Baker, Philip - Secretele oamenilor impliniti

Ceutarea cunoaqterii, a perspectivei qi a inlelepciunii 99
face parte integranta din viala celui care ajunge sa
exceleze. Motivul este de la sine infeles. Performerii zo(oF=J

inleleg faptul ca pe m6sur5 ce se largegte cercul cunoaq- cct,

terii, limitele ignoranlei se indep hrteazd.. Sau, formulAnd ==

altfel lucrurile, cu cAt inv6{am mai mult, cu atAt ne dem r<

seama ce anume ne este strdin. AceastA revelatie va =
continua sd ne motiveze pentru a continua aventura
w { invd!arii.

,*,.,,*a iltp. Exista multe lucruri pe care le cunosc. $tiu si conduc
o maqind". Sa vorbesc limba engleza. Sa fac un sos
Bernaise (deqi aplicarea corectS. a acestui tip de cunoaq-
tere imi scapd cel mai adesea!). Pe de alta parte, existd
multe lucruri pe care nu le_cunosc. Nu vorbesc chineza,
nu qtiu sd navighez pe Arnazon, nu qtiu sa construiesc
un igioo. Exista $i lucruri pe care nu numai ca le qtiu,
dar conqtienLizez qi faptul ca imi sunt familiare; lucruri
asupra cd.rora sunt absolut sigur. $tiu ca sunt sigur cd
numele meu e Phil Baker. $tiu qi sunt sigur cA traiesc
in Australia.

Exista qi acele lucruri pe care nu le cunosc qi sunt
conqtient de faptul cd nu le qtiu. Nu sunt deloc inde-
mAnatic la cele gospodS.reqti. Nu qtiu sd repar maqina

in cazul in care se stric6. Cu toate acestea, am un avantaj

asupra celorlalli, deqi aceste lucruri imi sunt strdine:
sunt conqtient de faptul cd nu le qtiu. Prin urmare nu

incerc sd repar nici maqina qi nici poarta, iar solia mea
rdsufld" uqurata. Este fericita de faptul cd in momentul
in care se stricd un anumit lucru chemAm o persoand

calificatd, iar lucrurile stricate sunt reparate de un

profesionist. Ori de cAte ori am bajbait in aceasti zond,
rezultatele au fost dezastruoase.

Cu ceva timp in urmd, la noi acasd, una dintre

siguranle s-a ars. Fiind eu capul familiei qi linAnd cont
de faptul cd tocmai urmdrisem un episod din Cum sd,-{i
tmbundtd{eqti cd.minul, le-am mirturisit soliei qi copiilor:

100 ,,Nici o problemd! Tata va avea grijd de toate!" M-am ,,Existd mult prea mufti oameni care se considerd 101
dus Ia panoul de siguranle qi am incercat sd o scot pe
educali doar pentru cd au o diplomd. Nu sunt. Nu -
- cea care se arsese. Mi-am dat seama c5 se blocase inJ -6
I Iocaqul ei, aqa cd am incercat sa o desfac folosind o te educi pur pi simplu, te pregdtegti pentru educafie.
(oJ
oE=E-I qurubelnild - doar cd m-a lovit o undA de electricitate. - Te pregdtepti pentru a pti curn sd abordezi lucrurile,
pentru n gti cum sd folosegti cdrlile, cum sd cat
E in acelaqi timp m-a lovit qi revela{ia faptului'cd uitasem grtndepti."2
sd deconectez curentul electric. Dupi cum observali, -E
C' Dragostea pentru inv6{6tur6, dragostea pentru carli
lrt delin o capacitate uimitoare de a frnaliza dezastruos reprezintd o trdsdturd comund a Performerilor. Truman ,<
u
sarcinile casnice, chiar qi a schimba o siguranfi. Vd citea necontenit, ca qi Kennedy. Acesta din urmi a citit -
tIIs o relatare istorici ce a reprezentat cheia deciziilor luate
ul.!Jt puteli imagina, prin urmare, bucuria care ii cuprinde in timpul Crizei Rachetelor Cubaneze.

pe toli membrii familiei in momentul in care recunosc Kennedy citise istoria scrisd de Barbara Tuchman
despre primul rbzboi mondial, The Guns of August. L-a
cd gtiu ceea ce imi este total strdin in astfel de situalii.
uimit modul in care declanqarea r6zboiului ar fi putut
De fapt, unde bat? Ei bine, dac6 existd lucruri pe care fi evitata. Reaclii exagerate, prejudecSli, infruntlri de

le qtiu qi pe care nu le qtiu, lucruri pe care sunt sigur ci personalitate... Era hotdrAt ca aceleaqi greqeli sd nu fie

le qtiu qi lucruri pe care sunt sigur cd nu le qtiu - repetate in cazul a ceea ce ar fi putut fi a treia confla-

inchipuili-vd cAte lucruri existd, pe care cu siguranld gralie mondiala.
Nu existd cuvinte pentru a descrie importanla ascul-
nu Ie qtiu, dar de care nu sunt cAtuqi de pulin conqtidnt
tirii. GAndirea noastrd este direct corelatd cu acliunile.
ci nu imi sunt deloc familiare!
Ca sd schimbam modul in care ne comportdm trebuie s6
MA bucur de viald, urmAndu-mi chemarea, qi cu toate
gAndim, *oiiv pentru care hrana cu reale calitali
acestea exist6 numeroase lucruri legate de activitatea
nutrilionale pentru minte este esen{iald.
mea pe care nu le cunosc qi de care nici mdcar nu sunt Griessman scrie dupd cum urmeaz6: ,,Este posibil ca

conqtient cd nu le qtiu. Aceastd revelalie md va deter- oamenii de succes sd atingd orizbnturi largi de cunoaq-
tere, dar obgin o profunzime a cun6agterii tntr-un anumit
mina sd inv6{ mereu. Poate astdzi, in cadrul unui domeniu. Cunosc foarte pu{ine despre o multitudine de
lucruri, dar qtiu enornt de multe despre un anurnit
seminar, citind o carte, prin intermediul unei relalii, al
lucrLl."3
unei conversa{ii, aq putea afla ceea ce inainte imi era
Capacitatea qi profunzimea minlii sunt rezultatul
necunoscut, care md va ajuta sd fiu qi mai eficient in
acumulerii de informa{ii solide; trebuie insd sd ne acor-
c6l6toria care md aqteaptd. ddm timp pentru a medita asupra lor qi a le putea ingloba.
Blaise Pascal, filosoful meu favorit, spunea astfel:
in consecinfd, Performerii citesc intruna, igi ascultd

semenii qi solicita sfaturi. Cartea Proverbelor expune

situalia in felul urmdtor: ,,in{eleptul tEi ua md,ri qtiin{a,
dar nebunii nesocotesc tn(elepciunea gi tnud{dtura."\

Nebunii menlionali in Biblie nu sunt cei care au un IQ

scizut, ci cei a c6ror atitudine falA de via{a este egoistA,

refuzAnd si plece urechea q sa asculte.

Art Buchwald, unul dintre cei mai mari umoriqti ai

Americii, a afirmat urmdtoarele: ,,Mdrelia omului constd in puterea minlii sale."

102 Aroganla tinerelii, care refi.rzd sa puna intrebari, a Nu trebuie sd confundam ob{inerea informaliei cu 103
aplicarea acesteia - cu inlelepciunea. Oamenii de succes
t- ruinat rnulte destine. Cei care doresc sa inainteze trebuie pun intrebari patrunzdtoare care le vor oferi rezultate F

J= sA ii urmeze pe cei care au gi ajuns pe acolo qi sa le practice pe drumul spre implinirea destinului. Aceasta =
continuA conectare la realitate, aceasta detagare pentru
IL scruteze minlile pentru a putea identifica rAspunsuri, a putea percepe imaginea de ansamblu este una dintre F
practicile cheie care ne pot menline pe drumul cel bun. U)
= idei qi perspective asupra vielii. in acest sens, se poate
cCE &fi&Jffi#L&ffifre ffifi 6rurffiffip-qeT{$ ffi$Yffi 1$B?ee-& =C(J'
J spune pe buna dreptate despre Performeri ca sunt oa
inlelqgerea faptului cd acumularea de informalii este
g=E persoane umile, dat fiind faptul cd nu considera niciodata vitala pentru succes, cd informafiile corecte ne vor fur- E-
o ntza rezultate favorabile, poarta cu sine un corolar
u ca le qtiu pe toate, ramAnAnd deschiqi la sfaturile qi firesc. A{luxul de informalii greqite ne va conduce inspre rF<.
rJ reacliile celor din jurul lor. rezultate gregite. Hrana cu care ne alimentam fiinta
Fu individualA ne va afecta gAndirea, apoi convingerile qi 2,
in cele din urmd acliunile. ln aceastd era informalionala
(gGJ Cheia este sd te menlii obiectiv. tnvA{area lucrurilor
o in care disculiile din spaliul virtual pot fi asurzitoare,
extraordinare trebuie sd se lnsoleasca de disponibilitatea
trebuie sA frltr[m ceea ce lasam sd ne pAtrunda in suflet
de a-i asculta pe ceilalli. Acesta este un amd.nunt qi in minte.

important care nu trebuie trecut cu vederea. Tragedia Performerii inleleg faptul ca o alimentalie constanta

intelectualului este cel mai adesea capul ilit al aroganlei, pebazd de gunoaie, informalii eronate qi negativitate ii

care se insinueazd leneq, dar intuneca mintea qi restrAn- poate arunca de pe calea cea dreaptd care ii conduce spre
implinirea scopului vielii. Obiceiul de a invdla necon-
ge hotarele cunoaqterii. Putem deveni foarte pricepuli tenit trebuie sA fie insodit de cenzurarea resurselor infor-
ma{ionale disponibile, astfel incAt sa acordam atenlie
in scopul binelui propriu qi, cercetAnd lucrurile com- numai acelor lucruri care ne pot inspira qi educa gi care

plexe, nu vom gusta din elegarila qi simplitatea adevd- ne pot ajuta sd ne dezvoltdm qi sa devenim mai sandtoqi.
rului. Din nefericire, in vremurile acestea, se pare ca societatea

G.K. Chesterton ilustreaza foarte bine acest aspect: confunda calitatea cu cantitatea informaliilor. Ziarele
sunt pline mai degraba de bArfe qi nu de qtiri, in biserica
,,Ei bine, until dintre cele patru paradoxuri ce ar trebti
auzirn mai degrabd ceea ce nu va face Domnul gi nu ceea ce
dezudluite fiecdrui copil cnre se line de fustele msmei va I'ace. Relaliile noastre sunt mai degraba sufocante qi nu
sale este urmdtorul: cu cAt mai mult se uitd omul Ia
izvoare de energie, iar la televizor nu vei vedea decAt ceea ce
, un lucru, cu atil ua aedea mai pulin; cu cAt inaald Chesteron numea ,gumd de mestecat pentru minte." Nu e
nimic in neregrrla in ceea ce priveqte guma de mestecat, dar
mni mult despre un lucru, cu atAt an Eti mai pufm.
Argwnenta[ia lui Fabian referitoare Ia experfi, cd omul

care este instruit trebuie sdfie gi celin csre poli aaea

lncredere, nu gi-ar gdsi nici un rdspuns in cnzul in

care ar fi adeudrat cd omul care studiazd un lucru gi il

pune in practicd in fiecare zi i-ar pdtrunde din ce in ce
mai adknc semnificalia. Dar nu aga stau lucrurile.

Semnificaliile i se uor ascunde din ce in ce mai mult."a

Trebuie sd inlelegem faptul cd pentru a ne atinge
scopurile avem nevoie de tot sprijinul care ni se of'era.

104 consumul exagerat va conduce la introducerea unor Trebuie sA invdldm cum sd gAndim. Trebuie sd. ne 105

ts- substanle nocive in organism qi la irosirea energiei. educ[m copiii astfel incAt sa poatd sd gAndeasca gi sa -

GJ= Rousseau spunea cd adevirul nu trebuie cAutat in discearn6 pe cont propriu, nu doar sd. execute. v((zJtt
ideile qi comportamentul locuitorilor perverti{i din ora- oc!
E Problema teoriei bazate pe rezultate sau a educaliei
-=
oJE gele sofisticate, ci mai degrabd in inima pura a liranilor vocalionale este aceea cd produce muncitori capabili, I
r<
Eu= simpli sau a copiilor nevinova{i. Vielile noastre sunt care sunt insd incapabili sa funclioneze optim in afara
asediate de lucruri nesemnificative qi chiar se invArt in parametrilor inguqti ai fiqei postului lor. -
C'
quJ jurul acestora. Pur qi simplu nu exista timp suficient qi Angajatorii se plAng de faptul ca absolvenlii marilor
F institulii de inva{dmAnt nu qtiu sd gAndeasca. $i nu ma
l! nici exemple care sd. ne ghideze in alta direclie. refer aici la nivelul coeficientului de inteligenld, ci la
Rezultatele meciurilor ne intereseazd. mai mult decAt acel tip de persoane creative, cu un orizont de cunoaqtere
(UCJE
imaginativi care pot face mult mai mult decAt sA
6
proceseze pur qi simplu informaliile.
apusurile. Suntem cu ochii pe detaiii, motiv pentru care
Dorinla de a elimina studiul artelor, studiul adecvat
nu reuqim sd observdm imaginea de ansamblu. Suntem al limbii materne, al frlosofiei, istoriei sau al altor ma-
terii de acest tip din programele qcolare este principalul
prea pre ocupali sd vedem serialul P ri et e nii t d,i la t eleviz or
in loc sd ne facem prieteni adevd"ra{i. Suntem precum vinovat pentru disparilia treptatd a min{ilor agile. Sir
Robert Jones, intreprinzatorul cel mai de succes din
fotografii angaja{i pentru o nuntd.: suntem atAt de prinqi domeniul imobiliar al Noii Zeelande, este doar unul
dintre angajatorii care sunt afecta{i de aceastd realitate.
de sarcina de a imortaliza momentele cheie incAt ni se pare
Povesteqte despre una dintre cele mai recente confe-
mai importanta fotografia decAt momentele de vialA pe care rinle de management pe care compania sa a organtzat-o
pentru managerii in formare ai companiei de la nivelul
le surprinde. Nu te poli abline s6 nu te intrebi daca un de vArf. Subiectui discutat se referea la tehnicile de a
inchiria spa{iile vacante in cazul unei piele aflate in de-
turist nu ar vedea mult mai multe in cazul in care nu ar clin. Jones le-a spus participanlilor ca pe pielele striine
privi doar prin aparatul de fotografiat. Viala nu este o competitive se pun inscriplii pe cladiri. Acest lucru nu
se fdcea de obicei in Noua Zeelandd, intrucAt aducea un
repetilie generald. Trebuie sd. ne oprim acum, sd. o con-
deserviciu infagiqarii cladirilor qi, pAna nu cu mult timp
templam qi sa meditam chiar in momentul prezent. in urmA, era mai degraba simplu s6 inchiriezi anumite

$-effffi& xxgrumxmxa spalii fdri sA recurgi la asemenea mdsuri.

,,Majoritatea oamenilor ghndesc doar o datd sau de
doud ori in aiafd. Motiaul pentru care am oaut
atala succes estefaptul cd am reugit sd gdndesc o
datd sau de doud ori pe an."
VictorHugo

Creierele noastre sunt niqte maqinarii extraordinare, ,,Ar trebui sd ndoptdm gi noi aceste practici?" ant
tntrebat. Au urmat discu[ii serbede, motiu pentru
capabile sa proceseze 30 de miliarde de bili de informalie care anl concentrat subiectul gi am intrebat: ,,De ce
in acelaqi timp, utilizdnd echivalentul a 6.000 de mile crede[i cd tn alte locuri se practicd acest obicei an de

de cabluri qi conexiuni. Cu toate acestea, este posibil ca

re{eaua neurala sb.zacd in hibernare aproape toata via[a.

106 an?" Unii au sugerat, destul de timid, cd aceastd ascultam pe cei care au construit destine marele gi sd 107

ts- practicd poate fi consideratd publicitate pozitiad ne scufundAm in ideile creatoare ale lumii. Pur qi slmplu F
nu dispunem de suficient timp pentru a permite lucru-
=J pentru compania imobiliard. Aftii nu au reuqit sd =
rilor superficiale, neinsemnate qi banale sd ne domine
'o. articuleze nici un cuahnt. Rdspunsul eaident era: abilitalile cognitive. Avem nevoie gi de inspira{ie, nu 6F
numai de informalie. Avern nevoie de curaj, nu de
= o=
cCEt ' ,,Pentru cd funclioneazd", dar pur gi simplu nu lagitate. Avem nevoie de pasiune, nu de nevrednicie. Ne
(J
=u trecea prin minlile acelea Ecolite in uniaersitdli. vom descoperi doar ln singuratate qi in interoga{ii, nu
in superstilii qi in telenovele. \'om ajunge la destina{ie oct
=o ,,Acegti osmeni nu sunt idioli... pur gi sinrylu nu numai daci suntem disciplinali qi gAndim profund, nu E
r
r reu1esc sd ghndenscd. Au iegit de Ia colegii, pi-nu dac6 suntern trAndavi qi ne abatem de la calea pe care o 2

qF Iuat diplome in drept snu comer[ pi nu sunt cfrtugi avem de urmat. rF<.

oEE =

lu! , de pulin instruili. Trist este atunci cknd descoperim

cd, in cadrul cornpaniei noastre, unii dintre cei care

ghndesc cel rnsi bine nici mdcar nu s-au apropiat de

o uniuersitate..."s

intr-o anumita mdsur6, vina le aparline qi angaja- Capacitatea qi profunzimea
torilor. ln aceastb lume construiti pe tehnicd este facil
minlii sunt rezultatul
sd angajezi persoane in funclie de note qi diplome fare a acumulS"rii de informa{ii

aprecia beneficiile educaliei de tip clasic. solide; trebuie insa sA ne
acordam timp pentru a
Aparuserd Ei glume: Un absolvent de qtiinte intreabd: medita asupra lor qi a le putea
,,De ce func{ioneazd?" Absolventul cu diplomA de inginer
intreaba: ,,CLLrrL func{ioneazd.?" Cel cu diploma de con- ingloba.
tabil intreaba: ,,Cdt ua costa?" Cel care este absolvent
de arte intreabA: ,,Dori{i Ei cartofi prd.ji[i?" BIBLIOGRAFIE

Vremurile insd sunt in continu6 schimbare. Oamenii 1. VechiulTestament, Proverbe 1:5, NlV, New York lnternational Bible Society,

incep sd iqi dea seama care este importanla ideilor qi a 1978. Used by permission of Zondervan Bible pLiblishers.
puterii procesului individual de gAndire.
2. Eugene Griessman, The Achievement Factors, New york, Dodd, Mead &
Ed Cole a fost cel care a remarcat faptul cd persoana
Co.. 1987. p.49.
care nu dispune de un sistem organizat de gAndire va fi
intotdeauna la bunul plac al celei care are. De aceea 3. lbid, p. 25.
trebuie sd ne striduim sd dezvoltS.m acest domeniu 4. G.K. Cheslerton, The Twelve Men, T'remendous lrifles, New york, Dodd,
crucial al vielilor noastre, atAt in ceea ce priveqte acu-
mularea necontenitd de informalie, cAt qi disciplina Mead & Co., 1910.
legatd de gAndirea imaginativl qi creativa.
5. Roberl Jone s', Punch Lines, lnprint, 1991 , p.73.
Pentru a-Ei atinge scopul vielii, inima qi mintea Fer-
formerului are nevoie de combustibil de cea mai bund

calitdte; nu de motorind indoita cu apa. Trebuie sd ii

GAPITOLUL 9

sY*L[$t &r nf*&Ys *t crr$a ts&#&Tt ss
! tt

wrrnwstTfi
t

Satislactia
t

,,Aq vrea sd fiu ceea ce eram atunci

cAnd doream sa devin ceea ce sunt
acum.t'

Inscriptie graffiti, Londra, 1980

Dintre toate calitalile pe care le-am analizat, aceasta 111

pare sa fie cea mai iluzorie. Adevdrul despre virtutile

trd,irii din interior spre exterior este copleqit de vocile t(Jr-

care intoneazd mai mult. ro
Trebuie sa fim sinceri: pentru genera{ia noastrd sunt
F
din ce in ce mai multe lucruri disponibile. Iisus sublinia
q

faptul ca viala adevSratd nu consti in abundenla avutiei,

dar acest lucru nu este cAtugi de pulin valabil pentru

noi... Adic6, la urma urmei, acum avem sisteme de in-

chidere centralizata qi espresoare, televizoare cu diago-

nal6 mare gi cAini care sunt imbracali de designer. Revis-

te precum The Robb Report (2./r.: revistd care prezinta

articole de lux) qi Gourmet Traueller (n.tr.: revistd de

calatorii qi gastronomie) se strdduiesc sd. ne arate ceea

ce existd qi ne este disponibil, qi cAt de satisfaculi qi de

implinili am fi dacd le-am avea... Unica problemd rd-

t mAne c5, dupd achizilionarea unui avion Lear qi a limuzi-
nelor, se menline prezenla acelui numai dacd..

Cu cAt avem mai multe, cu atAt ne dorim mai multe.
Avulia materialA, exterioard, produce cel mai adesea jin-
duire intbrioard, iar cercul devine vicios.

Iarna insatisfac{iei noastre devine din ce in ce mai

rece qi mai inneguratd. Amorteqte bucuria, indepdrLeazd,

micile minuni qi reduce viala la purd supravieluire.

Dorinla constantd de a detine ceea ce nu avem incd.

ne rdpeqte posibilitatea de a ne bucura qi de a sdrbdtori

ceea ce deja delinem. Aqa cum spunea Shakespeare,

strd.duindu-ne dtupd mai bine, ajungem sd, dispre{uim qi

ceea ce e deja bine.

Imi placea foarte mult sd zbor. Entuziasmul de a

caldtori, injeclia de adrenalinA pe care mi-o oferea deco-

larea, filmele, canalele audio, priveliqtea. Ce mai, eram

foarte fericit cAnd zburam, asta pAnd cAnd am zburat la

clasa intAi intre Sydney qi Los Angeles.

Un prieten imi oblinuse un bilet special pentru apro-

ximativ acelaqi pre{ ca la clasa economic, aqa ca nu am

112 ratat oportunitatea de a vedea cum e viala atunci cAnd Prima etapd a calatoriei a fost prin Clasa business. 113

zbori pe primele locuri din avion. La check-in am inceput Fotoliile erau ceva mai mici, ocupanlii ceva mai ambi-

=- ' sd sesizez diferenlele: Mi se spunea ,,Domnule Baker" lioEi. Sim{eam respectul lor plin de resentimente, intru- (FJ-
J4 qi ,,Sir" in loc de obiqnuitul ,,Biletul, vd rog", qi ,,Nu, cAt eram unul dintre pulinii pasageri cdrora le era mai
bine decAt lor. A doua perdea se zd.rea in fala mea. La torr
E British Airways, Clasa Business se numeqte Club World.
o4 toate locurile de lAng6 coridor s-au epuizat". Am fost 6
Clasa intAi se numeqte Fantasy World. Cu toate acestea,
-r condus intr-un salon special qi am savurat un Chardonnay
qi Camembert. Apoi s-a facut imbarcarea. Ceilalpi au eram pe punctul de a intra in Lumea a treia. Scena care
=c, urcat primii, astfel incAt in momentul in care am urcat mh aqtepta imi era extrem de cunoscuta. Oamenii in-
cercau sd stea in pozilii pe care nu reuqeau sa le menlind"
g mai mult de cAteva minute. Copiii plAngeau. Cozi la

l! qi noi nu mai erau nici cozi qi nici nu se auzea zarv6.
Doar muzicd clasicA, qampanie franluzeascd qi locuri
0u(FGUJl care chiar semS.nau a fotolii.

il Ecranul video individual, unde rulau canale de sport, toaleta. Echipa nelipsita de rugby care mai dorea o a

1l documentare qi toate filmele de datd recente, a fost doua runda. M-a retras neintdrziat in siguranla vielii

i urmdtoarea mea descoperire, dar nimic din toate acestea din fa{a avionului.

i nu anunla cina. PAnA in acel moment, sintagma md,ncare Aceasta experienli m-a invalat mai multe leclii. in

It de linie aeriand, era un oximoron, precum muncitor tn primul rAnd, sunt un cetatean de clasa intAi. Acolo imi

consiliu sau informa{ii secrete militare. CAt de repede este locul. Acoio imi doresc sd fiu. Acolo trebuie sA fiu!

lr s-a schimbat acel concept. in ai doilea rdnd, m-a invalat ca acest pas tnainte meritA

1l sa dai rnita qi sa te rogi cu ardoare. (Exemplare gr:atuite

'l Caviar Beluga... ( ale acestei carli sunt disponibile personalului de pe
avioane care delin aceasta putere atAt de rAvnitd, de a

,,A$i dori votcd ruseasci alaturi de caviar, domnule?" acordaposul tnainte!) ln al treilea r6.d, am descoperit ci
nu imi mai place sd zbor - nu md mai mullumesc cu
locul meu de la clasa economic. $tiu acum ce se petrece
Fripturd in sAnge cu asparagus proaspit. dincolo de perdea.

,,Sos Bernaise, domnule?" Satisfaclia este SfAntul Graal pe care se pare ca il

cautd toata lumea. Banii, respectul, placerea qi succesul

Parfait de ciocolatd, platou de brAnzeturi, posibi- sunt doar caile alese de c6ldtorii care sper6 sd ajunga la
litatea de a alege intre Chateau d'Iquem, cel mai scump
vin de Porto, qi cafea proaspdtd. aceastS. destinalie. Cu toate acestea, a$a cum subliniazA
Rabinul Zacharias, satisfaclia ramAne doar o iluzie
pentru majoritatea:

,,Le doriti pe toate trei, domnule?" ,,Unul dintre refrenele cele mai populare pe cnre le
auzim de lo cei care aL! trdit apogeul succesului este
Pe parcursul zborului, dupa al doilea film pe care il cel referitor la depertdcitrnea care le urmdregte tncd
existenla, in ciuda succeselor incontestabile. Acest
vedeam, am decis sa ma aventurez in afara spaliului lipsit tip de confesiune este cet pulin unul dintre nntiuele
de orice fel de tensiune. Spuneti-i nostalgie, spuneli-i
mdndrie, dar doream sd merg dincolo de perdea.

114 pentru care problema sensulli este centrald in ,,Gfrndifi-ad la lucrurile care ucid esenla naliunii 115
'aceastd aiald. DeSi nimdnui rut ti place sd noastre. Droguri, conuren[d necugetatd, sex Ia
tr- intAmplare, pornografia ztiolenlei, jocuri de noroc Ai t(Jr-
recunoascd, ceea ce Ie oferd multors un sens in uiafd, consunl de alcool. $i cea mai hidoasd pornogrnfie
4J= m precddere in ldrile care abundd in oportunitdli u,
-dintre toate - aiala consacratd cumpdrdturilor ts
E u)
acumularea de posesittni ca filosafie de uiald. Toate
IcCEl pentru reupita spiritului de ini[iatiad, este un sunt dependenle cdrora le cad pradd persoanele
=r standard mai inrilt de uia[d, chiar dacd nsta se
nesigure..."
o= trqduce prin a fi dispus sd mori pentru el. Cu toate
g
acestea, judec7nd dupd remarcile pe care le-nu fdcut
Fuu unii dintre cei care au ntins aceste stnndarde tnalte,

(EJ
UU' frecaent se tnregistreazd dezamdgiri..."1
Pentru mulli, satisfaclia este corelatd cu ceea ce au,
Zacharias ofera apoi mai multe exemple: cu cat de mult cAqtigd. Cu toate acestea, studiile
demonstreazA cA satisfac{ia nu are prea mult de-a face
,,Dupd a rlotta sa uiclorie Ia Winfu!edon, Boris
Becker a surprins lumea poaestind despre luptn pe cu a obline ceea ce wei, ci cu a dori ceea ce ai.
care o ducea cu dorinla de a comite suicid. lack Cu alte cuvinte, existd doud modalitdli pentru a fi

Higgins, autorul renu.mit al "Vulturul a aterizat>, bogat. Una este sd ai avulii imense. Alta este sd ai puline
a afirmat cd singurul lucru pe cnre il cunoaste
dorinle. in cartea sa The Pursuit of Happiness, David
acum, in apogeul corierei sale, gi pe care pi-ar fi dorit
Myers povesteqte cum acest adevdr a fost observat de o
, sd ll cunoascd tncd de chnd era copil este: "in
: mofttentLtl tn cnre aei ajunge in uLrf, aei descoperi cd fostA asistentd medicala intr-un sat din Nigeria:

acolo nu este chiar nimic.r"2 ,,L)n grup de copii irire cinci gi gapte ani imbrdcali
in zdren[e alergau de-a lungul drttmului din tabdra
Putem adauga qi cuvintele lui Lee Iacocca, Preqe-
noastrd cu un camion de jucdrie confeclionat din
dintele Chrysler: cutiile pe care le aruncnsem la gunoi. Mni toatd

,,latd-md in amurgul aie[ii,lncd tntrebkndu-md ce -dimineala megteriserd ln jncdria aceea gi, pe cknd o
este aceastd existenld... Vd pot spune tnsd uimpingeau un bd!, rdbtfueau in lipete de

urmdtoarele: faima gi aaerea sunt pentru pdsdri."s bucurie. Copiii mei, clre aoeau camioane Tonkn
ascunse sub pat, erau morli de inaidie."a
ContinuA prin a explica faptul c5, pentru el, satisfaclia
pe care qi-o dorea cu atAta ardoare a fost furnizatS. doar Oricine poate urmdri dinamica familiala a copiilor
de cdtre familie gi de catre prieteni.
care se joaca impreund cu pdrinlii pe strdzile din
John Gatto, Profesorul Anului in New York intre
Calcutta. Comparati aceasta cu existenla formala,
1989-1991, s-a plAns de impactul gAndirii materialiste agiLald qi ocupatA a majoritdlii lumii occidentale, a
asupra tinerilor:
familiilor din patura de mijloc,'qi ne vom da seama cd
nu numai banii conteazh in aceastd viafa.

A cAqtiga mai mulli bani nu-ti va aduce gi mai multd

fericire. A fi bogat e ceva inndscut sau nu...

116 Thomsa Ludwig, care a studiat impreunA cu David Trebuie sd invdldm urmdtoarea leclie: satisfaclia nu 117

Myers relalia bani-fericire, a demonstrat modul in care poate fi gdsita neapirat in palatele celor foarte bogali otr-
sau in mesele incdrcate ale mogulilor din lumea o
ts- ne inducem nefericirea in momentul in care descriem afacerilor, ci in inimile increz6toare, temitoare de v,
A=
drept sdrdcie imposibilitatea de a cumpAra totul. Astfel Dumnezeu qi dornice sa ajute ale oamenilor simpli.
E z Privind in urmd la propria mea via{i, trebuie sd spun
de uorbd.rie a sd.raculul (a bodogdni despre prelul laptelui
o-qEI qi pAinii ducdndu-ne sau intorcAndu-ne de la magazin c[ nivelurile de fericire qi de mullumire erau maxime in
in noua noastrd maqini de teren cu trac{iune completi)
o= momentul in care circumstanlele exterioare, casa qi
u naqte nenumdrate obiecfii. Trebuie sd fim cinsti{i qi sd
veniturile, se situau la cele mai sc6zute niveluri.
ut recunoaqtem cd in momentul in care cheltuim, problema
este lipsa disciplinei qi nu faptul cd nu ne permitem cele imi amintesc de perioada cAnd eram copil qi mdjucam
u(euJl
6 necesare traiului. impreun6 cu sora mea in curticica din spate a unei cisule

Acest tip de vorbArie nu numai cd este o jignire la in care nu locuiam singuri, dintr-o suburbie a oraqelor
din Medway. Ne distram ceasuri la rAnd jucAndu-ne cu
adresa celor cu adevdrat siraci, dar ne gi polubazd un cauciuc agl$at de singura formi de vegetalie din
gradini, un copdcel mdrunlel, incovoiat.
gAndirea qi ne sporeqte insatisfaclia. incepem sd credem
Un an mai tArziu, dup6 ce am emigrat din Anglia in
cu tdrie in discursurile noastre propagandistice qi ne Noua Zeelanda, trdiam la o mici fermA lAngd izvoarele
unui rAu din nordul subtropical. Proprietatea noastrd
transformSm in victime care se autocompdtimesc qi care
avea plajd la ocean qi era strabetutA de un rAu. Puteam
se plAng de cele ce ar face fericite doud treimi din pescui, face surf, canoe sau c6lirie qi cu toate acestea

populalia globului. De aceea, trebuie sA ne schimbam am sentimentul cd viala era mai frumoasA atunci cAnd

vocabularul, aqa cum noteazd qi Myers: ne d6deam hu{a pe cauciuc. ,,Sentimentul de fericire este
mult mai pu{in alimentat de bogd.{ie decd.t de izuoarele
,,oAm neaoie de acest lucru> poate deoeni oVreau
,astq>. "Sunt prost pldtit> poate deaeni <Cheltuiesc pld,cerilor rn d,rlt nte. "6

rnult mai mult decht chEtig". lar lamentalin cel mni La o analizd finald se dovedeqte ca tot ceea ce noi
des intklnitd a clasei de mijloc <Nu ne putem
considerdm a fi superior de ceie mai multe ori
permite> poate deaeni, mai degrabd, <Preferdm sd ne
cheltuim banii pe alte lucrurirr. Pentru cd, de obicei, dezamd.geqte. Este uqor sa identifrci ceva ce aduce a mai

ni le putem permite... in cazul in care ar deaeni multi bog6!ie; este ins6 mai greu sd identifici ceea ce
prioritare; auem insd alte prioritdli pe care alegem sd
este cu adevirat mai bun.
. ne cheltuim ueniturile, care sunt limitnte."s
,,Ceea ce ne pdstreazd credin[a uie," spune Garrison
Prin urmare, care este arta secretd a satisfacliei? Keillor, ,,se afld pretutindeni tn aiala de zi cu zi, un

Cred cd dacd vom incepe sd practic6m obiceiurile qi sd semn al faptului cd, de fapt, credinfa ne ghideazd
cultivdm atitudinea Performerilor, vom invd{a adevArul prin lucrurile obignuite: de la a gdti la a face
despre satisfac{ia interioari. Asemenea lucruri - precum conaersalie, a iubi, a pescui, n auea grijd de animale,
un scop p4edominant, concentrare, dezvoltare personal6
. de porumb gi de flori, prin muzicd, sport, cdrli,'prin
qi spirit umil - sunt toate elemente indispensabile ale

stdrii de armonie interioard.

118 a cre1te copii - toate locurile in care se cerne nisipul

gi strdlucegte proaidenla. Chiar gi in aceste momente

ts- de aanitate gi ldcomie de dimensiutti monstruoase GAPITOIUI 1O
ntt trebuie sd priaepti prea departe pentnL a ?ntrezdri
=Jr xffi&}ffieruffi effi?e$ffi$ ffiffi ffi&Yffi

= ingederea in oameni
CG' fourile de tabdrd sle osmenilor buni Ia strflet gi
:2uJ fcricil i."r ,,M-ai inva[at sa devin o persoana
E mai afectuoas[, McWhater, dar
o acum nu mai am nevoie de tine."l
r
Ju
.g(FEJ BIBTIOGRAFIE
g '1 Ravi Zacharias, Can a Man Live Without God?, Word Publishing, 1994, p.

u,

56.

2. Alister McG ralh, lntellectuals Don't Need God, Zondervan, 1993, p. 15.

3. Lee lacocca, Talking Straight Bantam Books, 1989.

4. David Myers, Ihe Pursuit of Happiness, Aquarian Press, 1993, p. 395.

5. lbid, p. 45.

6. lbid, p. 45.

7. lbid, p. 45.

'ffi&$#' Ceva din via{a femeilor qi barbalilor implinili se re- 121
varsd in exterior qi se reflectd in vietile celor din jurul
ffiw =u
lor. Aceasta nu este doar o intAmplare fireascd, ci rezul-
ilsc.liffi f r4r,.i-,-i ir.n e-=
tatul unei dorinle de a avea incredere in oameni. Perfor-
merii iqi privesc semenii din perspectiva poten[ialului U
acestora qi nu a comportamentului. Nu poartd resenti- ErE
mente qi iarta cu uqurinlA. tgi .incurajeaz6., iqi inspira (cEuJt
prietenii, angaja{ii gi colaboratorii qi ii ajutd sa iqi dezvolte
=
frin{a interioara. Performerii solitari sunt o exceptie.

Din ce in ce rnai mult, liderii adeva.rali ai zilelor noas-

tre iqi dau setima ca metoda cea mai buna de a ac{iona
este prin intermediul oamenilor, prin construirea echi-

pelor qi dezvoltarea sinerglei.

Aceasta idee a sinergiei este o valoare nelipsit6 din

viala Performerilor. iqi evalueazd cu sinceritate slabiciu-

nile qi ii cheamA alaturi pe cei care sunt inzestrali in

aceste zone. Au capacitatea de a-qi alia puterile celorlalli

gi, in consecinfa, devin mai eficienli in calatoria spre
scopul vietii lor.

Din punctul meu de vedere, conceptul de sinergie a
fost cel mai bine descris, potrivit cuvintelor luiZigZiglar,

ca un stol de rale in zboi) in cazul in care ali urmarit

vreodata ralele aflate in zbor, ali remarcat f6rd indoiala

doua lucruri. in primul rAnd, cArdul are intotdeauna

forma de V in al doilea r6Lnd, o laturd a acestui V este de
obicei pulin mai lunga decAt cealalta. Motivul pentru
ambele aspecte este extrem de relevant? in primul rAnd,
o laturA este mai lunga pentru cd acolo sunt aliniate

mai multe ra!e!

intorcAndu-ne la seriozitate, motivul pentru care
aceste pasAri zboard in formatie de V este pentru a
profita de golul de aer care se formeaza in urma fiecdrei
ra!e. Prin inlocuirea periodicd a ra{ei lider de grup, ele

pot zbura impreund dublul distantei pe care ar putea-o

parcurge pe cont propriu.

Consider cd acest adevAr despre echipe este de la sine

inleles. Nu numai cA este cel mai simpiu mod prin care

122 lucrurile pot fi duse la bun sfArqit, dar este qi cel mai Cinismul latent qi neincrederea ln oameni vor lovi 123

simplu. Casniciile funclioneazd numai in condiliile in de fiecare datd la rddacina semnifica{iilor. De aceea sunt zg

=- ' care cuplurile construiesc o relalie. atAt de importante cuvintele lui Iisus despre dragostea =c,
cJ Istoria sporturilor este plina de exemple referitoarg
= pentru semeni. Trebuie sA refuzim sd permitem rAnilor, -
oEE la echipe de valoare medie care au invins un grup de
insultelor sau durerilor pe care ni le provoacn al{ii sd ueg
2u adversari talentati. ne dizolve optimismul qi credinla in umanitate. A da cc(uJt
c=t Prestalia unei formalii muzicale nu se referi la modul greq in acest domeniu inseamnd a impune restriclii
g absolut extraordinar de interpretare solo al fiec6ruia inimilor qi, prin urmare, parcursului vielii noastre. 2,
Tavanul de sticla al durerii qi amdrdciunii trecutului
W dintre membrii acesteia, ci la felul in care pot cAnta este motivul principal al ratdrii implinirii destinului.

UF Disponibilitatea de a ne l6sa r[nili ne permite sd
E
vCuJ, impreund. traim bucuria rela{iilor. Durerea, care se intovirdqeqte
Chiar qi in lumea neiertdtoare a afacerilor, aceastd
cu bucuria, aceasta este esenla vie{ii.
idee a avut drept rezultat o schimbare de paradigmd, Acest aspect simplu, dar extrem de profund, a fost

iar cdr{ile de afaceri care s-au publicat in ultimii ani qi ilustrat cel mai bine intr-o povestire pentru copii despre

care con{in cuvAntul echipa pot fi o dovada in acest sens. o jucirie iubit6, dar urgisita:

Performerii qtiu cd vor ajunge departe prin tenacitate,

perseverenld, eforturi suslinute, motivalie, stabilire a

scopurilor, viziune qi disciplind. Cu toate acestea, in

cazul in care pot aduce la un numitor comun energia, ,,Cdluful de piele petrecuse cel mai mult timp in
camera copiilor. Era atht de aechi incht pdrul
talentele qi visurile celor care ii inconjoard, daci se vor maroniu i se rdrise, peticele i se rsedeau din ce tn ce

ajuta unul pe altul sd iqi indeplineasc6 destinele, atunci mai tare, ca gi a[ele cu care erau cusute, iar cele mai
multe fire din coadd ti fuseserd smulse pentru a serai
intreaga echipi va excela, iar rezultatele ob{inute sunt drept ald pentru mdrgele. Era inlelept, pentru cd
fusese martorul sosirii triumfale a multor jucdrii
exponenliale. Biblia spune ln felul urm6tor: ,,CLLru ar mecanice, distrugerii pi dispariliei acestora, gi gtia cd
urmd,ri unul singur o mie din ei Ei curn ar pune doi pe toate erau doar jucdrii gi cd nu aaeau sd deaind
fugd zece mii."2 Unul dintre motivele pentru care unii
nimic altceaa. Pentru cd magia camerei copiilor este
nu iqi gasesc implinirea in aceasti viald este faptul c6 bizard gi minunatd pi numai jucdriile care sunt
bdtrhne, inlelepte gi experimentate, precum Cdlulul
nu reuqesc sd aib6 incredere in ceilalli.
de piele, o inleleg pe indelete.
Judecim din punctul de vedere al modului in care
- Ce este REALT, a tntrebat tntr-o zi iepurele, pe
suntem noi. Oamenii de incredere sunt la rAndul lor
cknd stdteau unul lkngd altul pe raftul cu jucdrii,
increzdtori. A crede in al{ii, uneori pAn6 la a da dovada
tnainte ca bunica sd aind pentru a face curdlenie.
de optimism naiv, indicd adesea un caracter puternic. inseamnd a aaea lucruri care tli bhzkie pe dinduntru

Motivul pentru care au o perspectivd ideald asupra seme- gi au mhner?

nilor se bazeaz6. pe modul in care aclioneazA ca indivizi.

De aceea cei care au un caracter indoielnic sau intenlii

de rea credin{d. nu pot avea incredere cd. semenii lor sunt

sinceri. Se qtie prea bine pe sine insuqi qi presupune c6

toatd lumea este asemenea sieqi.

-124 Real nu este modul in care epti tuficut, a rdspuns solitard. A alcatui o echip6, a uni o familie sau un grup 125
de prieteni qi a vedea visul implinit in urma eforturilor
Cdlulul de piele. Este ceao ce li se intkmpld. Cfrnd un comune, iatd cheia unei comuniteli de succes qi a "r-
zts- copil te iubegte mult, mult timp, cAnd nu doar se joacd
AJ ut tine, ci te iubegte cu adeadrat, atunci dEuii real. succesului comun. La o analizd finalA vei vedea, aqa cum c=t
=
cEJ, - Doare? a tntrebat iepurele. spunea gi Joe Cocker Ia Woodstock, cd toli avem nevoie -
r= * Uneori, rdspunse micul CdIu! de piele, pentru cd
de ,,pu{in ajutor din partea prietenilor." g
nu li pldcea sd mintd. Cknd egti real nu te
*lic=) uE
deranjeazd sd fii gi rdnit.
rl -(GEUJI
se tnthmpld tatul dintr-odatd, mai ?ntrebd
EEF(BJ
uurt iepurele, sau incet-tncetT

- Nu se inthmpld totul deodatd, spuse Cdlu[ul de

piele. Te transformi, e neuoie de timp. De aceea nu li Trebuie sd refuzdm sa
permitem ranilor, insultelor
se inthmpld celor fragili sau care sunt collurogi, sau
sau durerilor pe care ni le
care trebuie sd fie linuli in puf. in general, pknd sd provoac6 al{ii se ne dizolve
optimismul qi credin{a in
lideaii real, mare parte din pdr ili aa fi cdzut, ochii umanitate. A da greq in acest
domeniu inseamnd a impune
se incelogeazd, articulaliile te lasd gi !i-e tare greu sd restricfii inimilor qi, prin
urmare, parcursului vie{ii
te migti. Dar toate astea nu conteazd cfitupi de pulin
noastre.
pentru cd odatd ce deuii real nu poli fi urht, decht tn

ochii celor care nu tnleleg."3

Atunci cAnd iubim qi suntem iubiqi, cAnd avem

incredere in ceilalli qi simlim faptul cn qi ei au incredere

in noi, descoperim ce inseamnd sA fii cu adevdrat om.
Nu putem supravielui in calitate de entitili autonome.

Acesta este adevdrul despre comunitd{i, despre familie

qi despre prietenie. Suntem intr-o relalie de intrep6trun-
dere. A te desprinde inseamnd moarte. John Donne a

inscris acestea in inimile qi in minlile noastre atunci

cAnd a scris:

,,Nici un om nu e o insuld de sine stdtdtoare; fiecare BIETIOGRAFIE
dintre noi este o parte dintr-un continent, o parte
1. ,,Cartoon", Across the Board, April, 1996, p. 15.
din intreg."
2. Vechiul Testament, Deuteronomul 32:30, KJV.
Atingerea unui scop in urma unei aventuri.pe cont 3. Mdrgery William, Ihe Velveten Babbit, London, l-leinemann, 1970, citat de
propriu este cel mai adesea o experienli deqartd gi
Swindoll, lmproving Your Serve,Hodderand Stoughton, 1991,p. 27.

GAPrr0tut 11

& rufi,s #ffiMffiaj*ffi pffi$ffi $&ruYwffi$
Echilibrul

,,Modera{ia este fatala. Numai
excesul dd roade extraordinare."

Oscar Wilde

Majoritatea dintre noi ne consideram echilibra{i. 129
Acest concept, al echilibrului, presupune insA un nivel
inalt de subiectivitate. Ceea ce pentru o persoand in- J
EC
seamn6 moderalie pentru alta poate reprezenta a merge 00
la extreme. Pragul unei persoane este plafonul alteia. J

Cu toate acestea, consider ca exista un numitor comun, (J
r
iar calStoria spre implinirea destinului este mai eficientd
WSll'1$' *4 j'l'*r'q&r! {
in condifiile in care rolile ruleaz6. pe asfalt qi nu ajung
I'
inspre marginea abrupta a drumului.
I
Desigur, echilibrul nu inseamna cantitali egale de
l' entitd{i opuse. Nu vorbim despre o persoand care este
in egala mdsur6 qi buna qi rea sau despre un rdspuns
care este pe jumatate corect qi pe jumatate greqit. $i nici
despre persoanele care considera ca echilibrul lor rela-
tional este optim doar pentru cd au o atitudine comba-
tiva echilibrata.

Atingerea echilibrului nu este o faptA medie. Avem
tendinla de a merge ia extreme; spuneli-i curiozitate,
spuneli-i adolescenld, prostie, dar cei mai mulli dintre
noi, in majoritatea ocaziilor, conducem cu doud roli pe

marginea qanlului. Aqa ne comportirn pe plan individual

qi tot aqa se comportA comunita{ile qi naliunile.

Martin Luther, liderul Reformei, observa ci istoria
omenirii poate fi descris6 dupa cum urmeaza:

,,Istoria este precum LLn on1 beat, cttre se clatind tntre

doi perefi, amelind din ce in ce mai tnre dupd fiecare
loaiturd."

Dickens a subliniat mai tdrziu acest sentiment: ,,Erau
cele mai binecuud,ntate uremuri, erau cele rnai blestemate
uremLLri."l

$i Pascal a evidenliat acest paradox:

,,Omul este o himerd! Este un lucru ninunat! Urt
monstrt.t, o tloaadd n haostitri, o cottraLlicti(, ut1

130 aldst sr rdt dcitor ! | ude cdtorul tutur or lucrurilor, qi succesul in fiecare domeniu al vietii nu se regasesc in 131
general la cei care ac{ioneazd in manierd" extrema. Nu
depozitnrul ndeadrului, un rezeralr de nesigurnn[d veli gdsi Performeri printre fanaticii religioqi, printre G
cei care nu se pot abline de la mAncare, nu se pot
-ts1- gi de gregeli, gloria gi ruginea uniaersului."2 desprinde de televizor sau printre martirii postitori. CO
GA
Suicesul trebuie interpretat holistic; este rezultatul res- I
= Oare de ce suntem inzestrali cu acest potenlial? De (uJ
oEE pectarii prioritalilor in viald qi al menlinerii perspec-
tivei. Cei care exceleazd in aceasti viald cred cel mai
Eu= ce nu a putut crea Dumnezeu omenirea dintr-un material
o adesea cu putere in Dumnezeu qi in farnilie, au un sistem
s-uperior? C.S. Lewis a subiiniat faptul ci cu cAt este
de valori qi cunosc sensul acestora, ceea ce ii determina
u mai bun materialul crealiei, cu atAt este mai mare posi- sd triiascd mai degrabd potrivit unor convingeri decAt
rJ unor preferinle.
uF bilitatea de a aluneca in oricare dintre extreme. O vaca
(9qE) Aceasta carte se referd de fapt la necesitatea existenlei
nu poate fi nici bund nici rea. Un copil poate fi. Un adult,
UI unui echilibru intre dimensiunea interioari qi cea exte-
rioard; pledeazd pentru a acorda importanla cuvenitA
ori foarte bun, ori rdu. Un geniu, cel mai minunat sau
sufletului deqi ne grdbim si mai cumpardm un Latte
cel mai rdu dintre to!i.
sau un machiato, deqi avem de- lucru la calculator sau
Prin urmare, fie cd vorbim despre viala individului trebuie sd vorbim ore intregi la telefon.

sau despre cea a intregii naliuni, echilibrul este o calitate Progresul tehnologic, in ciuda abilitalii sale de a face
viala mai uqoar5,, creeaz6. tot atAtea probleme pe cAte
rara. Se pune intrebarea: echilibrul ajutd la atingerea
rezolv6., dupd cum descrie alarmant un scriitor:
implinirii sau individul echilibrat este cel care porneqte

cu handicap in cursa spre implinirea destinului sdu?

CAnd am inceput studiul asupra acestei zone impor-

tante care se referd la atingerea scopurilor qi la impli-

nirea visurilor, am crezut cd, de fapt, cei care au tendinla

de a ac{iona mergAnd la extreme au un avantaj. Cd aceia

care sunt dispuqi sd sacrifice totui pe altarul pasiunii

lor aveau qanse mai multe decAt cei care erau mai ,,Nu gtiam faptul cd ploaia acidd aa fi rezultatul

echilibrali qi mai liniqtiti. M-am gAndit imediat la unii arderii combustibililor fosili. Nu ptiam cd
mobilitatea aa destrdma familiile gi stabilitatea
oameni care realizaserd lucruri uimitoare, care erau comunitdlilor. Nu gtiam faptul cd talidomidul ua
produce malformafii copiilor. Nu gtiam cd proiectele
excentrici qi mai degrabd macinali de obsesiT lor; oameni imobiliare se aor transforma tn ghetto,uri. Nu ptinm
cd aparilia suburbiilor aa produce haos tn trafic."s
care atinsesera marelia, dar sacrificaserd familii, prieteni,
Progresul ne-a amplificat defectele qi ne-a furnizat
propria sanAtate gi iqi scurtaserd chiar viala. Cu toate mai multe oportunitali de a ne auto-distruge. Richard
Swenson ilustreazd acest lucru:
acestea, studiind mai profund, am inceput sd ne ddm

seama ca aceastd presupunere era foarte deparbe de adevdr.

Succesul real nu poate fi legat doar de o laturA a vie{ii.

Cei care au succes in afaceri, dar dau greq in privinla

relatiilor pe care Ie construiesc qi care sfArqesc in urma

unui infarct ce survine mult prea deweme, fiind provocat ,,Am pus arme Ia dispozilia ostilitdlii noastre,
conflicte Ia dispozilia cinismului, abundenfd la
de efortul la care s-au supus nu pot fi cAtuqi de pulin

oameni de succes. Reuqita pe toate planurile, sanatatea

132 dispozilia ldconiei noastre, presa la dispazilia Este posibil ca, la prima vedere, viala echilibratd sa 133
nu pard la fel de spectaculoasd precum cea radicala. Cu
decndenlei, publicitntea In dispozilia nemulftrntirii toate acestea, Performerii sunt interesali mai degraba ts

E" noastre, pornogrnfia In tndem1na pldcerilor noastre de semnifrcalie decAt de a face parada. 00

= Via{a este un maraton, nu un sprint. Nu are nici un -J

A- stricate pi educa[ia in miinile m|ndriei noastre-"4 sens si te grabeqti pentru a ajunge pe piscul muntelui uCJ

= atAt de obosit, incAt nici sd nu te poli bucura de prive-
IoE
=u= Suntem capabili sd traim mai intens, dar si rnurim liqte, uitAnd de cei dmg - familie qi prieteni - qi lasAndu-i

=o mai rapid, dacd nu la exterior, cu siguranla in interior. in urma.
u Folosind cuvintele lui Soljenitin:
Ne dam seama de eroarea de a fi tr6it mult prea activ
Jq in exterior prea tArziu in viald qi este posibil ca multe
Fu dintre planurile nobile ale tinere{ii sa fi fost deja sabotate

EE de consecinlele acestora. Oscar Wilde, cel din care arn
citat la inceputul acestui capitol, este unul dintre cei
uCJ ,,Suntem prin1i intr-o cursd nebuneascd, care au inleles mult prea ftl:ziu avantajele echilibrului.
. A petrecut ultimii ani ai vielii in inchisoare din pricina
6 unei acuzalii de sodomie qi probabil atunci a aqternut
pe hArtie aceste cuvinte:
necugetatd, furibttndd, dar intr-o funddturd."

I in acest moment este interesant de remarcat faptul ,,Zeii mi-au ddruit nproape totul, drtr m-am ldsot

i cii echilibrul nu se traduce prin competenle egale in toate ademenit tn araja durabild a ftAnddaiei ispititoare,
lipsite de sens. Cbosit de trniul pe culmi, am coborkt
segmentele vielii. cu bund intenlie in sdAncuri, cdutfrnd noi senzalii.
ti Toli avem virtuli qi slSbiciuni. Exista cAteva zone in Ceea ce ern pentru mine paradoxul in sfera ghndirii,

care excelim qi aitele in care ne strdduim toata viala a deaenit peraersitatea tn sfera pasiunii. Am deuenit
pentru a nu fi stAnjeni{i. Este gregit a presupune cd un ignorant la minciunile celorlalli. Am profitat de

Performer este o persoand care stdpAneqte toate caracte- pldcere acolo unde mi se oferea gi am trecut mai
departe. $i am uitat de faptul cd orice gest mdrunt,
risticile descrise in aceastd carte. Este posibil sa se de fiecare zi, construiegte sau ruineazd caracterul. $i
descurce in majoritatea acestor domenii, dar nici unul cd, prin urmare, tot ceen ce omul a fdcut tn
locapttrile ascunse nle casei sale, aa trebui sd
dintre ei nu deline competenle atotcuprinzatoare. dezadluie fntr-o zi strigAnd de pe acoperiqul cssei
Majoritatea prim-miniqtrilor qi a preqedinlilor sunt sole. Nu mai ernm propriul meu stdpLn. Nu mai
eram cdpitantil sttJletului meu pi nici mdcsr nu ?mi
votali in funclii pe baza punctelor forte pe care le au qi dddeom seama de acest lucru. Am ingdduit pldcerii
pierd din pricina slabiciunilor.
sd md domine pi ant sffrrgit tntr-o nefericire cruntd."s
Nixon a fost numit gralie stiluiui sau de lider direct,

puternic, de tip ,,nu se vor lua prizonieri", dar a fost

nevoit sd plece din pricina erorilor care se pot comite in
condiliile in care aplici acest stil. Ceea ce am alimentat

de-a lungul vie{ii, lucrurile pe care le-am scos la iveald,

acestea pot deschide porli. in cazul in care nu Ie per-

cepem qi nu facem eforturi pentru a le indrepta, defectele

gi greqelile noastre le vor inchide cu repeziciune.

Prin urmare, echilibrul se refera la a e><ploata la ma-
xim punctele forte qi la a ne corecta slabiciqnile pentru

a nu fi artizanlt propriei decaderi.

134 cAPlT0tur 12

!-- i*tp $HTA$ $'ffifi#ti$tr $e t*]##p.! $:6iii .3i.:

JE Disciplina

= ,,Alternativa la respectarea unei
oCE discipline este dezastrul."

=-g Uance Havner

C='
u

rJ

qF

e
CUUJ'

Succesul trebuie interpretat

holistic; este rezultatul
respectdrii priorit5{ilor in

via{a qi al men{inerii

perspectivei.

BIBTIOGRAFIE

1. Charles Dickens, ATale of Two Cities.
2. Blaise Pascal, Pensees, Penguin Books, 1 9g6.
3. Richard Swenson, Margin, Mavpress, 1992, p. 31.

4. lbid, p. 32.
5. Steve Farrar,FinishingStrong, Multnomah Books, 1g95, p. 150.

Cea mai buna definilie a disciplinei pe care am citit-o 131

vreodata a fost formulata de Scott Peck, care scria:

,,Disciplina este arta de a programa pldcerile qi durerile J=
uie[ii intr-o asernenea manierd tncdt sd. te confrun{i mai 6A2o.

i,nt(ti cu durerea pentru a amplifica pldcerea."r Mai intAi,

trebuie sa atingem inlelegerea faptului ca via{a ne oferd

qi placeri, dar qi durere, qi ca aceasta din urma este

imposibil de evitat. Prin urmare, individul care respecta

o disciplina va programa totul intr-o manierd care

abordeaza rapid dificultatile qi problemele pentru a spori

productivitalea qi placerea.

Femeia care are zece lucruri de facut intr-o zi, iar

unul dint;re acestea este sa sune un client nemul{umit,

da dovada de disciplina in cazul in care acesta este

primul lucru pe care il face. Se va simli apoi mai bine in

privin{a propriei persoane gi se va bucura de restul zilei.

Cu toate acestea, in cazul in care amAna durerea qi acest

lucru devine ultimul lucru din programul zilei, amenin-

{area faptului cd va trebui sd sune acel client o va
urmdri toatA ziua, qtirbindu-i eficien{a.

Parintii disciplinali petrec timp cu propriii copii

atunci cAnd aceqtia sunt mici, construind o rela{ie care

le va fi utila in adolescenla acestora din urmA, ani care

se pot dovedi traumatizanli. Atle{ii disciplinati aloca

timp antrenamentelor gi exerciliilor de precizie, fiind

conqtienli de faptul ca suferin{a din diminetile incepute

mult prea devreme qi cea provocati de repetarea exer-

ci{iilor va da roade in momentul participarii la com-

peti!ii.

intr-o cdsnicie, in cazul in care disciplina face legea,

tNYe-. problemele se rezolva imediat. DacA ar fi aplicata,

porunca ,,Sd n-apund soarele peste mdnia uoastr(t"2 ar

salva multe cupluri. i.t *o*".ttul in care amaraciunea,

resentimentele, furia sau jignirile nu sunt clarificate in

aceastd manierA, se vor insinua la radacina Ei vor

submina in cele din urmA relalia.

138 in calitate de so! este nevoie de disciplina, curaj qi cu toate faletele sale, era ca Si cLon se uita la o 139
grdmadd de beligoare aruttcste la intkmplare. Apoi
ts- virtute (unii ar spune chiar prostie!) pentru a te aqeza -
deciden care dintre aceste belipoare era cel esen[ial,
=AJ qi a-i spune sotiei: ,,Draga mea, e ceva din ceea ce fac din punctul lui de uedere, iI scotes din grdntdjonra 2J64ct
=
oIG care te deranjeaz6 sau ili provoac[ frustrdri? Vreau sd cea amestecatii Si lua o decizie, se ducea acasd, se
u=
imi vorbeqti despre acest lucru...!" culca giitu mai reaenea asLtllra deciziei. Era tnt

Acest tip de intrebare te aruncd. in ceea ce psihologii geniu pentrit cnpacitaten de a shirylifics lucrurile ln
ntaxim in momentul ludrii deciziei. Alternntian ltt
c=t denumesc tunelul haosului! Vulnerabilitatea este dificil sc ensta este in cr emenir e n t ot alii.' / 3
r de suportat, dar a nu aborda problemele unei casnicii
u intr-o manierd deschisa qi sincera nu va faee altceva
rF
vorE) decAt sd amAne instalarea durerii. Disciplina te ajutd

sa ili dai seama cd neliniqtea provocatd de abordarea Decizia consta in a transforma toate informaliile

sincerd. a problemelor in momentul de fald este floare la disponibile in acfiune. A avea cunoqtinla qi a nu acliona
inseamnd a fi negtiutor. Disciplina actiunii, deqi ar putea
ureche pe lAnga durerea unei desparliri qi a unui divor! da naqterc unor erori, este preferabila traiului netul-
burat, stalionar. Lloyd Jones a afirrnat: ,,Indiuizii care
care devine iminent mai tArziu. I
tncearcd sd ac{ioneze qi equeazd sunt infinit mai lau-
ffi$$**ptgru& $g ffiffiYffiffiffi xru&ffiffi& dabili decdt cei care nu. tncearcd su facd, nimic qi au

Abilitatea de a evita paralizia lipsei de acliune,qi de a SUCCES.,,
infrAnge teama la gAndul de a comite greqeli poate fi
#*ru Srffi g3$ X*& ffi X$*tP$"$ $i$ tr$
descoperitd in disciplina determinarii. Este nevoie de
Am descoperit ca discipiina are abiiitatea inl"ririsec6
acest tip de disciplind pentru a-{i da seama de faptul cd,
in multe domenii ale vielii, durerea provocata de incapa- de a se auto-pei'petua.
citatea de a lua o decizie este contraproductivd.
Individul a caru,i existenfa esie lipsit:1 Ce orice urmi
!." Harry Truman, pregedinte al Statelor Unite intre
i 1945 qi 1953, era bine cunoscut pentru modul sau hotarAt Ce disciplind trebuie sa se concentreze exelusiv asupra
\ de a fi. Acesta s-a manifestat limpede in hotdrArea de a
i arunca bomba atomicd asupra Japoniei. Istoricii qi unei laturi a comportamentului sau. Nu conteazl. ce

experlii in filosofre politicd au dezbatut indelung, bene- deprindere inccarcd sa ccjl'ecteze - regimul alimentar,

ficiind de scurgerea timpului, asupra acestui tip de acLivitabea fizictt, prograrnul de somn sau punctua-
decizii. Truman le-a luat in acel moment, dovedind
litatea. in *o-"tttul in care disciplina se it:sinueazA
indrazneala gi convingere puternicd.
intr-un colf al existen{ei, r'a incepe sa se mulbipiice, sa
Dean Rusk, fost secretar de stat qi apropiat al Iui se reproduca qi sd dea roade. Se instaleazh o iner{ie qi

Truman in timpul carierei sale, a vorbit in termeni Iurnea noastrd intima dezorganizata va fi cucerita in

elogioqi despre aceastd calitate a liderului: tdcere, spre surprinderea qi inc6ntarea noastrd.

,,Harry Truman a fost un geniu. al ludrii deciziilor. Este teoria domirro-ului in versiunea caracterului.
in momentul in care identifica o problemd ctificitd,
Cu tclate acestea, procesul trebuie declanqat gi in prirna
lunA de educare a disciplinei trebuie alocatA fbarte

mujta energie acesbui proces. Apoi, ener$a hotArdrea

".i

140 se multiplicd din aceasta zon6. - suficient cAt sA pa- $i asta deoarece, adesea, obstacolele cel mai greu de 141
trecut sunt cele care pun la incercare puterea scopului
trunda qi in celelalte. Pe de alta parte, odata ce tiparele nostru, care presarS. provocdri in calea menirii noastre, 2

E. sunt inc6lcate, odatd ce permitem descurajarii, lenei sau devenind cele care ne ridicA sau ne coboar6. 26JA
Puterea hotarArii qi a disciplinei proprii fiintei noas-
=JG unei simple vacan{e sA erodeze aceste noi obiceiuri 6
tre vor face fald incercdrilor numai daca direclia noastra
E
interioara este bine calibrata qi nu acceptam si ne
oI4 proaspat cimentate, inerlia se stinge qi intervine entro- tArguim in privinta scopului pe care il avem in viala.
=u pia. Suntem din nou la mAna qansei qi vom primi
Gandhi percepea astfel de vremuri de persecu{ie qi de
E invariabil urmitoarea carte: ,,Mergi direct la inchisoare,
incarcerare drept trepte necesare pe care trebuia sa le
o nu economisi nimic." urce pentru a-qi desdvArqi misiunea destinului.
g
qJ Iisus spunea cd trebuie sA fim dispuEi sd ne ridicam
Fq Oricine citeqte aceasta carte va fi de acord cd disci- crucea qi sa il urm6m, sugerAnd cd, pentru indeplinirea
(CJE visurilor cu adevdrat importante este necesar sA ne
uU) plina este un element indispensabil al implinirii in via{a.
confruntam cu durerea gi sa trecem peste ea.
Cu toate acestea, simpla cunoagtere a faptului cd trebuie
Fard aceastd disponibilitate, fdra aceasta disciplina,
sd faci eforturi intr-o anumita direclie nu este suficientd.
nu vom vedea niciodata viziunea'indeplinindu-se. Maxima
Prin urmare, ce anume il determina pe Perfbrmer sd
veche legata de antrenamentele cu ggeutdli se aplica qi
educe qi sd practice disciplina in via{d?
aicr: fd,rd durere nu existd cdqtig. Un sentiment al
*I
destinului ne pune .la dispozilie qi puterea disciplinei.
, #*{ffi *& ffi *$ffi xpt$ruKg s*ruT$ffi Kruy&3r ffi Ksygru&$$_&$$
*qii6rtltJryiitdirtSt'{&Yi i! te]{#9!f.fT} 6{lJiL
,i Am subliniat deja la inceputul acestei cd.r{i faptul ca
I a avea un scop sau o pasiune dominantd este ingredientul Toli am arrzit zicala: ,,Trebuie sa plateqti prelul suc-

cheie al succesului. $i asta deoarece odatd ce scopul qi cesuhii" qi probabil i-am acceptat pr:agmatismul fara a-l
direclia vielii sunt stabilite, produc nu numai motivalie cerceta mai profund. Experienla de viala ar afirma, cu
qi concentrare, dar qi disciplina necesari pentru a plati toate acestea: ,,Nu platim pre{ul succesului, ci ne bucu-
prelul necesar indeplinirii visului. ram de pretul acestuia." Prima data am auzit aceastd
expresie Ia Ztg Ziglar. M-a impresionat cu adevarat.
Daca ai viziunea locului in care vrei sa ajungi, vei
I,ucruriie stau cam aqa: nu platim pretul pentru o
beneficia de o energie incredibila pentru a trece prin in-
cisnicie reugita, ci ne bucuram de acest pre{. Ny platim
cercdrile dificile pe care le presupune drumul pAnd acolo. pre[ui pentru a ne rnenline in formd, ci il traim la maxim.
Nu piatim nici un pre! pentru cd suntem parinli buni,
TAnarul care refuzL mereu sa iqi faca ordine in camerS, ci ne bucuram de acesta. Nu platim pretul pentru cA
in maqin6, sd se pieptene, va face toate aceste lucruri devenirn Perfbrmeri, ci ne bucurdm de calatorie qi de
farA prea multe mofturi cAnd sau daca viziunea unei costurile aferente acesteia. Ne place sd ne vedem visurile
implinite gi scopurile atinse, care au ca rezultat faptul
tinere domniqoare ii invadeaza conqtientul.

Viziunea ne furnizeaza qi puterea de a persevera qi
de a trece peste tragediile qi nedreptAlile vietii. Durerile
pe care le provoaci condamnarea la ani de inchisoare,
abuzul qi lipsa de popularitate sunt adesea mult mai uqor
de tolerat qi suportat de catre cei care au un sentiment
al destinului.

142 ca putem ajuta alli oarneni qi cd lurnea devine un loc produs nffit de pulin. A renunlat ln Uniaersitatea 143
clin Cambridge pentru a se tnrokt in arrnatd; a plecat
mai bun. din armatd pentru cd nu reuSen sd lesale un cal; s-a 2
intors la Oxford gi nu a reugit sd ob[ind o dtplontd.
ts- A ptrblicat un ziar, The Watchmnt't, dht care au J
G
fllcJ=, rF&nri&i4ur\L{..1/L{L}V$6,.t$d,&'r.rIJ}:F,i"fu apdrut doar zece nt:mere gi apoi a dispdrut. Se
= spunea despre el: nS-n rdtdcit irt uiziuni ale :2t5t
lucrurilor ce trebuiau fdatte, dnr cnre itotdcsuna
ooc ,,Nu egti liber dscd nu egti propriul tdu stdpffn." rdrtffneau tn stndiLtl de proiect. Coleridge suea toqte
2dr talentele, cu exceplin unuin-- cel nl efortului
Epictet suslinnt Si concentrat.>

o= Auea in mittte tot felul de cdrfi gi tot sprmea: *ttrt
q terminat, mai pu[irt trecutul pe hfrrtie. Sunt
q tn lumea noastrd, mulli nu inleleg corelalia dintre aproape de a trimite la tipar doud,uolume de
uersuri., Dar cdrlile nu pdrdseau niciodatd mintea
uF disciplina qi libertate. Adevdrul este insa cd singura Iui Coleridge, pentru cd nu putea sd tgi astLnrc

E(J disciplina de a se ageza ln masd pentru n Ie scrie.
U6 persoana cu adevf,rat libera este cea care gi-a impus o Nimeni nu n atins excelenla qi nici cei care nu
ntins-o ntL au rettEit sd o menlind in absenla
disciplina. d isciptlinci."l

Atle{ii care fac antrenamente dure, care dureaza ore

bune, dificile, au apoi libertatea de a-qi exploata la maxim

potenlialul. Muzicianul care repeta ore in qir este cel

capabil sa cAnte din inimA, dAnd dovada de o libertate qi

de o spontaneitate pe care indisciplinalii nu pot decAt

sa le priveasca qi sa le adrnire. CAntarelul care nu este

dornic sd invele gi sa exerseze nu dispune de libertatea

de a interpreta in maniera pe care qi-o doreqte. TAnarul

care este indisciplinat nu este niciodata liber de a-qi in-

deplini visurile pe care i le nutreqte inima.

Suntem extrem de liberi atunci cAnd suntem inrobi{i Istoria vielii lui Colerdige se poate repeta de nenu-
mdrate ori. Diferenta dintre invingatori qi Performeri
l
se reduce adesea doar la disciplina.
unor astfel de scopuri.
Motivul pentru care majoritatea mor fAra a face
: auzitit rrlt)zrca din interiorul fiintei lor este aceea cd se

Te&{i fr *3S ii*3p,$ p *i {ru $ ffi $ p*3"Ks$T$effi r*3 $ bazeaz6. exclusiv pe tblent qi se aqteapta ca acesta sa le

I aducii succesul.
I
Aceasta filosofie de via{a da treptat naqtere unei
: Exista un pre! al succesului, dar a te complace in
melancolii sustinute de dezamagire, care in cele din urma
mediocritate qi a accepta status quo-ul presupun costuri va invada fiece clipd a zilei.

qi mai mari. Refuzul de a plati prelul a fost principala Renun{area la disciplina va semnala intotdeauna
cauzd. care a condus Ia irosirea potenlialului omenirii. moartea visului. Entuziasmul qi pasiunea vin la m-o-
mentul 1or. Sunt caracteristicile inceputului de curs6,
Viala lui Samuel Taylor Coleridge a fost adesea
dar qi ale finalului, cAnd se fac auzite aplauzele publicului.
folosita drept o ilustrare a modului in care potentialul

unui mare talent poate fi scurt-circuitat de lipsa de

disciplinA.

,,Coleridge reprezintd trngedia supremii n
indisciplinei. Nlci o minte otht de minunatd nu a

144 Cu toate acestea, pentru cea mai mare parte a cursei,

disciplina se'manifestd cu fiecare pas cugetat, mila dirpd

E" mila parcurs[, nefiind nici vitztttit qi nici apreciata. GAPITOIUI 13

=J4 in lipsa ei nu avem nici o speranla. in cazul in care s{j$1T l\?ii j :',:t,T; rfi t::':,',;'f '' 'uL

ii = exista aceasti deficienla in vielile noastre, putem pierde Dezvoltarea personale
oG
J totui, dar prelul pe care il presupune disciplina este platit ,,Datoria noastrA majora nu este a
=q vedea ceea ce se intrezaregte ia
cu bucurie de cei aflali pe drumul spre implinirea desti- orizont, ci ceea ce ne este la
c=t nului. Aceqtia sunt cei care au ochi pentru a vedea qi indemAn5.. "

q Thomas Carlyle

uFu minte pentru a inlelege. Broasca lestoasa care da dovadd
(Erv), de astfel de caracter va invinge intotdeauna iepurele

macinat de o pasiune superficiald.

I

i' BIBLIOGRAFIE
.1 M. Scott Peck, The Road Less Travelled, Arrow Books, 1 990, p. 1 B.

2. NoulTestament, Efesieni4:26, NlV, New York lnternational Bible Society,

1978. Zondervan Bible Publishers.

3. Eugene Griessman, The Achievement Factors, New York, Dodd, Mead &

ti

1 Co., 1987, p.209.
l 4. William Barclay, The Gospel of Matthew, Westminster, p.280, citat de

Gordon MacDonald, Ordering your Private World, Highland Books, 1 984, p.

70.

Am subliniat faptul cd succesul in viala se revarsd 147
din interior spre exterior. Cu toate acestea, mulli fac
r<
greqeala de a se concentra pe ceea ce se afla la distanla
-uuoEL,
in loc sA iqi indrepte atenlia spre ceea ce le este la
uE
indemAn5. ots
cut
Nu suntem intotdeauna capabili de a schimba circum-

stan{ele exterioare, dar transformarea fiin{ei noastre
interioare qi a vielii noastre este posibila ln momentul
in care incepem sa inlelegem in ce consta sarcina dez-
voltarii personale.

Performerii se dedica angajamentului de a invdla gi
de a evolua in toate domeniile vietii, pentru a infrAnge

toate limitele, nu numai cele legate de inlelegere, cunoag-

tere qi inlelepciune, dar qi ale caracterului, atitudinilor
qi tenacitalii. Acestea se observd cel mai frecvent la nivel
fundamental prin dorinla de a men{ine tonusul organis-
mului, de a mAnca sindtos qi de a face exercilii fizice
pentru ca energia necesari zilnic sd nu fie deficienta.
Ameliorarea constanta qi menlinerea starii de sdndtate
sunt reflectarea exterioara a acestei valori interioare.
Cu toate acestea, este necesar sd pdtrundem qi mai
adAnc, pentru a ne da seama c5. dezvoltarea personald

trebuie sa ne invadeze qi sa ne influen\eze intreaga fiinla.
Cei care reuqesc in via{a sunt oameni extraordinari

sau, cum spunea Aristotel, ,,suflete md,re{e".
Oamenii extraordinari nu sunt doar rezultatul vie{ii,

al geneticii sau al educaliei parinteqti. Trebuie sa existe

qi voin{a de a trece dincolo de limitele pe care le presupun
viafa, atitudinea qi sufletul fiecdruia, pentru a pardsi
zona de confort qi stagnarea qi a ne angaja in incercarea
de a ne transforma frinla. A continua sd repeti aceleagi

lucruri la nesfArqit qi a aqtepta rezultate diferite este
curat6 nebunie. Trebuie sa intelegem, prin urmare, cA
deschiderea spre a gAndi, a crede qi a acliona in mod
diferit este cheia transformd.rii reale, vizibile.

Performerii aclioneaz5. mereu asupra caracterului,

reacliilor emo{ionale qi vielii lor spirituale. inleleg

148 faptul cd succesul se manifesta din interior spre exterior, acest lucru. Benjamin Franklin practica frecvent ceea '149
ce el numise progr:amul de 13 sdptamAni. A trecut pe o
ca inima sau esenla unei persoane este acolo unde trebuie hArtie toate ceie treisprezece virtuli pe care dorea sa Ie r<

ts- depuse cele mai multe eforturi: ca pentru a te dezvolta menlind. sau sd le practice in viala. Lucruri precum J
in exterior trebuie sa te {ezvolli in interior.
4=J umilinla, prietenie, perseverenla, iertare sau disciplina. oo=

= Pe de alta parte, atunci cAnd aceasta or{ine este in- Fiecare dintre ele ii ocupa o saptam6n6, pe care i-o dedica qE
g
cCEt in totalitate, concentrAndu-se asupra acesteia qi punAnd
J versaia, cAnd se petrece o creqtere brusca a lumii extb- intrebari care atrdgeau nu numai analizd., dar qi amelio- u
rioare fdrd o dezvoltafe similard a celei interioare, ruina rare. Astfei, trecAnd prin acest program, era capabil sa
u= aloce, pe an, cel pulin patru saptamAni de imbunatalire CE
c=t concentrata fiecareia dintre aceste virtuti. Mai tArziu a
u este aproape inevitabila. Disperarea doveditd a celor care tos
r declarat cd, cel mai probabil, acesta fusese obiceiul cheie
Nu
uF al vielii sale, care il ajutase sd realizeze totul. Cu alte
6
cuvinte, iqi dedica fiinla, prin folosirea unei strategii
cAqtigd premii mari la loterie este un bun exemplu al
practice, dezvoltarii personale.
u(EJE acestui adevir. Poate cd li se imbogdleqte contul, dar
Unul dintre marile beneficii ale credinlei in Dumnezeu
o lumea relaliilor interumane qi cea interioar6 sunt devas-
este acela ca te simli in mod consecvent stimulat sa fii
tate, pur qi simplu. Puterea interioara disponibila este
original qi onest in evaluarea slAbiciunilor qi a punctelor
incapabild sd suslina qi sd asimileze o asemenea explozie forte. Acest tip de credinla incurajeaza cain{a qi aduce
cu sine promisiunea iertArii. Astfel, individul este me-
a universului exterior. reu motivat sa devina mai bun, fara. a cddea in capcana
unei existen{e obsedate de sentimentul vinovdliei, al
Timp de mai mulli ani, am fost implicat in a preda
dorinlei de a munci excesiv, pe de o parte, sau al mAndriei
cursuri unor copii, prin intermediul anumitor programe
false qi al complacerii, pe de alta.
regulate de labiserica noastrd locala. ittcercam sd proce- Un program personalizat gi practic de dezvoltare

dez astfel incAt biserica pentru copii, aga cum ii spuneam, personala nu numai cd ne va cizela abilitAlile de a face
fald vietii, dar ne va spori qi capacitatea de a ne bucura
sd fie amuzanta qi incitanta, motiv pentru care'efectuam de ea. Vom descoperi cA la sfdrqitul zilei nu suntem total

iot felul de experienle de chimie care produceau explozii lipsili de energie qi ca nici nu suntem secatuili de

qi izbucniri luminoase. Unul dintre experimente presu- creativitate qi de idei dupa ce rezolvdm toate problemele.

punea introducerea unei mici cantitali de apa pe fundul Dacb va veli gAndi pulin la asta, ve{i descoperi ca este

unei cutii pdtrate de benzina, qi apoi incalzirea acesteia unica modalitate adecvata de a trAi.

pAna cAnd aburul incepea sd iasA. Luam atunci cutia de Un scriitor o numeqte marjd.. in lipsa deciziei de a

pe flacdrd, ii puneam bine capacul qi aqteptam sd vedem evolua in interior, vom ceda frustrarii continue pe care
o provoaci viala trAita fAra un punct de spiijin:
ce urma si se intAmple. in foarte scurt timp, cutia ince-

pea sa se increleasca pAna cAnd se lalea qi se indoia.

Acest lucru se datora unui gol de aer care se crea in

cutie qi, pe mdsur6 ce incepea sd se rdceascd, presiunea

aerului de la exterior o distrugea in cele din urm6. Presi-

unea din interior era considerabil mai mica decAt cea I

din exterior.

Aqa se iqlLAmpla qi in viala. Performerii iqi dau seama

ca implozia fiinlei interioare este o posibilitate extrem

de activA in cazul in care nu se aclioneaza constant asu-
pra inimii. trxistd multe cai prin care se poate reahza

150 ,,A rttr aaea o marjd insenmnd a inthrzia jwndtate de

ts' ord lLt nrcdic pentru cd ai plecat cu jumdtnte de ord

=J rrtti tfrrziu de la coafor, pentnr cd ai ajuns ut zece cAPrT0rur 14

A. nintLte nni ffirz,itr la gcoald pentru a ldsa copiii,

=
cEJ, pentru cd maqina rdmdsese fdrd benzind Ia donr doud .::J. t:::ri.: r
3*,#il j i'l i,: .; N " "': ^ .

I :'l:1!

4= strdzi distnn[d de benzindrie - pi tonte sstea pentru Spiritul umil
o= cd ili ritnsei geanta.
g
Marjd insettnmd a mai putea respira dupd ce ai
uJ
uF
terminnt de urcat scdrile, n rnai naea bani tnainte de ,,Diavolul rAnji caci dragul sau pacat
ucvCE), snlsriu gi judecntd sdndtoasd cknd iegi din este mAndria care maimulareqte
umilin!a."
adotesccnln.'
Samuel Taylor Goleridge

Mulli fac greqeala de a se

concentra pe ceea ce se afla la

distan{a in loc sA iqi indrepte
atenlia spre ceea ce le este la

indemAnd.

BIBLIOGRAFIE

.1 Richard Swenson, Living Above the Level of Mediocrfty, Word, 19g7, p.

i
i

John Cleese, cunoscut drept managerul unui hotel 153
din Torquay, a prestat gi activitali mai serioase' Era
vocea lui Screwtape in versiunea audio a carlii lui C'S' J
Lewis, Scrisctrile tui Sfredetin sau Sfaturile unui diauol
=3
batrd.n cd.tre unul mai td'ndr-
Screwtape, un diavol batrAn, ii scrie o serie de scrisori J

lui Wr:rmwood, un demon ucenic, dArrdu-i sfaturi despre EE.
cum poate distruge credinla oamenilor- Povelele sale
6
despre cum poate folosi umilinla drept armd sunt

educative:

,,Pncientul s-a smerit; i-ai ntras aten[io asupra

acestui ltrcruT Toate airtulile sunt nrult mai pulirt

nfirele pentru noi atkttt titnp cfrt onnil gtie cd le are,

dttr acest ltrcnt este cu precddere adeudrnt tn cazul

wnilinfei. Surprindel cffnd este slsb de inger 9i

sddepte-i in minte ghndul dtLlce: oPe tou! Ce umil

stnt!, gi apronpe imediat ii ua rdsdri in tninte

ttfindrin h gAndul propriei snrcrenii."

De-ar fi fost la fel cle sensibil qi pacientul, Basil Fawlty!
Se spune o istorie despre cunoscutul armator Onassis,
care, din pozilia pe care i-o oferea puterea, reugea sd
organizeze gedinle de consiliu pe iahtul sau de lux' LAnga
biroul sdu se afla o baie personala qi o toaletA pe uqa
careia se instalase o oglinda bidireclionala, astfel incat
Onassis putea sa vada ceea ce faceau qi spuneau ceilalli
in absen(a sa.
Onassis gdzdtia o intAlnire de afaceri dupa ce nava

trecuse prin lucrari de reparalie. in momentul in care a
simlit nevoia sa se duca la baie' s-a scuzat pentru a putea
pArdsi incdperea qi s-a aqezat pe tron, agteptAndu-se ca

qedinla sd continue. Nu a vazttLdecAt reflectarea propriei I
imagini. Se uita la el insuqi. Unul dintre muncitori, care

efectuase reparalii rninime ia uqd ceva mai devreme' t

pusese oglinda invers.

154 Exista mai multe motive pentru care rAdem la astfel Se povesteqte o istorioarS., cel mai probabil apocrifi, 155

de istorisiri. in primul rAnd, pentru c6 ne putem iden- despre unul dintre zborurile lui Ali spre a-qi onora un J

- tifica uqor cu acest tip de experien{e. Putem sd punem contract: =
Ets
A qi noi cap la cap o listd cu momente stAnjenitoare pe ,,Aoionul a trecut prin turbulenle, pentru cd aremea vE)
care le-am trAit, prin care, in ciuda incercdrilor noastre era nefnaorabild. Pasagerilor li se ceruse sd tgi pund
cE=t centurile de siguran[d. Toli au procedat ca atare,
mai pulin AIi. Obserahnd ncest lucru, insolitoarea
r=i de a p6cali pe toatd lumea cd suntem stdpAni pe situalie, de zbor s-a apropiat de el gi i-a cerut sd respecte
comanda capitarutlui.
C=' ne descoperim aqa cum suntem cu adevdrat - niqte AIi a rdspuns simplu:

t! prostuli. in al doilea rAnd, ne place sd auzim despre - Superman nu are neaoie de centurd de siguranld.

rFE greqelile altora, mai ales dacd sunt persoane cunoscute Fdrd ezitare,insolitoaren de zbor i-a rdspuns:
rE()
sau delin o pozi{ie inaltd. Simlim in mintea noastrd cA_ - Superman nu are neuoic nici mdcar de auion."l
w)
nici aceqtia nu se descurcd prea minunat, qi ne plac

povestioarele despre latura lor umani.

Cu toate acestea, trdim intr-o lume in care se l
considerd cd a te descurca in fiecare situatie este
i]
condilia cheie pentru oblinerea succesului. Imaginea fiffi ruff fi$Tffi t*ffir$-rwY&
]i
reprezinta tot ceea ce conteazd, astfbl incAt suntem in ciuda faptului cd auzim adesea vorbindu-se despre l
l
arareori sinceri referitor la scapdrile noastre. Lumea circumstanle umile, umilinla nu se bazeazd pe aspecte
exterioare. Circumstan{ele nu au capacitatea de a te tiil|lt;
noastrd este una a individualismului qi a concentrdrii transforma intr-o persoand umil6. Existd milionari
umili qi condamnali orgolioqi. Din nefericire, tocmai cei
egoiste asupra sinelui. Am devenit imuni la excesele de aflali la cea mai mare strAmtorare au tendinla de a fi
cei mai orgolioqi. Umilin{a este o condilie a sufletului,
arogan!6 prin apelul constant Ia stimi de sine, la a avea care nu are nici o legaturd cu pozi{ia, avulia sau cu

incredere in noi inqine qi la perspectiva asupra omenirii succesul.
de tipul ,,Dacd mie mi-e bine, qi lie !i-e bine.,,Addugali
la toate acestea inlelegerea fundamental greqita asupra Allii ar defini umilinla drept ceva jalnic, o condilie
de suprimare a sinelui, opusul increderii in sine qi
a ceea ce este cu adevdrat umilinla qi veli obline releta tovardqa auto-compatimirii. Abordarea de tip ,,Haide,

pentru o lume in care mAndria are numai falete pozitive, caic6-md in picioare" asupra vielii nu este decAt o invi-
talie adresatA celor care pot abuza de tine, care nu vor
o lume care se mird de faptul c6 senindtatea qi implinirea decAt sd te foloseasci qi sa te manipuleze. O astfel de
atitudine in fala vielii nu are nimic de-a face cu constru-
personald nu decurg pur qi simplu din dorinla sa de irearespectuluidesinesaucurela!iilemature.
mArire qi din demersurile sale egoiste.
Poate cd' ne-ar conveni sd numim acest comportament
Trebuie sd pornim din nou in cdutarea umilinlei.
umilintd, dar a proceda astfel ar insemna sd malignizdm
Trebuie sd ludm aceastd trdsitura de caracter din o calitate daruita de Dumnezeu. Umilinla sporeqte

grimada de gunoi unde a fost aruncata pe nedrept din

pricina unei definitii eronate. Trebuie si privim cu alli

ochi la sensul real al umilinlei qi la beneficiile pe care le
oblin cei care o pun in practicd.

Pentru mulli, mai ales in primii s6i ani, Mohammed
Ali era intruchiparea aroganfei.

.

156 gradul de eficienla al individului, in timp ce acest im- ,,Acensta estc gnlttxiLt spiralatd Andronrcdn. Este ln 157

postor, acest lup in haine de oaie, aceastS. depreciere laqa fel de nnre preuftn Cnlen Lsctee, galnxia nonstrd, Si J
una dintre sutele de milionne de gnlaxii. Constd din
ts- a fiin{ei, nu vor avea niciodata rezultate constructive, =
ci vor conduce la ruina. ' o sutd de milittrde de stele, fiecore dintre ele mni
Jo=. strdluaitoare decAt Ttroprktl nostru Sosre"' F

oeI= Umilinla a decazut atdt de mult tocmai din pricina Apoi se intorceau cu.fa!a unul spre celalalt qi spu- Er
acestor imitatori fazi. neau: ,,Te simli destul de marunt acum?", dupa care se
Uz, retrageau in casa. 6
E Trebuie sa ajungem sd inlelegem faptul ca adevarata
Eu unul consider ca descoperirile qtiinlifice cele mai
o umilin!6 este intotdeauna un semnal al puterii interioare recente din lumea mecanicii cuantice Ei a astrofizicii
r acutizeazd aceste sentimente. Se pare c5, de fapt, cu cAt
uJ invAlam mai multe despre originea universului qi despre
u qi niciodata un simptom al slabiciunilor sau al indoielii procesele vietii, cu atAt suntem mai surprinqi.

(CJE de sine. Mai mult, se pare ca intreg cosmosul atArna de o serie
qU de lame taioase... caracteristici bine cizelate, fiecare
indispensabila pentru ca via{a sa fie intr-adevAr posibila.
*griru!?!e ilielt?s?*i Acest principiu este cunoscut sub numele de principiul

Umilin{a este acea calitate interioara care ne determind antropic. Pe mdsura ce timpul trece qi cunoqtintele
si ii iubim pe al{ii qi sa ii vedem intr-o lumina favorabila, noastre se imbogalesc, acest principiu devine din ce in
in timp ce suntem capabili sd ne evaludm corect pe noi
ce mai pregnant.
ingine. Nu inseamnd neapirat a ne diminua propria
imagine, ci a-i vedea pe hllii in culori mai avantajoase. Cosmologul Edward Harison afirma:

Umilinla ne face sa inlelegem faptul ca unica modalitate

decenta de a trdi este a fi motivat de aspecte din afara

propriei fiinle, a-i sluji Ei a-i ajuta pe allii, a fi mai
interesat de a oferi decAt de a primi. ln momentul in

care acest principiu devine o valoare internalizatA qi este

practicat in mod consecvent, totul se va dezvalui de la
sine. Zig Ziglar a expus lucrurile in urmatoarea manieri:

,,Pot obfint: tot ceett ce ini tloresc de ln uinld docd -,,latd doandLt cosnrologicd a existu(ei lui Dtnnnezeu

njut suficietrli onnteri sd oblind ccea ce ei igi tloresc." legen crealiei n Iui Palery - nctunlizntd gi recizelatd.

&$&-YlVf; Pfif,iTilil$ ,${ S} iiid$6il Ordinen echililtrstd tt turiaersului ne oferd douezi de

Fritli*{ i&$g;v * $riist*r*l* *1.{ist0fit*i primd nhnd priuind cranlin diaind. Alege : ptutsa
ottrbd care neccsitd o multitudirte de wtiutrsrtri snu
Se spune ca preqedintele Roosevelt qi unul dintre
prietenii sAi, naturalistul William Belbe, iegeau afartt crealitt, care nccesitd donr unul... Mtilli oanteri de

dupA ce iqi terminau cina luata impreuna qi incepeau sa ptiittld, in nrontentul ht cnre iSi acccptd Stunctele,de
admire stelele. Se uitau mai intAi ia o pata de lumina de uedere, inclirtit sprL' srgunrcrtul telcologic scrtt nl
pe cerul noplii de ldngA Pegas qi apoi rosteau impreuna
aceste propozitii: crcaliai."2

in cartea sa, The Creator and the Cosmos, Hugh Ross
enumer6. douazeci gi cinci de asemenea caracteristici

158 care lin de univers gi treizeci qi dou6 de planeta noastr[' Din ce in ce mai mulli recunosc acest lucru' Robert 15e
Griffiths, care a cAqtigat premiul Heinemann in fizici
Analogia cu lamele tdioase pare a fr chiar prea generoasd'
!-' Sa ludm, de exemplu, un parametru care are legdtur6 matematicS, remarca: ,,in cazul tn care auem neuoie d' , ' =

4J cu forla electromagrreticd raportatd la gravitalie. Dacd un ateu pentru o dezbatere, nlergem i'n departamentul F
c=I2uEl d.e fitosofie. Departamentul de fizica nu este de prea mare G
aceasta ar fi multiplicati intr-o anumita proporlie cu 46
E ajutor."
1040, s-ar forma numai stele de dimensiuni mici. Dacd Prin urmare, acesta este motivul pentru care gradul

o ar fi divizatd intr-o anumitd propor{ie cu 1040, s-ar forma de umilin!6 sporeqte cu cAt evoluam qi cu cAt aflam mai
u
r numai stele de dimensiuni mari. multe.
u(FeuJ Pentru ca viala sd poatA exista in univers, sunt
Vom continua sd invdldm, si explor6m, sd incercim
necesare gi stele de dimensiuni mici qi de dimensiuni
6 mari. Primele produc elementele esenliale vielii, iar si ne forlam limitele. Acesta este unul dintre atributele

celelalte sunt singurele stele destul de stabile qi cu o care ne rLmarrrzeaz[ cu adevirat - cdutarea adevArului'

straiucire destul de durabil5 pentru a putea susline o Cu cdt descoperim mai mult din conlinutul acestui I

planetd care poarta via{6. puzzle, cu atAt suntem mai impresionali de creatorul I
I
Nu existd destule cuvinte pentru a descrie aria redu- siu.
Am auzit odat6 de un individ care era obsedat de l
sd de acoperire a acestui parametru. Ross o ilustreazf,
explorarea spaliului gi de dorinla de a demonstra o teorie ir
prin intermediul urmitorului exemplu: o moneda de
care ii era foarte dragd - ci existd o planetd geam[nd a 1
cinci cenli se insemneazd cu o cruce de culoare roqie qi IL
PdmAntului aflatd de cealalt6 parte a soarelui' O planetd
se aruncd intr-o gr6madd de monede de cinci cenli til
care era imposibii de detectat pentru noi, tot a$a cum
nemarcate in acelaqi mod. O grdmad6 atAt de mare incAt lli
noi eram pentru ei'
acoperd toatd Australia qi a cirei ind.llime ajunge pdnd I
ir, ,no-".rtul in care NASA a refuzat sd creada
la lund. Acum inmulli{i grdmada cu un miliard. ilill
aceastd teorie qi l-a trimis Ia plimbare spunAndu-i cA e
Probabilitatea ca un om legat la ochi sd gdseasca, chiar un qarlatan, a demarat proiectul pe cont propriu' A
petrecut mulli ani concepAnd gi construind o rachetd
de la prima incercare, moneda de cinci cenli insemnatd simpla, pentru o persoand cu scopul declarat de a merge

este echivalenta cu 10ao!3

Nu uitali cd aceasta este doar una dintre lame. de cealalta parte a soarelui.

Tony Rothman, un teoretician al fizicii, afirmd, intr-un in cele din urm6, proiectul a fost finalizat, iar eroul

eseu asupra principiului antropie: nostru a avut parte de o lansare de succes qi a pornit in
spaliu, dar Ia mijlocul drumului s-a intAlnit cu o navetd
,,in momentul in care ajungi fald tn fa[d cu ordinea i
identicd venind din direclie opusA!
gi frumuseleo uniuersului gi cu bizarele coincidenle
din nnturd, este extrem de ispititor sd faci un salt de Aceasti fascinalie legatd de spaliu Ei dorinta de a
credin[d dinspre gtiinld inspre religie. Sunt conuins invala sunt insolite de ceva mult mai profund'
cd mulli fizicieni gi-ar dori acest lucru. imi doresc
doar ca acegtia sd fie capabili sd recunoascd acest Consider ci in existenla fiecdrei fiinle umane vine
lucru."a
un moment in care ne ddm seama de imensitatea qi minu-

nea crealiei qi de micimea propriei noaste existenle'

160 Relalionali aceasta cu conqtiinla interioara legata de Se pare cA suntem incapabili de a fi pe deplin puri 161

prezen{a unei fiinle creatoare, care ne considera entitali sau drepli in gAndirea, in motivele qi acliunile noastre. J
Fara a cere ajutorul divin suntem incapabili de a ne
ts- pline de semnifica{ie, adevAratul corolar ai crea{iei sale, ridica peste nevrednicia condiliei umane. =

=J4 qi vom fi copleqili de sentimentul real al veneraliei Partea intunecata nu se manifesta doar in despo{ii J
diabolici care au ap6rut qi au qi dispArut, ci qi in
oI=E pioase gi al uimirii profunde. Mulli vor spune: Nu este fenomenele de manifestare a rdului in cadrul gtupului, e=
=r acesta motivul pentru care se predica qi se practica
in situaliile in care noi, barbali sau femei, stdm deoparte Lo
qi permitem rdului sE predomine, mai ales daca a lua
o= adoralia, sub forma pe care o primeqte in credinla de tip
atitudine ar fi echivalent cu afectarea imaginii personale
q religios - qi unul dintre punctele sale forte?
sau cu pierderea popularit5lii. $tim to!i, in adAncul
UJ Adoralia ne faciliteaza men{inerea unei perspective sufletului, cA daci ar fi ca toate tainele inimilor noastre

uF sA fie dezvaluite, nu am fi prea mAndri de ceea ce ar ieqi
(EJE la ivealA.
Uo sanatoase asupra a ceea ce suntem qi asupra Divinitalii.
Revista Times a publicat odata un articol intitulat:
Doctrinele stralucitoare ale miqcArii moderniste, care ,,Ce anume nu funclioneaza pe aceasta lume?" G.K.

suslin ca suntem to!i, de fapt, niqte zeiLl\i, nu are cAtuqi Chesterton, scriitorul, a replicaL: ,,Eu tnsumi. Al dus.,

de putin cunoqtinta de ceea ce inseamna adorafia. G.K. Chesterton."

Panteismul ofera un sentiment de scurtA durata cum ca

suntem stapAni pe situatie, prin care sinele este adorat,

dar la o analiza finala nu reuqeqte sa inlocuiasca Divi-

nitatea tuturor sim{amintelor qi sensurilor. Pentru a

putea practica adoralia in timpul vielilor noastre,

gAndirea qi acliunea sunt cheia principaia prin care &l lr*$1ea mt:tiv * ffiive rsitatea umanS

putem perrnite umilinlei sa infloreasca in fiinla noastrd. MAndria este adesea rezultatul supraevaluarii talen-
telor personale qi al subevaludrii talentelor celorlal{i.
l'!irlr a:,".' i r: ;: ;l: i: i -- !3 ;r I i ;; i1 i:r i 1,', i: ; ri i ;:
Cu toate acestea, umilinla nu suporta comparalie. Deqi
,,Nici ttn lucru drcpt nu s-n.f'durit ureodttd dirt este posibil sd am anumite puncte forte, abilitali sau

sc ti trclurn st rft t r tltd a ct nrc rt i ri i." 5 cunoqtin{e pe care allii nu le delin, am qi slabiciuni,
defecte qi neajunsuri pe care allii nu le au. Pe scurt, in
Umilin{a presupune faptul cA toli suntem creali gi cazttl in care umilinta, sau mAndria mea, se funda-

concepu{i pentru a obline succes qi pentru a ne impiini menteazd pe ceea ce pot sau nu pot face, traiesc o amagire.
qi cu toate acestea, in acelaqi timp, recunoaqte qi faptul
Umilinla adevarata qtie faptul ca suntem creali
ca in fiecare dintre noi exista o parte intunecata.
diferit. Daca ar fi sA folosim cuvintele Noului Testament,
Filosofia de via{a ,,Mie mi-e bine, deci qi [ie !i-e bine" suntem inzestrali cu daruri diferite. Gdndind in aceastd
este numai parlial valida. Mentalitatea invinovalirii a lumini, ne mentinem echilibrul gi perspectiva. Prin ur-
exacerbat acest fals sentiment al propriei verticalita{i.
mare, toli avem ceva de of'erit.
Refuzul de asumare a responsabilitdtii personale, rede- Este obligalia noastra sA utilizdm pentru binele

finirea pdcatului drept rnaladie, reducerea sancfiunii la comun toate talentele cu care am fost inzestrali.
Oamenii umili inleleg acest lucru gi iqi exploateaz6.
pura reabilitare, toate au contribuit lq sentimentui

nostru de arogan{a ce a capatat dimensiuni cosmice.

162 darurile cu incredu.e. in momentul in care sunt
apreciafi, nu se umfla in pene, ci ii mullumesc
- creatorului pentru tot ceea ce le-a harazit.
G-J GAPITOLUT 15

€Gt $onTil $ul,lT DE PARTTA CEL0H
cuRAJ0sr
-IE=T BIBI.IOGRAFIE
Gurajul
ct 1. Povestit de Ravi Zacharias, can a Man Live without God?,word publishing,
ut ,",Toate v.Jisurile noastre pot deveni
1994, p. 7.
realitate - daca avem curajul sd le
l! 2. Hugh Ross, Ihe Crea tor and the Cosmos, Navpress, 1 993, p. 1 1 1 .
E 3. lbid, p. 116. indeplinim."
E.J
vTT, 4. Tony Rothman, Discovery Magazine, What you See is What you Beget, Walt Disney

Theory, May, 1 987.

5. lmmanuel Kant, citat de lsaiah Berlin, The Crooked Timber of Humanity,

John Munay Publishers, 1990, Preface.

l
I

i

iiti

Curajul are o laturA cu o mare putere de inspiralie. 165

Fie ca suntem martorii unei fapte de curaj sau ca citim J
despre el in car{ile de istorie, curajul reuqeqte intotdea- ?
CE
una sa ne acapareze inimile gi sa ne motiveze simlirea. CJ
Hollywoodul a inleles repede acest lucru qi, prin

urmare, este aproape singurul secret al Performerilor

pe care il vedem ilustrat pe marile ecrane. Curajul il

determina pe Rockly Balboa sa infrunte un adversar mai

puternic sau pe Arnold Schwarzenegger sa faca fala unei

clase dezlinluite de gradinila. $i Butch Cassidy, Sundance

Kid qi Karate Kid au avut mult curaj. Numili-ma

necunoscd.tor, numili-ma naiv din punct de vedere cul-
tural, dar mie chiar mi-au plicut aceste filme. Poate cd

nu voi fi invitat la Cannes in urma acestei marturisiri,
dar este ceva in curajul in stare pura qi in infruntarea
dintre omul instinctual qi naturd care da frau liber

adrenalinei.

Desigur, curajul nu este rezewatunui anume sex. Doar

cd majoritatea oamenilor il recunosc qi il apreciazd in

momentul in care este transpus in frlme de acliune, pe
ecran mare, cu sunet di$tal. Cu toate acestea, mul{i
dintre noi barbalii ne dam seama ca daca un Bond sau

un Rambo ar fi silili sd se confmnte cu experienla naqterii,

imaginile lor studiate s-ar dezintegra la prima contractie!

Curajul poate lua multe forme, dar, cAnd este vorba

despre noi, nu trebuie sA ii permitem sa ne scape, deoa-
rece succesul in viata are nevoie disperata de puterea

curajului.
Nu putem citi o carte precum Reach for the Slay sau

viziona un film precum Lista lui Schindler, sau sa ascul-
tAm unul dintre discursurile din timpul razboiului, pe
care le {inea Churchill, fara a ne sim{i insuflelili de sen-
timentul curajului. Dac5. avem curajul de partea noastr6,
putem infrunta viitorul plini de incredere. Curajul ne
sus{ine pentru a face fa{a plini de tenacitate netulburatA

166 problemlor din prezent. Curajul ne transforma in oameni Urqii, leii qi Golialii lumii nu vor bate in retragere 167

mai puternici, mai indrdzneli qi mai buni. de bund voie. Trebuie sd intAmpine reZisten{i' J
Frica te indeamnd sA fugi. Curajul se incdpd'fAneazi
E2. Dic{ionarul Webster definegte curajul dupa cum ur- e
Jr meazd.: ,,Calitatea min{ii s&u a spiritului care ie ajutd sa stea locului qi si luPte.
CJ
Cultura noastrA trebuie sA lupte pentru dreptate qi
=Ect sd, &e confruntd,m aa dificultd.(ile, pericolele qi durerea
J cu siguran{d, qi lntd.rd.re." pentru bundtate, iar acest lucru devine imposibil in
Curajul nu se traduce prin absenla fricii, ci este abili-
=q momentul in care voinla dispare sau in care indr6zneala
=o tatea de a o infrunta qi de a spune: ,,Indiferent de modul
g de a nu ezita se clatin6'

Ju Experien{a de viald a lui Solejeni{in l-a determinat
rF in care md simt acum, nu md las doborAt."
CE sA scrie qi sd tragd un semnal de alarm6 privind dispa-

rCJ Curajul igi da seama c5, cel mai adesea, frtca. este irafio- ri{ia curajului:

6

nala. Frica inrdutdleqte problema. Michel de Montaigne

spunea: ,,Cel cd.ruia ti e teamd. ua suferi, ba chiar sufend' ,,Ceea ce trebuie sd inudldm din aremurile strdaechi l
tncd de pe acutl din pricina acesteia." este cd lipsa curajului a fost consideratd inceputul
declinului-"1
Churchill, a c6rui intreagA viald este o ilustrare a
Curajul lui Gandhi s-a manifestat in dorinla acestuia
acestei calitafi, spunea urmdtoarele: de a opune rezisten{i opresiunii, de a lua atitudine in
apSrarea adevirului, indiferent de consecintele pe care
Ie,,Nu trebuie sd fugim de pericole gi nici sd |,t trebuia sd le suporte pe plan personal' Perseverenla sa
aaintoarcem spatele. Amenin[area pericolului se neclintit6 de inchisoare qi post a fost suslinuti de pute-
' ..' .
dubla. Dar, dacd ?I aor infrunta imediat, fdrd rea pe care o creeaz6' curajul: avem gi exemple - Daniel
ezitare, iI aom injumdtdli. Nu fugi niciodatd, de
nimic!" in fala leilor, Churchill in fa{a naziqtilor, Lincoln in fala
prop.iilo, indoieli, Ioana d'Arc in fala rugului' To{i cei
Toli cei care reuqesc iqi dau seama cA viala implicd care reuqesc se incred in aceastl virtute'
qi riscuri. Nu poli fi perfect. Succesul nu este garantat.
Ineficienla plutegte pe aripile fricii. in momentul in care CurajulafostcalitateacheieamultoradintrePerfor-
,,dar dacd?" se insinteazl, mai puternic in conqtiinla merii acestei lumi'
noastrd decAt ,,de ce nLL?", atunci laqitatea i se substituie
curajului qi visurile r6mAn neimplinite. Jack Lemmon afirma cA incearcd sA iqi st6pAneascd
temerile qi sa le puni sd lucreze in favoarea lui:
Pentru a fi un pionier, ai nevoie de curaj, intotdeauna.
,,Md tem cd ne facem prea multe griii tn priainla
Dupa cum spunea poetul spaniol Antonio Machado: ,,Cd- egecului. Nu cred cd egecul poate face prea mult rdu
Idtorule, nu existd o cale. Po{i croi o cale dacd' uei con'
cuiaa. Frica de e1ec insd ne ua distruge ineaitabil"'
tinua sd. pd.EeEti tnainte!" Curajul se poate aventura
dincolo de ciririle batute pentru a deschide noi drumuri. Alqii, precum Mary Kay, qi-au do\dit curajul inves-
indr6zneqte sd fie diferit qi, in consecin!6, ldrgeqte aria
tind tofi banii pe care ii economiseau pAntru pensie intr-o
experien{elor umane.

.

168 noua afacere. Kris Kristofferson qi"a parisit cariera Neglijarea lumii noastre interioare va goli de sens 169
existen{a noastrA. Precum nisipurile miqcatoare,
E. sigurd din armata pentru a incepe una noud, ne- J
o=J melancolia deqertdciunii iqi va capdta inevitabil victoria.
cunoscutd qi nesigura, de cAntdre!. in momentul in care Probabil acesta este motivul pentru care trebuie sd -
a fost intrebat ce'calitali i-au fost de ajutor cu adevdrat,
dam aten{ia cuvenita poruncii din Proverbe: e

CJ

= a r6spuns: ,,Imagina{ia creatiud., compasiunea pentru ,,Pdzepte-li inima mai mult decil orice, cdci din ea
JoCE serneni qi puterea spirituald., care nu izuordsc din mine, ies izaoarele aietii." 3
=u
o= ci d.e la Dumnezeu. Cred, cd, sunt puternic tn spirit. ii
g
tngadui spiritului sd. fie puternic."z
r
Fr Curajul nu este o calitate de sine stS.tatoare. Este
uCCE'
crealia credinlei gi copilul destinului. Desigur, aceasta
6

este una dintre cele mai mari revelalii ale Performerului:

o datd cultivatd, o caracteristica precum scopul produce

in mod natural toate ingredientele necesare pentru a se

realtza. itt -o-entul in care ,,dar

Acest lucru este valabil in privinla tuturor virtulilor. dacd?" se insinueaze rnar

Simlul umorului atrage perspectiv6, iar perspectiva puternic in conqtiin$a noastra

serenitate. Conceptrarea produce limpezime qi energie, decAt ,,de ce nu?", atunci

iar umilinla ne ajutd sd credem in semeni qi sa laqitatea i se substituie
curajului qi visurile ramAn
continudm sd acumuldm cunoaqtere qi inlelepciune. in
neimplinite.
rnomentul in care ludm o decizie, in care plecim in

c6latorie mAnafi de o convingere, sufletul va beneficia

de sprijin pe parcursul drumului.

Pe de altd parte, deprinderile, atitudinile negative qi

deficien{ele caracterului se vor uni pentru a conspira

impotriva individului gi a succesului acestuia: mAndria

va atrage pierderea informaliilor qi a relaliilor;

intransigenla ne va distruge perspectiva asupra vielii

qi ne va determina sd pierdem din ochi scopul; speranla

qi simlul umorului nu mai sunt alimentate in momentul

in care ingdduim disperarii qi apatiei sa ne taie calea qi BIBTIOGRAFIE I
I
sd ne paralizeze evolulia. 1 . Alexander Solzhenitsyn, East and West, New York, Harper and Collins, 1Q74'
'p.745. I
Efectul de domino va lucra fie in favoarea, fie
2. Citat de Eugene Griesman, The Achievement Factors, New York, Dodd, j'
impotriva noastr6. Sufletul are grijd de cei care se
Mead & Co., 1987, P.216.
ingrijesc de suflet. Vechea zical6, nu qi-a pierdut sensul:
3. VechiulTestament, Proverbe 4:23, N/V, New York lnternational Bible Society,
Dumnezeu ti ajuta pe cei care se ajuta singuri!
) 1978, Zondervan BitTle Publishers.

EPITOG

T0T ?ruetrr*Tn, $ilAl pK{}ru${g

Calatoria pe care am facut-o impreuna a evidenliat 173
qi explorat cAteva calita{i pe care le consider esenliale
eoJ
pentru obtinerea succesului in viala.
Desigur, acest studiu asupra secretelor pe care le au Gr

Performerii nu epuizeazd subiectul, deqi lecliile pe care

le conline sunt grditoare:

Sdndtstea suJleteascd, trdirea dinspre interior spre

exterior, ordonarea gi dezuoltarea lumii noastre

interioare sunt inst.rumentele cheie pentru a ne

puten descoperi pe noi inpine gi pentru a ne implini

potenlialul.

Problema gi rdspunsurile se regdsesc latente tn

inimile noastre gi, prin urmare, ne sunt la

tndemfrnd.

Cdtdtoria in exterior nu este nici pe departe Ia fel de
mullumitoare precum cea in adAncul fiinlei
interioare, inr dncd ne dorim sd ajungem oamenii la

csre aisdm, trebuie sd hrdnim forfele sufletegti.

Pare ciudat, nu-i aqa, ci in ciuda acestor adevdruri,

pe care le consider de la sine inlelese, qi care iqi gdsesc
ecou in fiecare dintre noi, societatea qi cultura noastr6

perpetueazi adoralia zeilor morfi, neputinciogi * egois-

mul qi defetismul, refuzul de asumare a responsabilitalii
qi acumularea de posesiuni... Suntem nasculi pentru

lucruri mai mdrele decAt acestea. In adAncul fiinlei

noastre cunoaqtem aceste lucruri, dar, dintr-un anume
motiv, nu suntem capabili sa le traim qi in exterior.

Abordarea de tip ,,Fie ce-o fi!" este greqita!

Destinele mdrele nu rdsar de Ia sine, trebuie create!
Create prin voin!6, hotS.rAre, determinare qi credinla.

Create de cei care sunt destul de cupringi de disperare
incdt sa arunce o provocare sistemului qi sa spund ,,Nu"
sigurantei pe care o oferd mediocritatea.

174 Create de cei care se smulg din mlaEtina deciderii DESPRE AUTOR 175

sinelui qi care nu se mullurrpsc cu pufin. Phil Baker este autorul multor cArli de succes, printre oCE

- Se pare cd wemurile noastre sunt bAntuite de o mala- care Secretele oarnenilor tmpliniti Ei Wisdom - The F
& die ciudat5. Una asemsn6toare bolii somnului sau
= Forgotten Factor of Success. ouEr4ct
oCE sindromului de oboseala cronic6. Cu toate acestea, ea Este un orator renumit pe plan internalional, care
nu vizeazd trupul, ci sufletul. Adevarul pentru care mul-
J-u {ine conferinle qi seminarii pentru oameni de afaceri qi
te generalii dinaintea noastrd s-au sacrificat fdrd' ezi- biserici, in fa{a unui public care poate cuprinde intre 50
c=, tare se retrage din fala noastrd. Pasiunea a fost inghilita qi 10.000 de persoane.

U Phil locuieqte in Perth, Australia, unde este Pastor
u Senior al Riverview Church, una dintre cele mai mari
UE de pl[ceri, iar patima nu mai este tovardqa credinlei' biserici din Australia.
CuvJt Mizele sunt incd imense, dar pentru noi par sA nu mai

aibd nici o importan!6.

Cu toate acestea, viala noastr6 nu este un soi de film
de succes..turnat la Hollywood, in care percepem

pericolul, dar ne mestec5m liniqtili popcornul, pentru -${jffir{&t{3*" srux",$*fr &L t[3! p*.*aE"

cd qtim cd totul este doar o chestiune de scenariu. For{e1e Yizitali Jurnalul online al lui Phil, unde iqi posteaza
in mod frecvent gAndurile qi observaliile despre politica,
aliniate impotriva noastrd sunt cAt se poate de reale. In istorie, filosofie, teologie, poezie, sport qi multe alte
fala noastrd se intinde eternitatea... iar daca acum ne
teme.
lasdm cuprinqi de somn, o facem pe riscul nostru.
Sa fim curajoqi. Sd nu renun!6m qi sd luptim. Sd ne Puteli intra pe blogul lui Phil accesAnd:

indeplinim menirea. Via{a este pentru cei vii. Anii trec. www.philbaker.net.

Acum este momentul sd ludm o hotdrAre!

Destinele marete nu rasar de
la sine, ci trebuie create!

BIBTIOGRAFIE 177

Aikman, David. gr
oeE
Hope, the Heats Great Quesi Servant Publications, 1 995. eJ

Anderson, Leih. ao
Winning the Values War, Bethany House Publishers, 1 994.

Banett,William.
Death of the Soul Anchor Books, 1 986.

Bell, JonesS. & Campbell, Stan.
ARetumto Vrtue, Northfield Publishing, 1995.

Bellah, Madsen, Sullivan, Swidler & Tipton.
Habitsof theHeart, Universrtyof Clifomia Press, 1986.

Bennett, William J. (ed)

fukThe of Viftues,Bookman Press, 1 993.

Berlin,lsaiah.

The Crnkd Timber of Humanity, John Munay Publishers, 1 990.

Black,Connd.
A Ltfe in Progress, Random House, 1 993.

Bode, Ridrad.

First You Have to Row a Litile fual Haper Collins, 1 997.

Buford, Bob.
Halftime, Zondervan, 1 994.

Carnegie, Dale.
Howto StopWonying and StaftLivrng Cedar, 1953.

Fanar, Steve.
Finishing Strong, Mulhomah Books, 1995.

Frankl,Vlctor.
Man's Search for Meaning,London, Hodderand Stoughton, 1 964.

Fraser, Antonia.
CromwelL Our Chief of Man, Methuen, 1973.

178 Galbraihr, John Kenneth. MacDonald, Gordon. 179
The Culture of C,onlentmenl Sinclair-Stevenson, 1 992. Ordeing Your PivateWold,Highland Books, 1 984.
r
cJ==.- Gandhi, M.K. Manvell,John. E
= An Antobiogrphy, Penguin, 1982. Dezuoltd liderul din tine,Ed. Amahea, 2002.
4oJ Be AllYou Can Be Victor Books, 1 994. gG
U= Leadership 70l, HonourBooks, 1994'.
o
Moir, Phyllis.
I Was Winstan Chu rchill's Srcretary, Hamstead Press, 1 94 1 . ca

Moms,Thomas. E
Making Sense of lt Al[\Nilliam B. Eerdmans Publishing, 1 992.
Gardnier, Howard.
Muggeridge, Malcolm.
o= Leading Minds, Basic Books, 1995. C h ronicl es of W asted Ti me, V ols., I & 2, Fontana, 1 972.
g
Munroe, Myles.
Ju Gilbert, Martin. Releasing Your Potential,Destiny lmage Publishers, 1992.
rF Winston S. Chu rchilLLondon, Heinemann, 1 983. Understanding Your Potenfral, Destiny lmage Publishers, 1 991 .
(orCJE
Myerc, David.
Gilder,George. The Purcuitof Happlness, Aquarian Press, 1993.

Wealth and Povenlz, ICS Press, 1993. Pascal, Blaise.
Pensees, Penguin Books, 1 966.
Gribssman, B. Eugene.
The AchievemenlFaclors, Neu;Yort, Dodd, Mead & Co., 1987. Peck, M. Scott.
The BoadLessTravelld, Anow Books, 1990.
Hybels, Bill. People of the LLb Anow, 1 988.
Honest to Gd,Zonderuan, 1 990.
Pilzer,PaulZane.
Jahanbegloo, Ramin. God Wants You to be Rich,Zane Publishing lnc., 1 995.
Convercations wik lsaiah Betin, London, Orion, 1 993.
,,Readers Digesf'.
Jones, Bany. Key,s to Happiness, Readers Digest, 1 957.

Th e Macmil lan Dictiona ry of Biq raphy, Macmillan Press, 1 986. Robbins, Anthony.
Awakenthe GiantWrthin, Simon and Schuster, 1991.
Jones, Bob.
Punchlines,lnprint, NewZealand, 1 991. Ross, Hugh.
The Creator and the Cosmos, Navpress, 1 993.
Kawasaki,Guy.
H indsights,W arner Books, 1 993.

King, Martin Luther.
Strength to Love, Harper Collins, 1 969,

Lash, Joseph P.
Helen and Teacher, The Story of Helen Keller and Anne Sullivan Macy,New

Yoft, Delacorte Press, 1980.

Lewis,C.S.

The krewtape Letters, Fontana, 1953.

180 Schaeffer, Francis. John C. Maxweil, unul din-

True Spi ituahfy,Hodder and Stoughton, 1 972. tre cei mai populari autori,

tr- potrivit New York Times, are JoHx C.
z, .._.-.a.rirl;:tLyi.i
AJ Shames, Laurence. un mesaj pentru cei care cred
MAXWELL ,, j
= The HungerforMore, Tlns Bokks, 1989. cd talentul este rd.spunsul la
oEC orice problem6 Talentul nu ,tt.):..:.r:, t. :"..::,: :--:1::.;: ":- :^-:.:,:.::-,.i;i]J*a:Ziffi

J Solzhenitsyn, Alexander este suficient. Talentul nu este suficient
EH= East and West, Regal, 1 983. John C. Maxwell
Mul{i dintre oamenii talen-
. Pregatirea i{i pozitioneaza
o ta{i care au un avantaj asupra
U talentul
gFUJ Sproul, R.C. celorlal{i il pierd pentru cd in
The Hunger for Significance, Fiegal, 1 983. . Curajul ifi testeazd talen-
Cq(qJEt loc si qi-l imbundtaleasca in
tul
permanenla se odihnesc pe
r Responsabiiitatea i{i int5-
lauri. Considera ca talentul ii
reste talentul
Ch u rchill's BlackDqg, Fontana, va menfine in top. Ei nu iqi dau Talentul nu este suficient te
va conduce in direc{ia buna qi
seama care este adevaiul: dacd te va ajr-lta sa devii o persoana

Strobel, Lee. nu incep sa qi-l valorifice, ai{ii de sucr:es,
What Jesus Would Say to..., Zondervan, 1 994.
ii vor intrece. 'falentul este mai

(:omun decAt iEi imagineaza.

Swenson, Ridard. Exist6, oameni ca Jefferson,
Margrn, Navpress, 1 992.
Nameth, Churchill, Bono,
Oprah qi Dickens care au

Swindoll, Chades. inpeles acest Itrcru Ei qi-au
Living Above the Level of Mediocity, Word, 1 987. dezvoltat talentul imbund-
te{ind lurnea din jurul lor. Cu

That*rer, Margaret. exemple de necontestat ale
The Downing StreetYears,Harper Collins, 1 995.
celor care qi-au atins scopul,

Maxweil, expertul in leader-

Treast, Casey. ship ia care apeleaza oameni
Reaching Your Desfiny, Hamson House, 1 987.
Fulfilling Your Gd-Given Destiny,Ihomas Nelson Publishers,'t 995. de afaceri de pretutindeni,

dezvaluie secretul a 13 alegeri

cheie pe care le poli face pentru

Whihey, Donald. a deveni o persoand extrem de
Spintual Dtsciplines, Navpress, 1991 .
talentata. Fdcdnd aceste ale-

Yager, Dexter. g. eriInvcerei ddeersecaopie{rii c5:
The Markof a Millionarre, lntemet, 1992. consolideaza

talentul

. Ini{iat-iva i{i energizeaza

Zacharias, Ravi. talentul

Can a Man Live Without Gd?,\Nord Publishing, 1 994. . Concentrarea ifi direcfio-
A Shattered Visage, The Real Face of Atheism, Baker Book House, 1 990.
neazd talentul

Ziglar,Zg.
Pe cuimile surcesu/ur, Ed. Amaltea, 2006.

Factorul Aladdin Fericire personald. impli- Editor: Dr. M.C. PoPescu-Drdnda
Dr. Cristian Cdntoiu
Jack Canfield, nire creativd. Succes profesio-
Mark Victor Ilansen \ Director executiv:George Stanca
nal. Eliberare de fricd - qi
,,V-AU VINDECAT SU- Redactor: Oana Cristina Pldcint[, Alina-Nicoleta Ilie
FLETUL CU SUPA DE PUI. promisiunea unor noi bucurii
pe care nu trebuie decAt si le Traducere : Ana-Maria Murariu
Acum, geniala echipd motiva- Prepress : AMALTEA TehnoPlus
ceri.
lionald a lui Canfield qi Avem la indemAnA abilita- Coperta: Petronella Andrei
Te hno redac tare.' Petronella Andrei
Hansen dezvaluie secretul prin tea de a obline aceste lucruri. Paginare: Gabriela Clpitdnescu, Petronella Andrei
Factorul Aladdin: izvorul ma-
care puteli ob[ine orice vd Produclie: Mihaela Conea
gic al siguranlei de sine, al do- Distribulie: Mihaela Stanca, Gabriela Tecuceanu, Marian Cabel
doreqte inima."
- Ken Blanchard, scriitor rinlei - qi al voinlei de a cere - Marketing: George Oancea

ne permite s6 ne indeplinim OP 13 - CP 145 Bucuregti
inte rnet : www.amaltea.ro
visurile. Acum, autorii motiva- email : office @amaltea.ro
Tipar: EMPIRE Print - RomExpo, Bucureqti
tionali de succes Jack Canfreld tel.: 021 I 316 96 4Ol'031 I 405 99 99

qi Mark Victor Hansen ne email: [email protected]
prezinti Factorul Aladdin - qi

ne indrumd sd il punem in

aplicare in vietile noastre.

Factoml Aiaddin ne ajuti
si nu pierdem oportunitdli

esenfiale, identifi cAnd principa-

lele obstacole care ne impiedicd

sd cerem qi invd{Andu-ne teh-
nici simple pentru a le depaqi.
Cu poveqti pline de inspira{ie
despre oameni care au avut
succes cerAnd ceea ce iqi do-
reau, aceastl carte ne aratd
cum si provoci'm schimbiri in

vie{ile noastre - indiferent de

piedicile cu care ne confrun-
tdm. $i, prin intermediul aces-
tei cunoaqteri, putem culege

bogaliile unei vieli trdite cu
adevS.rat - o comoari care nu

izvoraqte din lampa fermecatS.,
ci din inimA.

Orice este posibil...
dacd. tndrd.znegti sd. ceri!

DIN ACEEA$I COLECTIE

cuM sA PLAct iN: urNurE

La intilniri, la serviciu, in grup
Patricia Deluhuie

MARELE TUI
Descoperili comorile dinliuntrul vostru

Rdne de LassLtt^

RELATII PERICULOASE

Cum si identifici qi si reacgionezi la semnalele de alarrni ale unei relafii

cu poten!ial abuziv
Noelle Nelson

NASCUT PENTRU A REU$I
To(i avem un dar... tu l-ai descoperit pe al tiiu'/

IJrian SoLtzu

cAgrrcA cu oAMENrr
Principiile fundamentale in relaliile cu

cei din jur
John C. Maxwell

CUM SA-TI RUINEZI VIATA
financiari, prof'esionalX qi sentimentali

Ben Stein

FARA RISC NU EXISTA CA$TTG
Descoperir drumul spre succes

Roge r Fritz

PUTEREA CUVINTELOR
Cr"rm poli obline rezultate mrjore

folosind cuvintele potrivite
Hul Urban

FACTORTJL AI-ADDIN

indriznegte! Afli cum si ceri

Jat'k Cunlieltl, Murk Vi(tor Hdnl'cn

POTr AVEA TOr CE i1r nOnesrr
Trebuie doar si vrei cu adevirat
Michael Neill

TALENTL]I, NU ESTE SUFICIENT
Descoperl opliunile care te vor purta mai

cleparte decit iqi permite talentul
.lohn C. Maxwell