GABRIEL THOVERON
Comunicarea
politicd azt
Traducere din limba francezd.
de Marius Conceatu
ANTET .
TNTRODUCERE,
.,Ntr inleleg ninit. Dttmneut,ou.\lr(1, un lingt,i.sl
cle printci ntttni, .sLtnleti in stdre .td vorbiti. inlr-ttnu
i rttligenilrtr. Iut lleuntv .foc'e puntornimti. ('nn.t se
fltte cti-i irtloat't:a pe ourrtenii rtce.;liu cunt w'ea e|,
itt litnlt ce dtrntrtt,ut,rtrlsfl d ,\unlcti incci prizoniet u.) "
Eo cldtlect clitt cttp.
$i rttr lttrlcli sd-nti erplicu{i t trtn u 1tt'otedul?
Nu, risltun.se ea irilolri.
$e/ul se intoar.se ,spl'L minL'. li i,pLr.r', :,intl,intl
It.rrg: ,, Eu uitti tut /ttt't'u. Trebtria .sti ai t evu tla
John Berryman, ..Sontalhing to .so1:"
in Asknnding Strtrie.s. allglrst 1966
llditori: R.obert Adam ;i Nicol:rc Nistrsc Aceasti cartc cstc cliversi, rod al ntultor c.\pcriente .
Rcclactor': Robelt Aclanl Clea a cercetirii, a studicrii cal'npaniilor elcctorale:
CoPe-rta: Ion Ndst:tsc canrpanii in Bclgia francotirr-rii clin I958, ir-r cadrul lu-
Tehnorcdactarc conrprttcri zati : Ciirbricl a B trr-l lrcu crdrilor Centrului pcntrLr studiul 'i'chr.ricilor dc Ditr"rzarc
Colectivii, apartinalld Ir.rstitlrtului dc Sociologic al
ISIJN :')l \-924 I -0('-9 [-].L.B.*: calrpanii pentru alcgcre.r I)arl:rntentului cic la
Strasbourg din 1979, in colaborarc cll ccrcetartori rcr-rnifi in
(L) Toatc clreptr.rrile rlsLlllra accstci cclitii rtparlirr cdilr-u-ii ,.European flIcctious Mcdia Rcscarch (iror.4-r". Numcroasc
ANTllT, orice reprodttccrc a unlti 1t-agn'rcnt din lLccastir crrtt-
ir-rclr-rsiv prin lirtocr-rpicrc sau trticrolllnl cste strict intcr;zisir' articolc gi citcva lucrili colectivc' sunt puncte de rcpcr
Tiparul executat sub comanda nr.34011996, pcntru aceste analizc.
la In-rprin'reria de Vest R.A", Oradea,
Str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105 + [Jnilcrsitirlclr l.ibcrir clin I]r'trxellcs (n.t.).
L A sc cirnstrltrr Ilt,l,gitlrrc' i965 ['t't's.;a. ]ltrlio. TLtltttisir)n Lut\ pt i\1.\ Lt\((
It'.; ltlltr'/iott.x. []r'Lrrcllcs. L-.tlitrrla Institr:ttrlLri tlc Sociolouic, I9(rli.
/,tt tttlt:vi.tiort /oi1 <'ll( l(!atlittrt? (ir.r coJaborrrc cu.l.(i. Blrrnrler 5i R
(iayrol). l)irris. I'urtrlatitr Nltlionlrlir cle $tiintc i:'oliticc, 1978.
('otntnttttittt/ltt,< lo l1)/(,t \ (ctlitor.1. G. Bltrntlcr'). iorrdra, Sat1c, 19,31.
GIBITIEI, TIIOTERON C O,1'I II N I C:/\REA P O LI T I CA AZ 1
Apor experienla invitimintului, cdnd tlcsajele poli- s1'runi ceva. Clre;terea r.reliniqtitoare a absenteismLrlLii, la
tice erau analizate, descifrate, discutate irlpreun.ir cll stll- nrornentul ani-u-nitor consultdri electorale reccnte, are fErd
dentii, cu ocazia unui curs intitulat ,,Opinia publicd gi
mijloacele de informarc". Concluzii alc acestor dczbateri doar 9i po:rtc leg-tturir cr-r dir.ninr,rarea regulati, de confinr-rt a
se vor regdsi in paginile umritoarc.
cermp:u'riilor unor oanletli politici gi particlc: dezinteresul
De asemenea, experienta consultantului, firegte oca- politic al cetitenilor estc consccir-rta secdtuirii progran.rclor
zional, dar deosebit de r-notivat, cu apriga dorir.rtd ile a
confrunta teoriile cu practica din teren qi bucuros de cola- Politice.
borarea la o campar-rie condusi. de vrco organizatic sau de
vreun candidat. Accst lucru este congtientizat treptat. in timp cr- se rc-
ir-r flne, experienta cetiteanului, tinti care ar vrea sd-i dacta prezenta calte, un agent publicitar: cc va fi deseori
citat, .lacques Segudla, aflnna pe toatc ciile cd, intrucAt
devind victimd a car-npaniilor electclrale pe eare circun.r-
stantele le fbc din cc in ce mai frccvellte. lumea s-a schin-lbat gi comunicarea trebuie sd se schin.rbel:
Iatd ceea ce conferi originalitate unei cdrti care nu e ,,trecem dc la o societate a fbrmci exterioare la una a con-
insd un ,,tot", ci o lucrare nu nun-iai vulgarizatoare (ope- tintitultii, dc la o societatc a scmnulLli, reprezer-rtatd de anii
rAnd cu noliuni accesibile unui public larg) dar in prilnul publicitAlii, la o societate a sensului" (revista Media.s,3l
rAnd de democratizare, umrirind si-gi inan.ncze cititor-ii,
martie 1989); ,,Altidatd prezenla siglei era dc ajr-rns. Acurn
si-i transfomrc in actori - mai r.nult decAt in spectatori ai
ea trebtiic si fie adevirati. ts,xistd o noi-rii rcgulS, a cclor
luptei politice; si-i invele cun-l sd sc foloseascd dc instm- trei ,,S": sirnpiitate -- rr-resajul trcbuie si irc direct, adec-
vat, clar -, spect:rcol - ourul are intotdcauna ne','oie dc
mentel e con-runicdrii moderne. visarc, cle 1'nu'nLisctc, dc tot ce ii oferi spectacolul dar ;i
Sd facd in aqa fel incAt cetirenii sd fie avertizati, alcrlali suhrstan{[. (ibid., l0 n'rar.tie 1989).
ir-npotriva metodelor dc cor-rvingere nu intotdcaulta or1o-
doxe, sb invele sd citeascd printre rdnduri Ei sd ,,citcasci Intr-utr par-nflet rcccllt, Nous somtnes ici pur la volonle
c{es Medias,'fhierry Sarasscz spr-Lne lucruri asemindtoare,
cd"rtilc" de doud ori per-rtru a le descoperi adevdrata arr-rir-riind o tcndirrtS, carc,,sc intensifrcd, sugestia sc
substiluic ir.npuncrii, sensul ci;tigd tcrct-r ir.r latet scmnului,
valoare.
durabiiul in fata ef-er-r-rerului. Publicitatea va fi mai pulin
Sd facd in a;a f'el incAt cetitenii sd fie capabili, in orice f-rc{iune ;i itr n-rai rnare mdsuri istorie"2.
situa{ie, sd transnriti un mesaj, ad:rptAnd cAt r.r-rai bine
fon-na la fond, gisind vorbele, imaginilc prin care, limpede Dorir.r-r ca accasti carte si fie cititi de acci politicieni
Ei inteligibil, rncsajul sd ajungd la publicul cdruia ii csre dacd va 1r cititir dc iroliticieni - cerc ALI cc\,r clc spus qi vor
destinat. sd o spunil. Pagir-iile de latd vol- furniza arglLmente pcntru
CAtd vrer-ne existi. ur-r ntesai de transmis... clczbaterilc carc ?i vor aducc in nocl obiigatoriu in fala
unor:i diir ,"consilierii" lor in problelrle dc e orlunicare:
Marshall Mc Luhan, un gurir a ciri-ii stea a tot pilit in acc$ti specialigli, r,otr vedea, nu r-r-leritti s5 fie ascultati
ultimii ani, e incrcdintat cd, in cor.nunicare, mai mult decAt intotdeauua. lair consilierii nu sur-it gi plirtitorii.
n-resajui conteazd n-rijlocul de informarc (ceea ce s-a tradus
prin formul a ,,r-nesajul inseanrni masaj"). Vehiculul L Fira indoielii tocr.nai priccpusc acest luclu in urnra unei prcstatii slabe in
con-runicirii ar prima asupa confinutului acesteia; dc ur-rde
ur-rii au dedus in pripd cd acesta din un-r-rd este inutil gi e/tr'orrpis.ir\r/tn!er.aClpuo0.sltti"aopzlitei s",,crinrncdesuvnoterbticdaudmcnscparevocaasrttrciac-:<tas..1I)heotntairiinti il .ser.a
poate dispirea; cd fomra irrlesnc;te economia dc fclr-rd; cd
cele mai bune cat'npanii electorale (sau publicitarc) sunt cine e
cclc in carc nil sc spulrc nirnic... ;ri cine nu e r,cclci;i?" l(irk DoLrglas il licusc pc agenLul publicitar si
Lritc lot cc avea de sltrrs. liltcrior, Ber-nard Pivot se arilasc r.nirat dc lap,
$i, normal, nici alegitorii nu se nrai sir.nteau obligati sd tul ci un agent publicital ,.atiit de bjnc plitit cle djhrzori pcutru transnti-
terea Lrnor nreslrjc tic l5 stru -10 de secrrncle" nll it plltut sii -se crplice in
cclc -,aproape'zcce niinute" r,f,t.r nLt nrrr
c:rrc ii tirseseri acorclilte. gi
siurlrlu lrenLlu cal agentLll nrr ulea practictr dczbaterii in conLradictoriu?
2. I{obert l-aflirnt Esrrri.r 1990
I,G.4 R II I F, TI {O I,'E R ON DE LAPROPAGANDA LA
COMUNICAREAPOLITICA
Cartea de firti va furniza nuntsroase referintc biblio-
,,...cloclorul tnetr cltiar imi recctntancld e.rercili trl.
grafice studcntilor, din care urulli iqi consacrd lr-rcririlc de Pe:;te c'dteva zile se vor olege depttlalii, sau consilierii
liccnti qi diplonta studiilor dcsprc ,,rrarkcting,,-ul politic. municipali, sau .scr'tolorii, rttt Slitt bine. irtsu trttst ttnti-
Dar-, in esenf5 cafiea va trccc ir.r rcl'isti texte, ir.uagini puse nltnt e cu lotul lip,sit de intere.s. [nlportunt e cd, pentrtr
la dispozitia cet5lenilor ir-r spccial clir-r timpui con-,poniilo. prima octrd in vialci, inti vcti enl into vofirl in ulageri. l)e
care au ilustrat, clin 196-5 ir-tcoacc, luptclc elcctoralc dir-r c'ine sd volez? Cu :;d md hotcird,sc crnr ritnus .sittgtrr'
acasd, ctr un teanc cle bro;uri, prospecte, cloclrine in
F-ranla Ei Belgia. Accstc dor-r5 tiri ne of'erd exer.nple ir.r Jafi. Sunt tle loale soiurile: ,,altrne, ntigdale, .sntocltine
Si struguri uscali", ctln sporot,iiie$le Analole France,
linrba francezd, dar sistemele lor electorale sunt serrsibil (are e mester r:a ninteni altul in nLtan[a ,,cer$etoreSli".
Iur eu ant sd le slutliez pe loale, c'tr ntelitulozilale.
diferite: scrutinul majoritar dor.r.rind in F-ranta, sister-nul
Ah!, clar...
proporfional (cu posibilitatea exprimdrii unui vot prcf-c- Willy, La Maitt'esse clu princ:e Jetrrt
renlial pentru ur, candidat pe o listd) domnegte in Bclgia.
Existd deci in carte o gami largd de practici adaptate PROPAGANDA
diverselor irnprcjurdri, o antologie a ceea ce se face - a Chibzuiesc de multd vreffre surbiectul cdrlii de fa]5.. I-arn
dcdicat, la inceputul anilor '50, o lucrare dc drcpt natural,
ceea ce trebuie qi ce nu trebuie s[ se facd. O selectie gene-
roasd de exernple cu, sperdm noi, cl.rei potrivite pentru a le in tirnpul sturdiilor de candidanrrA la ;tiinlc sociale. 'I'cn-ra
descifra... cu dorinta de a stirnula cititorul, de a-l incuraja se inscria perfect in spiritul timpului, chiar dacd nu se folo-
sd participe gi el la aceastb muncb" de decodare...
sca cuvantul ,,cornunicarc" pentru a o descmna.
Jean-Marie Dornenach tocmai publicasc, in 1950, Za
Propagande, politiquel . in acclaqi an, Jaclues Dricncourl
propLrnea La Propagande, nonvelle .fbt'c'e polilicltre2, in
care scria: ,,De la sfArgitul celui de-al doilca rdzboi
1 I'aris, I'.tJ,F., colectia .,Que sais-.je?". nr'. 4:ltl. 1950.
2 Paris, Arnrand Colin, colectia,,Scienccs I'olitiques". 1950.
GIRRIf:]. TIIOI'E].OA
luri)n (1i a l, pl'ollilclutcl a csle s uvcriiu at pc lllarpaltto ucl. Fla ( ( ) 11{,,,V/C'..1REA POLtTt(:,.\ AZI 9
clctinc o pozitic oilciali it.t toate statcle" avAnd locr-rl siiu in concxinr-rc cu o an-rbitie sau practicit totalitar:l, cccll cc
sllvcnlc. alirtr-rri clc Intcrne..lusritic sau l-in:rntc (...) Ira rAn- dr.rcc. bineinte les, la dcgraclarca sa. ,.Actiuncrr dc convirr
clriie5tc itolitica irrtcnrir;i cxtcruir. ir-r acestc lr-rni grclc, gcrc prin iustigrirc, cc tiudc si 'inlocr"riascir lulirLncrr e r.r inr
cii.rci rc?nti-onarea piicii parc iurposibiiir. fericirea t.celi a
popoalcirir rlLl picti mai facc obiccir.rl prcocr_i.pir-iior; sc prcs i or.rabi l itatca, $tcrgincl l i u i a de dent arc ati c intre :tclcviir'
irai:c cd guvcntantii uu rnai a.r_r dccit o gr.iji: si-;i cuccrcas- ;i lals", iatii c1ef'jnitia prop.rgrrildci. pc cerrc o di Cicorgcs
cir p:ii-eri fi*'r-.rai--iIe satisfTrcAr-rd intcreseIc urgentc ale l lcnciri intr-ct /)t:/ i t t: Enc -t'c:loltetlic ['o l i / iq trr:' publicati la
scurt tir.np dr-rpi cvcnintcntele din 19(r8. $i il citcaz:-i pc
rllselor. atriiginil astltl dc p.it-tca lor. popr_rlarit:rtcli si
rlrcl-.ir,il de a aclion:,r (. ) Irvenirncntele cc s-an pcrindat 11ir.r Willianr Sl.rirer, istoric specializat ir.t nazistrr" carc rclatca-
i9:15 irrcoliite nL1 srint ciecit tabloui"i succcsive arlc unci
pres* glg;ititiec ltiis:i" iii sceni cic calr-ncnii de stat in fata zir: .,Cinc nu a pctrccLrt mr tir.nlr ir.rdclr-rnsat intr-o tarir cu
,-'i-'ti:ir,.t-riit;t lrirttli '. li.izbr,.ilr1 rccc erit ip 1oi atAt ig pctlitic:r rcgin'r total itar nu-$i poate irrchipLti cc grcll cstc sal te
lrirl-iii, cit gi iLt cc:i e..iicmi qi liccltlr: tabirri i9i r:robiiiza sustragi cunlplitclor r-rmriiri alc propagarrclci ncincctatc si
iiLrrrcJc: sc itci'lll.ttr.ii.t cieci punerca it-L pi:rctici a r-nltoclclor calculatc a rcgimllllli. Adesea in-ri cra cilit si aud, intr-o
,.,:ic irligcre pc slitat-it" c:rrc ciorninascrir cca rle-a clou:r con*
1'lagi'atrc jrorrLlialii, .iern-fr,rl De-, iti .- i r1t.1ii cr-i i-in bngct cnsi dc gcnnani, irrtr-un birou sau ut-rcori 1-rc itarcursul unci
ulportant clin p:rrtcli su-, clnului fl-ilr!c,-?t. e u scorriri ,lc a conversaitii obipr-u,ritc intr*un rcstaurallt. brascric sau calc-
nca, af-inratii dintr-c cclc t"nai ciud:itc clin partca Lutor pcr-
ii'rfiint:r ..Paix i:t libcild"'" srganizatic :ti cilrci unir: obiectiv
soalle aparent cultivatc ;i inteligentc". Estc lir.npcdc cir
{:ra irrop:rgiincla anti ccti-rtr-rn i std. Lrscllrcrlea rezultnrtc nu prea pot fi obtinntc dccAt ltlintr-i-trr
Dupf, putin tir.n;1. 5ici:ghci f i:;l<,lritrr scotcr,i l; r.roLri-l cclitic, control absolut al Statului 5i Partidului ncapirrat unic asu-
rcvirzutir ;i aclillgiti" i.Mt i,i i-:imtei lta lc sal c l ucrir.i i: l as i cc pra educaliei, infonnatici, muncii, distractii1<tr, toatc ac-ti-
{e y'ioi des Fottl(.g Jtor lu vitAtilc vietii cotidicne fiind supravcghcatc. pc cAt posibil,
ir,ti Pt'o7;agunrie poLilirltie) . cjcrii;ati
il.G. Wells, iili'' i'nlii alc ci:iiui de ,,big brothcr"* pc care il in.ragir-rcazf, (icorgc Om,ell in
aics lui !rlrr.'lov, clupir
extraordinarul siru ronran,, 1 98,1".
tcc.rii se rtrienta.sc :tirtoi-rii. Acc,qr-a parrtlcipasc. iit i9lZ. la
li.rp ia i;r.u;otrivl cxi.i iicl eri i n iiz-ismulli il-r ficr:*an i:i :,,dcsti - De asemcnca, prcrpaganda tlll cstc virzLltd cu ochi buni
r:r-rl ;,r.',iut ca cli. r.]t1t ric stiinti. -qit lili ir_-,.tr:,lrcal ii1 c!'cnii1len- dc prcsi. Reputalia sa e rnai rca dccat cca a pr,rblicitatii, dc
tcic;rr:ciui an flriIi.iic. in ca::i-.sc ilcci',ill, si)itritl (icntt:i!-!;ci elle trcbtric si.r () 5epill'alnl.
si ri lltiropci si :11 a-iung :r:h1 orr:i,.:,r.ganrjc j ,.1- roniulili
ii'rr.:xpiigirabil" i i-liscrnc r'r'lnt) iii.t cai t,.rgr,irizatie clc PUBLICITAI-I]A
aphrar-c ar-rtil'iii,:ri:rti ?l'rllir,,: t:i liiilcr ,-jr: i-;ariiciui sr.rclnl-clc-
I)aci. la prima vcdcre, publicitati:a se rcliri la pronro-
n-]oc|al:lerntait. ir, ;rr:eil..,,il iiiciii:-t !_.irtii aitlitlizii'tc;i iii:i|-rrt- varca produsclor cornercialc, iar propaganda la cca :r
idcilor, a oalnenilor gi partidclor politicc, fdri indoiali csrc
tatc" cii deosc'oilc" n-iciodtlL: t't:izisL.. ilt,- ;=.rcl-i-ict"r:ic1t. pl eii-. r"r-iai nir-neritd aprecicrca ci prir.ner se sitl-lcazi la nivclul op-
i-rlii trlartc, ci)itsiiciil c'iciriii r:tipiillr, til;: i:arte it sa propit- fiunii, iar cea de-a doua la nivclul moditicirii culturale.
garr'cl'leeillctiicctlircit icnil'rist;i er.:1ri clc tilt l,li,r:i"ist.
e\i:rlsr] dc llcrsli iir-ii{,1 , \ ot- slliii dr.cpt ir-is1ti- I'ublicitatca urr.nireqtc sd nc indrulnc prcfcrinla sprc Llll
produs sau altlll, s.1 nc detcmrinc sit cr-u.t.rpiirdnt Lln dc-tcr-
i-:-iiie , ir-r ,AIgeiia crl1onctIli- cl.ti. slcai_il:tr-r ci r. i-.i. 1:irit::i
invinge ii.N.tr.. rir.icilitci in lrr-raici ir_i L_;1 t;tt5,ti :rrittat,si gcrlt carc clrrit:l r.r'rai alb ca spLlltta laptelui in loc dc altr-rl
ilri-il ..psi hologic". I I'uris. SeLril. colectia ..1.'histiorc intntcdirlc", l()(r()
''..l ra1cle ccl nrare" (n.1.).
AstfeI propagandil s!t rcvciait;J.'i,:ri,r fiiir'-'l in i1ircclir
l. Paris. (l:rllinrartl. l95l
10 GIBRIEL TIIOVERON ( ( ),1/t.iN/C.4R Et\ POLI7'I( A,\ZI l1
carc lasi rurfelc str:ilucitozlre, silLl valporoasc, sltu ;i rnai qi. irrtloiali utilitatca acesteia; aspcctul cot"trcrcial al pr-rbl ici-
Detergcntul poilte :rvca succcs, cle;i r.roi $tilr prca bine cir titii clisplace oar.nenilot" politici carc atl scnza{ia ci li sc
accste cliverse prodllsc pot ti lcsnc fi.rlocuitc intre ele fbrd e ()nrllllne o ir-nagirrc clc tlarfZr. Dc aceca estc prclcr-atir
ca optiur-rea rroastrl si aibir. consecinte prca _qrave: ruf-ele l rstirzi notiunca de,.cott'tttuicare pol iti c i" : cttvAr-rtul ..collltl-
rricarc" rlu are incii iicea conotatie pciorativir care in llrtal
vor iegi oriculn spdlate din rn:rgind, nici un dctcrgcnt r-ru le inciici,i tchnicile dc pcrsuasiune. lar incepcrc:r fblosirii sillc
sistcr.natice coincide cu debutr-rl ttnor ttoi proccduri ce cLt-
va fircc bucirtele. prind noi tehnici qi cur-ioqtinte puse in slu.iba politicicnilor
Scopul propagandci este c1c a ne schin-rba ideile. E,a angrenali ir-r car-npani ile electoralc.
urmdrcgte sd rre iurpnr-rf, rroi convingeri, aspiratii, pilde cle
crcdinti, carc nc vor rrocliflca atitudinca $i conlpofianlcn-
tul. Originea cuvAntului cstc rcligioasi: ea vinc dc
rirspAndirca credintei. la ,,De
propagancld Fide" cvocAnd Propa-
gar-rda trebuie si lupte ir-npotriva cscnlei prejudecdlilor
CC)MI-r-NICARI]A
luoastrc Ai ideilor vcnite de-a gata: de accca se migci pe un
Aqa culn Alain Minc crcde cd aparilia ir-rfomraticii sc
terc^n greu. datorcazd conclucririi dintrc calculator, tcicviziune 9i tclc-
In perioada intcrbelicd, acest lucru a fbst repede intc- fbr-r, Rolarrd Cayrol vetle Noua Cornttnicttre Politicil ea'
liuct al ,,unei noi sf-rnte trej.n-ri: televiziunea, sondajele,
lcs. ,,-l-oati llurrca, nota Paul Lazarsfi:ld, credea cd radioul publicitatea". Ar trebui poate se adiugirr-t-t ull mellltlru,
americanizarea noastrS, ca si transformdu treir-nca it.l
ar iivea un cf!:ct social evident. Hxistau cloui r"r-rotivc carc
cvadraturd. ir-rtr-ac1cvdr, de dincolo de Atlantic au pdtruns
.iustificar"r acest optir.nism. Primul ela expcricntlr contcr- noile metode. Acolo au luat fiin1d sonda.icle, in 1933, dato-
ciald. Atdt clc uqor era sd faci reclar-r-rd la sipun, sau la
ritd lui Gallup*: prin aparitia 1or, noliunea de ,,opirrie
cafea, pc postlll dc radio, it-icAt se pur.rea intrcbarea clc ce
publicd", destul de vag6, a prir-rs coutururi clare. F'drd
nu ar fl la lel cle facili realizarea publicitilii in favoarea ir-rdoiali Franklin Delano Roosevelt, in 1936, este cel care
a dus prin-ra campanie der-uocrati modcrni, cu un platl de
prieteniei dintrc albi qi ncgri, san a toleranlei czrtolicilor obiectivc, cu o r-roti5 relalie cLI presa. Daci ir-r ajunul ulti*
rlului rdzboi rnondial tclcviziunea arc t.ttai r-nulti spectatori
fati de protestanti. Dupi uu tir.np, s-a coltstatat ci nu cra in Europa (gi in special in Marea Britanic) decAt in Statclc
zrtit de simph-r cr-un lisau sd sc intcleagi prognozelc. Prcju- Unite, in 1945 raportul se inverseazi. lntre altele, r.rtr-rl-
decitile grupurilor sociale ltu pot fi la fel cle lesne dcpirgite tuu-lita dczvoltdrii resurselor provenite dintr-o publicitatc
preculr prc' I r-rdecirti I e consur.natorilor in privinp difcritclor devenitd atAt dc importarttd incat putea fi obicctui tll'rci
mirci de carburanti." Stiinte. in 193 l, doctorul Dichter ittcurii.ia agentiilc publi-
citare americane si se socoteascd laboratoare c1c psil-ro-
Existi totugi ir-r nraterie cle consur.r.r prcjudcciti indAr-
jite, bine infipte, cc diinLrie de vrer.ne inclclungati: nu toate logie! Toate acestea stArnind, dittcoace dc Atlantic, cAnd
tcal.ni cAnd dorir-iti.
gospodinele au t-ost ir-rcredinfate cu uqurinlli dc cficacitatca
in l95B aparc lucrarca lui Vance I'ack:rrd The lJitltlen
nraEinilor de spdlat, in care, intr-o priuri I-azd, cletergentul
l. ..1.a Nouvc'lle Conrnrunication Polititlr-re". Prris. I-arortsse. cLllectjlt
nu face spurlb, -c:rlr a cuptoarelor cu nticrounde. la care ..llssais en libcrti", 1 9i]6.
timpul de gdtit cste rcdus. Acceptarea acestor ntri uparate
* (icorgc llolace Ciallup ( l90l-1981). statistician atttcric:tt.t pronlotor rtl
itlpunea gi ea un f'cl de rrodificare cultural5.
sond:rJului tlc opinie (nrullit vlcmc clcntttttit,.gal l trp"). (n.t. )
Dinrpotrivd, atunci cAnd partidc ori candidagi prezintd
progranlc electorale relativ ascr.nf,ndtoare, cit-rd optir,rnca
pentru pcrsoand inlocuic;tt- optirrnca pclttru iclee, fizicrll
politicianului dcvinc Lln argumellt cor-rtparabil cu cel al
culorii unui ar.r-rbalaj, iratior-ral, fiir'5 nici o lcgitr-rri cLl su-
biectul, insii perfect capabil dc a-i cor-rvinge pe r.zitrnli.
Obicctivr-rl totalitar al propaerindci irr putca ltune Ia
L \'( ;,1 R ltl l. Tl l O L' ttR ( ) (,, O,\I U N I CAREA PO LIT ] CA AZ ] Ll
l)er'sttutlet'.t gi traclr-rcc.cri ci 1-' /)er'.strtr,s,ian c'lttnt/e,sri,t,). rusum bucuros rispunclerea cle a t'i imbinat clouir putcrnicc
aa.l .rN-e'crcocr.tiir:rcrrtiiaieildrcrciiat;lolrtacrrubr'.ll..uiciciiici".rtr.arrulruicrtr.ctrch"cArrl -iicrrt ilcicl.lisrf-ptlil'ca-crr'rtcaifcrcfzclcri'r.ctri.pocsurcrrtai-i.rrctccrtccirsatczieLirrlcirsrdeo'pLcfocriccrrti,tratacit.etiurla:.,rr
rluiustriitr-crttc'rluerpcolcrtcacr.iecrt-f'utal roc'rrrr-rMlui.ioirbuiStir'irl'ri,tr';ei uci.s- cao*pi lirrlccitlac,rilziri-rrl-i tlorilrtc Lulane intnr profitul m:ixir.r.r al flnnci clc autorrobile
s5-qi dea seama. r-tu r-tLrr-l-i:ti la ctrr-r.rpirrnr.c-a u'ui alrLuttc
produs, lpare. tc;rrtart-re'citucioa'.cccip.qtiielapoacliltcicra.ir.caC, itcoi.t 1i al cconomici nationalc, cer ;i intnr br,rnistarca totalir a
sc.nta, thri sit_;i clca
individr-rlui carc dtrtorcnzd accstorzr o parte clin lcricirca sa".
oclaLir cc s_all
aritat deosebit dc eficicr.rtc, clc cc s-ar irnrgiri fbl.sirea Pe scurt, i-aur putca rczLula pe Dichtcr qi Blcustcin-
acestor tchnici la propaganda coruerciali./,. Lucrarea lui
P:rckarcl cuprinde intr-adevir. clor,ri p:irti, .,Cluur sh con_ Illarrchct intr-o propt'rzilie: ,.pr-rblicitatca cstc Lllt lloLt Luttit-
vir-rgi consr-rnratorii" q;i ,,Cum sir convin_oi cctiitcrrii,,. A nisn'r". E, drept cir a fost rostiti in toir-rl ctapei dc cxpilll-
rd"oni.or:rralccstdecc'.drat ipsrcirr'.rtratd. ,Aduatr.m'ul ntai pr-rti' bogati i' pr.oblcmc sit-tr-rc ccortor.nicd neir-rcctati (gi dc accca, cum crcd ur.rii,
cit lucrarc:r sa cste irlirrtc vcgnicd) cc marchcazi perioada postbclici: pr,rblicitatca,
ailucar ilccstr- problen-re intru*
dc toate cr.itica; dar cclito.tl inaintAnd cAtre colnercial, dcvinc o piesir cser-rtiali a sistc-
fi-a'ccz, pruclc't. a i'r,itat ur prof-esiorist ar publicitdtii,
Marcel Bleustein-Blanchet, rlrrlrri.
textul acesteia contrazice si. pref-atezc treciuc..r.ea, ir,.
crtr.ter: .,inri estc intposibil, 'l'reptat, r-nctodelc anrericiine vor fi agrcatc cel putin ir.t
spune Bleustein-Blanchct, sb gisesc vrco iustificarc scul_ calgoemnelilnoirupl ucobmliceitracriiacl.ur|o4paedniis,ocnrreAvveonr uctcrrrdvcinvgite-rcdiMfiiczcttcraii
nalului de alzrn.nd al autorului (...tAy rr.t-a si
cititorilor lc 1-rot insufl:r de calitatca procedeelor lor, indif-crcnt dc produs. Difuzo-
credir-rta r.rea in'iitor, optir,isrrrul me'u (...) cdci
rostul publicitirlii, prir per-ticiparee rii dar nu incd qi oanrcr-rii politici. Accqtia sunt lt'tice-nti;
Asnr,ihirir.'rutatii profr-r'de,
cstc propAsireer bundstirii omului,,. la urma unrrelor, un polilician reprcziutii r-nai r-r-rult dccit
r.u'r clifuzor, este el ir.rsuqi produsul carc trebuic ,.vindut".
Aparitia lucrdrii La Persttusion ClctncJeslirt: a avut c-leci
Fll sc codcq;te sd schir-nbe ir.naginca acestui produs.
Irrsi profcsioniqtii din domcniul publicitiitii carc aspird
si devind consilieri in politici vor bencficia, in anii '60, de
un puternic intdritor. Importautc schimblri in contextele
socio-politice vor ir.rsoti, f-acilita, accclera convcrtire e
o:rr.nenilor politici ;;i partidelor la noi ntijloace dc contu-
nicare.
un efect a'rbigr.ru: cartea estc un avcftisment, dar, clacir r,u-rii
o percep astfbl, in allii trczeqte dorinta de a cnnoerEtc meto_
clele pc care ca le dcnnnta, pcntt-Lt a Ic putt-a aplica. Acegti
daultciiesicnvJoarpnoeniipau)sstiacuitprcLlrSEtai tseimlcpUh_nr itvcoiraqaa$tecputma CO-IITTJRA DE LA 196.5
astizi s_ar
manualelor scoase dc merrtorii
trac,lucerea
vor fi pc clcplin satisticnti dc
publicitatii din An-rerica. l_i -l-otPuul nscctuplcdtrcccinctiilnniarccesptoaalttc, fi a$czat in.jr-rrnl antrlr-ri l9(r5.
altaritia, la sfArgitLrl zrnr-rlui potrte ccva ntai clcvrcn-rc sarr
1961, a c5'4ii Ld Strategie du Dd.cir cjc Ernest Dichterr.
prefati a acch-riaEi Bleustein-Blanchet, care de accasti cu o Irutir.r r.nai tdrziu.
nlr arc nici cea mai
oricc co''plcx ;;i iq;i c1ati In Marea Britanie, in 1965, o tre ir.r.tc din clcctorzrt I'o-
r-r.rici obicclic. L.ucrarea cste lipsitir clc tciizi altfcl dccAt in 1959. Arc loc o tulbumrc cor.rsiclcra-
anunti, chiar din int^tducerc. cloctrina: bili cil-rpi o pcrioadi clc stabilitatc politicir intrucAr putcrcir
,,Dach clorinta cle libertate gi cle clcscoperire sc poatc cxpr.i_ s-il uzat, tiri indoialir, ial populatia cleccl:ltionntir spcrir
rura prin tentatia unci noi m:rqini deciporabile, atunci iuri intr-o anun-riti reinr.roirc, dar s;i pcntru ci lilcgirtori i lnccl-l
L] lf-1l..liits;o, n(lsllnIiraa)rirrnrc-ll._cl(r)(rr.l colcuia ..1_ibcrri tlc- l, l.sprit,,, I 95 g sl'r sc dlrnrircasci asupr:i noilor problcntc IrLlsc clc clczvol-
lllca e corlor.r-rici. Ciampania raclio-telcvizati cvicle ntiazir
rrccst ultir-r-r i.lspcct, atri-qAr-rd ilsullrit lr-ri rrtcrrtiu unLr i
11 GABRIEI, TIIOVERON I( : O AI I] N T CAREA PO LIT] C:,4 AZ l5
electorat carc panA in acel rnoment nu-i sesiza interesul Didactic ce statontice$te pacea intre celc clouir rctele de
invdtimAnt, cel laic Ei cel religios, elibcrArrd Biscrica gi pe
dec6t ca prin ccalirr.
In F-rar-r!a, in anul umrdtor, au avut loc prir-nele alcgcri c:rtolici de una din prir.rcipalele lor griji. Viata politica .se
prezidenfiale cu sufiagiu universal direct: generalul Dc rcstructureazd in.jurul altor poli.
Gaulle aiunge la baraj ii este alcs abia in al doilea tur de La alegerile din 1965 vechiul partid liberal sc ir-rfbti_
ainltiF'triatur-lratatuPrd.V, .pVa.r)tipdeulaLlcibccdftrautiiili;sitcprsougnrctsaulhe-;r;ii
scrutin. Asistdur la o r-niqcare de ,,rcvoltd contra pirin- fcazir sub o
telui", pentru mulli surprir-r zdloare.
(l'].LjP , iar
Francezii au inlclcs neindoielnic reteta noului scrutin catolicii: el va rcuqi aproape sd-qi dubleze voturile (12,4;/o
(posibilitatea de a vota, in primul tur, mAnali de starea in l96l , 21 ,61n/o in 196-5). Estc prin.ra rupturi. Cliva.jul
sufleteascd r-nai degrabd decAt de rafiune, Ibrd a-gi asunla
un risc prea mare) gi in acelaqi timp au descoperit o noud confesional se estorlpeazd.
A doua fractur5 provine dir-i aiparitia r-ioilor partide
opozilie, odati cu infiintarea unei rniqciri de centru, ridi-
catd pe ruinele Miqcdrii Republicane Populare (M.R.P. ,,federaliste", clddite pe probler-nele corrrunitare siu ling_
creqtin-der-nocratd) qi bucurAndu-se de un lider cl-raris- vistice, parlide cc se vor remarca clupi trei ani. in 196-5,
matic, Jean Lecanuet, un cvasi-necunoscut pAnd atunci gi, listele valone qi frerncofone obtin 2,5lyo din sufi.agii gi 6%o
de asemenea, odatd cu refacerea unei uniur-ri a stAngii, aceste cloui date listelc f-lar.r.rancle r-rrcd cle la
in 1968. intre
str6nsd in spatele candidatului Frangois Mitterrand2. 6,81y' la9,7oh. Deci accste fomratiuni au cd;tigat ir.nprcu_
Tot in 1965 se contureazd in Belgia ul1 rrou spectru ni ur-r cet5fear-r dir-r gase.
politic. Din 1919 pAni in 1961, exceptAnd alegeriie din Astfel, nurnero$i alegdtori gi-au pdrdsit familiile politi_
1936 qi 1946 (marcate de crizd, respectiv de sfArgitul rdz- ce in cdutare de noi apaftenenle. Acegtia vor prinde gustul
boiului), aceastd tard traverseazd o erd a stabi1it61ii, cu urr nestatorniciei.
joc in trei: cregtini, liberali, socialigti, o ofertd politicd scd- in Germania anului 1969 s-a intreprius o reorientarc
zuld, organizati in jurul a dou6 tabere: dreapta/ stAnga (sau
mai precis patroni/muncitori), laici/clerici, aceasta dir-t politici, socialigtii din S.P.D. dobAndir-rd prir-na izbincld ir-r
rindul cetdlenilor din pdtura
dc rrilloc, in zona a tr.cia a
urmd poate mai importantd. ariilor urbane gi semiurbane. Acegti cetdler-ri deschiqi co_
s .r-runicdrii politice au fost sensibilizati de ir.nagi'ea li.iq;ti-
lntr-cr lucrare dedicatd Comportamentului politic al
I{ alegdtorilor belgienis Nicole Delruelle, Ren6 Evaler-rko qi toare pe care partidul dorea sb o ofere. Aqa cur-n scria
William Fraeys constate cd, in acest rdstimp indeiungat, sociologul Klaus Licpelt in ,,Der Spiegel., din 6 oct. 1969,
4 nici scl-rimbarea permanentd a electoratului, nici ir.rstituirea S.P.D. a sdrit de la Tovariq la Burghcz (,,Vorn Genosscn_
trend Zur-n Burgcrtrend"). Cl-riar qi femeile, carc prin
E$ dreptului de vot pentru femei nu au modificat in mod traditie votau pentru creqtin-dcn-rocratie, cedcazi i' r-ruurirr
evident atitudinile electorale: opt-noud belgieni din zece tot mai r.nare farmecului social-democratie
x Aceste diverse transformdri din anii .6i. 0
voteaza de obicei pentru un parlid tradifional. Dar cartea nu
,1
lor este subintitulaE: ,,Ruptura de la 1965 - continuatd in
ar"r dr-rs la
1968". Principalele trei partide au incl-reiat in 1959 un Pact
banalizarea noilor r-upturi sau a noilor raporturi clc forti. De
1 atunci s-au produs nllmeroase mutatii. Dacd in pcr:ioada
1968-1978 Belgia a triiit epoca de aur a parlidelor con-rr_r_
l. i.G. Blumler qi D. Mac Quai),,,'l-elevisior-r in politics: its uses and nitare gi apoi revenirea partidelor traditionale (cre;tinii,
liberalii gi socialigtii se situeazd in 1978 cleasupra nivehrlui
ir.rtluence", Londra, Faber & Faber, 1968. total din 1968), in l98l sc mai produce o rupturd, oclatii cr-r
2. Relatarea acestei carnpanii prezidenliale, de J.F. Revel ;i Michele Cotta,
intrarca in joc a noilor parlcnc-ri, U.D.R.-l'. lUniunear clemo_
poate li citita in Le Cropotrillot, nr.68 din nrartic 1966. Vom vedca cratd pentru respectul muncii) gi in special Ecologi;tii. Se
pLrne intrebarea: este vorba de o intoarcerc la rnptrtril,-
ceea ce 2lce$ti spcci:rli5ti in comunicare aLl relatat sall ce aLr pierdut din
zrgitalia iscatir aturrci.
3. Le Comporlernenl polilitlue t:/e.s lilccteut',s Delgc,r. liditura Institutului de
Sociologie al tJ.L.B., 1970.
(;ABRIEI, THOVERON I( .' O,ll U N ICAREA PO ]. IT IC A A 7,
stdngaidrcapta satt trcbuic si crcclcm ci o partc din clectorat Creqite impoftanta car-rtitativii a categoriilor socialc in-
igi va ciuta f-ericirea penclnlAnd cle la o lista la alta, clupi
bunr-rl plac al situatici politicc, al intcreselor, al capriciilor (cnrediare (,,dc nijloc"), indeosebi in detrin'rcntr.tl clasci
rlnr.rcitoarc (cultura proletard dispare, explicincl ur-rr.nai ir-r
san al deceptiilor sale, flcAncl astf-el noi partide se ta$ncascA p:rrte reduccrea influenlei partidelor coutuniste occiclen-
prcclurl ,"u't i.p.tt. din pilaria scamatorLlllli, pentru a dispdre:r talc). ,,Clasele de mijloc" surrt deoscbit de scnsibilc la os-
in-rccliat (LJ.D.R.1-., carc nll sc hrinca clccit din ncmulttt- cilatiile ecor-romicc qi, de asenrenca, in contact cr-r n-redii
mirilc provocate cle pov3l'r-l tot nrai gr-ca e plcsir-rnii fiscale' a cliferite, sunt influenlate din felurite directii citcodati in
avut o trcccre rlicteoricir prin viala politica) ce schimbi sensuri contradictorii ;i igi pul-l llullteroase probler.ne: ele
ar vrea si se integreze in clasele ,,superioare", care lc
toaneic electoralel.
rcsping.
Germauia a cunoscul r-nai alcs valul ecologist' inainta-
In aceastd crd a mutatiilor rapide tincrii qi catcgoriile
rca ,.Vcrzilor". Marca Britanic a trdit o cri ,,comunitari",
rurijlocii nu slrnt singurii care nu gtiu spre ce partid sI se
<1e avAnt al partidelor galez, scilfian, irlandcz inaintc de a
se aventLlrn la tripartitist.l-i, cdci liberalii au intdrit alianla ?ndrepte . Pierderea increderii, criza de credinld (politicd qi
cu social-dcntocratii. Fmrrfa a ptivit epusul definitiv al religioasi) duc la o depolitizare ce obligd oamenii politici
partidului ccttnunist (Jacques Duclos, in 1969, adtlni sd investeasci tot rr-rai mult in ,,colnunicare": de ir-rdatd cc
)t,SZ"l" din sufiagii ?n primul tur al prezidenlialelor, apare vreo dificultate intre ei gi aceia care ii mandateazd,
Georges Marchais in 1981. doar 6,16'/");i consolidarea
Parti<lului Socialist (al cirui candidat la preqedintie, in aceasta este nun-raidecAt consideratd o ,,problerlb de co-
1969, nr.r oblinca decltt 5,\'/oh din sufragii), ascensiunca r.r-runicare" - de a-i convinge pe cet6leni de ter.neiul actclor
Frontului National al lui Jear-r-Marie Lc Pen punAnd
ori deciziilor lor.
ddroevaepdtaeqintctr,-ocasigtui air{-ireBdeifligciiali,r.cCapornicpiooratasrSe:aeaileilgdretoarliclogr sc 'fou,r,alminpeo, rptaronvfainetedmineiecxoprrensuianicpderciiarpeoolitdicdea, csecarsitea Alain
pc decli-
I'-rar-rqois Mitterzrr-rd preqedinte al Republicii, dar nu ii nului ;i chiar disparitiei ideologiilor politice qi a puterii de
reprezentare a intregii vie{i sociale dc cdtre actorii politici
acordd r-r-ra-ioritatea parlat.t-ientard pe care o soliciti.
'l'otul sc complici. Pentru alegitor votul nu mai este (...) Motivul creqterii imporlan{ei cor-nuuicdrii politice este
manifestarea rituald a ata$anlcntului fafd de o familie po- f-aptul ca politica nu rnai impune nici un prir-rcipiu de inte-
litic-d dirr carc f-acc pafte toatA viala sa de cetitcan: actit-t't grare in totalitatea experienlelor sociale ;i ci viata publicd
depigeqte din toate punctele de vedere acliunea politicd"r.
trebuic si sc orientcze la flecare scrutit-l. La fcl cur.n 9i
alcdtuirea clcctoratului s-a schir-r-rbat. Sciderea vArstei la
care se obline clrcptul la vt:lt a r-ndrit irnportanla votului
tinerilor, alc cdror atitudini politice par sd fic celc r.nai NOI IVIIJLOACE, DE,
nestatoruicc, fbrd indoiald deoarece dor-nct-riul lor de rcf-e- INFORMARE,, NOI IV{E,TODE
rin{ir nu e complet ;i incl.ris2 incd perltru ci ei sunt qi cei
r.nai nelir-ri5titi in privirT!a viitorului. Ei vor provoca nriEcA- Noile conduite politice din anii '60 incoace corespund
unor noi relatii de comunicare intre alegdtori qi candi-
rilc clin 1968. cla{i. Aceasta cste epoca in care televiziunea se afirmd, sc
inrpur.rc ca mijloc de inhrrmarc predominant. Ascensiunca
1. inttoltttnc,raalrlceattrclo)tluerc(t.i.riFt -dLeitstlrallelnt:slittitttutsLtrlclugiisdlaetitS'eosciotlluog'\iettratt)'eLnjt.bt-rc8,l9l3t)l83 ltt sa cstc ir.r directd legdtr-rri cu revolutia tcl.rnologici (a treia
"si
indcoscbi jtttroclttccrca prczentci luctirri, p. 9-22 l. "ClomnrLrnic:ttion politirlr.rc et crisc dc la riprdsentatir,it6", in lc, rroiilt,/
Nositcr pentru,.Social Scictrce
2. IJn t't;rort rtl ltri ]Jltttllc'r, Mc QLrail 5i espace ptthlic, revista ,Harzer, tlditura CNRS. pag. .13-5 1.
Rcsc.ir.ch Council,. din 1976, sLrsti.ca c,l .i.lt.tiltate di' ti'crii alcgirtori
din Marca Britanic votitscrar in mod dilc[j1 in 1970 5i 1a llrime]e alcgcri
tlin I 97.1.
18 CABRIEI. T'HOVEROAI ( :O M I ] N I CAREA PO LITICA AZI 19
de la revolulia industriald) gi cu expansiunea ce o inso- nriliarde, cifri de afaceri dupd Ease luni, pentru difuzarea
!e$te: ea se dezvolt6 in faitrmileosfinerdausdteriacrliizzadtep.ol-ilt'iecldev, izcior'rronleaar afticolelor de imbrdciminte qi a diferitelor gadgeturi). in
in 1965, la primele alegeri prezidenliale cu sistem de vot uni-
al acestor tulburdri
versal, Bor-rgrand iqi ofbrb din nou serviciile lui De Gaulle
poate cd nu a potenlat aceste fenomene, dar neindoielnic a
;giaduliinsten,ouageestneturlefpuuzbalti.cAitatur nici i,priro-rppuonfeidacaonrdieidnattiuriliuisadlee
jucat rolul de catalizator qi a rdspurrs unci necesitSli, 1dr-
gind paleta de mijloace de inforruare puse 1a dispozilia centru s5-i organizeze campania. Jean Lecanuet, un cvasi-
anonint pentru marele public, accepti 9i dd lovitura: cei
unui electorat dezorientat. in 1964, in Marea Britanie,
partidul liberal a beneficiat ir-r pren,ierd de un timp de an- doi devir-r celebritdli, fiecare in dotleniul sbu.
tend extins. L-a folosit pentru a-;;i n-rdri popularitatea - in Totuqi, rivalitatea intre echipa lui Lecanuet 9i ,,Services
special cea a conducdtorului siu - publicul descoperind et M6thodes" rdurAne constantA: totul constd, spune
Georges Sufferl, in descoperirea ciii de mijloc intre vechile
astfel, prin ir-naginile BBC, un nou tip de intrecere, col'l-
fruntarea triunghi ulard. mecanisme <le propagandi ir la frangaise gi majoretele de la
in F-ran1a, in anul umritor, televiziunea este {bcutd res- convenliile americane. Planul de ansan-rblu propus de
ponsabild de balotajul la care ajunsese generalul De Gaulle. Bongrand presupune, contra 300 de milioane de franci,
Este acuzatd brusca ,,eliberare" a undelor. Radioul qi tele- ,,testarea pielii ?n fiecare departament, raporturi cu r-rotabili-
viziunea erau incd monopoluri de stat, pAnd atunci aflate t61i1e, chiria gi decorarea s6lilor, majorete 9i orchestri,
inchirierea Turnului Eiffel". Specialiqtii de la ,,Serwices et
exclusiv in slujba fomraliunilor politice care alc6tuiau ma-
joritatea gaulisti: Republica a V-a ieqise dir-r rdzboiul din M6thodes" declari cd trebuie create condifiile psihologice
pentru ca ,,Jean Lecanuet, pe oriunde se arat6, sd fie privit
Algeria intr-o atmosferd de luptd civili ce pdrea sd justifice ca un Ludovic XlV". Aceasta este strategia avant la lettre
cor-rtrolul mijloacelor de i nforrnare. CrezAndu-se sprij initi de fabricare a starului, scumpd astdzi lui Jacques S6gu6la.
de presa scris6, puterea iqi dorea sd profite din plin de Lecanuet respinge primul plan propus, apoi pe al doilea,
posibiliElile pe care i le oferea o radio-televiziune cvasi-
dependent[ de stat. In timpul campaniei prezidenliale, cAnd pentru ca in final s[ semneze un contract lin-ritat cu
intr-o primb fazi Preqedintele apirea imbufnat pe ecran, ,,services et Mdtl-rodeS", Pe care colaboratorii sdi o vor
numi de aici inainte ,,Science et Fiction". Pirerile sunt
televiziunea a deschis larg porlile numerogilor candidali
care unelteau pentru a-i urma in funclie. AvAnd deodati impirlite in ceea ce privegte rezultatul acestui tip de cam-
revelalia a ceea ce Le Canard Enchaind numea ,,ciudate panie, premierd in Franla. Unii spun c5 Bongrand a reuqit
sclipiri", opozilia a provocat o undd de qoc ce, micar intr-un timp extretrr de scurt si transforme un necunoscut
pentru cateva sdptimdni, nu putea sd nu zguduie o parte a in mare vedetd; allii observd cd succesele electorale ale
candidatului centrist s-au oblinut cu precidere in regiunile
electoratului gi si nu-l incite qi pe acesta la ,,e1iberare".
Este momentul intrSrii in scend a primului guru al r-nar- in care creqtin-democralia, M.R.P., era deja irnplementati-
ketingului politic. Desigur, Michel Bongrand a infiir-rgat Dar mai ales se va spune cd Lecanuet ;i-a datorat noua
mult mai devrerne societatea ,,Serwices et M6thodes" gi a popularitate telegeniei sale naturale.
avut deja o tentativi, in 1958, de a se ocupa de generalul intr-adevbr, odati cu el televiziunea are subita revelalie
De Gaulle, insd acesta a considerat cd dispune de suficient a puterilor sale: intr-o singurd emisiune, acest oln practic
necunoscut devine faimos. Cei ce nu-l pot sirnpatiza pe
farmec personal pentru a-gi asun.ra singur relaliile cu frau-
Lecanuet de astdzi, polernist agresiv, ar!6gos, cu greu gi-ar
cezii. Potenlialii clienti ai lui Bongrand sunt strdini de
putea inchipui farmccul pe care il poseda pe atunci, strA-
lumea politicd, chiar strdini pur gi simplu, englezi mai seu-
Iucirea unui surds al cdrui secret Patrick Sabatier l-a redes-
sibili in faf a ar-neric anizdrii Europei. ,,Services et coperit abia acrun. Cornparafia cu un anitnator de varietili
M6thodes" lucreazd pentru Beatles, apoi asigurd caurpania
pron-ro!ionald a seriei Jarnes Bond in Franla (cinci
GARRIEI. THOI/ERON ( .' O AT LI N I (.: AR EA P O LIT I CA AZI
nu e deloc scandaloasf,. La vrernca respectivd, Gcorges nrijloacelor dc courunicare poate descoperi o uouS uroda-
Suffert a motivat-o: ,,Relafia telegenicd ce s-a incl-regat litate de ir-rtcrventie in jocul politic, nu prin cditoriale, ci
intrc Jean Lccanuet gi telcspectatori cstc intrucAtva corn- prin crearea infbmrafici, o infbrr.nalic lansatir inainte de
parabili cu fenomenul de formare qi lar-rsare a unci vedete. producerea evenimentului, anticipAndu-1, fabricAndu-l
La inceput, uimire; apoi un sentiment neclar de seductie; in
fine, impresia cd existi o legdturd speciald intre actor qi el clacd e nevoie.
insuqi. De altfel, Jean Lecanuet a cunoscllt propulsia ca de
in 1965 reapare ruoda r-uarilor serbdri politice. P.L.P.
rachet6, datoratd statutului de vedetir, urrnatd de o relativd
uitare"r. (Uitare relativd care poate explica agresivitatea ce organizeaz'a la 28 martie, la Bruxellcs, ,,Anabaza de pe
a caracterizat aparitiile sale ulterioare pe micul ecran: I leyscl", undc strAnge aproxit-uativ zcce trrii de oameni la
Lecanuet nu a qtiut sd revind in forli gi poarti incd pecetea ccea ce nunle$tc un congres, clar care estc o r.uanifcstalie 9i
frustrdrii). in care observatorii recullosc ,.r'ecotrstituirca in Belgia, dar
cu un supliment dc fanfare, auimatoare 5i r.rlaioretc, a
insd televiziunea nu este unicul element mass-meclia pe atrnosferei din tir-npul ir-rtrur-ririlor aser-udndtoarc conven-
tiilor anericane 1br6 sd tinet.tt seaura de candidalii care
care dorim sd-l punem in evidenfi. Din 19 septembrie trebuie prezentali sau dcpartajalir". La Paris, Jean
Lecanuet conducc un miting anitlat de sunet gi imagine.
1964, un sdptdmAnal lanseazd o campanie al c5.rei ecou va
,,Deodatd totul se stinge, uriagul portret al lui Jear-r
fi considerabil. Era de aqteptat ca pre;edir-rtele Charles De
Gaulle si se supur-i6 votului francezilor, alegerile cu sufra- Lecanuet care domind estrada se inal1d ugor, urt-nirit de un
reflector albastru; este dezvelit astfcl un ccran de tclc-
giu universal ii vin rndnuqd. De altfel, opozilia este frag- viziune gigant. ts De Gaullc. Nici o r-ui;care in sal6. $cful
statului incepe sd vorbeascd. Vocea aceea binecunoscuti
mentati, neputincioasd. Cu greu ar putea altcincva sd pre- (...) invdluic incb o dati accste n-rii dc oatrrcni care trdiserd
zinte o contra-canditaturi credibi 15.
din ea. insd reflcctorul albastru continui sE lumiueze
in priruul sdu num5.r de 1a reapari{ie, sdptdmAnalul chipul lui Jean l-ccanuet. Fenot.ncnul magic se dcstrami.
L'Express, pe atunci condus de Jean-Jacques Servan Brusc De Gaulle nu tlai arc nici o ir-rfluerr{i..."2.
Schreiber, publicd porlretul robot al candidatului ce s-ar Mitingui electoral a devenit un spectacol. LJn show
putea opune generalului. Editorialigtii acestui sdptdn-rAnal specific american. Un spectacol ce nu va mai pirdsi scena
vor sd modernizeze Fran{a, adicd sd o americanizeze; ei au politicS. Un spectacol in care, curAnd, toli politicienii vor
citit cartea lui Ted White, Making o/'o President, care trebui sd-qi spuni roluriIe, vrAnd-nevrAnd.
relateazd alegerea lui John F. Kennedy qi au invdtat-o. CAt MITTE,RRANI)
mai devreme po^sibil, ei bagatelizeazd carr-rpania candida-
ixrn-uN sFERT DE, sEccrr-
tului opozitiei. I1 numesc domnul X. Este o operatiune
mediaticd tipicS, insd noutatea sa absoluti pentru ora Pcntru a demonstra ce pripastie adAncl se casci intre
vechilc retete clectoralc gi ,,r-roua cot-nunicare politic5" este
respectivd provoacS. un ecou apreciat-.il. Ea suscitd ir-rtre-
de a.juns si insolim lungul drum parcurs de Frangois
biri gi conrentarii gi ir-npAnzegte presa: Paris Match, spre
exemplu, il insdrcineazd pe Jean Raymond Tournoux cu o Mitterrand. Dr,rpd Jacqucs Sigudla, patru sullt afi9elc cc
anchetd dcspre acest ,,domn X" - rsi 1'ournoux, in final, va
da un nur.ne necul-loscutei X: cel al lui Gaston Defferre, Victor Crabbe, "l-a Propagande ilectoralc", in Rc; Publicu, Rrttxellcs,
primar socialist al Marsilici. Operatiunea nu este dusd Inslitutul belgian de $tiinlc Politicc, l9(r(r, r'ol. VIll, nr. 1, pag. l2-23.
pAni la capdt, insi ecctul siu dovccie$te cd telcviziunea nu r r \illl(ft. r)P (it
este singura tehnicd de difuzarc c.rre are puterea de a
,,arunca o borr-rbd" de acest tip. ci nuruai totalitertca
l. De De/Jet re a Mitterrantl, l-a car.npagne prdsidentieJle. i)aris, Scuil
I 966.
22 GABRIEL THOVERON
marcheazl, construirea imaginii acestuia: I 976:,,Socialis-
mul, o idee care se aqazd la drum"*; 198 1:,,For!a liniq-
titd"**; I 988:,,Generalia Mitterrand'(,"'{', apoi,,Franta
unitd(<'r**'6. Acestea sunt, desigur, afiqele la realizarea cd-
rora a participat. Dar Mitterrand a intrat in politicd de la
Eliberare, a candidat la patru prezidenfiale, tirnp de dou6-
zeci ci cinci de ani, din 1965 pdnd in 1988, in cele mai
diverse imprejurdri. De doui ori invins, a triumfat de doud
ori. O cursd indelungatA, pe parcursul cdreia a trebuit sd
invele, la inceput cu rezerve, apoi ca un elev silitor, sd-gi
schimbe maniera de a se impune.
1965 De la candidatul republican...
... la pregedintele suveran
in prima campanie se infrunti cu De Gaulle, pe care va
izbuti sd-l aducd la balotaj, ceea ce inseamni un succes
apreciabil: incd nu se pune problema unei veritabile pri-
mejdii pentru Preqedintele in functie. Mijloacele finan-
ciare puse la dispozilia candidatului de st6nga sunt
modeste. Publicul cdruia i se adreseazd este Franla mun-
citoare: pe afiq, Mitterrand apare in fala unui st6lp de
electricitate. Acesta introduce o notd modemd la fondul cu
inalte coquri fumegdnde, dar totul se raporteazi Ia o
culturi proletari inci vie. Sloganele sunt lungi. Pe cele
dou[ afige, numele produsului, Frangois Mitterrand gi ,,Un
preqedinte tdndr pentru o Franld modernd".**i<>** Argu-
menful vArstei - pe care adversarii sdi nu vor cuteza sd-l
foloseasci impotriva lui in 1988 - indicd agresivitatea fald
de generalul De Gaulle (ndscut in 1890). Pe un afig, un
text destul de lung:
,,Hotdr61i-vd singuri viitorul
Vota!i candidatul unic al stdngii"* * 'r' * 'F *
pe altul, numai,,Candidat al Republicanilor". Un
+ "Le Socialisme, une idde qui f-ait son chemin" (n.t.)
*****x+*******,***,L,**,aL,*,La,,FaU,,oGPnrF6crrenPean6nreT6rcazsretaiiedonUnneqnnmutMiejieal"liuietntn("esner.(rvtna.op).ntto.rd)ue"rau(vnne.etn.)iFrra/ nVcoetemzopdoeurnr ele"
(n.t.). / unique de
candidat
la gauche" (n.t.)
24 (}1I:JRIEI, TI]OVERON (,' O M U N ICAREA P O LITICA A7 ] 25
anunt oarecare, ce nu spulle n-rare lucrll vrd.nd sir spund Primul secretar al Partidului Socialist declard: ,,- Eu nu
prea r-nult. InsZr Mittcnand va dcclara in substanti, doi ani sunt c615uza. Direclia este irrrpofiantd qi la capdtul aces_
rr-rai tirzir-r: ,,Eu r-ru arr rrevoie de Serviciile gi Metodele tcia, fclul. Putcrea nu se poate sustrage socialisr-r-rului.
dor-nnr.rlui Bongrancl". ii vor trebr-ri zece ar-ri pentlu a-qi Irxperienla socialistd e inevitabila.,.
schin-rba p5.rerea. ,,Frangois Mitterrand, continud S6gu6la, tocmai iqi rea_
lizase afigul. Am crezut intotdeauna cd publicitatea trebuie
1974 sd iasd din mAinile difuzorului precum copilul din pAnte_
cele mamei. Agenlii publicitari se considerd procreatori.
Prir-rcipalul afiq al candidatului unic din paftea stAngii E,i nu sunt decAt nigte ginecologi.'.
la alegcrile prezidentiale din 1974 este ac()perit cu un Refleclia iui Mitterrand trebuie explicatd. printr_o foto_
grafie, printr-un slogan.
slogan lung, scris cu litere albe pe lond albastru (era de
a$teptat rorsul, dar ar fi fost prea social-comunist): Afiqul pregdteqte alegerile municipale din 1977. E,l este
menit si ofere imaginea lui Mitterrand ca lider de opinie al
,,Unicul ideal arl drcptci stdngii, Ibrd insd a aborda vreo temd politici anume: este
sd pistrczc putcrca. ldsatd in searlla partidelor Uniunii, p.S. (socialist), radi_
Prima mea gri.j d calii de stdnga gi P.C. (comunist) dezvoltarea in teren a
sd v-o redau."+
I"rango i s Mitterrar-rd sloganurilor adaptate la fiecare situatie in parte. Afigul
GhiIimclele parlicularizeazS afin'na1iiIc scmnatc de can- trebuie sd fie atemporal.
didat. Un slogan din doui frazc cstc prca lung. f igura lui
Mittcrrand, sub ser.nnirturi, este r-nicd: aproape cl fbtografie $ase sute de fotografii ii vor fi {bcute primului Secretar
de buletir-r. Ea nu ocupd decAt a opta pafie dir.r suprafala ?llo] sPseSg.,orc,uuorncdaeziaareploimsbtddnrdil,orreainmeimnapjaretdjucraimrielegesdtianllidundiei
afigului, pc cAnd Giscard, pe afigul siu, r,rpare intr-un prir-n-
plan dc detaliu. Aceastd proportior-rare text-inragirre su- campanie. Fiecare cadru a fost testat in timpul gedinlelor de
gereazd cd omul trece in spatele ideilor sale, gi cd acestca proiectie pe un eqantion national de I 80 de non-sociaiiqti.r
sunt politice (dupd cun-r o aratd cuvintcle dredpta Si pure-
rea). In prirr-rul rAnd convingerile sunt ir-nportante, perso- Un Mitterrand cu guler scrobit gi cravat6, sprijinindu_se
nalitatea trece in plan secund. Sobrietate Ei rigoare. de birou, este consideratd o posturd prea clasica-qi acade_
nricb. Este rnult prea aproape de imaginea standard din 1974.
1976 Cravata este de acum rezervati campaniilor prezidentiale.
in toarnna lui 1976 apare primul afiE al lui Mitterrancl, in u"r liber, Mitterrand se preiinte inti-o iposta zd, mar
ca rezultat al unei echipe 1a care colaboreazi Jacques
Sdgu6la. Accsta, trci ani mai tArziu, intr-o carte cu titlr-r relaxatd: un pardesiu bej descheiat, costum c.em, cu un lung
provocator, ,,Nu-i spur-reti mamei cd lucrcz in publicitatc... fular roqu, inlbgurat neglijent in jurul gAtului. F'otografiat ii
Ea md crede pianist intr-un bordel"r, relateazd prina sa fala stAnii pe care gi-a amenajat-o in Landes, el seamane cu
intAlnire cu Mittcrrand dar Ei fblul in carc vorbclc accstuia un mic burghez in faqa vilei sale: ,,Mi-ajunge... intr_o foto_
grafie cu un sat in plan indepdrtat, el dd nagtere unei ambi_
au indrurnat mllnca agcr-rtiIor publicitari. guitdli: unii interwievali par sd desluEeascd mai degrabd un
castel. $i apoi, afigul este destinat campaniei pentru ale_
*,,La seule id6e de la droitc / gardcr lc pouvoir. l Mon prc-nricr pr.jct gerile rnunicipale: peisajul rural nu e prea nimeiit pentru a
influen{a locuitorii din zonele urbane.
Unanimitatea vocilor indicd o fotografie al cdrei decor
cstc Atlanticul, qi un cer de necuprins incdrcat de r.rori.
|_. Vous lc rcndre". (n.t.) clue .je .;tri.y tlun.s lu lttrltlit i/t: Ellc ntt' t't ttit I Pari.s-Matt:h, ianuarie 1977, consacri Lrn reportaj realizirii acestui afis
Ne clitc.s 1;tt,s A ntu rnere
Senrn al vrenrurilor, publicitatea clevinc un iub;eit ac inl.orntatie.
pitrni.sle tlun.s trn brtrtlel. Pttris. Flammarion. I 979.
)6 GABRIEI, THOVEROA (' O,U U N ICAR [,A PO L IT I C A AZ] 27
Mitterrar-id, spun urrii din cei intervicvali, intoarcc spatiu sau tin-rp. ,,irr r-nai r.narc nrdsurd decdt cerul, apa gi
spatele acestor nori, t-tu se tellle dc furlunile politice. sir-nbolismul siu artrintesc dc crcatic,,, scrie Annc Siuva_
Sloganul, intre ghilimcle, ,,Socialismul, o idce care sc gcot, carc evoca qi apa t-natenti, apa regeneratoarc, apa
purificatoare ;i apcle violente (,,...oceanul exprimd puterea
agazd la drum", se adaptcaza accstei irllagini: agitalia v'irild, principiul vietii supus r-r-rortii. Sir-nbolismul aiei vio-
Occanului, fluxul, unnelc paqilor lui Frangois Mitterrancl lcnte, cea a Oceanului, estc izor-norf al luptci, cura.jului,
pe nisip. Acest text a fbst atribuit lui .lean-Pierre Chevd- depiqirii. Cine a ilrfiuntat nlarea cu rechinii qi <temonii
nelnent, insd Philippe Maraninchi, directorul de creatic' il siri, cu valurile sale infiordtoare atAt de greu de rizbit... se
revendicd: ,,GAndul rneu gravita in jurul a doui idei: lungul zice la capdtul luntii gi a trecut dincolo..r). Satul
ci a a.juns
drurn al lui Frangois Mitterrand, faptul cI rcuqise sa-;i
va sugera n-rai degrab6 Frauta profundd, dor-r-rinantd (in
invingi irraginea negativd dc politician din titnpul celci clc istoria natiu.ii franccze, cherrarea spatiului deschis eite
a IV-a Republici qi si se identifice de Ia C^ongresul de la rareori ascultatd; Girondiuii 5i Ludovic-Filip au adus acele
Epinay cu'ascensiunea Partidului Socialist. in ceea ce pri- clipe rare cAr-rd lara porturilor a dominat tira cAr-npurilor)
ctem5, reintoarcerca la pdtn6.nt, pdmAntul hrdnitor.
veqte vaiorile umaniste, in-ri vcnea in gAnd fraza lui
Saint-Just: <Fericirea, o idee noud in Europa>>"r. Sloganul
realizeaz\, sinteza.
Afiqul cste tot politic -cupotoatrtdcecusveArnetaulliz,,aSsoeciianlis1n9-i7"4-. 1979
dar nu mai are legdturi
Fotografia de buletin a rdtlas iu umd ;i dc aceasta datd f.,i.i.leL?lu?i lM:gi:trtielerraenudropaevnAenddipne1f9u7n9dsael vor utiliza fotogra_
personalitatea lui Mitterrand se impune in decor, uu
un sat, sau in iaga
stAnii sale. Decorul rural nu se potrivea cu alegerile rnuni_
nrai trece in spatele ideilor. ,,Eu nu sunt cdliiuza", spuscse cipale, dar corespuude acurn slogar-rului
Mitterrand. Agenlii publicitari nu au linut searlla dc mo-
destia sa. lar el nu li s-a impotrivit.
,,Pentru Fran!a
E,ste prototipul a ceea ce Bernard Cathelat 9i Robert Fduriti E,uropa cu socialigtii.,.x
Eoguy2 nurnesc ut-l ,,mesaj de Arhetipuri, concentrat asu- zi.ntCduuriro-rss, apteinntrucaVreicvtoiar laFeerefnrucrz-in, o,,asscde,naiaar leMgiottreicrdrarnedprel_e
pra universului emilStorului, departe de masa alegdtorilor vorbeqte agricultorilor..."2. Dar e indoielnic cd p.S. a tinut
chemali numai sd admire gi sd creadi, este un t.r-resai in sir consacre un afig nafional acestora, care nu constituie
registru imaginar a c6rui valoare addugatd este de llatura
irafionali gi a c6rui modaiitate de comunicare este de natu- clcctoratul sdu favorit gi care sunt din ce in ce mai pulin
nl-rnrerogi in societatea francezra. La alegerile europene
rd emolionald". Liderul de opinie al P.S. pozeazd,,in fala
imaginii universale qi eterne a naturii pure qi puternice (...) trcbuie r.nai degrabd, cur-n aratd gi sloganul, pus6 in valoare
Valoarea addugati a personalitilii sale constd astf-el intr-o icleea de Franta: pentru ea se construiegie Europa. De
virtute de necontestat gi unanim respectatd, parte a patri- luceca s-a ales o irrraginc rurald, de intoarcere la iivoare,
moniului cultural comun, dincolo de clanuri qi partide,
superioard ideologiilor, deasupra gAlcevelor intre adepli". sr.rgerAnd rdddcinile gi totodatd savoarea tirii: ca nrerge la
Al9ie8slts,u,mb efosmajradesaAtruhluei.tipJdurrmi" uvlaOfcieareniunlutdi lninit'Jin6 1979 qi
este ut.l inir-r-ra tuturor francezilor, dupa curr it-naginea unei piduri
rrr fi nrers la inima gen.nanilor. Este cvocatd mitologia na-
peisaj francez (in Landes) dar ar putea fi de oriunde, in tior.rali gi in fa(a acestei reprezcntdri Mitterrand ae data
1, in J.-M. qi P. Benoit 5i j.-M. Lecl't, La poliriclue a dl'uaJMfiacyh,e,19',8A6t'i,Se L /tigtn e.s de 1a Publicite l.igure.s clu Monrle, paris, pUF, 19g7.
1965-1986", Editions
electorale qi publicitate politica ' ,.1'our la Iirance / l.'aites I'Europe avec les socialistes,,(n.t..1
2. Styte.s de Pttb,,,60 manieres de communicluer", Paris, Editions ' ..llsthiriclLre sociale el pict,ralitd,,, it'r La S.cidle el le.s hnoge.s, paris,
d'Organisalion, I988. l)idicr 5i llcole Nornralc Supirieure de St. Cloud, colecti:i,,Essais,,,
1981.
I- l28 G,t B Rt f, IOT I 1-: R O h', (: O,44 U N I CA REA PO L] T ICA .42 I
aceasta cu bune qtiinti... std la pArrdd, perltru a-l cita din stsIlpciitecs1leiotetrsdgds1N.ee1ao,1rAur'av1iurndne4unrvda.sr"raei-sirirancirspnFi-dtarctssorarsdinirhcrtge_ccleoiur,teallvion*slloeLu+tgudr.i.iibncDmacciMdSaaa.adtirrrtiicclt,Fccepeci6aprasorenrttnaeirrrdrcsriicifrvuocdcd,eoacar,aSinrtoutdbva7ioolaiatnrrdlg-dddcnidii,noirnelnvealtsoecuopindcnadirrscsmntteiuateu/aga,lbneciigt-sacl*"iieirv*ndSipaesfedi-rjrtieMeeulppojaaltaeour.',aSiltiupoictinaiot.iciitlusidi;dr__d;c,i
llou pe Fercnczi. 1988
tsste iardgi vorba dc un afig politic: trar-rdaflrr'rl apare in
sidrnilanotggcuDaardenareeu.faliSnFcederataodnsrugutcioleditsaiotMltuicilactutamei.nrprdUaainnndi-aepdtruiIimlZnecrdsdatfeoin;bpuicreoeicqiqeti,esdapdinuneunteundllneeadsp_eeeirrrc_ieoarzrtar_dudrdcliitn_ii
collr-rl din dreapta, -itls, irr slogan se gdseqte cuvdntul
GENERATIA
,,socialigti": acut.t.t ir-t fi"untea listei P.S. cstc Mitterraud, trtt MI-f TERRAND
;;eful Uniunii StAngii care trebuie s6-qi netczeascd birTc
ir.naginea. Existd insd o continuitate, Mitterrand cel din -gircva.nrinaaufe^glenzavdA.Afaoutdip.lcilelurlaaeduioignessoiffttdiiieManlolcepaiadia'erttslearteeeiadtdzserfeeetsrnifdqawoidgumrnp6ndi-iedonaq'i,,nntdtairrcdeciiedcvleaierdgttissii'g'aneeqrcgstpmiomrcudpp,nunpuervrecarelsnleaaruszaatnztmirranfdaupeccte,bdleaecgiunirlsat;epetntqnreruinidossirpueitifrduoieeplcavrnunarrieteeelrtuhnrie,zzluliouzceduseuunirnpoilteMrucarpeanninriagabtairttezldi.n.eiln6sdeedr_.tiNcrnapacioctmtlueaanra.lrniradenece-
'79 cste identic cu cel din '76, acelaqi pardcsiu, costLul1, de detaliu (din '81 er a ocupat un roc din
fular. pe afiqe. ce in ce mai mare
panouri). Salofgoasntutlo, tcurrmraai j.upsrccuzlee,nt, qi_a cxtins spatiul pc
l98l
FRANTA UNI'fA,
Votn reveni, in capitolul url.ndtor, asupra carlrpatrici
tcI9i1)irs9lrn:o.et:8ep?grlre.,.iFndrLM9raiana:nitt:rettaaeBp,.r5edriaaIbnfvbn6oeodtnlat,e9epd8aopSazzrlehdalbeqocarciwanuds,tinnrnfuaeutue,lmrarlnernaei,Fusileriluuaaannnrsaeedgcluaeemaignafsaidednaiirudtirlilna9nretidgu;cprgdlriitlr,"e_i.raM"nlalegeitg"trgtv,ieitioogitrr"_iru.eanelisnugditnd_eie
hotdrdtoare, cea care se va incheia cu infrdngerea Prc;c-
dintelui in func{ic, Valcry Giscard d'L,staing 9i cu victoria I Vivre itutrement (n.t.)
lui Frangois Mitterrand. Mai multe afi;c vor lllarca accastil | + D'abord I'enrploi (n.t)
campanie, dar cel mai important este cel carc a ptts c:rllilt
prin-rului tur al cat.npaniei, cu sloganul cle-acutr celcbrtt:
,,Forfa lini9tit6",
iar ceva nrai jos,
,,M ittcrrand Pregedi nte. "
S6gudla il comenteazd ,,...inaintea progralllului, sul'lcttrl.
Dupd afigul fizicului, afiqul caracterului. Revcla{ia rcalitat-
tii psihologice a lui Mitterrand. Afi;ul care va face dilL'-
ren{a. Cum sd rcprezinli r-nai uEor otnul liniqtit, dccat
prir-rtr-o fotografie liniqtiti a lui Frangois Mittemand in tatrr
tisericulei din satul siu.r" intoarccrca la glie, in plirr
Morvan, la 11 kilor-nctri de Chdteau-Clhinon. AfiE;r-rl cstc
dublu, de 8x3, o supraf'a1d intinsd dilr care Mitterrarlcl lltr
ocupd decit un spa{iu lir.nitat: ochii privitorului ttrtlrllr'csc
peisajul, care nu cstot.t-rpeazd chipul car.rdidatultri. lpoi
citesc sloganul, percep for-rdul tricolor, insd ccle trci citlot'i
sunt sentinuantate, prccul'l"t cenugiul dcschis al costtrrtrttl tt i .
pasteluri calde. Este o constructic in profur-rzinlL', l)elrtrrl ir
imprumuta terminologia lui Penintlut, pcrsona.itrl cstc
introdus intr-un cadru in care este suslinut dc dccor. ('clc
doud textc sunt scrise cu litere r-nici (r.nai bar.ralc;i rtrrri
pufin gocante, iau partc la liniqtea din -iur).
l. in La politiqLrc A l'u//ithc, op. cit. I)aris.Lallirrrt. l')/l
2.Cicorgesl)6ninott.,.L'rntclJigencedelapublicitd".
30 (;,.IBRIEI, THOTEIION DE LACAMPANIILE
Roucas - Collaro - Ar-t.radou dc pc postul 'fF-1, Mittcrrand MOMENTANE LA COMUNICAREA
nu r.nai este uut-uit decAt Dumr-rczeu. intr-adevdr, afi;ul nr.r
lasd scnzatia unci sacralizlri a lui Mittcrrar-rd'? Ctlt.t.t si uu PERMANENTA
fle realcs un Preqcclinte deja intrat in Pantcon, gi rrtt ca
turist (ca la investitura din 1981), ci in calitatea irtcoutcs- ... La c'e ajuld loale asle1?
tabill dc locuitor, ca acuru?
- Doar la un ltrcru, splrse gurcrn(tlortrl .fir'i-t nic'i o
Alegdtorul uu sc uai gAndegtc sd-9i l-rotdreascd singur
viitorul, ca in 1965, sau sd i se dea puterea, ca in 1974. Nu ezitare. Sd cloveclinr cii Ttulent rezisla. Poate cd pat'c
drumul cste acut-t.t iurpoftant, ci cilduza. Treptat, s-a l11o- curios din pat'lee mea.sii o s1tuu in c/intinctttct a.rla, clar
delat un alt Mitterrand, courunicarea politicd deplasAn- sislemul e bun. Dacd cuntvo candiclatul,.fumilio Si sta-
tul sdtl ntajor nu pol rezista, e ntai bina.scl .se obsets,c
du-se cdtre cea, in tert.trcni aproxil.nativi, a suveranului. in tintpul campuniei, nu la Cusa Albd.
Gregory McDonald
Fletch et les.fentnte.s norte.s (,,Fletch arrd thc Man tvho")
Cea rnai bund publicitate pentru publicitate o facc publi-
citatea. Sd contdm pe ea pentm a-qi perpetua propriul rnit.
Dupd cum arn vizut, pelltru Dichter sau Bleustein-
Blanchet publicitatea estc aproape un nou umarnisr.tr * fhri
indoialS cel al timpului nostru. Cu r-nai putini cmfazS, algii
afin-nd cd publicitatca este ca aerul, cd. nimic llu sc poatc
crca, construi, reugi, fic ci e vorba de promovarca unui
produs, a unei organizagii, a unui partid sau a ur.rc'i pcr-
soane, ibrd apelul la cunogtinfele ;i expericnta spccialig-
tilor in comul-licare, ce au ajuns indispensabili.
S-a ajuns pAnd acolo incAt astdzi mai r-nult se discuti
clespre r-nodul in carc surlt purtatc campaniile clectorale
dccAt despre ideile pe care le translrit. Mass-media co-
nrenteazd mai degrabd tactica unui candidat dec6.t pro-
grarnul sdu in ceea ce privegte locurile de r.nunch, educalia
sru r.nediul...
32 GABRItII, THOVERON ICO 14 U N I C/\REA P O LITIC.A AZ 1l
CONSTJLTANTIJL IN apdr", ,,Licge, te iubcsc" ce ii fusescri propuse), cealaltd
COIVII'N ICARE POLITTCA. . .
r-nai clasici, cu fbtografii ale prir,cipalilor car"rdidali dc pc
Aceastd perseverenta in a acorda o irnportantd r-nai
lista U.P.L. Edouard Close cstc rcalcs: Scgr"r6la colrplmc o
mare fbrmei decAt cor-rtinutuh-ri estc rezultatul unei inde-
lungate practici a consultantilor ir-r domeniul comunicdrii agendi a victoriei. Itardor.r, protesteazd Bongrand, Michel
politice. Acegtia au cdpdtat obiceiul de a duce doud cam-
panii la vedere: a lor gi a clientului lor. Trebuie sd se Etie Foret estc cdaenldaidualttuirl-naul lcdsrcr-rriuntiunm. 'iIr'odactivolutumrci aa crescut ccl
cd succesul ur-rui car-rdidat se datoreazd in principal operei r-nai r.nult a cAgtigat.
lor, gi cd lird aceasta ar fi dezastru.
toatd lurrea trebuia sd cAgtige, intrucAt toati lumea avea ul1
Desigur, daci lui Michel Bongrand i s-ar spune: ,,dum-
neavostri l-a!i lansat pe Lecanuet", el ar rdspunde, cu cor-rsilier excelent.
sinceritate: ,,ba nu, el m-a lansat pe mine". Cici car.npania
candidatului centrist din 1965 era o modalitate de a de- Realitatea este cu totul alta.
nlonstra capacitatea societAlii,,Services et M6thodes",
astfel incAt clienlii r-r-rai instdriti - gauligtii - sd apeleze la ...$r cErLAr-Tr
Bongrand data viitoare gi sd o pld.teascd sculxp. Desigur, consilierul este indispcrrsabil. in capitolul pre-
De asemenea gi Jacques S6gu61a gi-a clddit renumele cedent am cor-lstatat profesionalizarea colnunicdrii poli-
tice. Aceasta reclar-r-ri deci implicarea celor mai bur-ri, cclor
de agent publicitar pe campaniile gralie cdrora, dacf, ple- mai mari profesioniqti. Insd potrivit lui Frcd Barnes, c1e 1a
cdn-i urechea la ce vrea el sd se in{eleagd, Mittcrrand a New Republic, consultantii politici nu sc situeazd decAt pe
devenit Pregedintele Republicii franceze: el este oricAr-rd gi
oriunde dispus sd istoriseascd ce a lEcut gi ir-r ce fel. $i r-ru locul al cincilea in icrarhia factorilor carc influenleazd
mai sunt multe secrete de fabricare care s6 rdr-ndnd nedes-
rczultatul unor alcgcri. $i el ofer6 clasamcntul: candidatul,
tdinuite in conferinlele, articolele, cdrlile in elaborarea n-rediul politic (Republicanii nu cAqtigd la Chicago: acesta
este fieful democratilor, iar consilierii taberei adverse nu
cdrora actorii comunicdrii politice se dovedesc fecunzi - ei pot schir-nba aceastd situalie), starea politici a mor-ncntului
(un liberal va avea mult de furcd intr-o perioadd ?n carc
simt nevoia sd trdiascd in strdlucire, orbindu-gi clientela. Republicanii au vAnt din pupa), banii qi in sfArqit, ultin-rii,
consultarrlii.r
$i chiar cAnd liderii de opinie parizieni coboari la fard sau
se expatriazd, ei 1in legdtura cu principalele r-nijloace de Existi chiar pornirea de a mai reteza inci putin dir-r
informare din Fran{a care trebuie neapbrat sd contir-rue a le irlporlanla accstora din urmd, aqczAndu-lc in fald un alt
cAnta faptele de vitejie. in octombrie 1982, Micl-rel Bon- factor csen(ial: partidul, activigtii, simpatizantii sii.
grand gi Jacques S6gu6la - tot ei - sunt invitati pentru o
Deci, prin-rul pe listd, candidatul. OricAt ar fi antre-
confruntare cu ocazia alegerilor locale in oraqul Liege, pri-
r-nul in slujba listei carlelului liberal/social cregtin U.P.L., norui de bun, dintr-un n-rdgar nu iese in veci cal de curse.
,,Uniunea pentru Liege", condus de Micl-rel Foret, al doilea
?n slujba listei prir-r-rarului socialist, E,douard Close. Ei Anur-nite defecte ale ornului politic pot fi car.nuflate, dar
pregdtesc, scrie l'Expre,ss, alegerile r.nunicipaie franceze,
intr-o repetilie belgiand. E,i duc doui carrpanii intrucAtva dacd tarele sunt prea nulreroase ele vor sf-Argi intotdeauna
contradictorii, una sentir-nentald, cu ir-naginea unei fetile gi
prin a fi remarcate. Deci pAr-rd la un-nd este mai irrporlant
cu sloganul Liege vct trdi pentru Edouard Close (care a
pentru un consilicr sd-gi aleagb un candidat bun, al cdrui
respins, totugi, sloganurile, ,,Liege, te zrscult", ,,Liege, te succcs se va rcpcrcuta asupra lui, dccit pentru un candidat
s5-gi aleagi un consilier bun, carc rru ii va aduce decAt ur-r
:uplinrcnt lirrritat dc r oturi.
l. Frcd Barnes. ,,I.e nrvthe des consultants politiclrres", in Dos,siet' Pt'ti.ti
(lentielle 88. Metl i a.s I'r t t r v t i t,r, ianLrarie-r.nartie I 988, nr.9, pag. 1.1 1 - 1 52
GABRIEI, TI.]OI/ERON ICO 14 Lt N ICAREA PO LITICA t\Z
Urmeazi mediul politic. Un car-rdidat poate profita de 30000 de fianci, apre ciazi un fost colaborator al lui
rclativa flexibilitate a electoratului, cA;tiga voturi dir-r Thierry Saussez(...). Cirrd invenlia sloganului este clato-
rati str.rdiului vreunui psiholog sau uuui sonciai evazir,, sc
rAndurile ezitantilor, dar nu poate invinge adversitatea de trcce de indatd pragul celor l0 miarer." De uude epidcmia
principii a anur-r-iitor sectoare de opinie. Dacd acestea ciir-r dc fachu'i false ;i altc procedee discutabile de a finanta o
urrl5 sunt ir-r majoritate, obiectivul este aproape cu llepLl-
cornunicare costisitoarc: trcbuie gologani...
tinti de atins. C-andidatul se izbcqte dc o rigiditate nega-
De asemenea e nevoic dc o organizafie politici, de
tiv6: unii alegf,tori nu vor vota uiciodatd un anume partid activigti, de prieteni. O organizafie care si se ocupe cu
sau candidat. strAngerea fondurilor, atAt de trebuincioase. Care sd asi-
gure qi campania pe toate planurile qi sd stea in preajma
Studiul rezultatelor alegerilor prcccdcnte arati limitelc alegdtorilor. O structurd de betor-r, cu rar-nificafii pe tot teri-
intre care acestea oscileaz6. Ele nu se pot deplasa prea toriul francez, iatd ccca ce ii lipsegte lui Raymond Barre la
r-nult. Sondajele vor putea stabili cu aproximalie cele r-nai alegerile prezidenliale din 1988. La staftul calupaniei son-
daielc il agazd inaintea lui Jacqucs Chirac; dar de indati ce
vulnerabile segmente de opinic ;i celc mai susceptibile de
a-qi'fsoctl-rsimorb-radacjoelme pcoormtaumneicndtulqie I ectoral tradili onal. rotilele bine unse ale gauiismului incep si se ?nvArti,
starea momen-
politici a situalia se ristoarnd, cu atat mai mult cu cit unele partide
tului, gi aratd ci Giscard este ales in 1974 de o Franfd cu ce s-au declarat in favoarea candidatului centrist (Partidul
spirit de aventuri, iar Mitterrand in 1981 de o Franld pe Republican, spre exemplu) nu il suslin decAt sub constrdn-
care crtza o reorienteazd spre cerltnl qi care iqi cautd un gere, cu jumdtate de gurd.
pbrinte; vom mai aminti despre aceasta in capitolul de- Desigur, in aceastb situalie, opinia publicd are ter-rdinle
dicat publicului car-npaniilor. Dar un candidat nu se poate de a respinge partidele cu tot cu rezolugiile lor; este cazul
apolitismului lui Robert Vigouroux gi al discreliei cattrpa-
confomra tuturor capriciilor climei politice, nu poate, vonl
niei sale, care vor determina realegerea sa in functia de
r-nai vorbi, sd-qi schimbe imaginea lbri riscuri, dupd toa- prin-rar al Marsiliei in 1989, intr-ur-t mornent in care pentrLr
un primar comunist recAgtigarea acestei pozilii inseamnd
nele opiniei publice. Jilnmy Carter este ales PreEedinte al excluderea din partid. De aici, la cAtva tirnp. tentativa
Statelor Unite in 1976 intr-ur-r moment in care alacerea refon-niqtilor dreptei, a lupilor tineri gauliqti sau centriqti,
de a profita de o stare de rloment neprielnicd aparatului
Watergate fidmAr-itd ir-rcd viala politicd american5: candi-
politic, pentru a scoate pieptul in fat6^gi a deveni astf-el
datul afiqeazd o candoare angelicd, vinuli creqtine. o rigu- personalitlli de importanfd nafionali. Insd tofi posedd o
bazd, un aparat locale sau chiar nalionale, unii sunt pri-
rozitate morald care au toate atributele, la acea datd, pen- n"rari in orage mari, allii prcgedinli de cor-rsilii regionale.
tru a seduce. Patru ani mai Idrzru, in circurnstanle inter-
Echipa celor devotali care il inconjoard pe qeful de par-
na{ionale grele, gentiletea sa disparc gi este ncvoit sd-i ce- tid sau pe candidat riscd sd intre in divergen{d cu expe4ii
in comunicare; nefolosind acelagi limbaj, pot apdrea intre
deze locul unui Reagan aparent in largul sdu in rolul ei n-rari greutili in a se ?ntelege. Dar ei se compenseazd
cow-boy-ului rdzbundtor, justiliar ;i triumfbtor.
reciproc gi ciocnirea dintre ei poate produce scAnteia suc-
Este nevoie de bani - carnpaniile sunt din ce in ce rnai
cesuiui.
sclrmpe, fie gi numai pentru cd trcbi"ric pldtili constiltanlii
politici. Intr-o anchetd a revister Le Canard Enchaind Activigtii gi-au ldcut o regulS din a aminti consilierilor
intitulatd Vices de Ptrb* se ridicS. un^col1 al corlinei trase - gi, daci e llevoie, candidatului - cd nu nunrai atragcrea
peste tarifele practicate in Franfa: ,,In 1982, agentul co- l. Paris, martie 1989, in capitolul ,,1-es ripr.rblicitaires", pag. 46 5i 57
r-nercial Bernard Krief a solicitat 5000 de franci pentru o zi
de consultanld. in 1984, G6rard Col6 pretindea 5500 cle
franci pe zi. Ast'azi s-a depdqit sur.na de 6000 de franci.
Crearea unui slogan poate acluce n-rult. intre 20000 ;i
* Vicii rlc Publiciratii (n.t.)
l4 G,11}RIEI. THOTERON IC: O ]4 ( ] N I (: A R F,A P O I,] T I C:.,.\ .\Z
LJn.ncazir medirrl politic. Un candidat poatc proflta de 30000 c1c I'ranci, aplcciarzi un fbst colaborator al lr"ri
relativa flexibilitate a electoratului, cdgtiga voturi dirr
1-hicrry Sausscz(...), CAncl irrventia sloganului cstc clato-
rAr-rdurile ezitanlilor, dar nu poatc inr,inge advcrsitatea dc ratd stuclir-rlui vreur.r.ri psiholog msaiaureurr-.r"uiDsconudnacljcccr.p'aidzicr,n.risac
trece de ir-rdatd pragul cclor l0
principii a anurlitor sectoare dc opinic. [)acd acestear clin
umid sunt in r.na.joritate, obiectivr-rl cstc aproape cu llepu- dc fac'ttu'i /itl,re qi alte proccdee discr"rtabilc clc- ii flnanta o
tintd de atins. Car.rdidatul se izbcqte c1c o rigiditate llega- cor.nunicarc costisitoarc : trcbuie gol ogau i...
tivd: unii alegitori nu vor vota niciodatii un anume partid Dc asemenca c ncvoic dc o organizatie politicir, cle
activiq;ti, dc prieteni. C) orgauizafie carc si sc ocr-rpe cu
sau candidat. strAngcrca fbndurilor. atit de trebuirrciclasc. Carc sI :rsi-
gure q;i car.npania pc toatc planurile qi si stea in preair-na
Studiul rczultatelor alegerilor precedente arati limitele
intre carre acestea oscileaze. Elc nu se pot cleplasa prea alegitorilor. O structuri dc beton, cu rar.nificaf ii pe tot teli-
mult. Sondajele vor putea stabili cu aproxit-uatie cele rrrai toriul francez, iatd ceea ce ii lipsegte lui Ra1'r.nond Barrc la
vulncrabilc scgnlentc de opinie gi cele r.nai susccptibile de alegerile prezidentiale din 1988. La startul carnpenici srrn-
a-;i-lsochtirs.ro-rnbadacjeollerpcoodra.rm-rucnnictdulEci Isetcatroeraal tradilional. momen- dajclc il aqazd inaintea lui .lacques Chirac; dar dc indatir ce
politici a rotilcle binc unse a1e gaulisr-rrului incep si se inv6,rti,
tului, qi aratd cd Giscard este alcs in 1914 de o Franld cu situalia se ristoarni, cu atiit mai mult cu cAt uncle partide
spirit de aventuri, iar Mitterrand in 1981 de o Frarrfd pe
ce s-au declarat in favoarca car,didatului centrist (Parlidul
care criza o reorienteazi spre ccntrlr qi care iqi cautd un Republican, spre exerlplu) r-ru il susgin decdt sub constrAn-
pirir-rte; vom mai aminti despre aceasta in capitoh-rl de-
dicat publicului can-rpaniilor. Dar un candidat nll se poate gere, cuiumitate de gurd.
confon.na tlltllror capriciilor climei politice, l-)u poerte, voltl Desigur, in aceastd situatie, opinia publicd are tendintc
r-r-rai vorbi, s6-qi schir-nbe irnaginea thrb riscuri, dupd toa- de a rcspingc parlidcle cu tot cu rczoluqiilc lor; este cazul
nele opiniei publice. Jir.nn-r.v Cadcr cstc ales Pregedir-rte al apolitismului lui Roberl Vigouroux gi al discrclici canrpa-
niei sale, care vor deten-nina realegerea sa in fur-rctia de
Statelor Unitc in 1976 intr-un lnolrent in care afacerea
prirnar ai Marsiliei in 1989, intr-un momel-lt in care pelrtr-u
Watergate frir-nAnti incd viala politicd americani: candi-
un prir.nar comunist recAgtigarea accstei pozilii inseanrnd
datul afiEeazd o candoarc angelicd, virtuli creqtine. o rigu-
cxcluderea din partid. Dc aici, la cAtva tin.rp, terrtativa
rozitate r-norali carc aLr toate atribr.rtclc, la acea dat5, pcn-
refon-nigtilor dreptei, a lupilor tineri gauliqti sau centrigti.
tru a seduce. Patru ani r-nai tdrziu, in circutnstatrtc iutcr-
r-ralionalc grele, ger,tilelea sa dispare qi este ncvoit si-i ce- de a profita de o stare de rlornent r-reprielnici aparatului
deze locul unui Reagan aparcnt in largi,rl sdu in rolul
politic, pentru a scoatc picptul in fatS^gi a deveni astfcl
corv-bo1,-ului rdzbundtor, justitiar qi triur-nfbtor. pcrsonalitili de importanld r-rafionald. Insi toli posecld o
Este nevoie de bani - carrpaniilc sunt din ce in ce mai bazd, un aparat locale sau chiar nationale, unii sunt pl'i-
scurnpe, fie qi nur.nai pentru ci trebuic plitili consultanlii rurari in orage mari, allii preqedinli de consilii regionalc.
politici. lntr-o ancheti a revistei Le Canarcl Enchuine
Echipa celor devotali care il inconjoard pc gcful de par-
irltitula€ Vice.g de Ptrb* sc ridici un colt al cor-tinci tresr-
peste tarifele practicate in Franfa: ,,in 1982, agentul co- tid sau pe candidat risci sd intre in divergenld cu expcrlii
mcrcial Bernard Krief a solicitat 5000 dc franci perrtrr-r o zi
in comunicare; nefolosind acelaqi limbaj, pot apdrea ir-rtre
clc consultanta. in 1984, Gerard Cole pretinclca 5500 dc
frar.rci pe zi. Astdzi s-a depiqit suma de 6000 de franci. ci mari greutSli in a se infelege. Dar ei se cor.npenseazd
rcciproc qi ciocnirea dintrc ei poate produce scAnteia suc-
ccsului.
Activigtii gi-au fhcut o regulb din a an-rir-rti cor-rsilierilor
Crearea unui slogan poatc aduce rrrult. Intrc 20000 5i ;i, daci e nevoie, candidatului - cd nu nuurai atragel'ca
Vicii ale PLrtrlicitartii (n.1.) I l)aris. tnartie I 989. in capitolul ..Les ripublicitaires", pag. 4(r ;i 57
GABRIEI, Tf]OI/ERON C O I1I L] N I CAREA PO L.IT ICA AZI )7
voturilor conteazd, ci gi prorr-rovarea unor idei, a unui pro- ,,giretlicuri", utilizabile oricAnd gi oriundc ;i care se preslr-
gran-r; activiEtii tin sd fie spuse unele lucruri pe cale corrsi- pune cd trebuie si dea roadc intr-un loc dupd cc au fbcut-o
lierii ar prcfera sh le treacd sub tdcere, pentru a nu leza pe
nimeni, activiqtii sunt in jurul omului politic tot atitea gdr- in altul: ,,Trebuie s.i impunen fon-ne clectoratului. Aceste
zi de corp cu loialitatc oarbi care apird doctrina. Dacd se fbn-ne rdmAn in cscntd neschimbate in r-nintea tlitllror.r"
Astfel, firma Josepli Napolitan Associates sfbtuia in ace-
afl6 in contact cu baza electoratului potenlial, ei ii ajutd pe lcagi direclii (spre excn-rplu s[-gi inciruntcasci pf,rul, ceea
specialiqtii in cor-nunicare sd se stabileascd pe direclia cca ce dd o noti de bundtate cl-ripului pe micul ccran) pe Por.r-r-
bun6. pidou in Franta, pe Marcos in Filipine, pe doamna Laporle
CAVIPANII DIJPA I\4E,NI U in Qu6bec. O agenlie de publicitate electorald, in special
SAIJ A LA CAR:|E
dacd sc ocupd de m:ri r-r-rulfi candicla{i, are tendin{a de a
Consilierul care are succes are gi ofefie de colaborare lucra in serie, ca pe bandd ru1ant6, ceea ce evider-rt implici
la nurlcroase campanii, in r.nulte t5ri sau zone, pentru l-lumeroase riscuri...
rnulti candidali - sau chiar partide. Logica ii ii-r-ipune sd se
PLANUL DE CAN4PANIE,
adapteze la orice situatie, sd nu intrebuinleze un vocabular
de dreapta pentru un partid de stdnga, si-qi dea sear-na cd o Odati consilierii 9i activigtii mobilizafi, incepe cam-
pania (totalitatea operatiunilor previzute in functie de ur-r
campanie nu se poarti in acelagi mod cAnd scrutinul e obiectiv prestabilit). Iatl-ne deci impresurati de ten.neni
proporlional gi cAnd e rnajoritar... insi rentabilitatca finan-
belicogi; gi vor-r-r mai vorbi despre tintf (totalitatea alegdto-
ciari a activitalii sale ii sugereazd utilizarea precumpd-
rilor vizafi), despre creneluri, despre strategii; pe scufi,
nitoare a procedeelor cu efect verificat, a Eiretlicurilor ce vocabularul militar, pe timp de pace, devine apana.jul spe-
se vAnd de n-rai r-nulte ori, care vor da car-npaniilor pe care cialigtilor in comunicare.
le-a condus un aer de familie, gi care vor fi ,,enrbler.na" sa.
Astfel liniulele oranj gi albastre care intdresc sloganurile Campania necesiti un plan. Un plan ce va cuprinde ur-r
din campaniile P.R.L in Belgia se asemini cu cele albas-
tru-alb-rogii care marcheazi afiqele R.P.R in Franfa: sd fie calendar, divizAnd acliunea intr-un numdr de etape,
oare aceasta ser-r-indtura lui Thierry Saussez gi a agenliei fieciruia revenindu-i ur-r public prioritar (cAnd ur-i public
sale ,,lmage et Stratdgie" - sau accgtia din urrni ar,r vAndut apafte, cAnd un public global), teme, argulrentele ce tre-
buie dezvoltate, in finc mijloacele (cu prccidere nrass-
P.R.L-ului o car.npanie la rlAna a doua, care ii ser-vise deja
media) necesare. Un plan.judicios constnrit, precum ccl al
lui Chirac, dar au incl-reiat in mai pulin de patru sf,ptdrnArri
(vom rcvcni) o campanie dc afigajc construiti exact dupd nnui discurs de la ir-rtroducere la plcdoarie; sau dupd
tiparul celor care in Fran{a dureazd cAteva luni? regulile r-raratiur-rii, cici poate istorisi qi o intAn-rplare.
Jacques Benjan-rir.r face deoscbirea intre ceea cc nu- Calendanil implicf, o duratd. Czrre nu e intotdcauna
rneqte structuri de imagini deschise qi inchise. in primul disponibili: dizolvarca unei adundri parla"rlentare, decesul
caz se mizeaz'a pe integrarea ac!iunii intr-o strategic r"rr-rui Preqedinte al Republicii declangeazi alegeri antici-
electorali globali, acordAnd-o cu progranlul partidului, pate, cc constrAng partidele qi oamenii politici si puni pc
tinAndu-sc scama dc cclntcxtul gcncral, dc mcdiul gi irlpre- picioare o campanie intr-un timp cxtrcr.r-r cle scur1. Deqi e
jurdrilc in care cvolucazd candidatul. ir-r al cloilea, accstuia i
sc propllnc un nuurir de procedee univcrsalc, ,,trr,rcuri", ncvoie de timp pcntru rr inrpunc un rlcsaj repetAnclu-I,
rispindir-rdu-l s:rLl pentrll a-l clezvolta, innoind gi
) . ('onttnen/ on ;f ubriqtrt' trtt Ptcnticr Ministra Qtre-becoi.s. l-'ALn'ore
Montleal. 1975. lezr prinruJ capitoJ.
( ;..1 U R t tj.t l HoIl]:llo.', , r,1ll \/r lA/.| 1,,'llll( .Ll1t t9
rl ts iir;rrlliurl l 1'u u nrcnic i c, prczcntiincl cli I cri tc I c aspcctc il I c saParar-1rrt'ilccIcliurisluacitcpccliirg..rru'rQbsaiuclcil>cb>rci:cccrce'llcitoclaactbc'ru.p'racirrrtreiccdcicpil.ucctl.-srL'ruirr-lrrttiic,lccl.ocalp-rc'ocrt-ru-ricri,l.c.''rt<r:.<-'r.s-
cctiitc.ii rLl pulrcilll iu lir'rcfilrre rici r-r'r urcc,nisr-r clc rc-
rurrui prcgranr sau ulc unci pcrsonalit:iti $i, pc irarcursttl zistc'ti irr.rpotrir,'a accstci car"rp:rr.rii qi, {irrui uici o bir'r"riall'r.
canrpanie i. cslc nc|oic clc tirll-r pcl-ltrll a urnriiri cvolutia
contcrtlrlui (ninric urui r.rcsi-9ur ilccit nrccliitl ;loiitic). pcn- sc lisau invirlr-riti in:rtnr<lsf'crzi discurstrltri r-rltcrior i,-,tr-,,,.,
lcl, crau aclu5i la r'-r rrurrittr'c().rLrr. $i, cri'cl [rartic]'l cli'
lrtr u cvaluu inrpactul acliunilor inclcplinitc. llcntrtl a rcpli QLrcbcc qi-a ficut aparilia, s*a rcler,at ca proll()tol- ltcccsitr
ca purlct cu plluct adr crsan-tlui. al Qucbecr-rh-ii ca nrult cloritii patrie fcricita.
Dc ascnrcrrce- in trirnctic dc dltrati pot 1i prcconizatc CAIV1PAN IA D E, A -f AT.,q. RT-
etapc prci i nr i narc : c lr'r rpan i a clc anrbi arttli, cltrc atrtpl ascazit (lcea ce jargontrl liutre o-e-nglcl ninle$tc ,,1cesing.,. noi
clccorui, qi calr-rpania dc atatarc. carc crecazi-l suspans. t'o.rrurlubiopteeznatru:rtaiit-ai rsei:irs'ic zgi'dirrcftc cLlriozittrtca ulcc.r_
CAM PAN I A DI1 AMFJ I AN-I-A irtcrcsr-rl rntir clc problc'clc-1.rc
carc estc chcurat si;i lc pr"rnii. A attita. dultit dictiorrarul
Scopttl can.rpanici dc arr-rbianli cstc rcalizarea unci ILobcrt, i'scau'rr.rir ,,a gAdila ilttr*Llu illtLlulc fcI car-c sir
pllrroov\'ooiclc:etrcocncrintrcei-trrruini-crcsuitgroirar-rrir-ri,nsiirpaligrcreu:tri.b.i.lirp.liicclucctli'i:sccr_srtrc-tiro:
atmosfi:re in carc si flc incadrati ultcrior o lctiut.tc ttrai igairr'tirrcbcrl-iiiarll'i:rrtri-rcrrizctlccuilcceccice-vrlrrcac-n'dptaiiausinpripelisi.r,ccaLecttaiirtctaciinrescsalalcltupttrrc*5lrbit'iau'cr-ic.crcplcisisi.l.atucaltuicccabrisrr.criul.irvrrcaae.r-tC.t1icr-rcLrr:rarruirpttca'icattrli
claci rdspunsul sc lasir prca ntult aqtcptat. l{evcl:rrcir
trall$anti; ea nu precizeazi neap6rat qi ur.ur.rele produsulr.ti trcbuic si urruezc ir.r scur-t tintp atirlirii.
de aceea poate pirea o risipd. tJn exet.r-rplu concludctrt IJ' cxc'r.rplr-L c.nvirrgit.r cstc ,.p'ltct'l vcrclc.,. fitlosit
clc ..Scrviccs ct Mcthoclcs" i' I 965 pclltrll zl .tra!.c atc'tiii
este oferit dc pcstc Atlantic, in 197-1, dc campania in teri-
alesit.rilor din (ircrroblc .supra cardiclat,lui I-ccaur.rct.
toriu a Particlului pcntnl lnclepender-rti din Quebec. ln pri-
nra ei etapil, partidul rcfuzi si-gi aliturc nunrele unui slo- .clsIu.)l,ubb.nunultdcnclt-dicptpcrirnct'tcccti,ar'przrc-icarii,;zfo-irici.'vltrcr.i.rrrrrzrzr,ic,uirlpltcrcetrlic.ccdtcopruonre-*trnLdtcrlialltraior'aeinla"'iecornptactrranctrrtser.lc-rd,ct.iii1c'rnueddzrcpcuc'uroeli.t'escceits'ccbccipvrrirtcariirr.iprrzGircici.trlrczii5-'i.r-,i
cca clc-a patril zi. clatoriti unei actir"rni clc afi;aj pirat carc
gan, ,,lr.ni place in Quebec", carc urt.nireq;te sd scoati ir.r bireintelcs nu c posibild in cazul r-rnui prodtis, a :rpiirut
rrli;r-rl : <punctul lc'rclc cstc Europa, Europi cste Lccauruct>.
evidenti nu Parliclul din Quibcc, ci noul {inut pc carc vrea
('r'ccl, observi Michcl Bongrzi'cl. ci-l t()atc accstclt s'rlt
sd-l creeze.
I .lacclLrcs llcnjanti'. ('tttttrttt,,t ,n ftthritl trt r, I,t.(,1i.,t.:\lini.\/i.(
Aceastir ctapi initial5 cstc cticl.retati <lor,v profile>* de
americani. expresic^imprumutati de agenliile dc pr"rblici- ( )trttltttc oi.t_ o1t.ctl.
tate din Quibcc(...) In accasti primir f-azd trcbuia intr-ade-
vdr, dupi clur all explicat dupi cAtcva siptimAni ofltcrii
de presi ai Parlidului din Quibec t.nai t-nultor zeci de r.nii
de activiq;ti, si nu sc lansczc pc piatd produsul partidului.
ci n.rai degrabd un Quebec linigtit gi senin, dorit dc po*
pulatic. Pc tot timpr.rl lur-rii ar-rgust putini au intelcs ci
sloganul provinc dc la Parlidul din Quibcc. Cu vreo 250
de autobuzc dc la C'l'CUMr, o sutd dc panouri rutir-rc 5i
r.nai r-nulte mii de abtibildr-rri, rcspcctiv cu sute clc tricouri,
opera{iur.rea de lar.rsare pe piati fuscsc dcclan;atd. Pcutn-t
r-nultc cerdrc dc partid, accasta inscmna 50000 de dolari
,,aruncati pe apa sAn-rbctci". Insi specialigtii in cotlunicare
au ser.r.rnalat cd ,,daci sloganul ar fi fbst aliturat nur.nclui
* Prost struclurat{i (n.t.).
L C--ompania de l\-ans1;ortLrri lr Clonrunititii IJrbane' din Nlontrcrl
CO]4 U N I CAREA PO LIT ICA AZI 41
benefice in misura in care trezesc in mod obligatoriu in-
teresul unui public"r. Doar dacd nu remarcdm cd Europa,
la acea o16, gi afacerile exteme, in general, nu sunt tcnte
prea rodnice. $i daci nu subliniem cd, in timp ce canrpania
de ambiangd are un continut, campania de atAfare nu:
punctul verde putea foarte bine sb lanseze publicitatea
unei salate sau a unui deodorant.
A!i!are TEIVIE,, \/IIJLOACE, TIPIJRI DE,
Revelare PTJBLIC
---:',Li.TTEMPS!lttX;=:-- Din programul partidului sau al candidatului, din pa-
noplia de idei gi proiecte, se vor selecta temele principale,
ffigfl'*i.'',i ;"t11g i." i"':lt "(';i4t' cele mai potrivite pentm a constitui axa campaniei, temele
care la acel moment rdspund cel mai bine aqteptirilor pu-
blicului vizat. Atunci: situalia poate evolua vizibil in tim-
pul campaniei, iar omul politic trebuie sd se adapteze. $i
indeosebi in raport cu temele adversarului.
Michel Bongrand arralizeaza cAteva tipuri de axe
. politicS
. ideologicd
. tematibi2
Seleclia se face cu ajutorul sondajelor, dar sd nu uitdm
cd acestea surprind ideile unui moment dat, gi cd cei inter-
vievali nu suportd intreruperile. Adaptarea la evolufia
situaliilor pe timpul campaniei este obligatorie.
De asemenea, trebuie ca temele alese sd fie privite ca
mize politice, ca probleme pe care alesul, indiferent de
fotoliu, va avea rdgazt;J qi puterea de a se apuca sd le
rezolve. Nu trebuie sd confundim etajele, chestiunile ce
pot fi solulionate nu sunt aceleagi la nivel municipal, na-
fional, european. Despre pace nu se discutd in acelaqi loc
in care se vorbegte despre infrastructurd. Unele institulii ar
1. ,,L'image et la politique", in Gens d'Images, Nr. special 9, 1965.
2. Polilicd: stabilitate, continuitate de ac!iune pentru putere, schimbare,
innoire in caz contrar.
Icleologicd: conlruntare de idei, 9oc stdnga/dreapta.
Temalicd: proteclie sociald, locuri de muncd, nivel de fiai in Le
Marke I ing po lit ique, Paris, PUF, I 986.
12 GABRIEI. THOVERON (:O ]4 U N ] ( :A REA PO LI"T I CA AZ ] .+3
pi.rtea pdrea nefolositoare. Ci alegcrile pentr-u Parli'ltncntul REGULI GENI]RALE,
de la Strasbourg nu prea stArnesc entuziast-u sc datoreazi
r,urei pcrceplii gregitc a utilitdtii accstuia, a probleruelor pe
Legile gi tchnicile propagandei cnumcrate q;i ilustratc
care ic are de rezolvat, a puterilor de care dispunc. $i cxls- dc Jean-Marric Dourenach din prima edilic a lucrdrii salc,
td chestiuni care par a nu-gi avea locul in dezbaterilc aclu- irr 1950, sunt in coutinttare dc urmat cind ne cotlsacrit't-l
ndrilor: ecologiqtii au avut nevoie de mult tir-np pentru a corrrunicirii politicc - cu deosebire cclei elcctoralcr. Sd lc
in-rpune ideea cd problemele de mediu pot - trcbuic - sd fie
rear.n.intliet.gt-teapeocrcchleemstarai (iri-enip, ocfatarnetep,reintitlr-r-dococradintcct-tolealreeccacref:ac
considerate chestiuni politice.
Mai trebuie ca electoratul sd faci deosetrirea intre pozi- obiectul unei acliuni de propagandd si fie repetate
sub fbrme variate (pentru evitarea plictiselii ca qi
liile partidelor qi candiclalilor fald de diferitele temc alesc;
gi dacd e perceputi, aceastd deosebire sd fie avantajoasS, ir.r pentru adaptarea la necesitdlilc diferitelor categorii
detrin'icntul adversarilor. (Vom vedca mai deparle cd nu
toate sloganurile sut.tt idcntificate cu proprietarii lor de de public) intr-un progralrl sistematic ;i progresiv,
<lrept: accasta pentru ci nu ii caracterizeazd intotdeauna)' detenlinat de planul de catrrpanie,
. legea simplificlrii, cdci daci omul politic umlircqte
Oniul politic trebuie sd se arate cu adevdrat deschis unei
problen-re, sincer hotdrAt si-i gdseascd solulii 9i mai cortr- modularea mesajelor in funcfie dc diversitatea gru-
purilor pe care vrea si le convingS, trebuie sd gtie si
petent in a le pune in practicd decAt concurenfii sdi. Aceste se adreseze n-raioritelii 9i si-qi pund mesajul intr-o
aspecte contribuie la determinarea votului util- formi accesibild celor mai pufin inzestrali din punct
Tot ce s-a spus aici se va aplica 9i la pozitionare, adici de vedere material gi/sau cultural, celor r-nai slab
- parlidului - care se cte-
la aspectele irnaginii candidatului Acestei imagini informafi, celor mai pu{in interesali de viafa publicd
ii va fi
de ci trebuie scoasc in evidenld. - o r.nuncd de vulgarizare, in acelaqi timp indis-
consacrat un capitol, a$a culn capitoiul despre Text va acor- pcnsabild qi periculoasi. Simplitatea, dup5 cum a111
da un spa{iu imporlar.rt argumentelor de dczvoltat pentru vdztrt, este incd unul din cei 3S ai lui S6gudla.
p.trr"r"i in valoare a temelor. Von-r folosi citeva pagini
pentru a detalia tipurile de public, sau tnai exact pentru a ,,Doctrina qi argunrentaliai scrie Donrenach, vor fi des-
reliefa mai multe modalitdli de a le descrie 9i segmenta' compuse intr-un numAr de luncte cat se poate de clar defi-
Mijloacele campaniei sunt fondurile, care se stabilesc nite. O gar-ni largd de formule std la dispozilia propagan-
in functie de bugetul disponibil, dc publicul avut in vcderc distului: manifeste, profesiuni de credin16, declarafii, pro-
gi de instmmentele de infonnare in masi utilizatc. La fel 9i grame, catehisme (...). Afldndu-ne intr-o continui evolufie
mitingurile, serbdrilc electorale carc adun6 in special cdtre o tot mai mare simplificare, rezolulia ;i sloganul nc
activiqti gi simpatizanli, dar le intrelin entuziamul prin par cele mai scude qi mai bine brodite posibil (...). In fine,
scrisori pcrsonalizate, categoriale, adaptate diverselor in extrem, o doctrind sau un regim se reduc la un simbol
tipuri de public ce trebuie sensibilizate. Mai departe, ne grafic, iiustrat, plastic sau muzical."
.ro,r o"tpu cu preciderc de tradilionalul afiq, de diferitele
forme de exprimare scrisS, in fine de telc-viziune' care Simplificarea este indispensabild - dar periculoasd.
Roland Cayrol relateazd cum consilierul in comunicare
asldzi apare multora drept un panaceu. al lui Michel Rocard a inventat personajul Madam Michu,
alegitoare de la !ard, nedeprinsd cu politica, qi pentru cd
vorbirea naturald a lui Rocard nu era o vorbire elementari,
ir-nediat ce detlonstrafia candidatului devenea prea teh-
nic6, prea ideologicd, prea eliptic6, era somat sd se
L ,, Lois et techniques", in Lu pro1:agande politiqtte, op.cit. pag. 44-83
+4 GABR]EI, TL]OT/ERON CO ].1 U N ] CAREA P O LIT I C.,\ .42 I 15
conformeze unui foafte util ,,Madanr Michu n-ar intclege.,; adAr-rc infipte in subcor-iEtientul individului vizat perr-
dar rivnind la atragerea tuturor Madamelor Michu dir-r
Franla, ,,riscul pe care in mod cvident politicicr-rii qi_l asu_ tru a fi sedus. ,,Depistarea qi exploatarca gusturilor
md din ce in ce mai rnult nu este nulxai simplificarea pr-rblicr-ilui, chiar cu tot ce au ele mai confuz gi mai
clirir-enba.a, jldeuegluteeiahpnuoinlcitiazican,riemcaaitlsuidtii.if|i"egi pe inlelesul tuturor, ii
;i ,e.e_ absurd, cu scopul de a le adapta publicitatea qi pre-
a contagiunii: o bund zentarea unui produs, constituic principala preo-
parle din
opiniile noastre s-au consolidat in noi sub presiunea cLrparc a tchnicicr.rilor publicitilii". Se va incerca
grupurilor din care facem parle gi ale cdror valori, cu
spirit gregar vrem si 1e imp6rt6gim. Este ceea ce eludarea r-necanisnclor de rezistenfd ale publicului
teoreticiana germand Elisabeth No6lle-Neuman, res_ vizat demonstrAndu-i c6 ideile care ii sunt inoculate
ponsabild la Institutul de Demoscopie, nume$te
derivd in mod flrcsc din pdrerile sale preconcepute.
,,Schweigespirale", spirala tlcerii2: oamenii ar trdi
intr-un climat de opinie ciruia majoritatea n-ar vrea Folosirea cu succes a acestor ,,legi" nu std la indemAna
sd-i stea impotrivd, ca s6 nu se indepdrleze. Simlindu- oricdrui om politic sau activist. Ele se invali, bineinlcles,
se izolali, ei ar fi inclinali sd abandoneze propria lor
judecatE, se hcA. Astfel opinia publicd poate fi defini- prin aplicare practicd, sau in echipele organizate de parlide.
tA ca acea opinie care e liberi s6 se exprime in public Michel Noir, in Lyon, sau Charles F. Picqui, in Bruxellcs,
sunt oameni politici care au asimilat regulilc esen(ialc a1e
cornunicdrii politice, au publicat h-rcrdri desprc clc, qi sunt
perfect capabili de a concepe gi conduce propriile lor
campanii - qi de a cAqtiga.
fbrd riscul sanctiunilor, opinia ambianti pe care o AGE,NDE DE, CAVIPANIE,
simlim in
jurul nostru gi in imaginea produsd de RdmAne sd exemplificim, si relatim episoade din
campanii, sd demonstrim cum pot fi distribuite gi cum pot
mass-media - comunicarea politicd avdnd deci rolul
progresa temele qi in-iaginile in patru sau opt luni. Ulterior
de a influenla aceasl imagine. Ea trebuie si.-gi propu-
vom da gi alte exemple (unclc mai pulin nimerite), gi anumitc
nd sd demonstreze cd ideile pe care caut6 s6 ni le im_
punl sunt (sau sunt pe cale de a deveni) cele ale gm_ elemente care vor justifica ce s-a fbcut in 1981 pentru
purilor ce ne inconjoard, ale lumii ambiante. Afiqele,
broqurile de propagandi, manifestatiile compun de Mitterand, in 1986 pentru Cl-rirac, se vor regdsi in continuare
jur imprejurul nostru un fel de piscind in care suntem in text. Insi am socotit indispensabild inzestrarea cu exemple
a fiecir-ui capitol, cu evcntraltil risc de a anticipa pulin.
arunca[i... De undq conflictele intre cei ce lipesc afi_
Alegerea celor doud campanii ce vor fi prezentatc s-a
ge, in goana lor dupd un spaliu c6t mai mare. $i une- datorat succesului de carc s-au bucurat. Cici nurnai prin
ori conflictele intre desenatorii de graffiti, pentm ca
simbolul partidului si fie pe toate zidurile. Dezvdlui- victorie colxunicarea politicd e eficientd (aqa cum valoarca
unui bun candidat sc rdsfrdnge gi asupra consilierului sdu).
rea rezultatelor sondaielor ,,bune", in mdsura in car.e Buna desfbqurare a car-npanici tinc dc convingcrea nestr6-
se prezintd ca gtiinlifice, are aEadar o importante va- mutatd, confirmati dc toate ser-nnalele cd la celSlalt capdt
loare persuasivd: ele ne indicd atitudinile majoritare... se afli triur-nful. O tacticd victorioasd nu se schirnbb, gi fi-
rul (filmul) discursului poatc fi derulat a$a curx s-a pre-
legea transfuziei, care pretinde politicianului sd se
bazeze pe un substrat preexistent, sd adere la com- vdzut, ir-r conformitatc cu planul stabilit.
plexul de mituri, prejudec6!i, credinte cele mai
Dir-npotrivi, cu cit ir-rfrdngerea se contureazd r-nai clar,
..La Nouvelle Comntunication Politiqr,re", op.cit.
;i sonda.jele indici stagnarea sau inrdutSlirea situatiei, cr.r
Die Schweigesplrale, Munchen gi Zurich, R.Riper, 1980. A se consulta
o sintezd a autoarei insiigi in ,,Spirala tlcerii, o teorie a opiniei publice,,,
in Le Nouvel espace public, op.cit., pag.l8l-189.
t.16 G.4 R Rt E 7' I I O r r: nON COM UNI(:AREA POLI'f IOtl tlZI
atet va fi n-rai r.narc tcntatia dc ar schintba ntoclul dc actiune, candiciatului, sc allir urirturia unci pcrsonalititti pilor
cle a se sprijini pe alte tcmc decAt cclc initial prevhzutc, de dc'spr-c toartc lucrurilc burrc pc cnrc lc gir-rdegte clcsprc cl;
a trcce dc la discursr.rl nniversal qi adeurcnitc)r pentrll lttase accastA persorralitatc pi-a rcclactltt siltgllri tcxtul sau a
la vorbe agresive (seru invcrs), de a-qi r-r-rocliflca iuraginea acccptat sii-l senrnczc pe ccl care i-a first propus. Veclctl,
(precurn Alair-r l)oher in 1979. Jacqucs Chaban-L)ch.nas in declalatia sil, sunt alcsc it-r functie cle;tublicartia ir1 c:tre vor
1974, .lacclues C,-hirac in I 988, vor.n reveni nsllpra lor). Clarr-
didatul care sit'nte ci victoria ii scapf, se encrvcazii, se ilustra calitiitilc viirorului Prc;eclir.rtc. Astfcl. Ella Si
agiti, ca un onl carc er cdzut in apd qi nu qtie sir inoatc ;i ale L'Es1t'es.s i-au rct enit lr,ri lrranq:oisc Sagan ;i ace stlli tc.\t:
cirr,ri r.nigciri dczordonate, in loc si-l a.jutc sir sc riclicc la
suprafatd, mai rrult il fac sd se scufLnde, grdbindr"r-i inecul. ,,Frerngois Mitterrar.rd arc Lllt rcspect deoscbit pcntrLl
pcrsoarri. CAnd sc aclrescazd francczilor, lc vorbe;tc ca
Accasta estc ir-npresia pc care o lasI Verlery Giscard- unor oameni intcligenti . L,stc o calitate rara gi, ltcntru
mine, cscntiald."
d'Estaing in 1981. in urmd clr sapte ani ii reuqca totul gi
Scriitorul gi istoricul M:rnceron va apdrca in Lc Point,
iatd cd dintr-o dati totul pare sd-i meargd pc dos, astf-el Flaroun Tazieff in Le NoLtvel Observatezr, ar.niralul Seur-
incAt intrc cele doud tururi ale alegerilor prezidentiale estc guinetti in Le Figoro - Magazinc, Guy Ligier in Aulo-Jotrt--
nevoit sd-qi irrmulteascd activit6tile qi r-nitingurilc, in cor-r-r-
paratie cu un Mitterrand linigtit qi scnin, ca qi etrrl este nal Ei Pctri.s Match,l,iopold Sedar Senghor in ZSD qi tr
de.ja PrcEedinte, ca $i clrm Cliscard ar fi silit sii faci dovada
Mcrgazine cu textul:
cd poate sd sc irlpur.ri. it-r fata sa.
,,Frar-rgois Mitterrarrd ir.npresioneaz,a prin calititilc dc
Iatd deci doud campanii reugite - sau mai degrabd frag- om de culturd qi scriitor, pe care le posedd in egald r.nir-
mente de campanic, fiindcd pc lAnga afiqc ar trebr.ri si sur6. Calit6!i fran{uzegti ca ra}iunea qi suflctul, rigoarea
vorbim despre n-ritinguri, interventii televizatc, actir-rni in spiritr"rlui qi sensibilitatea imaginatiei, er-rtuziasut in con'r-
presa scrisd... Cel pulin se va regisi aici distribr,rirea in timp baterea adversarului, dar qi capacitate de a-l infelegc."
a dif-eritclor secventc, episoade de naratiune sau pi.rti dc Fiecare prezintd astfel un prieten prietenilor. Acesta
discurs. este omul in particular.
M T1'-|E,RR.AND DIN IARNA II
PANA ix pnrvrAva.RA: Mar-tie, Mitter.rand orn de Stat
PRE,ZIDENTIALE,LE, DIN I 98 1
inconjurat de ecl-ripd - ceea ce, prin contrast, arc ca
Campar-ria inceputd de Sdguila pentru Mittcrrernd este scop rclielarea izoldrii monarhului Giscard. Zece bdrbali
structuratd in patru timpi, patru etape, patru luni. gi femei in jurul lui Franqois Mitterrand, pc un afig uriag.
I Acesta a refitzal sd aibd in preajmi nigtc francczi luati
Februarie, I\4itterrand in intirnitate la intAmplare, reprezentAnd diferitc r-neserii, de la dactilo-
grafh la agricultor. E grcu de alcdtuit un e;;antion de perso-
Pcntru a-l inlbgiga estc ales urr mijloc de ir-rfonrarc fu- nalitdli ale partidului socialist - cei ce nu ar fi alegi, n-ar ac-
r-nilial, care se rdsfoicgte acas6, in timpul libcr, revista. Pc ccpta u;or sd fie ocolifi, gi cAtc interprctS.ri politice nu s-ar
nagte de aici? Astfel cd cei zecc sunt consilieri persor-rali,
o pagir-rd dubld, aldturi de fbtografia in alb-ncgru a zecc apropiati, ce intrunesc, dupb Le Nouvel Observater.u"
(30 marlie I 981) trei ccrinte: si zribd ,,ceva notorietate, dar
nu prea r-nultd, o bund reprezentativitate socio.economi-
ci, o carieri in fa1d, bazati concorrritent pe valoarea pcr-
sonall gi pc relatiilc politice." De ascmenea, avant:rjul
GAts]I]EL TH()VERON .C O M U N I CAREA P O L]T I CA AZ]
unora dintrc ei este lipsa imaginir politice, laptul cd repre- Cealaltd cale
Alt6 politicd, alt preEedinte*
zir-rtd ceea ce rrai tArziu ne-am obiqnuit sd numit-n
vine sd continue acel ,,socialismul, o idee care se agazd, la
,,societate civil5". Iar Delors este un fost gzrulist, ex-cola-
borator al lui Jacques Chaban-Dehnas, prczenta sa este un drunr" din 1976 - terenul este deci pregdtit _ ;i a fosi reluat
de Mitterrand la prima sa apariqie in campania televizat6.,
semn de deschidere. Mai mult sau mai pufin cunosculi.
la 16 mar-tie.
numele lor apar pe afiq, dar cu caractere r.nici, greu de
III
descifrat; intr-adevir trebuie sd ai curiozitatea de a afla
Aprilie, Mitterrand orn politic
cine ce este. AccEtia sunt, de la stAnga la dreapta Haroun
Apare celebrul slogan Forta linistitd, pe un afig <lespre
Tazieff, vulcanologul, Claude Cheysson, cotuisar euro- care am vorbit in capitolul precedent, gi el intins pe dou6
pear-r, Catl-rerine Lalumidre, delegat nalionai din parlea P.S. panouri. Aceeagi fotografie a candidatului in fala satului
in func{ia publicl, Frangois Mitterrand, Edmond Herv6, Sermanges este folositd pentru pancarte de forrrrat nomtal,
una avAnd textul
primar al oraqului Rennes, un tAndr ales, Jacques Delors,
Se trdim altfel
deputat european, Alain Bon-rbard, fostul naufragiat volun-
alta
tar, Charies Ilemu, deputat-primar in Villeurbanne, vechi
Mai intAi locuri de muncd
camarad al candidatului, Nicole Questiaux, consilier de stat
tEuiqp,rdimepaufteamt eeuierocpoemanis,aBr earlngaurdve'Imhourlueia,uJ,eaangrOiceullhtoerr, lIcd- 'l'er-na paterni a fotografiei, un Mitterrand ocrotitor,
gi qef este cornpletatd acum de un slogan care intruneSte preocu_
sindical, singurul de pe acest afig cam pompos care nu pdrile de actualitate.
poartd cravate. Politica este prezentd aici, ca gi in campania p.S., o
Cdci i se poate repro$a acestei irnagini. prea oficiale, cd campanie de afigaj militant: chipul candidatului este situat
sub o bandi pe care se poate citi, o datd:
e la fel de anosti precum tradilionala fotografie a unui nou
CiANNpD'aFrRaAcNETLAoRSEMINACRLI:I*N*A
guvern aliniat in ordinea importanlei rniniqtrilor. Peutru
altd darS:
S6gu6la, realizarea acestui afig este un fiasco total, cici
acesta a transformat o ,,fotografie oficial5 in figuri pentru cANo BOGATII SUNT MAI BINE
INGRIJIl'I
muzeul Gr6vin*". Mitterrand este carn rdtdcit, abia se re-
DE,CAT SARACII.*>K*
marcb in grupui care ii concureazd imaginea. Fondul este
in josul afigului:
tricolor, cu ro$u in spatele urlerilor personalitdlilor, alb in
eu, F rangois Mitterrand
spatele capetelor lor, sloganul fiind scris deasupra, pe fond sPun cd nu e drept. *>k * *
albastru. lnsi construclia unei inragini agrcabile a gefului **++**_***lQ-*'Qaumuuatanroendi,d.coIhrnoreanamnbsgioanoii/igssUsnneeMclilateatseFurtrrrraiaecnhncpedeosl//i/.liidqcneurvdieeaisu,nxtqunLlqerusacJu.g"lterraensn,pdp"s..ut"l(iipniuaa.rts.*..).itL1rsn1.tn,e._..ty.1in. .t..1
dc stat este dificild gi ansan-rblul dd senzatia cd in foto-
grafie apare preqedintele deja ales in faga Guvemului siu
deja constituit. Afigul de grup pune intotdeauna o pro-
blemd complicatd: vonr reveni asupra acestei idei.
Fiasco sau ba, afiEul obline un impofiant procent de
audient5: 78oh dtnlre cei intcrvieva{i de IPSOS declari ci
l-au v6zut. Probabil pentru cd se intinde pe doud panouri
aldturate qi are un lbrmat de doud ori t.nai n-rare dccAt unul
obi;nuit. Probabil pentru ci sloganul sdu
* Alficd Gr6vin, caricaturist, creator al nruzeului I-igurilor cle ccari in
1882. (n.t.)
GABRlEI, T].IOI/ERON I(,' O ]T U N I CA RT:A PO L 1 T ICA AZ 5l
IV OPT LLTI{I PI]NTRIJ CFIIRAC:
LE,GISLATIVELE, DIN 1 986
Mai, Mitterr.and de-ia Pre$edinte
Campania lui Jacques Cl-rirac gi a R.P.R. (Rassemble-
intre celc doud tururi, imaginea estc deja a uur-ti ment pour la Republique*) pentru alegerile din l6 r.naftie
Pregedinte: Mitterrand apare singur, in prim plar-r' tot pc 1986 se intinde pe opt luni, este deci de dou6 ori mai
fC(bnl6unmiaterreniccdoeelaocuro.r_),Dcnainugicnceouaur-ancagsturefv,seodrnrfibut tlLoulnig' rncaoafuieindaempGraoararli-eprle'lec,oiufral1cIli'-arloelli-l lungd decAt car.npania lui Mitterrand pentr-r_r prezidenfialele
gedintelui. Sloganul, din 1981 ;i cuprinde patru (aproape cinci) valuri de afiqe.
CU TOA'l-E, PUl'ERILIT FRAN'l'EI* Michel Goudard qi Bernard Brochand sunt responsabilii
sund adunarca. ei, qi ii definesc strategia astfel (dupd cele trei puncte care
llra prevdzut afigajul comercial, pe panouri mari' Co- vor fi enumerate mai departe cAnd va fi vorba de ,,star
misia dL control al campaniei, in baza articolului 152-l
din codul electoral, interzicea orice actiune publicitard strategy" a lui J. S6gu61a).
afiqul nu a fbst realizat
intre l0 aprilie 9i 10 mai. Aqadar pulin ci Mitterrand se - Fizic (ceea ce propune R.P.R.): initiativi acordatd
fomlat mic. S-a sim{it r.lrai
decAt in francezilor;
apropie pas cu pas de alegltor: Pe ahqul din mafiie este
in plan mijlociu; pe cel din aprilie in prim pian" dar depla- - Caracter (trdsdturile personalitdtii lui Chirac scoase in
.ui .p." ,iartgu, imaginea tit''tltti ocup.And un spaliu mai evidentd - adicd, vom reveni, pozilionarea sa): vitalitate,
energie, nerv;
- Stil: Jocurile Olimpice de la Los Angeles, adic6 do-
rinta de victorie, entuziasmul. Din aceste trei puncte, stilul
va domina campania.
,l-mr-ruuregdi"eii";ait.mt;onpo.p"o.liiAzeianzdn'-iatio, atotdt in prim plan' pe centrul I
suprafala pancartei' Cu
August-septernbrie 8-5 - Chirac
fiecarelurrdMitterrandneaparetotmal[lare'malaproa_
a) scurtl a{Atare: doud afiqe, unul inlbtigAnd un biie-
'p-e'i,.m, aii.rPr-rtei"zeMllti'tterrand este ales, dizolvd Parla'rentul' tel, altul o feti!6. Au in jur de zece ani, igi tin pumnul
anticipate' Afigul partidului
provocand alegeri generale campaniei precedente El nu strAns sub haind, privesc cerul cu un acr ce ilustreazd ideal
iocialist este o prelungire a sloganul
nou' El continud: afi9ul este tot
iqi propune sd spund ceva aibastru, alb, roqu' existi ima- ENI'UZIASM PEN]'RU MAINE **
tii"otoi, de sus pAni jos b) revelare rapidS: apare Chirac. Un Chirac zAr.nbitor,
ginea satului, cu clopotnila asculitd, iar sloganul anunld ir.r cdmagd, cu cravata in vAnt, imbrdliEAnd bdiatul qi fetita.
Sloganul se intregegte
victoria Preqedintelui francezil or
ENTUZIASM PENTRU MAINE!
Maj oritatea *
impreund cu Partidul socia.l ist* ivpReuNA cu R.p.Rl
Astfel o campanie i;i poate lua avAnt dacd nu se
snaccivehesimtlenbaaaleliagotcnitraui dll,eingpeiasauiaz.taiivnveas: llfluiealusers-ervga6in,lclElhai eidivaeotatoabvimliitgouaalttroteirmiuvpaclufail [Jr-r alt slogan debuta cu ,,Entuziasm pentru Franta!..
ceea ce era, fhrd indoialS, exagerat: ,,ziariqtii ne-au ajutat,
nevoie de o noud poveste, de un trou discurs' * Adunarea pentrLr republicd; in text vor reveni initialele dcnumirii in
* De toutes les tbrccs de la France (n t) (n t ** limba fiancezri, R.P.R. (n.t.)
** l.a maioritd de !a I'rance / Avec le Parti Vivement der.nain! (r.r.t.)
socialiste )
52 GAtsRlEL THOVERON CO M U N ICAREA PO LITICA AZI 53
spune Goudard. Ei au criticat cu apr.indere ( ") aceasti guvemului Fabius in iar-ruarie 1986. Acolo prir-n-r-ninistrul
este iucorrjurat clc cirrci rninigtri zarrrbitori. nurrriti pentru
a'bordare. Ba a fost repecle abandonathr". Chirac, flrd notorietatea, poprrlaritatea, rolul Ior in modernizarea
tdrii, Lang, Chevenement, B6r6govoy, Edith Cresson,
Afiqele reprezcntAncl uumai copii, fErd Georgina Dufbix (Badinter nu apare: Lionel Jospin va
spune cd motivul este numirea lui in funclia de Pregedinte
aluzii la R.P.R. sunt totugi atribuite corect de inter-vicvafii al Consiliului Constitutional; dar rnai plauzibil este faptul
I.P.S.O.S., 64o/o au vizut panoul cu fetila, 217%n recunosc cd se dorea evitarea prezenlei unui ministru al .justifiei
marca lui Cl-rirac qi a partidului iau. Rlalarea avea deci un
interes lir-nitat: s6 fi fost inutild? mai degrabi revelarea nu foafte controversat). Sloganul
a avut rost - gi in cele din urmd poate fi ddunitoare: afiqele
simpatie ca primele' cei SA PRELUAM FRANTA DIN MERS*
etapei a doua nu mai cAqtigi atAta
Copii, singuri, ar fi fost se potrivegte cu decorul: in spatele minigtrilor, prin
ceie suslin scad de la4l la 3l%.
fereastrd, apare viziunea futuristi a geodei. Guvemul e cu
poate mai eficace sd fie folosili in campar-ria de ambianld rf.ar-traessapjredevi<itoPrA. NEsOtePcLeIeEa>cecCaraethdeelafitngei$Etebgpueyrnsuomnaelsitcat,e,uan
profundd a candidatului (in acest caz a candidalilor)
gi nu in cea de a!a!are.
revelAnd-o prin mediul de obiecte gi simboluri in care
II
acesta (acegtia) se integreaz6."r
Noienebrie 85 - echipa din jurul lui Chirac
Fdri indoiald Laurent Fabius a ales fotografia de grup
Al doilea val este un afiq de grup. Sunt doisprezece, intrucdt popularitatea sa iegise qtirbitd dintr-o dezbatere
televizatd cu Jacques Chirac care s-a intors impotriva sa:
Chirac chiar la r-nijloc, Alain Juppe la stAnga sa, Jacques el avea nevoie de sprijinul minigtrilor sdi cel n-rai bine
Toubon la dreapta. Zece bdrbali, doud femei' Care nu vor priviti de opinia public6. Sprijin ir-rsuficient: afiqul este
si creeze o imagir-re de muzeu Grevin, static6, incremenitd, recepfionat favorabil de 27%o din intervievalii I.P.S.O.S.,
c1asic6, preculn cea de pe afi;ui corespunzitor celui de al nefavorabil de 68"/'. Pentru afigui de grup al R.p.R.,
cifrele echivaiente sunt 39 gi 55oA. Din aceasti rivalitate
doilea.ril Mitte..und, in 1981. Sunt aqadar in cdmaq[, cu intre doui echipe, cea de-a doua iese deci invingdtoare.
mdnecile suflecate, cu cravata in vAr-rt' Aleargd, au urcat
povArniqul pe vArful cdruia sunt fotografiali - in spate nu Desigur, starea de moment trebuie luatd ?n considerare:
iu decAt cerul - qi par s[ slrige,,ouistiti sexe", ceea ce e un
mod dc a zdn'tbi (altidate se folosea cuvAntul englezesc dreapta va cAgtiga alegerile, tot ce atinge pare sd se prefaci
cheese, insd francofonia obligd, ca 9i eficacitatea)' ?n aur.
Ajung sus gi sloganul revine, De asemenea, voltt vedea cd procentul de aprobare a
unui afig este r-t-rai redus cAnd este infitigat un om politic.
ENTUZIASM PENTRU MAINEI
ivPRBUNA ctJ R.P.R. ! Pe pancarta lui Fabius, personalitdtile sunt uqor de
cu neribdare'
deterrlinAndu-ne sd-i dorim, sd-i aqteptin-r dir naqtere unor identificat, ie este precizat nurnele, sunt prezentate de
Acest afiE este un succes qi inaltele lor funclii; pe cea a lui Chirac nu apare nici un
faptul ci nume, ci oameni dintre care unii vor ajunge minigtri, dar
care inci. n-au dobAndit celebritatea - gi Guy Drut, a cdr-ui
numeroase pastiqe in presi este o dovadd palpabild a faimi provine in bund parte din activitatea sa sportivd.
impactului sdu. In fine, afigul R.P.R. atrage atenlia prin vitalitate,
Ca ir-nagine de echipd este interesantd compararea sa cu
afi;ul lui Mitterrand,,onl ile stat" in rnartie 81,9i cu cel al
l. in J.M. 9i Phil Benoit 5i J.M.l-ech, La Politiclua it I l//it:lte' Parts' * Prenons une France d'avancc (in Jb. ti. ?n orig., n.l.)
Editions du May, 1986. in aceasti lucrare deja cjtath se afli tir-rmoase l. ,SR,1?.r de Puh, ,,60 manieres de cornmuniqr:cr", op.cit
repro<luceri in culori dupi majoritatea afigclor lianfuzegti analizate in
cartea de t-a!f,.
GABRIEL THOVERON Cei ce fug dupi fotolii...
nonSalanfA: un stil pe care cu greu gi-l poate permite un ...9i cei ce ar vrea si le pdstreze
candidat la preqedinfie sau la c6rma guvernului. Un stil
destul de riscant pentru Chirac. E dinamic... sau agitat? E
neribddtor pentru viitorul Franfei ...sau al s6u? Cea de-a
patra etap6 va da qi ea na$tere acestei ambiguitili. insd
migcarea grupului Chirac - ,,venim!" - se opune in mod
neapdrat stabilitlfii grupului Fabius a1ezat, qi chiar co-
mod agezat - ,,am ajuns, vreau sI rimAn".
ilI
Ianuarie 86 - francezii
Acum sunt prezentali francezti. Trei afiqe: doi pescari
pe ambarcaliunea lor; un grup de copii; doi agricultori pe
tractorul lor. De aceastd datd se doregte exprimarea ,,fi2i-
cului" campaniei: a acorda iniliativa francezilor. Celor
alegi pentru foto,grafii. P.S. prezintd in majoritate salariali;
aici, independenlii sunt in prim plan. Fiecare cu funda-
mentul gi obiectivul sdu. Pescarii gi agricultorii zdmbesc,
fac un semn larg cu mAna.
ZIIJ1. DE MAINE VA APARTINE!
ENTUZIASM PE,NTRU MAINE!
ivrpne,uNA cu R.P.R. !
Afiqele sunt cele care, in toatd aceastd campanie, vor
obline procentul de aprobare cel mai ridicat. Ele nu pre-
zintd nici un om politic. dar poate cd aceasta este cauza
pentru care sunt considerate mai pulin rentabile pentru
partid: afiqajul a fost mai pulin consistent.
Este pe undeva paradoxal, cSci acesta e momentul
(chiar daci nu e intrutotul evident) de a ni se anunla ceea
ce partidul propune francezilor (inifiativa).
IV
Febmarie 86 - candidalii, qi din nou
Chirac
in ajunul scrutinului, afigele se ?nmullesc: c6te unul in
fiecare departament, Jacques Chirac aflAndu-se pe fiecare,
aldturi de unul, doi, trei sau patru candida1i...(intr-adevdr, de
aceastd datd este vorba de un scnrtin cu liste proporfional).
56 GABRIEI, THOVERON CO M UN I CAREA PO LIT ICA AZI 57
Candidalii qi liderul lor ideologic sunt, in cea mai rnare povestire: textul se refere invariabil 1a anunlul unui
VAINE, care este r-nultiplicat pe r-ndsurd ce ziua sc aplopie.
parte a timpuiui, in cirnagd. Sloganul Jacques Chirac este prezent dc flecare dati: nu e ertat o
PE MAINEI* campanie pentru partid cAt pentru qeful sdu. Oare se prc-
gdtesc deja alegerile prezidenliale din '88? Dar irlaginea
anun!6 victoria. Sosim! insiqi a lui Chirac nu variaz[ din august pAnd in februarie,
Acesta apare gi pe un afig unde un Chirac surazAtor
ea nu este construitS, ci prezentatd ca atare. E,ste vorba deja
este singur, cu bralele in V qi cu doud degete de la an-rbele
mdini formdnd semnul victoriei, cu cravata fluturAnd, dar de acel ,,da, sunt Chirac", de la prezidenfialele din '88.
in sacou de data aceasta, sub textul
DATI-NE AZL
ENTUZIASM PENTRU MAINE,I COIVIIINICAREA CEA DE, ZI
care reia legdtura cu etapele I qi II. Remarcdm ci Jacques CU ZI
Chirac, ca qi in '81, poartd ochelari, la care va renunta in '88. Am vdzut cum campania lui Mittcrrar,d s-a intins pe
Sumedenia de afige - gi deci de fotografii de realizat - a
patru luni, cea a R.P.R.-ului pe opt. Existd aceastd tendin!5
n-robilizat pe Chirac Ai pe colaboratorii sdi apropiafi un de a prelungi, de a tirdgdna acfiunile. E, nevoie de timp,
timp indelungat. Pentru fotografia de grup din etapa a II-a am spus-o, pentru a construi o imagine, a rispAndi o idee,
a fost nevoie de prezenla n-rultor oameni in Corrdze. Se a desfbgura o argumentalie. In unele cazuri ,.carnpania
oficiald" incepe atunci cdnd hotdrArea alegdtorilor a fost
pare cd acest lucru este mai ugor de ir-rdeplinit pentru un
partid de opozilie: cei de la putere nu au timp pentru a demult luatd: dacd este categoricd, e rnult prca tArziu sd fie
modifi catd semniflcativ.
poza (la realizarea afiqului lui Fabius, noleazil creatorul
Astfel, Jean-Luc Parodi susline ci in 1988, rezultatul
sdu J-Jacques Laurent, fiecare rninistru vroia sl piece dupd alegerilor prezidenliale in Franfa era cunoscut din vara
o jur-nitate de ord: ,,Ne era foarte greu sd-i oprim"). anului 1986: toate sondajele, incepAnd de atunci, ii acordd
Ceea ce irnpresioneazd, la campania R.P.R. este remar- victoria lui Mitterrand in cazul unei confruntdri cu Chirac,
cabila ei unitate: ,,acelagi text, acelagi cer senin, aceeagi gi incd cu un scor foarte apropiat de cel final.r HoterArea
tipografie, aceiagi actori in cdmdqi qi in migcare", fbrd
riscul de a confunda afiqele. alegdtorilor era 1uat5, se pare, in funclie de imagir-rile qi
faptele celor doi, imagini intense gi stabile pe care o
Evident, nu este acesta motivul pentru care Roland
Cayrol, in introducerea la cafiea sa, precizeazd cd nu poate campanie a lui Chirac desfb;uratd pe numai cAteva lur-ri nu
impirtdqi ,,entuziasmul numeroqilor observatori fald de poate spera si le anuleze.
(aceastd) campanie de afigaj a agentului publicitar Jean-
Michel Goudard pentru Jacques Chirac (...) sunt situajii in Acest titlu gi subtitlul siu, ,,Refleclii asupra echilibru-
care (( ce e mult stric6>>r." intr-adevir este o campanie din lui real intre acliunea politicd qi marketingul aparenlei in
care ratiunea qi temele politice lipsesc aproape cu desdvar-
decizia e lectoral d", rezumd obserwalia autorului.
qire. Ea nu face decAt si afirme cu constanti, pe toate De asemenea, omul politic nu trebuie sd se lase luat
zidurile, cd vine o echipi care nu mai protr-rite decAt cd va prin surprindere: cade un guvern, este dizolvatd o cauer6,
lua in sfdrEit locul unui guvern marcat de uzura puterii. lroare un Preqedir-rte sau este pus in imposibilitatea de a
Poate de aceea pare sd nu mai existe o evolu{ie de la o eta- L ,,Persoana ta vorbe$te atAt de tare ca nu se mai aude ce spui", in Ie
pi la alta (doar intre primele afige, de ia alAlare la revelare): \t)ttrcl tsl)Ltt L ptrhli, . op. cit.. pag. 223-2 I 1.
nu se desfEqoard o atgurrrentatie, nici nn se marcheazd o
t A Demain! (n.t.)
l. La Nouvelle Communication P<tlitique, op. cit.
GABR|EL T]]OVEROA
conduce, a$adar sc organizeazd alegeri anticipate, uneori
-al'lheastdchccar,dvreevrseanrinpdenintrutricuinitif
intr-u-r n-rontent estc favorabil
(astfel Doarnr-ra Malvine,
din
profitd pentru a provoca alegerile care vor fi gi ele victo-
rioasc, ca o contir-ruare a succesului). Pcrioada dintre doud
alcgeri este o pauzi rrai scurld sau t.nai lung5, pe tir-npul
cdreia picoteala nu c recor.nandabilS.. DE LAMARELE PUBLIC LA
De altfel, col-lcentrarea cor-nunicdrii politice asupra rno- GRUPUR.ILE TINTA
mentelor care precedi. un scrutin iritd cetilenii cu atAt mai ... notabil.itdlile pariziene il intrebord pe Croquig-
nol c:e r.tpinie urma 'sd sttslind la alegerile viitoore ( )'
mult cu cAt acegtia au impresia cd alegilor lor r-ru le pasd de AcestLt tlovecli o prtt./ilncld diplomayie cleclarand'
ei in intervalele dir-rtre alegeri. Aparitia bruscd a afiqelor ,,Ptttin ittti pa'td! O opinie, ce-are ct.face/ clacd t'nr e Si
a alegdtorilot' rnei, n-r.t sii md tnai inghitci... Nu-i mai
sau prezenta primarului in piald sunt, pentru alegdtorii pu- bine .sti zic ca ei/ ar./i tnull m(li (lestepl!"
lin interesali, scntne ci in curAnd vin alegerile. Cd incepe o Int,ilatii ddclurd clin caTt in senlt tle inctrviinlat'e
perioadd in care vor fi situi de mesaje. $i in care oarncnii
politici vor strAnge mAini pAnd la epuizare, de la mitinguri spundnclu-Si cd glumeltrl dsla va ajunge clepttrte dacd
nu vo gdsi in ch'unt nepldttrle coii de b,tn'ttti pc (dt'e
la marea de lume din piete, dintr-un orag in altul, constrAnqi alttnecdnd, sd-Si .iuleast:ii mulra inainIe cle a-'Si atinge
sa respccte un progralt-l strict, fugind de la televiziune 1a scoPu I .
radio, rdspr"rnzAnd la scrisori ca gi la interviuri, o perioadd Lcuis Fot-ton, Le's Fieds Nickelds minislt'e
(in L'EPatant, I 912)
in care nu vor mai avea timp de dormit, mAncat sau bdut -
Omul politic nu se poatc adresa unora in acelaqi fel ca
pringi intr-un vArlej den-ren1ial... altora. Trebuie sd iEi aleagd cuvintele, stilul, ir-r funclie de
fiecare categorie a posibilului public. Oar.nenii vorbesc
Or, ne-am putea oare incl-ripui ca reclarla la maqini, cliferit, au interese qi neccsitdqi diferite.
spre exemplu, sd nu ne fie propusd decAt in preajma Salo- Dacd urmdreqte s6 sensibrlizeze marea lrajoritate, sa se
adreseze in acela;i timp, intr-un glas, tuturor, el trebuie sb
nului Auto, qi c6, in acel moment, coplegitoare, sd le eclip- puni la punct mesaje de sintezd, qi sd calculcze astf-el cel
i.nai r-nare divizor comun (sau, de ce nu, cel mai mic multi-
seze pe toate celelalte, dispdrAnd apoi pAnd la Salonul plu comun) al tuturor cetdlenilor vizali. Dac6, dimpotrivd,
se doregte concentrarea prioritard asupra unei (unor) auu-
un-ndtor...? r.nite categorii, va fl nevoie de adaptarea la acest public.
Unele partide au infeles cd trebuic sd-qi formeze o Trebuie deci si afle cine ce este, ce gdndcEtc Ai ce vrea'
structurd de comunicare permanentd: sd fie gata si inter- Ceea ce nu e chiar simplu. Determinautcle cotlporta-
vind in orice situalie, in caz de urgenfi, dar qi si. qtie sd nrentului politic sunt numeroase, trebuie luate ir-r calcul
alragd, in mod regulat, atcnlia cetitenilor. Sd ia cuvAntul caracteristicile socio-demografice, anuulitc trisdturi de
cAr-rd ceilalli tac Ai r-ru sunt pregdtifi sd rispundS. Sd ocupe
teritoriu, chiar gi pe tir,rpul vacantelor estivale (vorl vedca
canrpania R.P.R din 1917), sa ocupe panourile de afigaj in
perioadele iErd campanic. Sd pard omniprezente pentru cd
sunt merell prezente, prin explicarea unei acfiur-ri, prin
sublinierea unui succes, prin denunfarea unui adversar. Sir
le an-rinteascd concetdlenilor cd le pasd de ei, ci nu ii uitd.
60 GABRII'I, 7'ITOVERON ( ().I.IUNI(-AREA POLITI(.I "1ZI 61
personalitate, condiliilc de trai, aspiraqiilc alcgdtorilor gi sa Este cu atAt r-nai nccesard scnsibilizarea acclor grr-rpuri
fie mdsurate presiunile pe care accgtia le suporld in r-nediul
lor... Sc dorcsc infcrnnalii complcte despre aceqti oirmeni recunoscllte pentrll dezintercsul lor fatd dc politici. Ro-
capricioqi qi schirlbirtori dc care va clepiude mAine soarla land Cayrol obscrvf, cd in toatc tdrile Comur-rititii Etrm-
penc, cu ocazia alegerilor elrropenc din 1979: ,.se poate
candidi,rtr,rlui ;i a particlultri siru. Dc aici fban-rea brusci, spune cd, in linii rrrari, fcr.ncilc, rliuncitorii, tir-rerii qi alc-
bulirnia dc clate clespre irublic care pLlrl stirpAnire pe statLll - gdtorii progresigti sunt cei r-nai indcpdrtali, proportior-ral,
r-na.jor al politicicr-rilor ir.r prea.jrna frccirci corrsultdri clcc-
torale, sau pe cabinetelc mir-ristcriale irrainte de a hra o dc practicilc prc-electorale de intbrmare'. FAra indoiali,
hotdrAre iurpoftantd.
arcest lucru nu c varlabil pentru toate alegdtoarele sar"r to{i
Sc apelcazd la sursele oflciale de infbrmalii (recensi-
rninte, statistici...) gi la rezr-rltatele lucrdrilor gtiinlihcc aflate .,progresiqtii" (parlidele care ii inglobeazd pe accgtia dir-r
la dispozitic. Se comandd realizarea de str-rdii instituteior dc
sonda.fc, oflciilor de rnarketing; uncle ccrcctiri fbc v6lva in un-n5, precum P.C. in Franla, posed'd in mod fircsc un ,,nu-
mass-r.nedia. incleosebi ccle carc sc octrpi cu estimarea cleu dur" de sir-npatizanti devota(i qi activigti), dar clasele
rezultatelclr. Insi ceea ce sc di publicitalii, partea vizibilS a defavorizate carc aduc voturi partidelor de stanga sc simt
sonda.jclor, nLr este decat o inflmd mostr[ din ceea ce sc mai pulir-r integrate in viala politicd dccAt proprictarii
intreprindc pentm a ajuta pzrrtidcle qi candidalii sd-gi delirni-
tezc tcritoriile de cuccrit. A-i ajr-rta sd repartizcze elcctoratul instdrili. Ace;tia, natural, se considerS. apropiali ai puterii,
intr-un numf,r de categorii - si-i spunem pc nllme: de iintc. apropiali ai oamenilor politici care ir-r general provin din
acelaqi mcdiu ca gi ei, mediu pe care au avllt ocazia s6-l
SI]><, VARSTA, PROFE,SIE,.. . ficcventeze in timpul studiilor sau al activitetii lor profc-
Modalitatea clasicd dc subdivizarc a electoratului cste sionale. Cultura burghezd se rapofieazd la vointa burghe-
analiza socio-der-r-rograficd ce ir-nparte cctd(cnii dupd sex,
zilor de a adn-rinistra societatea, iar burghezr,rl particip6
vf,rstl, profesie. Opererliunca nu e dificila: statisticile
prin vocatie la un univers politic fald de care r.nuncitorul se
existente penrrit indeplinirea ei cu uqurinti. Apoi se tinc
sealra, respectAnd proporliile, de feluritcle preocr"rpiri ;;i sirnte la fel dc strf,in ca gi fatd de universul culturii. irui
revcndicdri din diverse dor-nenii. Pensii pcntru cei in vdrs- place fonnula lr,ri Alfred Willerrer, care compzrrir telcvi-
zorul cu un acvariu. 'l-clespectatorul ,,avantajat" nu se afld
ti. fiscllitutc pelrtru corrrerciarrti pi nrcStcqugari. scrviciu
in fa{a acvariului, ci in interiorul accstuia: ..toti acegti
r.r-rilitar pentrll tincri ctc. Iath ce sugereazi Etiennc Carlier,
sprc excr-r-rph,r, cu ocazia alegeriior r.nunicipale: ,,In prirna cxper{i: acegti oamcni politici, ac-este familii clcgantc din
comund sunt numeroEi pensionari. O acliune specialS pri- fbiletoane, chiar gi ziarigtii. .-i sulrt pestii $i rccl.rir-rii pro-
vind ocrotirea vArstei a trcia qi proteclia sociald va stdrni prici saie lumi.2"
cu siguranfi adr-nirafie din partea acestui sector. Mur-rcito-
Diversitatea nivelurilor dc intcres tatd de cor.nLrnicarcu
rii surrt in proporlic dor.ninantI in cca de-a patra conrLl- politica ridici o problen-rd spinoasd: in acelagi tir-r.rp trcbuic
n5.tJn rr-ritir-rg, impreurrd cu delcgati sindicali, va fl cel urai potolitd setczr celor avizi de mesaje elcctoralc Ei doborirt
zidul, depdqite reticentelc cclor ir-rclinzrti sd lc rcspingir,
ninrcrit-'"
cclor ce vor si se tini la distanti, din suspiciiutc sistc-
L Lc' ,llitttit llle< ktrul (,,(iagnons lcs Cournrunalcs!"). Bruxe lles. l.abor
rnaticZr sau dezintercs total.
Cbnrnrunication 2000. I 988.
.Mcdia Ilse and ('ampaierr E,r'ultrations: Socill and l)o]itical Strutillca-
tion olthc L,rrrope'an Illectoratc", in Blurrlcr;i ceilalti ('rtrnrnrrnitu/itrg
tt) l' t)/(t.\. l-ontlra. Sagc. I 983.
\otrc httitt rltrolitfit,tt, Litusirnnc, InstitrLttrl de $tiinte I)oliricc. l ()82
6l GABRIEI, THOVERON ( ; ( ),tl ti N I(.:A R F.i\ PO L ITICA AZ l (rl
AC-I-TVI" PASIVI... clomeniu au inclicat ci publicul campaniilor :rre o impor-
tanti ce poate varia consitlerabil in timp ;i spatirr, clnpai
Ciakotin clistingca astfel ,,activi" ;i ,,pasivi". [-a LIci-
circumstanlc.
dclbcrg, in I932, e I a raportat numirul dc alegdtori carc au
Astl-el, in Belgia, din 197-l it-r 1979, intcrcstrl pcntru
participat la r.nitinguri - in iur dc cinci mii dc persoernc - la conliuntarca politici a scdzLlt lirartc mult. Cci carc allrnli
totalitatca corpr,ilui dc votanli - gaizeci de nrii dc cetSleni. cd urntircsc campania in llccarc zi sau altroapc rcltrczintir
23,1%o in 1974, 22,3y. in 197'/, l(t,4o/o in l97tl, cci ciu-c
Unde s-au dus cei 55.000 de ,,absenti"? ,,Ei bine, chiar
acestc clcmcnte <<pasive>> sau czitante, avAnd acelcagi dcclari ci o urmdresc din cdnd in cind rcpr-czir-rli la
aceleaqi dttc 53,2%o, 44,1%, rcspcctiv 38,9%,. in total,
drepturi electoralc ca gi cei 5.000 de <<activi>>, determind
publicul mai ntult sau nrai ptrtin polilizat a.jr-rnge nr p:ltrlr
in mod cvidcnt rczultatul unei campanii elcctorale, iar ani de la 76,3ohla 55,37o din bclgieni, de la trci slcr.tr,rri Ia
ceva mai mr-rlt de jumdtatc din corptrl elcctoral.l [_a alcgc-
obiectivul propagandci tuturor partidclor este dc a-i cu- rile- europcnc din 1979, nun-rai 52o% din belgicni sur.r1 rntc-
resafi de campanie, mv,l\ (7oA), destul (19,%) sar_r cloar
ceri, dc a-i tace si voteze pentru cle." Acest grup de putin. Belgia se afld in pozitie de lanternai ro;ic dupir (ier-
,,pasivi", alcdtuit din ,,indiferenli, ezitanti, sau din lene;i, mania (tt4o%), Danemarca (75y.), Fr:rn{a ;i llatia (72oA).
obosili, deprir-nali de dificulti1ile vietii de zi cu zi" ar ti
Olanda (699/.), Irlanda (63%) qi Marca Briranie (58%1.
,,victilnele" cu predileclie vulnerabile la ac{iunile de con- Aceastd compara[ic conflrnri ccca cc inclicaseri dcja
Eurobaromctrele C.E..E.: dintrc toatc popoarclc lltrropci,
vingere in masf,.r
belgienii sunt cei mai putin politizati. lli se sir-ut cel rnzri
Aceastf, opozilic intre mai pufin de l0o/o activi Ei trrarea
pulin prcocr-rpali de politicS, ci vorbcsc ccl rnai putir-r dcs-
zdrobitoarei majoritili a populaliei este evident superfi- pre politici, din ce in ce mai putin se apropic cle ur-r partid,
sau pot (ori vor) sd se situeze pc o axl stinga/clreaptn.. [)c
cial6: existd diverse r-riveluri de participare politic1, de la partea ccalalti, danezii ;;i olandezii par sd lrc cci mai
,,angaja!i".
activismul militant la ciutarea individuali a unei infor-
In l9tll se constatd o cregtcrc a intcresului, dacai nu Ia
malii coerente. $i chiar rir-ndnind la bipolaritate, sc pot
un nivcl lbar1c inalt mdcar la cel din 1977 . 22o/. dirr bcl-
oblir-re, operAnd cu alte rndsuri, raporturi proporlionale
gieni dcclard ci au urmiirit campania in llccarrc zi szLu
destul dc dif-erite.
aproape, 460/o din cAnd in cind, in total: 68%o.
Marcel Blcustcin-Blanchet, in cuvintul inainte la La lnsd la alegerilc curopcne din 1984, intcrcsul rcvine
Persucrsion Clande,stine de Packard, amintea o ancl-reti pe pufin cAte putin la cota din 1979: 4%n din belgierr-ri sr-rnr
carc o cor-nandase pentru un guvern francez, qi in care firarte interesati (fa!d de 7%o in 1979),20%n destul dc
rapofiul intre activi Esei psatsaibviil,isneuminigjiudrculeal ,,participanti" inlcresati (fatd dc l9y"),29y. nun.rai pulin (contra 26(%).
respectiv ,,izolati" o treir-t-re/doud Aceastd stabilitate rclativd a atillrdinii latir dc campania
pcntru alcgcrea Parlamentului dc la Strasbor-rrg sc reg,r_
treir.r.ri. Primii intrczircau o leglturl directd sau indirectA segtc in ltalia $i in Marca Britanie, dar nu gi ir-r altc pirfi:
intrc probler-nele lor gi cele r-rationalc. T[ria pdreriior qi meciul electoral a fost mai urmirit in 1984 decit in 1979
nivclul lor de informare relativ ridicat se explicau prin in Danemarca, Olanda, ;i mai putin urmirit in Cierrlania
;i Irlanda.
interesul pe care il acordau cvcnimentelor politice". Cei-
lalli, trdind intr-un univers inchis, informAndu-se mai mult
sau r-nai putin, exprirnau opinii stereotipe Ltazate pe sen-
timentul de moment.
Nc putcm mul{umi s5 misurdm interesul dcclarat pentt-tl
anumite formc dc activitate politicd: spre exemplu urmS-
rirea, cu o mai rnare sau mai micd regularitate, a desli- l. (iabriel -fhovcron, ,,1-es publics de la cantpagne" in lt.r clct:ltons lt:gi.sltt
tit,cs tlu ll novanthre 1981, lucrare colcctivir, Brrrxclles. InstitLrlrrl de
;uririi unei campanii clectorale- Obscrva{iile noastre in
Sociologie al tJ-1..8., 1983, pag.45-75.
I I. I i,'1./r',r /;,/1/r'{. r,l).cit L Vc'zi indeoscbi Eurohtrrombtrzs nr. 4, 7,10. yet.i ('ttr/etr ,,1lhti...l)c loLts
lcs pcnplcs de l'lJurope", in Le Soir din I j iunic ] 980
( :O M U N ICAR EA P O LIT] CA AZI 65
64 GABR]EL THOI/ERON li abordafi in r-r-rod diferit. Adep{ii sd fie imbdrbitaqi pentru
Constatdm cd aritudinile diferi de [a o lard la alta a se evita descura.jarea, pierderea entuziasmului, clisperszr-
pentru acelaqi tip de consultare electorald - in acest caz
alegerea Parlamcr-rtului European. $i cd, dacd atitudinile rea, sd li se intrelir-rd optimismul lbri a-i dernobiliza. Elec-
toratul govdielnic sd fie sedus, convins, cAgtigat. Opozan-
evolueazi in timp, potrivit natiunilor accasti evolutie nu tilor sd li se semene indoiala in suflct, si fie der.noraliza\i.
are loc in acclagi sens, nici cu aceeagi intcnsitate.
insd, desigur, campania cea mai irr-iportantd sc aclreseazi
In aceeaqi far5. mobilizarea clectoratului variazd gi irr ezitanlilor, nehotirAlilor, celor a c[ror escilare va c1a cAgtig
funcfic de tipul de consultare. Astfcl, in Franta anului cle cauzd unei tabere sau alteia. in cazul scrutinelor r-najori-
1988, procentul de abser-rteism cregtc cle la alegerile prezi- tare, se vor avea in vedere mai cu seami circur,-rscripliile
periferice, cele in care stAnga gi dreapta, de pildd, se afld
dentiale la celc legislativc ;i de la acestea la referendun-rul cdt de cAt pe picior de egalitate. O ugoard deplasare de vo-
turi poate rdstuma majoritatea qi astfel imporlan{a neho-
pentru Noua Caledonie...Existd o ierarhie a consultdrilor teraflor se dovede;te considerabild.
politice, un palmares stabilit pe baza intercsului corpului
electoral. Agadar este mai mult sau r-r-rai pulin necesar, in David, Quintric gi Schroeder analizeazd gi ei cclc trei
functie de r-uoment, ca o carnpanie sa fie animat6, pasio- categorii ale ceea ce ei numesc ,,public decizional":
natd, chiar dramaticd, sb reuneascd gi sd r-nobilizeze adepli. . alegdtorii convinqi,
Nu intotdeauna este de ajuns sd conviugi alegdtorul sd-l ostili.
voteze pe Cutare; uneori e nevoie, la ?nceput, sd-l provoci
sd nu dea datoria electorald pe pescuit. Michel Rocard, la ezitan[i1
sfArqitul lui octombrie 1988, rcnuntd" la propriul discurs cle
deschidere pentru a-i ataca violent pe gauligtii care propo- Thierry Saussez recunoa$te patru tipuri principale de
vdduiesc ncparticiparca la referendum (chiar ajunge sd-i
numeascS. laqi) intrucAt el considerd cd trebuie un pius dc cet[leni:
vigoare intr-un discurs ce nu prea pasioneazd: Noum6a e
atAt de departe! $i dacd fiancezii speri ca Noua Calcdonie . alegdtorii devota{i
sd rbnrAnd fiancezd", ei au senzatia de a nu putea influenta
alegerea locuitorilor sdi. Prim-rninistrul va obtine un da distanti
dcschis, dar neinsernnat cantitativ... (qi unii gi ceilalli fac parte dintr-un ,,nucleu dur", unul
favorabil gi celilalt ostil)
CONVERTITI. EZIT1'NTI,
. alegdtorii nesiguri
ADVE,RSART
(nu tocmai hotdrAfi)
,,Propaganda, scria Alfred Sauvy, trebuie s6 faci uz dc
argumente diferite pentru a promova o opinie sau o cre- .alegitorii potenfiali
dintd, pcntru a con\ ingc ezitantii sau pcntru c actiona asu-
pra adversarilor, fie prir.r a-i ademeni, fie prin a-i inti- (care au o ,,solidd predispozilie de a vota pe altcineva"
mida."1 Agadar alegitorii devota{i, intlecigi, advergi vor dar pot fi totuqi cucerili) la care se adaugd ezitantii abso-
L L'opinion publiclue,Prris, PIJIr-, colectia,,Que sais-je?,', nr. 701, 1956. luti, ce se ablin deseori de la vot din cauza dubiului qi
De acelaqi autor [,e Prtuvoit'et l'Opinion, I'arjs, A. CoJin, 1949;i Za
Nuture Sotiole, ibid., 1957. neparticipantii voluntari.2
La rAndul siu, Denis Lindon deosebegte:
. tintele naturale - cei ce par cei mai receptivi la pro-
gramul partidului sau la personalitatea candidatului;
. liderii de opinie (vom reveni);
1 . Lu slratdgie rnarketing el la .slrctdgie commerciale, Paris, PUF, I975
2. Politiclue sdduction, Paris, J-C l-attes, I 986.
I,66 G,lB R I E TI IO I1I]RO,\ (-'O,I1UN/C,{R 8,4 POLIT-ICA AZ] 67
o rllilSil alcgitorilor ;;oviiclnici, prca plrtirr intcresati clc po7.ilia pc o axi stinga/dreapta, sau s5. inccrcc si stabi-
politir'i. rlel rrdcsea arhitr-i ai rrnor ul,_,gcr-i: lcasci aceastd pozitic in functie dc curr iqi ordoncazi
. alegiitorii critici, adesca indcciqi qi carc pot fi ori_
cAnd sensibiliza{i cu o arguulclttare potr.iviti.r zrtitudinilc.,.Clinci dimensiul-ri, obscrvir Nicolc Dclrucllc-
par sd stca, prin tradiqie, la ter-nclia orieritirilor idcologice
tii, l)rintrc activi, convirr;i, devotafi, a nu li uitati activis_ alc stingii gi dreptci: rolul statului, atitudinl:a f-ati de
carc nu trebuic tulburati mai ales cind slogar-rurilc
,,apucl-tot" r'nenitc schir.r-rbare, valorilc egalitare ;i valorile individualiste.
pot provoca tealra sd strAngi cAt mai multi sir.trpatizanli le
au abalrdonat apaltenenta rcligioasd, valorilc cticer." in acclaq;i tir.r-rp, ca
ci partidul, canditlatul
nsiduieroceloforr-grczisaepsuloni rdlifpuiennatdrsuacntci-lrt.eufin;l ;teaclois:nasvueinspgdoeadrtiieslotrriinbtluAoimer.-pnClraacnci iafre-nasarcictaivccigtaivtricii constatd cd determit'tantele ce lin de aparte-llenta dc clasd
r.ncrnbri ai ur.rui par.tid, arr mai spus-o, formeazd
gardd de corp, f-erir-rdu-$i conducltorii o intran_ se reduc qi cd asistim la o aplecarc cbtre dreapta a catego-
sigenti dc unelc
riilor dc muncitori gi salariati gi la o aplccare citrc stAnga
tcnd i rrtc pre:r clectoral istc. a categoriilor dc cadre - estc cvident ci cvolulia societdtii
tulburi vcchile ceftitudini 5i lace rnai dificili perccpcrea
trAI\4ILII POLITICE, unei realititi tot r-nai complcxc. Poporul dc stdnga nu c
p.l.iCtic.cecacsctec hotirS;;te clasarea alcgitorikrr dupb. criterii intotdeauna ceea cc credem noi-
incercarca de a clctennina cine sunt converlitii
intr-un mod mai direct, se poatc detenrrina fclul in car-c
qi cir-re advcrsarii. Sc vor analiza aqadar, circumscriptic cu cetdlenii percep qi apreciazi (un) asemenea onl (oar-ncni)
(cdircccuimcsacr.rtiipetriec,udcaacritiscer)p, oraetzeubltairtoeuledaclevgoct rciluorbiprroeuccddeenvtoet gi organizafie (-ii) politicd (-e).
pentrll a calcula pondcrea diverselor familii de idei gi scn_
sul cvolulici lor. Concluziile cc sc desprind Ce popularitate au principalii politicieni? Accasta este
i'telcs fie o consta'ti a compoftamentelor presupun bine_
cllectoiale, nrisurat5. de ,,barouretre", ca dc cxerrrplu Figaro-SOFRES
fie o in Franla, Libre Belgiqtte-Marketing Unitin Belgia.
evolutic rrrai r-'ult sau mai putin lineari a accstora. cinc cc
v.teazd gi ce schir-'biri par profitabilc sau micar p.sibile: Ce afinitifi pot v6di alcgitorii fali de un anunle par-
in cc locuri majorititile sunt fragile Ei deci pot fi ristumate. tid,afinitSli pozitive sau negative, rnai mult sau rlai putilr
Sonda.jelc, daci sunt binc rcalizatc, pcnlit observ.area evidcntc? Ei voteazd pcntru partidul A, nu vor da nicio-
rrrigcirilor opir-riei intre doul chemdri la urnc. Adesea cle dati sufragiul lor partidului C, dar ar putea intr-o zi si
indrun-rir candidatul sd sc lanscze sau
nu in avcntura elcc_ alcagi parlidul B. Problerna estc de a afla cunt se airropie
torali:.la prczidentialelc dir-r l98g
ele il vor incita pc aceste partide (sau se dcpdrteazi) in functie dc uqurinta
Frangois Mitterrand si candidcze, iar pe lrranqois Lcotaid
sd nu candidcze. Dar sclndajcle nu se mlrgincsc la a da (sau dificultatca) alegitorilor de a trcce de la unul la altul.2
Posibilelc oscil:Lqii nu sc produc mcreu pe scara stinga/
dreapta. Gcncralul de Gaulle odinioari, Frorrtul Nalional
r.nai recent s-au adipat sporadic la izvorul stingii - in-
deosebi al alcgitorilor Partidului Cornunist (numitorul
comun il poatc coustitui aici dorinfa accstuia dc a-qi r.uani-
fbsta antiparlartrcntarist.nul sau opozilia sa la sistcnt; poate
gi cultul conducitorului, sau al violenlci.).
Afinitalilc pot varia in funcfic dc rnomcnte, iar alcgb-
torii dc ccntru se vor sir-trti r.nai lnult sau mai putin atrapi
miisura ir-rtentiilor de vot la un moment dat, cle pot clasi_ ..Les v:rleurs politiclues"- in L'Uniters de.s Bt'lgcs. Valori arhaice qi ra-
fica tctirtcrrii dupA altc cr-itcri i. lori noi in anii ll0. publicali dc R,Rezsohazy'qi J.Kcrkholis, l_our,ain-la
Neuvc. ('lACO. 1984. pag.l53-187.
Pcrsoanelc solicitate pot fi rugate sd_;i precizcze
Vczi metoda utilizati de z\-P l.'rognier in,.Distanccs cntre prrris ct
1. /,c rnttrkc,/ing politique et so<:itl. Paris. D:rlloz- 197(r
clivagcs cn llclgique", in Belgiunt antl ytliti<..s, Ile.s ['trh!icu, ]. 1973.
pag. 29 I -3 I 0.
58 GABRIEL THOVERON
de stAnga sau de dreapta. Studiile Institutului de Demosco_ C:O M I ] N I CAREA PO LITIC:A AZ] 69
pie, in Germania, urmdrind cu regularitate ,,optiunea a . Franla liberii, evocare gaulistd istoricd, un drapel
,d,ozwuae"itsayamlepgadtthoirsiclohrsltiebepraarlit,eai',raetsl tcedindagcdenpeernatlruCa.Dce.gUti.a/
C.S.U (cregtin-democratie), increderea pe care i-o acordd tricolor des{dqurat sub I'Arc de-I'riomphe de I'Etoile.
avariat de la 79,8%o la sfdrgitul lui decembrie 19g6, la
42,2oA un an mai tdrzl,4 in acelagi timp, simpatizantii R.P.R., infiinlat in 1976 qi Jacques Chirac, preqedintele
social-democratiei (S.P.D.) treceau de la I 3,6 la 4t ,4o . sdu, vor sd-gi fac[ remarcatd prezenta. Aceasti catlpanie
Dar sondajele politice iau din ce in ce mai mult in cal_ trcbuia sd precead[ altc doui care au fost anulate, ceea ce
eyplici probabil egecul sdu relativ: procentele de recu-
cul noi dimensiuni. in 1981, S6gu6la se sprijind pe un stu-
noa$tere erau destul dc scdzute (15%o pentru alpinist,2l%o
diu al COFREMCA ce face distinclia intre angajali, cei
care vor sd schimbe lumea, viafa (ei reprezintd.20vo din pentru Concorde...) Sau francezii erau prea absorbili de
electorat gi din rAndurile lor provin adeplii lui Georges vacanld ca si se mai gdndeasci la politicd?
Marchais), temdtori, cei care vor ordine gi siguranld (repre_
Aceasti campanie, pentru Bemard Brocl,and care inl-
zintd,33o/o gi compun electoratul legitimist al lui Giscard) gi
s-au decis gi, preund cu Jean-Marie Goudard ;i-a asumat rdspunderca ei,
in fine personaliqti (42% - acegtia incd nu a fost totugi prima ug6 deschisd intre lumea politici qi cea
cum sunt cei rnai numerogi, lor trebuie sd li se adreseze publicitari gi o etapd a drumului citre modemizarea unui
Mitterrand in primul rdnd).
sector cu structurd tradilional6 in aceastd Fran!6 ,,deo-
Angajali, temdtori, personaligti: in mare, se ia in seamd potrivi profundd qi noud pe care am intenlionat sd o scoa-
psihologia alegitorilor. Ceea ce ne apropie deja de stu_ tem in eviden!5, (o Franld carc) are intr-adevdr trdsituri
diul stilurilor de viald.
penranente, istorice, colltestate, dar 9i moder"ne, originale
STILIJRI DE VIATA gi generoase de care marea rnajoritate a francezilor sunt
Campania estivald a Adundrii pentru Republicd trainic lega1i". Campania infbligeazd concomitent lara de
(R.P.R.) din 1977 anunld pe marile artere rutier" 9l i., to_
curile de icri qi cea de mAinc, se adreseaz[ totodati tinerilor ;i
vacantd gase mari teme ,,pentru Franta cea iubit6. bdtrAnilor, gi chiar, firi indoial5, cu bun6 gtiinld sau nu se
Jacques Chirac qi R.P.R." Acestea sunt: striduieqte, dupd Bernard Cathelat, si mullun-reasci toate
. Franla care invinge, ilustratd de Guy Drut sdrind modurile de gAndirc: Franla Liberd pentru Conservatori,
peste un gard viu Franla care inventcazi pentru Inovatori, Franfa bunului
. Franla fraternd, un grup de tineri in jurul unui sim! pentru Exemplari gi Moralizatori, Franla care cuteazd
chitarist, pentru intreprinzdtori, Franla carc invinge pentru Ambi-
. Franla care inventeazd, expundnd avionul Concorde, 1sicoeqni.6,,aAsotafeml deinsiclourrs, usl apuollaiticp,rocpAandgasnludjei,gtdeelvainpeunienremaoind
. Franla bunului sim!, cu imaginea unui td.ran zAmbind necesar oglinda unei stiri socialc: doctrina politicd intAl-
in f,ata pamAntului sdu,
negte ideologra (in sensul prim de model de gAndire qi de
. Franla cere cuteazd, cu un alpinist (numai c6 cel din valori) populard pentru a o infrunta.r"
fotogra fi e...coboard pe zid). Bemard Cathelat este animatorul Centrului de Comuni-
care Avansat (C.C.A.) care iEi propune sd semnaleze in
pennanen!6, plecAnd de la o mulqime de aminunte luate din
viala de zi cu zi, atitudinile, ideile, compofiamentele popu-
, laliei, cu scopul de a o impirli intr-un numdr de stiluri de
viafl, de ,,sociostiluri", care sunt de altfel din ce in ce mai
nLrrreroase: trei familii Ei unsprezece sociostiluri in l9l7,
1. l3ernard Cathelat, Les ,stvle.s tle vie de.s I'-ranq:ais Z<9-98, Paris, Stanke,
I977, pag. 190.
7A GABRII.J, I-II0rL:ROT I( : O NI U N I CAR E,,I P O LI T I C.'I .42 7I
[;ranta uti I it:rristii consen,aton prograrn, nu are accleasi ianse de a ajungc <on-rul situa-
harnici tici> dacd climatul social nu e acclaqi.'"
Ijranta rcoricnlati spre ccnlrlt mrtralizat<tri
moderati Consilicrii lui Mittcrrand au linut t.tricar cont dc anali-
Frant:r avcntrlristal cxcmplari zcle C.C.A. Acestca semnalcazd cd in pcrioada de crizi
anrbitio;i din cc in ce r.nai mulli francczi inrpdrti;csc rnentalitatea <ic
gr a cclor,,;oviiclnici'. pctrecdrcti rcvenirc la ccntru. Agadar- catrrpania trcbttie inscrisi in
inovatori
dilcranti accst flux ce devinc dourinaut: itrtoarccrca la escn{ial, la
intrcprinzitori valorilc sisurc. la r-raturi, de aici satul carc scn/c$tc drcpt
cinci familii gi paisprczecc sociostiluri in I 984r: dccor accstei fbrlc ncapirat lini,stitc.
Bincin{cles, notlm cd Giscard in '74 qi Mitten'and ir-r '81
mentalitatc rigoristd responsabili
au fost alegi ficcarc cu o rrrajoritate foarte rcdusd: dcci tlsci-
moralizatori
lafia dc la ,,avcntur5" la ,,rcvenirea la ccntru" nu a fost un
mcntalitate n-rateri alisti conservatori
ncribddtori fbc de paie- Grupul de alcgltori care a triit accasti evolutic
,,culturali" pdni la a-gi schimba comportanlcntul clectoral
uti lirari$ri
nu era prea mare, chiar daci a fost (ccca cc rdtnAne de do-
mcntalitatc egocentristd excmplari
cci ce vegheazd vedit) decisiv. Cici studiul ,,stilurilor de via95" scoatc la
iveali o mod6, o stare de motnent, o starc foartc nesta-
cci ce se apdri
tornicd, un strat superficial, care nu modific6 atitudir-rile
mcntalitatc de distan[arc cei ce sc prcfac
prolitori profunde. Deci daci nu trebuie si lc acorddm mai rnultS.
dilctanti irnportan!5 dccit au in rcalitate, c necesar sd gtirn cI sunt un
bun rnijloc dc a se pune la curent pentm partidele 5i politi-
mcntalitatc de activist anarhiqti
intrcprinzitori cicnii care vor tocntai si fie la curent. De altfel, poatc ci gi
militanti studiul stilurilor de viat6 cste tot o r-nod6...
uivsldna-ntoia-tnirpatpi-Ilrno5moeurtrqinarlniccqruitda;ciip,1in.ndto"9{e[udti7herp4invraeoiiSdtCcoeirriaaani1cttlt9h.:nr8e-t,Moa,llaG,titdtFi,tsccrsscraricparznharraleddinmdacdabc'vadEancrcstefnrttoaeuatsuniintcrnrnagiuiinartndelagrtsiuacniavcriin,rcverb.ao,"oslrnusliiimctrim.iAvral.caor*baiiaoe"tbliinrrududcirc__cr in Belgia un cxe-plu adecvat dc studiu dc accst tip
cste socioscopia, finan{atd de IIHD, Ogilvy qi Mather, 9i
,,Din punct de vedere clectoral, acelagi candidat in
doud pcrioadc distinctc, cu acceaEi pcrsonalitatc qi acelaqi inspirati din lucr6rile qcolii amcricanc a lui Yankclevitcl-r-
l. lIIpdl.cr-r'rmOloai pnrsagurir'nrnadtscancr(iisl'oa/saontith.ttiuuoe|cnl9aaz,1tt1c.5tleq.iSsnd0t:I,r't.ic-.t.uit,n,nq4:utc.tiol-usldai,cibn,ionlrc,acera,e,l(rc_c'capuuratneie(ssilpdecrrrcainzrpedfor,LrcMt,crbaeiisrt.isom.ic.ne.igotp,isdaaturiclicuiscl.raiS.I._itilidlt)auiaruirro,rins,o_s-r in acest studiu flamanzii ;i francofonii dovcdesc sensibi-
li6!i diferite, primii mai introvcrtili dcc6t ceilalli carc par
domici sd sc cxprime: este aceasta, dincolo dc rafiuni poli-
tice, o.iustificare a separirii partidelor belgicne (cu exccp-
1ia P.C.) in doud aripi lingvisticc distincte.
Socioscopia din 1982 pernrite izolarca a dorrizeci Si
doud de curcnte regrupate in noud sociostiluri. ln sudul
fdrii elcctoratele partidelor corcspund in spccial unora din
clc: P.S.C. (Partidul Social CreEtin) corespundc ,,conscr-
vatorilor dcrnotivali" qi,,hedoniqtilor liniqtili", Lj.A.R.M.
([Jniunca pcntm Aplrarca gi Rcspectul Muncii) ,,cgoi;tilor
sociali", P.R.L- (Partidul Rcfirrr-nator Libcral),,dccizio-
rrarilor" qi,,desurcircfilor" integra{i, P-S.,,tolcranlilor
L Bernard Catlrclat, Sl.tles dc vie - ll Corrranl.s el Sc<!.traritt.s, I'tt'is-
Editions d'Orlanisalion. colcclia Cl.('.,\..1985.
GABR]EL THOVERON
( :OM UN I CI\REA PO LITICA AZI
ecls(cmctEids:caail,muT$iuenu:,uetsrrlirrI,"ccrse.ctnrppi:DeFfeu,utttai:Pirtr,oleiaonl1eelclifet"adeuneriacnltoccga*sreeen.ndncdlena:ritao:mldSegtee:idzsa,grtqrgbrpduul;erurugaretiiia-tdurrj_einlmt,dptiieq,eace"nPpamcoCi^p,atarststl.vf1.raaeptaicCtcaeodtavaoV1clrleeoiremc.tielr.Toojtrrsnaieiasfcntmlepnlrtiaoutraaaln.t:.ilicteotpsgictrla1aur-_ii,ufureenteo,ientu.alnnlleUd,acoi_ruorelnteloiguiao,lariit.nu:erf.o.i.iodA.l.ro.efonaio"cr.aeadd.6pntupgrumRbreg.e0gLrnsieerniaEao/er..iuruataoieMuteiuzutctncitlle!ipoduaaa|rpiiidcu1mcc,oenrtie,,i"slogpitaun,uasniitraU1spvaersdpruaiuaUeeuf"rttarv1aiiepnn"oclcd,"lrcr,.l"u_otcuetisur.:pf.fsiginlr.c,rg.rp",uo9ir.te.SsieruluCdoo"fiip,ufnuztbu*r.""/r-eloet.ue"mg,r-,i.e.e.ls*uti,.ie.*udla,,ria{'s.e,urtuc-?,d.iz'htatl"nipgueori!did,e.pgi_t,,rriu)erndlJe(ev.iuru,menen,ueodie.lfapulscpai-onuin8drbcaoasoi"ecrisiemseii.rsJouatcanee.utEdelpsniai"tuglocriesrLiuat*vneIdliiie.seiieAcpl"d.aaecdscrmtirilnriie,ctlntjueqnsl)oud,ioe.itjmtaiicursrrred,nqns.sdiuedi__i,,._e-.d..,) prir-rcipal[ tiind ultima, cea despre efect. Cercetarea se
ocupa cu prioritate de deterr-ninarea influenlei mass-media
in toate dorreniile gi ir-rdeosebi in politicI. Dar azi intre-
barea nu mai este - de pild6 - cun-r foioseqte televiziunea
oamcnii, ci existd mai degrabd preocuparea de a deterrrina
cum se scn/esc oamenii de telcviziune. S-a ajuns la ceea
ce se numegte abordarea ir-rtrebuintdrilor qi satisfacerilor
(,,uses and gratifications approach")t ai cdrei adepli
studiazd originile sociale qi psihologice ale necesitXtilor
care dau na$tere unor agteptiri tle la mass-media qi de la
alte sursc, agteptdri care aduc modele diferentiate de
expunere la mcsaje, de ur-rde rezulti satisfaceri alc
nccstor necesitdli qi alte consecinte nea;teptate...
Aici vom spune nLrmai ci efectui mesajelor electorale
va depinde de satisfacerile pe ciire se ntizeazd. qi de n-rodul
in care acestea vor fi intrebuintate.
Jay G. Fllurnler qi Denis McQuail, in 1964, s-au aplecat
astfel asupra r.notivelor pentru care alegdtorii urmdreau
Cons iimdeprAldrnldieticsioencpipoafsittoriulunrsialeectdliquinai tiit,ur"dginuit"le,5gp'yoolitice, Bel gia tribunclc cicctorale televizate. intrebAndu-se dacd moti-
valii diferite pot provoca ef-ecte diferite asupra compor-
poate fi
tamenteior electorale.2
contestatard l60h
Anchcta, efcctuati in doud circumscriptii din York-
shirc, in Pr-rdsey gi Wcst Leeds, ia in considcrarc opt
:j'l:il" t:lttpdeneeleramrAan{Ijicut;tehnooeg1ab,t,r[.ssdeeoevdrniicvaflpudeaaitoairranee2dsaxaa2scmpdjoiulelevapiinccvdilg2ddaio.3.ld.uuascsnctuiie_itllnasaoasttrut,2ard4e,i.?ua,m.lilin.adz..ca")a.artsler.2t-urpuilina-a-(-ri'nt'icDiiljS3aat'-rs^y%leS,mob"+rde"det9roiicslideeilo9cdl$ougeirsg7"epiiniorl9_eeii motive pentrll a urmdri campania, opt mobiluri articulate
astfel:
'IF?let'rtr:tr[lr'cSlr|"c^{-* - llllclcs ncnlru<+ C;lsirel Jlgulnelltelol'
yt'n''r't't pettt'Lr disctrlic
F, \.s
'""q.I r'#I"\t/,\
.
c,L.u,to.ts'l;e <- A unl:lrr cunl
ts \e ciltnp{\l1i
v
A \ (.(lc:l L(' \ (rl l.tLu
A r Cdt.tt t rtte C
p:rlti.le l. lJ:rl;r {-
TNTREBTJTNTART rrirrrrsc ll putrlc | iF i',.inraturltl
SATIStrACER.I J
p'.,5,'n;1
5r V
A-5i lbrma plrerc:t pcnlru vot
ORSEI{VA I'IE GLIS I PITN'fRLJ COMPEI-l'l'lil
mCauuPi prCianeratzrdaiicgdemiliaep,eluciCeHrecaercotqilctollerDi.iy.iiLncatdstsowCmeeellnqi_uycl"erciro:cr,irnuicnniircCld.b"_r;iCi;i;unre- 1. Vezi o e\celentii sintezir in limba fi'lncezir, in Bouillin - Dartcvelle
Rosell,ne, ., (]r-relclues rellections sur la m6thode des usages et -satisl:lc-
lions en tant .pr'jnstrLuncnt d'investigation dcs r.nass m6dia", in llevtre
de l lnstiltrl de Sociologie, Bruxelles, tJl.ll. 1978, t-2, pag. 121-132.
). Talct.'i.sion in polilir:.s it.s tr-sc,t und influence, Fabcr and Fnber. Londra,
1 968.
Itl.( ;.1 lJ R I 7'l l( ) !' 1': RON ICO I,I U N I CA REA PO LIT ] CI\ AZ 75
Motive Agteptiri R.oluri Aceste mobiluri au fbst reluatc in anchcte utai gcne-
I . S5-n'ri amintcsc Intcnsi ficarca etil Lr- Adcpt rale, in Marea Britanie,in Franta, ir-r Belgia.r
dinilor preexistcntc
programul, punctelc Elc par se corespundi irr marc la cinci tipuri de agtep-
fbrte ale partidulr-ri tdri, la cir-rci roluri asumate dc alcgdtorii supu,si cautparrici:
n-teu Canrpania va trcbui, dacd vrea sd fie urmdritd cu
2. Sd md ajute sd Ghid al comporta- Cethlean congtiin- regularitate ;i apreciatir, totodat[ sd convingd ceti[cnii
cios (tradr-rcere libe-
md hotd,rdsc cum sd mentului electoral rd a englezescului conqtiincioqi, sd-i infomleze pe observatclri, sd-i interescze
votez, cum sd aleg
,,liberal citizen"). (qi si-i distreze) pe spcctatori, s6-i pasioneze pe adepfi qi
3. Sd vdd ce va face
ce-ldlalt partid dacd sd pemritd fonnatorilor de opinie sd se pund in valoarc.
ajunge la putere.
,,PL'BLIC DE INFLIJENTA"
4. Si fiu la curent Informare pentru o Observator vigilent
Dacd intr-adevdr existd fomratori de opinie, estt: clar cd
cu marile problemc mai buna cunoat-
ale momentului tere a situatiei poli- cercetarea igi propune sd-i identifice, iar cartrpania se
strdduieqte ?n primul rdnd s6-i convingd: seducerea unuia
5. Si aflu cum se tice
poate insemna seducerca subitd a grupului (grupurilor) pe
comporti principa-
lii conducdtori care il (le) influenteazd. Agadar cine sunt - dacd existd -
6. Sd stabilesc cine Satisfacgii afective Spectator sportiv ace$ti ,,preconizatori" (tenncnul nu e un neologism, ci cste
e mai aproape de imprumutat din vocabularul eclcziastic)? Cine sunt cei
cdgtigarea alege- provocate de urm5- carc in .iurul lor dau strAlucire propriilor idci, gi care im-
rilor pun propria op{iune altora?
rirea unei compe-
7. Sd mE bucur de tirii Paul Lazarsfeld, studiind, dupd rdzboi, rolul mass-
incitanta competilie media in campaniile electorale a ajuns sd constate cd influ-
enla lor nu se exercita decAt prin gtafete, prin accqti ,,opi-
electorald nion leaders" intemrediari intre marile r-nijloace de difu-
zare qi public. Cornunicarea avea dcci loc in doud sau mai
8. Si descopir ar- Ciutarea unei mo- Formator dc opinie multe etape, qi acest ,,two-or-multi-step flow of cornmuni-
gumente pentru dis- nede de schimb in cation" scotea in cvidenti ir-r-rportanfa anumitor contactc
culii intcrpersonale intr-o lur.ne ce pdrea dominati de mijloaccle
relatiile sociale
de informare in mas5.2
Constatdm ci rnotivatia de ,,a-Ei forr-na o pArere pentrtr insi cxpresia,,lider de opinie" s-a perimat, estc folositi
a vota" este relativ izolald cd se dcsprind doud nrari
astbzi flri discerndn-rdnt, pentru a desernna ceca ce ar
grupuri de atitudini; la stdnga tabloului, atitudinea de ,,ob-
servafie generalA" - cetSleanul trebuie sd fic la curent clr ce trebur denumit, spre cxer-nplu, notabilitate sau persona-
litate pilot.
se intAmpld; la dreapta, interesul pentru competilie.
a) Notabilitatea este adr.ninistratorul podgoriei sau
J.Ci.Bltrnrler, R. Cayrol, G. 'l'hoveron, Lu Ttilevi,yion /dit-e/1e / dlection?
l)aris, Irondation Nationale dcs Sciences Politiclues, 1978.
l'.F. l-azarst-eld, B. IJerclson, H. (laudet, The Peopla 1r C&olcr:, N-Y
C'olunrbia [Juiversity I']ress, I 944.
76 GABRIEI, THOVERON CO M U N I CAREA PO LIT I CA AZI 77
castclanul, notarul, doctorul sau veterinarul, invdldtorul Marsiliei, pentru a lupta impotriva Frontului Nalional .
sau preotul. Intr-o societate care posedd simlul ierarhiei, Nici Coluche nici Yves Montand nu se hotdresc sb treacd
Rubiconul: acesta din urr-nd, fiind pletit pentru a anunla la
influenla sa este mare, ;i mul1i alegdtori se decid in funclic emisiuneaTV ,,Questions d domicile" c6 nu va candida,
igi vede dintr-o datd prestigiul gtirbit qi influenla redusd:
de ?ndrumdrile sale. Pa(idul radical in Franla, in Republi- Daci acceptd ur-r salariu pentru a-qi exprirna pirerea 9i
ca a lll-a, a fost putemic fiindcd era un partid de notabi- nefhcAnd parte din categoria comentatorilor profesioni gti,
lirdli. el igi pierde imaginea de cetdlean sincer gi dezinteresat.
b) Personalitatea pilot apartine mai degrabd lumii Personalitatea pilot are statut benevo[: remuneralia ii
vedetelor de consum: fie din lumea cAntecului sau a cine- distruge imaginea. Dacd e nevoie de consilieri pl[ti1i este
matografului, a literaturii sau a afacerilor, ea este o stea a
cdrei strdlucire va lumina candidatul ales. Dacd acest call- fbrd indoiald mai indreptdlitd solicitarea experlilor.
didat este un star (politic), personalitdfile care i se aldturd c) Experfii sur-rt prof-esioniqtii mass-media - ziarigti,
se pozilioneazd de asemenea ca staruri. Iar in acest caz specialigti in sondaje, profesori universitari deseori con-
sultali - care comenteaz[ evenimentele, incercAnd s6
iluminarea este reciprocS. Vedetei la care se apeleazd - sau
care preintAmpini apelul - pentru a susline o candidaturd i reflecte opinia pubiicd sau sd prevadd evolulia acesteia. Ei
se recunoagte o anumitd greutate a opiniei, sc adn-rite cd sunt ,,agen!i de organizare pe termen scurt a jocului poli-
influenta ei este rea16. tic", observd Dorninique Wolton, care i-a studiat in timpul
alegerilor din 1988 gi care constatd, intocmind lista erori-
Agadar intre candidat qi vedetd se producc un sclrimb lor 1or de analizd, cd nu stdpAnesc mai bine decdt oarnenii
de procedee. De asenenea, alegerile preziden{iale, intAl-
niri la vArf, se preteazd cel mai bine la etalarea personali- politici dinamica unei campanii. ,,Dificultatea ior de a
analiza cu obiectivitate elementele unei situalii in migcare
tA}ilor: aglomeralie de staruri. in 1988, G6rard Depardieu,
nu e perceputd de opinia public6, chiar daci divergii actori
Annie Girardot, Claude Brasseur, Renaud, Juliette Gr6co, cautd sd sugereze contrariul". Influenla 1or se exercitd prin
mul1i al1ii, il suslin pe Mitterrand; Alain Delor-r, Guy opliunea de a valoriza o temi sau alta, de a pune o intre-
bare sau alta; cdci ei fac descrierea campaniei, ei taie
Sonnan, Gerard Oury gi al1ii se afl6 in spatele lui Barrer;
Jean Marais, Frangois Nourrissier, Johnny Halliday, ,,vorbele de umplutur5" ale candidalilor. Pentru Wolton, ei
Henry Salvador se aliturd lui Chirac, care este sprijinit sunt un fel de ,,colegiu invizibil": acest grup are ,,o anu-
mai ales de numero;i sportivi, ceea ce in final ii poate miti coeren!6 in preocupdri qi analize, chiar cdnd unitatea
intdri imaginea de Monsieur Muqchi. An-rator de romane sa este in aparenld greu de sesizat" (Le Monde, mai 1988).
poligiste, eu adaug cd intreaga generalie tAndrd de scriitori El indeplineqte funclia de ,,agenda - setting"l, adicd preci-
francezi, de la Thier:ry Jonquet la Didier Daeninckx tre- zeazd obiectivele alegerilor qi ordinea importanlei aces-
cdnd pe la Claude Mespldde s-a grupat sub streagul lui
Pierre Juquin, comunist refomrator. tora, fixeazd, intr-o oarecare misur6, agenda campaniei qi,
Solicitarea vedetelor este mai rard pentru alegerile in fine. situcaza politicienii.
legislative sau municipaie, dar nu inexistentd: ?n 1987, un Obiectivele eviden{iate de experli nu sunt neapdrat 9i
grup de intelectuali din Bruxelles semneazd un manifest
de sprijin pentru candidatul Roger Lallemand, iar presa cele care ii frdmAntd pe alegitori. Se recurge din nou la
provoacf, un oarccare ccou al accstei acliuni.
sondaje pentru a detern-rina rnodul in care acestea mdsoard
Unele vedcte carc qi-au dobAndit faima in alte don-renii
sunt tentate sd se lanseze in politicd. Bemard 'I'apie face stringenla problemelor cLl care se confruntd puterea; insd
acest pas in 1988 gi iqi depune candidatura la primdria I. M.E. Mc Con.rbs pi D.L.Sharv, ,,Structr-rring the tJnseen Environnlent",
J ou rna I oJ C o nunu ni c a I i o n, P rimtav ara lut | 91 6, pag. 1 8-22.
LL.Katz, l'.1-Lazarsleld. Pttrtttttr/ ltr/ltr,tt,,, Liltnco<. lrt'.cl'r.:r. l')5\ E.F.Shaw, ,,Agenda - Setting and mass communication theory",
Gaze|te, vol. XXV, 2, 1919, pag.96-105.
GABRI|tt. TIt()ntR()N ( )( ).1 I I i N ICrlRE,,l PO L/7 I O,\,4 ZI
acestc sondajc ull sunt prea simplc (un str"rdiu calitativ nrcsa-j"), diferentiatd (,.adop1area. pelltrll llccarc scgntcut
trebuie sd preceadd anchcta carr.rtitativd, studir"rl punind ir.r izol:rt, a unei stratcgii politice, clifcrita dc cea aclolttati
evidentd prcocupiiri a ciror irrrportantd o va analiza anche- pcutru ccIclaltc catcgori i" ) suLr concentratir (,,r'r'robi I izarca
ta; dc ascmenca, persoarrcle irrterogate gi intr-un caz gi ir-r ir-rtrcguh-ri efrrrt pcntru uua saLl douir catcgor-ii ,rli 5cg1111.1111'
celilalt trebuic si conEticntizeze lir.npcde uclir-rigtilc lor de' cor-rsLrr.r-ratori potcrrti al i" ). U lti nra lirnt.r u l ir ri scir si-i
latcrrte; ori anur.r-ritc scntin-icnte sunt confirzc, grcu dc
of-crc candidiltului o iuragirrc prca rcstrirrsit. carc ii taic
exprilnat)
lcgirtura cu tintcle or.r.risc.I
. d) Influenla notabilitSlilor, a personalitdlilor pilot sau a
Daci cxisti mi.i loacclc neccsarc, r'or fl cuntulatc stratc-
experfilor se cxercitd vertical, dc sr-rs in.los. lnflucnta ghi- giilc ncdif-erenfiate - cu a.jutorul r.natss-nrediir care sc aclre-
dului de opinie este orizontali. E,l este aproapc ca uoi tofi. seazi tuturor: afiqc, r.narrifestc politicc distribuitc in toatc
De obicei specializat intr-un dor.ncniu, cste dcoscbit dc cutiilc dc scrisori - pi diltrentiate - cu a.jutorul r.nass-r.r.rcclia
sensibil la infbrn-ra1iile care au legiturd cu acesta, este carc permite llxarca tintclor: curicrul persor.ralizat, rcvis-
ir-rtotdeauna ir-rfonlat qi se expune indeosebi la mass-me-
dia; are numeroase contacte interpersonale, cu cei tcle specializlrtc etc.
cdrora le este ghid, desigur, dar qi cu algi lidcri dc opinie
sau specialigti in domcnir"rl respcctiv. El apar{ine aceluiagi Abilitatea suprerli va cousta in cuurularca celrtr doud
strategii pe acclagi supoll, in gisirca ocazici de il sensibi-
grup ca gi cei pe care ii influen{eazi, iar acest grup se liza publicul cu o aceea;;i tcr.nd in acelaq;i tin.rp ir.r totalitatc
recunoagtc in el insu;i. El cste oglir.rdirca grupr-rlui, ii
;i irr par-te.
irnpirtdqeqte nonlele gi valorilc. Astfel ajutb mer.nbrii unei
colectivitati sd se regdscascd, sd sc idcntificc, ccca cc le l.a Bruxellcs,in 1987, Philippe Moureaux foloscqtc trci
pen-nite sd se sir-ntd mai vii, sh se dcsprindd dc nrasa anorri- sloganuri pe acelaq;i tipar: prir.nul e ucdil'crcntiat, aclrc*
md. Ghidul de opinic joacd qi rolul de intermediar (,,rclay sAndu-sc totalititii alegirtorilor din arondismcr.rttrl in cnre
function") intre r.rrass-rrrcdia q;i gmp, ;i un rol de intirire car-rdideazS:
(,,reinforccment function") - mai dcgrabd decdt dc schir-n- ^In ,,-l oti belgienii sr-rnt egali."
bare - a opiniilor grupului. Cici el trebuie si vicicasci un afard dc un rnilion de bruxcllczi
anumit confomrisr-n dacd vrea si rdrndnd in consens cu cci
ce il inconjoari Ei sd continue sd f-re recunoscllt ca ,,reprc- cclelaltc doui vizeazi scgnrente de pr"rblic
zentativ"; dar c1 poatc corecta, irnt'runitiqi impresiilc pro- ,'l'o!i belgienii sunt cgali".
duse de actiunea dirccti a r.nass-r-nedia. Se poate a.junge la In arfarir de 640.000 de somcri
cl prin editoriale gi conrcrrtarii care rru atirrg urasa alegito-
in alard de 950.000 de tincri.
rilor, dar il intereseazd pc cl, donric de a fi infon-nat.
() singr-rri tcntir, ncdrcptatca, lc spunc ccva atit utrora
STRA'I'E,GII
cat gi celorlalti: carrrpania cstc divcrsi ir.t r-tr-ritltca ci.
in cazul categoriilor <,le public delin-ritatc, cr-rr.npenie
llt.:tt.s.str ttttt' (.tnI|)ogtt( cIt'L lrtt itIt
trebuic sd decidi intrc a sc adrcsa tllluror sau nnmai unorlr. I.cs liclitions tl ( )rsanisetiorr. I 977
Dupf, Michel Noir (astirzi urr lt4r tinlr zrl R.P.R) sc ver
alegc dintre strategiile netliferentiati (,,cstc vizatir totali-
tatea consulr-ratorilor potcrrtiali, firir deoscbirc, cr-r ucelagi
IC: O ],,1 U N I CAREA P O LI T I C,,1 AZ 31
BE {-,A NOTORIETATE LA care a$ numi-o, spune el, personalitatea sdpunului'". -fot
F"' IRITAV{ENTUL STARURILO R, a$a curn va fi evaluat prirr prisnra pcrsonalitdtii saie un
KV{AGINEA parlid sau rr-rai alcs ur1 om politic.
,,Celtitenii Lilneri(dni |Lt| .tt-t lttcdrgii la cttlcttre cu Inainte ca Dichtcr si fie tradus in fiancezi. Roland
gdndul cii Si candidulu/ Si solict ,scr fac: aceleaqi Ltttruri
ca Si ei; cfr se cearlii pe chitn,efa penlru cine sd se Barthes, ar-r-rncAnd o privire criticd asupra,,I'-oto gcl'r ici c lec-
spele primul pe clinfi, cd itttpctt'l t,eioza^cle la cdpotoi,
cci iSi spun noaple bund mrtnosilttbic. Itt ./b/o::tt/ catrt- torale"2, denunla dc.ja r-nodul in care politicicnii, llrir in-
ltattiei, ei sLutl nevoiti ,sd iusd separ(tl, dar publit-.ttl nu doiald lird s6-gi dea bine scTrla, i;ii lbloscau ceea ce inci
line sd Stie acest lucrtr. Stricti intagineo. $i lasd lctc nu se nurrea ,,imaginea". lnfbfiEAndu-se alcgitorilor,
gttrilor reJe ,sd pre.tLtpltn;r cti. otuzionctl, tuitti-meu se
intalne.;te cu ahe .fetnei Si cd acesla e ntontenlttl (...) obserwi el, car-rdidatul ,,propunc un clit-uat tlzic, r,nr rursanl-
inloldeauna e o cli/erenld intre intagine Si reulilatc(...). b1u dc opliuni cotidiene exprirnate prin aspcct gcucral,
Irnagineo pe ('are o vehit:trldtrt e,\le ced a gutcrt!11- ir-nbrdcdmintc, atitudine (...). In misura in care fotogralizr
torului ;i .to{iei sale tare fcrc ctttttpttnie itttpt etntri. 7''l
li prelulincleni in acela;i limp, ror'tind Ltiscto'suri, clantl inseamnd absenla limbajului gi cuprinderea unui <inefhbil>
inlerviuri, bdtdnd u;or cu palnta copiii pe cieftet. social, ea constituie o an-nd antiintelectuald, tindc si dcna-
ciildtctrind mereu, slond in pic:ioctre ore inlregi - Si
conlinuand sd tr/tictscit, sr-r tttdninte ;i .sii c/octrmd co tureze <politicu (adicd un pacl-ret de probler.nc q;i solutii) in
ni;le octmeni obisnuili. Bineinte/c.s c'd ei ntt fuc o1a.
Binein|eles cd t'tLt poi. " avantajul unui <mod de a f-r>, unui statut social-r-noral."
Gregory Mc l)onald 'foatd analiza noii cornunicbri pclliticc, cu mult inainte
,,Flcte ir ct les l-en'rtnes r.uoLte s" ca aceasta si-gi croiascd drum, se af'ld deja cr,rprinsi ir-r
aceastd frazTa. Dar ceea ce candidatii la lcgislativele clin
Am amintit deja nr-rmele Errrest Dichter. Bste cel ce a
clezvoltat, in 1939, conceptele de irn:rgine 5i personalitate 1956 in Franla simleau de.ja nedeslugit ;i 1'rractie au cu
ale produsului, cu ocazia unlii studiu despre problemele cu
care se corlfmnta atunci societatea de sdpunuri lvo4;. l,l'a neinderninare avea si ia amploarc gi si se sistcmatizczc-.
observat ,,cd sipunul nu era evaluat atAt pritr prisnta pre- Dacd publicul manif-estd o anumitd relinere in a adoptar
fului, aspectului, spumci sau culorii cdt prin cea a tuturor
acestor calitdti plus una, subtild gi aproape evanescentd pe idei noi, nu va f-i el oare n-rai dispus sd un-neze un or.n cd-
ruia ii este prezentati, r.nai dcgrabd decAt programul, per-
sonalitatea seducdtoare qi caruia i sc vor propurle ,,rr-robilu-
rilc, toate situaqiile fan-riliale, mentale, chiar cloticc, acL-st
stil de a fi, spune Barthes, al cdrui produs, excmplu ;ii mo-
mea15 este (candidatul), un statut social, conlbrtul spccta-
culos al normelor familiale, .juridice, religioase , propric-
tatea nativi a acestor bunuri burgheze ca de pildi slujba dc
duminicd, xenofobia, friptura cu cartofi pri.jiti ;i bancurile
despre incomorali...?"
Totul gi orice in locul r-rnui program politic.
r MAGTNE, Sr P OZr-t-rONARfl
lmaginea estc reprezentarea - sau reprodLrcerea - r-nir-r-
tald a unr,ri produs - a unui partid, on.r politic. Mai ltccvcnt
c,ea a unei persoanc decAt a unci organizatii. A unci
I. ! .r Slrdlcgic dtr dc,s ir. op.ciL colectia Pie rres Vive s. l()57. pag. 180-82
ht Mrlhologia.r. Paris, SeLrii,
).
82 GABRIEL THOVERON CO ]( U N ] CA R L:A PO LITI CA AZ ] 83
persoane cu care ne putem identifica, in care ne putelx scl-rimbatd? Cum se f?rce trecerea de la o imagine difuzi
oglindi: sosirea erei imaginilor nu este, fbri in<joiali, unica la o imagine delitrerati'/
r-esponsabilS pentru personalizarea politicii, dar ea trdieqte Printre probleurelc ccle mai delicate cste cea a conflic-
din aceasta a$a curn o qi intretine. tului intre realitatea persoanei particulare gi fur-rctionarea
Imaginea este o viziune globald a obiectului sau a per_ persoanei publice: evident, este important sd nu existe
soanei. Este sinteza a tot ceea ce gtim (adevdrat sau fals) gi
contradicgi i prea ptrtcnrice.
a tot ceea ce gdndim despre acestea. Ea provine din expe_
rienta noastrd personali gi din auzite, ca gi din infomatiile
primite prin mass-rledia. Este o constructie eterogeni, un PE,NTRU A INTRA iX SUBIE.CT
mozaic cu elementele in migcare. O recompunem din im_
presiile fragmentare pe care suntem ,,Unele celebritili, nota Maurice Barrds, nu au dec6t
capabili si le reunim notorietate: la aceasta aspird aproape tofi parizienli (zia-
in momentul in care ni se cere si riqti, romancieri, dramaturgi, actori gi criminali). Altele se
obiectul reprezentate. nuirrim persoana sau bucuri de o mare consideralie: aceqtia sunt academicienii.
Deasupra acestor dou6 categorii, care, mdrturisesc, ni se
Totodatd, pentru un politician ea line de imaginea par_ par lipsite de interes, se afld Gloria!"
tidului din care face parte, clar nu numai,
de funclii pe Notorietate, celebritate, glorie. Se pot intocr-r-ri ierarhii
care o ocupd, de defectele sau de calitetile sale, de per_ mai amdnuntite, cu mai multe trepte ce trebuie urcate de
ceplia fizicd,pe care o avem despre acestea.
toli cei care se consacrd inaltelor rdspunderi politice.
De asemenea, se vorbegte despre pozi{ionare, care este
o laturd a imaginii, conlinAnd numai elerlentele principale Aceste ierarhii se regdsesc la diferite niveluri geografice:
ale acesteia, cele care ne vin de la sine in minte, aspeciele local, regional, national, intemalional, pe care, dupd posi-
cele mai gocante, cele mai remarcabile, cele care r-re ingi_ bilitA{i, trebuie sd le depdqeascd. O persoand poate deveni
duie cel mai ugor sd deosebinr candidarul de adversarii Ji,
partidul de concurenli. Odatd cunoscut, fiecare o giorie 1ocal6, qi sd rin-rAnd la acest stadiu, sau si treacd
fionat" este ,,pozi_
in mintea publicului, vrAnd-nevrAnd, de la un nivel la altul.
iar aciasta Prima problemd: a exista. Numele qi apoi siiueta poli-
pozitionare este o reducere. Nu e un portret amdnuntit, ci
cAtgva trisdturi esentiale, acel minimum suficient majori_ ticianului trebuie sd producd un efect in mintea publicului.
tdtii oarnenilor pentru a descrie personajul. Un coniur _
aproapc o caricaturi. Este imaginea cdreia i s_a aplicat Acesta poate fi rodul unei munci de teren indelungate, un
regula simplificdrii: consilierii omului politic se vor ingriii
ca aceasta sd fie bund, adaplatd necesitdlilor de rnoment qi, teren pe care se va stridui s5.-l extindd necontenit, gi unde
va fi mereu,,prezent".
dacd nu e cazul, vor incerca sb scoatd in evidenld trds-d_
Dar gi un scandal poate, de azi pe mAine, sd propulseze
turile capabile de a o ameliora.
omul politic in fala scenei. Degeaba era Michel Charasse
Agadar un candidat trebuie sd-gi pund cdteva intrebdri un rutinat ales socialist, un consilier ascultat de prege-
prealabile oricirei campanii. Are o imagine? adicd, mai dintele Mitterrand, el rdmAnea un necunoscut, pentru cea
intAi, este clrnoscut (ce nivel de notorietate are), gi in_ mai mare parte a oamenilor. A fost de ajuns ca intr-un
deajuns de cunoscut pentru ca infonlatiile de care dispune Jumal TV acest ministru de finan{e sd atace bancherii cu
publicul sd alcdtuiasid un intreg mai'mult sau mai pulilr
coerent? Dacd nu existd imaginea, cum sd o construiisca? ur-r vocabular popular gi brutal - ,,vor si ne mangleascd
qi dacd existd imaginea, este ea bund sau mediocri, origi_ grdul" - pentru ca publicul gi mass-r-nedia si se intereseze
nald sau banald, corespunde aqteptd"rilor
dupd necesitAii, intensificatd, publicului _ .rrn-, de el qi de bretelele lui.
poate fi, corectatd,
chiar Trebuie deci, dacd timpul il preseazi, sd. creeze acest
pseudo-eveniment - pentru a irnprurnuta expresia lui
GABRIEL THOVERON C O ].,1 U N TCAREA PO LITICA AZ] 85
Daniel Boorstin j - care il va transforma din necunoscut in PE 6 MARTIE, IAU FO'fOLIUL
personalitate. JEAN-PIERRts, ROCHE
Candidatul care iEi respecti promisiunile.*
lndriznealS, r.nai nrulti ir-idrdzneald, mereLl indrdzneald.
E,ste o trimitere la afigele prezentAn.cl-o pe frunroasa
Cel mai u$or este sd gochezc. Sd cucereascd totul gocAnd. Myriam dezgolindu-se progresiv dc la ur-rul la altul: ,,Pe 2
septembrie dcscopdr ce e deasupra. Pe 4 septembrie des-
in 1987, afigul lui Myrian'i Brackman, al doispreze- copdr ce e dedesubt"** (VIITOR, afigorul care-gi respectd
promisiunile).
celea car.rdidat la camerd, pc lista socialistd, in arondis-
lndrdzneali se cheaml jocul de cuvinte care face in aqa
mentul Liege, este provocator. O intaginc fror-rtall - ea qi-a
fbl incAt numele care il foloseqte nu va fi uitat niciodatd.
scos ochelarii, pe care ii tine in dinti, de un brat, pentru ca
privirea sd pdtrundii mai adAnc - poartd o haind de piele E,douard Klein a inceput la Bruxclles o lungi carierd
politicd cu un,,Tintiti sus, votafi Klein'(t<*+ ce nu va fi
rdscroit6, slogar-rul : uitat mulli ani. In 1987,la Liege, Philippe Wathelet se
referd la cAntecul Carolinei Loeb, ,,Ei ii place vata('+*{<*<,
iNno$rTi-vA PENTRU MrNE...* pe care il transfon-nd in ,,Noud ne place Wath.'.c***** insb
este cxtrer.n de sugcstiv, gi va deterr-nina cotidianul la aici operaliunea este mult mai delicatd fiindcd este popula-
rizat diminutivul qi legdtura cu numele intreg al candida-
Libre Belgiqzze sd scrie: ,,Vizusem o mullime de promi- tului nu e lir-npede. La fel cum nu existS un singur mdgar
siuni electorale. dar una ca asta incd nr-r." Cdci in presa Martin, sunt mai muti politicieni pe nume Wathelet (iar
nationalS. sc va vorbi despre aceastd candidatd ce ar fi
trebr,rit sir rdmAnS. de intcres local. lar cor.nentariul din Le n-rinistrul Melchior e mai cunoscut decAt Philippe).
Soir (25 noiembrie) r':r fi pur gi simplu ,,Ooo!".
Putem intui cd toate acestea nu sunt uqor de manevrat
lndrdznealS. inscamnd gi sd pozezi go1. Chiar pentrLl un gi nici prea chibzuite. Candidatul poate risca operatiuni de
birbat. E adevi.rat, pugini car-rdidali beneficiazd.de un fizic acest tip la inceputurile carierei,cAnd nu are incS nir-nic de
pierdut dar ele nu-i construiesc o in-ragine prea favorabild.
carc sd ie penrriti si se lanseze intr-o aselltlea actiune.
Acestea ?1 fac numai sd se remarce.
Este ceea ce incearci Serge Andrd in Belgia, in Brabantul
Valon, iii doilca candidat la Camerd pe lista tJ.D.P. (LJniu- De altfel, pAnd unde se poate merge pentru a nu intinde
nea Der.nocratd gi Progresistd) la alegerile dtn 1974.,,F'oto- coarda prea tare? Lin-ritele variazd in functie de tin-rp, de
grafia care-1 infitigeazd pc Serge Andri intr-o posturd loc qi de alegdtorii vizagi. insd candidatul nu trebui" ,i d"u
insolitd are scopnl cle a atragc atentia qi de cxplica mai senzatia cd se opregte la jumirtatea drur.nului - senzalia cd
bine inrporteurla schintbdrii cc trebuie infiptuit[. Proiectr,rl se agazd pe doud scaune. Serge Andri voia sd pozeze gol
nostrLi colrsti in a prezcnta realitatea nud5, in a indrdzni sir insd iqi cenzura propria fotografie (el candida pe o listd a
cregtinilor de stAnga in aliantd cu cor.nuniqtii, doui familii
spLlnel-n ii.rcrurilor pe numc, si asigurim puterea fiecdmia politice fbrl inclinafie cdtre frivolitate), La legislativele
belgiene din 1985, un tAn6r social creEtin din Brr.rxelles
de a decide asupra propriei vieti, a propriei n.runci, a pro- refuzd cadrul cu alergdtori ir.npus de P.S.C. principalilor
priului siru corp q;i putcrea colectivitetii asllpra socictelii."
lnsi acest proiect cgueazd. deja in misura in care o bandd, * l-e 6 Mars j'enldve le sidge/ Jcan-Pierre Roche/Le candidat .lui tienl ses
pc c:rre scrie CLINZTJRAT', ascunde tocmai acce pafte a
promesses (n.t)
corpr-rlui candidatului care de obicei nu poate fi dczgoliti. +****l,cVo2yesezpgtermanbdr,e.vi'eonteJzevKelcilnc
Cu mai r-r.iuiti abilitate, la rntinicipalele din 1983, in haut. Le 4 j'enleve
Frar-ila, rin cincliciat din Bordeaux foloscrste ut.norul qi ra- (n.t.)
podarea la rcalitate: ei std in picioare in spatcle unui foto-
liu care acopcri exact ccca ce trebuie.
septentbre le bas (n.t.)
1. ln L intttgc. Paris" Julliarrl, I 9(r3 +********CC'e'set<tIaWoautahtet1cu1'uo'nellperipf'drdrefer(en.(tn.).t.)
t Itrugir porrr (n.t.)
nroi
E6 GABRII]L TL|OVI':ROAI (' ( ),11 U N I CAR[;.,\ P () L IT I Ot\ A Z]
siii candic'lati gi prczintl trci alige - trci slocarrr.lli - insis- politici, IIerrrv-F langois V:rn Aal. I.r.cclcrr-ic l-r-u,tcois,
I lcnri Morclltnt. Luc I3eycr, fzllrii ca vrcunul sir I'lrcli o ca-
tdncl asupra viirstei salc: ricrir lungi 5i lirrntoasir. E,stc intcr-csant clc nr.ializl{ ntocluj
- i3 Dll ANl, STJNT BITLGIAN $l BttLIX t:.Ll,LaZ in care ei art rcalizat ilccst trans{cr.
- 33 Dlt ANt. DIJCF]M AC'F.l-_A$t BAT^ t.ilj
- 33 DI] ANI. MI StJ,,, VREAII SA SE Mt$II' CI-]VA.* Sloganul 1r-ri l-r'cclcric Franqois, concliclut ul [) S i-'. irr
:rrondisrtrcntui I Irn -Warcnlltc" 'in I97..1,
Pentru a p5rea -junc gi 1a r.nod5, Jean-Paul Dumor.rt
introducc intr-unul din aceste texte un tcrrnen pc care intrcbl'rrile rnclc erar-r alc \'oasirc
Problcn'iclc \/oastrc ."'or ii :ric :lclc.,:.
trebr.ric cd rlulli alegitori social democrali il vor considera
in alirlir tlc 1'tlttrrl cii c binc cLln.:ili:;1!1. -srrir jrrrina itirr-ri
obscen. Dar el nu cuteaz5 sd meargd pAni la capdt. chiasnr (t-uclr:r'r'olrstlc. alc voa,qtrc,'itlc lt,.:lc). lruLli r.'ir cilatir
Se poatc utiliza sau nu un cuvant grosolan - estc o op- elcs par"larncntal cl vii ntanilcsta tot lli:illt ur-r.jlul-c i:-r li
protcja iutcresclc alcgirtorilor sdi cit l:;r:cn in ,'ri, ,., il.ri't1,,
tiune care trebuic bine gdnditS. DacI decide sd-l folo-- irc c:rrc 1c lu:r oen'rcnilor poiitici c(ccirliin"r..,l-rti.i.:.t,.,.:,i,r"ir.:i;rrri;1iri.i.;
seasci, atur-rci candidatul trebuie si-i scrie integral. Victor
Flugo, vorbind despre Carrbronnc in Mizerabilll, (,,a trisr-ri i-rciliscnrnat i:ilitc n-arc teanril clc
cu-a$a cuvAnt tunetul carc te ontoare, inseamnd a invin-
ge") a of-erit excmplul cu riscurile gi primejdiile sale. circia discutilt cu tin interloctrtor ici,ii,.;iii itul,: ,.rilrcl lir,'irr;L;l
t'tu riispt-tncle a dcsciris la ir-rtrcb:-rrc"). ..i,t-olti,-.t-, liii-: ., r)ii:.i,r j-c
Punctcle carc urnteazd dupd Mt SE dau rldsura car-rdi- vor fi" ..- irrai dcgraba clecit.":ir.nlt'', circi l-. l l-linclrs iir-,t':rr:
ir :,Vxtt,-'-r,,'rc, rcgiune it.l e ll'c lll_i1ir.! : ;,r-r\ tt r'
datului. L,l evit5. anumite riscuri gi prime.jdii... ilara$ulllt r'clil din cl.ipitalir.l Iia'rlir i.i r
Ori, trebuic apoi sd transforme eseul. Odati ce a deve- ..stririnr-ri" lrln-rur-i ,-iiii:,...; irlicair.ji
nit cur-roscut, sd nu dispari in anonir-nat. $i sd-gi q;lefuiasci ralc. i.r"rc Bc1 cl isi iu l-iilas birrr cie Ii i'pru,bl(ii'eni.l:r.!: l]{)\i" i:. rr
o in-ragine care eventual sd facd uitate r-nicile excese .ipri li." l'17('. .i ; ', ,i-til Surt'ir rlil .! \ riirlil ., , .
cor.nise dc politician la inceputurile carierei.
i)lloarcil rie l i'ii irr-e;rcliiil .lrtrplltri i \i , , lii ltitai l;.1,,r:.^ i:r
alte inr:i-ipcr-i.'in altc inrplc-jr-rriri., r'iJrtt c(i,ti.t;l-1,,. ljitr_;.
S CFII\4BAR.E,A ROL{JLIJI,
S CFIII\4B AREA IA4A G IN II ckrriri, sir cii;rLoi:iritr. sir schit'niriutr 1i si lrc ilt'jrti,11.irijr r,iL,
ic, insir in ncca-ctii s,.rrrir sc incheic tritlnr:r pt.::rrrii li Lriiill-t-
1,.ri capitol". Sitcctator-i lor car"c ii scrir-r pcntrLi .,-1, L.\r-,r-i!-n ,
De asemcnea, se poate inccrca oblincrca de avantajc sinpatia flitir cli: c1" lc cxplici, intr-o scrisol',r-c";ir'rtir.c1,-.
politicc clintr-o notorietate cAqtigatd ir.r alte don.renii, indeo- plccirii ".ltic: ., l r:unrljcia 1rc lista l).tl.i-. lii :rii:lci-ilc cilnr-
sebi cdncl respectivul candidat provir-re din lur.nca mijloa- 1;crrc ciin 1979. ".1)c lriutorui. clr: r,oitri \,.osiili vir rlcpintii
celor de ir-iformare. E,ste specific cazul lui Dorriniquc alcsei'ca urc:r." ,/\s1.ii1 canr'1tani:l litscsri: abil llr:rsatl l-.r.iil
Bauciis, cdci daci a deverrit cfectiv cclcbru prezentAr-rd lcIcviziunc" iar sioqar-iul- cIabrtrat clc socictatr-.1: {_'ltr',.r'r'r,i:r:
Jurnaiul TV, in momcntul in care cucerea prir-niria dir-r
Voi rrLr iiti r.iitat exprir"narcli lr1 cil ...
'I'oulousc cl candida pentru postul tatdlui siu: se ir.rtorscsc cLl ii-() I'()i ttitlr uc-ll \.r)Astr-i1 *+
acasir pcntru zr-qi ciuta mogtenirca. ir-r Belgi.r, nr-u.ncroqi
' \{cs clrrcsrions ctaicni les \ otres
ziariqti dc [a televizinneer nationala (R.T.B.) au intrat ir.t
Vos ltroirlertrcs scront lcs nticnncs. (rr.t. )
*+ - 33 ans..jc parle Relgc ct Brr.rxcllois.
- a Ic ntertre contbat. I Vczi ihovcntrr qr e1tii..-l'rcntiers rpcrcLls sLr.la clnrltlrne itigislrrlire a
j'ui l3 irits. (ln la R l ll". Jlt,t PtrltlitLr. llrrrrellcs. illSl). r.ol XVI. 197.1.. rrr .t--1. rrr:,
--l l ans. \,1....1'ai envie que qa borrgc. (n.t.) -ji)i-{r'--.
i''' \/otrs lt'l\.c/ llrs oiLhii.: nlr t oit , jc n oLrLrlicnti l)as lll \ d{re ln 1 )
GABRIEL THOVERON C OM U N I CAR EA PO LIT ICA AZI 89
t3 lJ
era cumpdnit precum cel al lui Fr6d6ric Frangois $i era un cAntiref, tizul sdu, qi nu la ziarist. Insistenla sloganurilor irr
abil joc cle cuvinte (un bun exelnplu de autanaclazd, folosi- a uni vechiul gi noul rol, telespectatorii qi cetf,tenii (intre-
rea succesivd a doui acccpfiuni diferitc a aceluiaqi cu- bdrile mele, problemele voastre, exprimarea mea, n voas-
vAnt*). Din picate afiEul era prea incarcat; fbtografia lui trd) nu in-rpiedicd in-raginea sd se sfhrAme pe pzrrcursul
Luc Beyer era incadrati intr-un ecran de televizor, ,,e"- transferului. Ziaristul perceput ca obiectiv gi critic, dir-rcolo
uriie dir-r nlurele sdu erau dcsenate, linia ccntralS inlocuitd de partide sau deasupra lor, acest ziarist a trecut intr-una
cu o pasere multicolora, precum cea din campania organi- dir-r tabere: a devenit altcineva. Alegerea lr-r.i Bernard
Tapie, astf,zi deputat de Marsilia, confinld ci trccerea este
zat| de biroul de prese Si infomrafii al Comunitelilor pentm
a populariza acest nou tip de scrutin; era dcsenat un creioll m'laapiieugeosatred pentru cine provine din lumea econorniei.
lcet iu care alegetorul igi insemneaz1 totodatl un om de afaceri qi urr persor.raj
buletinul de vot?),
multicolor (in culorile llrilor europene), indeajuns de flexi- mediatic; ziaristul nu e decAt un personaj mediatic.
bil pentru a fi innodat (acest nod se referd oare la verbul ,,a PE,NTRIJ A AJLTNGE, iX
uita" - sd fie ca ,,nodul la batistS" pentru a stimula memo- PANTE,ONIJL STARIfR-ILOR.
ria, sau simbolizeazd lcgdtura ce uneste ldrile C'E,.E'.?) Este
un joc intre text gi imagine, dupd cum noteaze Rend De la simpla notorietate la finlamentul cu stele sunt
numeroase etape de strdbdtut. Sondajele au astdzi posibili-
Pouparl in analiza fpoetocgarrae faieliAncuut-roeparceezsitnutidafdigc:cA',.t..claatruarca- tatea de a indica nivelul popularitSlii unui om politic. Pen-
terul analogic al tru aceasta existd barometre (in Franla, Figaro-SOFRES,
vizvald. a televiziunii, latura sonore fiind sugeratd de rne- in Belgia, cel instalat de Marketing Unit pentru La Libre
sajul verbal datoritd cuvAntului exprimare (...) Sesizdm in Belgique), iar omul politic, deseori avid de puncte, se va
elaborarea accstui afiE dorinla de a stabili intre sistemele nelinigti c6bd va pierde unul - atunci cdnd acest punct este
evident inferior marjei de eroare - in timp ce alt politician
semiologice utilizate legdturi subtile, capabile de a produce se va plAnge cd nu e pe lista numelor propuse celor inter-
vievali - uneori, el chiar va arneninla firma de sondaje cd o
noi senrnificalii.r" Sau excese: e prea mult pentru un afig. dd in judecatd. De asemenea, se poate evalua popular:itatea
Dar aceastd dorinli de a aglomera la un loc semne ale in funclie de audienla ernisiunilor politice in care apare
respectivul om politic. In Franta, se afld in frunte prege-
Europei gi set.trne ale televiziunii, aceasti supraincircare dintele gi prezidenliabilii, prim-n-rinistrul qi prir.n-n-riniste-
riabilii, mult mai in spate gefii de partide care nu par sd
nu sunt cousecinlele sentirnentului - mai mult sau n-rai intrevadi o ziin care sd capete inalte rdspunderi in stat.
cd e periculos s6 plrdseqti puonstmuliujlio'cIFdle,
pulin congticnt - Unele popularitali sunt trecdtoare - unii oameni politici
ii datorezi totul? Vedctele sunt nevoili sd intreprindd o serie intreagd de ac(iuni me-
infbn-nare cdruia diatice pentru a rnenline - sau reinnoi - atenlia ce li se acor-
care l-au abandonat de indatd ce a fost privatizal pentru a d1. $i mai sunt toji aceia care, in pofida strddaniilor 1or, nu
trece puntea dc aur care le despdrlea de La Cinq gi-au dat reu$esc niciodatd s5 iasb din umbra ur-rui rol secundar.
repede sealrla ci starul nu era nici una dintre ele, ci TF 1, 9i
Pe cea mai inalti treaptd se afli Steaua, iar Jacques
cf in afara TFi elc nu prea existau. In afara R-T.B.F'
fugarii gi-au pierdut in buni parte aura 9i nici unul dir-r S6gu6la, in Hollywood lttve plus blanct prectze'azd cd una
ziarigtii care au intrat in politicd, am t.nai spus-o' nu a avut
o caiiere cu adcvdrat reilarcabild la nivel nalional'2 Azi, 1. Paris, Flan,marion, 1982
cAncl pronunli numeie h'rid6ric Frangois, te gAndeqti 1a
* Aici voA este iblosit cu cele doui scnsuri: voce;i lo/ Cuvdntul e-rprt-
nrare incearci si corespundi antanaclazei din limba francezi (n t')
l.,,Contribution d une s6miologie de l'alllche ilectorale", in Lu sttcidti el
les irnage.s, op.ctt.
2. Aceastil carieii pare nrai uqor de realizat la nivel local: $i Ceorgcs Ddsir
provenea clin televizir-rne 5i a lbst multil vret.tlc primrr in Wolurvd St'
[,an]beft
9a (; t lJ lt II' I 'ftt( ) t'l-. R( ),\ ..( ),11|i \'/(.'..11i E.\ P( )l ITI(,.\ .\1.1 9t
Jl)rrcncutlinr:r.itnrcrrlirrlcl\n' rsicirialerr"rrrlt:",,S.ttra.r,-,rr-ir,l,c-lc-.ol,^z-i,fc .'*r* ,r*r-rr,oi,,r. llcntru u irrair-rtii 1i n'rai mr.tlt sau plrr 5i sinrph.r pcl-ltrtt il sc
schirrba. .lack I-ang ;ii-ar clori l7rrir indoial6 altc rlilrislcre
rcsc dclar' 1'rclrtru clccit ccl al cultnlri. irrsit cl llrca csLc intt'ttchipirt'ca ilcr: sttri;-i
pclrtnl a fi inclcplrtilt sall ca sit sc pr-utl't pr-oblctrra tttrlti
o zi". nriirrc rru nrai cstc Llccit.,has bccn"'r'5i, ctrr-r-t sc inlocuitol nrai bun (lrlar.rqois I-cotarcl a tritit accasti cxllc-
sptrnc lu llolivn'rroci. nu cristd ,.conrc bacl<"** ltcntnr ..has ricntii rrclcricilrl. In eccustli ltrnetic. tinrlr clc cloi ani. rtrttlti
bccr-t". Altc cnractcristici, slarul convinge: ..c cle-ui'-rns s.1 il prir'caLr ca llc r.llr intr-trs ).
aparir" r'roi il rrnra-rnr". ..Starul ne lirce s:"r curnpirri"rnr (...) Insir inaintc clc a li nrit. politiciunrtl trcirttic sir-5i gir-
Stalltl cstc singr-rru nrar-fir absoluti. SinlrLrra curc poatc Ii scascJr Lln rol n-lrij()r.
vinclutir dc rnai rrtttllc ori." El cste in acclasi tinrp 1'rr,rLrlici- I l{i A 'l' L-, "rz.z\ I{'i} t- i. I R I} I
taic 5i nrarli Si a5a cull nc tirce sir cur.r.r1-lir-l-rnr, nc tacc sn ivlASLjrt,i .
1i votirnr. ln line. :it:rrul setlucc.
Sa anrinlirn tcoria lui Sanrticl (ioldr.rr lr c:n'e spuncrr t ri
..r)cntru a tninstorn'ui o itcr-scani orcliirall'r inlr-rnli c\tlil()T-
r.lirrl"''i,-) clc-itjLnrs si llr"claci cclc trci r.tonrl)o, ":, - ,'i.'Icr'-
loiteiii.iiiii :,rit.-- ir-l ..1-r'--lc c\lni,._.,'i{inal .: ilzie i,l .,...ilirr.:ti';:il si
.qirliti. Flgierir t.)tri-l'l,ijir,,'.tii-'r"ctltt'init,:. e;lr:i,-'itruii lr, ,ttiLl r iiLl;-ll,
;rerilj ri it
siil.li in l IS I tt t t r .\ l) (' ( I ( r ( ( ) Ilogcr' (r cr :ir-cl i,cirn'artzcrlLlc I'g
ilcscric cirrci pclsor-ta.ic cct-rlrir.lc aic :;cctici ltoliticc. cirrci
[]c ll:iciir{.r'iclt., glur-ttl tIl, ii ic si'. iniIrrehirrr'./'r rin nrit. :lali loluri princi1l;rlc:
ldclil rlr 1l sri.-',.: ir.l,:rr'-:ilcc ctt l iloctt-irrir irrtl-.or'lrrrt'.rt. slitt eti
o {-'lrr-itatc l-}c cal-{i s',ls1,int: cii ri rcltrczintir. [.;r i-rliirna sa o er{)inl, ontul cxecl-ltional. onrtil irro\ iclclttial. l)rcctlltt
f.hru-lcs clc (iar-rilc; ccl cc ltt-c accit glt',r'ie elc cltrc r,ttt-irca
invcsiitLrlir. !'iittun':-,:rr,l rcl-rr(tziJ-ttal, i)()1 r'i\ i1 -ric::r-'rtrtliti :riti.
Ft tutlrr roriar. A5a clinr Li11 irrll1..jud,.:r.:irtol" Lrr 1r, i111,ir- sLrnt i lalrds;
intrutch il:rir r-r'ir ()l'asLr l u i 1 tlr.,.('ir-rcl sltir i Ll,.; l t rrbcck, lc o irl{)r!s!,Jur"- i i;nnt-!e-inoll r l e. orii t.ti olti ;rrr-rit. irt-(jeU nt
.linrnn'Carlcr ciiri sl)tincil tlc'spr-c ci irrsuSi ..rtr.t sttttt clccit
qirrr,lcl1ti la Maclitcrrs*1'*." '.Lrrjr Lin slrigrur r-:irti.:rnic. Ala
cltnr in 191.9. .,Viilcrirb.rrrr-rc cstc [!a]'nir iiL:r'irrr cslc ttn ()l1r cli toti oarrict-tii";
Villclrlbanric"*'*)k>k- { ir:orgcs }ir'6chc, rJitlli Lr e trntilrnic clc . liderlri ferll'aerr.l{or, cl: ia fl'atii Kr:rtneclr la ( iisclr.d
trccand pe ll Picllc L,lliott. lludcalt 5i Oitil'Pniinc, r,l-tziircl
inraginc n..crrit:"r sir prrnr,-r in valoalc rrn.^lr'i orrlircllicr' il P,rliti.i () :rl t:l ;r :.'tlrteiiei.
intrcpli *uzirlt)r'r'* * >k :F (apli I ii: I 982 ), I u rn'-ritic ci 1;l; !,-'l ci i u
I 983 i;i pt'(rpr-ulc ::1 irlr:ntiflce llcrsoalui,l sil r'i,i ol il)ul l)c " pill'ilatei,r:, [ritrliulrl, inlclcptLrl, prcctillr rreobosi tLtl
carc il c()lldLrcc. sir lc rcgiscnscir lcclcu;-i criiii;-ri. iorrracl Aclcnaucr-, IiniqtitortrI Cicorgcs Ponrpidor-L (sli'.t
Bnrrc - incrccierc. firir si uitarri dc Mittcrrar.rcl clit.r cpoea
ilzic - (icorgcs l:r6circ, ourui prczci-iL 1li ir:tr-"' ()lnrcui
calrilclcr - irrtrcpIinzirtiir ;i persl-liclic e fbrtci linigtitc)
. non-ferneia politicl
stil -,, tiucrctc gi iu.raginaqic pcntn-r Montpcllicr. lrrclila (ianclhi, Golda Meir israr ullnMca,rgr'anracttria'l rhharitlcah,clrtr,clcraLrnot-t
Astf'cl onrtrl politic pootc 1l star i11 satLll sill, sLlnt t()t
atetea stelc posibile citc coustclatii in carc pot Ii inch-rsc, dic f-emir-rinir a birrbatr-rIui aLltoritar.
avend Llllcol'i accasti cliflcultatc dc a se iclcntillca intr-atat insd acestca sunt loluri i)rca lablonatc, dcstul clc pr,rtirr
complcxc, izrr r-roi pLltcm scsiza ci politicianul va ll coll-
clr Llrl r()l iucit ii cstc irprorpe imposibil sli sc clcsprinclir -
+ 'l r-L-cut, in tratl. lib.t(n.t.). strins rru nurrai sir-qi asul'nc mai urultc funclii succcsiv, clc
** Intorrccre (in Ib.cngl. in original) (n.t.). pilcla si-;i inccapir caricra ca liclcr li:nlccitor;;i si o ir-rchcic
+****++QVrriillcdtirtlbMaonlcnncb, ecc'elis,tpIcIcnsrncuN. 'lIuIechrnteun,s (n.t. ca pirirrte, dar chiar si.jo:rcc r.nai multc rolLrri sinlullan.
c'est
x+*** Montpellicr l cntreprcniintc (n.t.). ). llerirbirnnc I rr.t.)
Vi
L ltr,.rrre)ti. I tlitttt:r St lil]lir. '()()i
92 GABRIEL TfIOVERON CO MU N I CAREA PO LITI CA AZI 93
De ce ar vota alegdtorul pentru un Monsieur tavernelor. Ca 9i el, politicianul poate avea doud fe!e: un
supraom gi un om obignuit. ProcedAnd astfel, Kennedy
tout-le-monde care nu este el insugi? CAnd candidatul este simboliza imposibilul dublu ideal amcrican: aristocragia qi
ca mine, de ce s-ar impune in fa{a mea? De ce atunci n-aE
candida chiar eu? Imi place acest text al unui liberal ce se egalitatea. Va16ry Giscard d'Estaing, care anunfd agenliei
prezenta la Etterbeek, la alegerile locale din 10 octombrie sale de publicitate, ir, 1969, cd ar vrea sd aparb ca un
1916: Kennedy francez, va da chix cu aceastd dificild inccrcarc.
Ca ministru de finanle, el apare in pulover la televiziune;
Un om ca voi!
Cu problemele lui - aceleaqi ca ale voastrel c6ntd la pian (;i ni se spune cd ar fi putut deveni un rnare
Cu rdspunderile lui - ca qi voi ... virtuoz), dar in campania din 1914 se afiqeazd ca acordeo-
dar poate ceva mai mult decdr atdt'l*
nist aldturi de Yvette Horner, ca preqedinte al Republicii, el
Totul e cuprins in acest ,,poate ceva mai mult decAt invitS gunoierii la Elys6e sd ia micul dejun impreunS, insd
atdt". Candidatul trebuie sd fie aproape de noi - s6 inglo-
beze ceva din noi - dar nu se poate mdrgini la a fi primul intotdeauna d'Estaing iese la iveald de sub Giscard.
venit, omul de pe strad6, trecitorul luat la intAmplare.
Profbsiunea de credinli a lui Jacques Duclos, candidat
Dac6 el este noi, acesta e un noi infrumuselat, grandios, la preqedinlia Repubiicii in 1969 - dupi demisia generalu-
sublimat, ideal, mai mult ceea ce visdm sS fim decAt ce
lui de Gaulle - insistd cu mai multa abilitate asupra dublei
suntem in realitate. Un noi izbutit - parafrazdndu-l pe imagini a liderului comunist. Monica Charlot reproduce
acest text remarcabii in antologia sa despre La Persuasion
Ch6ri-Bibi al lui Gaston Leroux care zicea'. ,,Sunt un om Politiquel; iald-l
cumsecade. Mai bine zis am fost. Sau gi mai bine zis aq fi
putut si fiu." Candidatul este un om care ar fi putut sd fie Ndscut in departamentul Hautes-Pyren6es, Jacques
Duclos este inainte de toate un om in care se recunosc
totodatd aproape gi departe de noi.
muncitorii francezi.
... SAIJ LTNI SUBTIL JOC
DIJBL{J Chipul siu, in spatele trdsbturilor de lider politic,
cultivat gi experimentat, rimdne cel al lSranului tdndr gi
O imagine dubld poate corespunde unor vechi arheti- sdrac care a fost, al muncitorului salariat care a devenit
puri: fralii Kennedy, care fac parte din elita, din aristocralia
Statelor Unite, gtiu sd aprecieze gampania de la recepliile ulterior.
mondene, dar sunt capabili s[ coboare gi in strad6, sd se Luptdtor la 1914-1918, la Verdun 9i Chemin-des-Dames,
cinsteascd cu Coca-Cola, s6 se murddreascd pe mAini, la fel
ca, spunea Jacques Pr6vert, ,,Rodoiphe in cArciuma tAlha- prizonier de rlzboi, cl gtie ce inseamnd rdzboiul pentru cei
rilor cdnd dd ochii cu culitarul." Rodolphe din Misterele
Parisului de Eugdne Sue este prin! de Gerolstein, dar el care-l fac ca simpli soldafi. Dar Jacques Duclos nu este numai
martorul nenorocirilor nedrepte ale muncitorilor. El este gi cel
qtie sd se poarte cu naturalete in mijlocul poporului
al speranlelor gi al forlei lor.
t Ufi'fiomme comme vous! Este unul din fondatorii Partidului Comr-rnist francez.
Avec ses problemes - Ies m6mes que les votres! Numele sdu rdmdne legat de infiinlarea Frontului popular,
Avec ses responsabilit6s - comme vous... al clrui suflet neostenit a fbst. El este dintre aceia care au
mais un peu plus peut-6tre? (n.t.)
afirnat cel mai tran$ant ci adevirata mErefie a Franlei qi
lbricirea poporr-rlui francez depind in primul rdnd de unirea
muncitorilor, lbranilor gi intelectualilor. Cici aceast6 unire,
intaritd de alianla cu clasele de miiloc, este condifia victo-
riei lor asupra celor ce ii exploateazi gi ii batjocoresc.
Jacques Duclos a demonstrat cu eroism gi modestie
grija sa pentru Franfa, pentrll demnitatea gi viitorul ei, in
l. Paris, A.Colin, U2, 1910. Se regisesc in aceasti mici culegere o intere-
santa colectie de documente electorale qi citeva chei pentru analiza lor.
ll /CO Lt N I (.:,,\ R E.,\ l) O Lt7' / CA .,\ /, 95
9.1 (;,1 uR/la/ t-/ t( )L:t';R( )\ rllirrctia Iiriurtci intntcit il intcrcscazi ,.aclcvirirta (ci)
tirrptrl Rezisterrtci. Alirtuli dc liancc:zi, in ilrintrr yrrintc'j- l11erctie", cea carc tir.rc cle ,.f'cricirca poporLllLli fi'atrccz", clc
ciiilor, cl a iirst r:ntLI clin princrl>alii organi,/irtt)r-i iLr luptci ,.n1erituila lcric irc cotid ialiil''.
irttpotriva ocLrpantilor nazrSti" srrlr toril.e lirrnrcic. tlc lti prrr-
pauanclir la conflicl ltrntat. I-ui si o.rntcriilrtr uscllcncl lui lc Sr-rrprinzitor, coutra lui clc Gaulle llLI sLlrlt lernsatc clccit
riutorirrr contritrr.rtia incliscLrtabilrl la cliberricl plitrici. $i tlc atacuri cvzrzivc. Cel mai limpcde este ccl carc clenunta
uttsllfczccc lrrti n,-'otrosit. i,rritr r olirlt. e onclci. llrptir ci s,lt rcgirrlll cic plltcrc ilcrsolralir. Nurr"relc gcncl'alLllui nu cstc
lrl111 printrc cci cc \ ilu (\1rus iirnl zlilrlir u. lirir c, itlrlc. liirlr
deloc pon-rcnit, c adcvirat ci accsla tocnrai sc retrarsesc. cal
concesii satr sli-rbiciirni rce intultri clr: ltrrtcrc ltcr-stirlrlir. r1u pafiicipa la caurpanic. insi fhr[ irrc]oialir partidr-rl trc-
Accst ortt. c:irc stic sir se rirlict- la nir cltrl rnlri lor sittra- buic in accla$i tirnp sd-;;i satisfhci activi\;tii - clcci sir-l
criticc pc de Gzrullc - strcngar-ld cdt n.rai multi adepti q;i
Lii istoricc, q;tic si si1 r'irrlin.i, solrtllr. ilr nir,cltrl oirrrrcr-iilor. stridr-rinclu-sc si-$i rccupcrcze alegdtorii pc ctrrc lirn-rrccul
Iir bdtilia impotrivir liauclci llscale u rrurrilor ca1--itrrli;ti. in preicdilltclui dcmisiouar - saLl politica sa extcnre - i-a
lrattatliir l)en1nt qrr-olciali:a r))()ltu(.lri iriiiiontlc. r'j lt 1o:t llclcu indepirlat de votul pcntrll comulli$ti. 'lrebuic si lii inrpo-
l)rezcnt. liirir ciisltrct slLr r orhc l{)llc. ilcntnl tr :rrlrni. orltitli triv6, dar thr[ a o arzita prca clar. Cci cc caLlt5 criticilc in
cLr piitrca li-ancc;ilor ccit clc tolrtc zilclc. i0t.ccii ric c()n- text trebuic si lc gdscasci; cei pc care accstca i-ar lczzr,
tribuic la o mcritlrtat Iericirc col.i(lirltal. trebuie si nu le rcnlzlrce. Solutia cste definilca Lluci inrir-
gini a lui Duclos lnzlrcatir de r.rrdretia patliotici - dc la
,{ccastii l ietii tlcYotirlir cutc/ittotilc. tcltitrra si ntoclt'stii Cheu-rin-dcs-Dar.nes la Rezistenld - vrAndu-se iu acclca;i
Irc inspirf, incrcdtrr-...lltcrrrrcs l)rrclos csi('(inlul e:rrc nc timp aproape familiarir. 'l'ot pentnr a convinge noi aclcpti
tt-ebttic it'r :rccstc vrcrrLrri :1l-clc. r.'tici ci stiL: :,i r-ior rricstc cti sullt evocate uron-leutele cAnd stinga era unitA - Frorrtr.rl
i)cntrll a realizrt 1Uc|riri llc s!'lnlar nll L'itc\()!c s,r lli tie,L Popular, Rezistenla - l1u perioadelc sectare ; iar Duclos
sultra oiLmenilor. r:i L iie-tiitrrr:r sli lii allrllri ,.lL, r- r.
estc infhti$at ca omul care chelllA pe flecarc sd sc aldtulc
L'cl dc-al cftrilea rrijrAst';,ri: lrr{)puuc ,-ir--.j:r sin.iiozai iutrc nllmelui sAu: ,,muucitori, ldrani, intclectr.rali", aliati cr-r
."litlcrul Politir'. ( uitr\ tl .;i I'r r1,'1 i111,'r,l:rl" ll\' ,1, (, l):u lr'.
..tlirauul tar-rir si lIiac" si ..rlr-rncitor-ni sr.rl:r'irrt" r-rc dc illia ,,clasele dc mijloc", (trebuie satisfbcute ;i ,,revendicirilc
(accste ultimc tltitii llrnciii r.illi7.1jitlil liccr'1iili siittczi tic comerciantilor qi mcq;te$ugarilor"), flra a-i uita irc ,,bir-
sli'uooir,tri ca si ciocanttl si nir:r-.', ull ) l:ll l tlct.irtirrslr':rl. ..cri
cr()ism gi nrocicstie" g.r-i.ia str lrclr1il.t i;r'en1.:i... \ccsI r)]tt citic trAni" (tincrii nu strnt r.r-rentior-rafi, ins5. la llllllrai un an dupl-r
:lic sir sc ridicc llr ttii,.:ir-ri Irll'i1{)l- sirr.rllii i-sloliu,- riie si :lr
riir)ti11ii, s(,-lidat, ll iti,,-'i..ri olrlr.r,-'nilrtr". -;'j;,ltlr .'., ;strt ^.tie- nlolrrentul Mai 68 ar fl sllnat prca rcvolulionar...). Lrrpo-
',ritataI. tcnacc. cutczarl()tile" ciar"si ..nrtlricstli'". ....c1 ;1ic:.i
riovcclc;tc cii l)cntrtl :r r-c'tiiz:it lLrc|lrri ric sclrt[r lt'.t i] 1tlj\ ()ic triva accstci ul'liulli a poporului fianccz, r.nai ninrcni: uici
:lir lii clcasLrpra orlnrcuilr)1". c! c rlc-lriutls sir lli liaiirLli clc ci."
ntdcar capitali$tii, ci,.n.rarii capitaliSti".
l:rilii incloialir r.:h aceastir inraginc a l'-r r iJtrclos csic
constrllitri in ruport cll cc'il a liri r.lc (ilirrllc. lu cti|c tc:itrrl iru Cclc doud snte dc familii, potrivit^unci cxpresii de suc-
t,,-'r-e1'c|it nicioclati'r in nrod tlircct. ciar-clrrc cstr: tn pel'lIit-
nclrti-l prczcllt. C'ri;i ltctlcrillLll. cullclicjatLrl c()r'urilrist rstc Lln ces lzr acca orir, o minir * bogataqti. In spi-rtclc lr-ri Duclos,
,.i()U. illsli r.lil t'i'rrU lllilltlt.:,Pl():rlte tl.'l)r)i. -lt Itr,tn:iertt
Ir.-u1-lc uronLle. I:roic. .^lulrtirtol ll l 9l.l-l 9 l li. ia Vcrchrrr ;i toatir llrr.nca sau aproallc. Irr lata lr-ri, citiva cxploatatori.
L'ircurin-clcs-Duurcs". tlar carc stic ..cc irrscurtrnli rirzboirrl
ilcntrLl cci cc ii lac ca sinrpli soiclati". A lirst,.LluLli (lin S-a iusistat rlrult pc accst text ir.r care stirrr"rinta asupra
principalii orgurlizat()ri ai ltrptci irtrpotrir, a ocul)illtti lor imaginii pcrsoanci cste mai erccentuati clecit asultra
rtlzifti". clar."allturi clc fl'ancczi. in inirtra prin'rc.jriiilor'" in irrograr.nului accsteier, ceea ce uu se illtamplir dc rcgulal ill
lirril-r cc clc (latrllc cnl la l,ondr-a. F,l ..nu at'c clispfct li nu
tr)ilnr:-r \/orbe ito:rlc". Iriinci ltatliot. c1 sc prcoctrpir dc lrrograrrrclc candiclaqilor con.ruri;ti. iusi ir.r 1969 I).C. arc
obicctive clectorale an.rbilioase : cstc vorb.r clc a clcr.nonstra
cc pzrrticl reprczirrtd plir.rcipala lirrti a stdngii, ;i si laca
astf'cl incit l)uclos s.i sc clasezc al cloilca. irr urura lui
['onrpidou, dr-rpir priurr-rl tur (ccca cc ir.r trtrul iil cloilca lr
cv'ita sitnatizr clc a alcge irrtrc accsta clin r-rrrli;i I'oltcr'.)
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Thoveron, Gabriel - Comunicarea politica azi (Cei care alearga dupa fotolii)
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search