Thoveron, Gabriel - Comunicarea politica azi (Cei care alearga dupa fotolii)

GARRIEI, THOVI.:RON I(_ ()_11t INl(1,1R L:..t PO I. t r I ( :.'ltA / 97

tJlterior, obiectivul lui Georges Marchais gi Andre Lajoinie scoatc la iveali aspectele acesteia care coresplurd cel ntai
va fi mai degrabd de a det.nonstra cd P.C. este o fbrtd aflati bir.rc ncccsitSlilor uror.ncntului - ir.nagir-rea, anr splls-o, cstc
la stdnga P.S., gi deci de a sc delir-nita de acesta. Astfel cterogenii, iar intcrcsul cste clc :r cvidcr.rtia, dupd in-rprc-
constatem cd utilizarea imaginii personale este instru-
-jurdri. Lur anllrlte aspcct mai degrabi dccit lur altr,rl.
mentul care inlesne;te racolarea adeptilor in numlr Dcsigr-rr, se poate actiona gi invers: claci gtic ci'i publi-
mare, obtinerea unui numir important de voturi, pe
cAnd utilizarea argumentelor pur politice este mijlocul cul aqtcapti r-ut anumit tip de czindiclat. nrr particl poatc
ce inlesnegte sprijinirea pe un program limurit. cirr"rta printlc cardrele salc politicianul care si corespundir
cel r.nai bine ir.uaginii cerutc. Se parc cA a$a a devcnit
PE,NTRU A CORESPUNDIf
Lr-NIE,I A$TEPTARI Robcrt Bourassa gcful Partidului Liberal, apoi prir.r-r-r.r-rir-ris-

Sondajele sunt cele care permit omului politic sd-gi trr.r in Qudbec. ln urnra unui sonda.j al fln-nei Socittl Re-
cunoascd nivelul de notorietate gi clementele propriei ,seurth, a rezultat cir irr 1969 locuitorii Quebecului avcau
imagini. Pentru aceasta fimrele de sondare a opiniei ruralc ncvoie de incrcdcre, dorind o relansare cconomici.

publice :utllizeazd. cu precddere metode calitative, in dauna ccca ce ir.r-rplica o conducere dir.rarricd firrir a f-r revolutio-
celor cantitative. Intervievatii sunt solicitali sd indice pe o
scalS unde se situeaze candidatul intre nigte poli, tAndr- narii, insii capabild cle a trata cu guvernul fbdcral canadian

bdtrAn, conservator-progresist, sincer-manipulator, sau si qi mediilc financiarc intcmationalc.

bifeze adjectivele care se potrivesc: inteligent, dinamic, ,,Autorii raportului, relatcazd Jacqucs Benjar-nin, addr,r-
simpatic, sau ,,aproape de oarleni ca ei". Dar se mai folo- gau cd nor-rl Ecf al Partidului Liberal .trebr.ria sd posedc
seqte gi .jocul ,,ghiciti portretul" (e o floare? ...o magind?), anumitc calitdti cscntiale: sd fie reprezentativ pcntru popo-
cerAndu-li-se sd inventeze qi sd povesteascd o intdmplare rul Quebecului, indea.juns de <<tarc>> pelttru a facc fala la
Ottarv:r gi <capabil de a lua in piepl toatc aspectclc unci
al cdrei erou si fie omul politic... Oricc e bipevenit daci lur.r-ri urbar.rizate qi cor.rrplexe>>. Acesta este portretlrl-robot

ne arat6 cum este acesta perceput qi din ce trisdturi prin- pe carc il vor folosi agentii liberali dc cor.nunicerre politicd
cipale cste alcdtuitA pozilionarca sa. pelltru gdsirea unui nou lider. Pcntrr-r rtrati ntulti cficacit:ttc.
ei au utilizzrt o tehnicA rispAnditd in Statelc lJr-ritel, aceea
Pornind de la sondaje, consilierii ii vor indica punctele
forte qi punctelc slabe, gi cum sd le pund in valoare pc dc a le ararta oantenilor cjin Ontario fcrtografii cu Ilourassa
primele gi sd le maschezc pe ultimele. $i sd corcspundd Ei altc doud persoane pe care nu le cunoqtcau, pur-rAndu-lc
aqteptdrii alegdtorilor, care va fi de asemenea detem-rinatd urmirtoarelc intrebdri : cc: fqlogpafic le inspira nrai r.r-rulti.
incrcclerc, care dcga.jar dinan-rism gi seriozitate?(...) urrul
prin sondaj.
Dupd cum am v/azul, starea de mor-nent este unul din din spccialiltii din Qucbcc in dolnenir.rl tchnicilor ar.nc-
ricane a fost convins clc atunci de conclr.rziile sonda.jultri
factorii cu cea mai mare importantd pentru rezultatul unor anrcrican ci dl. Bor-rrassa corespllllclca ccl n-rai bine portrc-
tului-robot (...) in 1969, cll. Bourassa tllt avca totr-r;i clccit
alegeri. Ea ii este f'avorabild lu.i Giscard in 1974, lui 35 dc ani (...) era r-n-r biirbat tAnar. C)-r to.itc accstea, pro-
Mitterrand in 1981; lui Carter in 1976 qi lui Rcagan in clusul piirca r.nai vanclahil clecit oric:rrc altul, putca mai
bir-rc ca oricarc altul sd satisfaci cerintele cxprint:rte clc
1980. 'I'rebuie sd existe o anumiti armonic intre imaginea
partidului sau a candidatului gi agteptS.rile, previziunile sau clectorat cu ocazia acestui sorrda-i.r" Astt-cl a fbst crcat r_rn
dorinlele curentului dominant al electoratului lor. carrclidat cullt st: crccazit un produs, ir-r fr-rnctic dc ccrintc
rrrei rrirrlt srrr rrrei pr-ltin c()nltir.ntc.
F-drd indoialS nu se poate schimba imaginea, insi sc pot
ln I). Ninrnro. l-ltc I)rt/itiL ul I'er.suuder,;. Tltc T ttltrtitltrt,.s of ,l.lotl<.r.n
l:lL,t tiOtt ('tilitl)(rign. I)rentice I Iall, I ()70.
('ttttttnL'n/ ort frrhritltrt'trtt l)rtntit,t .\.littir/t't: Qilrilrr,r'ol.r. o1t.uit.

t.98 (;.1 B R I [, I' HO / t:. R O (-() ria.r.\i/(..1R l:'\ l)()l l-ll(.,,1 ;\/.1 99

^,

PF]N I-RU A }T{ CR.[,]{}IEIi-

Imaginea pe ciirc uu candid:rt vrca sir 5i-o crcczc c1csl-rrc Oricit cic scclucirtoi'i ar tl zintbctul ;;i ochii lr_ii enilcs. ccca
irrtre it-r coutradiclie cr-i cca pe c.tre cc lucc cii accastir tandrctc sir fic ptrtin creclibilii cstc clc
sine nu treb'uic si cliitu accasta trcclrtlrl siiLr, carc arc o inragine r,.iolcrrti.
;ll-rroape clc star.rgii, clc la consresr-rl [).S. dc la Va]cncc
publicul dc-ja i-o atribr-rie" ltvirlcnt, estc ncccsr.lrr-r o anur.r.riti ,.Lncle, clLrpii itrirtrr invcstitur-ir a lr-ri Mittcr-rarrcl la prcle-
ilintic. insista iisulln neccsitittii cie a tiia capetc. porccla
coerellti. cnlc provirrc ilin accst cvcnintent ,,Robcspaul,', incir rrr-r s_a
dczlipit clc cl. si rcfuzl"r iclcc:r c:i in vreur.r fcl euiles arc
Charles Picqr-rc, Lltl ol11 politic ciirc.t stucliat atcltt $i a lcsitlrrii i:r,r ianclrctc:t. Cclc doi-rirzcci de primirii - toate
practicat tehr-ricilc dc 1'rctsuasinnu" p()\ cstL.$tc cn ltlircere
priuiil'iilc - dc aror.rclisntcr.rt vrtr fl ctrccritc sau pistratc clc
pf,larria unuia din capii F.D.F. (Fr:ontul Ilcrnocrat al Fran-
cofonilor din Bruxelies), l'-rangois Persoons. Acesta ale- I{ i'R yi ril:rriii:iri.
l.irri indoiaiir, [)ar_rl Quilcs iir li putut ir.rcerca sl-r_pi
sese tenla ,.Cura-j gi Fermitatc" llelttru ur'tlll din atriqele sale l

in carc, cu un brat riclicat, a\,/ea o atitrrdir-rc care in ntod scl'rin-rbc trcirtat inrrsinea, clar intervalul de cloi ar-ri, clir-r
norr.nal trcbr"ria sA sugcrcze infhptuirc:l accstor douir i 981 in 1983, cra prc.r scLlft. pe rsonalitatea nu se n.roclificd
calititi. rlccit pas cu pits. [.ln vira.l prea brusc risci si proicctezc
canciiclatul in prol;riul siru dccor.
F'rangois Persoous cra lirrd oricc dr-rbii-r LLn li1-l cui'ejos;

nut.uai ci ii pliceau si nrAncirnrilc zrlesc gi r.inurilc bune,

gi infiti;arca sa rotofeie ;lirca si dezntinti:r sloganul.
Rezr-rltatul era dczastruos qi, in plinir cat.r'rpltnie. :rcleptii

sii au Iipit o bandi pcste cuvAntr-rl ,.cula.i", inlocuitrdu-l cu A hJLJ SCHI]\4BA BRIJSC O
IMAGINE,
,,loialitate".

Astf-el se rentarcir iurportanta aspcctillui fizic; ;i inte-
legerrr cd l-'r:rr-rgois Mitterrand qi-a asr:rLns coltii pcntrr.r ;t

putcar intruchipa {brta il'r cccit cc arc ea rnai iinilrir. .icrrir Cazt--i'rcur,,c, in Les Pouy,oir,s, le lu 7-e/evi,sionl ,
{-Jn alt cxcr.nplu de imagir.rc incoerentil cstc ccit pc crtrc irliigirrc a lui Alain poher, prc;;cclin_
cvoci schirrrbarea cle
o propunc Segudlii lui Paul Quilcs, cap dc lista 1e alcgcrilc
n-runicipalc din l9il3, in Par-is. l:s1c vorba cle contlacalarc;r tcle Sc;ta'iriir-ri. candidal ccntrist, :idvcrsar ai lui Gcorpcs
afi;ului prin'raruh-ii in fin.rctic, gclr"rl R.Ir.i1., I'ompidou la alcgeri lc pr-cziclcntiale clin l9(r9. in pririrul
tur- lloltcr iiparc c:r Ltit oitt ccl-rilibrat, birrer,.oitor gi blAn<1.
It.JBirSC PAtUStJl.. iL VO'flj] PE L]tIi{,\C+
In trirul cioi. 1-rcr.rtlri cir unii crit-rsilieri ii rcpropcazi Iipsa
colrrbatil,itiitii" cl se aratl dintr-oclatir agrcsir,: cstc aproapc
Sdgudla crcdc in alanta.jul slogiinuri lor- scrrtiitrcnlalc ,.,i alt oi'r-r. iar alegl'ltorii r-juitg sh st- itrtrcbc care cstc ccl

rnai r-nult dccit i,N RISI'I, IANAI,: aclcr.'r"rral. cel br.ur.

t)ARIStJL LtJI QtJ Il_F_S'k * i.a plczicicnfinicle unlirtoiirc, in carc principetlii cancli_
riliii :,rrirrt fiiscarcl. Mittcrrancl, Chaba'. fl:rzc'rcuve
este fhce .
;il:ili;'ir inlr-Lrn articol tltn Le Mottcle (5 - 6 ntai 1974)
PARISI.Ji, 'I QAlN.l DI LI{irLrJq*': ililrinclu--sc cir-: ae castir dat.:r lar .laccllrcs C,l.rabar.r - Dclr.uas.
PARI S LJ L. L-tJ *
I CLrtrttst:Ltt Ca trlr {i1-1; sportir,. cg un stil tile-r-csc. cr-rcr.gic.

calre pulrcteazir caurpania duiccagir a canclidattiIui soe iaIi:i. ,,lit..'lilrtir:. cl dr-i,i'c glretv;i scrios di'ut{)lt-lc11tul it-r carc sc
rl,:ciuii-r ci aiir.rl'r.lirslairtrrltainCprcc;ier cvliiuctiioer:iaprciulerr-crlar'icrae-ri.:tic, opnrvcian-sjr,iai
*.1'ainrc l'aris. jc'.iotc Chirec (n.t.).
+* Paris jerrnesscr'l)aris Qrrlcs (n.r.). ,-,i'iriiLrlrr
* + + l'ari -. lcnclrcssc,il)rrris (J ui I rs ( ll. t. )
)i.lillr-]- iatii-l dintr-oclati i.cisiv. agrcsir': al cloilca'ira.i .

I i)rrris. {lrllirl,rlti. Nrl coicctitr ..idcc:r". I 97{l

I100 (;,1 U R t t'. Tt I ( ) | ti RO.\ l( ra),]1 LrNla_t.i,{ E, I p o L l 7' I (:.A A 7, 101

Aceste tluctuatii perltn'lrA :rlcgdtorr-rl care- utt-5i trtlli t'ceLt- ...CI A O CORI],C]]A
rloa$tc vecleta gi sc iutrcabi cc s-a irttAr-nplat ctt ca.
Astf'cl c1e scl.rirrrbari r.lu pot fl atdt de r.arlticlc; cle sunt
.1.-P. Gor-rrevitch intire$tc :,,I)c p:ircursttl carrtpat.rici salc
(Clraban) a schirr-rbart cic rnai mr-tlte ori stilttl 5i tactica, airir- loclul r,inci rlunci indcltrngerte Ei sc aplicii prin ir.rcelcitri

rincl la inceput ca Lur onr dinan.ric ,si sigur pe cl, altoi lrnrcicnt sLlccL's ive.

;i preocupat sir sc controlczc, la incepr-rt apiiritclr infircat al Mai ir-rtdi o ir"nagirre poatc fi coutplctati. E,ste opera-

r-Lnitirtii inrpotrivzr stAngii, apoi ostil n-rptr-Lrii irrtle clrcapta pi liunea la carc se ar-rgajeazi Valery Giscarcl d'Estairrg in
stAn ga, dugman al cornunisntr,rlui, apo i al con sern'alori sr.t.r r-rl lti.
Astf-cl in-iaginea pc carc qi-o crea in tata telcspectatorilor era accle:r;i alegeri din 1974. Lui Jacclues I Iintz1,, carc ii con-

irnccliat distrusa dc e'l insuqi gi inlocr-riti dc alta"r. ducc echipa publicitarii qi care il intreabb ,.Dontnule mi-
nistru, ce le veli spur-rc fiancezilor?", cl ii rdspunde .,Le
Aceste fluctr-ratii ale lui Cliab.in sLult totcldatd rezltltauta
qi cauza egecului siu flnal. Sub presiunea sortclajcltlr dcfa- voi spune: rrrinistrul de fir'ran1e a murit." Ceea ce inseamni
vorabile qi a sciziunii in sAr-ir-rl miqcirii gaulistc (Jacqucs
Chirac cor.rviuge uur-nerogi parlat.uctttari sit slrsti r-ri tirbeira o cxtindere de persor-ralitate - miristrul a rrttrrit, triiascir
lr-ri Giscard) el estc nevoit sd sc descurcc rapid, sir schirlrbc preqedintele - dar qi cd cl nu este nur.nai urr tehnocrat. Pe

directia, sd se fiimintc irr cirip l-raotic. Aceste schirlrbiri un afig, el apare al5turi de fiica sa Jacir-rthe -cu ocazia unui
sonda-j IFOP - Strategies realizal pe terra pcrceptici imagi-
radicale descur.npirresc alegitorttl care nu-;i l.uai re tise;tc nilor calnpaniei, 48%o clin ir.rterwievafi declard cd ar,r irrteles
rclalia dintre carTdidat gi far-nilie, tineri, decor-iectarer. La
vcdeta qi uitd calititilc corrtradictorii pentru il llLl l'L-Ii11e televiziune declard cd rzrea si priveascf, Franfa irr ochi. in

dccAt defectelr: coltstantc. dezbaterea care i1 opLute lui Mitterrand, el ii aruncd adver-
Jacqucs Chirac, 1a preziclentialeie clin 1988, va practica sarului :,,Nu avcti dur.r.rneavoastrd r.norropolul sufl etr-tlui ! "
Nu-qi t-reagd irr-raginca prc'cedentd, el corrtinui si iutrr_rchi-
qi el o schir-nbare t-rruscl de clircclie. Alaill Dr.rharllcl o rc-
lateazS: la ir-rceput ,,cra o cat.npanie liberali gi r"olturtaristir peze cor-llpetenta, insd adaugd o trdsdturi: are gi ur-r sr-rflet.
(...), pentrtr cititorii revistelor L'Expart.siott Si I'e Notrve/ ,,Era curroscut n-rinistrul de flnante, tehr-riciar-rul, acurn
Iiconomisle era exaltantd. In schitrb, peutlu It.tltjoritatca un.na sd infhligdnt omul."

fiancezilor, care a$teptau de pc urt'tla accstor alegcri prezi- Dar un om politic nu e niciodatb singur in arcnd. Ad-
denlialc (...) un fcl dc putere publicd mai ales [.itlcvoitt-rrtrc vcrsarii sdi se striduiesc sd-i scoatd ir-r cvidentd aspectcle
negativc, intr-un joc al publicitetii contparative in care
qi protcctoare ir-rairttc de toatc. era u$or destabilizatoarc ;i fiecare se anga.jeazd sa-gi pund in valoare car-rdidatul in
ir"rgrijoritoare. Atutrci i s-a explicat elcest lucru (ti) intr-o a
detrimentul celuilalt. Valdry Giscard d'E,staing va fi su-
doua t'azd, cind a pcrceput efcctul pc carc il proclucca
bicctul unei astfel de cxperienle cu ocazia candiclaturii
asupra elcctoratuluri. a devenit la rAndul sdu n'rai liniStitor, sale la al doilca r.nandart prezider-rtial, in 1981. Initial pirea
r.nai putin dccit ar fi vrut el, fiindci r-ru-!i 1-ro!i schirlrba flrea invincibil, gi totugi acliunca sa sc va sfArqi catastrofal.

la comandd, insi r.nai lini;titor dccat stabilisc la irlceput ci J:rcqucs Seguila gi .lacques Pilhan au fb.cut o listd cu
va 1i. Apoi, cut.n la acel urot'uent lrrangois Mitterrancl sc punctele forte ale lui Giscard, tAr-rir, seducdtor, ir.rteliger-rt.

r-nenlinea in fl-r-rnte. irrtr-o a treia etapd a clevcnit cor.nbativ buu cconor-nist, r.nare bur-gl.rez bine crescut, pre;edinte la
(...) trei tactici st-tcccsive intr-o singurd carlrpallic c prea
r"r.l,rlt, aceasta aduce a corectiri de dircclie, iar colect5rilc sfirE;it de rtrandat - dcci en - titre; apoi cu punctcle slabc
cie dircclie nLI sLlnt linigtitoare [)e lltrLl clcctoralc]". ale lui Mitterrand, bitrdrr, demodat, invir-rs, ecor.ronrist

Jcan-l'rrrrl (iourevitch. L'Itnugt' dtr I't..'t,/, nt. l'rrt i., l crtt;r. l ()-j slab, literert, prea rlodcrat ;;i prea socialist. Astfel ei trebuic
,.l.cs sonclages dans lcs cillnpagncs ilectorales ii'arrcliscs en l()88". in .l
L Vczi ..1-cs alfiches" in rrr. l-2 rlc rcvistci ,totrdtgc:. Paris, IIiOI). 197.1
.1. I)rosbeke 5i Ci. 'l hovcron. ,lii t.cJl r t t r t r t nt d c,s .\ o r t Ll u,gt' llrLr rc- I I es
UI.ll. 1990 pau. 9(r- 101 .

102 G.lBRIEL T}IOTEROA l( ) () tll U N I C;IR EA P O LITI C,4 AZ 101

sd insistc asupra greEelilor primului qi si transformc zrpi:l- operatiunca inversi: transfomarea ir-r punctc litrte a ccca
t.e pnl sA lle slil'ie itrrri.
rentele sldbiciur-ri ale celui de-al doilca in posibile atuuri.

Gisca|d este tinir? e fragil Mitlen'ancleste bitrani) cste intclept, scnin: r.ru ntui
ilrc vArsta antbiti i lor
seducitor'/ sr,rperfi cial: seductia sa den-rodat?
personale.
ac!ioneazi in cletrimentul invins?
irrlrirlic i nat : cri:l.r rrct'.rsti
plornisiurr ilor' cconomist slab'/ legitur[ cu Franta ctcrnii ir-r
literat?
inteligent? r.tranipulator prin exces cle intelectual? in-raginea satnlui, cr-r
moderat? clopotrrile in sl il rorrren e
abi lrtate socialist? ,,fbrtei linigtitc".
tenace: candidatul va ntergc
bun econontist'l tehnocrat (se revine asupre in pelerinaj. in Gerrrrerria. Si
va reface itinerarr-rl
in'raginii de rr-rir-ristru de
evaddrilor sale. Acestea trr
finante) fbst trei, ca gi candidatr-rrile

mare burghez? conservator sale la pregedintie. Cea cle-a

rasat'/ departe de oar-treni, trulag tlcie evadare I fir:t ce a ntai

pregedinte en-titre uzat hunA; le l'el 1i eea.lc-r rlcia

Trcbr,rie se rentarcdll-l de altf-el cd in afara cantpaniei canclidaturh
dusi de agenlii publicitari, o serie de initiative jurnalistice
contribuie ia lichidarea unor puncte pozitive ale acestei geldc stal: are o echipi care
imagini. Le Nouyel Observatettr prezintd pe prima paginit va lncra pentru cl, cu cl.
un Giscard deghizat in rege, cu sceptru gi coroand. Este pasionat: nu sc lr-rpti pentrr-r
cilat Stern, care titra in decerr-ibric 80, ,,Ca un Dumnezeu
in Fran!a", Si T'he Econonti,st, carc evoca,,ultimul in-rpdrat drept, ci pentrr,r drepturile
al Europei". Le Canard Enchaine, care a lansat afacerea Noastre, pentru libcrtitilc
Noastre.
cu diarlantele of-erite de Bokassa pregedintelui Republicii,
publicd o anchet5 intitulatd: ,,Giscard: ltlonarhia contra- realist.
riat5." Pe copertd, chipurile pre$edintelui gi soliei sale alr
fost inlocuite cu cele ale unor persoltaie dintr-un tablou de LLnlan, cu bun sin'rt, aproape
t.lc lrarrcezii cci dt. zi ctr zi.
Gainsborough.'lextul denun{a,,l11onarhomania":,,Pacien- on-r al schimbdrii.

tul, cdruia puterea gi snobismul nobiliar i s-au u,rcat l:r cap, Fald de Giscard, omul care place, el estc olxLrl care
este grav bolnav." Giscard a e$uat ircversibil ?n tentativa
vrea. In capitolul II am vizut it]]porlanfa prir-r-rei p6r{i a
sa de a-Si conlpune o in-ragine dub16, in acelaqi timp aris-
campa.niei salc, care prezinti omlll intim, Mitterrand iu
tocratd gi popi"rlari, echivalentd cu cca a lui Kennedy. pafiicular; qi, de ascrnenea, illpoflzrnfa celei de et cloua, ir-t

Trebuie spus ce in acest lnollcnt el pare si facd totul gi carre apare echipa ce il ir.rconjoarA. Dar aceastd in.ragir-re,
pentru a conf-eri arrbiguitatc imaginii sale pllr politice. Pe dupi cur.n altl vizut in capitolr-rl I, nu este tocm:ri noud
afi$e se prezinti ca Prc$edinte - ,,I,-ranta arc nevoie de un
Preqedintc" - dar declarf, cd se vrea Lllt ,,cetetean candi- intrucAt se construie$te de la alegerilc rltunicipale din l9'76
dat", ceea ce contrazice sloganul, deci il anuleazi. Un pre- (,,Socialisntul, o idee care se a$aze la drum").
qedinte se rnentine deasupra ciocniri lor (Mitterrand va
intelege acest lucru in 1988, cAnd va intirzia pAn[ 1a lir-nitd
momentui anuntirii candidaturii salc pentru un nou lrlan-

dat) - candidatlll este ?n areni. Giscard czite, oscilend intrc

aceste doud pozitii.

In ceea cc il priveqtc pc Mittcrrand trebuie ef-cctr-tati

104 GABRIEL THOVERON lmaginea unei
doamne in cinci afige
CA1VIPANII DE CONSTRIJIRE, A
I\/IAGINII

Se intdresc anumite trlsdturi ale imaginii prin posturi
care le pun ?n evidenld gi rostind cuvinte care se potrivesc
cu acestea. Se precizeazd intenjiile, se subliniazd cu sin-
ceritate calitdlile care corespund poziliondrii dorite.

Toate acestea cu ajutorul unei platfomre program, unui
manifest, unuia sau mai degrabd unor afige. Am v5.zut cele

trei pancarte ale lui Jean-Paul Dumont, in care spune

,,Sunt tdnir, belgian, bruxellez $i vreau sd se migte ceva"
din care una precizeazd ,,ducem aceeagi bAtdlie" (aceeagi
nevoie de a se identifica cu cititoml). Dar nu to{i candi-
dalii au posibilitatea sd realizeze, pentru aceeaqi campanie
legislativd, trei sau chiar cinci afiqe diferite.

Portretul unei Doamne

T'otuqi, este cazul lui Annemie Neyts care igi struc-
tureazd imaginea, in 1985, intr-un mod care se distinge

prin calitate dar gi prin anvergurd. Secretar de stat flamand
in regiunea Bruxelles, candidata aparline aripii urnaniste a
P.V.V., mai preocupatd de problemele etice decdt de un
liberalism economic radical. Farmecul siu este limitat, ea
este mai mult perceputb ca intelectual5 qi literat6 (aceastd
vorbitoare de olandezd este unul din politicienii belgieni
care vorbesc cel mai bine limba francezd) decAt ca efi-
cientd Ei dinamicd. Trebuie deci demonstrat cA este mai

putin distantS decdt s-ar putea crede - rezu\t6 o campanie
in care este scos in evidenfS prenumele sdu, Annemie - gi

c6, de asemenea, este o femeie care gtie sd asculte, desi-
gur, insd pentru a decide.

Pe primul afiq, un singur cuvant: Annemie. Candidata
se machiazd, chipul siu apare in oglind6. Ea nu priveqte la
cel ce observd afiqul, ci se priveqte. Imaginea a gocat des-
lule femei - in orice caz ferninistele; ins6 aceasta indepir-
teazd candidata de ,,non-femeile politice" ale lui Schwart-
zenberg, 9i o infbliqeazd mai umand decAt o Margaret
(Thatcher) sau o Golda (Meir).

( :.).\I U N I CAR 9,1 p1l 1'l l' I {.)t\ AZI

i06 O,! TIJ R I E fI {OI/ER(),\ zccc i,lni." f,) carlpanlc tlzicil, ,,tonicd". in prima lazi ilp:ire
i-rr-r Chir:rc cLt gulrrr.tl rlcscheiirl, pe trci afi9e.
Altc patrlr atiqe o cleflncsc rr:li b;uc.
Cr-rra.j rrli Ardoarea/ Vointa
Anner-r'tic luistcrt l)l'1, cste Cll-rir:rc*

Antrcrnii:. ia rclcfbn. tr.scttlti.

Annemic antwoorclt Eccc horr*ro. Ilstc Llir persoll.a.i destins, i sc ascuud

Anncntic. pc unciele radio, la r.nicrof-on. cu cb.gtile pc aspcctelc perccputc ncgatir', precipitarea, agresivitateil. Pc

ureclri. t'ri,t ;t u n r.ft'. ,-rn for.,c1 verdc, chipr.rf sdu iparc mai biincl, trlrti s.'tiitr.

Annemie bcsiist Acesta cste adev:Iratul Clhirac.
Annenric, cu un dosar in rlir.rd. ciiscr_rtir. clar I'nai alcs
in a doua faza igi trLlile cravata. Este un onl cle stat. lnci
decitle.
trci afl$c:
Anncrnie brussclt
Ascr-r ltal/ Aduni / Cl ildeqtc
Airnclnie bruselcaz[, pcntrLl a fblosi accst cLlvent crcat L)a, cste Clrirac* *
de .iLtcLllics Brcl, Anncmie ,,cste bruxeilczir", zir-ntritoarc,
ci-l gc:,lntar pc ul5r, intr*un cadru dc orag. Accsta este Cl'rirac cel care :rclioneazii, apirind pe un

l.ltirlr-il afig este singurr-rl ?n care rcprczentarca estc Iond ttrato dc hihiittteei
fror-rtali1" in care candiclata privegte deschis. in ochi, trc-
c;ltorii carc ii vid chipul. in prir-na $i in sfArqiit, pr-czicier.rtiaI riai- 5i prictenos
oglinCS. ilr imag-iint-trcc.rlosecuptroivr ea in
r-Lmitoarreic trei pii,r"gt" Vom mcrge mai.icpartc iuprcltnit
r"rn ir-rvi- Cl hirac Pregcclinte* * *
zibii. in final ca sc zrclresezr)d uoui,, cu sinceritate gi in

accla$i tin-rp sc identificd cu noi. (ircEeala a fost poate simplilicarea c.{cesivai. ,,Liuraiul"

in plus" afiqcle treLruie vizute *si anaiizate in aceastd !1Lr c ul-l slogalt,.,Bat're incrcclerc"***+ estc, 1:rcliil-i: fi
orciine. Un c;rtalog pliant rcproduce celc cinci imagini
ingirate una clupd alta. de 1a unu 1a cinci. iar textul rcpcial irr gAncl. Se sputle .,Llarrc", r'ispunzi ,.incrcdet'c""
ct,ortrt.t.dCi[iliot nrtrl,.[i.c"ll,vr\isllciullltud"sellulacecLtlll'lll
Frecizeazd fiecarc clin tcmele ilustratc cle afiqe. cste Lilr bru-r rc1'lex slogall,
,,Anneuric luistcr:i" slogllri

Annel'r-ric fJe;'ts candida abia pe loclll al cloilea pe lista :i$a cum cll o floarc uii sc l;acr: I)rillllviiri. Se vn riposta r-'il
P.V.V. pentnt Camerii, ca .ru obtine 12.981 de voturi. Va sloganul compie'i c:rtc ,,CLlfi,l.lr-li. [la, estc Chirac." Ljn slo-
gan in eloui pirrLi care nll .tll riccic;i$i pozilii $i caraclt-
dcv.:r'ri prcSetl r ntclc prrt rrlui r r i.

Iistici, nt-l llrcrj.-:il-"i:,lcr.:tl,i1i iurllorta|rtli pe a1i5, r:ic-r:i trlt r:r:':
i-iici lrcestit iLtt riltg:ll
ilsrtr"etwil i1r F,iuR $)reziq{emtiabitr
(-}:;rialtir gr'c,sL:uiil r:tt ittetitiot^rlil--o dcj:r: cstc r,'clt'1.-,:.
iir vcclcrea lrleger ilor prczidentiale se poiite aclion:r irr cotitltrilc Llnei c'.itr-ipltr.rrr in carr: fllrirl,'.: i;i va rcg"i:'li :-rgr,:

cta.pc. Anr v5zr.rt curn r:anrpani:r lui Mitterrand cjin l98l vitatca pc carc r't'oia si,t l ascltt-idil. Ilar asi r : rl'','r
prrlpune sricccsiv on'rul itititn, ourui elc sti_ri. on.rul
poiiric ;i coefcllta.
irr sfAr;it prrgedintelc. lata. riupi;;i,lptc rni.
ctaitclc M itlerrzutd. { lhi rac sltu Bai rc sLlrlt pcrs."}at1c r"iLlilos(ii llc :

i;ii nci p:Li ui r,ri si Li :rdt'crslir. canrpauillc lot'nt.t urnritrcsc sir li: coustriri:,lscii o itrliLtliric,
ci sit o str-Ltcillrczc, sit cl ot-gtti'tizezc li:rti biLl,.: sltt-t sr"l rl
1-a alcgcrilc prczidcit{ialc din 1988, can-rpania lui e {rrcctczc iltititt pc Lc:-! carc ic estc alf iilLi,ii.
iacqucs (lhir:rc llcnirrl prin-rLr1 tur se impilr.tc in frei etape.
,.Jrr'i1,.rcui-ril cr-r ilrerchaud, an-r poritit clc ia idcca ci inra-einca 1-c L.oirt:itc, l-'.\ititLtt'l.lt \"oilirt.:' OrLj c-c:11 I Ilrlll (ll.i.i.
lili f--hilnc rtu'.l r:sli: propric, si iu-r'r vr-iit sd acluccrl perso,lna * llcicstrttl ilt:lsscprlrlc,rllc3nsirriii. OLrl. i: cs1 (ihira'' (n.t.)
i't' Norrs ircns plLts loiir e:r:-ret:,1.i.'' i'ltir:lt l'li'siclcilt (rl.l.)
alrrciaitlc clc rc:,, l i latc, cicclarir Jcan-Mi che l G olrcl:rrd revi stc i "'''r ilirrtr: L:onlilltir ilt i l

I'v'lr<lins {1B r-ir:ri tic i9gg). Inraginile s-rlrrt afcctuoasc ca cl-
1i nu oficilrlc (...) f)esigur:, ilvc:urt ir'l nrir-rte crn.rplLr-riu
{'lLibiiiili \.,iijriitcliandc, pc carc Bensiurorr e clus-o tin'rp clc

t08 (;.1BRII]1, THOVERO,\ l( : o.ll Lt N I CA R E,A P O LIT T CA /\Z t09

Anr citat textlrl lui Jear"r-l,uc parocli. per.gctcttta tLt t,ot.- copii razand, dir-r spatele Llnor gratii, cu capetelc lipite de
be.;te ulrit c/e tare cc1 nu ,\e ntoi inlelege c:e .spui...,,fiinta
politici a nnui actor cste atat dc putcntic structllrati clc cle.
faptcle cu greutate acur.nulate dc-a lungul carierci incdt
Gcnerozitate
disclrrsul cotidian pc carc il emite poate fi redus la tdccre
Mnnci, Pcnsiuni, Familic
dc citrc acestea." Sarcirra lui Chirac, carc are sd-pi corec- I: n-rai bine cdnd irnparti*
tcze irnaginea, e tlai dificila ciecAt cea a lni Anner.nie cnrc,
mai rrrtLlt sau rnai pLrtit-l culloscuti, trebr-rie sd-qi cor-r_ l-rei bdtrarici simpatici iIr-rstlau tenta.
struiasci una.
H,ntttzi ar.srr-r
Definirea unui Partid -l-ehnAolcoIgiuicn. cV, oSmerfviicciuei
$i r,rn partid oferd o itlagine, iar aceasta este, firegtc Public
mai ancoratd in politicd. Puter.n compara can-rpania lui
rnai buni**
Giscard din 1988, pe carc tocmai am dcscris-o, cu cea a
nou infiin{atului R.P.R. din 1977 (vezi capitolul III): cl-riar Viitorul (Von-r fi ...) esre intruchipat de doi tincri
dacd gauligtii, in aceasti ultir-ni situatie, se adreseazd
cctdtenilor tinAnci cont t.nai r.nult de stih-rrile lor de viatir intr-ur-r cadru modcn-ri st.

decAt clc preferintcle politice, chiar dacd adund o r.r-iullir.nc Problema acestei campanii a fbst cr-iza cle tir.np. Afigelc

de simpatizanti, Si chiar dacd pun numele lui Jacques n-all putlit f-i testate $i llll toate ar,r lbst pcrcepute cuut ar fi
trebuit. Astfel, in ceea ce priveqte ,,Gcncrozitatea", oa-
Chirac pe fiecare afig, ntetoda lor de constnrire a imagi- r-nenii au crezut ce pcrsoaltele iu vArsti care o ilustrau se
nilor se spijini pe valori. l,ucrul este qi rr-rai limpede cAncl in-rbrdtiqau inainte de a-gi in-rpirlaqi pulinlll. ,,Libertatca"
Parlidul Social Creqtin belgian, in ajunul alegcrilor euro- cra o tcmd diflcil de r.nanevrat: toate partidelc sunt ir-r
pene din 1984, sir-nte ncvoia sd-gi precizeze o pozilionarc fhvoarea libeftAtii, sau mai bine zis a liber-tdtilor (uu tofi se
intrucitva ambigud: sondajcle indicau cd publicul intin-r_ ocupd de aceleagi...) gi a o ilustra prin gratii er:r arnbisuu.

pina greutiti in situarea pzrrtidr_rlui pe scena politicd din De altfel, generozitatca ;i entuziasr.r-rul sur-ir calititi, iar
r.nomentul in carc cliva.jul clericaligti/anticlericali;ti sc
estonpa. O rniEcare politici se poate crija in reprezentant.r libertatezr o plltere - de a actiolta sau nu.'foatii problentar
cr:r cLlrn sii sintctizezi ur-r particl ir-r trei cuvintc (can-rpaniei
anumitor intercse zilc alegf,torilor, insd Jcan-picrre Suyers dc pozitior.rare a R.P.R. ii trcbu.iserd gasc).

de la Gnrfc & Cont-mtrnit.tttictrt vedea p.S.C. rrai clegrabi D:rr zrfigeie costd scrutlp, e nevoie clc multi bar-ri pctrtru
a prltca dcsfdqr"rra o arglll.ltcntatie. l-a nivciul in'raginilor,
ca pe un partid de valori. 'l-rci terle vizualizabile alr rezlrl_
tat din ccrcetdrile pre:ilabilc: Generozitatc, Entuziast.r-t. abilitiitca consta in a iniitiEa cAnd tineri cdnd birtrini:
Libeftatc. F-iecare dir.r rccstc cuvintc aparc cu literc de-cl copiii gi bitrinii ne trezesc sin.rpltie, ial spectatorul :rrc
gchioapir pe cAte un afig, aldturi sigla particfuilui qi cle ur.t
tcnciinta dc a runple spaliilc irrteri:r.nediarc.
cor-nentariu.
C]()N-{-ROX-AR I]A IMA{}{N } 1
L i bertate
La flnclc h-ri n.rartie 1988. Ia Bonrgct, cchipcic clc tcie-
gcoli Spitale Radio pME viziiulc sc allii lingir copcrlina sub carc activi$tii i(.P.lt.
E m:ri bine cAr-rd e$ti liber * tirurcazir sii-i iiplaucle pc Llhirac 1i 1,.c 1;r'iiicipalii siri

Irlagirrea pr,rnea fhri iudoialii in valotrre 5coala: veden.r I ri (lir:erositci l-rit\ iril^ i)cltsii)tls. Iruntlllc
( 'csl nricrrr qLlilrd i)n ltrirtege (n.t.).
* I-a l-iberti/l-lcole s llopihur l{:rclios I,l\41-l I I I rirll r0irsrlrsntcr'1 :nl rcpri -<r:. Scrt'i cc l)Ltbl ic

C"est meillctrr (luanal c'cst litrrc (n.t.). l cchrtoi,rqie. l)cr itri t lcs tttci lleLir-s ( ir.t. i.

CO M U N I C:AREA PO LITICA AZ I 111

lmaginea unui partid in trei afige locotenenji; dar serviciul de ordine refuzS. sd le permitd

accesul cu camerele de televiziune. Filmarea mitingului cste

integral rezewald unei societ5li private, apropiatd candida-

tului gaulist, gi al cdrei cchipament este deja instalat. Dacd

posturile de televiziune solicitd imagini de la reuniune, li se

vor pune la dispozilie cu solicitudine. Insi irnagini selectate,

momentele bune surprinse din unghiurile cele mai bune:
echipa lui Chirac linea sd controleze atent modul in care

urma si fie redati manifestalia. Aceastd modalitate de a
acliona prezinti inconvenientul major c[ nemullumegte

adAnc ziarigtii. Jean-Jacques Jespers, unul din ei, denuntS. cu

aceastd ocazie,,extinderea unei rnaladii grave: producerea
de inforrna{ii de cdtre cei care, in principiu, sunt obiectul
investiga{iei jurnalistice" (in Espaces de Libertd, nr. 161,

iunie 1988).

Aici, cenzura are ca scop conservarea imaginii candi-

datului. Eavegheazd sd nu se intArnple nimic din ccca ce i-

ar putea tulbura armonia sau distruge coerenta.

O altd tehnicd constS, ldsdnd o aparentd libertate a
opliunii, in limitarea posibilitelilor echipelor de televi-

ziune de a filma la activitSli ale candidatului care il pun
neapdrat in valoare. in quebec, ca Ei in ldrile cu sistem

electoral de tip englezesc, mass-lnedia unndregte in prin-
cipal campaniile gefilor de partide, Ei echitatea impune
acordarea aceluiagi timp, aproximativ un minut, in fiecare
jumal, fieciruia dintre ei: in 1973, Parlidul Liberal a gtiut
sd profite de aceste imprcjurdri qi sd oblige relelelc de
televiziune sb prezinte, seard de sear5., imagini favorabile

lui Robert Bourassa. Acesta ,,nu vizita decAt comitete
centrale ale Partidului Liberal in fiecare zi, unde nu se
oprea decAt o jumdtate dc ori pentru a repeta un mic dis-

curs sforditor, didea o impresie linigtitoare qi era aplaudat

furtunos intrucAt singurii <spectatori> erau activiEtii parti-

dului. Acestea erau singurele imagini disponibile; postu-
rile de televiziune trebuiau sd le transmitd pentru a nu fi
aarzate c5. acordd mai mult timp celorlalte partide.l"
StrAngerea unui puhoi de lume a fost limitatd cu strictefe:
comporta prea multe riscuri de scdpare de sub control,
aceasta putea si dea nagtere unor contra-manifestatii. Dar,

1. J- Benjamin, op. cit., p. 172

ii.i (;.llttill.;1, l'l l()l t:ti()\

cpccLitcbu.illlicailoircin,:itlcizlic1i.l,i.:icir,rrrn1c"rl'!uc.lirllc:l'.ullicil-clolci"r'iilri:rlrrrr;irLiei.r(icci-ulSztLlluicecctrLclIsctrrStuptrcrasaciih'll,ctcccco.rclrarcvrnarrrsssrciozc"tctci:irilillrrlLtri)rrcolclo'nilo-nicsrszclausilti(n.i)ztlr'ti't,a-irlLiciootripicnua'.rr.c(ittcc's.chlcccnpcailrln:pii..rtiri.alriairlr]rrruccttrl.rec--r.t-rR\iil-rirrc4ltcral..ruluccsl irblrpcnlliiiLlc.rurpiiriileirsisircircrngitrte-irigissnrii'!irclcullc-li.rzracrloaiiciesrlrclc-irrlttrtl.cr.rrr.i.ir-cti..er:iA!u)cra-,c;ii,c"ciicrsrlcrlr.tssstriri.ul_r.tl'_-rti--il DE LA CARTE LA SLOGAI\:
(cc1.ror.liiC.n'ili'si.'rr.iiilielie)r,cr.riirri.,rrci1-ait";rnrbcrrilPrrEirii-nloclsrbscilstc^ctna.irral.ciprila,t1.l!-c'.r.ci1rcir.r.lialrr)--c.rr'e-r,ri.rrrlalrrricrcrnar.ruLrl.tir.;Irt:ira.i.trroicr.rr-citralri:rttcsc..lni.r:r.r:tli,.l,s.ii-,irur.LtrrI.Lni.tirc_iii TEXTUL
pi-rL.;iiciii .fi:rincir-r-i ur Blrru, .ruck urui prriiu llrcsc,,lli
llti!iit ili.rrl,;ir;i r'ri .lcs li.i-rsii clc ltcclt,s1t,''C urrir tlll Un cli.sr:tu'.t /tt.nt tttr lt'ebtrie ,sd t'rtt'ht'tt.st ti
tlcuzili car icuiul'i;sr; lcr' .,srr rr)rl! u lnarrLrrrr" .,irr-rclici:.rt rrl... i' t/c.spt'e ttintic. tlur.vd lctse itnltresitt tti t'ttt'he;1c
iinrr,,l ;ilcgcli!<ii cLtr-ollcl-tc rijrr 19,!(,'" ('irillrc ar. ij r rirt sir
r-iu ir-r:ri il0 l,iczclrtlll iil cnrisirrnc e rr ti islltilrilc Lu-irri r.r.r.s- tlc.sltre toule.
l-rcilg: r,rr s-r,i. il vdztit. cic pilclu. sr-ii;
'c,:::i.ii i1zc.a.t.c: t'ii ..ilchetc ,,ltt;ii iilr;r' rlri.]iirti'trs1-iruills-rcitr:i.t:sr iirr-ilrlzi Degi pirq;in-r intr-o civilizalic nuuriti a ir.n:rsinii, tcxttrl
{:). ir;.-i scris cor-rtinud si don-rinc, ccca ce sc aplicd.si la activitdlilc
ll.i c,: r',- i
Li li .. :.itc1-ti;i. sii tr.citci .t icgcr-iic irct.i,rr.Ll a*l i.,_:r: ilrt de cor.nunicarc politicd: (iurtcrrbcrg pare si-l selLltc pc
illillill'. i()Lt)1, :ii;t|:ti:.,i::.'iri,,,,,,,'i,,,,.,,
McLuhan. Carlpaniilc elcctorale slrnt intotdcaulur r.riqle
i-].i:ii.L .lcci zqonl ,Iu Par li zite care L.ruiazir ntcsa je Ie
tirriri euuriici:ll 5i .ic corsjiicr-'lor sii.liccstc. rLr \i': liL;!rr-ri ver-te.iuri dcvoratoirrc dc pircluri tratrsfort.natc ir hAltic. $i
ntcsniciu {-()rlcLircnir.r ric aclvel'sari lor sart llc con-ielii,1,-
pl.rr.-,"Lo;cirr.u'tbirt,ij-ii:zl:.t.rii.a..i'r,rl..Jii.c;ll.'n.c-rL-l_liIrc_'rterr't;ir,)i'ari-rnotiinccli.sctuualcrtitoccllic'clr)icccoin1q--ririIszct,rztctiiricirrt.c1lc,i|,lctlirnricl.ci,ir,li.,,:,ll-.i,'t olcrir o nlultiurc dc r.naterial dc citit, in cele ireri diversc
registre. Arn amintit r.t.r:ti sus procesul dc sinrplificarc ce
I \l r'ri',i\.t,r I rl,.;,l\...trI\..ilr.,,i..r.r,r!.,,rt\...t.lt.r,h.rl transformd lucririlc doctrinare in expozcuri mli sirrtctiec
(progreu-r-r sau platfomli clectoralc, lllaniflcst, profcsiunc clc
rtili,r 1,.' .l tt ii pr,: r, iit :tlrtr: rl:.r,r-, li: Lairrerti I iibjLl\ esr! - .:r.rir
liorrtrr. nLt rcLlfcltc su-i intitc \()crr) )i er rrltrrr.itiiie srrlc corli.,,rii Lrn crcdir-rtd, diversc declaratii) qi in slogar-ruri.
ittl.r'.r. llrtitlLt. i)olttc !it. rri[,]:li-;i e0nslr.trirser] o rr11;1,j1.g Ii;,, ,,.1..,,_
;rtti.1'lrl-'ias ii (i!'\'drir prcrr plitl 1i cAKfE,A, BRO$LRA,
tr- .!ii[t ()r'i. tlliti |,t tri ltrin ee nLr protlLtc arirric (.iLi.!,sal nrcr,i!,lririirL PR.OF-E,SIUN E,A DE Cf<I] D IN TA
iiir irii. rIl(.l.ultri tic eirirlrtt,. rilnr
sli r.cLii iliar]!ill !.ii.iaillir.i:litl iItjij- Astf'el doctrina conrur-risti datoreazir r-nr-rlt ('uyti IuIrrIui

l){,ti :1;er.r:rr r-.lti.,lenliir Irrlrii..rrlri.:, Iui Marx, pc ciire pLltini l-au citit, dar s-ii rirspindit ir.r

s1-rccial dirtoritir )lttrti/b.s/trltu li"ri Marx 1i Engels, o lucr-arc
carc, dcgi cu un nrrn.rdr limitat cle pagini, al'ruuclir irr acclc

firrn'rr,rlc-goc cc i;i piistrcazi r':ilclarca, chiar scoasc clin

GABlIIEL T|]OVER()N CO ],1 tJ N I CAREA PO LIT I CA AZ]

contcxt gi devirr slogarrr-rri .,Muncitorii nu au patrie", obignuit. Scurt, firb indoiali, cie^i odatd cc au inceput
,,Proletari cl i n toate tdri le, r-ru iti-vit... "
lectura au dus-o pAni la capdt. Dar ce conteazd! Adver-
Astdzi r-rll prca niai cxistd astfcl dc lucrdri, cLl o ase-
sarii pregedintelui en-titrc ii rcproqau acestuia cA nu are
lrenczl amploarc ;i r"rrr astt'cl de iurpact asr4)ra spaliultri qi
progralr: ba da, iati-l!
timpr"rlui. Cn4ile, textele mai lungi, cuprind in mod obligatoriu o

In Frantar, Prop;rurnti comutl al Stangii a cllnoscltt o parte de politici adcvbratd. Cu greu poate p[stra distan{a
Iargd cliftlzare, insd, cu toate ci a fost cur-r-rpdrat in r.nasd c'lar un on1 politic fhri a fbce cunoscut, dincolo de impresia pe
prea pulir-r citit, a incctat sd mai fie o biblie. ir-r general care vrea sd o dca, cate ceva din ceea ce gAr-rdcAte, din

carlea politicd nu r.nai are dccAt o via!6 scurtS, legatd de o valorile la care {ir-re, din ceea ce f-ace Ei ce vrea sd fbc6.
actualitatc pasagerS. Ea rdurAne totugi un clernent inipor-
tant dir-r arscnalul oarrcnilor politici cu o anumc anvergurd, Ceca ce cste public poate fi mai uqor voalat in docu-

care o scriu sau care o realizeaz6., rdspunzAnd sprc exentplu r.nentele succinte cu care alegdtorul cste aprovizionat din
abundenld, profesiur-ri de credinld trimise tuturor sau
intrebdrilor unui ziarist. Lucrarea vizeazd in primul rd.nd scrisori adresatc unor categorii specifice, medicilor sau
simpatizantii, dar este reflcctatd qi in comentariile ziariq- bdcanilor, jucdtorilor de bile sau fogtilor elevi ai Licer"rlui
tilor, in intcrviurile autorului in mass media, pe scurt cste Machin.
un tnic evcnimcnt care atragc atentia. Rareori voluurul
Prin cornputcr, misiva poate sd fie personalizati gi sd
atragc un public larg qi este citit, de;i cxistd exceplii. Ca Le debuteze cu ,,Stimatc dorlnule Dupont" sau ,,Durand" sau
Pottvoir et lct Vie de Valdry Giscard d'Estaing, care igi ,,Duval". Mai existd qi posibilitatea public[rii arrunturilor
datoreazia fbrd indoiald succcsul cAtorva extrase pr"rblicate in ziare: publicitatea electorald este la fel de avantajoasd
ca qi celelalte. Se pare cd cetileanul iEi dn osteneala sd-gi
in presi, de pildd rcflecliilor fostului preqedinte despre arunce ochii pe ele ;;i chiar sb parcurgi textele dacd aces-
picioarele fostului sdu r.nir-ristru Alice Saunicr-Seitc. Dato-
ritd acestei cdrli, in fine, Giscard iqi deschide o dimensiune tca reu$esc si il ademeneascd. Agadar preocuparca estc dc
mai f'arniliard, r-nai unranf,, se detaqa de ir.naginca nrolrar-
hici Ei distantd care, ncindoielnic, a contribuit la infrAr-r- a cizela fonna gi fondul gi de a lc face cAt se poate de clare
gerea sa ir-r alegcrile din 1981; chiar ficca dovada unei qi lizibile.

curioase tragilitali r... Dupd cum ar-n ser.nnalat, aceasta se soldeazd dcscori cu
Lraginea - accasta contcazd ccl mai rrrult. Irnportant nu
o sdrdcirc, cea a fondului fiind r.r-rai gravd - dar qi mai
c sd fie cititd cartea, ci sd se vorbeascd dcspre ea gi ca
autorul si-;i atribuie in acest fel o dimensiune literard, sau frecventi, din picate - decAt cea a fonrci.
sA pozeze in idcolog. Aratd cd gtic sir scric o lucrarc in-
treag5, deci are suflu - gi arc idei (sau posibilitatea de a le LIZTBTLIfHTEA

semna pe ale altr-ria faltora]... ). inlelegerea unui text diferi in mod flrcsc dc la un

Dc citit, lur-nea nu citcEte alia ccva, dar are cunoqtirrld cititor Ia altul, in ftinc{ie de inteligenla sa, de curlostintcle
sale specificc, de capacitatea de a citi (abilitatea cste per-
cd existd, gi aceastd existentd este o dovadd. ln 1 988, cAli ttctibili prin excrcitiu, qi indeosebi prin practica ,,lecturii
au rerlarcal Scrisoorea ccitre.francezi publicati de
rapide"r), de pcrsor-ralitate, de interese (am corrstatat ci
F'rangois Mitterrand ir-r mai multe ziare? Lln text de vreo
;;aizeci de pagini pe carc unii l-au ironizal, dcr.nonstrAnd cu interesul pentru politicS nu apartine decAt unei minoritf,li ),
calculc savante cd descifiarca unui astfcl de r-nanifcst ar dc slzrrea ftzicd gi psihicd... Dar, dacd ne raportirm la ur-r

consLllla o preer mare parte din tinrpul alegAtorulr,ri I Vczi ):'rarrgois I{ichaudcau qi M.F. (iauguclin, Lu leL:/rtrc rctltida
V;rrrrlrorrl Sclr i. c rrr lOl
l. $i :r r"mei preocuplri rare pentrll mrss-rncdia: intrebAndr:-se. duplt fiecarc

:rc!irrnc. cc vor spLlt.te acestc:1.

GI B ]I ] I' I,'I'HOT/ERON

C O TT U N T CA R F,,1 PO LITIC,I i\7, J 1t7

cititor presllplls collstar-lt, putem, dupd modtrl in care ut.t Fraze scurte
text este redactat qi tipdrit, sd imbundtifim lizibilitatea
Pcntru fi'azc, irnportanta lutrgirtrii pzrre tlaii evidcnti
acestuia din urmd. dcc6"t peutru cu\,irltc. F'raza intclrrtirrabili cupri ndc clc
il-rr-ri scar.nir propozitii incidentc citlc ii ingreuneatzd senslrl
Aceasta va depinde din punct de vederc material dc ctt- q;i este in-rpclrtarrt sa luir-n in corrsidcr-are rnisrrra crr
palma, callacitatca cic mcn.roric intccliati a cititorr_rlui: trci-
loarea Ei de calitatea hAniei, de culoarca ccmelii, de con- zeci de cuvintc pentru un cititor lapid ,si cr-rltivart. si nun-riii
trastul intre culoarea cernelii Ei cea a hdrtiei. imi amintesc zcce petltrll cititorul incct. Acesra c1in un-ni riscI, ocliiti
ur-r afiE liberal imprimat cu albastru ir-rcl-ris pe un fbnd
albastru deschis: cerea un efort de descifrarc cu totul deo- a.juns la sfhrgitul r-rnci fiazc, si-i il r-rit:rt inceputul ;i sa-i

sebit care nu putea fi agteptat din partea autor-nobilistului piardi scnsul gcncral. Aqaclal intcrcsul estc dc a plasir

grdbit. Adesea nu se insista indeajuns asupra felului in cuvintele ir.r.rltortante 1a inccpr-rt qi de a evitt ca o
care un text iese in relief cir-rd este ir.nprit.nat pe o foto-
aglourcrare de cur,'ir-rte intemtcdiarc: si despartd doud pirrti
grafie: textul gi imaginea iqi diuneazd, se distrug reciproc. de propozilie carc clepind ir-r r.nocl dit-ccr una dc cealalti (de
pildd subiectul qi predicatul). Accsrc aglonreriri constituic
De asemenea trebuie luate in seamd tipografia, forma ;i un paravan sernar-itic, un c.bstacol pe carc cititorii fTrrir
autrenamer.tt cu greu il vor putea clcpir;i.
mirimea literelor, lungimea gi spaiierea rAndurilor. Unelc
caractere sunt mai r-nult sau n-rai pulin lizibile, dar qi r-nai Lur.rgir.nea fiazelor expril'ni adesc:r, pe lAngi o stingircie
mult sau rr-rai pulin ser-nnificative: mai mult sau mai pulin
ir-r scrierc, cliflcr"rltatea autorului in a prrczenta urr subiect pc
origir-rale, serioase, distinsel... care nn-l stipAncgte bir.rc, sau in care nu crede. Se poatc
lrergc pAnd acolo inciit cleclinul urrr.ri nrare ont politic sir fie
ADESEA SE CREDE CA TJN TEXT SCRIS CU MA- um.ririt gi r.nS.surat prin luneit.nczr frazelor salc.
JUSCULE,, F]IND MAI MARE, VA FI MAI LIZIBIL.
DIMPOTR]VA, UN TEXT CU MINUSCULE ARE Irr cartea sa Le lauguge e/ficace, o lucrarc lrracticir cc
neritir cititS, Franqois Ricl'raudear-r' dedici un capilol ,,lin-r*
AVANTAJUL DE, A CONTINE MAJUSCULE,, CARtr baiului dc actiune" gi analizeazi. ;ase discr"trsuri-cheie alc
NE AJUTA SA REPERAHA INCEPU'IURILE DE generalului de Gar"rl le.

oFBRAr$ZNAU$rITNr UsMAEcLrEflPMRO-|PERXITI..E. $LI UAPNOGIINCUUSMUANJTUESM- 1 - Apclul din 1B iunic 19.10: .,Franta a ltierdut o biti-

CULE, SE PUNE EVIDENT PROBLE,MA OBI$NUIN- lie, nr-r gi rizboir-r1", li-aze clc lungintc n-redic: opt cr-rvin1c.

TEl. Lct fel Si in privinla cttracterelor italice, mai pulin ? - Revcnit'ea la plrtere, alocutiune racliocliluzati pc Ii

lizibile decdt cele obisruite dacd nu suntem obisnuili ct'r

ele.

Trebuie evitate rAndurile prea inghesuite, prea scurte ir-rnie 1958: ,.ljnitatca li'ancczi se clcslrir.na. Ilitzboir-rl cir.il

(cele care obligd ochiul sd parcurgd textul in zig-zag, sau urma si izbuclreasci..."; Iunginrc mecl ic: clouirzeci clc

chiar ne obligd sd citim pe vcrticald) sau prea lungi (odatd cttvinl-c. *

ajuns la capdtul unui rAnd, revenind la inceputul siu 3 - inaintea primuiui r-el'crcnclr-rur, pc 2(i scptentbric

ochiul nostru va ezita inainte de a-l gdsi pe cel al rAndului 1958: ,.Relerendut.r'rul dc dr.u'ninicir va ll un act al 1:ro1ro-
rulr-ri, adicA sintplu gi cr.r ginclr-rl la viitor..."; lunginrc
unldtor).

scriDeree.aisnemgeenneear,al,lizpibutielitmatespaudneepcinidceel9mi daei modul de n-reclie: dor,Lizeci gi cinci clc cuvir-rtc.
inteligibil
4 ?z{ r-nai 1968. alocr-rtir-u-rc raciiodiflrzath care incearci
text este cel alcituit din fraze qi cuvinte scurte.
oprirea mi qcdrilor conteslatarc : ..Toatir l r-rmc:r irrtelegc, bi nc-

ir-rlcics, tendinta actualclor evcnir.r.rcntc, univcrsitare ap<-ri

socialc..." lungintc n'redic: tiouizcci 5i cincr de euvintc.

l. Vezi partea redactata de Michel OlyfT in Thoveron-Delepeleire-Olyf), L j)rri,s. t'.|j.P.L.. i()7-l s j Vcrvit'r's. \.lariilt()rrt Scrvicc^ nr. j(r0. 1979.
i ('iliclc iltle din tertul in original, in lb. ti
Le.s MdtJia.s Atlicouvert, Bntxellcs, tlVO, 1988, pag.247-283. corcspuntl nLllr-rrLrlrri de cu\

(n.t.)

(:O 14 T] N I CA REA PO LITI CA AZ] 119

r1B (}ABRIEI, THOVERON Aver-rl tendinfa dr: a reduce, de a amputa cuvintele, gi sd

5 - Pe 30, o noui aloculiune {inuta chiar inaintea spunelr cd rrergem la film cu bicla mai degrabd decAt la un

pleclrii cortegiului triumfal al adeplilor sii: ,,Fiind detini- spectacol cinematografic cu bicicleta, cd ne uitdm la'lV
torul legitimitifii nafionale gi republicane, am luat in consi-
derare in ultimele dor-rizeci qi patru de orc, toate posi- s'la'out la televizor, gi nu la ecranul receptorului de televiziune.
bilitAfile, lbri excepfie, care imi permit sh o pistrez..."; ina- sd spunern
aga, este mai practic sd folosim sigle,
poi la douizeci de cuvinte.
tJNts,SCO ir-r loc de United Nations for Education... ctc.
6 - Sffirgitul domniei fiind aproape, cu doud zile inainte
de referendumul care il va obliga sh demisioneze, pe 25 Unii acuzi lenea vorbitorilor, dar mai corect ar fi sd vorbin-r

aprilie 1969: ,,Voi, cirora v-am vorbit adesea in numele despre sim{ul eficaciti(ii care transformi limba intr-un
Franfei, aflafi cd rdspunsul vostru de duminici ii va angaja
destinul, deoarece in primul rdnd e vorba de a provoca in instrument practic. Astfcl, fondul lexical francez provine
structura !5rii noastre o schimbare considerabild..."; lun-
din latind, dar a trecut prin numeroase reduceri, s-a desco-
gime nredie: -13,5 cuvinte.
torosit de terminaliile us, a, um.Deci, in general, cuvintele
,,...de Gaulle, comenteaz[ fuchaudeau, qtie cd dd ulti-
ma bdtdlie: o bdt6lie pierdut[; 9i era incapabil de a nu lAsa scurte sunt cele mai frecvente. In general pentru cd, dac[
sd se intrevadd acest lucru in vorbele sale, grdbind astfel
procesul infrAngerii. Oare limbajul de acfiune nu este un cuvAnt lung, devenit obignuit, are tendinla si se scurte-
exemplar, eficient, decAt atunci cAnd se refbrd la cauze
mari gi deficitar atunci cAnd reprezintd cauze mici'/ Lucru- ze, cuvAntul scurt, dace nu mai este folosit, nu se lungeqte.
rile nu sunt atat de simple..."
INTERE,SIJL IJI\/IAN
Poate cd vArsta, oboseala, pierderea convingerii, descu-
rajarea contribuie toate la un loc la transformarea discur- Am vdzut mai sus curn inlelegerea textului depinde de
sului bitrAnului leu intr-un discurs perimat. Mai pulin clar, interesul acordat de cititor conlinutului acestuia. Astfel
qi lbrd indoiald mai pulin convingdtor.r trebuie avutd in vedere gdsirea subiectelor care sd intere-
seze indeaproape persoanele aparJinAnd grupului vizat ce
Cu titlu comparativ, in profesiunea de credin!6 a lui trebuie sensibilizat, sau chiar toate persoanele. Rudolf
Jacques Duclos, analizatd in capitolul lll, lungimea n-redie
F-lesch porrrea de la ideea cd pe fiecare dintre noi ii intere-
a frazelor era de 23;4 cuvinte.
Abuzul sistematic de fraze foarte scurte, alcdtuind un seazd propria lui persoani gi a altora (ceea ce jumalistul
yankeu nume$te ,,Human Interest"). De asemenea, el sIb-
text sacadat, nu e prea fericit. Doudzeci de cuvinte intr-o tuia ca un text s6 fie presdrat cu cuvinte personale, pro-
frazd insearrni o medie bund. nume, cu nume proprii (Vincent, Frangois, Paul gi al1ii),
nume desernnAnd titulari de funcfii sau meserii (Impdratul,
Cuvinte scurte solia sa gi prinlul), pe scuft orice cuvdnt care desemneazd
persoane, qi cu fraze personale (care se adreseazd direct
in domeniul cuvintelor, alegerea este mai limpede:
cititorului, il interpreleazd - *Yoi cei ce m5. cititi" - il in-
,,Dintre dou6 cuvinte, spunea Paul Va16ry, trebuie sd-l alegi
pe cel mai scurt." CSci trebuie folosite cuvinte uzuale, cele treab6, sau fraze intre ghilimele, reprezentAnd citate). E de

care fac parte din bagajul cultural comun al celor mai in{eles impactul interviurilor sau al benzilor desenate
multi. Desigur, sunt cuvinte care in medie au cea n-rai largd
rdspAndire semanticd, sunt cele mai vechi, cele mai sin-rple (fiIacterele conlin numai fraze personale...)
din punct de vedere morfologic, cele mai scufie. Rudolf Flesch a pus la punct fomrule de lizibilitate gi

l. Vezi 5i J.M. Cotteret qi R. Moreau, Le vocabulaire du gdntral tle intcres uman' pe care Abrahan-r Moles gi Liliane Kandel

Gaulle,Paris, A. Colin, 1969. l. Vezi lucrlrile The Art ol Plain Talk, 1946, The Art oJ Readable Writing,
1949, ftow to test Reddobility, 1951 ,9i A Guide to plain Engli,sh, the
ARC oJ S4tle, 1964" Harper & Rorv, Nerv York.

GABRIEI, 'I-HO/E]1OA I( ; ().1[ u N I c:A RE,,\ t)( ) L I -t I (.,.\ tlZ

pc de o partel, Gilbert De Landsheerc pc clc alta:, s-lr,r ti'ar-rcezii sur-it ir-rtrcbati cc cancliclat a fbst cel n.rai clar.
strddr-rit si le aplice limbii franceze. Pe un cqantion de o obscrvinl cd Gisc:trcl estc in l'rr-utte (20,7ok conta 9,5o/o
sutd de cuvinte scoasc clintr-ur-r text. sc calculeazi f-acili- pentru Mitterrancl), Mitterrarrcl f'lir.rd cr-r 13.5% (contr:t
tatea la citire:
6.6%o per-rtril Giscard) ccl r-nmi grcu clc intelcs.l
b-L--206,835 - 1,015 lp - 0.846 hr
Acestc calcr-rle se lef'crh la nroclul dc a vorbi al czurclicla-
ur-rde Lp este egal cu r.rur.nirul n-redin cle cr-rvir-rtc intr-o
frazd cor-npletd iar h-n numdrul silabclor cuprinse in cclc o tilor, la textclc citite, invitate pc clinafar-d sau inrl.rr-o\ izatc.

sutd de cuvinte, qi interesul ultlan: La oral, o altir dirtrcnsir-rne trcbnic luata in scami: viteza de

lll -- 3,635mp + 0,314 pp exprir-nare.

undc nlp este numirul de cuvinte personale gi proccnta-jr-rl Vorbirea rapicl:i este tendir-rta politicianulr-ri care Stic cd
frazeior personale (citatelc, frazele ce se adrescazd citito-
rului, intrebirile, ordinele etc). Cu cdt FL este rrrai ntare, tir.npul e scurt qi vrea si transrrritd mcsajul cLr oricc pre!.
cu atat r.nai uqor este textul; cu cAt IH este rrai lnarL., cu Ca de pildi Arlettc Lagr,riller, a c:irei organizatic trorkistii,
atAt este rnai interesant.
Lultlrr Muncitocn'e disptrne nnntai de campania prezidcr-r-
Existd gi alte fonlule in lucrarca, deja r.nentionath, a lui
lialir, din gaptc ir.r q'aptc ani, pentrll a se :tdresa poporului
Ii.icl-raudeau'r. Acestea au aviinta.jul ci perr.nit conll)aral'ca fiancez prin ir.rtenrcdiui televizir-rr-rii: I88 cle cuvir.rte pe

cliscursurilor oamcnilor politici gi dau posibilitatea r"rrrui i'ninurt estc ritn.rul ctrndidatei la algerilc din 1981. L,ste

autor sd sc situeze in rapoft cu ceilalti. Evident, r'ru fbloscgtc rrrult, gi ingreuneazi cu atat n-rai urult intelegcrea cu cat
la nir.nic calibrarea discursu|-ri inaintc dc a-l tipiri: c cie a.juns publicul vizat este ccl al r.r-runcitorilor. Giscard qi Mitter-

ca autorul sa aibd griji sd respecte r-narilc rcguli, cuvintele rand rosteau 150 respcctiv l-18 de cuvinte/rrrintrt, ritrtruri
scurte, fr-azelc scLrrtc, alcgcrca cuvintelor 9i tiazelor
situatc in zona optintS, pc carc all putca-o liri indoialf,
personale pentru a ajr.rngc rapid la un limba.i uEor de intelcs.
stabili intrc 130 9i 150 de cuvinte pe mirrut. Sub accst
Unii cercetdtori s-au orientat cu prcciderc citre o firr- barenr, cristd riscr,rl de a plictisi ascultdtorul, oricAt de bir-rc
intocmit ar fi discursul: in campaniilc lui Chirac (117 cu-
mlild cu care sd poatd fi r'r.tisrtratir bogalia vocabularului, vinte) ;i Olarchais ( l l9 cuvinte), in aceastd privirrtd ciudat
de aproape celilalt, frecvcnt spatii libcre,
diversitatca sa" Se inlpaftc nluldrul de cuvinte diferite la chiar lungi. -ulnrcLblluciele cAutati o apar de mijloc. Iar la un'na
ridlcina pdtratd a uilminrlui total de cuvir.rte utilizatc. calc

Ar-ralizindu-le discursr.rrilc. obser."inr ci in l98l Franqois urr.nelor, problenra este acceaqi ca in privinta scricr-ii.
Mitterrand are Lln inclice ( 12,08) superior lui Val6r-r,
Limbajul eflcient alcitr,rit din frazc gi cuvinte scLute cste
Giscard d'.Estaing (I0,4-5), (acest rczultatt cor-rfin-ni obscr-
r.r-rai :ipropiat de ceea cc unii nulttesc ,,scripturI"r dccit de
va{iile anterioare)r, qi in tinrpnl acelora,si alegeri, cincl scrierea adeviiratS. Scriptura cste rrivelul zero al stilului,

1. .,Applicaticrn cle I'intlice dc I'lcsclr a 1a languc lrangaisc", in C)tltiar.t d'I:ttr- ..domcniul <scrisului dc-zr gata>, al univocitiitii qi al ritu-
t./e.s tlc Rutlio-Tcldt,i.tion. Paris. l:larnmarion, I958, nr. lg, Plii: Ii2-27+.
Iui" gi problema szr constir dcsigur in lipsa originalitirlii:
2.,,Pour une application des tcsls dc lisibilitd clc Flesch a lir lanqLre fian-
qaisc", in LeTruvuil llurnlll, Puris, nr. l-2. iiuruaric-iLrnic. pag. l4l-15"1. cLurl sc poate acler.neni cititorul cu textc at6.t dc voit platc?

3. Vezr. de rceJaqi arrtor y llct:ltcrcltc.: cttttrclle.s .sttr ltt li:ihiliti- P:rlis, l{ctz. Cur.r.r pot fi accstca scoase din banalitatc, cl.riar ir-rzcstrate

..Actlralitd cles Scie nce s IlLrnuines". 198-1. cLr Llll noLl suflu?

Vezi ;i (i llenrr - ('ontntt'n/ tne.\urer lt !itihilitl. Btrrellcs, Paris. L-abor- Pe dc alti patrte, utilizarea unui limbaj cor.nplicat nu

Nathan.1975. cste nc:rpirat ur-r handicap. Michel Rocard a cler.t-torrstrat cir
4. Ceriud A1'ache :;i .lcirn-Mat'ic (lollercl. .,1)cs nroLs cn qu6lc dc roir". irt I)Arux:trti.'
I)e rrceia;i lrutori. intprcrntir cu Nicole Clsilc,.,l_'trlection teilcrvisdc,,. in
Colhotliclrc. La.s ('altiu.t tle lu ()ontntttnit(lkr?, I:'ruis, I)Lrnixl- r,ol. l, nr'. -{i5, acecaqi I ucr:rrc, pa,q. 475-.+92.
ilcnrr llorcr. Stripliort el t\tt.i/trrt'tltut.s ltt (otllt)ttutiL.L!lion jrttrr.nttli,t
1 98 I . pau. -123-1,19 liqtte- in .,1-a Prcssc, ltrodLrit, production. rcceptiorr", l)aris, Didier
Ilrirdition, Colcctia l-angagcs tliscours et s()cicle, l98ti. pag.71-92.

t22 UABRIEL THOYERON (l().]/1i \'/(.'..1R t:,'\ P()l,l'f I( ).1 AZI

vorbirea sa sincere nu era intotdeauna Ei elementalit, f5;rd carlpiinilr particluiui sclcialist fl-anccz pcntru lcgislative lc

ca asta sd il impiedice si devir-rd prefcratul sondajelor. ciin 198(r
Limbajul cor-nplicat ii poate crezr celui carc ?l foloscate o
[)cccnrbrie :
imagine de competenld tehnocrat5: vorbirea complicatd
impresioneazd. De ea se profitd dcseori pentru a ascunde AJU'I'ORI
lipsa de confii-rut...
D REA P-l-A
ARGI-TIVIE,NTATIA
SI] iN'i'OARCE.*
Argumentele utilizate in dezbaterea electoralS sunt in
cele din urmS in num[r limitat: cele pe care Chaim Perel- iauuaric:

man gi T-ucie Albrechts-Tyteca le enumerl in voluminosul . Spune, dragil clleapti, dc cc ai dintii atat
lor Traitd de I'Argumentationt, unde vom gdsi numeroase cl e lungi?**
analize utile. Vom deosebi intre argumentele bazate pe
tcbluaric-rr-rartic:
inlSn{uirea faptelor qi cele bazate pe raporturile intre
oameni gi faptele lor. VRE,AU
SA CI.JLEG
inl5n{uirea faptelor
C--E AM SEMANA'I..
Primele pun in eviden!6 toate atndnuntele ploblemei, o S'l'ANGA**+
introduc in context, pentru a-i spori sau scddea importanla.
a) Af ulot'.' O prir-r'rd serie de atigc prczintd fotografii
Legitura cauzali: cui folosegte critla? Argumentul
oarccunr caricaturalc (vcclcr-n o fer-neie cle ser-viciu, Lln llLrn-
pragmatic: care sunt consecinlele acesteia?
Argumentul irosirii: o acliune a fost detnaratd, per-itru citor, o secretari" pirAnd ingrozitor dc speriali...) iar carn-

ea s-au fbcut sacrificii, deci trebuie dusd n-iai departe; ori lrania cste fbri incloiali salvati de umorul ei: ea este, intr-

dacd nu, efortui se risipegte in vdnt, sacrificiile sunt in trdcvdr, defi:tistd. L)acd dreopta se intoarce insearnnd cd

zadar. Aceasta este .lustifi carea subvcn{i i1or (sau imprutnu- stAnga estcr dinainte invinsd. Cu precau{ie, afiEele nn au lbst
turilor) acordate unor acliuni in speranla de a le revigora:
ca fondurile deja alocate sd nu se piardd (sau ca bar-rii sd sclrnatc: nu aparc nici mentiunea P.S. nici trandafirul in

poat[ fi rambursali cAndva). Existd qi argumentul direc- purnn.' Este iili indoiald ceea ce ii aduce, potrivit IPSOS,

tiei: dac6 cedezi astdzi, atenlie! qi opusul siu, argumentul 4loA de aprecieri pozitive contra 49oh negativc: nici o umrd
intrecerii: trebuie si mergi mai departe, si nu te lagi, sd
de or-r-r sau parlid politic. Totuqi, din 66%" dir-r frar-rcezii care
duc^i pAnd la capdt sarcina asumat6.
In mlsura in care un scrutin se soldeazd cu schirnbarea iqi an-rintesc ci l-au vdzut, 40oA (aproape douS treimi) il

sau menlinerea unei majoritili, argumentele de tipul ,,Sd atribuie in n-rod corcct partidului socialist. Poate cd accasta
continudm!" sau invers, ,,Ajunge!" se vor infrunta cu
se datoreazd efectului de ccou: s-a vorbit mult despre
regularitate.
aceastd carnpanie in dezbatcri, in editoriale, s-au ficut cari-
Un bun exemplu de argumentalie de acest tip estc
caturi...Deci originalitatea a fost de efect. [tstc aceasta o
L Editura Universitelij l-ibere din Bruxelles, I970
campanie de a!A1are? DcEi anonim, afigtil este identificat de

cititori. Insi el anunfi o urmare. $i cstc agreabil, face

plicere.

b) Dinlii ardt de lungi dc pe afi;ul din ianuarie trir.nit cu

gAndul la Scufi1a Rogie. Dreapta cect drttgd cste desenatd

sub.lbmra unui lup r.nare ;i fioros c'alerex saliveazd, amintir-rd
Walt Disney sau
de filmele lui Avery. Un lup la

* Au secours! / l.a droit revieur. (n.t.)
** -Dis-nroi, jolre droite', pourcluoi as-tll de si grandes derrts? (n.t.)
*++ Je veur ricoltcr ce elue.i'ai sen.rd. A Gar:che (n.t.)

l. Ollcial, ur: se qtie nici cine cste aLltorul. Totur;i, Danicl Robert nu-i

tlezminte pe cci carc ii atr-jbuie aceasti c:rntpanie.

121 GIBRII'L TTIOVERON ICO,\,I UN I CAREA PO LIT I (:A AZ

sacou, guler scrobit gi cravati care evocd,,lupii tineri" (a socialigtii. LJnele can-ipanii locale precizeazd dc cc lucrurilc

fost titlul unui cAntec), tehr-rocraqii avizi de putere. In afhr5 nu r"neri pot continua a$a - cea a lui Jean-Claude Gaudin

de umor, existd dorinfa de a se adresa urelrrot'iei noastrc (U.D.F., Uniunea pcntru Democralie F'rancezd) la Marsilia

sociale: fiindcd nu lnai este nici o fiari din Gevaudall care 30.450 DE AGRESIUNI

sd ne infrico$eze, sul"rtem incd din copilirie introdugi intr-o iN eoucrrH,s - DU - RIIoNE
socrALr$1'r vA MULTUMTM*
mitologie dor-ninatd de un lup care ne rimdne in r.ninte. De
sau, in stilul ,,A sosit Zor'r'o", campania lui Albin Cha-
aceastd datd procedeul de recunoa$terc cstc urai nralc landon (R.P.R.) la Lille:

(7 1%) decdt la afigele din etapa antcrioarA, gi nu atribuirea Vin in nord pentru schimbare, * *

corecti (41%) ci aprecierea pozitivi (66%) cste de cloud sau

ori nrai mare decet cea negativd (33%), de;i acun'r afi;ul Ajunge cu descurajarea.
Sd redevenirn invingdtori. * * *
este semnat cu tralldafirul in pumnr.
sau
intr-un moment in care st6nga, sau P.S. sunt date drept
Aici stAnga are toate puterile,
invinse, acestea se strdduiesc nu numai si se apere, ci qi sd chiar Ei pe cea de a cre$te rata

sublinieze ldcomia adversarului, Nu vd mai placc stAnga? Eomajului.***>*

Vreli sd revind dreapta? Va fi mai rdu. 'I'rupele socialiste Oamenii gi faptele lor
trebuie mobilizate inci o datd. insd luarea in derAclere
Alte argur.nente se bazeazd pe raporturile intre oa-
salveazd din nou r-nesajul de la defetisrn: oponentul este
meni gi faptele acestora. Ele subliniazd explicit defectele
caricalurizat Se ajunge la un alt tip de inldntuire: ctri i-ar actorilor scenei politice. Sau, dimpotrivd, meritele lor.

folosi infrdngerea stAngii? Care ar fi consecinlele acesteia? Aici nu se afld in cauzd imaginea difuzd a ornului

Aici este scoasd in evidenld legiura cauzalS. politic, ci scoaterea in reliefa unei calitdli sau a unui joc al
calitdlilor enumerate deslugit. Desigur, este jenant pentru
c) Vreau sd culeg ce am setndru:/. Este vorba de incd o candidat sd se adreseze direct alegdtorilor spunAndu-le
,,-Ea sunt cel mai bun": de obicei despre el se vorbegte la
serie de afige - patru. Patru persor-raje (un tanar 5i un hA-
tr6n, doud fete, o bruneti qi o blondS. ,,Birbafii pref'erd persoana a treia qi autorii acestei afimralii peren-rptorii - -El
blondele, dar se insoard cu brunetele", procentul in favoa- este cel mai bun - o vor intdri printr-o sernndturd.

rea primului este de 600/o, a celui de-al doilea 637o!), cAte latd exernplul destul de rar al unui afig care nu prezinld

un personaj in fiecare afiq, cu dou[ spice de grAu in ruAui decAt un text, fbrd nici o ir-nagine', din timpul alegerilor
locale de la Bruxelles in 1982, un text care trece rdspun-
(intr-o Fran!6 care s-a dorit multd vreme in prir.nttl rAnd
derea pe seama alegitorului:
magitroicloogldic, d,),g. e'fsratunl daaufgiruuslt al semdtrdtorului" are o valoare
in pumn nu lipseqte. in * 30.450 aggressions dans les Bouches-du-Rhone/Merci les socialistes (n.t.).
presd,-un
********JeAIcsvisieblanzsgdadezurcdnhdsecloeaunrtaoogrudesmpleeonLsltr.pRqoeuudeveovgiearsncohmnas6nmgelees(cnev.lrar.-i)nr.icdlu'aeuugrsm(enn.tte.)r. le chdmage
text expliciteazd conlir-rutul ser-ndniturii. Discursul nu se
(n.1.).
putea axa pAnd la capit pe caracterul umoristic: ordinca
L Tocmai raritatea unui astf-el de tip de pancart5 ii poate conf-eri valoare:
mesajului este cu totul alta in momcutul culn-rinant al cat.u-
curiozitatea ne este starniti ;;i poate ne vonr opri sir citin.r textul. Dar nu
paniei. Aici se intilnesc argumentele intrecerii gi irosirii. e garantat.

Defetismul care s-ar putea reproqa acestei caurparrii

care lasd senza{ia cd se mullume$te sd nu piarda totul

corespunde optimisn-rului intAlnit 1a campania echivalcntd a

R.P.R. - can-rpanic pe care am analizat-o de.ia: Enltrzitt.srtt

pentrlt mdine!, de unde se subinfelege: arn cAqtigat dinain-

te!, campanie care a dcmarat in 1985 gi la care raispttnd

l. Recunoaqtere: al'igul a tbst vlzr.rt. Atribr-rirc: se Stie desprc cc partid estc

vorba.

126 (;.1llllli:l. T l lOI'ltll()\ (.4),r1{.r,\'/ct. \t<E,\ P()t,t n( ) \ .\zl t:7

'l'rcb,u.Vicotrs-riI rrostru contcazir orn I)ar. la rLnt-ut Lrr-r'nclc)r, votlll ltlt estc prin el insr"rsi uu
votlti PL-ntlLr Lln nrccanisur clc clintinarc'-) sc tiotcazir ckrar ltcrrtru ult lliu.ti(l
cirpabil, car-c arc cxpcricr-rti 5i suf'l ct pclltrr-r suu cauclidat 5i imlttttriva llnLti particl saLl crrucliclat. Alc-
ar adlllinistra Ilrlrxclics cLlll sc .r-rr irr,:. gcrc::r sc llrcc in lirrrctic clc clifclcntir 5i clcci plr-1..i u\t r:r
Acest olr existir. F-stc;rl 2-lca pc iista [)R[.. ilcclsta sir lic 1-xisii in cr. iclcntir vont rcvct'ri usupt';,r ue cstr.i

Clonritctr-rl clc spri.j irr ;lcntrtr iclci le sfir'qitr-rl capitolulr-ti.
LcloLrarcl l{Icin"*
Rcnre urolurca trccutului sc poatc cx1-rlin'ti altlll. I cxtul
Senrniitura deci 5i ntule le canc'licietr-rliri stLnt sct-isc
clr caraclere nrici. viziiril n.rai nrie i r'lecil tcxtr-Ll. ir:,ic Llri ioc ".C'haban pcntru I- r'antlr
'intle etalarca calitirtiior omr.rlui ;i eliserctia cLl cilrc ii cstc A rl ovcdit-o cl cja"*
cxplrs nlllrlclc.
t.ipirit pc un rnarrilcst cieasupra unci fbtogralii crpiicatc
O alti r.noclzrlilatc clc a sublinil calitirtilc LurLri pe ls,rna.j astlcl .,2:+ allgr"lst l9.l:1: Gcncrlrltrl Chaban-Dclntas itrtrir ili
cstc rcimplospaitarcil mcnrorici ir()ilstl'c. I)c :riei lrnrintir-i. Paris alirlLn-i cle (icncralr,Li L.eclcrc". aclucc currclidaLul i-li-
remclrorairi din trccr-ti. cit accst pliirrt scullrrrt la lcgtisla- lcct rlin istr.rric- clirr Istot"it- ctr I.

tivclc diu 197,{. clc..l)r'ictcnii blurellezi ai lLri V rl B carc in schinrb, Ciisclir<i cl 'Fistaing 1tr-clcrrl sir a1larir cu

I-irr,r votat clirr siuipatic la r-rltirrriic alcgcli": I)e lllir. plirrtrrl rnoste llilor':

,.(i iu'rd i ti-vilt durn i n i c li i ..r)()MPID()tl
(NLJ ,/\ I''()S I ht. (lt'.1. MAi UtlN Irl{[N4
I-A ACORDA I iNC'NI--I)I:I{LJA SA
M IN I S'I'i{T I PaNn tA ( 1, 1rn1"+*

DIN Irl'()Clr\ t)()S l-tll I lL-,r'.'.)))!!*:i: (pc cirrd C'habirn-Dclltiirs nLi a litst tlcciL o ltcrioaclir 1ti'iil
r.r.rinistrui dcfiurcttr Iui prcgccl intc).
Mai trcl-ruic ca cititor-i i sJ-yi lnrintcusc.r accla;i lr-icru.
Sau sir nu-gi s1-ri-u.ri. rcllcr-: ,.ciacir c adc\,.irat, dc cc mai Clu ace:ista ii.jtul-clctn 1tc clotleniul :lrgumcntrr!mi :amtqr-
trcbuic alr-lil-itit'1" lnsi cvidcirt, tcxtul sc adrcscitzl"i cclor
convingi care dt'j:r in nlulir marc iill \'otat, il-l trccr-il, in f-a- ritn{ii L)piuia oantcnilor cl'nincr.rti cslc unui ciintr.r iiLcs-
\roarea lui Paul Vanc]cn 13ocy'r'rluts pclltrll a-i untLn!a ci tea; ;i ar-r'r vdzut u'rli sus rolul pr-rbliculi-ri dc inilr,rcntl-r^:rl

cstc prczclrt ;;i rirlar-rc ccl r-nili bur-r... pcrson:r1it:ili lor pi lot :;i uotabi I irirti I or. A Icgcrczi Ior trclti ric
Agrcsarca eclvcr.sarului cstc o llroillemfr nrari clclicatl'r sir o inclrunrc ltc a uoastri. Aurcola r.rnuia din urui:ii iitlc.r'i
ai p:irlicitritri ne va cuprinclc q;i pc noi: urtr virzut clnlr. itr
nrulti spun cir rru-i fl'urr.ros clal gisinr clcstr-rl cxcrrlillc
brntale. C'a ali5r-rl plrticlului labi-rrist pe carc iiclerii conscr- alegcrilc din 1986, cancliclrtii lt.P.R sc trotogmlrrLLr ul.r,Lrlr
vatori crau infiti;iati err ni5t,: ritri-iortctc caurut'itc. sult
dc.lzrcclucs Chirac. l-,i se brrcr-rrir dc o llill-tc u irllLgirrir srri..
titlLrl ..C)anrcuii dc icri"r. clc prcziclcntiabil.

Y liS l'[1li.DAY'S M HN Altir ar,rtorit,ilc, lrtullilru[. i)articipati ia r-rn crrrcrit clc
('l'hcy l'ailcd bcfore ! )
opir-rie clc proporti i.

De pilcl:r accst aiiS rcaiizat cic l'hicnl Sai:sscz pculn.l
CDS ;i Picn'c Mehaigncric cu ocazi:r lcgislatil'clor din

llr2rrtic I 986:

+.,Votre voir a clc l:r vliclrr. \'ous dclcz votcr pollr Lrn honrnrc.crltlble, ,,,1 (,91' l)IN l:R,4NCEZI
clui u i'crpe't-icncc e t lc cLrcrrr p()Lr Lriln g.!tcr Ilrttrcllcs. ( et irotltttc "
cristc. Il cst 2eme sLrr la Iistc i'lil.i L'orritd dc sotttictt a Ftlotrltltl \r Nlt)l.rtNlttij
i(lein" (n.t.)
*i*,,(.,ihI-aobna]pnitlLprourrrlLlrlirrI;rc:rlorrnenc i r' Il I'a dcjl pr'oLl\.J" (n.t.) (n.1.)
**.,1'cnsez-y clirnlinchel ./.-Nc Iirt-il lc nreillctrl prel.r.ri!'r irinistrc dc sl e onliirncc.justlLr'ru borrt"

l' aprds--tLrcrrc'."' ( n.t. )

L Se recrrnosc pe a1i6 Ilcll'urd Ilcatlr- Alcc l)orrg]as-l lonrc. I'lnoch l'Lrrlcll.

t28 (;,.1UtllEL TIIOrERO\ t(.'o,t.1L|N1C-1R E/\ 1) O L / T I ( :.4 ttz

...cu cDS 129
in opozilie
Dovcditi-o !"* tir.npul ca poporul si vorbeersci ;i czr fi'ancczii. dc clrcaltt:r
Asteriscr-rl thce trintitere la o notitd aflatd in stAnga
sau de stAnga, sil \/oteze as2t cunt lc dictcazir aciir-tcul
afigr.rlui ,,Sondaje Infbr-r-retric, t.trartic 1985" o notitd
aproape ilizibila. Acest afiq, a fost un eqcc in lllesllra ill conqtiintci". ,,;lpe ltrl s5tt c:cilre.fi'ttrtc:azi" 1;rccizcrzri ci nr_r
r,urzrnimitatea vcdc lr-rcrurilc car Lc Pcn. ci ci rtr.tnrai ,,doi
care, potrivit IPSOS, proccutul de aprobare c'ste rrcgetiv
lrancezi dir.r trei sur-rt dc acord cn r-uine it.t privirrta r-ccltrceri i
pentru trei sferturi (14%) din fi'ancezi. Problcma sa constA numiftrlui de iurigranti. rcintroduccrii ]rcdcl-rsci LLr nr()irr-
tca ctc...".'l'otu;i, la flnali.rl textului, el face diu nttrr apcl ia
fhrd indoiald in firptul ci vrea sh spttn[ prea r-nult, pentru unanimitate: ,,Singuri irr cabina dc vot, cxprin.rati-rri adc-
vdratelc sentir.nente la 25 aprilie. Apdrati-vir drapelul! in-
cd se ref-erd la o pcrsoand gi un partrd care nu au inca
imagine: cl pune zrlegitorii de centtu ir-r tala propriilor res- clriznili si votati lrcntru propriile idei, ir-rdrizniti si votati
fian!uzegtc l"
ponsabilitirti, dar este r-revoit s6 precizezc cd CDS (,,Cen-
trul Denrocralilor Sociali") este in opozilie, indici nutrrele F'drd indoiali, rr-rai convingitoare decAt argr-rurortul
qi fotografia ;efuh,ri (pe atunci prea ptltill cunoscut, Pierre
Mihaignerie), inilialele nu-nelui unui parlid (nu prea rds- autoritdfii este gi o clovadi a ceea cc estc canclidatul.
Afigul insupi cstc deci ur-r act pozitiv al carrdidatului,
pAndit nici el qi a cirui sigld in dreapta .ios a afigului este
asociatA cll cea a altei organizalii cdrcia care facc afirn-ralii gi std r-nbr.turic ltentru ccca cc spunc. I-a
ii apartir-re: alegcrile localc din 1988, Alain Lefbbrc erre ca slogau

CDS_UDF). ,,SA NLI MURDARIM AUDERCiI]I1M"'K

Alt cxemplu: Deqi el se afld in frtintea listei P.S.CI. irr acc;tsti

,,REF-ERENDUM II localitate fotografia sa nu ocupi decAt un ruic spzrtiu dir.r
PENTRU LI RERTA afigul de 20 r.n: carc rirrrAne ir-r buni parlc alb:
70% DIN F'RANCEZI
SI.JNT PEN'fRU"** ,,Dragi advcrsari, daci nr-r vd a,j ungc spatiul
(sondajul din l5 august 1984) vi-l ofer pc acesta"

afigul se declari in favoarea referendumului propus de Argurnent ecologic ir.npotriva afiga.j ului sdlbatic.
pregedintele Mitterrand in iulie 1984, un referendum care
pAnd la tirmd nu a tlai avut loc. poluant pentrLr mcdiul ltostru: eu nu rrurdircsc.

Este rrai bine sd pui in eviclenld nu cifi'e, ci un raporl, si SLOGANUT-

arifi cf, vorbesc cei mai ntunerogi: ,,Majoritatea va obline Sluagh-GItaicr.t cstc strigirtul de lr-rptir al ur.rui clar-r
scotian. A dcverrit,,S1ogan".
majoritatea" (1978, J.P. Soisson, P.R., Partidurl Republican)
El estc sin.rplificarca suplcr.r"rf, - fraz-a carc spunc, dacd
sau ,,Majoritatea din F-ranla, cu parlidul Socialist" (1981,
avAnd pe funclal Lln sat gi un tricolor care amintesc recenta nu totul, micar esentialul, in catcva cLlviutc sir.r-rplc.
Un anur.r-rit r-rnmiir cle rcguli carc lrebuic rcspectate lac
.for{ci lini$tilri). (Dupb cum vedem, majoritatea se schimb6...)
O altd modalitate de utilizare a opiniei unanime este de ca glefuirea sa si nu fie ugoard. Anevoic sc inlentcazit ur-r
slogan - cstc o adcvirrati arti - thri ir.rcloiali ntrilt nr:ri greu
a o solicita. De a susline, de pildi precum Jean. Marie Le decit sc rcdactcazir un prograll sau Llrt n-ranilcst.

Pen, cd spune cu voce tare ceea ce toat6 lur.nea spune in Slogartr.rl trcbuic si fic scLrrt. original. crcdil_.i1,

$oapta. Profesiunea sa de credinli, la prezidenlialele dir-r Nc sirIissons pus ;\trderlhcnt" {n.L.)
1988, ?ncepc cu aceastd fiazd scrisd de r-nAn6: ,,A sosit

* ,,z16o% des Frangais/se placent au centre...*/...avec ce CIDS/ dans l'oppo-

sition/ prouvez-le!" (n.t.)
*+ "Rdfdrendum sur les litrertis / 7070 des Fratrqais sont potlr" (n-t.)

llo\110 ( ;.1 B R r t'.L T t I( ) l,'L CO A4 U N I CAREA PO LIT ICA AZI 131

cor-r-rplet, iu pas cu tintpul, si corespunclli a;tcptiril()r pll- o succesiune dc doud silabe scr-rrte - una h-rr-rgd 9i doui

blicuh-ri, ;i in sfirgit indea.jrtr.rs de cltrrabil pcrltru ;t t'czistrt lungi
/-
pe pltt'ctttsttl irrtrcgii erttttpttttii.
Mai elaborat, la -qfirfitul ar-rilor gaizeci:
1 - Sloganr"rl trcbr-rie sit fle scurt, pclltrLl cir trcbtric sit
fic sir.r-iplu. lc'leal cste sir aibir iutre lasc;i opt silabc. C'cl Este doar incePutul

mult un alexarrdriu. Si contin".utr-t,"O_,u

2 - Slogarrr.rl trcbr.rie s:i flc sonor, ni-l vot.t't I'ttlrilrti elt $i in sfArqit sloganul poate fi cAntat. 'frebuie sd se re-
u.surinti clacd ne risut.td in nlitlte. $i si r-rtr lritin.r cit r.nr-rlii
3 - Sioganul trebuie sd fie original.
contcnlporani de-ai noltri ir.rch nrai practicir lcctura clrali 5i marce, sd nu fie rrici plat nici banal nici oarecare. Sd iasi
din comun pentru a putea fi perceput, pentru a ne face
spull in qoapti ce le vdc'l ocl'rii. plicere sd (ni)-l rcpetdm, sd-l menrordm. Aceastd origi-

Aici, forrrra contcaza] ccl pufirr la t'el dc tlult ciL 9i fbn- nalitate trebuie sd caractcrizeze atAt fondul cAt 9i fom-ra.
du1. Nu se vor ocoli deci r-iici calar-r-rburr"rriic, i.lici alitera- Ea va impune personalitatea celui - persoand sau orga-
tiile. Accl ..Pour ett sodir. sortcz les sortantsl"* al Pouia- niza,tie - care il foloscgte.
distilor, de la alegerilc legislative lranceze dili 1956, estc
ca ,.ce qtii de qetpii aqtia care guicri sprc noi". in acccaSi Se va evita agadar formula valabi16 pretutindeni pe care
ordine dc iclei, la Bruxclles. ".1".D.F. - liorla F'ideli" (1987
oricine ar putea-o afiqa, precunl ,,Macl-rin, un but-t deputat"
- lc)88). .locr,rri de cltvilttc qi in accste sioganuri depar'-
- ce candidat s-ar supune sufiagiilor duntlteat'oastrd dacd
tamer-itale la legislativele clirr 1986: ..Dans lc [)oubs, ou nc n-ar crede ci e bur-r?

s'abstient pas!"** (P.S.),.,'[ous pour I'Air.r"*** (Ch. La alegerile locaie din 1988, la Bruxelles, i;i f-ac canr-
Milllon) saru ,,Lc Gard battra plus fort"**+* (Gcorgin:t
Dulciix care Lrtiliza ten"rzi inintii in can-rpaniar sa). ,,De panie prir-r afiEe doui personalitdli marcante. Paul Var-rdcn
I'airl'!***** strigi la alegerile europenc afi;r'rl A.R-E Boeynants gi I-ienry Sir.r-ronct. Sloganurile 1or sut-tt
,,Bruxellez din Bruxelles"+ respectiv,,Profesiunca:
(,.Antanta Radical6 Ecologist6") cotrdusir de O. Stinr, tl. bruxellez**". Dar ar ii putut fi qi invers. Acestea sunt for-

Lalonde gi F. Doubin (insi adversarii o vor nurui lista mule interqanjabile carc iu consecinli defir-resc insuficicnt
produsul pe care il prezint5r.
L.S.D. l,alonde - Stirn - Dor-rbin).
Sonoritate ?nseamnd ritm. 4 - CAnd il defincsc binc, ele trebuie si fie creclibile.

Sloganul care po.ltc ii scanclat ia r.rlanifi'stati i se tluns- Trebuie sd cor-rtribuie din plir-r la coerenta car-rdidatului sau
forr.r-rd ir-r ir-rcantafie. IJncle ritmuri au in mod clcosebit
partidului. Nu cste suficicnt ca cel prezet-ttat in slogan si
sllcces, ca accla in care sc rcpeti, irl functic de timp 5i loc, nu promitd cAtc-n lund qi-n ste1e, trebuie ca el sb pard

,,Algeria/Ft'ancczA intruparea calitdlilor ce ii sunt atribuite qi sd pard com-
C.R.S./ S.S.
Noi dorim/Pace."x ** *** petent pentru a infiptui propunerile pe care le avanseazb'

De asemenea fot't.r-rula aleasd este a$teptate sA-l deose-
beascd <le adversarii sii. in 1981, unul din slogar-rurile lui

+ Calambur ;i aiiteratie care in traducere i5i pierdc I'arnlecul. lJu cventttal Mitterrand vizeazS',,mai intAi locurile de munc6". Un
echivalent nr putea tt: .,AJcgeti sit se aleagit pralirl de loqtii aleSi!" (n.t.)
in lmducere se pierde intelesLtl clublu al .jocr.rlui de crtlinte:
** +**,,,,1P,eroBlerrs-isxieollno:is de Bmxelles" (n.t.).
Brr-rxcllois" (n.t.).
***,,i,t,rfoDloir.prbesnntninr t1en\iil)"nu/ se alrlini:" {ll t.). tlnul" (,.tln" se prol.lLlnlii aproilpc
Sarr ,,'l-oti pentrLl l. Se poate spr:ne cl ..Bt'uxellez din Bruxelles" se potrive$te mai binc lui
V.D.B. decit lui Sitnonet, circi zrcesta din urmd 1'usese prirrlar in
+***+*c**a*,,,,-,.GA.1trinerd"r)rb.,,:r(tne(n.tn..t)ra).i pLlternic" (n.t.).
*+**++ ,.A1girie,/Fr:rnqaisc" /.,Nous voulons Ia pirix" (n.t.). Anderlecht gi se pt'ezirrtit ca un,.crrligrat". Dar acestil srrbtilitaLe nu prea

este pelceptibilir.

t32 GABRIEL THOI/ERON O afirmatie...

sondaj IFOP publicat in revista Meclias in 24 aprilic aratd . $i un rispuns.

cd dacd 22o/o din francezi il atribr,rie corect viitomlui pre-

Sedinte, tot atA{ia crccl ci ii apa4ine lui Marchais.
In acelagi an, acelagi sondaj ser.nnaleazd cd dacd 42o/o

din francezi gtir,r cd ,,Franfa arc nevoie de un Pregedir-rtc"
aparline afiqului lui Giscard, l47o cred cd in rcalitate este
un slogan al lui Chirac. 15%, atribuie sloganul ,,O speranlir
pentru francezi" accsttiia din urmd, care este intr-adevir
propietarul sdu lcgitim, insd un numdr aproape egal recu-
noa$te in el imaginea lui Mitterrand.

5 - Un slogan trebuie deci si fie complet. De cAteva

cuvinte, suficient sieqi. E,ste necesar sd includd numcle

produsului, sau sd ii corespundd in mod evident, gi nu

ajunge si fie asociat sisternatic imaginii acestuia din unr-rd

imprimatd pe afige gi profesiuni de credinld. Dacd sloganul

este incomplet, putem fi siguri cd numerogi cititori vor uita

sd-l intregeascd ;i ci mulli adversari se vor ingriji si-i
adauge o urllare nu tocmai convenabil6. Afiqul lui

Giscard, in 1981,

FRAN-I'A ARE NEVOIE DE UN
PRE$EDINl'E

alcdtuie;te ceea ce Olivier Reboul numegte un slogan -
implicare: ,,Este un procedeu prin care se face o afin.nalie
pentru a detemina acceptarea alteia, pe care o presupune
cea dintAi"r. Este intmcAtva o aplica{ie a legii transfuziei,
adicd suntem ghida{i de la o propozilie la aha, subinle-
legAnd-o pe aceasta din urm6: ,,acest Pregedinte nu poate
fi decdt actualul pregedinte, Val6ry Giscard d'Estaing"

Insd cititorul poate reacliona ca gi cdnd aceastd a doua
propozitie nu ar exista, ca qi cAnd prima igi era siegi sufi-
cient6. Este ceea ce rdspunde Jean-Frangois Revel in
L'Expres.s din 16 mai 1981: ,,Franta are nevoie de un Pre-
qedinte. Mullumesc pentru infbrmalie."

Dar cititorul, chcmat sd-qi spund pdrcrea asupra exce-
lenlei administraliei giscardiene, poate sd nu o considere
mulfur-nitoare: ,,Franfa are nevoie de un pregedinte. A sosit
deci timpul sd alegern unul adev[rat". Dupd cum am
vdzul, la trei cctd{eni care atribuic sloganul lui Giscard,

L Le Slogan, Paris, Complere, 1975

t34 GABRIEL TI{OVERON ( :O I.I U N ICAREII P O LI'T I (]A AZI 135

existd unul care crede cA recunoa$te stilul lui Chirac. De S6guela in beneficiul lui F-rangois Mitterrand, insi Micl-rel
Borrgrand protestcazS. in Zes Nctuvelles lift1rair-e.y din 29
aitfel acesta nu a pierdut ocazia gi a scos un afig cu iulic 1982. El coltccpllse pentru Giscard ur.r afi; oarccultl
aser-ndndtor cu ccl utilizet de advcrsarul sdu (car-rdidatul
PRE$EDINTELE
DE CARE AVEM NE,VOIE intr-un peisaj rural), cu ult siogan aproape identic: ,,O 'l'ar6

JACQUES CHIRAC puternicd qi linigtiti"x. ,.Dupi opir.ria sa, povcstea c lim-
ACUM* pede: aceastd coir-rcidental nu estc roclul hazardului crea-
tivitetii, ci rczultatul cvaddrilor din grr-4rr-rl siu". S6guela a
Sloganul nu trebuie sd facd trimitere la un text care sd
copiat sloganul adus de ur-r firgar din altir parte.
il explice, intrucAt nu e sigur ce acest text va fi citit.
Poate, sau cu sigurant5, amAndoi au copiat o forn.ruli la
Sloganul nu este un titlu care sd incite la parcurgerea unui modd. Ea apdrea in rcclanra uni parfum ca qi in cca a unui

articol. cdrucior elevator: ,,Drakkar: fbr{a lini;titi a i-rnui partilr
bdrbdtesc"; ,,Matral Saxby MSM Forta liniEtita". F'iri sd
La alegerile legislative din 1974, un nou venit, uitdm de ,,Per-rtru o fo(i linigtitd, o biutr-rrd liniqtiti... Lap-

Jean-Marie Baguette, se prezintd ca lider al P.L.P. din tele, una din reletele vielii propuse de llaroun 'f:Lzieff'. Ea
Bruxelles. Pe afiqele sale se poate citi
corespunde, in perioada dc crizd., irnaginii pate-rne, amabile
,,Disputele lingvistice hrdnesc politicienii qi protcctoare a pre;edintelui de care tara arc nevoic. De
J-M Baguette poate hrdni 100.000 de aceea este firesc qi nu exctrus ca doud echipe de specialigti

c etdfe n i in publicitate sd fi ajuns la aceeagi idec. Mittenand ar fl
avut dreptate sd o acceptc, Giscard n-ar fi avut si o refuze.
20.000 de noi locuri de munci in
Bruxelles"* * ,,...in tabdra lui Giscard, relaleazil Bongrand, nu exista un
cor-rsiliu aulorizat pentru campanie. Clasa politicd eiplicd un
Un slogan lung cAt o zi de post, pulin credibil (cum te principiu general din mornentul in care preia puterea: neu-

poli lduda cd hr6negti o suti de rlii de cet6!eni?) 9i mai tralizeazd, oamenii abili, ii angajeazd, la proiect, blocdndu-i

ales imposibil de inteles fdrl. a citi lungul text, desigur astfel inc6t sd nu plece in altd parte. Interesul este deci de
foarte larg rdspAndit, in care J.-M. Baguette iqi explicd
obiectivul: in Bruxelles sunt 80.000 de locuri de muncd, a-i incuraja la inceput. Dar hotdrArea fusese deja luatd sd nu
i se incredinfeze lui Bongrand afigul".
mai trebuie create incd 20.000. Era oare nevoie de o astfel
de subliniere pe un afig care pomea de la o idee bund: ceea Sloganul lui Giscard era in toate privintele mai pulin
percutant decAt cel al lui Mitterrand. Acesta era ,,F'or!a
ce hrS.negte dezbaterea politicd nu hrdneqte neapdrat ;i Liniqtit6"; Giscard anunta ,,o fard puternicd 9i liniqtitd,,.
Ceea ce nu cra acelagi lucru. Prin'rui in{ruchipa, cclilalt
cet6!enii?
promitea.
6 - Sloganul trebuie sd fie in pas cu timpul. Dacd
creatorul siu s-a orientat in directia cea bun5., se poate 7 - Sloganul trebuie si poati ddinui cincl situntia se
agtepta ca un concurent si scoatd gi el in acelaqi timp schimbi. La Etterbeek, la alegerilc localc din 1988,

sloganul potrivit, sloganul aqteptat in acel moment. Ceea primarul en-titre, L6on Defbsset declard prin afige
ce de altfel a fost cAt pe-aci si se intAmple in 1981 cu
,,For!a linigtitd". Se gtie cd acestd alaturare a celor doui VA ] UB ESC PE .I.o.II * *

cuvinte a fost contribulia esenliald, ideea cdlduzitoare a lui Un text sentintental, care merge la ininrd - dacd estc
credibil. Pentru aceasta, candidatul trebr,rie sd fie viznt ca
+* *,,,1,-LeePsreqsuideernetliqeus'iilinngouuisstfiaquute./sJancqouuerisssCenhtiralecsirpaoinltiteicniaennts/(.nI-.Mt.). Ilaguette
peut noLrrrir 100.000 citoyens/20.000 emplois nouveaux d Rrtrxelles" ***,,Un Pays lbrt et tlarrquillc" (n.t.)
(n.t ) ,,.1e votrs airle tous" (n.t.)

COM U N ICAREA PO LITICA AZl I t/

pdrintele celor pe care ii administreazd. Este ceea ce afir-

md implicit un sondaj in care rrarea majoritate igi n-ranifes-
td intenlia dc a-l vota: intenliile nu se materializeazd,, iar
L6on Defosset va cunoa$te un eqec usturitor. Sd se fi ir-rqe-

lat sondajul atAt de amamic - sau mai degrabi imaginea

primarului s-a deteriorat in timpul campaniei sub loviturile

adversarilor - transformAnd in catastrolE o declaralie de

dragoste care la inceput era perfect adaptabilS?r

Agadar trebuie inventate sloganuri care sd corespundi

celor mai diverse imprejurdri, sloganuri pentru toate
perioadele, cu excepfia situaliilor speciale.

O pozilie frontali prea agresivi INVERS AREA ROLIJR.IL OR.

La alegerile din 1965, Arthur Gilson, ministrul de in-
terne responsabil cu aplicarea legilor lingvistice la

Bruxelles, este nepopular intr-un asemenea grad incAt par-
tidul sdu, P.S.C. este foarte incomodat de acest membru.

Nu i se poate cere sd se retragS, sd nu figureze pe lista

candidalilor partidului pe care l-a slujit cu devotament gi
care de asemenea poartd rlspunderea acestei legislalii ce
infurie atdlia francofoni. Nu se poate nici sd mai fie plasat
in fruntea acestei liste, de teamd ca imaginea sa negativd
si nu se extindd asupra imaginii partidului. Se stabileqte o
pozilie de mijloc: este introdus, intr-o ordine in principiu a
celor nefolositori, intr-o pozilie ,,la betaie" din care nu va
putea fi ales decAt dacd numele sdu adund un numdr mare
de voturi.

$i rezistd. Afi9ul s6u, conceput de Louis Darms, il

sprijin6:

,,Gi1son, fii beton!"*

Scurt, sonor, complet gi original, fiindcd fraza este

l. Adversarul lui Defosset, Didier van Eyll, il atacd direct: primarul, in

timpul mandatului, a trecut de la F.D.F. la P.S.: ,,Ast5zi el este in fruntea
listei partidului socialist, intitulat5 Lista Primarului fiindcd... L,tterbeek
nu e socialist. De obicei, socialigtii oblin 2 sau 3 locuri din 35, qi atAt.
Una din mizele acestor alegeri este de a afla daci locuitorii din Etterbeek
vor putea spune <<nur> celor ce o cotesc in timpul n.randatului".
,,Gilson tiens bon!" (n.t.)

118 GlBRIEI, TIIOYEITON COM U N / CAR EA PO LITIC:A AZ] 139

ir.nperativd. Sloganlrl nu sc adreseazi cititorr.rlui, ci cititorul S'f ANGA

trcbuic si se identifice cu prietcnii lui Gilson, se presu- FACE," *
pune cI cititorul se adreseazi lui Clilson, cititorr-rl va
Sunt suficicntc cAtcva $tcrseturi qi o micd addugire
avea rolul cel r.narc, ccl dc rcparare a unci ncdreptiti: par-
per.rtru ca sroganur ,u
tidul s-a ardtat ingrat lati dc rninistrul sdu, noi trebuie sd-i
l.,lllonro
f-acem dreptate. FACtr
S]'ANGA
Acest proccdcr.r in carc cititorul vorbcgte este rar utili- ZACE" * *
zat; la al doilea tur al alegerilor prezidenliale din 1971, un
Nimcni nu vorbegte ir-r gol: adversarii r1u stau cu ntAi-
slogan ,,Frangois Mitterrand, vcti fi pregedintcle nostru"
nile in sAr-r ;i s[ nu se spere ci r-ru vor reac]iona.
va fi refuzat gi nu va apirea niciodatS. Daci in Europa campaniile politicc cvitd publicitatca

DIALOGIJL PR.IN S LOGAN IJRI con-rparativd, sloganul poate sugera dclcctcle adversarului

Am vdzut, in 1986, campaniilc P.S. (,,ajutor!") Ei in manicrd aluzivd. Politicianul sc imp5.ur-reazi cu penclc
cu care celdlalt nu ar indrizni sd se acoperc.
R.P.R. (,,cutuziasr.t-t pentrlr mAine!") infruntAndu-se ,si, in
Astfel, in 1988, Georges Colon-rbier, candidat al P.R. in
1981, pc Chirac rispunzindu-i lr-ri Giscard (Frar-rla are
ncvoie de un Pre;edintc - Chirac, preqedintele clc care Isdre, jurd ci nu va ar-ninti ,,afaccrca" RispAntia Dcz-

avem nevoic). h,ste deci un dialog de la un panou de afiqaj voltdrii, scanclal care l-a in-rprogcat cu noroi pc aclversarul
la altul, fiecarc trcbuie sd prevadi rdspunsurilc pe carc le sdu socialist Christian Nucci, insd pc unul din afiEelc salc,
va opune adversarul, gi deformZrrile la care vor supttne slo- el iqi al6turd imaginea sloganului ,.[Jn orr or.rest". l'-accti

ganul advers. In 1968, Paul Vanden Bocytrants scoate un deosebirea...

afig, in care spune ,,J'ai besoin de vous"*: adversarii il-rlo- Astfcl incep dialogurilc. in 1982, la alcgcrilc locale, la
Molenbeek, afigele celor doi carndidali igi dau replici
cuiesc v cu s qi fraza devine ,,J'ai besoin de sous"**.
Aceastd pancartd va f-i retras6, ceea ce are Ltn efect ;i mai implicite.
ncpldcut. Chiar daci la aceste alegeri VDB triumfb,
r-necanismul care ii va dctenlina pe rdpitorii sdi, in 1989, Pliilippe Mourcerur vrea si fie
sd creadd cd au urnflat un miliardar estc declangat. Cu ,,[Jr-r prirlar serios pcntrlL Molcrrbeek"
timpul, VDB va rcprezerlta pentru mulli tipul politicianu- (se subintelege: ;rdvcrsarul rtreti estc un poznaq) iarr
lui afaccrist. Dtrpi cunr anr sptts-(). o irtregirrc sc c()ll-
Marcel Piccart se dorepte
struicAte in timp; c1c etscucnea, detcriorarea sa poate clura.
,,S"-ul care inloctiieqte ,,V"-ul este o sAnlan{I din care va .,Un primar oncst''

crcste o plantd uriaqd. (se subinfelege: socialigtii clirr cot"t.rri.nir sunt niq;te

La r-nur-ricipalele clin 1983, in Franta, P.S. sc:oatc acest panglicari).

text scris negru pe fond alb Aceasti n-retodi dc a nu rir.ndnc clator cu rdspunsul arc

,,DRh,APT'A ;i dezavantaje: ea prr-supunc cd un politician acceptl sd
S11 PREFACIl
joace pe tcrcnul adversarului. Un nou candidat se prezirrti
*,,Am nevoic dc voi" (n.t.)
'^ ..Anr rte vui.' dc brrnt ttr.r. t 1a ale gcrilc pentru Scnatul Statelor [Jr-ritc, in 1952 qi

declard: ,,Kertnedl' r,a f-acc rnai mult pentrll Massachus-
qets(c'k**'' scnatorul cn-title ripostcazi ,,Lodgc a fbcut qi va

* .,1-.a droite s'agiLcii.a gruchc agit" (n.t.)
+* ,,La droite agit/La gnuchc git" (n.t.)
*+*,,Kcnnedy u,ill do rlore lirr Mass:rchussets" (in lb.engl. in orig. n.t.)

Ll.+0 ( ; A }] R I I' Tf lO Ii E IIO A, DB LA TEXT LA IMAGINE:

lace totlll pentru Massachussets" *. Cu aceasta cl se aratd AFI$UL
scnsibil la atac gi fhce acelaEi lucru cer;i aclvcrsarul shu,
adici cere arlegitorului sd-i criticc ftrptcle. Clritica va fi nc- ,,lutci pt'crcla. AfiSorii irttrd bnrsc in pr-izti t,tiztinchr-
gativi: Kennedy va trir.u.r-ifa qi va aiunge depar-tc. ne cobordncl. Strnl prinSi itt bcitaia;/ttrurilor. I/ucurnttrl
i-a !inltril loctrlui. Termind .fbbril dc acoperit pdtlolt-
La r.nunicipalele parizicnc clin 1989, opozitia socialistir
rile. Canclitlutul lot-nu se zg/it'ceSte. Aruncd vorbc
se orienteazd de aceastd datd dupi prirrrarul in func{ie,
plagiind afigele lui Chirac. Acestea urmeazd r.r.rodelul gra- mari, Ie fl.trtt.trii pe cleasupra cctpului: liberlole, edtrr.o-
fic al pldcilor de pavaj, albastre intr-un cadru verde Ei lie, parlicipure, pensie lct Saizeci cle crni, o sociatale
troud - toote cele. Tiptrl nu e un ccrlic. Nu-Si va (rtrtu
proclar.nd cu litere albe: sdniilatea. i,sta vq .facc totLrl pentrLt dentocr.atie. Gutn.
I-atn pt'ivit de:;ru1 (...)
,,PARISUL ARE UN BUN PRIMAR"*X
Se incinge o inciiiercrt'e iute Si fourte yiolentri.
P.S. reia acelagi desen, dar cu litcre albastre pe fond A./i;orii .sunt ciomdgiti pe loc:. Mctsacrutfi. Rdpu;i. NIui
galben, intr-un cadr-u albastru, splrne
putin doi cot'e 0 i^terg."
,,UN BUN PRIMAR iN PARIS
$I CIRCLJLATIAIr"**1' Jear-r Vautrin, ,,A bullctins rollgcs"
(Sdrie Noirc I 6l I , 1973 )
sau
Afiqul sc prezintd in faga publicului lb.ri. prealabil: nr-r
,,$ I LOCUINJ'E,LE !"',r' x * * trebuie nici si cumpirS.r-n ziare, r-rici sd deschident Lur apa-
Cl-rirac nu il imitd pe Giscard cel din 1981, nu spune rat de radio sau un televizor, nici sd desfacenr scrisoli sau
profesiur-ri de creclinti. Prin afiq ne vorbcgte strada. El nc
,,Parisul are nevoie de un primar", nu zice nici ,,V6 iubesc aparc merell in drum, rru il putem ocoli, iar dacd r-ncsa.jr-rl

pe to!i", ci, precum Mitterrand in I988, se aratA i1 postura sau estc limpede nici r.ru e nevoie sd il contempldm, cu o

pdrintelui, deasupra in-rbrir-rcelilor pentru putere. In replica sir-rgurd privire putel'n prindc ce vrea sd nc spuni. Arr-rnci
zrfi;ul ni se impune cu incisivitatc, asigurAr.rd o rdspAnclirc
lor, socialigtii ii recunosc supremalia. Este adevdrat cd rapidd a ideilor llc care le poafti pe o aric gcografici largir.
l'dri iudoiald, el sti aldturi dc multe altele: va rrcbui si sc
obiectivul lor nu poate fi rdsturnarea lui. Ei s-ar rlullumi, axeze pc repetilie, sh se ir.rr.nullcascd pe parcursul drurnu-
spune consilierul lor Stepl-rane Fouks, ,,sd crape pu!in rilor noastre,;i in acelaqi timp sd se deosebcascd cle afiqelc
vccinc prin originalitate, sd iasi din colllln. Origir-ralitatc
falada lui Chirac", qi igi ataci adversarul pe dor-neniile sale
cu atit rnai necesarii cu cit cfcctr-rl siu estc irr raprtrt cu
ceie nrai nefavorabile. in zadar: desigur, Chirac va pierde

voturi, dar va pdstra cor,trolul asupra a douSzeci de aron-
dismente din Paris. Se poate oare realiza o bund comu-
nicare politicd dacd singura speran!6 a candidalilor este
perspectiva plesnirii zidului unei fofi5rele politice?

+,,Lodge has done and rvill do tlle ntost firr Massachussets" (in lb.cngl. irr
orig. n.t.)

x**+****,*,A,,,,U[P]ntarbliesonloonmgeaamirueennibrt!oP!"narI(irnsr/.at.eir)tel";r(nci.rt.c)rrlation!!" (t.r.t.)

CO M U N ICAREA PO LITICA AZI 143

142 CABRIEL THOVERON existd preocuparea de a-qi impune partidul prin acoperirea
unui spaliu cAt n-rai larg, qi in special a spafiilor deja ocu-
gradul de interes pe care il natrif-estd cititorul afigului fald pate cu afiqele adversarilor. Se aclioneaz6 deci dupb
de produsul (politic sau comercial) cdruia inten!ioneazi ,,legea contagiunii", adicd alegitorii sunt introdugi intr-un
decor orientat ideologic, iar partidul igi aratd astfel forta
sd-i sublinieze n-reritele gi cu cAt acest intcrcs nu cxistd (nurnirul de activiEti, insemnitatea n"rij ioacelor financiare

intotdeauna. Originalitate cu atAt mai vitald cu cit candi- de care dispune): este un comportan-lent comparabil cu cel
al pisicilor care r[spAndesc un lichid odorant pentru a-gi
da{ii, partidcle igi fac calnpanic in acelaqi timp, la concu- delimita teritoriul. Aceasta explicd ciocnirile uneori vio-
rentd, cu cAt comunicarea politicd sc concentreazd intr-cr
perioadd fbartc scurtd. Unul din r-narii creatori de afiqc, lente, chiar mortale, intre echipele de afigori care se coln-
Raymond Savignac, spunea,,Un afig bun sparge zidul, aga portd ca niqte armate in ciutare de spaliu vital, in ciutare
cuffl un mare actor sparge ecranul", sau ,,ldeea este sarca
qi piperul afigajului"; sau ,,Afiqul este pentru artele fru- de teritoriu de cucerit, de ocupat. Serile qi nopfile de afigaj
moase ceea ce pancraliul este pentru bunele t.naniere." sunt latura exterioard cea mai uqor vizibilf, a activismului

Cu toate acestea Europa, in orice caz F-ranla gi Belgial, politic.
este mai bogatd in afige decAt Statele Unite, unde trAnta
electorald se vede indcosebi 1a televizor. Sunt aici doui Afigajul comercial umrdreqte o eficacitate mai linigtitd.
tradilii diferite, una ocupd mai rnult spaliu, iar ccalaltd n-rai Sunt cdutate panouri in pozilii strategice, in locuri aglome-
mult timp. rate, in marile vaduri qi marile interseclii, de obicei acolo
unde oamenii reduc viteza de deplasare, gi acolo unde
Cdci afiqul, comercial sau politic, daci dureazd - el std aqteaptS. Pentru ci trdim in era autornobilului se vor ciuta
pe ziduri zece - cinsprezece zile, o lund poate - se impune pozilii perpendiculare pe trasee; poziliile laterale nu vor
n-rai intAi prin prezenld, multiplicatd prin num[rul de pa-
nouri pe care il ocup6. mai fi cercetate decAt de ochiul pietonului, iar cele mai

Pentru a calcula eficacitatca afigului trebuie sd linen, eficiente vor fi cele din locurile de agteptare.
Acum se recurge la afiqajul mobil: afigul lipit pe cami-
in acelaqi tirnp de elementul spa{iu (nur.ndrul de
panouri acoperite) qi de elementul timp (durata afiqajului), oane se plimbd pretutindeni, ne insofegte in ambuteiaje, gi
se folosesc chiar gi vehicule ad hoc cu laturile concave gi
-seaminatr-o alchimic subtild in care intuim cd l5 panouri pe
iuminate.
timp de o trund nu au o eficacitate strict echivalentd cu cea
a 30 de panouri pe timpul a doud siptdmAni. inmullind Afigajul se va adapta pe cdt posibil la diferitele catego-
locurile in care apare un afig, creqte nutndrul persoanelor
care ar putea s6-l vad5. Mirind durata expunerii afigelor, rii de public vizat. Sunt caftiere luxoase gi cartiere popu-
cregte mai degrabd numdrul de d61i in care aceeaqi persoa- lare, sunt unldrifi tinerii in preajma gcolilor, terenurilor de
nd are posibilitatea de a-l vedea gi a-l reline, cici ordEenii sport, nuncitorii in preajrna uzinelor gi funclionarii in
au trasee uzuale, repetatc zi de zi.
zonele urbane invadate de birouri. Insd este limpede cd e
GE,OGRAF TA AFr $AJuLtlr
vorba in principal de un public nediferentiat.
Afiqul este amplasat in jgrui nostru: incearci sd ne ocu-
pe, sd r-re invadeze rnediul. ln motivalia afigorilor activigti cAr AI CLIPI

1. In aceste doll5 tari, ,,publicitate.i exterioard" reprezinta de altlbl, in 1984, Pe stradd afigul se adreseazi in special spectatorilor in
l7 respectiv 14,3% din totalul cheltuielilor publicitare. talir de 3,470 in
Cermania, 3,77o in Olanda ;i in Regatul Unit. trecere. Acegtia il vdd, iar el nu dispune decAt dc cAteva

zecirni de secundd pentru a le atrage privirea, ceea ce este

cu atAt mai greu cu cAt pe perete el este inconjurat de altc

r+4 GABRlEI, TIIOVERON IC O,I,I U N I CAREA P O LIT I CA AZ 145

afiqe, qi acestea concepute peutru a seducc ochir-rl. Derci oferi ar-r-rdnunte sau informafii complexe. El nu trebuie sd
spund decdt un singur lucru.
trecirtorii rentarci afiqul, il vor privi - lc v:i refinr- atcntia
Reflexul rcsponsabililor politici, care pldtesc foarte
uua, dou5., trei sccundc, un tir-r-rp de cxaminarc ce va 1i rarc- scunrp realizarea unui afig ardtos, este de a scoate cAt r-nai
ori depdqit. Este vorba deci de o operatiunc in doi timpi: ll1ult de la acesta in schi'rbul banilor investiti, de a
intr-un prim gi scurt momcrrt, o perccptie globali; apoi o plica rnesajele, texte gi imagini, de a spune cAi mai mu'-lrtueltig-i
analizi rapidir a diverselor clelt-lelttc collponcntc. Lintbajul de a exagera. Lectia de sirnplitate este greu de ir-rvdfat.
afiqului (ca gi cel .jurnalistic) nu este nici textul nici in"ragi- hnaginea
nea, ci o ir.nbinare a celor doui, acca scripto-imagine care poate ad6uga textului o nuanfi, chiar o idee.
In 1968, Simonet, la Bruxelles, vrea sA se pre_
irrtegreazd mesajul qi il proiccteazia pc douir dir.t.rensiuni: Ilenri

limbaj grafic, carc cuprindc tipografia (variatiuni ale zinte ca un om nou, totodatd mai ,,Belgian,. decdt ,oiiul_
formatului gi desenului literelor) q;i topografia (reparti- cregtinii qi liberalii la un loc, qi mai ,,Bruxellez., decAt
zarea diverselor elcr-nente alc mesajului pc suprafala de F.D.F. Sloganul acestui afig rdspunde ultir-nei dorinte:
acoperit). Jean Cloutier a dclnonstrat cd acest lirrbaj nccc-
sitd o interpretare in rnai multe etape, ,,la prirla pririre sc ,,Pentru o via!d liberd
transmite o infomralie generali, apoi, pulin cAte putirr, se Pentru o via!d bruxell ezd,,*

descifrcazd infonna{iile suplir.nentare, se citeste textul, se i-na_ltAef,igaulluinnfgbittieg,eaozfdertirnedi siluete ale lui Simonet in picioare,
o imagine impundtoare a candi_
decodeazd simbolurile grafice, se analizeazd imagir-rile din datului. Trei siluete, una neagrd, una gilbenA gi alta roqie.
punct de vedere structural"r. CAnd au loc cr-r privire la r-rn Simo, Simon, Simonet in culori nalionale. Succesul afi;ului
va consta in utilizarea pe care i-o vor da caricaturigtii,
ziar, aceste opera{iuni sunt relativ sin-rple. ilr cazul afiqr-ilui, reprezentAnd trei Simonet unul lAngd altul, fiecare cu un
discurs diferit. Mai tdrzi:u, c6nd a trecut de la p.S. la p.R.L.,
ele nu pot depigi decAt rareori cateva secunde. Henri Simonet va relua aceeaqi dubli idee intr_un slogan
simplu, ,,Belgian gi Brr-rxe1lez,,**, care rezumi in trei iu_
In aceste condilii afiqul cr,r text a dispdrut treptat, intru- vinte ceea ce spuneau, in 1968, un text gi o imagine care

cAt necesitd descifrare, deci o pauzd, o oprire in loc a pri-
vitorului. Si veden-r de cAt timp e nevoie pentru a citi, asi-
mila gi intelege accsttext afiqat de P.S. in Belgia. in 1982,

pe panouri uriage de 20 m':

.,[.a 9 luni de la prornisiunile PSC-PRL aduceau un plus gralie originalitdfii lor. Importanla cuvin_
telor, qocul fotografiilor, zice sloganul revistei parii Match.
Inrpozite-rcotizatii sociale r97 de miliardc Fotografia sau desenul trebuie s6 producd un goc gi sd

Devalorizarea fianculr-ri - 120 evite, ca gi textul, sd fie prea cornplex-.

Sprij in pentrlr patroni : 100 de miliarde Multe lucruri pot fi sugerate intr_o imagine _ dac6

Investitii ale patronilor - 109/0 aceasta este suficient de limpede. in 19g5, p.S.C. a ales

$orneri jr-uldtate cle lr-riIion" drept slogan

Oat-ueuilor le este tearld de matcrnatice, nll sc au preal ,, St6nga, dreapta sunt depdg ite
bine cu cifrelc. Aici, acestea ar.nestec6 lrercle cu pcrclc, Hai centrul((x * *

fiindcd se socote$te qi in franci gi in procente gi in Sonreri. un slogan ce il detaliazd pe cel de la alegerile europene din
1984: ,,Centru inaintaq">F*t<>r.. O imagine sportivd este
Oricare ar fl valoarca unei astfel de eirgunrerrtafi i, L-a nu
*******,**,,V*,,Bi,vL.e.rCalgeeegnlailberuetrceBh/AeVr,uvivaxlareneltdl"orBoi(snritu".e1x,.(e.)nc.l.l'eot.si)s.t.,dd(np.1a.s).s6.,(n.t.)
parc sd se aclapteze la realitalile afiEajului. 'l-extul nu ar
trebui sd aibi decAt citeva cuvinte. Ilostul lui nu cste c1c a

L Jearr Clouricr, Lo conrnttrnicatiott ttttdio-.sr:riltlo-tti.sttelle a I'hctl e tlc.,
se /f- tne cl i tr, Montreal. L)niversitatea di n Montreal. 1 97i.

GJBR]E]. 7'HOI/I'RON (,'().1/l \/(.lAl;.lP()l lll(.i.\/.1 I+7

116 vIAT^, M()AR:t-E,,\,

Jtri,uopicco'V-cltssi.;roi,lnnl:tefaJ-aelceoui,iuri;fu"en.-p$timnsaicr"iirs;tt,-c,iun_-t,inez;at,iaae"riiln-tisrcz"tt*;sa.tilli.tinasi-iaeeca..lonigr.pi'trp"izarFcecLlrr.tltidoppotii.coic-t,Jai-ctrrrs.ii.rclicfettsntt-rrcnt,ntbA,or1rafa;cepaepit.itcitactviScnbfzdiacalaa-rilrcittacirni.,ttljtlcn'frlntri1iilllialudneriglqlaiid.eelnnctp.s:i)ciol(<olilicyac.tnccipllraiicrcisstscdrnblrltluCrcclmtcrlrccletreiierscnharcaulitbipcaaurt,arcac-vrrxia;laairgcnruer-iioccgirttilcflsiledeeoA-irunlicrialitca'bslentctslccrllicotgcsa-<"tiizatcatrlcriir:cloirncincilas'a,dglocnuur,c'rLoarraiNciraoc,tprnccailtrirti1ntil:airoaplucoliccclttvlanepatrvl'ilccicuihiai'narl'oliuc?i(clda'roccc'lcoclric'ir[c')SrrsrntcSllltllasnlrlliot:pc.sniblrte-e{ctevr:silat-"l''b.tailcii-iilllrlsittlrcctlll)isoallcaizcr:r'r;u[lc'ciar'lttli-reRu:lrnliio-curaclrbiltintitrrlttc'lcrr'tciirisr{itltiatisclovll9li"-.tltlucier1piscitisl'"-ngi.ieslu-fiar:'lol:rr[rir'r-iscutl.i]tatlrllilJigp'tillluct:eiroclivrtilrln'crlgd.atgrpit'lcruvg:2pa-rirlcit:tlz.ir.ci]lirti0tzc:r'rri-rbci-lt:tcrt'rtur:5lg1.llglrcltlcti-lki6ill1tiilil"tsnallnccorin-'nir-';-lltl-tt"l-l' RENn $-r-ERtln n rrr stJt.tJI

cslce,lalTBrrrtirxscirlltcllsi-)t'ia,lear,ggll"tit"rrt."iilslturlprrr-ctrelrtaflteiat)tclllcirtrtctnr"ttliioitriic).(t)irrt,'corja.-liLl inaintc dc toatc atilul arc o viatil materialir; cl sc dcz-
qii a slangii rolttl lii"rcptc. cstc surllls, r'nurdirlit, acopcrit. t'.chipclc clc alr;ori.
tsupra drcpttli albastrc spunc cr'r "t:ittc I't'cit slt at-lttc llLclt tbnnatc clin activi;ti silrr nrcrccn2rri, strirlrat strdzilc iu lLrrr!l
hqo,lat's-ur pLltea 5i-n lat. patnrleazir. rcvilr la intervalc rcglllatc in acclca;i
locr.iri lipirrcl. rclipincl. lipind pcste altc afipc. Lulcori intal-
nc,a|1e.oc.uact*1iCaclftitszllitlutalaAultlte,,ocalslaccrticaplltcctirvrinicaiLn'irtlaIziiccntius'ctlrtticlsccr9rt!'ciLrp"ael.rctcc,pvzcaod-tfirazc-it|r;t5'-r:rrIcuitllloclLlctrt'apcisliretinliclrlsrcicocrtaollan'ldt.rriuclnirsridlliclra;-ciiiiclarlciliLlllslnorrti-illltglcririctliliapl-ci'rliiYLrclL.c)elilctrr.llrcdctltlirrlilriil: nesc eclripe advcr-sc, ciutlind sau cvitand sistcnralic iu-
r)-r)t-ilntl)flrclt il eea tle-lt dttttlt' ciriclirrilc. Spcrrnta clc vi:rtfi a trnui afi5 dcpinclc dc
'zrJlpolLt"aecrtuc"jdlittuccUfglu",qiclit;lrs.l*iiriunt1ptcot"rea,iutuc(rsdua)tptuui.nccrbAiilnrLtitiltla'acrprudLcoclliaplblrclcrcuisqatbpr'ncrla1icuccf.lilici;zutrrdraot-rtr'ictllcilalturaujiuurctlltltlilactriniarrl.1litnatcnioarltcnaccps'lxicctipilrirrc(citc)'oler\sliralzLttcirziltircili(erlccuacccclicirrer.iarptslctcitrlnVrc.ttlliiirilrirtrlr-r)
idci afi;r'rl triric;tc' dcci ea lllollre ' ll'ccvcnta plinrbirrilor opozantilor.

* ..P.1{.i-. l)tl t{)llLls cll l)ltls" (n t } Sc urnrdlc;te clcci ncopcrirca spa{iilor glcu acccsibilc.
AfiScle dc 20 rnr sunt lipitc cle obicci in zor.rc iuitltc, ccca

ce lc asigur-l o rcleitivir protcctic. Aliqalr-rl n-rilitnrrt sc

rlrlrltlurrc$tc cu fbrmatc lnai rccllrse .

Insi urai cxistir gi ceca cc Abraherm Molcs rlllnrcf tc
viata utilir, durata in carc afiq;ul ne rctine atentia. Cici

treptat r.rc obiqr-ruin-r cu cl, sc rctragc din cAnrpul nostrul clc
conptiint.i, nLI-l nrai vedcm, nu-l nrai rer-narcir-r-r, e ca pi
cAnd rru u'rai cxistit, a clispiinrt in clecor, s-it l-tcLltralizut:
.,prir,'irca uzc.\ze ati;;ul, 5i ca orice opcril graflca, lrlc cirrci
morlcn-rc saLr clen'rcntc stilistice sc bzrrralizcazir, accastir
lrznrir inrinenti clctentrini picrclcrea treptati a valorii salc
cstetice 1-le r.nisurir cc afi5ul estc urai bine irrlclcs 5i mai
u$or acccptat, iar Socr-rl culorilor qi fbrr-nelor se atcnllczlzr-t

[...] vine o vrcmc in carc ;i-a pierdut toatd fbrla, in carc
scnrlificatia iutrcagd i-a first cxprimatd ca o lir-r-riie stoar-
si. Afigul ;i-a inclcpliuit sarcina, acur.n trcbuic ir-rr-roit1."

Afigul sc uz.eaz,i crr ciit il privirn rnai clcs. Cr-r cat rirnAnc
pe ziduri un timl-l inclclungat astf-cl incat sir-l ir-rtilniut dc
rurai rlr.rltc ori in drr,rrtrurilc noastrc dc ficcarc zi. ctr atit
1-lutcur considcra cir f-enomcnul de dcprecicre cognitivi va li
mai rapicl. l)cci nrr cstc ncl'oie sit sc dutrlczc o rnultiplicarc
irr spatiu cu o rxLlltiplicarc in tirnp. Afigr-rl carc din zitra
aparitiei salc pirtrur.rdc pretutindcni, cstc ornniprezcnt, ni sc
rta inrpunc cu pr-rtcre, insi v:r dcveni rcpcdc cloar un clccor

pe carc nici r-ru-l nrai vcder-r-r-

l. A. Molcs, ..l-a situalion socirlc dc l'allichc". in ('onutttuti<:trliorr,s tt Itut-

grr,gc,.r. I'rrris. nr'. -{. tleccnrbrie 1969. pag.80-81, sau de accir,rqi ltrtor
x'cti L Lrllit ltt, tlLril.\ lu so(icte trrhti rrt,. l)aris, Dunod, 1 970.

148 GABRIEL THOVERON

Renagterea sa este posibild modificAndu-I, inzestrAn-
sau o imagine lipite peste el, indeajuns
du-l cu un slogan ca trecetorul grdbit
de vizibile p".ttru si-;i dea seama ci

afigul s-a transformat. ins6 din ce in ce mai mult se recur-
ge la campanie, un afig ludnd locul altuia pentru a conti-

nua mesajul: am avut deja astfel de exemple'
Din afig in afiq se poate spune o poveste, se pot adiuga
argumente, se poate preciza o idee. Se poate pune o intre-
buan:rpealarti"dus."au,eca,n"driddaJtpulandail.tuMl: insegeaajunpgoeatedefilatrmimoinso[lodge la
la

diaiog, am amintit acest lucru cAnd am vorbit despre

sloganuri, al ciror suport este afigul.
b" ur"-"rrea, inir-o campanie, ca qi intr-un schimb,
si fie bine asimilat inainte de a fi inlo-
trebuie ca un afiq poate fi
cuit sau de a afla r[spunsul. Acest lucru uqor
i se
doar dacb data alegerilor este fixati cu mult timp inainte,
ceea ce permite pntt"t"u la punct a unui plan qi a unui

calendar de acliune. Nu e nevoie de prea multe lume...

in decembiie 1987, ftancezul Thierry Saussez conduce ... pentru a sugera ci lupli pentru toti
campania liberald in Belgia. Sloganul ales este un apel la

raliune:

,,iNTAI ESENTIALUL
P.R.L. DE ACORD"*

El se referl la imprejurdrile care au dus la c1derea
guvernului din care frcea parle P.R'L': p-adidele aflate la
probleme lingvistico-
i.rt"." s-au separat din pricina unei Fourons)
(problema din regiunea in timp ce
comunitare
pentru P.R.L. esenlialul este problema socio-economicd-
ar trebui precizatdin campanie: a;a ctxn a aplrut
bvident,
sloganui este abstiact. De altfel, poate ci liberalii gresesc
bine acfiunea 9i obiectivele
crJzAndc6 alegdtorii le cunosc
cauzele atitudinii P'R:L' in timpul
qi ci au inlelei corect

Qrtzel. afige vor ilustra principalele puncte de scos in

Cinci

eviden!6.

,,DeccuumPRulLaroeavoemsteaveesean"*J*ialul

* "L'essentiel d'abord / P.R.L. d'accord" (n't')'
** ,,Le d6cumul, c'est I'essentiel / Avec le PRL on l'aura" (n t')

r52 GABRIEL THOVERON C O ],1 UN ICAREA PO LITICA AZ] 153

ser-niologii rapide a fotografiei electorale. A fotografiei, cadre. Am v5.zut cur.r-r a fbst construit afiqul lui Mitterrar-rd

cdci de cele mai multe ori despre fotografie este vorba: se din 1976, pornindu-se de la qase sute de fotografii supuse
mai intAmplS., dar foarle rar, ca politicianul sf, fie pictat
sau desenat. h-r 1965, Giscard d'Estaing decide sd se adre- aprecierilor a optzeci de judecbtori. StAnd cu ochii pc
omul politic, fotograful surprinde realitatea acestuia, insd
seze tinerilor printr-o imagine in culori vii, primare, in
unele realitdli aduc r-nai r-nult6 simpatie din partea alegdto-
stih"rl psihedelic la modd pe atunci datoriti benzilor dese-
mlui decdt altele: pe cAt de dificilS este selecria imaginilor,
nate ale lui Guy Pellaert. indrdzneala este remarcatd,
pe atAt de severd trebuie sd fle.
intreaga presd o intoarce pe toate pdr{ile, insd Giscard fbrd
indoiald qi-o poate permite intrucAt el nu candideazil in Cealalti posibilitate este fotografia in studio Ei lungile
numele sdu (textul spune: ,,liberal european, suslin candi- ore de gedinle foto. Se cem posibilitelile. Cu sau fhr6
ochelari (campaniile au prezentat un Chirac cu qi un
datura lui Georges Pompidou"r.) Evident, desenul poale Chirac fird)? Cu lentile veritabile (ceea ce deformeazd
$terge un rid sau rearanja pdrul, dar nu este ,,veridic". In
imaginea, dar redd autenticitatea), ori nereflectorizante, ori
1969, cAnd candideazd,, Giscard apeleazd la fotografie, gi de sticl5, false, sau fbri lentiie?
incd la prim-plan.
Din fa!i, din semi-profil, din profil? in L'Intelligence li
Cea mai rTrare problemd a fotografiei electorale este i
aceea cd publicul o repudiazd in totalitate. Jean-March de la publicitdr , Georges P6ninou oferd che ia tuturor
Lech, comentAnd modul in care francezlijudeci afiEele, in acestor posibilitdli. E,l 'cvoomrbeergctiealdee. sSprieveodseirtnuacfuiel'ndsine tii
sondajele pe care le conduce, constatd cd acestea sunt cu domeniul comunicdrii
atAt mai apreciate de cititori cAnd nu oferi imaginea candi-
datului. ,,Ceea ce pare sd dovedeasci faptul cd reuqita ?n prezintd ea in politic6.
materie de eficacitate a publicitdlii politice aparline celor
care spun o poveste, nu celor care iqi lipesc fotografiile de E,U
identitate pe pereli precum timbrele pe plicuri [...] gire-
tenia consti in a masca partidul (chiar dacd succesul afigu- Din fa16. Este pozi{ia frontali, adresarea directd. Eu il
lui se va verifica prin sondajele de atribuire), nu in a miza presupune pe Voi: ,,EU VA vorbesc". Personajul ne
totul pe lideri sau pe figuri celebre: ori fotografia trebuie interpeleazd. El se afl6 ,,in situatie de superioritate falA de
sd fie realizatd precum cea a lui Frangois L6otard - aldturi
cititorul cdruia i se adreseazi,. El are iniliativa in disculie
de necunoscuti.2"
gi aproape niciodat[ nu r5.spunde". El ne arat5, ne prezintd
Insd. cum omul politic are tendinla, am vdzut-o, de a se
bizui in cea mai mare parte pe afi$e, el are grijd si nu se obiectul, spun6ndu-ne ,,Acesta este produsul !". Nu este
uite pe sine. Agadar trebuie cdutatd cea mai avantajoasd
posturd pentru el. neapirat echivalentul unui ,,eu" - pentru a fi, ,,trebuie ca

Fotograful se angajeazdlarealizarea unui lung reportaj, privirea sd fie directS, ochii larg deschiqi in mod deliberat
va urmf,ri candidatul pe parcursul intregii sale activitAli,
alegAnd intAlniri la voia intAmpldrii sau in cele mai diverse alintili asupra cititorului..."

l. EI nu precizeazd dacl se alSturd lui Pompidou,,pentru cd" sau,,in po- Insd fiind el insuqi produs, omul politic ne spune ,,Iatd-
ne vorbeqte la
fida taptului c5" este liberal european; fiindcd ulilizeazd, pentru a mi!", ne priveqte drept in ochi, franc ;i
solicita votul in f-avoarea acestuia, un slogan care se apropie mai mult persoana intdi, degi sloganul foloseEte persoana a treia. in
de programul adversarului, centristul Alain Poher, de la care trebuie si
ia voturi: ,,poti fr liberal qi european qi sA alegi candidatul gaulist", acest caz textul atenueazd agresivitatea imaginii.
2. ,,Legislativele din 1986: in.rpactul afigelor", in Midias Potntoir.s, Paris,
nr.3, iunie 1986, pag.49-53. 1. Paris, Laflbnt, 1972

CO M U N ICA R EA Pa LI-|ICII AZI 1,55

E{J _S-r NTLIIVTAT Eu

Prirn-plan ul, c-l ir-npotriv[, accentuea zd aceastd agresi-

l'ivfs linre vitate. Atenlia cititorului se concentreazd in intrcgime
vfvrs fruxsNlris
asupra chipului: ,,Nu am drcptul si md gAndesc la nimic
mlsr altceva", spr.lne Jean Epstein despre un prim-plan cine-

rimmmnt rnatograficl, iar prirnlrl care a inclus figura umand intr-un

pmmiercandidd plan qi a mirit-o deopotrivi este cinematograful. Afiqul dc

Doui interpretiri ale aceluiagi mesaj, douizeci de metri piitr',rti cauti sd produci acelaEi efect, in
la cAtiva ani distanti
aer liber Ei in plini zi, pe care il provoacd marele ecran in

sdlile intmrecatc.

Micui ochi al tc[evizon-liui a redus agresivitater

prinl-planr-rltii, ne-a deprins cu etr ;i le-a permis ziaristilor
s6-l foloseascS. Cr-i lqclr nLr-i,!1.! nr"itea inchipui, ia cinerta,
un Patrick Poivre 'l'Aruor, irjri)A, apropiindu-se cie noi,
llarcd zi cAndu-nc s"i:i'ru.',.s,u,.n..lcoinrpf-uolrtplare{izae",ntza-ltsocruunlzu6ince{sut*e:rro:
lumea din spafcii:

instanti paradoxali a acestni apari:ri dt: comulricar,:,

irnaginca dc telejurnal : el esie cl mascl ce ascunde, fhcrc

paraval1 gi in zrcelarsi tirrro este autoritatca din cmisic carc

decianpcazX imaginea fEril :r controla cAtugi dc pu!in
dispozitivul de proiectie sr-rnr"apusa, a imaginii (totul sc

decide ir-r regic), adic,l tir:d a lti vreodatd cu precizic cc se
irensnrite ilr sp.ltclt' s:::'

Irei'soanzl din prin-r-piall sc poate gisi sau nu in fata

unui ciecor. Accasta, csie o altir modalitaLe dc a atcnL,.-'.
agrcsivitatca irozitir:i fionr-ale (vom mai vorl'ri desprc:
accasta). h-drd clecor" or-nui csf-c cu adeviirat un ,,eu, huir,:'i

eu qi nir.nic altceva.".'"

Estc cazul unuia din af i;ele lui (liscard din 197,1" Figtit:r

zdmbitoarc a candidattrlui este pur qi sirnplu cior.nir-rati dc

sioganul ,,Giscard d'Estaing. tJn adcvirat prcqcdirrtc". ,,Cu-
vir-rtelc sunt inexpresive, prirn-planul frontal parc convcn-

lional. Totuqi acest afig banal transmite un excelent conccpt
cAq;tigdtor: ,,V"G.L,. cstc un tdnir preqedinte prornilator, tnai
actual decdt preqcdintii antcriclri, cu stil american": astfel

comentcazi revista Mtdius, clupi gapte ani" in momcntul in

I Ecrils sttr le cindna,l'aris, Cine rna Club/Seghers.
2 Don.riniqr"re Filee,,,CorpuJ sLrprapris", In llhdloriqtre tlu corp.r, P. Dubois

:;i Y. Winl<in, etlito::i, Bruxelles, De Boecl<, 1!)88, p. 2l li.

t56 GABRIEL ThIOVEROA (-'().1.1Li Nl(.,1R E.I I)OLIl t(:.1 ,.\7,l

care analizcaza calllpania din'81. (Cu toatc accstea slo- obserwinr, nerrraiflincl tintr.riti dc lrrivirca clin afi5. Nu nc
r.nai vorbc:ite,ci altcir.rcva vorbc;te dcsprc el. lrl- cs1.c intr-
ganul nu este universal valabil, a$a cLllll ar putea pirca: cl
sc adrcseazi irnplicit adversarttlui Chaban-Delrlas, sLlgc- aclcvirr cl.
rAndu-i ncscriozitatea... Iar pozitia fi-ontald corespunde ltnci
fi'aze rostitc de Giscard la televiziune: el vrea ,,s[ privcascd Vd amir-rtiti, accsta cstc Mittcrrand irr 1988: cr,r lln pro-
F-ranta in ochi".)
fil efigic, prc;cclintclc intrir iu istorie, nu nc n.uri prir-c;tc,
Dar csenlial este modul in care candidatul se afirmi, se
ei este dc.ja clcpartc, cleastrpra noastrir. Cr-rn.r poti rcfirza
ir-npune, gtie si fie prezent prctutindcni. ,,lmaginea de tip prcAcdinlia ur.rui or.r.r intrat clc.ia in Pantcrlrr?
EU sc adrcscazd direct dcstinatarului ;i indcplineqte astfl:l
h,ste q;i cazul lui Siuronct In 197 l, tot in picioar-c dar
o func(ie in principal de irnplicarel".
Prim-planul absolut are inconvenientul dc a se afla la nrcrgAnd cu pa;i r.r.rari de lzr stAnga spr-c clrcapta (gr.rrilc rclc

limit6. Pcrsonajul reprezcntat nu se poate apropia rrrai au vdzr-rt aici o sen-inificatic politicd, insi c vorba in r.r-tocl

mult. Am vdzut cut-t-t Mitterrand, din 1974 pAnd in 1986, cvident cle serrsui dc citirc) dAr-rcl dc accasti clati inrprcsia
uuui dinermisnr care rllpe cu rieidihtca afi5r-rlui situ clin
sau pur gi simplu pe parcursul campaniei din 1981, deve-
nea din ce in ce ntai mare gi sc apropia din ce iu ce mai 1963. il vcdcnr urcrsind, alcrgAucl apr()Lrpe, cu srcu l-anr
mult de la un afiq la altul. Giscard nu-Ei r-nai poate pennite
sd inainteze c6tre noi: afigul clin 19'74 nu cste un posibii plltca urmdri.
punct dc plccare, ci^un punct de sosire, nu se poate facc
mai mult decat atat. In 1981 nu poate spune decAt,,eu sunt intre acestea, semi-profilul
tot aici". Acesta este sensui sloganului. ,,Franla arc nL-v()ic
intre cu gi cl, irrtre discurs 5i povcstire. or.nul ;lolitic
de ur-r pregedinte", eu sllnt acela, nuurai eu pot fi indrdz- alcgc dc obicci cor.r.rpror-nisul, nuanta echivocul scr.t.ri-
profilul. .,Fiind ccl mai aproape clc portret, clupd pirrcrca
nifi sd vd detrona{i pregedintele? $i au indrdznit.
La Bruxelles, Ilenri Simonct a apdrut la legislativele lui Pdninou. scuri-profilul va fi solicitat cincl r,a ll ncr,oic
dc exprin.rarca, prin interr-ncdiul unui chil'r, r.ru rr unci
din 1968 in picioare, uriaq, impundtor, insistAnd asupra
taliei sale inalte. In 1978, el a trecut la prin-r-planul fetei. vointe (precun.r persorrajul tior-rtal), ci a r-rnei psihologii".
E,ste un conpror.r.ris cu mai r-nultc nivcluri. intrc l-rozitia
Dupd aceca s-a mullun-rit cu afiqe mai modeste, ulreori pur frontald, indcoscbi cind contactul vizu:rl pcrsistS. qi cclr
Ei simplu ieftine. S-ar zice cd ai sdi consilieri alt epuizat aproape de profil, inclcosebi cAncl persor-rajul prir.,cltc o a
r-nunitia... treia persoanir, reprczentati sau irrpliciti in firtografic.

E,L f,)ar scr.r-ri-profilnl poate fi ascenclcnt, privirca trccind pc

Dirr protil. ,.In asemenea situalii, noteazd P6ninou, in- deasupra noastri, sprc cer ;;i sprc lurrir-ra turui viitor ltricit.
treaga irnagine se dcplaseazd cbtre anecdot5, iar discursul Candidatul poi,itc combir-ra atitr-rdinca q;i cr,rviutr.rl, nc
ocular - diatog trunchiat al prezentatorului axial, clipire a
portrctului - este inlocttit cu textul. Prezentatorul sc trans- poertc intinde nrAna in senrn dc salut slir.r clc acorclare a
fon-ni in protagonist, crainicul in personaj, povestitorul in
actor". On-rul politic nu nc mai vede, noi sutttem cci carc il ajr,rtorului sdu.

l-Dr"ii V"tr-fT, Zz, /',1/- ilt L;;i;, I)aris, Dcno6l, Gonthier, col DIICORUL $r F IC}IJ RANTr r

M6diations, 1978. a trcia itnagin"e./ din mijloc. C'ar-rclidatr-rl trcbtric pus in scen:'r, ccca cc l'rrcsuPLrrre in
gcucral cxistcnta unr-ri dccor ;i/sau prczcnta altor pcr-

sona-ic.

Hl va apdrca in fiunilie. aliittrri cle consort ,'consoartii
dc pret-crintd lclritirr(ir). dc trrrul sau r.r-riti ntulli copii (al silu

L(;.4 B R I I. 7'1I ( ) | l" lt( )r\ Cl() l1t .\'i ( . iR1: I 1'O1 I'l l( .\ .\Zl

15,)

'tsir.:rcii ,ss:icrciliionrrtlrcl-tcipzririttrli-irc'rrtir'r,s-irc1tir1rr.a).rll'rcatll.tnriicatorr'dlclalcirtiltr,tinu(slatolttlittilltrsrrl,'atrcll'cCplciailii1ritl-tilcleliclcbittr'crcnlc)lccll.arrsl'acir Valclr'(liscalrl cl'l'.staing pozu in i988 in f-ata unci ltarti a
ipro"asc, cal,ii,nitnu,-at,ct tcirj-litLalilcl a..br1-rlrrr-lltralitcirdcVli:al:rartlllrillliicn"istlraar statr-tl' r'cgirr- lnrlii 1cu sloganr-tli ca ..lrl luptli pcntr-tr lllcc"'i', surr ,,Avcrrr
l)uriictlllll'ar ap:lre llt trolr'!ilt't'tlislir il lllrollic dc
accastit viittl't rrcr'-rric clc o Iiluntli l)utcl'lrici"'r"i ).
In sfirSit, cunclirlatirl tlcl'ruic biircinlclcs s.r serrrrrczc pt
r-ncclil lilcgli'
afi;. r-urclc ii r,l apl'rlca rrtrrrrclc. Ar ll clc 1'lliso: s11 rrrrriutirn
tvaocprrrisolCoianarpco(clsrepncleltcdcseoitcardari.cidra.lcrillcoanslgria-.r5lllsiliocncrli)ctl'llflpoalngclaorczcairn-zicpir.ircirtiu'lrciilitl'lltoitlcrl-a'c1ilcillatvinedscc'lc'clildillccc'lloslrttlrt-il
a saluta, estc Llll olll clc colltact' L'l ascultir qi cxplicir' :rcclstir rcgrrlir rlacli ca nrr itr fi inciricatu trncoIi LLI 5ueees.
l)ar ttt-t trcbr'ric sit sc conrl-rlaci
itr viata dc gn-rp: trebuie l)acli i;i Stic notoriclatca asi{ur-rrtii crrnrlirlutril ili ltoatc
sii-qi rtrortinal stattltul clc vcclctd, aslliril lisctil clc l nt-t-;i 1r-ccc r.rlrnrclc 1-lc lrli;c. lirto!r'lifia sa
si ocrtpe o pozi{ie ccn- ar tlcbui sir-yi fic sLtllcicntir sic-ci. nuntclc sliir c clc itrisos.
alcgr-rtortrl r, a iclcnti llcir cordet prrb l i c i tat.'l ltlotl usu l rr i.
tcraanl$Cdi,iiocdlcnaclttceupcxlruotiitr,pluIrrlloaccll'lcoegrs.|lrriSctor:rriirllslatcirnl'icccclaiasldtanirrdclcgiadoiz'auitttiruul rsictto[r-crt'tiltiacxub1il'rlcolu'llcllLi]tgstlilllolLlal Grrr CLrrlcll, 1-rlir.narul clin St .lossc tcn Nooclc. i5i pernritc
iscicpinnraaa,.rlrrricrlsi,tilig.,[Atttoiiinic.tin.r,aalccltgcu.olvrdnalga-ieiieavctitiitcarligctiatlilcstuccslirelsred-ur-tltrc$orrbruiicrnrLc:ci1'iltiil-icsolc,r"cprlvrt'(t-;rufrstnatrlu.illtuli"labaiucstsi.uilicrrtctinttAa-cucuudtutlrtiocrlllasl;L'rtaiatlunrlrrt-tdirrctrstatoo,lit'crpnvscrItilcu-'aclramtlpz.urtciL-ctrittc)'-['-tplllaAtirSnrlaclulftohtacrlcrslt.artu-r'itrtirrtptrc.ioc.trractrnroriticttpi.rilcrlrlitprtrltciarctti-l'l c,.r rcgtrlaritetc accasiir iirdri,rnclrll-i" ll l-lrrrrclIts. Cu ;i
Charlcs Ilcn'rrr la lcgislatir e ic dirr nrar'1ie i ()E(r: tot atrrnci
si ir.r accla;i rlepartamcnt ul Rhor.rultri. Jcan I'opcrcn
incctrrcir accca5i cxpericnti. insli et'i rl,ri cuurlir-lrrti sociu-
liSti ar"r rczr-titatc clif-eritc: 75'),i, clin rrlllritoli le'-Lrntrsc ll-

gr-rra ibstuh-ri rlirrislru al apirrirrii (1.rc carc l-a lr'ictrt cclcblr.r
iu lrtnrea intr-caei af acclca (irccupcacc). r-1:r,r- ntrntai +')t).i, il

idcntificir pc sccrcl.lrlrl rrtitiorral al I).:i.. 1tc etunci. []inc a
tiicut llcrr-rr: cl1 a incercat accastl cxncricntir- iar I'opcrct-r
;i-n zrsltnrat riscurilc (nrie5olrrtt'. ee-i rllcpt. clc fulttul ct-i
pcntru plir-nir ozird ir-r Frantlr avc:i ioc Lur scnliilt clc listd: sc

votcazir o listii. ur.r particl. r.ru o pcrsoanir).

!cstuirn1li,rt-,c-cr,ralcSpu.octtrtilr.rarradic,tltpcrlti.itrcer[arlio.crtr.cc.irerzlrcatDu.cstseariuantblanocslscIccLottc-lpsclt-lliicc:rallru-lllltrcciorbtaallcnt,srlelLciilpstltrlito.lr-olraersat:lealcttill6tcill<ueaflnoirrbctlccoaaglplrgopailtafriiiantvrcrnalt' ifriirdlic-cra<ci1fuc'-catlgltpoacararlirlc5sa'rgtrtlacllccs,'i DIVI]RSI-]',/\-f I

hribiflrcLirii.p1brr"sir1cu.eLitriiz'oAc,tt-aicuaipit"ctua"tuielc,r,ss.ep-,rpcaoo.r.l'osrat."iartrrticplclq.i,'vlruh1aiaitlarvrtr1cilcltc:odila(c,cccacsa(aiii)ll-rliirlrcrrvcll,eliuaatdluilvtartilracrrztscllctucfarircfcrtiircslltci-irlitrrlscoltt-ipcilrlascuce,attucpi'pdlrttlcotarillvs-aolncducrttiat:alnctrti{csicisin'actcrndeirantvdzoeciichrdfc'cdlrarsgrcrDttoetdccca'arcircliscczrhttoioralilcanrl)Lt'-r-ll I)upir cunr :ur vizrit. era ltrcf crabilir rciitvicrclr unui
aiil prirr variatia dcterliilor. ir-r timp cc ia capitolul car.r.rpanii

insistar-r-r Pe nccesitater llnL'i t:()e rcnt(-. Pc o trnital.c inclis-
perrs:rbilir. Intrc accste clouir ncccsitati. posibilititti lc ofi:r'itc

rcsl-lonsabi Ii Ior cu cor-r-rLrnicarc;,r poI itica sultt l'lLlircroarsc.

Estc r-rcvoic clc inuoirc, iilsir r.lc o innoirc ratirtnalir. Dcci

afigcle sltccesivc sir aibll Lrn i.lcr dc fantilie, sir flc corrcc-

paunutcurinittirr-ucrl.irvcsrpsiirtiat tcc.on'lr'iolntt,r;ci,lcuclrcocnosrtulirlrcr-ltniurri acclaqi tin-rp ;i o

afig va ytutca li

nif,nl.-r,tn'atrn-irtctucte.tstzt,incap-,iosiidtbcuSlarioger,i.aat litlg;oiilcrlliiatoc.tl.lrllnliatcll'lrtl'dcilr.,nvoctiorolllilcnnuattlairulcloctaltul'iittsiaccaoli:itc'rosllptrcccl;ctracarlnsclllttaut:crl'rldiitcct:ldtiratlros-'ridLtrfurrcttsrlal' utiliz.rt la nrni n.rultc alcgcri cor-rsccutivc. Astlcl. printar-ul
din Irellcs gi-l luat obicciul clc ai poza in f'atli lacurilor clirr

n..llsc blil pour llr l)ai\" (r.r.t.)
+*,.ll fatrL rrre Iitartcc li)r'lc" (n.1.)

L i160 G,1B R I ll TI I () I:Ello (;Ot'lUN/CAREA POLIl lC.\ '\Zl

localitatc:r sa $i a copacilor clin -iurul lor: c'vtlcarcn ttt.lci Ctiloarea poatc li un sir-nbol. StAnga este sortita rogr,riui.
imagirri f:rnriliarc care devillc tutclarit. ,,-l-otul cste bil'lc' iar ecologigtii sunt ,.Vcrzii". F.D.F., in Brr.rxe llcs, iL :rlcs
p:rrc c[ sii slrr-uri, 5i totul va c()lltillua sd n.rcargi bitle' cu ruginiul ir-rcd de la inccputurilc particlului, clc5i lluarlta
acloptatd astizi datc:izd doar din 1975. Rr-rginiLrl trebi-rie
sunt aici".
I)ecorul poatc fi utilizilt ca clet.ncut 1rx, ir-r care si flc n-lancvrat cu gri-jd, circi nu e p1'ea depar-te cle logu.
introcLrqi clivcrqi candidati. Llrr astlcl clc cxcttlpltt cste dat DispunAnd de n-ri.iloace urai nrodeste pentnl cmrpaniilc
C. din l9E5: rlrai rnulli politicieni apar
clc car.npania P.S sale, partidul frar-rcofbn cstc nc\-oit se insistc nrai rlult
rAncl pe rAtrd fala unui clecor stabil. L)ar in l98l' itt asupra acestei ctr.lori care semlleazd afilele militantc
in mollocrome. A realizat deci, in 1985, r-u-r afig in carc ull

campania lui Valery Giscarci d'F)stairrg, plarnul inclcpirrlat sir-r-rplu pdtrat rugir-riu cstc incon-jurat dc accste cuvir.rtc.
intrctine dir. ersitatea. Pc cirld candidatul cra lllcreLl
aceliiqi. fircii'rcl Ltz de accea;i lottlgrafie, dccorr"il v:rria ..gRr xE[-LES SPERA
scnsibil, l'rartai a iumii, pcisa.j rural fianccz, uzind urodcrnii, IN CULOAREA SA
cchipi cic rugb1, iu acliune. i)oatc pentru ci era inlposibil F.D.F."*
si se rcalizcze ur.r joc al portretclor. -,,Nu ar'ca trici utr
r.nir-rut liber pclttrtt a facc fologr:rfii. E apro.ipc incredibil" Acesta este, fire;;te, genul de mesaj care ?nfirrie
numeroqi rcsponsabili, flindcd parc sd insc:nrnt: bani
qi ci :r trebr-rit si sc recurga lar o fbtotecd. Poate 9i pentru ci aruncati pe nimic. insd niciodatd nu anunti cliloarea in
Jacqncs Hintz-v, crcierul accstei car.upanii, vroia o ,'iura-
ginecle pcrurancnt5": Vroiam o imobilitate rr rcprczcrrtirii zadar...
sale fiinclci vroiatu ca l"ranta si-l pdstrezc pe (iiscard, ca
"L'espoir de Bruxelles
acest lucril si i sc pard necesirrr'". A sa couleur
LJnitatea can.rpatriei poate fi oblinutd prirltr-un slogan F.D.l'- " (n.t.)
unifonl, pc care toli car-rdidatii i1 vor adiuga la sloganul
ior (in 1985. pentru P.R.L., ,.Er.rcrgic in plus", o sugcstic
fizicir r,u-reori nepotrivitd cu itrraginea obositd a unor call-
dictati ), sau la uu sct.un, simbolul parlidului' (lrucca colltra
semilut.rci, sccera ,si ciocarlul contra cr.r.cii incArligatc erau
rezult:rte alc acliunii dc sirlrplificare qi gencrau luptc dc
grafTiti can.r dcpii;ite astizi. lusl acum au dcvenit set.nni-
ir.rri cu ajutorul cirora estc idcntit'icat il-ncdiat partidul rcs-
ponsabil pclttrtt r'ut afi; sau manifcst, este :rflati dirrtr-o
privirc apartcnenta polirici a uuui candidat, ccea cc f5ri
indoial:1 poatc provoczL a pritlri o adcziunc sau o rL'spill-

gerc.

Sirlbolr-rl arc ncvoie de tir.np pentru a sc in-rpune, dar'

constrAns si se itttegrezc in aiiSelc pe care lc semtre:rzd,
trel-ruie si se adaptcze la nliiloace lc grafice' sd sc f-crcasci
si a.junga, lii ur-t t'uot'uetrt clat, clcsuct. Dc asculctrea, trebuic
si sc adaptezc la cvolr-r[ia lr-ti;;cirrii pc carc o rL-prL-zirrt5:

seccr.i sli ciocanul dispar diu arsenalul propaganclistic al
:inumitor partidc cot.nuniste. Si fi ruginit scccra'?

L lt I .t 1"'11r1,11,, d / ////( r, . olr' t il

(: ().u U N I C:A RE,l l)( ) LI7' I Cit AZI t6i

DE LA INFORMARE LA in 1952, Richarcl Nixon i;i dorezr sd participc ir.upreunii
SPECTACOL: TELEVIZI UNEA
cu gencralul ljisenhor.vcr pe lista rcpublicaue. I)ar, frincl
,, Recrlizotortrl ,\erg. .\lo,rti a.tle utttorul totui acuzat de luarc cic uriti, nu putea spcra sa devinir ctrndid:rt
pntiecl cle erni.siune inlihtlol Rir-rgr-rl. cloi oatneni poli-
. lici ,se vor in/i'trntu, in direcl, pe ringul cle bor cle lu la vice-prcgedir-r!ie-fbrd si iudcpirtcze binuielilc carc
planau asupra lui. in acest scop a clecis sd se adrcsezc
El.t.,sd"-ro,',r,nurlre. Un trrbitru .jucleccitor ales, dtr;td alegitorilor pe calca piezigi a tclcviziunii. A rezultat . la 2j
ctun precizectzd Michile (lotta, clinlre oontLnii sL'tvi-
scptembric, cclcbrul ,,Chccl<ers Spccch"*: pc un ton patc_
ciului politit; al TIrl va l)une o inlrebore pe o tentri tic, spontan gi sincer (degi citea Lrn tcxt carc sc <lerulii pc
7tO/itit;d cle uctualitate. Cei tloi licleri .se tttr infi'untcr
o,slfel intt'-un cluel oroloric, inlreruTtl, tlupir lrei ni- nlonitor) cl a cxplicat in ce constau fondurilc salc elec-
nulc, cle Ltn f{ot1g. Alunci litlerii ,se inktrc la tollurilt:
Irtr, ictr arbilrtrl vd pttne o noud inlrebare, yte alld torale, a clat alrAnunte asupra patrin.roniului sdu, a prccizat
tentd. .in acest.f'el va eri.sttr certilLt(lineo cd nit'i o cat au costat casa $i nlafina, un Oldsr-nobile n-rodcl l9-50. a
Ttrobletnd Somaf , pt olet:tie soc:iolti, inflcrtie, Etrrr4ttr
amintit cA sotia sa gi el provirl din lamilii sirace qi a vorbit
ttt.r t,u /i tratuld fn ntai ntult cle trei ntinule: lelespet rnult despre cAincle siru, Checkers, un cadou din partea
laloru! ntt se vu pli<:ti.si. ,,$i vom pulLo lransntitL' t L- ur-rui admirator pentru copiii sli: nu ar restitr_ri etcest cador-r
t lantc /drd proble me inlre clouti runde", dlraflc in r"r,rptul capului gi in vecii vecilor!
o/enlict fi611.1;gttes. Dttpii c'inc'isprezece runcle tt ei
pentrLt .imdlot i nteciul yo hto s/dr;il $i (,,(eee ce \,u Sc parc cA acest ntornent in gcnul ,,prietcnii anit.na_
/i c:el ntai greu", reLtttloe:jte Anne Sinc/crir) arhitru/ lclor" a stors celc r-nai multe lacrimi prin cdmincle oar.nc*

f t t tlc c ti tctr ya d e s enut o inv in gii to ru l ". r-rilor gi discursul cste nur-t-rit intotdeauua ch-rpd ciir.rc. in
orice caz, ir-rterwenfia a fost un succes.
Jcan Duchate au ,,McLLdre a TF I "
(Calmann-l,ivy, 1988) ,,You're llt! boy"**, i-a zis Eisenl.rolvcr qi Nixon a

F{ICHAF{D }{IX(f}"{ devcnit vice-pregedir-rte. El trebuia si .lustit'icc o snrnd dc

ixln-tir\ sIrE]{r- r>Ir vrrAc 1 8000 dc dolari. crrrisirrnca it c()s{rt 7i000.

Nixon carc racic, Nixon care plArrgc. li.oir-ii tclcvizir.rnii Insi Nixon :r first invins de Kcnncdy, in 1960; se creclc
cd in nrma a patru mari dczbateri tclevizate dc citc o orii.
irr luptclc electorale a crrescllt in intportanla in 19-52 5i transr.nisc concot-nitent pc celc trei n-rari retclc dc televi_
zillllc. 80% din arrericani au un-narit ccl putin una clin
1962, cu oczrzia a doue cvenirnente la care a participat ccl
carc r1u era decat un viitor pre$cdintc al Statclor ljnitc. acestc emisiurri al ciror ecou a fbst considerabil: li s_au

consacrat nulttcroasc studiir. De data :lceasta, Clhcckcrs

cra absent; se pare ci luminile din platou nu il avanta-jau

pe Nixoll care pdreer.dc fiecare clatd r.rer:rs; cAnd nu iq;i
$tergea cu regularilate fruntea, candidatul republican
stdtea cu r-niinile incruciqate qi pirca tot tintpr-rl ci soliciti
aprobarca colaboratorilor sdi . Dupir cc .lohn Kerrnccly a

rfdossptuinrs-r,viintattresiimcionnuttecn, tlaczperi:m,,aSuinr-trrtcbclacrca,caodrdvecrsuarculol rs-niunual

scllultor Kcnncd_v". a ir.rccput cl. Dupi picrre Salirrgcr,

+*L*.,lD.l..ils'ucKLcarrltstzLi rol;iudrcJus.ll)lurfecrcl(dull"rlre(acinnk.clirn,s.r1"b)ae(izrer[rnlaigntieetbrzia:lei eir-Krngctltcnr-inzgierindianvl_onNr.itgi.r)io.nna,l',n.jrn.) Ii/rrtlcs da
llotlio SIelzltrr:lvlci..ysii.r,t,PIulrbuxlitci(le-osn.ltRltunLiB(,..t.tior,nr.{)rC..hnircarg.oP, al9s(.rl2-.r.n+r.(.1tr.a)ducerc
editici ir

164 (; ) B ]I I EI, TIIOV ]]]IO AI (; ( ).ll t.l N ICAR Er\ P () LIT I( ; tI t\ L l

aceasta a fost o gr.rve gre$etlld tactici: tclespectatortt se studiouri lor qi in rcstul tir.npr-rlui se complercc in ano-
pot intreba la ce bun acca collfiuntare dacd cci doi cancli-
dati inccp prin a-Si subliniar punctcle itl carc sllnt cle acord' nir-natr".
in ger-reral, Kcnnedy. a iilst considerilt drcpt invingdtor irr
<lezbateri qi, in oricc caz. alcs prc$eciinte. Victoria a fbst la Avcrl ir.r'rprcsia cI gl'rizii dc opinic, accqti intcrr.r.rcdiiiri

limitf, ( I l3 000 cle voturi din 69 000 000 de alcgdtori), dar pc carc ii crcclcar.n ir.rdisl-lensabili in rclzitia dintre r-nass-
r.ncclia 5i alcgirtori, an clispirr-lt, sau nu nrai pot lilritit
rezultatul contcazd. avut patru ani la ciispozitie pt-ntrti l
c1i:ctele unci televizir-rr-ri ce nc clir scnzatia, flinclcii veclen-r
Ricl-rard Nixon a
5i iinzir-r.r in atcela;i tir.np, ur.rui contact direct cu oanrcrrii
reinvdta'l-eleviziunea, pentru a-qi stuclia gestllrilc, a invdla politici.
sd priveascd obiectivul camerei, a-;i alcitui o echipd pen-
tru pregdtirea discursurilor ;i vorbelor sale cic dr-rl-r, in llne Insi acc;tia au fhcut uz 5i abr.rz de nricul ecran, fhrd a
sd-rsi parfumeze batistele cu o substanld colltra transpi- avca inlotdeauna calitdtile, putcrea dc conviugcrL- ltccc-
sarc: daci ci se ir.ubulzesc pcntru a apirea la'l'V, lulnea in
raliei. 'l'cr-rzrce, a fost in ccle clin urmi ales. schir.nb ntr se ntai zore$tc si-i vac1i.

Caricra sa prezidenliall a luat ir-isi sf-ArEit ir-raintc de Se parc cd emisir-rnile politicc de erstizi gi-au pierdut
tenxen, tot in fafa canlerclor dc telcviziune, la 8 august puterea de lrtractic. Ulr sonda-j al lnstitutului C.S.A., ale
1974, cdnd gi-a anunlat demisia celor 130 de milioane de chrui rczultate au fost publicate in Le Mont{e (3 septcm-
bric 1989), aratd ci francczii vor si vadd r.r.rai r.nulte sau tot
arlericani strAnEi in fala televizoarelor. atitca cmisiuni de televiziune dc toate gcnr-rrilc... ir-r afara
Campaniile electorale gi viala politicd deveniserd seria- cclui politic.. in cc priveqtc literatura, alc cirei procentc
sur-rt dintrc cele ntai slabe, 25%o din persoancle sondate ar
le de televiziunc, in care politicianul avea obligatia de a fi vrea r.nai rnultd qi 50%o tot atAta. Cifr-cle echivalentc pelltrll
un erou de anverguri. incredinlat cd tcleviziunca este atot- cr.rrisiunilc politicc sunt 7 rcspectiv 27oh; Si aproapc doui
putemicA, sau micar cd nimic nu se poate face fbri ea' treir-rri din francezi (62oh) vor sir se transr-nitd mai putinc!
Accste rezultatc confirmd cificlc cle audienti oblinutc de
DE LA ARIVIA ABSOLIJTA toatc postllrilc la care sc gizduicsc dezbateri dcspre vi:rta
I-A R.OLLTL CO\/IPE,NSATOR.? public5: publicul lor sc topegte ca zhpada la soarc.

Astfel, la inceputul anilor '70, Jean-Louis Servan Dintr-o datd televiziunea nu mai apare intocr.nai ca
Schreibcr, aflat intr-o pozilie propicc observdrii' chiar 9i scara ce ducc la puterc pc cei carc qtiu si urce.
din familie, a comportamentului politicienilor fraricezi,
scrie: ,,Ci exagereaze sau nu, toatd lur-nea qi cu deoscbire Mitt-rl se clatind qi in Statele Unite. intr-un articol apf,-
oarnenii politici, este de acunt convinsi cd politica aslTazi rulin Liherulion (22 alrgust 1988), Douglas Dervis, colabo-
trece prin televiziune. Politicienii turbeazd dc mAnie cAnd
sunt nevoili sd-Ei piardd tirnpul vorbind pentru rin public rator la iYct.vstt;eek, rcspiuge ..a;a zisa putere a telcvi-
<le cAteva sute sau in cel r-nai bun caz cAteva r.nii de spec-
tatori, gtiind cd cea t-nai neinsemnatd emisirrne de televi- ziur-rii" qi nc atrage atcntia asllpra rezultatelor trltir-nclor
ziune, fie ca qi locali, aduce zcci;i zeci dc rr-rii! ["'] Omul alcgcri anrcricanc: scnatorul AIbcrl Gorc Jr. a pierclut ,,ir.r
politic francez igi aqteaptA aparilia rnulld sau bienald, pofida difr.rzarii r-urei scrii ir.r-rpozante de spoluri politicc de
hcadcroaraarctaEleannstual,dercaprlaczceenptaarttivcitdaitneagrulepudlecseclhoridcu1qlivilea
citc tleizcci clc securde pe toatc retelclc din acestc statc
(Ner,v-York qi Illinois) qi a unci sumc lii fcl clc ir-npozantc
platitc apa-nuruitului vri.jitor-sfituitor in courunicar.c
politicir, David Garth. Dc partca cealalti, victoriile vice-

preSedintclui Bush gi euvernatorr-rlr-ri Micl'racl Dukal<is,
ar.nincloi frir-rd opusr-rl unor rrragicieni nrcdiatici, au slibit

1 L 1"'1r1,'it,l ittf,'tttt.t. l'.rlir. l.rjr,'rrt. ltr/,r

CO/\IUNICAREA POI I'f IC.|.17,I r67

r66 GAB]11]'L THOVI'ROT corlsacrate, indeoscbi apolitice: chiar gi teiespcctatorii cei

ccva din convingerea gcncral6, ca $i rcll$it.t pastorLllLli r-uai neintcresali clc lrcburile publicc sc vor delccta vitzincl
Jackson, care practic n-a chcltuit nici uu bart pcr-rtrlt publi* un r-nirristru, un ;icl'clc partid, chiar un parl:rme-nt:rl irrtcr'-
citatca sa telcvizatd". Succesul final al lui Busl-r uu clato-
reazd mare lucru dezbatcrilor telcvizate citrc l-zir: adtts in prctirrcl $ansollctc in cr-nisiuni dc varictirti sar-r vorbincl
fala candiclatului democlat ;i pe cerc acL-sta conta.
despre lectr"rrilc plcl'cratc in emisiur-ri litcralc. Un politician
t)cci televiziunea nu ntei estc atotptttertricir; insd ca i;i
pistreazi, iu arsenalul dc car-npanic, uu ltlc de prir.nir trcbuic a;trdar si:r gtic si lacir clc toatc, sir poatir c()llvcrsa
desprc oricc. Michcl Rocard igi au-rirrtc;tc zir,ra in calc ar
in-rportan{d.
fbst rugat sd taic ler.nnc ir.r lir1a cz'urrcrclor dc tclcvizinnc:
Noua courunicare politici a luat fiin!5, elt.n sptls-o, dit-t probi dificilS cAnd rru eqti oareculr obigr-rr"rit crr nccastir

conlucrarea dintre sonda-ie, publicitate gi tcleviziune. I.Jlti- practic1, obignuirrld pe care, din fbricire, avllsesc ocazia si
mnl rdcnet in uraterie de urass-t-uedia, aducAr-rd acasi in"iit- o capetc in tincrclc. h-rsi una din cr.nisir,rnilc cclc mai ur-
1-:inea qi sunetul, televiziturea este mi.ilocttl de infbn.rlare n-r5.rite gi mai binc adaptate este .Iurnaltrl Televizat. care
cc1 n-rai folosit de europeni ca instrutrteut de urtldrire al
carr-rpaniei pentru alegcrea Parlamentului de 1a Strns- infbrr-neazd desprc evenimentele politice ;;i desprc clesfir-
bourg'. 't-eleviziunea este privitd drept ccl n-rai agreabil $Llrarea campaniilor; in tir.npul acestora, reporlcrii Jurna-
rnod de infbrmare, cei t'nai uEor dc inleles, este lclcul in lului TV insolesc car-rdidafii pe teren, transmit ir.r.ragini de
care personalit6lilc politice se pot afirt'ua ccl r-nai binc- la niitingurile lor, clrarele acestorar din umrd fiind clc obicci

Este un fumizor de rnesaje sin-rplu gi pldcut, de accea i;i stabilitc astfel incdt ;tirile de la inceputul selii sJ portl
ingdduic si for{eze uncle obstacole: adcsea, in cadrul difiza deja irlagini in direct qi pe c0t posibil cdtcva clir.r
acclc ,,vorbc dc duh", la fcl de ingrijit pusc la punct ca gi
grupurilor se manifesti un iuteres relativ sau foarle redus sloganurilc gi carc iu firTa1 vor fl tot cc sc va retir.rc dir-r
pentru politic5, astfel incAt exist[ tendinla de a acorda cea
mai mare pondere mijloacelor utilizate pentru ururdrirea prcsAtavaliantpaojulilticJauurnr.arhlu-ir,luoi r-iclcAlet vdiczasttrdgliuacilt5cmarisfiiu. nilor consa-
unei campanii2. De asemenea, va fi important de q;tiut dacd crate este cd acestca au publicul lor, pe care omul politic nu
majoritatea cetdfenilor este dispusi s6 acorde acesteia o
mare pafte din timpul siu liber... arc ncvoie sb-i atrag6. El nu riscd si-qi vadd popr-rlaritatea

INFORMARE, OPINIE,, rndsuratb dupd nur-ndrul dc telespectatori pe care i-a adr-rs in
DIVE,R:|ISME,NT fala micilor ecrane: ci bcncficiazi de succesul obi;nuit al
emisiunii, este urmirit atAt de advcrsari cAt qi dc adcpti, clar'
Existd trei n-rodalitdfi prin care ornul politic iEi lloate
face simlitd prezenla pe r-nicul ecran. nu este decAt un elemcnt din atAtea altele ale cmisiunii.."

f . in primul rAnd, prin programele obignuite, en-risittt-ti Din pdcate nu are control asupra ceea ce se spune. tsl
poate fi abordat de un ziarist intr-un lxoment in care nu se
1. G. Thovcron, ,,How E,ut'opeans Reccivcd the Canrpaign: Similarities ar.rd agteapti gi atunci trebuie sd infrunte camerelc l}rd prc-
gitire. Se afl6 la discrefia unei intrcbdri nepl5.cute, nu are
Diflerences ol National Response", in Contntunittrtirtll /o I/oler's.
timp sd-Ei mdsoare cuvintele qi dac5 va reugi, prin discurs
L.ondra, Sage, 1979, Pag.142-162.
2. G.'I'hoveron,,,Publicul carnpaniilor", in I'e:; Election.s ltgislulit'c's chr 8 si-qi ascundi dubiile sau probler.nelc, nu e sigur ci neli-

not'entbre /981, Bruxelles. Institutul de Sociologie, 1983, pag. '15-73. niqtca nu i sc va putea citi pe fa16: este pAndit oricAnd dc
Vezi qi G. Blumler, R. Cayrol;i C.'[hoveron, I'u televitittn.fait-ellc l't]ec-
rlon.r, Paris, Tipogratia Fur.rdatiei Natiorrale de $tiintc l'oliticc-. 197[i. un accident in timpul evolu{iei...

De altfel intr-un astfbl de moment candidatul aparc r-r.r,ri

rczrl unui public al cirui intertls estc trczit de clipa in carc

ler"rl iqi r.ndndnci dresorul.

2. O altd posibilitate corlsta ?n cn-risiunilc ofcritc sau
vAndutc partidelor ori candida{ilor, tribunele in carc se

lrl;

168 (;AI]RIF:1. TIIOVEROA C OM U N I CAREA PO LIT ICI\ AZ] 169

exprime liber, asun-rindu-gi rispunderea pentru ceea ce a) Omul politic fine piept. Diverselor tipuri de adver-
splrn, cu cortdi{ia de a respccta un caclru stabilit de postul sari. Cdnd acegtia sunt numerogi, el estc omul in areni, in
groapa cu lei. Singur inrpotriva tuturor. este pus in valoare
gazdd, sau paginile de putrlicitate pl[titI, in carc r-ncsa.jul
politic cste inserat prirrtre antintr"Lri pcntru produse gi de abundcnla opozantilor, ceea ce suscitd sprijinul af-ectiv
al publicului. (Evident, situalia se schir.nbi cAnd politicia-
servicii, printre dctcrgcnfi, scutece Ei bezir-rd fbrd plumb.
nul se inconioard de invitali care ii sunt prieteni mdcar
Desigur, r-nesajele publicitare, r-r-rai ales cind sunt
politice, nu entuziasn'icerzd din caie-afari telespcctatorii: ne vom pronunla asupra celor ce l-au sprijinit). Astfcl, in
1968, Nixon va rdspunde, pe parcursul a zece emisiuni dc
acegtia se feresc de er.nisiut-tile care se incdplfAr-reazi sd
convingd, le este tear-nd de indoctrinare gi manipr,rlare. De o ord, intrebdrilor a gase. papte sau opt ir.rterlocutori repre-
zentAnd vreo trei sute de spectatori dc diverse categorii.
aici r-revoia cle mesaje scurlc 5i concise, care si fie plasate
Grupul acestora este ccl-rilibrat: un evreu, un negru, o lltc-
intre er-nisiuni cu largd audicnld sau, culx se proceda pe
vrer.nuri in Franta, ca tribuncle electorale sd fie trar-isr.nise in najeri etc., Ei numai doi ziariq;ti. intr-un fel, Nixon s-a
acelagi timp pe toate canalele (pe atunci tozrte eraLu publi- conlruntat cu toate conlponentele natiunii. A linut piept,
ce); astfel nici un alt program nu 1e fbcea concurenfd.
Astdzi partidele se strdduiesc sd-qi facd tribunele atractive pare-se intregii gdri.
gi le incredir-rteazd din ce in ce rnai des realizarea profesio-
nigtilor in publicitate: se rcnunti la discursul static al unui Ca ;i in cazul intAlnirii cu un ,,egantion reprczcntativ"
politician filmat de la bust in sus pentru a propune fili-r-re
atent regizate, carc splln o poveste sau ilustreazi cu ima- (aici se cuvin ghilir-nelelel), cea care l-a adus pe Giscard
gini atractive textul adresat publicului.
d'Estaing, pe atunci preqedinte al republicii, in fata a
3. In fine, posturile de televiziune (Ei de radio) progra- qaizeci de cititori ai uncia din cdrtile sale, gaizeci dc
cititori selectali de un lnstitut de Sondaje, SOFRES.
meazd emisiuni politice specifice, folosind din plin Acegtia au luat loc in jurul a doudsprezece rr-lese, fiecarc

rcsursele proprii lir-nbajului audio-vizual, 9i propunAndu-;i din ele corespunzAnd unui tip de intrcbare, despre politica
sd se pund in slujba publicului, nu in cca a fbn-r-rafiunilor
politice. Aceste er-nisiuni se vor obiective, in general sunt internd, extemd, economie etc. iar prcqcdintele trecea de la
contradictorii, omul politic nu are control asupra lor gi sc
urmireqte sd fie indeajuns de spectaculoase pentru ca una la alta cu dezinvoltura unui Maestru International
publicul sd doreascd sd le vizior-reze. Aici realizatorii se
.iucAnd sin-rultan doudsprezece partide de gah.
vor strddui sd pund politicianul in dificultate, s6-i pund Dar de ce nu ar line piept tuturor, dc ce nu ar da fie-

intrebdri incclmclde, insd acesta va avea posibilitatea sd se cdrui cetdlean ocazia pe care acesta o poate specula sau
nu, ldrd indoialii, de a se adresa candidatului? Incercdrile
pregdteascd, si invefc curn sd rdspundd la intrcbdrile cele
mai delicatc, dupd o listi a acestora pe care o vor ir-rtocr.ni carc s-au fbcut in acest sens nu au constituit succese
convingitoare. Ca gi la jocurile tclevizate, ;i aici tclcspec-
colaboratorii sii. tatorii prefcrd sd intervind prin reprezentanli, identifi-
Fon-nulele sunt numeroasc. Se inccarcd fie scoaterea in
cAndu-se cu un ziarist, decAt sd ia telefonul qi sf, pund ei
evidenfd a parlicipbrii publicului, fie jocul personalitdlilor.
CAnd este impinsd o persoand ir-r fa11, cind o echipS. Si inqigi o intrebare.

reludnr clasificarea pe care o propuseser-n in I 97'7, la ttrr Dc altfcl, scnzatia de ,,singur ir.npotriva tuturor" nu este
datd de situa,t]a in care candidalii rdspund intrebirilor puse
colocviu organizat de R.A.l. ir-r cadrul Prcmiului ltaliar, prin telefon. In zadar a intitulat R'l'L Radio o emisiunc de
improspitAnd-o cu exen-iple dc dati rcccnti: acest tip ,,Treizeci dc milioane de alegdtori au cuvAntul",
ascultdtorii nu au imprcsia cf, sunt mai mulli interloCutori
l. G. I hove n,n. ..1)erple pun(reJ i', *.',i ,, .,.i*iuni1., .l".t,,r"l.i in7'
pe fir decit selectioneri in platou, cci care anuntd intrcbS-
ed Elezioni, Ronra. liRl, 1977,pa1.167-189. rilc alcse pcntrLl a fi puse. RTL Radio incredintase aceasti
opera{iune de filtrarc cotidier-relor regionalc. In Belgia,
acest rol este detinut de ziariq;tii de la R'I'B care ar-r

I

j

I

170 GABlIIEL THOVERON Ia_'( ). 1 1 1.r,\i1( r. i A I'-,\ P O L I -t- I (...\,,\ Z t71

prezidat seleclia realizata prin experienlele din 1965 sau ncloirtat posibilitirtilc clc a ocoli sr,rbiectele incourodc sunt I
1968r. Desigur, ziaristul poatc fi fiin-rat in r-nijlocr,rl ccntra- numer()ilse. Cinci tinr;lul cste lir.nitat: ;loliticiar.rr:l ia :tccst
listelor care primesc apeluri telefonice, ceea cc poatc lucru cllcpt arsulrlcnt pcntru a rirspurrdc sr-rperficial, cl c1c-
aninra imaginea lird a anima cu adevdrat dezbatcrca.
c1icl-r sccr"u'rdc prctioasc crprin'rirrii cclor nrai adinci rcgrctc
'l'rebuie elin-rinate intrebdrile personale (celc carc sc
rcfcrd strict la problemcle personale ale celui ce intreabd), l)entrlr aceiislii ;i per.rtru a sc r-ndrgini ll'r generir.litili. Cind
intrebdrile prea agresive sau prea ingiduitoare, intlcbdrilc
care nu par interesante, intrebdrile declangate dc un rrric tin-rpul i1u cstc limitat: politicianul lnnge;tc vorba, intArzic
grup de presiulle care cere tuturor mcmbriior siii sir puriit
aceeagi intrebare pentru ca aceasta sd izbutcasea si sparsa asullrit chcstiunilor carc il avzinta.jeirzd qi ir-r ccle clin nnt-rii
rirslruncle lii nrai pufir-rc intrcbSri (2596 potrivit studiilor
blocada. rcalizatc iu Bclgia, prir.r cor.nper-area crlllrpanici din 1968

in 1969 Si 1974, in Franfa, pc tir-npu1 prezidenlialclor, e u cea clin I 965).

RTL Radio lanscazi ,,Marelc Juriu". In fala candidatului, Clci care pulr intrebiri au sau nu la clispoziqie posibili-
tatca clc rr rcplica; in uricc cazca estc lintitati, ccea ce este
in 1969, scriitori, profesori... strdini de iumea politici. in l'rustrarrt, insii in accst f-cl clczbaterca nu se impotrtrolc;tc

1974, se avanseazd o treaptb pe scara intensititii drarla- intr-r-rn sir-rgur domeniu.
ticc. Candidatul linc piept celor unsprezecc le'prczcntanti
ai adversarilor sf,i in numir dc unsprezece. Astfel sc po.rtc Irr cazul r"rnei emisiuni platitc, clut-l sullt cele din Statcle
crede cd interlocutorii nu vor lace nici un cadou onrului
Unitc. sclcctia intrcbiirilor poate mcrge pind la trurca-j. insii
politic, nu vor manifesta nici cea rlai n-rici arnabilitatc:
lipsa ln-iei selectii poate avea r-irmiri tragice. In 19(r0, N.
mai bir-re te ablii dac[ vrci sd evili confruntarca, astfcl cir
Giscard nu-gi va trir.nitc nici uu rcprezentant ir.npotriva lui I lurtphrcr,, candidat der.r'rocrat la preqedintic, organizeazir
Chaban-Delmas, cdci polcmica in sAnul majoritdtii trcbuic
o astfcl clc cmisiunc plititi cu ocazia alegcrilor din Virgi-
ocolitd. Abil, Mittcrrand il dcleagd pe R6gis Dcbrery, fbst
nia de Vest; nu eristd pregdtire, nici o filtrarc, cn.risiunce
prieten cu Che Guevara, sd o inlrunte pe Arlette Laguiller. sc scr,rfuncli in dezoldir-rc gi confuzie, iar 'lheodore Wl-rite

candidata trolkistd a Luptci Muncitoare gi pe Michcl va trage corrcluzia ci ,.tclcviziunca nu este ul-l nrijloc blur
Rocard, pe atunci consiiierr,rl sdu econornic, in fa1:r lui
Valdry Giscard d'Estaing. Au loc ciocniri verbaie violente pentrll ult ol11 sdracl".
in timpul intAlnirii dintre Jean-Marie [-e Pen, deja carndidat
b) Fat:i in fati, un politiciar-r ir-npotriva altui politicizin,
al extremei drepte, qi reprezentantii trolkiqti. r-rn carrcliclat impotriva altui candidat. Este confruntarea
clementari, cea rlai simpld: r-niza di o inteusitatc drarnzr-
Dacd ?rni amintesc bir-re. in cursul uneia din aceste tici cr.r'risiunii cine va ciqtiga? ca trebuie sd aibi un
invingS,tor gi un invins, iar sondzr.jele, ir-i ziua un.r-rdtoarc
ernisiuni Franqoise Giroud il intreabd perfid pe Giscard
dczbatcrii, vor altltnta rezr-rltatele.
cAt costi o carteld de r.netrou. Accsta nti gtia, ceea ce nLt l-zt
impiedicat sd o introduc6 pe doamna Giror.rd intr-urrul din De altful, cste mai r.nult decAt o dczbatere, estc o lupti,
un duel. Pr-rblicul nuuriri punctcle inscrisc qi tinde sd
ministerele pe care le conducca. rucglijczc continutul argunreutelor. Mai r.nult decit in alte
en'risiulri politice spccilice, :rici forma are tenclinta de a
Oamenii politici au sau nu la dispoziqie un timp limitat anihila fondul: se uiti deseori ceca ce s-a spus in profitr"rl
pentru a rdspunde la intrebdri. Indifercnt dc sistelnul
nrodr-rlui in care a fbst spus.
1. Vezi R. Clausse, C.'lhoveron, n. Patenlostrc, Mai 1965 Pre,sse, Rudio-
Ttlit,ision Belge.s dans 1a turtpugne eleclorule, Brtrxelles. Edittrra intr-un ducl televizat este cvident cd adversarii r-ru
Institutului de Sociologic a LJl.B, 1968; vezi G.'fhovcron 5i A. l)ater- canti sir se convingir reciproc. Adcviratul lor interlocutor
nostre,,,limisiunile preelectoralc",in lluLlio cl Ttltt,i.;iort tlutr lu trtnt-
;tugne belge dc 1962, Elttcle.s de Rutlio Tildt'i.sitLrr, lJrLtxelles, RTB, Nr. surrt a legirtorii.

16, 1969, pag. 6-95. Accst lucru estc limpcclc in dezbaterile de tip

|. Itit loit,. tlc Kattut'dt,ou ('ornttttnl rtn fhil tru Pt<tsirlt,nl.l,aris, R. L.a1lbnt
l9(rl. tracltrsclin Iinrlraenglezir. Tlte,llakingo/tt I'residt'nl. NY. l9(r0.

172 GABRIEI, THOT/ERON CO M U N ICAREA PO LIT I C A AZ] 171

american: cei doi candidati l1u stau unul in faqa celuilalt, care i-au adus fald in fa{d pe Robert Dole gi Walter Mon-
ci amAndoi privesc publicul. Ei rdspund alternativ intrebi- dale, candidali 1a vice-preqedintie, au fost mai aprir"rse,
lbrd nici o indoiald din cauza importanlei lor inferioare: nu
rilor puse de un ziarist; cAnd unr,rl gi-a terminat ir-rtervenfia,
celdlalt o comenteazd. Aqadar ei nu dialogheazia. Grupul se voteazd. vice-preqedintele. Ceea ce-i strunea pe Ford gi
ziariqtilor trebuie sd fie ,,reprezentativ". Se va avea grijf, Carter erau proporliile mizei.
ca acesta sd includi gi o femeie, ull negru... DacI femeia
este negres[, cu atAt mai bine, doi iepuri dintr-o loviturl. In dezbaterile de tip francez gocul nu este atenuat,
Comandarnentele celor doi candidali negociazd la sAnge candidalii stau fafd in fald gi se atacd reciproc. Cu toate
in61limea pupitrelor in spatele cdrora se vor afla candidalii
acestea se constatd tendinla, de la confruntdrile Mitter-
qi distan{a dintrc ele. Dacd sunt prea aproapc unul de ce16- rand-Chaban qi Mitter-rand-Giscard din 1974, pAnd la cea
lalt, se va putea observa care din candida{i este mai inalt; dintre Chirac 9i Mitterrand din 1986, spre diminuarea vio-
dacd sunt inalte, politicianul care igi insofegte discursul cu lenlei infruntdrilor qi deci a riscurilor asumate de can-
gesturi ample va fi dezavantajat $i aga mai departe.
dida!i.
Toate aceste precaulii urmiresc sd atenueze qocul din-
tre candidti{i fbrd sd existe vreo garanlie cd finuta dezba' Fiecare dintre acegtia din unnd, intr-o luptd directd, va
terii va putea compensa nivelul slab al spectacolului pe
cduta si se impund in fala celuilalt preluAnd conducerea
care acesta il oferd.
Dezbaterile Ford-Carter din 1916, aveau toate datele schimburilor de opinii. Fiecare va incerca (vom impru-
muta terminologia teoreticienilor,,noii comuniciri", aqa
pentru a determina atipirea telespectatorilor. Stanley Kar- cum apare ea in ,,axiomele" lui Paul Watzlawikr) sd trans-
now, editorialist la Newsweek igi exprima ser-rtimentele in
Le Point drn27 septembrie: ,,plictiseala provocatd de lita- forme un schimb simetric - prin care cei doi parteneri apar
niile lor era atat de mare incAt grupul de prieteni cu care
urmiream emisiunea a rdsuflat ugurat in momentul miste- pe picior de egalitate intr-un schimb complementar prin

rioasei pene care a tiiat timp de doudzeci qi opt de minute care unul din ei s6-1 intreaci pe celdlalt; sd treacd" de la un
legdtura audio cu teatrul din Philadelphia, acolo unde cei
schimb bazat pe egalitate la r.rn schimb bazat pe diferenfd.
doi se confi'untau. Ceea ce ne-a oferit gansa nesperatd de a
ne umple paharele gi a vorbi despre altceva". Singurul Cel mai bun nu este acela care reugeste s6 se impun6?
moment care putea trezi interesul telespectatorilor a fost La27 octombrie 1985, la TFl, prim-ministrul socialist
cel in care Gerald Ford, in tirnpul celei de a doua dezba- Laurent Fabius se confruntd cu Jacques Chirac, gaulist gi
principalul lider al opoziliei. Bizuindu-se fdrd indoiald pe
teri, a comis o gafb oarecuffI surprinzitoare, declarAnd ci i ceea ce se intdmplase intr-o dezbatere Barre-Mitterrand
(despre care vom vorbi mai jos), el incearc5" sd preia con-
nici o naliune din Europa de est nu se afld sub autoritatea l
sovieticilor: nici lugoslavia, nici Polonia, nici RomAnia... l ducerea operaliunilor dintr-un foc: pune intrebiri adversa-
Camera de luat vederi a insistat asupra unui Jir-nmy Carter 1 rului, agteaptd rispunsuri fdrd, inldrziere, de parc6 el ar fi
fcrst profesorul, iar Chirac elevul. O buni parte a confrun-
arborAnd un aer de rczervd surAzbtoare. ln cel mai bun
tdrii este dominatd de Fabius, pdnd cAnd Chirac se
caz, intr-o disculie despre politica extern6, unde pre;edin- impotrivegte, refvzl sd mai
suporte h5"4uirea rivalului siu,
tele en-titre trebuia sd se simtd in largul sdu, candidatul pe care il compard cu o Degeaba protesteazd
democrat spera intr-un meci egal : stAng[cia lui ]rord i1 potaie.
aducea in avantaj, situagie de care gi-a dat nur.naidccAt
liderul socialist pe un ton rnAnios: ,,Eu sunt prim-ministrul
seama (intr-adevdr, sondajele ulterioare dezbaterii aratd cd Frantei", dezechilibrul este anulat (la urma urmei, Chirac a
din zece telespectatori patru cred cd el a cAqtigat, trei sunt
fost qi el prim-ministru gi toatd lumea intuieqte ci va mai
de pdrere cd Ford a invins, iar trei nu gtiu). Dezbaterile fi). Pentru ci a eguat in tentativa sa de a-gi domina opo-
nentul, pentru cd s-a vdzut egalat in momentul in care se
credea c6 victoria este asiguratd, toti comentatorii il vor

1. P. Watzlawik, J. Helmick Beavin, D.D. Jackson, Une logique de la
()o t,^tmunicat io n, Paris, Ser-ril, 1 972.

L171 ( ;.18 ll / 1: TI l( ) I I: IIO.\ ( ()1i1 \'/(..I/ir--I 1'( )I.I'l l( .\.l,/ l L/5

cousiclcril pe l:abius invins, ccca cc cste l:rrar irrcloirrli o :rpur-ir insotit eslc cll 5i cartcl ;i-ltt-recrtt"toa;tc slilricir-rr"rca.
cxagerzlrc, insir intr-lrn ascnrcncil clonrcrrir-r rculitatca cslc
cc:l pe cilrc o Vircl ouurcr-rii. [;abirrs el ilVLlt ucVoic clc tinrl-l ir-r 1969, (.iaston I)cl'll'rrc, carttlicllt sociolist ll ltrc;cclintic.
pcutru a rccLlpcra harrclicapui psihttlogic ir-r lrrurrr rccstr.li rlporc insotit cu tcgttlaritatc r.lc ccl l)c cllrc arc clc
nlllrcascir priirt-ntittistt'1l, I)icrrc Nlcrlcles-F|alrcc; -cqlirsrtLl tsilir1l*l-l
cr$c:
pr-ruc prol-lIia sLl ilragillc. uoteazl't .lcan Cazct-tctl\/c. Pcstc
In clczbatclcli citrc il a;azir lirtir ir.r trlir crr Miltclrand, ccil a Llrlci llcrs()nillitatti ccl 1tr-ttirr la tcl clc 1-ltttcrtlicit llrc-
cllnl ir sil, cu ci-llc nll sc polltc icicritillcrr. l.a lbl ;i irr 197-l
inLt'c cclc douir tirruri alc alcgclilol' prcziclcntiirlc clin I 98|i" ciincl Chaban-[)clnras, a cilrtti cotit sczrclc itr solrcla.ic. sc
Chirac t,a inccrca o tlatir irr plr-rs sii intrcrul-li cursul Llnci
conruniciitii corlplcn-ientarc. Miltcrraucl sc uclrcscazi crr prczirrti la o tribr-Lnii clcctorali tcicvizlitir insotit tlc Arrclrcl

,.1)omnulc priur-n.rinistr-ll". ceea cc eslc o nroclalitalc dc a Malrar,x, prestigios. clrr tlrltll prca birtrat-r. ScriitolLrl vor-
anrinti c()nstalrt functia sa dc prc$cdintc al llcpi-rblicii. l-e
bcstc. vclr-bc51c. sr-tb prir'irca irtgri.ioratrl a cartcliclalLrltri. pc
lindul siru, Clhirac iqi rrr-ruretrtc advcrsarul .,[)ornnulc
Mitterruncl". l-a un n'rourcrrt clat sir"r-rtc rlcvoil sd sc cxpli- carc' il a.jtrtir, pinir 1a ttnltai. ca {irnia pe s1-lit-tzt-tt'itt.
Irr 1976. in (icnlrania, sc itrll'tn'tti Schnriclt ;i Kohl.
cc: el prccizcazl cii clczbatcrea olrunc cloi cancliclati atlati
pc picior cle cgalilatc. l)cci nu arc nici un rlotiv clc a folosi sustirruti dc (icrtschcr', rcspcctiv clc Strltuss. (-'cl prrtin sr.rnt
vrcun titlr.r ca apelaliv. Donruul Chir:ac sc allir fatr.r in latir
cti dorrnul Mitterrencl. ,.Aveti drcptatc. Dournulc prir.n- doi contnt doi. In 19117. in Marclt Blitatric, Aliarlta stlciai
rlir.ristnr", i-a lirspuus :ich,crsanll siru: clczcchiiibnrl ntr cstc clcrnocratilor ;ri libclalilor tacc o itrtprcsic proijtstat: dtlcri
Margalct 'l-hatcl.rcr r'orbc-$1c irt calitartc clc 5cf al cottsct'-
anulat.
\ilt()rilor. iar Ncil Kcunock itr calitatc tlc 5e1'al larbtiri;rilor.
Ar-n lacut cle.j a obsclr,atiii ci arccastlr conil'rtntalc Davicl ()nen qi l)avicl Stccl sunt rrcrcll aliritrri, clc ncclcs-

Mitterrancl-flhirac cra dc1-liirtc de a avca :rsprimca celor' pnrtit. Sc pot ci cu adcvdrat clispcnsa ttt.tul clc ccldltrlt? Pot
clintre Mittcrlaud gi (liscard il'nintca alcgcrilol din 197'1 5i
1981. l"uscsc stabilil"ii dc cor-r-iun ricorcl o firnuu]i iutcrrrc- exista uuul l7lrit cclilalt? Va f-r urt dublr-r prinr-tlrir-rislrn'l
diard ir-rtrc nroclclclc :rr-ncriciin qi fianccz: zi.u-iptii intet'r'c-
ncau nrai alcs pclrtrLl a.jur-':r rolul clc tallrllon. C'cca cc in lirrilc in carc clominir scrlttinul pc bazir clc listc. in
inscanrnir cd lrarticip:rntii la accst gcr-l dc schiurlr'-rri ar-r carc jocr-rl particiclor il dorr.rir-rir pc ccl al pcrsortalitirtilor-,
intcles la cc riscltri se crpurr, r'iscttri dcsple .,,'-" .,i'.t, estc r-nai lcgitinr gi u'rai fircsc c:t tcrct'tt-tl sir lic octrpat clc
echii.rc, iusd ;cf ii clc partid tur gli.ji sir-gi asigutc sttPr-e.-
discr-rta n.riri .jos.
matia-..
lJr.r dcsen clc Wolirrski. in 1-t' \/ouw'l Olt.st't't'ttlt'trt'. arn
?() aprilic l9lili, rczuura clcstul de corect sitr-ratia: lrri l)entru a srtscitn intcrcstll pr-tblicr-tllri, sc rccLlrgc la for-
Clrirac carc ii splilrc ..SingLlri'r nrca sllcrautir cstc sal fiii nrai
pLrtill slab ciccat clnnrncuvoastr-11 in clezbatcrca telcr"iziiti", mtt le compozite. A st fc1, I'' f{ t' t r t't: de I/e r i / a'k, etl.l i si'.tl.lcit
Mitterrarrd ii rirspr,rndc: .,Vor-n 1l slabi lmancloi. Dal cu inri politicii vcdctir clc la ..Antcrrnc ?" cor.rll-ur-rti pcrsorlalitirtilc
pcnrit sa fltr slab". I)rcqcciintclc cn-titre continuii sir sc ir-rvitatc r.rLr nurnai cr-r ziariSti, ci 1r cr-r irttrcbitrilc ltclrcstttc
bucurc clc o anurlitir legitin-ritatc. iar sonda.iclc conf-irrlir
r,tt:rr-rsul llc carc il a|c in lltta adVersanrlui sltr-r. 'l'clcspccta- tclctirnic clc tclcspcctatori. clacit accastit pcrsotralitatc cslc
torii erar-r in nrarc urrisurir siguri clc victoria lr-ri Mit(crrancl:
ar ll trcbtrit cu accst:r sa c()nrilri cLoli rrur c ir-r de zbatcrc pr.rsi la zid, ca sc bucurit clc spr-i.iirtul t'ttoral al illvitatilor'
l)rr)tlu e:r ( ltirlrt sli :iiblr r leo glrrr:ir. siri. lr;czafi intr'-ttn fcl clc graclctrc. clc la carc sc soliciti

c) .locurilc dc cchilrii sunt nriti 1-lutin aplce irtc l)cnlr'Lr citcva rcactii; in fir.rc SOIrI{ES, clatoriti t-tt.ttti tnic cfilr}ti()rl

un cancliclat la lrrc;cclintie silu pcntrLr rrrr 5cl'cle palticl; sir (rrr-rmit rcprczcntativ, dar clire cstc llttli rnult ilrdicatir', lirir

indoialir) sorrdat lrrin Minitcl, poiltc cla ir.r-raginca stirrii clc
opinic inaintca, in tiu.rpul. cittira cmisilrItc, t.t.tisurittcl astlL'I

I l,t l.trr:':r ller;rtr..t .it (l( i,r 1t( t lt"lt:,1,t (lL-l)t(. t , , t1,,,',, ,, , ,t ',, '
ll,irol r.:zi 5i irrticolLrl sriu clitr /.r ,\lttt,lc t\rt i-(r rnri 197'{: ..ltlt:llitl,,lt
r'rrnili(irtil![i".

' { )Lr tlc rdt\ arr'' {n.t. )

,]

t76 GABRTEL TIIOVERON CO,11tiN,rc/R EA POL/1-ICt\ AZI 177

pLrterea de cor-rvingcre r-r'rcdiaticd gi capacitatea de a-$i ridicat o generalic clc tclepoliticieni, l.r-rai fcric4i ca uicitl*
atrage simpatia pLrblicului a celui carc a acccptat si parli-
cipe la un joc atdt de cliflcil. Accastit intcrven{ic a unui datir cind all prcsa llc Llrlre.
Institut de Sondajc scurtcircuitcazd comenterriilc clin prcsd: De ascmeuca, iicea ingri-iorarc tinc 5i c1c selectia te-

er.r-risiunea i;i produce singurd propria sa criticd. melor dezbaterii sau de intrebiirilc ce vor fi puse. Pe urlii

QLre.slions a dontici/e*, cmisiunea vedetd de la l'F 1, r-re ii r-rclinigtegtc faptul ci nu vor f-i tr:rtatc problel-nclc rcalc.
prezintd, clupi ct-rr-r-i o spune gi numele sdu, or-nul politic
ir-rclus in mcdiul sdu de viaqd sau ia lucr-r.r; ea ni-l aratzi in Giscard d'Estaing insisti, cl.riar it'l tir-l.lpurl ut-ltli intervin, si

largul sir-r, ajr"rtindu-ne poate si-l cunoa$tem r-nai bine; se discute desprc ,,ceea cc ii ir-rtercscazi pe fi-ancezi". Cic
insd un invitat supriz6, in studio, va fi rugat la un r-noment
insearnni,,adevirate le" intrebiri,,.adevdratelc" prob ler.ne'?
dat sd intervinS, sd provoace un contrast, sd risipeascd $i, de lapt, pe alegitori, pe activigti, pc ziari;ti, pe candi-
atn-ros{era dcstinsi care sc desprinde din aceastd incur-
siune in ir-rtimitate. dati ii intereseazi aceleagi lucrurri'?
Estc adevirrat cd anumite problcmc sr,rn1 ocolitc: il.r
JOCIJL POLITIC SUB
IIWPE.R.IUL JOCIJLIfI timpul dezbaterilor Ford-Cirrlcr, problclna, pe :rtut.tci arzi*
toare, a rclatiilor rasiale a fbst negliiatir, pe cir"rd atirccrca
TELEVIZAI
Insulelor Querr-roy ii Matsu, diu :rpropicrea coastci chi*
Car-nenilor politici nu le convine intotdeauna sd parti-
cipe la er-nisiuni pe care nu 1e pot controla. Se gAndesc la nezc, dupi care iindr-ria Mao, a definut o pr.rzilie iu contrtl-
dictic cu ir-r-rpofian{a sa reali. Era r.nai ugor sd ridici ameri-
pericolul pe care acestea il pot reprczenta: ?gi pot juca canii ir-npotriva (ialbenilor decAt iu fbvoarca ut.tui conscns

intreaga caricrd intr-o emisiur-re. In mod simptomatic, dacd intre Albi qi Ncgri. Pentru politicieni cxisti intrcbirrile
clezbaterile Kennedy-Nixon au avut un ecoir considerabii. comode qi celelalte. De obicei prir-nelc sttttt cele carc pull
a fost nevoie de gaisprezcce ani pentnt a r.nai vedea
asemenca dueluri in Statele {.Jnitc. Unii s-au simlit devalo- pc toatd lur-nea de acord.
nizati profesional prin accste dezbateri care urmiresc
Hxist6, desigur, o selecfie a adversarilor ziari;ti sau
deopotrivd sd distreze gi si infomrezc. Nu li se cere oare alti politicier-ri. Cutare estc refuzart ca paftener dc clczba-
terc: este considcrat prea rcdutabil, clar reticenlelc vor ii
sd ,,faci pe clovnii?" Iar la dezbaterile Kennedy-Nixon se justificatc prin aprccieri onorabile: sc invocli cle pilcli
mai giseau printre spectatori cAte unii carc credeau cd infbrioritatca politici a advcrsarului - un cap cle listir nr-i sc
respectivii candidati erau pldtili pentru parliciparea lor la poate intAlni decAt cu un cap de listi, url llre;edintc dc
un astfel de ,,quiz show"**. Aqadar poiiticianul trebuie sd partid dccit cu un alt preEcdir,te dc partid ctc. Nil.ncni nu
ajungd sd uite latura spectaculoasd a prestatiei sale. (,,Degi vrea si impingd de la spate partidc de t-nAua a doua, uott
articolele care nc sunt consacratc se refcrd intotdeauna la infiintate sall cu electorat limitat. A combate inseamni in
linrbajul sportiv, scrie Mitterrand in La Poille et le grain, primul rAnd a te face cunoscut, flc cii e vorba de pcrsoa-

r-nie nu mi se parc ci particip la o cot.npetitie"). Sau, nc sall dc fbn-natiuni politicc. Participarca la o er.l-risiunc. la
o dezbatcrc, este utr mocl de plasare pe cqichicrul politic.
dimpotrivS, sd intre in joc qi sd se sin-rti bine: treptat s-a
Mai 1911 , Giscard estc preqedir-rtc, Ral,mod Barrc cstc
***inEtrmeibsiirr:inlea-cdoonmcuicrsili,u,c"in(en;.t1ie.) cAgtigd" (in lb. enql. in orig. n.t.). prim-r.nir-ristru. Frangois Mitterrar-rd estc prirr secretar al
Partidului Socialist. Jacques Chirac, care a pirasit gllvcr-
nul in augLlst 1976, tocmai a infiin1:rt llI'R, prir-rcip:rlr-rl

partid al ma.joritdqii. [Jn ducl televizzrt ii va pru.tc lali in

f-ali pc Mittcrrancl 9i Barre.

Multi sc a$teaptd ca prir.r-rul sd iasd in avarntaj; clar, c|-rpit
cum evolueazd schir.nbr-rrilc de replici irltrc cei cloi, pc
alocuri prir.n-r-ninistrul parc sii-l strpltrri pc plitll-sccrctitr'

l.'tl178 lO I' li Il() t\ ]C O A,,t U N I C AREA P O LI T I C A''\ Z t79
G.l B R I l:

LInLli exanrcn clc ecorlolliic. Sc l)ilrc c:l s-:l crc:rt o relatic poate strAluci, desigr-rr. Diir bdnuitorul Ril)ll-lond Bilrrc tt
c()lrplcurcutilral. iu acccptiLluca Iui Watzlau ick.
acceptat sd discute cu el, ceea ce illscanllli ci uu disprc-
Aparcr-rl. invir-rgitorul ilbsr)lut cstc Barrc- I)ritr-ilit r.rtrui tuicqtc colrpcteltla adversarLrlui in acest cltltrlcrliu; iat'
sonclaj rcalizilt pcntllt Lt' l.lulirt tlc l'trt'i.t,;15o,t rlintlc flan-
Mitterrand nu s-a picrdut. L.uaginea sa se itltirre;te dcci.
cczi sllnt tlc ;rirrerc cir el a ciStigat. 2l'l'o il cfcclitcazil cu Este infiAnt, dar eqecttl cste rclativ. Cci doi advcrsarri s-lltt
ales cu un avantaj sigur de pe urma accstei confi'untiri cc
victoria pc Mitterrancl. /,'E.rpt'a,;, solicitai zecc -iurati citrc s,i
ilcorclc notc pcntru lirrurir (linrlra.j, n-rod dc plczcrrtnlc. tclc- nll parea clubioasd.
gcnic) qi pcutrLl fond (analizd, arguntcntatic, clcclibilitatc).
Frantzr cste o tari zr rizboaiclor intre religii: stAnga/
iicestca sltnt nrccliilc (clin clotiirzcci dc ilrncte po-sibilc):
dreapta, rra.ioritatc/opozilic. F-iecare din acestc tabere ur-
Il:rrrc M ittcr-rand
rnireqte si-qi insciunezc proprilll siu ;ef- sall sA-l accepte.
Fornri i.1,9 I1.7
Ir'oncl 15.3 l2 in 1981, cu ocazia alegcrilor europene, multitudinea de
l-s.1 liste pcrr-r-ritc unui numdr tlai uare de lideri sd complice

Br-rrsa clin Paris cxr-iltir, ir-r zitur unni.toarc dczbaterii acest.joc subtil.
r,:rlorilc l'ranceze crcsc cll 39/n la descl.ridcrc ai iqi iiru zbo-
rtrl la inchiclerca ;edir.rtci, ciqtigAnd rrai mr.rlt dc 49ln in Giscard ii propurre lui Fabir"rs cl dezbatere: nu se afld ei
i.neclie: Iibcralr,Ll l-a dor.nir.rat pc socialist. in fiuntea listelor care vor aduce grosul rczultatelor?
F-abius igi dorcgte o intAlnire triunghiulari, cdci nu intelcge
La o privire nrai atentir sc iutplrn cor.rcluzii urai nuan- dc ce ar valoriflca o opozilic in detrirnentul alteia: dcci
late.,,...dacd prir.n-secretarul particlului socialist (Mitter- propune ca Sit.uonc Veil sd Ii se aliture. Atunci sd fbrnlSm
ramd) amestccindu-se in chip savant in treburile majoritirtii pdtratul, recoruandd Giscard: sd participc la intAlnire 9i
Philippe Ilerzog, aflat in fl'untea listei P.C. Este intr-un ful
parlamentare, a vrLlt, mcnajAndu-l qi dcci rcspcctAndr,r-l pc o rcconstituire a ,,bandci celor patru", a$a cul1l o stigrla-
tiza Le Pen. Dar chiar aEa, de cc nu q;i Le Pen 9i ecolo-
Ra1,t-uond Barrc, si cor-rtribuie la infiingcrca lLli Chirerc,
gistul Antoine Waechtcr?
atunci de depar-te cl cstc invingittorul"; aqa suni contcnta-
riul rcvistei Le Nouyel Oh.yervoleur'. Acccptind sil sc anga- PAnd la umrd a avut loc o clezbatere in gase in fala
jeze intr-o ,,luptd a q;efilor", Barrc q;i Mitterrand s-:ru intro- carrrcrelor'lFl. Organizatorii gi-au propus si o auime
amestecAnd retetcle: prinla parte a fbst dc tip amcrican,
nat reciproc: zlccst:r clin urnti ii rccunoa;te pe llriltlul ca
fiecare cap de listd rispunzAnd rAnd pe rAnd intrebdrilor
I idcr al r-r-raj oritdtii, iir dctrirnentuI I idcrului g:rlrliq;ti1or, ziariEtilor; paftea a doua a fost de tip fiancez, adicd succc-
J:rcques Chirac. Iar Mittcrrand apare in postura dc cap al
opoziliei. in dauna corlur.ristului Gcorgcs lv4:rrchais. care siuni clc dueluri personale, purtate fali in fa!6. Locurilc
lanseazd ncincetzrt provoc:iri priln-r'r.r i nistrr-rlui, in tin-rp cc candidalilor, care stitcau in spatcle unor pupitre, au fbst

lccsla le respirrge cu dcnurilillc. trase la sorfi; sub picioarele candidzrlilor r-nai scunzi decdt

Mitterrand a pierdut clezbaterca propriu-zisr"t pelltrll cal r.nedia grupului au fost a;ezate taburete.

a acceptat sd.joace pe terenul ecor-ror-niei, chiar acolo undc CE $I CIJM SE, SPI-INIE,?

i1 ader-r.rene;te Barre. I)acd s-ar fl discutat politicd, s-ar fi Ce sc spunc in fata cat.nerclor de televiziune'? 'l-ribuna
telcvizatd nu cste un r.r-riting, oarncuii clrora li se adrcseazd
simtit neindoiclnic n'rai in l:rrgr-rl sir"r. insir ccca ce contcazir politicianul sc afld irt irrtir.nitatca ciruinr'ilui lor, in papuci,
la cilduricir. l'rebuic gisit tonul care sd coresptindd acestci
pentru c1 este sd clenrollstreze ce este capabil sir dezbzrtir
stdri liniqtitc.
chestir.uri latir de care este considcrat dc obicci rr-rai prrlirr

competent, chiar ignorarnt! in cor.npetitic cLl ce I pc carrc

r-r-rulti il nuuresc ,,ccl mai bun economist al l"rantci", nu

r80 GIBRIEL TLIOYERON CO M UN ICAREA P O L]7' lCA AZ]

Pe de altd par1e, televiziunea se adreseazd tuturor. Este nu? E mai bine dacd citesc pe ,,suflcur" (un monitor
greu de urmdrit o categorie aparte de alegdtori, de ales ar-nplasat in spatele camerelor, pe care se dcruleazd textul
,,!inte". Hans Dieter Zir.nmcmrann deosebegtc tlei structuri scris al interwcnliei)'? Trebuie sd se machiezc, dar nu prea
retorice in discursul oamenilor politici genlani: prczenta- mult. Ce costuln sd aleagS? ce culoare de stofh se va asorta
rea f-avorabil5 a parlidului propriu. (Aufi.vertung), devalori- sau se va deosebi cel mai bine de decor? Cum sd proce-
zarea adversarului (Abwerlung), sau folosirea unui limbaj
,,dip1omatic" impdciutor (Beschwicl-rtigung), indeajuns de deze cu ochelari i? O mul1irne de griji care stAnjenesc
vag, de ambiguu pentru ca oricine sA se recunoascd in el gi candidatul qi il impiedicd sd se concentreze asupra a ceea

si consir-r-rt[1. Acesta se potriveqte indeosebi in alegerile cu cc trebuie gi ce r-ru trebuie sd spun5.

scrutin majoritar, ca prezidenlialele franccze: odatd mobi- Alt motiv dc ingrijorare: modui in care ziariqtii qi teh-
lizat propriul electorat, trebuie atacate reduta nehotdrA-
lilor, a celor fbrb aplecare cdtre po1itic6, qi, pe cAt posibil, r-ricienii transmisici vor regiza prestatia sa.

a electoratului adversarului. f'dri indoiali., ceea ce deter- Studiile asupra modului in care ur-rghiurilc de filmare

mind candidatii sd adopte un ton din ce in ce mai lteutru pe pot influenta perccplia pe care o au telespectatorii despre
misurd ce se desfEqoari campania este convingerea cd persoana prezentatd pe marele sau micul ecran sunt din
nefericire foarle puline.
alegerile se cAgtigd ,,la centru". Astfel, in 1974, discursu-
rile lui Mitterrand Ei Giscard se depolitizeazS. vdzdnd cu Il voru cita pe II.-M. Kepplingcr care a intrebat o sutd.
cincizeci qi unu de operatori, trei sferturi din ei fiind de
ochii pe rndsurd ce se apropie momentul votului2. pdrere cd se poate irnbunitdti sau deteriora percepfia pe
carc o are publicul despre un individ apdrut la televizor
Am tot spus qi repetat cd forma amenintd sd inghitd numai cu ajutorul mijloaceior optice; pentru o imagine
fondul discursului, ceea ce va fi cu atdt mai lesnicios dacd bund, filmarea sc face la nivelul ochilor, fdrd miEcarea

acesta e sublire. Consilierii pe probleme de comunicare au c-la9m76e,recia, nindipdrairfini -lpalacnanscaeulaprliaandegelaneBroarl.u-Cr,oHnesildrnerr,ArtnSdctcud.r,idint
tendinta de a se preocupa de modul de vorbire (care cste de
competenla 1or, la asta se pricep ei ce1 mai bine) gi nu de gi Helmut Kohl, au fost fih-nafi in 92, respectiv 87%o din
vorbirea insdqi (care este de competenla politicianului).
Desigur, cu acest efect contrar al indepdrldrii publicului, pe cazuri la nivelul ocl-rilor, el afirrnd (dcstul de riscant, ori-
carc l-am an-rintit mai sus: de ce ar n-rai urmdri emisiuni in cum, pentru cd difi:renla este micd qi poate depinde de o
intAmplare) cd. ziarigtii, in cea mai rlare partc socialigti, l-
care nu sc spune nimic sau aproape nimic, dueluri cu au favorizat pe primul in dctrir-r-rentul celui de-al doilea!l

florcte boante, astfel incAt firralul este conluz, invingdtorul Deci cel care pdtrunde in arena studioului va fi supus
incerl qi deci tensiunea zero? Consensul adoame publicul. atAtor presiuni, care mai de care mai diversc, incAt ii va fi

Aqadar cull sc apare in fala camerelor? Din ce in cc greu sd stdpAneascd situafia. Cum poate qti dinainte cc se
mai r-nulqi oameni politici urmeazd congtiincioqi sfaturile va intAmpla? Orice pronostic este riscant. DezvoltAnd
latura competitivi a cr.nisiunii electorale, televiziunea su-
sau stagiile de formare organizate dc profesioniqtii micului pune on:rul politic glorioasei inceftitudini ce caractcrizeazi
sportul.
ecran, dar tot ldrd sd qtie precis dacd c rr-rai binc si pri-
l. Ilans-Mathias Kepplinger, ,,Optische Kontmenticrung in der Fernseh-
veascd ziaristul care le pune o intrcbare sau camera in
spatele cf,reia se afld de fapt publicul; trcbuie sd folo- bcrichterstattung uber dcn Bundestagsrvahlkanrpf I 976" in'l-h. E,llrvein
seascb inser-nnirile sau nu, iar dacd da, sd le ascundb. sau (ediror) Politiklbld - Anr.rl),sen 1979, Opladen, Wcstdeurscher Vcrlag,
1980. Maric-Claire Nocl-Aranda a redactat o striluciti'r tez:i cle doctorat
Flans Dieter Zir.nmernrann, Die pct/i1i.sclte |lede. Der Spru<:ltgebruuch pe aceastd terni- din pircate ncpublicatir, sulr semnitrlra sa. in nr. -l[i al
Bonner PoIitikei, Stuttgad, Koirlharnrner, I 9(r9. revistci Elrirlcs tle Rudio-Tdlevislor (Bruxellcs, RTB|,, nrartic 1988), a
2. Jean-Maric Clotteret, Clar:de Lnreri, Jzrcques Gersthe gi Reni Moreau, apirLlt un articol care i'zrcc sr:bjectul stucliului: ,,Discursul elcctoral telc-
Gi.scut tJ d'Esluing i' Mitten'und 51771 mot.s ltour cont:trincrs, Paris, vizat analizia 5i cercet:rrc", pag. I49-186.
PtJF. I 976

IN CONCLUZIIi... ls

Le iuceptrtul nccstcr lr,tcrirri ltttt vor-ltit dcsprc llrol)il- lr-r rrcclaqi linrp tlrrinr () fltriuri ii clczitlcoiorizilii sj
garrrlir. l;ir Plirca sft cot-,:s1'rttttciit r"tttci c1-loci irt cat'e iclcolo- clciroi itizdri i. l)acu sriptrli i r-csi ntr rli itl' total itui'c ll ncse la
stattitirl n'trlt r islt dc ccLlitclin ,.r ue r- ulcgcli lilrcri. rllrcli
gii lc particlclor ;i stlitclor' lolalitarc porltciltl sit cttccrcascl-t lrlir-nelc colnpciitir clcetttllr lc rlirr tiir-ilc ltroaspirt rcrliltc
luurca. I)ar tinrpuriic s-ur.i scirittrbat. clcrlocratiei sr.rscitll cntLrzilr:nr 51 1r P111'tlqiPrrr-c rntrsir,ir lrtil

Chiul in nccst nrolllcnt pitrttrtder-u ittlt'-tt tlouil cral. ill la dczl-latcriic ltlccicctortrlc cut si lu vot, acttlrt rrrrclc ilccstc
pr-actici :ru clcvct'rit clc nr'.r11 Lrn obicci. eantllrrriiic sc riesli*
carc tascisnrul, stalinistr.rr-rl gi etltc lirn.uc dc dictatilra
;oar.i ccl urai arlcscir in irrclilt'r'cntl, ucprrlricip.inrii se
pcrsor.rali sau dc clan srir.tl pc c:rlc dc clisparitic. Ne rliai
iim-tttltcsc. chiar- si in tiirilc irr carc rtitrrl cstc obliqritoriu.
poate ingri.lr)ra. pc aloe r,rli, rlse L-rtsiullcrt crtrct.nci dreptc:
Sc pune irrtrcbarcu cilcli uctrraiclc 1ti'ltctici clc contrrr-ri-
Salazar ;i Franco surlt urorli, iar rcgirlurilc lor nu lc-ar-t care rcprczir-rti clu-rza salr rczriltllrrl atcstor rroi e ontpor'tll-
nrentc politice..!i r,u'ra si altl. il-u-l iniloialli. si clc rrlttLl, tlc
supra\iietllit. lata car la l-.st sc cleschiclc cra pcrestroikii. cir ca-t sttcccrli sau prccedir :iccustir tcnclitrtit clc tl acccutucrrzl't.

zidr,rl Ilerliur-rlui a cdzut. ca studcntii chinezi sc rcvtlltir. L',lc sttnt irr strinsi legirturir cu ciczvttltarca tchniciltrr- clc
clitirzarc a infbnlatiei ;si a opiniilor. Iur urass-nrcclia irrrc-
iutra-vclr.n oalc it.r cpoca clc aur a detrtocratici? LJnii s1'run
gistrcazir evolutie socictutii. o rcllcctli. rt rcltrocluc. r) ltcr-
dc.ja ci am aiuus la accl ,,capit al istorici" pc carc ii pctLrcazi, clcci ir-r cclc rlin urn.ti o uce clct'eazir.
anticipa Ilegcl, in calc o firrurir rationali dc stat sc a{;tcrne
Canciidatii ;i ;larticlclc sc aclaptcaz:i. urrcori cu irrtirziclc.
prctutir-rdeni 1i pcstc toti. I'rancis Fttkttyat-uar, in Aurelica
dc Norcl, sir.ntc astl'cl apropiirtdr-r-se...pultctul final al I)acd nu mai pot n-robiliza pc tcnncn lunu trul.rc clcvot:rtc, sc

cvolufici idcologicc a spccici tlttrtllte 5i univcrsalitatca dc- nrir-rgiic cr-r gandr-rl cd sf'ar;itLrl ..r'lzboitrllLi rcligiilor''" tlrcap-
r-nocratici libcralc occiclcr-rtalc ca 1bn.ni suprctrri a guvcr- ter contra stinga, laici contra clcrici lc ltoatc ofi:ri posibili-

nirii unrane"r. Oarc'l tatea clc a ,,rccolti.l ;i n.riii nttrlti aclcl-rti" 5i clc e cr-irrtu r'oturi

Daci ar li aga, atunci placticilc descrise iu lucrarea de prctutindeni. Iri fbloscsc liniba.je- irrdelijuns clc va,ui ircntr.Lr a
sc putca aclapta la toatc ir.nprc.jurnri lc, la toatc clitcsoriilc dc
Iuti trcbuic corrsicleratc ca flind firrua r.tltir.r.rit ;;i absolutir a public. Acestca vcstesc totoclati abnndcrrta pc cilrc o p().rtc
ofcri ccon<lttia clc piatd yi protcctia socialir pr-ortrisir dc
courr.u.ricdri i politicc, social-democratic. Sunt libcralc 1i socialc la un loc, colrscr-

Cu toatc acestca. cl-cctclc colltrare alc acc-stei ,,noi co- \ illoarc tri Prou|e sistc. sor.l nu \unt rririlic. rrrrri e ..lre t rrrr

prrcrurnaitcirilrrr.ri"alsitautnetar-tc'riu.lt'll-lrr'cuaimnvurl'cnucrtouariseiupceanrteruitraflopructesac conta cor-nunici nin-ric. Cu a.jutontl citorvn cxcnrplc anr rr\,Llt ()c:l-
scelu-
zia sd intAlr-rir-n sloganuli, tc\tc. e lnrprinii culorn li -sg 11111.1-
clalurilc. afacerilc cu lircturi lalsc satt clc alti naturi, t.tits- vc$te provcrbul 1-lcrsarr: lttoilra ntacind, clar liir-ri ltu curgc.

cute dirr diticultatea clc a strAr.rgc st-tl.trclc astrottotlicc pe llcntru a conlpensa vidr-rl clc lir.rcl sc ;lcfirieStc lbr-ura. intcr-
vine rcgia: cLlm nrass-utedia qi in ltriurul rliucl telcvizir-rncar,
care lc ingl-rit carr-rpaniile clc publicitartc politicd. $i cl-riar cxistd in princip:rl peutru er nc distra, curtr ntcsajelc politice
dacd sc inccarcir stdvilirea prin lcgi a chcltuielilor clecto-
sr-rr-rt dihrzatc la concurcrrld cr-r curisir.u.ri dc varietati. fllntc cic
rale sau asigurarca uuui trriuim dc trausparcnta zr accstora,
tlctiur-rc gi alte bancuri ;i arrccclotc, trebuic crcnt, ltcntnr a-si
puliui surrt ace ia carc crcd ctt adevirrat in eficacitertca
lzrce loc printre toate accstca. shou biz-Lrl politic! Noi clcvc-
cvcntualelor urisuri. nim ir-r acest lcl spcctatori, uncori artruzati. altcori iutercsafi,

L intr-rrn artieol pu[rlicat in varit ltti 1989 itr revista NtrIionuI Inlct(s1. F. dar irrcctir.r.r si nrai flrtr :rctori. Asistanr la dczbatcrcar ltoii-
ljrrkuvantu r'ste dircctol ltljuncl tl adnrinislt'ittiei rcsrrrselor um:tnc ia ticd firir sd parlicipiu-n dircct. Dacir accilsta cstc .,lirrnra rrlti-
Deparlanrcntul de Stat al S.ll .,\
r-nd a gnvcmitrii trr-nanc", cstc cit satisficaltoarc'l

184 GABRIEI, THOVERON GABRIEL THOVERON

Ne putem resemna, putem spune c5 toate acestea ur- Profesor de istoria gi sociologia mijloacelor de inlbrmare la Univelsitatea
meazd ordinea lucrurilor, sensul evoluliilor inevitabile, cd
trebuie sd trdim in timpul nostru... Dar la fel de bine putem Liber[ din Bruxelles, in cadrul cireia este 9i secretar al Institutului de Sociologie.
Participi la lucririle Grupului de Cercetare a Comunicirii la Alegeriie Europene.
reactiona.
CAteva dintre cele mai importante lucriri:
Eu nu cred cd am ajuns la ,,cap5tul istoriei": drumul . Radio et tdltvision dans la vie quolidienne, Bruxe lle s, ULB, I 97 I .
acesteia este incd lung, fbri indoialS, gi presdrat cu mo- . Les Mtdias dddcouvert, Bruxelles, Vie Ouvridre, 1988 (impreuni cu Delepeleire
mente imprevizibile. Eu cred cb lumea schimbd oamenii, M. qi Olyff M.)
. TV ed Elezioni, Roma, ERI, 1977 (impreuni cu Delepeleire M. qi Olyff M.)
dar gi ci oamenii schimbd lumea, cu condi{ia ca ei sd . Vices de Pub, anchetd in Canard Enchaind, Paris, I 989 (impreuni cu Delepeleire
M. ei olyff M.)
doreasci acest lucru. . La ttlevision Jait-elle l'dlection ?, Paris, Fondation Nationale des Sciences
Politiques, 1987 (impreuni cu Blumler J. qi Cayrol M.)
Ne putem mirgini la a ne intreba cu ce sos vom fi
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
n-lAncafi. Sau putem striga cd nu mai vrem sd fim mAncafi.
$i si ridicdrn capacul cratilei in care ne lSsim inchigi. Agee Warren K., Ault Phillip H., Emery Edwin
lntroduction aux Communications de Masse (lraducere din engleza),
E,ste neindoielnic cd pentru aceasta trebuie ca toatd Bruxelles, De Boeck, coll. Culture et Communication, 1989.
lumea sd invete regulile jocului. Ca fiecare sd poati decoji
gi piguli, a;a crxn am fbcut-o noi, mesajele pe care ni le Atkinson Max
Ou Mastefs Voice.fhe Language and Body Language of Politics,
servesc politicienii gi sd gtie si glseascd ceea ce ne Londra, Methuen, 1986.

ascund: mi se pare cd in aceastd erd a comunicS"rii in care Armstrong Richard
The Next Hurrah, New York, Beech Tree, 1988.
ne gisim, toatd lumea ar trebui si descopere incd de la
qcoalS resorturile publicitdlii, condiliile in care sondajele Bateson G., Birdwhistell E., Goffman E., ei alpii.
La nouvelle communication. Texte culese ei prezentate de Yves
sunt fiabile, limbajul televiziunii. Astfel incAt oamenii Winkin, Paris, Seuil, 1981.

politici gi consilierii lor si gdseascd in fiecare din noi un Benjamin Jacques
Comment on fabrique un Prcmiet Ministre qudbdcois, Mont16al,
interlocutor avizat. L'Aurore, 1975.
Guvernantii nogtri se vor simli atunci obligali, avAnd
Benoit J.M., ei P. & Lech Jean- Marc
grijd ca mesajele lor sd fie agreabile, sd le dea fond, s5
facd in aqa fel incAt acestea sd reflecte intocmai realitdtile, iLa politique I'affiche. Affiches 6lectorales et publicit6 politique.
problemele concrete ale cet[fii gi s6 propuni solulii efec-
tive. Astfel incAt campaniile politice sI ducd la un schimb, 1965-1986, Paris, Ed. du May,1986.
la o comunicare, care sd nu mai curgS in sens unic. Etimo- Blumler Jay G., editor
logic, comunicare inseamnd punere in comun; comunicare
politicd ar trebui sd insemne impdrlirea rdspunderilor C om m un icati ng to Vote rs
Blumler Jay G., Gayrol Roland, Thoveron Gabriel
politice...
La tel6vision fait-elle I'alection ?, Paris, Fondation Nationale des
Fie cartea de fald un manual care sd poatd oferi, unora Sciences Politiques, 1 978.
qi altora, instrumente eficiente pentru aceast6 actiune de Bobin Jean-Paul
Le marketing politique: vendre I'homme et I'idde, Toulouse, Milan,
democratizare, iati speranfa noastrS. Vrem sd credem cd Midia, 1988.
Bongrand Michel
nu va fi ingelatS. Le maketing politique, Paris, P.U.F., "Que sais-je?" nr. 1698, 1 986.

Boorstir Daniel J.
L'image,Paris, Juillard, 1963 (tradus din englez6).

Brule Michel
L'Empire des sondages, Paris, Laffont, 1988.

Carlier Etienne
Le Mirroir Electoral. Gagnons les Communales!, Bruxelles, Labor,
Communications 2000, 1 988.

Cathelat Bernard
Les styles de vie des FranQaisTS C 98, Paris, Stank6, 1977.

Cayrol Roland Paris, 1986.

La nouvelle communication politique, Paris, Larousse, Essais en Kaid Ly' nNdaewLePee,rsNpiemcmtivoesDaonrt, Sanders Keith R. Carbondale, SIUP
political adverlising,
libert6, 1986. '

Cazeneuve Jean 1 986.

Les pouvoirs de la tdlevision, Paris, Nrf., coll ld6es, 1970. Kapferer Jean-Noel
Rumeurs-te plus vieux m6dia du monde, Paris, Seuil, 1987'
Charleit Monica
Katz Elihu & Feldman Jacob
La Persuasion Politique, Paris, A. Colin, coll. u2 ,lglo. "Les d6bats Kennedy-Nixon", in Etude de Radio-Tel6vision'

Clause Roger, Thoveron G., Pluvinage E. qi alpii Bruxelles, R.T.B., 1963, nr. 2

Belgique 1965. Presse, Radio,Tdlevision aux prises avec les Laflamme Simon
Contribution A la Critique de la Persuasion Politique, Queibec'
Electians, Bruxelles, Ed. de l'lnstitut de Sociologie, 1968. Presses de I'Universit6 du Qu6bec, 1987.
Jean-Marie !i
C'otteret Le vocabulaire lvloreau Rene Gaulle, Paris. A. Colin, 1959. Lazarsfeld P.F., Berelson 8., Gaudet H.
du G6ndral de The Peoptes Cholce, N.Y., Columbia University, 1944'

Cotteret Jean-Marie, Erneri Claude, lVloreau Ren6

Giscard d' E stalng/Mitte rrand- 54.774 mots pou r convaincre, P aris, Lech Jean-Marc
"L6gislatives 1986: I'impact des affiches", in Medias'Pouvolrs, Paris,
P.U.F., 1976.

David, Quintric & Schroeder nr. 3, iunie 1986.

La stratdgie marketing et la stratdgie cammerciale, Paris, P.U.F., Lindon Denis
107F Le marketing politique et social, Paris, Dalloz, 1976'

De l-andsheere Gilben McCombs M-E., Shaw D.L.
"structuring the Unseen Environment", in Journal of Communication
"Pour une application des tests de lisibilit6 de Flesch f la langue

frangaise" in Le Travail Humain,Paris, nr. 1-2, ianuarie-iunie 1963. Primavara.1976.

Delruelle Nicole Me-oret Maurice
La guene
"Les valeurs politiques", in L'Univers des Belges, valeurs anciennes psychotogique,Paris, P.U F., "Que sais-ie?", nr' 713'

et valeurs nouvelles dans les ann6es 1980, publicat de R. 1 956.

Rezsohazy ei J. Kerkhols, Louvain-la-Neuve, CIACO, 1984. Moles Abraham
L'affiche dans ta soci6td urbaine, Paris, Dunod, 1970'
Delruelle Nicole, Evalenko Ren6, Frayes Wiliam

Le compoftement politique des Electeurs belges , Bruxelles, lnstitut Moles Abraham "i alPii
La Communication, Parts, CEPL' 1 971
de Sociologie de I'ULB, 1970. Verviers, Dictionnaire Marabout nr. 9, 1973.

Democratie Cathodique, Nr. din Cahlers de la Communication,

Paris, Dunod, vol. 1, nr.4-5 1981. Nimmo Dan
The Politicat Persuaders lhe Tecl-rriiqlrcs oi Modern Election
Diamond Edwin, Bates Stephen Campaign, Prentice Hall, 1970.

The Spot, Cambridge, MIT Press, 1986.

Dichter Ernest l.{oel le-Neun'ran Elisabeth
Die Schweigesplrale, Mlnchen'qi Zilrich, R- Riper, 1980'
La stratdgie du ddslr (tradus din englez6), Paris, Fayard, 196.1

Domenach Jean-Marie Noir Michel
Rdussir une campagne 6lectorale, suivre I'exemple americain' Paris,
La Propagande Politique, Paris, P.U.F., coll. "Que sais-je ?", nr. 448,

1 950. Ed. d'Organisation, l977.
Le Nouvel Espace Public, numar al revistei Herm.'s,
Briencoud Jacques Paris, Editions du CNRS, 1984.

La Propagande, nouvelle force politique, Paris, A. Colin, coll.

Sciences Politiques, .1 950. Peninou Georges
L'intelligence
Ellwein Th. (editor) de la Publicit6, Paris, Laf{ont, .1972.

Politikfeld-Analysen 1979, Opladen, Westdeutscher Verlag, 1980. Picqu6 Charles & Dufour Francis
Ferenczi Victor ei Poupart Ren6 Campagnes 6leciorales. Systdmes electoraux et techniques de

!-a soci1td et les images, Paris, Didier et Ecr:le Normale Sup6rieure p'Learsuasion, Bruxelles, Cr6dil Communal, 1977.
Presse, produit, procluction, rdception' Paris,
de St. Cloud, coll. Essais, 198'1. DidierErudition'

Fiesch Rudoplh coll. Langages, discours et soci6t6, 1988.
Perelman Chacln qi Olbrechts-Tyteca Lucie
The Art of readable Wilting, New York, Harper & Row, 1964.
Trait6 de t'Aryumentation, Bruxelles, Edilions de I'ULB' 1970'
Ghiglionjee Rodolphe ou l'analyse des discours politiques, Paris, A.
vous ai comprls, Reboul Olivier
Colin. .1989.
Le Slogan, Paris, ComPlexe, 1975.
Gourevitch Jean Paul Richaudeau F. ei Gauquelin Frangoise

L'lmage du Pr4siden| Paris, Tema, 1975. La lecture rapide, Marabout Service, .102.

!-{all Jamieson Kathleen & Birdsell David .1988" Richaudeau Franqois
Presidential Debates, New York, Oxlord University Recherches actuelles sur ta tisibilit', Paris, Retz, Actualit6s des
Press,

Henry Georges Sciences humaines, 1984.
Comment mesurer la lisibilit6, Bruxelles, Paris, Labor-Nathan, I975.
Saussez Thierry
l-luet Sophie Nous iommes ici par la votontd des Mddias, Paris' R. Laffonl, 1990-

l-e coup de poing americain, Paris, Lattds, 1987.

JauLred Alain
Le Commissariat aux Archives, les photos qui falsifient I'histoire,

CUPRINS 3. DE LA MARELE PTIBLIC LA .........59

TNTRODUCERE ........... ............3 GRUPURILE TINTA 60
62
1. DE LA PROPAGANDA LA Scx, vdrstd. prolcsic ..............64
...............66
Activi. pasivi ........ ................68
....................72
Converlili, ezitanli, adversari ..........75
Farnilii politice ......................78
Stiluri de viald
intrebuinldri qi satisfaceri
,,Public de influen{d'
Strategii.......

COML|NICAREA POLITICA............. ..................... 7 4. DE, LA NOTORIETATE LA

Propaganda ...........-.--------..1 FIRMAMENTUL STARURILOR............ ".............. 80

Publicitatea ...............--.--..-9 Imagine ;i pozilionare ..........-...... ........81

Comunicarea ...----........-----11 Pentru a intra in subiect ......................83
Cotitura de la 1965 .-.......----13
Schimbarea rolului, schimbarea imaginii ....-.....-...86
Noi rnijloace de informare, noi metode ..-.---........---17
Pentru a ajunge in Panteonul starurilor .................89
Mitterrand intr-un sfert de secol... -....... - - -. -.. -.... - - - - - - - -...21
196s........... Cdteva roluri pe mdsurd .....................91
.......22
...sau un subtil joc dublu .......... ...........92
Ls14 -........... """"24
1s16........... ...'....24 Pentru a corespunde unei agteptbri -..... -... -...... - - -.. -. - -96

rs7s ............ .........27 Pentruafi credibil .........98

lgEr ............ A nu schimba brusc o imagine ..........9

1e88........... .........29 ....ci a o corecta .................1 01

2. DE L A CAMPANIILE MOMENTANE Carnpanii de construire a imaginii ......104
LA COMLINICAREA PE,RMANENTA ................3 1
Portretul unei Doamne: Annemie Neyts ............104

Portretul unui preziden(iabil: Chirac ........... I 06

Consultantul in comunicare politic6 -... ". - - -... - -...... -. -32 Definirea unui partid ... .............108
.... . ................109
...9i ceilalli .......----..............-33 Controlarea imaginii

Campanii dupd meniu sau 2t la carte ......""-.- -'"......----36 5. DE LA CARTE, LA SLOGAN: TtsX'l'UL ................113
Planul de campanie
.....-----37

Campania de ambianld ....---.'.......--..--.38 Cartea, broqura, profesiunea de credinld .............1 13

Campania de aldlare --------39 Lizibilitatea ....................1 15
Fraze scurte
Teme, mijloace, tipuri de public .-.------41 ...-...-ll7

Reguli generale .'"-..-.......--43 Cuvinte scurte .......... ..............1 I 8

Agende de camPanie .......-45 Interesul uman ....-.,.. ..... I 19

Mitterrand din iarni pAni in primivari: Argumentalia ............... ...................122

prezidenlialele din 1981.......- ----...."46 inllntuirea faptelor .................122

Opt luni pentru Chirac: Legislativele din 1986""'51 Oamenii qi faptele lor ............... .....................125

Dali-ne azi, comunicarea cea de zi cu z-i --"----........57 Sloganul .......................129
Scurt.......... .......129

Y

F .F.,t .rl
f-J -lGn-r?)" .ta;r1I
..F- lr^
hz;=3KP- 4
ii'r' 3 Y-
:.E Fa
3"s
3:=1:€!qVC-.'-
lA 4t -2 ri.iJ.)5jt)-:=
.3 c 6'.- ,r
<o3&'c> - (J .v
E
\-, trr trr
Viata,moarlea"rena$tcreaafiqului ....147 :::::
| 3;"

intre accstea, semi-profilul .........157 | Ak '.

DrJetrcuourlurl q+il frirgBuutraarlnltr{ii r<o....t1rt51 -|:I .*As,-&: ':': . : <
Divcrsitati tOsO I
...................... r-,', -. ;= : ;

T.DbLAINFORMARELASPECTACOL: | : =Y? ar-
6,)
Richard Nixon intr-un sfert de veac .-........ .......162 ili:i9'.-;-!--C-jg6)?"6"EEd ' E= :
: \J .ts
i :
De la arma absolutd la rolul compensator? ...........164 : 6B'r

Informa.rere. .ooppintniel.ed.dilvveertilsnnlreennt t ...........1.1oo66 |i E€ :qg E;c'EE5 :;g'g.== : aa
Programele obignuitc, Jrrrnalul Tclcvizat ...... .166 :
Tribbuunneelele55iippaaggiinile ddeeppuubblilcicitiatatleepoploiticlilticl....1l66Iq i; Q
'IiI;iP,b$Sr;A=VI- g3:5 *g: '..,:nn'' 'EEUgU
Emisiunriille politice specifice ........ I 68 "SUl :
33
rjalainrala ..................111 fq
;: : t (x;J rE'-.b7li-F (t
Iocurilcdeechipa ..........l.1.A17"1 i -aer E-H:E:E RE- ':

lriioorrmmuutteeccoommppoozziillee .........17i iE ; 3 *€== e :g

Jocul politic sub imperiuljocului televizat ..........176

Z €EE'uEsstEaz=oaEai,E-{