Blandiana, Ana - Cele patru anotimpuri

Fantasticul nu e oPus realului, ffina Blaniliana

este doar o inflfigare EETE I'[T[U
mai Plin[ de semnificafii
mullnFu[l
a acestuia' I *,
La urma :rmel,
I'
a-fi imagina
inseamnl a-fi aminti. [-D EDITURA ALBATROS

Lei 4,25 le&

ilnn Ilmilirna

KHTH I'MTAU

ffinuTImruffit

ffi

EDITURA ALBATROS

rARNA

CAPELA CU FLUTURI

Mi-a lipsit intotdeauna ceea ce in rlod cu-
rent se numeqte memorie, acea facultate de

a inregistra fird discerndrnint totul, acea

atenlie continud care face sd-!i poli aminti
peste zece ani fraza. banald, pe care cole-
gul de masi a spus-o intre felul intii Ei fe-
ir-rl al doilea. Nu sint niciodatd prezentd in
inlregime undevar Esiddpeaarctieceiap chiar
dacir pe
loc sint in stare la o disculic
ca gi cnm aE lua cu adevdrat parte la ea.
peste citerra ore nu mai sint in stare sii re-
produc nimic, am nevoie de un efort chiar
pentru a-mi aminti cd a existat o clisculie.
Ceea, ce refin din intimpldri este utt anumit
sentiment dominant al 1or, o anumitd stare

cle spirit, o anumitd culoare care nu este
intotdeiruna adaptati la real, nu se potri-
velte cr: adevirat situa{iei clecit rar, atuuci

cincl subiectivitatea meer se suprapune intirrr-
plirtor realitdlii obiective. $i mai retin aml-
nunte absurd de disparate, atit de 'lipsite de
.senrnificalie qi cle legdturd, incit unindu-Ie
apoi. artificial, descopdr o imagine complet
dileritir de cea reald, neamintind-o uneori
prin nimic. Tin minte intilnirea cu ciner:a
1ca:ernetn;it-acetirierncui tamrniinnatespcrincuppdrredciuzpied felul in

ce mi-a
intins-o, mai mult, felul in care p6r'ul in*
tirzia si se desfacd printre degetele lui, opr:-
nind o anume rezistenld, poate murdar.
fin
nrinte verile' petrecute in copil5rie la
bn-

A

nici, pcntrrt r:a inri amintcsc itt spatele ma- fragment de neinleles. In mod firesc acest
gaziei de r,rnelte colerzugdhiimoceant tpaorarugmi bimi-punadf-it'
ioare nra;ind de timp nu ar tr-ebui sd se aclauge virstei nrele
gi intrebata ce virstd am, ar trebui sd rds-
de ruginita. irnacmiti.nedaaccadoraamtiinzgiuea*i cu dege- puDnudp-S-admoiuadzzaecaiceseaau treizeci cle or"e.
alllel
tul. degetul pdstrin- nu pdrea sa fie
du-Ei. chiar qi in pozifia aceea caraghioasii
lienmcnaer.eoeraanaurmunitcaatpdrepsetasntelacajipgrnaitdi eqtidiuant decit atitea altele. DeEi er:a abia pe la in-
ceputul lui februarie, soarele ardea puter-
nic, anor,mal Ei nesdnatos. In casa calorife-
anume mister : nu inlelesesem niciodata cum rele
rell$ea ea si elimine printr-lrn orificiu boa- continuau sd incdlzeascA din plin. fd-
cindu-Ei dogmatic datoria hibernalS. iar fe-
bele qi plintr-altul cocenii, fdrd sd se z5- restrele nu puteau fi deschise din cauza mi-
pdceasca. supunindu-se calmd rotirii uriaqei
manivelc pe care eu nu reuSeam s-c) ur- rosului inecdcios care patrundea de afarA
irninedxpllaicacbeilleEmi inatiodtdire.earu.snea neprer'[zut.
nneicsuc.luMi aaigeliznatmsiunbteptitcniopraupluqcchr,ieocphiaal lubnue-i apd-
;i iralionale ore.
Ca intotdeauna. apari{ia mirosului a fost
mese lipite de peretele grajdului pe care se sseigmunr,alfuelreEsi tprereleteaxtrufli plecirii
tdiau frunze pentru ra{e. putut de acasa. De-
In felul acesta lumea prin care trec se
fi incirise er-
metic, aveam, per{eclionat cu timpul. un
stringe in mine, r'efractatd pind la nerecu- intreg sistem de astupare impermeabila a
noa.;tere, intr-un album de inagini dispa-
late .5i stranii prin in{epenire';i segmentare crdpiturilor ;i a gdurilor de la cercevele,
Emi riinlttrm-unni sliri suflete;ti care {in in broaqte, praguri. !i!ini, dar, ca intotdeauna,
;ir cie mitsltri de mine decit
cle mai puternic decit sentimentul siguran{ei era
mat'e neastimpdrul de a ieEi cit mai repede din
totugi -* e maci leser'ldr'eastcroaprer-e se in- casd gi din zona otrdvita, invazia olfactivl
ea. $i printr-o funcfionind mereu ca un serios pretext de
c:r luntea sii
limplir
mi;care brusc'it atit cle epatantii, cu legi atit
cle conforme der-enirilor mele. incit aten{ia intrerupere a lucrului. Dealtfei. in mod ciu-
dat. mirosul era mai slab afara decit in-
mi se aprinde brust'. detcrminind o stare cle launtru ; mai precis, inlduntru fiincl. il bd-
nuiai mult mai greu de suportat afar5.
jnten.sl concetttt'are. o surescitane in timpul
ccairrreeiastitnureetg. i.{sietrceazleto(t'uullo-areli-e.c-arpeengetrsut, f ie-
tot- Arn strdbitut in fugd cele citerra zeci de
rretri pina la pasaj trecind grdbitd printre
cleauna. Iarir cea mai micir gansS de a uita perechile care au transformat spaliul din
vreoclatir. In asemetrea momentc totul estr:
atit de deosebit de ceea ce trdiesc qi de felul .lurul bra,seriei intr-un loc, devenit tradi-
cum triiesc de obicci, incit md gindesc cu {ional, al intilnirilor la care partenera poate
spaimf, ci nici nu trdiesc decit in aceste I'i a5teptata calm, la adapost de ploaie sau
rare exlrlozii. cd am trtiit pind acum pe pd- frig. Era cald, meri cald decit ar fi trebuit
mint douirzeci sau treizeci de ore. Restul in aceastd Lund a anului, ;i paltoanele inu-
timpului 1-am petrecut probabil dormind satt lile atirnau pe umeri Ei pe tingd giturile
innltatd intr-o picla din care zdream din cincl
in cind printre pleoapele intredeschise un tr,anspirate, desfacute din fular, dind un aer

clcprimant adunirii.

I

J.ffi.

Cind aur icqit din nor-r la supralalu n-rir sgaurfaienlacitcuiq;;ioadrce. c1:ct.ulelinnuprfoubsaesbeil,c.aanlctaitnd-uet asui--
simfeam eliberatir nrr nnmai de ingr'lmd- tobuz s;i nic:i cie vreo alta rnalini care tre-
ceA pe bulcr-arcl. <:ir it ajuns pe cealalti
cleerla subterana sau clc miasma rnislerioasli
a casci, ci ;i de ceva apir.siitor ;i nrnlt miLi
grcu cle delinit de care nbia acr,rm, scapincl, palte ;i. mai nrnll. cti ;i-a gtisit trn acldgrst,
vreau sii spun <,ri anr trvut sigurau'rla cti brrna
incepeam si-mi dau seanru. O senzatie brr.rscir
me cuprinscf. nrea cli.spozi(ic irle un nrotiv in pirrs sii
de libr:rtatc Ei br,rni <lispozilie 1;i-o dii Iipsa c:ontinue.
euforia aceea jucauga pe care I)utine pllcrri atinq
idrteungcrii.iciinEdi ,cagrreijilaepainregrAcime iprdreindditlte-scelieetxoacsnp-rea-i tatea beatitrrdinii llo 1x'rrllrr lltinc intt.nsi-
c:ar(! nti-o clii hoirril-
r"cala, rit.acirca la intinltlarr: pc slrirzi lirrii
lant, subcongtientrrl se rer-olta acordinch"r-1i nici un motir- qi fiird nici urt lost intr-utr
o nepcrtrisi r,acan1i. La drept I'orbind. cred
[e] de sfidarc a timpului cAl'c 1-lLt rtrir iuti-
cii in clipa aceea a ie;irii clin pasaj 1i a treazii trccincl. l)artisc.sc: binc'intr:lcs bulc-
schimbalii bruEte dc unroare ztm iucepttt sii
triiesc cu acuitate, toitte sim{ur-ile dinclu-l-ni rc-uarodual.tePnr{jivecsacm: u<zralalad.irirlneir1>celisltilneqazir.acaccricL trcc:
ntai
cie;tire cii sint con$tiincioase;i c6-;i fac cxtrarragantii stucaturri, ntti incinta cea ntari
datoria cu placere. Trecincl prin fa{a sta- trer,'inor,-atd c:orni$ii. Nu gtiu claca, trtiincl in-
clionniui :rctemrinat. cLl acel arer al seu pro-
vizoliu, pe iI va flilnaitts,trcauparcoebl acbiuidl a;it 1r-un ora; extt-aiorclinar rle fluntos, hoina-
va care mult lcala mi-ar fac'e aceea.li plticcre. Ni;te ca-
ciupa ce podopere de arhitecturir nt-at' ernoliona, tn-ar
fi de
zici in s1:ate. semzirrind ctr tlrt 1;tgttt't.r. :tl.t'i
intilnit un goarece. Oricit al plrezi c1e ri- obliga la scriozitate. m-ar lace si lunec
ciincolo de prir-irc.. in contcrnltlure. .\r. in-
ciicol, spun irLtilnit pentru ca nu l-anr pri- locui gindur"ilc r.nele r-Atticitoare cu ideilc'
r''it in treacit. fciain1{ilre, un obiect. ci l-arrr in-
tilnit ca pe o incrr-rciEinclu-ne prir i- precise ale lrlrmusetii Ior. Tn timp cL. (:il.-
sele astea, c:rescute la intin.rplare, liri un
rilc. ccrcetindu-ne rrecipl'oc. L-am :zilit pen- plan precis ;i frilir obi;nuin{zL clisciplinci.
1r'u cii nrii prir.ea, n-a; fi intols alllicl caltul. trliniate cLl aproxilt.ru{ie, a.scunse unele, sfi-

;i ar,,ea un rrer a1.it dc con)ic rertollat. aproallil oase, clupd cionpacsitr;ai daait.enlctiirnrcbaullmziteeazcuu. int-
arog:rnt, irrcit
rn-arn gindit o clipri sir lac: pertinen{a mri
rrn rnicu prclung ;i anrenintator. ,\m i'en\ln-
cc!aliiprst.apBicexraisetlar,eanp{pearncltu;rrnijnaacs-:ool llomitapaci;itpruespnittcueallealiaainllecuieiilcpparrircnca-. irrnuzi. ma elibereazei. NIa ciistreaztr rtrai
ales acelea rotunde oarecunl, cu c:iteva trepte
astciltlce.itcefouvramucen:odlaoeaenglehbiimopislet,orecr.sloocpbissteiitefceiuncigoirhrueirillnoairncid,.peases;--i
.\nr r-nrt su-i iarr ;i .sri-l pun pe iarbl. rrnclcr nrdnincl nemaipomenit cu torturile trase in
s-ar cu sigr,rran!d mai tr;or. si snlatrraadrzfliupii,amnc..lecSsocanhusitzrci-:nuedlietencepuncunrr'rl-r-rcr-nrndrcalaliitcdeuolrrar.r.r15i1f>seerltelrisentiraco
li clesculcnt
<rrocl cir nri-nr -[i firrnt piticcle atingcr'crt
lrJilnii lrri miiliisoasc qi cirlclc. dar', lrrcisliir r:urtc' lungd, pavatii cu pietre cie riu. pr.in-
trc' calc. ct'esc \-al'a portlrlacc. 1i 1l'ezentind
lui Iiincl rnult nrai urarc dc-cit llttndtittt'it ttreit.
ruri-a scirpat intrind nel)uneqite printre ro-

1i1c unui ar.rtobtrz. Cir-rciat, cit cle exact 1in
rninte t<llul. 'f in ntinte ca farir .sir I'irrl ;i firrit

l0 ll

c:u r:nincirio in circptui garciirJui I,.rljtt l cil- Dc firpt. cccit c(t lrtt fat'illeca tlste' laptrrl
t:ii pot si mir rataccsc aproape lirrii sa \"rcilll'
nrt'a trrlnatii maestt:u irt trtci, ttclescil sctoasa Nicj o stracla neliincl paralelti cli alta. llici
ciin uz. Sarr celc. ctt aclc\.-;lrat fntmoase ;i
imprrnirtoarc. carc irtal!ii dea-cr-tltra pJtirlill- coli,n:ri1slr,<tlrrsrilciicclcl\tilirctnilnnisnee;rlriirltncrlctd-liirllpLi icn1cl'll"ptrn'cz-oltilllactllrl5aicllccluti'rlatsir{rcilittlprtrllc'rta':rLaill1l1rt(ta"'i.lt,or'lroiPnllltriLr-il
1ulrri clouii catttri c'u ferestrc lungi ;i iu-
yratr;i!itr-'. crr o inlt-tilc lar-gi-r. tlcsrftisir slll'r'
rrrin';rllrciur'olni,'rir'rl:iopselti'ti'lliid. cl)rr'rt'nott'''c:^slr),l''1(\ cr.alllai ltt-
('irl(' ittairr- nrri 1t1ttili carc c ciirecl,ia itt. cat'<r rllet'gcli

tr';iz;;i in sctt.tit.rct'<: o clegatrti-r itlcc cr-'-si lrs- f,'r1rtt ut('rgcall.l t1113ir:t'i. <'ot.r ittzi it clc lir'-
r';rr"r'rlatti ntl pttl.cit clccit si-r lrlu ir.lr-'irltt" 5i
tlrrlltir r:alt:sljle. Lit iit"nta ttt-tttei. l'r.: r.'stt:1.rl;r- rrrir crtprinclea il atlcvirrllir ctrl-rl'ic tlinrl rlcs-
lrr irc't.'stc r';.rsc. bit1,t'itrc ltl ii rr ii rrrai
crrl lrrr secol. c.1tc to(:ltliii lipsa stilr.rl I ocl'ri ,sf,i,pc1circeio'r'afci'til',cgniucDll.crliccrtccYlfeiiitpelrr,ianaicjrlrtrlt.lurs-elttrslcit.c'nolriliitlltriiil'iircCldilrl'caii:rj1rli'1ltrn1ir'-

rlc rri si

ircc:cptalca 1ol cle a clispitrca tt'cptat, abscnfa,
chiar in olgoliLrl lor, a clorinfci cle suplar-
rsiirelcluimilei ..-l'appltaunltcailii rigolelc sint strdjuite clc ttlecininlrii. Un inexplicabil instinct, lipsit dc ir-r-
fiecare clata
probabil in iinie salr, ;i speciale. ma mina de
.pt" a"el parc lrinust'tt1 cuprins intlc o salti
rnai curind, crulali din marrile grddini cirle de tcatrr,r, un restaurant, o bisel-ica cle I'e-
implejmuiau cindr-a aceste conace cotlopilc
ddeecroerpai.tpr.r-clindeafirineatrsecgdu. luuni clecor un aer iigie incertir qi citeva casje cu storttrile r-e;-
seutiment nu de
:rl nic trase. Exista iara indoialI un anurnit
rnistc'r tocmai in componenla artit de etcro-
decadenlei, ci al redispariliei in naturd. imi genir a clddirilor care inconjllrau cele citeva
place, stlabiitinclu-I, sir-mi inchipui cartielul
rnai pardginit, ldsat in pdlasire, n.lpirdit de z.eci cle arbori stranii, cu trunchiurile albe:
asemeni mesteceniioL, dar nrai putelnici cle-
;opirle Ei burr.rieni, cu iarba crescind prin crlt ei, qi rodind, oarecum nepotrivit, niStr:
lmajfea,ltim;i i incoldcinclu-se pe dupd gri-
Eerpii cufundin- h'r,rcte rotunde, ca mingile de tenis, pe carc
place si mi-l inchipui ).e descopereai nunai dupir caderea {run-
clu-se treptat in pimint, mai intii scdrile,
apoi zidulile, apoi acopeliqnrile, pina nu se zclor, rAmase atirnate in cozi subliri' ca cic
Edi cdinodrieinnttraelg; ueluxiisatansfadturbdluinudnoaiaelrAciutrl-r
r-or mai r.edea printle marile ierburi decit afa

hornurile rdzlefe, dispirind treptat a$a clrn-r dat
Irnr.urrit mister chiar in nr.tmele nelegat dc
clispare pe mare o corabie, ldsindu-gi catar- nici o legendd a locului, dar care ducei,r
gul ca un ultim semn. Desigur, nici o casa
nu dispare pe niarea ierbii aqa cun imi in- gindul la intimpldri romantice. Oricum, irr
policla plezenlei teatrului Ei restaurantului,
chipui eri, gi de altfel, dacd vreuna dintre locul er a tinigtit pEriotbaacbituilrnne, lcoucprtrjitncs5dieambui--
elc s-al hotari sd se ddrinre, i-ar lua locul cladililor
lcnja
in cel lr-lili scr"rrt titrrp urr lrloc ptitlat, crort- scr-ic:ii lnerctl inchisc ;i apar'!inincl rrtrrri ril
lol t. spolit, 1l'o1:r'ietatc per'.sonalti. I)at' accsl.r: 1y'cr"r dc precizat.
ln dup5-amiaza aceea am facut iucoujut'uL
irnagini ielbivole fac parte clin i:lacereer hoi- parculni intr-o dispozilie ghiduEa -- bucu-
niu:elilor me1c. o pliicc'r-c, crr torrtc plircclile, r indu-rld cd pinrintul clintre arbori mai pirs-

rnai n.irrlt sau n.:ai 1:ufiu ilicitii"

l? t:;

dlilar

si:tncruaydbs.ugeeslc2o.aifan,prdae6usldet-afIe,,,olcdo_abipnroeedridautoec-ruci.mooLruusnltmreidnvilnuecairnoetsarroieregngxi'iiamuldtbiecetedraanlntsbaet, ural, fii15.emo{ie chiar, cu senza[ia .ci sint
a;teptata.
cPviiloreirnviea.vfiCterafiendaeo,obrebossictiteaeiu,drnae-naptmurilnuinzi t,sileinmvitb&dpeetrainnuiimtedeondaie.r
. ln biser:icri ningea. O clipd nu mi s-a pd-
mincare. Culesesem, nu-mi mai aduc aminte rut nimic extraordinar in asta, ba . chiar
de unde, o bucatd de lemn, un fragment de m-am bucurat, bucuria aceea care md cu-
creangd uscata pe care md amuza i_o tirdsc prinde automat, indiferent de circumstan-

d*a..lungut grilajelor pe care le depiiEeam lele mele sufleteqti in fata ninsorii, apoi

faisecruulltinildsscoutneea,tuul nsefcelpedecarirtemleamdninucl'loqvi iinmd- insd nu m-am putut impiedica sd md mir
cd intr-o clddire cu un aspect atit de intact
ipnrteevriizoirb,ildaincdourd-mindi uo-sgeropzearvfeactserintmzau{ileuidemeliu- ssctadraanncinieuagsdEtdiaibntiisteodrriieccden-ecsatzdinenjeeuncnuitr,sxta)isltciaut rtdh-ietefcepteourariactel.
Au trebuit sd treacd mai rnulte secunde pine
sa-mi ,aduc aminte cd afard nu ninge, ci
bertate. deci tavanul .nu e stricat, dar c6, in schimb,
md afiu intr-una dintre acele situafii extra-
De fapt, era o libertate de care incepeam ordlnare care mi se vor imprima pentru tot-
sd_ md plictisesc. deauna in creier cu cele mai mici amdnunte,
Mi se pdruse cd ceva avea
rmacsidosdippiscsraeuoecliiqaflnaoi,tcrimmfedpepuerallerzibs.tddrDdprcieanausdlrercdiiosseopsgfeaearideicnreloiedcnumse-tcum,odrsddatiimeuvsa.fie,tnToaug;mmrtuercbdcermueacmlmaeui
obsedindu-md qi impiedicindu-md sd le in-
mi s-a
leleg vreodatS. N-ag putea $pune cd
fdcut o prea
fric6. Niciodatd nu am avut
mare sirnpatie pentru logicA, incit absenla
ei nu era de naturd sd md inspiiminte. Dacd
tocmgi pe lingd grilajul bisericii, mai geo- md .incita ceva, dacd md irita chiar, era o
metric decit celelalte gi scolind sunete mai
imo5d9h,otmir,aisi,egmravsei, aproape ameninfdtoare, qi anume nesigurlnld, senzalia cd aceastd nin-
tscprioueaarttroeEetduinesuiainmusenpbaliups.re,oVrcdircdeuddca,eeuacipsnqe4einsitqnrp:tauiueinnmdtecienidecd,einacdaci,defpiaxoiqasinttfed-i
md intorc spre casd, cind,
atinsd de rniEcarea mecani,cd a crengii mele.
Aqpoimrntieifnaatjrugatrtoilraaapjtur,oluianpiveairtfpidnorddrnusi-tdssevarl€esacnuint.fdiFieianpsutfiibrflifnicried.
srnr{ii, cd aceastd minune se petrece pen-
tru mine, p-nmeonirmstr-aual.rpDlfdaicrepsr6eimaruteqtaimmcjoncnuivnenrautitr,eScadi,
cccaahecienpsiiudsgtmpafiruirdreldaiduerpdcuefoi.eeadmrretecci nea-irnteidi pebadrtorri,teuaasgdcifenaddcmduea*trfeidnessiteuiIvadmeiinnse_---
mea, totul
intr-un fel,
ea exista in sine, cd nu usnerea sd minu-
chidea, era atit de extraordinar qi senzafional neze pe nimeni, cd se desfdqura pur Ei
prin eI insugi, steirnntpalucaEri ea.cieqai setdrainsduefpiceinednetdn{sai,eaEcieqaistidneaxcise--
incit am pdqit fn minuscula
curte fdrd sd md mai gindesc, iar cind. im-
pingind uqor portalul propriu-zis al bise- laqi timp cdlca fdrd nici un scrupul cele mai
elementare legi ale naturii, mi se pdrea
ricii, acesta a lunocat incet intr-o parte, nu monstruoasi Ei ma umplea de enerware, de
m-arn mai mirat qi am pdEit inlduntru nor- revoltd. TotuEi nu putea ninge de prea mult

t4 l5

tirnp (pc jos era ur strat sublire, aproape truita cat'e a uitat str mi-o I'estituie. Spre
bucuria qi sur'ytrindel'ea mea, insd, cutia de
ctraain,mspaaonaenret.cduemzfairpcaindAd)u-;mi ades:ciompeirireinatrmebi c:hibrituri. exista. tlm scos-o
gribita ;i in

claca nu crlm\-a impresia mea era fal.sti, dacir crce::luinpnuadnta!i,cgeseidnadmmutl-iacintstitorpirbocaaqttrei-rstaaorielfrsia,cmdtiauarni.ebindineteirsnsep-i
nu curn\:a. totugi. ninsoarea incepuse o clata

cu intrarea mea. ocelicgiitndcele'ambinaestaa.rltliia.nc'rirc. idenualvtfoeil,fancieciaqnau.
lncaperea intunecoasi in polida vitrali-
ilor prelungi, pe cale se desena-serd figuri
gcliern-cteunendseennseian{le1leosr,Eai stcoutuns;i, evi- mai clepindea cle mine s-o fac. qi gindul pre-
con{inin<i mai caut n-a reuEit ciecit si-mi incetineasci mi;-
c'arile. dindr-r-le o caden{i oarcculll ritualir :
era mult
mcldicdiirredae.cEit r{ai-odeimfaapgtinmaiapi rcivuirnindddoincaaplaerlad
clecit o bisericd pr.opriu-zisti, o capeld for- irm scos cu o anumitA emofie un chibrit din
c:utie. am inchis cutia la loc cu grijd. i-am
pfiuiitpual ittqcrtuneupfoctsahftioilerinaczIigibrodulnurf1-ururltoiimapscire.L' tiannlafnind-itifneixtzraiernt aecllaeir-'
nratd dintr-o singura nat.d centralir, pre-
lungi gi destul de joasi, cu marginile rotun-
iite, afreorartiegiddepoebcsacrueriitladtea,deinauorrnicuechciailez
fdrei ft'acliune de clalipinace;ipra-rnt-nr turansa. i flacara, preit
acel Am viiz,ut
evi-
clente Ei formele pdtrate infirlilarii exte-
acc,lpiirnrocboprlaioa{.tudAl cmaieprcoorcaclTp-reui.talncpitroinimsa.im.isneicnepcrtliceruipnsader.tsaalittmitvindldae
rioare a edificiului. Ceea ce mi-a atras aten-
{ia de la ineeput a fost in fundul inclperii
ceva ce semdna cu o catapeteasmd Ei m-am lost pliveliltca inaintt' ca
sc:urtii a constimat in intlt-gitne lemnr'tl
mirat pntru ca nu putea fi vorba de o ca- li ;i
pel[ de cult ortodox, ciudatele desene ale sii se atit cle
neclezutit, Nr-r et'atr ic:oanc'. Et'a ttn Px:rete
r-itraliilor gi formele necunoscute ale pere- sleanuteu.nlcionyaxl'tr'il1tairnaviunntr.t'sgtirualbeirtcr-lret'..dcAmonct:liurulata{iti
o dovede.au cu prisosinfa. $i totuEi, cuprinsa de I'ebrii tln al1 c'hibrit fre cal'e
{ilor in fund ziream, prin ninsoale
qi prin
acolo
intunericul car€ se ingro;a, un perete colo-
rat, gi poate sclipitor. un aitar i,rnpodobit I-im aprin.s bt r.tsc t:il miti cleparte' I)it, ct'att
lrcate cu argint qi icoane. Am inaintat ci- rnii clej aripi cle llutr"rri tlal'e se lt'girnau in-
{iva pa.;i vird nrai bine, dar mranl tr-lur ritn oarecu.ln (:olnun, clau de fapt mii
ca si cle 1'lt-tturi a;ez.a{i pe at:el percte sau paravan
oprit oarecurn descumpaniti ; din cauza nin-
,, ertical. pe acel presttplt.s altar' a.1ez.a{i itt
sorii, probabil. ;i a intunericului variabil. lla l'el iricit clin li.t{I. clc ttndc' et'am' nLl li
se vedeaLl tt'ultltrile. ntt 1i se vedeau decit
am avut senzatia, mai curind am sim{it dc- rlr-rc'hiile l<lrmincl
cit am viizut. ca altarul nu cxte nemiy,'at, cd urillilor o suprafa{a
suprafafa lui e strabatuta de lente valuri
de migcar-e. i\{ai mult nu-mi puteam cla aproape coinpactti. striatir. ha-5urati ;i in-
tr'-o mi$carc greu cle desc'ris, it.semellea'..
sealna, dar sim{eam, cu un inceput de Cltribritul s-a .stin.s din nou li cind i-am luat
spaimA, r:d drurnul spre mister abia a in-
ceput. I'Ii-am deschis geanta p.>e pipaite, cn- in graba pe al treilea. degetele au pipAit in
trobaincl dupi cutia de chibrituri gi fiind cutie betele caI'e imi rirmineau. Nu eratt
I'oarte mttlle. Ant fiicut clin nott lumini. Nrt.
aproaf:e sigura ca iar ant impruntutat-o

lii li

nLl-mi dricleam seama cu ce serttiina acea str- in zbor si rlcscoperiserir atit de r.rlttitoare cr,t-
loli. iolr.ne atit de nemaivirzute, incit trit:ri-
plelrrliL vie si rrniertirtti.rtoare. $i tolrtsi sittt- rca si lnc'intnrea rk'piqcau mult in intensi-
!eaur cei imi aminte;te ce\-a, ce\:a ce nLl
I'cLlsciim sai clescurc din haosttl uilirr-ilor tate senzatia cir ameninlarea ttu se diminuasc
r'rr nitnic plin accestir scl'rimitar-e clc' clecor'.
n-rclc. Tn nrocl ciudat, absolut firri r:oit trtt'lt. 1n nrocl c'ir-trlat. o cial ir cu dansul citre ir.r-
r-rin'rinclu-r'nai pe mine insini si dinclu-uri ( ('lluse. cl.riblit.r.rl l-tteLl clevenise superflutt.
seiur'la cii nimic din ceea ce firce'am ntt mei
mine, cd nimic nu mai ltuteau.l ('apela se hrminiLse sttficient, cleqi misterios,
clepinclea cle puteam sa ill-t- Iirri sii lirse sir sc r,adit \:t'eo sursi de ltl-
nimic nu mai niinir. insintrintl bitnuiala cd intre planarea
sii opresc qi alil;i1or- irtit dc intens colorate qi posibiii-
picclic. am ficttt ci{iva pa:;i inainte. cu tttirttt
pultincl chibritul intinsd cit puteam clc mr,rLt.
lirteit care r-tri se cltidea si 1e viLd exista o
lploape. chiar' la t.nargittea aripilor care inrliscutabili legittr.rlir. Totugi nici aripilc
n-m--ricrd'ma-enolliraiilrn.ltrcun,erritteranta-iimsaenprirciaissi ioiaiousfbeiznsrtmeeliresirct'.iinbmdtiauni;rente,en.ecttxa$istsiditlci.rrnetiltrtlilill si nici trupttrile flr.rtr-u'ilor nu pdreau lr-rmi-
niscente. cle;i la anumite migcari vierurii
prrrtirlori cle atit cle milifice aril-li scotealt
lolllcrr: lnetalice cle r-tn galben ro;cirt. ca si
hiat --- crii altt ntvut o abia pc-'r'cc-ptibilti. rlrr' cLlm Ar fi lost din bronz sau clinlr-un aul'
exisli:ntll totr-r;i. sovaiali. inrlnte de iL ilu-
pinge liacala cu ci!ir-a centir.r.retri nriti in- foaltc vec:hi. Biziitul nu iuceta. clar incctasc
sir mir r.irai iitsltiinrinte. Sinrlealtl cu o anu*
colo. 1;ern,i{indr-r-i sti arclir. Nic:i un !ipirt. mitd mintllic Si c'hiar ctl L1n anumit alllLlT.it-
trici r.tn t'itcnet. oricit dc. rncnt r'ir rlir aflu in primeidie. dar aceastit
crecl. nici lrn ur'1et.
bestial sl dc dezlSnfuit. nLt uri s-a parul
vleoriatri nrai inspdimintitol decit zr-rmzetul conslntlilr: p;irca ntiii ctlritrd sir 116 clistrezc
fi o lirsarn nndeva. ia lreriieria cea mai jal-
slab c'ale s-a arrzit in ciipa arsurii. c'lcc'it nic'i a conStiinlei. c'it mai dc'parte cle con-
acc'l ltir-t sLurr:t ca o zqilieturii slabii pc. .s1ean-r
n-rultiplicatl clc mii cle ori. r'eluirth meleLl c.r tt'm1:lalcrr lrlinir cle anrJriquJ lteatituclint' rr
intr'-un canon. 1n aceea$i se'cr-tnclir un lultl Inrmrrsr'1,il tirlc- itni lttttntrt pe clinaittte.
Ltai intii m-a inc'intlit rlcs<:o1rcrii'ea cli at'i;
rle ni:a s-a topit pc lluciila c:hibritlrlui stin- lrile lluturilor yrLrltltr lct'leasi clesene ca vi-
ginrl-o si inte rvalul pinli cintl lrrtr tt'r'r-tsi sir traliilc si. clt'si n-aq ptrtea sii le explic. pri-
aprinci din nor-r. r.ninr"ttul lrcela rle irrtuinelic
zr,rmziitor. a fost poatc cel mni inlrico$ittot' r.ite ur'rrur. elc n'ri se pitreau ltline de r.tn
sclrs cor-Irl)r'eltensibi.l. iLpropilt mie, complice
tirnp pe care l-am petrecr-tt in acerrstii vilr!"i. clriar. Se lotean in iurul lrtelt ca intr'-nn
Cincl s-u liicrrt din nou lLtntjnii 1i trnr liizr-tl
suprafatir aceea cotlpitctir si vie cleza5lr'erlirt- rnirnei aerian. cll la o pilraclir. cu evidentl in-
tontie de a lc privi qi ach.nira. Ar.eau grijii
clu-.sc cu llilfiili atit clc lentc cir oboseili ltr- :;ir sc' inviltii lent 1i corrrltlicat. apdrindrt-uri
rlirrjndu-le. nu aveam clutr st-r tnit sltelii rlin unghiuri diferite .si prezentindu-mi-se
.;rrb toate lt1oosribcielevaalperoffrrtt:rnludsseelini.-
nrai mult. Ba chiar. senza{iiLe mi s-art schiln- aspectele
birt cu desdvirqire. Rr-rpindu-se unii cle a1!ii, Ii:lisfur in migcarea
incepind si se mi;te sepau'at prin incirpere, zrrir.l. lascir., care-mi trecea fiori reci pe
flr-rturii i;i clcgajasert-r alipile intinzintiLt-,sc r't'lLii si f ircea sl:t-mi tt'eurttre genttnclrii.

lrj l!t

Cred cd iirn ciescoperit asta in c'lipa in carc haina lungit de donrn ;i tinind cindr.a in
am intilnit ochii primului dintle ei ;i apoi rnina intinsii oflubtiuser.reicar-,e1r.tucrl.e1.acr tar cpucrttreingalulblemnae
pe ai ,celLri cle-al doilea ;i a1:oi cind r-ni-anr
cdoacahtnisic-e-iamninuatr;c't-iiarunnm-rfierp11in:art'ii"t'iaetatudruneccdiuicrteaoclftil.iui-nt-ucliitti'r'nea-clrtli Lin splenclid

s-a fdcut r-u;ine. arrr inchis pleoapele, smul- rvmclirpaineriulnaouldtulreuanbx-vsicasaei,teeadcrlinlecehtiaiicl;saliciunrt.plicttlroocoalrlofliautaendtna.etsctA-oncarnaer'.rsl.oleatCrum.rtu.nebacaIlriiueLbrlcl.cilnainzeurbuaeailt.tdesreiacin_-,i
gindu-mir fantasticei pr-iveli;ti. si mi-an-r
amiltit ci sint intr'-o biseri'cd.
Era ;i tirnpul. Cincl urn deschis diu uour
ochii, plimul lr.rcru a fost sir itrit e.sc supt-a- c:undd calc tlecea, flutulii ci;tigau tercn, rd_
Iafa de pe crerre se desprinseserd flutut'ii, sa lut mourent clrLt nunrui
nrinind la o ulc.chc
cie sfint neacoperita ;i un ochi imens ;i al-
r-dcl ce ela : un perete, u[ paravan. o cata- barstrn indepartat ;i infricogdtor. Fluturii se
peteasrnar ? Abia mai apucam. Ascuitind utr
ordin ocuit. iiuzit doal de ei. sau ldmas fdrii tlansfomraserA din nou intr"-o ma.sir str.iatir.
Lrnduitoarc. t6cuta, a cdrei lentir uncluire o
.sens in lipsa privir-ii nrele. i;i leluau in ace- simfeam mai mult decit leuqenm s-o zaresc
la-9i fel lent ;i muzical locurile. $i atunc i
prir,.eliqtea care mi s-a aldtat it fost c'tt itde'- in intunelicrri din ce in ce mai clens al ca-
nemaivdzutir : r\ltarul circi et'a rul pelei pe care numai f u1gii. rar
vdrat straniu si neset"r-rdnind -ctt alte aitare, tlescurajali, il lurninau pr-r!in. cirzincl ;i
altar
impoclobit ,cu sIit-r1i ltictali in culoli intrt- Am simlit deodata cd nu mai ar.n ce cirutir
necate. dat' avincl enoturl ochi itlballri. iitit iLcolo, cd spectacolul s-a terminat. Fu.sese
lduealtuinn-rsintiorp;iininirce'itinltctrierct.ainiiloalbgira-ba.ailntaalu.5laefrcui
incit c'eea crc' r'ecleam eu in acca lazei intet'- piscnrirrii'vdcueieintnaiemt, guar-ntiocesilnipdpdeaaccstaadaceno-smlucodipgetesirrfaoditnc,ghsunirmuualti.tppareeinnunrtanrt.i-unsrem_prlinitnnirmhcri
nrediari a c:ucelirii el'a Lllt ilue.stet' ltigin cle nresaj. Nlr-l inleiesescm ;i nici nu sim{eam
sfinli ;i lluturi. fiintele carc' t c'znlt,ar.r fiincl t'ai ar trebui sd ar-n t.emuqciiri pentrr-r lipsa
nr,tri greu cie im,aginat dec'it sirt'ueie s'.t,Lt cen-
taurii. O .subliu-ia l'artir cu nrrs pr.elung si
buze indult'r'ate avea r-rrr octri albastlu vio- nrea de pitrundere. N'Ia r.etragearn de-a-ndir-
ratelea, aplinzind un ultint ciribrit, arun-
l'iu deschis intr'-cl expre.sie cle r-rimilc rnai cind o ultima prir,ire incintatA
muit rlecit cle sule'rin!ri. ir-r tirnp cc ochir,rl cn flutuli. ,Afarti nrr sc
celilalt ela irrlocttit de r-rn llutule lnov cll rapelei ;i posesivi

facr_rse incd
aripi tivite .fu negl"Lt si zbatinclu-se ca niste rntuneric, dar. fantasticii qi neltlAcutir sur_
pleoape ; o sfinta Nlagdalena stind smerita prizd, ningea ! Ningea jalnic ;i rnurclar, na-
in picioare inveliti in pirrr-rl ei h,rng pilri la i liatainbdilas.tlNazilirlseoianrter'a-oans-traizgI'idssctiut'bmoaastiro1tui ilnein-
cdlciie purta pe creqtet un fiuture l'oSu cu r
negrt, un flnture rremigcat qi
daquenzgei.tapibuelin;i intr-o llar te. ar-in:l aelr.rl fri- rrrine, punea sub semnui intrebar.ii marele
vol gi ghiduq erl unei pil;irii agezate pe-o
ureche ; trn ctitor'. probabil. imblircat in r iar- pc care 1:uteri lantastice piim.sera ci
nri-l fac. meschiniza intreaga urinune care
tni se itiiluse fireascih:rtita tintp cit exista

20 2l

l)ur', nealleslccatf, cu lealul, dar care acum' total deosebite de cele ale pavajului Ei ntt
dcoclata, devenei] arnbigr-rd 9i sr-rspectd. s-ar mai putea ajunge Ia nici o concluzie'
Coborind orchii, am descoperit pe o bancd un
fiu$rlirrbiilr?.rsIc)entnanccltetparipnaslre.rsselrrAair?naD. inCimneomeeranut bdtrin care contempla. ca ;i mine, crengile,
ce zlpada era t eiilti, patntnsa- c'ine qtic. cum,
cu o liniqte indiferentd deser-rata din riduri
,,,'i,r cc si;iiltrti'a. irl intct'iortrl bisericii' flu- pe fa{a nelipsita de o senina frumusete- Pd-
i,IapLcLo"ceetirso'i\.rltii*:ri.iad.o,f'Cap,l'a"ot,ueeadet-ipueeaforIarviaueacudmtqerilIcadeoipi't.gam,a;isdirlcedeueete,ssavsfeeifaoaurqamarfudalieenrefann{tirtur'ied6nilcoirlunaaodlietfuqild1,lapareeldttdeaaooessudnrc6t'atri,ddatcpd[neereesieeirc-ripaileicerfaeuccgieue-l-i' rea indurerat gi resetnnat totodatd, privincl
graliosul joc al crengilor ;i bilelor albe, dett'
at'ea in plus ceva toartc greu dc clefinit, o
expresie pe carc ili-,au trebuit citeva sc-

cunde sd o pot defini, o expresie de specta-
tor. Era probabii unul dintle acci batrini
care locuiesc la copii, simlindu*se in plus Ei
Eviclent, o iminentd prin-rejdie planir asupra petrecind cit mai mult timp posibil plecati
olaqtrlut, acest ora; batrin' de acas6, ca sa nu deranjeze, ca sd nu fie
r'echi fArd a fi o povard. FirrA indoiald, nu era omltl cel

cu o;rmenii h-ri de care abia acnm dcscope- mai potrivit sd md ajute, dar era oricum
simt responsabila' Trebuia sa primul qi cine ;tie daca nu tnai dispus de-
ream ci tli cit allii sd asculte ce!:a ce putea parea de
vorbesc cu cineva, sf previn pe cineva de neinleles. M-am apropiat de el spelind ca
c-talnrr_eulriec,etreialcuasci,cnarie{eiueniisirii.teenr"asnipetlgiarepetutisudr*reiatiinuircn.taietPuluaielnnpsesaeertcilraaiaauipandcefdvpealaraarona,zsbutid?aia,eeb-vpr,icriraeeimptelmdoaoeape-airucemlcetaeoeintaarneedr-i'
zgonxotul paEilor ii va atrage atenlia asupra
rnea, dar el rdm,ase nemi;cat, cu ceafa spri-
putr:aur sir gasesc un om caruia sa-i spuu
jinita in guler Ei prirrirea in sus nefixata

asupra nici unui lucru, intr-o iiniqtita 9i ne-

ie se intimplo, .tt om ctiluia sd-i explic in Iinigtitoare contemplalie.

anrirnunte toatir isloria acestei stranii Ei sus- -AmDsoimmnlitulcea -m-a1aamuzist tdriignapt r-imadosemcnlrundled,I
pecte intimplari. An-r luat-o 1a fuga, traver-
iin,l put"ut, inspre cealaltd cpinaerrt'e1,aN-ipniseoleai-' dar a trebuit sa repet inca de citer-a ori
sa intilnesc pe chemarea, din ce in ce mai
r-rnclc puteam icnesilsetednituEui rmrnaai
t'"u ." clepusesc pe trunchiurlle albe facin- presant, ca sd: coboare in
fsrcu-unztaeDlai ocEdmi vnsdaulmien.atrie-parruimvpeacssopcnudtesum, ivmplIaitrerg,oai g,ddesapdrirtaamitcd.i
du-Ie Eiri-rraniapiual1obires,ep.eNmuinegxiilsetaroptuanrcdtei facin- in apropiere se petrece un lucru ciudat qi

clule nici o

lcgutulir irtilc zapitclil ciire se attinlt cxubt"-
r:antit;i csteljcii clc arbori qii ceir care sc
gribea ctt un clezgr'rstator masochism sir sc arnenin{dtor qi trebuie sd-I" spun cuiva pen-

fciomippedoaalstcc'iraa:apse-ztiucral'lclcczlleaiisl,iclnrhc.icle\le{lii-nvalreetloleedcaautri-trbpoorliinlaonrrclaihnerlte{iti h'u a ac{iona in vreun fel.

O clipa am avut tendinla sA renunf, atit
de distratd ql indiferentd era plivirea bi-

22 23

1r irirrlrri. daI rtri-irrrl cii.r1. scalttit cit ll1"t ltltr cl,: irtt; cctii, ilrieritiirf.i.util \-at r,:te;tc trciirrritili.
colrior-ab-lteiesaDelsirtariicitrticfri-ce'rar,t:iltmpi-mulraa-itiilagveirraa'/crsu'-c-';iril1lt>lut-atatuctntil'c'riaisbinrrs-ltLrlbct]rulcctlruo,lnatc.tlrcofCcclei-t.
n ics. In biscrica dc trici, dc aliil ttli. bisclicit

lrc c:ii1'c probarbil o ;ti!i, clc l;t111' ntt ltilr ti1- lrrnalie ? Sint llrrltrli trtairi. cxtraol'clinar (lc
i'ui ii irpartinc.
crrlt in biscr ica ilcc'itsla ningr'.
Nrr. ntt itsliL itt't't r rttt sit sl)llll' t-tittsoitl clt
clupa cutrt vcdc!i 5i cii-rurltcar.oastt'it r:slc Ji- 1r'r.rn.ro;i, sit t'tLt r it int llipr-ri!i crii sint t.tiltcl
lliis<ri. clltr'll trtrrl'ii, bietc r-r-rolii jigiilitc.
[]rrltrlii nr't siitt si'lrrt' I]irlrinul clipi tic t ilcr a ot i, lroirte cttt't'-
rlacii ttrt sitll iaLccolcprt.:liilial l.i'i.lr\'il'n{"lr'ieil.rlli'trlri"ri.:lj}<}ii1cl}flrtrir-
lrltirrltl lr [o.s1. il1. tiupii cc trlai itrtii t'ittltlis''- viLt. poiilc t-tttt'tliti sllllll()l ()'s' si lll'ti sl)tlso ()
1rrri. c irrlt'r'at rlrrtir, dc tlrttlr ;tctci.tst.lt sc'tllotllirls, ('it 1x' ()
qi rrtr o<'lri trltirc alllitstt'tt tlcs- nlit\illtii -\rilt cit l)c o I'rll'tllulii sact't clrltillli
scr.ir o ttrcchc .,1,)c-ar- Ii Irlrntai 5i itrctl'risc' rlt ltii. l)ir-
clatt scillll;l cii tlLt vir ex1;licl ;.rsttL"
c,,rpclilc. htti li rog sti mir clccleli cii rliti lcir sii li ac1olrrit bt'Lt.sc. ;i in clipir acccil il

prLa clar', dar
nrjc ntt irni este nitnic cu dlesillir';irc clar' iur:eplrL sii se attdir zuntzetrtl, zttuzcttti ptr
cr,r ia incel:ut am ct'ezut cti c o utinttt.tc t'ltt- r:are il anzisem in bisericS. Dar trlt t-t-titi crlr
mai pcntt tt minc, nu pot sir
I'ir cx1l1ic, ar slab gi insinr-rant. cregtea de Ia clipir Ia clipii,

li prea cotrrl-rlicat, dar o asemenca utinunc se intelca, ca scos de miliarde de fltrtuli.
nu l1"r-ill fi speriat, insf, acr-tm, in{elege{i, ciin Sr Ll, r}1<ri cieglabir, de trrilioane de bonclari.
cclatrucziracunminvsaorfiliu. tnur-lriimsaini tErle,iualci ecisriepclleezdin, t9ai IJal eu Etiam cai 1lr"rtr"rlii sint cei care il scot.
dindu-mi seaula, in acclaEi limp, cir ct-i pe
cu adet'arat uu ltericol' Gindili-r:it li dttn-r- c;are i-am virzut sint plea plilini 1:en h Lr
nca\:oastre, in acest auotirlp cilrd r.r-ilr' 1r'cbtri aceasti complicata sonoritate a vizdr-rhr-rlui.
-saEerx;iisdteennt incui urreuuratedaelnfl.sudtu*lris."Pr:r'ii, llu letl- I)entm ci ceea ce erlrzealn devenise r-rn ltl
cle scriqnet continuu erl unir,elsului. l\m in-
nici mdcaf sii-l fac atent cu aclerrlrat. tors capr-rl far-a sa vreau, dar bisericar ar-ata
;eam atitrs t-nitreca paltonttlui cLl tl11 lel clc
I-am rurtri palasiLir decit oricir-rd, intunecata qi nc-
glijabila, cu mr-rcl-tiile ei curioase gi Iipsitc clc
(.xzlsperafe. auz.ili ? Risclicar c plinii
md plivi. pentt'u pt-itllrr
rlc--fluDtoumrin. uIlael, nlt alinonie. Biziilul care cregtea in iurr:l rr-reu,
el care nl se Luca in timple, irli palpita in git
oali, dar cu un fel de mild arnbigui, pen- 1i-mi pr-ovoca o insupoltabilir senza{ie dc
tlr.r el sar.r pentru milte, ar fi f ost foarte vomir pirrea stliiin de acea claclire lini;tita
greu sir sirun, md prir,i u-rult, lmate un mi- ;i lipsitii cle gralie, constr-uitai dupd reguiilc
nrr*t,* apoi spu-sc ince1,, ca pentln sinc itr'hitectonice ale cinc stic cirrui cult reli-
:
Dc-ar fi nunrai ilsta...
l)ar cc mtti era ? Batrinr,rl i;i itttoatsr' 1-rr r- !.jos si inclri:;ii cli: ntlrlt.
r-ireat din nou spre crengi cu arerul cir au-
TlcsltLrrr-an1ul cla c'ontltlct gol, rlczolirrrl si

dien{.a pe care mi-o acordasc luase sfirqit, pLr',rtir-r sub lunrinjle aplinse de curincl. Iira
rir'ea or-ir lrnltigrrii r'ind Lrltintii cljerrli rlc lrr
clal eu sirll,eaur crim ir-r jurul n'rcr.r. clerr.'ii r.ru plinz iLtr plec:ert ;i primi i cl icn{i dc seulr

2"t ?:i

nu au aperut incd 9i cind, numai in rrreufi puns incet, fdra sA md priveasci 9i fara sa
se opreascd din maturat :
pcoeld!,arndtme iinmepcditrelirui nalbeetliimv ppeunlutriuncuaraeuacseesntse' iDDnnueafrefslpubinerttuunfatrirrirueiiemED'tEiiu,iranurinndneecdzdeemuapi,eir.d-f.em.sm.ialeii iviend,tzfrul-uottfulburii--i
bgpf,teea-trb"sudiolan-itnaalubanlucuec-adsstedtaorvisenep.uddlenteaarrutauo,lasnEteidci rifien'uatcrntddauspeled,sreebearaldaecprhtareiaoj-or- -
ag-tia sa fie periculoEi, trebuie 9i dum-
exas-
turi fereqti copiii addugat
sericd, pot
.i"gtr"a femeie de serviciu, uscitivd Ei scundd, neata'si-1i
'p- e-Arattudndcei nePdsarea ei.
upioup" ca o fetild' care mdtura- de min- pentru I frac-
gindul aiurea cele doud cori- qi-i ridicat numai
tui*a qi cu mese. Nu mi-a aruncat nici o mliuunreinddue-msedcucnuddoobocsheiiaalasufparrai mea, inmdr-
dintre
doare margini pe
oipuruitvr"i.r"*e.ut*-cuiinnddaeafampiraeinztietmrnaplatu, lmpuoie,aapt'euEt-enrraiaciofi1filuoitadEdio-9a-i care o ascundeau, Ei tirziu de tot, cind nu
mai credeam cd va rdspunde ceva, i-am au-
qoPtit.
lnutneineus.uicitmteta,narptettpldi,dnsrioiamutaatmbqiidnnaitccrdidinunr.cumitComSnainjqsqodaiafunirilerumf-,o&jsasmf-mtiari'utaoounppcririrontiiottbdridlveiiniacnngt cldoucobcopeirEniaui-'-' zit glasul aproape ar trebui sa-i
de fluturi
-i Daca numai

feresc... ea care md descuraja 9i mi

Era ceva in
clescumpdnea, fdcindu-md nesigurS, neho-
taritS. M-am intors sa ies, ruEinatd fArA
sa md prive'ascd nici in timp ce-i vor eam' motiv Ei indoindu-mi de propriile mele
sa--m9iti1uid, ri"-uaum, spus, poate cd n-'ar,trebui lsapaaimped,rdeaaraapfraorpaiezruema zuentuulisaeviinotneltisoet pina
dumneavoastrd, poate nici mai

nu aveli timp, dalceea ce v reau 'sd vd spun apropiat Ei, cuprinsa de un fel de ne'astil-n-
este impontant pentru noi to!i' Vreau sd va am la fugd spre
de lingd du'mnea- pAr al presimliriior, luat-o
restaurantului, se
,rp'-o.rar,s.tr"5i, in biserica 'afastlaa teatru. Nu se terminase incd spectacolul de

de ,aici din matineu. Luminile in hol erau aprinse, dar
intirnpld ceva neobiqnuit, adic6, oricit, vi s-ar la uEd nu era nimeni. Abia dupa ce am
ciud,at, vd rog si md credeli.cd am intrat am zdrit din fuga o femeie, in uni-
pdrea de lon.na neagra ctt gulera;, ridicindu-se dc pc
cu o'chii rn-ei, biserica e plind de flu-
iaztt o canapea Ei grdbindu-se sd md opreasca.
turi, ii eauazditei vEiriadtumcdnebaivzoiaitsutrldd, s'atauzeili cum 'llrecusem insa de perdeaua oare camufla
muLt
biziie,
rnai puternic de,cit cel din biserici, impo- ru;a salii arhipline. $i abia atunci, ingrd-
sibil La numai fluturii din bisericd sd care stdteau
il pro- nradita printre tinerii in pi-

ducd, dar oricum, cei de aoolo existd cu si- cioare pe margine, mi-am d,at searna de ab-

gurantS, i-am vdz-ut eu. Ar trebui sd facetl strrditatea gindului meu. Ce voiseryr sa lac ?
Sir md urc pe scena Ei sa lin un discurs ?
ideevai,ndcriefedr.e..n-la am ter'minat d'escumpdnita
ciudat de dispre{uitoare a I)ar pe scend se desfdgura un spectacol, abia

ferrneii, care, vdzind cd m-am oprit, mi-a rds- ir(iLllrl, privind, mi-am dat seama ca un spec-

26 Lc'l'i

tacol de balet, un spectacol in cat-c lemer sericir clin oclrii necunosc'uti ai flutr-rrilor.
qi bdrbali im,bracali in maiouri negre gi ctt 'l'otu;i c'c scns ptrtea sii tribti iurt:as1ii nrli-
rnularir-e a unui mister ? $i curn se explicn
rnari mevaonlutiai ucoilnorarittemaugel iluanteeidme eulmodeiiririE-i toatir aceasti dezldnluitd admila{ie ? $i rnai
bra{e
tuale, deschizindu-gi gi inchizindr-r-gi aripile itles. cla, mai ales. cle unde qtiar-r ei clc eris*
tenfa flutur-ilor'? Pentrr"r a-i imita, pentru
ient. Era ceva destul de plicticos 9i de firi a-i ingina pe aceastit sceni cle bilci tr-c-
dar nu mit puteam in- buiau sa-i r.adii ; ca sd colot'eze ace,ste largi
sens, in acela;i timp
lpcindiedrdiuigc-mai adscde;ainstsudenmsziumazlitiacuacnaa,ufetoultnudgesi,efnaisocercsatserteranmbildi-e-
bucrif i de matase pentru n-rantii. trebuiau
sir r-adir mai ir-rtii aripile lol viorii, si gal-
sbetinue,mEairiromEiui Ilt Dar atunci poate cir ei toti
imi scapa. Oricum. dacd voiam sa md adle- decit mine clesple flutuli'
sau poate intregii sdii' deqi eram
sez cui\.a, face, poate ca ei toti erau inleleEi c:u lluturii. Tnli
ciin ce mai pulin sigura ci o voi aminteam acul-n cu precizie nTomentr-rl clin
ce in
tlebuia sa aqtept sfirEitul acestui dans pe
care il ttrmdreau toii cu sufletul la gura' r:apelir in carc arm sirn{it cir clata nr,r inchicl
ochii sint pierdutir. intru il.r stapirlit'ea llr-r-
Ciuclat, deEi nu se petrecea nimic indecent l,urilor si lirceala an-reninlitoale cll cal o.
pe sceud, se |lropa$rau in spre sali r.rnde clupd refuzul meu, si-au ocupat locurile de
a" inexplicabila lascivitate, stipinindu-ne pe a1tar. Evident. toli elau cuplinqi intt'-ttt-r
fara a ne ldsa s[ Ie inielegem. Evident cu-
nogteam aceastd senz.alie, fdrd sd-mi datt rnister pe care eu il refr-izasem, tll-t nister
seama de unde, tot ce imi aminteam era pdtrunzirtor i)e care l-am jignit si cat'e tru
r a intilzia sa sc ltiizbune.
cd-mi face rau Ei cd simt nerroia sa inchid ,.\m prir-it in jr-rr cr-r gt'oazii $i iutt vizttt
ochii qi sd nu uit ca sint intr-o sala de spec- numai Ietele congt'stionate ;i zgomotr-rl iIt-
tacol. N-a trebr-rit sa fac un efort llrea ma1'e. I'elnal al aplarr.rzelor supraplls peste biziitt-tI
c:ale reulise sir pritn-rncla plin u;i1c clc. la it-t-
N"Iuzica s-a oprit deodatd qi aplauze fre-
netice ar.t izbucnit prelungite, relnate in va- 1.r"are clesci'rise larg. acur-n la tenliualea spc'c-
luri. i\Iti incapdlinam sd nu deschid ochii I acolultLi. .'\r-ir iegit in lugir, transpilittir cle
pind la terminare, dar sfii';itu1 nr.l parea sii
[ie apr"oape, or:alii ;i strigirte de cutltziasm spaimir ;i arh.tngatti rlc rarfalele clt'c-lri lli*
cit-tiau auzul.
tot mai dcse se auzealr. Ar:usc.sem ir-npresia cii ilr-n stirt in tciLtlr-r
$i, deodata, atn deschis ochii, inlelcgincl.
Nu qtir"r dacii urechile melc t'eugisera sa ccl mult o iumtitate cie olii. dat' ac:um. r'ir-
zincl str-artul impunator cie zS.padi care se
riecupeze clin zgomot cur,intul scandat sarr rlepusese in lipsa mea, am inceput sd mi in-
senza{ii1e mele tulburi Ei rar plevestitoalc
se iiml>ezisera in celc clitt urmi al'ut-tcincl cloiesc nu t.tumai de nremoria. clar si de in-
lleag,a mea capacit:rte de a gindi. lfotr-rl ela
pr-rnli intre idei ;i facind legAtut'i. Artr in- rLlb ;i pufos ca intr-un rris bun gi in fala
leles brusc cir mantiile colorate inchipr-riau
aripi de flr-rturi. cd senz,ualitatea arneninla- ircestei l'rumuse{i fdrd plil-rana r-n-a cuprins
toare care cllrgea de pe scend izr-ot'ise in bi-
r leodatd o clescr-rrajare ltiinii cle iiniste. Cle

28 29

plrtca sLi mi se intimple ? Sii mor ? I)ar lnaintau cu ochii inchigi, incercind sd prin-
irioattea snb r-n asemenea strat de nea nll
poate fi clecit n-rinunatd' Mergeam incet.' tra- di fulgii pe genele coborite, nemiEcate, cr,r

i'ersincl parcui qi privind cum pa;ii mei lasit lir-nira scoasd ca sd-i poata gusta, cu nliinile

iparrsmclenlielo"itesguePcap;haiazretraeee.clierti.brliprnceiCgaalac,eoue"sca"ccieonlpula.raatme-lildr\rtipcr{alicim'niepn-oltract.eieaetcttam'lopaeaptfeerera.rep"g'tut,iaausnriin1nidqrasfmlieciutclllasaolbiaeiisntirsit.matotsstpaspaaecilene-eirtu1meeiunczcui,tutqtdair,opsbm"ripeeattdsa-nr-znr'tider-renrlaiidissumnrnmnd'cecnu''asageiusnloocpiiotigndulilpal'toioieinnSneltnreati---'-'ttt irrtinse ca sa li se depund in pahnir. Pirear-r
nigte olbi ciudali. scolind din gitlej sunete
guturale fericite qi parcd ameninldtoare : ri-
sr-rl nearticulat din aatLza limbii care nu voia
si renunle la strania ei vindtoare cle fulgi.

S-ar-r oprit aproape in fa!,a mea, intorcindu-se
s5-;i admire urmele tdlpilor tiparite cu exac-
l.itate in zapada. mindri si aproape infrico;afi

cle limpezimea 1or. Ide- a stligat
gravitate.
rlin- treSeei ineqi.faccuemuncrfuecli unnl
;i-au
lilcs un loc neatins la malginea clruia s.au
cle'inrpundtoale liniqte incit n-am indr6znit insirat cu fa{a spre mine, cu ruiinile cles-
clecit id mi ascz aldturi de el pe bancS' f.icute in iituri, rininind incremeni{i in
Nr-r-mi clatt seatlra cit am stat astfel' Nu
dloorrmmer-ar nin, fc;ilqaur lcaattlmirultlr-sr-irlnipspa:iumlgjar-trdparicnulcoarrie- aceastd pozilie, de gimnasticd banal5 sau de
pr-iveligtea se desena in linii irrdulcite si
inceput de zbor, o secnndd lunga.

moi. Nr.r dormeam. \:reall sI spttu cd trupul pri-n-raUcnoum, danodi d- ;i a rostit ce1 ce didr.rse si
care acum se p,Jlsea
in

meu nLl aclot'mise ldsincl. aFa clll'l') se intim- r-nijloc si glasr-rl i-a sunat t.-ir-tiginat. nelini;..

plii cle obicei. sltiritul treaz sr"t ratdceascd, sil t itor'. Tlei -- si la riltinrar literii. in
cu totii pe spate
construiasc'ir noi tieli. si tiseze. Dimpotrivd : cli-pti, s-au prdbuqit aceeasi
trt-rpnl mctt rJtmas treiiz privea cu litliqtitir
atit de
brttsc. incit. o secrindir. r-ni-a fulgerat ina-
rletastrrc' ir.r ittr, in timp ce sltiritul adormise inte iinaginea acelor tinte cle bilci. clecupate
leganat clc balansul t'itmic a1 fr-rlqilor $i de
somnul san moartea b5trinului. Era o toro- irr tinichea, $i care pot fi cloborite cle o pug-
c'ii inchiriati cu nn leu. I\"Iome'ntnl ar-ea insi
lirrerarl:ier lcglmeuaicllleticcliesacttltiis:t.tlpuentec.arceLlmoi-noesalmluisniteisnc- rrn mister qi o solemnitate care a alungat
r'intare. ca pe trnlrl dintre pllnctele in care lepede imaginea profan6. Copiii r'Smlseseri
r-iata tnea a lost rtrai altroape rle felicire cra
intingi in zdpadi. crifundali in ndmelil care
cedaserd sub greutatea tnrpurilor 1or. Nu
niciodatir. Nu ;tir,r cit a rlurat. Timllul insuqi
pirrea cir se cerne lleste mir-re din cer ;i cii vorbeau qi nu se miEcau, patrunEi de un fel
mii acolreld clr un strat alb. tot mai gros. tot
de pietate linigtitd, cuminte. Cind, in cele
din urmd, s-au ridicat, au fdcut-o cu gri'ia de
nrai izolator. La un nloment dat pe cdrare
s-au apropiat trei copii. satt poate trei ado- a nu strica tiparul de nea Ei s-au indepdrtat
lescenli : din cauza ttlnsorii dimensir.rnile ciliva pagi privindu-gi aten{i forma rdmasA
crtlu nesigulc si in;eldtoarc,
acolo. Cu grelr s-ar fi pr-rtut imaginir- ceva

31
:'it)

;ff

mai elnolionant. NLl. ttu ltiireall crtlci. Bratele -rurana Seaurtinir cu niEte lluturi t, Zten ci sea-

intinse orizontal i;i schir-t-rbaseril probabil 1rc- ! Sint chiar fluttili I Sintem fluturi !
zifia in cticlele, indl{indu-se imperceptibil.
incit acr.rnr clesenttl sllglera ntai clegrabi fol'- Sirrtern fluturi !
Nu, lmaginile din zapadi rLu semdnau cu
me cuplinse cle zbor, iczrri porni{i in stol fluturi. llot sl jur ultimul
nigte or-ice cf,
ire ceml zi,pezii. Priveam alirtr.u'i de co1:ii Ei. lr"rcru clin lume cu cat'e 1>e selnena
ir-r rnocl ciudat, nlt pntcau fircre nici o relafir: Ii putut
elr

intle tlul>r-rrile lor qi urmele pe care reu;i- crar-r flutr.rrii. ,'\m inchis ochii extenuatd. Cc
se'r'ii sei 1e ilultlin"rc atcolo. imagitrea lor din se intinpla ? Cine ol'chestla toatir aceasti
luure dominati de culori zburtitoare cu ochi
ziilradri le ela urult sullc'r'ioat'ti. capabili sir otrirr-ili cle volr-rptate ? Ce puteam sd fac i
sLlgc're,le icle'i li setrtimerrte l)e care ei cu si-
Nu puteam nici mdcar inle1ege. $i abia in
guranlit nici nr-l le inlelegeau. De altlel mu- clipa aceea, in timp ce in auz nri se pier-
lenia in cat-e contetllltlau aceste itrragini era
clor-acla eviclentti ci ci in;isi sirntearr aeeastit clear-r !ipetele tot nrai inclel:itltate a1e celor
clisplol:or'{ie. Era o clipir cle rl'lare pLlritatc trei, tni-am clat seama cir ei tlecr-rserri ire
a et-t-tofici. dar in acc-la1i tin-rp simfealll cllnl lingir mine. se opri.serd fur fatar mca ;i nr-r
parusct-d sa mit r,aclir. boinletr.-rtcoutrri-cr;ilin- iqltini-
c€tlil ritLl plutegtc in aer. ctllll se l)regite$te minte cir mi-arl spLls ,,E

ceva. Co1;iii. seur aclolescenl,ii. sau chiarr birr-- clr

baiii (acun-r ltiileau tnr-rlt mai mari) qi-au soll- toare. Nn m-au r.dztrt. Sint acoperitir cie zi-
i.it ttnul altuia la nleche ceva. cu oci-rii deo- pada, poate nu mai exist.(( Dar qtiarn ce nu
e a;a. Puteam oricind sd deschicl ochii ;i
cllria scinieietori cle riruti'rte. si-au sllus ilrcet sir r-ird ce se intimirlir in jr-rrul rneu. Conti-
ce\:a co cr.r lttt ltttteatl sir aucl. izbucnincl in
lcela;i timp intr-r-rn lis ritsttcit 5i aproapc' nua si ninga. Ningea chiar mai tarc, cLr un
fel clc inverEunarc calmd. \:ri acolrcri zl>u-
liros. care tn-:r {itcut cleorlati si tllir mir cil riitorii, rfi-am gindit cu pircle ck: riirr, ;i. in
imi trecea ttn acceagi clipa, cirutindu-i cru ochii. nu i*anr
ii 1:rttusetr': socoti co1:ii ;i crre
liol lierbinte prin geuunchi. Rideau clezlirn- rlai gtisit. r\m stiljt in picioare in.-spirimin-
lttuitiot aarrtirtsinicnlLetl-e1ri-t5rtinricul lsa[ltmttia:ti imaginile
rosteascii z-bu- tatd. Anl fticut ci{ir.a paEi in stinga, cilivn
in dleapta. Nu se r-edea nimic. Dc jLn'-iur-
cevit

clin caitza hohotc'lor spasmodice- Se tirvalealt plcjLrr pe alce si pc sub artori, zirpada cla
ir-raltir, pi,rlotrsti. neatinsir. De;i sr,rpralafa cra
prin zirl:ztrli:t tinit.rclu-se cle burti qi hohotincl. pLanii, privind-o per"si.sta o seuz.alie clr: ro-
oplindu-se cloar t'ar. cincl ili traigeau rirstt- tnnjirle, ca qi crurr ar fi dosl:it. ascmenctr
ii;,t'.'tr. sit arate cu bralul intins. clincl din
(:lll crt ttn lel clc' clemcn{ei ;i rostinci. prin- rrnui air-rat, ;i al Ii crcscrit un.rflinclu-se ro-
tre irohotelc ca ni$te l-rorcdituri. nn cuviut tunclii. Era cu neplrtinla totu;i, r:r'icit de
clca.sir :rr fi fost ninsoarca, sa poat;i acopcri .
sLlghitat. t.]tereLl acelaqi. de neinfeles. Arll in-
teles nr-rn-rai tirziu. cind. potoiindtt-stl. s-au intr-r-ur atit cle .scurt tirnp, folrnele sirpate ir-t
inclepirtat sirind ca nilte satiri prin zirllada
nirmeti. Din nor-r timpul incepea sa-mi scape,
incepearn si mir incloiesc cle propria ntetr
involbr.tratit 5i strigincl riigrt$it ; memorie, de propria mea jr-tclectrtu. Clipa in

3?

JC

scopeueraelterm,eadca,une1sfaez1riiidirne1uac5iinanottrecee,hguraii,psindafdcrsihrldiiimagictc,aaesleoaforuusttcsree5luei-nam;giciAefd,odaserue- 0t'atn incolciata acuil. iiraur ilar Aeglabi
dloorsuinl g"perleeoaascpae.l,osel desfa$urase in alt plan sefmirEoittSii.inTrer:clutismemelpelin atite.saaucozinletra?di-c-torciai
rna mele inchise complice
sufletul refuza si mai reac[ioneze. Sim{eam
in ner.oia sd dorm, ;i nu mi gindeam cA aceas-
peste rris ? Pe bancd nu era nimeni ;i nu
ie vedea decit, asemenea urmei pro'aspete td ner,oie de sonrn este o dor.adit a fap.l,ului
a unei extraclii dintr-un maxilar, adincitura
icslcidguulnr-rur..ELdxaoisrnttlirismcelaimmu,inrcueleltiecjiin, cnicr-aanrerrrfteivisftorae.sszetcra5nttiiitrninrdaieri

din care md ridicasem. Bdtrinul dispdluse obosit clecit te-ai culcat. Ccea ce qtiarrr cu
fusese vreodatd, in ceala alba
de muJ.t, dacd csiegutrraanis{demerardcnAas-es1e:15instaipu5rreiat,litialelcmc-diacbecila,

a propriel sale inexistenle. fdrd putin{d de uitare, in rfiemoria mea, cA
hm pornit incet spre cas5. cu sufletul pus-
tiu gi linigtit. Am trecut pe lingd voi purta pina }a sfirgitul zilelor mele po-
Plrea mort de mult. Dar l-uteiatirmu'i vfiatrradaitcaestittoerainotfiem_p-ladria. rEar:vaemamoirooasrietdddleep-a-
destinr-rl
tul sd socotesc scurgerea acestui timp inte-
era indiferent. Restar:rantul deborda de zilo-
EstiriinnEdei slaciufrnabloiicpiel cal'e
motul acela irnpur nasc rior dupd reperele banale ale cosmosului,
dupd crepusculul nuiat de zapadd qi aplin-
mr-rlli oameni veseli
intotdeauna. Printre perdelele trase scdpau
raze lungi care faceau balli de lumina pe derea meschind a vtuirbstuarilcoarredeevnideeonnt?im- i
trotuar. Biserica era, bineinleles, impunu-
eram obositd de

toare Ei intunecatd, pdrasita' aga cLlm o crescuse, probabil in somn.
;lutiunsgeumi gcrliilnatjoutdlueiau9ni a'a' rnAmv'atzruetcluatcaintucel tmdaere-a, Liftul era ca de obicei stricat, blocul nos-
tru reuqea destul de des performanla de a
fereca, la capdtul unui lan! petrecut pe ar,ea defecte toate cele patru ascensoare, gi
"daurepi zdbrele, poarta. Era luginit ;i pat'ea
rnnedhetsncirhaismd. eMleurngie, apmoaatetltdoetnaanti.cuEvLirdnefnet,l nu am suernczaat ftiarecpdtenleussilenivco, rpimndai1asfeirtqaij.ullnEampoted,
cu
dr:
ciudat, numai apropiindu-md de etajul ;apte
indiferen{a, care adesea seamind cu for'!a' ryi apoi, qi mai mu1t, de apartamentul tneu,
gi gtiam ci, dacd cineva sau ce\ial nu tri-at-
ieqi in cale, ag putea merge aEa neabAtut, simlii din nou mirosul de care fugisem ;;i
care creqtea ingr-ijorator. Becul din coridol

neobosit pind la capitrrl pamintului. Nu pi- era probabil din nou ars, ;i am orbocdit inc-
cioarele imi erau obosite. .Am obserrrttt, de cindu-md, pind anl reugit sd descui uga ;i
alti data sa aprind lumina. in antren mirosul era in*
al"tfei, Ei ca oboseala sufLeteasciL se suportabil, plutea chiar: r.ru fel cle cea{ii, un
mine de .[um, ;i pardoseala piit'car puch'ata cu r.ttt fci
leagi ta o imperioas6 nevoie de a
utnbla, ci motlentele dc crizd sint. Lrrmati''
strict de lungi perioade cle clromomanic. de polen. Am auzit alitr-rri ttn lo,lnet stlirirt
sii am deschis uqa brusc, cuprinsd de spai-
Mersul md descarcd, imi destinde alcul ma. Pisica mea stdtea cilSratii pe masi, ctt
prea incordat al gindului sau al inimii' Nu

34 .r l_)

tgohliiarmeuuqnchiimi ienncsorfdluatlui,rteinainlbdasintrudginilni eEgiruin. PRIMAVARA

din trupul cdruia, pe blana felinei Ei pe f'a!a
de masd picurau mari boabe de singe cleios
qi intunecat care pdrea in egald mdsurd vop-

seaua topitd, amestecatd, a culorilor: de pe

aripi. $i o clipi am pnivit scena mut, cu

ochii pironili in ochii mirali ai pisicii.

DRAGI SPERTETORI

Poate cd nu sinteli obiEnuite sd ,;i se adre-
seze cineva atit de direct. In jurul vostru se
pdstreazd intotdeauna un 'halo misterios,
dind naqtere acelui oportunism jenat Ei re-
ticent, dar mai presus de toate zimbitor,

pe car'e i'I gtili cu siguranfd atit de bine.
Faptul cd vd vorbesc ca unor oameni (9i
cine Etie dacd nu sinteli totuEi intr-un fel)
se explicd, in ceea priveqte, prin lipsa
ce rnd
-ucensntseeiefiinrnetciarlnsinceddnrtip.moC,aaeteiea,,sdcteadrrmuddietolseriav,girodqidtdefav-sociinaeasfaitee-
aproape bolnavd, care nu se va sfirEi decit in
clipa in care vS voi infelege. Prezen{a voas-
trd pe aceastd cimpie spre care tinjeam mi
Ieagd de voi printr-o legdturi mai puternicd
decit o iubire sau decit o urd; prin imposibi-

Iitatea de a intelege.
Simt cum uit, simt cum, cd fiecare ord
care tre'ce, mi se Eterge din minte incd o

senzalie, incd. un personaj, incd un sen-
ti'ment, Idsindrr-md suspendatd in acest pre-
zent vegnie gi inexplicabil pentru cd legd-

turile.cu restul' timpului i-au fost dizolvate.
Uit cu nerdbdare, uit'cu voluptate, uit chiar
cu un. fel de hdrnicie a uitdrii, dar qtiu ca
nu este vorba atit de o boald, cit de o stare
de spirit, de o .anume somnoroasd fericire
care md faee sd trliesc fapte ;i intimpldri
tdrd sd le observ mdcar, gi atunci nimic mai
firesc decit sd nu-mi mai aduc aminte de

39

treaga lor por.ard de dureri. cu cauze pre-
cise qi analizabile .1tiinfific, tran-sfonnin-
ele. Nu uit insd, aga cum ar fi dc agteptat, du-Ie intr-o tristelc inanalizabild, fdri mo-
am[nuntele, pastrind doar o imagine gene-
rald, schematica a unei situatii sar-r. pur Ei tiv qi care nll trece odata cu durerile din
tare in ntod absurd a izvorit. De zile in-
simplu, enunful alb aI existen{ei ei, uit ciriar tregi trupul meu. din ce in ce mai greu de
stdpinit, din ce in ce mai greu de o obo-
datele esenfiale, uit faptul cd a existat qi, -seald mai mult decit fizica, singele meu
dacd mai pdstrcz totugi o firar.a banuiala, inaintind tot nrai nehotdrit prin tunelele
o senzalie tulbure cd a lost totuqi cetra, este
pentru cd imi in minte citeva ama-
nunte r*'f,moin pietricici sim{itd prir"r fierbin{i ale arterelor. imi i.uruntaserii eve-
ciudate nimentul cle care ar fi trebuit sd mi bucur
talpa sandaiei, felul in care se indoia intr-o
cutd dizgrafioasa bdrbia cuiva in tin-rpul vor- d9iepceit care nu er?m in stare sd-l intimpin
birii, o albind care mi s-a agezat pe bralul clr o bolnivicioasd neliniEte fdrd
obiect, chiar dacd nu fdrd noimd. Desigur'.
dezgolit pind [a cot. data exacta a inceputului primdverii, chial
dacd in acest an era din neintelese col.t-
Ceea ce mi inspdimintd acurn nu cste venlii astronomice devansatd cu o zi, nll
atit faptul cd stau aici, fird si infeleg cun-t
gi de ce, Ei fdrd sd qtiu dacd r,oi mai putea
pleca de aici (dacd md gindesc bine, aceasta a\.ea mare imlrcrtanli, dar ea era pretextul
izbucnirii intregii tensiuni care se aduna-sc
inqiruile de determindri neapelind la r-ointa giAnitluemnciniim,e,iuniaribctaliilpetda9diineecneataureziinads^edssmgciah;niiztienddealoteocahltuieimaleimi.-

mea md inspdimintd qi md incintd in egald
mdsurd), cit irltanta nesiguran{d cd
trdiesc mi se intimpld intr-adevdr ceea ce aflat cd e.ste echinoxul de primdr.ari. atunci
cd
:;i
uiceemreiba, rqceieddveidnadlmainlotdmjiueerrni,tsqicniedt eimnuatiionmtsiauamnltiiid*terecicctuen{aiiE-dte-e
tu inceput totul. aceastir zi care nu se \:a
mai sfir5i probabil nicicind si de al cirei
nriracol mii simt c'hiar clac:ir pe neclrcpt --
nu sint in ochii rnei de a-stazi decit o umbra rrispunzitoare. -
inconsistentd r6tacind printr-o memorie cu
fluxuri qi refluxuri capricioase stdpinitc dc eseseAannc{ruiaamhc"irrcl.ianimmd iirnv"criinetaertc.s*si-occripneocevl e;ctsiieteas?csp-i_emcitcuhdliaaeuri

aEtri nc'cunoscu{i.
Cred ca totul a inceput dc la piald, clacti
lru cumva chiar de dinainte. din clipa in neobi;nuit ar putea sd vinl tocmai din la-
care rlr-am trezit, am vdzut cA e 20 trrartic cunele aten{iei qi memoriei mele, lacune
pe care, profitind de oboseala logicii. fan-
Ei mi-am adus aminte ci in anii bisec.li asta tezia le va fi umplr"rt in glaba cu pete cle
data echinoxului de prirnatard. Er"ident' c:uloare capabile sir schimbe intregul aspect
e
data nu avea prea marc importantd. ca n-a
fost decit un fel dcearseemsenasl,Ldrienguelatimdedemcliaci al intimpllr'ilor'. De;i. nu cred. Fantasticul
trl unci tensiuni nu este opus realului. este cloar o infdfigare
mai plind de semnificatii a acestuia gi daci
multe zile in mine. nu atit in sufletul meu, memoria mea logicd este intr*adevdr lacu-
ntraearIz.irceinatsreeanzgoariaalciinrEatiecfeea,arivimisiunliunidigiinptrd-so-
cit in fiecare fibri materialS care m[ Ior-
meazA. Dar ceea ce e cu ader-drat enervant
4t
in nepidcerile fizice este cd sfirEesc intot-
deauna prin a trece asupra spiritului in-

40

llerpetlla gi halur'ir-rantir slat'c de veglle. Pot rrclnce pe altarul ei arid de iertfa decit o
sir md bizul 1:e
NI-am trezit e1e. obosita clec:it tnii ctll<:a- rnasd aproape letargicd cle substan!d \-ie,

nai iriuritoare.
sem. ca gi cum. in c'ltt'sr-ll rtol:tii. tllillitl'nlcLt
ru' fi ar-ut cle sttpot'1at eJ. singur cfi:rt'tttl istrl- Plimul lucrrr iinre cale tlcbuier sir-l fac cra
litor al trecerii cle la r-rn anotirlll la alttll . sir-mi pdrdsesc grabii locuin!a clespil'litir
rle pdmint prin gairte etaie de piatrl 9i sticlii
Am sdrit insS tlin pat clr o feirrilitare, cat-e si urateriale plastice ;i sa ies in stracla care,
ar fi trebuit sit na tiimeuscit. claca n-ert' fi <:hiar dacd in-rbrdcatd in asfalt, putea sa mit
inceput sir mai stitpit-reasca ir-rcir de atunci'
acele plitne clipe a1e trezirii, sentit-netl- conducd. spre un loc uncle pdmintul liqneste
clin se intimple cevil, .r intinl-
cI avea sti lrL vedere, uncle poate fi vazut, r.nirosit, pi-
tul pirit pdmintul. Pentru cir primiit:ara nu este
pJ.are greu de pt'ecizert-. clal intl'r,r inlirnpinrt-
rea ciu'eia nici o grtrbd tltr cl'A cr:agcltrtit si atit o imblinzile a virzdr-rhului. cit o lits-
corla:r. o insurec{ie anuali a l,irlir-rii ;i. olicit
r-rici un entttziasnt rleplir:;itt. Icliscnl al:ia vvoi is-aavr epliirecaapdaecitcaituedaats.d- clesi nrr 5tir.t cltrci:r
clintr-o ialnii sutttbli gi ltosesir-a
setuorrisneesceleuzltiidmuerlieleltlrcttceit'ai lccriLieltarbniliei sir t'iit't--tt'ti r-i se parii sau sir
cliar.rdaactea-stdpepnrct|fratcaeraes.ismtuJ.i
si ttri tlrtri rru Vi se pard ce\n
irt ttt't-t-tit pc'utlu a palticil;ir
clrcia md descopcleam vir: incir. ciat' atit dc
si de inclezatoirre. incit r.rrt alteptam 1cc.luuleicpslaeinntlttirpaur{eda.aPmsaoarficisuptiruciltaeetaer.larlitrriaetaturacsguulr)reu,axsaei c1ottuint1ar,itune-.
slabd si md supun. beuevol5 lii lin-rpede

decit
pradd. r'isttrilor 1i ['iintttst-uelol nenli]oasc alc
primirverii. ora exactd a n:rturii. isi scot florile din sere
;i plantele din solarii unde primin-ara a lost
Dinl'r'e saunpootirutaptl,rlci.laltrt-uiurittr-sairlartl clste cel tr.rai plefabricatd si asan-rblatir cloar h fata locu-
sigr,rrii clacil lui. (Ptrrculile n-rd farmec{ numai ioamna.
grcu cle
aceastei dificultatc vir-re din I'apitrl c'i'r asis-
triln la naSterea atil- 11e exltlozivl'r. cl<: clttrc- atr.rnci cincl clrrpir o lia{i ir-rtleagd dc efort
loasti. cle senzualir. a tratlltii sltt nrltnai ciin pentlu a pirca nrai frumoasc'. mai trriu.r jiite

faptul r'i, bie{i olirqcui. sitrl'ctn clcspirr'!iti clc clecit sint in mod rrltrrrnl. in fa!a rrror'!ii ltlirn-
ircest evenitttent ct'rtcittl irl utrilc'r's'-t1tti plill tc'le rc'nuntd brr,r.sc la orice ipocrizie olcrin-
lnigoisztriultici rseilmi tdcecsaltipr{eitooris1tarcvil(rriL5ll'iestpltitlpituu}l clu-se cLr un I'el cle lrsurare dispari{iei si cle-
r-enind. abia atr.rnci. cle-o clclirantir si elibc-
latii fmmusetc.)
nostrtt cel pe o ollt"iurarc. \Ilcar-t siL sllrrrl cit
nll sint sigur-a dac'Jr sufelitrl lletllru crit oiit- De irrclati crc. acml incelte sir r-r-rir-oase nc-
I

, sttl ne desparte dtt ltt'it-uir-ali sittt pcrllr'tt r'i lini;tit qi afroclisiac a ltrimiilirra. stlirzile' mir
nu rcuqerste sti nc ;.L1tele cle ca inclea.it.irls. in cluc cu de la ele putere slrre piele. se tlan-
{

orice caz. iutr-un e1atl. I-ttasochist poate sau slolmzi in ni5te <:anale care l1-rir val'sil. ca
nurnai eliberator. trr-rpul urer,t catttii ctt in- si cnrn a; -li o trpir ueascultirtoale. in rnarea
frigurare o data cu r:eniLea prindr-erii. 1o-
curile uude poate sa i se supund. 5i o facc pielei. La fel s-a intirnplat qi azi diminealai,
cu o nmilinld cu atit n'rai llfal'e cLr cit pit- cincl inainte de a ma gindi incotro s-o apuc,
terile ii sint r-nai linritatc. cr,l cit r-rlt-i lloate stlada a incepr-it sd rnd dncri sple ('e:r ]nai
lpropiat.l pialir. Nn este o piafti prea mare.

4: +:l

Un careu de asfalt cu nlese lungi de beton, ntunai si moarA, dar nici mdcar ce formd
addpostite sub lungi arcuri turnate in beton
rEoi setlee-vidoenimt,podrdd{eieprgimriafndtrdd un stipin qi sa ia. Saldli, ldptuci, gtevii, lobode, frunze
arhitecturd un dfdrueugnvezi{,edn,da-rfecruimsnezd,ernadri,ceivtiueoinr,eflfreruunEcziteziandmcedbp,ildent,riucbnirjieunln-,
ce-
nu.gie cu o finalitate grerl de descoperit. rod, nici o implinire, numai vldstare, numai
Iarna este poate cel mai dezolant dintre
colturile dezolante ale oraEului. ln pustieta- frunze, num,ai flori, intr-o revirsare apd-
tea inghelatd gi umedd, mesele goale, mur-
dare incd ici colo de sucurile roadelor de rutd peste noapte ca o hemoragie vegetald,
peste vard, gdzduiesc cite o bdbufd firavd, de neoprit, de nestdvilit, dureioasa, poate
infdquratd in ryaluri mari maronii cu ciucuri mortald.

groqi pe care-li vine sd-i mingii ca pe niqte Am ,ajuns in pia{d in toiul acestui dezmdf
cozi de pisicd, pdzind doud grdmdjoare de
herbal qi am inceput si md miEc printre
tarabe privind fascinatii verdele plantelor,
morcovi subfiri, pe jumdtate stricafi, sau ci- verdele acela atit de putin verde lncd, atit
teva lelini sfrijite, cu rddicinile ciufulite qi de apropiat incd de alb sau de galben sau
chircite semdnind unor gorgone pitice, d,ar
nu mai ipnu{bindlmli adleefiscder.dIt-uardcappedtjuuml Editrautleuiinde- cdreudtrdandsepsaprreenct,arceulnouareinadradczeneeaamginsgdaqsdpuEni
tarabe. cd e verde, aqa cum n-aE indrazni sd spun
ghetatd, mari butoaie de varzd muratd gi
despre spuma imateriald din care e modelat
castravefi iqi imprdgtie mirosul iute de
moare rdscolitd de miinile degerate ale {d- un nou ndscut cd e oarne. Dar, a$a cum
r'Sncilor tdcute Ei vinete de frig. Am trecut nu se putea vorbi de o cu,loare, nu se pu-
de mai in cursul iernii tea vorbi nici de un miros. Fructele, tu-
multe ori sd contro- berculii, seminlele, roadele au un miros al
lez acest peisaj neschimbat, periodica reve-
nire fiind singura metodd de a putea sur- lor, fiecare altul, un miros ,adult, amoros, un
miros al supravieluirii gi al reproducerii 1or,
prinde. atunci cind apare brusc. miraculoasa al fiecdruia, dar'aceste ierburi incd adoles-
drdosutui rsnaauretraepi rzimiledvceariis.dEodepsieturlzis,dsniuptireerczii
cente, aceste foi, aceste frunze nu miroseau
incd decit a pdrnint, a$a cum copiii nu mi-
chiar inceputul, ciipa aceea magicd din care ros incd decit a lapte. Era evident, md du-
izrrordgte apoi totul. N-aq putea spune cum
se explicd, sau in ce constd exact acel mo- sesem la piafd, aSa cum md duceam intot-
dinetailunniap, dpmenintrtuul,cdpdEmtiainmtucl iinatrcaotloilvicoiit
ment declan;ator, tot ce pot sd vd spun este putea
cd, deodatd, mesele acelea lungi de beton, peste
frontierele de beton ale oraqului qi etalat
gi acoperiEele lor de beton, gi pl.atforma 1or in cea mai emolionantd a sa pe me-
de beton, toate invie, toate primesc sens gi formd.
rost in anotimp. Devine evident cd au fost sele lui de beton. Md la pdmintul
construite qi au primit exact forma care uitam
trebuia pentru ca si se etaleze pe ele toatd tors atit de gingag in ierburi, subfiat atit de
fin in foi qi, poate de oboseald numai, poate
aceastd paradisiacd bogdlie de ierburi, de de prea marea incordare cu care prit eam,
sgimi fceuapmrinozuinqdoua-rmd iamseimfetauldriluer,ciondaimnemfeianlde
frunze qi foi, toate aceste se\€ circulind incS
in foile desprinse de pdmint, nehotdrite nu
aproape eroticd qi totuqi curatd, imateriald,

44 45

o iinrcteale pe care o cullosc dc tttult, clin tlt'oscltr rnar nnrlt clc.cit o pattr aIbur"re cli
cliLsa rntii satt a doua cind Olaltt .\Ltrel. co- rlorrti aclinc'ituli albastre. l"ripnotice. N-a fos1.
lcgr-rl n-reu clc bancti -'- al cirrui tittit ertt tlte- rniri n-rult decit o clipir. lrrea pulin cra siii-nrr
dusese odatir pina 1a l)rrt cla seamil dacir et"a I'afa unui ltirrbat sau
canic de locon-rotiva Ei-l
Bucuregti, unde casele sint rnttLt tlai inaltc rL Lrnei femei, u unLri tiniir sau a unui lti-
gqtaei natoiiian. tcetiamfcps'trte,lrllieioats-cuuloiblruud.ceClecuobmzloilneacqrletrpn-titltietcrau;sii Ictltiris--a- 1r in. la1,a r.rnui ltrietclt szrrl a unui iluSrittut.
lrriLiutc cic a le.aliza n.rAc'ar sensul inlclcsu-
lrri calc. o arltlectrsc atit cL: adinc pc.ste mint,'.
explic senzafia ilceea, sau aceL sentiuent '/ r-rL r-iclicat ('r.r un gcsl. sr.nucit, ca si cul'r'l iil'
IIai n-rult decit o brtcr.u'ie, un fe1 cle istcrie trliir.rulnilnlirtnotrlccsaiu[-cc1aluir-easncsuerbcsluetrsi1nctse.eassletlauritanel-ljorLlneg't.erI'l;)ctabL<il:iirlLztrru,ictrtri:i
tticuta qi derr,rlatir cr-r incctinitorui a sim!tt-
lilor inlrate in rezonanld atit de pcrfect iu-
cit efectul atinge in intensitate clltt'et'ea, iat' plrlccntetr?u Pcoira,teinciar fdaara;i poarte ci crau blon,.lc
iacrimile care stati din clipi in clipir sd por- albu1r-ri qi
neascd sint pe cit de nestirpinite pe atit de albastlLrlui,
nri*a nrai ldmas pe letinir antit-itirea unor'
confuze. Dc {apt crccl c ir altt inceput sii ilizf i lnmiuoase. r-rn piir auriu poate. sau
plirrg ;i. nemaipr.rtind sir tnd lin. deodata, poate o aureolir. Ilineinteles cir la ast.a ll-aur
pe picioare. m-am lirsat ios pe Llll co; ltlrcns qindit mult rnai tirziu, in tiurp ce il urntun.r
cr,r salate acopet'it ctt ull r-llare capac cle si r-iu veclezur decit rar, n'iLrlt inainte in lala
nuiele cr-rsttt de jur--inrltreiur clt sirinA gloasi nrna, Llrl fei de licdrit'e gtilbr"rie. un crestet
ltresrrllttniud ca citrei'a nri;ciitor. lepede dispirrut in mr-rjtime. i\tunci.
rug,initar. Nu crecl cit.
intreitat clipit itccca clacii l'lli-e in clipa aceea. ltentt'r' cti n-a lost decit o
r.n-ar f i in itni cra r:lipd. ru-am sint!it ntai it"rtii re.,:oltAtor- pd-
i-its Ii lt;ui.tLrtto, tru'irSsilt.ucnlictclcasiiLnsccfit'. lirsiti, trddatS. ltentru cn in ulmdloarea
rirrr. r t'r-rt sii
cvicier.rt
liitr
lirr sincrerit. ar li trebrtit sii ilriri;ttrisesc cii s1ur'al cn(riuenlredcelesaselactuirnrdeilrteszainc!lirq-nt-ertsrdc icnleulltncttiitc.oi--
rrri-c si loalte bit.tc. Ntt-ttti et-a t'titt. sim!c'arl't
ptrr'qi simpJ tr 1ti:ituiltlul trl'c:intl illitr tlriilc. nl(rlti'ra-'rriaL{recEeezlernvfgbi-aseapnrvmeuredatIarr"ilrltren-attgescraaaLi,nuesselvptimiiudsfne-!ieoinnactrn{ee:ercfmrdnundelneivoclosre;.tcriaianrgseo,iisarm.cduPEietcci sn'cf,iiatrrnlrrtl-rr(rr-il'
c'otro1'rincltt-rlar. $i. pctrlrtt cir sctlzatia itt'c's-
1c.i senzttalc intazii ('ra l)l'ca ltt ttsc'it si lllea
riolenlir. a 1r'eltr-rit sir urir asez.]os 5i atrrr.rci
m-irrl laisat pe co ul acela dc .salati.
Atrtnci a ilrceput. Da, ttctttt-t imi atnit.ttcst: 1r'iim obligati sti aler-g altroapc prin ntulti-
plc'cis <:ri in secuncla aceea a inceput, ctt ltcel n)ca care agloDrera strtizile lu ac:ea
lIu car-e era dc fapt o lqioi ldeentaibra1n>dloalcl c.'r,N'1tir rliminefii. s[ alcrg sau s[ incetinesc or.ir a
acea clipir de pasul
(:u derr-rta ,rrltrrprdrmclut'emamfd.cefaarranisst-eorizodarseascfacltlter-crilta pc
;i totu;i r.al. car.e
<'r'cd cii am lelinat ;tiu filrlrreticsisii ci-r ,rli'
nr-anr 1r'e zit. \'r'cau sJr sltr.tn t ir. I'i , rr clar
pcti'loelririniltciSuciruc'lic')eutsjsincrii!rc.ia. mStlti.ableatcinaqnitrri\r.rcn-
alrr1. sonzitliiL ci-tui ltielcl t:trno;titr1,a, itill ,lr.lirritulilncadratirernrdeilnicsiipoantaeii,ecpr.riec{lidi.cciita'irleticrr,'erlchaci enlra,t
iilul .st'ntintcutttl clat' ca tt'ti-o t ccapirt. at rrrl< i
r:ind si plir,csc cu irlenlic o lalit
yrIr'a ar trebr-rit 1lcs1e tlril-tc- llclt.ttt'u it rnai inlLlte clc clouii c:atrrli. lept.oasc. cu ten-
a1>lecittir lltttcit

{(i 1i

I

(:urala scc)roJltir sr 1er cstrelt- ac{ll)cl'lt(. rit' plima clipd a felei nedescifrate, aplecate
hir tic albastlih clc<'oloratat clc s()arclc. \'r't ilol'
lrecute. cu fa!arlclc l>al!ale cle litclc pc jrr- lreste mine, ca indefinita fiinla care mA
pmrouctalutcse;tedlesedcinlcapin1loci,ariprcriinn-crrirth--crci lriualzirbuoriloqll' lltase in stapinire nu era straina de adinca
rirscoala care se pregdtea in pdmint si vdz-
cluh, iar mersul acesta, desigur conspirativ,
anr"rn{ind infiin]irlea rrnoL' I'ilrrre dispiirr.rte clc spre o linta misterioasd nu putea fi decit
clec'enii. Inaintanr pc stlirzjlc alhiplinc clc
l5ini gciutirnctruunuercuotcascclc(ior-oip|t(r'ritau1l o stratagema pentru a putea strabate ora;ul
oanrctti trtu.ur iLic- neeliberat inca de primavara. Dealtfel, ziua
lor-, pe ir-er cle co- nici nu avea atributele primaverii. Cerul era
lcctare a fulgilor: gi pcnclor, cle lepararc rr
.ialuzelclor' 1i dt: ascrrfilc' a foarl'ccc)or' ;i rr ;aiLicbodupreeimr;ili"ninctauutenuaonrnis,otprriaelotnrgt,rrucosicecdoenbuaorbaauvureiad-uezlloisnrpmal{rani,
<:rr!itelol clc la rna;inile cle nriicinat carncirJ
pir lingi chioqculi cu gogo;i lirvalitc in za-
hru' qi siropuli vinclr-Lte lir halbir, pe lingir rllfuirc;cmulehrilonioltaorarrpmiteiuamtEoaiaeErczeioitaneclbfdududzereiiaeparcitenienfaglieiedxrseeetaradssbui1dapoetrerafai-iac;cilaoddpueaenar-
urinuscule coletirii cll br,rnrita{i orientalc
I

u- l-ebiuaclilacr-lealca-lrEini esaplradiljiiitein. oNtiluedrgienatnl raieulteotglai-tn, I'el dc speran{a neexpiicitd care nu putea sd
ciscind gula cu incintare la fiecare vitlinir
-* piese de maEini ruginite, caciuli de bland insele. Dealtfel, chiar daca prinsa de treburi

roase de rnolii, tricotaje dentodate, buci!i dt-' ;i agitatd de interese, mullimea se miEca in
stambe priifuite vinclute la solduri, nasturi .jrrrul ureu cu o intensitate neobiEnuitA in
de lemn faculi ltr comandd Ei vopsili la ce- alfe zile, cu o exaltare care nu se putea
date la curd- atribui altor cauze. in zarea laptoasa a abu-
rere, floli artificiale, ct'at-ate liLor, fe{eJ.e nu mi se plreau frumoase, erau
!piot,rlefolatongplaefniitrru-erp-rIroodrurxsientier.eprelerdiiaEiioi atldneturdie,
n"rai c:rrrind livide, ca in lumina tuburilor de
ncon, cu ridurile dc.senindu-se mai ffaerramasE-i
rpt:iznarurledarlriuei c,-LfnarbvAudcza.uurlmi.nEdi ir-iinrn-tamreinibtaliAnr lciinrl c1nooottjrumo5aitlidiniecdfori-enrc--. rnai clizgral.ios decit in stralucirea
r:rrnzistrri ,a soarelui, dar acum, cind le re-
r iid in amintire, le descopdr cxaltarea aceea
nici de ce, nici dr,tpti ciuc. Din cincl in cincl rrcobi;nuita care nu se putea rsA nu le trans-
vecleam cre;tetul irlond pe care il ut-tntu't.t,
clnr nu ela decil o inr,rtilii r-erificar-e a repe- srvI:i{g-h.ogiussrese-lz)iunenaaE$-ciaeascgitnuadmlatoitcsoudtlailecloeiarvimccodabir,ieg-ciuauuidebgirnretatasrltleei-dlmeveoddiiemcssd--i
rr:lui pc cale il simlezrrn olicunt. de bunirvoic
;i cirial cu o \-eselie ascnnsi. I)rimiir-ara
nl-ar fi firc:ut oricunr se hoinrilesc pe stldzi lrlaligare sau de blestem
-- i-arr aclr-rs intotcleaur-ra hoindrelile mele dintre ne-
ppice'ionaiqrcte--eljiurirz{aanptetu;l i t'i-riraarcgunnirficinetionfrrpalnadliei rrumdlatele fiinle umane pe linga care am
ca tlecut fAra sd le arunc mai muit decit o
la plivile in indepdrtata dimineala a
ciu"c inri rrlcg,c:lr clt'ttntul isrc sttbstitr-rilr () acestei
rt:ahliilc c'ir-rc ;tie ? - nrai t'alionalii lrr
ar,'ea clc ce' sd ma inspiriminte satt sir tnit zile fdrd sfirgit. Daca mei gindesc bine, in-
lotdeauna am dus dorul oamenilor, cind am
c'orrtliLlir:.,:t'. Dealt.Iol 11iiutr. sj1iusett't, clitt tLceit I'ost singurd fara sd fi vrut eu si fiu sin-

l3 49

gduisrp6e, rEairemis-aamfiudosriint gcuurpda,saiutunencgiiccihnidarocau- tre mine Ei silueta inaltd cu plete blonde pe
menii se stringeau prea tare in jurul meu. umeri, care inainta fard sd
intoarcd o sin-
gura datd capul, devenea mai evidentd. Dar
Trecerea, mersul pe o stradd aglomeratd, pe cit ar fi fost de limpede pentru un ochi
lunecarea fdrd oprire prin multimea care nu
din afard cd seiuntilsiugrumrddregaimn-paemefI,o-st spun
are timp sa se scindeze ln indivizi este el,
-ideaalciunmtreimcei ldeadr-or usaeaimreaco-nciulianbicleomspitruoamfiisi. degi nu nici-
od,ata sigurd dacd i se poate spune aga atit
de imprecisei fdpturi pe atit de clar sim-
Acum inleieg ca-mi place sa bat strazile, {eam, qtiam, eu, cd -eI este cel
ciocnindu-ma de oameni fard a ma apropia care md
obligd sd-l urmez, vreau sd spun c5, demn
de ei, pentru cA in felul acesta pot sa r5- imateria'l cum plutea
min singuri, {iind intre ei, pot sa ntt fiu ctt iEniaiinndteife, reeLnte,raa,prooraipceit
ei in timp ce ci sint cu mine. Dar atunci ar pdrea de ,absurd,
cel ce ma urmdrea pe m,ine. $i, deodatS, cu
nu md gindeain, bineinleles, la aEa ceva ;i un fel de pornire re,a, aga cum numai in dra-
eram dealtlel intr-o clispozilie, jucauEd 5i goste se intimpld, mi-a trecut prin cap sd-l
iresponsabild, prea phititoare pentru a plr- verific Ei, fdrd sd md rnai gindesc, am in-
tea contempla ceva, uEoara gi gata de ris, trat in prima prdvdlie pe lingd ,care trece,am.

gata de zbor'. Era ca ;i cum slSbiciunea care Era una dintre acele cofetarii cu doua sau
md cuprinsese in piala, greutatea aceea a-
proape magica urcind dinspre pamint prin trei mese numai qi cu un galantar plin in
permanenld de prdjituri compLicate cu nume
singele meu, m-ar fi exolcizat o datd pentru poetice, adevdrate arhitecturi de coca gi unt
totdeauna de orice materialitate, de orice pu-
tere a materiei ,asupra spiritului abia mai !i- vopsit roz, Ei tbeleduu, cEei vernil, incit, privin-
nindu-se in fragedul lui invelig, gata si se du-le, gindul mult mai repede la
sdpunurile de aceleaEi cu'Iori decit la bu-
desprinda, afegrfici itfoEsitirinesdpraognosasbtitila. Ma sim{eam ndtali comestibile, iar asocialia ironicd iti
ca qi cum taie dorinla de-a incerca sd Ie
nici nu gtiam dacd siltteta, care p-oadtee cine ? gqti. Am
dispa- cerut o oranjadd, am pldtit-o qi cu pal-rarul
mse de mult pe vreo stradd laterald, nu
cra a unei femei amelitd de un alcool in mind m-am intors cu fala spre uEd. Nu
rullrr, in egal6 mdsura otldvitor gi eufori- era decit o inceroare in care nu aveam de
pierdut sau de cigtigat nimic, voi,am sd vdd
zrnt. Pentru cd da, trebuie sd spun ca, degi
rr.d iucam si nu voiam s5-i dau impor- dacd se intoar,ce sa ma caute o fiintd pe
oare n-o cunogteam Ei de Ia care n-aEteptam
tanlri sau poate tocmai de aceea md ju- nimic, dar, ,aEteptind sd vdd rezultatul aces-
--"-
('ir1-n creqtea in mine incet, abia percep- tei absurde experienle, am sirnli,t cum imi
libil. o amenintare abstracta, o ameninfare
'in sinc. I.)ar cxist,a probabii numai intr-un tremurd degetele strinse pe pahar. Am in-
cencat sd mi le stdpinesc, ducindu-le spre
plan atit de adinc incit nu-I recunoEteam nici gura, dar marginea sticlei a clinchetit cioc-

eti, al con.gtiinlei mele 9i nu mi-am dat seama nindu-se de dinli qi a trebuit sd renun!.
clecii. mai tir':zir-r. Atunci, pe acea stradd, cu Eram sigurd c-o sd vind, imi amintes,c pre-
tliinlinic incii, dar cu tot rrai pulind lum'e
pc cit ne clepdrtam de centru, legdtura drn- cis cd eram sigurd c-o sd vina. Dar atunci
nu inleleg de ce tremuram. Poate de emotia

50 51

ddea-aseEatmi cain,aesEtfei lcedaecsateegl i rnai ales de a-mi se miqcau, dupa cum gi buzele 1ui elau mute'
md urmdreEte pe
mine sau eu iI urmdresc pe e1. lmi dau gi atunci, cu ultimele forle, intr-un fel de
miEcare disperatd, cerind parcd ajrrtor. anl
fidndasctpuditnimciailnicvteeae,apgpaiegcnilistprpduresceeaal,macafed-ecauitl mi-am
seama c5, pusd ,aEa, ploblema po'ate sa para
aproape caraghioasa, dar voi trebuie si in- pirlrt sd-l
{elegeli confuzia gi intimitatea care se nagte o migcare
intre cel care urmdreqte qi cel oare e urrnd- bruscd de retragere, atit de bruscir. incit,
rit, cel care sperie Ei cel care e speriat. uitind de cele doud trepte pe care le ur-
sigura c-o sa vdinredpEtui ltovtuitqriin, eciincdolf-eatdm- case spre uqa cofetariei, era sa se pr iibu-
Er',am Eme-aascmd apiepsrpivatiet ,odaser caunredui ;citt-lsudnsele-o1pcrleeasdcisi,-
trecind prin perare ameninlAtoare sau rttgdtoale, o pri-
vazut
riei, cind l*am cunoscut inainte de ,a-l recu-
de fapt dupa ce 1ra$ fi putut re-
ncuonaogateqte- ? -dinamnosuimp{iatmcuinmtuml ci usme faucrecdrduin, vire halucinantl care putea fi la le1 cle bine
am simlit cdieuddraatgoqsitenesaaqutdeeptuartia. ga;piloinidau' f-ascoudt re-tntrgleast-l
mine prin picioare, ingreunindu-ntd, pind Ia
glesne, pina la genunchi, pind la mijloc. forma untti tramvai care tocmai tt'eceil.
M-am sprijinit de tejghea Ei am aEteptat. Dupd aceea totul a fost fulgerdtor. Inr-
Nu m'ult. S-a intors peste mai p,ulin de un presia ci se ag5lase am avut-o de fapt nLr-
minut Ei s-a oprit in uEd cu spatele spre mai o fractiune de secunda. in orice caz
strada privindu-md. Era mult mai inalt de- l-am vdzut cind a fdcut gestul de a se prinde
cit mine gi, cum stdtea aga luminat din bine de bara din spate a platforn"rei' Viteza
spate, nu vede,am decit o siluetd fragild, tramvaiului era insa prea mare pcate, pen-
aproape adolescentind, cu creEtetul irizat de tru cd, in secunda urmdto,are, l-:rm vazu-t
ziua pe care se proiecta qi cu ochii foarte pierzindu-qi echilibru in smucitrtrS. fr-rgin-
deschiEi, mult mai deschigi decit restul fe- dtmiuriin-tiaipnadgtmiami!napttu5cl,edinseetisnluisnbdeapiincciousatu,orsea"t'dAsi mpl5risteinarcelel,uar-gsianet
!ei, privindu-mi ca un reprog
insuportabil. Cle-mi reproga intens, aproape dupd el !ipindu-i sd-qi clesprir-rcl5 mina. si

? Naiva stra- se lase sd alr.rnece. dar parea cI nlt md aude.
tagema prin care-l demascasem ? Faptul ca-1
urmdrisem ? Faptui cd md urmdrea ? Fap-
tul ca ma ldsasem sau faptul ca nu md ld- era probabil mort qi intr-un fel cir.rdat p-a-
rul blond ii devenise palrcri mai lr-lrlq 1i se
sasern urmarita ? Nu reugeam sd inleleg Ei, revdrsase acoperindu-i in intreginie fa{a in
in ace'la;i timp, simleam cum privirea aceea valuri care tresdreau la {iecare smticitur5 a
i'nd leaga de el definitiv, vinovdlia evidentd
pe care mi-o atribuia md inrobeEte pentru r:otilor. Ce era gi mai ciudat et'a insi cd,
totdeauna. Sin-rleam cd nu mai pot, simleiun degi tramvaiul pdrca sit mealga foarte re-
cd voi pleca privire,a idnacpdanmuinvtoEi ia, vienaapcue-- pede, eu reugeam si alerg in acelaqi ritn-r,
laqi timp, simleam ca fdrd sd-l ajring, dar fird sd mir inciepdrtez
terea si rezist, dacd acum voi renunfa, voi de el qi, mai a1es, fard sd obo,sesc. Dealtfel,
fi infrinti, fard sd inleleg de ce qi fdrd spe- cit putuse si dureze goana aceasta, un mi-
ranld, pentru totdeauna. iI priveam Ei eu nut ? doud ? Deodati am observat, qi atr:nci
intrebind de ce 7 de ce 7 dar buzele nu mi groaza mea n-a mai cunoscut margini, cd de

52 .')o.)

fapt mina lui intinsi nu se line de bara ceva, de asta nu md indoiam, cdlcasem,
tramvaiului, ci, la mai mult de jumdtate de intr-un punct pe care nu-l cunoEteam, inal-
metru in ucremnaul-ul ii,mlipnieedmicdinasdinfcielegttiarittd in
tele legi neEtiute qi eram pedepsitd acu,m in-
aer, ceea pe tr-un mod de a cdrui grozdvie nu eram in
cald,arim in vitezi. Abia acum imi dddeam stare sd-mi dau intru totul seama. ReproEul,
seama cd toate gesturile lui nu fusesera de- pe care l-am simtit arzindu-md pinS-n adin-
cit o pantomimS, o inginare absurdd, in cul creierului, din ochii fiinlei ce dispdruse
van, in 3€r, r3 gesturilor adevdrate, inginare ati;t de ciudat, rru In&i aveam s5-1 rdsc'umpir
perfectd, iluzie ireproEabild care devenea
vqrieaocdeaatdstdpennetpruuticndldnuabEstoialmutdl,ain'cefaslearetafeinree,i
realitate. Cind, in cele din urmd, in !ipe- md tintuia in miilocul drumultti. Eram in-
tele cdldtorilor de pe platformS, tr-,amvaiul tr'-un fel de piatetl in care strada se lSrgise,
opri, in mijlocul cercului de curioqi inspdi- ca un piriiaq care bdlte;te, pentru a porni
mintali, el se ridicd incet, c5!6rindu-se, !i- imn,aci ednetpraur,tepeialifneial dterainmgvuasitudl.uSi.taDteeamjurchimia-r
nindu-se de marginea tramvaiului, sprijinin'
du-se perfect, dar fdrd s5-1 atingS, 16sind un prejur, casetre erau egal depdrtate de mine Ei
strat protector de aer intre mind gi punctul egal de urite, cogcovite, cu stuc;aturi j,alnice
de sprijin. Cind reuEi sd se ridice, se vdzu,
o ciipS nurnai, cd este, miraculos, absolut gi balcoane etbsnide, lipsite de flori dar im-
itnecarefimr e;ni i,incacilniptra-uunrmfidlmto,alaepoimi ,daegvineenai lui podobite cu inp,eri de gl-rips Ei ghirlande.
in- ILlram obositl cle moarte, sub cerul c,al'e se
consistentS, aburoasS, fdrd s5-gi piardir un lirnpezise de aburii dirninelii Ei strdlucea
timp forma precisd gi nuanlele culorilor'(era intr-un fel vesel qi istovitor. Imi venea sd
iscmeisrbdvr,d-ccaaritent-pr-uotienhaasfinifidriqaaitlfbeaulmrdiee,,abfvdiunrdtetcirmoro,cpiahliSasdupno'rebu--i mi l'as pe pdmint gi sd aEtept sd adorm.
inger sau un fulgarin banal, 'ceva mai h.rng Dar pdmintul nu era pdmint, era caldarim,
decit obiqnuit, peste care pdrul galben lucea
stins, aproape intristitor), apoi pdli tot mai acoperit cu o mizgd unsd, intinsd uniform pe
mult, se spdldci, pind se topi cu totul in pietrele pdtrate gi bombate. Din spatele meu
aer. Lurnea se risipi fard sd se mire, tram- un tramvai se apropia clinchetind enervat.
vaiul porni mai departe. Era un trainvai
atit de vAemchi,aEviudt etimdepms'o5d-a1t,pirnivceist cpdEriepaedeel-. M-am fdcut mai intii cd nu aud, apoi, in
uitima clipd, sub ploaia de injurdturi a vat-
corativ. manului, am fdcut r"rn mic pas itr. 15turi,
Dar atenli,a crispatd qi prosteascd jcuur
care inainte de a md hotdri incotro s-o pornesc.
inregistram toate amdnuntele din nu Nu puteam decit sd merg mai departe- Nu
er.a decit spaim,a, rdstur'natd, de a nu mi
gindi la ce simteam. O vinovdlie adincd as- neapdrat pentru a continua drumul straniei
cunsd pind in carnea, care md dure,a ca 1o-
vitd la ce,a mai micd tresdrire, o vinovdlie Iapturi ca,re md condusese pind acolo, ci gi
cu atit mai totald Ei mai ireversibil5 cu cit pentru cd mai departe, poate mult mai de-
nu avea rost s5-ncerc s-o inleleg. Greqisern p'arte, trebuia si fie pdmintul, cimpul liber
in cale se aud plantele crescind. Am mers
inainte cu sentin:rentul ca imi {ac astfel da-
l,oria, ;i chiar ctt graba cerut;i de indeplini-

54 55

l

rea unei obliga{ii anume determinate in galitatea o,meneascS. Bloourile .erau, cit ve-
deai cu ochii, identice, aceleaEi zece nivele
timp qi, ce e mai ciudat, tocm,ai atunci, in de beton, vopsite in aceleaqi culori pastel
acele clipe, pentru prima oard de cind md
trezisem nu mrai aveam senzalia cd se pe- placute ochiului, dar parcd provizorii ; cu
trece sau se va petrece ceva neobignuit. Nu aceleagi trei intrari, purtind indicative com-
plicate de cifre qi litere neleg,ate intre ele
mai a;teptam ceva. intrasem in miracol qi de un sens evident ; cu aoelea.Ei balcoane
acesta mi se pdrea obiEnttit, evoluam in el tip, cu a,celeaEi cercevele, cu aceleaEi ivdre,
pierzind perspectiva comparativi a realului
qi spairna uimitd care decurge <lin ea. cu aceleagi spalatorii isuspendate 1'a al un-
sprezecelea etaj. Parea cd o f'orld s'uperi-
Nu vreau sd spun cd anieninlarea care oar6 Ei neinfluenlabila cl,asase toate acest,e
crescuse in mine dispiruse, se descdrcase in familii, stabiiind ordinea aEezdrii tror unele
tragicr-rl qi nein{elesul acciderit 1a c,are asis-
tasem, dal o datd cu el. o dati cu spaitna peste altele, locul lor in spaliu Ei poate in
gi cutlernurarera vinovati consumatii acolo, felul in care trebuie sd evo'lueze
timp, Ei
sd se migte printre aceste uriaqe repere de
s-,a produs parcd o uqoari lunecare 'a tim- ciment qi var. Oamenii er'au probabil ple-
pului : rriitorul devenea prezent, nemaice-
rindu-mi efortul de a-l impiedica sd se pro- ca{i cu tolii la lucru, copiii tlradiaEsccod,aildn. Ni-
ducd, era implinit. Dintre toate greutalile mic nu gi sd fa-
pdrea sa migte
gurii uriaqi, peste care norii calzi de primd-
scdpas'em de cea mai greu de purtat. De vard cobo,riserd aproape tactil. Inaintam
fapt n-aq putea spune nici cd md simleam
m'ai bine, nici cd imi era mai r-rqor decit printre blocuri fara o tnaiectorie precisa,
schimbind mereu di'rec!ia aleilor de asf'alt
inainte; pur Ei simplu acurm qtiam cd nu qerpuind nehotarite de Ia o intrare la alta.
mai pot da inapoi ;i asta parcd simplifica Era o linigte atit de mare incit aveam im-

deodatd totui. presia cd aud cum se freaca cea!,a de pe-
Continuarn sd rnerg inainte gi, deqi strir-
zile orraqului pdreau si se sfirqeascI, ceea relii zgrunlurogi, ldsind agatate in crdpaturi
figii 'iungi ca de matase netoarsd. $i-n acea
ce incepea nll era cimpul deschis pe care-l liniEte atit de neordqeneascS, in acea pustie-
visam, ci o aglomeralie ,arhitec'tonicd mult
mai accentuatd, un cartier nou care ince- tate de planetd nelocuitS, in acea uniformi-
tate obosind sufletul qi neliniEtindu-l, am
pea brusc. clc'spirlit de vechile strAzi pt'in- vdzut deodatA ,ceva ce pdrea sd salveze to-
rtrra-olieEdo;sLerapdlactai,recatooftstlculiqltAnepaauinzti de lespi-
sus tul, ceva ce, teoretic cel pufin, putea sd fie
cu o
impetuozitate lipsitd de stralucit'e, clar nu argu,menl,ul unei salvdri.
Una dintre intrdrile unui bloc era dra-
qi de grando,are. Blocurile cu zece etaje egspaairittmudpraarcdtiudfomnsdueeEgllcirieuaaop-{radomapnpdeeernegsariiunmicsaatpriruoecau_intr-eingaddtimogiuonrd,isz,ffeeaucrliana,
crescute lingd: improvizaliile peliferiei nu
pdreau inrudite cu acestoa, nr-r pdreau sd
aibi acelaqi sens gi nici si aparlind aceLu-
iagi regn. Degi conline'au, cu evidenla, mult
mai mulli oameni decit scundele cdsule de treizeci -moimrt,bprdrocbaalib;ili, ei in negru, agtep-
m.ahala, prezen-ta ornului parea mai pu{in tau. Un o inmormintare. $i
deodatd, ,acest element neprogramat a1 pei-
dominantd ,aici, lipseau dezordinea Ei ine-

50 5l

I
]i:

sajului, aceastd intimplare care se petrecuse o datd cu disparilia ultirmelor zApezi, incep
sa-gi dubieze volumul anunlurilor ? Cum se
evident cu de la sine putere, distrugea geo- explica cele cinci-Ease neoroloage de scri-
metria cadrului, contrazicea uniformizarea
totui. Un dric negru Ei argintiu, itori gi academicieni care apar pe primele
mascali, inainta pe a1ee, un dric pagini ale revistelor culturale o datd cu apa-
-cuumdaoni iczaai rilia primeior fire de ianbd ? $i cei doi-trei
demodat, cu ingeragi ;i ciucuri argintii, cu
per.eli de sticla groasa Ei cu coloane rasucite cunosc'ufi care mor de atac de cord ? $i cei
doi-trei batrini care dispar de Ia cozile 1dp-
pretenlios in cele patru co1!uri, un adevdral tdriei din co1! ? Ce legdtura existii intre pri-
dric cu caii acoperili de cape negre cu fran-
juri ;i cu panaFe impunatoare lucind mat. mavara ;i mo'arte, dacd nu inrudirea adinca,
lnainta pe ,alee incet, cu locul sicliului gol cle substrat, care existd intre viald ;i moarte
Ei cu doi a;ilepeeicnaere-onaatruurnacdininoelliealma aciaepxealtoatestrcilliupe-
iar bdtrinei solemni qi jigarili pe citti clovada a perfecliunii e;ii-aadeincch,illiebgrualtuuira?
caprd, ap'arilia lui, desuetA Ei tradilio-
ncoanldc,oerdraanatatitcduetouitmcietosaereveadceoalo,inatjiut rd,einncei-t f)ar, oric,are ar fi sensul
asta este pentru rnine atit de fireascS, incit
uita si md mai intristeze 9i md umplea de co;ririle cu primii ghiocei ai ligancilor mii
un fel de sentiment aI victoriei omului. In
cadrul acela format din linii frinte in un- larc sa cc:r"cetez mai ctt atenlie anunlulile de

ghiuri drepte gi repetindu-se 1a nesfirqit, Ia rnica publicitate.
Ifricul s*a oprit in fala intrdrii drapate
moartea nu e decit un Punct, un 5i, pe scArile inguste ale blo,cului a fost co-
punct inflorit de spaima in credinle ;i obi-
ceiuri, in poeme gi filozofii un ele- bolit cu poticneli, in cintecul morm5it al
unrri cantor, sicriul de lemn gdlbui, abia
ment nonConfonnist, singurul e'lement im- lustruil, prea modest gi simplu pentru {ae-
previzibil ;i imposibil Ce stdpinit al. siste-
mului de tonul care, chiar decrepit, pdstra o ples-
determjnari atit de perfecte. $i fttooastnatteldAsinipntldieminfeiddroearnni.ftadA, mqini cinocntorEratteitingE-ituialescuiga,urpreSr.siv-'aaitiuifonceru-i
-_ cum trecea pe linga ete cdrula aceea' atit
de ridicol impbpolonatd in fond, memorisliai r*ul
mat qi care a pornit sd se miEte incet printre
acela atit de aiectat Ei pretenlios a1
cuburile de beton prindeau viatd, se animau,
geamurile se deschideau Ei capete inocent'e blocuri, oprindu-se din cind in cind, I'ar,
pentru c'a preotul din frunte, cu patrafirul
de bunicute, gi capete, rnigcindr-r-se ca-n de- tras pe cap peste paltonul uriaE gi cu c5-
senele animate, de moEneguli apdreau in fe-
restre pentru a rtrmdri, cu nostalgie mai ciula trasa bine peste urechi, sa recite in
graba cite o rugiciune cu sfir;iturile rie
muit decit ctr spaimi, cu o curiozitate copi- rind ltingite de note tirdganate zgribulit.
ldreascd mai mult decit cu o nerdbdare ma-
cabrd, trecerea emisarului so'lemn aL neliin- La trecer,ea oonvoiul,ui, se deschidea, ici-
colo, cite o fereastrd gi cite o babula iEi fa-
lei tras de doi cai cldtinatori pe patru roli cea in graba cruce rdminind apoi ctt ochii
scirfiind nesigur. , fdra expresie pironili in gol. Mi-am dat
Cum se explicti, oare' inrudirea prim:i-
verii cu noartea'? Cum se explicd coloa- seama cd mortul trebuia sd fie un batrin,
pentru cd in convoiul, fot'mat in ntajori-
nele deceselor clin ziarele de mare tiraj care,

58 59

tate din oamerri in rrilstA, pa;eau in rindul imi dddu un fior cle plaicet'e pe care idcca
din fala bEai torinpdercecuhepidlderitein,deet'mi sopdraitjaini;nidcuo
morfii abia dacA reu;ea s-o atenncze pulin.
doairrnd Spre mirarea mea ins5, pe neaqteptatc, rlin-
voal lung gi pril.ind oarecum stinjenili in
jur. De plins nu plingea nitneni, nurnai rar', tre blocuri s-a ivit, mult mai mica, apt'oape
doamna de sub voaletd saotea un suspin Iung fragild, o bisericula de
!ard, i:rai curind
uriid, cu tiniile ei lipsite de fermita.tea unui
care putea fi la fel de bine semnul unei stil gi cu acoperigul cle tabia nor-ra sclipii'rd
epuizari a lacrimilor curse de ore intregi
sau semnul convenlional a1 unei dureri obii- lntr-o induio;ato,are mindric. Irtisese, ctl
siguranla, biserica vleunui sat cale se lntin-
gatorii care intirzia sa apara. Restul asis- ciea cindva pe Iocu1 acluahtlui caltier ;i pc'
tenlei, in majoritate barbali, dupii ce au a$- care oragttl in expansiune il inghif ise, ptis-
teptat reculegi ;i intr*o litriEte apro,ape in- trind din intreaga aSczare nunlai biscrjc'it
diferentd coborirea sicriului, pornisera dupa afccilclcoetnrpeatoaantpintforoiletaruamqc,liria.pprtsietoinitnaltrtruad-iteulannpgtelsenrimsaoibnanosbael.ilmiatdatalptiLerinppt'ircicetnl;'i;rttrr'etnr(tliil;--tr

dric, discutind cr-r vcce scdzutl intrc ei Ei
intrerupindu-se resilectuo;i ;i parca tnlra!i
numai atunci cind preotul clin frunl,e oprea
convoiul pentru citeva irtinute Ei-;i recita
rugaciunea cu silabele sfir.,sitului I ungite r,clul al cincilea a1 blocurilc)l' cill'c o imprc-
care pirlear-t si o spelic, cit';i nrr-i
emfatic. Se cliscnta mati ales desprc tinul surau ;i un rau. Era
dintre ginerii rnortului caie ar fi fost pl'o- evidr:nt, nici ttlorlost'd.
Iirceatt,
lipsita cle pocloabe, qi -- cum
movat in ultimr-rl timp, dovada magina ctt cu :drpeusnivi?r$.ir--e
qofer care urrna cortegiul. Era adevitrat. in sa funclionalii, dacd ai:est crlvint
poate fi folr.rsit penlru a calactet'iza o bi-
urmja convoiului mai cirrind sirac, gerpuind scricd. Vreau sir spr:n c,f nu fusese constrirjta
atit de nefiresc printre blocurl, sc tira, abia
menlinind o atit cle scdzntd vitczti, o dacie v,slienorrmcirnaclim'ieciarlincuntoaljinlsiicloi lp<clin, tnrritrrai expt'irna
neagrd. Dar aga crim sesizasera ;i Jriltt-inii 1le'nl.rLt it
birfitori, negrrl ci nu e.r,a rnortttar, ef ii, indr:plini Iunc{,ii altistice siiu Iilozrllic:c, ti;a
cLrtrl se intitrplir i]u cazr,trilc tLl,itrir cc-'icbrc
dimpotriva, nepotrivit i.Lcolo qi opus morlii, cnt.cclralc, ;i mtirialrliri. 1i cailcJc. llt'ar tltrrllai
era Lln sen'ln al prospeiitSlii, nu a1 clispa-
riliei, gi pl'ezen!.a lui, a acelui negru plin o biserica, trimic t.t-raj rni-r1l ;i rliir.rir: ir:ai ptt*
de forla gi dc stralucire, cladea o notA corr- lin, un loc Ltnde se indi:pJinc:ru riturjle bo-
tczurilor', nur-r!i lor', inmorminlirliloi', r'it.r.iri la
cfuozmdpliilctaimt5pplaernitiruEiacfai dinrulelulei,aso6 nuanld pr-e:r a1 cdror rost qi sens nu mai avea nitleni
de Ia primar tirnpul gi dorinla sd se gincleasci, dar falA
vedere qi cale pini atunci, la inlelegerea de-
plina, suna arlbiguu qi fals in context. indeplinirea cirrora s-ar fi simlit parci des-
din ;it'u1 nesfirqit al genera[iilol carc
Ne indreptam, probabil, spre un cimitir, pringi indeplinit de secolc
degi existenfa unui cirnitir printt'e aceste le-au lungi nesnrintil.
in spatele bisericii era cimitirul. Un ci-
blocuri neavind mai mult de zece ani plrea gi normal, :rqezat firesc in spa-
destul de improbabitA. Cine gtie, aveam sd mitir- simplu ca jn orice sat,. dar care aco1o,
gdsim unul r-rndeva la marginezt oraqului, in tele bisericii
cimp, si gindul ajungerii in cimp cleschis in padurea aceea de beton, aparea absurd

60 61

;i amest,ecat stingaci cn lealitalca. Nu er:i fard condilii, fard spet'anle, qi chiar f Ard
Ioarte mat'c, era mai curind rcdus c;r cli- rost. Severitatea de pe fala lui asculitd Ei
mensiuni (cimitirul fostului sat ciruia ri
gfaaaprarddrf,mingeurnsaaenjaiplmeroleebnta1ebu, iildfEeiiniinbdcisesertrcaiucbairi)elitaqei.bnblorucuusarcri,l'oeEari asceticd era cu atit mai superfiua cu cit era
evident cd nu mai poate impune nimanui
nimic gi dezaprobarea lui nu mai impresio-
neaz'a pe nimeni. N-am aqteptat sfirqitrrl in-
deschizindr-r-Ei de jur imprejur ferestrele ;i mormintarii. Simleam in mjne o nelibdare,
balcoanele spre el, ca inspr.e un p,arc obiq- o trepidalie pldcuta clar aproape insupor-
nuit in care moartea nu e decit un elemcnt
secundar. Aceasta asediele faira mila a morlii, tabila, $i aveam sentimentul clar ca trebuia
aceastd lipsa de sclupule a vielii care ir-ruinta sa ajung acolo, cd intuilia mea funclionase
perfect urmind convoiul inmormint;irii, clar
ffu'a comple:re pina pe clomeniul duEm,a- ia nu pentru inmorrr,intare fusesem adusa'
nului, ce se purta ca qi cllm ar li fost in-
vins, imi dadea un senliment acnt clc ne- Mai lntii am auzit pasarile. Probabil cd
ele lceinatausdernattEmi ianiabinrtues,cddairnetru-uanmminocmepeuntt
pldcrele, ca intotde.auna cincl md af1u iu fala sa
rinei tninciuni, pe care nu pot s-o detnarsc:
clar a c:arei etalare md levolta qi imi facc-. anume, ca gi cum ar fi fost intors deodata
un buton care-mi dadea posibilitatca per-
rau. in jurul gropii sapate slujba inmorrnin- ceperii sonore a lumii. Erau zeci, sau poate
tarii iqi trigana rugaciunil'e ei r.epetate ;i
cintarile ei legandto'at'e, in timp ce, pentn-r sule, sau poate mii de pasari care ciripeau
deodatd, intrerupindu-se reciproc intr'-ttn
ultima oald deschis, sicriul stdtea a;ezat, vaoarm melodios qi uimitor. Erau poate cin-
intr'-un precar echilibru, deasupra golului.
Mortul era intr-adevdr un batrin. chiar tece toate acele fluieraturi, qi exclamalii,
tremolouri, toate aceLe icnete ';sii
cfoaatdrtecabattorifni ,mcour-fi!gii,udlaarsecvuertiru;ipunel inapdruopalpee- lipete, ;i dar eratt poate
gi hohote de ris,
suspine,
ceriuri, gi cot-tversalii, qi declara!ii de drzr-
pielit, imbracat intr'-un costum ciare-i far- goste, Ei malturisiri de ttlir, Ei exprcsii ale
misese rlult prea 'larg qi cu niqte pantofi 6Iaur,ciunriesio, aErei laelecasreeniznuaslfiitraEliiit 1or neascllnse'
neumpluli, cu totul, de picioale. I)omnii ba- aparuse dizol-
tr"ini care tot drumul discutaser-A cu vocea
scazutd scoteau acum din br.rzunare hirtii im- )zprczriud,aiontsrradt-ertituc;inieucaprnialarae-sl rcd-sadreilnetlorgaesrdicmaiaudsapseelaeaarsruudqastfvee'arpeipuit;'iaanntrl,idiicEb,ditieceitdirqn, ivntcreiueuti:rgrilaniaitcqtadrirulifni-ili
paturit'e din care citeau elogii, inflorite 1i-
terar gi citite retolic, celui dispdrut. Mortul
fusese, se pare, un mare suflet, un mare ca-
racter, un mare om, fusese un exemplu ;i
un inaintemcrgator ; Esei tospa5tergaecaeuleccauvniinqttee ior triumfltoare intr-un fel atit de ga15-
mari, rostite rotund, gios incit pdrea
aproape demonstrativ qi o

baloane in muchiile severe a1e bietei fap- bSnuiala plScuta md prevenea ca numai cu
pot fi obi-ectul demonstraliei. Dealtfcl. dupa
turi care nu mai era o fiinfd, dar care, dacd ie la incepnt nu reuEisem si le vad. acum
mai insemna ceva, atunci, acolo, in incer- in laia mea,
cuirea fdri mila a fagurilor de beton, sem- apat'usct'a singurc, intenlionat
zburind. sarind, dindu-se peste tlap, atingin-
nul 'lui cra in.[ringelca, infringerea totala, du-md in treacdt cu aripa 9i c'r't ciocr:l, in-

62 63

virtindu-se in jurul meu, agezindu-se cite pus ln cale anume pentru rnine, pentru sal-
o fracliune de secunda pe marginea cite icvipaarzl'oe, aaqpiseianbutor-plnaie'latruvddel r-ecaarmemieinmadriqiaui mn-epbleuqanieipanistercp-dutunEli
augniutai fmieoarmmicnftitopaernetrcuaarelipginriedainsanocuupirnintrd-ao
intreg vazduhui devenit rotitor. Vazduh care la gindr-r1 importanlei, prin nimic justificate,
inainta, dealtf el, conducindu-md in felul pc' care n-ri-o acorda atit cle secrele $i pu-
acesta in timp ce aveam din nou, cu inten- telnjce fc-rr'!e ? I,Iirosea a pJrmint iiga cum
sitate aproape senzualA, senzalia ca sint ur- trebuic si fi mirosit la facerea lumii, mi-
qdmeiasircnitotSipmeErpielcaaam. sFceuavsaepsrineintriimrEidpiilcapaicnreeiavaau.tunDneeci fisa,impgtpi ,sIleee rosea a pdmint atoatendscator, iar morlii
mai noi san mai vechi, mai frumo;i sar-t mai
urili, mai tineri sau m:ri bdtrini, mai victo-
cortine, sau acl1m, in ultimele clipe !i;ni- isrniuo-br;psiltoassnaplueitraonulagiemritnerifrcreeiurr;ilsi ic---iir care il hrdneau cr-t
serd ca-ntr-un mirific dezma! vegetal toat,e sentiurente, care il
aceste flori aEsiteflaordiceeliea,rbtod!gi iaccreeEntigimieugmuirgi,-
toate firele liiceau de milioane
de ani tindr, nrt reu$ear'l sa impieteze crt
nirnic asupra puternicei fericiri, aploape fi-
cindu-se aproape animal peste goana dezlan- zice. pe care mirosul pamintului o raspin-
luita a sevei ? tufiEurile frematind gata
i$ni coam;iiccaurmepsre-azer nf-i clea. NI-am ldsat jo,s pe o piatri de mormint,
sd izbu'cneasc:i frunze, obositd de atitea senzirlii qi prea plind de
infeles cu toatele sd dea
talie cronorrctratd la minut. capabile si emolia celorlalte vietiti. iuvinsd de acea
rdpeascd sufletele gi sa exalte minlile pini oboseali dulce qi aproape trista, acea lin-
la delir ? Erista. in orice taz, o complici- goare sfiqietoare si aproape ispititoare care
tate evidentd intre zburdtoare Ei plante, se numeqte astenie de primirvali.
erau cuprinse cu toatele de aceeaEi frenezle, IVI-am intrebat intotdeauna daci letalgia
de aceeaqi nerabdare care plegatea fard in- pe care corpurile noastle o simt primdvara,
doiald ceva, de aceeaEi ambilie incdpSlinatd vidul ar,cela de .,.oin!i si cle pr.rtere care 11e
cuprinde odatd cu ap,arilia primelor fire de
de a ma supune stirii ior de spirit, de a
ma cuprinde fard rezerve in ea. Nu aveam ialbil ;i line pina cind plimd\i&ro 3 invins
motive si rezist qi nici puterea de a o face. clelinitiv fi ne elibg'eazi. nemaifiinclu-i
N{irosea a pdmint atit de puternic incit ni- teurni clc noi. tru este (iumva uu simulacru
rosul devenea carnal qi fjecare inspiralie de moarte. o inginarc a rnot'tii ca intr-un
imi dadea o s,curtd, repede retra,ctatd, ame- litual magic, pus la cale de intregul timp,
leala, iar acest ioc aI velliiurilor, md facea o in.5elatorit a colpului nostlu care simte
sa simt lttmea in iurul nretl cl.itinindu-se, inrudirea pt'iinirverii ('Lr moartea 9i imiti
beatd cle o fericire pc cat'c ntt mai avea nroartea penlru a se sustrage ochiului uci-
timpul" si o dceercientleezlees;iinsitooaitnelealeceasgtae. giitor a1 izvoditoalci cle vieli. Tu orice caz'
Dar mi simleam bine. md simlcam acasd in ci-
ce putca fi ve$- macaetelariceai,rcinamceast'teecma oaatrittcdaeqpi evrifaelcat
nice qi incoruptibile mistere ? Singele meu
crcscind o clatir cu seva ? Sau seva acestor rnitirul
stirile
plante cap,abilir sd an-ieleasci asemenea sin- erau atit clc egal triun-rfatoat'e. Ce1 dispar:ut
din pricina neincrederii mele, trllsterioasa
gelui ? Sau poatc scnlimentul ci totul e

64 6,tl

fiiptrira crlr'c ma cirtitase din partea dra- ting si, abia acum, o data cu potolirea lor
\groeslcte,ip;oi aate,pru-iim.tcacvvcar.ii,L)ncutlvcopisaeltesdarunzdeaimit-, rcisaipEisiecrudminacicointainrufiri
abia ingin;.rle. cinl.arile adormitoare ale (md pdrdsiserd brusc,
sd md aducd, se
vrut
veselie. fdrd sd se opreascd, dar trecind in
prco1,i1or. iiir in ir-uul nieu se in51!a imnr-rl
sc,eiL.r'ro-lntcilri.ta,Jcczulaiar,!b,uuitruall. pasai'ilor in timp planul al doilea), devenea evident, plin de
Llrca djn pamin- fsadrmdeesccoEpi,dirndtre-uunndfeel,pnroevliinnieE,titcour. Trebuia
tul umeci mlrosul acela dumnezeiesc al crea-
atit mai
mult cu cit acum vocile incepeau sd se di-
liei perpetue, c.liberat din adincurile cele versifice, plictisite de plins, unele irrcepu-
mai ascunse a1e planetei. Ascultarn cintlu'ile serd sd gingureascd qi chiar sd ridd, niqle
n1arnpri!rrc,o'ieta'gpseci ainpmteljssbetalnttsrciulnaleldeluuarlieepriiirie-rlnloirtro',n$n;iir*nsiteSjvrn'eivi ird;icitainlr1nue
cobola in parnintul rrir-1, ac'olo riude se pl'e- risete clinchetite ;i inecate de bucurie, in-
fantile, nu numai in sunet, ci gi, evident. in
dleiperasfaonaliomrtreednaeiprmgoiaonptieivcaEiliinet.uoStumeqiai uisnzeejapuulrrudeleamucne:duietnvrralili
grite;te cu r1.ila in!elepcir-rne qi for-!i izbuc-
nirr.'a vjetii. il invidiam. clccl. 1tc biiLlinr-rl
zirarrvliilrLrsirscc'ili-iloainlc tin'rp cre eu ;-ivca1]r doat sctr- aflu in rnijlocul unui mister .de neclezLcSlilt.
t:ii singele uri se scr-tt gc
ltritt Erau niqte copii. de asta eram sigrrri. si r.rtr
puteau fi decit ascun$i unclc-va loat te la in*
tiilpi in piirnint --- s?ngelc 1ui, ingl'relat, o demini, intr-o tuf5, sau clupir o piatlii clc
r'lipti, nltrriai o t:lipj. lu ltot'ni lter trrittr.ttta-
lele cai ;rle tL ansf r-,r'nuilikll natut ale, S(t Vi:r mormint, Si totuli era de mirare r:ii nu lerr-
s(:irrp,e plinlt'e lrlctlc. riit li dlts dc ltioi 1i sesc si-i descopdr. cu atit nrai mult c:rl ('it,.
vlL 1i lrLrli lic:ai. ;rlin t.r-rlpinile 1'r'ttgiic ali' dupi numirul vocilor, pireau dc vilslc si
inlloljri mtti rtorocoiisi:. dispozifii difelite. lEi dacluseri seaLna c'i-i
plrrnteLol irrsl.rlt: caut pentru cd, amuza'l,i qi cu acea obrdzni-
in spntcle [lelr s*a anzit rrn susprn poate,
saiit poate nunt;ii o r:espiralie aclirrc5, dupi cie copildreascd ce poate atinge imperti-
nenfa fdrd sd-Si piardd farmecr-rl, imi co-
care cinev;L a irrceput sd plinga. Et'a rnsii mentau plini de incintare tentatirrele nc.*
un plins ciuclat, nu putea fi a1 unui adult.
cla plea lung ;i prea regulat, r'itmat con- reuqite de a-i descoperi.

;atipinrocaiopsedvco' lru'epst,puiroasl,iea, uliin plins in gura maler, N-aveam de ,gind sd Ie dau apd la moarir
rdspunzindu-le gi nici nu voiam sI m.l dar.r
cum nnmiii copiii pbauttuetaduEfiis?5-iMro-agmsi
plinga. r\m intors capul, dar nu era se deconspire. Dar uncle.
;tiu sa deqi plinsul se auzea in
continttare, invirtit inca o dati in
rrimcni, iurul meu. Rdmdsesem singurd in tot cirni-
mai rnult chiar, erau mai multe plinsuli, mai
nrult,e voci, gi, agal cum se intimpla in cazui tirul inflorit impirdteqte sub soarele trium-
fator. Unde puteau fi ? Culmea era cri nu
plinsului copiilor, era Lrn plins care nu con- aveam senzalia cA asist la o taind, ci la o
tinea nici un fel de tristele, exista pur' ;i
simpiu in sine, gi chlar irni glumd, 1a o gmecherie. Simleam ci sint
dadea, ;Lscr-tl-
tindu*1. rrn lel cle buni dispozilie giriclu;i. trasd pe sfoard Ei md incip5linam, incintatd
i'r'obal-ril cii se auzisc tnai clemrllt, dar va-
ca de un joc, si descopir sforriria. Ceea ce,:
t'irlrnul prisl'rli.!or nra impl'erJic;rsr: sir-l tiis- nu se dovedea e fi prea ugor. Obosit6, am

{;{; (;7

vrut sd me a$ez o clipd pe marginea unei nat gi de neinfeles. Nu inlelegeam dacd cele
pietre rdsturnate, dar in chiar secunda in cit bobul de mazdre urmau sa creascd qi sd
care dam sd md aplec, o voce furioasd gi devind cit merele sau daca cele cit gutuile
comicd in furia ei a strigat ascu{it chiar de fuseserd la inceput cit bobul de mazdre. In-
lingd mine, chiar de sub mine, dacd pot jur-imprejurul
l{aeleugneacmapddotalracad ltduel aI cimitirului, meu, de
spune a$,a. cregteau
-- Ei, fii atentd ! Uita-te unde calci, nn
eEti numai tu aici, ce Dumnezeu ! copii adevar:ali, vii, chiar daca mici ca niEte
gra{io,ase Ei supranaturale sim,boluri, copii
Ce Durnnezeu ? Dumnezeule ! M-am uitat care md dpersivceoapuerictuirnioEcei lEei parcd bosumflali
in jos. Cum v-aE putea povesti descoperi- cd i-am
din urm5. Se ui-
rea mea, cum credeli cA v-a putea explica tau Ia mine atit de atenli qi erau atit de
ce-am vizut, in aqa fel incit voi chiar sd mul{i, incit am sfirEit prin a md simli in-
md credeli ? N-o sd va spun cd iarba vor- timidatd qi, pentru cd nu qtiam ce se spun,
bea sau cd florile... Asta n-ar fi nimic Ai dar qtiam cd trebuie sd spun c€va,, ,s1n spus :
asta putea s-o cre'deti fdra -DarP,eomricinitedrendsicmhpelaum,aarDfoiinfao. st numele
ali mare efort.
$i Ssta era, de fapt, adevdrul, dar nu ade-
vindsreuml ntoatt,dnupmdratiicoicapaartefaanltuais, toicumliuciSaEdienvder- meu Ei oricit de lipsitd de intenlie mi-ar fi
fost fraza, ea a produs o adevdratd rumo,are
la care md uitam prostegte, cu gura cdscatd qi senza{ie. Un fel de freamdt ca de frunze
nu numai de uimire, ci gi de incintare, de atinse ugor de vint a trecu,t din gurd in gurd,
o inimaginabild incintare. La pi,cioarele mele o Eoapta uirnitd poate, sau numai respe,c-
mtionaaitiaerdbmedpoqarmirtfeilno, trgei,ilecp,hesiaiarilnltiengtomdt,pocarimnmtionittfieiriu,ml$,eidipiEnei
tuoasd... cheamd Doina. O
O o cheamd Doina.
sp-us cheamd Doina. A
cd
iarbd creEteau pgerijtuullipi ingei-nsup!eirtai,leaosccurnostie- Miratd oarecum de su'ccesul acestui in-
ceput, m-arn aventurat mai departe.
bine in sepale
toare, capete de copii vii, capete vii Ei vor-
-DarPfeirveoEitici urnmelveaincthreeabmadri?nu i-a rdspuns
bitoare, sau plingatoare, sau zimbitoare, ca-
pete de copii abia ndsculi (nu, nu cred cI decit un superior hohot repetat de ris, un
e bund expresia), din,ater lEigi ecanptietgei de copii mai ris reluat mereu gi amuzat de eI insuqi, ca
gata sd in-
mdricei, cu ochi gi cum fermecatorii lui emilatori s-ar fi dis-
leleagd totul, capete de fetile cu plrul mai trat grozav de o atit de trdsnita intrebare.
lung ;i buclat sau strins in codite qi capete Trebuia, poate, sd precizez:
de bdieti miEcind neastimparati' buzele Ei
pleoapele. Dar ceea ce mira, ceea ce era ui- nic-i Nu gtiu ce sintefi. Pina nu v-am vdzut
nu-mi trecea prin gind cd existd pe pe-
mitor qi fermecaitor totodatd era mdrimea mint fiinle ca voi. Nu era adevarat. O data
Ior inegal6. Erau, unele, cit boarbele de ma- prima uimire trecutS, trebuise sd-mi mar-
zdre, gi altele cit ciregele, gi altele cit me- turisesc cA nu era pentru intiia oard cind
rele, ba chiar cit gutuile, dar toate, fdrd ex- 'Ie vedeam. Imagine'a lor imi trezea in minte
ceplie gi indiferent de mdrimea 1or, erau basoreiiefuri de pe ca-
perfecte, vii, incit totul pdrea un joc minu- teecdoruarliecgunootiscceu,tecu- ramuri terminate-n fdp-

68 69

turi omeneEti, gravuri medievale cu prunci veii;te, irrcepeam sa ma incloiesc .--- deEi
itrootatceeceuavicnetugl teiasmte idneinxamctoqmi eeuxat gceeraat t-it
iegind din caliciile florilor, miniaturi orien- de
tale cu arbori rodind capete de copii Ei zei de
miniogi crescu{i pe tulpini vegetale. Dar cum multe minuni se afiau dincolo de ceea ce
;tiam. Cei vechi banuisera totui mai bine.
era sd le explic Ei ce legdturd pu,teau sa In lini;l"ea (are s-.1 lasat in ceie din r-rrma,
glasul prietenos mi-a explicat rar, ca pen-
aiba fanteziile exaltate ale misticilor visd- tru inlelegerea mea, ca unui copil.
Copiii cresc din pAmint, asta stie ot
dtoeri'lici upicreioaalirtealteeameinledi?scAumtabciloan,tsini uinartoudreactid: Abia dupd ce cresc indeajuns ca sA icc
ldu gtiu nici cine va sint parin!ii... Dar am nu
fost intrerupta. !in-c.
mai fie in pericol cind sint despringi de p5-
N- uEmnaoriminalel.leNgiecai mnoianbusoqltuimt .nimic. Ceea micn:acinreetp,aevciasnsa6p-icasorpipnuillnuiialscpiaoiri.e,'eaiql-ctaig,dpe;lia-sEcpurietd, uc;cLielmafpiesoc-i
ce nu era greu de observa,t.
-- Copii, ea nu inlelege s- -o aidsepnutsifioc,vodcaer
pe care n-am reugit fac: copiii si altele. ca sa ne lege mai mult
micd de ei ;i ca sii nu incercirr-r-r sJt ne intoar-ccn-r
care pdrea sa ma oompatimeasca.
Cum n-o n-a tre- inapoi. E curios ca n-ai ,aflat pinA acum, rle
cu-t prin asta ?! sd inleleagA, ce, ea obicei copiii nu cred de la inceltut povc;tiler

sco-asdSdiginurficred. n-am trecut, am strigat eu sau sfirgesc intotdeauna prit-r a afia -c:ildeir-ot
M-am ndscut intr-o casd de o scapare a vreunui vecin, din
cite
clisculie intre parinli
rla.m- eCniu, inrr-aamdiccd:e,s,tceu-taiinntris-cuunt"c?imiintitrr.eba o -- Nu, nu qtiam - aclerrirul.

r,,oce miratd Ei circumspeotd, lipsitd de sim- rn-am bilbiil. gi,
litra sd fiu sig-urd cle aderrarul lor, aclevirrul
patie. rneu inccpea si mi se pari mai pr-Lfin in-
vteirrlensuafnnetlusseli nianscc,elcosiiteraclnumiciotua;ilr'leeella.erlnlicnnrlccllor l
-_ M-a ndscut rtatna... '- am explicat eu iniL-ark:-
ener-vatd, dar cuprinsd brusc de o inexpii- dovcnea
cabi16 jena. $ioi liacmopaiiid..d. ugat, spre intarire:
intr-adevir o realitate. Nu ;tiam cc si spun
Cuil se nasc
Asta era prea de tot. La ultimele mele qlnic--nauiAPnEaoiitfnitpaitmeumtec?dlaeaafcaamacinetltrereeglebsiguaetlue.rit sa spnn creva.
cuvinte izbucnise o asemenea hdrmalaie de
risete, Ei lipete, gi vociferdri incit am avut aqqian--i-aamn,spaeurziiat.t

-senzalia ca sint ameninfatd de veselia ofen- -- Ai pr-rtea clesprinde si lu un copil...
jur qi rn'am dat r-ru grija ciliva paqi
siva din oh...

inddrirt. mai crede incd in La posibilitalea asta nu ma gindisem.
virsta asta sa nu
ve-steaA$cau dmeammaare! ,L;ai po- cu-nosNc-aseEcarevteeale cur:ajul, ii marturisli. Nrr
qtie mari. Nu qtiu
oamenilor
cum se rrine pe lume I sa md port ca ei. Nu qtiu singurd
cum ag putea un copil ce ce sa fac ;
lEi recdpdtaser-5 gJ.asul dupa atita ris Ei invila trebuie sa
facd ? lmi pare rdr-t, addug4ai oarecun-r din
pornisera sd se mire fdra urmd de sfiald gi
nu farA un oarecare dispref. Ciudat er,a cd.
eu insdmi confruntatd cu miracu'Ioasa pri- polite!e.

70 7t

*- Nu-i nimic, spuse Ei rni se piiru ca-i teie piante invinse ciintru inceput. Oh, to-
ddtuee1ilneevrgaAulmdfrmuem,inEtoeis,s-ttrodEtzuiilelbelocrcauuirtnirlaaemltndvotaoi,ireEEdi ieppmialoilna-
1-rare i-Au. r5u ? intrebai. Nu e mai bine

aic-i ? ili pare

gro-zaEv foarte bine, rdspunse, dar gtii, sint date e-u dar eu existam ca sa gasesc cimpul,
de curioasi cum e dincolo... umblam ca sd
Era o fetila. Un cap foarte rotund, cu dar gdsesc libertatea lui
fdrd hotar, natura lui fara ingrddiri, fru-
pbuliCcnrleeddecacp-saitsratnfriuii ifocpasatmlriziniin,dcauilbl,cimaitee'oubEssiedrcvruaidb.oilibM. ra-azmul muselea lui fdrd norme. Am inceput sd alerg
einusparefimmaarrggininee,as, afudridnsspdrepocet esad
oprit insd. O cunoEteam de- undeva. Sint ce bdnuiam
zaresc incd
golul de dincolo de uriaqa vegetalie de ca-
slgura cd o vdzusem aevea. Intr-o fotogra- rdmida gi var care umplea pind la orizonturi
fie veche ? intr-o oglindd ? Oh, curiozita- privirea. Alergam inspre cimpie ca inspre o
tea ei mi-o aminteam, o gtiam atit de bine !
$ciindcvhaia. rI-paomvesfdtecauet i,cpuarrncdinao mai auzisem salr.are gi alergam cu atit mai di.sperata cu
un semn pe cit eram mai pulin sigura ca existd o mar-
gine a oraqului, alergam lovindu-rnd de porfi,
carc mi-ar fi foarte greu sa-l dtreadinulecle-gerdee. ;i cvartaluri, qi portaluri, lovindu-md de Ii-
parere de riu, de renunlare, tere Ei de cifre care nu reuqeau sd-mi spund
Am ie;it din cimitir cdlcind cu grijd, fe-
ricitd inexplicabil de inci o fala a'Iumii, de nimic, care nu reu$eau decit sa ma timoreze
puterea pamlntuiui, de tdria aerului, de cu siguranla lor incomprehensibilA
vin$si ic, rcerdedcdcddedlea un timp ag fi cdzut in-
plante, de pasari. Merge,am prin cantierul de
blocuri luminat din plin de .soarele ridicat la un timp n-aq mai fi
rezistat gdianc-daEn-marafi ifiinpcueptuutt,smd-umlti
aproape in creEtet, cartierul cu l,oate feres- suflarea {in ra-
tre-'le transformate in exuberante oglinzi Ei
invadat acutn nducitor de popula iile migra- inainte
de-a intrezari sfirEitul oragului, mirosul de
iarba. Mirosul de iarbd inaltd de la margi-
toare ale elevilor eliberali de amiaza. Totul naerafiorfaoEsetloort,rmdviriot,sud,lepiualribndacmraers-,cucatdqsiaclbuam-

parea altfel decit dimineala, totul era to-
nic, festiv, stralucitor, bietele flori din bal-
tec qi rdzbunator pe locul unde ultima dald
coane ddduser'5 co1! Ei ele, marginea asfaltu- de ciment a caldarimului se opreqte. lVliro-
sul acela 1I recunosc dintr-o mie de arome
Iui incepuse sd inverzeascd timid. Totul in-
collea, totul cregtea, totul era viu gi, l,a un
bpnr,.eioorrtmiouaentl,nui dtlpeuidnstaesigtau,uqasrimd,mcmauivdpsur-ctianoimsnpvpddirnreeugsteeia-lui f-doeqriidaa, asddrteaimna-litjfusec-rlaa,, gi de miasme. Cu mirosul acela am copild-
este pentru mine chiar mi-
rit in ndri qi
rosul libertdlii. Am conlinuat sd alerg deci,
dupd ce am tras pe ndri
a inceput sd incol{eascd, soarele-mi batea in nedomesticitd a ierbii, am mireasma tare Ei
ochi Ei mi-i umplea de lacrimi, dar prin ele continuat sd alerg
intarita ca de o transfuzie de forfe, in timp
continu.arn sd privesc, nevenindu-mi s6 cred rcieleincrjeugrtuelaumeinune-bunnuitemddeinpqreimladmva-r-d,blcorceug--

cum betonul poate sA creascd gi el etaj dupd
etaj intr-o concurenfd nebuneasci cu bie-
teau stingace gi induioEdtoale in stingdcia

72 tc

Ior minerali sii-n ambilia lor imitativA, iat' ci pajiEtea concreta la marginea caI'eia ma
ztoabctaheiuiai,.slaeibbmesrostaldutteaaaj,uncpgidrnpueelumnitdrruragsaicnoisrleiitmdclieitnvuvineltzibi$eic-rua-
copiii fermecerli de spectacol scoteall rdcnetc
entuziaste si dansau de pl5cere. Venise ;i
pentru ei primavara qi primivara avea sd cardbugiior urcind eroici pe marginea.pan-
insemne pentrLr ei, de aici inainte, aceastd tofului. StAteam cu fata
prelungire de betoane, aceste trlastare de ingr-opati in iarbi,
adulmecind-o ca orice vietate' tragindu-mi
ciment, aceste infloriri de var ;i mozaic. Or sufletul hdituit de minuni inainte de a md
sii pindeasca tresdrirea armaturilor de fier putea bucura cu adeverat ridicind ocl-rii'
gi-or sa se emolioneze de imboboclrea mar- Atunci v-am vazut. O armata de speric-
lnorei, cum pindesc eu virfurile flagede ale
ierbii ;i mA induioEeazd primele brinduqe. lori, care mai de care rn:ai ingenio'ase ;i
Totul se schimbd, totul se transforud, tolul mai savante, risipita strategic pe cimpia din
cLlrge, nu poli sii le vezi cle dotra ori in
aceeaEi oglindir la fel, nu po[i sa te scalzi in fcuainitnaatrned-ieinma.truAelmtehleacrleumzcueintleamliaciloieEinmmtiaei rlceuaria,sitcnibatedlsieiunntienul-ii
acclaqi rir-r de douir ori. Continuam sil alerg cloielnice qi din minunile atit de discutabile

Esciuinlgceepart"lrssean-lratsedinp1ignugr,a;iclcla,sccrhiimsirileclemlci sllsic- cirora le sint mereu martor. Am inceput sa
ralie, alergam sufocata de plins qi mullu- alerrg printre rrci, sd vd pciipm6pi,u,lsai,ib-vear implor
meam cerului cd rn-am nascut ctt citeria d<r- sa cfispdre1i, sd-mi ldsali Ei pri-

cenii mai inainte, cd am prins vremea cind mAvara neatinsa.
Dragi sperietori, poate nu sinteli o'biq-
pmaaiijEetix. icstaaunuclrvaomiea;jui npgAecsluiri,vsaudfedirsinpafelind;i nuite la vi se adresez-e cineva atit de di-
rect ;i de omenegte, d'ar la ttrma urmei nu
fcrlauomrtio,letpr-orElaidteierncppaeetropfetaucmlliuisnneet app.eatsPrdeorcialeetein;icsappAreceaxtaergn'leea,-i sinteli voi un fel de oameni ?
Ei gi fulare bdtute Nu ave{i
haine, pAldrii, de vint ?
;i
Nu aveli lochii, trabucuri, ;i pipe, 5i uni-
bine in cea mai bund din1.r'e lumilc posibile forme '? E ader,drat cd in interior. in locul
pe pdmint, dal tresfirEita zi cat'e abia ajun-
sese la amiaza md storsese de uLtimele prt- tnrpuiui cle carne qi singe, nu zr rdmas decil.
o br-rcatA de lcmn rigid ;i scirfiitor, clar. la
teri sufleteqti ;i de ultima rdsuflarre pe care urnra urmei, iraina face pe om Ei poate su-
fletui v-a riimas prins in parul care vd sus-
mi.-o chelluianr i-rleigind innebunita Ei ca-
zairiginead, rctirsuut1oflva. ilttaidnippne,grfhoiroprtaaatrdsuiilndmiinaatrrbge5ino.drAeasqmc;ilralmcitnarris--
mic, lelicitd cum nu se poate spune, sim- !ine, in hainele care vi flutur6 ameninldtor
in vint. Penlru cI un suflet trebuie sA aveti,
nu mi:r indoiesc. un suflet rdu sau bulr.
simplu sau complicat, dar existent. pentrtt
lind in palele de vint cat'e in-ti ritscoleau ca altfcl n*a!i avea cum sd rezistali aici in
parul intinderea cimpiei incepin.d de la tru- bataia vintului si
pul mergind, mergind, cit poli rredea n-ati avea de ce sI o
cu meu poate mult mai rnult. De fapt,
Esii trrai mttlt(( ntl conleazd, im- face[i. Dragi, dragi sperietori, spuneli-mi 9i
ochii atita cit poli
intotdeauna ve'- mie de ce o faceli ? Pe cine vreti sa spe-
acest ,,mult riati ? Pe cine vreti sI inspdimintafi ? ln cine
portant este vrefi sd bagali gro'dza? De hainele rroastre
dea cu ochii. Nu-mi doream cimpul infinit,

74 75

Iargi nu se mai vdd orizonturil,e, de pald- VARA
rii'le voastre imense nu mai zdresc cerul.,
iarba griului incepe sd se plece, macii roqii

nsg-iiEamutevdbeiguet;iettejitliamdeivtamoliu.ii1Sdt.ienPteoeacliminueerniait,epndErigailtieja?lcnSaictraeaul-

ghioase sunogate de spaima. Sinteli ridicole
qi inspdimintdtoare. Stali infipte in realitate
Ei realitatea, poate, se sperie de voi. ,Dar
irealitatea ? Dar visurile, dar halucinaliile,

dar minunitre cdrona le sint fdrd incetare

rnartor ? Mi-ali luat cimpia, e adevdrat, dar
ce puteli face impotriva nesfirgitelor cimpii
pe oare pot oricind sd mi le im,aginez ? Cum
mai puteli speria pdsdrile din minte, cum
m,ai puteli ofili griul care-mi cregte in somn

qi albinele care-mi zboari, in inchipuire ?
Md uit la voi gi nu cred cd vi urdsc. Simt
pentru voi, chiar dacd ali reuEi sd md in-

fringeli nurnai mild, aoest dispre{ indure-

rat... $i totugi, nu pot sd md desprind din

fala voastrd, fascinatd nu de rdul pe care iI

face{i, ci de imposibilitatea inlelegerii tui.
De ce o faceli ? P,entru cine o facefi ? Md
ridic sd plec qi md intorc iardqi qi iar69i
Eo- itdusalitsdpfoiE,ragiteistudalguvaidsmeimevupal-oinr t:ismDdprvlaadgpimisnapdei rlpiaeritvoserfiis.r.c-.

ORA$UL TOPIT

Sint oameni care ,atunci cind fac un pas,
cind muEci dintr-un mdr, fac cu adev6rat
aceste gesturi, le trdiesc qi imbdtrines'c cu
fiecare din ele, pentru ei o lund de zile este

o lund de zile, o noapte este o noapte Ei
o secundd, o secundd. Pentru mine timpul
se scurge cornplezeni pulin aldturi, alune-
cos qi indiferent, lipsit de dorinla de a md
stdpini Ei greu sau imposibll de stdpinit.
Md miEc, vorbesc, inaintez ca intr-un abur

iin care rotuniegte contururile, strunjeqte
muchii'le, Iasd totul sd alunece intr-o irn-
perso,nald plutire, unde e nevoie de o du-
reroasi incordare a atenliei ca sd inhat
cite-o clipd gi s-o silesc sd se aqeze in viala
mea. Asta se-nbimpld rar... In general,
timpul imi scapd gi eu ii scap 1ui intr-o
reciprocd neaderare. ldu imbdtrinesc'
Dar cee,a ce pare a fi un noroc nu e de-
cit un somn lung, intrerupt de vise gi de
tr,eziri atit de asemdndtoare unele altora,
atit de greu de deosebit intre ele, incit som-
nu1 insuqi, departe de a fi ,o dttlce con-
ternplare a nefiinlei, rdmine numai o ne-
kruloa,sa neliniEte haituita de spaima confu-
ziilor, bintuitd de panica fatalei neinlele-
geri pe c&r€ S'&r putea clddi universuri di-
nainte condaninate. Durerile, la fel de acute
pe ambele m,aluri ale somnului, nu de-
monstreazd nimic. Timpul nu trece. Sau

79

trece, dar se fereqte cu un fel de jenantd, Toate simlurile, ochii, urechile, Iimba
amefita de veEnica sare, pielea, innegritd
de perfidd slugdrnicie sd md ating6. tdime psoual rceuEi trezitd de vint,
precizie, ca pe descopereau
$i totugi, existd un loc unde i1 pot sili
sd mi se supund, unde atenlia mea, intoarsd o piramidd
din nesfirqita ei ratacire in atitea ceruri ne- nesfirEitd de secunde clddite savant una
peste alta, qi fiecare secundd era un fruct
Iocuite, se concentreazd deodat5 Ei md
rotund pe care iI alegeam, cu grija sd nu
anunld cd da, aceasti clipd trece, iatd, prin
mine, o trdiesc, e prezentd qi omologat5 de darim piramida, gi-l sugeam de toate se-
fiecare celuld nervoasd qi d,e fiecare fibri vele, savurindu-i
a trupului meu care descoperd in aceste culoarea, dmeircoistuo'1, forma,
gustul, pind nu pielila
raminea
transparentd gi obositd, piulin murdard, pu-
rare oaze cd existd. glini alliepgiceioaamsda,ltpaesceacruendoSa. rNunucamma in trecut
ldrDieinacrzoipnidlSirnietrienccdut-remsutrraenleiaampreoaapceopfii--
atrag Ia
mare nemdrginirea, mdrelia, forla 9i toate
zice ale descoperirilor gi furtunile iubirilor metaforele Ei simbolurile care danteleazd ca
precoce sfiEiate de gelozii s6lbatice, stra- o spumd fa{a ei nepatrunsd, ci capacitatea ei
nia gi hulpava mea copildrie grdbitd sd con-
sume in inclindri neinlelese qi ameleli de- mdeen'atemvaiu,traantesfn,ot,rmstardibnatrti-nudn corp emina-
rizorii rezervetre de patima qi de prezenld prin timp, qi

ale unei vie-ti intregi a-cuidtaint'ecaopsildimrileuriinlocri poate cd senzalia acutd de beatitudine vine
din intuirea existenlei unui sens superior,
marea imi dddea o
extraordinar'5. un sentiment al trdirii cli- unei forle inal,te, a cdrei ultimd 9i nein-
semnata manifestare este aceasta magicd
pei aproape halucinant. Migciirile valurilor, indeminare de a face sd sune plin Ei pre'lung
in stare si hipnotizeze privirea, s-o fac5 virfurile subliri ale nervilor mei, intrate in
elasticd, lungitd Ei scurtatd, trasd in larg de
mereu repetatul lor r"ecul, ruptd gi piesnitd ruenzeoinaranlldiu;npiofadtredcldroetaxris, taenI lcaa,rausicusnimsdboal
peste ochi ; culorile, nu frumoase, ci per-
fide, intinse lasciv unele peste altele intr-o __ de ce anpue,?m-d este ea, intinderea fard
hotar de fdcea sd md cufund fe-
veqnicd lunecare qi nesiguranla ; si mai ales ricitd, fdra pedala injositoar'e ,a ruginii, in
mirosurile, mirosurile acelea ptitrede qi lumea simlurilor mele tulburate ;i mindre
complicate, mirosurile acelea in care des-
de existenla 1or, de evidenla 1or.
compunerea animald gi vegetald se confunda Sosisem tra mare de doud zile intr-o stare
intr-o universald miasmd a dispariliei care,
de ciudati somnolenld, izvoritd poate din-
mult dupd ce renunlase la viatd, nu renunld tr-o acutd oboseald a trupului, poate din-
inc5. lar o scirboasd Ei fascinantd lascivitate, tr-o indelungatd istovire a spiritului, obli-
mirosurile acelea sugerind atit de ascufit o gat sd revina mereu claruecilaindseuEpie, pnotrrunitamese-
moarte a!ildtoare, o putrezire senzualS in
reu in zadarnice
intoarce mereu, pentru cd prefera mereu
stare sd rdscoleasca Ei sa ,amestece gindul incapacitatea, chiar mimatd, de a inlelege,
inalt al nefiinlei cu fiorii fierbinli, bintuind sinis{eemlegleariimdaerefin, iEtitviaemEei vfaidredn,tspaecreasntldlu. cSruo,-
asurzitoarele cupole de carne ale palatelor
ingropate in noi...

80 81

r./ezusem deaitfel apa, nisipul, pasariie, sim- trezeascd, ;vtiizauisn-od,faccaa,indtarr-ordmceinluelaa in sourn
fliesel mdegugsratublavainbtsuelnutid,sdcruat,odcahriitoaaeterecuu de pro-
un .u intr-o primejdie simtea el, p.e- care rnin-
pe i.*ti". Ce
tea mea nu pulea s-o pdtrundd, ce- ame-
jumatate inchigi qi abia catadicsind sa pri- de dincolo de liotarele inlelesului
rriereu sa se intoarci in somn, pina la extremitatea capilarelor
veasc:5., dornici "i"t"."
mat, innorind ore lungi de ;"rd;.ii";i;ld;;g"i;i""p"ocreumansecuianl,dccuoa-nrleeEtssiueannastie1daaepoeirnraeqe?5ld, Zceiiurlaeneodaper-iaiat
intr'-un somn bdtaia valurilor
zi noapte, r'itmat de vorba, desigur,
pe ;i cle
o sesiza abia. Era
care
de somnul propriu-zis, de acea inmormin-
1,are in patriri gi perne. in bulgari de puf ccur;ii;;;ri;a;iui;o,tei;.;lre."l;"sie;i;";uci;-pi",.;sh!eaie"i'rEmurlceapiitt'tfoir"iramei;nicronctcrreuioirpuainnastfpnttiztcd,ecoreAizgiEuanrn,ioiimntetuceir,toniillalp,ccbssdaptraspui'cocdemtoifaimrrltrvpceribitiacedantAuuut,aelcc,enlrel'au,n.usbCooiiiiicnanlciiitnlcfernhitipnrscii'cppilt.il,orr,uamitceeitttrilr'ge:nntcl'l'irteai,dtl;.ttid,tis'a;iesarencifrueiguatlpEnrt;fv'veioeucciiiant---'--l'
Esai rs5t.radteurai cdeea vatd, de acea moarte nece-
moarte plovizorie, dar mai
err:. vor'ba qi de somnul ceiirlalt' de restul
existen{ei ntele desfa;urirte parca dr-rpii legi
quasicataleptice cane schimbd proporlii1e
lumii ri fai aruzul indifelent la vuietul ura-
ganului pcntru a urmdri obsc'dat picurarea
unui rohinet, gi fac privirea oarba la for-
fota din j''rr pentru a se ldsa iascinata de o
spirtr-rrii a ialuzelei prin care o razi de iu- "J."f-J"l"U"itptu'rti"titri-u:ipc"1,loi"ca,tarmcti,vut{irrdienecceuiaxnt-pdotlricaucpauprb-uouilalunapicpd'mriafeuucsztuoimmsole-biarnoettsipmcietesidtnecet
mind ciescoperi fiinlele stralucitoare ale
minusr:ule lor fire de praf dansind lent in
odaie. I-.rin cind in cind, dezmeticitd o frac-
tmpDiueaannrrteern,uctctiaei rpn:iraltci-tcbrguuunnriicdbelede,saiianmtnf.eiaaRcs,pepunc.eaur,dnemeatra-aurnni:alccciamliuvsiaoitnrpetvazoliqa'.-i vttcpiiliru"eenzBttadriritit:ttttnu.du,toc,'tbp1tledodtt1aaaeenlitirme.oairrEeircnPnifer.relesaelaCaaxilncdueettlrileurnecuzsnuulitseupummorr'liiaaucncrisrleeddidrliaueflduririeaLagprtul,alltpactidemeitnaaaedirnlifeuin1cmzau[aoi-cnaampoidiee--i
hrp|uoasa dezolare, cu o incintatd vinova-

tic, ln i.oropeala din care aq fi putut sd mi

nasc. dnrafia"derrtaddrcuevealciulemaiscrdrtesreiezdcpaa'eelmrumstadeauiadruncaincnclaauinmrvuidaa;zoniidnaiacurEaihctuieiqnnnpdiftiaf,foiarrrsiciacedlinacedf'airavictgorianbrurtactr-'
ldin-.iL: nL1 era mai simplu. Era destul sd
mA l,r'ezcsc lntr-o zi lnainte de rAsiritul soa-
relr.li irentru a asista 1a solemnrtl ce remo-
nial al apari!iei sale. $tiam. Existir in:;a in
cele mili adinci transe, in r:e1e mai lotale
lesliLrun. in coniele cele mai delinitirte, un Casele, cu etajele qi Ejagihi -uarmzdeoblerrlmeclie1teolel',nl-oucur sttdede--
fir de conqtiin!5 cuanrefes1;cdpeds'iturdeaezca:rtci unuina- rasele' lor acoperite
capalinal o intact,
soare, casele inchise
teau bine in atmosfera aceea nepdmin-
splritr,rlui, ci a uateriei, un fe1 de giretenie teascd poate prea pdminteascd p9n-
a ti'tlpirlrri indreptartii iupotriri;r intrcslului
Lrrrivlrs ,-1 uqman. Tt'upti1 tnr''rr lltttclt .si se tru e1e, pentru intelegerea lor -, in lumina

82 83

J

care avea deocamdatd ,acea nuanld cadave- calma Ei-mi dadea un straniu sentiment dc
rica, propri'e mai curind visul,ui decit viefii. siguranfd. Cu o vitezd ciudatd fafd de ex-
Marea era ,aproape nemig,catd, atit de ne-
miEcatd incit anipile ei zbdtute ugor la atin- trem de lenta degradare a intunericului de
pind atunci, o datd trddat de orizontul ne-
gerea ldrmului pdreau antrenate de o forfd
straina si miraculoasd. P,e intindenea c,en,uEie maidisp,us s5-1 ascundd, soarele se lasa prada
unei nerdbddri nervoase, incepind sd urce
Ei calma tre'cea din cind in cind, rner'eu mai cu graba evidentd, recuperind parcd teri-
des, cite o sdgeata abia perceptibitd, strdluci- torii care nu-I ispitisera pind atunci. Fusese
to,are, rogiatica, un gind poate, sau numai o mai intii o calotd rogcata cu umbre vinelii,
pdrere, c'a ,o neliniEte. Rdsdritul ,era aproape.
$i am incepu,t deodati sd fug pe rnarginea lipsitd de strdlucire, ap'oi o hemisfera intens
rogie, incercind sa lumineze, dar nereuqind
apei, inspre nord, acolo unde Etiam cd se sfir-
qesc Ei casele, gi corturile, ,acoLo und,e qtiam decit sa se mistuie. ca o privile prea in-
tensd pentru a mai putea vedea,
cd nu e decit un cimp intins, plin de rezi- in ceie din urmd, a fost un glob Ei curind,
duuri, qi, rnai jos pufin, plaja, plind gi ea intreg de
o formd moale gi incertd, ca o pieli!5 um-
de gunoaiele mdrii, de alge gi scoici, de pie- pluta cu un lichid care nu era in stare s5
bgtrueiicnuaeiltitaedtdeee.leEAmimansicpnuuc{tierteep,dudtsescdumipefuadtguez,edqeei gnfuuagauetfearamE-i
intinda u-niform membrana ce-'I cuprindea.
Citeva clipe s-a dat chiar o luptii mutd in-
l,re orizontul care se incdpa{ina sd mai p!s-
rdiitnucl esionacreelumiami r-eapredpeu, tceuasgpadismiapcea iasd-
plaja treze un mic punct de legdtr.ir,i cu sfera
aceea hotaritd, pornitd in sus, Ei-n infrun-
aceasta aratd gi netezitd cu grija, imbogalitd
de nisip strain transportat trudnic cu tarea de forle contrare orizontul se opintea,
mioanele, alergam ca gi cum mi-ar curbindu-se pentru a o reline intr-un ultim
fi ca- efort, in timp ce membrana rotundd se
fost
teamd ca soarele sd nu md considere repre- aiungea gata sa se spargd in tensiune. Cind
zentantul acelor ferestre ferecate si aI s-a desprins, fo^::!a de recul a efortului de-
lor pereli izolatori. ace- pus a fost atit de rnare incit, scdpatd din
incleEtare, sfera a inceput sd se rostogo-
locEuraitugpirombaabi ipl atrsetriinkdilo, mimeptrrei udnedt.dcrmu nc- leasca precipitat pe cer, urcind din ce in
gu-
pgqpbneouriiiratndsteaicitenarotceelieiocasacihiecumoetttetiieeridrolndeussueriinleimulcodli,olri!ncadicsecnreavrmruarv,e.aedicCnsiegneiluocpadsionelaaecdilt,sbhlacladial,jltiigiiutc.dedieEadezuironEsallcicabioanuIeltoiten-,r oe mai sigura de traiectoria pe care pirea
haIaaboaasnddcomanrierapn{riiueetet-enoosob.liAginapdilirafiennndei,mnslidco,atrnaeincledi rdmde,dsccuacn-r s-o banui,ascd doar pind atunci. O noud
luptd insd, de alt gen, mai fragmentard, mai
subtiia, abia incepea. Pinze subliri de nori,
topili pind atunci in cenuqiul general, in-
cepeau sa se lase descoperili pe zare, tre-
cind c,u un fel de obraznica timiditate peste
fala nepregdtita de insultd a soarelui. Pen-
perea, lipsind de mister, acest peis,aj al des- tru cd acesta era soarele, nu ,exista nici o
compunerii bucuroase, dezvdLuindu-mi-l in indoiala, deqi obrazul lui palid, mai curind
rneschin, se oglindea in mine ca o umili-
toatd binevoitoarea lui urilenie care rnd toare descoperire, ca o frustrare. Trecea

84 85

fdrf, sd se apere, fdrS a incerca m6car s6 se rindu-i stralucirea cu u'leiurile ei magice,
apere, de Ia un nor la ,altul, iegind rabddtor tamaduitoare. Soarele din vazduh era Eters
qi bolnav, incolor qi livid, pe iingd soarele
de dupa o cortinS, inghilit in graba de alta, din apa. Ochiul se im'potrivea, cu mi16
ca intr-un joc de-a v-a!i ,asrcunsel,ea, un joc
in rogu qi gri, fard ceva cu adevarat inal- aproape, unuia, dar ena strdp'uns, infrint,
scos din luptd de celalalt. $i totuEi, exista
liitor, fard vreo leemgdotulierad,ecousaecbeitaas.td$ioatroe-- in strania plezenla a ceior doi sori ceva ne-
tuqi, parcd fdra sandtos, ceva ce nu putea sd dureze, exista
curn penibild hirjonealS, ziua cre;tea im-
placabili qi triumfdtoare, disimulindu-gi iz- in nedreapta inegalitate dintre ei ceva pri-
mejdios gi tulbure prevestitor. I)estinr-rl lor
vorul, invingind misterioasS. Dealtfel, tot era invers, ,concomiten!,a lor era iluzolie
mai des, dintre perdele de nori din ce in
ce mai transparente, obrazul soarelui scapa Adevirul unuia il nega violent pe :rl celui-
tot mai strdlucitor, tot mai imperial, cu ri- 1alt. Nu trdiam o zi cu doi sori, ci o cllpa
de rivalitate salbatrcd in care unul dintre
duli fine desenate de nori extravaganli, apoi ei urma sa fie definitiv lichidat' $i nici-
limpede, pnternic, din ce in ce mai greu
de linut in friu ;i de suportat. La inceput odat5 nu aveam sa Etiu dacA cei adevat'at'
ochiul iI cuprindea fard dificultate, era nu- rdmdsese in viala. Dar rezultatr,rl implaca-
mai o bila colorata in rogu cardinal, apoi bilei 1or concurenle nu clepindea cle ei. I'ie-
care evolua in propria sa lege. Fir:care i:;i
treptat culorile s-au aprins, s-au intensi- urma propriul destin. in timp ce :;oarele drr
ficat pind 'Ia pierderea nuanlei, intr-o Iu-
mina universald. Dar pind atunci, in pauzele pe cef se inatla calm, merett mai strtiriuci-
tor, degi mereu mai pu{in colorat, mereu
dintre disparifii, marea se ldsa inundata mai obiectiv triumfdtor peste lume, soa-
brusc de un roz intens care se stingea la fei
de neaEteptat, ca sd lase locul griului in- rele din apd se degrada lent qi minllnat tlLr
tensificat qi el prin ,comparalie. Totul se o mie de nuanle iichide qi deosebite, tremu-
lichefiase, totul se desfdqura intr-o aceeagi rdtoare, schimbdtoare, subiective, unindu-se
qi desparlindu-se, amestecindu-se, incercind
stare de agregare supusd fluxurilor de ne- sd se delimiteze, gi pierind pentru cd nu
inleles, dar ldsind chinuitoarea impresie ca
urmeazi legi nepdtrunse. IJn fel de rivali- voi,au sa disparA unele in altele, pierind
saeppaasraetestEinigmeainidnrcee,tufrlumcuoaisnec.eStuoia,realteitddine
tate a fluidelor diferit colorate parea sa se
desfdEoare ritmic pe suprafafa, fluida Ei ea,
a marii. Lumina pulsind semdna izbucuri- frumos, atit de dttreros cd, privindu-l, ochiul
Ior, acelor izvoare cu debit ritmic intre- se umplea de o mare lacrima coloratd, ve-
rupt, gi curgea ca o apd purpurie, pe care ncuitlaorpilee.luVmedeecaamsp[-riinpleinagacuEmi sdm-iarree"atlecatle-
un uriag orificiu nevazut o inspira ;i o ex-
pgiirsatrainltgeirnnda-toivinEisfidnerAlazgpoomroutn, cridc,sapriendninud-soe truisti vEailurrrei ocb1eosslitndgeinclaea!arcr5m,sain,tar-duunciguesl-t

timele
pios Ei indurerat, cum, unda dupd undd,
aaujuznegaeu.aAdpeosit,uEl idaecessutsprpaegndtreupdaEist,esopaurteelae marea gterge urmele morlii din larg qi im-
iiInptrreimgeEaiinnestinien, mare, 9i rnarea il praqtie dovezile crimei. tru leinrea,aimndcifueresonat.-
oglindi imi
prelua, imbogdlindu-l, md- rele mort. CeL de sus

86 87

I

Nu-i inlelegeam siguranla. Nu-i inlelegeam duhr-rlui. N-ar fi trebuit sa ma trezesc, n-'ar
dorinla de a ltrmina cu ct'uzime totul, felul
in care smulgea fara mila umbrele dulci gi fi trebuit sd-mi doresc aceastd acr-titate a
simlurilor rdzvrdtite impotriva mea. NId
rnisterio,ase, lAr'sidinicdolluecEruirgileolan;uedeinEilulimpsinitea grdbeam sd md intorc in min'e, in somno-
roasa mea inexistenld, dar inaintam greu,
de apdrare,
atroce. Soarele meu acvatic murise eroic
penlru ci refuzase sa*Ei amestece culorile smulgindu-mi cu efort talpile din nisipul
devenit aderent, viscos, sorbitor. A trebuit
spre a nagte albui acesta impersonal ;i ne- sd treacd un timp relativ lnng, a trebuit sir
iertrlor, lumina aceasta fdra identitate ;i simt ca rdsufl,area incepe si mi se auciii
faira sentirnente. Cit timp durase agonia ;i
irscensiunea. simulacrul de lupta in care soa- gifiit, ca forlele md pdrdsesc pentru ca to-
tul sd mi se para, in sfirqit, ciudat qi anor'-
rainendloeutiiomiggpai t?oinrv'S,inarsu'uelpsneoeartaotebtilrcnienaifueplsue?lisneO?frourOdmri?ocusUm9n,i mmaal.imEbrard, cdaeslaigufire,caarrEeilanocuadremmigici aerpeuiinztar-Eoi
membrand fierbinte gi transpiratS, dar nr-t
destul pentru ca lumea sa se schimbe cu numai eu, nisipul pdrea qi e1 transpirat,
totul intre timp. Cind m-am trezit din con-
templalie. plaja pdrea deodata straina Ei muced qi viscos acolo unde marea nu-l pu-
tea ajunge. Privind in urm5. am t izut plin
cluqnldnoasa in ir.rrul meu, umilita ca-i vc- aerul devenit sticlos de cSldura plaja pe
nimicnicie, biata ei salbdti- care o plrdsisem ; o stranie devalmisie, ctt
dearn intreaga
cie construita din gunoaie ;i rdmaEile, bie-
tele ei secrete dezvdluite Ei devenite dez- atolgpeitlee,inmter-douzuenleic,dscpoaisctidlebiEziagr ucnoolaoirealeti,slaule-
gustatoare. Crescind, cSldura fermenta fal'6
n'riiA carnea incinsA a scoicilor-, Ei secreliile dcien'dpuulEsosreEciremt,i;cc?atdo abia simlit de un fel
pieri:indu-gi consisten!a aLe melcilor, ;i r€spiralie. Nu
in!e^le-

substanla mocirloasd, innegritd de macerare, geam ce se petrecuse, ce se petrecea. In-
cercam sa md grdbesc gi inaintam cit prt-
a algelor. O duhoare vinovata gi rdzbun5- team de repede, smulgindu-mi fiecare pas
toare se indlla sub soarele triun-rfator ca.re
parea sa orchestreze sadic aceasta ptttrezi- rlin muqcdtura moale a pdmintului, ca din-
tr-o ventuzd fierbinte. Tdlpile imi erau in-
ciune, fdcind sa strdluceasca bdllile formate cleiate de substan{a aceea necunoscutd. vis-
de gelatina meduzelor gi nisipul miniit de
solzii peqtilor morli. O duhoare victorioasd, coasd, substanld care pdrea sd ascundd su-
prafa{a pdmintului intr-un strat care se in-
triumfdtoale, pdruse la inceput sa se inal{e gros,a. Cind m-am apropiat de locuinle am
dbainticlaier,mdual raacelfaosdtedjaelsntiucldsEdiinamcebricgusad
sai- vazut cd aveau suprafala umedi, liciirind
md colorat in soare, cd frunzele copacilor erau
indepdrtez de presupusul epicentru al pes-
tilenlei pentru a inlelege cd mirosui venea qi ele unse parcd, strdlucitoare gi lipicioase.
lntregul peisaj avea un luciu inedit, pericu-
de sus, ca qi dogoarea din ce in ce mai in- los, alunecdtor. Iarba pdrea stropit;i de cu-
suportabilS, ca soarele metalic, aruncind
peste lume valuri transparente de lavd, igi rind, dar mai find, anormal de fin5, o masd
verde in care nu se mai deosebear,r firele qi
anunla fluxul ucigdtor prin acea respingA- pe care cdlcind am 15sat urme linpezi, ab-
toare ins,u;ire a aerului, prin infestarea vdz-
sorbindu-se moale, ca intr-un aluat. Urcind

88 89

spre camera mea mi-am simlit picioarele greu, ca prin apd, intimpinind o rezisl,enla
nevdzutd. dar evidentS, o anume adversitate
cufundindu-se uqor, abia simlit, aproape inedita Ei a elementelor. Car-
r.rlacut, in ciment li 16sind amprente verzi, tea refuza incapdlinatd desprindd dintre ce-
duirtn, eprde'iannceobcdanvueitrdteotauli,ecrbaiis.i,Er mrai prea ine- qi ea sd se
p'ot lelalte, qi cind am incercat s-o smulg, &rrt
spe- incremenit cu mina indilata pe jumdtate ;
ria miicar. Am intrat in cameri ferlcita sa
ma intot'c. s-o regdsesc nescl'rinbatd, qi lipita cle degetele me1e, cartea nu se des-
prinsese nici din bibliotcca qi se iutindea ca
mi-am intins pe pat fiinla eliberatd de o pasti elasticti, alungindu-se, eumi moale
u-Line, capabilit sa se inal1;e spre
i'smolixnli.psea ;i informi, materie r''iscoas5. Tr'Sgeram cu
Nu era insd decit o impresie. fascinalie de bucata aceea de plastilind calda
clulccL si transparel:rta inilifer:nli, eram
pler;.r plini de plirreliqti si de senzalii. cle care iEi pierde,a, preiungindu-se, culoarea.
'frdgeam fara oprile. cu o curiozitate de
rtlei qi de pre-sentitrrente. 1)c ilicioare trri se aniri-ral infierbinlat, si verclearn cum literc'le
usc:r lipicir-ri,rsir materia arceeii inexl:1ic'abili-:t
vceelriacnmaitasp.irileeugicAtinttietirlr$-drtepieuslro-prmnedne,cs;aziraecd-aalrrrtn:ri:cmiisiamemiimi'mpNieau-- coperlii se intincl, se ialesc, se fac mcleu
mai sub{iri pind rtimin nurnai niqte clile.
pierdute in cele din Lrrnri qi ele' Clecl cti
atunci m-a cuprins spaima, ir-r clipa cincl am
flinasem ci drr.tmul spre el ir:ri e liber ori- inteles cd literele disparuserd definitir'.
indrferent ce aq inainte de a fi apucat sd le citesc. Am in-
cind. zadarnic crezLrsem cd
face nrd n,Lrln;:r printre cei talentati intru
naficuloinprmutitmiereap.mlia'1tspni irimmrdisircis.ineitmno'lrricndzcznaois9reii mpcerlnsntirrrunnurvdias-llaai-.r ceput sd string ingrozitS, sd depdn intr-r-rn
clic impotriva 1ui. sir regret cel mai tnira- ghem absurd funia aceea moale pe care o
intinsesem prin camera qi care fuse.se cu ci-
teva clipe inainte gindirea cuiva. Incercam
s;i pun la loc in biblioteci ghcmotocul acrela
culos dintr-e clantri. s5-rni doresc deqrada- diform. cu sper.anla absurdi ci leluindtt-qi
rca. imbdtrinit'ea in schimbul unei necl-lllos-
czS,:e:uron-trm1ne,lin-mrq.uiiCl eseliefprr!i-e]c'ml)teelenprutetnt'ieiprcinriemeazcueeinnIpudflereei.pn,iIrpa'1met.;'alipn.ti,eeecl,tea'ts.'milimlnnlepppar5earr--t' locul 5i-ar putea relua qi form,a pirrdsiti itl
mod atit de inexplicabil. Dal impingind br.r-
r:at:r aceea de materie intle cft'li, ceielalte
volume-. care pdreatt incit atit de siqule rlo
climensiunile qi unghjurile lot', s-au lisat
laclis neinte.les. uital; aproape. Md izgonisem cornprimate nefiresc, ar,t prins sit se subtieze
singura, singr.rlir pdrasisern slngulr-r1 adapost
carre mti a.p5.o de neinlelesu1, de ispititorui si si se f,acd mai tnalte, pentrtt a face 1oc
univers. Simlearn soarele pltrunzind ame- br-rlgarelui p'e cale pdreau s5-1 t'ec'ttnoascii.
c;iloaacrefsutngeessttudl einccieudpauttaaslolujdnauriitatfeenaotrfroesnt
nintdtor prin acoperigul incins CunoEteam
r.in alt tirlit-n in care sd dispar la fe1 de re-
verrsibil, 1a fel Aerul absurd. Miqcarea imltrimratd de apdsarea
de linigtitor ? cerme- miinii mele pdrea sd se transmitir din aarte

rgfi-eeesribt,minlaetelec,eEestei rEnfraariiceusraisaebaasdcemunilqsitc, alaarper.coAealmpme vvariiuzitmbisilcd. in carte, din raft in raft, aEa cum o piatrd
aruncatd in apd na$te cercuri impinse rne-
reu mai departe. $i-aga cllm cercurile ace-
iulr o carte de pe raft ;i mina s-a riclicat

90 9l

''l""""^' -'

lea aproape imater:iale, reprezentind insdgi Biblioteca incepuse s5 curgd lent pe co-
migcarea materiei, ajungind la 1,drm clispar vor, sau mai bine zis tn covor, pentru c5,
pentru a dar naqtere altor cercuri miqcate in asemenea unei intinderi
liniEtite de apd
care primegte in sine un calm afLuent, covo-
iens optts gi parind sd aibd alt5 cauzd qi alt rul primea lava curgdtoare a bibliotecii
centru decit iniliala lovire a aopedia-td undele 9i
c,are se difuzau spre perete, ajunse o fdcea sd se piarda lin, difuz in propria sa

aco1o, la capdt, se ciocneau ;i croiau alte: pastd care, aproape fdrd a ldsa sd se vadd
vreo miEcare, iqi ridica incet nivelul. Un-
epicentre. din care noi cercuri pdreau sii se dinetlreerpuapttu,lucui pcrrienEztienaduu-gmidelfee,1line,nct ad'uarnnlei--
difuzeze tot mai absurd prin materia tot
mai de neinleles a cdrlilor. intt'eaga biblio-
teci devenise in curind o stranie masi chid uieios pufin, neaderent. Nu era inca
hotdrit sd md acopere, o anume timiditate
viscoasd, supusd legilor care aclioneazd sau circumspeclie il facea sd se increleasca
asupra fluidelor, gi aceastd brusci gi ame- uEor in apropierea trupului
nin{atoare trecere dintr-o stare de agregare meu, se ezite
incd sa md depdqeascd, ,suprafala groasd Ei
in alta pdrea sd se petreacd mai curind in Iucidd a lichidului se cabra Ei fdcea
vis decii in vierta pe care cu atita indriz- cdutind sd md evite. Nu trebuia sd bdgici
neali qi superficialitate o alesesem. Era in-
o pun
prea mult la incerc,are. Uimirea Ei dezna-
spSimintiitor. tocmai pentru cd era de nein- dejdea mea erau atit de mari, incit spaima
leles. Sa fi fost o rdscoald a rnateriei sati
unor legi pe care nici* nu reuEea inca sd md 'cuprindd. O curiozi-
rezultatul firesc a1 tate rautdcioasd, indreptatd impotriva mea
odatd nu 1e cunoscusem, nu le birnuisem
rricar ? Eram asemenea ridicolului erott de in primut rind, irni dadea un fel de nerdb-
dare bolndvicioasd de a vede'a ce-o sd ur-
basm ce pdrdseqte tinereleer fdri batrinele qi meze, de-a inle1ege aceastd lume cel pu1;in
l'iafa fdrd moarte, pentrtt a se intoarce in-
tr'-o lume schimbatd intre timp qi pe care din felul in care dispare.

nr-r qi-o mai amintea. Ce nu-mi i'nai amin- Lumea nu dispdlea insd. Se schim;ba do,ar.
team eu ? Se gdsea in memoria mea ceva
ce, cu pu{in noroc, putea fi descoperit ;i StrSzile nici nu incepu,serd inca s-o f acd.
pus sd dezlege dezgustdtoarea enigmd care Erau pu{in umede doar, ca Ei cum ar fi
in jur ? trebuie si caut plouat de curind. Din aauza caniculei, as-
qi unde $ratiualmEui nndue mi intrebasem faltul se muiase. Ca in fiecare an. Nimeni
evolua nu parea alarmat de ceva. uArEmtaerpetaam. ^lncumuani
binele de excitalie dureroasd
fe1
niciodatd ce s-ar intimpla dacd nu 1e-a9 pulin de o jumdtate de ord trotuarele se to-
pisera intr-atit incit pantofii se incleqtarr in
mai gdsi la locul lor. De a'ceea, poate, nici
nn le cautasem. Dar .acum aveam nevoie de ele, refuzind uneori si se mai migte. Era

ele. Nu se putea sd dispard, sd se amestece imposibil ,ca efortuL cerut pentru a inainta
sgJedeapnuiuimofbpiaelnsetoirnbSsd.eurN-vsiamet.icc$uinutnoatIutiuEsriea, loepadlemreaeacnmiui amciaefrrie--
totul inainte de a cunoaEte ce pierd. Nu
se putea ca toate aceste cdrli, despre care
qtiam cd e destul sd Ie deschid pentru a
intelege totul, sd dispard deod'atd, inainte de resc. Pere{ii caselor incepeau sd se indoaie
a-mi fi transmis ce aveau de transmi"s,,.
ugor, se ondulau abia simlit, iEi inclinau

ac) 93

ameninlator slreEinile. Coloanele se spira- irase in jos de curentuL ascuns, llneie intr-o
lau qi se ldsau obosite spre pamint, ca nigte
odgoane incilcite. De la o ord 1a al1,a pei- pmaertrein, dault-eslee,incioacltna,inpddurd-sseindinlt'irnedr"crrleilc', aglo-
sajul se transformase gi nu putea exista
Prin-

vreun ochi care sd pretindA ca nu vede. Evi- tr-una se vedea un etaj intl'eg onduiat ca o
armonicd, lasat intr-o rind in inleriorul clil-
dent, vedeau cu iolii totul. Poate cd in!e- dirii care-gi pastra incd linia verticala, de'9i
J"egeau chiar. Erau prea lipsili de vlagd pen-
tru a se mai inspAiminta, sau ceea ce se lrercu mai pulin inaltit, ingro;ata sccundi
cLl secundii. Nici o prabugile spectacttloasd,
petrecea intra in calculele lor, carora le bluscd, uu s-ra proclus. Totttl s-a pctrecut
cunogteau dinainte rezultatul ? Pdreau, in
orice caz, cuprinEi de o frenezie oarecum treptat, lcnt, prin buna inlelegelc palcd pa-
l"atr,rl s-a ldsat in jos, mereu mai lat, lrrcl'cll
ciudatd, nepotrivita. Se b5ldceau aproape tnai lotund, s-a aplatisat de bunAvoic, a rri-
veseli, incercind sa inainteze gi nereuqind,
fara ar-i nelinigti nerinaiutarea. Din cind in nlas o nrovila numai, rln gorgan nloale cat o
cocoarS, care a contjnuat sA se I'csoarbl irr-
cind ciideau gi se ridicau incleiafi, rnurdari, cet pina cind, cu o ultimd aspiralie, ca Lln
de ncrecunoscut, dar cu un fel de stranie
mindrie cd participa la acel straniu eveni- suspin, a fost ti,nagchairlmitirindncefibnuittivlljtctllrcatlaipnlsnola-
mcnt. evident, mult mai mult decit
mine $tiau, el. O corniga aplecatd prea gentlald. lJn
despre acest neinchipuit s;pectacol, Lln \''acarm
rnult deasupra trotuaruhri s-a desprins in !it strigate, cle hohote, cle tlote tlctttc, rle si-
iic
labe clisparate mai mult dccit cle cuvintc'
cele din urma ca o mare picatura, ca o Sune tele pareatt lipite untrl de altul' clin
imensa Iacrima groasd, opaca (vedeam ma-
teria plingind l) si a prins sub plesnetui greu tcreu'ianlec, einmodaiiilagtreeugdreeoci,icdosinebgititilterljruerielien,clger;t--
al caclerii doi oameni, ale caror trupuri s-au
viizut nemigcate, rigide, citeva clipe inainte t,ate. Sinrleam cd se pelrecca ceva mai citt-
clat .,si mai insp5imintitor decit prirbuqirca
ca pasta groas,r a asfaitului sd-i acopere cll ziduriLor qi topirea strazii. Sunctele acelea,
totul. Disparilia lor s-a pierdttt in vacar-
mul iresponsabil, in marele cor de fipete pe care nu reuqearrr si 1e' n-rai deosebesc
emolionate care urmdreau cu sufletul Ia Llnele de altelc, nu el'aLt defornt,ate de va-
carm, nu deveneau incomprehcnsibile din
gurd momentul palpitant aI prabugirii unei caLrza suprapllnerii 1or, ci se ua;teatt asa, in
cladiri impozante, cu multe etaje. care pa-
rea sd fi fost clSdirea telefoanelor. Se strin- mod absurd, de neinleles. llrau ttistc' seutue
ale r.rne i dezarticr-ilate buctrrii, craLt ni;te
seserd. cu sutele, cu miile in iur, lasindu-gi scmne ale unci dcscompune'ri. irni ittt'ordan-l
numai distanla necesard privirii, fdra gindul
cir ar putea fi strivili stib presiunea valu- cu dispet'are atent,ia sa inleleg to1.r-r;i, sA
discern, dar cind rei.l$eam sa lcg cioua si-
rilor lui, ;i agteptau. r:u pupile fascinate, labe, cea de-a treia cadea qi-rni darima bie-
desfaEurarea spe,ctacolului. Colo;sul de piatra
Echi imilea,rmsuer5inidgtirlpciiseerd, ussee coiturile gi mu- tul sens presupus c'r.r disperatii bunAvoinld.
rotunjise intr-o Ascultam Ei-mi incordam toatd luciditatea,
curgere aproape neobservata. Ferestrele in- intreaga voinlii, ca sd md conving ca nu
era cu putin{a. Era desigut' ca1d, era ingro-
cepuscrd sa-;i piarda simetria, se inclinau, zitor de cald, dar nu era posibil totuqi ca

95

cccsscp\'hoaeaucal'elaeinlbLsnsriL'actlltc'ltri'eazinibrnalcrduar-til,riiiiespuer(caei.sr;lsctai.ietiealrenltiniesni-tsellAreeuccoidt1ralduaerplaeiuzilrciszi.ienlacadlCtisncrrt.)s{eotuiinvtrclnroi.erutidoegrsole.iiea,zaulnmnAnelnLu,cue<lgralctleeieirrnlreemrrescacacrrlel.Lletitnipposraslimoorrincli.sserileoiiotbbocnsrriid_i-lltr picioare pentru a se destrAma gi ele in ocea-
nul viscos. Era intr-adevdr un spectacol a
f, carui contenplare md finea suspendata, de-

parte de sentimente, gata sa-mi dea drumul,
deasupra lui. Oragul fusese construit pro-
babil in pantA pentru cd materia topite. in-
cepuse sd al.unece, ca un m;]Ie fluviu cllrgind
lent inspre cine gtie ce abisuri, intre maluri
nu prea inalte, fostele case, erodate qi moi
ctiinud'cus-csil.tl;c;rc'iinptitraeuhco1li-nrotrt-eocplearrtics.inr.ualmlaiitnrritlie_ ele insele, dispuse sa cedeze tacit. Desco-
peream ast{el inaintind, aproape inotind,
sNinpLtc,ricnetsaxcci,socllaleszsiapsmclcreatirlic<n'oscli mrc-:niiaua1ijvitniojcztlaunltt,ce;lirccrclntitainsip<lc:otcil,ltuiri_ln. plin acest peisaj pe cale de lid-refiere, ciu-
colrrl ofc.r'it clc. at'cirstir ntasl clc I'iin1e car.i: data agezare a ora$ului, cu strlzile ca nigte
panglici legate in virful dealului catedralei
:ii fiifiind de-acolo spre poale intr-o sime-
iriirca intr.rr.rri la clLrr t'r.r'. lir slrain-Lti, la inoalr.tc trici libertate. Cateclrala rezista incd sur'-
cl-riar', inc:on;1ient.it pinA ia lr.airslrir.rtrar.ca
tclltcr.lr!'uitrc.ilinint.th'c'-coi.iLctlabri.liar rn.ctr. $i. tot,usi. utur.eau prinzitol', e adevirat crucile topite,
<:u turnuliie risucritr-' bullesc -- dar oliculll
crlnt\-a clcscopcrcirrr era incii llttltatoale a Llnol' Iorme bizare, t'i-
o all.;i nto(lalitate) de cxistcnlir dedcsubi,
a(,()_ clicole, clar existenle rniraculos in pustiul
pcli!i clc valulilt' ir.rloltrrc alc ntaterici. iinlorm ;i aproape lini;tit. Nu pentru t.null,
Dis_
pitreatr lrt'uicrl'c.;:irus, isi't.ir1gt1uririlli'crricrlerrsrc.mhiisi esiiifiisr.ea
l)€.r'ii]'o. clis_ ,1.imp, evident.
unt_ (lerLrI insu;i incepuse sa curgd, iichc.liat
pleau_clr.' ntagnrrr r:iLr-c' pitrundea pestc to1.
irryr'currarr. lasiirclrr_sc sri lli.bastru, in dile gl'oase de culoare ;iroind
se inrbr';r{i;ill1. 5;f ire.ste intlegul peisaj. Ca la un semn, sllb
ac:1atr.lirj:crtlccllitcrrin, rrinrroiIcl,rrri.d,-rrrslPransonrr-enlc-rinpilA<croelrl:.ci:itir1..i aceastii aversA, catedrala, atit de puternica
Dcasuplu lor., o se'cur"rdei, milul fiicea bul_ inci, a inceput si se cufunde lent, fara a-gi
pierde reliel ui, coborita de o trapa miste-
boane;i c.crcru'i, itpoi se liniE;tea dcfinitir,.
lcCaocrlirrmunlaodlniiinl.hc'iiercucJlms'etlcadusecsnfdsiiinbstielte,.n;aaisdcaciiprezt1agtrtc-ersctlaeatoliranlra.oel-t rioasA ac{ionind parca sub greutatea albas-
ata-sropeiorlrncl;cralnipcesca,lalurrfnAnotrrilrlllansuLdmvaeep,tcrra1iiaplalacblltuihite'rutusalii-alcapegoltaeltpudtleac
tnilioane de ani ca sd dear naslerc unei noi trului care irnbrecase ca o platogd spectacu-
srrmIUrl3eeclitntnfnipdene"cca{t,iejii.oaurd.uuP:niisnntolieuertlullnee;sltgiteiasrin,rutic,rifepinauprairuaensi-taveerpiseisrofdlndiurggociltteiioilati,tlpscie-rpcis,uaeden.gileentdtao",buapinbmenaraaiartihuenlnrlaneliltaeesd?ciei.nal_._.i lara cupolele. O datd cu aceastd ultimd gi
benevold renunlare, nimic nu mai intreru-
pea nesfir;ita cimpie viscoasd al cdrei unic

Iocuitor eraln. Cred ca atunci am inceput sa

pling. Nu era propriu-zis o suferinld cea
care se auzea in suspinele mele tot mai nes-

tdpinite gi-n lacrimile mele care nu-mi mai
aparfineau. Era o descdtu;are a nervilor in-

cieqtali dc cloririla disperatd de-a face ceva,

97

96

cie-a saiva ceva, o destinder;e nesfrrEitd, acurn lips, cdnria mii alesese, md destinase mar-
cind nimic nu mai putea fi salvat, Ei o ne- t.or" llxislanr ca sd pot vede,a, exjstal"n ca sa
asemuita pdrere de lau pentt'u toata aceasta dau sens spectacolultti. Ilram spectatortrl
fantasticd qi lipsita de sens frumusele. menfinul, in via{A ca sa aplaucle minunile
IEoisctapreasatrpalat uinddvpiaeinat.ruDsairmepulunl umovotiivamcasaa
Cerul se ,sfir';ise. Cursese pe pamint. Sau aplaud. Eu nu voiam sa fiu martorul in-
poate numai <.Lrloarea care-[ ascundea. ln rninunat aI splendidelor Ei dezgustdtoarelor
locul lui, deasupra capului meu rse vedea cataclisme. Imensa frumusele care fdcea
un imens go1, incolor gi ldra hotare, un gol si-mi curgd de admirafie aceste ridicole la-
pe care mintea nu era in stare sa qi-l ima- crimi ma facea sa tna rasucesc de durele
gineze gi in care soarele ,si de neputincioasa revoltA. Singura mea
nuneusifirg;aitldbe. nSusedaepfroocp-ia piniuptelaasm- a asemenea ;ansa et'a sd intolc spaLeie acestui aduri-
sticloastr, rtrbil spectacol aI 1n-imuselii devastatoare,
asfinlitul. Sfir;itr-rl str nu-I recunosc, sa rna inclepArtez, sa-l uit,
unei zile in cale fala universul;ui se schim- sa rup toate sentimentele care mii Ieaga cre
eI, sa nu-I acirriir, sa nu-I urasc' sA nu llla
bese Ei care se incheia liniEtitS, cu linigtea liLs fascinata, sa nu primesc viala' cu atita
datoriei implinite. [)e fala mateliei cllrgind cruzirne olerita, sa rnot J.mpotriva acesLei
ostenitd, soarele in'rblinzit sL. oglindea cu
Ior{e neinlelese, itrtpotriva trrupului rneu viu
inlelepciune, se vedera. Culorile pe care ziua care nLr ntaj. ptttea s6 tna asclllte, sa inot, sit
le topise, le anil'riiase, le arnestecase ca si inot. lnotam din toate puterile lara sa ;tiu

clblind ingrozitorul ei al,b, umbrele le faceau incotro, intr'-un Lrlfint ;i de'f initiv gest de
din nou sd apard, sa se despartd una clc' leluz ; itrotaur cu rilti.rttele Iire de enelgie
alta, sd existe. Uriaga stepa fluidd lc lasa Lu limp ce ochii, pt'itr pieoapelc' carctra nrtti
sa se joace, sa alerge, si se ascundi, si sc pdtrundea o dulce ro;eafa, se inchideaLr ;i
dc'zvaluie pe pielea ei, tulburata numai clc: Lrupr.rl sirnlea cuur se .[asi lali putel e irr
respirafia pamintului, gi toata aceastd lune- jos, spre necunosculele adincuri ale Ina-

care de nuanle in jurul chipului soarelul t criei.
rdsfrint in materie, in iurul soarelui care
se pregdtea sd moalJr dedublindu-se, indul- Mi-am r-evenit pe aceeaqi plaji. Nu uita-
cindu-se, md copleEea cu frumuselea ei fara senr nimic. Se irrsera. Algele pareau negl'e
hotar gi fdra into,arcere. Piingeam inotind ;i gunoaieie ravdgite aveau profil'.rri pur-
prin masa viscoasA gi strSlucitoare de cu- tatoiu'e de sc-ns parcd, misterioase. Mat e-a
lori, plingeam inotind cu disperare, fdrd sa lespir,a lent, cu ceva culpabil in felul in care
gtiu daca voi putea ajr-rnge undeva, dacti palea ci nu vrea sii atragd atenlia, cu ull
secret conlinut in prea regulata ;i previzi-
existd vreun loc unde se mai poate ,ajr-rnge. bila ei ruiEcare. 1\erul se colora, condensin-
Dar inlelesesem in sfir;it ca ma'ieria topitii <ltr-se irr albastru intens. St.iteam intinsi pe
nu md minjea Ei cuiorile nu indrdzneau sai
ma ating5., ce nLl innebunisem Ei nu dispi- 99
rusem ;i eu. pentm cir asa voise malefica
f orld <'e dirijase acest episod cle apoca*

98