isi tigiigJ piinei !,, cx, lamhvincont i,ir,,-o scrisna." jntr5. in 1.g,rb:i cu o
natva dar lt'umoasI ca un poem.... ie;rreie in, ernnal,5 ou, '.ii!gmalirlil l,rrt,uror trn-
irol'{r.,i:'illr. 5r'nuiuirsi,g Clrisi,ine" E iiralli, h,le fir,-rul,ii, t}u iu{)
ciccX'' ;12 iie rlrLi, clar .o-+i-x lrirrrl-:!' de iu-:1i5 yrD1n3 pfo:ipot,i r-r-tr)4.
Vincent dorea nfseedrsipccuiir;set.isgidieh-g'npi iiitinenjge,,ahsedicrnreeuutmonaactieimfieziir'a,e"rseidm, asiildLi,idicuroniaos;aot.ct,i;ie,td,, Slah;1 triyiriir" i.ii.c.,.l'',.i. ir,: jiir,':lit,al,e r.!..,oo1ririi, in:;ir,.linai5 irr lirna
bcoupcuii r.ipile-ensitmrupclea,iroe a. trcia r:r.r,r a l.-i-i1-,i'a, ir:,iii: st,rdzili: i,inindu-qi zi},;le cle bine de rirr
blestemat de toli !
rle pe tri:ne rxo:;iiiuliei.'lrului ii e ros de l:oli veaerire. rninf,ca
ii e sov5ielnir:ii. \,-i nlent, e i:niryct.i de isioria Chris{,inei, velhea gi
' d'aieca- nvclixana_cilentantctea,nsaduepssaeernomehaaiazidlbd-..e..-syspeoojrotraercgdduercinutin!cdhorapamilifeielpmeitieoqiaei,retra.*rCetofarisatei'sfpi"ne^-t,r''etl,'ri.*r-e; i.ianiria pcve,rl:: a fci,,;i carr e cXtr:ri sl,rirniJ. Vincsn'r incir:nH ar.rs3tei
llri pr i-ftu
femei irt,r'e;lp;a a.feci,itnc, irr.rre ceielalte refuzat-o a,ga

ccccnpgs;ddiiidparrtetoa,ure-ruecttsti.anodlsorpattez'chittrrte,Sicrdin,,madnz,.uupl.celdddiqt'edtzursreeoapadcal&qgbe.pliserv4otviiqfct,lnoieisqocgnri_trirhrleeisnutaeao.crrertel-imraeromZlissataapti,lpauiicdrrn-mfVe'dinuia'necrgirKartccninesuielptilenieocfKaneunes,esrernidetcaegutF'lnamir,fan.eIuravuteoreis.ecdngnaaeisiiedionr.nsea,brru,ted:iicrpct,n.cisui,.nraniileuFe"nfecazo,.caec'lsnp'e.arlermdeedocit'adacdsdiitoia.raiiprbriaeizaiiucrAsnil[nernuilptic"ii"imozi{.,.i",r"iati,n*d1prot"rp,d,liisr;.di,eru,,sollofiu,nre-eiriii.,cr-prr.uio'ia"ui;icn",*.o*;,ei"a;ru*.ouJ;eienn."i*vir;io,"r;;ifini.;dn'ata.cor,Ri.pi,ut,i,r-ra.'-"tr,ir"duu*c1.*|ui*n*-t--,l t'- u;l;;*rx Ct,rin,,ir,o,, ,r'r.Frr o nui:regte Sien, l;i ,.,ar.u"uru

ci,tsvtie;:1iniisi.r'L{-ippriirncerir'.ii.i-iF1l.l;oazicleze,d,...ic1gxlinrneaa.zt5, .Vfoianrrte,enmt, iiali,.cS{rf,uarieasdinna{rLae.treials5e.
r-'onrlrlilir c,-l o Jrcalir rrenericii, roclul legii'rurii cu Sien, s0 int,erneazd
iir lpiialiri i-iin trIaga. Vincenl a.re oiroare cie l:oa.i5, dar ss sr-ulune
voir'';:i neiiicilor care i1 siiei;c sit stea nemiqcat. Gra.ba il face
insii ril coniiS impruclent,e gi boala face o recidivi. fn cirrtls sps-
zifrei meclicilcr, 1in a pai;ra sS.ptdmind de spitai, i:,leacd la Sien.
lui Vinceni,
f rrtrr-ii;it, fenr:r-lt au jucai, =;n rol impcrtani in via!a
1l{ezenta un nr:u episcr:i., care insemndlabe
vom ai fi pu'uut avea o
rm,,uc_looi^l$imprsiazitmedreieen.iidndeJe,ialvefiiaufr!Jadnclrd"'eoozefrs,edca-azlrd:d'eevaairspicfei.risru{it.;'irprzrbainufa,ardndlnasqin. ,:p,,aiii,;'o,.*;.'iilr*.tllin';;-. cti to|ul ape'r'L?. Era in 188/r. La t7 ianuarie, un accident intimplat

ninrarmaerai spalieir-iniiflroacrtusrdai.l:eiqai femurului dsrie-spiiv-egihtreaadzuXcrenapme aVicnuceunnt
ingri,jegie
dervota.trent exernplar. Priiltre cei care veneau la casa parohial5,
i]md.rlniaatll=snlm_a"auvl.l,l:i;a.t,n![o{^.$c\p',t1,eud:1cn.r\,ie_'n.tat_a}1n.tty,uuiri.eni^nsalemuelrrnipl3al1e.sKiti1ldorse1.-p"erh,,r.rT.li,anteAiu..nsctof5ae,ia-plcvcdlirr,iaeaerabarasJcai,rnpan{,b;rei)ejirrosiKadabeVelercrii]eani1nll,1iTvinicihi,,r'ni6eip,iro,taia.up;pinsiireln5r{a,Et-riaci,"lIarcrrl"siIi,nari,:'pd*aini;Atlr,vlriemainani{1s,otit;celorIa.r_eer- pe cind mam& ,qa era la pal, se afla si o vecind, putin mai coapt5,
hfargol Beg'er.:rann. Ar:e patruzeci de ani, nu e prea frumoasd dar
er inzesl,ratE cu neindoilenice calitdli sufletegi,i si inbelectuaie.
Fdptura acea:ta, ilesplrs cle blajind, care aparbinea uneia din
famiiiile ceie mai inst,irrite din Neenen, s-a simtit atrasd de Vincent.
S-a indr5goslit de ei. Ca o ferneie sd nutreasc& pentru el un simld-
. Dupd.o c.lipd-de gimire, tat{i lui Kee se aruncd isiipuieri"erll:"a,,}"i -_ro raini gi;rgag, iat,ir cerra cu bof,ul neaqteptat pentru Vincent. Se
grSl:egte sd rdspunrid iubirii ei, fdur,inci cle inda+"5 cu Margot pla-
r"ei_veciea!,, ii strigi furios qi sufnd brutal i" ia*pu
ssre, cie durere, e gala sd_rei
pe Vrncenl, piard cuncgt,inta. nuri de c5s5.torie. Efer:rerd si tragicd idild! Familia fetei socotegte

Al-etgmdoPtsuselfreeiarrecaciuiniltlafoeaamlp-raIceasegiHieala.;grsdEe-iiutnnt,etacnf-eic,ienriteatu,serrtdilseJpauectlueruislotevaa'udtcEildeergdrsraaedtuepda".*rz*i[rc,J,es",rii*ei-pi.irrni."mo"ii1imiel."r1Jpexrlra1sotaire;.r,.e. irroiectul clrept un nemaipomenii scandal. Cum, fiica lor sd-l'ia
pe ,,zugravul", pe ratatul dla zdrenldrosl Nici pomeneaid! Margob
ins5. (care nu pare s[ se bucure de un er:hilibru nervos prea bun)
nu se resernneazd in fala acestei opozi.tii. De vreme ce familia o
datorit,d unili maladiv sentinient de milir. vincent trdise singur impiedecd si. se uneascd r:u cel pe care-l iubegte, se va otrdvi.
gi suferise rnult drn aceastd cauzd, cele cioi-ld. mari iul:iri, ursula Ceea ce si face, fdrd a reusi ins5. sd se omoare. Este transportal,d
cle ur:gen!,5 intr-o clinicd ciin Ui,recht. Cit despre Vincent, nddej_
n,oo

79

dra.i'ir'-o'iatd normald se spull-.erd si se r.edl'aqe fdrx a nrai cla s5 ciroule qi in ziua cle azi. Reltlliile tlintre van Gogh.$i (lrirrgrrin
or iri tti liailoi. i,icep s; elevind incorc{aie, pprAitrtr''1,.jiula1;,i'__m*.,,o,1morednotiucl ucupinritvititricirrtl'itl'iPinirrrl-
c,f.rit de necon.ordait!a dt-.
UrmeazE in acciasi timp o pericaciX rle rnuncd intensir. drie- i:ele c'xpuse intr-o galerie tlin llontpeilier'
neazd.. qi picteazd €'olm tle muit, tot, [,i*rpul si in orice lcc, f;ir.g In seara de Crdciun a anului 1886, in'i'imp oe ambii priel'r'rr
tnenajamente, urmdrind sd invcte, sir desicpere secrertele culor.ii se aflau la cefenea, Vincenb ia paharul de pe mas[ si-i aruncii irr
si. nrateriei,. l^egdtura dintre acesbea. Face progrese uimitoare si fala lui Gauguin. Descrierea intimpl5rii est,e reiatatd de Gauguin
ajunge s5-gi formeze un stil propr.iu.

In 1886 Van Gogh pleacX Ia Paris. Aici se ins.r,aieazd in S,{onb- tiiine:ndermufbetuilnuunalinttu,,ir.pml-a1a5h".-aptoorr,r,i:"dYue?iot,aqaqvibei assm.eirnnia-tair'c[l,Pesepaeaurnnsse:dmai-nqei tirferas-pacti'rdapnteopevrrtemirrue,int-su5ailnIaqtaireudcunua,cpfedaHnat oeli'neae;ul-feaaarJlnm'a[
rnartre si es{,e ing.irilit imetiiat de lurnea interlopd a cartierului, in paharul cL bduturd. M-am ferit, qi irrindu-l de tineri am iegit din
care puteau fi lntilniti deopotriyd arbigti si sciiitori, dintre rare
unii au devenit, mai cleyrene sau mai tirziu, ielebri. Leagd prietenie
cu Lautrec gi Gauguin. Temperamentul pasional al iuiiVinrent
se potriveste_pcrsonalit,.{!ii lui Paul care pind la
Gauguin mult,- chiar 35 cle ani calenea ,gi in timp ce traversan piata victor Hugtl am auzit pagi
a cunosrul, bundstar.ea materialti, belsugul. noast,rir; intorcindu-rnd sI r.5ti cine este, in aceea,si ciipd
lta nlai in urma brici ln min[. L-am
rs$iteih, i.tn1ot8i^b8u3gu,i,npoddmerdudsleebt;iutnereseaflirfnduulg.sri-lnaiicJlim:culeptuoitnrittmaonapL.roectercriveai \iincent s-a aruncat asupra mea avinrl un privit
cheindrii qi in i'an"ua-
suflet picturii. de bircurile agenliei tie fix qi s-a oprit, coborindu-qi capul, clripd <nre si-a continuat dru-
blestemat printlr: locuin!a sa. A doua
s[ se drrtiie tr.up qi nrul spre zi climinea{,a aveam sX aflu c[, dripd
atunci irbipletsiri,.e"run"a*tgi.oCi urJetosaottdie,mcilziienruiait
r:e 1mai cie foarne, cs lre clespdr,tisim, Vincent, qi-a t$lat, urechca pre care a flcul-o
ia mine i"'
de csle se ,,cariou" unci prostitua-fle spuninclu-i: ,,Iaf,5., o arnint'ire de
plinge, are o linrilF impundtoate? url rners maiest,uos si o limhd
asiuliid. $tie cc reprezintS, cit pretuiesle, crrnoeste autoritaLea
de care se bucurit. Vincent cade suh'inriurirea lui de netdgdduit. Fiind anunlat fratele slu Th6o. ce se afla la Paris, qi cu. s;rri-
prln diferite ateiiere, se astrazd la. masd. cu el prin cafe- jinul unor cunoscuti, Vinrenb est,e internat intr-un ospiciu' ia
Il urmeazii baint-Rem-tr; rn.p.:riro cH se afia intr-o st,are cle extremir surr'3Li-

nele c:a sd cliscuie dcspre picturd, sorhind cite un absinb. De fapt, t,are. ,,Trebuie sd iie vorha de un fel de epiiepsie", cliagnosticheazd
in ccmpania ace.r{,sig1, V*n Gog;}r deprinde obiceiui inlernul cie serviciu, .<i-i
de a bea, ceea rapofleazX cazul lefrilui sdu, docborul
ce il va aduce la r apdtul put,erilor cu nervii, fap', remarcat al ospiciilor civiie clin Arles, care, nepas[tor, incuviin-
prin
lzbucniri si crize vic;lente de fririe. doay5.: ,,vlanie acutd cu delir g;eneraliza'". cii desple
urpar. mer]ic
?n ciutarea unui nlediu rnai linrg'iit-, ln fel:ruarie 1B8B pleacrd 1eaz6 intr-o Vincent si-o f6cust: lin?ur', aceast,a incepe sd se cica-
,ar6. p* care
la Arles. Nu i-a t,rehuit mulb ca sri-qi iiea se&ma cd, in sfirsit ei g,j.rii tl'i;ieze; n-a ciat' nag+-cre la nici o iirfec'.tie' Totuqi fiind seclionatd
o artcr[, herrnol'agia a fost f'--'er|e Futernicii' Vincent nrr gi-a t5iat
ralmul pe CAre 11 cunoscuse in t,inei.e!e in casa piiliaLesr[. Cirid;"- -aqtrinfgiri.ccloi rt'itttiisr,ii:ifalccbdr-rgl rgai ijuurma dfiraatgema einnfLeurliuoiartddiaatp, advini-
clu-se sd-i ti:irniLd iui Gauguin portieltul sdu, se picbeazd, cercelirr- triilt;i urer.lrea
idnut-rryei giniitrf-eoleo;gliimntaldgciihrcipiiutlraldgvidcqdita, curaluniiulormas,cgiroelicaiunpela[tiat,rittiinrrea ]ionului. I{e;",
pldlegte cll o ronuntane cl"plinii. arnr'titoal.ca irrilfrrc pc eulr;.,1e p5cate in,*i con,isar.ul de poii!,ie i i-a adus prea tirziu penLt'lt ca
operalia sd rna poat[ fi incercatd; s-ar fi produs, fdrd indoialx'
prrrtiite. o-gangrcnS" Ii aritl lui Theo butabi't de ure':he pe care a pils-o

Gauguin lucra la Pont-Aven. Vincenl ii scrie aciesea, invj Lin- lnt"r-un borcan cu alccol. Borcanul ,lcesLa a stab iimp de inai multe
luni in cabinetul lui Rey. fn noienbrie 1889, internul a plecat, la
d-u-l sd vind la Arles pentru a fonda rin atelier, un fel de cooliera. Paris pentru a-qi susline ul+"imele examene de doctorat. ciiril s-a
cindtorressibpoercctaivnaulpideissEpdarunsaeb.omSuiccdcensuoruplres5z.uin, tsdocinott'einrde,sf'dlr-dainptluosialp5e,
tivd de artiqti uncle Gauguin ar fi director. Nutiup.{ rnul| birnp.

acesta rdspunde invitatiei lui Vincent, si vine i.n cele din urmi.
Prietenia dintre cei doi artiqti este ins5. curind umbritd de reac-
liile neolii;nuite ale lui Vincent. Cum s-au petrecut lucrurile in

realitate, nu .qe stie cu precizie. in ciuda z.trorlurilor care cont,inu i

BO OoiI

i*firmiei: ii-o €ll"u-ll.re h gr.rnoi. A.-rsii.i r,r f'si rf!i"iiLul accgiei isicr!ce complicd c,u uremie, inso!,itI de tul]rurdri psi]rice F;I'itv(r. ll[, rrt,il, tltr
1ric,e pnrloriiircjl. atit de blind altddatd, si asemeni al,it
natdlastlip-r^etaalticb-dal1e.n's?ailr]telsrl,[cci:ei'esi,Lt.i.ireiiiunr'lr:Sn'Tsrs:i;De.fIr'lr'L-n'niaikol4criaigrrn,elrroll:iyeii,ii.iri:*pnc1e!ij.',uf,-ccldrsf.aie1fai.eurl'reieaqca';rinJr'cP;"iriilcntiLrlet'rr,i.tilpi.5e.cr-''!cisil,arn,aiiearslen;i':.f:irrca'zlur.o,i:c;r.s1i;oiiltol,imuia,ia,,..efrnrmiarrnurn,er'Ritfr,scij;ea:e'n.r,S.si,i,nir.t.i;tl',iiLs;lc.in,irr:iiiro,Cp:ipld,mlr.:i.rtr::'L.,l:uis"lenc';]tc.T!.a.cen.jniial.iI,riru.n.dl.ziliiii;ijrreliI_nii:q.rrsc';:;.zijauidr,iLe,i.ri:jlcvil.n"l;iui,icir:t:f,oelirf:e.1rr,..e,;ti,tn,,;,.:zllr1ii'.f,Jn1irr1g:ie,,si.T.np,,e,ifl;rlrrrrlr.,,d,irao;,isi.,ioir;i.qi.itirielre,Jr;lle1irm!u,;jro,ri:ii-6s,al';.t...:ipai)'1mlrob-t.ls.',ra,r.f.ri.iiiir$c;,,ornirelriril1cidr.e',.i;::rLs..,,li:,eldo,Gi,t,n;ei,id.q..mrr:n!rri,{rsi-ryr',:.ris.1ipi.;e;i:i,r,r,{t,furaie,rm,pr,rrtitl,tu,ailn!r;r:uii,isn:aiarriLi,jr.i'uierp.inj1.ziiic.,i.,n,i:n,",aiILl.*ii:oil*i:.eaj'e,lei.,oifi.l;",u.1raui.u*,,i.::,rr;l,sirrt*i-..r,loci,a._ei,itii:pc'enro,r'g,;sa1n,....,ia.i1ir,t'i.,u,.1rn,r.,,sjc,nt..:1,pr;;"lnii,,;.li;i,elrtiL{.,,,i,,.iiri.r,::i,.r:rr}'oi.ciu,I,ii:ir!l,,t.nrim.,i.c"{;.a'l,i.ri,*iiirz.,ir..i,,r,!.r;criui.ri,,siJrrii1i,,_,,_-:_e--i,,":l,,,,., calm, de cle iircvrizirt,or', tie
ridicd lmpotriva patronilor sdi, riii clemisia
igi si pleacit lrlnl,irr<l
ursih:. Vrea, spune el, sd inchirieze Tamburina (un loc,al) tsi s[ inl,tl-
meieze o asocialie de pictori. Pierzindu-si de tot, mintile, incearcti
s[-9i ucid.{ so.tia gi copilul. Fitmilia, disperatS, este ne-roitd s6-l
interneze la Passy, in clinica doct,orului Blanllre.

Criza este de scurtir duratd. So!ia sa profil[ de acalmie pen-
tru a-l transporta pe Theo in Olanda, uncle in ctirind trebuie s5.-l
interneze din nou intr-o casd de .qdndtate clin Utrecht. Lovit de
hemiplegie, Th6o moare aici la 2t ianuarie 1891, supr,avieluind
fratelui slu mai pulin de ,sase lrtni ....

uoudzeci qi trei cie a.ni mai tirr:i';, in 191-4. sotia lui 'fh6o (car,
lntre timp s-a recdsdtorit, dal a riimas r.iiduvl si a rioila oarl), a
aclus rdm5qilele pdminteqti ale acestuia la Auvers-sur-Oise. Vin-
cent a fosl exhumal din morn.lin';ul sdu qi, intr-un col! alt ai .:imi-
tirului, au fost ingrcpali cei cloi fra!,i, r:are tle aici inainte aveau sd
se odiirneascS. unul lingd altul, uni'r,i in moarte, s.$a cllm fuseserd
si in l'iatX. Mormin'r,e simple, f5rd nic:i un ornameni gi pe cale azi

upFrt;lcasLdsrrni_naeueaemosucrrbtmtcaocglenupnn.tug-rlnVorjxao.irfiealaiiaeiirriinrnsrrrrjLrlirci.sfi"cpe1ladsr'faeellli-udpuG.iancopnt'slGizuai.^en,roldcgpciariioid,npidih.llsVr.o'slpgemdloetiiccearlrtet*a'u.ditalirnn.nci.ci1r.rroiune'slnSten:\err1GiIrii,arouprlirecl;cdaanmt-pitdu1atger,e;,e'ra6nAin-vitgt,ecrs'ri,.ilnrneis'e;uiiie:ansei[e're^iiientGlunini,aihrirsli,irrsoeeiibcipia:i,:aici.aarlneersolthpovuipJrD'pa'ur;eta,ir*-cr,ba,,.t;d.,as,dso.ldriaueil.q;ecrlea,r;rdi-,oicea;ilneasn:e.c;.el-rslu"nirl2iLile.ipqn0.irlcqgaip'i,prnirru.":ius.,isinir,siugid'irolfi:i*geu,rnill;ririin"iac6ng.ii-lin"rIaI:ruerc",idta.zgCui8iv*rsiondttOii.,lennu,t"r*-lolro.;n.igeqfpltr;"s,mjhvUai,"iip.ifutu;',o*illuiji'.r'nri.irct'*l,ln,i;ic-,i.intrLt.nr,rn.-i;l.-repl.ii"iSie.";ir.sr','"a,il,inllrho,too.a,ii;io.uniiruilptiljl;":nrll;{d,:"jai,rrrilga*nae",,::aui,rTltuuieic,ei,jvaso,el.,.j,ue.;il Ie n[pddegte iedera.
tlsgddmu".iTnln{il.oiicdamoe'.tazeliilalelti.rislrzuresii.uLarv,spiilinonecpseiioeenclbtijoineemtrics'-brtarerrireilzo.,v: nireiruov'odimtreuua!r,iilaierpzbnocooardurt,ein-irtlp"rdfnri"npii;.e;u'C';n;:i-ti"r";-us.rfr:riofpirttao*uLereLp,iae*-
Care sint simptornele prezent.al,e de \rinrent ,,holnavul" ?
Copil fiind, a clor.'edit o fire introver';iti, iar odat[ cu .trecere&
anilor s-a in,stalat, accen.{,uindu-,le pe pilri:rits; o psihopatie cu
caracter anxios si o}sesiv. F'rczinLf, ciea.semenea stiri depresive,
fiind asaltat de spaime, obsesii, ilii,abilitate, fiinci suspicios qi
certdre,t din orice nimir, se aiomod.eaztj. greu ryi cu pui;ini
oameni. Petrece zile intregi fdrd a sr:hlmbii o vorl:I cu cineva, drln[
c'are esLe apucat de furii cie neexplicet,,,.rc alLerneaz& cu por'ioade
io cxultcran!a gi opii'ili,.:rr.

Uneori are iirientii nedefinile (cunr a iost momeniul r:incl s-a
nripugt,iL cu un bricr ln mir:5 alupra lui Gaug,lin sau, v5zlndu-l

pe eloriorul Rev bS.rbicrirrr,lu-se se presuilulo cir. ar fi vruL s5.-i
at,ace). ln lei:e"r,a-ie rircluri a ar"acaL pe cei clrn preajrna.? $B-r arya.

cruri] o va face cu pistolui &.q'Lrljl:a ciotl-oruiLli Gelhct.

in tirapui clizelol, prad[ unui clelir furios, se zbate absolut
inconqbient, in celula de izolar"', tropdie, url5., are halu,:ina'yii de

vdz qi de auz, dolireazS.. fn alt,e rlnduri a lncercat si bea tereben-

l-'o. re.i-l1levcicotuoprieD,o1itneaAut'secut.lEapdeg]apl.aLreisro. viu:-jviein. ctclinol. van Gogh eL le ch'ame rle tind ,si petrol sau a ingerat vopselele. Are insomnri qi ctnti adoarme,
dr"en"se_ute^or'irdrti^geT{ilnhj[gae€p,o'^lbi-dtcicoa9orzqni\ct-d-adaen,mt'iGipnooadagte.rhts.?AJeroi-irnorrisu'dArdeeiensCououmtnia"pap'.feirr"e,i1rifaroi"frcori.rrso,evnir.i1HrcJro;mu.irarof_nin,,orriEtirgg?4,"po0lrrr.]i,t's'niiictd',Jlerere'mr.i-i,n=o,n.rar'iur0oa,
somnul ii este ]rinl;uit de cogmaruri. Crilreie cie neh'"rnie slnt ciclico
qi li provoacd o groazd irnensd ia glndul repe'r,drii lcr. Se prociuc
aparent,, fdrX a fi deterrninate de evenimenie oxterioare. Se crerie

urmdrit, persecutat, are halucina.,Lii religioase.

B2 B3
6*

Ce- spun medicii ciespre Vincent Van Gogh? Vom i ncepe, pnrfect o cr[:ii epilepticd. Este gtiut cd in Fran!,a, in set,olttl l,rccttb,
chiar dacd ne- repetdrn, cu coctor,l urpar, m"eciic al ospiciiior abizul de a:eastd-bduturi a provocat la cei in t,auzi"r sintp!,rlrnc
civiie.. din Arles, care a pus urmdtorul ra.raiteristir:e. descrise cu lux de am5nunte in lucr5.rile de s1l,'r'ia-
cu delir generalizat". ciiagnostic: ,,manie acut,ir

i.t T)octorul }ley se abtine sd se pr"onunte asupra bolii, in .qchimb lii:rl^.
arlmrnrslreazd doze mari de brornul'it penrrrr a.-r cajrna si qliin-
Ile fapt parc foarl,e greu de deiinit qi de catalogat,,trr:httttiit"
lul Van Gogll care ar pu!,ea fi in ultimii instan{,i o rezulLartlii it
quina, penbru a-l remonta. erettit[tii sale gi a vietii dezordonate, la care s-au acl[ugat, po
irl,cdscdnc..{.ral.oomdaaaemlccererri-.titline,eAtuoicsoafldliuilarreoctuuaeg{:rapiollaaInt,lPri1rul,tiiie.c,:igal,uoemol}dsdvj'snarzueeopoisriimsmlcqnicicdrdiitllbrineioiuritileracnritrpi.r.ceuap.edao.nlrroaeunei'cicsdninsfbtpdartuatiueioirnrclitet'rnridiipnusiciiisni.nt,aoaitIe,e,a.niraroiiertrcL'sieeaesanapapagiunuTr-iieig'arcususs2rciiiatuiel:u5rieez,fusVl,aepren,ddpierinaiizeitaunftdcr\dinrialaee,diapneutcn-edi-ctrhrtsgiir,necnviaadpairneiinuiznndrzclnLu.tledc'aot-s"lAdpus'ud,uaacc,ipeoeucuelbiiasnlciese-s"tdtidopseo"uae(ioir,lua-dnedoirMiloeipbraaapsaicpss,eaeeuitrgmeuaetrscsr.yrsaiaziemiamalrmirtcnb-iaru:'cseito,ieiidr-et,ii
parcurs hoala r,-enericd gi mai ales alroolismui. lr.r:esLe manifes{,rii'i
iu pot fi separate insii de fiin.ta exceplional5 (in sensul cel mai
este
aclei.Srat al iuvintuh-ri) care a fost Vincent Van Gogit. Ea ii
toi atiN cle personald ca gi geniul lui qi se sii'ueazd la un nivel unde
nr:rti';nile obrqnuite iqi piercl cea rnai mare parie_clin semnificalia
qi iealitalea 1or. Ceea re a contlilionat geniul lui Van Gogh a pro-
viala sa Ei i-a deter:minat qi ,'nebunia".
vo:a1, ioat,e acritJenbele din porbeasciL despre l/incent
(ca 5i despre
ile aceea ruu irebuie sti se
Dostoit:pslti t; o,/trii Ce altfel 1 ca despre ttn bolnc{e a$'rec&re.
Este greseala pe care au f5.cut-o majoriba*rea rneclicilor care
a..r scris despre ei. Acerytia s-au strS.riuib mai pu!,in s5-1 lnleleagd
aicl / rnaizri I si Irpi de s5pl Jmini). drrii s5-l .juctrece, gr5l:indu-se s5 despriird{ din via,.tr. sa doar ace}e
li lqvpbdpcsiioereri.neicanmrcoua.llai'erfnec,aiprnl)nalj,ujuoioaitco[uiis,txeaerio,snmirr.rirnfs.sne:taipiiu.crrlrtpediefGepelc*d.sotaaroinsicpitirlhLnsrsiperaieiiefurrrtalieorgnbj-rsbsivun;uiraen,id:,ibmnoteqi;ntlr1aieiioleosdsrcr-ircedi"icedifo-carerulbadraa!saetefsetrt(cedue]lloci)ublr.upcmpi.-l.eide'.splpnuradaceatiiunnri;cit.e"iriTiras1iaszhse,ec6-r"ilp.deo"rdoioi.ll.e-poac'la:r;trisoe,noifvrndercac:crgl,'riearluaeln;tiiirl;Ljeiee;inqtGei-ddtapea)i-riecnntrrcri"htieoeNerSVnsrtruo;pu'rc-rilrrrln.d_e,t le permitd o conciuzie pripit,S in far-oarea tezelor
elci,'rlrrte iare -qd De aceear cea mai mare parte a hi:rtii'iior atesLora
Igl preconcepr:'r,e.
n.r tiCesl clecib o infor.mare foarte su"mar5, cr-r tottLl neinclest,ulS-
lcare: lacunele, erorile sint foarbe nutrlelroase' fapt care perrniLe
inlcrirret5nie cele rnai inexalte si, ar*a cum menliona ,si tr{' Per-
rrichot, cele mai qocaiile. ln toabe aceste l;-rcrdri, cibitorul este frapat

cc_laereceDsloiap.rguonsfooacsiuteirhi.nucblaealarcnerlsurlti.aBv*ri;liurycp,ednqci;;,uucmlnupsfeEevlaed.:deeese,taps,ieleccpllee,roicesl.oebcDet,esotreautlsuFin.mecyifritioonnr- incii cle la prrirnele rinduri, de lipsa aproap€ toial5 cle sensibilitat'e

crncneascii a celor care il analizeazd pe Van GoEh, ca sI nu mai

vorhim de cea artisticd... $i de ce sd n-o spunem, rnedicii care au
airrliirai nuciin erartzdcS.ie piace pictura'
razui truiVincentau fdcut-o

iovp,.iooeSnrrebfcgroie:tnardnsI.tueuitli.,'rttyiTios(mnnaiaer1lldg5Joic"ae,i-.nps,'e-acarf-alsul)i.ioiiruliuninpiiasdcftiiflreudq,ez.icdil,e,.srgaaleaznlutueiirlae,,urriHeluntiumsVrraehatninzttoaeGrlzdroeegis'nehii$.rpiUlre(.innpilosiinifeonasi_.ur ci 1;tnt,ru c[ trran Gogh este ceiebru. Dar, pentru a putea inlelege
o persoan[, ca gi o operd de altfel, Lrebuie, dupI pdrerea noastrS.

sri te idenbifici cu ea, cel pu!'in intr-o oarecare rnd.sur5., ca sd nu
n'rai verbim cir se impune sI fi produs ceYa valoros asenS.ndtor!

Psihiatrii gi psihanaligtii au proprir au n*u*"n.o diver.se e"prjialii. Cazu! lLri' Yan Gogh nu poate fi sacotit numai Lrn c&z medical ,
La toate acestea, arn a,rninti caracterul ciclic ar crizelor sale cion nil este n,urnai LLn caz de artd, estetic, ci, mai cu seamd este
aocryaisi.mnruecsafrai,iimnaterleiamnstaabgttoi-snaoioifaiiiln)i.svcueonlmelaprilceodtrig((sviniefeizliais)i,pncoedtbepuz[antaicptdir,o,dflsuesiloaVruisnliuceeinnJa(tlsgqp8'ei 2rp.ql* cs.ttt! unui onrl atr{$ frirri scti.pare cle o itruensd ch'emare gi cure
gi pe linCc sd-;i riepd;eascd, tn pumanet,d condilia uman'd,, este
eJeci c*zul irrurilor genii, ie;ind astfel din cad'rwl obignuitelor
care

.or"

Vincent minca pu,tin, in Isncthoirmicbayfiuamcaromnicuilil,'robeoa:.irciia'*fei,argsrriiimi,iaAi nt.rjsu.ri rle apreciere. Fdrii a ne mai repeta) o spwnem;i pentrtr' cei-
alcool, in speciai a'bsint.' lultri rnari tituni ai suisului pe carc fie cci ti tratd"m sau n& i'n lucrurea
ales noastrd, ti apreciem cd, &tare. Ei fac gloria genu,lui uman!

84 B5

'enrenelCoud,erirle-can.)nieoe.tca(x5i.vtinAb1mrpctr1ie)tiarnllt.e.iiiavOztctcrDiaaaernaneelmtol'egnidaAecierenstst;ipnojisni'naeqctrraeuecenuiutpbtliu.laoesuaclptFfntcdesm{:irii.Becnei1irlad8s[1,ebqiiB"t,sg^oj.aiupnia"cRriuHipl-irinrnilebddimrndyf-ofaso.-qodo_cvc.iinrunbu(diepndni{img$eradcpeiti'seceeonntscdannruauctirittarizeut,dtcseoaril.eaaai.ritoiauf,t.rocueArlr;esarneRiirt.'enilgtodeeei"cie.{nsosyamhd,el"pie'*,mraoUrr.caur".npaegn"."''IpZ.mneJaeaJ.tt-_a"a*-aaaaiar;arrriemieii--f.-.J;u.oia"1i-onning"usn-".cido'-ite1-tsgpe;*paictioelcut^grlrnintdarnp6,rt*tsrc,rbiurridudt-i-) mrilaerec,m51S,r.esuTr5h6{foa)ptg, imneirn-.itlnonua1l 9di ereevleinnisrgeptoc|tatrLpolr;r1ir,trinlrrrIiirirrrr. rl' t'isrrr-
llrri cttl,
(4985), r-loi tineri cercel.Xi,tiri, ane.lizind t,abioul rtr ir,j trloi'ttl ltttr-
culal,oruliri, att, constatttt cu stulrctrre nw w'm.s,i ci. 1lt 1.77,,r,,,,, t"tttr''trt

cu o eractitctte *itnitoaie ('t!'rt! it na:iti,'" siele,t-cr, d.ar picigsc:;i,:;l.t'lc

carc w4 se vedeeu cu, at'hi'c! it'i.ttr, crat;, lti /ctui lor9i i,n acca 1tt'riort,tLr'i

a ct,nului !

revi.nLeaaipnoci.eipnuftiueicah,irie Exerapleic asi.lnrR ciirora ne-aler oprit exci'.lci orice coinoi-
den-tri si cre,Jem cX mrriiir sri Ii se a-corde a1;eniie cle cdl,re cei hot[-
riti g-o fac5. ft{entE ostt,neala !

ianuarie lggg vsdinice,"ntppirrrrdrsners.t'errs"p;iilt;a:l;uqr ';si Aroil; p.:irilrr c,ri inlercsali recomandiim urmiLioarcle lucriri despre
dimineal5 ca Vince;-lt lran Glgh:
turn^i-a promisJui Rey, iritr-o Jru'd
" si-i fe-c'e acestuia pcrtr_etul, pe care zi sosegre cu o pinzd;i r.opseie t] iI:ni'i Peiruchct: Viala lui Van Gogh, Edil,. Meridiane, Bucuresi.i,
inter.n'ul
it priir-eqt€'prefdcfn- 1967.
!cCrdI.lll_uruu.irml-pl.togs:oucerilnirelieeitnfstiIsud,c-t'ucarilinuddar\etiirbn,ag-do],tnrrta.r,r,rbi-f.iGdfzailenSoaecs.cdtpxiiclht.det'ac.laii*si.Te.rbpoIlaraelinb,or.odlaot'oljdcp.ui"amneulisrouie.edaa;dsa-i(iriiurea.bcrnJtecii.u,tn.u"rd.it'iateenip,rrtqunofbtnierepnrcrrljndenccdru,atiaeqJrirp;ri:euaiuaelsrvstbfipstin,na[ud"tdls:ni-itaeei;":'uffn"il-eiitpier'rpa-aivi'ier.ptaridpldari.,utairnaec"_"-t. 1} Dcler.-rIr,i'rnacnrnc,iliVs a.iot aGcohginh,llScle,rra:ssEiiscsuargi .s, u1r9l3e5s, Rapporl"s de 1'Arl et
naladib Tez[ de doctoral in de Ia
rnedi-

cinA.

3) Dr. Eclgirr Leroy: Du ciemon de Van Gogh, Nisa, 19,i5._
a) t e Psychosc de Va.n Gogh, in Les Nouveiies litt6raires, Paris, 7 mai

r9 53.
Tezd 5d)eJdeaonctoCraatetsisnonr:neCdoincsinicdid. ralions sur la folie de Van Gogh, Paris, 11943,
6) Dr. r,rictor Doii,cau: La curicuse figure du docteur Gachet, in Aescu-
gfItlmdctloaihlaulr!b.linarpcnuapleoroil.ltdaia,'2lwui.Fdt-s)ldolm-rpcis..nsitdeinv|-ucczdmuaotatlalcrinor\ireer.iaranpasMfu.apaeif,fle"amlotTiumtatilnrsaneiirniiptarrlmlcaeartcia.e.8fi.mr'iol_Ifaiugeiuaie,p.n,tu,0rim.,nLrs/Si,lsVtm,bram.cAGrctiilarnidtpientigarr,erivpp'uc.,rciiuiero,nR"tanit,itcrhritttnsatIw.ii,r]ttenz.ce'imeainrrtCov.to,ilcuuertai.ri-nnlJ,x:wiz$pzicff,e.iidesiagt_e-A.irimiat-nc,atvnnndt)tet,.tialttemilri!tTazd.frrmea.iiuidienaun,rcozu,ieteVrie"r-r!sina;oui-n(petrt-iclc{oia;iueo;tdn;inrnl.;d;teztnt;r;nR,Iiee;."gra!.'cr."tB;ruul"irit;a,,2i.ti;r:r'"l!jaat"oticiitansm'uejleirpbA"iorruer'it.,pdtriip.ire"er.irachn,;,m,,"lsirziirint.cueraa_.adAeJ.i,i Paris, aug. scpt. nov. dcc. 1923, janv. 192&
rpcco]oeu.Ji-{hretv.m5.ntav,i3anc,dcgc)m\pu::urInia:-naeduqiclqciaeinusrvn:pdcouitciicLtalaasa'iutrerlcppuellueeirlcciisic-e.itrlndl,urieLnlen:tasvlAVaasloprr*billnupbelliocruis'aieurnre.(nlactalv8t.iz,ariNzgnidriscroplnii)asarr,epcmsi.aictl,dee.iduhautarpi.iisptdoironeoiri",csrs",nvaeltceuiilti*plsdelaprf-e,rlati;riJ.i,e".,ir(a;,o.en..is",.Jiitantoou-a;t'iaul:;rb-*ri_.ri.eii",,.lolfpii_-et'u.luerfiilroonnrieeasattnrtlr.cu'ttsruae_u-- lap- e, 7). Dr Victor Doiteau: A qucl mai succombe Th6odore Van Gogh? in

Aesculape, Paris,- 45 mai 1940.
8)-Dr. Vicj;or Doil.eau et dr. Edgar Leroy: La folie de Vincent Van
Go-gh,Spi rHe.laE.tvIedncsePnu:rrD] iGeaGcheeistt,.ePsakrraisn,k1h9e2itBV. iricent Van Gogh, tn Allgemaine
Zeitschrifl fLir Psvchialrie und Psychischgerichttiche Medizin vol. LXXXIV,
{5 feb.1926.
I(raus: Vincent Van Gogh, in Psychiatrische cn }ieurologische
4C) G.
Blarirrr rlilgr-grv.'n door dc NedorlanJsche Vcrcenigirrg voor PsychiaLrie en
Neurolcgie, Arnsterdam, sept.-oct. 1941.

Il) Francoise Mink-olvska: Van Gogh, sa vie, sa rnaladie ef son oeuvre;
ln: L'Evolution psychiatrique, Paris, ur. 1, 1932.
avril- jtu2i)n...'N19o5t'ri.:s-sur Van Gogh peintre hoilandais, in Revue estetique, Paris,

Feodor EI ihailoviei Ilostoievski

l-.lou-rcrlllei{sirrltirirt6risrairiireasl,e fs6uaroirriillo, r19R5a3.1'aux, cllcge cic },{aximijien GaLiiliier, ndm Nu Dpuotsetomieivnsckeipees-te ca un modest fcoranrategimu -ultifdcrad s[ menlio-
cd considerat de
unul dintre
cei nai de seamd scriitori ai lumii. Dacd opera qi personalibatea

(}rl oODt

:'a F,irli roi)lirsii(ri-r.t'e. tlinlensiuniie lor n0 iiljiji' crr i:.ii,l, miij miir j ,. u :1,.,i .,Oasleni 5i''rr';tra.ni". Ciiirid4-i, Nr.'kr.",i' t' i si" ;,rtli'ttii ;lili)t'{'-
il f usi. .rnr.tcir.,._-iiioiiia.tri..-riirin.sirire.ill :,li:tiitl qi pelii,t'li:t iitlSii-rra Oriitq urni d,: st.tlrit,' iii-iiirit' ;'ii'rlr Itt'-
i'it tillr,tn scan-la rie i"ai.lr:1 r, lt ;iini_i.1at,ca r rlra sri s;: luiuliliei.Xielknrsaksi.orF,-ii;r:i'jitlL,rii-ac:Cii :1i-1i.iri:rr-at'priltlr'lrrr;rl,r::,ii1r:;,11' ilii, rrl
nie.i r-':ri'e irrl'l.r: it lier,ri s;i ill ir;i'ri.rI r'on:irtlir:
l',riil a fi riipul in i li;,i!it: Lll'ririi tllr l-,;li.r'l),,e.iiriri{,:).i.rr,r"ia r.li:iir.,''nir iln;;ir::tia- l;11,'111

L)i'*nraticar-i et:lli',,ittii si ril;lri.,riri.i.:;rulriiil.lini,i'l',i , i:,rtrf .i,;.,r lt i.1 ! l:ir;qir1i i1,c:r,j:'ir:iliojt ci.r i'.1 lui {ig1<r1. IlcoL:rnui,,Os.;nl:rl1 $lirinltili" (rlrit' ,lr'
nl-rs,'rvaiici cr't'ce ii i.,rriirir' .,i ,,-, , lurltil i.i irlii,;1ii:,' i jln levitta iui l{ckrasor' ,",i nu*:ie;le h.ti L)r.isLililr .', Ili
,Io'iarisielns,uajl\o-t,'a'iiiSi i1t rar'iiri::rr,:lIcI,1":: lrt !. :rj:. :,
cl.r. F. \ir::. ,: ;, -;
lrrlti ri.rilrr. i,,. o,li: i"ille l'cllcrir: r .lllOSiL] l .
irfprit rln: ..Ucri,,ior lq. c ,,, ,:r:..r::t!
-i-:'n.;ritrl lrl:,riLor inf ,.,jle sX ra 1tarl,,^ la r-iii!,a li-rnlily;i a .,aliitir.l{.;,
(iare lil-a inr-rilat r(':,ia in nla-ier';e rie psihologirr". l). Cle"utli:l tir.,.,.. ! it lr,:ieirrl,.i-ilgrlril. Pr'ee:iieqt,c rri lul-'1lrI
qi mai dcpartb, pre.ir;ilici r.ri,,Dostt.,'ievcki fa{re o drstc;yrc,ri,:,:,rr (lpere lioi qi inl,l'.'iinrlr
flr'rr-tntco.ll;i r.i li-i,:rt[]Lli Peiracrvski. t-r'ntlitcr itr,r i,trntlinie rolit'-
psiliologie, cal'e e.st,c erlr,lr'rrieriI ou ai]eea pe cara n. fdr,iit-o ]ir:.,; 1r:ri-'.lJ.ol;ir t-. ila-r ictreile t,+ri'r-'l:1,:j pl'ir.ii,or la. lielfiiriialca itil-rilqiei
De vries in Iunea isl,or;r,:i naLurale si arrurne r.lrlririLia spc;n|iirr.i''. iilrl:ir:rai,i tritei'irr in {t'C i) siit1 ,:to, a-i:ilrlii lori:ii,llra1e r-a Eitb-
laail,t-rreiiprr-intaist i;oimlr.1rlr,lJsL,iriri,nhu!il,r!1i,,r.Jol;ensoBrur.irlt!lelr,p-Kcih.ial..1c,,rr.ric:lr.r".ii.nril,rir,:c^i.,,!:iiig,i
L]'n 1ii;:ri-,-i) t,1 tl:rl i':t i'cllr i',r-ili ia'ligL si ca ur'irrii-r'e ,'iti'r, ilgil1lr.11i"1l 6rir-1
i rrlriiui 1'ii 11 i 1'1ri;.:tli .ri ltair:ti tiirii,r i: :'.iieri:nt,ii lrr.i sinL a-I'esl-ali
rjn

cii,,Dostoievski gi opera sa rlri pct fi intelese clar.l!. igilorim sa,,r iltriii:-,.i,^1i jrde:ri:.P;:intrcr:i lenr.;ntiiri!, 1-lostoierslii.tr,a22iir:ircm-
nirir-.'ralizilm conl tlonenta morl:id X a biologiei snle". ll.ii, j{i1+tt. ini;1;ri tlp'i, hrr; de ilr}rr,c'"r1,"e, ('ortdartlla.t,ii iirli, s crtriii'si
ir, 1l!:',i:l ijr:i'liit;not',llri . li,'ena n.ftj't l'lri'iirr:iizir:r {oli, il.]Jvc:liil'il tir:
S|udiinciu-i via!a si oper,&1 apa.r'r: fireasc{ intr,i.l}:aree: oe a i{ri.ra Fi,ri,.lcr ririilraijcr.it:i ipi,r-o srrig,:r$-ng, ar.iielill-ii ilir.rithLi sii.ii, ll'rir-ri
boala. pentr.u L)csLoicr-ski I Probabii irn mijloc nerior.ii cie cunoaricre
i li+rl in gr'rii,l ir..'r,lei lrle i.is itl.,rnlr,i. ,,Ni I-il r,i'r,i'r seniillt'a r1+: lontl:li;-t-
a uirol rca.litd!,1 :tr siiiri su-llotesti si po.eihilit.ai,ea ri* de.*triere a'loro
]u{irr p0 ,:are nu-l putea fa.re un om s5ntitos.... , I. I I i.,,r:rti., ;ti S-A,lt'l :';t! :':t'-() l-;'i'i:l:r:ll- :.-l,il l.'ii i l,!-'^

Feorior I'tiliaiiovici .c-a r.lirsrut, la 30 o.lorri;r,ie J82.1. i a i rii l r.Yr|;i {i.:r:r-:,ilprl r apelelcr noilltir{l sli atrr i'cs1, llrnl-.:i:,i,:ill,i il t,5.Ir:::iii
unui medic rnilitar. Iir-r1rii o ropildrie qiearsii s.r lritoilti,-L pL.trcr,.util p.j i,,'. 'f ir'l iljlrire noi irl io:!" ltplxil lir ri,llil 1tt -,'ttjli',,,:l orr, r,i:pi.
nisaimnu{htpn,lrs'ea-:etuc.iuisunntlui,in-rltoou,cl{_slutuetrtrbilaxienattStimripl.eireeognrfiveurfiarnl-atecitiieqesrleoea-usrses:.esilpritsunecLirtme,ileoa:araeFPideiielrLosabr.crli)eIoronsr..bscAuIel,lririi.;eniliu., iiir\niurreoiiinteI,r-i,lriv.,oor,efrlieliIfdininl,rat]e:brlxl.ririip.reirnl.;iuir::,iliniirtarj-lii.rilirr!7i,1n.i,i ,,lj]jlJl,r,rl-,';r,rn,'r-:r:itl:,dljoi1i:-l;rir'l.ri..irtl.tir't,1,,ti1,i:i-t:iii!sattiLililrri,:igrla.rl:l:renlit1til,ii,r13:...r!,,r:{rl'rraiiiitl'ii:el ii,ljti,q:iii1iri,erii:'liIir,i:ot lic,iLIi'eclil:i.ii,,fiirt';.''i.t:i.anilnvl-arij;il,'_injtil-liipircl.l
(qcoah-r ariea un pi'ofi1'militatj" t,t;t'rull r:ste indrririral iir j)r-:-ri'r'li, 'irLil-nir.l -lil er:a.i ill m.lrii,ea t';ieii ,i: iln illii:ir:ti at'iit:r i rrir, i-e
:;l;re r.rnii rl,:ir i,il:.'il,r. :'Lm maj iryu',, ti:rnlr l:i] lrnhriil;iq0u; t-.r lilrr,,el si ;;,1 iiLi.t'o-,-.
secliile ar-rxiliilre ale {nititulului oe 1si ar-ea se'riiui r'i,r'i i i'lrr Jirriii lritlrl, 1i sri-mi iarl r',ir':ras lrur de ia ci " S-ilu lr nz:
ia Il.,,iel. ire Lri,,.;r:,i Iiii'rlr',],i'i', ,,i.in'inr.l rol-iir.?ltri-(r. :rri leg;lil ia ::t1111 iir-t {o:l i, Li,:zis-
prcduce LrsLfel plima iicspirrl,irrr:, t:u alit mai rlur troasl ,r ir r:i i il ii:ri: ;;i lri Lr-:1 r r:ii i,ii li{aie'rirLirir 5},1 f rnpr-:r':illl lre iirirr-lls'.: i'iiiitt''.
r".r.{ti1ri,i L;t.rt,,lit r'1,.r rir.il'urn beliiai, ..iv1i1 1lr-n ,-,uie r:lll rn:iiiilligr:
loveste ite ncrpregi"rtile. loa61panffurearrntteiiul,en,ceelllanricrloambi &ibsrunsrn)riIiptreirie{r.'iiiLeti.nearien.el rnai rnuLl-e rlir lrgrir1ni i.al'i:ti,, a arrlli, c n^,i.i iilriitiire i][ii]lll'il llrl !Joll't;l.r'"'i:iii.
si-risori, Xioslciievski .li -.^ri:rrll,lrsu-.:i -,'{L tevenr'in inar rtr,.l1!,r: ci,;ele alir $riitiii'cill1'.ti, l;np;'e-
lIu." lirtq iiit:ri l:r:.r.ilrci,ia pri.,'i cL1 1101.$ll.ll t,il.ele r-ir:-s:,!rilr alul:r:a vic',tii r.*i
vorba intre tei dc;i de siri'i,t,rrliii ri,ellirn {ri11'o.. si::,Li al,!i, drt ilproapr: r-l-e rno:irie. E',.iiieill"li
prohai:il si pe r,ca iail .le piirrirlr. o ir:lr;, .,,,a

La lnc,epr:iul lunii ells{ust, a anului ,[81+-?, Dorioievski ahr.r.rl i-ro iirliLrr,l lnor'a,1:r ir. iur0lor r'ilpe a ilr,-i-ii,:ttntti-,in!e ntfasle ii a:,.,,tili'r
rrii;r ir;iriii li'r'rji.rtlir1ui.. irrezcnLi;rrj titir.le s{j ile eptjopsie incJL tlin arlii
];1:r{il1ltul si iil , ursrr! ar.r lt ir,si lurri t'sle an jftjhi ,:\ rJr.cr,nrir.: l:i
serf icitti Dire c tiei ile Ge niu din Petei'.qi-'Lri'g. .qili.l ,*1;ppl.isilrl t-ir.
lamiliei ia cil;er.a ziie numai rlupX aceasta, isi anrrnLii lr,ELel+,:.t-r:r
alemisiorial, din nrrnat,a! (-iijiiliiriei, c;rie ,ie prc:j11pus l;i !roala iui il.rritlievski s-t:L i.-l',Jl'i1\r'11

'lrr rilrrrii ior:ullti srsnti din pra!,a Sgnrionov,llii.

Inl,uind cu tdrie rrocrrlia literard, t,indru] ingi,nel se ho!,tl.r,i'riir,r 3)u;iii lLrrn iltrr viizut, i:edeap.-.a cu trroarler ii firsese {oilil-
sfi devinl scriitor si-i cere pdrel,e.l lui |iekrasov, t:,ir.ui.r. ii lrirnrtc t:','',ii in lnr-rlr.ri-'r silnjt;ll: ca urmare Dogtoiei-ski va fi trlmi-q il crnele

Inanuscrislli unei opere naraii\re, nr] mic roman in st-r'i.o,oi,i, iniil,.t- Sil:criti. I se pun lan{,uri la niini gi ie. piiicar,: 1i crle tlarispor'lat

oono B9

la Onsk, ui'rclc lsi lncepe vit-..+;a de o{_li,.q. irl rc:gimul conclanlta- torulrri: erste lipsi'r de mijloace de trai din cele mai elentent,are,
i,ilcir: de_ dropi, comun. Are, rlin cincl il r-inti, rlircse de epilcilsie. nu i se nrai tl5 miricare, zile in sir nu bea decib ceai. uncrili i se
Elibelai, iilpS pa+"ru ai:i. -,-a li incorpcrat refr.rzir cirjar luminarea pentru munca de noapte. in aceste eonditii
intr-un regimont, siberian, ca simpllr sclclat
unde .ia mai petrece incd cinci arai la inin:aginairile. incel;c un nori roman; planul amdnuntit al acesluia
Senrpalaiinsk. Este incontestal,.il cd inti.eaga. tinerete i-a fo-qt
zdruncinatd ciin tei:irelli de accste evenirLrrrrie. Reinior.s acasi, est,e experiiat in sr:ptemJ:rie rcdactoruhri revislei Fiusski Vestnik,
coiilinuE si scrie. In 1860 va apdrea. tn ,,'Iirnp.i;1", rer.is1.e ccncl.usti t:ar:e ii acorciii Lln avans dc il00 rti]:le. La 10 octornbrie se intoarce
de I\'{ihail, fratele eXu, noul rom&n al ir,ri Dcsl,olev,qki .,Urniiili si prin Copen}rilgir, ia Fet,ersilrrg. Contia,-rri sd lucl'eze pe vapor, apoi
obidi!,i". at'rLrii. ciar nemultrirnit de rezultat,, arr-rncd toiul in foc.

Dupd relu,iareq aotivii,Ilii pri|Iilii,tiro cunr;aql.e o a|!.inci1e a ..ilrimir si pecleapsS." (apdr'.it, in 1866) a fost gcris in pericada
di;reli:hiic r{-8rp6i5lep-lrec,leccaerme-liririner*1u8n6e6a. u},fiunntccladeeera.ridneas intrcl,.rptd
crizei suflete;'r,i. ?n erplice-rea. a.Jest,ur llroces pot fi'invocaLe atacu- ci"r,eva zile de
riie.{recvernt,e cte epilepsie, desi:l,ise de o.titea ori in corer,',pcndernla acrreiie dl de
ctgr,'r,tr'eil*-isrrjtreit.r:.diu.e"nlSFcirter-ir;ao.limdr!,o(ri4.l.l3lrA$u0ii)itrr;aTitnio)loitnav[t,i'icialari.:riri-i-iiu-.d;relCncaiiyrn.:.izejoceaeds-lfaer.i;,cmi-.r"eaIt-dirrl-ip5tuo1u:rrtl'1ii,;iril,ririils''rlii:chrcieHurrnqlnueieriagasueif,iir'tfsi,daicrtrlideei
scriitcrului,. ca si diiic.uil,S,tile se.le l'inilnci&ie? nereusi.'i,a iii-qni.:iei,
frenei',ic doritd, cu l\{aria Dimt,rieyna, iar e.pci ndT.raznicer hoali si
moariee- acesteia Ia 15 apriiie 1861+, chinuit,oarea priei,enie cu Apolli-
na.ria Suslova, e1eiutr plrl:iicati'llor Fr:o&,cr€ lll coialicrare cu frat.ele
sdu h{ihajl {stins din r.;atfr in zira ric 10 i';}ie 196lr). intrl.are si speclrul irrcirisclii il ulm"i.rea ir:'lrulin'ln-ni.
Sini:;ura pericadii mai iurnrirr-,arii din accqiii ani a, fosl i'ala
i'oatir &{rce.Eti} perioadi cnractliriLatii pr,'iItr-o viatH inter.,cralii lietrerut,I in iocalit,atea Lir:]:ijno. lri scra lui, a ciiiei crirnnai{,
zb-uciume.i5, 1tr-,rLind sLignratele danuri'rrii e. fcst r,eflecial,ii in ope- Illela Par'lor.'rtt Ii'anova, i-a ;i'pior;,-r.:pat vizil-.il (r'a ilrpira in
lele sa.lt:.,4ii.iinlji'i din casra nr.cr,t,ilor",qj nreii ales in.,fnser:rntri
clin guJr'lelo.rr5". trrunir parl;r,,Etcrnul rcL"). Tcrr:rn:r ii yei;ei'v,i insd Lin nou rupl'icin:
esLe r.r-.rba tlr: incredihihrl coni,l';i'-,i pl ilsxe Dostoicvslci il incheiase
La scuit, lirnl dupit inicarcerea ciirr Siirerja, Dosioicr.ski r.a un ar in irrrni ou spel,ulani,ll Stellov;lci. ai;grijinilu-ie s5.-i preclett
face prii:nr: crii6-i,crie in Occident, in iunie -- seplernhrie 1862, r.izi- rlr.:eiliuia. un ronian 1;inir la t noiirn-brie '1866, in caz conlrar ccrlin-
tincl Gerrnanie., Ii'rant,a, Iielia, Illve'lia si Anglia. aculut-.llr'p. e'i'ie,ilmmpeiclrlei sloi!ir|i::iLalln1i ;trorior.ntie,;'rr.i,i.lrj;trsiuerailperospaialecduercepdeitzaicreiunEei

A doi;e cS.iiitorie, impreunii. cu A.polirnaria Proliofievna Sirs- cle
lova a avu', troc in t,:amna e.nului J863. Feo{cr ldilra.ilor.igi a- ajups-o qi

din urmH Ia Faris pe,Ap'oliiiiar"ia. c&re, inCrhgostitd de un st:Lrclent, str:iitoruhri ni;-i rirn'iitir:: aii:"t solirj;ie .le scliere ln afal'd cle aqir.-zii:ul

in moclicir:ti si profund neferir,ii,5, ere^ dispusi or'i s5-rsi ucitiri iuJ:itul ,,.,rRorliillnerlel-nsbLuorn'1o;{"j)r,arcitliici"{. cA.tgl!;.,lfridci:r.iill:l':,rrr't.t,i nn-ryi,ere,,Juciili:r'lii" {i;ri!iai
cinrsiuqsi5!-lCulicnilCundc-il;-sirelnrrecpiperroleclr,scire,eiadot.iils'i-leiruorrcJrj:,S.:s.ribt altoithcrig-i la 1r la
lie lilr.ul sl qasc ctre zitre, cie
29 octomlrrie, tinr.r'ei stenc54rafe Anna Grlgorievna Snit,kina, care
la incepu- dupd. cll,eva luni aysa sii i'.ii:r.inii a dci.ra soLie a iui Dostoicvski si
tBualdlcirnnisi idGepetneemr-ba:-:ir(.,inEiaamuhpellreUlsoilt.,alFitaSr..tiii;uDi;osut*oitervusck,rit
irin tlaclen- toi'ardga de viairi pin[ i:r r:ap5t,-r] ziieior.
a pierciui la
ruletd, ull,irrrii hani), apoi prin T'orino, Livoi,no, Roma, l{eapcle, IatS- crin ri-an petirecrib l,-lcli.riie: ia 1l oetomJ:rie Flostoievski
a.u ajuns la Berlin, cle rinde Susiova s-a reintors la Par,is, ial Dosto- se inl,elege c'e nlfiliuiror. ,qd returgii la servir:iile unei stonografe;
ievski a plecaf, Ia. IlamJrurg, sple noi jocuri gi noi datorii... Degi in seara ziiei de 3 or-,tr:nrJ:rii: i se ofer:X aceasii rnrincH linerei Anna
se vo? m"ai vedea. ruptrrrq lor a fost definitil.d. Amintirea acestei Grigorievna Snitlcina, care il viziteazir pentru inLiia oarI la. 4 oc-

cdlitorii va fi reclati ln,,Jucdtorul". tcrnbrie oreie unsprezece gi jurndN:rte pe cel c{lre-i va cleveni so.t.

Fdri nici un ban, inL,r-o si'r,uat,ie disperatd, scriitorul solii,iid Presat de termenul care se apropia, in seara accieiaqi zile, roman-
utryanileiiirrinl,,pr'piunermict,aerriteinlIuireei toFlcialleotrrz,inedsne5r.ayidsTeoumarergnhjueeman,dieitiav"p;Lieearccceielsintlaascumlmian,qauarcmdeedrujoctdocn,5sci0narcid,leee
altfel gi l:anii primiti de la alti prieteni. Su'isorile din Wiesbaden cierui incepe s;i clicLeze ,,Juciilorirl". h"funca avea s5. dureze douazeci
stau mdrtr-rrie urreia dintre cele mai c]ranratice clipe clin viaia scrii-
si qase de zile: dictarea se efecilia cle ia orele 12, la 16, urrnatd
zilnic de corectarea respecLii'ei pIri,i. ln sfirsiL, la 29 octombrie

este stenografiat qi ultimul cairii,oi iar la 30 ocLornbrie (ziua cle

naqtere a iui Dostoievski) sint revdzul,e ul'L,irnele pagini ale mh-

90 91

nuscrisului, ('are este predat, Ia 31 octombrie, in schimbul Li:,e, timpgl verii, apoi trecind in It,alia in toamna lui lBGB. Ptrrigtttla
din l{ilano qi }-loren.ta apare rnai seninli, in ciuda agclorilfi.ll( tlt'(r
ader erin t,e of it iiri,'. neajunsuri materiale. Frin Bologna, Venelia ,si Fraga, farnilia sr:

A doua ciisiitoi'ie s-a inrheial; exact, la rin deceniu de la nr.]nta intoarce apoi la Dresda nnde se qi intllne;le cu Liubov Feotlot'ovrra,
din Kuznelk;i in cei 1ratrLiF.llrezece ani cit ar''ea sI dureze a eclipsat,
definitiv vicisituclinile uniunii din+,ii. $i acest lucru, in poficla fap- fiica si autoarea de mai tirziu a unei crir!,i de amintiri desprtr Lat'iil
tuiui cd sotii aveau, in nomenbul cununiei, respectiv patrlrzer-,i si sau (apirrutd in l92t la Miint'hen).
Dostoievski este sf[i'ui t
palru si douiizer'i si doi cle ani. c5. celebrarea ei a fosb urmatir rii: irr:Lr-rrn moment de adincd depres;i,-rne,
trsdoooeetiv.isimnadhsvnacliirqniqsreiliiidcEsaintnoeuln,idmiasceeiiohcnmturnliartaisetiduia[!lafualiinnrcoeircpi aioser5eel.dxpnectiumimrrsueiinnleeii,t]niaFu'-eWomdife[aogsiribr!nrad94d-uidheienan1li.dl:oDvppeiireei razcpsltrn-totrdrri'nd€riiaL-rqtelturii
un dubitr atac rie epiiepsie, cd situalia materiald parefacmaliiil,iejiaa losl
de la inceput si a r:cntinuat mull,i ani sri rdmind dra-

gostea fald de sctie nu a slilbit, fascinatia exercitatti de nrletir i,.supxa

sr riilcruJui...

Cildtoria di: nuntd a fost pt:ntm Dostoievski ui: nou prile'j Pleralea spre casii, atit rie mult, aqiept.atS" nrai ales cle so;ia
de evadarer ciin fala r:,rerlil,orilor, cle asl5 daLi pentrn un rtigt,lrlrr sa1 are loc Ia f iunie 1871. De tc+arna grdnicei'iior', fcstul tlei:oriat
de patru ari, srifir,i,:nl pt:irtru a scyie rcrri;nele i.[diolr-i1", ,,Itri,ei'nill poliiic arclo in ajun nri*nriscrigele romanului .,Idiotul".. ,.El,ernul
soN" qi ,,Dt,monii" riilr urr p+rntru a 'scipa de datcriile, pe cer'e 1.r io,t" qi r.arianLtl oiiginrei5 a rolrra.ntilui ,,llemonii". Totusi, cLr mare
ntorarcei:e le r.a giisi spolite la 25 00t) mble!
1gr1e:urlteaLcepgsroi:l,iaatliuui,siceuuglle.eryriiecrsiini plitrgsLslieazeriecamrialeirlreaiee.id. eOnpot't,zei.l-epritvluinpdd
;\min lili lc A nrrei G li ;:,orier-na dc ol.l senlnea z s rrrri pulos et..i .i,.e le sosirea Ia PtLcrsJ:urg, Antla Grigorievna il aduce po lunle pe micul
berlinez, sotii se insi,ali.atzil
cdldi,oriej . tr)upX un ri<:tn't popas in
aprilie 1876, la llrescla, or:as care gustase amarul infriirqelii anqio-
!-eodor'.
saxone si al olu;ratiei pnrlace, contilluind to+"ursi si fie, chj:lr ir.r
ace.qLe condifi i, riri autentic ce;nlru ai cuh,urii {ruropene. ?ncepirt l* Gener.s., la 11+ ..epi,enrl:rie 1867, ,.iciior;ul" a loli
'.,c'r'minai in z.ir.ra de t7 ianr;a.rie 1869 la F'lorenia.
Vraja lunilor trd!te in pr"e.r.ima celeJrrei Gemiilde-Git1e't'ir' c' ,gss,iiillociiinirenal,rnp,q'G,oiq"s,rktiaci-hjtartilelaricd:tnuaaiirr.cnsteetu"eia.lasaEzuidilsnrnutei,rceleiui,veai cir1s]io1,'t,i1aivp7iii3tidc,iiSotnrt-rinl:irelsiaiasrerrr-rtiirnu,l-isrrapietarti-ocpresriutmrri]cIua.oilnasneccsn'erittxialluci'llii-rtnet,uol'uatt:llnlaumi.Xi diuol'afntct'o,,oiilItr)i'io'rl.le'e--
lfuriint'rl)iotsleloiceer.lesk-ri:irniichi lis.fiirlerisritmr:inr'iic1l;eentrte,cnLtrea.llalsflolarrcnieinnr-iEaa.ttiiteric.r.F:-rilil,6in11r1a;u
sa oit si a {,iirerei sal* sot-ii intr-un nrintrerlrl.L coqrnar. }rcale rii,li- Esie clcrnn dc relirltlt cii pul:litistica a ottlp&i un rol. insenr-
oclet,.{ urniLini,a incirrre.tir tle scriiic,,r: dupii r hipul qi tscl.eirt;ilt:et nai irl atLivitat'ea lui Dosioie.vllei' i-icesta .cr;riincl inu'I din {861
personajelor saie. riu a atins propo";!ii at,lt' cic ]r-,.rriroroftse. o gerie cle ari,icole ilestr.,i'e iiLelal,i-rra rrisil: grtlln ca devine forma
DupS o ilil'et'tt1tr:re a r:[r'rimuh.li ia Basc], farnilia $e st,iiilil{trte. sa de ma.li{estart prilcipaiei, c:ciripenslncl trraiia eLrt,istjtrii qi p1e-
pentru r:iLcrr,a lilni. ia Goile-,.a. Izolarea hri Dortoi,evslci e"':i.e iti, i
a.proapei totu15, exceptincl iiltllnirile cu ernigl'aniii l"ltni. Srtliit'tr''.tl
lurreil.lzii irit,cris, cu prer[Cere r]oaptcel cit,e;Le lon!i:ile (i3rl]"-;:r',
Ge olgo lirini), cliii' rnai aies z:are ; ln septembrie urlii ii.regl,e lucrlirili:
Cortgte' rtlrii p;i,'i! si Iiberi riiii. nrnrr rrl rio prc:le;ria rirtur' l,c'rsur)rJi- h,rngind-o.
tdt,i cie Laiia 1-,ri Gari.l'aiC.i sarr Bakunin. Isi inrenr::it tiin notincrot:ul
la Strxrin-les-Bait;ti, piertle toLul, i:entnr ctr itr int,oarcere sl:i a-q1,eai'trit- Anul:t8?B eilset,eriu,-nrlnaani tlrlte'-fiasat.'iri1,-rmel(rlt.'riureDionsutorimeva$ItitincuXicoi 'tfairr:rl sriu
pe Jliri.ie in numir.i r-louLzer-i si l.rei cle zile, nc'l.liizeui gi cl-.'', iiir iri'.'i:il'1
Alioqa il vir-qlii vio-
tiin,,Iriiotul". Nr:rtorocirilo s,r tin lant,: ataculile frec','.nie cic' , t',-
leirsie (,.1a sece ziie citc o r:r'izi"i, ial airoi r-reo cinci nile ttrt-rrri',',rr trI.reornai'intecdiIeearue1,ppirii1rliiei:1'pg"saiii,ei1e.1i.;Tr1er;iSji'staet,.u.ii;iira.eaOrc-ieijirttiuijtmnriecaitt.i,,:i?evprrla.ieorsasi.usl,naciu"2,iii9rs.tprie'i-rpiniiruiiena,ciliaite'aSoteiaacrhafliiilal--
Rr-rSse, Dogo,oic.,'ski' tr.n.n fraiec,eIivjn iIi'tarsar-:rl,tireirefaB7ro8miaar,nsufliirtili,t,uFlrau!rii-
iir fire. Slnt un om piertiut, l" Srr'. trtr,37) apoi un incepllt, cie;i:,ii';n, liarantrizo:"'. inceit..rtul 1I
meazl in or;'icmbi'ii:-noiembrie :l 8E0, lloar cu trei luni inainLe clc
rafe lte \.a €igraril'a t,i"epl,ai, la tcale acec"iea adiuginciu-se nro:ii'tea. nio*rtea sa. A lucrat la r'i',rei s.li si I-a publicat, tirnp de cicii ln

fiicei rale intrinl"e cie r.Limplini trei iuni. lncearc5. tol,uqi sH scitlle de

neiiorotirilc ce-i ulmdreFic, r'efugiilrCu-se mai int"ii laVevr-r\r pe .,Russki \relrl-nik".

s2 93

Ultimul roman al lui Dostoievslci este qi ultimul cuvint ,si in inl-e gi.,.iit.cl ,i1 ili,.i;rsi-,rjjn lni,i". Si r:ici 1:,e' tinft,lll rlr''nriri lirziu r,i1rc,
reia preocu- irltr-r: scrig(riirr" c}-iir aligrici-.i lrlerplrrio {845, arii'csi',1,ir ar clrriitrli, i,c-
fond incoronarea intregii sale opere, sinteza'finald, ce
p[ri]e cdrlilor precedente. ln aCesta el refornuleazd intrebdrile pe vine, p.'ste ani, r'u o stracie insist,en!d, iislrpra qrelor,lrsi irr{,roll,iri
si nelisnisti : ti'ir:i cranr lir IPi:i,eri'l;tir.5"1 l,4i*arrr
care. gi le-a pus cindva qi acurn incearc{ sd le soiu!,icneze pe temeiul i-rrlsiinlit in ,,Co int,o:riinctu-nri in tiri:pul &{rt+rt,or, Lroi
unei gxperienle art,istice totaie. nr:lir'r,iri:il,
lhip Sni,iegui rriiior
ore mci'iale dr lIi.il,,e i,,''. 5l!, ,^er-a nta'L depat'|e, in iuprinslrl ace-
Suferind de aceste boli inc'rabile, DosLoievski stia cd zilele 1uia.1l iexl: ..{-lr: ;re vil ar-hirol re.nl va a-dnce v:il,or.rrl?" inircbare
ii_sint num5rate, totugi spera ca, dupd eclitarea unei noi serii din
,,Jurnaiul unui scriitor".sd reinceapd in tBB2 munca la, a tloua parte r'clla*"i sl r:it.:li p.attiic, l!t,r:va rii:rj.,:,1'i raai jos:..,Q;l.t;te, ce se I'e ale-
go rir: r,c: cle acuur in d-or-riizerr! Ce anil Nii sj,iii r'e r.a {; cu r,r;np;
a epopeii .,I(aramazov". ll,iu liilrai cd in aieii'i, n!incr,.i, scnsil-,ili1.&iei1 i-i.ti:r,. t: ir-riroi.ditl5. la
In.urma hcmoptiziei, declanqate la 26 ianuarie tBBl, Dos-
tlaoieI vfesbkrii"sraeri.esiiinngpereinzesi:elraaraunzuilei ijmdepr2e8siioannaunatrineusmi edsri-deeinamtlmorimraitnotrai.b ll;i:.;i;!r';t..'.

Ili:ut.r <ilrui:reii cie iir'i !'r,iilelc s[u r,"rr {i rncrt, ia_r ei Lr.ec,ui itrin
ciirn t'l:+"e. incercrare a. ,,f,iasei nlr;r'{,ilor", se r.et af [a iiir: r;ou intr-o sit,ua-
Cele dintli semne.ale unei disponibilitdli infinite de a percepe 1,r<: fiirri ir,siie...
qi de a evoca cu o decsebitd sensibilitate si fortd asprratiii'e sufic-
omenesc, se Anul 18611, va fi urril iirnt,re r:ei rriii riiirtrcei r.i rri.i per.ibili
tului rnanifestd de timpu.riri tu ,r;;toril romancier: {l(rifrll.racsrjut:preinur:ilarrri-ie'iace(dspru:1oan8:,-6-sra:5n,r.)br,ciilxqoriislgtlttarecanr1iltlj:!l0ie:5ri:r1cirirciltitaesruticn1i 8ilp5{z1r.r:5rirnl).ii,ifrlcatiilielciiti.hrnj,nri:rrosl caihr'rcir'ilrlrriljl,;i.iJr1i;).|i,,iitir:iir'il:eie,n.iliirlsa"i.aTi.iilr:ar-i:iis1i,:ro.sl'rr..aLian"ii
qstfel, dupd cuin singur afirrnS. la vlrsia rle opi ani a ascultat cut'e-
murat cartea 1ui lcv, perscnajril hiblic.

scri.i.io$r1u1l'..1iiiro,ve, vporceazieunrl:ialngu1l 8b6a3lalnersudnea din cri:rele cle opilepsie ale clecr:su1 riirer: iopuhr! ci. I,{"},t. Dosl,oievslci. illrl.or.i r i.1. i{crir.e!i'iirsusritrl,,itjjtlotelu-i
sLilri suflete;1,i elin lciil:li ir.1e.lai5. rie amilrt.irea j'ra-i,cll:i cisp;-:,r'ui. ,5i
violjni, con-
tr_adicbarij (premergitoa.re si ccnsecut:ve cr,izei) tle'care acesta era
angd.ined.s)ees-porriern.tccoearrtruceroacte:ieil,ra,.Tilcliiirrnoepacmaciereencintin,ueuveapsotcellippae.o-,s'e-iabni!lpiicuiinnoetra-icoeielse(i.aD0roesatfoiiriienevaosslikerii
lra] (30 []{lti luJ:..le), fac riin e.ittsi &n u11 ri(;r: r-.iri:r'n1. tll l'isi:l'nr,.e
1r: r'ia.fil llii llcsloievtki. [ie la I'ii.rita cic i7 arii {,,inr]. iil;'[ crtlorn-
deplini se fa, c sirnIitr atunr;i cieopbLrivir inliuni,:i.-rI gi in &rilr,a inea, fya;ri nrai lirr rii.at-ii: .,\/i-
I irc jSilE sir'la ilatehri siiu rircn:rrra.hila

igrruacceistet vsarns're,ir{nruenn{tleccalelial.sr]i:,n: :irnelncena,qbqeiadlieiuvroiilnudplit*re,rsritiXlc,gitrnilii_i lmJ*ati 'pr.e0n,"- ii.crilil"irt.r insrrii mint.i". ]Jc'gLcjcr-i,lli iiti prcsii:il-ea, tcl'ifiat,. vrii.ru'u1:

lnr.i'1jr;ii dcriciirncleii.ri- ir.l r:r:iur",;, di.r.tle,io. anenirrtl:rt.or. irr.esir:i!,iri

ani d-in vi:l!d, ha chiar inl,rcala vlntri". D'.rpir crizi riri:neaz{ insii o aii,r-,.*r.ii,e mai i,irziri ciin Iiir I
Prir arii \81:.b-1849, I)r,,r'Lt,ir r.llii
s-lcafleadrIpreuoapbdrdceedgda;qreiupipLsureprCl:er.a*eisild;tnreireoira-rte.r rfaiirnbpli,.lta{Hga,.a::ene,o,siCli.ahc"r'i{ainnordl',ire,sernferauis1ceteleaarcssieot{:as,t.siieezdei,sasiuzmiridiietric.igul(irin..l."r..i)n-.Slc.uoilmrpntlrsirnl.,tq,-aior;l ttriui r'i'ir sit'LgiilirLi,; qi tle chii,ei jnrliis il olclrj. ."iiuela ror.iiitor.re a
r.icsi intoi,rl('aunii prca slinq'aci
sitrn, itLr.r,ri,ildat de ex-
rllr,n, iJrr--hi;l,lr ii, rl, ;rr,1 6isi;p.t pcnlt'r; a nu ilirrra
prrl:sr."'. ii': vieta colirfuanii, prenibil
?]ar de
inlr-L:;r

supi emii c,;rLens i c si ra i zl:u t,egt,e si riit eascir.,,paradi r Lrl" 11e,,i nfern,,, ilJs ir-iiuir riguros i;i. ie'na,.r, ln r-ci'. iii,erald, a c:rea!,iei" de o iiensil;iliLate
Din paraCisul rnui renl,ineni de plcnit,uciine-armoirioasii, cle ]:sati.
tudine incicitrll,,i. I)ostoievsi<i este literalm^ni,e prirLiulit in infernul i r alaclivti,' i r,inr cn t ri.ii, in f i r n'1ii -si bin Luit rie'halucina lii n,. ac ahre.
r cle citci'i.r ziie in carr: DrisLoie.r'sl<i a
'j'r'uLclr.ski reiaierazE c;i-'1. iii
ir;luit ln cias.a sa (1E49), eiaspetcle siir-r il ruga in fiecare sear5, la
unui complex apisdtor de vinovblie inexplicabili. nr:irtLf.rie.r€irng?,rcoapiant,cdg.ezcuiltilriucpariefraeri gurr.eni peste noap'ie o lel,argie
zile. Icleea unei posihile ietar.gii sd
Cei cai:e l-au cunoscui pe Dostoievski iir pericada 1838-1849, neiinigt,ea si ii infi'ico;ri".
il
tnrrdiiennuuldceiril-vrduaudralpi_ualfitdfqii.irti,ieopreiurnnxutptcuLrre-etiupeintnptieecenchhru;iypiivrcuatiuniipelbroaoa(laatvrfspeeepezaleipcceseutciu,raaliscdcboeoeoanlleeirunesaE{casri.eieidrnc,-itiunouiivusl Bi-pncHaatterloeuccpncthaolielimiop-,lauabpllreudpieamir.imitfnlBe{eii3,flcjreBeii
IJc,",t,oievski va cunoaqle irr clecur',lul vieiri o sidbire conlinuS.
citre fratele sdu Mihail) ni sc inf,{i;igeazd blntuit de ciudaLe apre- "a n-i€rn.rirci, mai ales 1n ulbimii ani, fapt r:aru: i-a airas mull,e difi-
hensiuni: ,,F'rqte, ce trist e sd trriieqii firrd sperant,{... Privcsc ina- cuii iii i. iriti'-o scrisoare adresatd din striijn5l-aie sciliei saie, Anna

Grigorievna este rugatd sd precizeze, in vederr:a felicib[r,ilor de

rig,,.111'1-', clata de nasiere r:xac+,ir a... fiului ior'!

94 95

lJciitoml Ianovsi<i ni-l tlesllie foarte arhator de supral'e51htre tgoriaefvaslkliuliaDuosntoeievevsnkimi e-ntordtrsacdoilliiteorcasurervreanpiobrtienazedxisbtoeanllaa lui Dos-

zssiiitsnatieucriorcusat|h;ipilnrnae,reL.reuvgiojh,sei,riiecleirrnelr,cecAdotlriei{ii,,ilt:irii,a'(re,in.:ri;.crilaiae-rrieebsi,a,1ne"'iilzlniisilil"s1pitelveciiuz' liral'ui!iliila.e;pi rpqoilaivap}iee- pdrinti-
lor sdi pe cind Feodor era copil. Cu toate cd persoana care ne-a
top-rc ltl c,o;rformalia iutiei cran!ene, prohlerne in icgiiurr-i '.u iare relatat acest fapt este apropiati de familia scriitomlui si intrutotul
consuila chiar uneie trataie d,: specialitatel. f)octonrl Ritlenkan-rFf de incredere, nu il vipooiterezpeeotap"in-eaiznIchqei iDeommisinteiqruioes
demnd 1n Oreste
Nliller. favoarea acestei Arban.
Dupd allii, ceea ce a determinat prima manifestare a bolii
ne inforrneazI C,espre obiceiu] Dosioievski de a lega unele a fost moartea violentd a tatdlui. Tat5l sdu, medic de profesie,
arniritii clin jnteres pur rncciic"a,ii.dfu'uhii
se pct derupa a fost asasinat de cdtre servitori, in momentul in care Feodor Mi-
F)in scrisorile adrerai.e lli hli.M. Dostoievski
ronst,itiir ln fel de br,rletine rae{ii'ale sui-gene- hailovici avea cloar 1B ani, fapt care a declansat in acest adolescent
clieva pasaje, ce lo.1-ro1, fira.r. ;i cu psihic fragil, acute confruntdri afective cu caracter
e alalrna:rta. Ne surprincle, cle oxemplu' s5.-1 conflictual: pe de o parte un sentiment de r5z,bunare satisfdcutd
ris. Sur,resiunea
vedcn-r in toamna anuiui 4945 pe Dosl,oievski inir-o gl,are suflt-
le ascX cu 1.cl.ul lttaqtrp|fitii, cu atit mai inexpiicabili, cLupirsucr,e- (tat5l sdu fiind deosebit de rdu si de tiran cu mama sa) qi, pe de alta,
un sentiment de lulpabilitate. Cel pulin aceasta este explica,tia pe
nil rejrcrtai ln hini; mnuaid:o,,tT-r'ninugllriomzritrol rtidmepjnaiiir{nerfcernt,t prost, ttispur^ care a dat-o S. Freud si pe care o reddm cu titlu documentar.

cle,scurlaje'r,, cleveninr.! jq!l cle-toate Docrtorul lanovski susline cd Dostoievski suferea de epilepsie
dar. r:,ra.i riiu, depdgind orice 1imit5, irlfupilndr-i-m5" tri iritindu-m{ (lntr-o formd ce-i drept mai uqoard) incd de la Petersburg, cu trei
penir:u crire la cxi;"eil1" {8 cxtomhrie f8zr5).
scriilorrl li d5. ila- .qau mai mulli ani inainte de arestare. Prima crizd ar fi avut loc,
La f fej:niarie. 16 rnai,5 gi 17 sepl'ernl:r:e dupd el, in iulie 1847, a doua ar fi fost provocatd de vestea mor-tii
lnat,eetiiilrtu',\i'cidrsanei3:rp:Iir(t.(n'n..rcib,ni,ift:nErei;nm.nio-bocid4inincoece+iirrr'iiin,r,.iuenjLe-d{nril.lllm,rei'namgvprial:i;iriji:otlrirrsenaucHrule.ti:etrn.mi,is}c,tfide:o-clademanat,rlz{paiphlprrrra,irnitl'i;jamsncnr6r.tinf iioe+';noiifrretei'-- rluilieBsiealilnes, kGi.riOgomrodvrtiucrii:elnptrielnlioinads5inintra-ocesztisoensprooacedusicuen,einfuanmeibnrt5i-,
hh.i:j"il:i Si.iailet'eclernasi'rppr,'"a;r'b,'o1at'-. Dostoievski are in plind stradd o sincopd foarte agitatd si foarte
lini qi r;pasrnodicI a;Le3-.t,are a rcva rrLal brin.
o redresare m!rar,rt- asemdndtoare, prin ma.nifestdri qi consecinle, cu criza de epilep-
".3ii' f ,o]'leg; r ri,' o '1i,,,ieto cr:l,il5!. ?rr , sie, A.M. Dostoievski, frat,ele mai mic al scriitorului, considerd
terjbil de- de4rimai". Airoi, dintr-o dai,X,
tro:rnii: ,,Ftate, cu yelta:ic. t'ril^;r..rinili din pun,:i cle vetlsr:e rnoral. ci cd boala s-a declangat la ocnX. De aceeaqi pdrere este qi C. Mociul-
si iizii:- Fijr'joCrii,ii nu a exiliiiri in r-nrne atila bogdtie 9i lirnpezinrc, ski: ,,Un fapt pare in afara oricdrui dubiu: primele gocuri ale bolii
qi siinS'i,ate fjgicti. Datcrez mult
egaiiu,ate cie r,-inoere in acoa's'li sale scriitorui le-a avut Ia ocnX". in sfirqit,, dupd propriile cuvinte
prir.:n![ '4i prieir:niior cil {:ai'f: lo,-,irir:xi, Bekei,ovilar. iui Zaluhel,ki ale scriitorului, redate de Sofia Kovalevskaia, prima criz5 ar fi
survenit nu la ocnd, ci in surghiun. Suferea pe atunci de singur5.-
;i RItnr'."'.r. tal,e irrgrozitor, treceau luni inl,regi f[rd sd intilrreasc[ un suflet
Tle,.:erea i:ruscei dh li', o r.leri: la i:.1i4.. le suqorcazi cillot'imla, nr-r de om, cu care sd poabd schimba o vorJ:d. DeodaLS, cu totul pe
rr rie narLurir sI ire iini,qie:rgr'1. Ce ra.poriitri, ne int-rebdinl e pot ct!.-
l-.!li inlre acesie simptone nervo&$e-qi epilepsre inevrozS. dup.{ allii)' neasteptate? a sosit la el unul din vechii lui prieteni (nu-mr amin-
tesc acum ce nume a prcnunlaL Dostoievski). Aceasta s-a intimplat
]:oatri de c{iic a sufcrit pinl la slirrsitui vieliii) in noaptea de inviere. Bucuria revederii i-au f[cut sd uite ce fel de
cincl aii surr.enit primele asceiie ale boliil si se fi produs r,rr,i noapte e qi au r[mas acasd, discutincl, netinind seama nici de tre-
de i,impuriu clerll, so ciecle? De altfel. cei care s-au ocupat de acest cerea timpului, nic,i de oboseaiS., imbdbindu-se cu propriile lor cu-

aspect'rnanifestd p{rei'i ciiferite. Sistematizind dalele de care dis- vinte. Au vorbit despre ce le era mai scump amindurora-despre

puttetn in at,Eastd privint5, pltem {ionstatg rd erisiS ceI pu,Lin cinci literatur[, despre artd qi filozofie, abordind in ce]e din urmd qi religia.
ipoteze refeliioare la peiioida detlanqXrii bolii. D,-ip[ '-prnliriin, uela .:lr- Prietenul era qteu, Dosboievski credincios, fiecare era ferm
bio- audremvd5.rDuol sstdouie. v,,sEkxi icsutdprDinusmdneezeexua, lteaxries.t5C! h-iarainstraigceaat
tiazfi incH din c6pitririo, ,.E"inte - scrie Oresba tfiller. convin5 de

in cele din
clip5 au bdtut clopotele bisericii din apropiere pentru sfinta utre-
1 Pteocupare pe cilre o manifestS. de plin 1845 cind, aflal in Siberia, nie de Paqti. Tot vdzduhul a vihrat, incepind s5. unduiascd. Iar

solicitir prinlre ali,ele, frateiui siir sii-i Lrirnith un t,ratat de lizioloBie.

96 9?

? - Istoria vezute din cabinetul medical