Stefanescu, Paul - Istoria vazuta din cabinetul medical

aeupraompiseimdelitp-dmpionvt,esatebsstoerbFinedoud-omr 5M..ihAajuilnosveicsi€-m rium cerul se apro- Situalia se complicd qi mai mult dacd faclorul constiLulional,

cu adevdrat pind pe care il ncaoutanmrdiemil,ieobsinsaeauxtuuuarndlitcapatretoa,nliueznsat!te,oarpbuabtelisrnenexicvuraodlzdeez-iv.oElstausstte.tliandeeunFprraeensuuudpmu*ist
la Dumnezeu qi m-am pdtruns de el. Da, existd Dumnezeu copil. Ca
mai -incqhiediae - am der-ine o
sLrigat eu altceva nu-mi mai aduc aminte".
Nu putem, ipotezele privii,oare la inceputul bolii fdrd a c5. Dostoievski a avut o astfel cle natur5.. Ea se vddeqte intrlo {orhd
mentiona cele spuse de fiica scriit,oruiui, l,iuhov Dcstoievskaia: poten,tiald de existenld in rolul important jucat de prieteniile mas-
,le,Epptiicleep, siilaomproimcnaeaininmoedl,indgarroznietopur"L.itrdu-se declara in crize epi-
Epileptic sau (inc5) nu, in anii 1845-1850, DosLoiev.rki ni culine in viala sa,incornportarea surprinzdtor de blindd Ia!,5 de
rivalii ln dragosle qi in extraordinara capacitate de in,telegere a
situa!,iilor, explicabild cioar prin homosexualitatea sa relulatd, aqa
se infdliqeazd ca un ipohondru, un om aproape tot timpui boinav.
cum o demonstreazd numeroasele exemple.
Incercind sd explice cauza crizelor cle epilepsie ale lui Dosto- Dupd unii autori, Dostoievski ar Ii suferit in realitate de o
nevrozd. Prin ce se manifestd nevroza in sensul propriu al termenu-
ievski, Freud presupune cd primele accese dafeai5 din adole.qcenld, lui? Dostoievski se cred0a epileptic si la fei i] considerau qi allii,
datorit[ crizelor puiernice insotite de pierderea conqtien.tei, con-
cu mult inaintea cleclardrji propriu-z,ise a boiii; ele dehutan prin traclii musculare spasmodice ;i clepresiune f inald. Care este punctul
frica de moarte gi constau in stdri cle somn letargic. La inceput, de vedere al acesi,or autorir'Este {oarte probabil, alirmd ei, ca
cind era inci un copil, l:oala se manifesta. ca otristebe subite, ne- aga irumita epilepsie sd fi f ost doar un simptom al nevrozei sale,
motivatd; avea senzatia, povesteste nai tirziu Dostoievski prie- care poate {i cla-sjficat in grupe istero-epilepsiilor, adicd a isteriilor
grave. La o deplinii certitudine nu putem ajunge clin dou{ motive:
tenului sdu Soloviov, cd moaltea ii esLe jminentd si, intr-acievdr,
mai intii, datele anamnestice referitoare la epilepsia lui Dostoiev-
starea care urma er,a foarte.aserniinit.oare cu moa.rtea real5... ski sint incomplete si nesigure, apoi, teoria despre stdrile maladive
Andrei, {ratele sdu, povestest-e cd l'eodor cbiqnuia inci din edoles- insolite de accese epileptice nu este incd satisfdcdtoare.
cen!,d sd lase bilete inainle de a adoi.mi, biiete prin care r.uga,
intrucit in t impui noplii ar putea cldea intr-un somn vecin cu
moartea, sd nu fie inrnormintai" mai cievrerrie de cinci zile.

Sensul gi inten.tia unor asllel de crize thanatice indicI o iden- Vom incepe cu cei de-al doilea punct. Ar f i de prisos s5. reddm
tificare cu o persoanh care a murit
cdreia respcctivul ii doreqte moarNea. 'I-eosraiau care trdie,ste s-u,sldinaer aici intreaga patologie a epilepsiei, care in fond nu aduce nimic
psihanaliticb. care o studiem. Meriti men-
cd pentru bdiat, acest ,,aliul" esle de regul5 t,a',,ai.I, iai' criza, denu- esen!,ial in problema pe totuqi a f i
,tionate urm'iboarele: o aparenld uni bate clinicd de{ineqte vechiul
mitd istericd, este o autopedepsire penl,ru dorinta ca tatdl sdu sd ,b,rinleo,rblauspsraimcear'",vJerdoearlea stranie cu atacurjle ei convulsive imprevizi-

moar51. ?iild cauzd, cu modifictirile caracteriale in

daasotcrlei.5nl.lre1:ol.Froerraoe-l{suerai.cldluctilueienxi-rpeioaltiaiccprdecc.acuDcenric.dsrotoabicriopiatm.iliil,ilcnrrlre,liixna;escitcimuIslcalmaxi uaadillt,".lsrio,nplriesnrir-iliicniiauutelivocletiimtniatncrednpltieiralaii,rrtrcoq!ailxoinurlblrrireiirnbtcsiLniits'!fafi.l,, sensui creqterii iritabiliidlii qi agresivit5lii gi sclderii progresive a
tul,uror performanrrelol intelectuale. Dar in cele din urm5, aceastS.
imagine igi pierde conLur:urile ;i se transformS. in ceYa nedeterrninat.
Tatdl o preferf, ln-gencral pe fiica sa, mama pe fiu. Copiiul reaclioneaztr in Crizeie cars izbucnesc }:rul,al, cu mugcarea limbii ;i pierderea uri-
fTenlulrl6udrumcdetroer:fnfiupl sdiohraerg'aletisz;i,iaPlro,ctuelgteartidaiuei,'pfii.ciht""pieriarci,el nii ;i care pol, duce la periculosul status epiieplicus, cind bolnavul
al mamei".-(S. Freud: igi produce-grave v[t,dmiri, se pot manifesta ;i mult mai moderat,
ca scurte absente, cu vertijuri de o clipd, sau pot Ii inlocuite prin
P;;li;p;t"l;gio' u;*1ii scurte perioade in care bolnavul comite fapte strdine de firea lui
cotidiene, Bucure;li, Hditura didaclit.i ;i pcdagogicn, l9lJ0, p-. 402).
Freud mai aduugA obser.r'a!ia cir ar.rsL eompl,,x r,slt'Ioarte gribnic,-on-
clamnaL Ia refulare, degi in adilcul incon;lient u[ui nrai poate infltLen{,a con- ca ;i cum s-ar afla sub dorninatia inconqtientului. Astfel de crize
duita umanl. Libidorrl face nrai iirziu din pdrinli modile preier.lale'rsupra
unor p.ersoane strdine. Fixaliile pe acest pian g-enereazi. iirversiuni qi sferi sint concli!,ionate somatic, printr-un mecanism lncE necunoscut,
ndseuinvrsraoeltliacplecr,.iununnuoerrodmrisaealuxatdr-eiiyim!loi-raedei,iegSragaurvaerv-c.eg.Arccseisutneef,ensoinmt,encoen6piadtcorlaotg"eicedetleI'rfeixuadredrliebpi-t clar pot fi provocate qi de lactori psihici cum ar fi spairna sau anu-

miLe"emotii. Chiar dac5. scdderea capacitS,tii intelectuale este carac-
teristicd pentru majori{,atea covirgitoare a cazurilor, totugi se cu-
D_upI moartca iui Freud", coml.,le;iul oedipian a l'usl contpslat d,'unii nosc gi exceplii (Helmholtz). Persoanele atinse de epilepsie pot
cercetdtori.
da impresia de s+,upiditate, de handicapare psihic5, iar boala este

9B 99

?+

insolite adesea de idiolie evident[ ;i leziuni cerebra]e considerabile, Referindu-ne la crizele de epilepsie, ar Ii loarte interesant, qi
chiar dacd acestea nu fac parte din simptomele specilice ei. Dar concludent din punct de vedere al psihanalizei, c6. acestea au dis-
crizele amintite pot Ii intilnite, cu toate varialiile lor qi la alte per- pdrut complet ln timpul deportdrii in Siberia, insd. alte date aul,ori-
soane, care dau dovadd de o dezvoltare psihicd normald qi de o
afectivitate foarte puternicd, de multe ori insulicient controlatd. zeazd ideea contrard. Cele mai multe surse, printre care qi mdrtu-
In astlel de conditii nu este de mirare cd unitatea alec.tiunii clinice ria lui Dostoievsl<i, suslin mai curind cd boala a cdpdtat caracte-

,,epilepsie" nu poate f i menlinutd. Dup[ unii autori,'desc[rcarea rul ei delinitiv, epileptic, tocmai in timpul exilului in Siberia. Din
instinctelor anormale are loc in haza unui mecanism ce este ous pdcate, nu ne putem increde in confesiunile nevroticilor. Experi-
in joc in situalii cu totul deosebite, atit in cazul unor deregldri ale enla a demonstrat cd memoria lor falsificd realitatea cu scopul de
a rupe o conexiune cauzald dezagreabild. Totuqi se pare cd timpul
activitdlii cerebrale provocate de grave imbolndviri tisulare gi
toxice, .it q; in cazul'unei economii"psihice insuficient controlade petrecut in inchisoarea din Siberia a modificat considerabil qi
adicd o distribuire defectuoasd a energiei sufleteqti.
- ln spatele acestei diviziuni bdnuim identitatea mecanisrnului ita"ea bolii lui Dostoievski.
Nu putem trece fdrd a releva legdtura incontesta,bild dinire
fundainental al descdrcdrii instinctuale (Freud). Acelapi mecanism paricidul din ,,Fra!,ii Karamazov" si soarta tatdlui lui Dostoievski,
corelatie care a fost sesizatd de mai mulli biografi. Viziunea psih-
nu poate fi strdin nici de procesele sexuale care in esenld sint pro- analiticd este tentat5 sd considere acest evenirnent ca trauma
vocate toxic; incd din vechime medicii defineau actul sexuai ca cea mai grav5., iar reaclia lui Dostoievski fald de ea ca nucleul ne-
o micro-epilepsie, ln.telegindul deci ca o formd modificatd ;i dimi
vrozei sale,
nuata a descdrcdrii emolionale epileptice.
comuDne,spigouarte,,rfei apcrloiapreiepiqlei pnteicvdro"z, eci,umcdcpiuetseemn,tanueimcoi nasctedsitnasapedcat In memoriile sale, Avdotia Panaeva ne oferd o descriere a fi-
o rezolvare somaticd unor mase de excita,tie care nu pot Ii domi- zicului lui Dostoievski de prin anii 1870:,,Bra slab, mic de staturd,
blond, de o paloare bolndvicioasd a felei. uOnchoibi iceectnuIa;ii,anltuul,prieaar
ci useoamreiqccaareu la
nate psihic. Astfel, atacul epileptic devine un simptom al isteriei; mari, treceau neliniqte de
el este modificat ql adaptat de isterie, a;a cum este metamorfo- buzele paiide neincetat".

zat qi de actul sexual normal. Sintem deci pe deplin indreptdlili sdduupPiocrisintceh1im8m4ib-8aa, mrdeodcvatiozt-ribusleila5Ivm:aan,,,oScscokhniimsottbarsaiernervadacllueaei,paFriceedtoedanojuurlnMsEeiihspaeaiclfoioevanictrutie,l
sd vorbim de doud forme ale epilepsiei: oragnicd si ,,afectiv5".
Importan!,a practicd a aceslei diferenlieri pe care o recunosc unii irascibil, bdnuitor si gata sd se lege de orice nimicuri, plingindu-se
autori, este urmdtoarea: cine suferd de epilepsie organicd are lezi-
foarte des de ameleli. Aceastd schimbare s-a produs, dac5. nu brusc
Ilrnni cerebrale, cine suferd de epilepsie ,,afectiv5,, este un neurotic.
si pe neaqteptate, oricum nu intr-un rdsiimp prea lung_-cam
epilepsia organicd, viala psihicd este tulburatd de un factor
exterior,, strdin ei, in tirnp ce in epilepsia ,,afectivd", tulburarea tloui-trei sdpt dmini".

es"te o e*presie a activitdlii sullele;ti. Toate acestea, boala gi ipohondria, epilepsia (declaratd sau
Este foarte probabil cd nu), via.ta dezordonatd, dificultdlile financiare, cearta cu grupul
epilepsia lui Dostoievski sd facd parte ,,Contemporanului'e, unele eqecuri literare, sentimentul nesiguran-

din a doua categorie. O dovada sQurd nu putem aduce, caci pentru tei cauzat de activitS!,ile sale subversive etc., au contribuit in mod
aceastaartrebuis[qtimcindaavutloc prima crizd (de aici disculia
convergent, probabil aldturi qi de alti factori, la declansarea unei
prezentatd mai susin privin!,a stabilirii primelor manifestHri ale epilep- grave Jrize'e-xistentiale. Nu foate fni'aiicsi.eninicfid'ulin;eadzudbicuai incd
siei) qi s5. incadr5.m oscila,tiile ulterioare ale crizeior in contextul perioada LB46-I849 Dostoievski din
vielii sale psihice, dar in aceastd privin,td de!,inem prea pu,tine date. un bol-

nav, ca un om in impas. Firele existenlei sale se impletesc intr-un
Descrierea cr.izelor in sine nu conline njmic semni{icativ, iar mod de nedezlegat. Momeniul e mai mult decit critic-disperat;
informaliile asupra legdturii dintre crize qi evenimentele tii*1i1 qi siunciderea iqi lese trama gi pare inevitabild.
sint lacunare qi contradictorii. Cea mai verosimild este ipoteza cd
ele au apdrut in copildria lui Dostoievski; lainceput ele s-au mani- nmsiedcadceIdanaregpcseratisaertrttueeelaaneisrlsoaaarlp-,saJediisda-aelalpvclailnIut"pi.peDoInsqotirtsbu-taionl:ticlee,i,vvAesddlkrsei,"es,seaefofilirpacioatiaanttsedpclarraimfiitgroemuruluasl-uicnidul,eccsoidmnsepfuiurrli---i
feslat prin simptome ugoare, forma epilepticA aparind doar dupd
trS.irea zguduitoare de la 18 ani, cind tatal siu a Iost ucis.

100 101

gindu-l brusc din climatul tinerelii sale maladive, arestarea l-a pre el., ar constata cu surprindere c5, folosind biografii diverse,
salvat pe scriitor. Cumplita incercare mobilizeazd resurse neb5-
nuite (,,Existd in om o vitalitate si o putere de rezistentd insonda- s-ar obline rezultate diferite, pind la diametral opuse.
overdseeEmpxouinsnstcdtrteenaudzmei, ev-reocadlesereea, itnoicnaettr,eecrSpa.rrviein-tad gi bibliografia de specialitate
bile;nu mi-aq fi.inchipuit cd ele pot fi atit de mari, dar acum
tmd-raemalacoPnevtirnospapvrilnospkr,oplariatBeixuplieerie1n8!4d9"),-arsmcerilee el fratelui sdu din for- opera lui Dostoier.slci din di-
plutonului de execu-
un caracter Comun, caracterul

tie indreptate spre pieptul sdu deqteaptd in suflebul ipohondrului absolut al tezei pe care o sustin. Existd o viziune filozoficd, o alta
psihologicd
dezgustat de viat5 o uriaqS. dorinld de a trdi. Monstruoasa insce- qi una eticd, ultima cu caracter de echilil:rare a prime-
lor dou5.
nare a executiei a degajat, prin explbzie, in fiinla celui proscris, o Printre cei care au incercat sd-l ristilmdceascd pe Dostoiev-
asernenea cantitate de energie vitald incit ea s-a dovedit suficientd
nu numai pentru ca scriitorul sd poatd supravielui anilor de vi- ski se numdrd si Lev SlaestoFvid(iDaocsleto; ieFvaskriiss,i Niebzsche). Filozofia

tragediei (Bdit,. de 1926 qi Rer.elaliile
tregie qi de osindd, dar qi ca, apoi, in numai doud decenii, sd poati mortii, Libr. Plon, Paris, 1923). Mihailovski il numise pe Dos-
tndoauielvv,ssdakuni:o,cr,murtnranlt,ta,dlbeeonclitn-acvru,dnuatpn"do, rcmoepeai&ln, icafiersdvairn-odiaiondiuaetliiflla;inpiat vrsizS[iueinnssteoeavm,snlaea,
indlla una dirrtre cele mai uimitoare construclii ale spiritului uman. bol-
Ocna a fost pentru Dostoievski un ,,sanatoriu" aspru, din care rin-
tinHrul palid, bolndvicios si detract de odinioard, a iegit fortificat,
sufleteqte si fizir;eqte deopotrivd. Corespondenla scriitorului expe- bol-
nav a fost gi Gogol, si el auLor al memoriilor unui om iiin subte-
diatd din Semipalatinsk in cursul anilor 1Br4-L856, adicd dupd rand, om ce se deconspird ln cele din urr&5 a nu fi eroul din roman,
eliberarea din ocnd, ne aratd cd Dostoievski era pe deplin conqti-
ci Gogol lnsuqi, adic5... aritorull Sestov inr.erseazd violent roiu-
iesduienrliteema".e1til,8ta,5Dnd4cea,ortflirinfca[e-tsrmeielupliilrieteesodscaruuoleMpgamihtpolad5rie.blciesd-rdeenadcdeti-atabqseinaccurlemiemneeeaisl,cpbaeadrdnianruteaitsiclimunddipau,ug,-isnlfseiudnllliaa5im.tf3oei0--l rile : omul din subteran5. devine creatorul lui Dostoievski. Conto-
pirea scriitorului cu eroiil slidmu,itseuleholradocnaarreeaDolusitotoietrarsl[kfiap!,a5redeaacfei sctl
personaj decurge pind la
simpld mascd. Complexelor raporturi dintre aulor si personaj li
lor ani petrecuti la Petersburg. Toate acestea au trecut, au dispd- se substituie o identiiate mecanicd, de un sofism elementar.
rut fdrd Iar la 2t august 1855, scrie in acelasi sens: ,,Dacd Dostoievski a fost considerat un scriitor prin definilie subiec-
tu crezi urmdcc. mine ceva din acea nervozitate, din acea tiv, incapahil de a exprima prin intermediul personajelor sale all-
rdmas in
cI a mai
neliniste, din acea pornire de a md suspecta de tot felul de boli, ca
r-reva decit propriile sale ginduri si obsesii. Asemeni vrdjitorului
la Petersburg, dd-mi voie s[-ti spun cI te inqeli; n-a mai rdmas din poveste devine el insuqi slujitorul spiritelor damnabe, pus in
nici o urm5. din toate acestea? la fel ca qi din altele".
situa,tii dezonorante.
Referindu-se la perioada de dinaintea qrest{rii, DcsboLevski indoiald: bolnav, mS.cinat de suferin!e, Dostoiev-
afirmd, intr-o scrisoare adresatd la 24 marlie tB56 generalului E.L ski ,,Nu incape
insuqi tentatia, acliunilor nesdbuite, a gustat din
a sim,tit el
tafircuq5ci.tpuaulctouepst trienittvrauilccdhieii,spftaroiuitnlumifiiinantlieelreddcsetupoainl dnqieiteamsoienrmalue-iptdodcpeaearscfeeace.taiCu, pnureodbaearotb,siesil--,
Totleben, erou al luptelor de la Sevastopotr, c.1re, prin inlervenliile
ulterioare, i-a facilitat ilnotcouairsceeroearrrienmReuismiapr$eiucnuSa. linc{rtu8i4frta, tela
sale mic, Adolf, sgriiLorul bire important ni se pare insd faptul cd el le-a considerat anume

mai
Petersburg: ,,Odinioar5. am fost bolnav timp de doi ani, de o hoa-
l5 ciudat5, morald. Eram ipohondru. Mi se intimpla sd-mi pierd drept vicii, cd degi le-a cunoscut intim si le-a filtrat prin sLrdfundu-
mintile. Eram excesiv de nervos, de o ernotivitate maladiv5. De-
rile propriului sdu suflet, li s-a lmpotrivit cu o conqtiinld mereu
formam faptele cele mai simple, atribuindu-le un alt aspect si alte treazd, cu o vigilen.td gi tenacitate nesldbite. l\u ar fi cazul sd con-

dimensiuni". Aceste aprecieri subiective sint inb[rite de citeva sern- siderdm scepticismul si cinismul decit durymani ai omului, exclami
nificative mdrturii obiective. Astfel, revS.zindu-l pe Dostoievski
dupd zece ani, la intoarcerea din Siberia, Trubovski gi Miliukov Sestov in numele romancierului?! Nicidecum, ii r[spunde prin in-
constatS. o cert5. schimbare in bine. treqgn lui operd Dostoievski, in vremea noastrd aceqti mongtri ii
dau tircoale omului, il lmpresoard din toate pdr,tile, il imbie sd li
se increadd, ii promit delicii nicicind bdnuite, eu insumi am auzit
Dacd cineva ar incerca s5. reconstituie imaginea lui Dosloiev- cintecul lor ademenitor, dar ascultare nu-le-am dat, cum nici voi

ski nu din cdrlile scrise de el, ci exclusiv pe baza cdrlilor s:rise des-

102 103

nu trebuie s5-i ascultati, ci mai bine sd vd asbupati urechile cu lui, dar nu este capabil de mari acte de renunlare. Intre vocali.a
c9ar5. dupd pilda sirdveche. pcnlru a scdpa de mrejele accslor noi de eliberator al omenirii qi aceea de ins care pactizeazd cu autori.-
qi infinit mai periculoase sirene. Si dacd totuqi nu gi-a zdvorit vd-
zul qi auzul, ci a infruntat tentaliile toate, rind pe rind, cu vajnicd tdlile se instaleazd sentimentul de culpabilitate si nevroz5.. In-
bdrbdlie, a fost poate anume pentru a ne uqura nou5, celorialli, stinctele scriitorului il imping in altd direclie decit vocalia sa gene-
trecerea nevdtdmatd inlre Scylla gi Caribda gindirii europene mo- roas5, fenomen ilustrat de operele sale. Consideraliile lui Freud
merg atit de deparLe incit el vede in Dostoievski un criminal vir-
tual care se elibereazd cle anumite obsesii prin transferul porniri-
dernet'1. ior sale proiectate in operi. Freud este convins cd crimele, actele
de agresiune qi violen!,a clin opera sa sint o dovadl a caracterului
Thomas Mann analizind opera lui Dostoievski, il situeazd pe sdu. Serrtimentul de culpabilitate"a ficut din acest scriitor un ma-
acesta intr-o zodie tenebroas{ qi periculoasd, in vecindtatea lui
soclrisL sentimental.
Sshopenhauer si Nietzsche, ginditori care nu au contenit sd ob-
sedeze pe cri-tic. El ingloase modul de interpretare folosit de Scoala Paricidul din ,,Fratii Karamazov", soarta tatdlui scriitoru-
vienezd, de Sigmund Freud qi $tefan Zrveig privitor la indoielnice lui, boala lui Dostoievschi qi ipoteza bisexualitdlii sale, reprezintd
surse psihopatologice ale crealiei dostoievskiene, preia qi dezvoltd
,,psihologia bolii", rdspinditd in acea vreme intr-olormf inchegatI o suitd de factori conexali penl,ru a explica atit comportamen.l,ul
de ,,filozofie a bolii". Malaclii ca tuberculoza si epilepsia sint po- unui om, cit qi prezen!,a aceslei tetne in opera sa. Simptomele mor-
tentate, ca astfel sd poati fi explicate emanciparea, revolba, aris- ipftkeiuiir,nsodpilaievctecoetmriolgeuianbsioaecadaulirdlcueS, i,.icnioRdamierclpdadlleioianxsAdaaiticnnisettferraeeac!b,aAiedlstifaeautrnp,tresaaigsteoamutq5laui tEidi,ceudov. si'nCiaemolmtaliaspolseDcaxhotuiissslfttaodooieed!d,viiine--
tocratismul spiritului. Este invocat in acest conLext si Nietzsche,
cel care a numit omul ,,un animal bolnav": ,,in spirii, aqatlar, in pian se prelungeqte in cazul sdu prin prezen,ta unui tatd rdu a c5-
boald sdl5sluieste majestatea omului, iar geniul boiii este mai ome-
nesc decit cel al sdndtdtii" (Gesamnrehe Wcrke, X, Aufhau-Ver- cdrui moarte este doritd de fiul sdu.
lag. Berlin 1956, p. 179-180). Criza epilepticd este proiectatd asupra tatdlui, dar cind acesta
moareT apare sentirnentul punitiv de culpabilit,ate. De aceea el
Diagnosticarea maladiei de care au sufer:it Schiller si Dosto-
ievski, idee reluatd qi de Anna Seghers ne apar,c ca insuficientH acceptd pedeapsa nedreaptd de deportare in Silieria ca un sub-
pen],ru a explica in totalitate rolnl jucab de aceasta, a;a cum o face stitut al sanctiunii pentru dorin.ta mor.tii tatdlui sdu.
dealtfel gi Thomas Mann. Dar sentimentul culpabjlit;itii corelat cu intenlia latentd duce

tul FpTeohootdrmiovaristl,,IMidhauanpiino[ vosicpcriii.neilandessDapo,resfitzo,,iiocerivrimoscmihniiaegliuicllh,p{iinaeultizdist-"cn,heteilt,inlueisitivinteotdnaerre, iocaa- prin mecanismul deplasirii la imposibitilalea indeplinirii direcLe
a unei dorinte. in.romanrrl lui Dosloievski lri ma este comisd dc
lui
gi mulli allii, frali spirituali si bolnavi:,,mX refer in primul rind udtren-oaaslsetiumtule,an"Leaiaer.untce"isvardofle5ticutinoctaailntcoerelanl,aatilieleuqiifilfDiiauolldsts.oiTiiueavitsirikldiosfrcaernaitit,maosroumalraut,iecaao.pfoillnsil-t'
la un anume paralelism din gindirea celor doi mari bolnavi si apoi
la fenomenul-bolii ca mdreliesau al mdreliei ca boald'! (iclim, p.
o6p2e4)r.eilnsaaleceidaesntdtifviciziniudnue-s, eDocsutotieort-si kdi aemstnea,t,idi-eemrooi,niunl" principal al tiei s-a pr6lungit in diferite feluri in viata $a, cdpdtincl o ilustrativd
expresie in romanul sdu.
slare ie co-
mitd aceleasi ,,crime" si ,,pedepse". Este evident cd Freud nu-l iubea pe DosLoievski 1i nu aYea o
Freud,
Nu putem vorJ:i de Dostoievski fdrd a aminti de eseul lui Freud: consicleratie prea mare pentm opera sa. Psihanaliza lui

,,Dostoievski si paricidul". Potrivit medicului vienez, demersul care a suferib el insusi de un corirplex oedipian, poate explica sub
sdu spre_intelegerea personalitdtii lui Dostoievski vizeazl, scriito- un anume aspect rezistenta mai
sa iit fala unei (tomprehensiuni
rul, omul moral, nevroticul qi pdcdtosul. Fieud consiclerd cd aspec- gon*uu* a acestui rnare siriitor. in mocl cerN, exagerdrile lui Freud
tul moral consbituie punctul cel mai nevralgic al scriitorului rus. au si ele o mot,ivalie psihanaliticS.
in crea!,ia lui Dostoievski, fapb care contrazice opinia trui
Dostoievski trdieqte intens ;i pe planuri diferite tentalia pdcatu- Fleud, se reilect,ii, in chip uinitol', toate trdsdturile ce caracteri-'

.l.rrr.d. _U1n-Div.ocsrstoaieltvrs,kiBu,,cTurareg!etdi,ia19S6u8b, tpe.ra'ln8e3i" de Ion tranogi, Ed. pentru 1itera- zeazd epilepsia" El a descris cu o rnliesl,r'ie iegiti din conun aceastd
boald la rnai mull,e tlintre personajele sale literare

104 105

llIlea(vapurtaaiclDrmiSnre.ad.zDeUronxomvets."met,ioipiMi.telriuuvo$,rsiiink&so_iIibieqndiskdittnieind.t,ieu,"sGd.n, iasrnipzismds,e,iaphId,tno,o,iluomoKmtgeuilalrae,i,ilt,osistSivfnddmtderepiinrcrddeleee,z,saeDdiknnevodtimavrissildoipi g"oiiinnriz"aditc,'iij,eitiFartrNeeaip.ua!fii_--ri idiot. cu toate acestea, el nu intreprinde nimic. lmpotriva lor'
qeqte dd dea via!,d fiec-[rui plrsonaj in parte. Spre exemplificare,
vom prezenta citeva din personajele trize comitiale si I,pte{"a:r.iti.m"*ruoilithi,i."iels.i"acutaituutddiienvretianardeceicnloerlpocrriamcreau-rlleroaifnerdnfsielutarizedibn. usMuitqeeir,gi sesdtra-didtciuteinaddredui-ceslere--
ue suferd care Ie -".th""rd iiUs;sn"-iina;"ia;me"u;n,oA;pui-ri*imri"cuitleitrril"i0uieun,encnt0sMell0ttree0iivnqxciranrkoutigeinaqbnesirnlrceii"dageeetaiaurdsfdnpedaime'crciro'-euttda(iqan(rtiiceln-arieappeirtiulraaodofqfacfotielura.erd-drirpsilenroddaiod'e-truvmuDlco-raaiua5crplarealedccit'apenpcresueerl1iintiaib-1laraueacnoat,dii,rft"feaeuecgcrdltiiiueiltnmrlioienz..baaetvi'mauatzsLiogrdaad1-.l
care apar aslfel ca o expresie fideld a suferintei ziAerriiunalrd-lini.:'rJc,,deSproeotc"iofee!tr"mlcfad"eriiede,,upiimnlitnnsree.ucliultne"rucrieta-dmi,ruuvisqiecinAifaefrcaia.ecePipneoronotpiomJuarnrprqaeuSjrlii."$c'dftid^nelrdtdc.dNevsuard'esdtoluuarnmtset.iam'tasomleptua"iv'-t
existenla qi comportarea.

. pirn.inI,u,I.$l 1tl9tstqk1inl',, Dostoievski ne oferd in persoana unui epilep-
prin,.ipalele
1ic. trdsItuni ale personaliLdt'Licare apar-

Es!slintfnlelrenrppreotrs.is..msftAeeeruscelltldirfiaraniilnnl.sr.sprduepirqarlaaiinrt!iuitliieun-tuilsncruMcoaqlrriiien;rlqi'<alieiifnlci,i.a.aerceRrsleeteretefeleafurrlmceinncirpntolduadm-rnitmpeedeacilgn"aoiolnemregraaaurraraldancsuttbeudtorup,rtenulnirenlieuoioiragiicn;,ine:s"tadua;sismrtid". , ohiec liv.
af!adtn.plaetro,(esrsorcae'miiel.nqzprdsleeui.ssb-srl-eupiamsmnLcppacn,lp'aimroi.o!bdgupsiidelaitenrtvcacddoiemep.iaidlicocii.dnssssqjiXu^tdilrree-m,i sliajpudLnr,replireluaef.arrmtd?ti5cnaifpnorpeeivrlesidcpmsrrlihiannu$tslpidairnii,ind,n,sdEilil,iansdeotiibsnrnLrutieeElcutiuapv-srtelieiea_n. accentuate din sfera aspira-
Printre tr5sdturile de caracter qi.mila' Dacd la un anumit
tii-inciinalii se numdrd anxietatea
naqtere foarte uqor, e.l imprimd ,si,fjrii sale,o no,t$ s.P.e.
om mila ia a fost cazul 1a tjosioievslii. Astfel, Vania din ,,Umili!,i

.infi, ."-
ii-i,r"",irA-""""i.Ut1u*,i"Jiii"anui nl"Aiintiiri;un.eee,'qdosplibtneragieidacnttoi,eeimtanufeiulcndrll.iatjcmnutierreetiatuaeclulmedoirrniaifldaig"n.stdedqA;idcpmbeeousdaNtntanle'utxacSpiqIrdatuis,utniuceucaisamdreesaccdi.ieiadltscuamplmuaasndirienrpadfg.riceuoisgurdd,nnadaimltiendnH,t:-
cboinmepidnl.rmanlfLouarraejulogiinlibreilzneimntsinar cstora. Des, rjerpa al itrrdinii sale
Dragosbea lui
repoLaro rintluri.
tpcM!lsqcpuu"dodeaj9igiglnst.u,li"amttt<rD.uiJtuminanrd_ardc-gii.cndn,lNitdudnd#iitma.ersdoospzsiuecivarrtiiiaumlgnovldsastaianui.esdiasluiiladd-.flRotei.ne,nnuesovuitscdcgeoacqiia-odloucrdjp.d{eeief,npoaezl,relstrmadii.Ntdcnopaiioaplcnumirmsrirelon1teueaodvdpiin,soriutisiictlae9ai,taaageitdtun'csari.IrsraertviageuoaummcpstmLmeiatato.aad.rnmuirlst{ienddedn-exanceadcthrcdetemliaod'aaspRmcoatrioevatopd;rtrcaiigalIetnautdso.d.ilneju.Simitruniueiiednri",pll,nuiaddriaaglrp-elu.stime.poFur,fnasniaapatinuprlritpnaiu"--it!
iAr"leo"'sLi aIntocpll'iie!n'rCs..cuFnmraaj lsaiisdet-rm!{iadmranmudlatluozmrc-rcevus".c,JDpdoeisnottotruiterlv"t-sopkaritienn!ea'ucpelrseMteziaiqn?kt"drS;ri-easitcei
;tao"'.aste;d; ru]urcmyaienreaai.paDertendotsriuenbtogiretrdeeaqearliculennasstariqlei dccqaaiterailsneimcfateeplotnrulealvlc!o,diianinsucdleiinusabteleiaaastcsidat pe
de
de

tuturAoirciosaemeevnidileonr !,biauzndi:s'iiipcseaa de a doua trdsdturi caracteristici r",im,.,utiiuJ,rolpsi"nftr*,ililvinfm""Xrlic"g'nlc,iaraiaiilpavpA,ietiuclrlis;eoc-(gu'c1ndapIce"'cri'ncisunr!aie'rst'djl'lalat0crtqcllcMea,i."lirmzlq,iAakoirsvil]nXiliiufns.c.JtllCir.'cCotqieniinlsfnttrlt'deavrfI-endatilidiumspepsaipcimllii.o.ariamaiz,ttieoIeatcr:ri.ii?nse,'u5dN;Sin-ittau.dtfsarlirries'peer.lraosdme'lr.c,'noi.lAdedlaoleper'geuooceL'radssiutnrai'bnee-
capacitdtii de a nutri seniimente
tIadaretit.vtN.udiadutsqinRtmaeosaigncaiooeijminn$bj fasdat-gviavoruda.rrrdIeJPzaa,rbillnuudtniuadlRepMoeag"ilogtNi-k'joiiannas. tmeaEss"Llinaeqi',ctsihepiirac"ereacudiumiustpo'g-u*ios*d,*sei"d-"aatrgerailnvn-uepinna;tae:o
pgDineotossaicttloumliiaeae,vtiirseockia.inaileinadroos,m,raIitdha-ainoo.utmuOluli"aig,cccapaarrrieepn.i!mni_ieuaamlitaadc*redu.vf,uriei-stmuri eebbd,auect aijtsouiscttdu[dasdedqu,gip;imitr,;edi"nlirniel"tJaiuis"rcip:leiinase*i in.J""i-itr"eret,lrir.-tfootet'ii'p.ftmirrieninhgdui oi.a.i,,-sdda,--.rai.tupfeiuoela,m.irnr friirlaSfascleilrim'$ti'iem4cneaeadi-sco-dmurimltuelpjtrdtlieorttelr,reu(at'osaucnrnodtnir,'a_l,p-Jd1riinianteligaif?iirdepeeaOonrlptircroruei-'
"a"l/€pauutnna r.a*'5rieascrrdrtperollrl'Laectiinr'c. eArlteilouEraiinneua.eDraraingosstta€rae pe care l^e-g pqrta
atunt:i cind iubea

106 107

sd rdmind in ,'/

pe cineva, sau altul". pasivitate, trebuia nea:pdrat sd-l ajute derbede\ pdtrunde cu forla in casa unui rival si face acolo un

lntr-un fel r.""auf iS"rt"".'1"t"-o stare violentI de surescitire promite Nas-

qni.i:b,.lSiNnidict.ui AAalleetoietqqqmn antaiupqiuai !Minni.qicpkifoindc_anetluddecauutnirtduo,gdlriendaemu iisnmetnpndoLitmtroivebanttiumalltpruleuiald'spuiaqgm'onrdici-- tasiei 100 hQO a" ruble. Mai tirziu, aduce banii, iar in scena care
urmeazd vd'ileste intr-un mod grosolan lipsa sa de autostdpinire.
rcijsntgicdil Rogoiin vineiicu banda sa, caie face scandal, iar el aruncd cele
poate .ofensa, fdrd ca el sd se apere. beosebit cle ca'racte- 100-0b0 de rubfe ca qi cum cu aceast5 sumd ar fi putut s-o cumpere
este atitudinea intimpldtor, este implicat, pe stradd, pe Naslasia. Ci6rd aceasta, dupd multe tergiversdri, se decide in
sa c.ind, cele din urmd pentru el, Rogojin este total nestdpinit in bucuria
lntr-o ceartd a unor copii de $coald. El esLe rrnii cu o biat.d de
unul d.intre copii qi muqcat la un deget. cu toate cd se si-mte. atacat aassaEdp:ur)b,ocep-eaitaiuH.v,tiias!nidd.R.e.phmepcten!rnciLctdbr.uiianVtrodanaoRftui5oqgRluoi omjmigneuocazjia!incIuducnla-b-siuem-Dqbinuiatt!,idt-.dinaHV,emioni,i.nsv..5oli.v,ifiidnvee.d'l.zaNiVcnorudeloavc..udd.
fdrd sd se infurie pe bdiatur cel rdu:
nici un motiv,.nu reuqeqte Daria Alekseevna se indrepta spre Nastasia Filipovna. E a mea !
i.il.qdpdqduu, ninlipsfdirt,qi.td,,eddruumreruel
,lAle.g$g si incerc{ sd-si tragl degelul.
s" g.qs"
Copilul gi numaidelit injdrat,
cdutild sd pdstreze inlre ei aceeaqi distanfd. lqi infipse dinlii lingd
unghie, aproape pind la os, atit de adinc in'cit incepuje sd mristeascd Numai a mea! Regina mea! S-a zis!".
msiningaelred. n{iltedo.qOgpescraolaias_e din buzunar o batistd si-qi infequrd strins Curind se poate constata cd atitudinea lui Rogojin nu poate
aproape un'minut in care timp fi explicatd exclusiv prin iratibilitatea epileptoidd. lnsdqi perse-
aieasta durd
oiP9!gg.aiiqcirertdi.iu$d,Ili.;uc;sturdeim]usdrmpidtrdmtueolaltealusleameoltcpiitmhl,eiidi.drleosaaect?c.n,ai-$nilnimi. Na-aAucqutlAeeq$opvtiusrutaea, ric,z.eiinds.seeai[-nremelnq.cituVei,sleeispezeu.idivpcideconedardtutpeuir.emasnmdmdtrl.uanAifudilmn-ec!tuouiiitgsaf-i?i
verenla dusd la extrem cu care se lupbd s-o ciqtige gi s-o pdstreze pe
Nastasia denotd o trdsdturd paranoidd.
in continuare Leonhard dupd oare ne-am Desigur -inmceenleliodneeamzadi

inspirat
pierdem din vedere faptul cd Dostoievski
fdcut nimic, altminte^ri nu m-ai fi-urgisit aqa, de pomand... ilai, sduessc-rienuo trebuie sd care ar putea sd provoace efecte profunde
dezvoltare
chiar qi la un om obiqnuit. Nastasia nu-l iqbeqte pe Rogojin, dar
spune-mi, ce !i-am fdcut, cu ce !i-am greqit ?,, se reintoarce de fiecare datd la el, se declard de acord cu o cds5.-
Reintorcindu-ne la;,Idiotul" nevom opri asupra descrierii unui torie fdcuti in grabd, dar de fiecare datd se rdzgindeqte, uneori
pdfpueiirlnnstinrt!tdci,pd.oidz.medblnebutiipcnameancerrpisersuiotarnbciaufraiul,rzitgia,idttteeeheinlpdaaesecriccupmeenenariitnlsuemeiaevtaadeffiredqefrcrinadtatige-vnmeeucdmoudd-teiecvvefhiearaipsvsentoedrerpr,asieotcbdraaislpsreeeaivn.cecittveradeirroinezsltiee-nrnencmezltusaau-tndlstieds--i refugiindu-se la prinlul Miqkin. Rogojin oscileaz[ mereu intre
bruschegea, acestor iegiri, adevdrate accese, indicd un caricter speran![ qi dezamdgire, ajungind astfel intr-o stare grav5. de gelo.-
zie, ceea'ce, la rindul ei, are drepb efect sporirea dragostei lui.
eJiptoid. Iritabilitatea epileptoidd impulsivd poate deveni deosebit Rogojin avea moqtenitd de la sdu inclinatia spre.paranoie.
tat[l
La un moment dat prinlulMiqkin compard pe tatdl cu fiul: ,,Mi-a
venit in gind cd, dac5. nu te lovea ndpasta aceasta, dacd nu.inter-
ainstacneel fmeraiciitsdc,uarti tfiimdpev.eTneit-aini tfoiczmdaviocriat ;ini tatdl
de periculoasd atunci cind este asociatd cu erementur nestdpinit. venea dragostea
acest caz, tensiunile afective ce se ivesc hrusc, conduc usor casa
In tdu;;i poate c5.
asta,-cu o solie tdcutd qi supus[, aspru qi zgircil la vorbd, ursuz
si repede Ia fapte qi dau numdrul cel mai mare de indivizi 6sqiriii..nrdre"nenin"tcocrdaueetzvedi.vntooCtrrbedi5len.m,loaumaultmud, l5el!u-hipmi,eanifsndtt'drarduup-mcotedadtrcsela5ilr.easbsctdiraeinslelgiamvi belbidcanthrneiiniv;,eoistiaette,rd-iiaaeniiaffdiisetignadtsocsu,uit-ti
acte de violenld. tr',lte foarl,e semnificativ din acest punct "p"s"ihoo-lsit-
fqpdiroiinecud.ddLietnardtvriesn-ddaceteturieptr.uiincld5cseeitcDpapoorosaaatcloetteeiecrft.oiisnRcksooitangctsloaeijdsicncerrridaesitntudrnDp,,ieInadpisirto,eatuasuinln,d,p-epasosrisheineoeocpliainaitsdleigpmalscieeledngseptteae flelit pulin tdlmdcind puterea ascunsS. in semnul crucii cu doud

toid..Sustrage bani de la tatdl sdu pentru a-r cumpara cercer Nai- degctei." ddm seama ci autorul atribuie

tlaiarcszaiiesuid,p;ideebnelcraaurteoalsic-ibqaatiignnaidi rppdcegcoNasartesitt.ai,iBsaidarteustltaricnergul.enllni,ndeejfuotrrauluildrislledsuasoual,ecfeudagitedmdcaleei Urmeazd un pasaj din careone paranoice a lui Rogojin decit
mai multd impoitan!5 trdsdturii
celei epileptoide. Ura perseverentd resim!iLd de Rogojin f_a!d {e
Miqkin-este foarte Miqkin
profundS: atitudinea binevoitoare a lui

108 109

\

pnoilcrupihn.iiizfni,bdlurueilni,qedtnqeet,leagarspNi5'aa-rNlsetupabtosrrteiouagls.etceasisu.gacnidrdneeddvmueae_c.iri.tscduiturseroercnmduttoiuot*drt,i.tclRaalaro.eegi"nlos"cjeailnemrmeeilfnienuiptirr.dnOddr,trionedrcs,all.rpllua{. totul a\bilor pdrinli. Smerdeakov este prefdcut, viclean, so (iom-
mdqeJiunNn5ag-esntacmslriijaanrdessci,ieurtiodoitcdaeraticgtuocliseittue-alp.s1rpo,rfeu",n,adt-odl a.lotpeviircrdfaeinlMaaicEuerksmitndt.a,Unzruaursaleumipeofraa.g!lede place ca\pion al tatdlui s5u qi tobodatd qi al fiului, desi rrrri doi
nu se impqcS. si se duqmdnesc. In acelagi timp, el se forfeazr"r sti se

aadperraoovpeipeaaorqliefid,regdcl!'iseseltedrpe';rceadfla, dcneouilaeaarfiffiisuiinnEcisestradsresiesd5fae.csfdaghciuiisb,toiptaedteedeealc.aeDlstdtaecapt.iarnPteue
manifestd o sllpunere umil[. Servitorul casei, care este totodatd
stdpini_qi o ucide, urmare e. iiitahititatii epileptoide descrisd intr-o
formd literard magistr.ald. si tatll adoptiv al lui Smerdeakov, cunoaqte atit de pulin adevd-
rata iui fire, incit garanteaz5. ,,in mod cdlduros" in fa.ta tribunalului
ln ceea ce-l priveqte pe,prin!,, claci acesta nu a fost omorit,
aceasta s-a datorat fa.ptului cd.iocmai in acel moment, aqa cum epdsxei{n-tnrletfrrirdrunespodslndeietbessuauticsgtaucetSrseint.aivdplueu--nis.teirnPudrmoeocontuocerlasuotblriutu[allitnmeilcadrcetalodurerai:rceot,ea,Fdribaizintoeddai,ezrecdu5inl-turdieim(inictardin-reeuanpclioinnmiuasosstdeeit
am mai spus, face o crizI ingrozitoare de epilepsie. starea premer-
M-gpdirqitnoJ<aairnceec_lacsreoizneetiixmepesretnest ideaelasbcaeric,aqlteditvufdodrauinrlutiiei tletaliai si'se exprjmd'tocmai
si fericirii absoluie calificat de niqte hani pierduli), imi inchipui cit va fi chinuit bietul Smerdeakov
supr:q.a, ci Ei suverand a vietii. absolut, ca o redare nu n,mai
Pentru a demonstra afirma!^ia la gindul cd-qi vinduse st[pinul, de care era grozay de ataqat,
considerindu-l bine{dcdtorul s[u".
ancoealestrmdo, mvoemnter,epraropdiduececaunfutlrgaegiumle(nret sdpinecaticve-iansttdimdpesucircierrizee, i',n,...a.i.n)
tisolueamntteiimnnaeeunlitnduielqvtoiileeimtsieienscsiadclmosntarqdutliudinceliarined.saertodda,eicepue'epnmltarouu.liaiSleps,eirtioctuoalntevpeiinrinldiiomiineattrit-esoe, In realitate, Smerdeakor., era asasinul celui care avusese
atita incredere ln el. A gtitit sd-qi conceapd qi sd-,si pregdteascd
odioasa-i faptd atit de bine, incit fiul cei mai mare a fost acuzat
gi condamnat pentru asasinat. Caracterul isteric s-a dezvdluiL
Ei prin aceea c5. el, care suferea de accese de epilepsie, a simulat
suveranS. senindtate, formatd din bucurie luminoasd, clin armonie inaintea crimei un atac de epilepsie intr-un mod atib de caracte-

si speran![". ristic incil, nimeni nu s-a indoit de autenticilatea acestui abac.

M. Lund, un_cunoscut psihiatru gi neurolog din Glostrup Din moment ecpeilteopatibcdi ,lunmueapucrteedaefai cs5u. seplescetaat,fdlieinaLrf-io stare de
inconqlienld
(Danemarca) referindu-se la'boala ,ie care suferea Dostoievski, asasinul.
icpdedrdmnLneeerxuasauteoenprp,tnbpedaoulrrti(lrgceimeaoiciu1dnpitnei,i-rrsvezsee-vfe.aseiaaazszeacreupidedindhn,tdfapieterieparncncur-saedeaa,tenp,.rrlrtpemt-eead.eauiDsncnonnlge-tteorroreentaiusrorisnztatciiirtesordemhmuuriiiileiadlcaaiesbnnviruLnesucftndudklimrritzeeiicten,zeoan,lifdneeearriui(callcarmoubfeietlbPireeunritarocrar(eoa:r.pacttaoc,,rbahli.datrt'aimmiu'onini'izbrdalltaoe,e,ric.ii-glland,{caeaill,erisieaddic"ti-saeeaaeqisuirtv.ilaians-[udr-uociac.arna,,olneermdcppfgeipenielfalonioeipprlrirac-oebrrdisfuci,taprcraedsrcriptsisxsac,rietm.oue:de"salnel)t,cla,e..dvcBcavachenuocirrseirraraeiauezt-lrt,.ruaiba,ei,,.i
Ca qi tetdl s5u, nu lipseau nici Ia eI fenomene isterice bitdtoare

la ochi. Cind al doiiea dintre fii Karamazov, infuriat de perfidia
Iui, ii loveqte, Smerdeakov afecteazd o mare durere sufleteascd:
r,,ilnndtr:-o,,Ncliup-di,fruunmpoosto, pdodme lnauclred,msidi pe obraji qi murmu-
se revarsir
biet neputincios!",
lovegti un
feciorul isi acoperi fa,ta cu o baiistd murdarS. de stambd albastrd
cr pdtrdleie qi incepu si plingd sfiqietor indbuqindu-si suspinele."

Smerdeakov, afirmam mai sus, prezintd o fire complexd, in
care isteria se impleteste cu o serie de deficiente morale, mai con-

cret iipsa sentimentului datoriei gi al compdtimirii. Merge pind
acolo incil devine nerecunoscdtor chiar fa,td de pdrinlii sdi adop-
Sd trecem la o alld operd literard a lui Dostoievski ,,Fratii tivi, chinuiegte animalele si trece indiferent pe lingd oameni aflali
pKlaerxa,mcauzouvn"e$lei sd ne oprim asupra lui Sm:rdeakov, personaj com- in suferinld. El este con;tient de carenlele sale afective si etice
trdsdturi epileptoide. Smerdeakov, ascunzindu-le cu multd abilitate qi. jucind un rol care nu cores-
fiul nelegitim
al lui Feodor, a fost conceput cu o debild minlal, si seamdnd intru-
punde adevdratei sale firi.

1 Se pare cd ln timpul spinzur[rii, au ]oc asemenea senzatii, Multe dintre personajele lui Dostoievski sint personalitd!i
demonstrative, aflate deseori la limita patologicului, qtiind cd

110 111

nu exis.td o granild ,.i/ pera,t,dD,eamoluniii"Deosstteoiceavrstkeia, cea mai intunecatd, apds5toare,
cele psrltopalrr e.
riguroasd intre personalitdtile acce/ y'tuate qi o impdrdlie a intunericului, in dis-
care
romancierul nu a ldsal, sd pdtrundd aproape nici o razi de lumin5,
intrucit o trisdturd istericd presupune o inclir/6re pentru se incheie printr-un lan!, cle catastrofe, intrecind finalurile cle
o imegina,tie detaqat5, plind de fantezi-e, este foar# posibil ca
bdma-laelutmlios.straiteietsdtrcpricerfoiiabiltotpuortirteuri-al-uinniplsesecpliedruaasnqisoceidinecadnioeluiinntoa[sqstniiidestebaai rilcpdt,ocmpdseeaencdldetbdulnieanostetfeiadiinsenstdmifetfoaeilnnzldfusuietln,lratdliruttlcisvifledaDctou-,rseurtdapot.c.iroetincipvomzsrnodkaa-i-i groazd shakespeareene : mor pe rind Lebiadkin qi Maria Tirnofe-
toare. A nu se conf unda cu diagnosLicul medical
evna, Lebiadkina, Liza, Satov qi Maria Satvra, Kirillov, Stepan
Trofimovici, moare Fedka. cel ce ucisese cu cutitul si Nicolai
Stavroghin, cel ce urisese cu gindul, cel care pu.uu. totul la cale,
toate nenorocirile descrise in cele trei pdr!,i, din ce in ce mai tre-
pidante, ale romanului, incepind cu prima crim5, comisd asupra
Dosloievski a zugrhvit, numeroase personaje , u I r.Asbturi is-
terice. Spre exemplu. Feodor, tatdl fratilor Ka.aroarov nu este Matrioskdi.
personalitate demonslrativ5, cit un psihopat isteric. ,A"cest
atit o Tn repetate rinduri Dostoievski si-a tleconspirat sursele ro-
flfueacm!r[ue.idrseetzrpduliljnt-deadininsacinastsordeli,aedg, aacristna;uicofsmae.-ptsioimrdteat-eraec.diFtoueuoqaci,lodareileuspcteuelitbnortuvitntaimol rap.autti.lt manelor sale. Stirile judiciare, procesele verbale ale anchetelor

si dezbaterile din instir.nti, clepozitiile acuzatilor si martorilor

s-au numdrat printre lecturile constante ale scriitorului. Carnetele

Dupd moartea primei sale sotii, nu s-a ocupat de copilul lor, dupd si scrisorile ne dezvdluie fazcle $i chinuiloarele etape ale lelabori-
moartea celei de-a doua are aceeaqi abitutline gi fald de ceilalti crizelor de
rii planului, intrerupte cle seria epilepsie din iulie
(iatd datele citorva crize din anul 1870, clescrise in ,,Carnete,,
doi copii ndscu.ti din aceastd cdsdtorie. Mai mulb, el uitd aproape (paginile 810-815_-t/13 ianuarie, 7179 ianuarie, 10/29 ianuarie,
cd are copii, servitorul casei vdzindu-se nevoit sd ingrijeascd acesie
mai, {3/1 iulie, 25/13 iulie, 28/16 iulie, 7 august, 2 septembrie,
fdpturi pdrdsite. Avem de a face cu un isteric ( are respinge tot t0 octombrie, t6 octombrie, 22 octombrie). Dostoievski clescrie
r'e l-ar putea impiedeca sd-si urmdreasci pornirile iui egoisle. lmprejurdrile in care s-au produs atacurile de epilepsie, cuiminind
Si l,ebedev din ,,Idiotul" esie un isteric. Est,e in stare sd
joace cele mai diferite roluri. Este umil si servii cincl crecle cd cu un moment. de depresiune psihicI si artislicS cind scriitorul
se hotdreqte sd distrug[ tot
aceasta e in avantajul sdu, poate fi insl tot aga de bine plin cle pe baza unui plan nou. ce realizase si sd ia munca cle lla capdt,

sdoermi naintaotneim$iea, rtoogtauni t.cuMiontedefsird5yirsscitrdupnualetu. rlae.sleelein, tcriug'ie, scrie scri- Dintre simptornele descompunerii, nici unul nu l-a urmdrit
atituciine cu atita insisLenti pe Dostoievski ca epidemia de ,,sinur:ideri,,.
complet nevinovatii. Ne ddm seama cd nu'e co'qlienb rie faplul Formula, citati in
cd are o compot.tare necinstitd. Lebedev est,e insd capabil sd_.*i ronran si in ,,Jurnalul unui soriitrrr,,, fusese
constant invoca-td de presa vremii, in relatdrile clin ce in ce mai
schimhe foarte repede rolul: face intrigi contra unui om lar at.rn.i numeroase si mai alarmanle despre sinucigasi. scriitorul a cdutat
cind situa.tia se schimbd, i,si modificd pe loc qi el c,omportamentul.
Atitudinea adoptatd de el e teatrali, face gesturi exagerate, gri- demrilt sd dezlege calrzele pentru care oamenii isi curm[ viala;
mase, atitudini ceremonioase, este afectat in vorbire qi gesturi"
Cineva care este capabil sd se prefacd atit de bine, care nu gtie in deceniul al optulea preocuparea areasta devenise centrald, pe
numai sd-qi potriveascr cuvirttele aqa currr vrea, dar isi poaLe baza agravdrilor produse in societate, accentuarea pauperizeiii
stdpini in asemenea mdsurS. irrtreaga uiit.,..lin" incir pind si'mimic,a
qi imoralitdtii.
si gesturile sale sd redea exact ce vrea el s[ exprime in acei nroment,
Publicarea ,scr,isorilor saie postume si a jurnalelor sotici sale
trebuie sd fie in stare sd se identifice total cu rolur pe care a pus intr-o lumind mai pulin favorabild unu] din episoadele vie.tii

vrea sd-l-joace. De aga cerra nu este capabild decit o personalitat,e sale, perioada cind Dostoievski se afla in Germania, stdpinit, de
patima jocului (Fiil5p-Miller si Eckstein, 1925). Este vorba de
ciemonslraiivd. un in.onfundabil acces de pasiune patologicd ce trebuie privit

r1.2 113

ca atare, indiferent de aprecierea noastri asupra scriitorului. George Baeovial
sentimentul de vind isi crease la Dostoievski un substitut con-
cret, iar jucdborul isi spunea cd un ciqlig la cdrti i-ar fi dat posibi-
litatea intoarcd in Rusia, fdrd a fi dat in judecatd de creclito-
sd se Dostoievski era suficient de inteligent pentru a-qi da S-a ndscut la Bacdu, la 5 (sau 6) septembrie 1881. lncd de
rii sdi. copil, Bacovia afiqazd toate premisele inadaptabilului' Timid,
Dar reiras in sine, arbora un suris de o blindele tristd. Mama, veghin-

seama cd este vorha de un simplu pretext si suficient cle sincer du-i nop.tile, ii observa clispdrile qi convulsiile lnsolite de gemete
pentm a recunoaqte (un jucdtor pasionat a fost si Cezar petrescu in somn.
despre care ne rrom ocupa intr-o lucrare viitoarL).

te-le El ql,ia cd esentialul il constituie jocul in sine si toate amdnun- Cu toate cX era singurul bdiat al familiei, cdci din nefericire
comportdrii saie pasionale irationale dovedesc acestl lucru, fratele mai mare.'Niculaie murise inainte de nagterea sa, Iorgut
(aqa 1l stripau cei apropiati) era menajat, dovedindu-se o fdpturd
dar si ceva in plus. El nu se oprea niciodati pind nu pierclea totul. pl5pindd ;i gingaqd. Deqi ii aelerauvlrinstteeriz, isi esejocinucruilerajianucpoomrunnir.ilgei
Jocul era pentru el si un mijloc ielelalte
cd nu va cle aritopedepsire. De nenumdrate manifestEri fireqti
ori li promis.se Annei solitare. Copilul stdtea mai tot timpul in preajma mamei, iar cind
mai j*ca deloc s&u cd, in acea zi
nu va mai juca si aproape intotdeauna, ea in
relateazd amintirile eSaelipdsoveead, eoacddeutamjpceantrfui a o qti undeva pe aproape, protec,toare.
sale, isi cdlca cuvintul dat. exl,rtm de mjlos, carar:ter propriu mai

Mizeria extremd in care ajunseseri cei doi soli datoritd nesd_ curind sexului opus. Trdsdtura a.tea.qta se va pdstra ,si accen-
tuindu-se, peste ani, va deveni notd constitutivd.
b,infelor Ia joc, ii dddea prilejul lui Dost,oievski sd oblini si o ln jurul virstei de gapte ani s-a imbolndvit de paludism.
altd satisfactie patologicd. EI se putea invinui
qi umili in fata ei, In timpul srolii primare era solitar si retras, nu lega prietenii,
ii putea cere sd-l dispreluiascd, sd regrete cd a luat de un citea mult,'de-a valma, vddind o preferin.td pentru poezii. Mai
bdrtrat
virios invclerat; dupH accasrd d.scircare de con;tiin!d, jor.ul pu-
tea continua ln ziua r.'mdtoare. Iar tindra femele se obiqnuise tirziu, in anii de adolescen!5, a rdmas cu aceeaqi fire timidS,
nefiind prieten cu vreo fatd.
cu ar e st ciclu, intr'ucit observase cd procluci,ia literard singurq
de la care'era de aqteptat o salvare reald, nu mergea niciodatd Nu numai implinirea, dar chiar si comunicarea pasiunii puneau
o problemd inhibiliilor sale, care parcd iqi aliau imPrejutdrile
mai hine ca atunci cind pierdearr totul si isi amanetau ultimul pentru ca aspiralia sd nu se ddeesfedrqpoearrieenilnelevotiaer.ifEatxeig. eiinlienlsepicraaru-
obiect de valoare. Dar ea nu inlelegea legdtura. Sabisfacerea sen_ nale, compromise in ochii
timentului de vinovdlie prin autopedepsire ducea la o relaxare lui

a inhibitiei impulsului c'reator qi ii peirnitea lui Dostoievski sd nlfoediscrspiueanitnitmistmiddnerinapntmtladimleetsopt-aeincreaentdepdfecrinaugasorltierszaptaceultadels-icseui fsrizdoiimcbsSarususqetpai itldcoriituasanptteeereaii!nnsmvifdmoalruzatdiult.drdiEleoiqnreitnrcl--utuairlniu--
porneas( 5 mai departe pe <,alea genialei sale opere.
suris de ironie 6111nrii1 sugerind o crunoaqterle blazatd ce nu isi
Sintem convinsi cd in multe din cazurile prezentate in lu-
crarea noastrd, regdsim situatii asemdndtoare.
menaja nici o surprizd. ingrddirea artificiald a eroului, alungarea
ln incheiere, credem cd nu greqim afirmind cd Dosboievski
g-roauznnoicmd bolnav tintd si rechemarea lui, transfigurarea pind la adoralie si detestarea
concomitentd a unor maladii una mai pind la oroare a femeii, acuzau o atitudine ambivalentd, de atrac-
decit cealaltd, dacd tinem seama cle stacliul medicinei
tie gi de respingere, caracteristic{ impulsuiilor de orice naturd
din acsn vlirteemraerd- a reusit sd biruiascd ale lui Bacovia.
o operd nepieritoare. suferinla si sd ne ddr"uiascd

Dacd existd o influenld a bolii, aceasta s-a manifestat in 1 Pseudonimul literar al lui Gheolghe VluaisBiliaucc-huBsa" cdoavirap-robmaebnilfiose-
zugrdvirea ei, in fiinla eroilor sdi, cdrora le-a dat o via,td
qi zbuciumatd, copie fideld a propriului sdu clestin... neaz5. poetul! inseamnd pur qi simplu,,Calea
Ieagd rirai curind de numele regiunii din aclasbd parbe a Moldovei (ordinul
chinuitd franciscan care'ridicase tn veacul al Yl-lea dioceza locald, se chema ordinul

Bacoviensis). ,

114 115

gf-erimjaeQpiloeor*rmpdlaeinxneunflatdemroci_luitaicpseriarva.iriMencalaumrsaadj,anptdrdtaientesaeitxuficauetluisaui,ls'diinecoloamcfepsocirt-tivai imftaaevtneotruis-li cul Ia Ia;i, de aceastd datd cu mai mult succes, cdci sosit in va-
c-anld acas5, in primdvara lui 1B06, poetul s-a simlit refdcut fizic.
dSeprmeeslaunrpcroinlidee, rceealutuabuforromr,eammorabnidifee.stNatevinroszdao, ccairizediiadcdcednetauatitrd-
sszeia,zbienilaitfdiprtmeiirasqrpei eainctibitvidadr,tbivddeleiei,im,i.ciaritenustrtdiezrraeeraae.tceNoaenmignatciridnebdteeiirnedsaetinslucintieei,nqailurpemasjpieuonns-ii coale incd din adolescenld, qi-a fdcut apari.tia acurn, la 25 de ani.
via!,d, sporitd pind la comprehensiunea existentei ca
ratare fatald, Facultatea de drept de la Iaqi i-a oferit conditii de studiu
cu o pantd spre descompunere qi moarte, a fost adincitd deci mai convenabile decib ia Bucuregti, de vreme ce nu ieclama frec-
'svednu!,,aprreogbualbaitldmqai tiremcearteuar,
tocmai de aceea care vroia sd-l vadd fericit! examenelor ,,in bloc". Baccivia, la rindul
si-a dat toatd silinta qi dupd patru ani
(I9II), o oblinut licenla in drept fdrd tezd, cu bile iosii la toate
La inv5ldturd a cunoscut o evolutie sinuoasd: mai intii in examenele finale.
sttgiinucmodsa.ptileancnupoetrrim_blama-ca_laric5lsa,eiuuaraebataestorupmlvlr.ieinnfC^eadrutuq-ttlcoecsad{tre-sregscinrleatfiausmece(ld'men,tp-eoIroabpiSliirnc6iadi,n6pd3ian)i;'iptrariuennmceflv9iiueo0li3e-I,gdciii-nnia-
caznele acestei institutii se va rdzbuna cu yestita poezie ,,Liceu,,. Avea 30 de ani la absolvilea facuLbdlii qi probabil cd insis-
tenla familiei l-au grdbit sd-si demonstreze bunele intenlii, in-

scriindu-se la baroul-hdcluan ii luindu.si cartea de avocat, pentru

care timp cle zece ani va achita cotizaliile cu regularitate.'Bund-
voinla i-a fost zadarnicd, fiindcd nu r,la cdlca niciodat,d in Tribu-
slq_apcoesaruAilaagjtuemnsatsitilaiittaagdircideiin, tsdaaisi'rnrteeenfIiuan,taqzcaii,tttadssta-ddarl'uscrieeotsnrgdatiaunsc,d.teIuAaalpssccofduiirs'sldaiit-isuaocl iipnvccleiqnerrraiicieaacrtadinzn;ootrtnrooadtctuul-sllaa,i nal, speriat de o meserie pentru el odioasd moralmente gi istovi-
toare nervos. Nevoia de independenld pecuniard, chiar in cadrul
fdrd a vddi vreo inclinalie, spre facultatea'de drept din Bucu-
ingust al pretentiilor sale, l-au f5.cut sd primeasc{ ins5. posturi
pentru care era tot atit de putin chemat. Astfel, in 1972 il gdsim
ca profesor suplinitor in invdldmintul primar, mai intii la Bacdu,
reqti, unde s-a inscris in toamna lui 1903. Iatd cum l-au descris apoi intr-o comund din apropiere. Nesuportind nici aceastd obli-
cunoscu,tii sdi de atunci: slab. emaciat, u$or adus de spate si in-
gust in umeri, strecurindu-se grdbit qi fdrd zgomot prin mullimea gatie, a intrat ca funclionar (ajutor contabil) ln administratia
peste care ochii lui mari qi albagtri alunecau ,tio", ca peste oimensd ioiald a qcolilor.
Umilin-ta slujbelor m5runte qi certitudinea din ce in ce mai
suprafa!d goald.
clard a imposibilitdlii de a face fa,td presta!,iilor sociale, in ciuda
Macedonski. 1l aprecia qi elogia poeziile, Bacovia devenind eforturilor de conqtiinciozitate, provoacd explozia crizei latente
unul dintre frecventatorii,,Literqtorului".
intr-un sistem neryos zdruncinat de abuzul de stimulente aflate
Introvertit qi fdrd incredere in sine, Bacovia nu urmdrea 1a indemina tuturor (tutun.etc).
qi nu va urmdri niciodatd sd-qi cigtige existenta din scris. Nu era
Boala s-a manifestat printr-o serie de crize depresive cu stdri
tminimsadipmusliunugil,lr{mdruinal icpatooreelzi.igerie,ncedureragaionadqu_ato,lapciiecseipiaevnictt"iriauleioduriincnearilietmedreaisnteutrrreidi ,ssecccruuiintaodterii,ti
obsesive, care l-au determinat s5 renunle la incercarea de a se
integra in"via!,a sociald si l-au fdcut sd lincezeasc5. zile intregi
inchis in casd, lntr-o stare de rigiditate morald din care abia uneoii
cdeelq.impaais.aiodneasteac.itaitograzdeetdziraierei, la fel.de prost remunerati. Bacovia, ieqea. ,,Tdceri grele, prelungite, stdbea zile intregi inchis in camerd
reviste,-nu a practicat jurnaristica, fdrd a ieqi la masd... Sta culcat pe canapeaua de mdtase, cu picioa-
si rele in pantofi, cum qedea adeseori cind iqi recita versurile. Nu-l
in schimb a incercat in repetate rinduri fdrd succes, se dea"viatd deranjam niciodatd. Intr-o zi, mi s-a pdrut c{ vorbea prea tare.
unei reviste literare, singur sau in colaborare.
I, Declama, gesiicula ca un arbist tr,ggic pe scen5.", va comenta
cad. eLalasdfirreqpittuull anului d_up6_ce absolvise o serie de examene, mama sa? care, spre deosebire de tatdl, indiferent la natura exactS.
penal qi
abandoneazd facultatea (1904). a rdului, intuieqte totusi gravitatea situaliei si face demersuri

S-a intors la Bacdu, motivindu-si gestul in parle datoritd pentru internarea la un'saiatoriu din Bucrlreqti. Ingrijirea acor-
parte dificultdlilor datd aici, deli i-au sLirniL o sild pe viatd de doctori qi doctorii,
im.pasului universitar, in matbriale, dar in
orice caz pradd unui avansat. surmenaj. S,a odihnit timp de un i-a fosb utild. La mai pulin de un an de spitalizare, in primdvara
an, supravegheat de familie si in anul urmdtor si-a incerc-ai noro-

116 717

lui 1914, bolnavul se restabileqte ;i revine acasd. In anul urmdtor gram. Abandoneazd definitiv cariera didacticd si se gindeqte sd
se lmbolndveste tuberculozd se stabileascd la Bucuresti, unde va gdsi, gindea el, o solulie de
de a-qi cigtiga existenla.
In 1916 pleacd la Bucureqbi, unde ob,tirie o slujbd minord cie
impiegat clasa a IIi-a (copist la Direcliunea invdtdmintului secun- Stabilit in Bucureqti, se cdsdtoreste in sfirqit la 28 iunie 1928,
dar condi,tiile precare de existen,t[ si locuit, neputinla de a-qi
ldnaraEpirospuipeereriaorM), igndisztdeuruitludie, sora sa Elena, intr-o camerd mobilatS, aduce contributia la inLrelinerea casei, il tensioneazd qi-l irnpiedicd
sd se concentreze la scris. Toatd enervarea acumulat5. impotriva
pe strada Fintinii. Lua prinzul la un lui insusi acum se revdrsa impotriva. sotiei sale luind forma sar-
birt vecin, iar seara, dupd ce se oprea la o pldcintd gi la un vin, casmelor mdrunte sau ironice, alimentindu-se permanent din in-
revenea acasd, unde citea, scria qi fuma pind noaptea tirziu. O cidente anodine si pretexLe arbificiale. O noud criz5. morneqte si
existen!5 monotond, lntreruptd doar de vizibele de simbdtd seera, poetul face totul pentru a-i riqura declanqarea. Ce se intimplase P
Primise postul minuscul de copist clasa a III-a ! Se intoarce acasd
prelungite pind luni, la domiciliul din Cotroceni al fratelui Coslicd, intr-o stare de agitalie si r[tdcire, din care nu-qi revine decit a
care, prin cdsdtorie, dispunea de o locuinld incdpdtoare si o gospo- cloua zi, dupd care cade intr-o stare de apatie. Este internat la
ddrie aqezatd. O cunoagte in aceastd perioadd pe Agatha Grigo-
rescu? cu care se va cdsdtori abia in 1928. ciinica doctorului Marinescu si ingrijit acolo timp de doud luni.
Poetul iqi recapdtd relativ tirziu luciditatea. Solia, cdreia i s-a
ln 1920 se imbolndveste de o boald de piele, o eczemd pro- ingdduit sd-l viziteze abia la o sdptdmlnd de la internare, a fosb
venitd din cauza alimentaliei deficiente din timpul rdzboiului,
boald refractard le tratament si agravatd prin nepdsarea si usu- o clipd recunoscutd, dar tratatd cru muitd bruschete si sarcasrn de
rinla cu care a fost apreciatE. Timp rie doi ani fala i-a fos', aco-
peritd.de o crustd violacee, de care niu credea sd mai scape. Iesea pacientul cufundat ln rnulenie si ignorare totall a anturajului.
Externat, ya urrna un tratament la domiciliu. Se refac'e treptat
rareori, se spune) avind obrazul infd;urqt in ti.fon, cu gulerul
pardesiului ridicat, ferindu-se de privirile lumii. Minera la el in si duce o viald modestd intretinut de sotie din salariul ei de pro-
odaie,. se ingrijea. singur, schimbindu-Si compresele cu solulia
prescrisd de medic. fesoard.
Vindecat, \n 1922, pleacd la Bac5.u. lncepe tot mai insistent
sd fach demersuri asupra Agathei in vederea c.{sdtoriei. Aceasta Iat[ una din formele de manifestqre ale bolii poetului: in-
sdeezperocfhilialihcrauluuniicnaerqvaonss.docd'acmi sintiainrdeu-nseedeotreicrmindinaptrdadrdisicnahisbdilizildodr5rq-i
tors de la sanatoriu gi bucuros de camera amenajatd anume pentru
niceascd legEiura Jor. el, dupd numai citeva luni de senindtate, Bacovia incepe sd arunce,
sd rupd qi sd ardd aproape toate rnanuscrisele, cele rimase fiind
Co*porta"ea fa!d de cea care ii va cleveni sotie se caracteriza
printr-un qir cle tergiversdri, t[ceri lungi si renun!5ri bruqte, dar ascunse cu grijd de sotie. Se desparte apoi de nimicurile evoca-
gi mici rdu!,d!i, datorate in parte frustrdrii qi complexdrii sale (vezi toare ale copildriei, cerind sd se inapoieze mamei suvita de pdr,
episodul cihd, pe malul Bistri[,ei, a ldsat-o sd cadd intr-o tufd cle certificatele scolare si coroana primitX la premiu. Arunc[ in sob"{
urzici, degi, dupd cum i-a mdrturisit, cunoqtea prea bine locul stocul de scrisori intime (corespondenta cu Agatha). Descopcrit
cu capcana, sau in alb exemplu, notalia/Dintr-un text comun: ,,Lzi fiird, pletinde cd voia sd evite ca posteritatea sd poatd pdtlunde
dupd-amiazd trebuie sH aqtept o domniqoard emanr:ipatd de multe
vreodatd in intimitatea Lui. Ce erau de fapt aceste depresiuni
moftuli. E de altfel poetd si nu d[ multe vizite").
Gratie unor relatii de familie, Bacovia^ a fosb reprimif in care imbricau deseori haina autismului? Boala este cunoscutd
inv5!dminiul primar gi preda la claselc mici. lsi exer' ila cu set'io- sub numele de ,,maladia vidului". Cei afectaJ,i, indivizi perfect
zitate qi ataryament sarcina, sosea Ia ore exacte, trecea de indatd norrnali, sint atinsi hrusc de o crizd care poate lua aspectul unei
la tabld pe care desena gi caligrafia dupd tiparele din metodele agitalii teribile, al unei confuzii mintale acute, al unei propensiuni
de predare, apoi se a;eza in }:Xnci lingd elevi, indrepLindu-le cu spre sinucidere. Accesele, de scurtd duratd, dispar la fel de inex-
mina literele strimbe, crochiurile tremurate. Elanul didactic a plicabil cum se ivesc. Crizei ii urmeaz5 o stare de prostralie, carac-
pierit insd foarte iute gi dupd un an de predare, Bacovia se re- terizatd printr-o apatie accentuatd. Modul lor de via!d se distinge
trage de la catedrd inapt pentru sarcinile de continuitate qi pro- prin monotcnie qi absenla relaliilor sociale si afective normale.
Trdind intr-un vid social, in care orice comunicare cu semenii
118 este abolit5, ei se privesc ca marginali, ca elemente rdmase in

afara mediului social. Pentru ei, orice organism social este opresiv^

119

Acest climat de pasivitate, mai mult, de zdrr.ilrire a fiinlei, dd O nouX lovilurfi il va dezechilibra pe rnoment, fiind vorba
nagtere unei hibem5ri psihologice, in cazul optim, unei inhibilii de atitucljnea direct'onilui de atunci al Editurii de Stat pentru
protectoare, care ii face inap!,i,1" s v[.spunde ]a indifereut ce pro-
hlemd care ar presupune o decizi'r sau o rezolr.are mai complical,S. tr,iterat,urd si Artd, care refuzd reeditarea ,,Operelor" sale.
In ciuda unrri fizic fragii, care la virsta de 40 de ani p5.rea
Iar criza, sui'venitd de obicei in momentul in ca-t:e subiectul este
brusc entrenat intr-o situalie nepler.dzutd, conslituie tocmai fuga o fiin!,d deja epuizatd qi dddea impresia unui om sfirqit ca resurse

clinaintea oricdrei acj,iuni, a oricdrei situai,ii tensionaie, angoa- de viatd, a trriit 75 de ani si nu a plrdsit pind in ultimul moment
sante. Poetul, in clipeie sale de luciditate, va cdula sd explice
con dei u l.
situalia sa, de ratat in via!5, cu illsuL:cese pe plan material, prin-
tr-un angrenaj fataljst al unor legi deterministe numindu-l ,,me- Moare in tliminea!,a zilei de 22 mai 1957r.
canica social5". Termenul va rdmine obseclant in memoria poe-
tului gi-l va pronunla de acum inainte pentlu a explica o serie in cazul lui George Ba''ovia anr lonsiderat deosebit de suges-
t,iv s5 qxpunem mai pe larg viaLa sa, r'educind din spaliul afectat
de evenimente.
interpretarea medicald. Eiemenbele sinb abit de elocr.enbe inciL un
In 1930 i se incredinteazd un post la Dire"ctia literard a 1\{inis-
terului Artelor. Servicirrl era comod qi fdri ore fixe de l:irou sau comentariu lxea amplu ni se pare de prisos in fala unei evidenle
obligatii de scaden!,d. Bacovia iqi ia in serios munca, dar n^u-qi
pdstreazd slujba decit pind in primul trimestru al anului 1931, incontestabile.

cind respingindu-i-se o cer€re de concediu medical, o abandoneaz[- Din relatarea simptcimelor si comportamentului lui Bacovia
rezultd c[ poehl) a suferib de o formd uqoarE de psihopatie.
Izbucneqte-o noud triz5, dar mult mai ugoard ca cea din 1929.
Nu are puterea sd dea piept cu viala, cu aul,oritdtile didactice Boala a losL mogtenitd, la fel ca gi constitu.tia flngild, iqr con-
gi apeleazd la solia sa ca un intermediar intre el si lume. diliile de mecliu rnai intiti in copildrie Ei mai apoi la virsta adultd,
au fayorizat, prin stresul permenenb si nerealizarea pe plan social.
In 1936 are al treilea qoc, necesitind in{,ernarea. Gra!,ie devo- amplificarea ei pini la crize abisale. La a€{ravarea bolii au conLri-
tamentului sotiei gi str[danii]or ace$teia de a constmi o micd locu- buit dcsigur in mod hotdritor abuzul de tulun si alcool.

inld qi mai ales prin nasterea copiluiui lor Gabriei, poetul cunoa$be Prin ce se caraclei'izeazl psihopatia2? Trecind peste dificul-
ziTe de tihnd. Irald de consoarba sa a manifestat o comportare tdlile semnalate cle speciali;ti in privinla cliagnosticului, a ampli-
ciudat5, explicabild insd prin maladia psihrc[ tle care suferea. tudinii gi suprapunerii tulburdriior diverselor fcirme de psihopatie,
Considerindu-se stdpinul ei, alternau revdrsirile de tandrele sme- se poal,e spune cI indiferent tle model!, o caracteris.ticd comund
ritd ptnd la urnilintri. t'inuearegtrees(icuanriaecrtoetriciset,iclaftfizeilcdileorim) ptseil,cuuoassceenlae o constituie inefir:ien!a sistemului adaptativ la condiliile mediu-
aceastii virst[ ca in lui familial, c1e munc[ si sociai in general.
Caractelul luoid a1 acl,iunilor bolnavului, cit gi inbeligen!a
de gelozier furioasd (ciclotimie). Un dar din partea Iatdlui unei lui, care uneori poate depdqi niveiul mediu. nu sinb capabile sti
eleve, un ou de ciocolati lrimis de Paqti plintr-un curier' ii pro-
nscvaotatrajiearciIacsluucintnJretpiomcurabetuednattio,ni'aleerjveigmitanininliedriei ps.bo[Sr-ueqott!iau'ialfleau, cia,(5cc.soou,mr,npsopiondlergitn,iexndcuCrl-due.u*-eitlne'.cfepuriitnoimIriptlaautlelli)am, aiiltcaemseltae- corecteze eficient anomalia compori,ameniald din cauzi cd respec-
tivul nu o recunoaqie si ce atqre nu trre posibilitatea de a formula
fa.td de ea un sislem crit'ic, ienfitsieennsl,ulcaarpma.obnilizsSd.riai nrterelanetizileor;isasicd
lntXleascs frinelc volif,ionale

Dup.H 1945 situatia materialir a poel,ului si a f:rnriliei sale se ru a mbian la.
imbun[t,irleqte continuu. Este s[rbXtoriL de oficialil,ili cu prilejuX
A doua panLicularitate comun5 constd in necunoaqterea defec-'

irnplinirii virsiei cle 65 ani ca Ei de rir:asul sdu clc llastind, Bacdu. telor stlucturale c€ii'e face ca, de cele mai multe ori, bolnavul s[-si
Cu tinipul refuzti sii se alirnenteze, are tot mai des insomnii,
1 Pctroveanu l[.: ,,George llacovi:r". Ed. penlru Lit,eraturi, Rucure;t,i,
toatea acestea sfirqincl cu o reqtrtii a tuberculozei clin tinere!'e" {969. A. Percek: .,Doi mrii srliiloli...Mlgazin, 1982. p. 89
Asistenla niedicali promptd curm.i rapid recidiva in ciuda celor {916,',p,P. s8i1h1iallie" siLb rcitacfia iui V. Predescrr, Ed. rlleJicalir, Bur;urc;1.i,

70 de ani ai bolnar ulrri. 3 A se v.'duit li5"r medicali inlocmiLS. cu prilejrLi inLern[rii sale.

720 121

explice iesirile brutale, cit si insuccesele repetate, prin atitudinea temperament subdepresiv. Reprezentantii acestei categorii terl-
uit'orn,'in'principal a celor'din societate, gefi etc.'fa!5 de el. peramentale, dintre care face parte qi poetul, sint personaje adi-
Bolnavii se sit,rieaz5, indiferent de forma clinic5 pe care o
lmhracd, in categoria persoanelor verlnic nemul.tumite de pozi.tia namice, apatice si introvertite. Ei sint firi retrase, cu deschideri
pe care societatea le-o oferd in sinul ei, dup6 crjterii mti rnult
sau mai pulin obiective. Aceastl pozitie a.limenteazd stqrea per- lxrgi spre laturile triste si eyentual t,ragice ale vie,tii. Le lipsesc
aproape cu clesdvirsire qpetitul si tonusul vital, avind o dispozilie
manentd cle tensiune in dir.erse moduri. Timopatul depresiv iqi
spre starea depresivd, dusd chiar la extrem.

alimenteazd convingerea iipsei de sens a vie!,ii postulind neputinla Trdsdtura depresivd, care este de fapt opusI combativitS,tii,
omului cle a realiza fericirea intr-o lrrme ostild. Acestea sini tr5.- se caracterizeazd in plincipal printr-o adinamie avansatd. Speci-
sdturi comune la cdaizrear"mqeoandiacuegdalerrnpneursmodnrailmitSenliis forme clinice.
Dezvoltdrile de ca.ra.cterizeazd fic{ acestui temperarnent este si dificultatea de a lua hotdriri,
se
cu alte cuvinte potenla decizionald, stiub fiind faptul cd de cek:

prin urmdtcarele trdsdturi: pesinrismrtl, treincrederea in oameni rnai multe ori bolnavii se tem de urmdrile eventualelor ryi posibilele
qi via!d, pc'so*otttr* coni'inud, selet,tarea aspectelor negrer ma-
cabre? urtte ale vietii. I)epresivul erster, prin nalurft ra pesimistd lor agresivitd!,i. ln cazul in care o tr[sdturd depresivd impiedicd
qi un crgolios mereu rldnit, (eea. re cleterminl o al,itudine de min-
drie ce poate fi l'-ratI drept ingimfare. Ahoolism.til si tabagisniul, acliunea, atunci pornirile afective se acurnuleaz[ treptat, ajun-
ca necesitate de a acoperi anxietatea qi durerea mor:a.ld rnocnitd,
gincl in final prin a domina ldin ce in ce mai mult gindireq.
apar in forme severe. Sr,hneider distinge printre depresivi mai naleaPzadtofagpraLufilachbatocoavti[anedxis-tenabrdatsaa,ddr.esAfdrcgaurdaited Ppeercfuenkd-alunlecseenmu--

mrrlte r.ariantc, dintre care ne vom opri asupra tipului .,sumbru". siu al temperam'enLului subdepresir., a fost de mai multe ori punc-
Acc.sie este dominat de tristete, r.'lar in relaliile sale cu celelalte
persoane se vddeste bun gi sensibil. taid de repetate. decompensdri, traduse prin crize nevrotice de
sindrom depresiv, unele necesitind internarea ln sanatoriu. Am

I-ipsa, cum ar5tam) a unor elemente comemorative, ne in- menticnat-o pe oea din anul 1933, de lungd deuiragtrSa.v-itaateparodaepceomun-
deamnd la prudenld qi irrciintim s[ credern c5. maladia de care
suferea poetul avea totuqi o formd usoarH, in ciuda unor accese an - ceea ce demonstreazd prin amploarea

care ii confereau un caracter ciclic (dar nu cicloid). Ciclotimia, ponsdrii nevrotice.

care poat,e sd fie incriminatir, dup6 cum 'c1rteirqnL,esreeacearnaecrtgerieizieaszida. Aceste decompensS.ni nu sint separate de fragilitatea sa psihic5,
alternan!a stdrilor clo excitatie, de
prin moqtenitd? care suporba greu traumele de tot felul pe care viala,

procluctivitdtii bclnavului, cu sldrile de tip depresir', cu scdderea cu diversele ei aspecbe, i le oferea aproape zilnic.

randamentului in muncd, tristete/si lipsi cle inleres fa![ de obliga- $i pentru cd sinl,em la acesb capitol, ne \rom opri pu,bin Ia criza
t'iile ce a suryenit la scurt timp dupd cdsdtoria sa.
profeEi0na.le.
ali,ar Lia ponLru singrrrdlple. r.a si relragerea in lntr-una din amiezele fierbinli de pe la rnijlocul lui sepbembrie,
Timidilatea. Bacovia a fost conrrocat la Sediul Societdlii Scriitorilor RomAni
sine au reprezentat, pentru Ba"ovia incd din copildrie, particil- de c[Lre preqedinte, Liviu Rebreanu. La curent cu interventiile
laritX.ti psihice cu caracter ma.rt:ant, intru totul definilorii, care depuse de romancier pe llngd directorul general al Ministerului
i-au conturat profilul existenlial. Exploziile 6le agresivitate ca qi
Artelor (poetul Ion Minulescu), spre a-i obline un posb avantajos,
exuberanta, atlt de normale, cel putin in perioada adolescenlei,
ii lipsese aproape cu totul. Efuziunile, dacd au existat, fdrl qtiin!a
noaitrti, nu erau generate de optimismul netiv, propriu altor se- Bacovia pleacd de acas5., refuzind sd fie inso,tit de solia sa, cum se

meni ai sdi, cit stimulentelor folosite, ceea ce este cu totul altceva. intimpla de obicei cind avea de rezolyat o problemd cu autoritdtile.

Apatic, defetist si pesimit prin definitie, toate acestea se Era tensionat, dar aproape convins cd va ob,tine un rdspuns favo-

reflectd si in fa!a. sa prelungd, cu trdsS.turi accentuate qi ascu!,ite, rabil din partea unor confrati.

tristd. S-a intors pe la miezul nop,tii, cu o fald strimbat[ intr-un ris

Bacovia poate fi incadrat in limitele temperamentului dis- spasmodic, ingdimind doar: ,,Mi-au dat nurnirile, doamn5". Eqeoul
timic, care: in forma sa cea mai acutd, cum este cazul sdut devine
permanent inregistrat pind atunci, audien,ta ln care i;i pusese mari

L22 L23

speran,te pentru ameliorarea destinrrlui sdu, a cdsdtoriei pe .care detalii c_u privire la elaborarea versurilor, fdrd grandoare sau
abia o inchegase dupd ani lungi de tergiversd.ri, au avut ca efect
dorinld de mistificar'e.
declanqarea unei crize nevrotice cu caracter acut, exteriorizatd
prin agita!,ie marcatd, stdri conf uzionale in care nu recunoqtea nici ivtnri.itfserrtelQdrt.e.aOcpeepoteenerreatnspi.tislanaatcteaprpr,raooeplpmzriirnipilieroselruesigniioitBninmaaalecitnoamtvteeeialarolersuPoiemggneeetrnnnuieeagcilaidtiial,iitimceleahagiveiiriniitiddoleeaacnrzdeeuegi,igrndva.a-t-
so.tia qi nici fratele. Celebrii neurologi ai tirnpului au fd.cui mari nlaacutum.zTaar.iisputneeantetdragi,ndclaedotuaproi_.tdiiLev_adscarcicsaeia;nistbmauoacducroiiann,etrigmibapulraietbsdiiloencbeuuanzpddrs.eeNpimound-dl epsrtueatnreelmda
eforturi pentru a-i restabili sS.nXtatea. sa psihofizicd particulard, nu influentat
valoarea operei. care insd a cu nimic geniul
Ceea ile a treia crizd a survenit in 1939, la care, mai mult gi
ca sigur, a conLribuit ,si naveta soliei sale tinp de aproape trei

ani pe disban,t,a Bucureqti-Bacdu (intrucii; ln ora;ul natal al solului

nu i se gdsise o catedrd cu normil intreagd), poetul fiind silit in tot
acest timp, citeva zile pe sdptdmind, 'sd locuiascd singur cu copilul
si sd se ocupe de treburile r:asnice. PenLru o fire neajutoratd ca a
sa, situalia a fost stresant5.

In con*uextul patografic descris, nu trebuie sd ne surprindd
leit-motivul lugubru al unora dintre poeziile sale,
cum ar fi al
pdsdrilor funerare, al cimitirelor violete qi aI r:adavrelor care se
descompun pe catafalcuri estivale.

Este propriu temperamentului baco'i ian tem a obsesivd a
toamnelor cenusii? in care ploaia nu mai conteneqte iar apa se
infiltreazd in toate structurile fizice si psihice. Dupii cum nu tre-
buie sd ne surprindd nici tabloul iernii cu zdpada ei acaparatoare.

Cromatica bacoviand este dominatd cle negrul funerar, de

galbenui desnddejdii qi de violebul descompunerii, toate expresii

ale simbolismului, al cdrui reprezentant remarcabil a fost poetul.
Este perfect explicabil de ce in versurile sale str:dzile sint pustii,

copiii fiiZici, fecioarele clorolicie, iar becurile felinarelor agoni-

zeazd in noapte... Dacd. nu putem nega influenlele bolii psihice qi

cele ale tuberculozei in opera sa literarS., nici nu pulem explica plin

acesle stdrimorbide intreaga sa crealie literari, uqu.rr* au fdcut-o
unii critici. Bacovia nu putea fi un opl,imisl, in conditiile naturii gi

vietii sale, dar nici un elogiator al pesimismului. A fost pur qi simplu

un simbolist, a;a cum afirma pe drept, cuvint O. Crohmdlniceanu.

Intrebat cu prilejul unei inbilniri cu cititorii, ce semnificalie au

pdsdrile cu pene albe, pene negre, din poezia ,,Decor'i, poetul a
explicat clar si conois:,,Nu e un simbol. O,tarcd ce zboar6. prin

parc, pasdre de iarnd, in armonie cu decorul. Albernan{,a zborului

am folosit-o spre a da miqcare, via!,d, incremenirii de iarnd..."

uDnar.dueltcimoradsetrodfod?liu- ,,O sinLezd a acestor douS culori; ele sugereazd
trezeste un regret,
funerar, ce o melancolie

fireascd". Consimlind Ia analiza estelicd ,,pe viu", poetul dddea

724

rec-hlentdr-eadoecvhderl,aruirmcaarqeiislcuhi.iEmsbcdulacopmaup-leinttolutdmeeaauninacpbenjnuars{tooapree-,
todbievcrtdejlietd;,i ales fiinleJe, ficindu-le
. CAFTTOLUL ilI m-ai Asdceaqpiai rodc, h"enlaurrirbrnoirabcargllohqeil
adevdratul lor aspect.
Tarele psihice ale unor scriitori, sub
nu sint altceva declt profesia de medic qi cunoqtiinlele oferite de
compozitori qi oameni de gtiinfi practicarea ei.

Cind ai trdib doudzeci sau doudzeci si cinci ani in sili de autop-

sie, de spital sau aplecat asupra microscopului, cind ni-oi"ft"t

timp de- zile intregi profesorii-.ei mai competen|i exp'nind lecbii
de patologie ,sj terapeutic5, cind aj ayut aldturi de tine vecini ala
SOCRATtr c PASCAL o AUGUSTtr COMTII o SAINT SIMON de pu,tin amabili qi gra.tioryi ca febra tifoidd, sifiiisul, tujrerculoia
c NICOLAMSILIEVICI GOGOL o LEON NICOLAEVICI
TOLSTOI o ]IIAXIM GORKI o GUY DE MAUPASSANT e sau cancerul, e cert ci ai tlobindit un mod cu totul special de a pri-
vi in-jurul tdu pe to!i gi tot ccea ce te inconjoardl.
oameSnqi,"dgeimpraogf'einsdiimqiufromrrlntoatniiil
JEAN JACQUES ROUSSEAU O GERARD DE NIIRVAL O esperiment,: sd agezdm mai mul,ti
GUSTAVE FLAUBERT O CHARI,ES BAUDELAIRE O cliferiLe, ?n fa!,a unui tablou ce re-
ALFRED DE NIUSSET O BERNAIi,DIN ]]E SAINT PIERR!) prezintd un peisaj oarecare.'Fiecare I'a inregistra in creierul sdu
o ENFANTIN O VILLIERS DE L'ISLE ADAM C BARBEY
D'AUREVILLY OBOSSUET EMALHERBE ONAPOLEON imaginea.peisajului in culori proprii, cu remarci diferite, toate in
funclie qi depinzind de ginduf ile particularitdliie
e EMILE ZOLL O ARTHUR IUMBAUI] DO RllENtsEALGZHAICL O si profesionale ale fiecdruia. ryi psiho-sociale
MALLAITME o HUYSMANS o HONORE
o
VOLTAIRE EMOLIDRE OMONTESQUIEU O BUFFON O De pildd, agricultorul, liberal din fire, prin mai tot timpul
A},IPERE oD'ALEMtsDRT oLAGRANGD O CHATEAU.
BRIAND O DIDEROT O MADAI\{E DE STAEL O I\{ADA}IE pe care. qi,l petrece in mijlocul nai,urii, nu se poate sd. nu se ablind
s[ se gindeascd la calitatea qi fertilitatea pdmintului
DE RECAMIER EVICTO}I FIUGO EAI,trXANDRE DUMAS pe care le-ar cultiva cu mai mult folos. ;i la cerealele
-FIUL o TORQUATO TASSO o FRIEDRICH NIETZSCHE o
ARTUI{R SCHOPENHAUER o EI]NST THEODO}I AMADEUS Ofi!,Erul va c5uia, dupd o pr.imd apreciere esteticd, sii stabi-
I{OFFMANN O EDGAR ALLAN POE O THOMAS DE QUIN-
CEY. o ISAAC NIIWTON c JOFIAN \\TOLFGANG VON importanla cutdrei sau iutdrei coline sau pdduri, clenive-
punct de vedere siral,egic.
GOETTIE o CT\RI, MARIA VON \\TEBEIf, O FREDERIC AL -lldear,iscdde teren, din
Profesorul de qtiinle naturale gi bioiogul vor. des, opcr,i din-
II-LEA e CHARLES DAR\VIN O ROBERT SCI]UMANN
G,A.ETANO DONIZ}ITTI O FREDERIC CHO PIN O RICI]ARD tr-o privire terenurile sau diversele fanilii de plante.
VWAAGNNREEREToH\\TOOVLEFNGAoNGGIOAAMCACDFEIINUOS N{OZAII.T oLUDWIG
ITOSSINI o IIECTOR mrtferilu.irei.in.aqzs9Flieiptqomr"du;e?iitll,iuuurddcil'g,eeiqtrcooilosvuapeencricbdertuutieroirearnriuuiqdlmplieestardrectgeloalbiclnnraleiaecteubaucdicnlroearyaaogpirsrtiaindaocbiruntmiraariucbtteepieadtmpigacaedrul.lcaeslatml-eiiorfnulatonsonsduratdeitllvoleeaueridab.r.iFesd.irpnir;euidilcioeetoegrqb,lretasecdemuserlvaouadu-l-

RERflIOZ.

Tarele psihice ale unor scriitori, eompozitori cXnruu-srielocgrai.nsdIndesg5fti.emnluainnetuloer.nnPa-ir,nivcaiertiulesrcaosareulsertoelnees-asucmp,usppdiuntueenaiunciospmtrropdcafeurasnddcuuerirdlaeiszeelucle--
qi oameni de $tiint5,

cepe,,qAi tounjucdi eccin[,dinunmmodedeicvidceonntte, minptrld-unlummeoad exterioard, el o per- lie d_rqei patnavloizrbdi.nmdi,n.upfirooacseds,u-l ci gi sufletul-semenilor noqtri. Desigur,
total diferit de cum la
este ceva mai complicat, necesitind-cul
nogtin,te de speciaiitate qi o indelungatd
o lac semenii sdi de alte profesii qi preocup5.ri"1. practicd) ca sd nu mai
amintim de o culturd solidd.

1F.R. de Rudeval: Promenade d'r.rn middcin d travers I'histoire, Ed. 1Dr. Cabands: Grand.s ndvrophates, Albin I{ichel, paris, 1930.
Alcan, Paris, t1905.

126 127

Un cutare om poate foarte bine s[ fie pentru ceilalli un ins foarte bine cit de mult conteazd o migrend rebeld cind se derulea-
cctaiuelcimi cdaeaifnnrlaatejctyletietnrp-perdlsic.nuaa,durepicnelrenizf-laarduli.ainNmgguehedi$rpiaceotu,etliiu,ltfiiviipanbroicln'viaeouzaundclidsdupinscuupisuier;ppeio*tiivts.aeisstapieourlcb,eutain"sma-rauebudcimlainccadud- zd un protocol impun[tor,
cind trebuie s5. surizi, sd salu,ti gi sd lii
discursuri, si participi la
o trecere in revisti sau sd prezidezi o
adunare, in bimp ce esbi torturat de o diaree incoercibild sau o ne-
vialgie dentard. Pune,ti-vd mdcar pentru citeva clipe in locul lui
ia.nrtipcyuU-rlatnd,traiiil,let pi_noteast,pesreptrrve,eicnee.cxidenmpoepcsluhte,ii pu!,in timp .,'e,'rea se va schimba. qi mai spuneli dac5. surisul Dumneavoastrd, gesturile si intreaga
cu multd prestanld qi originalitate atitudine I'd vor mai fi fost asa de naturale ?
mullimii ca un mare original, dar V-a!i pus vreodatd intrebirea, cum au fosb capabili sd creeze
penlru medicul ce-l p- ri veste t,u luale aminte nu e de(it, un alienat
Poe, Dostoiervski, Flaubert etc etc; lista este prea mare din nefe-
mintal! ricire gi to''mai prin aceasta unii privind
;i-au problenra tcza rala-
lici dinlre geniu qi suferintrd.
.. Am putga. mnuumlteiproliacsaeedxeinmtipelealec,esdtaear .dpeofranpibndindleuclarapreriancniopaius-l Poate c[ nu este greqitd pdrerea si in orice caz exageratd, a

tr5. vom intilni

enun-tat, este evident cd. un medic care citegte in marea e arte i is- acelora care suslin cd toate acesbe mai mult sau mai pulin banale
suferinte, comune tuturor oamenilor, au jucat la un moment dat
toriei omeni'ii, qi cind spunem aceasta ne ieferim la toate dome-
niile nu numai strict la-iitorie, in mod cert, va clescoperi lucruri pe un rol nu de neglijat, in istoria omenirii.
ca'e nici un alt om nu le sesizeazd. va remarca astf-el in biografia
unui mare bdrbat de sbat, in afar,a unor acte nai pr- Nu odatd criticii literari qi-au pus intrebarea dacd eroul lui
qi suferinlele fizice mult rur, -ii Cervantes qi mai apoi ai atitor scriibori, ca Eugene O'Neill (1888--
!in eroicer pe care le-a indurab si're- 1953) sau 'fennessee Williams (I9L4-) au fost sau nu personaje
cu stoicism
semnare).dar care i-au marcat- nu numai exisben!a ci qi faptelL, ca
sd. nu mai vorbirn de tarele pe care le va l.r.ansniite uimaqito" ,di. accentuate ir

Nu odatd., i.snteorreicy.oslptiumniniad:dmezovndslutirrue!abfaarpbtealro,r!ccruutcdlrrtuiriasnalu cu- Personajele accentuate se disting de persoanele normale (dar
tdrui personaj etc.
ce este normal I medicii stiu cd este mai ugor s5. dai definilia la
pDuanr5...mllunendisicdtuoialrgicdn,eosslictnircgii,ndcdenposeip,riuomnauedlaLtocmtin:adi.,isEn-liaealae"iplnalt,,,cilseaegceminrmue.ltaaul mt1d,e,.rqi'iteNiscdo--i
boald decit la sdndtate, la normal) prin aceea cd sint bolnave pe
de o parte, iar pe de altd parte, cd nu sint bolnavi identici cu alie-

na!ii.

I ae Ceatrqescul se l,a ocupa de el gi de tot coearje a facut (...) Un Alienatul este un om bolnav ce are nevoie de un c5.min adec-
l_-maedfoicrmseat\,ra;iprrelaoci uapleasddee-psdtarirneJa,ii dsedis, ddenm[Ledaiublein. vat, de un medic si un infirmier. Personajele accentuate din con-
care a trdit, si trd, pot trdi foarte bine in societale qi chiar juca un rol important.
Ele au o valoare sociald. La personajele accenbuate nu intreg psi-
: hismul este abrofiat, degenerat sau bolnav. Existd inegalitdli in

Dar, se va mai spune, de cd'lre unii, la ce servesc toabe aceste dezvoltarea diversilor centri psihici; unii sint mai diminuati, in
timp ce allii pot fi foarte activi, mult peste media societd,tii nor-
amdnuntd,, poate chiar scandaloase in ochii unora neavizali, mai male, fapt care face sd fie in mdsurd sd contribuie la ridicarea a-
ales daci estc vorba cle niqte oameni de artii, recunosculi ca'mari cesteia direct, prin fapte sau prin operele lor, cum este cazul oa-
menilor de artd.
creatori i)

Le Vom rS.spunde - qi acesta este r:osLul r:[r!,ii noastr,e- cd aces-
,detalii" aparent
minore penLru un nespecialist, au adeseori o
importanld exceptionald. Astfel, la un om de stal,, o suferin!,d fi-
zicd oa.recare a fost, in luarea unor clecizii ca;i piatra ce poabe Personajele a0centuate nu sint in nici un caz oameni bolnavi,
cauza deraierea unui expr.es. Cazul Conferintei de la yalta din fe- inutili ddundtori societdlii, ci de cele mai multe ori extrem de utili,
adesea,)supraoameni", adevdrate genii.

hruarie {945 este tipic, ca sd nu mai vorbim de Waterloo. $tim ;iIn ceea ce ne privqte) nu, ne-a,tn propus nu swslinem cd. geniile

raeca,iet$im]rNepvnuelnrrirnim,loetnnnLlieuonrseriilnrent ccsauiziLuporoit,ulelandartlitlzcfeeiml a,ddec.oeiaivLrdrinruIerl,saIiagntl,,irvr:iperuaelLzdce, nnlti,rartecaqi ianduemseaoi rsi cmuruglete- stnt persoane psihop&ter alienate. Putem spune doar cd personajele

superioare din punct de vedere intelecbual, sint mult mai mult
neyrozate decit cele mediocre sau neyroza pare mult mai frecven-
t5. la oamenii de geniu, dat fiind cd se observd mai ugor la ei.

1L.4)O0 129

I - Istoria vezute din cabinetul medical

Ceea ce credem se poate constata de ori si cine, este faptul urmare a unui strdnut al sdu ori al vreunui insolitor din dreapta
sau din stinga. Se oprea, mai ales atunci cind pretindea cd a auzii
cd persoanele superioare intelectuale prezintd tare psihice, fiind lrocea lui Dumnezeu-. Aceste false perceptii sau halucina!,ii ale lui

personaje accentuate, de unde decurge qi concluzia cd personajele Socrate, el le considera drept inspiralii provenite de Ia Dairnonul

nacdce.tnatutaete. au adeseori o valoare sociald reald s' i nu de micd insem- sdu si, pe mdsurd ce inainta in virst5., deveneau tot mai dese. A

' sfirqii piin a se autoconvinge c5., datorit5 acestui ajutor. divin,
Aceastd tezd nu este noud qi iqi are adep{,ii ei mai vechi (Mou-
era'capabil s5. exercite de la distan,td o influenld asupra. tinerilor
reau de Toursl, Lombrosoz, Cabandss, Reveille Parisea, Henri Jo- discipoli qi sd-i indrume, printr-un fel de curent magnetic...
ly5, Regnard6, sau
zilele noastre L\Ae'oenchhanriadkt otffTq,i.GOelalinruerar.us, MaxNordaue etc din Pascat (1623-1662). Se spune cd incd din cea mai fragedd

In final, un ultim cuvint: cititorul poate fi alarmat de mala- tinere,te, Pascall nu putea suporta apa fdrd a_leqina qi nici s5-i vadd
pe taidl qi pe mama sa unul lingd celdlalt. La virsta de un an' a
diile ce au mdcinat pe mulli ce fac parte din elita omenirii. Lucra- ivut un le;in, din care cu greu qi-a revenit. Pdrinlii sdi erau con-
vinsi cd o vrdjitoare, pus5. de un vecin, ii fdcuse farmece. La sfa-
rea noastrd nu pledeazd in favoarea vreunui concept sau tezd,

nici nu dorim sd speriem pe cineva. Este pur qi simplu o trecere in tul unui magiCian, au hescintat o pisic5, care a fosi apoi aruncatd
pe fereastrS. ;i sdrmanul animal a murit. Mai tirziu, cind nu im-
revist5. si o analizd, modestd, a unui aspect mai pu.tin cunoscut
si greu accesibil marelui public, care poate servi celor interesali
ilinise incd gapte ani, lntr-o diminea,td, inainte de rdsdritul soa-
ca punct de plecare in efectuarea unor lucrdri. ielui, mama diferite ierburi cu care a fdcut o cataplas-
ia a cules
Socrate (470_3gg iC). Lelut,12, in lucrarea sa, face urm5.toa- m5. ce i-a aplicat-o pe piept, fapt care, se spune; i-a atras vinde-

rea mentiune: ,,Socrate a aVut.stdri de extaz, accese foarte asemS- c afe a.

n5.toare celor de catarepsie. Extazul lua adeseori caracterul mai La virsta cle zece ani, auzind zgomotul unei farfurii' a imagi-
mult sau mai pu,tin tran;ant al unor halucinatii, e drept scurte, nat un fel de teorie acustic5; la doisprezece ani a descoperit geo'
dar ln schimb frecvente. Este vorba de halucina!,ii cinestezice qi metria; la a compus un tratat dced--isoepce,triuanui ncouni iccoe-'
externe (auz qi vdz)". cincisprezece a
despre'care Descartes nu acceptat sd creadd
Socrate nu a ascuns niciodatd celor din preajma sa, prezen!a
Daimonului sau a lui Dumnezeu... La masd, pe strdzile din Atena pil.'Pe la virsta de optsprezece ani a inceput sd aibd dureri ce nu
sau pe cimp, se oprea brusc, fdrd un motiv aparent, altd datd ca I-au mai pdrdsit toatd viala, chinuindu-l zilnic.
La doudzeci qi patru de ani (1647), partea inferioarS' a corpu-
lui a fost cuprinsfl de un fel de paralizie, fapt c.are il fdcea sd se de-
l Moreau de Tours: La psychologie morbide sans ses rapports avec la plaseze cu mari eforturi; picioarele ii erau reci ca marmora..' I-atr
irebuit trei luni de tratament ca s5. se vindece, dar durerile nu l-au
philosophie de I'histoire ou de ltinfluence des ndvropathie.sur le dynamisme mai pdrdsit nici o clipd. A consultat o mul,time de medici'. precum
intel'le2cCtueasld, rePaLroism, b1r8o5s9o. : L'homme de gdnie, BibI. d'Anthropologie eb de
Sociologie. si pe Descartes, despre care se spunea cd ar fi avut cunoEtrn!,e me-
dicale. I s-a luat singe, a fdcut bdi calde cu plante, a luat purga-
3 Docteur Cabands: La ndvro$e r6volutionnaire, Paris. tive qi a incercat nenumdrate ereramceadlidi sqeicarettuen' cQieoqftdiececad nu putea
a Reveilld Parise: Psvchologie et h.ygiene des hommes... Paris, lB:t4 ingera nimic lichid, dac5. nu cu foarte
5 Henri Jolv: Psychologie des grands hommes, Paris, 189t
6 Reqnard: G6nie eL Folie. Rdfutation d'un paradoxe. Paris. 1899. miri eforLuri qi doar in canLilhli mici. Caput il durea ingrozibor,
? ThEodore Wechniakotf: Savanls, penseurs'et arlisl'es. Biologie et aproape insuporbabil, simtea in ibdomen ceva fierbinte qi in gene-
pathologiei compar6es, Ed. F. Alcan, Paris, 1899. ral se'plingua d" ,ttt rdu iare-l macind. Sdndtatea ii era exbrem de
8 Gelineau: Pcnseurs et savanls. Leurs maladies, Paris, 1904.
s Max Nordau: Psychophysiologie du g6nie et du talent, Ed. F. Alcan, prec ara.
Paris,, 1894
1o OqKtaliainrrl,utLifeiAcodlenxEhaai nerddn:cruiPc:leorSpsehodanikcaetirsi,tpdBeliuacraeucrcgeeqintpit,us.ai1ht9ei7a9itnriavidarlai mEiattnicldit,erEadtu.rSS.c,riEsdu.l La virsta de 29 de ani, in octombrie 7654, s-a produs acci-
II, dentul in care era cit pe aci s[-qi piardd viala. Pe cind traversa
E4
11

RomAnesc, Craiova, 1976. I Lelut L.F.: I,'Amulette de Pascal pour servir a l'histoire des halucina-
tions, Paris, 1846.
'2 Lelut L.F.: Le g6nie, la raison et la folie. Le ddmon de Socrate Paris,

18 55.

130 131
9*

intr-.o trdsurS. trasd de gase cai podul de la Neuillv, animalele s_au in lacul Enghien, anlrenind-o si pe solia sa. A fosb internat la
speriat, luind-o direct spre {luviu. Din fericire hdlurile s-au rupt dsinpeitomableuragl zaculoolmnudanunsuieidg-eardsdiri.a.unEn.sdqeu,irionlt'r---uncaared'iin-azdilieaganoinstfieipatt un acces
qi doar primii doi cai au cdzut in apd. Trdsura a rdmas suspendaid
pe marginea prdpastiei. Accidentui l-a impresionat intr-o'asa md- furculi!,a

surd.incit,qi-a- pierdut cunogtinla, reveniidu-gi tirziu gi cu mare In ziua iesirii sale din stabiliment a semnat in actul de eli-

greutate din leqin. berare cu numele de... Brutus-Bonaparte-Comte.
La 23 noiembrie, in acelaqi an, pe la orele 1080 seara, a avut
o vedenie ce a durat pind dupd miezul noplii. A descris-o cu fraze sd i.nlfeigdticmuqliutul-lciinndtdlbulaiammaessae,i recila pasaje din Homer, obiqnuia
ubapnizoafJer-elcdugeigainr.micjdoueleirLnednht(eao,inbeaolgteetezsaranslieendCi-noonddporeercpoetLub)luqcaiaboidhrioddmeeechnjLiureltuioei.ricOeiSciaosccnuhsisimduebt-raoa ,,ca un'scolian al lui Walier Siott,,
u-nusippuonrce,a, el - gi cerea sd i se serveascd ,,fundul suculent al
cvzineiilnegcalmeaLliiarnadetaeutalrrnee,mepiziuaaevpbiecrlfaiaiicpldeagasetlsij,ntsa,iiPo^nscrp-ioeol_ivsleidiniancdsdiceaetualescteleuleeIaf.s,e,cArihi(nc1ids-e6t-eaaa5ai.6Liqiba- ureIuib6nrsbartcei7umz)t.iipatlilncapLoriecmuioiltp-a"aleredtm,teeaehrpscaoaalctuL*d.-;
!

in S^Menaai .tiIrnztiru-,oazfliinad^up-sleecapte podul Artelor, a incerc.at sd. se arunce
la Montpellier,,
clar a aiuns Ia Nimes
gi s-a.intors acasd. intreaga sa viali este prrncLabl de accese cle
nebunie intrerupte de peiioade de semini:bunie, timp in care
de fapt si-a compus qi- publicat opera.
Interacliunea manifestdrilor geniale cu cele psihonsrr.ti.,
a continuat, iar o violentd si perslstentd durere tcaintaq,Gitiepi oesrrgitienesexntDatu,zmm, auesnn,t'icoteanmrae;pi,e-,aarafmdoseeLdrurictnaptrsnirhirsonl,piscalt,ciucuc,,liipuebrioinaededdoceumhaelnu--
cicloidei, cu care ae- alnti r-a de-
terminat s[ rezolve problema prilej ila trecut

qi nevralgia. fp^oasSptdaqinqi tbS-S-ii.animilqifto-icSn"im(.7^l7on6nt?r0--uc1an8ra2e5ds).ein-pNsrcourcimlearmuilelatssdeaifle,e,vrniitcuadare Auguste Comte,

ti_DtuvuleresALriio.lgeclohdu*i"aar.mtrh:aucLaputn.ipnnoauggt-trlipnuam,traaoa,xni ie.sipm(ar1r-uhu6[s.p5er8Aain-ur1se6ndGmicp2oi m)aocmetlneleitpelseducl;ifienrlunrdilnnbirstuie,ir.oJpsnrieiirlrorcduhedlisniggiuier.r.s.a..i__. a. al lii Dumnezeu

qi ezitat sd mentio-

zen.tLaa_daouutodpcsiaev. itid,st.iaup-ligndesict uintrehsetaingeuleri g"da.ng-.rier.ngaote, i;acrrediuerrauml aptreer- neze: l.n,,inv.preeqrieoacdeaercaenar mai r:rudd a Revoluliei qi in timpul unei
nop,ti detinut la Luxemburg, mi-a apdrut Carol

cel Mare si mi-a spus: de cind e lumea nici o timitie nu's-a bucurat
de onoarea de
avea un inceput de.cangrend. in plus, mentioneazd Le Doublel, a cla un erou ;i un filosof aqa de mare; aceastd onoar.e
era rezervatd casei mele. Fiule, succesele tale ca filosof
le vor
sutura medio-frantald era incd cieSchisd,. fapt care, pentru mulli qgala pe. ale mele pe plan militar si politic'e, dupd care a dispdrut,.
danintr.ocpoomlougni .a.i'rscfiorqnist,titucrie'ineruclalruaicpteasrcdael Adeseori, refelindu-se la vedenia-ai'utX, sp.rn6a cd i s-a ardtat
inteligenlf i-egit cu totul Dumn^ezel pentru a-i vorbi si a,l incuraja pentru a-si duce la
ten-td neobisnuitd. bun sfirqit misiunea qi programul.
"ru uio.* qi de o ionsis-

Auguste Comte flrg8-i857). Se spune despre el cd a avub Saint-Simon a fost un bolnav psihic, inteligent qi remarcabil.

toi.l_omr asreecqoiludluuiraabl iXldIXin-flleuae;n'aldfoassut pinrareoarileitnattedrpiiefirjuomsodfitcaeteanseabvuann2.- cd aNfoicsot laprieVdaessitliienvaitcisdGinodgeopl l(in1e8a09sc-5I.8ob2m)issiu-anecrseuzpuetriotoartd,timacpeeual
Stdtea inchis toatd ziua in camera
sa, scria scrisori incoe- de profet, adeseori cdzincl intr-o stare de umilinld fdrd marginil.
rente, cu r.uvinle pe care le sublinia gi , arp
se refereau la fapte Atins de un misticism morbid, mai ales in ultimii ani ai vielii,
absoluL neinsemnate. cu prilcjul unci ptimbAri, at'rut sd se a'unce a murit aproape nebun, Idsind in urma sa o operd remarcabild.

GP'_\raa.mler".oi',sn^t,IPDec1La9r;r.;0Ais;5uL',.cge1u;9;sD"0le'o1Iul,CrbpTolaem;g:;t.;eL',6a7Bp1cisbr.6vli.conhe{hoedrot(ugleeieoddecersvepdaheuiloudsxeopPmhaeessscsacieol.snLt'peamoCsphi.trivEoindsi.tqeFus.e:AmSlcaeaidnnil-,, Intrebindu-se mereu dacd nu ar fi fost mai bine sd ceard
o catedrd de botanicd sau de patologie, a oblinut in final o cate-

_Bi.b-li.orthOdsqsuipe Louri6: La psychologie des romanciers russes du XIX-e si6cle,
de philosophie contemporaine, Ed. F. Alcan, Paris, 1905,

732

133

drd de istorie rusd si fdrd a piercle timp, a imaginat imediat pro- Cunoscindu-le pe cele trei fiice ale doctorului Berce, Tolstoi
iectul de a sbrie o istorie universald, pentru care nu era citusi de s-a indrdgostit mai intii de cea mai mare, apoi a avut impresia
putin docurnentat. Imedial, s-a simlit obligat sd demisioneze,
crezlnd in darul sdu de profelie ,,privindu-se ca per.sonajul cel cd o iubeste pe cea mijlocie, ca pind Ia urmd sd o iubeascd cu ade-
vdrat gi puternic, pe cea mai micd dintre fete.
mai important qi cel mai al Mai tirziu a inceput sd se amestece in viala oamenilor sim-
interesanN crea!,iei ,,alfa" si ,,omega",
inceputul si sfirsitul".
pli, imbrdcindu-se in haine de !5ran. In epoca cea mai glorioasd
Trochinl, a fost de acord cu I-ourid cd Gogol era un mistic,
dar nu a admis cd poate fi considerat ca un bolnav psihic, in fond pentru talentul de romancier qi totodatd cea mai calmd din viala
totugi acest din urmd diagnostic fiind cel mai aproape de realitate. sa.interioard, scria:,, cu toate acestea, simt cd nu sint, cu totul
bine, din punct de r.edere sufletesc si cI aceastd stare nu se rra
putea prelungi prea mult l,irnp". Indoiala, sentiment pe care il
aparLlienoen-al{ci,ceoleliacieavteicgi oTrioi lsdteoip(etBrs2oBn-a1li9id1li0)..acCceelnetburautel ,sicnrtiirtlonrdruins cunoqtea incd din tinerele, l-a dus la ideea fixd a sinuciderii. ,,To-
categoria agazisilor,,originali". moartea singurd esl,e adevd-
tul este o minciund, spunea el, doal
ratd'q qi pulin a fost si nu se sinucidd.
La virsta de opt ani a fost cuprins subit de dorinla de a zbura
Ossip Louri6l esle de pdrere cd Tolstoi a fost unul dintre
in aer. AceastS. idee l-a obsedat pind in clipa in oare s-a decis s-o acei oameni rari, cdrora li se poate aplica aforismul englez:,,t,hey
pund in aplicare. S-a inchis in camera sa de lucru, a deschis larg are certainly cracked, but the crack let in light't (aceqtia sint in
fereastra gi a fdcut gestul de a-gi lua zborul... A cdzut de la o indl- mcuovdincte. rtToliclsntio.tii,ainfsods.itiucnneaplearsloonr alaj sadccsednitnutartedluemgiennaiu).. intr-un
lime de peste cinci metri, de pe .urma cdreia a zdcul tinip indelun-
in autobiografia sa2, Tolstoi face menliune referitor la ere-
gat.
ditatea sa. Bunica, Pelaghia Nikolaievna, era fiica unui orb. Bu-
lntr-o altd zi, i-a venit ideea cd fericirea nu depinde de eveni- nicul, Ilia Andreevici, era un om redus iritelectual, jucdtor pasio-
mentele exterioare, ci de modul in care le acceptim noi. Un om
care se obisnuieste sd suporte durerea nu poate fi nefericit. Si, nat qi nu poseda noliunea banului, imprumutindu-i pe to!i, fdrd
pentru a se obiqnui cu durerea, el se antren&, in ciuda unor sufe-
rinle un dictionar masiv cu bra!,ul intins timp cle sd mai cear5. inapoi ceva; punea la c-.ale numeroase afaceri, care
atroce, sd lind ducea in hambar, lua,biciul si se autoflagela Loate esuau...
crnci minute)
sau se
cu atita forld pind nu-si rnai putea stipini lacrimile.
Xlaxim Gorki (1868-1936) pe cind avea virsta de opbspre-
in tinere.tea sa) rfu vroia sii facd nimic la fel cu ceea ce fac zece ani a fdcut incercarea de a se sinucide. El a aparlinut, in
mod incontestabil, categoriei de personaje accentuate, fiind atins,
alti oameni si nu s-a inscris la Facultatea cle limbi orientale decib priritre altele, de dromomanie.
pentru cd toatd lumea prefera l-acultatea de drept. Una dintre
mdtuqile sale, i-a scris: ,,tu ai dorit s5. treci intotdeauna drept un Guy de Maupassant (1850-{893). Acesl, scriitor de o fine,te
original; originalitatea ta nu este altceva in fond, decit un amor extraordinard, a murit semi-nebun, dupd ce mai inainte a fost

propriu irnpins pin[ la extrem'l. internat timp de optsprezece luni irr spiialul doctorului Blanches.
Psihonevroza de care suferea, data de foarte multd vreme, fiind
Mai tirziu, dupd ce a inbrat la Univer.sit,ate, gi-a propus ca pusd in e'r'iden,td cu mai bine de zer:e ani inaintea interndrii sale,
in doi ani ,,sd cunoascd absolut totul" ;i dupd ce iqi va sustine si
teza de doctorat ,,sd fie primul savant al Rusiei'!. Dupd o serie de timp in care boala l-a mdcinat cu incetul, Idsind urme adinci.
ayataruri, cind totul i-a fost potrivnic, s-a imbolndvit grav, mai
mult psihic decit, fizic si a abandonat totul, plecind in pustiul bag- Nevoia permanentd de a pleca undeva, de a cdldtori inconli-
chirilor, pentru a duce o via!5 primitiv5, simpld, cit mai apro- nuu (dromomanie), de singurdtate amestecatd cu dorinte si am-
piald de ('ea a naturii.
1 Ossip Louric op. cit. pag. 238.
I Trochin: Le genie eb la sante de Gogol. Revue philosophique, tt906
Paris, pag. 344. = Lnon Tolsloi, -\utobiogralic, Ed. ]ler.r.urc de France, 1g06.
Arv6de Barine: Sur Ia Jeunesse de Tolstoi; Journal des Ddbats, 3 octobre,

1906.

3 Dr. Cabanes: Guy de Maupassanl, chez le dr. Blanche. Chronique m6-
dicale,1897, pag.682.

134 135

C!i!hiriisdtineaaaduScueedoievi)i,atloi tmulounmdebnriit qi strdlucitoare (vezi regina G6rartl tle l{erval (tB0B-1855). Publicist ;i poet, a c5rui
de o melancolie
apdsd.toare, nevrozh a fost, studiat[ cle Arvdde Barinel, nu ciescindea din impd'
indicau un creier bolnav. Rdddcinile maiadiei de care suferea, ratul roman Nerva, aqa cum o afirma cu orice prilej.
se poate spune c5. se confundau cu cele ale talentului sdu. gi ha-
lluac",indaelmiileonasturedaitzivdecd5.inauntuovruellen,,uPeavaepadu"ncacrgeiievr.edlaenfeiillecdainal"ita-tlotor-r Incd din adolescen,td s-a manifestat ca un mistic, atras de ocul-
oameni. Nu odatd Guy de Maupassant a declarab cd acasd il ve-
dea. aqezat in fotoliul sdu, cind se intorcea din ora;, pe... dublul tism, noctambul, foarte precoce, mare biutor, nomad gi boem.
sau !
Avea halucinalii qi putea fi intilnit la un col! de strad5., cu phl5ria
.J*uq Jaeques Rousseau (L7t2-L778). A gvut o ereditate in min5, cdzut intr-un fel de extaz.

nevropaticd inc5.rcatd. Pind la a patra genera,tie, strdmoqii sdi La Tuilleries pretindea cd vede pegtii rogii din marele bazin,
au fost negustori de vin qi in acelagi timp mari bdutori. Mama cum iqi scot capetele din apd pentru a-l convinge sd meargd cu ei
la fund, unde-o aqteapt[ regina din Saba.
sa s-a cdsdtorit la virsta de opt ani, iar tatdl sdu afirma ci are
Odatd, pe cind se gdsea la Palais Royal, trdgea dupd sine un
idei ce-i cad de pe lund! De meserie ceasornicar? vroia sd dea lectii homar viu enorm,legat cu opanglicd albasbr5; altd datdse plimba
de dans, ca sd nu mai vorbim de multe alte bizarerii. cu un ciine sau pui de leu si se mira since r cd medicii nu-i permit
Jean Jacques a citit mult, fdrd nici un discerndmint. La sd se plimbe cu un homar, acesl, animal fiirrd serios, tdcut qi liniqtit,
optsprezece ani a plecat cu el o fintind a lui FIe- care cunoasle toate.secretele mdrii si nu latrd...
de acas5, ducind
lon, spunind cd iqi va ciqtiga existenla arhtind-o oamenilor in A incercat in numeroase rinduri sd zboare, imitind pdsHrile.
ptele; a practicaL pe rind toate prolesijle: ceasornicar (meserie
pe care o.invd,tase de la tatdl sdu), scamator, maestru de muzicd,,. Intr-o zi, in momentul in care, aflai pe o stradd. din Paris, aqtepta
gravor, pictor, servitor... qi a fdcut rind pe rind, dupd impreju-
rdri, medicind, muzicd, teologie, botanicd,- meditind z1ua, in piin cu bralele intinse, ca sufletul sd i se urce la cer la o anume stea, a
soare torid, cu capul descoperit. fost ridicat de o patrul5 a poliliei qi condus la cel mai apropiat
post. In altd zi, s-a st,recurat pe nesim{,ite in bucdtdria unui amic,
. lndrdgostit la unsprezece ani, va spune_.mai tirziu, cd timp unde a deschis toate robinebele ardbindu-se nespus de rnindru de
zece ani qi i-a
de petrecut intr-un continuu delir. Se credea urmdril isprava sa.

de entuziasmul oamenilor, apoi c6 e persecutat de toti: de Prusia, Adeseori vedea un soare negru pe cerul pustiu qi un glob
de Anglia, de Franla, de regi, de fseimsepiu, ndeeapcre[odli.uPqml6caaniibrsudsicl-dainu rogu ca singele deasupra palatului Tuilleries. Pretindea cd poate
hanuri abandonindu-;i bagajele
rmefiutuziat tpsed{rfiizeerp, rpime hitainngiiuncghiipseoabrreutaatfunsdcinuc-inl dmaai influen!,a mersul lunii pe cer qi multe alte enormitdli care mai de
seryeascd. A fost care mai ciudale.
solicitat aceasta.
Distribuia singur trecdtorilor i se pdreau suspec!,i A fost internat de mai multe ori la doctorul Blanche qi dupd
qi ostili, un memoriu in care pe jsutsratidfidc,aci-deetiyle
persecutorii. In ce-i trecea criza, se intreba dacd nu cumva a avut ghinion recd-
iqi
din urmi a scris lui Dumnezeu o scrisoare foarte tandrd si familia"r"die, pdtindu-;i ceea ce se cheamd raLiune.
pe care a depus-o sub altarul din catedrala Notre Dame din Paris.
Masochist qi exhibitionist, Jean Jacques in ciuda tuturor excenbri- La cererea lui, o societate literard i-a oblinut externarea

citdlilor, a fost un mare scriitor, un geniu delicat si plin de din casa de sdnS.tate si Nerval s-a dus direct intr-un cabaret dird-
tandrete...1
pcDo5o.rnadamotn,npedeieds;etorarMtd,aaipnVeteiecnialolerne-Lpialenatcerdirnntade, jauipncocaie, prscipeinusdaninsEddstschedesraplrainfziSurcaeoinrcdtuoCnuuynlr
l Eugene Ritter: La famille et la jeunesse de J.J. Rousseau, 1896.
Lombroso et Brunetidre: La folie de i.J. Rousseau; critiques sau jarbiera reginei de Saba.
I'hisLo-ire de la litt6rature francaise, 1894, pag. 825. Etudes sur
1 Gauthier Ferridres: Gdrard de Nerval, La vie et l'oeuvre, 1906.
Mrihius: J. J. Rousseau Kranirheilsgelichte, Berlin, 1887.
R6gius: Chronique medicale, Parisi1900, pag. 5. Arv0de Barine, op. cit.

136 137

Gustave f,'laube,rt (1821-tSB0) a fost, epileptic sau mai bine Binet Sanglel a mentionab diagnosticul de epilepsie pentru
zis.istero-epileptic. Maxime de carnpl descrie amenunlit maladia nerrroza lui Flauherb, in timp ce Felix F{egnault2 a preferat pe cel
scriito_rului: ,,mai inaiut-e ca ultirnui grdunte de nisip sd fi cdzut de isterie. Ren6 Dumesnil3 care a reluat problema in ansamblul
in orologiul_ce marca cel de al do*azeiilea an ei, a conchis optind pentru isteroneurastenie qi a atribuit moartea
ar vietii sale, un rdu
qpncimodaunmp"-gfllieanacrcti,unanndabeoulivlq-ori.tmole-szaa.tu[du,lcurupidi,e.spetrl_cr-icanaitansrlii,eoni vitcmPira-taorurebpancienlieumzGlsinououddssdualaa-tslvIuedii-npeasnteiurur-lf-mosiacuiitorda_paoior.rib.en.,ocs,,lrau,ipirllt.eedr..e.ma_rmclAiesuCsiauareucsrcrdeluaod,rr,qeei,,i rrnei hernoragii ventriculare.

in orice caz, Flaubert a avut in rnod indiscutabil o psioho-
nevrozd. De pilcld, atunci cind descria otrivirea Doamnei cie Bvary
sim.tea gustul arsenicului pe limb[a qi a fost pe punctul ca el insu;i
neputtnltos gt const€rnat, am asislal la crizple, r o-l s, ulurau si sd prezinte toate simptomele cle otrdvire, ini:epind sX vorniLe.
un roman, spuneas, am senzalia cir fac ceva colorat.
care e'au formidabile. Ele se produceau toate in acelasi moa si ,,Cind scriu intr-un roman catar'ginez, vreau si-l colorez in purpu-
erau precedate de aceleaqi De exemplu,
fenornene. Brusc, fdrd nici rin motiv riu. in Doarona Bovary, am at'ut, senza,tia culorii r"nucegaiului.
oaaupc_harir3ue.:ln. tsp,triGinvugirs;etaaavpioiiqie,i rrdaidupipcdlaincXciatedpe'ualsgipeiaoeiumranddc..eu.,psrapinm.rsn"odae;'flpiamacldoroadrfeiina; csodimcrdhtisiuienl Cit priveste ronlinutul, intriga in sine; ea imi este indiferentd."
Fcrtin6, medicul personal al lui Flaubcrb, spunea cii acesta
drept; totul irni pare de culoarea aurului. Aceasth stare neobisnuitd atunci t,ind se apuca de scris, c5.dea int,r-rrn fel de transd, exLe-

dura a.deseori Li mp de t il eva minrrte... apoi tala i s. al bea si mai riorizlndu-se.

Amzduepurogrlited..pgljdlregicdi9!depp,Ag[sahtea.!sjdonzLdesir.nexbdpsreir.geafese.i:el'ia.nadmaissruppi elrcirnuhasmatdnii;uadlatruulei[ririig-lnefao'a;ssctipa-errte,ldump-l,l.aoaptmtueilencsnlb[rtr.-uusuoctnaoitstsep;ia"uratiueuunda. Charles Earitlelaire (1824'--1867), Pirrintii sdi, spunea chiar
rlu muril, din cauza unei nebunii
teel,ri,b,ailue"f.osStcicriliitoot,riusl aau nehuni "'si
abuzal, opium, tutun si vin si pdrea sd
dc
aibd simlul olfactiv inclinat irprd perversiuni sensoriale. Prefera
mirosurile pl5.cute, men{ioneazd Lcmbroso, acele mirosuri caret
sunet pling.dre!-, al cdrui ecou imi mai vibreazd incd gi azi in urechi siil ins'.rpoi'tabile, de putrefactrie,
pentru "q.inh.arlsntdat, atos, de-scom-
;i convulsiile il contorsionau in fel si chip. Atingind paroxismur, p,-,n.t" care ins5. lui ii incintau nasul. BernardT adS.uga:
in car.e intreaga sa fiinli era intr.-o continud trepiditie, ii .rr-a upoi
invariabil un. somn profund si o sr,are de epuizare ce tiura timp'cle ,inBsauuqdi:eslauirflee,tuul nmemuaprelugleu;trempeet rvleai-unrri.irodesuprai,rsfupmun' eaaqadceusmpresusfilnee-
mai mulbe zile."
t,ele altora plutesc pe sunet,ele muzicii'1.
Nevroza a rlebutat de iimpuriu si, din cite se pare, i-a provocat Bauclelaire se autocaracteriza: ,,exisld in inine un fel de
qi sfirqitul._Aceasta rezultd din doud note ale lui Goncorrrt, men-
e!,rioanlantie,dduenMcaoip.iSl,imseo_ ncuqfiuCndabaaan6tist: pldcere rnaleficd c5.tre parfumuri'!.
,,Flauber,t ne-a spus cd, pe cincl igi vopsea pdpul in vetde^gi era impulsiv; Xntr-o zi a incercat
lecturile sale, incit isi s5-l sugrume pe socrul sdu. 1n conbinuare, iatd descrierea uneia
de tare in
mug,'a limba qi iqi infdgura.o guvild de pdr pe deget, pini se intimpla
mttsueaurtaitri'a.ittddIdn[c.i.ne.dlieclmnaituiiun,zn-eaodaeutzranis,uemsi. -ocaarhf:ietlai,aidgicsaaotdlreelpa,usPinlnoagtu,serc,ichdcpeziituianm"dml-rainrn-.crtirrrui-t,su'rciinln*aritgio-eoruiatd;cmpa-um;a;nl;eu;br"idibaaltioard_c"- dintre lglumeie nervoases(B: ,.Sculindu-se prosl, dispus' Lrisb, obo-

1 Rinel, Sangl6: L'6piiepsie chez Gustave FiauberL. Chronique m6ciica16"
e1b80n0o'-rl',LFaramFElm.jxtic4nR.ltes"gsinua1ru9l0tG1:u. LsLt'eaasjv.eo6l'2Fs.clarvuablieornt's
de epilepsie congestivd... cu toate simptomele, cu spum6 la gurd... d'i!ilr.nsic-sur los.hommes dr gonie
nepoal,a sa a vrut sd-i mina... dar o trlcvue dc l'hypnotisme lgUO- 1901
apuce avea aqa de strinsd... t. X\'. pas. 270
lncit nu a reusit,2',.
3 Rlen"e Duruesnil: Flauberl,. Son h616dit6' -qon milieu' Str m6thode,1905"
al-liboL: Irsychologie des se.nLiments. Bibliotheque de philosophie con-
Yqt.taml,aIMiJu..,\oi,iillct*aLlih\.yrlnianro'na,jlcb,rlera,odsu.C,cddlsheeur(pocClo.nprrriirmlq.ceiut.pp.oes:upier"aSli;,ogoa.tAu_.7sv.ie.0cluI3nv,l.e'i.rdipsearaiSgiio.lridor8as0-pi"ruqi,n,issct,u.relpVOluaI"ir,' iGisap,ea"lg1iFn8.el9aM2au.uaboeprt., l.ern'no5r'\aIiilceh. aIute: dG.rtrgsluaSr-,ePFalarius,lJFcr.l,Aclhcriionn,iqpuaeg'm366c5i.icale, r900, pag. 775.
a murit in 6 Echo du merverilleux, Chronique m6dicalc, 1900, Paris, 1tag. 627
7 Bernarci: Conf6rencc sur les odeurs dans les romans. dc Zola, pag. 8
ciL. pag. 670 I Ch. Baudelaire: Le mauvais vitrier. ['etits po6mes en prose.

z Prima clizir'a avul lic noaptea in preajma lui Bourg-Achard

138 139

riltycssq1rdbnotynaloiprasniirp1aie-ilcuniro1smeelti:zec,ant1atdTnauencdbcn"It.1lum.pdesluAdeddptgu3;e:nIreder'l.e,u-rmau;i.eSt9iruBalaier.eori$anpilenreilvt:arqmcoopeBmiissa"pnu*simreuircddna.tatuoeoegdtrdu,udrtsddrlzricpldauvclsagalicea!riiieigdaeiesclLniaelllp..lfired-apudiefenr.lt.pam?ocnordlrilaeiqaraoassenfscfreabepggorrdrl-su!'notaediui.ta.aats.iim,remartdli.cmsilmaalc,,"cr*ac-bsrrLuirugp.*,uceed.ioo[uduia,qral.unupmoet.penlrantrmil-i,liraliibirtntni.sin,aijpq'!e-.irtsipracjidni-pa.anuuipairtiAaaascrsrmr.eciaLsiild"taimr"mslniqrsiaem,.bu'qtJrdamtcaatrpenar-rre,ue&suBsafiurfsug"ria"aiimpt;u,-n"ocpslarn*i.iglgc".,enyenetizucuadirerE;nii.giddss"crd-grlas"o;aasidai:a,daii;oeiis1to;rmne,e.imlt,"peid.lie,,u,!rraavra;_'C."u,rir,oip'r;iniu;aierls'"a*rrand[.uunalruluidtoa..o(attmarr"iadpr;_u"aicpLrrerfi;g.brtdrf_::caL.l,;r{puir"saie..ui,-damlne&rJdnirsrLpag.,"i";tnprtnid.;bu"gpia$-e."'onr"lifudi1;ireiar.i;umtai€afu;ndd";.iiugsrairl;in'na.ii.r;mjr.;!o_A;tnl'ouJl;ara;i;;crz"aciclufs;,;;arin;ed.d;"""ai;ieir:;-Lvunr;-,i"p_;r;rc"ilar;,iaric"tret,.;d"JVoo;ruiii;ae}t;ue,u;lF;ezm.'lii'a;trcin-ioa,ncpidt!nie-u'^e-u,aurlnic#r;l,ulra_gon.rerrrd;lSoc"uaiJieei""j#.oanlelu,L*iua,trtesss',rzrul;'eai.dmpdpe:io,"ooaLc.s"rfnanu,"erra_cogLasdtur.rarocierniitut_e"*urai-r_uciseenia;--e."t_l, du-mi o privire timp5, hidoasd, fdcind o strimbdturd de urd qi
dispre!. In acel monient mi-a fosLfricd qi m-am intors repede cu
fat'a la ndminL. cdci acel sryl... erant €u'cl.
Lof6hure2 a studiat ipdeaproape hipersensibilitalea lui Mus-
spune cd ar fi
set. Se p-arveuzLe.nclaut f'enomene de telepatie;i,,.dupd
MarbelleL, ar fi prilejul ulLimei sale maladii, un
Doamna
fenomen de dedublare: a tras de cordonul unei sonerii fdrl ca md-
car sd-l fi atins ( !).
Avea qi audilii colorate (fenomen studiat.in ,tara noastrd de
nrofesorul'Gh. Marinescu). Doamnei Joubert i-a relatat intr-una
hin scrisori cd a fost foarte supdrat, luind masa cu familia sa' a
fost obligat sH sus!,ind o discu!,i-e pentru a demonstra cil nota ,,fa"
teularrnaaasaignldtaeo,ldibn,'|eb.onrLEdual,inndv,z,si.irloesClt'!oaainfoldsaqeitdieeeo,rpianoL cvs5oas.acuteloonandot.euecdsuaoacponerisa,btneiinoldlt'urb-dcolrcounsrfdiiinlddgseueoErds,Yuaozbciitn,ed!ai'deaelLesgcppoaednrre--l
delele inc'd noi cu foarfecele qi a lipit un sigiliu mare' roqu pe o
hart5 a Europei. cdtre zece sau doisprezece ani, a fost fascinat
de cadrul aurit al unui vechi portret, de care se serYea pentru
mdaeesiecisnaaculeitofahranipniancnoittiedz,aep.-liae,,-pAFteoaninvetulaetinrmuebpiiltemaaulri,llutueinfGefetuioqlgrugrgbi:^rSomadneaddt,ad9lieomnsuoolnraepdrsida-
Marcelina'q. Intr-o noapte, pe cind se afla la Venetia, menlioneazd
ma emnu.tSriceteprdereebsrpuaapl,ruacnliueziehcedgmB"ipnalue"cg.liieleolad.irreeaaprt-r,-dn'iu$riit"ft*lai;to.'roit;df,u#ntu#ilrraom.ooli,s_ trezit stiigind ingrozit: visase sau v5.zuse fan-
George Sand, s-a jurul sdu.-$i doamna Martellel (Addle colin)
tome"dansincl
in Musset atinge uneori supra-naturalul
scria: ,,starea nevrbticd alui
Alflsd ele llrusset rrBr0-i857) era toxicoman. prezenta si m-am intrebat adeseori dac[ nu cumYa intr-adev5'r posedi
deseori auloscopie inte'nd. Iur.ru pu',.a.e l_a a", .;r'in harul unui al qaselea sim!, cum ar fi de pildd o a doua t'edete"'"
..Noapie de do, embrie... n,i^.,,our"
poezl. maj ales in
Doctorul cabandsa a studiat cu aten{ie dipsomania lui Musset
*,emiriimMlalnnaiu'rL:aadruai:abviusdbgUjaizusm:enGierln,eLuOtauhdemto.su)tleoorsbn:a.s;aqre,l:_gricL:idtdb"e.a-gbnerac;ad.uir,u,Srdnmr,mclz-Cbpeabiehltaiuan:nrgvuitiaclasd.,cedirurmalraz.nopsm'tautmrpCnduaotpr'ur.nrciilbieeaniel-jcdi.ainagd"nsli,ia^bateadaniacit.nrlad.piubc'zmaausetliadeurni;hrein,ptcirn-anrnrgt4lbiiai."ir-n,r".uaerri;tae"rarm,itce"lt*""rd"'en{.ri-"ton-L"-'pi;rrirno.t;.pcnir.ui.drrrtuli'n..r-ai;.ielnn"os""pei;.niLra;arrriiitngnpsr"ar,z,r"aa-.c.iitt,l,aIeo.eomiaf.bas'1iL,n;Ie,ta"a;E'uuug"a;tc;..nir;kri"i,;n$a;"apirlpp,1t_,La":ereda;;a;"r'icnXi;ii"umt"n;'rLolfle,t;tor.i'irvrgufli;tealfiidui'i_i,arif"tzuc"du-,.puuira.nninpzrts.tite'n.dr.aco,a€iluranAde__ti" ;;iNg;i,api"ntci.eiopurnt ilucar"arAeaitrplarindceitMaruesaseatfifremraa'tsiedi lui Charles Maurras;
men-tionezi.mai intii

nebunia care r-a marcat incd din copildria cea mai fragedd. Ndscut
. cu o fire neliniqtitd, vizionar, pulin maniac, a avut cr.ize d'e epilep-
sie, d.evenind alcoolic la virsta de douS.zeci de ani..."a.
,,CeILmaaciaafedneseeaau,ac,h,Rel6ngeerunsl eii"' mentioneazd mai departe Cabands,
aducea o farfurioar{ cu ligdri gi un

l Paul Raymond, Progrds m6dical, Parisr'-1905, ppsafgc'h. i?q8u. es, 1899 l" IX,
cles S6iencei
s Lefebure: Mussbl sen"sitif. Annalei
13 si 80.
oasr. Barine: m6dicale, Paris, {906, t. XII.I, pag'.130
3 Ai'vdde
"]""rir_ Chronique
a Dr. Cabanos: La dipsor.hanie d'Alfrcd de Musset; Chronique m6dicale
l George Sand: pag. {{0 Paris.1906. paE.142. A se'vedea in aceiaqi culegere la pagina 302. oscrisoare
Elle et Lui, Erl ition du Centenairo, paris,"
a doamnei i{hrietlet (Addle Colin) guvernanta lui Alfred de Mussel'

140 141

groaznic amestec de bere qi absint, pe care il bea dinbr-o singurd ca avind stbri nevropatice. Bossuei (4,627-1707) cind scria, prefera
o camerd neincS.lzitd qi iqi punea pe capr qervete incdlzite'
lnghiliturd, cu acea strimbdturd caralteristicd de desgust pe care
Malherbe (1555-'1628)-lqi numerota ciorapii cu literele alfa-
!i-o provoacd de reguli o doctorie nepldcutd. Oclat,d aflat sub betului, de fricX sd nu-i pun6 ia fel in fiecare picior; a mS,rturisit-tr
actiunea, drogului, Alfred de Musset se aseza cit mai comod pe intr-o zi cd poseda... cincizeci de perechi!
Napoteon (1'769-LB2L) suferea de crampe la umdrul-drept
canapea, isi aprindea prima tigard, apoi alta, pind ce farfurioaia gi la buze. credea in presentimente qi in-ho:oscoape qi deseori
era_goald... La orele 1130, chelnerul chema o tr6iurd, il lua pe poet solicita vrdji toarelor sh-i ghiceascd vj itorul. sE-9rtaemdeisap,edrealz.iaul aundcei
cind intimpidtor se spargei vreo litera ,,M"'
de bra! gi il instala in cupeu. Se l5sa condus cu docilitate-ac,asd; vineri, de numdrul 13-qi ionsidera ocgalifnadt.idd.iqcii
bitrina sa menajerd il culca precum un copil."

tsernardin tle Saint Pierre (1737-1814). Nu oclatd a spus cd
vedea dublu obiectele qi cd acestea se miscau incontinuu iau cd
vedea lumini inainbea ochilor; cind intilnda ou^"tii in grdtlinile Hmile y,ota (LB4A-1902) avea numeroase Licuri si seara. avea
senzalii luminoase, mai ales in intuneric auzea querdturi qi clo-
publice sau pe^stradd avea senzatia c5 esl,e incon jurat de'duqmani pote. Simiul olfactiv ii era cu totul anormal. De pildd, una dintre
ryi rduvoitori. Igi imagina cd este persecutat gi talrrnniat, la fel
sdaelealmbfderitcuaris$iiriJ, .Jca. Rousseau. A tispit foarte histracliile sale preferate, era de a ghici de la disl,anld (din camela
aceastd boald mintald sd pu.tin, clupd propriile sa de lucru ce se afla siiuatd la eiaj, exact deasupra bucdtdriei)
nu-l face sd-;1 piardd felurile de mincare ce se pregbteau penlru mas5.' Putea spune
ra!,iunea. Biografii sdi afirmd cd, in ciuda tuluror acestor simptome,
s-a vindecat. Unii afirmd cd vindecarea a.fost totugi incomplet{ dac5. e vorba de roqii, un pui iau un anl,ricot;la peqte' daci era
vorba de sardele, scrumbie sau cirap.
atunci clnd autorul lui ,,Paul soi bVieircgiionleia"flesc, ruial6acdr.",,lptubia:icipi ".ni1t1ruleagrfii afrevmdzdutint dine..Z. oolma u,,lscimarfeonaistrludlitmpirroinsunrailso"r,siroamaarn[lcai-t
psin.nses.la-mscaarzaugfolel"'.preferinla pn erul Bernard
cu nS.rile
impoltanla acestei analize pentru psihologul ce Yrea s5..surprind5.
gi Bernardin de Sainb Pierre si-a descris singur nerrroza: ,'Ca secretul artistului, de a gdsi formula temperamentului qi eventual
Oedip, vedeam in plind zi doi soii... gi nu puteim lraversa Sena al talenLului s5.u.

cu barca fdrd sd fiu cuprins de o fricd de nesthpinit... Dacd treceam Mergind pe strad5, Zola numdra b.ecurile de ga1, numerele
singur printr-o grddind publicd, in care se afla un _bazin cu apd, caselor ql mai'cu seamd numdrul trS.surilor, pe toate le aduna in
simteam cd mb cuprind spasme si groazd. Erau momente cind fel qi chip, dup[ o reguld numai de el qtiutd, le descompunea, le

credeam cd probabil am fost muqcat, fdrd s-o fi qtiut, de un cline muti,ipticl'si interpreia clupd metoda kahalistd.
turbat... imi era imposibil sd rdmin intr-un apartament plin de
Mulli dintre scriitorii impresioniqti aveau auditii..colorate
lume, rnai ales dacd usile erau inchise. Nu puteam traversa o alee sau gustul gi mirosul le erau asociate cu d^iverse. senza,tii. neobig-
dintr-o grgdind publicd in care se aflau adunali oameni. indatd
unrumits".stoiabreizloarreli.teArset,fevle, dAerathruesrpReicmtivbacuuillo(r1il8e5: 4A-1, 8n9e1g)r-u.;lEa' auzul
ce aceqtia md priveau, credeam cd md vorbesc cle rdu, degi poate alb;I,

cd nici nu m5. cunosteau...,,. rogu; U, verbe; O, albastru.

in momentul ln care Bernardin de Saint Pierre a prezentat Ren6 GA,hinl eignru,,;TEra, iatelbd; uI,Vaelbrabset"ruf,5.Oce;arouqrmu;dUto,agrealabecno'res-
pondenld:
primele simptome ale delirului de persecutie, fratele sdu a fost
atins de grandomanie. De altfel, toli fralii si surorile sale aveau Pentru Mallarnn6 (1842- I'B?B) corelai,ia vocalelor corespunde
la o evolu,tie progresivd a sim,turilor noastre.
probleme de naturd psihicd. Fiul sdu, Paul, a fost internat in 1854 In cartea lui Iluysmans (tB4B-1907) se prezintd un concert
inlr-un ospi,.itr. de senzal;ii gustative: fiecare bduturd corespunde, dupd acest

Enfantin (1796-1864), Yililers rle l,Isle Ailam (1838-lBB9), .eas,qxiunoettromnrap,nclu"rrui,a;lo;c,aSgr^rene.tslt$iptiauscnuadgnleideaedtn;uuisilp<ueduitamua'ecndleuuusllitcaceioncrpselait,psrrupdinumrenadettu'enlfutl-a.si,uuCatnuuleerlautu-ci'claudioinrudstieiems. ucopn)beodctieee,
Barbey d'Arrrevilly (1808-1889) sint considerali de Lombroso

1 Bernardin de Saint Pierre: Etudes de la nature, Paris, 1. I, pag. 461.

Chronique m6dicaie, 1904, pag.470.

742 143

sacpSspO,csilAct,dnitoogo$pnamruriui'mcttacatcClimensd'deniteauidLitdeonor,rurbarsdvl'adIpio.tnCetnlifaaea.sa,er,ueo.mntqduocclslitsnicnaeeaIanela.oianbangdtlslasrowlllrigiosiiteume,i*emttnnuorrtfhnil!colefidecutupi.spioio.rd.ttn.pseliteieaceoe,rmuesktrtpdimnnnolbarmiilpevaaiDmteuaslireour-ricrurrbinntlsr.ut,ranamertuiaun,Brsedaarirtf.n'lcnamrdaaodluur.aorsuoighetrci'nales,"eltbeorzrif,aeslarlro.u.oemiuarnderiaetmrrcpv,e"a]clfg-bdod,,hopusurhice..ri-r*die.afd(aniliuogrirAoe1fei,rsin"jarucnridr7rtontin"dru,olrrgO'i9.f;ooii.a,,o-aoenelt1'gu.lm'rop"srtaa;'a;i_ar-iuL*nitokrrn";,ma'usleen""soi.r*tti,rni,p",petS"aptrsi,inniia.i'ida"rrc.a^J";5if-qentite*"r.hi--".fo;lo."qi0ua"*'biJ.n'iuu'irn,\'rri,arn)o]rqrnli1"rrir,titidancirrsrruogrs"",df,ni,iura]or__i.iut";nag%qun'.n_;Fpr..f1ep.,,.,.lfoedri,rui'cr{riou-m'.ierrHe"arlisulN,ennap_ftt-feme"e-aar;tuina,cirrn;nr;rinl;rg_uaodi;"'pt;icli;Jariao;nou;lui;o."ld;*in";d;se"ti;nid,,lnoi"e*sD;;"".i_'"ee;uai,*;lsiecdi;uaiaiar;oo-lia;lrllit*'"purioz,un:cuirl*,,"lraJdind."mci'i"ao*l,n"iJmut,"""'lirsn'.onlJipu"'toGtirr'-p.ummorr"aai'um,i*er,rrgniusiberia".o,L!np"p,r,,gngS,trnearaertpgoruaireu;".r_teteoe_.eu_-dSn-ti." d.al.elXelod_inntecsaqmuieerua (1689-1755),.ne spune Lombroso, a ldsat pe
re SCria. sa urmele paqilor sdi, atit era de agitat in tirrip

ma.i Ruffon (1707-1788), 0rebillon (1674-L702) prezentau cele
stranii contorsiuni ale fe,tei.

blnd_uA-m.sped,reti.m(1p7l7n5-c1a8re36in) tnreug-,'scioprpuuiel aiiee-ripar.icmuapriidncsildeedoeccoitnptilnimud-
agrt alre.
In rindul newopa.tiloq dupd Wechniakoff, ar mai putea fi
cuuneparincqiti:qdi 'mAleemmobreiart.i-(aIu7Is7l-d-bI7it€c3o)ntcinduruui;a,L, acguratnimgepu(fl2,3a6t-i1t BratB,ti)-
p"imt {(qI7g648^p-1"!8q4lW8)ica5.foastauvnute-opuliazavt iprsretacodceJ,zpeacr6,tiaalnei;aCdheavtderaaui,-

briand

ros de dorinte si vis (Emile Tardieu).^

dl-.oecfqoDrlioiqtslie.irraeot.ut An(Icc7ieI_l3ocri-naId7c8eu4rac)uairndecehsseicroiaipneltrrreidtelsin,ueprail,d,Iteienacuepi-tpeaenaatrpsuodizliienletdiinnivdterresugeni

monolog interminabil. vorbind de cele mai multe ori ca un ,om-
nambul.

;ij;. ;nntiiumcispo-Tadaereix,fd"idploilnisucdtdaiumzlic.ep,tllirauai[ole.iodnaaanlriidrr,m;*apil;i;;ili.e:,;fl;ru,.id oimpbiurla,laclutelaaomt ihenaD.inmedadrSietcabadlnlat(ni1tdd7.'6tCi.6i-nO1db8i1ds7nra)uiaascecaadsdrio,iagiiainpdtldeececpaleres,d,duiiles,reeal'jrioeea,ccseud
Moureau d;;e"iT",o:u;r'us,fua,zd,cuu.ub
rulind intre degete mici bucd!,ele de hirtie. Valetul plimise dis-
acrrvrtatea r.a si .um nimic
pozi!,ie sd-i pund la indemind pe semineu o intreagd provizie (Mou-
mlaesp]ne"leui!2tv,r,pr.rqeeJlVid.rncuemogunrleteutdaarincii,ernitetraadue"r(sanlInigiG.cacadi.goiesd4vp.paii-ran1tlu.!da7.de.i7.jl.onti,8n.,o).g,[$,ruasiijii*irnfcrnottudos;mu;tti_o;nanl;aiiien;tiJuesfrard".aunrfbs.cd.rt"taeta*runttre.icarcauirtos;;uriic'bindiirip"t;;.s"oi;_cI;,h,";ahMo;"e;n'ipl_rfedii;aetJr"mursi;d.diturmSali;ai_a,;sba"ii
reau de Tours).

sufoMcdartil,amcaeredeiiRp6rcoalmroicearu(1o77s7e-n1z8a4ti9e) a avut crize de nervi qi
agreabild de
sugrumare.
Anumite stdri sufletesti ii erau inso!,ite de o tuse specificd ca qi
de pierderea subitd a vocii, stare ce dura timp de citeva ore, totul
fiind inso,tit de spasme nervoase ale laringelui... Toate acestea au
fost apreciate de medici ca fiind de naturd. nervoasd.
mdRiaenytnsp^rMaoanmoddlfiea0le.mrteuoln(1sc6tlir2na2t1-16c6u770p8-,r),o_Ebloeem,ra"ir*eiip"ohuyhrpo"onm"dorarruidraselei,,smsaee-lmann_ca*otil.ai"cui.fm.LauJ.rurrrfoi,"uu*-i
Victor Hugo (1802-1885)1 pe cind avea doar paisprezece
ani, scria in jiunrn1a8lu7l8,sdinut:r-,,udnoresscchsi,dtaat jpunrogiepcrtecduemauCtohablieoagurbarfiiaen,da
sau'nimic'q.

incercat sd-qi scrie o genealogie qi sd-;i descopere strdmoqii. Doc-
r Dr. Cabands: Chronique mddicale, nr. 10, 1g99. torul Louis Veuillot a remarcai la Victor Hugo un egoism intelec-
tual neobignuit qi o fire extrem de iritabildz.
,2 Roger: Voltaire malade. Etude historique et m.dicale, t8g'.
p. Moti6re, chronique -Jair"tu, ,unz, - r Dr. Cabands: La m6galomanie de Victor Hugo. Chronique m6dical,.
,o;:""tou*tt' L'hypocondrie de La poesie dans les maladies mentalesi
1802, pag. t57 qi 242.
a X{aurice Raymond: Les m.decins au temps de Molidre. paris, 190b. r L'Enc6phale, 1906, pag. 27.L:

744

t45

idx,n,aounulmtdrdiAajrlolu-zen_ixlceaeaurnvlmfrooclrasaaeitrsndDifneo"uraa.eririDnntestaeeasbs,le-oppf,lirn'eglf-da(cra1vdirn8-qe2sdiad4csd-dJtsoaeB,rmcglpal5eoe)taarddtodilanutcsdarled-vzocu,iildtecpe,iaonmssveteled8srs5dit"nge-oa"rgmilJd.eaatinrulu"ar.anaccttlcdi.he,_,,i mind definitiv, ca incurabil, in stabilimentul profesorului l3ins-
fgvpaiiexdulonezrriui,n:nntadocepuhlaer-rosl..eas.pmpieAeennctiuaeemaatdapssolttpdsasuidrbsetutuiladrsrsefe.rodeerdrzdxeeiiasznltindtsaae,tcrbgzeulgI'niannoJimcieimrittouiptniiuu-all"csira-vurarrreei"lipeaiprr'ollro#iecArld,u.jos""um"lui-iia,rnar"api.Jsuu.tiu-iti"".d"al,erira".il.iuea_"' wanger din Jenal.
Dupd Lichtenberger2, br.usc qi fdri tranzitie, a fost cuprins
un an. Cind Dumas s-a vindptaL, a fost .uprins de o'vioientd crizd de noaptea nebuniei. A fost fulgerat pe neasteptate, la T'urin, in
prima zi a lui ianuarie 1889. Se aEteaptd incii din partea unor
addecucpmedsis,abdpicariisrtimad.inqroi fmieqrai incdiuorrleueiad,ec,Fuseocmruierr-iteadpiudruilrfCa,ltldadu. sdbe,c,,dlaug-pdrreezaer"net.ati"unfSnZoau, .:I i psi hialri ca est{eid'neis'',.,iifaroi'zme auipaeleresJl,u' .st'aalrcpa,,Psaro,fuept itaallAsu.p,Ara;aomgu'rliuiti-"a,
i
i .. I nloar, erea
Zarathustra" apdruld in tBB3-1886. Men{iondm cd s-au fdcul
I incercdri din punct, de vedere psihanalitic. I{itler a ayut un ade-
I vdrat, cult pentru Nietzsche ca filoso{ si pentru Wagner oa un
t genial compozitor.

,t Arthur Schopenhauer (t7BB-1860) a pr,ezentat o ereclilate
nevropaticS. foarte inc[rcaL[. Bunica sa avoa o ntlluqe si un bunic
t
mtc$Siciioen--atira,arTtecrpi'oiuniolsrertevqei,teud,edesaadettucioete:Lao'saoIsbantru,iisr{mcairseieaolleitleca(c,)1d.eu$bseldce4pii4nubt"in-trveaeeelcrabie"g",(c-psdbf"ltou)rrviiaepegptlr.doedlcieieuu,,,utnpIerdriicrit,ne.aaubsvls,adiaablmtelddnirmiar,cbudienla;asdetleile.cisbsalgoecrprhuiuaoanttt,flceuqelda,-,- nebuni. TaLdl sdu, surd din tinerel,e, tLvcu rnania cildtoriilor. era
'l
cuprins br'usc de furie, angoasc qi s-a bitntrit, cI ar fi vrut sd se
i:
sinucid5. lui Sclropenhauer t'rii rrrizantroapd,
,
ses..iiSsoi lsiae spune c5. era rlr: nrorur,'trri uqoale... bizarS. pj.nir la ob-
.rtil Frederich, a fosb ati-ns tle imbecililate.
'i Fral,ele lilosofului,

asupra sa qi-l trinteste la pdmint sau cd este cople;it de animale Filosoful insu,gi , irr l,ineret,e, sim!ea cd esLe posedai cle un

demon qi timp tic st'lpt,tiniini nu vorbea ru nimeni, rnergea pe

apocaliptice. Datoritd acestor stdri, intr-o zi a luat un cutit qi a stradS. vorbincl singur, cu voce tare qi geslicula. Odatd i-a frac-
lncercat sd-l pe un servitor ce intrase in camera sa cu turat o min[ proprieLaruiui siiu pcntru cd l-il auzit sporovdind
loveascd in antic'amcra apartamentului sdri. Altd dati s-a infuriat, si a re-

Icdduaievareedrpsudieiebnmteluraeol.bnssuAdtruriem.acceezrndeilidicoedanadatucotcdtceubuago.itsarcailasrvtiesei aotsereiplece),lrnasioutaoaurndaeedzgdedcueuInnresemiimnvtai"srgndiueijlniibaeuqnni a,vc,'o,ahrrfobealepiiai,ti fuzat si-qi nrai pldLascti dat,oriile aLunr:i cind i-au fosb celuLe.
iqi rr lilor'a..p"'. ars bar.ba in lnr- si se radS;
cind e'a congtient de starea sa. Inchis inbre anii 1579-1bg6 la sonrna numnle, $iai-ru hirtiile r.aloare, in plapum6.
iqi ascundea hanii in cilimard
Notilele le redacta in limbile grear,5, iatinii sau sanscritir gi le
ascunclea plin cdrbile clin bibiioteci pentru ca si nu i le fure ci-
cdlugdrii di,n mindstirea sfinta Ana, prezenta simptomele nebu- neva. Se considera vielima unei vaste conspiratii puse 1a cale de
niei de persecu!,ie in forma cea mai grai-r (paranoiaicu halucinalii
vdzului ,si auzului, cdtre profesorii tle filosofie. Potrivnic fa!i; al m,rnogamiei, pro-
ale cind cu Fecioara por.dduia te'uragamia, cdreia pe moment nu-i g,,dsea decit, un sin-
pretinzind cd are de a face clncl cu diavo-
Iul, Maria, cintl cu un drdcugor ce se amuzd lgur in.ionyenient: curn sd t,e comporli cu pa1,ru soatrel in testa-
nrenLul sdu, gi-a Idsaf intlcalja
luindu-i pe ascuns piinea si desertul. A murit in plind crizd de HaovFffrrensaoninda(tLjlo7r7,6si-cI8iin2e2lu) iofbai,vsonuriita.
nebunie2. llrnst Theotlor Arnatleus
sd bea mull, r.in. Afirma cti, din cind in cind, un pahar cu vin este
n'rieilrich I'r-ietzsche (L844-1900) cunosuutul filosof gerrran, de preferat pentru a putea contempla lupt,a dintre salamandre
a fost in repetate rinduri internat in ospicii, ca plnd la urm"d sd rd-

1 une maladie mvst6rieuse d'Alexandre Dumas-firs. chronique midicale, F. l iax Nordau: Psychophysiologie du ginic el du lalent, Paris., Ed.
Paris, 1906, pag. 392."
Alrnn, 190U.
\Iax
r^Verga: Folia del Tasso, cii,at de Cabands in Chronique m6dicale, 1900, Nord:rn: D6g6n6resccnce, Ed. F. Alcan, Paris, 1894. Fragments de
' pag. 211. 2 H. Lichlenberger: Inlrodrlclion
aur Aphorismes et
F-riedrich NieLzsche, tsihiiothequo de philosop. contemp., ed. 3-e, 1905, Paris,

,Fld. F. \lcarr.

746

747

i;lii gnomi. Nu a omis sd mai noteze: dupfl ce bei vin cu mirodenii, Thomas (le Quincey (1785-1359) a avut o ereditate nevro-
vezi fantome. tjpuaamttiivdcidta.qtieToalbgtid,bslnusudliauguicaas-manoufadpri_cttuedat ipnsdircasatteu.azAainl'tlujiuibreeurrlcafuuolocmuzeelulia.i nqUci onsldicfrpia,rtimveeeaedsria--
vin idei funebre qi

Auzea culorile, sim,tea parfumurile si vedea sunetele. Parfu- cd la umbrele ce li se proiectau pe pereli. Unul dintre ei a incer-
mul de ndsturaqi roqu-inchis acliona asupra lui cu o forld magicd cat s5. mearg[ pe tavan, cu capul in jos,
extlaordinard qi auzea sunetele unui cor cind mai slahe, cind mai de timpuriu. ,,ca mustele,, gi u murit
puternice. intr-o zi, pe cind avea febrd, pe infirmierii ce-l supra-
Insuqi scriitorul avea deseori cosmaruri ingozitoare qi la
vegheau i-a luat drept instrumente muzicale: flautul era un
prieten ce vorbea cu voce joasd qi languroasi, basul un altul,..
virsta de'zece ani era bintuit de halucinatii. La cincisprezece ani
ln unele zile, credea cd rdspindeste in obscuritate o luminS. compunea versuri in limba greac5 qi a fugit de acasd, devenind
fosforescentd. Odatd, intr-un salon perfect iluminat si plin de vagabond. Era cuprins de accese de somnblenld qi picotea intr-
lume, a zdrit un gnom liqnind din parchet. Singur, pe cind qedea una. Frecventa mediile rXu fanrate, studia fiiosofia si se droga
la masa sa de lucru, se simtea inconjurat de fantome qi fe.te ame- c_u opiuml, qi alcool.. Spunea cd se simte urmdrit in permanenld
in jurul s5.u cu atita
nin,tdtoare. Povegtile fantastice se ,teseau de spectrele nebuniei, sinuciderii gi arderii spontane. $i-a aat toc
reaiism cd 1l cuprindea spaima gi isi-trezea so.tia. li era teamd s5. la manuscrise qi cdr,ti gi nu a ldsat pe nimeni sd le st,ingd, de teamd

nu innebuneasch qi considera fiecare din povestirile pe care le sd. nu se ude ( I ?). in binerele a avut
scria ca un fel de-spovedanie, o singerare acreierului s[u bolnav.
l,ungfispaearcioal\-deewdtoenn(eIb6u4n2ie-L. 7C2in7d) mergea cu trdsura, crize si chiar
Erlgar Allan Poe (1809-1849) ingurgita alcool rafinat (spirt strins
se tinea
cu ambele miini. In scrisorile sale, uneori confuze si obscure, se
alb) astfel: lua paharul cu alcool, fdr5. q-l mai dilua cu apd sau plingea cd este persecutat. Toati viala s-a comporiat ca un om
indulci cu zahdr, gi-l bea dintr-o inghiliturd, fdrd mdcar sd-l fi
guslat. In scurt timp e1s cuprins de halucinalii, pe are le descria distiat. La virsti de cincizeci qi doi dd ani, in I6d+. a avut o crizd
apoi in nuvelele sale. Trdia cu imaginatia in cavouri, in compania de nervi, a cdrei naturd nu s-a putut stabili.
Henry Joly2 citind mdrturia lui Huyens, care la rindul sdu
viermilor si a sicrielor, asteptind ca putrefac!ia sd-gi facd aparilia, s-a sprijinit pe Biot (Melanges scientifiques et litt6raires) scrie:
,,ilustrul geometru Isaac Newton imbolndvit in 1693 cdzind
delectindu-se la efectul topirii in neant. O teroare paralizantd
se rS.spindeqte din toate povestirile lui Poe. Mullimea gindur'ilor intro stare vecind. cu nebunia... s-a urma acestui accident, s-a
scriiborului devine cu timpul hidoasd si permanentd; el nu mai
ln
vede, in mijlocul tenebrelor aprinse, cu strS.luciri roqietice, decit ardtat arhipeiscopului de Cambridge. Luind aminte la discursurile
forme monslruoase, agitindu-se intr-un mod fantastic in sunetele ce demonstrau alienarea spiritului sdu, prietenii s-au
unei melodii dezacordate, in timp ce o form[ hidoasd cuprinsd de el, l-au supus unui.tratament medical tinindu-l inchis ocupat de
mentul sdu, pind qi-a recdpdtat s6ndtatea".
un ris sardgnic, se aruncS. asupra sa. in aparta-

niu ,,De la Pascal, scrie Barbey d'Aurevilly, nu a existat ul ge- d.intrJeophoaenzniillel'oslafgleaningtrv-oonstGaroeetmheu(lt17as4e9m-1d8nd3.2to)a$rei-usosmmnaismmbuutlLise-
mai insp5imintdtor,
mai inclinat spre descrierea groazei gi a mului. Poseda un caracter labil, ce trecea extrem de uqor de la o

agoniilor decit geniul cuprins de panich al lui Edgar Allan Poe !" scpLdeagbreia-azdarefliubzcudrcdruirtiriipelruoIaiprMmiaiei-bilaiuunsmc,obalrides.tvulendnliainrt-doinidznei',iansptiri-omaappaeisnigpi.us.i"rhaortup'n.arIti{oealtohegnnsiiai,
ln studiul lui Emile Lauvridrel este descrisd. pentru prima
oard, cu lux de amdnunte, psihopatia lui Edgar Allan Poe. De-
generescen,ta, men,tioneazS. autorul, i-aproYocat lui Poe, un deze-
chilibru general; fizic qi mental, conducindu-l la crearea unei
opere in care monstruozitdgile in mod obiqnuit goale qi lipsite de . 1 Alfred de Musset a tradus primul ,,Confesiunile unui mtncdtor de
p.pium" de TehgoamllasmddseuQrdulinitceeiay;tuIuricirhgriepdteiisnpleiei.caCrehrConhiaqruceot a spus c6 apar-
sens, devin concrete, logice ;i armonizindu-se intre ele. A murit m6dicale, t'8gg,
!ine lnlr-o
pag.32.
nebun, intr-o camerS. de hotel.
2 Henry Joly: Psychologie des Grands Hommes, paris, lggt
.., 3 Hahn: La psychopatologie de Goethe. Chronique mddicale, {904, pag.
I Emile Lauvridre: Edgar Poe. Sa vie et son oeuYre. Etude de psychologie
pathologique. Ed. F. Alcan, Paris, 1904 JZl.

148 149

lui Goethe. Despre bunicul s5u se spune cd ar fi fost intr-o oare- paralizie general5. cu sindrorn alipic, dar cu o evolutie gi sfirgit
care m[surd vizionar, a avut presentimente si visuri premoni- tipic. Psihoza terminaid o datd elucidat5., nu mai rdmine nici un
lorii ca gi alte fenomene parapsihologice. Sora sa era o persoand simptom de schizofrenie, aqa cum au presupus unii autori. Epi-
soadele depresive gi hipomaniace precedente erau esen!,ialmente
originald, anormald, degeneratd. de naturd afectiv[ si se sfirqeau intotdeauna cu vindecarea com-

Ei insusi, de aitfel, a afirmat in repetate linduri, cd ayea pletd. Cele trei opinii dominante avansate in privinta bolii lui
din naqtere o tendinld hipocondrd. Prezenta accese neajustifi- Scltumann (schizofrenie fdrd nimic organic ln final, ciclobimie
combinatd cu o maladie organicd, probabil paralizie generald si
cate de minie, in timpul cdrora delira. Era obsedat de icleea sinu- cea de a treia ipotezit, intermediard, care a vdzut psihoza ca o

ciderii (Werther). Mtibiusl a oomparat perioadele de produrtie boald organicd avind la baz[ o personalit,ate psihopaticd) au
fcst argumentate de numerosi autori in_lumina aceloraqi docu-
literard, cu fazele nebuniei clinite. in opera lui (ioethe pu'bein iden*
tifica numerosi degenerati, isterici si chiar alienali. Aceste proto- mente.
tipuri nu le studia in azilele de alienati, de care arrea groazd, ci
le observa in societatea pe care o frecventa. Slater si Nlayel. initial au plecat de la antecedente ereditare
si colat,erale, descoperind in familia compozitorului existen!a
Carl }Iaria von lYeber (1786-tr826) nu se poat,e splrne in unor maladii mintale. Cit priveqte viala lui Schumann, ei afirmd
ce mS.surd era distrat sau uituc, de pildd ctncl nola pagina urmd- cd acesta gi-a schin'ibat personalitatea in timpul vietii, fiind so-
toare, uita ce a scris pe prececlenta. ciabil, vesel, mare amator de distracbii in tinelele, iresponsabil
qi nesiabil in inten!,ii, chiar du.pd ce a renun,tat la muzicd, modi-
Freileric al ll-lca (L7L2-IIBG) simi,ea ci a.cievdrat5. oroare ficindu-qi si conceptia pe care o adusese studiilor sale. Ilra me-
in momentul cincl era nevoib sd-si schimbe vesmintele, astfel galoman, credea in spiritism si consulta cu regulariLale. ,,mesele
incit nu a fdcut acest lucru decit de dou5. sau trei ori in timpul miqcdtoare" care-i preziceau viitorul. Din lumea de dincolo, Men-
vietii sal'.... delssohn si Beethoven i-au ,,dictat" numeroase partituri...
Cu tot romantismul gi idealismul sdu, era un om serios, cu o
Charles Darwin (1809-1882) a suferit de ,,neurastenie cro- expresie blindti si bund, da:: rezervat, pu{,in vortrdret si cind se
antrena in discutii , nu aborda teme banale. Elocvent in Lemele
nicl gravd". ce-l intercsau, se ayinta numai cind se afla intr-un cerc intim.
Il,obert Shumhn (t8tO-1B56). Eliot Slal,er si Alfred Mayerz Pe mdsurd ce treceau anii, devenea din ce in ce mai taciturn
nerdspunzind la inbreb5ri sau surizind ca si cum qi-ar fi vorbit
au efectuat un studiri aniplu asupra lui ftrobert Schumann, al sieqi. Tineq buzele ca si cuur tot timpul ar fi fluierat. Ii pl[ceau
vietii acesiuia gi au aruncaL o privire critic,d pnvind opinia di- copiii, dar.era pu,tin distrat; ca sot, era tandru. Ducea o via!,d
velqilor autori in legdturd cu psihoza lui, conchizind c[ aceast,a monotond, fiecare zi fiind la fel din punct de vedere al activitd-.
tilor, cu precedenta. Ar.ea un spiriL generos, plin de aprecieri
n-a fost niciodatd elucidatd in mod satisfdcdtor calde fa!5 de meritele ,-ompoziloriiol mai lincri, fara rczervd sau

Diagnosticul stabilit de Milbius, cle exemplu. acela de cle- invidie.

men,ti precorre, a fost sever cribicaL de c5.tre Gnrirk:, care l-a pri- Schurnann a fost sociabil, totuqi prezenta unele trdsdburi de
a incercat s5. se si in tot timpul vielii
vit pe Sch,.umann ta pe un ciclotim.ic gi care a mrrrit probabil ih-iapofocsotntderaum-d cle nebunie si msinouacrtied.dA- ;ocat de dis-
de fosL foarte
datoritd uirei maladii organice, dupd Loate aparentcle, paralizie
pariliile celor dragi; ii era team5. de indllimi qi de obiecte meta-
generald. Amintim cd celehrul cornpozitor s-a stins la virsta de lice. Din punct de vedere sexual, a avut o via![ normald

46 ani, inLr-un ospiciu la Endenich, lingd Bonn. Slater si Mayer, a In ceea ce pderivdeigspteozbiolieal.aIn- primul sintadviiua,-ta incd de tindr
timp ce de toate
dupd o examinare a datelor disponibiie in faJa unei eviilente avut varia,tii zilele
reler.ante, preferd inlerpretarea lui Gruhlc.
era taciturn, in scrisori era foarte expansiv. Dispozi.tia predomi-
Fsihoza t,erminald a compozilorului a prezentat, dupd pi-
rerea autoritor, trdsdturi organice prer,ise, si probabil cd era o 151

lMobius: Ueber das Pathologische bei Goelhe, 1898; I'Iobius: Analyse

d'un ouvrage sur la D6g6n6rescer]oe de la familte de Goethe, Chronique

m6dica1e, 1906, pag. 83

2 E. Slater and A. llayer: Contribul,ions to a Palhographv oI the Musi-
ciatrs: FloberL Schumanrt, Confinia psychiatrica, r'o1.2, nr.2, London, 1.959,

pag. C5.

-150

nant. melancolicd,.alterna cu o stare de euforie; prezenta mai .ales trem. La sfirqitul bolii, va refuza mincarea si va deveni extrem
dupd 23 ani, stdri depresi'e de istovit. Va mai avea disculii clare si sensibile cu mbdicul.
qi teamd au ,,'ourti. i,*i',ti".a'ril"i,
un jurnal.
chdaprmdAdevuhndedcteaeoeienioxioednnecnoacprrrvtmumpeut,cndrezitaruneeegSarllneidc,.cpuezne.oom.reaa,trdsuild.iu-lactanAa-qiaiadiinen.anvsvzndsntanpct,ee-midepumieligpuoveueupcusrmioeottzir.enatild.eeivcfailrdmdceirrielLaDoofet,esa-imgseshoarsglpdubttaiaapniie'lbpads,ooitrs3tsoneld,,reiraidoofrl-ne_9.ezalerrif-prr*eizaeltlazibelnupaeilrearetgn,crevdiperre.i,onlaine.aiiqmiin.,t'pdisfiLdci-i-tliue,pi.razeaaIeeehicvmuiitnn.uivinni;inradclqpntca3ee-scisdc,ter,neoibetld5iea,eIiiacmnrgcovpupneaormceauaijiriemnocunenvctnrincuodeivuerisiscadsu.niudJoam.lzllotarvaolieiua;i.tliaeicrmepquqsacipetrscmiiucieaiatduiac;dpnmralasbteiueurerpindesrrceen-loixlnr.eaeeielerar,iev.ft^enrrpvlDlur.dauiiripde2peroon.iinLenemndeeiif3aumleneEdsicaepensdna.aciodaisrvat!enrtgAt-ermdl3ditr.lilsnuo{etn'5ezu,n4eie,iiluu,niiinu,dpv.ul-,"imneanacsrdrec"i.slAtrooirccnno..uairold1aucibarciB"ilciirau.ie.6riinpuetdi.nt4uezpan,Losapeiroa9uvataa,a"rvbiaeuniJneitrjnnmjnia.s-urdlontnord3.ritlte"ss1ssdaistl'ertB-sridliii",ie'v;eati"lpJ.ipcJitJsi1tilba.al'o:.rltnjjris,iiieliarimp).nnaip"v,pn,,mo.tt;plegi'euoeSe,p;npri,g;pfa;a*irenuilrrirosun.loros,oonr&ir,id.s,ugt_g__ee-i--ui,-o.i-
dnEeicsretvLeoainsc,4uri0.proi.traraib-nbniir,ile-ls.dEimIlinepoxt,tocrBmJit5aSe2bflie.ladp. rLa.eravauip4nna,lelmliaeenasi;i.irmiauvplpeistesoamtrreeeea,lamcctiauailreesdte"sin"iirgn-i*dtdocalJtitiirrmciejirupeuti."situoeE.- ln 1854 pdrea relativ bine, intremat gi chiar luase in gr.eu-
tate, era foarte schimbdtor si perioade de luciditate si confuzie
r.eumatismulu!, i1s-om.ni_e, qi o stare depresivd tot mai acceniuate. se succetlau regulat. A scris' -rrlt, intuligibil. in penultimul an
de viald halucinhliile
rncsAnae5eiemp.anrhaav,etnrol.uifirmoaoqtcmssrlpoartdtdanr,)uert.v.enatuspi.tlpidaeuscosieiriiuavinigsghianeiarcpr.ilddeutrbu.eirc.veiilin-ibnlbnhaearu,ia.pt,ra4tlod,Ui3icrni-raaoimaaunrdetnddeuaaiirtlrizgi-(civviaiieeinoa.c.urdcblnAB.ciram5iead3efL,eo)larne,secatteauldvsaploetuaerpirb:leuieaaumrvsrndbeisiemiaslde"goealoliuaqatpni(i'pdacJedrrouxiarlapeiclcilrzartieaileesd-oi muzicale au continuat sd-l hdrluiasc5. L-a
primit pe Brahms cu cdldurd. Era prea agitat ca sd scrie. Apar
insd semnele clare ale sldbirii ireversibile ale memoriei si lipsa
recunoasterii de cdtre pacient a existen.tei halucinaliilor. Cind
este corectat, este mai intii refractar patologic qi apoi are o reac-
tie catastrofald, ardtind o creqtere patologic[ a labilitalii emoli-
emotionalS. este mentinutd in limitele nor-
onale. iSnen1s8i5b5ilitiaitevaa scrie ultima scrisoare soliei sale, scrisoare
male.
fragmentard si incoerentd, dupd care se cufundd. intr-o stare de
liniqte continud.

ln aprilie tB56 scoate cuvinte nearticulate; la B iunie, cincl
Brahms l-a vizitat la spital, abia l-a recunoscut. Si-a pierdut
puterea, fiind complet sl5bit, are picioarele umflate gi este tin-
tuit la pat. Nu-qi mai poate controla membrele. Expresia fe,tei
ii era intunecatd, dar blindd. Vorbegte neinteligibil, preaintd
convulsii in membre in 28 iulie, iar a doua zi moare.
La examenul anatomo-patologic, au fost puse in evidentd

urrndtoarele :

bes-tatodsteeoufinteii si cresterea oaselor la baza craniului (aspect con-
autori);

cite-valnlogcrougria;rea qi aderenla pieimater cu cortextul cerebral in

.de a- llai taruotfoiari)c; onsiderabild a creierului (afirmalie minimalizatd

ral5G-. aCheaitpabenaronedmDsioean, siizntuedtstpiiae(t1c7iba9ol7aIa-laIBbma4ziBdn.)taald murit de paralizie gene-
a lui Donizetti. Devenise

tmciddnuiae.drlrrsucdeoAaih,gsrcaesatsceilrvtu^uidvtipcntarariicgnioqtiine.adisvdaumldiouincru-decabstrrudeiieir.,dnetariicS,pattioieevsatcRera,roe_,elednirndn,fais,ueiartdzvaciendnilcnec.eueubepDnztvmtededdaateezeqhldraaieai.otmnliursn(iaeaocagrrvillegenivecaeaaan-!tqd,.l4piitielCi4rieonobociaaguanenurnqateciadr)tslic.ietvdi,Aivnvori.tresi,eedad,geclstairlnoee"dtdt"aegsegiiumlinerlsauucat_--,li inchis si temdtor; dupd un timp, a fost internal intr-un ospiciu,
la Ivry. Nu mai vorbea cu nimeni qi nu-qi recunoqtea rudele si
"r_
prietenii. Avea un bra! paralizat si minca supa ca un ciine. Odatd
a afirmab c5. simte ceva in virful capului, de care nu se poate

debarasa; la scurt timp dupd ce a fost externat, a murit la Ber-

gamo, in casa nepotului sdu.

f,'reileric Chopin (1810- tB49). Toatd viaJ,a a rnanifestat o

nervozitate excesivd, ce s-a accentuat odatd cu scurgerea timpu-

152 ' 1bB

lui. A murit de tuberculozd. la virsta ile 3g ani. gors sa a murib ...13 februarie tBB3. O diminea!,d apdsdtoare. Din cauza obo-
la 16 ani, de
aceeasi maladiel. seiii, Wagner pdrS.seqte patul mai tirziu. Discu.tie_iviolentd, in
rieegiedatudrdincpuieanpgi adjaerveianeuanteroi cteineI rCeecrearseds5fi.ecilndtseaitnsi,n,Pgaursr.if^Ianl".acDeus-t
ln'czaue3tLrlndn,vSieecod,i.az,csi.cr-\eSa'as.roz.trai!en{iraleterWaesaaaldingn.egnuCl-snleodorsinnai(dms1tepaa8et,1edrd.,3emeM-v1caoean8Lder8aienr3t!aud)slu'po$pfoeiesrsrieenslaadogranreciaicoul,i.rmtna"Iitpp'iLosdineiz,mL;itgiopd:ie;reeurlaip",aomettrneessrnnpl"iLsircinaauvtn,un..ii"_li_-if timp, familia-prinzeqte liniqtitd intr-o camer5. vecind. Dar Betty,
fata in casd, airde gemete in birou. Pdtrunde si il g[seqte pe Wag-
ecIaafi"Je.clu.uicAvlsatae1elpSeai"neinnqcm3iid,mudpsl,a.ebremiicsatscIoi.loLeurpfsaeierlnsdiriinmrGeezpirei.atrojmDnmcaauenArnliaenoa.ssceclpiiuas, tlidnamccodbatilnditb.einaofraan,clredennr"lbii"mriin: ieriplai"rcc""lus"el.rfSJiicns.e"ittrrd.rinu, necsuie" onvpieuinertcpephte:.p,oiL,tSoaoolat:oinar,ae,,Fplceeeloma3c.,etPuioaanrnuinalql'-'nduiFeefiatresaLcnanriaisrial:r-ftisaepm"ca.ditlzPdiueot.i5aiii.tl-edegixdndpesrmseimlquitnqeddi psuleaultcfitemoitrmlieunpllloeazuilndc,ouuinr-i
in bra,tele soliei sale ; p[rea cd doarme, titanul insd l,recuse de
mai bine de trei ore in nefiinld...

Keppler imbdlsdmeazd colpul cu arsenic. Urmeazd transpo::-
fsIrsmI:c(slileio'ti:*lu1.trm.daaIarltujssa"a,zr:JVbmtttrerd:raeriaeianJlu.anrlaceeerl!pM:o,mrsaOapsren,e1iaaongrdiraJdi,c:cnlrueau1liigeisscoeilcl,ocuusupuntr\humtdViimltazuimn.endltso1aenldeiibtbiegariot:laoranijmgscrunctsceeiedeao_rlaerias,nussmcdcmtadcarmoerupule,enlgo.lulofpra-ilmcioieqaKfr_zli,isei.cautiet,iuleaenona_rllup.ulifrteipibcriiuppf.cvnsire.irrlioed.Ie,ietnncmus:DmIrpsutdn,irrmeftliiiau.auin,ni.nralal.trcaua.datuRcUseersr(eenie.,grsgtaneisa.tcpl.ctur,estliiseus'ern'els,lraeoLeaaleu.gmaacgps,nlurrVr.trtasdeiureeen-eSu,aot.ru"an"e"psppcti'greelif.pelirgilumonriliaiuidr"zlraiaqdm,a*a,eid,"ri'inlieiopao-irn.tnm!Lpinerr,ita,s_""eit,uibpttlAog.n.ainimeal,S"dgit"rlal".eraeOaiumOitszjctN""ogeenbud-tir_ai_u"_iu.el.-,- tul dacopuuodigovlanacp-looBlaaar-e-vrseppierutchsiad. lienl,aasdpfoiirssipicobuz,tilrdieeinnduela, uVsteeorapcisluiin-eg, epminlaeddn_i4clauunlgcaharefdlnd.

Cu

qi
cauza mor!,ii: dilata.tie avansatd a inimii, indeosebi a.ventrico-
Iului drept" oare s-a nrpt. Dilabatia gazoasd a stomacului qi intes-
tinului. ,stringind mecanic inima" si persoteduvcoinrdba,.idnefluoenatengninod-
cive asupla corciului". J:teLrospeiliv,
ppseteocmRrteoeagrafiieuuldrnlu,ietoiaarg-irlnaarve.meaxLrapiEollaiacpdrIiiaanttuaimlblaIiunnrlirandmllrd'ilalle,lacrldnuiuilgivemelsVnitoaitvcrgieacnroedinlriuqc,le,dl-adodtlcorecatodprerrtu.u, lidsCeeaadbsiauunper-as
redd doud aprecieri datorate lui NieLzsche si Nordaul:

Nietzsche : ,,\\/agner este bolnav, un decadent tipic. Prolile-
Cantorini, dezamdgegle. Crizele dureroase din piept, nelini;tea, rnele pe care le acluce p-sedusc,esnednssiihniltitdaeteapuirrditaisttde,rigeu; sctounl vsudlsuivcie-
rneecrveo.ziKtaetepap,/eirnesxopmlincidiies,esniinntdpuureserilepeansegainmoaa*t"imp.iiuniusirrrummeencaijusli tatea
temperamentului
reclamd. in permanen!d., excitarrte mai pul,ernice, instabilil,atea
in alegerea eroilor si eroinelor sale, considera.ti ca bolnavi tipici
tnoiqonuitaeiadrtnzeriveiqeer'revra!gdpgeCrriientldaelzld.detditneolea,traeciannainrlsietlioailelmwn,Bianrsaigielieynqrieneicrtuoudtnauhuurrcnepederuiinmlcadterpe.auVreiten,is,lnixpameaerlrriasaa.mi.finNaeSl,urrc,ie.chpraiaDmon.tiabniistldeeinloaacorsrcutiiuzisseiatntaxi,cttneaelau-:. de nervi... totul reunit forrneaz'i. un tahlou al uuei boli ce nu lasd
nici o indoial[. \\ragner era un nevrozab..' medicii gi fiziologii
avind in el cazul cel mai in't,eresant si cel mai complet din punct

de vedere al simplomelor".

palatul vendramin. crizele se incresesc, tlevin mai puternice, dar Max Nordau: ,,Richard Wagner este purt5.torul unei mari
ingrijoratd cantitdli de degenerescen!5. mai mult decit to-ti degener-alii pe
el continud sd lucreze. cosima e mai decit oricind care i-am intilnit pind acum. Stigmatele acestei stdri morbide se
Doctorul Keppler e insd la fel de impasibil. El considerd crizele. regdsesc reunite la el in cea mai bogatd imperechere' Prezint[,
coronariene consecinta logicd a utrei rrieti palpitante. in consLitu!ia sa, cielirul de persecu!ie, nebunia grandomaniei
qi a misticismului, fiiantropia, anarhismul, turbarea revoltei si
1 Dr. cabands: Les^phtisiques c6r6bres. T,a^maladie-de
des doouments in6dits. Chroniqrie-mJai.;i;, i9ot, pag. o:a. chopin d'aprds 1 Dr. Cabands: Ilichard \\'agner, Chronique m6dicale, 1903, pag 674

154 155

contradic,tia, ,,mai adaugd": in scrierile sale pot fi intilnite tot medici vienezi, profesorii dr. Hans Bankl qi dr. Hans Jeseser,
au ajuns insd nu de mult la concluzia cd maladia de care
felul de caractere bolnave, fuga de idei, erotomania qi spiritul marele compozitor a fost alta: scleroza urechii medii. a sufe-
rit Cei doi
reli$ios'r medici au modificat diagnosticul de acum 160 de ani in urma

IVoffg-ang Amatleus Mozart (I756-1791)1 este tipul copiilor studierii celor trei oscioare ale urechii medii a lui Beethoven,
precoci; la virsta de trei ani cinia la clavecrn,
fesorii sdi;.co-mpunea concerte la cinci ani si acompanra pe pro- asupra c[rora nu_ au gdsit nici o- urmd din ,,morbus Paget". Sti-
ani intrepr,indea turnee la Viena. ;a*" rea despre studiul fdcut de Bankl qi Jesserer a avut insd qi ecouri
p" "itrd ar'.a pe care cei cloi profesori nu le anticipaserd, intrucit imediat s-a

Era extrem de nervos. La virsta de zece ani era suficient pus intrebarea: cum au ajuns ei in posesia celor trei oscioarel
sd-i arati o. trompetd, pentlu a-l pune pe fugd; dacd insistai, Compozitorul a fost inmormintat la 27 martie 1827, intr-un si-
IeDlna. La crncisprezece ani se lndrdgostise de o tindrd fatd,.ce criu. de lemn. Dupi 35 de ani, din iniliativa unor admiratori, rd-
era cu zece ani mai mare el. Muncea enorm (a compus l7g de mgai tirainndsefleurnagteatdin. trln-un18s8ic8r,iucindde
Iucrdri) gi sl5bea vdzind ca orice legina sau arnelea. mdqi,tele sale au fost deshumate
ochii; din zinc, pentru a se pdstra vreme
cu s-a trecut la
In ultimele luni de micul cimitir
o 'idae,t-,ndeabufno:stse-sucbreldmepaeoribulliguanteisdid-qeii fixe, o noud deshumare, pentru mutarea sicriului de la
veritabild halucina,tie com- Wahringer in cimitirul central din
Viena, s-a ob-
pund propriul requiem de inmormintare. I-o cerJa o fantomi servat cd lipscsc cele trei oscioare auriculare. A fost suspectat
ce-l for,ta incontinuu, in dr..Frantz Scligmann, un medic celebru in acel timp qi spetialist
neldsindu-l pace, hdituindu-l gi obligin- in isboria merlit,inei, dar nu au existat dovezi eoncrete'. piofesorii
du-l sd compund.
Bankl qi Jesserer au explicat acum cd au primit oscioarele de Ia
tdgcraheepizia.zoo,Letdradouc.ipitnPlewedereeiggtleoea.anvn.ilaaEei nltqrdaai.B..snoeaipecfetjohisinenodtvarladuetfdnlaaoun(rs1iugei7nln7sqa-0pip-ld-aea1l.arBm,-pZIsaunlen1teuzfcnotalaldomassuuemerzrazaaiisidesemexaelu,aaclpciueldvtoiniumrrdslecnutcia-oeei-aasccreleaoe Thomas Desmines, un succesor al lui Seligmann. in felul acesta
s-a rezolvat si cazul furtului din urmd cu aproape un secol...
pline. Le lua singur si urlind, iqi arunca apa pe fa_td qi cap, fdrd Gioaechino Rossini (1792-tB6B) a fdcut obiectul unor am-
ple studii medicale efectuate incd din 1Bg2 de Filippil. Atins
de tulburdri nervoase graveT acestea s-au accentuat subit cinil a
implinit-_virsta de._cincizeci qi cinci de ani. Deja, in 1850, pre-
sd.,tinH seama de balta care se forma pe parclosealilgi in care tro- zenta tulburdri psihice si cerebrale foarte vizibile, care s-au agr,a-
pdia ca un rd.toi. Adeseori parchetul bra str[bdtut be suvoiul d-e
apd qi tavanul vecinilor deia parter era pdbat... Nu odati, pen- vat in 1852. Era o fire trist[, adesea cuprins de crize de p[ns,
tru a combate Jrufeurile ce-l incomodau in timpul lucruluif iqi accese de disperare, impulsuri la sinucidere. Mai ales se plingea
de o senzatie intolerabild de frig in miini ;i de lipsd de somn.
cuf.unda ln intregime capul in ligheanul cu apd, cit rnai rece po- ,,Toal,e sint durerile unei femei, mdrturisea el in 1854, nu-mi mai
sibil. t.
o lipsegte decit uterul...'! A incercat, fdr5. succes, tratamenlul cu

Mai avea obiceiul, nu m,ai putin jenant, de a pleca dis de magnetism animal si a revenit la Paris in 1855 pentru a face hi-
diminea,t,d de acasd. gi de a rdmine timp de zile intregi in mijlocul Rossini a compus 36 de opere.
pddurii, compunind si expunindu-se frigului qi ploii. drolerapie.- ln noudsprezece ani,
A lncetat brusc s5. mai compunS. la virsta de tieizeci ;i opt de
S-a discutat foarte mult pe tema cauzei surzeniei lui Be- ani, dupd ce a terminat pe Vilhelm Tell.

ethoven. Pind acum s-a crezut cd auzul marelui compozitor a fost Hector Berlioz (1803-1869)2 povesteste cd intr-o zi, dorind
afectat de boala cunoscutd sub numele ,,morbus paget,,. Doi sd coomsppauinmddogmroealozdniiecds:,i,cnuevoenlionvdiutu-irdinsdpeirpaliicaio, raqfio-asbscfdurpimrinast
de
ppBGaaeagegr.Ln.h7Ia32o^uA32vIl(]et!_l;ong.iqt.ibBzuJi-iadbFe.reiolaBdlmerteeaosmr,purml.a,xa.agu1l.eadL9d:5t0a2i6PMe1,srao;auprmaKrcdegseloinu.ltta6cz2Ndc-0Faoed9moleid;erbie'ruB63,2net4iMe:b1mlio.Lhd6zoaedavmedrect-,n?ien.pr.n.CaC.iEghlpir.rreaoo4g"nm9n.i2qiaiq1OuluaSepec.liiememr6reeeddt iilcBcaauolmlneei,r.oielr1gt9r00d5e5e,,i chitarea qi a luat pistolul cu intentia de a-gi pune capdt zilelor,,.

l Filippi: Chronique mddicale, 1906, pag. 225
3 La neyropal,hie de Berlioz et la critique technogdnique, Chronique

medicale, 1906", pag. 312.

156 157

AitiloecepraaosipttSae.rnstleeecnuteta,a'totivrsimti c[n.leeCfserirenitculeictai,tlieiarl,rievcaeizlroiuerpn-meilotaaili-uroniicniaSdri,evtteiardzleiiinulbe.os.ageco(crroednfaosrlo--
iii"iorrf asspuifreitrisitm, culilnuii)it,c.asroepparlee,tip'diena[ _lnc,sIfgirtliitcrrllimvibe,atii_.d, edme.o,lnuirloern.

Berlioz
inteslinale. iar rroart,ea i-tr fosL precedill{ tlr' r'trze eplleptlt(}rme.

*ipiloptici gi sirurciga;i ceiebri

I-arrt rnentioncrl, pe Dost'oierr"ski si i"laribel'1 , la care-se ad.aug[
iutius Cesar, PeLt'arc'a, }etru-.cel Mare ;i l'iul
Napoleon, N{olidre, Maliomeil' Ililendel,
Richelier-r' Totuqi, lu-
c"(r.lurnri"letorlu. ,'plaurre.vcicdirnilu, sinl denlonsirabe din puncl' de vedere,t'iin-

t',i-ficIa. iu tle plrinle aliuriat, si nepol tle melartcolic,, Carol Quinlul
q.lriopill"u qi, dupri N{ichclei, a lirez.ntal, in line'et,c crize cle epi-
le'pGseielin. eau afirmti c5!' ., .
td Arislolel a rernarcat p|imul
a tost prezent[ la o ,,epilepsia
seamd do pei"qona]it'[!'i cr:lebre' ca: Ilercule'

nPia*s,c'Ealm, Spcelrcilllocrc, ieM,ozSaarut,l,PMagaaon6ielrit,li,W--Sagoncelar-l;e,coNnsei-dwetrodl't,c.dNlNolaidproe-,
leon si Richelieu nu au suferit, de aceraslS. boalir'
Lontbr:oso a iriLt-rcmiL o lisl,I cu
cei ce au incel'cat' s[ se sinrr-
ciild sau au fost obscclriti de aoest
impuls: Zenon, Aristotel, Lu-

.S"ua1ini.l,t',SCimUounte, aSuabrtniaLncEld, r-nt,eam, aNi'{la,inlce',A. nCto,ot4rrleiut,qCi"a'vColuero, pGaetroar"ge Sand,

Nrrtri: c",litn[tntr,,"itgcooiltrt-ssiOiLrlcitori,ArLiltmintdr,toinoi sPtttl'i,iutrBsi'uttiutlss(ttlittrt'aropetpttitntrIt'totnlnu.o'lir ;t.iin.li[ic ol rt.ct"Lu.i ISBN 9?3-39-01?3-3
Lnt lurto ctt rcrmL-
maladii' Redactol de carte : DR. GEORGE ALGEORGE
Sa obline
;i;rDi.L;i;;gle;lio;i;taui"ril,e;tfet.cr!r,;i:,'"*rtrpiii[clto"n'rip"nilirrtnenheguiri:!rrctLnodtt'sreceticuttts'tti'iitsrrtatirtt,lLl tiultttt'unnrs'rcpdseerff-ico.ei'rirne.t.tiinJttaPtiteme-noptetrnttuttlsustr,riridy's5dcci19uu.l1tl.tt1o'sasdtai.et' Tehnoredactor : MARIAN ACHIM
Bun de tipar : 17.07.1992
Formatul : 16154)(84

Hirtie : scris I A 54)\84/27,2 g/m2
CoIi tipar : 70

Tiparu executat sub comanda nr. 10 518
Regia Autonomd a Imprimeriilor
Imprimeria ,,CORESI,;

BUCURE$TI