Baker, Philip - Secretele oamenilor impliniti

ffi,dF" '"3h'.
a:4'

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei PH ILIP BAKER
BAKER, PHILIP
SEGRETETE
Secretele oamenilor implini{i : de ce unii reugesc, in
OAMENITOR
timp ce alfii eEueazi i Philip Baker ; trad.: Ana Maria
IMPTINITI
Murariu. - Bucureqti: Amaltea, 200g
Bibtiogr. DE CE U]{II REUSESG,

rsBN 978-973 -162-011 -4 iu nmP cE Arll rsdnAzi
I. Murariu, Ana-Maria (trad.)
EDITURAAMALTEA
159.923 .2
www.amaltea.ro
SECRETS OF' SUPER ACHIEVERS
PHILIP BAKER

Copyright @ 2004 Philip Leonard Baker

All rights reserved
SECR.ETELE OAMENTLOR il\{rr,rNrlr

DE CE UNrr RE.U$ESC, iN rnrlp cE ALTIr nsueazA

PHILIP BAKER
rsBN 978-973 _ 1 62_01 1 -4

O 2OO8 - EDITURA AMALTEA

Celor patru femei importante din uia{a mea:
Heather, Jazmin, Temily Ei Isabel.

GUPRINS 7

Oro= 6

11 cA=c

MUTTUMTRT

CUVANT iI'IAIiITE |w*Trwu," pfisTnt 0&t{r i{ti {*r$r
p*Yntvrs?r r&At-tT&TSA

gept?*r#!_ 1 iN fi euramr* sAK&fi?fr R$Jr"tJt tta,
in interior Ei in exlerior "lu
{,Art I u!-uL I 31
s M&t{,*&E?n rn*gn &r $r&&l 4.9
*AprT&iltit 3 Responsabilitatea 61
71
&Apt'f&1q,,t,4 fl*f{Btix{it vtgTrl*{q ru*A$Tnr
cAptTfit"&.,t s
&AprTSt{.,t $ Scopul dominant sau pasiunea dominanta

i}Ar-ftTKfrg{jrg 5e $eet patru

Optimismul

&8A?r&itfr F,&T&*"r

Concentrarea

w{J r rwsM6ruT{j1 sFTRAfire'r

Tenacitatea

gAptTst-{"!L ? Ap&F{:&fi:t{$ prruTau e,NssN,i'{rt{}mrTr &?

fi&ptT&Lst & Mentalitatea abundentei

&M * &UmrKe &rnrsnAlA 3?

A inva{a in mod constant

gAPITALtrL S $Ttr-tli" {}r llrsTe AL *clse sss*Tl los

$| rurFr$ir{:tTr 11s

Satisfacfia 'tt7

fi&TcfiAPr?fr'-{JL 1S es{,$rA*i$ emTsm$ sr 135

increderea in oameni

1xfiAprT0r{jr. A $dtJ *s$ll0ilstr pfir& $AruTljet

Echilibrul

Jsff&r}'T{}rqil ffi&'iN?&rTsfim{.,Nfr gA **nmmrs'# pJlT

Disciplina

3I I
S&PITSLIJL J 5[,,\'Y MAN ffiANr P{ NIHAUru?A{' 145

Dezvoltarea personala lIrd{ I

14=G=J - cAprT0lur pAnTeA gtJzu[A pAnI! pRfiA$Tr x63 E

= Spiritul umil 171 MUTTUMIRI JF==.
'tscc 175 ,
$0rTtt $un? sr pAnTfA srl0n 0LtnAJ0$t Doresc sI multumesc urmatoarelor persoane: =
CJ ' *AprT0tilL

=q Curajul
c=t
r
EPlt0Gr Soliei mele, Heather, pentru dragostea sa qi pentru
Totinainl*, maiprotund
u planul de motivare.
u(vEJt
DESPRE AUTOR Lui Penny Webb, pentru lncurajare qi incredere.

BIBLIOGRAFIE 177 Munca sa suslinutd a transformat ideile acestei cdrli

in materialul finit pe care il linefi acum in mAni.

Lui Wes Beavis, care imi tot repeta sd scriu o carte qi
mi-a fost de mare ajutoi in analizarea textului inaintea
publicdrii.

Multor prieteni, studenli qi colaboratori care au citit

qi au recitit primele variante ale acestei cdrli - Mark

Webb, Mark Pomery, Christine Reeves, Bree Elliott,
Jillian Maclachlan, Moira Mclean, Pat Mesiti, Graham

Irvine, Pam Howie qi Rosemary Crooks.

Tuturor celor care se referi la Riverview Church prin

intermediul termenuhi cd,min, Marele privilegiu in a

conduce o bisericd, modul de a gAndi qi de a vorbi pe

care il presupune aceastd pozifie, mi-au oferit locul qi

motir,'ul de a comunica lucruri care conteazl. cu adeva-

rat.

GUVANT INAINTE

ffiffiTll$t L pXrUY&t, &effir ruil'

W$ SM PSTffi*1ff;$TE EffiALITfiTE&

,,Oamenii mdre{i sunt varianta
imbunitatita a unor oameni
mdrun{i; destinele mare[e sunt
amplificarea unor destine normale."

Wilfred A. Peterson

Consider ca fiecare frinld. umand a fost creata purtAnd 13

in sine sd.mAnla mare{iei. ln fiecare dintre noi se gaseqte r

un izvor adAnc de poten{ial inimaginabil. Bob Richards, ==-
F-
atlet olimpic, s-a exprimat astfel: ,,Fiecare persoand, este
geniald." Zig Ziglar avea o expresie favoritd care se CJ

inscrie in aceleaqi coordonate: ,,Oamenii sunt concepu{i
pentru tmpliniri, crea{i pentru succes qi tnzestra{i cu

semirt{ele md,re{iei." Deqi eu insumi cred cu putere in

aceste simldminte, imi dau seama cd nu toate fiintele
umane iqi ating potenlialul. intr-adevdq foarte pu{ini
pot muri gAndindu-se liniqtili la faptul cd au ficut totul,

ca au fost peste tot.

Toata viafa, acestea au fost ideile care mi-au ghidat

cugetarea qi discursurile. Cum pot ajunge tot ceea ce
pot fi? Cum ii pot ajuta pe allii sa iqi atingd potenlialul?
Una dintre tragediile vielii este aceea ca majoritatea ne
multumim s5. ne descurc6m cum putem, in loc sd ne do-
rim succesul. Am capatat o mentalitate care ne indeam-

nd sd ne intrelinem,'care minimizeazd durerea, dar nu
he sprijina sd atingem excelenla. Privim la cei care reu-

qesc qi ii numim norocoqi sau binecuvAntali. Ne dorim

sd frm asemenea lor qi incercd'm adesea sa le imitd.m com-
portamentul gi sd invdlam din modul in care iqi conduc

via!a.

Cu toate acestea, este mai deg::aba simplu, intr-un

astfel de demers, sa ne concentrdm pe lucrurile greqite,

si incercdm sd copiem acliunile, deprinderile qi obi-

ceiurile oamenilor de succes in loc sa pdtrundem in inima
qi procesele interioare ale unei astfel de existenle.

Majoritatea dintre noi vor sd iqi indeplineasca meni-

rea qi sd atingd excelen{a. De-a lungul timpului, ne dam

seama cd nu conteazd decAt ceea ce este in interiorul
nostru. incepe* s5. scoatem apa din izvoarele sufletului
nostru qi ajungem sd in{elegem faptul cd viitorul nostru
este maleabil, cd poate fi plamadit. Ne putem stabili un
nivel in viala. inlelegerea acestui lucru ne determind

14 sa ne sporim aqteptS.rile qi, in consecin{d, sd evoludm gi sd piard6. In cazul in care ne dorim sa ajungerp la un alt 15
si avem parte de o via!5 bogatd. nivel, egalitarismul, cdruia sanclionarea reahzErilor qi
E- . r
Din nefericire, allii reaclioneaza diferit fald de per- recompensarea indoienlei qi a lenei i .u pu. nesemnifi-
J4 soanele de succes. Inima le colcaie de invidie, bucu- -
cative, trebuie eliriiinat din conqtientul nostru. -
.= =Eol2u rAndu-se nebuneqtq de eqecul altora qi criticAnd orice
intr-adevar, dispunem de un potenlial incredibil, dar =
o reuqiti care intrece.regulile qi limitele. Acest tip de
r meschindrie sufletehscd este pamAntul fertil in care vom obline reuqite numai in momentul in care ne forlAm (J
r limitele qi inlelegem cd reuqitele nu le vom avea doar
poate rodi sindromul dorin{ei de impunere a uniformi- pentru cd. suntem persoane de treab6. Trebuie sa facem
(GqUJ
t6lii, care dd apd la moard gurii lumii. George Gildea anumite lucruri, sd credem anumite lucruri qi s6 gdndim
ar,
examinAnd acest fenomen al naturii umane qi impactul intr-o manierd nou5. Aceastd carte vorbeqte despre cum
po{i deveni un adevdrat performer in aceastd viald. Este
sdu asupra'mersului comunitd{ii qi naliunilor, da un scrisa pentru acea persoana care iqi doreqte s6 sondeze
adAncurile propriei fiin{e qi s6 evolueze. pentru acea
exemplu din opera lui Edward Banfield, The Moral Basis persoand care nu se mullumeqte sd treaca doar prin

of a Bachward Society. viald. Pentru acea persoand care este satula de mediocri-
tate qi wea sd atingd excelen{a.
,,intr-un ordgel din Italia unde studia
incercAnd sd inleleagd sursa sirdciei, se BIBTIOGRAFIE
presupunea cd fiecare patron igi ingela lGeorge Gilder, Wealth and Poverty,lCS, j 993, p. j 10
angajalii, fiecare preot bdga mAna in cutia
.milei, fiecare politician era corupt. Un profesor
qi-a argumentat lenea confesAndu-se cd unicul
beneficiu al educaliei era sd ii exploatezi qi mai
eficient pe sdraci. Orice semn de prosperitate
era considerat dovadd de infrac{iune sau

r, ingeldtorie. Nu mai trebuie men[ionat cd intr-
I un asemenea orag nu se remarcau astfel de

semne."i

Filosofia fundamentald a unor astfel de oameni este

aceea cd, in ciuda eforturilor qi a iniliativelor de orice
fel, suntern croili sd fim identici qi sA oblinem aceleaqi
Iircruri in viatd. Orice aitceva este dovadd de trddare
sau pur qi simplu o nedreptate.

Eu unul consider ca viala nici nu este qi nici nu poate

fi aitfel. Lucruri precum inlelepciunea, munca suslinuta

qi voinla de a continua chiar au un cuvAnt de spus. Viala
nu este un joc in care dacd unul cAqtigd celalalt trebuie

GAPITOLUI 1

$ru #ewY&ffiffi& *&ffie*YKffi&$s-*i&

in interior 9i in exterior

,,Noua frontiera a anilor '90 este cea
interioar5.."

Peggy Noonan, autoarea discursurilor presedintelui Bush

:it t.f:.x

ir::ar,, \'i';

... r*S. Conceptul de caracter este adesea adus in disculie, 19
dar niciodata pus in practica. Nu te costa nimic sa
,.$r*aaq,,t{,-,,,.t:. vorbeqti, dar faptele sunt cele care conteaza. in acest occ
' sens, caracterul pare s5' fie cuvAntul care a chzut in EUxuts
' ,.t..":,'; \.\Yr:)&'l uitare pentru generalia noastra. Sinceri sd fim, nu are
z,
' '" prea multe qanse sa cAqtige popularitate {inand cont ca
.\........j:...:.: 6"
\. tretruie sA concureze cu asLfel de cuvinte puternice, precum
IG
vizlualiza.re, succes, stima de sine qi independenla.
qE
Cu toate acestea, caracterul adevarat nici nu se dA in F

vAnt dupa popuiaritate. in asta constd puterea sa. =z

Caracterul inseamnd a proceda corect, nu a face ceea ce
este convenabil sau bine primit. Caracterul se refera ia

a construi o lume interioarA care se menline stabilA qi
sigurd, in ciuda motivelor exterioare de ingrijorare sau
a placerilor.

Caracterul face diferen{a intre matur qi necopt, intre
campion qi concurent mediocru, intre adevdralii lideri
gi turmele de aspiranti. Caracterul nu se mhsoarA in
voturi, cifre de vdnzari, fani sau conturi bancare. Este
qi cel mai dorit, dar gi cel mai pulin apreciat material

de constructie al societA{ii noastre. Caracterul permite

unei naliuni sd se dezvolte din punct de vedere economic,
protejAndu-i cetAlenii impotriva dezintegrArii sociale.

Lipsa de caracter produsa de valorile, stilul de vialA Ei
ritmul vielii moderne poate f,r redusa numai daca indivizii
vor incepe sd scruteze in interiorul fiin{ei lor:, gi nu in

exterior. Numai daca incepem sa ne dam seama de faptul

cA adevArata implinire qi sensul autentic al semnifi-
caliei provine nu din aprecierile celorlalti, din a te bu-
cura necugetat de viala sau din sporirea averii tale.

in *o-"rtul in care vAnarea placerii equeazA qi

miturile materialismului se dau pe fa!A, natura esen{iala

a caracteruiui se men{ine qi continua sa se tina de pro-
misiuni.

Acoperirea qi profunzimea cuvAntului caracter sunt

dificil de pus in cuvinte simple. Majoritatea oamenilor

20 inteleg qi simt oarecum care este sensul cuvAntului. Cu Ultima defini{ie am trait-o in mod dureros pe propria 21
E
toate aceshea, a descoperi o definilie clard care sd cu- piele. Vizitam Muzeul Ripley Belieue It or not din San C'

'AJ==' prinda puterea qi aria de acoperire a conceptului este o Francisco. UrmAnd drumul care conducea prin acel qE
misiune aproape imposibilA. labirint de lucruri bizare, remarcabile qi ciudate, am dat
peste niqte chioqcuri in care se aflau o oglinda gi o des- xUF
cE=I Iatd in continuare cAteva incercari de a da o definilie criere a faptului cd unii oameni au darul de a-qi strAmba
u= termenului. Nici una dintre ele nu este mul{umitoare fe{ele in moduri neobiqnuite. =
(=: -6-
pe cont propriu, dar, luate impreund, acestea se apropie ,,IJnul din 10.000 poate sa iqi atinga nasul cu limba -
r de sensul cuvAntului caracter: ICE
UJ incearcd qi tu!" md indemna notila de sub prima oglinda.
rF ErE
(rEJ ,,Reputalia unui indiaid este felul in csre il Am equat lamentabil qi m-am uitat la urrndtorul chioqc,
U' -=
considerd oamenii. Caracterul sdu este modul tn care unde md aqtepta o provocare Ia fel de ridicola.
O jumdtate de ora mai tArziu, dupd ce imi terminasem I
'il uede Dumnezeu."
plimbarea printre exponate, am ajuns intr-o camera cu I
]oseph Addison multe ferestre pe un perete qi o zon6 panoramaticd pe l
cel5lalt. Spre incAntarea qi necazul meu, mi-am dat
,,Corrglomerntul de trdsdturi pi caracteristici care seama cd aceste ferestre erau chiar spatele oglinzilor pe
formeazd nntura oizibild s unei persoane." care le intAlnisem mai devreme. ln fiecare dintre ele se
Diclionarul Webster ldlea imaginea unui individ care se dadea in spectacol,
spre bucuria publicului adunat pe partea cealalta.
,,Carqcterul este suma deprinderilor practicate pe
termen lung." Noi oamenii facern lucruri ciudate atunci cAnd con-
Plutarh
siderdm ca nu ne vede nimeni!
,,Capacitaten de a expune fdrd teamd papagalul
Cu toate acestea, pe plan moral, adevaratul nostru
faniliei in pia[a orasului."
caracter se vadeqte atunci cAnd consideram ca nu ne vede
Autor necunoscut nimeni. Ceea ce este pe dinauntru iese la lumina. Aceasta

,,Profunzimea gi puterea carecterului uman sunt comparalie intre interior qi exterioq faptul cd fiinla noas-
definite de resursele sale morale. Osmenii tgi trddeazd
firea reald numai ntunci chnd sunt scopi din mediul tra interioara afecleazA modul in care procedam, sunt
lor obignuit, pentru cd atunci trebuie sd se bazeze pe probabil cele mai adecvate maniere de a construi un
resursele proprii."l
cadru conceptual pentru cuvAntul caracter.
Leo Trotsky
p&&&ffi$d$ffi& *"s$ & s8 $$ & Fesx
,,Modul tn care te compor[i cAnd nu te aede
nimeni." De obicei, cAnd se intAlnesc doi necunosculi, conver-
salia are un mers standard. Prima intrebare in astfel de
D.L.Moody circumstanle tinde sd fie: ,,Cum te numeqti?" Odata ce
s-au fdcut prezentarile, al doilea nivel inevitabil al con-
struirii rela{iei va stabili cu ce se ocupd. cealalta persoand..
La urma urmei, cu ce te ocupi este echiualent cu cine eEti.

22 Suntem mAndri de realiz6rile de la locul de muncd, ...sd gdsesc mobild in decorul studioului, linipte 23
intr-o discotecd, dragoste tntr-un club de striptease?
in mS,sura in care cei mai multi dintre noi ne extragem 0c
Sd citesc adeadrul pe un ploftrpter ta, sd il add
z=- identitatea qi stima de sine din ceea ce facem. Problemele trecknd pe un ecran, sd tl descopdr pe ritmurile Eu
AJ care inso{esc aceastd filosofie de viald devin din ce in ce muzicii din mall-uri7 Sd iI add in culori lipdtoare la
gtiri, sd iI aud tn sunete reale pe autostradd? Nu in gFx
= mai evidente. A face ia locul 1ui a fi. Devenim indivizi ukntul care a ddrAmat mun[ii pi n dezrdddcinat
o!CE stkncile, nu in cutremurul care a urmat pi nici tn -
=u mai degraba mAnali din urmd de cineva qi nu de vocalie. ukntul care s-a stfrrnit dupd cutremur. Ci intr-o
o= aoce mdruntd. Ntt tn scrhgnetul csuciucurilor, nici 6^
u Evaluarea noastri asupra modului in care ne merge in in cel aI frknelor; nici in urletele motoarelor de
arsioone gi nici in guieratul sirenelor. Nu in IE
vialA este dominatA de aceastd mentalitate legata de ocu- plhngerea tromboanelor, ritmul sacadat al tobelor sau
rCE
u palie. Prin urmare, in momentul in care retragerea, p€D- fu cAntul aocilor de background. Nu, doar in acen =2
u
u(GJ "spieosntaerenaois,anue*pqiei rmdeami r[iude-ntciotantceeadieqriefaiesraeunquonmldamju,l dau aoce mdruntd - numai de-am putea-o auzi."2
mu-
U) , George Bernard Shaw adAncegte ideea, cu mare

rim sau pur qi simplu ne lasam prada dezamagirii. Che- limpezime:

marea caracterului ne-ar fi determinat sd schimbam

modul in care ne percepem identitatea.

Caracterul se referd la a fi... iar a face este doar ogiin-

direa miezului nostru interior. tntr-adevAr, bucuria reala

a ocupatiei pe care ne-am ales-o este rezultatul lui a face
ceva, dat fiind ceea ce suntem. Cine sunt trebuie sa

dicteze ceea ce fac, gi nu invers. Cu alte cuvinte, suntem

fiin[e Lrmane qi nt: fapte umanel ,,Oamenii cuminli se adapteazd mediului. Cei
in momentul in care lumea mea exterioard md condu- tndrdzneli adapteazd mediul pe mdsura lor; prin

ce intr-o misurd mai mare decAt visurile pe care le urn1are, progresul ntr se bezeszd decht pe eforturile

pAstrez in inim6, nu mai detin controlul. Circumstanlele acestora din urmd."3

devin sfatuitori plini de putere, iar potenlialul de a deve- ltr *o-entul in care am descoperit qi am meditat
asupra acestui citat, m-a inspirat profund. in mod em-
ni un individ care schimba lumea este modificat de piric, to{i intelegem faptul cA estb foarte simplu, in

aceasla lume. aceastd lume mdturata de tot felul de presiuni, sa te laqi

Malcolm Muggeridge pune accentui pe aceastA pro- purtat de val, sA marqdluieqti in ritm cu majoritatea.
Ne descoperim conformAndu-ne in mod inevitabil cu
blema qi incearca sa formuleze un rdspuns in memoriiie
valorile, opiniile qi aqteptArile celor care ne inconjoara.
sale: Cred cd la acest fenomen de presiune din partea seme-

gi,,in aceastd mare n Sargaselor de inchipuire , nilor se referea Pavel in Noul Testament, atunci cAnd
scria: ,Nu te ld,sa aplatizat de aceastd. lume, ci lasd,-te
ingeldtorie, ctrm pot spera eu satt oricine sltcineao sd transformat de innoirea min{ii tale."a Personalitatea,

putem inotn nestingherifi? Cu ce sd uedent, dtlcd nu

cu ochii? Cum pot scdpa de propriile mdgti, curn tni

pot gterge fardurile, cum pot ridica scutul olelit,
inchide luminile studioului, amuli sunetele efectelor

specinle pi inchide camerele?...

24 caracterul, scopuriie qi aspiratiile noastre trebuie sa fie 25

alimentate mai degraba din interior qi nu din exterior. ,,Agn ctun ghndaste omtLl in ininta sa, nga 1i este IE

2E" A trdi din interior spre exterioq la asta se refera ca- ncestn-"5 rG,

L= racterul. Prin construirea unei superstructuri interioa- Existenta exterioard a,r tr:ebui sa fie o reflectare a Ftu<
= ceea ce suntem pe dinauntru. Din nefericir'e, in aceste 2
re putem aduce putere qi siguranta in vielile noastre vrenluri, accentul este plasat pe persoana publica, pe a-
c) slujba, pe realizari, pe imagine qi pe ceea ce delinem.
d exterioare.'Deodata, respectul gi entuziasmul pentru Fnrmuselea esbe judecata din punctul de vedere ai pro- o!E
por:fiilor frzice, succesul din perspectiva modelului de au
a= viala nu se mai bazeazd. pe ef'emerul lui a face, fie el rnasind, iar viala, ln general, din punctul de rredere al
o= F
u ocupalie sau activita{i recreative, ci pe siguran{a pe care averii unei persoane. Aceste arnbitii mdruntel ne invaluie
uJ ;
Fu o oblinem qtiind cine suntem cu adevarAt pe dinAuntru. scopul. Caracterui ne-ar ajuta sa reuqim in ceea ce

CE Aceasta cunoaqtere se rasfrAnge direct, prin rarnificalii, conteaz5. qi ar atrage dupa sine podoabele vietii. Carac-
asupra a ceea ce facem, a modului in care procedam qi a terul ne-ar sili sa ne dezvoltdm lumea interioara de-
Cu6J oarece, in ceie din urm6, s-ar reflecta in exterior. Trebuie
sd ne concentram pe intrebAri fundamentale mai pro-
motivelor pentru care optam pentru anumite ac{iuni. funde, precurn sensul, scopul qi spiritualitatea. Succesul
qi implinirile trebuie sd izvorascd din interior qi sa se
Adici: Exist, prin urmare asta fac, qi nu As/rz fd,c, pri,n reverse in exterior. tntr-adevar, una dintre marile tra-
gedii din sAnul bisericii creqtine este eroarea pe care o
tirrnare exist. fac multe denominadii, care se axeaza pe a schimba
individui din exterior spre interior. Biblia vorbeqte des-
Acest tip de analiza interioara este extrem de dificil, pre a lucra asupra inimii, aslrpra atitudinilor interioare,
asupra fiintei esen{iale a individului, permilAnd acestor
intrucAt ne determini sd ne confruntdm cu prima dintre
schimbari se apara 1a suprafald.
intrebarile fundamentale:,,Cine sunt? " I)escoperim brrusc Dczvoltarea interioard se va coreia intotdeauna cu

cd am folosit paradigrna ocupaliei pentru a ne deturna dezvoltarea exterioarir. Ceea ce eqti, om de afaceri, parinte
sau lider, reflecti ceea ce se af la pe din"iuntnr, cu rnult
aten{ia de la scopul propriei noastre existenle. Adesea,
inainte de a se manifesta in exterior. ln cazul ipocri[ilor,
nu vrem sa inaintam in astfel de demersuri, de teama a
iumea interioara qi cea exlerioara nu cornunicA deloc.
ceea ce arn putea descoperi. Am devenit atAt de condi- Mul{i construiesc o existen[a falsa, dezvoltdnd ener-

{ionali de doctrinele externalismului incAt incepem sd gic o imagine pubiicA, dar nereuqind sa dea atenlia
cuvenitA inimii. Cred cA suntem alc5tuiti din trei parli:
ne indoim cd avem ceva pe dinauntru. Pentru cei care inim5., minte gi trup. Prin intermediul trupului comuni-
cam cu lumea trztcit; rrintea ne ajuta sa patrundern in
au indrazneala de a incepe o astfel de cAlatorie inberioara,

vestea bunA ar fi ca lumea de dinauntru este mr.rlt mai

bogata qi mai profunda decAt orice ne-am putea irnagina.

Am fost, aqa cum spune Zig Ziglar, ,,tnzestrali crt semirt-

{ele mdre{iei."

O astfel de trdire nu se inal{[ pe speran{a cf, o fi ceva

qi pe dinAuntru, ci pe bucuria qi pe semnifica{ia care

decurg din a descoperi cine suntem cu adevirat. Con-

struirea caracterul.ui va determina tAria vielii interioare

qi ne va permite sd ne bucurdm la mzr,xim de existenla

exterioara. Ceea ce facern este revS.rsarea a ceea ce srln-

tem qi, atAta timp cAt sinele nostru interior se dezr,.oltir

qi devine concentrat, viala noastrd exterioar.d. se ingri.jegte

de sine-

26 cea intelectuald; iar inima in dimensiunile interne pe putea duce la bun sfArqit aceastd sarcinS. Speranla mea 27
este cd pe mdsurd ce vom explora calitaqile specifice
care le reprezintd caracterul qi spiritualitatea. Cei mai caracterului, cititorul va incerca sa se identifice cu pro- IE
blema, va decide care este solulia qi va apela 1a unica
J==4 ' mulli dintre noi investesc cea mai mare cantitate de putere ce poate schimba cu adevdrat persoana ce o avem uEE
energie in minte gi trup. Dar, a neglija inima pentru a Fxu
dcE=t ascunsd in inimd. =
=u acorda atenlie celorlalte domenii este o decizie necuge-
tat'a. Aceastd carte a fost scrisd pentru persoana care iqi 6^
doreqte sa profite de aceasta viala pentru a reuqi qi
(=t Expresia lui Pascal, ,,Sunt rari cd.rturarii pioqi"6, se pentru a evolua. Aceste persoane nu se mullumesc cu a EE
u referd cel mai probabil la acest aspect. Cred cd voia sd
q trni de pe o zi pe alta, ci au un sentiment al destinului, Cua'
spund cd orice individ care devine maestru intr-una congtientizeazd interior f'aptul c5, in ciuda durerii aces-
rF tei lumi, au fost menite a fi parte integranta a soluliei. F

Persoana care qtie c6 existd ceva de facut qi cf, a agtepta ==

cc sfArqitul de saptamAnA sau pensionarea, fara a exploata
vCut' dintre dimensiunile vie[ii nu acorda timp qi nici nu medi-
teaz6, asupra celorlalte. Herbert Butterfield se gAndea resursele interioare ale inimii, este dovada celei mai

la acelaqi adevar atunci cdnd a aqternut pe hArtie aceste inalte forme de egoism.
Cred ca dacd ne stabilim scopul de a face ceea ce
cuvinte:
trebuie pentru a ne insuqi aceste secrete ale Perfor-
| ,,4til tn istorie, ckt pi tn aiald se inthlnegte un l merilor, ne vom transforma qi vielile interioare, qi pe

fenomen chtugi de pulin rar, acela de a da peste cele exterioare.

' oameni mai degrabd negcolili, care par sd fi atins Mai intAi insd. trebuie sA definim termenii. ln cazul
' profunzimi spirituale... in timp ce existd
, nenumdrali oameni cu educalie aleasd care par sd tgi in care definiliile conceptului de Performer difera, atunci
aforleze minlile pentru a fi considerali isteli gi qi aqteptdrile se pot dovedi o dezamagire. Performerul

ftnsca haul ce se cnscd in interiorul lor."7 nu poate fi definit doar din punct de vedere pozilional

pe dPinrdin.uunrtrmu,arcue,ea"uc.erus.u"rn"tre"tmr"cu;"a;d"e.;vdu.rat"."A".cecaestsduncatermte sau financiar. Performerul nu este persoana extrem de
bogata, dar cu familie destrdmatS, sau liderul respectat,
vorbeqte despre explorarea acestei lumi interioare qi
prins intr-o inchisoare a obiceiurilor personale, compul-
despre a invala s5. ne educdm qi sd ne schimbdm sinele
interior pentru a avea parte de o existen{a plina de succes sive, auto-disLructive.
autentic. Vom descoperi cd, in incercarea de a ne struc-
tura lumea interioara pentru a dezvolta calitdli de carac- Termenul este utilizat hoiistic qi acopera nu nurnai
ter aflate pe cale de disparilie, vom avea irevoie adesea lumea noastrd financiara qi profesionala, dar qi pe cea

de ajutor, nu numai din partea prietenilor, ci qi din partea relalionala, sociald, mentald, frzica qi spirituala. Perfor-
lui Dumnezeu. Se pare cd, de fapt, caracterul nu poate fi merul nu este doar o persoand de succes, ci autentic in
generat intru totul de individ. dvem nevoie de o perspec- spirit qi cu caracter solid. Desigur, toate acestea se, intre-
patrund qi legatura dintre ele este indestructibila.
tiva qi de o putere care ne depdqesc, care sunt mai presus
Majoritatea capitolelor care trrneazd traileazd trds6-
de noi. Avem capacitatea de a recunoaqte necesitatea de turi de caracter care trebuie alimentate qi educate. Acest

a ne schimba, dar ne lipseqte puterea necesard. pentru a

28 aspect este vital pentru a ne atinge scopul de care legdm

ts' succesul in via!6. AbilitAlile tehnicile qi practicile sunt

4J=, secundare. Exist6 o abundenlE de astfel de c6r!i pe pia!6. GAPITOIUI 2
Cu toate acestea, scopul nostru este de a pdtrunde in
(G=) inima problemei qi, prin urmare, in inima r6spunsului... ffi xweffix&ruffiYe Yffiese ffiffi &ffiffiffi$
Responsabilitatea
I-U pentru ca acesta este punctul de pornire intr-o astfel de
C=' cdldtorie. ,,Ca fiin{e umane suntem inzestra{i
Jg cu libertatea de a alege gi nu ne
UJ putem descotorosi de
u responsabilitate aruncand-o pe
(UcJc BIBTIOGRAFIE umerii lui Dumnezeu sau ai naturii.
.6 Trebuie sd o suslinem pe propriii
Llmeri. De noi depinde."
1 Leo Trotsky , Diary in Exile,l 959, Entry for 5 April, 1 935.
Arnold J. Toynbee
2. Malcolm Muggeridge, Chronicles of Wasted Time l/oL /, London, Fontana,

1972, p. 19.

3. George Bernard Shaw, Maxims for Revolutionisls, Man and Superman,

'1903.

4. NoulTestament, Romani 12:2, NlV, New York lnternational Bible Society, .

1 978.

5. VechiulTestament, Proverbe 23:7, KJ( Thomas Nelson Publishers, 1982.
6. Blaise Pascal, Pensees, Penguin Group, 1995.
7. Herbert ButtertieH, Christianity and History, New York, Charles Scribner's

Sons,1949, p.115.

Cultura noastrd a devenit una a refuzului de a ne 31
asuma responsabilitatea qi a complacerii in plAnsul de
mila. Totul este vina altuia, iar pretextele gi scuzele sunt r
morfina vremurilor noastre. Domeniul juridic a pros-
perat pe aceasti minciund. cdreia i-am dat crezare, dupd. F

cum dovedeqte societatea noastrd. procesomana. Plalirn J
pentru asta nu numai prin ratele poli{elor de asigurare,
E;
dar qi cu sufletele. invdlatura ,,Nu e vina mea" a devenit
o
din ce in ce mai populard, mai ales ln ultimele patru
eA=
decenii. A fost suslinuta de dorinta de a crede, alimentata
UUG)
de psihologia freudiana, iar acum i se da o alura inocenta
prin argumentele provenind din genetici, care sunt fur-
nizate pentru fiecare comportament uman sau abatere

comportamentala. Prin urmare, pentru a rdmAne in
aceeaqi notd, nu ar trebui sa ne asumdm nici meritele
pentru victoriile oblinute sau pentru scopurile atinse.

Mentalitatea de a arunca vina, daca se dovedeqte
corectd, ar susline cd nimic, nici pozitiq nici negativ,
nu ne poate fr pus in cArcd. Acest tip de fatalism nu sta

in picioare in cazul multora dintre noi, astfel incAt

indulcim realitatea cruda de a ajunge la concluzialoglca
qi adoptam o filosofie de viala ira{ionald... o filosofie

care afirmA ca noi suntem ca.uza succeselor proprii, iar
allii sunt motivele egecurilor noastre. ZigZiglar a subli-
niat ca am auzit desigur de succesul oblinut prin forle
proprii, dar nu qi de eqecul ob{inut prin aceleaqi metode.

Performerii lupta impotriva acestei tendinte umane
cu fiecare fibra a frin{ei lor. iqi asumi responsabilitatea
pentru destinele lor. Sunt umili cAnd ob{in victorii qi
mediteaza cAnd sunt infrAnti. Winston Churchill a afir-
mat odatd: ,,Responsabilitatea este pre{ul md,re(iei." Cu
cAt acceptim mai repede faptul ca principalul vinovat
pentru necazurile noastre suntem noi inqine, cu atdt

mai repede vom incepe sa luam dgcizii care ne vor schim-

ba existenla.

Cineva a afirmat odata: ,,Dacd ar fi sd, ti dd.m un qut

persoanei care este responsabila pentru majoritatea

32 problemelor cu c(ve ne confruntd,m, nu am mai putea sd ce pdrerea aaeau despre noua companie publicitnrd a ,33

stdm pe scclun timp de o lund." ' companiei.

tr- Timpul nu este un cerc indestructibil in care istoria * Minunqtd, cea mai bund de pe piald, nu rdspuns its u
se repeti qi in care individul nu are nici un fel de influ- <F
=J4 acegtin. i,aC. '
J
=G enla sau control. Timpul este liniar: are un inceput qi - Ce pdrere aaeli despre etichetd qi despre ambalnj? ,itU
cI) un sfArqit qi se indreapta intr-o anumita direclie. Trebuie * Minunate, cele mai bune de pe piald, au rdspuns o
=u
=o sd inlelegem c5. a ne trAi viala nu inseamna a {i prinqi acegtia. -U'
r intr-un vArtej cosmic, lipsit de sens, in care evenimentele
- Ce pdrere aueli despre echipa de ufrnzdri? 6

Ei erau echipa. Trebuia sd recunoascd faptul cd erau CE
buni.
uFU qi ejrcpmstan{ele cu care ne confruntdm in fiecare zi ne
u(CJE controleazd viitorul qi ne determina sd fim ceea ce sun- - Bine, a spus atunci directorul, prin urmare aaem
U) tem. Nu! Viala este mai degraba asemenea unui rAu. Ne
cea mai bund etichetd, cel mai frumos ambnlaj, cel
putem lisa in voia apei pentru a vedea unde ne vor purta mai bun spot publicitar, cea rnai bund echipd de
ufrnzdri. Spunefi-mi, in nceste condilii, de ce ne
curenlii, dar avem destul control pentru a vAsli inspre afldm pe locul 17.
Cineua rupse in cele din urmd tdceren:
unul dintre maluri sau in amonte. A fr responsabili in-
- CAinii dgtia amdrhli sunt ainoaafi. Nu uor sd
seamnd a ne da seama de faptul ca alegerile noastre au
mdnLnce mhncarea pe care o uindem noi."2
o semnificalie - ceea ce facem afecheazd ceea ce suntem

qi unde vom ajunge. Pe scurt, viitorul nostru este flexibil.

Conqtientizarea rolului pe care il jucam in propria

viald este esenliali in cazul in care dorim sd ne rupem

de mentalitatea de victim[.

John Maxwell povestegte in cartea sa, Dezuoltd,Iiderul Altii pot incerca sA ne frAneze qi chiar sa punA blocaje
in calea potenlialului nostru, dar sgntem singurii care
din tinel, unele cercetari realizate pe condamnali: putem opri maqina sau schimba direclia. Performerii
preiau controlul destinelor proprii. Refuza sa accepte
,,Un psiholog a intrebat mai mul[i condamnali: De faptul ca moqtenirea, cultura, averea neld, infaliqarea,
ce sunte[i aici? Degi preuizibile, rdspunsurile au fost
foarte edificatosre. Multe dintre ele sunsu cam a1a: educalia sau lipsa acesteia le controleaza vietile. Numai
Mi s-a tntins o cursd. Au aruncat toatd uina asupra
mea. M-au confundat. voinla, hotdrArea qi determinarea sunt importarrbe.

Psihologul se tntreba dacd mai era areun loc unde sd PATffiij f,KilrPYi3 ftfi i.& ca*SUtA
1
gdsepti ath[ia oameni neainounli lnolaltd, agn ca ln
Exista, desigur, unele exceplii de la aceasta lege a
inchisoare." responsabilitalii. Sunt patru:

Probabil cA relatarea cea mai exactd despre principiul Frrma *FCeptia - *nBiirri rrttic
responsabilitatii am regasit-o tot Ia John Maxwell:
Viala copiilor unici nu este uqoard. Absenla rivdlitalii
,,Directorul de uknzdri el tmei companii cnre intre frali in anii de formare a personalitalii poate per-
producea mfrncare pentru c6.ini gi-a intrebat agenlii mite apari{ia mAndriei qi egoismului. Necesitatea de a

oferi qi de a impdrli cu ailii este o leclie pe care copilul lqi dau seama de ceea ce se intAmpla in jurul lor, parinlii 35
se rdzgAndesc qi schimbd toate regulile pentru fralii qi
tr- unic o invala deficient. De aceea, in momentul in care surorile mai mici. Nu exista deloc dreptate pe lume! r

2 trebuie sa intre in tumultul vielii din afara cdminului, Ceea ce vreau sd spun este cf, procesul de creqtere F

E4 este pu{in pregdtit pentru ceea ce urmeazd. qi nu poate, poate fi folosit fie ca pretext pentru eqec, fie ca motiv E
pentru succes. Este posibil sa nu fi crescut in cea mai
oE din pricina procesului de creqtere, sd aiba parte de succes J
-J real in viala. minunatd familie din lume, asemenea multor altora din-
tre noi, dar trebuie sa invaldm sa ne eliberam de ea. E
g o
Trebuie sd ne maturizam. SA ne asumd.m responsabili-
c=t & q$we*i& *x*$ptA* * ffisxillel& r=ct
r tatea. Abia atunci vom intra pe drumul care conduce
ue7
spre semnificatia reald.
CE

uFu i///'"" A1 doilea copil trebuie sa facd fath unui set diferit de
probleme. Parintii il laudd pe primul ndscut qi il rasfald
CCqE;J]
6

pe ultimul, uitAnd de mezin. ,,Acesta este Tom, primul

1 nostru copil qi draga noastrd Sally, ultimul nostru copil,
i iar acesta este... Imi pare rdu, am uitat cum te nu-
iI
meqti..." Complexul de inferioritate,care_se naqte astfel

garanteaza lipsa reuqitelor in viala cefui de-ai doilea

copil al familiei.

A trs$m *K$*Wt!* * &3!t*max{ **p[$ A fi responsabil este

Cel mai mic copil al familiei are parte de multe dintre echivalent cu a in{elege faptul
problemele copilului unic, dar qi de presiunile suplimen- cd alegerile noastre poartd cu
tare venite din partea parinlilor satui de acest rol, a
fratilor qi surorilor cirora nu le este deloc pe plac faptul sine o semnifica{ie - ceea ce
ca din acest motiv se renunla la regulile, reglementdrile
qi orele de culcare care trebuiau respectate inainte in facem afecteazd ceea ce
familie. Astfel, ultiynul copil nu va capata abilitatea de
a avea trdsdturi puternice de caracter in zone care sunt suntem qi destina{ia spre care
vitale pentru succesul qi semnifica{ia viitoare. ne indreptam. Pe scurt,

viitorul nostru este maleabil.

& g**{r;x *xsspt** * Fg'$flic*! {}&smut BIBTIOGRAFIE

ln cazul in care ii compdtimeali pe primii, nici nu se 1. John Maxwell, Dezvoltd liderul din tine, Ed. Amaltea, p. 180
comparS. cu problemele cu care se confruntd primul 2. lbid, p. 182
niscut. Nu numai cd se nasc in perioada in care parinlii

nu au deloc experienla, dar sunt qi cei mai dezavantajali
din punct de vedere financiar. De aceea, sunt mai deg::aba

un subiect pe-care se fac experienle qi au de suportat
eqec dupa eqec. CAnd, in cele din urmd, primii nasculi

GAPITOLUI 3

ffi ffi ru*ra$x*& w$KY8$-ffi ffi ${ffi &$Tffi #
Scopul dominant sau pasiunea dominanti

,,Vei deveni la fel de nevrednic
precum dorin{a ce te controleazS. sau
la f'el de mdre{ precum aspiralia care
te domin5.."

James Allen

Pentru un Performer viala nu presupune a face foarte 39

multe lucruri, ci a realiza lucrul cel mai important; o :-

direclie atAt de pbtrunzdtoare incAt i s-ar putea spune r<

scop in via!6 qi, in lumina acestui scop, se pot armoniza -

toate celelalte scopuri. Acest scop, aceastd pasiune, ii =
c=EI
ofera Performerului sentimentul cd se indreapta lntr-o
U
direclie qi cd are un punct de referinla. Cdutarile, dorin-
=
!ele, invitaliile qi oportunitilile sunt filtrate conqtient 6
sau inconqtient prin perspectiva scopului unic dominant.
A
Trebuie sd ne gAndim la Performeri din perspectivd
U)
istorica pentru a putea inlelege ca toli aveau un scop
=-
unic care le ierarhiza mintea. Alte provocari sau reuqite
o=cr
mai mici pe care le-au oblinut la inceputuri erau consi-
c4
derate a fi pregatirea pentru misiunea cea mai impor-
C6J
tantA.

Pe 10 mai 1940, in prima parte a celui de-al doilea
rdzboi mondial, Churchill a devenit prim-minislru. A

descris astfel acest episod:

,,Am congtientizst un proJund sentiment de
u1urare. In cele din urmd aaeatt qutoritatea de a da
instrucliuni pe toatd scenn. Md simleam de parcd
mergeam tn acelagi ritm cu destinul pi de parcd tot
trecutul meu fusese doar pregdtirea pentru acest
moment gi pentru aceastd incercare..."1

in Noul Testament, Pavel vorbeqte despre ,,Acest
lucru pe care tl tndeplinesc."2 Iisus avea o singura mi-

siune: aceea de a muri pentru poporul sau. Inima lui :

Martin Luther King Jr. striga pentru libertatea qi egalita- i

tea oportunitatilor. Apelul lui Gandhi era libertate pen- "
{
tru India. Maica Tereza qi nenumdralii discipoli ai aces-

teia indeplinesc unica 1or misiune, asemenea miilor de i
Performeri din intreaga lume.
-.J
ir, -o*ertul in care, pe plan individual, ne impdcdm
cu acest adevar, mulli dintre noi conqtienLizeazd dureros,

40 aproape imediat, ca am trait vieli fragrnentatei. incercam normale, dar in continua schimbare, ale oamenilor de 41

sd ne miqcam in direclii opuse, in acelagi timp. Plutim rAnd. )t<sl
ExistA anumite caracteristici care pot califica o ambi-
ts- in direclia in care he poart6 curentul, considerAnd cA =
!ie, un scop sau o lintd drept afi singurul lucru- ==oct
4=J oriunde am ajunge, aceea este direclia dorita. uz
' pffsYx traffiffirusx#{daLfr p&*pa4*wg-w& s8llaK
o=e Viala Performerilor este contrard acestui stil de viata 6
qi rnarturia lor iqi gaseqte ecoul in vocea discretd a pro- Mai intAi, este important sd ai in viala un scop care
=zu si depaqeasca dimensiunile propriului sine. Sa ai o cauzd a
o= priei inimi. Undeva in adAncul sufletului nostru qtim care sA treaca dincolo de satisfaclia qi de bundstarea
u personala. O catzd care sd influenleze vielile semenilor 6
ca, daca ne dorim sd atingem marelia, dacd vrem sa F
qFuJ aducem ceva nou pe lume, trebuie sa existe un sentiment qi sd dea sens ac{iunilor noastre. Nu este suficient sa ili
4 plateqti facturile, si cumperi Lear Jet sau sa ili petreci =
Cr ' predominant al directiei. Trebuie sd existe angajament; =o=
U1 via{a jucAnd golf in cele mai vestite staliuni ale lumii'
entuziasm qi efbrt. Trebuie sd existe voinla de a te avAn- trt
Bogalii leneqi iqi primesc recompensele, dar acestea sunt J
ta impotriva majoritdfii, de a lupta impotriva valurilor
nimicuri in comparalie cu cele pe care le oblin Perfor- 4o
de apatie qi mediocritate, sa vAnam cu pasiune motivele
merii. 6CJ
pentru care am fost creali.

Tot intuitiv ne dam seama ca, odata cu descoperirea

sensului vielii noastre, suntem recompensati cu un sen-

timent total de satisfaclie, implinire qi chiar seninatate.

SimlamAntul disperdrii atotcuprinzdtoare, lipsa liniqtii ,,Md aJlu intr-o pozi[ie delicatd' Nimeni nu tmi
poate oferi nimic. Nu existd cean ce tnri doresc gi sd
interioare qi confuzia sunt maladii rare printre Perfor-
nu itni pot oferi. Dnr nu imi doresc lucrurile pe care le
meri.
upoli cumpdra bani. Vreau sd trdiesc aiafa, sd las in
Fimul City Slickers (Ordqenli) ilustreaza acest prin-
urntd, dupd plecnrea men, o lume Ttlin mai bund'"3
cipiu. Fersonajul interpretat de Billy Crystal, ajuns in
Avarul care trdieqte doar pentru sine moare nefericit.
pragul de mijloc al existenlei, incearcd. sa iqi regaseascd
lmi amintesc de un astfel de om care, ajuns la frnalul
bucuria de a trai. Crystal qi prietenii sdi hotirdsc sa
vielii, a decis sa arnageascd vechea zicald ,,Nu po{i lua
mAne niqte vite intr-o incercare de a se regdsi pe sine, nimic cu li ne."

fiind confruntati cu un adevdr simplu, dar p6trunzdtor. $i-a chemat l6nga sine avocatul, medicul qi preotul
qi i-a incredinlat fiecaruia un plic care conlinea 100.000
BatrAnul vdcar este intrebat de catre Crystal: ,,Care este de dolari cash.

sensul vie!ii?", iar acesta ii da replica: ,,IJnul singur".

Iar cAnd Crystal raspunde intrebAnd care ar putea ft acest

singur lucru, ceea ce aude il face sa incremeneascS.:

,,Asta trebuie sd afli."

Performerii au descoperit care este acest lucru pentru

ei qi iqi petrec viala urmAndu-l cu o tenacitate qi disci- ,,l'lu am prieteni, ier aoi, domnii mei, sunte[i
singurii tn csre pot auea incredere," le spuse. ,'V-Qm
plina care pot izvori numai din identificarea propriului incredinlat toqte economiile mele de-o aiald'.. Vreau
sd jura[i solemn cd aeli arunca in mormhnt, pe cind
destin. md aor ingropa, plicul cu bnni pe care l-a[i primit'"

Chemarea definitorie a Performerilor este caracte-

rtzaL| de o intensitate mult mai mare decAt plafurile

42 Cei trei au cdzut de acord sd procedeze intocmai; o sd mai spere. O simpla replic6: ,,Ei bine, vrei sd ili petreci 43
restul vielii vAnzdnd apa indulcita sau vrei sA profili de
lund mai Ldrzfii, batrAnul avar parisi aceastd lume. )<
tzs,- Dupa ce primii bulgdri cdzurd. pe sicriu, urmard qi qansa de a schimba lumea?"... l-a determinat pe Sculley
4J F
cele trei plicuri pe care avocatul, medicul qi preotul, care sd gAndeasca Ia dimensiuni mondiale. $i-a dat seama cd
= stateau solemni pe marginea gropii, le aruncara. Dupa puterea unei misiuni in viald, care ar putea schimba lumea, =
cJEt inmormAntare, cei trei hotarArd sd mearga s6 bea ceva =
u= .qra infinit mai mare decAt toate lucrurile palpabile qi =otrl
c= impreunS. Medicul fu primul care deschise disculia: r
r ,,Domnilor, trebuie sd recunosc. Nu mi-a mers prea bine reputalia pe care aveai posibilitatea sd le plateqti cu bani. =
(qErFuJ in ultimul timp ia cabinet, solia mea a inceput sa bea in aceasta lumind putem inlelege motivul pentru care 44v=)

u, sdn5.tos, iar banii ne lipseau. Am luat 30.000 de dolari filosofia hedonismului equeaza. Via{a egoist6, via{a care o
F
din plic qi am aruncat.numai 70.000." se concentreazh. asupra pldcerilor personale drept scop =z,

Se lasa tdcerea, dupa care vorbi qi avocatul: ,,$i eu primordial va conduce intotdeauna la dezamdgire qi, in =Eo!
trebuie sd imi descarc sufletul. Ultimul an a fost chi-
nuitor pentru mine. Am ajuns dependent de jocurile de cele din urmd, la disperare. coc)
Viala obsedata de sine nu poate conduce c6tre ob!i-
noroc, iar aceastd patima m-a adus in pragul ruinei. Am 6
luat 70.000 de dolari din plic qi am aruncat restul de nerea sentimentului implinirii interioare, senindtAlii sau
a oric6rei semnificatii. Minciuna culturii in care trdim
30.000." este aceea cd o filosofie care pune propria fiintd pe primul

Aqa cum vd puteli imagina, preotul a fost de-a dreptul plan este cheia succesului. Cu toate acestea, chiar qi o
privire fugara Ia ceea ce poate aduce prosperitate qi
qocat de aceste marturisiri. Se ridica in picioare gi le implinire in oricare dintre demersurile pe care le intre-
prindem in aceastd viatd incepe sd ne arate cd egoismul,
vorbi celor doi. ,,Domnilor, nu pot crede ca v-a(i incdlcat concentrarea exclusivd asupra propriei persoane 'este
astfel juramintele. Vreau sd va aduc la cunoqtin{d faptul
calea sigura cdtre eqec.
cd am aruncat in mormAnt plicul care conlinea un cec
O echipa de fotbal trebuie sa funclioneze impreund,
pe care era inscrisd intreaga sumd!" fiecare luptAnd pentru celdlalt. O afacere trebuie sd
acumuleze putere prin intermediul sinergiei. Un bun
Scopul vielii, patima arzdtoare, motivul pentru care
trdim trebuie sd fie un lucru care are o influenld pozitivp lider trebuie sd ii slujeascd pe cei pe care este chemat sa
asupra vielilor celorlalli. ii conduc6. Desigur, Hristos a fost intruchiparea supre-

Cred cd acesta a fost motivul care l-a determinat pe mA a ceea ce inseamna si ii aqezi pe ceilalli pe primul

John Sculley, Chief Executive Officer, pe vremea aceea, loc. Nu numai prin moartea sa, dar qi prin stilul de viald:
propoviduia cd a-L respecta pe Dumnezeu qi a-i iubi pe
la Compania Pepsi, si plece la Apple. Negocierile prin oameni este cheia cdtre implinirea gi realizarea propriei
persoane. in aceastd lumin6, succesul este rdsplata celor
care se incerca atragerea lui la noua companie minune
care il folosesc spre a revdrsa binecuvAntare in via{a
de computere se impotmoleau. Lui Steve Jobs, unul din-
altora. Succesul este maniera lui Dumnezeu de a-i ajuta
tre fondatorii Apple, ii era limpede cA nu ii putea oferi
lui Sculley ceva ce nu avea deja, cu precadere cAnd era pe ceilalti. Omul de afaceri care incearca sa oblind suc-
ces doar pentru sine nu se va putea niciodata compara
vorba de impdrtirea profitului, salariu, plan de pensii

sau oricare dintre avantajele care caraclertzau aceastd.

pozifie. Au batut palma atunci cAnd Jobs mai cd renunlase

44 cu cel care are un scop mai important: acela de a reuqi intfrmpld in fiecnre zi) sunt bogat - pentru cd am 45

sa aibd un impact asupra rrietii sernenilor sai. descoperit in munca mect acel ceua cdruin ii pot ,<t

=4J=- Suntem concepuli astfel incAt putem obline impli- dedica inimn gi sufletul, care md inspird 6i dd sens =
nirea qi bucuria suprem[ folosind propria persoana qi uieIii mclc."a =o=
=
oCE ceea ce delinem spre bineie celor care ne inconjoara. S-a spus pe buna dreptate ca majoritatea mor farA sa tr!
, fi facut auziLEt rnuzica din ei. Probabil pentru cd nu s-au
=u2 S-a spus, pe buna dreptate, ci oricare dintre noi poate zu
E descoperi amdgirea materialismului sau hedonismului amncat cu toata fiin{a in slujba a ceea ce le pldcea sau, 6
o qi mai rdu, pentru cd nu au reuqit deloc sa descopere r
EJq daca va incerca sa le puna in practica. Cei care iqi dedicd
FrEu(J existenla unor scopuri filantropice, sau spre a-i sluji pe care era acest lucru. U)
@ semeni, vor inlelege cd trdiesc viala la cel mai profund F
Dragostea qi destinul merg mAna in mAna. Suntem
qi mai meritoriu nivel. inzestrali inca de la inceput cu scop qi pasiune. ln =
momentul in care o descoperim pe una dintre ele, ii va ccE=t,
?gi pr.g*x t& **$rffi*$ru$K:
urma qi cealalta. J
,,$ansele tale de a obline succesul sunt direct
proporlionale cu niuelul de pldcere pe c0re il oblii *g3ffis##$}ffiffiaY rug$ e$_n$ (cAJt.
din ceea ce faci. Dncd fnci o nnmcd pe care o urdgti, 6
rectmongte imediat acest lucru pi renunld." ,,Refuz sd cred conceptul potriait cdriict omul este o
Michael Kordh
cantitate neglijabild sau un nimic plutind pe rAul
Unul dintre cele mai stralucitoare indicii ale desti- aielii, incapabil sd rdspundd aepniciei csre i sc
nului este dragosteafa\d de ceea ce faci. Adesea, decizia
agterne tn fnld."
de a face o schimbare de cariera qi de a renunla la slujba Dr. Martin Luther King, Jr.
bine pldtitA, dar neplacutd, cu scopul de a opta pentru.
O a treia caracteristicA a scopului care poate schimba
un demers mai riscant care ili face sufletul sd tresaite
direc{ia intregii vieli ar fi aceea ca este mai degraba
deschide calea catre potentialul neexploatat. descoperit Ei nu ales. Intuilia este de mii de ori mai

Isaac Asimov, scriitorul de literaturd science fiction, importantd decAt analiza. Trebuie sd scrutdm adAn-
este un astfel de exemplu. Parasind pozilia sigura de cimile sufletului nostru qi sa descoperim motiml pen-
profesor de colegiu, a devenit unul dintre cei mai apre-
cia{i scriitori contemporani, publicAnd peste 470 de tru care am fost creali. Ce ne entuziasmeazd? Ce ne

volume. infurie? La ce visam? Ce aq face daca aq fi in stare? Daca
aq qti cu siguranla ca nu aq da greq, ce aq incerca sa fac?
Vincent Van Gogh, care a renuntat la preolie pentru Cu ce haruri gi talente am fost daruit, inca din stadiul
a picta, doar pentru ca ii pldcea cu adevdrat, exemplifici
limpede acest lucru intr-una dintre scrisorile sale: de embrion, gi care, daca ar fi clezvoltate la potenlialui

ftl,,Din punctul ntetr de aedere sunt, acJesea,In tie maxim, ar putea influen{a aceastA lume?

bogat precttm Cresus - nu an7 bnni, dar (deEi nu se Scopurile vielii aproape cA par predestinate. in rno-

mentul in care oamenii ajung in situalia in care afirmA:
,,Asta este ceea ce aleg sa fac cu viala mea," au, de

46 asemenea, conqtiinla faptului ca viala lor a fost aleasa BIBTIOGRAFIE 47

tr- in acest scop. DescoperA, drept consecinla, cd nu se 1. Marlin Gilbel. Winston S Churchill, The Second Wortd War Vol. 2,London, ,<
Heinemann, 1949, p. 10. Fz,
J4= indreaptd pe sine spre un scop, ii cd funclioneazd mAnali
2. Noul Testament, Filipeni 3: 1 3, KJV, Thomas Nelson publishers, 1 982. =
= de un sentiment profund al chemarii. 3. Samuel S. Marquis, Henry Ford: An lnterpretation, Boston, Litfle, Brown & Eo=!
ogCE
u= Cuvintele lui Churchill, citate mai devreme, ne dau Co., 1923. q
impresia cd in momentul in care qi-a descoperit sensul
4. Bruce Bernard, Vincent by Himsefi Boston, Little, Brown &Co., 1985, p. 43. a=

=o vielii a devenit conqtient, la cel mai profund nivel, ca 4
q nu el decidea sa procedeze astfel, ci cd decizia fusese deja
luatd. Era predestinat pentru acest lucru. Este posibil 6
rJ
uF -F
AE
ca aceastd revela{ie sh ii fi venit deodata, intr-un mo- ocE=t
ouCJ
ment de tip evrika, qi, in cazul lui, s-a intAmplat tdrztu J

pe parcursul vielii. Pe de alta parte, este posibil sd se fi oA

format ca un sentiment profund cunoscut de la o vArsta c)

frageda. Indiferent de modul in care ajungem sa percepem 6

scopul vielii noastre, este foarte important sd credem

ca existd un astfel de scop qi sa ne petrecem viala

cdutAnd, investigAnd qi aqteptdnd venirea sa bruscd sau

inceatS. Este posibil ca, la citirea acestor rAnduri, sd

descoperili o tulburare a inimii, o inlelegere a faptului

ca v-ati mul{umit ct status-qzo-ul qi cu mediocritatea.

A sosit momentul sa devenili destul de cuprinqi de

disperare incAt sd cautali, sa descoperili gi sa va urmali

visul ini,crii qi scopul predefinit al sufletului vostru.

Via{a egoistd, viala care se
concentreaza asupra

plS.cerilor personale drept
scop primordial va conduce
intotdeauna la dezamagire qi,

in cele din urmd, la disperare.

I

I

J

CAPITOTUL 4

YKxffiti$ffi $e $&K* pK$S meg"Yl
0ptimismul

,,Cu cAt urci mai mult in orice

organiza[ie de valoare, cu atAt vei

descoperi atitudini mai bune."

John Maxwell

Performerii au tendinla de a fi indivizi foarte optimiqti. 51
Nu nurnai cd au incredere in ceilalli, dar perspectiva pe
care o au asupra vielii este aceea ca lucrurile vor actiona J

in cele din urma in favoarea ior. AceastA perspectivA le 2=
invadeaza fiecare col{iqor aI fiintei. =Fro

Optimismul inseamna a avea o perspectiva pozitiva,
a intre{ine simlul umorului qi a alimenta speranla pe
termen lung.

.,'.ii: r,' -r{}*"r:. )n4 l*r.si}YainrrrptrSruefa;"i1
i{,1fl Y"Lr & iU

Hellen Keller declara: ,,Via{a este o auenturd plind
de prouocd.ri sau nu e uia{d." Performerii ar fi de acord

cu aceste cuvinte. Sunt caracterizali de o tendinla natu-

raia de a vedea mai degraba partea plina a paharului, qi

nu pe cea goala. Sunt genul de oameni dezamagi{i in

mod real atunci cAnd biletul lor de loterie nu iese cAq-

tigator (deqi, de obicei, nu cumpdra astfel de bilete).

O perspectiva optimista se traduce prin mai mult decAt

a nu-ti pierde zAmbetul atunci cAnd te confrunli cu anu-

mite probleme sau pur qi simplu a pretinde ca lucrurile
nu sunt atAt de intunecate pe cAt par a fi. Optimismul
este o credin!d interioara adAnc inradAcinatd potrivit

cdreia, in ciuda tuturor, a tot qi a toate, mai multe se

petrec ?n favoarea ta decAt impotriva ta. Ca dragostea,

integritatea, deqi uneori par sd iasa cu aripile frAnte din

evenimentele vielii pe care le vedem cu ochiul liber, con-

struiesc o putere interioara ca superioara. ,,Fdrd a sub-

estima dimensiunile catastrofei, rezultatul consecuent qi

uimitor este acela cd., de fapt, cele m.ai rele consecin{e
emo(ionale ale euenimentelor negatiue sunt de obicei

trec(ttoare,"1 scrie psihologul David G. Myers.

Comentariul lui are Ia baza atitudinea qi trairile inte-

rioare ale celor care suferi. Abilitatea de a cerceta din-

colo de clipa prezenta qi de a cauta aspectele pozitive

este cea mai sigura qi mai rapidA cale spre recuperare qi

creqtere. Myers continua citAnd exemplul Iui W Mitchell:

52 ,,in 1971, un accident oribil de motocicletd l-g se pldng de zgomot. Paharul lor de apa este pe jumdtate 53
gol deoarece o irosesc. Pe de'a1td parte, optimistul este
tr- aruncat tn pragul morlii, i-a proaocat nrsuri J
concentrat pe solulii. Sporeqte nivelul de apa qi este in-
=J4 sinistrc, i-o rdpit Ioale degatele. Patru nni mai crezhtor in viitor. Nu pregeta in a urma vorbele lui Henry 2=
= tArziu, tragedia loui din nou. De data acensta, partea Ford: ,,Nzr gasi defecte, gd,seEte remed.ii."
Fq=
JcCE, inferioard a corpului i-a paralizat tn urma unui Performerul este arareori un individ sumbru, rnereu
preocupat, excesiv de melancolic. Are mai degratra o ct

r= accident de saion. Depi ajunsese desfigurat aproape stralucire in privire, paqeqte agil, trAieqte cu simlul

o= in totalitnte, a refuzat sd se lase inghilit de g1ndul jocului gi al curiozitAtli.
D
cd pentnr a fi fericit .trebuie sd fii ardtos. <Sunt ln ln acest sens, putem invdla foarte multe de ia copii.
u
u Putenr invala multe de la noi inqine pe cAnd eram copii.
comanda prapriei mele naaete spttliale. Fie merg spre Vd amintili cum rAdeam la intAmpldrile zilnice pe care
(EJ acum nici nu le mai bagam in seama? Vd aminti{i cum
Ua lnd\imi, fie spre adkncuri. Am de nles: fie udd sdream prin bal{i cAnd ploua qi curn ne ferearn sa calcdm
printre crApaturi?
situalin asta ca pe una fdrd iegire, fie ca pe un
Adulli fiind, cred ca ar trebui sa cAlcam in mai multe
tnceput." in clipn de fald, Mitcheil este un bAlli in loc sa ne piAngem cd a inceput sa ploua. Ar tre-
buie sA cAntam mai r:nult, sd zAmbim rnai mult qi sa nu
inaestitor de succes, militant pentru mediu pi un ne grabim, ca sA putem mirosi florile, admira priveliqtea
qi pentru a ne putea bucura de aceasta caldtorie.
orntor care incurajenzd oamenii sd se detageze de
, Ne grabim nepotolit prin viald, frustra{i de sema-
nenorocirile care se nbat asupra lor. "Pyi7ti11 in foare, nerabdatori prin lifturi qi enervali de cozi. in viald
nnsamblu gi spuneli: Ponte cd, Ia urrus urmei, vor exista mereu bahi qi semafciare care arata culoarea

lucrurile nu stau chiar ilil de rdu.r"2 roqie, dar trebuie sd ne bucurdrn qi de ele; in ora de vArf
a vielii, bucurali-va de lucrurile care va distrag atenfia
Pesimismul intunecat, adoptat ca filosofie de viata,
Ei de pauze.
conduce la disperare, depresie qi cinism. Cei'care preiau
Scriu aceste lucruri intr-o cafenea; a inceput sd ploua,
aceastd perspectivd nu numai cd nu pot admira, dar nici
spre incAntarea unei fetile de doar doi aniqori. StA afara,
nu'observd curcubeele de la orizontul vielii. Aten{ia lor cu fala in sus, incercdnd sd fach s6-i aterizeze pe limba
cAteva picaturi de ploaie, qi eu... ei bine, eu sunt enervat
este concentratd asupra furtunii. Denis Waitley spunea: cA mi s-au udat notilele!

ri ,,inuinEii ud.cl strd.zile acoperite de ghea{d, d,ar tnuingd,- intr-un anume sens, optimismul nu schimbd nimic,
ir dar, in altul, icfrimba totul. Viala nu inseamna ceea ce
torii ts;i pun tn picioare patinele." Luminila pe care.
ti se intAmpla, ci se referd la modul in care reaclionezi
pesimistul o intrevede la capatul tunelului provine de la ceea ce {i se intAmpld. Performerul inlelege faptul ca
in viala exista mereu ceva pentru care trebuie sa fii
la trenul care alearga pe qine, iar refuzul incd-pdlAnat

de a crede aitceva il inchide intr-un cerc vicios al pro-

priilor profelii care se tot implinesc.

Cu toate acestea, optimismul scrAqneqte din dinti

atunci cAnd se confrunt['cu dificultalile inerente ale

vietii, ?ar nu renunla la zAmbet.

i\ S-a spus: ,,incercarile pe core Ie ai de infruntat tn
aceastd uia{a fie te uor ruina, fie te uor qlefui, depinde

din ce material eqti fd,cut." Cei negativiqti nu vad decAt

problemele. In cazul in care oportunitd{ile le bat la uga,

54 -recunoscator. O perspectiva serioasa asupra existenlei, zgomotos dezacordul fala de spusele sale. In timpul unui 55

\E- deqi uneori este mult mai realistA, nu este la fel de discurs, a strigat: ,,Dacd ai fi so!u1 meu, !i-aq turna J
amuzantd, iar amuzamentul este necesar pentru a
=J submina stresul, pentru a destrima frustririle qi a otravd in ceai." La care Winston a replicat: ,,Iar daci ai 2=
fi solia mea, l-aq Ei bea!"
G =
Cu alta ocazie, George Bernard Shaw i-a trimis lui oo.
E
Churchill o scrisoare in care se gdseau qi niqte bilete. ln
CcEt amplifica performanlele.
scrisoare notase:
==q
tE

o
$l &rdT {"J'. t"t"i {l ffi {"t L# t

U Ogden Nash nota: ,,Dragd Winston,
U Te rog sd primegti aceste dotrd bilete la premiera
u ultimei mele piese, Sf. Ioan.
Eo(rJ ,,Pe ternrcn luttg, este mai bine sd ai o infec[ie sau o P.S. Adu cu tine Ei un prieten, in cazul in carc ai
ureunul!"
tumord decfrt sim[ul umorului.

Cei cnre tul simlul wnorului ponte cd se distreszd

mult mai mult,

Dar nu relqesc sd realizeze nimic de ualoare - fie Churchill a returnat a doua zi biletele, insolite de o

urcdnic de dispref, fic de lauda. scrisoare.
De nltfel, cttm poate cineas sd infdptuiascd un lucru
:l
nemuritor

CAnd iEi dd senma cfrt de amtnant nratd atunci cknd ,,Dragd Bernard,
Din nefericire, nu uoi puten ajunge ln premiera
este ht proces de realiznre gi se opregte sd chicotenscd ultimei tale piese. I

pe seama sa? "3

P.S. Te rog, trimite-mi bilete la o s doua

Ogden Nash se inqela amarnic. reprezentafie, tn cazul in care oa mai auen loc

Deqi liderii de searna, din orice domeniu, sunt ara- areuns!"
reori actori de comedie, au abilitatea de a face haz de
Indivizii reiigioqi au tendinla de a fi rnereu preocu-
viala qi de ei ingiqi. Capacitatea de a vedea aspectele
pa!i, serioqi qi suferinzi ctnd vine vorba de simlul umo-
amuzante este adesea ceea ce il susline pe Performer
rului. Fariseii care l-au arestat pe Iisus erau astfel de
pentru a putea indura cu stoicism qi a inainta cu uqurinla
oameni. Cu toate acestea, cei care intrelin un adevarat
prin strAmtorile colluroase ale destinului. Simlul umo-
dialog cu Dumnezeu zAmbesc cu uqurintd. Nu e de mirare
rului este uleiul care reduce lzlra provocata de respon-
ca Malcolm Muggeridge qi-a intitulat biografia despre
sabilitalile mari.
Churchill este unul dintre personajele mele favorite Maica Tereza Something Beautiful for God (Ceua pld,cut

in acest sens. 'Exist[ o serie de povestiri vestite care qi lui Dumnezeu).
,it\ ilustreazA cum a funclionat acest principiu in viata sa'
\\t Fiind prim-ministru in anii de razboi, a fost adesea apre- Un simt al umorului bine dezvoltat este un atribut

ciat pentru discursuriie sale, dar nu de catre to!i. O anume al lui Dumnezeu insuqi. Daca vei rAde pe parcursul

\i femeie cArcotaga se distra de minune strecurAndu-qi calatoriei vietii, ili vei imbundtati perspectiva qi vei re-

duce stresul. James Thurber scria: ,/'

,,Umorul este contrngreutntea. RAsul nu trebuie sd Speran{a este esenliald" pentru viala insaqi. Dispe- 57

Iipsaascd din nimic, Ttentrtr cd are cnpncitataa d'c a rarea te aduce mai aproape de moarte. De aceea cuvintele J
Ez,. tmbundtdli totul. in putereq care a creat pudelul,
5A ornitorincul gi oamenii se intrepdtrunde un siml aI plasate de Dante la intrarea in Infern: ,,Lasa!i orice 2=
speranld voi cei ce intrali" sunt atat de lipsite de speran{5.
oG comediei gi al tragediei."a t=r
Performerii nu numai cA intre{in speranla, dar dis- ed
pun, de obicei, qi de un plan activ prin care o pot face sd
"J r2 creasca. Cred in a-qi face speran{e. Speranla iegata de
E viata qi de viitor este condifia esenliala a oblinerii suc-
ct $KMY? ru! sruYe& $ptrKeruYX ! cesului in orice intreprindem in aceasta via!6. Chiar qi

U Difrcultatea cu care se confruntd vremurile noastre in domeniul pragmatic al economiei, puterea speranlei,

u impreund cu vlastarul sau legitim, increderea, nu poate
Fr
este pierderea speranlei. Fundamentele societnlii au fost fi ignoratA. Iatd ce spune George Gilder, scriitor de
(CJE
U articole pentru Wall Street Journal:
subminate treptat... iar speranla este ultima care se va
o7

ruina. Un scriitor anonirn a descris astfel lucrurile:

,,in anii'50, copiii gi-au pierdttt inocenla. ,,increderen in fiin[a umand, tncrederea tn uiitor,
I-nu ajutat sd se rupd de pdrin[i slujbele bine pldtite, increderea in rdsplata inzecitd a ddruirii, increderea

maginile gi uersurile melodiilor care au dat nagtere in beneficlile reciproce ale schimbului, increderea in

unui nou termen - prdpastia dintre genera{ii. prouidenla diuind, toate sunt esen[iale

, in anii '60, copiii qi-au pierdut autoritatea. A fost capitnlismului de succes. Tonte sunt necesare pentru

deceniul protestelor - bisericn, statul gi pdrinlii nu a susline spiritul muncii Ei iniliatiaa impotrizsa
obstacolelor gi frustrdrilor cdrora trebuie sd Ie facd
fost contestafi gi s-a descoperit cd qaesu multe fald trt nceastd lume d{cdzrtta; pentru a inxlTa
lipsuri. Autoritatea le-a fost respinsd, fdrd ca altceua
sd-i ia locul. fiincredere gi cooperare intr-o economie in care uor
lart ani..i ',7_^0, copiii pi-au pierdut dragostea. Afost
deceniul in care s-a pus accentul pe propria fiinfd, ndesea trddnte; pentru a tnctLrnja renunfarea Ia
domintttd de sintagme in care apdrea predominant
pldcerile efemere ale prezentului in numele rmui
urchntul sine: imaginen de sine, respectul de sine,
uiitor cnre are foarte multe pnnse de a se transforma
afirmarea de sine. Astfel s-a tnstrdinat lumea. Copiii in cenuEd; pentru a promoaa riscul qi inilintiun
au inuilat tot ceea ce se putea cunoagte despre sex,
dar au uitat tot ceen ce ern de qtiut despre dragoste gi tntr-o lunte in csre toate recompensele se disipeazd,
nimeni nu gi-a luat inimct in dinli pentru a Ie spune in condiliile in care nimeni altcineaa nu intrd in

care era diferenla. joc. Pentrtt a putea oferi fdrd a spera cd uei pi primi

in anii'80, copiii qi-au pierdut speranla. Dezgoli[i lnapoi, pentru a ptttea economisi fird a auen
in urma pierderii inocenlei, autoritdlii pi dragostei,
siguran[a cd se aa acumLile ualosre, pentru a depune
terorizali de orosrea cogmarului ameninldrii eforturi dincolo de cerin[ele postului pe care il ocupi,
nucleare, din ce in ce mai mttlli membri ai
fiinla umand trebtrie sd aibd incredere intr-un ordin
generaliei lor au incetat sd mai aibd incredere ?n
moral snperior: o lege a compensa[iei csre trnnscende
aiitor."5

j

58 momentul prezent pi zuircolirile existenlei care ne contextul ht cnre nu ne pierdem speranla, cu ilAt 59

sbat mintea de la cele care conteazd cu adeudrat."6 este mai proftrndd sceastn. Speranla nu este chttr1i J
Ez,. de pulin acelngi lucru uL optinismul' Nu este
,i conlingerea cd rezttltatele uor fi fauorsbile, ci IE
J4 Speranla este caracterizatl de o dimensiune la care certitudinea sensului pe care il are misittrLea.noastrd,
indiferent de modul in cnre se un sf|rSi."' E
E
qF
cIGt nici mdcar nu ne gAndim. Speranla are o componentd
=r care nu este fructul anticiparii unui rezultat favorabil, ct

o= ci mai deg:raba al unui sentiment al scopului care se
u regaseqte in ceea ce facem, indiferent de rezultate.
gFu Vaclav Havel, preqedintele extraordinar qi plin de Poate ca exemplul cel mai cunoscut al acestei speranle
remarcabile a fost aqternut pe hArtie de Victor Frankl'
E Cartea sa, Omul tn cd'utarea destinului sdzr, a'fost pro-
rCJ dusul experienlelor din lagdrele naziste de concentrare'
compasiune pe care l-a avut Republica Ceha, a perceput
q) Dr. Frankl a fost prizonier timp de trei ani in patru

acest aspect mai bine decAt majoritatea. Timp de mul{i lagare diferite, observAnd qi trdind extremele suferinlei

ani, a fost scriitorul din tabAra opoziliei care milita in umane.

numele drepturilor omului, acesta fiind motir.ul pentru A descoperit ca singurul lucru care ii menlinea in

care a fost aruncat de cAteva ori in spatele gratiilor. Deqi via!5 pe cei sortili pieirii era speran\a. ,,CeI care are un

trebuia sd faci fafa comunismuiui atotputernic, nu a motiu poate trd.i tn orice circumstan{e-"
Motiuul a fost cel care a dat naqtere speranlei ce a
renunlat ia speranla, deoarece era convins nu de faptul
cn ideile sale vor cunoaqte victoria finala, ci cd. erau fbst sprijinul destinului in perioadele cele mai crude'
expresia drepta{ii qi adevdrului: Frankl povesteqte ce a rostit in fala unui grup de

,,Mai intii trebuie sd sptm cd ncest tip de speranld la tovaraqi de suferinla referitor la acest lucru:

cnre md g|ndesc cel mai adesea (cw precddere tn ,,Le-stn cerut bietelor fiinle, care md asuiltatt cu
ntenlie in intunecimea bardcii, sd infrwtte
situalii csre sunt lipsite de speranld, cum ar fi
grauitttten situaliei noastre. Nu trebuiau sd i1i
inchisoarea) il inleleg ca pe o stare de spirit, nu ca
pe o stare s lumii. Fie auem speran[d, fie nu; este o piardd speranla, ci sd iSi incredin[eze curnjtil in
dimensittne xlleteascd gi nu este cktugi de pulin stujba certittrdinii cd inutilittttett eforturilor qi luptei
dependentd de percepliile asupra lumii sau de
nonstre nu le rdpeau nici demnitntea 9i nici sensul'
estimdri ale situaliei. Speranla nu este un Le-am s1tns cd, de fapt, cineaa ne priaen in momentele
prognostic...
dificile un prieten, o sofie, cineatt care trdia incd
Speranla, cfrnd rtre acest sens prolund qi puternic, salt care ne pdrdsise - qi cd ntL trebuia sd il
nu este echiualentd ctt bucuris cd lucrurile se
desfdgoard aFa cwn trebuie sau cu dorin[a de n dezamdgim.'I-rebuie sd ne uLtdd stLferind cu
inuesti in iniliatiue cnre nu pot aaea decIt ganse de
reugitd, ci este mni degrabd abilitatett de a lucra tn dernnitnte - nu cu nearednicie - gtiind cum sd
slujba a ceaa deoarece este un lucru bun, nu pentru
cd are sorli de izblndd. Cu cht este mai defnuorabil murim."3

60 Speranta se poate disipa doar din pricina faptului ca

inaint6m in vArstA qi de aceea nu trebuie lasata sa

E. traiasca de la sine. Trebuie intrelinuta mereu. CAPITOIUI 5
De fiecare datA cA:nd particip la o inmormAntare, sunt
=J &ffiAYffiffi'Iffi FAT&LU
Goncentratea
A.
,,Fiecare om mare{ a ajuns mare{ qi
Eo= pus fala in fa{a cu finalul inevitabil a vielii noastre fiecare om de succes a reuqit sa
==r muritoare. inainte nu md acapara, dar acum, pe masurA
ce anii trec, am inceput sd ii adulmec prezenla. Se pare ob{ina succesul in func{ie de modul
o= cd suntem cu atAt mai triqti cu cAt persoana pe care o in care qi-a concentrat puterile pe un
drum unic."
q conducem pe ultimul drum este mai in vArsta. PlAngem
pentru cel decedat, dar jelim qi pentru noi inqine. Ne 0rison Swett Matden
uJ
Iudm rAmas bun de la cel plecat dintre noi, qtiind cu
ur(eFrJt

siguranld ca intr-una din zile vom fi noi in locul sau,

petreculi de oameni tineri care mai apoi se vor intoarce

la vielile lor. Pentru ei aceasta zi este inca departe, aqa

cum era cAndva gi pentru noi...

Nu numai cd este posibil, ci qi vital sd construim spe-

ranle pe mdsurd ce inaint6m in vArsta. Probabii cd acest

lucru poate pArea dificil daca ne gAndim ca sfArqitul este

oricum moartea. Cu toate acestea, existA cineva care

s-a intors de pe celdlalt tdrAm, iar credinla, dragostea

qi speranla mea sunt inal{ate pe exemplul sau.

BIBLIOGRAFIE

.1 David Myers, Ihe Pursuit of Happrness, Aquarium Press, 1993, p. 48.

2. lbid, p. 49.
3. Ogden Nash, Don't Grn or You'll Have to Bear It, l'm a Stranger Here Myself ,

1 938.

4. James Thurber, Letter to Frances Glennon, June, 1 959.
5. Autor necunoscut, cilat in A Shattered Visage, the Real Face of Atheism,

Ravi Zacharias, Baker Book House, 1 990, p. 1 03.

6. George Glider, Wealth and Poverty,lCS Press, 1993, p. 84.
7. Vaclav Havel, Disturbing the Peace, New York Vintage, 1991, p. 181 , citat de

David Aikman, Hope: The Heart's Greatest Quesl, Servant Publications,
1995. p.11.

B. Victor Frankl, Manb Search for Meanrng, London, Hodder and Stoughton,
1964, p. 83

Performerii au invalat cAt de important este sa-qi con- 63
centreze atenlia qi refuzA sA se abata din drum din pri-
cina unor distrageri interesante, poate, dar fatale. uts
EF2u
,,Nu areau decit sd alerg. Ntt aftt un Plan A sau Ltn
Plan 8." CJ
Mario Andretti
(o=J

Chet Atkins, membru al galeriei de oameni celebri ai
muzicii country, se exprima dupa cum urmeaza'.

,,Poate cd un stsr rock care prouoacd nzi tnare
senznlie, dar nfiine ua cddea in uitare, dispune de o

serie de sutrtdttLri. Sd nc gfindim la unii prcctun

Glen Carnpbell, cnre este un -foarte bun chitarist, satL
la llay Clnrk, un nmre actor de conrcdie, sau la [erry
Reed. Ani ln rind nu exersat ls chitnrd cfite

doudsprezece ore pe zi. Ponte cd aor contro.zice

nceastd afirrnalie, dar aEa atr stat lucrurile. Toatd
ltmrca procedeazd astfel. Am luat chitnrn dttpii ntine

tn baie, oritrnde mergeam gi cAnfum - pentru cd

otTornm sd fac astn. Jerry Reed spunea: nCred cd

fiitrebuie sd o ai pur gi sintplr.r in shnge ! Trebuie sd

consutnat de o pnsiune care te an urntn gi irt

ntormknt... Dacd nu egti nnimnt de aga ce,tn, cred cd

poli ldsa totul baltd.,"1

inlelegerea scopului vielii noastre este foarte impor-
tanta. Este primordiala qi esenfiala pentru a deveni un
Performer, deoarece din aceasta in{elegere decurg toate
celelalte caracteristici de care avem nevoie pentru a ne
atinge potentialul. Prima consecinla a descoperirii

chemArii noastre personale, oricare ar fi aceasta, este

aceea cd simtim ca vietile noastre capatA o tinta. Capaci-
tabea de a ne concentra pe lucrurile semnificative in
defavoarea celor superficiale este rezultatul direct al

64 faptului cd qtim incotro ne indreptdm. Concentrarea ne letargia pot transforma un incliaid superior tntr-un 65

ajutd sa ne controlam conqtientul, sa ne pazim inima gi OtTt tOltllL!1." Ue
EF
ts' sa ne protejdm mintea. Trebuie sa beneficiem de acest \
r=
aJ=. tip de protectie impotriva cauzelor, ambiliilor qi a altor Lenea este adesea invinov6tit6 pe nedrept. Letargia
este mai degraba un simptom, nu o cauzh a nereuqitei (J
= tipuri de fascina{ie: ia o analiza finala se pot dovedi
edCE in viala. Citatul meu preferat despre iene ii aparline lui (ozJ,
E=u inofensive, dar simpia lor existenla ne poate determina
€ sd ne rdtdcim qi sA pierdem inertia. Spike Milligan:

r Abilitatea de a ne concentra influenleazA intotdeauna

(uuFrtcJ rezultatele. Fie ca este vorba de a ne concentra asupra ,,Ei bine, nu putem sd stdm chiar apn, cu mhinile in
sAn, ceilalli aor crede cd suntem otnneni tti
6 unui examen, a unui proces de negociere, asupra cuce- muncii."2

ririi fiinlei pe care o consideram iubirea vielii noastre... Cu toate acestea, adevarul este ca majoritatea oame-
nilor nu sunt leneg;i, ci doar pur qi simpiu neinspirali.
concentrarea da roade. Acest tip de concentrare pune la Motiva{ia izvoraqte din a avea un scop care creeazd in-

lucru toate capacitalile noastre, in acelaqi timp. Zig spiralie. La rAndul sau, aceasta ne determina sd ne
concentram qi mai mult vie{ile noastre qi ne acordd
Ziglar face o compara{ie cu a line o lup6, in miezul zilei, energia prin care ne putem indeplini visurile.
deasupra unei gramezi de frtnze uscate. Daca miqi6m
,,Scopul deaine lintn Si combustibilul."3
necontenit lupa, nu vom reuqi sd credm temperatura
Nu toate tipurile cie motivalie sunt neapArat benefice.
necesarS. pentru ca frunzele sa ia foc. in momentul in Exista nrai multe categorii:

care o tinem nemiqcata, permilAnd luminii qi cdldurii

soarelui sd se concentreze chiar qi asupra unei mici

cantitali de frunze, acestea vor lua deodatd foc.

Care este motivul pentru care concentrarea pe'

parcursul ,ri"trll rt" poate acorda asemenea recompense

minunate? Exista doua motive principale: unul are de-a

face cu motivafia, celalalt cu simplitatea.

ffiffiY$W&T$e M{3YsS&Yg& {**#{}$S Fffi{ru Wffig*e

in primul rAnd, concentrarea dezianluie motiva{ia Aceasta este cea mai primitiva forma de motiva{ie.
necesard pentru a ne indrepta spre misiunea vielii Motivalia indusa de frica presupune sa faci ceva doar

noastre. Nu mai e nici o surpriza faptul cd succesul ln pentru ca ili displac consecinlele pe care le va atrage
aceastd viala este cauzat de aspecte precum atitudinea,
consecvenla, caracterul qi motiva[ia. FdrA asemenea dupd sine lipsa acfiunii. La ea apeleaza adesea parinlii
trdsaturi, qi cel competent, qi cel genial, qi cel capabil pentru a-qi motiva copiii, dar qi profesorii in relalia cu
rAmAn mult in urmd. William Ward s a exprimat in felul elevii lor. Angajatorii au incercat qi ei sd apeleze la ea,
dar rezultatele au fost indoielnice. ,,Concedierile vor con-
urmS.tor: tinua pAna in momentul in care se va ameliora starea
de spirit!" Motivalia indusa prin frica funclioneaza o
,,Entuziasmul gi perseuerenla pot transforma t:n om perioada, dupa care va produce rezultate precum ran-
comun intr-un indiaid superior. Indiferenla pi
chiuna qi inverqunare gi, in cel mai bun caz, este eficienta

doar pe termen scurt.

66 imi amintesc de un barbat care a incercat sd slAbeasci doar pentru cA nu mai este respectat sau pentru a obline 67
recompense financiare, ci pentru ca iqi doreqte acest
folosind acest tip de motiva{ie. O botezase dieta de tip lucru pentru sine. Astfel, gaseqt€ puterea de a-qi infrunta r

2E. gantaj! Alesese sd se,motiveze prin fricd plasAndu-gi toate temerile Ei de a ieqi la liman peirtru cA reuqeqte sA cAqtige 0c

J4 economiile intr-un cont care urma sA fie v6rsat in fondu- batalia interioara - qi-a recAqtigat respectul de sine. e
=
rile unui partid neo-nazist, in cazul in care nu reuqea sd Unul dintre secretele cheie ale Performerilor este F
(ts3 acela ca au acest tip de motivalie. Continua sa bata la
(=rJ
=uE siibeascd 20 de kg pAna la finalul anului. Groazade a-qi uqi inchise deqi toli ceiial{i au renunlat. Au incapalA- c(=Jt
pierde banii, dar qi de a-i darui unei organizalii pe care
c) narea de a trece dincolo de norme qi capacitatea de a crede
o dispreluia a fost o motivalie care sd ii permita sa iqi
u cd vor reugi, deoarece au un simlamAnt al predestinarii -

J sentimentul ca pentru asta au fost creali. Cunoaqterea
l!
atingd scopul... acestui sentiment al predestinarii ii motiveaza din
u
v(UcJc) p*{3?$w&T$& grus{3$e p&tM $?*{v3[}LXffiYK interior pentru a ac{iona in exterior.

Acesta este al doilea nivel al motiva[iei. Aceasta
presupune sd faci ceva pentru cd, la final, recompensele
vor fi ale tale.

I ,,Cel care oa ajunge pe locul tnthi luns aceasfa aa s*ffiprsxi&Yf;&
I pleca tntr-o ancanld in insula Bali, cu toete
,,Am un singur !el, sd il distrug pe Hitler, gi de
cheltuielile pldtite"; ,,Dacd faci curdlenie tn camerd aceea aialn mea se simpliJicd. Dacd Hitler ar inasdrt
in sears ssts, te po[i uita la teleaizor jumdtate de ord
in plus" * sunt exemple de motiaa[ie prin stimulare. iadul, ag nfirma in Camera Comtutelor, cel pulirt o

Se pare cd metodq athrndrii unui ntorcoa in fala datd, ceaa faaornbil referitor la drnci."a
mdgarului mni funclioneazd. Cu toate acestea, tn Winston Churchill
cazul in care mdgarului nu-i mai arde de morcoui
Via{a in care exista concentrare inlesneqte misiunea
sau pur pi simplu e sdtul, apar problemele.
de a pune capacitatea maxima de energie qi timp in slujba
*,.. ^:tvti"J i tu${ i Nd& is{ I gttiN.rJlf{J{
scopului primordial. Lumea in care existd concentrare
Acesta este tipul superior de motiva{ie... Presupune
se simplifrcA imediat pentru a indeplini ceea ce trebuie
sA faci ceva pentru ca ili doreqti, in pofida pedepselor indeplinit.

care ar putea surveni pentru cA nu faci nimic sau a re- - Adesea, cei care nu cunosc reuqita in viala iqi irosesc

compenselor pe care le-ai putea primi pentru ci aclio- timpul qi energia intr-o multitudine de sarcini qi de de-

nezi. Aceasta este energia care izvordqte din interior qi mersuri. Acest tip de abordare sfArqeqte de obicei in
mediocritate sau, in cel mai bun caz, irt cAqtigarea unei
ne determind sd avansam. Realizdrn cevapentru cA avem
incredere. Gasim in noi inqine puterea de a duce lucrurile competente comune. Cu toate acestea, excelenla le este
la bun sfArqit.
rezervatl. celor care procedeaza diferit. Performerii
Ezit sa folosesc un exemplu atAt de barbar, dar in refuzb sd permita lucrurilor urgente sa ia locul celor cu
frlmul Rocky III, Rocky decide sd iqi recAgtige titlul nu
adevarat importante.

68 Simplitatea ne permite sa ne dam seama ce anume 2. Goon Show, BBC Radio, 1959. 69

E- poate fi trecut cu vederea. Aceasta ignorare planificati 3. Denis Waitley, Public Lecture, Wellington, New Zealand, j 9g6. u
4. Winston Churchill, The Grand Alliance, Who Said What When, London,
4J= a_l.ucrurilor care nu intrd in raza noastri vizuala poate E
Bloomsbury Publications, 1988, p. 249. G
= gi chiar va atrage dupd sine recompense uriaqe.
5. R Earl Allen, Let lt Begin in Me, Nashville, Broadnen press, 1985, citat de u=
-oE
John Maxwell, Dezvoltd liderul din tine, Ed. Amaltea, p. 40. c)
J
r= ,,Cel ce aa insista asupra unui lucru gi numai 6. Noulrestamenr, Nebrews 12:1 , NlV, New york rnternarional Bible society, c=t
o= asupra aceluia
1 978. Used by permission of Zondervan Bible publishers. CJ

r Poate spera sd il atingd inainte de sfarpitut uielii. 7. Observer,Sayings of the Week, 10 December, 1961.

U
u
Dar cel care se risipegte in nenumdrate lucruri pe
(GJ,
u4t oriunde trece

Va culege din jurul sdu numai ceea ce sddeqte:

Hnmbare de regrete serbede."s

Abilitatea de a ,,ldsa la o parte toate pouerile... pentru

a putea participa la cLtrsd"6 este un rezultat direct al

unei vieli in care exista concentrare. Performerii inleleg

faptul cA abaterile pot fi interesante in sine, dar devierea

inevitabil5 de la traseul inilial pe care le presufiun

acestea vor amAna sau chiar vor detona sentimentul de

direclie qi angajament care este esenlial in drumul spre
semnificalia reala. Acest tip de simplitate ne ajutd sa

ne exploatdm la maxim timpul de care dispunem.

Benjamin Franklin spunea: ,,IubeEti uia{a? Atunci nu
risipi timpul, pentru cd. acesta este materialul din care

este croitd uia{a. " Kennedy a declarat: ,,Trebuie sd.

folosim timpul ca pe o unealtd, nu ca pe un diuan."1
Prin urmare, viata concentrata este atAt o viala sim-

plificata (din punctul de vedere al direc{iei), cAt gi una
plind de motivalie. Poate c6 sdptimAnile trec fara ca
vreun rezulLaL concret sd devind vizibil, dar iner[ia se

acumuleazi qi, inevitabil, destinul va deveni realitate.

BIBTIOGRAFIE

1. Povestit lui Eugene Griessman, The Achievenent Factors, New york, Dodd,

Mead & Co., 1987, p. 145.

GAPITOTIIT 6

$gg n ffi#lwgww.ffi. wgTffi&&ffitr&*$
Tenacitatea

,,Niciodati, niciodatS, niciodat[,
niciodatd, nu renun{a."

Winston Ghurchill

Implinirea in vialA nu inseamna doar a te afla in locul 73

potrivit Ia momentul potrivit, ci Ei a te afla in locul nepo- q
F
trivit la momentul nepotrivit qi a nu renunla. Marelia
(=J
se naqte adesea in leaganul suferinlei gi durerii, in care uz

se invata abilitalile de a mentine perspectiva qi de a paqi l-

L A# pe calea iertarii. ln acele locuri strAmtorate, invadate
r s#
de singurdtate, putem descoperi daca intr-adevar suntem
Is grs]
animali de un scop patimaq sau de un sentiment al
*& $:
destinului pe care trebuie sa il traim qi sa il ducem la
N #,#!#:,tN;
bun sfArgit.
dF il* Performerii reaclioneaza diferit la durere fala de
&,#'
semenii lor" Nu cautA sA intrevada o portila de scipare,
###
ci care este leclia pe care trebuie s[ qi-o insuqeascd. Se
ho' -*
imbunata{esc pe sine, nu se otrAvesc cu resentimente.

inleleg lucrurile aqa cum o facea qi Robert Schuller, care

afirma: ,,Vremurile aspre se sting, caracterele puternice
tnsd. nu". Mai mult decdt atAt, inleleg faptul cd durerea
gi incercarile sunt elernentele esenliale prin care pot fi
invalate lecliile pentru intArirea caracterului, prin care
se poate implini dr:stinul. Churchill invalase rabdarea

gi consecven{a in anii agitali dintre cele doua confla-
gralii mondiale. Suferin{a cauzaLd lui Kennedy de

experienla din Golful Porcilor, cAnd planul de a-l ras-
turna pe Castro a equat, a fost pregatirea necesari
pentru Criza Rachetelor Cubaneze.

implinirea scopului vielii noastre nu se plateqte la
pre{ redus. Mulli reftrzit chiar sA il plateasca. Cu toate
acestea, Performerul, fiind un lider, inlelege faptul cA
inainte de victorie trebuie sa se poarte o b6talie; ca

inainte de inviere exista un drum al crucii. Acestea merg

rnAna in rnAna.

William Penn spunea: ,,Fdrd durere nu uei auea parte,
de coroana de lauri; fara a suporta ghimpii nu uei qedea
pe tron; fard, am,ardcittne nu uei gusta glorie; fd,rd, de.
cruce nu uei purta coracLnd." Helen Keller, care a avut

parte de o porlie generoas6 de durere qi necazuri, scria:

74 ,,Caracterul nu se poate Qlefui fara suferin{d', tn td'cere- ca problemele cu care se confruntau erau mai dificile, 75
Numai experien{a tncercd'rilor qi durerii poate tntd'ri
=-- sufletul, limpezi uiziunea, reuigora ambisia gi aduce nu mai pulin, decAt cele cu care are de-a face oamenii de g
J4 succesuL."L rAnd. Un sfert dintre ei erau afectali de handicapuri
majore precum surzenia, lipsa vederii sau infirmitatea. (ts,
=6 Ar fi o greqeala sd in{elegem din paragrafele ante- Trei sferturi dintre ei fie proveneau din camine destrd-
mate, fie se ndscuserd intr-o saracie lucie. u-

cu2Jt rioare cd reaclia pe care trebuie s-o avem cAnd ne con- Elementul comun al destinului lor era acela ca toate
=o
u fruntim cu incercdri trebuie sd fie una de acceptare dificultatile dadeau nagtere unei determinari mai acerbe
Ju pasiv6. Termenul tenacitate poartd in sine sensul de
uEl de a le depeqi. Alegeau o atitudine responsabila, deschisa
CUu',' rezistenlb qi de luptd. O atitudine stoica fald de viald
poate {i eficientd impotriva anxietf,lii, dar nu ajutd cAtuqi invdldrii, refuzdnd sd ingenuncheze qi sa adopte mentali-
de pulin, in acest timp, la implinirea destinului nostru.
tatea de victima.
Nu - in acest scop trebuie si te ag{i de visul tdu qi s5 te
lup{i cu fiecare frbrS a frinlei tale. Monologul lui Hamlet Desigur, cei mai mulli decid sd nu traiasci astfel sau,
pur qi simplu, nu iau nici un fel de decizie. Prin urmare,
pune in mod strdlucit in contrast perspectiva activ6 invariabil, curenlii negativismuiui qi ai tensiunilor de
tot felul vor mdtura cdsnicii, afaceri qi via{a insdqi,
uersus cea pasivi in eforturile de depdqire a obstacolelor: aruncAndu-le in ruind qi mediocritate. Nu aceasta este
solulia la care apelam noi. Daca ne dorim sd inaintdm
,,Fiin[d - nefiinld: ce s-alegi? pe drumul spre identificarea semnificaliei fiintei noas-
tre, trebuiq sd ne insuqim qi sa respectam cu strictele
Mai urednic oare e sd rabzi tn cuget un ait spirit de viald. Este mai bine sa ino{i impotriva
curentului gi beneficiile unei astfel de vie{i iti devin cu-
A uitregiei pragtii gi sdgeli
noscute pe parcursul drumului.
Sau fierul sd-l ridici asupra mdrii Mi-a pldcut ceea ce a afirmat un matador despre

De griji - gi sd le curmi?"2 riscurile pe care le presupune profesia sa:

(traducere Leon Levilchi gi Dan Dulescu, 1964)

Trebuie sd ,,nu pornim cu blAndele in noapte", trebuie ,,Sunt fericit cd taurii au coarne, pentru cd, altfel,

sd ,,ne mAniem impotriva luminii ce std s[ moar6"3 qi nu ng mai fi pldtit iltu de bine!"

trebuie sd luptAm pentru lucrurile bune qi pentru lucru- imi aminteqte de imbldnzitorul de lei care a dat acest
anun! intr-un ziar: ,,lmblAnzitor de lei cautA leu mai
rile minunate. blAnd."
Nimeni nu a afirmat vreodatd cd a-!i implini destinul
rff$*e*$Y&Yffie gru S&g& S&.$$W&$ru$$
qi a provoca o schimbare in lume ar fi niqte misiuni
Iata cAteva principii practice pentru a putea rezista
facile. in toiul unei furtuni.
Nu este niciodat6 uqor a inota impotriva curentului,

qi cu toate acestea, cu cAt incerci mai mult, cu atAt ili

va pdrea mai simplu. Se intdresc muqchii, ajungr in noi

teritorii, iar bucuria de a-!i fi atins potenlialul ili inva-

deazd viata.

intr-un studiu care a inclus mai mulli oameni de

succes din diferite straturi ale societdlii s-a descoperit

76 1 * ruU {-$sYe gA st!ffi?urus ruu n{*${n&rA {} Puternicilor, opera grozaad 77

E- . lffi$&!s&# Priuili-mi-o gi nu spernfi in aan!, U

Jc in momentele in care toate sunt innegurate qi des- Std singurd gigantica epaud, F
tinul pare si se fi impotmolit, o simpld schimbare a di-,
= $i-n jur - nisipu-i cs ttn ocean..." (tsJ
-cJGt
(traducere: Petre Solomon) -r
U
g --ffiesesTfi mn$qlffi$r !ru T$${u xru${3T$ F

recliei vAntului poate rdsturna situalia. Abraham Lincoln afirma: ,,Succesul este a trece din
Timpul insuqi este un agent de schimbare, dar qi un eqec fn. eqec fd,rd a-{i pierde enluziasmul."
=ct vindecator. 'CeLa ce astazi $ur. u fi impenetrabil qi
u imposibil de infrAnt poate fi mAine o ruina- De aceea Abilitatea de a menline entuziasmul cAnd situalia este

q inneguratd face diferenla intre cei care pot fi lideri qi

uE este important sd nu sari din tren in iqima tunelului, cei care pot doar sd reaclioneze. Atunci cAnd circum-
CvEJ, Cuvintele lui Gandhi, pe care producdtorul Sir Richard stanlele in care ne pune viata ne secatuiesc rezervele de
energie, trebuie sa inva!6m cum sd le alimentdm din
Attenborough le-a accentuat in f,rlmul siu despre liderul
nou. Pierderea combustibilului emolional poate fi qi
indian, relevd m-odul in care acest adevdr l-a determinat chiar se va dovedi fatala pentru cilitoria noastr6.

s6 inainteze spre implinirea destinului sdu: De unde provine aceastd energie? Cred ca sunt doua
surse majore:
,,Cffnd md cuprinde disperarea, ini anintesc cd,
Frietsnii
dupd urnt o demonstreazd istoria, adeodrul Ei
dragostea au tnains tntotdequna. Au existat Prietenii adevdrali se aratd in wemurile de restriqte.
dintotdeaunn tirsni gi criminali, Si pentru o areme De aceea nu existd cuvinte pentru a descrie in mod real
pdreau inaincibili, dar, in cele din urmd, au valoarea prieteniei. Samuel Johnson scria astfel:

tlecdzut... tntotdeauna..."

Poetul englez Shelley a devenit cunoscut poate pentru ,,Nu este nici pe departe inlelept sd lapi o prietenie sd -
poezia sa ,,Ozymandias", care ne reaminteqte de faptul se stingd din neglijen[d sau prin lipsa connnicdrii.
cd pAnd qi cei mai atotputernici se prdpadesc: Este ca gi cum ai renunla in mod uoluntar la una
dintre cele mai importante surse de consolare Ia care
,,Min poaestit un cdldtor aenit po[i recurge pe parutrsul acestui pelerinaj aneaoios."

.Din ldri strduechi: - intr-o pustietate in rnomentele dificile, un prieten adevarat incearcd

Vdzui doud picioare de granit, sd te ajute qi sa intervini, nu doar sa te consoleze. Aceste
momente nu sunt vremuri in care sa bei o cafea cu cei
Enorme. in nisip pe jumdtate
care pot doar sd ili arate compasiune qi sa te faca sd ili
Ascuns, un chip c-un rAnjet impietrit,
plAngi de mild. Acum ai nevoie sd acumulezi putere qi
Cnre uddea cd sctilptorul ghicise

-Acele patimi, ce-au rdmas intregi

Mult dupd inimn ce Ie nutrise

Pe socltt, chteul cuainte-s scrise:

osunt Ozynrandias, rege peste regi.

78 incurajare din partea celor care pot sd a!A!e jaraticul formuleazd o altd opinie in cadrul unei conaersalii. 79
inca palpand al speranlei' Nu uita ca plAnsul de mil6 in cazul tn care cineaa tli adreseazd o solicitare
poate conduce cu uqurin!6la ultima ceremottie' ;u
=-- Reversul acestei monede este insd acela ci Performerii exageratd, refuzd. Nu te ?ncurajez sd faci ceaa
nepoliticos, imorol sau periculos, urean doar sd te (,
6J
incurajez sd ac[ionezi intr-o manierd care F-U
= trebuie str dispund qi de alte resurse' nu numai de prie-
teni. Exista momente in care suntem total singuri, aban- corespunde adeadrului - nu poli mul[umi pe toatd
-GcIl donali. Dac6 in aceste momente ne bazdm pe participa- lumea. Nu fi uimit cd aiafa aa merge fnainte: chiar

u a7a se aa inthmpln."s
E
o
r ,"u gi pe aprobarea altora pentru a acliona qi a reuqi'
J
l!
vom da greq. Prin urmare, uneori perseverdm gra{ie ajutorului qi
Fuel Desigur, nu vom avea niciodatd aprobarea nim6nui' afecliunii prietenilor noqtri, dar trebuie sA fim capabili
CuoJ
intrelegirea timpurie a acestui lucru este una dintre sd continuim qi singuri in cazui in care ne dorim sd
poli deschide drumuri pentru
"analivla"npsrai.ncBipilal lCeopsrbiyn care amintit de vechiul citat: "Nu urmdm calea Performerilor.
ne-a Sunt momente cAnd nu existd nici o fiin{e umand

gtiu care este secretul succesului, dar secretul eqecului cireia sd ii putem impdrtdqi neliniqtile noastre, dar avem
feiseteIdatedneAcaenrdcceainraermadded.dnelcianinemaputeil[utionmatfidiipnleulamtoeanatodmalsuutrrlr{6lue' maV'"irtei mparsedsi[i nevoie de perspectivd qi de putere. Consider cd rdspunsul
consti in a crea o legdturd cu Dumnezeu.

mul{umim pe allii fiind tipul de persoand pe care ei se Energia supranaluralA
Ei clipa
aqteaptd ca noi sa frm. Cu toate acestea, vine in De-a lungul istoriei, omenirea a in{eles acest adev6r:
singuritatea se intov6rdqeqte intotdeauna cu durerea.
o astfel de existen{a iqi trddeaza lipsa de autenti-
Golirea de sens qi creqterea nivelului de stres din Ella Wheeler Wilcox pune punctul pe i in poezia sa,
"cuita."te.
vielile noastre sunt rezultatele acestui tip de demers qi ,,Singurd.tate":
reprezintd simptomele incercdrii de a ne da drept
altcineva, de a aparline altora' Aceastd disonan{a cog-
nitivi incepe sa erodeze insagi materia noastra sufle-
teascd. in cel mai bun caz, inv1ttdm sd trdim fara a ne ,,Rhzi, gi lumea ua rhde cu tine;
impiini destinul. in cel mai rdu caz, devenim victime' Plkngi, gi singur aei plhnge;
din punct de vedere emolional qi uEor de manipulat'
"puDu"r. Chris Thurman noteazd: fdrhna bdtrAnd e silitd sd-gi ia cu imprumut
bucuria,
,,In cazul in care simli cd trebuie sd oblii aprobnrea
altcuiaa, ureau sd faci un lucrtL care are scopul de a Nu pi-o poate regdsi de una singurd.
demonstra cd aei putea supraaielui pi fdrd' Mergi
tntr-un strpermarket gi strigd cht te lin puterile: Cfrt Ckntd gi ahlcelele ili uor rdspunde;

e ceasul? Iegi la plimbare purthnd urechi ca ale Suspind, ahntul ili aa inghili suspinul.

goarecelui Mickey Mouse' MAine,la seraicitr, Ecoul aa rdspunde fericirii,
Dar ua respinge orice urmd de triste[e.

Buuud-te gi oamenii te zsor inconjura;

De urei sd tli intoarcd spatele, aratd-li suferin[a;

80 Vor sd trdiascd din bucuria ts, Prin urmare, sA fie credinla in Dumnezeu o cArja pen- 81
tru min{ile sperioase qi pentru sufletele laqe? Sau, pe d'e
Dar de za7rcolirea-fi nu se aor indurn. altd parte, sd fie lipsa de credin{A o cArja pentru cei care u
nu pot infrunta realitatea dumnezeiasc5?
E. Fericit de uei fi, mu\i prieteni aei auea; F
,,in momentul in care o persoand incesrcd sd trdisscd
=4J Dor Ia tristele toli se uor imprdptia (=J
= fdrd Dumnezeu, rdspunsurile la moralitnte, speranld
OoJE I'Jimeni nu ili ua refuza cupn de nectar, pi sens o retrimit tn lumes sa pentru a fornniln tut 2tus

=r Dar fierea uie[ii de unul singur o aei bea. rdspuns indiaidualizat. A trdi fdrd DumnezuL

c=t inseamnd a te ridica prin propriile resurse metafizice,
r
u Risjpepte in festine pi un ac nu uei aues unde sd oricare ar fi acelea... A trdi fdrd Dwnnezeu
Fr
scnpi; inseattnd, de asemenen, n te clnsacra wtei filosofii
(EJ priaind esen[a aielii pi destinul care, atunci cAnd se
vlg) Postegte tnsd gi toli aor dispdren.
doaedegte eronatd pi i se dezudluie fnlsitatea, ntL tli
Dd din belEugul tdtt gi astfel aei putea trdi,
Iasd cale de scdpare. Acesta este niaelul de cretlinld
Dar, in ceaml morlii, nimeni nu-[i ua plhnge-
care i se cere celui ce imbrdligenzd urt stil rle aia{d
nldturi.
snti-diuinilsle...
Se gdsepte loc tn palntele pldcerilor;
Poste omul sd trdiascd fdrd Dumnezeu? Poate,
P entru mullimi nenumdrate, impiir dtegti, desigur, tntr-un sens fizic. Poate trd[ cu ndeadrst

Dar neinsolili ne aom strecur.a fdrd Dutnnezett? Rdspunsul csfe lll-l! Deonrece o

Prin trnngeele tnguste ale durerii." astfel de persoand este silitd sd rerrcgr. o lege a

Cu toate acestea, mai exista speranle. Sufletul ome- rnoralitdlii, sd ttbandoneze spernn!a, sd rentmle ln
nesc are rezerve interioare de putere care pot ieqi la
iveala atunci cAnd incepem sd scrutim dincolo de noi, sens gi sd rtu tgi poatd reaeni tn caz,ul ht cnre se

la Dumnezeul nostnr. tn;nld. Via[a pttr ;i sinrylu oferd mult prea ntulte
exemple i' n fnuo nrea contr nr iului. " i
Iisus, singur atArnat pe cruce; Regele David, cAnd
propriii soldali se rdsculasera impotriva lui; Margaret Mulli dintre noi ajung in acel moment din via{a cAnd
suntern singur:i cu Durnnerurr. itr astfel de momente,
Thatcher, in perioada atacului cu bombd de la Brighton; ateismul invulnerabil qi mAndria fundamentalista se
dizolva. Deciziile sunt luate in adAncul inimii: fie in-
Cromwell, in timpul rdzboiului civil; Churchill, in anii tindem mAna pentru a-L atinge, {ie ii refuzam chemarea.
Alegerea este a noastrd Ei, cu toate acestea, in cazul in
dintre cele doua rzizboaie... care intoarcem spatele, raza de lumina, care ne-a
Dirmnezeu iqi doreqte sA fie ,,Un sprijin prezent la iluminat pentru scurt timp sufletele, se indeparLeazd, cu
repeziciune in cea{a propriului orgoliu gi a problemelor.
neuoie."6 Cu toate acestea, vom primi acest ajutor atunci
cAnd ajungem la capatul puterilor noastre qi vom privi
spre ceruri cu umilinla qi credinla.
l1 Pentru mulli, ideea de a primi ajutor de la Dumnezeu
ll suna ca qi cum ar triqa la un joc de carli. ,,Viata nu e
uqoar6", mormdie in barba. ,,Nu ar trebui sa apelam la
Il, morfina religioasi pentru a amorli durerea pe care ne-o
provoacd realitatea."

*82 ffi ffiffiK*SY& Lindberg, de la Franklin la Ford, de la Cromwell la 83

ts' Este intotdeauna incurajator pentru mine sd aflu cAli Cousteau, determinarea de a nu renunla a fost princi- u
palul sprijin pe drumul spre succes. Trebuie sa inv[ldm
=JA dintre Performerii lumii au fost oameni obignuiti care cum sd. facem fata infrAngerilor fArA a ne lasa infrAn{i. (J
= pur qi simplu nu au renunlat la visul lor.
Performerii au avut parte de destule dezam6giri, dar -r
oIG Putem face cu uqurint6 greqeala de a considera ca
=u oamenii de succes au reugit fdri efort. De fapt, au reuqit nu trdiesc niciodat6 cu regTetul de a fi incercat. $tiu
E
doar pentru cd, mai intAi, au indurat eqec dupd eqec. cum sd treac6 prin ele, sd sufere, si scrAqneascd din din{i
cl qi sa mearga inainte.
u
rJ Legea procentajelor incepe sd lucreze treptat in favoarea Griesmann povesteqte despre un interviu pe care i
l-a luat lui Ray Charles, cAntarelul legendar:
cqF lor gi in cele din urma dau lovitura, mernuscrisul este ac-
rC,'
ceptat, afacerea iqi identificd niqa, voturile sunt cAqtigate.
a

Helen Gurley Brown, care a fost editor la Cosmopo- Chnd mullimen este aldturi de tine, te ajutd

litan in America, afirma: ,,Una dintre cele mai tntdlnite foarte mult.
greqeli pe care oamenii le fac in carierd, este aceea cd.
$i ce faci, am intrebat, chnd publicul este pulin
pleacd. prea deureme. Nu uor sd. mai facd, "treaba
, numeros gi nu te sus[ine?
murdard.." Vor sd ajungd foarte repede t7 ud,rf,*8 Afdcut o pauzd.

i

Helen Brown este un exemplu bun cAnd vrei sd - Atunci afli dacd epti un profesionist sau nu... Nu

ilustrezi perseverenla qi tenacitatea necesare pentru a ili poli permite sd nu performezi Ia cel mai inalt i
reuqi, ajungAnd treptat in fruntea ierarhiei din organi-
zatia sa. Voinla de a nu refuza aproape nici un gen de sdniael. Dacd egti capabil sd urci pe scend, trebuie i

insdrcinare qi de a excela o numeqte chemarea qoricelu- fii credincios lie insu[i. Trebuie sd ii fiu credincios

I lui, pentru cd, la inceput, incepdtorul se poate simli la - Iui Ray."1o
fe1 de nesemnificativ precum un qoricel.e
Mie imi place la nebunie ceea ce a spus actorul Bob
Probabil cEt Zig Ziglar a surprins cel mai bine acest Hoskins cAnd a fost intrebat despre incredbrea in sine
adevdr: ,,Singura diferen{d dintre un barosan qi un permanentf, pe care o manifestd atunci cAnd se confruntd
trepd.duE este aceea cd. barosanul este un trepadu1 care cu descurajarea qi criticile:

a lras mai mult de sine." ,,Mama mi-a spus de foarte deareme: "Fiule, dacd
nu te plac, inseamnd pur gi simplu cd au gusturi
Una este sd ai un scop in via!6, dar dacA ili lipseqte proaste.>"

acest sim{dmAnt al tenacitdtii, al determindrii incap6- s * Ntl lyr r$|va lf!$u'"

lAnate qi al dorinlei de a nu renunla, visul poate ajunge Nu-!i uita visul. Adesea, meditdnd la istoria reve-
foarte repede doar un fruct aI imaginaliei. Ne bucuram laliilor noastre interioare referitoare la scop qi destin,
tentalia de a renunta la ele se va disipa.
de el in fanteziile noastre, in momentele de respiro pe
care ni le ingaduie viala, dar nu il vom vedea niciodata

prinzAnd formri reala.
La o4.ailiz6, ftnala, talentul neqlefuit nu este sufi-

cient, dar tenacitateavaface diferenla. De la Lincoln la

84 GAndul la aceste momente cheie de inspiralie qi ori- Beethouen. De aei aranja in aga fel incfrt sd se nascd 85
o persoand de culoare intr-un mediu apdsat de
E- entare este fundamental pentru continuarea cildtoriei. discriminnre rasiald, aei obline un Booker T. Fu
Washington, o Marian Anderson, un George
=J& Asemenea puncbe de cotiturd in experien{a noastrA de- Washington Carzjer... F
(J
cI=E, oa.meni trebuie sd fie bine marcate pentru a ne intoarce Numepte-l un copil cu probleme, un retardat, dd-i
q= aerdictul de oincapabil de a participa la procesul de =q
in acei loc qi a cAqtiga energie pentru viitor. educalie> gi uei auea un Albert Einstein."11
Acesta este motivul pentru care culturile qi organi- F

c= zatltle de succes construiesc tradilii in jurul momentelor
U
cheie.
u
r Paqtele evreiesc nu numai cd ilustreaza printr-un
simbolism grditor mAntuirea de suferinla pe care o in- Fard scuze. FirA victime. F6rf, plAng6cioqi. Fdra non-
(EgJ sensuri. FarA paranoia!
U'
Lumea conspird impotriva noastrd, dar viala este
durase poporul evreu, dar le reaminteqte in fiecare an durd. Trebuie sa facem fala obstacolelor qi suferinlei,

de locul unic pe care iI ocupd in ochii lui Dumnezeu qi in dar nu trebuie sd li se permitd niciodatd s6 infrAnga

istoria omenirii. sufletul.

Tradilia, cunoagterea istoriei, chiar qi nostalgia pot Spiritul neimblAnzit al Performerului merge inainte...

juca un rol in a ne determina sa inaintam.

in calitate de preot, cAnd intreaga mea fiinla strigd
si md dau batut, imi amintesc de momentul in care

mi-am simlit vocalia qi, astfel, o putere crescAndd qi un

simlamAnt al siguran{ei incep sa mi se acumuleze in BIBTIOGRAFIE

inirnd. 1. Helen Keller, Helen Kellels Journal,1938.
2. William Shakespeare, Hamlet.
Astfel, atunci cAnd Performerii se simt asediali de 3. Dylan Thomas, Do Not Go Gentle IntoThat Good Night.
4. Ebony,June,1977.
necazuri de netrecut, dezamdgire qi slabiciuni, in loc sd 5. Dr Chris Thu rman, The Trust We Must Belreye, Thomas Nelson Publishers,

renunte la cursd, incep sa iqi intre in rolul de slujitori 1 991.

ai unui destin superior. 6. VechiulTestament, Psalmul 46:1, KJV, Thomas Nelson Publishers, 1982.
7. RaviZacharias, Can a Man Life Without God, Word Publishing, 1994, p. 60.
,,Schilodegte-l gi-l oei obline pe Sir Wnlter Scott.
inchide-t tntr-o inchisoare gi-l aei ob[ine pe lohn B. Eugene Griessman, The Achievement Factors, New York, Dodd, Mead &
Bunyon. ingroapd-l in ndmelii unei aualange gi-l uei Co., 1 987, p. 81.

obline pe George Washington. Cregte-l intr-o sdrdcie 9. lbid, p. 82.
cruntd pi-l aei obline pe Abraham Lincoln.
Blesteamdl cu paralizie incd din copildrie qi aa 10.lbid, p. 90.
deaeni Benjamin Franklin. Prouoacd-i arsuri despre
cqre medicii afirmd cd tl uor tmpiedica sd msi 1 1 .Ted Engstom, The Pursuit of Excellence, Grant Rapids Michigan, Zondervan,
1982, pp. B1-82.
-meargd areodatd gi te aei trezi cu Glen Cunningham

care a stabilit recordul mondial pentru o mild tn
1934. Prouoncd-i surzenie qi uei obline un

CAPITOLUT 7

ApKKfitXmt pffiwTmt, iltJle&!* |rurx-&&NY$
Mentalitatea abundentei

,,Dacd, ai 20 de ani qi nu eqti
socialist, eqti fd;rd, de inimd,.
Dacd. ai 40 qi nu eqti capitalist, eqti
fard, de minte."

Winston Ghurchill

Pe treptele succesului sunt destui cei care considerd 89

cd pentru a ajunge cAt mai sus trebuie sd ii sape pe cei u
de deasupra qi sf, ii calce in picioare pe cei de dedesubt.
-2ou
Cu toate acestea, succesul nu este o scari, este o caldtorie
pe un drum pe care putem inainta. Cei care pornesc pe to

aceastd cale, in cazu.l in care iqi doresc cu adevdrat sd r

ajungi la destinatie, ar avea mult mai mult de cAqtigat F
daci qi-ar ajuta tovardqii de cildtorie qi nu dacd le-ar
-=
submina eforturile.
l!
Performerii nu aclioneazd ln virtutea mentalitdlii de
tip ,,Eu cAqtig, tu pierzi", ci se lasd conduqi in via{d de =

ideea,,CAqtig eu, avem amAndoi de cAqtigat." Acest lucru

poate pdrea surprinzdtor, intrucAt, atunci cAnd ne

aplecAm asupra destinelor celor care pot fr definili drept
Performeri, te-ai putea agtepta sA dai peste oameni care

au in sAnge spiritul concurenlei gi care incearcd sd

cAqtige cu orice pre!. Aceasti atitudine este ins6 o
raritate.

Performerii inteleg faptul cd succesul individual nu
trebuie sd insemne eqecul celorlalli. Se ghideazd dup6
ceea ce poate fi definit drept o mentalitate a dbunden{ei.

Vor sd aibd succes, vor sd aib6 rezultate extraordinare,
vor sd iqi atingd scopurile qi nu se simt cAtuqi de pu{in
vinovafi. Vina este rezervatd. doar celor care cred in

principiul: ,,Eu cAqtig, tu pierzi".

Mentalitatea insuficienlei apreciazd lumea drept un
soi de plS.cinta cu un numdr limitat de felii. Cu cAt iau

eu mai multe, cu atAt ramAn mai puline pentru ceilalli.
tn cazul in care acest lucru mi se pare corect, incep sd

am o atitudine concurenliald qi agresiva. in cazul in care

consider ca acest lucru este incorect, imi pierd motivalia

qi md simt vinovat pentru succesul pe care il ob{in. tn

incercarea de a-mi alina conqtiin{a, imi diminuez nivelul

standardelor qi ma afund in falsitatea sindromului

uniformitalii... ma mul{umesc sd devin mediocru.

90 Adevdrul este insd cd viala nu este ca o placir-rti. Daci de ini{iativd qi eforturile individuale provoacd o aseme- 91

eu primesc mai mult, nu inseamna cd restul semenilor nea creqtere. u

zts- mei primesc mai pufin. Conrad Black, magnatul cana- Vietile noastre au fost supuse unui model economic -F.

JE dian din domeniul media, consider5 cd: bazat pe teoria insuficienlei. Ceea ce se traduce prin aceea cr l
= ca bogalia disponibila in lume este limitata. Perspectiva
-oE! o==
,,Succesul unei persoane care atrage dupd sine egecul tradilionaki a igaorat elernentul reprezentat de ingenio-
U u
sau exploatarea nlteia este un mit sthngist pi unul zitatea umand care redefinegte in mod constant ceea ce
=o dint r e izu o ar el e sp ir it ul ui at o t cup r inzdt o r al poate fi interpretat drept valoare qi ceea ce nu. F
u inaidiei. Sistemul nostru economic nu se bazeazd pe
un rdzboiin care se dd o singutdbdtdlie sau pe un Paul Zane Pilzer explicd acest lucru in analiza sa din J
J!(FUrrvcJ)
perspectiva istoricA asupra resurselor apreciate. El UzF,

subliniazd faptul cd in secolul al XIX-lea, rezerva de =
unturi de balend era pe terminate, astfel incAt am
joc zero-sumd."1 descoperit o metoda prin care sd folosim substanla

CrezAnd intr-un Dumnezeu drept, nu pot accepta vAscoasS lipsita de valoare care izvora din pamAntul :
faptul cA sistemul pe care l-a creat pentru ca noi si
evoluam a fost conceput pentru a include aceastA Texasului. AstAzi, cea mai importanta tehnologie, micro-
paradigma pierdere-cAqtig. Conceptul potrivit cdruia
reuEita unei persoane trebuie si provoace eqecul alteia cipul, are ca materie prima cel mai la indemAna material:
pur qi simplu nu sta in picioare qi este contrazis de
nisipul.s i
concepte precum caritate, marinimie, echipd qi familie.
Populalia a crescut, dar produsul brut mondial con-
Pe de alt[ parte, succesul nu rdsare spontan, fara a fi
tinuA sd creascd cu o rata exponenliala mult mai mare.
cultivat. Paul Zane Ptlzer scrie despre acest lucru:
Nu numai ca progresul iqi vede de drum, dar qi evolulia

sa.

Aceasta inseamnd pur qi simplu ca puterea de cum-

,,Tatdl nostru nu ne-a aqezat pe acest pdmknt pdrare a muncitorului mediu, calculata in funclie de ora
pentru a profita de pe urma altora. in aceastd
credin[d este subinleles faptul cd, asemenea unui de muncd, creqte in mod constant. Conceptul de bogalie
pdrinte iubitor, Dumnezeu pur 9i simplu nu a
readrsat asupra noastrd, copiii sdi, tot ceea ce ne nelimitatd este un subiect care a fost dezbdtut intens in
doregte inima. Ci, mai degrabd, ne-a tnzestrat cu
instrumentele care ne sunt necesare pentru a reugi gi cercurile economice. Punctul culminant a fost un pariu
ne-a permis sd descoperim pe cont propriu rnodul tn
intre Julian Simon (autorul cEft,i The Ultimate Resource -
care trebuie sd le folosim."2
o lucrare care argumenLeazd faptul cd oamenii sunt
Via{a este asemenea unui rAu. Exista de toate, din
belqug, pentru toata lumea. Analogia cu placinta resursa suprema) qi Paul Ehrlich, campionul prdpds-
funclioneazd, gAndind in termeni pur economici, numai
in cazul in care inmullim plAcinta. Creativitatea, spiritul tioqilor.

in 1980, Simon a lansat provocarea de a paria ca

prelul oricarei resurse naturale la orice moment din

viitor se va reduce. Ehrlich a acceptat qi pariul a fost
inregistrat ca valid in octombrie 1980.

A fost ales prelul combinat a cinci metale - crom,

cupru, nichel, staniu qi tungsten. in cazul in care prelul

92 creqtea, Ehrlich ieqea cdqtigitor. Dac6 ar fi sc6zut, Puterea supremd gi sldbiciunea cruciald a 93

-E. cAqtiga Simon. Zece ani mai tdrziu, a cAqtigat acesta capitalismului pi democraliei este tncrederea in r
din urmi. Preful metalelor scdzuse la 57,6Vo din pre{ul
4J , din 1980. Dacd includem qi efectul inflaliei, prelul creatiuitate gi curaj, tn capacitatea de a fi lider pi -U

,= cE=t scdzuse cu 30Vo fa!6 de cel din 1980.4 moralitate, tntre intuilie gi credinld. Dqr nu existd E2I
Nu resursele fizice sunt limita bogdfiei, ci creati-
u altd alternatiud cu exceplia mediocritdlii gi E=I
=c, vitatea uman6. u
stagndrii. Un anumit tip de cunoagtere,ln cazul tn E
g Poporul singaporez este un bun exemplu in acest sens.
care ne este hdrdzitd, iI cdpdtdm abia dttpd ce J
r De-a lungul ultimilor patruzeci de ani, in lipsa materiilor
ge(Jt prime necesare, a spaliului sau a pdmdntului arabil momentul oportunitdlii se risipepte. lucdtorul care =q
roditor, economia acestei {dri a inflorit pur qi simplu. agteaptd emergen[a unei piele sigure, cel ce =
UUJ' Pur qi simplu au addugat iniliativd, visuri, spirit de
iniliativd, inlelepciune qi perseverenld. reagteaptd asigurarea totald a nailor aenituri, liderul

E suficient si disculi cu cineva care a fost educat csre incearcd sd gdseascd o opinie publicd inclrcgatd,

intr-un mediu socialist sau in unul caracterizat prin toli acegtia uor aclionn mult prea timid gi mult prea

filosofiile sale inrudite pentru a inlelege faptul cd idealul thrziu."s

egalitarismului este irealizabil. i., mo-entul in care ln condiliile in care capitalismul se inso{eqte de un
continudm sd ii sancliondm pe cei care au reuqit qi s6 ii
suslinem pe cei care au refuzat si preia iniliativa, noi cadru moral puternic qi de valori printre care se numArd

inqine inregistrdm o nereuqitd. Nereuqita de a inlelege caritatea, simlul datoriei qi credin! a, va avea drept

faptul cd a-i ajuta qi a-i recompensa pe invingdtori consecinla atAt imbogdlirea celor deja bogali, c6t gi a
sdracilor. Cu siguranld, adevd.rul este ca dacd bogalii
provoacd revdrsarea resurselor, competenlei qi a bene- nu se mai imbogdlesc inseamnd cd undeva procedeazd

ficiilor asociate ale acestora cdtre toli membrii acelei total greqit. A te comporta inlelept qi proactiv in mo-
mentul in care ai la indemAnd resursele cu care poli
societSli. acliona ar trebui sd. creeze mai mult6 bogdlie qi, in
consecinld., s5. fie mai benefic, nu mai nociv pentru so-
Birocralia care incearci sa tot uniformizeze terenul
de joc poate disipa tocmai calitdlile necesare pentru cietate. Prin urmare, Performeri iqi dau seama de faptul
asigurarea succesului in societate. cd. succesui lor reprezinta o manierd prin care ii pot ajuta

,,Iniliatiua moare odatd cu credinfa. Este imposibil pe alli oameni.
sd creezi un sistem colectia de reglementare pi
sigurnn[d care sd nu anihileze in cele din urmd Deqi este la fel de adev6rat faptul ca diferenla dintre
sursele morale ale uoinlei de a infrunta pericolele gi bogali qi saraci se adAnceqte, ar trebui s6 fie adevirat qi
de a lupta,'care sd nu inmoaie fluxul spontan de faptul cA qi acestora din urmA le merge mai bine. Cea
daruri pi experimente ce ldrgepte dimensiunile lumii
gi cercurile simpatiei umane. mai buni modalitate de a ajuta o societate este de a-i
incuraja pe cei cu bani si ii foloseasci, sA ii investeascd,

sd ii cheltuiasca qi sd ii dAruiasci. Astfel, economic va

prospera, se vor crea mai multe locuri de muncd qi mai
multe oportunita{i.

94 George Gildea in cartea saWealth and Pouerty, cre- trebuie si reprezinte un element de sprijin qi nu un 95
obstacol pentru semenii noqtri. in mo-e.rtul in care
eaz6. o argumentalie amanunlitA qi entuziastd a ceea ce E
inlelegem acest adevdr, vom incepe sa ieqim din ceala
ts- numegte sistem economic cLt resurse laterale. Demon- €==cr-t
sLreazd faptul c6, de fapt, cei cArora le merge bine qi propriiior interese, si renunlam la modelul comporta-
J=4 q
mental distructiv al competiliei bazate pe confruntare
=Eo preiau pe umerii 1or mai multa responsabilitate sociala E
==g sunt benefici pentru societate ca intreg. Aceasta se qi sa ne indreptam spre lumina strilucitoare a libertalii r2F
qi implinirii. E
=o reflecta adesea in cotele diferite de impozitare. Cu toate
u Dacd vecinul nostru aratd precum un mac inflorit,
r acestea, in momentul in care aceasta cota ajunge sau acest lucru trebuie sd ne inspire pentru ca noi inqine sa
Fr
chiar depaqeqte 50olo, veniturile guvernului incep, de fapt, evoludm qi sd ne bucuram de umbra tui. A-l rupe in-

(uEoJE sA se reduca. Acesta este pur qi simplu rezultatui actiunii seamnd. a ne alatura gloatei de indivizi care considera
celor afla1i la acest nivel, care incearci din ce in ce mai
cd mediocritatea este normala qi ca freamdtul, culoarea
serios sa iqi minirnizeze impozitele. Adaugali la aceasta gi visurile sunt vinovate pentru toate relele societa{ii.
Aceastd lume intunecatd,lipsitd de forme alunga pro-
lipsa furnizarii de facilitali pentru a cAqtiga mai mul{i
vocdrile qi impiedici asumarea de riscuri. Acesta nu este
bani qi veli incepe sa vede{i adevarul din spatele pozitiei mediul in care un Performer iqi poate desfaqura via{a.

lui Gilder.

Curba Laffer demonstreaz6. aceasLa teorie intr-o

manierd simpla. Economistul Arthur Laffer a inleles

faptul cd existd cel mai probabil doufl cote de impozitare

diferite care vor produce acelaqi nivel de venituri- De Dacd vecinul nostru arata

exemplu, o cotd zero nu va produce venituri, ca qi o cotd

100o/o, pentru ci ar curma iniliativele de pe urma cirora precum un mac inflorit, acest

se pot incasa impozite. Cotele mai mici stimuleaza Iucru trebuie sd ne inspire

afacerile qi ghideaza capitalul catre activitatile impo-

zitabile, crescAnd astfel incasarile guvernului. Cei care pentru ca noi inqine sd

au succes vor continua sd facd bani, creqte fluxul de evoluam qi sa ne bucurdm de

numerar in rAndurile intregii societali, cresc oportuni- umbra lui. A-l rupe inseamn6

tdlile de angajare, iar proiectele care au scopul de a-i

sprijini pe cei care se afla irr dificultate qi care sunt a ne alAtura gloatei de

dependenli de societate pentru traiul zilnic iqi gasesc indivizi care considerd cd"

resurse mai bogate de finanfare.

Performerii nu sunt niciodata ameninlali de succesul mediocritatea este normala Si
c5. freamdtul, culoare4 qi
altora. Nu ingaduie ca procesul lor de gdndire sA devin[

dominat de invidie sau de lacomie. lnleleg viziunea visurile sunt vinovate pentru

descrisa in Proverbe, care afirma ch ,,Omul milostiu ua

fi binecuudntat, pentru ca dd. sd.racului din pd'inea lui."6 toate relele societa{ii. r
Este necesar sa inlelegem faptul cd succesul nostru rt r '{"

96 BIBTIOGRAFIE

1 , Conrad Black, A Life in Progress, Random House, 1993.

-ts- 2. Paul Zane Pilzer, God Wants You to be Rich, Zane Publishing lnc., 1 995, p GAPITOLUT 8
JA 33.
Anfi & {}l}xrnH s[nnsnAls
(E=t 3. lbid, p. 33.
4. Tierney, Befting the Planet, cilal de Pilzer, lbid p. 35. A invila in mod constant

2U 5. George Gilder, Wealth and Poverty,lCS Press, 1993, p. 37. ,,To!i cei care inceteazd si mai

o= 6. VechiulTestament, Proverbe 22:9, KJV, Thomas Nelson Publishers, 1982. inve{e suna batrAni, fie ca au 20 de

g ani, fie cd au 80 de ani. Toli cei care

r continud si inve{e r[mAn tineri."

FII Henry Ford

cc

TuJ

6

ill

I

li

l

ll

il
lr