Vaideanu, George - Educatie intelectuala - scan

MINISTERUL
INVATAMINTULUI

I nstitulul

de ltiinle

pedogogice

ffi

EDUCAIIA,

INTELECTUALA

STUDII
CONSTATATIVE

5l PROSPECTIVE

EDITURA
DIDACTICA

9r PEDAGOGICA

Un invd|dmint modernizot vo in- MINISTERUL
tilni -"r.",tuul ncubonsooii modele de INVAIAMINTULUr
,uruo
de obilit6f i INSTITUTUL
;;;;;" DE sTilNIE
intelectuole, ii vo insuflo spirit creo' PEDAGOGICE
9i dorinfo de oplicore
ior, initiotivA EDUCATIA
o ia"lfot, dor vo cultivq cu stdruintd INTELECTUALA
,l.,pou"ifr.nou-"tatiro-irnlnoO,dput""otcl,,'rrdueodeodris.fecipozvooiuolliuzntloeiielil;oiolrsomedeooniedrtoioemlom-oefliuulnormltzuuiloeeli'fdmicfistoeeuo---'
STUDII
GEORGE VAIDEANU
CONSTATATIVE

gi PROSPECTIVE

Autori : prof. dr. GEORGE VAiDEANU

PELAGHIA POPESCU
TIBERiU POPESCU
IACOE IRIMIA

Coordonofor ' prof. dr. GEORGE VAIDEANU

EDITI.IIRA
DIDACTICA

5I PEDAGOGICA

BUCUREST|, 197',|

r', r Ct , (,)., ro'ri /, at '"4
r' / ^(' 'Y
,*. t'
'L, " /ortt* " i"

|r' ). 1 --i { rr€tr

)tP, {.*f. t\}':,

,'t
{t,'" pyaqu

Redactor : VANU$ NEAMT-U **rru.n"^
CruficiTae.,h"noopreedratlc:toCr O: ANSNTAATNITMINPAGUULUTA
Ecluoalia intciectual5 este ut'ta d.in cere nzai intportatzte
ponercte ale procesului pedagogic, dar ;i una clin cele mai com-
ple.re gi
m.ai_gtreLe probletne. Nu-i p(tr'inte cLe copil, cure com-
sd. nu
<'rJairbpctiunlo":ndiatlr:Jnrllouor.''uirtuicssntTcre,e-leuneoocptueiolrpda,amctwii!epegisrlttrHtas'rairuc,tlieL.coali.adttciss;cnoainift'liencupocrn,rlef(iseturklirst,ntesriedt:ei.l'atocinblroariueaeldliCrubl,Dcetde,tcze$tdiciteapntidipce.l&i..iusrodloatr-zseeraeeairletee;ncepilhgtiriec.alc,rzeedsuloeaAprpiar.cactaebtbro;rTsifnorl,a&iicne4{;euumneii,eedrcmatttlcaeldaieduculadaisspi,.tnulaneutTcg,decttollsctiaruL,oleeseeiigoarplnnrureuiflsle[eriieaidt(ifgi.auLneienrcc.csaelzstcit-daipdtlputrn,uadleirtilrsatt,eci{cienitsiuiglntauaiaodt,linlce{tupcrziiLamccocltnraudreautfaisrtucmiiiriltrncaaltec-aiu]li,serialamsontcedroecdsusilm.dcsunltt,anc.lJmanioetcreIatcedtiaqrutnrlsceuuiq_tctdTtioc.epetcr.aaatatI-1diulrs'ltri;ier,ia'tiienieme,ccpucadrtuliac.enastcpdiadstdrilii.oclJuu.zttocncarelaunpnonodzratrte,uereeud(scedr&,rotrj.i.icueetsoJm,doJtcczsercier.reelae^1cr-_,e_t
drcnde'D'aporaerirnbqccuiiunpc(ilpli-e,re,izcsc:lteuiirreceraetu:l1icre0ae. arineacteeaacrsletttdcsc.touttapeeziltJdduo"lruaamiruucJtaaaipresadadc,.ueatgllictnp1ecr-LiolecLtaee)srzsece.d'r,rnleaienaitnecdorrnrirotuiiecc-rii
zgrtrareeirnrd;i,etdoeanisrariglit.,T,eezan,sruieosoircntaleetdalmisrzru.eadclat.u{iriciiepi,eir,erdicntcueaLc.leeias(d,J{rtuierecr,rnislciieaiin{cir,iteireaiataliecaaco.cntpeuoa.eals.orltaeeagsi.liitetifpleieo,eotr,crLtcfiluieiannn&eiccedll.a.fiuzaomec;s.aaett{ni;'rzsit:aiuoslscrrinnifeLoatnedrle_---
malir, zn rlireclia unei etlucalii denumitd tle ase,menea formard.

ctsuicsasnrtlis,)toluuoc;LecoiiIfnio;rcnr,idamina<e;oeueeartial'rca1ianre;lamecilrdtrd"ittttrvteiiee.ie*mapre(aeseve,eo;dlilrl,qi,ediica_bicongtatiJc.,alccuutante;lisocont'tsiitnuieue(rtmanul-tsoml;ap?uieaSidais\ldoc'ldatiiiliaa)rtciitmu,.sunroedoletehecltrar[ieoareiaeaaiteocc;esn1p'i,;estLazau'ii;ii''T;a'ce|)di;ittaliot'ii'-Li;o:it";i;'iad"n;;"^an"t'd'ti;;-';'*i"i"ifnasi#"t;"i;;eii"*it""o;;rt;t'riroa;"""ti";tiieeiii"'iiq;',;crtisaJ*'-at"c"e""t,pg'ibl;ot"ai''ie'di7lie,"Livrrti"te'icoaec'nii,"iiz.*oluisut(eu:ocarr,m:mtooeisuize*rsci.lletiuit.tiu-diia'cuuantgi"stbnueul_-rr"cdttsl'eu.ocerneoarl:e6eina.i-sclui'escoae'""ct"leiei:nd(otienecCu"rstcs.peoedite'pledsoetutiraiitunonerecnaraiJlcnrtna'taubtnciiiplaeebeiertcdani'rernrtttteiuetodcotpore'dqosataiaecdrdvra;niestrticstt[iule{nitm.nuemicltniedne'ogidadfufl'utr,acuadeoiliiristeb'uotrnorltcrceeidaniud(u&itTol'cfeualil'diiqtsrnrpuotLeaeiPe"ntcn<t1r'tauleproa{mzisc:tt1ztuLrrl',m.friru1"f-no'euaoeuiz'ldciebel-cr-er$-rai'--at-'i'- datele de ordin constatatiu priuind. educa{ia intelectuald. la un
tptpecreerl.eesEbo6ususat'leetinibcnadtitrud'eeeelcaiyip'igrunecneolnnoagpllrre*roeuincs'rwdt\nwil"pe;"itrizJ*l,ui'inicJa$tf'nei'ii*oainta;iitisniltt"raeddtLl''eetccecatulinrt'aa'rtnn"eldiPttce'laiernie:uzrcp'anoarLne;tdtz'zeimpincctlptepaiararurocbtr'rqnpil-eerioo'nsbdtldren{'miatctrddu?:' studiu prhsitor educa{iei intelectu,sle, propunind.
la tnnaire&
:! solu$ii ualoroase.
routdiroledArltiailsn,edrteeemfpadita<cdqilu*eintati'el{e;c,li.iusrsindiai.fngirjycmtloeroraerolecalciesareNirdlcao.eeatrzi.ueca,liudl-a.ts{o!rt"tnrc"eitoiic,aiepc_oce<rerntculeiebnticlmdil.mr't"iaie;ctbiomudea.neripetece'pl,ereicrlannanet,itncuirottetncttsluedtz_a,e--
id,rtssduJyrp;;,tetti'{niuSnreauA;a;oeRcn;lrolet;eva,;mfed;a]e.;;c.c,rir'f;tuLIaairectdoi:in"t.stumrleu.b;cdi#reaaez\ta.imea";iaoInr"lntGyrnri;m.teiseis'(it"mcdc,uat;e,eapo;"tacno;ci(;rls{naaLlit'irmauir"rsngdut"ceia*,"t'a;ucepeaiu),''irie'onV"ilAeriitairsl'.oisTai"edi"il";ps'"inirb'ii'tn'titlo'*'if-iacpitieri"'adt"iiac""r""i,lriuoticJ'u"iuib"d"L"bii",oiuuite-li'uitae"p'icii-a'dit"'tiamnneuuepceiea'u'troitie_cititiuu,iop'dno-uoeL.eIie-'psg"'ui.ioe"rupfutciJotdai*-tnnunereod'taianiaibtpcnutsrg(i.rip[l.iaibitoitie'tnPecrcore,orgoatautaortririJu;Ler'redupc"rLciiaaa,ecs'eeLtaairloa'aprsateetleoti'rcco'zcrirJoouLaiqaidli'ne"tlgs'pdetutip'dJinecTesrcpeecaluedutiecrcubdascus;ddtecnlcticapureoryoairearnciitsadeic'cezunIa'cti'eceuaiEumlfa'rfltPdintucei,iaui'rooi;curau'c'eta{;:or:;oIecat'Sseora"dctrrrrpssftlcoetaieefitcenaanitrrri'Lccteiled-"aar- Pentru aceasta ei au tatul Ia i.nd.,emi,nd : pregdtire peclag1agicd
Si, ca cercetd.tori, emergie si interes, aptici{ie" pentiu
I unor astJel de problem,e. aisliza

urliuaonaincgnttL.tweg"ieiu.me"ritiingeritiedt!rpiranlnfe.ui.pdidQccallurudogyd-rnro;lgwi,ieegiiadcc_uurlefaa,coc,drraleoaiorlniarsacondriendtedds.apnmte.leueemdbgJse;ratcii'p.$ctucoedaratnrtou.eetddarruaisendtJids,etire,aans'dsrii.nuaip<dn1reauednrrcdraeaitm,imocunenciaemdoii.enbrtenxoasptoiuc.rudmbitmealiipei'rfdedeicn,o,tm;aeunatrsdaacrt.nrioitetacneua,u__-i

Prof. dr. doc. gTEFU\N BARSANESCU
Membr'u corespondenn't'al Academiei

R.S.R.

Capitolul I

trDUCAJIA INT$EILIENCVTEUSATII,GAAT- IEP',ROBLtr]\4ATICA

George Vdideanu
]bmdrerlr'rn-etatnprmrsdie'eie'tlEaicequ.niiaamjd1udeifmexlaif,tvcifdridiarltpamraoartraditedns,ictincordde.lnaaepa,rr'rnokaitdnrngdeKqtaieecicnrh,ueeiiiznbrt.,,idaalo,trecaimaansrfaoalgdrs,cre,e,ttatainrvrcatirdrnte,d"espr,pt.riitirriaiern,dzineraentceri,sertl-ate,romc"ecti1caudra,io-ner,use"aidr-eprlmsusritoaei,*-ct,,
.bimria^mntilnlcctdaI1pedo-,enu.-erm!a,uarTdcasjariueridtolaiinmee,volrsduleemacauaflbd.'i_ceoqioeedanrreidde[ic'ciuugtaehgrfchreiaaimelainiiitinal.pa{bieitv-retetrlaeeogaalietxlmmrteie,nceece.ttipediupinonelaeeebcedld,inre,ceea.uettarcgurccpiptuonaaaioogvllciaieierecpnat,lr,els,:inicnrnidmnbuuoctlo,oiieatcclinaulsi,nsesetticuet,tgcirie,rmctddciuddac,;o,aripiuif,iniclioeiitop9nrdia,nnosaci,nttilaelbidaeanmoi:ecansradpesltiipir,z"lobaaar5b.lureqi"isrc"euriaueairt.titm.duiilpeum.r"nrti"oloitpuean*_-,l
lrl"lcl,lrl"v:r?duLr:uirli-'.!ifsiacere;liinepomsiribniliftAolloitesuslaaiuparescpieir.ari[lioiirc spiriiuale ale
gi conciuziilor

Pc(pilgsIP-{u'oL.aaiteacna1rlr-eii'gt)mn..t2ttren1lsiiactidnsc1pVaUyglr1c,6i,emae.lrc9icr1lcz1(.ccti7ct-ra:g9i]rl1et1]o'aui6?hai<:n7k.tt5kcodldA,A1c,M,ir.or_r,dEid.P.d;ilplfnelerKedrasaKiptts,ieiuterta.nmirftdrteondoeii3leilpo3rcndeaen4c,aslas)fsi.0amikz-lrt.uVEre-tVc'ecMiialjrccn.inH_uae7tormaeraacll7qnutatiinnauanoompg1.ur(vrtrnf,cnLnc:ueidoaeo,isiof'Dsb,.terdr,teitpalldti1.etai,hmpze9ius,cnt6eaolIcsiali?cirihesnt;en.apqahreuctt.l6ucegicimtiotne.iorili|irnao,ae1gssrintircitl.ecuiluffigenis,(rcte)iitmIe.ainie'cgne[fer",;lAoenorip'.eaefnrc{1.Naenc.uii"pcoulmtru*l,aiatelec.i,regr,pEr"rionlssls1iocpli.tei"i,,gtgetiai"".rel6oi.llne;rigg.;aa-.nSi,EriLE"iaTrs7iAa,i:jrea''p".a_aii'nN"rprtno"deepig.aelpr.ruii.utcliir;arcz1,Lrc+cr-:lctaCerrg,ilo-a.,,i.n:i'iaiV_Kpr'ln,rciUsgiSs,aaiFocao,;i.girn,t,,ac,_-,.,

iCmi;n"jsiio;'Jl-'.iDleil,,'soi-1'ian]trp-iinr€tr"oetoaiViltt;Rei^r"fooizer.a"ibmrar,ep'an,il,ilL"li,laga'onrm;rbaxobp;ir;oritmcilo"et"ronsdl;a"iaog;hnir'Jg,ier'ctectci"itar'r,a^poiacicoo;pnre'"la"sri-*'r;--tiluc;pc"tnici'trlee;rtl,'eiariit:p;e'd"t;riluc"tert'ta'li'i;oruOnnecedr'cLtilflaeomegtidl'imi:is'"aealo'rpoeinsr-rrpnilifa"rSn"ari*aicuinetratctleli"r,'uLtvcsmtgeu"iilal'certVtrfp:udl'rau9nioIii"olu'in1igtr''a:onnaoem1lvrinun1apate1'ndea.r1'iaa'onrirr1ieiif.ta'naeoed{ltisler'neieenosieslqve'ri'Siuamuomfaven'de0alanSmPrnntairainununclr-ar--td tluoagTlirdca('tacii,it,lSqamgi adudri,enaqr,tuenrursiganhuriuirJinil.roaeizaodmtifniun:t,pequc,antepctietoddleuuclvae,,,dtEo,e:durueluciap!ssi,icahooipnloztgel ilmcecaA-ii
sarr lice.ali. inalt Si mai tndepdrtat ,pe car€ €f tr'elrude sd-l urmdr-eascd. Or,
Rcetraluarea a l'a.1blrl-olou.lrr.ndocdae1lci,t5c{lici'og'ringdinirdi"rirsi'iu' psetarib'oialirreeaS,.runeorlr-
no-i per{ectio,nrarea formaliei intetrectuale a elevi}or qi ,a studenli1,or
priolitSll Ei va depin'de totdearrna rnult de capacitatea pro{esorilor de a
Iucra nu numai ca buni specialiEti, ci gi ca pedagogi ai spe-
cientc. clid,ac,tice specifice educaliei intelec-
cialitd{ilor, inscrjindu-qi efortul in pers,pcct,iva idea'lului edu-
-- Inovarea te'}-rnicilol
ttu"at-lte".tA"rm.fPoirifmicaarreeaaqivinz'icrv'ri'znliriireparofibesaogr,ualj'Lulliuai 'dsuepraai'boibliitedcttiivinetleor- ca{ionai.

;;";;s;;;i-ii- 'ms,llgmDgl]tpjXle1icra|ei,"lr.ecaarioRasic,cieri"it;nlientn#lbrriesb'Lr'"b"-Flif'rtmrtetri;'.i:r"ir.iifr"amm'lilat-i.iziami'a.lcr"a*;rdaMrniriai1eJa"ti^crl,ut'"t.a-ariczitare,u"lbrietcquiaui;bat""tl&ehi,.tiurhdir.ntrxslnesoitdiiatza"ecaIpi"r"caltgaiqlhutoitlE.Arro'erinrtepiuitrt,,a-rrai",uat"cltdffi"iiponr#,srerr"iu'lae"rel;ritp".iottrrtliatl't*lniia."lsA''"i'-'i."-L"i{"ui,'ip"tL.Jai;*u"'o-i;ers-stt"kt-;"";oai'*;it;u"r.rtt"brit.lGiiie:"tep"ee.ieirai.dOlbtiricrilk-b*uiilau-i-ppr'etri:aed"slrloeicda*mciiltralanlE*ii-;i'"pttfntsl:,tioii.ri"ctaodc'rntir,olr'eece't",e1et-rs-tTsredadln-ti'deaca'dstrcoliiaeNrilarceettulatdictparcaeat'trbpcttea'uiia,tnceltiaueece[eaPrtititfgpaiire'apa'ulseeosedtrtirtiilortiroi5ehr'r'igqtmsjdter"an'drfiiui'di'etrnoaatas.er.ice.asn-r'picrutsi.1cidar,iarEenpvt'oorpiecbRredceninimmcrnalulrerriaeguaat.stniccerrbrzvtr-aotnuaoeaaliiaivnldlnjn[idtia'daalnsidaeuoieaued,adlmsceodezcmcu;ceniaruvmonde-iisssb'islotnnht'iouuniloenedllqla-i--r-ia-r--i- Studiile gi cercetdrile psii:opedagogice desfdqurate astdzi in
domeniul atit de marcat d,e trransforundri qi dispute ale e,Cuoa-
liei intelectuale gco,iare sint fo,ar:te nltmero,ase, d,ar lucririle
monografice rdmin puline.

In toaie cercetlrile, dominan'td este preocr-rp,are,a insistentd

de inaua,re a educafiei intelectuale. Ea pleac6 de Ia d,eclar-area
unor nemul{umiri gi, spre binele cauzei, cri;ticile aduse actu-

alei organi_zdri a educa{iei ikrtel,ectuaie ii apropie mult pe
spercia,liqLi. fn lucrdri5 Ei 1a diferitele manifest#i gtiinlifice6 se

vehicule.azd un nurn,Sr de idei c4re trebrrie r,efinute :

vreSf-tldemcStailenretiumaluppi'uapnseeivodobqide'iecmptivlaeesclaearneqiciadsaaacrcccei;nuninlteuo,glluutiinid.tp'e,l,oNpruedneces,opnirne{,itneluuretmuseleainzidn-
intel'ectul e,Ievilor, ci ed,ucar,ea 1,or intelectuald, deici for-marea
unei atitudini caracterizate prin ataEamentul profund fald de
qtiin!5, dragostea fa{d de adevir, inclinalia de a aprofunda
cuno;tin{ele gi, totodat5, priceperea de a folosi cunoEtinfele

dobindite(, scrie Wincenty Okofi.

5 Vezi de ex.: Robert Dottrens, Edrqri,er et instruire, Nathan-
JtUgd.iNrpGEieiSdoiCnawOgoo,pgnr1iec,9dd6G,a6r1.e(9vD7,e0i'e)nzim; g,Io..iSseoI-,d..ei'Ec{rita.snkTraeooiraml,rliaD,neneedas:rpsgcrcoeeig,ipakCrzorlr"ub,elcearMmdtiorauisii,ltpilotEr:vindaItci,tsuilntrEiatrtd.luud1ciid0alac1tiecgotr(nicictaejdl-:
Ut1r9mn67ipvl;eicrasJti.itoynBPsr.reuJsonsh,en1r9,W6?0il;'chWye ePinrtocSccconsntssy,oNJeOEwkdouYchoa,rtkioBta-r,zeClLeaortnnnbduroidcnllgd-er,ii
bleme, Varqovir, 1964;N{iiiier lil. Syclney,
did6.aCicetinstcrhoenEuFroorspcehownc.lge,ll'EMdiurnccahzieonne-, Har.varci

pe pro-
Mcjllcr C., Perspektiuctt tl<:r
-
Rasel, Reinhardt Verlag, 1966.
Nuovi Coi,loqr,ri su l'Eclucazione
SpociucrntIi'eficxpaa, nFsrioantedllietrlaalorcmcbhierEchdeitosrci,ieRntoifmiqau,e,19A67ct;esAsestoccoialltoioqnuedtrt-irtiultdioe-
de a,'csl tltlmt'(( nal, Dunod, Amiens, 1968 I I'Association Internationalc des Sciences

t or. t:it., p. 64. de I'Education, Textes et expcs6s des s6ances pleinidres, Congrds Ii-r-
Oj) rrii., p. 171. tcrnational, Varsovie, 1969.
\

_- gcire,aafl,Eivcittaivtie,oaa, rcelroacnosammpbi'llrn-rlqcileofaaclitmoerinitne,atezledc,trd-le,av1iin, evoulin- accepliunea m,oderatd, iimperrativu.l ,,sd ple,cdm 'cle 1a copils
tivi (vorn Ki,nde aus) nu desfiinterazd ,oibie,crtivel,e contune, generat
obiectiv primor:clia1 al t'cl' rcaliei inteiectu'ale' v,alabile gi nici nu rel,ativize,azd conceptul cle c,ulrturd genera15"
nlscipgfi:ol:edoerair-reri-l"-rimoinad-rzfrcceloa,liiernozrrft,ninndtairoptir-p|.rr;riearae1itqinpiztnfi,iteinoect.-apcnirp-lrogrtetcrecnil"p..cccc"vdrcsl:l-atii-ltcimoertr'zner:nlra.iicoei'nnf;:pv:iidirnlr:oi,-paicLpopnarurproete1olrzcibriidnfiic1lneiLlSacaresrtircrzs,no-e;attcdsiinali,oa':lctec:alcscri1,rc-uepe;ereinranianr'eoarvinteifdrgtdot'.aeotdig!lri\5nnrir'ziirnmf!'siei'teaaanaeainitruzideppri.oe,'crlSusio-alnpaerlfr'cearaveegspitp.iaioruni'etidarsnvnaudi-StntEeli-neulllir--douhiiemnnmpsrergiatescinidneqltla,ieer-i-- dar tr,a,teazd rralorile qtiinlifice ca n'rijloac'c f'ormative, indr:ep-

tind meleu ,at,en{ia Sprte ,aifirmarea ,qi dezvol tarea elevului. in
accepliunea erageratS, tezele ,,Educaliei noi(c pot duce la
pi,erderea dir-r vedcle ,a id'eah-rlui pedagogic, la relativizare,a
r,alorilor ,spocifice umanitSlii gi la d,ininltsr,€o poten{ia1ului
volitiv ai clcvilor.

Nim'eni mu mai consi'derd astdzi s,atis,Jdcdtoare solulia irl-
prospdtlrrii program,elor prin reduceri ,si addugini de teme_
Dar, in timp ce unii rcercetdtori sc cleclard multi-r,rnili cu o.
iestr,uctur,ale a conlinuiului disciplinclor trradifionrale, car,e s6:
-aNlrlpr-rl.i e;ctlaencdiitnti-'anasi^pmre*eltnLfra:icclopceadispnr-orgql'aimaem1ieb,ilima asnpueacliealleiEt.i5loi r1edce- pcr"rnitd in.corporarea o,rganilS a temelor noi, ralfii considerE,
cd viitoru] ne obligi la o r'estltrctnr.are profund5 a culturii
ilmuiilceLrtrc-slrirldei lpreiometii-f*tiriisintairc'5ge{l.o,am,t,eDeermagt,ica.ni reD'rfeictoireaanitcet'i,,;oisr'cmierineatiaEree.c,oallnooinrmrsaiicsnotc-cqen,tidnmsmuplortee- g,enerale ,el,ement,are qi licealc8, in spe[5 ,a ,c,on inutului prin
c,arc se realize,az6. ,edu,cralia elevilor ; altfel vor trebui sd fie
scleclion,arlc gi porr-igsac.niiznatl,uectrr,'u,ailonrjlveedEeiirien'alififc'oe,rmqidraiil,trf-ernlevi ogrintdreir-i
dalitate creatoare clecit pe bazi dc ,autori'tate('7' blii ele sd fi,c
.lci,tae-tpeisF,gi,aioterpnu-si,e{ailLne1,;eiinficmicecantztoeud.lcldVlcelupclitosetnS'dtrriiino, tlrnueullreisriotn'rr-aitled,c'ile'iooLrneercvatiallotserinnSrut&tp1sa1inrlu-t c&rrac;leriz,ate prin rc,ceptivitate, flexibili'Lafte, creativitate.

I'd,eea impr:ospdtdrii gi restmcturdrii continuc ,a informraliei
qtiintifice este adrnisd in uneie ,cazulri fdr.d r,ez,errre, fira sesi-
sint inteli,gent folosite p'cntru foritific'area grndirii 1or' zarea impl,icaliilor de or.din ,etic qi psihologic produse de
F.actorii c5ror:a li se acordS prioritate in pro,oesuJ. de trans-
formare a resicmatrru-irn,ctae,efioedireiifitniic,tceiilpiercentuzraiinlenta,Lr,imcnasa6si ipoesonmltura{uriiele,edd_iuve,elc'ar,satbittooarrria,tteec, ieiax9-ri aceastd relratlivizare a valorilor oferite tinerciului gi de ,exage-
-'bpesrimintteenztail rsb:aadrrr5cii,,acfiadnrgdvi cpgrrgr.imjdaeii peslvcinlhdimef,onbloSli;e,sri,riibilioorat.er.czSa,equicrcouonlunsviiidcdeneradbpnilrduinincdueiplcniaiapisecnrh,meimcae---.
prlpiiierlleoenzrlirdEuo,ie'6tzceieeenrcdaoteiipvnte5il,er,taaloe$rrd,iiiaiefsijr-prmeersi'acctrtieaeull,oiciz,nlrau!sriEa'.urtbUriieinenlcaai'ui icvacoico.nonPtre['edimnndupttropUurraliuopnirrdiimtinatrwitoie,Sb-!uf5daimiecrctinocs--d- nente gi a 'continuritd{ii ma,rilor aspir;a{ii, continuitate to,t atil
dpteeezanoeicnpenosz'aoitriideli,isfinrloa,zfdi,eioct,uifail,ulceidaosmu,cepunelcrtirs,ouc,raicir.5ain, ;tpierleicnvcnetouniiarnelredau.e-Issnete,catxrltaaegta,ec,itarddzruidlreei',
i'gttnare-srrntl,rulueiicnEletii'vv'dde,,eeeddeinour'eo,rcdra'a-iantsirvaerdt-i,ssar'ft,eitaienpchtrei,fneirr'icz'ciiiinqlaotcdi'ressu'odt'noicdirraaei',cef-'toxicciroegt ne;fsoneifrdemie'plaiPir'entei''vandcitdncreuddl'eaa'atltci{rrlariitmusepnxeeiia--- gi elorile posibile. Adolescentul sau tindi'ul caxe ar ir-rvdta do-
tninrat cle sentimentul p'enis,aibilitSlii apropi,ate a
latc, 'c.are c,el,or asimi-
nu e de lo,c stimul,at d,e sentirn,entuJ. permanen,lei
lnrariLor idci gi ri'dealuli, a:: deveni in sensul spuselor luir
ci,aiirEti, fideli tezelor mereu actuale Ei rnereu r'einnoit'e ale A. Kriekernans, mai inainte ci,t,at - tin ins dezJJruzart, urr
o ibund edr-r,ca[i'e intelectuala trebui'e sd plece -
,,Edtticaliei ncdi(c, p:rodisp'q2i1iile qi interes'el'e cogni'ti've ale e1e-
s Vczi; Pavcl Apos .tpoap1eec,rlfaCegcooln,gicoiaenepa,trueIl,aaEicndtvuidtauldlramdeidnidtcuaulculttuiicrdddeqgeci nupeletrucalraiiiri.
de la inclinaliile. si implicatiile sale pentru
vilor, difer,enliindu-se 1a n-raxiLmum ca tehnicd qi conlintit. in generald, in; I:undamenta

7 J. Gor'von, G. Demos, E. Torrance, op' cxt' gogicd, 1970, pp. 174-3A1.

f0 ln

cinic Ei nlr L1n om 'de ciulturl modern, pr'e'gdti't pentru edu- ferit. Unii prornoveazd o conceplie morderatd Ei prudentd :
,e,Nns{eFnl.ineBroeuardsiteautu, quo-ului, recomanda la colocviul de la Ami-
c.;jiot1Jotbo"t;uaai"ol*;*a"e,aA{"t;tmiiiim*.;afli*sd,eo;"tt"paia,.",tp..te"rhiu.p""itexFi"-t:naqgiaaqdnel^icri'pevnarseq^adrjunepaieaislflEennuIois,itdoanecntdarfm,rirlid,pdlnactniluuzdiu*oaitilg,le.ieiatruqmiainnnca'ctin*jaifiqtldoluctaieoliei,nr5ilp',reioogti,ie.neifprruslafndlmeeereairgatnxglrepcretrtaiuii',otnnreaao{ibLlrdnsdoiabririrpcallilaien'elitlreiot'gnrlreiaiea-isranragt,gpojaes!upiet1innmadliJsrenroeddioaiqhstunaleidlaproimnic,italrai'op6rocaeebnler{{sgriotodiieixocaiailifceii{e'{uutginiriipdn'eioneanata('da,diitrnlitvrliieebdeafc-iiealtenior,elalteenatdieetitc..i'neduvetltm,eudsiacgsteaajdeta,olla!edleo6q5ttriiui.brimilen,eolai,aosn'assarlaeeplrt'ooegetnuccrMipil{nsntnieaaia'laiuaeaLcocnlliledrt----'--ti
este preferabilS cit timp nu .dispunem de
miijloac,e (ciar,e nu sint numai econ,omi,ce, ci qi teor,etioe) pen-
tru a c.ontr,ola efe,ctele unei inovS.rri, ori'cit dre indlscrLrta,bild ar
t' ."ic10. Allii evidenliazd valoarea cutezanlei : ,,Colocviul de
la Ami,ens, spunea cu aceJ,agi prilej
reotorul R. Mallet, se des-
f5qoard s,ub semnu,I cutezanlei, ,cdci cutezan$a in ,epooa noas-
trd cie competilie f,ace parte din intelepci,urle'(11. Viziarnea
edr-rc,atoril'or ias,upra pnocesului pe care-I lnfdpttuiesc qi spiri-
tul cane animd. r:el,a{ia profeso,r'elev ln'cep sd fie tratate cu
mai mr-rItd aten{ie de cdtre cer,cetdtori qi si ,dorbindeascd o
pondere rnai rnare in pierfectionrarea ,edu,c,atiei intelectuale. De-
vine to,t mai evid,enti ideea c5, atit in,ainte ,de o r,estructur.are
,aasotfbeiel cdteiveolpoer r:Eailiea, con'finutului invdldmin,tului, cit gi dupd o
puifrofo,glo" rnai adinci, de vsa,elon,taimre,eanti,deleeailnutreilleocrtupa,e1rers,odaene. i',ende- rdrnine
de esenlial pentru miutalia urmdritd
ii*."tfi marilor idei, profesornl, ,p:iin vizi'u,nea Ei prin stilul sdu didactic. Expan-
rUdeNaceE,tpSatiCvaiOtac,tteiinvratiet:SereslsiteietaiE,czc5do' lcsaearelu,psduee{insmtitepodutittraaetlaii'atzdcfii,ltoi_nzqtoirf-cicoudn.o,r,g'Met'zionotflieuvl{aeiefidaea
qAaisiiipteuneiuati"tfixniseuornUiciaeitirsnmioeii:r,i.litcroat:d"tr1u'rsaia"dpiaetlariuicu,ir,g"ru,'te"iifairiartn.,i,,ee"i"dd"nruiolbnnpe,piatutcsd€iz,ealcu.piircn,itoLrttraaucdig{"tisvmruaiat".,redrxigjeenrsup,eadAdatio'eeese-iep1n"1c,f,,sou'ardodnttoer-feJipiamigvugiit'rucoiuani'inedenriepvttssai'asptuldotuezi'epeil!'aEnd.qae,,tIiird,ntiete'ese"sfgvaapaipdvebprrsliom,cv'adspuerrsaciit,oiitnbiLl-piigunctbnsdsialiainisoledsnil5t9aritrwateei,rdits'ib1maunioeidedrvszise'ri'ae'etrd5av'coageto{al,eiaelaenaoselrrttzp:Se'uatima\gssrtbr,p5oetvi-gsainnre1b"ia'o'adduo$ao5ebu.rrtptl,eaa'u.arciecs'pinllatruseuiaOrsostiiatoo.nubuerfenceoi,dtL(flairoudia"ir-nnnlstn)ur-loaeuiii-'-I-- sir-rnc.a aerroetdrii pedagogice,,colocviile cadr.elor didactice in-
.cheiatc ,cr-r rezol'utii qi apehrrri, unit6{i1e qcolare dem,onstrative,

'destinate propagdrii rezuLtatelolcercetS,rii, reprezintd efor-

turi de indepdrtare ,a rutinei qi de inovarre a culturii psihope-

dagogitce a educa,torilor.

Toate md,suril,e qi toate inovdril,e Frop'us,. sau aplicate stau
sub semnul inrtrebdrii ,cit rLimp nu sint validate pnin raportare
la rnodelul educa{ionaL al viitorului. Sirnt purtdto,are a-le vii-
torului num,ai acele inovdri care, prin ef'ecbele pro,duse, apro-
pie modelul educa,liona1 existent de mod'elul dorit qi cdutatl2.

10 Pierre Bourdieu, Sysfdme et iDnnuonuoadt,ioAn,miinen,s,P, o1u9r6u8n, ep.6c3o4l8e.
nouvellc", Actes de colloque national,
tL Op. cit., p. I0.
1:Mar,io Manacorda, Contenu, mdthodes et technologie de
Clat(tll. I'education AISE, Congrds International, Varsovie, septembrie,
e19t69la;
slrioceaDhisi,macinc' btdce,eli,dsne,tcoet,aeteutraeta5glnreiieafcaueanscdceiaatsS.p,'trlteiniiiversan-rcttnaiersleiimptribsraaidtnrer-sillfeeofusr9nmt'eidSabcremrioinnepe'cnrfieotcapfira'lur-znt'a51dp,e_ilncic-laeam.tneivoudedmu,cedal-ni-- A. I. Marl<ouchevilch, Le y;rogrbs scientifiqtte-technique
s1c9ie69n;ceKaarlL'6FcorleeyA, ILSeEh,rpClaonnagnrdaslgsInetearlsnaTteioinl aClu, rrViuailrusmoJvoiers,csheupntegmt, briine,:
,,Internationale Zeitschrift flir Erziehungswissenschaft", nr. 1/1969;
J. Fourasti6, Essai de morale prospectiue, Editions Gonthier, Paris,
1966; Tiromas Molnar, The Future oJ EdtLcation, Grosdet et
fVA,lpif,ur.1gdir U-tq:i-Noin:ENWSooCUaiOns.'t,.crSCet,onnD\trfy,doariefqfnroOc''eeiali,snou1isr9r,,6I'7ElB-,rcyacigla:tibqii'rilu-e.ree,ti,n.1mer.tarr.'f-nidi!.trrmar'tels.eifan,tvtuuiprNe.llu''lilNniSgCatertOdhnia,reenrP"aaUl',rNiEsE,dSfi9tCu5Or2a'. 'I!);uinnJitaigpe,rTSrrcehrvu-lYboilrdku, n1g961un; dGModtgfrliicehdkei,teHnaiuhsrernraVnenrw, irEkrlliocrhduenrngis,sien
,,Die deutsche Schule", nr. 10-1966, pp. 575-589.

t2

c*",ozlddtoipqtfocmitcgirali*"na"ao,,laiaJoeuie*ocaa,ru-,crrsngititvc;io5J"onttnue,.rbel""Eeod"ad,iee"ii"[.rdie"utfi.ngrtnc*-bcl:,".icra,eicnd.uiiu'ioralnseioonselntecr,tgseur;t.l,iu,c''[lesit.-uuiiCp,geiiisiid"iafvrqcI,5ntefttpea"t.idrouceiaa"pu"sridni"epeto^nemihnmronctir,nrt]eiinrcars"eedtintfr",f,-t,a-iiiHtadmvuetu,ueaosirnccett-ettteisrllartrrlracee",it,tur'uirinmrnuriegte,p,gntm,";da(lllaeiSni.dtiindllnudlozut3coilpn-i.ulaeita,eg'etme.iduri,rtcetoezlaadiuaiaof,imBevd'i,ACacsroonealnlan-rSiz'".evaanrelzdrscacusaretlr,l,iprgeei.hJtitrntcri'abes-ein^,fgamopriEaca'eDeuco1ueit,xtslgdeliluapo,oai,loaiptgoah,i,asoeri"5lcparndtrindertsrtnnau5eie,,e':re,d',aeatpac"i,icaluocsirr!h1dreervur'aril'idliiazniae5raeceeien,e"tcinl1eerea,vxletiziaacar"peattismpa6i'cicprmotaeuirssaprb'cnotteeanles?oreirroroeiioasmtranani5iuecrastriircrtbcmtCcniinut-easpiucllatree,E'coliirstee..mcltvrlelcir-saeurniufifEn-i,Sa''ncsortotrtoafduitddiirelit'aincdsd,cerlleci,ao',neengEnmgrhotrilvenrrl,tbi,liaduuaeeiiiiione'itdi,ltiurvionrcevtdls,,nrvamps,rcccsviicvaeliaioteatpidoraegi;afe'pe-o,roa,crleiraequrLehnabeiqsfscsiseadinai'rpcpiiecitaoeianciersr'sdaesmtcrvecrcdacut'aeioiuencejiaceqoalntusces1ntii-utzfnivnmfcoddiltiiivlnatfcccpiciaa1eilceznecstpoe'n'.dcet'alipeq,g_ano:aere'cnttorceazalliuucntau,oetqsio,paJEzep't,olcmsitnxteururdiearioiftidt.nnfadtpeevdtrrlteqtaoutdoecuodfuiu'rrit'leltiriittilelriaa-eer-sieie-q'i-*-iiti----i r'S-timMinotcl(uml edte,odpeulneedree a elrevuitli in 'contact cu materia de in-

invdldmint)Y''
in manualul de pedagogie destinat invdlStorilor Ei studen-
{cicnilaletoepElrdei,Eca$titul,ltiaeclafS5auntgdoiiBrdtieA,ahrcssnutdiisccnlaaeinseeecis(u4ptl.5eutrno'adcrrtdemulaeud-tnioerdevcozealeodprgeviirtaeeo'luaainnsettcdidatzuupicliiatanotlli,em,C,iEo.idndNutesacilargellyuica,r-
tuite': ,,Cind vorbim de miiloacele pedagogice s-ar pdrea c5
nu putem vorbi despre mijloacele educaliei intelectuale, ale
sr;eiepnaetitrmictu.esnCiutounnleugittoiEetinaallidled, evpoufitaneplmetui,tlocctiuanEuoimrtircaaeitadmepijrmioobicjlioeeamdcaeulcemaitejilvdouaa-ccreaetlioeori
in capitole deosebite (...). Vom avea atitea metodologii cite
intenlionalitdli am descoperit in atitudinile sufleteEti. Deci, o
metodologie pentru educalia inteligenlei, csre se tnai' nulne;te
pi clidactiTd (s.n.), o metodologie pentru e4ucalia sentimentelor
qi o metodologie pentru educalia voinleicclu.
nirlueSmmeida,rtcir'dciviea,inseetrudmrud,ecinia;slliiteoainui,naluttecglreidcfrtaiup,tcar-ulre'1ve'acrld,'oa, alrnraebadocre'€demaa't;$iaiinnpu'tearr-fi'roi-nardn5P,mspi'ahrrooe--
logli,a educafieirT, de exemp u, D. Todoran consacrd partea
a II-a a il,,nuvcSrdfdrriiii,tedmeepi r,i,nIncvidp!iailre,einqvi dclddurciia, {idee(', ocupindu-se
permanenla de
form,ele
in-

v5!drii.
genSettu"adlide.raepadsrutrtuecItaurniiomi dnen-uaalluenl,ogru;liualtimcuerlsourridlooru[dedepceednaigi opgriei-
rinR,e-torebarlrsevucciaitdtnro-.riraanule5ilnu(cti.n. cpcloererniTostattitdcnlmaieisitoperrerbl,eemrlu',iducnccuie,anlvetorleaml5;i,cotcrnausrttasauttdrail'decr5'arpp',idcdpruil-aticenauliirnai lejuieqte o'observa{ie sem'nificativS, rcu valoare exptircativ.S pen-
qgigleruLoidi1,g,."aucl'"tcoaia,a-ntpilgciinyea'e;eirpinoe,litedinei'rrta-edralcl'siedf,eae,,tcnleriGt's:aumirta-.eirnal:,eCrttiedilcc.:laeaiAicr,:,:nrAlettutougo,ctat,n'.aardleddeiivsanre\c,iurci'uosrin,estma,aa'dzslcaeedcu\rrieie'n,ae"axs.e'euespmrsdebltlrpii,nnspnlicuper.ocr,ef'pcicoanterr'iaevgsd1aoa'b-ncrii_e1'uinz!,,cpcectP1alaimvuepzerdidiltlodaooore--r
ttir constatbrile care vor 'urma : din tabloul 'c'apitolelorJs, deci

trei g'rttpe de Pro'bleme : a1e lnvi!dm'intului (copilul)' 14 (]. G. Antonescu, Pedagogia generald., edilia a V-a, Editura
pslhologi,ce
t6m--"iCnCio).onniddiiftiiiillee o'biect'ive 'ale i'nvitdmint'r-rlui (m'ateria de lnrr5- Scr:isul romAnesc, Craiova, 1940, pp. 117-146.

13 Henri Bergson, L'energie spirituelle, Felix Alcan, Paris" 111t;i?C$Dt.eimfN aiatrnrieI yB,ATPrseoididnaoegrosagcnieu,,gePnePedsroaighlodog,ileoB,guliacaqu'tre,ed1qu9ti3c, 2a1.f9i,-3e^8i,, Sppib. iu26'6-7296472,'
pitSep:o.O2r8e"3.tpi-i4d.0T5ae.o\pr.,/riaeozJleies$cotii:ruunEluiiim; sD.ecuRumnrdAi'atnrr,duBzuaMc,uuPreesEttitaie,gr,o1-9gP3iar8e,ggdcc'9t:iprlae.rad-Ip'neBvddu-atcdgumoregiqnicttdi',
1969, p. 13. Ins1t3rulnctieDi-ctioEndaurcap{eie4.opn.p,n. i6" 0v-o7l1..I, traducere din l. rusd, Editura didac-
tipiinecotqdreatlnieq,dci,1tpu9se6aud9lbe,,ie,prieoupgdn.iacScdal,birat-BiScAuSoccl,ausldiaeu.qb$astittr,eat1ifnca9lo6ine3lull,.3lPAIn,rp,sE.aDdn3uei9cos2lciao-ul3in,a9aE4ridn, .dsteeEelenrpceceiztcduelaoargpvlSoedgd".ii',ecs,Edec.dourBnectualeeclmiveudi--

obiectivele qi sensurile noi ale acestui important proces'

14 15

c:inll.;fiip"e.1:cic;siu.otrj;iJ,"iin;io"oraLi;i{,*i*rn.t^rtar^s,;'dnlndtp"-.ipi'elEu;zr,"iislcc"oc;ir;s;ai-dlJt?s'":^rlniurat.,raa""pltrte;-'i"ta,e,;"tc"-rm.1ip"a'..;ro;r"rttrto"Dr;,,epa"c.reei-"i';pctrnrerartrrn"atinui.Ted.dls""cict]nrrteEiaegr.i,aimft"tlo,io,ovplnnlroiiistrda"iirate,a^apir.pteo[rir,nn"eiin'"ani*r"ob"ea.tiemalrtr.epte,at(lnc"tt-riectsa.ctgtld*"iio.e'nt,amdctlt"'ii,ericirlr-ciitlit,a'.'iaupio"-,"aadi-"elrgrti"siodaiidmii"eteuitJie-nc;iioIfrt.raa.g.b'ailiia',anoc-u,r"rieitu.iiirnia,e1dm"niaenti'aieic-lnr,nrttiigtititi'cae'ucnatet.ad?leIctemporea]llllnseoucc*titicplauisnaee'anaecn|'ri"tctrttc"csat-tr*-ttuuteearccxai'iCeietglucnn-iotddllnLriecilueltsu5cratcael{tc"iiiLleilmnn'.,rlmfcarnleccS--g{"ia-itnlt),nse-aoittu-aCil,leec','avitel-'a'acniccttae'ceomnlinollc,lotciapia5iecmAignroilnor1eiciicmtctcdmmnsiipedaoaisntenvaruuqsauplmrci:eaectosntablloiltolscoidstt'crufo'lancitiprpirmcetcclarhlprarceaalcLs"scartrolcnqile9pte1raid''ane.-a-ttibsciinlci"l"aa't-brtuudrtsao'pua'c-eliersiiipsindzl'efldlcaa.ocuce-lsdaaiEoaclulrlublrezonib:ran'ls'cc1taLi.,iaidgoersil'tioatzloip-ilfi'ac'li'n5inib.cfccironcidioctirnIuneoliii'tia-uiiritvall"'ispn-niluo'adrt-ie-"-e'-t-oni--t-iri cliscip1ir-re gcolarc ; existd celcetAri aplicativc car"e ttl'ttidresc'
ptmcrmcoDniaaeta,sc,loedelcimlalouulacnaa,au-lisbaa'ro.lleplirnlrjeaateiccloieinencftpiusgecauCilrrSaiangi{,'olibeigtiiueme2cdu0liuliatlceipua2llcilcoicEaiosni plticetcegcplrct"eciantldaeiT'leid'lcce.i'ecIxrnprrciunridl-- amelior,arca tehnologici did,actice sau numai a iehnicilor do-
cinrr;logic,e. i{r-r s-ar put'ea spLrnc ci tolalitatea acesitor cerce-
fipirmcrncrldailSgtionag-ircpeecslrcc"arxcpcaeclieri--ininint-lr,ietcenaletzecdtu'poarrloieen.n'rEtilaixirtioesa'tariesipr-prr.eIennostt1rirl".l'e.rilltlluo.1r\'rad-.rerrc'lmqptriIiol'n-d!ee tlri nn estc organizati qi lecundatd cic o aceeagi conceplie,
.lcnii'si$IJli.Itig(lectniri,d"u"62,1rit'i,sp(-a*iiSic7rl)1',tttctilLVlru)\.,"rt:ndedi,stiu.oeiriie.i,iiia,i,iI;'is,Irrzi1ali3Ctore.pu:isu!rng,6loarratiridc,ti:c,ptdic.ierrtiFleitpa.i1,ailri,i'naiircr*c,g'irr1cocelit,e,bsot1gq3lairrxftsg.rct9.adirliaiVelcu,in6'aZhcrmimib7trni.,qiraca,;.'aaiilt"ip;n"r(vieg1O-irt'ni'ul'l;"ti'"i.ti',L'tgu'.',j*or."ui-:Zi'"u'.-,rai-'i;pi-'o;-ar,rnj,'nj,Ca.lc''.li-i'cJl,iV'pliocccitl;^.iI;aitr;prvicl'vi.:'ri.p;i.'tid.;5rnistIt"i-I;ac';ttitrre;ic"oalla-,1ltctl"n'c-i'ilufa,'>uitiu-crot"'snE",la'u,l"prercl,cri.lociqenVcctps-icgr'sicii'cn.'ctalv'Iccedu'p"unlul,rczaerPt',h'aBoragcl,.\l'rolcopoet'amrIllg1itcegutctrl3onio'lucollec{uneillcrg''"'ureci'.'tll'islauccs'pnii1\ac1i:sn1arI'ctiroiirg'ti,ns;'cce]g"t1iTiridauSrlll'1n-'-c'rGrI'1)c0d-ts?lPl:t!Nhl:di|tii'lt1?('ii.orloli''rt(0uii'c'p\r'rtiv.LiOrs'citauimcrduoc')t9ltauii<g1lcd'it)ag1dc:c.ltaitiouotia.lroidrc.grradc'ccrtarr9vritdici5.lcccztrui'a')titi--ii'ri-'''' rin,orfinba'elbro-risoinlus,{lieinetcnl'rrinlibitrcraitni,1rr''e-oLacteivlcccotmarpeieinldteE-i
car-e plomi;be
16
realistd. Ele
glatoare, c,aprabil5 sir plcia toatt' r'f oltr-rr"ile clc inovarc qi si
fLrrnizeze un s,tudir-r monografic. Lucrarea dc fa{d face un pas

in ac,e,ast5 direclie. PiEind intr-un clorneniti pulirr abordat ca
ansamblu teoretic, ea iqi propilnc si iestcze gi sri cvalueze
si,tr.ra!i,a existcntir, pentru a fur"niza p,r-t rllise unci cercctdri
amelior:ativi: Ei a lealiza o privirc sis'ic'matizatoalc asupra
probl ema,ti,cii edr r,cu\,iei in telcctu a'lc'.

2. No{iunea de educa{ie intelectu:rlIe?. Dluilul spre o noud
calitate in folmaroa irntelectualS a tincretultri presupune ati-
ica mutalii pedagogicc afei lafsetclutecatuzdraut,naetidtifcicleiucocmonpcleicpattu,ailn, cinit

prczenrt. ln,tr-rrn anrlme
o dc'finifie, orjcit clc trarg5, po,ate cieveni rin ob-ctaool in ca-
l,ca inten{iilol noa.stlc. Nu vom incerca o ast.fcl cle operaliune
tloagreilriiin, dcaer''r'lcinetc5m.ri1esici oenrttedmenpo{ite-arrneo
pr"onun{,atir unit,ate clc orien-

qi un numir cie idci gi dis-
rinc!i,i fo.at.te pr,c'lioasc in luir:rd.rilo cons,acrate nraj de. mult
acestei teme. Incursillnea istoricd nu reprezintd, cei pufin in
accst caz, lin ,a,r.t de mtind nrc-toclologicd, ci o oper.atiunc se-
icctir 5 trtilir incer-clrii noastrc. Ea r-a ardta cii clileilia for:ma-
tivi, c,arc revcnCi,cd prccuruoli inclepiriali in rinclLrl fiLozo-
f iio,r anti".rt-riti{ii, avind in Pc.stalozzi qi in ul'mrafii acnestuia
suslinitrxi de prc.stigiu, ,a ajr-rns in,cei chr-r secolul trcc:rrt La teze
rr,ale gi conr:ing;ito,arc. I)ar', c'hial pt'in a,cest fapt, ca arr"mci

r:l ((;iroaordi'-I1ilCl itfrlotror'l.i in l)ictiot:rartt t,.i EtltLtatiori, Sctoucl l,ldition.
Cornpanv. }{crr"'1-orli, 1!}5{1. Ccfir-rc-r1c catc.rlorjir
\{c'.
r.p.-rli-i'voriecu'lrcs-:u;llu1iiprtccierini:oztrevol(elplicr.rtiriilt3lll5riir)".rstris.luruilob,,lPcrrlloottgnioruncmisilicliin.l.otc(:'l(e.)lc-i.(l,.cItlrpuattulu"a;lil:,P,rlausi'ic.iil]rrilFinjcoleeullcqscputurieca-l;u]n"
ii:)rica.L;1To'.n.Fr.o,,:nIrrd'i:i-r.i1-icsle.-,S1t{c9a.6inF2ta-:J(.jc.uLllnirit,letelcilcDdt,iccdfiarin,rr!t:tiitinoitci.rlal zc;rl<1,r,kl1tcr!<'lrtsn.g;cititc: r1'.'Ittdl<itrsro1i:nlt-ticc1iltitt-,
pt ir-r idl,i g(.lcrille' sALr con-
rcp1e". p. lJ71 : .,Actirritatc:r spiritulrri sc s(:indcazar in cioui't {unc{iuni.
clintro care una cstc intelcctul, r'arc c,s1.c {:rc'ul|ltea cic' rr claborir
icjeca slu posibilitatea qi cealalt:i, r'Ointa. carc rCaiizcl;zil srau. actnn-
iizc,itz,i," pclsib:1ita1cr (I-. L a r: c I I t'. 'l"ruitt': r]cs i ck'rir.sJ. Apr-Lcl :
iraul I,-oLrlquie: - Il. Saint-.J c'iln, op. cit., p. ?6f).

a,-.lrcrlia intelectuala - 22 t7

,rp.ainr(a;:'"ion!t:eitraili:'ep,iiireirrit"cinlraiiitl!';_trirnir:lr"ill;ejleta''e,ae-.r.iirranrTuo'lc,,l',)ci'jci.itic'g.ii.a""L,-.i;iri.cp'l''t1inbn-t1tp.sirr-Ituiilli,nrtirin:cup*ci9i;uc"t"rl;ea;,*zd.ilti'0aTce,;a-errratrtiei;-'jor'pescin3fcrc,aosirole'.f[cipotii-ueui;-lajs)dr.ln,girrcpcip1erupLnraiu:"iaa.I1leannrc.lt'rraitr..arc!!"r1sDittenttita-nl?od"nt'rgort.aarc.uicirnte.eo,tir,ti,"lrap,""Fst.-trtoi"r-'J1t"tl*i;e;":rpron"ot't'"t.il.-iapdJ'i-t";rJu"n,"ai"t--et,ai"irLt;q'""o:ecnii;ia:t;Jiga':uiir3"oit;oep'teeiioi^o;cru"n"r"9-a;udlitg'i"l"drt'taia;nt"'tiu"iiit;iattnuraciinpimica"zei;:trtlcaraoafl;o-ttitiirrirrtdbfntan.trse'dqiedvioLaaniitdlr"et[ifleeipra$eecelrirtcl'iimdlt!"tlgitrrnlloalin'cihud:anu'up:imr,t,icprdrrm--ll1eltt'rrriterlL'ot,ud"be'rlrcil-ordi1eiriclln-ctli^jinamopciticanf-lq8irir.r:iamnrlno'teerrlPrc"ori'iu6e.tc'nLbEullnprraucae''tl.oseV"tlc--ontlclicnicOtti|'ids'nn'ntzs1tgitmooitttre'ar7o+iIcul'raiialcenil'rmnili;lilee(rnrcm-nIii'peflrmitLci"itbit'ic-iurlLra:t'rJorlroz:bp)r^-azip1'ril*clnrra.airpaiecipienaaj:rn.^'cla^dIrtid\;l1'A1lrei.rrni'adigtcccr'ut;eir,cier':antmriuiftddjr'np''^e3lr-t;elmaitlri:iSeecrltpotcai:ry]rlaq)aali1(lqin]-p-rltau(J;tcl.tt''ll-pi.se-eteirc.t'"ir1lse-az'lt'rlcraLalrllrart-,rliid1Enliettcsrri1ictl]caeelic-ordlat*an"lt1cl'callSa1-isc''e--i'b---- 'l inteligentei, 'dcci ef o,rtul edr,rcativ gra{ie cErr-li,a copilul lese
c(e,tr#cnrtf,1ol.Eruellecae.ci8pendecnazivr3cer,bcr'*c.itsn4tuldt'lcoiir'daorat-;niit'eeca1lcrjrctell;u.a9iani.(a;isnrres1,rsiesd,e.Cvv3titTaunrradsa.;,u(o't),chslfle'ir-roate""natc.lfrtdecair$lmpieeccraE'ieateaoJtriau''r.rpuJ"i-egltat,"opr,t'lt)c.o"liitec#ri"-'1i'p"91emrdi;u'-ivrtl;'.",i-aalptii"uLlfnclg".of"-esiuttizo'tlms"tttairigtadsc.buertaieid"ieiiununtrie,mdcciaae.c.fedido'oncl;ddceb-prvlcliumiimc.saral1oIioitc'nutaaaiaiontrremrii,ntxiuceiexnasm,ctinacan'iuveiGirien'mnEaictqdicn:itiaritereilrlaecu'(L'btlnc,;e'run.raLder.tricla)ditiea1.tetua;ucBicNrclaas'lBsaltisCilupaittsd6eociogt'm.lmviitmfetnccoDroacnaocc'p|r'nin'npaneellariralcirsaleI-at'acaoritcfairc.Le''lorltLc:dsitnlae-.tl]ctt'Iaia-l-e_-eia
t din qco,al.d nu numai instruit, ci qi instruibil, capabil dc a se
i'iiiiiill :ki'p.'DIrrtlatiBt-iIatit;'t"is;qbH"(iiqu''ru'weeiaEea,ro"ltbP,t'rr;ea'[1"l\r.r,e;i2itsil']r,;-cr-n"absr"pcp"C"..';'ee",o",Ldn1um',ie,ttcrio5^opeun,"acr.'-a,lYtAL^irr.l,ucn(.,a,'raDo.!inseir'nBr9o'PtceLiI,rma'ZundsEreru"diy,rsrc,nuL'',.tt^scu\-I"sai^9eaL"lto3l'-eii'S.oe'0p^hZr,.''-r.te,eP*i'iihi',iSPnpcoot.lpiB&egot.B:loci"2boagc;'1lfiti_un92ccn81cTa't.l,hluee.'oonfrticoiqir.uoIIeBeGeBctt; inr;'l.rui iri continu,ar'c., inz'estrat cu facul.tiili pr.rternice gi suple.
Edr-r,cafia intelcctr-ral5 cste deci aitceva decit simpla instniire,
asimil,are ; ea es'te scopul qi finalr-r1 efortr.rlr-ri, in iimp cc in-
struire,a nu este decit r-rn mijloc de atingere a scopultii. In-
siruclia arc, firegte, gi o vaioare in sine, dar ea este instt'r-i-
tn'c.ntt-iL eserntial ai edlrcalici inteiectualc(:;. trduca[ia qcolar:"r
r:Lrl a;rc, agadar, un nivel dc atins i r-rn punct terminal ; ab-
soLr:irca nu inseamni qi nr-r trrebuie sd insernne o incheierc,
ci o deschidere ssepcroeh-vi1iatrtci cEui tspgr,ieaannt,otorinusllruaimree. rP-iecnatnrr.rilaalcde'uevaiqnf
lczii rrjlita in
(1861-1934) : ,,Scopu1 edu,caliei, scria cl, nn consii in a-i
rnvd{.a pe clevi sd.-,Ei cr-rnoascd m,an,Lia clc. sd sc
de 'cle, cj ,in a-i invdla sd se cunoascd pc $i in;i;i sclrreasci
o b,r-urri in'tl eibr.rin! arc f ac Li ltif ilor' 1ot'ic 2{;. ci
qi sd de',a

lav,ocind pagini 'din istoria pc'd,agogiei. nlt vrcul sI sr-rs{in,em
jcndcdpr'c,oirinnits'meceoleleldeet:a:ezcinateu. primit solulii pc cleplin satisfdcitoare
De,altfei, dupd cLrm cor-istatii gi peda-
gogtri pclonez Wincenty Okori2T astlzi, mater-ialismr-ri didactic
(t:eoria cultuqrii m,ateria'le), folmalismul didactic (teori,a cuitnrij

iormale), ca Ei clasicismul" sdaer-prdr-Er,itteili,lnaruismnuuml ,daiidajnctitcirriclepresozciinart-i
ori,entEri
in bund misurd
liste. ci gi in ldrile c,apitaliste care le-au generat qi Je-ar.r prac-
1icat. Jinem ln'sd sd sr.rbli,nien ,cd idealr,rri'le peclagogic'e sr.rpc-

l'io'ale nll sc istovesc ln etap'a istor"icl care le-a gencrat, nLt s€
rcalizeaza integr;al, detcrminincl mutalii totale in practica edu-
laliorraiS, ag,a ,curm o inve.nlic s,chirnbd in scrlrt limp pro,cescle

tehnologice inciustdale; ceva clin c<:ecr ce cortstituie e,st.n{a rna-
rilor iclealuri are caracter de pcrmaneru{d sau cie anticipare o

itttot' errLelioriiri ;i trutsformd.ri cure Dor slrrDetd in, concli[ii
social-cultural<,. ttoi, actesea nebdnuite dc prerlec.esori.

:'1 aj. C o in p u y r'6, oit. cit., p1t. l;,1-ir5.
':t) .J. il i d g' i n, Thc t\rt r.tJ S<'ltool Nerv-\'orJ<, ltlill,
.\1;ucl (i. a ompay rc, op, t:it., p. 77. Alonaglentettt,
C
17 Winc(.'11 ty Olior-r, ]jazele ittLd.fdLntirtttLltLi oarrcral, Editura
\r:rsza Ksioqiilnia, Varqovia. 194i7. clll.,,Conccp!iile mai vechi cu
r;rivire la invdtirmintul de r:ulturd.rJcueralei". AutoriLll se pronttn{5
rcntrn rncterialismul Jun<:fional, carc imlrinir conlir-rutul instluirii cu
lLrn<,tia lui formatirrd si aplicativd.

19

,".;liu;iiu'c;a;:!';ia;_dp'eu=iniye finsrgd.ai sjltd"zi"i .o.*cllilml"e,nTsiu"nlne Unec;e,lslo'lidl'|ial'ie"x$ts- un ,anutnit ,c'ornpartimont, de vehicular.ea unei specialitSli, de'cit

f ;':i'soe"g]-€*isatr"ll,oct'u:r.era-z:a.:l;r1"?i#;:.:*fi ff,1;?'":::oJ:1".?":i-'.,?ii: ,de for,m'anea integrald a elevilor qi d,e cultivarea flexibilititii qi
"Eas,tcere,caertritviq'ti5feiivgidienndtir:iisu1borimlnpuvlesduel reuanocrofnatcintuodririci uedrou1cad{ieeci(i2seiv.
"fsnc;vq'mJIEpesogtqqql''inu$ianeidacaco:cr.tncvr'rcirilmicbiie'irirorcsonloourrgeinnlomaeeniqoainuidrisptc,rimnmelsil.taglalteafatcn:,blcriuuieiiiiitasccaomitsaerclti".p.entlTmLtuii5lradtr.eolezabz,tdarsifn.i'd;ciovlip'tdieatelara"'pspspucttinrose#.Elielidrcicresprao"zonJEroi.,riteeot.iilolnanaoi.*lriaegtolricr''vi"veipaeoI"nscapmaPetocnietzreo'ci,tie.ea'nstxqrl:rremir,irgc"".ri'eermsteeoieqiaa";eound*in"mSs9dupfd''isgaiigu:1aftnbpptu;'trrr,deoisan';p.tair1i*iaUp,euo*tot1'rto.o""'sceauluir,'Jniitardori"tf"tFixconteuae9aiotlrl'aur"-,al,riaoruo#a,itK"s:"it"r;,i1,i"l"'iti*"iiJp^lt'sp-"t'"i'#',lca"iiiiliat-tuna"it;t"d"'"t*c3toJ#t"lSiti*;'-"*ti*;ii;.fiitliii?;'*afi*;d;l"ri-;ittiaJJ-tii";:;''p*f'u;;l'tu-'tjit"i;tmi"";"i*.;it*;d-t"icwJir-;tp;-'"fir;."Jfltl;tt-iied"-;il'"r'iotipilini-t"*u-"ileit;i"tti'tt-sluaeto"l"iot;iidi"'i"!'"l"'rbam;itit",imii^ei"umr;u"-i'ag'l"l'ism"qii"gtaidlr"cfe-ild"uad";"an1ifu'deetdteigCt^n"u'ii;e"utfp"';inconi"sniIon*t.ii;d"eanigti!'"evsii*qp1adttiirt'iaai"iiia-stcti"eot'eutdclqt!Ueet)'rtct."o,ttisioit.1ot-e'."eicl"cvsst"rn"'"oumrptpo4iporir*9rAa'"iit"Uua'cqct'c2'rl,ioaeeeo*ttpa"icppd"imieietee-n8n'pnpsetttprirti'o-raomae'dos*enddssoetoeJerii*fpirp-mis-noiqbtirImacceixiaa"cnen"emmetspc'u*tlliveroaoi;i.eicdvtet'crpreicl'"tEdcaer:nlsg"ciam:tmteppo*iimecuate:ulennitntcujnant"vlmariarenni*aagd-heaopti'iposea$areiqotafeo'Ientrpnl''arrinudaaidcta:onicsnatEa:ana''oni1siteisos1trp'ettauifn*eiitrctdiiceide":rnrriaiieilttulnlarnlau:ncveeiiei'eutca'"tml'naleidnteatoicei'nsdbunpc'pai:d't'p:'ruz'eemoroeoeeemuvedltiFc9ii-iEdiaP,lsnen:duer'reincee'o,ii"ire1tmiraiicsE'nas^xaeedoasar:rn"dneppiv1hLedamiiicaiddnadnpea[elgnittrasridihi1l;'ameunn'txuauadciernveee:ltsarurti'eraeeicdtc]rt'Peq'tcedctn'itnoaa'cinudeaogam'naxicccoepaorlraaportbtecirdtleolleeleeea"trcrrfin{izepdileitoieseaie'atoaiinonep-aa'oeea-tn'el-a-adqataliis-r-e-ar-e-ie-tl in prorgr,esr-rrl societd{ii conrterqporan'e gi ral unor exigenle de o
28 l\4essage de Ret't| Maheu, in ,,L'Eclucation"' nr' 5f iauuane' f,aotur,5 noud, edu,calia intelectu,ald se indr'eaptd sau tlebuie sd
1970, P. 6- se indrrepte spre o noui ,calilate.

g0 d,olrnriot,vddra"irileobplionet r'.aep,ar,otptniautinneoputamt modoedleqlucloleaxri'satel ne;Ldudc'ea{mieoi dinctleu-l
Iectu'ale nu poate fi decit rezultatul linei ;ac!ir-tn,i programatice
,c'uprihrzd,toarer csfe vizeazS, un numlr de ,coordonate fr,lnda-
rnen'ta'l,e qi lnseprar'abile ale sistemului de inv5{dmin't. Vom trata
deci edu,calia intelectual5 ca proces ,edu'calional org,anic incor-

porat lm educalie int.egrial5, riealizati prin activitS{i didactice
;i extradidactice. Din acest motiv, o vom analiza qi prospecta
ftr 1qn,c{ie de principal,ele ,coordonate ale invifSmin,tului :

_- ,obieotivele educalion;ale generalc ;

li,o-e'aldc)oin{inutul invS{dmintului (cult,u,r,a gen,eral5 'elementard gi

-_- m,etodol,ogia qi t'ehnol,ogia rro,oesului i,nstru,ctiv-educativ ;
tehnolqgia evaludrii p:regdtirii clevilor Ei ,a ori ntdrii 1or
'qcol,ane qi proiesiorn,ale.

Nu pu,tem sepa.ro, acfiunea de madernizare a educaliei inte-
,.ciclneeetceln,tegutrraaraallle,le,-ede. edNmuauccoa{dvifueioenrmniniaizn'aatmrebeloaeanicdtciauruwaplnldreisfn,ddzrddntateionrmaturseelpu,oai,ic,,fniilfanicctecasrpieenedetu5,acc,aoea,n{sieeteexidiumJuniolooearntaiceuleuil
sar,r educa{i,ei estetioe ; nu uorrl incerca sd solufiondm nici

uasta problemnticd. a modernizdrii tnudldmi.ntului, acliune obli-

'gEai ftudnscd[iorenaanlitaalitzeeaze].orrefienacuaadErucloIsairsSte, msturluuci teutrci.le invdlSmintului

Ins,emndtatea,c.onferi'td obiectiuelor educafionale de cercetd-
ritre contemprorane qi de or,ice ,actir.rne de restructunane a inv6-

r[fi,,nrn{l5inptueluni,tmcapgrei lnuecrvaorieaa'd,qei,aindteisrprLprrneetadre,€aurnratteerrmi,a'elunludiefarepfteic-
ne 'd,etermind sd insirstdm si sd incercdm o sistematizare.

2e George Vdideanu, ,,Pedagogia in cercetarea interdiscipli-
urald a ..educatiei adulfilor-", in vol. Educatria adullilor, Bucuregti,
19{i{}, p. 31.

ijxi std str-r dii taxonom ice aslpla obie'ctivelor i nv5{dmintLr lui;J{', alt'iuclfa-ic-lep.l*sqimr-i7icn-ilt'rtcinenz.intecosLsdtrrreenozaoedi{rieiup, nneri uecnleer'u.rir;anczudrisit;pt;s;.tn.ru;:;;ma;;cb"ri.;rL""t.<"*,..t"ncipl.i<'lti""c'tru.n-tlfolfioi.g,#rtre"trr.e,",,.,,_(_rr

dar elc nu pot jncir re.r'cndica dleptrrl de a fi gcnelalizate gi 'p.israisscztpn'ni.iut.eecrlr'i5,l'^'iu"arirortreao[tes';anare.rliaceictainc'tia{rtto-ZDinbrdreo-silrl-'eir'i5l;ieccer'taa--pr{Lioaaxt-ual'i'n'acalscepi,raitrrcci.oi-jip(terts.st{til.uc.Ll.iesL,usies'ni's-ansn'd'trtrajarrrr1zori-aians-i7tnccn'ta7.rois6lildacr--l.-ntsua[aie-rcalzcc,eiic,ilcairildttn.flapneadnnabrciivt,icnnnisnflcraeesdq.cpaumigrbdoo.-s!n'iuusrueocrtturtonyi,i.ciitrrrioieioi'mre-iacnzetusccrrnb'pthrcrn{e!n;arasolfdmll{delrLidiariiieaauirri''oennlljr.rdiu;e,r-ceaiinimnr-',ri'.rltr--ttrc:ssee-iriosncri.lriespoiisrtrnie]tbdii'Laaosacgrr.niiu:'.ionozisasan7,oicnrinmnclttt..c:cuojsee,anc.cisibrta,risaeoit'te,oimlisnenea'me'tonAlltaierrpn,aird.cipgl,is!pzsrivpnr{ciircaibcrrecnaduiil,frcriitcs1cp.leo"rcieo..a.teclLne.anca,Luei1.iopinnersar,i,elr,,tcUil1rir,,rl.liarr;,ct-;ui;tc:"iiaaaJ,fpjaDteitil.ite"{epjoleta,p-u;n,iri;.pii.^1.1t,.iclipol.;"lr:li,r,otnei"g,n,r,ii.l,btil,i..:{s:gor;i"-t'rtui,ioc,il.'rcrt*iai,"u1dia;.t-";-ooiIl;ripagfiunc,tirrti',o;;;ir,lililei.;,n'rc.n"^,a,r.;isi;,ar,",rr,'.uuttrdr_-l;t';capll^"riad;.ar-ti)c";i;i-ir(o.;cltif.ot;iit;p1r;"i,'uaf'nlrri0i"iudr1-p.ci.cianlti,.re,ails'".airrefaetct,.c1,vg"'u";t,mrrcai.""b.Au,r2alu;icra",arllriirai;.b.crmlnrcaa,tl-r;*,id1;1snimr,,irL"sratc1ebit,,.'_,rtp_aarapolle,ior,oi"tcrr."pi,inri;,ocr,t,tlrorrp,iardria"r'i,iicric.ii.e.:.rorti-'ii"i,irg,t"tjiezttna.:rjse"r,rnrl,ii'iNprAai.uira-rcrnJ.rc#"iu.;;t.rfif,oa,i.ir.i,{aif"s.olrec.u'zaIi,aeatt.,'"cic"r.t'rraraq!ll-.:;"ti:fuserio_gotps,.ri.if1srr,icoriLiprrl",,ufrfi'tec"pcurreLrnin,erdciiii,.^il"cetrica'iqi,nii.irur.s-lr,af'otncatiicr"rcri"ticimatt,,".r1rir'rr)lso,nins'iiio.-otas.ruut.\.'rcaitamrei.e"ztclprorala,icrario]c,i,_Jia-o_.r_rrrrLitil,nrLrtei.rarreroa.od,frii-rrrr5"loccc"r,iisoclarctr.^il1ar,i:,nc._rei)Iicig-at__i".rot1ri,_n_c;l:i"
nu alr fosl inci definitiv rraliCatc de pr,axis. Existd, in schimb, ;;;;J;"c.tl;ll>qi,iu'l5ao1fFt;ice1gioinrnienedamc.cIoirisn:rf{maaiioap"cr'ne"ra.sisn:-jt"picid-.niip.pnetNillgfLrruierc,,d:mAotdrre"d.\it,ecas\cs.ibbpOl,ireo;e;ckr,-t..t,lt;,u,ri6mii;i",c;epi5,odoio-cpc,i.i"iji.co;e"n;ribitniu,.i,.,ilkle"encacruaitapisIal'.ucercam',el.eCbelee,oilnttanrisotcb"cci:ornip,s"lrrt""ari'oeac;t;et_;,csl'r;tdlieriivip.ena.ptrfliicia:rf:di._'clra.tcdj-i:i
iln fonscns a,si-lpr-a priu|it5lilor Ei
Eire a rigiditdtii qi a tabloLrlilor o pr-lterrric'i tcndinfd cle dcpii- 23

inchisc. Unii ar-r,tori st,abilc.sc
scopui'ilc. ir-rrrdtirii, allii pe' cclt: ale ecl,.rcalie,i inteqr'alc.

Plet'ind dc la o clifercnfierc fic:niiL cic pcdagogul ar.ner-icar-r
B. Cl. i31oom, dupd calc ;t,oatc scropLrliic posibile ,ale invilirii
pot fi grupatc in trci c'ateqorii, in f,.Lnciic de lolul crim privesc
cloinr-'niul cogi-ritir., afer'tiv saii psihonrotr.rr'. l-]. fr{iilleriii confiflrrd

printr-o cercctalc. aceast.l div jzilure. Invi,tarca poate f i orga-
niza*"i,- in pcrrspeltiva urmirloalelor tlci grrp,e de scopr.rli :

-- tlonrcniriliii cognitiv ii lr-'r.'it'rc. c'ir11.ir'.ar"ea funltiilor psi-

hit'c : perceplia, rneLnolia. ginCirca :

-- clomeniriltti afi:ctiv ii rer.,inc cLrllivalea forlc1ol psihir',..:
inclina{iilr', scntimcnti.lc, i oin!a :

-- clomcniului psihomolor ii Lt,vinc cr,rltirrarca dcpt'indcrilx

psihonrcrtorii.

,Ditpd ,cit observd cd obic:tir.clc ;colii de irli s-ar,i limitat, pen-
tnr gro,ala gcnerald, la inrtiltarca citifrrrlr-ii, a scrisLlirii Si a so,co-
til.rrlui, iar pentr"tr qcoala sccunclal5 1a insr-rqire'a cultut'ii gcne-
ralc. Ilobclt Dottrer-rs stabile;te r.in tablou cle obiective generale

a1c eilucalici. pornir-r,:l cie }a exigcrrlcle socictSlii conternpoirano.

Ecluc:afia modern5, considerd R. Dottrenqlilr)is, va trebui cleci
si-f i pr oprriri :

--- sd uerthe.zc la in,ttiriraa ;i p(Lstrarea sd.tt(ttd,lii itttclectuale
a elevikrr', pregitinchl-i ca fiinlc echilibrati., capabilc si l'cac'-
lio'nezc pozitiv in silrra{iilc. si complicatiile vielii n-todcrne ; si

aclioneze congtient dc lesp,op5abilitalile 1o,r qi cle ,d,atoriile im-

pr.tse fiecirnria dc sr-rLidaritatea ilmBoi, flrd r-'arc r.i,a!a colectir'.5
nu al' plilca fi armoiricasi ;i. ploclLrctir.d ;

:rrr Da\rid I{ratltn-oltl, 1}crr jarrrin Illoom, Ile rtram
I'I ir s i a. 7-uronontie rl.es ott.it'<:ti[s pttclaglogiclues, tome I domainc
cognilif , tomc 2 rlrimainc afiectif, tomc 3 clomaine psychomoteur',
Irad. cle l';rmirricain par M. Lavallec, llt{uc ation Nouvc4le, Mr-inlrcal,
19ii9-t !170.
;rr l\'I ii i l c r IJ c r n l-r a l cl, Atnlytische Un"tanichtsntorlele, Ergtcb-
nisse uncl Problcme der \Vissenschttftli<'hen Lernorgonisafiorz, Rein-
l'ra:ridrht iVse1rl1:r.gDXo{tiitnrcehnesn,, Ilasel. 19(i(i.
op. clt., pp. 11-i5 qi 2l-25.

,,

po'rrivit trebuinlelor cercetdrii noastre, un 'ansamblu mai com-- Tabloul cle obierctive pe care ir propunc,m incea.cr sd fie cit
rn:ai cuprinzdtor qi, rtotodati, sd
plet de o'bi,ective ale edr-rc'aliei intelectunle. P'entt'1 ln*srplc-' c.chr ca{i,ei i n.tel,cctr-r.aL,e indice s ss,.sn5i11ne ,a proc,esr.rlni
tarea rdspunsurilor date de subiecfii testa{i (elevi, studen{i,
p:iofesori) avem nevoie ,de un tablou 'cit mai cuprinzdtor Ei. in, 1. Dezvo'ltarea activitilii scnzor:iale
acel,a.gi timip, m,ai analiti,c. To'todat5, urmdrim sd introducenr Ei asimilarea regr-riiror cie
in igiend a muncii intel,ecttele.
Bcest Bns,orrrblu ,acel,e obie,ctjve ,crare, dcgi mai rar mcn{ionate"
d,e cercetdtori sau de subiec{ii chestion,afi, au ,o pon'dere binc 2. Fo,rrmarea in g.reTlor ,cognitive Ei a r,espectului fafd de
vai orile cultural-$tiinlifice.
preciz,atd in buna form,are inteloctualS a 'eievilor. Din a'ceastd :'La:uil-d3ori.i"aprCceuaanl,ttreiau*santsrct,ittelriccraiddpisauseaienErtrctii.amapedlinectsaectlcioviprueirnai;tres;.ol.ci,rahrrriineailc,cian:trd,naroildberp.srrctoieuvir,oiecaiddpeaesaiea-
r:ategorie de obie'ctive importante, dar n'egliiate, face parte cul- icn'at54ree..laeFcjgr'to-uirrnlam,dtli'veiarariireqealioagian;cibdcaeoill.oiittsdde{tibilloiorsrtrqE-riiciaair-rorre.pihiennrdiacc{i-ipoil,rcrnngcdiCn*€cts-r,ii:;rriGip' !*ai--c"iotri"vo"ittti.ii[li-i
tiuarea sentimentel,or intelctctuale.,,Impli,c'are:a frr.rmosului ir-i
conlinutul qi forma actului didactic, ca gi evidenlierea laturii

es,tetice a disc,iplinelor predabe ii sensi'bilizeazi p,e elevi pentrtt
valori, ii dispun spre meditalie gi aprofundare, cultivd o gamd
variatd dc s,entim'enite intelec,tr:a,le ca,re ac'ounpan,iazd proceselc
ginclirii, i nterv,enind favorabil in raultivarea spiritului .creator ( ;lr. 0. Cultivar.ea dispozitriei qi aqicmapoaracilted'1lii""crlroeraittaoater,,e'in, vceanatin-_
.,S-au scris multe despre rolttl stimuldrii qi al pedepsei in;coa15,
,san-ibllr-_de -calitdfi i'ntelc'ctnale
observd in ,acest sens J. Bruner, dar: s-au spus m'ult pt'ea pu{inc"
lucruri despr,c rolul intenesr.rJ.tri, al cr.rriozitdtii qi al sentimen-
tului descop'eririi noului (...). Pedagogii burni cunosc fortar cI]uj,[i1!_lr"a,r^ej|a""ipbaiilti_tarstterlr,..rdi aarp-lgitiuclirv.r.tczan!d, rdbdar.e, p.^u""r=rie etc.) ;
cultivarca qi afjrmare,a
a,cestui sentim,en,t. Elevii ar trebui sd gtie ce sdmte omul crlfun- d,^ct:\ a^?to^a.^rePattlaqliegar,aCirl lor de talentelor in f,r_r,nc{ie
stabitiLate.
clat in lntr,egime in rezo'lvarea unei probleme Etiin{ifice. in
gcoald lnsd ei simt rar aaest sentirnent(31n. Tot atflt de semni- "abl:nu'lszdaaiul,"iclrr"o'nn'el:lit!e']p:oi^i)asBlir::iri.,lgiae,Tra:r.Dlii.Iliironmtrntnsf:Fl"ti:ril]lt',rdt!*coi'bt.red'e''=iero:n'.dliil..mslurge..dolrairnrehniec,i'la_ricitaonIn.txi.conaELusrzffiuwchaotsoasci,stea.onrirtirrcirc.st-emiglmioElcznllntcccuaaccraiioaqlserrtirnortnmfnrsirtpei'iios:.aearclcoarxrnoaicn.ttei.,,ipjeaegcihil,ipiqapnvlortribadidlcoicrcieiiirrcitr,igrortaridn.iai"'ncbunsc*orcfiriugisnogtstnirssrpa'tpett-nceeta*niipuc.rn,iir'atnoentcl.ric"ipiclreErltvt{nipi"nritio"rfrfitrrs.iiirzaifdmt{ccono,ip.uinieorreriici"-nuglailnroihailiafpii-pzlniriad-idiuricd.zi.rii',tctiri.icseti.'ai-tavnnauei'gsrimr,ttagtn'p'iiaqs;fraicl.auo..n;rioeoizoaoi,-dddnsjrnde;,n,l;rtimie;drdrendmr;arpqarratsmma;_irnipqcc';iei;mrrr;cocrhn;oiadon;o"ed,uiedinismrzedsr;eieere,fcc"npAfroaliiazeatindennpra"esp,tmiois"ietoe"trtiut"ifdu,ign,avaie",a,iulsip".r-"eunlp,iur;tinsi"".i-e,cl!i,"riii,,"irli-.'roi,,riquiiiiimrur"cbcnr"iiuici-idia,aio,tnorae,rirseir,orri.a,-e.-,r-i-i"r.i-,i
ficative pentru importanla crrltivdrii sentirnentelor intelec-
tuale sint spusele lui W. Okori, care recomandd metoda ,,invi--
ldrii prin trdir,e(c pentrr,r asirnilare'a temeinicd a valorilor
c'ultliral-fil.ozofice:5. ,,Inv5!area prin tr5'ine, scrie ei, este uu
l,e::en n'ccn'noscut pcntm clidactica ,contemlpor,and. In sec'olul
rriagclor revoh-rlii industriale, in epoca cultului inteligenfci,
didactic,a indre,aptd cfortruile sal'e ln primul rind rasupra pre-
gdtilii tinerilo,r pentrr-r schim'bdrile ,aduse de civiliz"alia tehnicE,.

neglijincl probleua fo,rmdrii in dndul tinerilor a unor atitudini

person,alc in f:a$a acestor schimb5,r;i, cit gi in fala valoriior dr-tra-

bilt' ale inlrcgii umanitdti(110.

:jJ C;e orge Vdideanu, ,,Pcdagogia Ei estetica", in I"u.nclatnrrt'La: irLi"c)rr.i.iCa"usccirticcHstccnrmi ai el:eorriligttidoi,c--rLca;i,trian.-irccu :rtsitpirciLsuteelrme, apiarpisro, f.1'9d1a9,
paecloclogictt'. vol. I, p. 98.
1r. i'4.
ir4.J. IlrLlncr, <.t1t. cit., cap. ,,Pregdtirea pentru iuvdlii'iur:i".
:)5 Icleea este o rcluarc necesarit a uneia dintre cele mari valoi'c:rse
tczc a pcdlgogiei cultulii.
30 \\/. o k o ri, op. cit., cap. ,,Invdlarea multilatcralA".

21

a;r;.;-niii;ta";i;n,;;;iiI-s;,i;liciO.'"p;i;iiedmii;.;"EiOlff;tiidig;iiailcca]e";"i"p"iii'r;Jec1ri.,tonreed^n"t.iits'al"-"cc",luv"ete,earae;ticiiuiplqnnio"ctiEtitum,lfeo-t'itrn,vaciiodoOp{*iednnaicu'rou""n,u!lIimruidacoranct"rs,leitpaaitt"iel'iiilnpto"lo.lvnoini-.rea"eur.rrarn'iruii,tniuttnetctqdgdipat,gnlogitreaeEt,tq'p.nieaidln,iRiieecs1ne'otio'gfeentsanrli'iiieLmu[cpsatiftuinnir'tot'uslcutu!utieartrncee1'udracse'sioequma,ilaieaeqi.niims-,tiesfcsetnutitieindiL'lii'lqtuaona'trov,sc'i'nqeetttrraeuile'eetimlfaoie.niLt'oacr'rcsalPoad'rt,d'tujc'atEruueodop,lq''trvbaneddiinsa'aiglsuenen'ipice'dzendsielteeaeppvrdd'rlglurarsiraaue,,''sepu'eaE-dcisvg*scvire.ecald'euapeaerantr''lalv.nciopnderirevreaeaeeerecee'zic.,refla.eplsiaaltp.'cea.oej;dgDuvaurennetitfurneaioedateeilgrntur1rullaluaie'e-aa---i-' impontant piroces. Nu vom identifica viziu,nea 'subiecfiior asupl'a
,pi"s"piAtlea,abig,m1ot-eeveirtaeupu"lli.mtdtliaoi3arcc.pmia"nlav"""aediirrut.bldat,"etiteac-tSsu(anniec"r.-o(EiTlaintvl",ai'alunluu"orrr.eiLoeseearoelarlc,fs,"rci.nqiei-h*"nacatcadrrill,aas"t"adqEe"coLu,n'"veutuqt.litrildsemiiienomaii*.odavcciuvftpeatnadtae.rLaoia,ocnrmtiriiaftrrmd,.ile",{mzbaaneoqe.Ib"c"ianeEaiA";artazciiuorp!ppeele'tciiduoiecugtplstz'"cl,taepma'iaett'tpuS.id'lo.uio'a"qgntrs"easvrtltoed,nai(airliiit"tc'oc-rei(i;eitr,c"snlic,iice;eepbqi,s-'d"gtiLqg8f'ci,salil,ciiiipEieanri,untiicl"itntncc,'a.eauvecma'c"itauoptemple"rreiaaod-rSriltmn.encrinin5ailear.llen-evaoautiietnit,gied;fr'zdrrexnrrdltecetca'delo.'mecr,capa.roc,sbS,r-gnm:btiniioetrPipoupldai'inAli'iemocdntcnesn'fo''r5narrte'cemceeredtecrisi'Mtosipritana'roIal'rataticr(iaecanft.taecneot(nenuoemitlesal'oetn,cxiediteupsri'truncumrileimlr.p,qpetlin'eniihnaetn'loia'drpiuaueeiileimepdivtuilsmtiririecnlstietezdsir:usc,rlaiiitei'ipqita,iolioinpuedtciutopnq'momtten''r1srndicatiiriddee'nivdeiplaat'ioneiipaa{eemurtlsdorSzr1cprrilerl't,eletiverdueiauf'ce,il?itenaa'glclera,iaceii'efsri1p1ccvrluiaalaconetgeurouadesosaedduiltlblxirrai?uiauipl,odniee'ireiidnrd.er.tdtdiesrqsnunbeeaveeaca$idstriSeicacpnde'rptri'fpr-r.fai,uaneatllj'.'-ddneod.ueiro.apv'cet{:.aeellemtired,cr:iiurceecnseeeaa^oomzpicettalraea'ite,r{iir'idg"is'ccrinlseionccavCtiati"aettetdtntsettlee'rarcirnaiucdtiroltassudtnldteitodretmdoaelrttlle-ceuaer-euTuero-or"-i-r-i edtrcaliei intelectuale cu caLitatca pro'cesr-rlui insugi sarr cu aceca
a r-ezultratelor c'b!inr.r,te. Estc posibil ca eiet'ii, in'dcosc'bi cei din
""ii"i'l"t"iectuat" clasa a IX-,a, sd acorde in ::5spr-rnsul dat pri'oritate inf,ormaliei
38R. Htrbert, op. cltat (timc,ilietixnedrcpielinilterr-fro,r,mcitatmivaei mnltc cunoEtin!e((), dao in mod prac-
s,e sitr-reze in
gi calitalile gindilii si
activitatea lor p,e primnl plan. Nu putem ,totr-r9i prc;supllne ca
obiectivelc anr-rnfate nlr sint, in cele mai multc cazlrr"i, gi obiec-
tive uirmdritc. C,u ,atrit rn,ai mu1t, in cazul pro,f,etsorilor', conceplia
schitatd prin rdspunsuri v;a fi qi un rnocl de a gindi gi ,a Iucra.
De ,al,tfel, i,nJorm,a[iile c(n'e au suplimentat arrcheta;au eviden-
liait frec,vent conespon'denla dintre viziunea aSUpr& educatiei
i'ntelEctu,alc Ei valoarea rezullatolor. ,Cr.r toate ,aceste,a, penlru
datele rec'o tate, vom limita aprc'cierilc noastre Ia
a nu depdEi
concepli,a edu,calilor qi ,a erdu,c,atorilor d,espre educalia intelec-
tttralf,, d,emonstnind nece,sitatea r-rnei innoiri in acest domeniu

esen{ia1.
Tehnica de ceroetare s-a adaptat scopului urrmdrit, naturii
temei gi posibilitdtilor rn,aterialc ale icolectivu{ui ,de cerc,e.t,are.
Atttorii qu abordat dorreniul co,mplex aI educa{iei intel'e,ct r-
ole, ,gs inienlia de a er',alu,a fenomen,ele studiate pentru .a
ajr,rngc, la g.-neralizdri,,nl-rmai in,trucit o indelungatd experientd
nlcc-apcvremniitteinsdscp,uri,jninoa. q,t,cEnxpoeerviaenmlaatiemmneilnt icddcceitstfeapatcr,erel aizocal,arel,
scria Henrj Poincare : r'a 'n.e pcrmite sd pr"el'ede,m, cu alte cu-
rrinte, sd gcneralitS^cc:ttt. impdrtSgim ideea specialistilor care

con'sideri ,c5 os,te ineficient Ei primejdios sd pdtrunzi inarmat
num,ai rcu insltt'Ltmente de cercetarc, dar fdrd suportul expc-
ricn[ei in clom,cn.iile ,care incorporeazd o proibl,ern,aticd cr.r dc--
pcnd,enle gi subtilitdli grelr de sur"prir-rs.
,,Cite cercetdri, apre-
ciazd Lanrdshccre, 'nn consistd doar in ,administrarea unui
anumit numir de in cantificarea oibscrva{iilor, apo'i
in calcr-LLarea trnui testc sau dc ,cor.clalie cdruia i ise acordd o
coeficient
valoarc predictivS, fdr.l ,cuno,aqter,e,a reali a fenomenulr-ri stu-
c[iat(40.

:]r)I'enri Poincarti. !,o science et lrhypothise, Fiammarfon,
Paris, cap. ,,La grandeur matheimatique e t I'exp6rience', (pp. 2g-48)
qi cap. .,I.,'exptlricnce et la g('ornetrie" (pp. 29-109).

/t{r G. L tr lr d s lr e c r e, Introduction ci La recherclze pdclagogique,
p.29.Yez.i 6i:J.Wise It. Nordberg, D. Ileitz, Methodsof
Rasearch in Eclucatiot'r.. D. C. I{eath and Company, Roston, pp. 1-28.

27

la;s;ai"dlt;EIec;;)ixra;tncapcrtcele6ld'Lrre'picpetaxiirinirereprffiiraeteidar,,r;nnmrieroie*nrnrainqtt'dca,erlalqrmen.ccuuic--oa,Laaegaisnoperpistlnioeiaesuez"emtnrrufamaLeibcutlaaiil-lzzsrbidarrcoassmtlrae,'rd5eis,amd-cuduripmeaecn,inzprooeaauicsnnsstoltstdrt;adauintoetmit'tsrmmeEu'etliiieepetttpunrneporoiltmeitrbeubilnlloeuleleuici'nmcniipbdurii'caneauefeh'lvtnlet'ectdS9les,pdeifloed,bismogesrsu"tcbarrtup'asrhsiioixlonieets'ledridrei-t'.'- ;i erar,t cle sp.eci,a1it5!i diferite (nu e,"ist,ari pl"ofesoii diL- nlitzicii,
"tfcco,+iae*rezrril,cni-f^-e,eLlu.r"t"a.att_teorteJ"rirn"u'.mIrearndnitare,inlczl'o,f,iaarinaarteisnitat.casrmteumlreeaarirslueriotrcalf,u'itsre"Uetsrmgneaiunbudiiufeioicstractgrstxi'iardvadrgtqdiielzuiraldoraternd'iaz,mqneiinaitsusl5izdtqr--u'a-iinm6iionn.ela'tncrnceteeiap'llc.rreie-im'nadismare-rii r-les,cn qi ile cdu,c,alie fizicai).
i''"inT,r;.o;*il""ic"err*cie-lJdtri"i 'I' prin intermediul unor,chestionare adec-
tdfsu,oai-t-t--qta_..it_,ilcie,acapaailennrnadif'bsuivue"iasiltcllIrori(Ia'lIcnIa,svhItXituieeuvln'IsnidddIcitl-ivlieienouaenanerrii(iaainsiorqstsraltceBiatcoEif-trel.lui,1i4iiufg)tidigeclc;ueeaoiipnncUlietei-leodvrppaoraerrlrgeaopeoaagrt'g(Loiscuciefcphelee(eisncistinhi'vqrotetdeiisnosfgtaanduiralonmde'rdnuu,ieAna-dlintireVulfciiAl)'nui da;ie-2bi:aln)eoc;.vttriridvniaatiatbl'ietoecrra-a- Cele Cinci chcstionar:e aplicaie ('1r1" A2. Br, E: gi C) con-
starr clin iritrebdri cr-t rlspunsi-iri d'eschise. Su;biec{ii cu c,arc
socio-profesionald (crkresdionar B 2)' s-.a realizat prretestar"ea, in rted'erca vaiidlrii chestionarel,ot, n'.1
au fost ilaclu.Ei in cei 2 015 anr-rntati nrai s'.rs. La dar',ea chestio-
fuAi5"PaOUd:ientl"3ind+irsin.Oilar4Si"aoii'.ieattvntvnrgrepeaieiaacuF.l"ltfa"Uerhari-orisa-jNcvn"frsfiici"tlait""iedat,Slur"ut,nj,dafl',",lldAiie'itiOntmtCiniie,1drivmpaeio.an!tap,tce,n'u_uflcZIlticlsat.oln.5*hrutlOstiaaivcaCeonafrininsisnSsiiu.tvllaui-r-aattzia!e(ii."sr,oi.aItXnitrcoIuilnc'ICsetuI,ttriaiIuqi-udirte-.qAtimsuia,'{iSdcuc,nu.ief,tt,1oili5,irnliaiVu^tpil3avidac:'q')e4cd'teiBi-qe(ilsn75legeCnfaiaItf2iaulipsc)sijtp,5St.siEdetaa'oeucSr0-cirqei-if'diaileiceTnunelSBeacelllacptac{ntupripv'riurieeonclee'oiuifdinargni'frdc[e'dare9asriArancincrtpsniaregn'tntfuioauai2tlci'ipqu'lrc.tnihE"clYtr3mii?rueF-neliinra-nlliSail-"etfllVtsns'iia"liboctuJI1adipat-:crtlaiia.''ecl_1rds^tLaa39des5dtelc,l0ansl.euo!eulrpig2pi.r.liiIp:c'iroi'XdllU'crIois.gsnaoiC''-ntCin-itgaus'cieesaieititei'--,-riiii nar'elor nu a iost stabilitd o limitii de tim'p, aEa incit, in caztt-
rile c.inrd nu s-alr pri,mjt idspr.rnsr-rri atn .apreciat li este t'or.ba
4r Cf. I-an dsheer r:, o1:. cit.' p. 27' de ne,cunoaEterea pro,blemei sar.r de- refnzul de a rdspur-ide (din
motivc cane au r:6mas nccr.inoscute). Clum se \ra vedea, aceastA
28 alca'tuir,e a eg,antionului (el,evi profcsori), rare-.
ori intilnitS, a inclus niveluri -sersntru-rdifeicna{tiiv-e pentnt evaluarea
a ceea 'ce re,alizcazd qi ,a rc€ea c€ nu realizeazi gcoala, fitcincl
mai sigure gi mai convingltoare aprc'cierilc noastle Ei inJ.t's-
nind distinclii gi cornparalii utile. Prima gi uitima intrebare
figur,eazd in toate chestiona::eLe. iar compararea stalisticl a
raspunsurilor di;feritelor categorii cle sub,iec[i (elevi. str-rdenli.
profesori) explici in bund mbsurd coir-rcidcnlele de opinii qi de
fnoivrmelautric.lhPr,rpimu,nacitndtreebuaendeer-e ce in$elegeli Ttrintr-un om bine
ciovedit, atit in
itttel,ectual,
faz-a irr'etistlnii, cit qi dupd prelr.rcrar-ea ploblemelor. cuprrin-
zdto,are, cst'c.'manuitfio,crai iativadjnEnisaldaetcro,rnactilu^zsicaocp5..rrcilxoprrce.esriace,,toirmii. Co-

lcdivul bine
forrnat din pr-rnct de vcdcr,e intelcctualt( este aclecvatd, c1ar5".
cup,L'iinzirr;oar'c. deci accesibiiS gi convena{rild tuturor catego-
ri,ilor gi nivelurilor son'rl'ate. Altc forrnuldri ar"r produs multe
devia{ii cie sens gi inr.rlte rdspunsr.rri anulate. Uitima intlebare
-qeirceuranltda;ir
tre,bui orglanizat procesul cle i.nadfdmint cli.n ;coal"a.
clin liceu tn uederea unei mgi bune clezuoltr"Lri inte-
perttru sgtucocliiailrorgi;iurp-rei.n,rterrusiutaiol {s(tc-dosveedsepqrtei-
iect'ua.le fapttrl conthtuarea

jina pc cir tinerctul
cap,abil si participe cu ingeniozitatc qi cutezan$, nu nurnati Ia
pr"ocesnl propriei formdri, ci qi la p..r"fettionar-ca procesului
instt'rictir'--eclLlcatir'. Desigu,r, r'dspr.insulili- 1a aceastd intrebale
sint dilect proporlion,alc expr.rien.{a educa{ionald a subiec-
iiior, spoi"incl in r,alo,ale 'cu la pr"irr-r,-r1 nivcl testat (absoh'enfii
de

;col.ii gener'ale) spre ultimLrl (s,tu,dcn{i sau profcsori).

Autorii au gdsit necesar sd prezinte cu dctalii semnificative
ic*rnica de cci'cetare., din mai rnultc ntotive: a) nr-inrcroEi citi-

'Lo'ri doresc si c',.rnoascI nrl nnrrai re zriltatelc oblinuie satr
interpr:et,area acestola, ci gi instltrmentele folosite gi m,e,todele

ccc,icpirocnfrioireegastinascn.,rtiitceitcrndutcreloui.,nulereeramzrrizepniieciceeeriu"oteni,cln"notttga.,etEas'i'rlsem,cirr'E,irernil,iiintaanfat;,iilvcrttrec.eoeabea.roas,r)ccn'arleedip-bog,irs6tiportdatdcil,aeclcraoliitieatielmnlcpeztief.p;ie,eqcilmfrlexdaie,npts)rcd"alruutriafri,m;.-icptlirmaorc,s.taarr.)ipntcgrfrreg,cncp-oirie'la'lrropscarCsfrtitite:atqineiai'snsncit5oEtfiles-apdrist.ppraiiidcniio'tntu,ec{p'tndao-cuc1cdordin-irtrfsacnlnrcatc"etaieie'ocrcslciemioiniicebsdcaqmtplainoiir',agtrieetiaainnabaizrl'obtSeitisrnidclxiesentolccioe-,-ti' Caltitolul II
rlpCo"ifppnn'oio.rn,urr.sfloFiiroi,fnurniL'priar*s.r]tll;.i.puiislu(istgdteo4ial":iirct.p;",rlte.iai,"iahrcnltzmoie"paituligsicpiYtallij-irt^uror.nia.crarnan,csct,.msimoeaailaertrbnl,ctreroccl-rusclalrrbrileamcorcl-rfcrrnlrr.ieeetcinrat,'laaerntaelciirlrhvntlae-cde'drrft:clp,aar'oduanttprretrctielrsmclofaosedjpatrtrc'i,ueilraoninnsilbtrliruorenac-iejclrr,Ynrini:prtrcec,tparefhas--o,ptrirc,tenopilisrtnogacsitier'rsne'de,at,siedLtiai,idnecraicrleo',eectldcrs'qrleauaenacnaircapntodforpidla.tt,iinraa'dpra''esenicztcen-nebrtdade'{tlu_maor-clop-iiuren^'rurra'eS:oi'i'tniaegectn:iuppna-etrr1anrnirtsiea^iitlrclnnei:t'-t--;il
lil)ucirrlA INTELECTUALA in aCCEpTIUNEA ELEVILOR,

A STUDENTILOR SI A PROFESORILOR

A) CLT]\T VAD EDUCATIA INTELECTUALA CEI CE O PRINIESC -.
ELEVII

i. Elevi absolven{i ai gcolii generale

P. Popescu

l'i-eir-c.,lcf.atar-r.tuor."ii..a rr-oastrf, se citeazd r,tnelc riis,pttnsuri .a1e ele'vilor' ItispLlnsnrile accstor subie,c[i c,a, ,d,e altmint'eri, qi cele aie
Pr.ecizdm c5 nr-rmdrlrl dintre p,aranteze indicd numdrr"ll sub carcl st.rrclenlilor pot furniza o informafiie i,neJh'ectd cu privire la
:aiLrra gi ,ampioarca educaliei intel,ectua'le primite de ei in
a fost inregiistrati foai,a 'crt rdsptrnsuri in 'arhiva ccrcetdrii' s( oai5. AE,a cum in ,,camerra lui Wilson(c nu se fot,ografiazd
zdniEinirlt"".aaiiocucii,utDrrna,lmicititinftucssia.'oaf;l"atpai.irrl,,"ctatb'ini5te-criiaprp-.."ialiiuarcita"rccnec'lctlccaiazu'lndluce{icblrluvirilc.-eczn.laletnacialrntuzidasdimniic.atnmprrtcieiiacti;erield,zjoetroiecjr.nhIrgitcrn.cmn'ocltnir,Llllttataao'orteruatca,.smrr,icl"ntaaetdiucpresqlpccslc'dofrr^iitp,on'treuoo;oilrizrlpangm"ncln,teoalrneeadealarrocsreen,rmcpciecrifone\lnrciltcnao^tpndi;prdtpainisrsrfrlilidoiolpleznoincifar,ianltudermutrliieoemna-hi{r,iidgfrltisflraerd'ai'a-aitncrrirujqca.heinsqinotantridnucmtoividedifrrdarciiEsoi-clpirfutocdir,lIcrco:mpdlr-'iainrdn,nnrpiertieicnrernnnimuone,teoozr^ubpod:'ib'icendt}h{'oejnocaieeis''pssmrleaceritigittptllnraiAa'cit5mevosmitllmietocia-ntiiaaea-L-rla'-t paltictrJcle inseqi. ci traiec,toriil,e 1or, tot as'Nfel, in rd;sprrnsurile
qcolaf .J. al'cstor" sr"rbiecli nLr vorn avca o imagine prc.cis contnratd a
ploiesulr-r.i educativ in cale ei au fost implicali de-a Llngul
4: L. Fcstigcl', D. K a I z, I'es r,t(:tltttrics tle la i'ecit<'ri:"t'' i oris rs;ipr)rrinic'l'onii-.c)ilii'paistcieirrvnoti,lettucicrre,a'lca-isiiouegp;iopcpdparra,rrii,vreir€nnccivr!ia.teo-{,roienmcolurad1mtpl,e(a(lucstcdaree-enu'rxar,iccdpciahdrael-ieimratencitiirnip.ifaniitir'eltcrirllnaeeoCcpr,atfr,rouit--nrrnra,rsrid1seecud1p.oelupnR(dcnsrdiees,mcs'rcfpiriiidcniutlLdteenaise.iuinenErDldieLieuieEoscacipagcroeifueanisesrl5i,--ii
ru avenl posirbilitatca clc a stabili cota-palte ce sc poate a;lribtii
les scjetl<'c,s sr.rt'icltls, Pirris, T).T-] 1r., 1919, P. (i9. ;colii din fondul int,el,e,ctr-lal ca,re a ,cond,i!ionat r:ispunsurile
:-;irbi,erclilor, dar nici nu se poate ,contesta pr.esupllnerea c5, in
:arporl cu alli faclor"i educativi, gcolii ii revine contribr,r{ia de

;rrin-i ran-g 1a ,,dotarea(( intelectuald ,a suibie,clilor respec'rivi.

3l

"30

,'rs.eeCn,ah!rifel,aasuitiEoinncoaalriuingiuo,l{n1Icrasa-ll,aeunaddo,er::e8sqaactnoulii ncpauorisetl,goietnndeaerna5ulc2l 5g(lcid,oce1eaeerled1ve"9i.6,c8ua/1blt9su6or9dl,- rr.l>csoonlcvcenplfiiiadechqecsotilio.gneanreurr:uailc,.As1inst-apobsaezsaotripaei consideralia cb
gcnera15, liggs de speciaiitate, qcoli proiesional'e). unei expcrienle.
crc'rii.pritlraul.,Li'{.loc.:nrrrozdaLatr."-1msrrcmirp'prent.-rerltrapiseJoail-dtterccaita;l!rprridiiairpta:dstarlcaoc-icrtdesm'ni{crsri'iirisaidebnncaodretg1oot.raiccaieicegibsiad^'nlmlaeriec.plvdns:paiiaurerc5dcaossrci'1trilodnclpcrtd-eiEterccdpcucl,gameishnrecreilib'gidsnn-eiireutrinec:c,lic.irao.antirp,dacunrrlt1eiaierrilofa't,orcqiicpr,acaic.uiftieoecieisoapml.dscgos'lerareltscccuitgecotvrioileaeeugneisiilatcnciatdoai*re)dea.rtelot,1Lcilriitedeotr,ia0.cred,riacllr--rLi,1lr'triic,,niecBicnc41pucaa.s.1farur-"faeltitooiicepi"ilpbn,arfnci-r.cii..tcicnti,osmLntrtca.diarei,tfgal,br1ecripn-ablieselrtuesliEl.iropidriflrcccp.src'itir;ovtail.iFau"gceanoei,aprai1lnigfttaati5uqrlalle.romeil.llariita''ocaAopmsipltncrcarrcrarleisatoee,emaaibecbrapsicrsuair(lstcit-ecddettreeitteaeue_eeae_i
Prima intrebare a ac.o, dat posibilitatea s'r-ribiec{i1or de a cletini

sau cara'storiza nofir"lnea dc ,,om bine forrnat clin pr.ln'ct dc

\rerd,crc intelech,ralt'.

Intreberea nt'. 2 are o {ormr-t1are mai apropiatd de niveitrl
'qddiic{isoininlelaelefoegleberreinad'sallldpaer'azcveaoscittoearlroeerleiinnvsi.vuliqliatioririi.qPiinarvicnittidv.aitcsSed{aiss'tecdaai'rnuettroleeabn-'a'aarrliezceoszn-ea-
intenlionat sI se verifiice ,qi gr,adul de inlelegere dc cdtre aceqti
ginclcollcacrtir-arain(io. {iEr-rr.enniitLdte,al,e,loemcabrrennelef,oar1me.ar,dt sdpinttrrpsu'unr:iclotrdlea vedere
prima

intrebare puteau fi ,cotnpensate prin rdspunsr-rri adecvate la cea

de*,a doua. lal1coactlnclLlo.'1<rcrrostrI.LaiRinl'n'npnmcra:itar^gnisderiifvi.etitcspnlmittcirruncnipctreatd1-dnea'uta,bri2reauerlnia0,ndeciltl'eslsre'coen,ueearpccmv'-xpL.admrittraonrucearp'iiedacsnl_eiautrc,,caairirpcltveersltouarrselgostilnbclumnipngcoiteliiaidctutng'rdseenalii.g.i,mun,qeitzh',doiiemulunnaaeriii'gerlutinqii'i,ieEiiriirrnmmtefeaircrcsuvapedc5ioiticlipmrnclaclulrloccqraeve,rrei'tririccelrag,idosecanci,ridI.peineshrc"teaeer"edirfor.ndlaisbiene,rlsicttiaiis.riqerpx:,cho,rertcutu-neopciivi{n,neapcsliaori1duit{net.te.riido*nis.oafcncf..i.orftlnbilsiuaarau,caIra,reqtl'craiiddrmrtnlaauereo'rsefplatri;la:ra,uiecuencuaeanpnii_.inp,puesirasan{l.naunii'uttecie-cprunZoaialroirilotatcnedruttl.ecqetdg.rrsSoinbi'uitunnpOifef{d-ueaotiolsatreOlr.lienrreieid_ye,,--,s
rtoinr-.oftaeomgrre:inin-cprceiactriiptscoeo.rnmdialcol rafcieloprncofacsolriubsczitrdiiic,laetlaatdtbceoaparrrc,aid,nteseecaidtireemrvcpaeul,eencx.uvneiiom,iaep,sqletpeecncoctnimvlrie,iitplet,c,eirxterldgruaitcaa
Intrebarea nr. 3 cer,e subi,ectilo,r' sd edEctneze o c'ornp,ar,atie
intrie propr''iitre lor insr.rtiri intelectuale gi cel,e a,1,e oolegilor tror,
:spre a cle,clde daci trebr.rde sd4i dezvolte Ei alte calitili inte-
lectuale const,a'tate 1a at{i colegi. $i prin aceastl intrebar,e s-a
r-Lrm6:,'it sd sc vadi cr-ut-r ,au inf,eles ei s5 r'5spunid5 Ia primele
'dsoi uinidiin'ctreetbr6d,rsi',5t,rd-arrri"lemuani'uaile,s,o1ma prima, unde suibie'c{ii trebuiar-r
ibine form,at
din punct de ve-

d,cr.e intclectualti.
Intrebarea nr. 4 ii inviti pe suibiec{i sd indice ac,e1e impre-
juriri gi p,erso'an,e, indifere'nt ,d'aci ele fac parte din sfer,a gcolii
sau clin afara ei, care all contribuit la dezvoltar"ea 1or intelec-

,rLralii.

intrcbarea nr. 5 ,cele subie,ctilor sd facd aprecicri asupra con- La intrebarea lLr. I :_Ce tn$elege{i d.u. ip_arirn_rtrp_ruimn iotrnrdbsipnlrensJuorri-
'tbraibrerralieesi teEcdoeisiitr.arlbdseolrc'tirtiefi,cliald,drenztrvuocltiat raevaem1orteinmteelieucrtitls,aIlda.firImntdrem-
cA nu 1i s-a mai pus o alta cle acest fe1 in vi,a!,a 1or rde qco1,ari. rrt(rt din punct de uedere inteleciual ?
clc genul r-u-mdt,cr' :
In rdspunsr-rriLe oferite rde elevi ciutS,m qcoii qi profesori clr

stilr.rri cle activitate ,proprii, eficiente, care inzestreazd elevii
cu cele mai prelioase ,instrltrncnte 'de mun,cd intelectual5.

lntrebarea n"r. 6 i-n rdaipfiocirltScElli ceoan-stastdorliilccitdgi'sour,tbrsieecrvlialolirileplope-
puneri gl sLrgestii
care se presLrpl.rne ci le-ar fi f5,c'Lrt aslrrprra modului in care ,,Printr'-un orn bine d,-,zvoltlt din
qcoal,a i-ar putea ajuta mai bine in lns'r-r,gir,ea culturii qi a pro- i\ri-irititccle,'q acc'l om car.c cstc' pre.gdtit in imruar.ircmt udlctc vedcr.e intelectuai
(i'li.p. nr.. l) ; dorner-rii cle acti-

cc-rdeelor cie s ftrcliu.

82 :1, Educaiia intelectuali

,.Cred ci un om cste binc pregdtit din punct de vedere intc- ,i-.1---l-l;l--l(.,r:.,1 ItIr .rL. I|'{ 'frrrl\''ri I lil"rrlirr' i) C r.tttti,rtuor e tab eItLI 1
lcctual atunci cind posedd cunogtinle din toate domeniile de acti-
vitate, putind sd rdspundd unor problerne puse de viald, este pregd- li'"r I I
tit din punct de vcdcre moral" (rdsp. nr. 54) ;
lIii'p'ruLr' r-lI % I

,,Prin1:--lin om blne pregitit din punct de vederc intelectuai in{c- \-l L: , IfoOti,t.t'tp"ar.t"riesltudiazi plaonoll'lLicteacrdiisecvuelniei'.d.I.aet li '-" Ir -r-),8U ]
lcg un om cult, ul"r om piin de optilrrism, cane priveEie cu incre- VII , ] Onl t'are face latA II
dcrc in viitor'. un orn c:lre aiutd la progresul soci:rl, un om in
I

stare sir inteleagd politicil partidului, ltn om rnodenr, cale ltic sii.
se poar1e in societ:itc, prczer-rtind utl model viu pentru ccilal{i cetiL.
{eni" (rdsp. nr. 84) :
..SA iubeascir frumosul Ei indeosebi utilul" (r-dsp. nr. J85) ; ' XXVXXXXYXxIxX)XlVlIXXiI:lv{xXIIVYXXXlXIXTtIV\IlIIXI'lIIxItTXsIlIxIxIirI.iIT,IiIIIi,i,,iii'I|ifIi,I|II;iIiIIIIItlItlr1lir'rlIsn-lll;''3-u-':-o:zn-tz'B'rr'l,;5:;,"-,,,ntc+,,,,;iIIlIiIlt'l|Ili,'lInL,Il.ilIiIllluIl,rlllIl'ml|z*tmrlc""uein-'su;"prujlaacior"aO'orm"-ntoOOlvO'utUaou"iota,ier.tr)Ldrc.OO,tg":OeOer,];lteLmt)as!amr"i,rz,inirlma:lmnlun;entn.p--trin_tl-orniilrrlinLam;f-utitinnrc,:ucdr"tlcliii"l^e','re,J'cnt'ti.ni;,,ltrL.c(it.b.lceanl'tn;""(ii"ror]".'rpt.tcnar""e:",uec;.l'i^-rr,1trcuL.epiuolet:n"er,.t'lL'r'"m:U;'uIs.rr.,.,e-ntni1i",.te.€ps'ii.vcig"t.r",.'o*$n"lCieetron".Tltl,.ite"aet*.eueiniz'3lomozulpvlsotEaeii"ctiPnsla.o1icie'irbpnenitaeq5'crtrnue.upoRirrt1ieindeltcrl)j.taee.mltuetncrtt1rrcuemlnb,i,ciaa.ulumiiieuil1jpe.Joogrui-bmeunttliazaondeficsnllnaoarossaratuicoiauasseaaactmfbbo;i$uccigseti1raiuiinltllSllc1p.jeslc'itiuidap'usaiutittiiIi3uieeo.me.n.pnaotrocurmlesi!clmlAietorrpebla:odcc.ncatrcuterel'iaplllseleueiridt'rculcoLs/iptlelo1lirtm:p.unualpheabrtaclJeiftera<iluloueez-lt;{tiitoinlpioleeric''ated.ussatsuoAcgndri:il..aeoicrnaeictit(ll'llolrnleroe'aeau-ic''caLcarecarcti|f.tszzicrprtcecteglxeArixtidsttcAsptvic:izouttlil'pugpu'inruepi.upaiafolcla.clLnimrtdo,euasonnlullcalt'raicoilbetiorap:elzttli.aznniounais'ap-erit.ltgreiz5vit,er:dl;iJtnAzeo'eatcecteao'ut:sj:eicrco'iaolaceiainclrltlicv'io;utariliriamealtlnPlstiIilcaenltrlalen:xtaxiut.lleCuetc.lmc.reee;sefaeoCpcttshaulhl"ranceRtc{mlnrdLtibe"eulI.i',ieneur'--lII'I'i-'IRi'II1I.iIe'lli-.lI'elI''la'n-li-ll-rlllllllIllllll.ll"3i.l2-.rl1',l'1ItI.;,,r;a4']ir':',t:3.r{-n,'3rt^6;]j'4.J' i|Iii!iII|IIIII|III'IIIIii;ii|IiIIii6-;i4++3:3t':'"n0I{'!l0I{5^(lt'^"'t,''',:r,{''r''903;'t:,i3r5;,rr-?-':j,'8;i31b+3i!r);3'3-.6;'t)i/,;-/-;
,,Lln om bine format din punct dc rre.derre intelcctual este un oul
inforrnlt din toate punctele de vedcre, qtic sd se dcscurcc in orjr'r 35
domeniu gi in domcniul r-rnde-qi desfirqoard ,rctirritatea, cstc un urrl
cr.rlt iir gcneral" (r'isp. nr. 244) ;

,,Un om bine ic.rrmat din punct de vedcre intelcctual este Ltn
om car:e : 1) are capacitatea <le a in{elege Qi cle a asocia noliuni :
2) si-3 acumulzrt o cantitatc de cunoqtin[e pe baza cirrlora ii va Ii
lesno si abordeze oricc prob)emri legati de activitzrieit sa si, de
asemenea, \ra avea o idee generali; ilsupra celorllltc acti\itiili ri]r,
oarnenilor'" (rdsp. nr. 476).

Prreir.lcrirrcl rdsp,.rnsuri1e, anr i ntocmit tabclul rlrmi"lloi: :

Tabe.lul rtr.

-r-t

Rang,, j ll, i]i'1,1, ,',,','
s..ii
I

Om r'u cunoltilr!c rnullii:rielrlc di r
toate domerniile I om cu cunogtinle v:ls1.c :l
om(lmcu orjzont iarg de t'unostirrl:
II cu o culturar gast:i. rnur'-i l:.rL.,i' 'l' l:.("
om cult: om cu o cu[iura Llcl.;li. cu u;
IIi culture dezvoltatd l:il
i t:
lir"u
Om cu o comportare civilizaLlr, p,i:.j
I dlicuoist;i onr (arl cunoa5te fcgulil. tle ,rn ]
I Un om care se poate descur,sl 11.,rr l 1;"6 t
15,0 1
irrl 13,71
viat5. in toale imprcjurerilc. cat': fete fa-l
!A colinleior r-iefii. ale epocii: oni caprbill
de orice lucru
I

Om r:u pr'€gdl..i.re nrultijaieraLi. air'r toatel
punctele de vedere; om pl'egarit in mullel
domenii
.l

34

Canttnuan.e tabelul 7 cle ur,b,anizare, ,ouas,e cu inait gr:a,cl de ,-lrhanizare, ca Ia,gi ;i

Piatra-Irieam!.

XXIII 28 Om care are prestig,iu in fala aelorlal{i .qsciAipnce,sehus''etfeic.cepii.'canirtilaicemui l,aianrtiutpdrirltio'a'acte1eesdueelxcpgleeir-rrir.ecnXnvirt5"ee{if;,rdineianvptilasrcle5icfaare,ccjaseivncirleolietre.a cit
XXIII oameni
XXIII Om 0,38 ce
XXIII 29 voltd care lucreaz5 cu creierul ; isi dez_
XXIV 0,38 in
inteloctul prin studiu 0,38 Lrn€.1e risflun,suri, de loc ne.qlijahite r"ind. tr.cjtrrje sd caracteri-
XXiV 30 Om care ocupd functii inalte
XXIV Om care a trdit inLr-un mediu inlc- 0,38 zAm or:i,en'tar,ea ideoiogicd qi politicd a zesti-e; eclucative d,obin-
XXIV lcdaleitenvuecmldeederrele-ivnitcel,aalercsetfuiaraoqlni(t'(rsrieldseqtrec5oLclilAiilgu,e,non,me,,road,lmcin. bEiinnxaeislttfadorscnol'elcavietjtca-ltien(app,l(Li,tr,inLncait
XXIV JZ vlpeitrcOititunu!mafi1ilfeicaed,mciunlatutrap-le-anrt-rtiusti'ctoe.atepenirt-rrusutgoiaritlre niv,elui meu de cutturd, printr-un orn bine pr3g5tit din punct
XXIV Om cu experi,en!5 ci.pitatd in timpu]
X)iIV de vedere intelectual inle1eg ur.! om din in,alta societatcf care
XXIV pcol,ii ncor'n. t9ri)b,u,i,ell.ninotemnsclaarcto,aatetnaucnticviittdpleilnetr:dr.irnad-oqmi cerneiaulrscdoun((di-{ii
XXIV
XXlV 34 Om care gi-a insuqit o muncd cle inte- rdsp.

lectual br-rne
,Ji) Om Oin inatta societarc'
36 Om catre are o dezvoltare cit cie via!5((, ,,om care a trdit intr-un mediu intelectual(c E.a. Ase-
micd menea gen,er.alizdri n-au putut fi fdcute
decit de acei elcr-i a
c5ror clxperienld de via{5 este exttern de limitatd gi rrc,sis;te-
t- Om caa:e sd aibi o gcoald. indiferent ce

fel j rnatizatl gtiin{ific de cdtre personalul didactic. Ace,stc puncte
Om care a muncit
38 de viali pentru a-si crea con -l de vedere cu privire la nolirinea de ,,orn bine format din pr-rnct
dilii bune cle ve'dere imtelecttlalt( sc re,Cuc la ni.qte observa{ii sui generis
truOminvcdatrdetuarrei aptitudini i
39 Ei aspiratii arsupra unor intelectuali (inv5!dt,ori, profesori, medici, ingineli)
pen -l

l

40 Om care .se remarcd prin amptituclinr din mcdiul imedi.a,t in,conjnritor in c,are trliesc clevii.
;i exac,titatea r5spunsurilor
I $coaLa absolvitd ar trcbui sd ofer,e elevilor modelul Linlli ,,om
hine. format din pu,nct de vcdere intelectual(t, niaelul carc poate
41 Om cu vederi inaintate -li
fi atins in Ecoala gener:a,I5 qi munca necesarS pentru dezvol-
Corrstatiri $i air;otil i
t"arca intelc,ctulu{.

1. La aceastd intrebare ar-r rdsp.un,s bOb subielli (g1.lg I ' 2. AnuTirinrci ln continuare tab,:lu1 nr. 1, ohse,r'r,rim cd pe
rd.spnns 6 (1,140,/o).gi,ar-r da,t rlspunsuri nrrle l4 i(n2,61i4j0,cle).: l"ocul I se aflS ,,cuno$tinte multi.later"ale, arizont larg de cunos-
n*au tin(e, cunoEtinfe u&ste", c,u 156 de lisplrnsuri (29,7\o/6), pe
s-au obfinttt 4T de categorii cle rd"spunsz'2, clarsifiiatc Iacul II se a.fld ,,culturd. uastd., cul.turd gercerald. multilaterald.,
culturii dezualtatdc, cu 123 dc rbspr-rnsuri (23,52a/;), iar pe
ra,ngr,rri. locul V ,,pt'eedtire mul,tilstero!.d, tlin. toate punctele de uedere,
om preodtit in rnul,te danteniit', n:tt 72 de nSspr-rnsuri (13,7107n).
l/Iu'ltitudinea ;i uarietatea rdspunsur'ilor oferitc cre abso--
gAd''aie;asib:'lain!i.sirf5!lpioceirileae'cd'esgneetieitxiEdsipdcoceidofcrceliiidaergoqilnteecdblnoevinelciaidarrdgaiiranelceentiueveoseirgciaalnlLillnEedtrcrilvlceiqrahasti,rterciin,dsafuctietilnoee:nEreagsaca,niol,ituilen,prametrfrr1od..irtav-rErdtimcnritipot,n,decgi.clcreinldiineeauetnnczn-raframceirdniqenliociiafergrcncpeotii.rctn:oila.et-- Considcrim cd in mintea sullie,ctilor chestionali ar-.este trei
caracteristici, cliferite ca forirrd, sc s,t-lprapun in rnare. paltc in
lonlinut, ceca ce inseamud. cil mai mult de jrmr5,tatc din ei
aprcciazi cir un,.om binc for.nr.al clin prrnct de vedcre ir-rtc-
]ectnal'6 sc distinge, in primnl fin'd, priir c'uno;tin[ele tts.ste,
din toate donrcniil.e, carc- il ajutd ,,sd se cle.scu.r'ce u;ar in uiafd,

3.q

irt Lostt'itrqtrcjurdriLe, sd Jie capabit cle orice I.tLCt..u.,, (r,ezi poz.4, ('u ac',Lrste caractcltstici ,alc noliunii de ,,o11-t bjne format din
rar-rgLr1 IV). pLrnct dc ve,de,rle i'ni;electr-ra1(' qi cu al,t'ele. gSsin-r puiine susli-
rrcri ii:r rdspiinsrrrile clc'vjlor (vezi ,tal:,c1iil nr-. ,., irozi!ii1e 1.0"
-\cer;t risput.rs t,ste complctat si clc c'cl s_iluat pe locttl \:II, I .1. 2:, 2li" :21. 26. :j9).
prrzitia 7. pcirir,ril c'ir-Lria ,.ornul l;ine forr-nat din p,Lrnct dc r-(,-
clcr'.' inteicc'tualil ,,Jccc !alci ia orica cLisc:u[ie, Ia orice, intre,ltare :
I)ald in srcc,.lld s-ar" intlcplindc itn pro,.cs col-iqtient clc ecli.r-
cuncaste dr:spi"e tot ce e itttrebat : rdspun(le Ia orice itttrebur.e,'. ,raiie inielt'ctuali, atunci in mocl fir'csc clcrtii erl Eti co'?'e sir14-
,.SniLreiDaioca(i.il",li.-rtori'c';it.ib;aiqitLnsioLl-lcriplrLcil.ieriran'li-cnLcttil.rii,',ear(-ccs)tsfirrLicu'ria1'cbseqciri'ilriniegc'cr'ltticcr'ci,,lrlrr{-Lcp-rrirr.l,lrfi,(r;r,.:'l-i_a'\iroa-ri,r.i(apl.,'aii{crrrt)rtccnii'ia;apiaii;p,naiiipctrrsaetclpiilc.iatLc.lslc'1ecr_oon.tlshreatprri'dt,,.a"d:oaconnliciotfnirtirlib.rtc'ia,nrnlui-tcnocreclrciiircnncn'aaoociE'{trtc;ii,lrc:ri:tc.rorrr--Jnlljirri.inatiaiLpxilnrcdieilnLmnlcclcceel,clac:{'a.;opallbtcrtere.rei.a-r-
la r !iit:-itl-s iLi il,.' ;r,cini jtlert'.' r-ctig,,l'rs(. :itit1,t.r: ('ulto$- irusS:t.rrlile intole'ctualr r,'e ti-eirr-rir-: frrrri:teii' insusinclu-"qi ql"lilr!a.
Pr.n,tllt i i:i irarct au dir-r pirr-icL cl.. 1i c'irltrr'r"a lii culn s('po't dou,i-.indi a,ccstc caji'tii*?i.
liri,'e,tc. ac.e;fi cLc,,.i, a fi
bii-re fonnat il. ir-r tabel ciistingen-i o cal.e{}ori.e de 'ittsu;iri (ile'lolrrinirri)
t-t"lil'r-c infaki:'liccfalL1;ra,a1lainosliocac,ncrlinsi::L.arfi,g--.iiinmscraLmltcr-r;di ,cle toat,c, a fi irr pc carc lc-am denn'rnit delivati:. suibsiclialc. pl'csitpLisc a ric
sa fii o nticii
sta.r'c si enci- {orn.ia irrtr-urr proces instnictiv-,otlur:atir; irine organizat. Arres*

ckrpedic. lea ap,arlin nrai ales domoliuliii c1c etllrialic Inolai-sociali.
Acest,c pireli air-'-ur.sin1 z.ijni,.,inldljilc ia ict'fiile in ca.e As1"fel, pe locul 1Il se situcrazd ,,cont"portaraa ciuiiiz$tii, cutzoa;*
profesorii san,cf ionirazir pt'ln nr;,te qi calificativc r.crbalc r.olri-
cm..ituri.il,,,abci'qnatieri,tnfitorarLltelrl,aallctclE'ccilitn'dr.einpc'riacin$atcitr'rtc{,.d.i..cci.ris.l,teccrl'p,oJrnr-esinaicnciipcin.leatdclatnr-trrrarisill(ift(ir.-erlrnl.cJvrpliaocclceuscnhLL-iircl"i lerea rccyulilor de corucluit(t", cri B'2 dc rdspuns".rli, repi-ctientind
i5,6102'0. D't'sdgur,cd c.lcvii t,ot pe bazl dc o,bservalie tur:cn1.d atl
ajr.ins 1a o as{lmene'a co,n'clu'zic. Un on: c'r.r stn,dii (u'nii siis{in

cfniitulr.mmti'aoeisbr,u'5aitr:qratsi,eni i,mcaniurabltt.telTsr-ti'urs'didti,iLtisrrpuilipepedic'roiecar:l€:(c-a'a-rloacr'-t1-t,'l9' ;t'-i.iilaplr'ctrzso,iefriaaplco1ao1rct)dlpna;Liil
io,cr.r,r:rle VIIi qi IX.

.c1e i'r:r',.iridmlnt pc <'u-e l-.arr t,r'arctsat ir-r i..-..i B ani dc Ecoali t,i Scntn.ificutiu("r esle concep{ia, s rislinrrti:r cio,ai d,c €i2 tle sit-
au n'urr-r,ai rn n-ri,cir miisr-irr.i crrm pot dcveni biecli (11,80c/s), potrivit cireia o trdsdturd esenliali a no!i-
i.r-iau aflat siait aflat Lr'r-rii dc .,otn hrinc f olmat clin prtnct tl'e riq4]sps intel<-'ctuaii(
..pir'.r-'r':ri'r't* clin pLincl d,e vcclerc. iniclcctrrat concomitent c'l-l constitLric faptul cic a s,tuciia pcnt.m a dcvcnl .Ce folos stat'.r1ui.

insrisilt'a crrnosrlinlt:lor, proorint ;i ciespr.c r:oir-ri ar.cstora in excr- Absolvenfii chesli,o'n,ali n,e-atl ofcri'r 'o iwcruinc rtlobal.d, ctero-
ciri,ilr-L-a rll,rnot'iei, gindirii, inr;aginalici, atenlicti r.tc. qi in fcrr- clettd, f(rrd orientd.ri esenfiale asupra notiunii de ,om cI,L o but16
.f ormnlic in t electuaLd(r. Nei nd,oiclni r, pr",otfesorii lcalizeazi o plc-
1Ia|ca rrncl' insh'Lrmontc clc a, rtir-itate intcler"br.rala c,a: luarea
n.i-j1 itL.l{)r', aiciiluin'a r-cz,uni,att'lor'qi a t"r'rrrspc'rltc1or,,a planLr- ilale logicir, sist'em'aticir, cr-r aplicatii ii {rorclalii. Elevii insi.
din mt.;tive variatc (nr-r invali cil regulariiatc toate lc'c{iiie qi
likl'd'r rccl.ar:i;arc. cti. Dacir gi ai'cslc c:alitirfi ale r.r,nni,,orit binc la tionav+c"c!.eobci,lel,cslcploe,r,anllr-r'gfo,alLcrrai pinlic'cartlli,it.us'ruraficgicennetcr,alni u; nsliin$t ttiolitdcetlall-l
folrt.at din pLrnct cle vcck're in't,cloctLral(( at' fi lLratc in c'onsi- sd
r-lel:rr'-' ll,e r'Itit' p,r'tlfescr in api'elit:reia pr.egi:tilii elevilor, a,,tinci
,Dala.tt':ii;;liiiar.l'e,i-:ar:l,pruril,i'ine,rii'.foicniapcrr.or fseisgouririaanrliaaplriti.Lcrirarirr'dies,p,,rc,lunnsLorEritlientce(l:c.- lrna atcn,li la ore .1i, clin ac,oastd c,auz5, nu in!,elt'g lot t cc'a ce
li sg :predir etc.), se prczinxi 1a examiniiril,c sclisc s,ati ol-alc
r.:Li f,'olrlpollarncn,tc diferitc din pr-tn,cttti de vcdcrc al asinli-
,,'ilor' gi ciiii plr.nct clc i'c'clcr-c calitatiu (curn gindcEle, r'um ana- Llrii materici pre'ciaie. Cr, aportul ins'lrucfiei ]a c,Cuca ia inte-
Iiznaz-li o cltrfir.iific, r.rint altstraclizeazi, cult't ap1i,r:ii, cc coreiatii
poi.tl lace, citill jniLr,rc sa.-l dcclllce, cLlltt sistEn-r:atizcaad rrn ic,'l'tu'a15 a el,evi1'or capd{.a rel:,ef mai ales in proc.:sul exanri-
neir-ii ;i c,,'aludrii prog::esr.rlud. gcolar. Acestr-ri a'c't dirdactic ar
nro',eilirl clii'L c,t,c.), oLr rr-.tirn,&i cttnLitatiu (cit q,lie), c'levii ar rr-r- trcbr-ri .sd i se trez!.r-vo tot atita tirap
ncarjiLi. ce (,rife $i c?rnl si: cl,o,binde",stc for'!a rnintala. in legiiti.lra it sc r"ezen'd prcdiuti.
Folma::ea iniclectnlui est,e o o,pcri de n-lar.c finele pcdagogici
;i cle aceta nec-esitd timp pentril con"soliclarca 'r'alitetilor- t-tlin-

3tt

tale. ('ari'rr{o1i-' si,:runa1a1,,-r c[,.: inse;1 cach'ek' clicla,rtii c in prc'- 'L'abelul rtr. Z
pilirr'a in',cici.lLr-alir,a chvilol st,clatolcsc, in cr'a nrai nlal'c
rni';sirrir, Iirptilllii i'i i:l'oh.soiii nu clilspzttt d<: timp pentnr lna- It.,11r,rl
,izlilca n-iai jr',.'t'r-t:ir,iir a gr'.qclilcl cic c'orr!inrLt qi c1c folnri clin
liisl:iu-rsrrr ilc cicvilor-. Ijicr"ii ,al' tlcbLri fArLrti conqtii'r-r!i cle nea- I
iirn:,Lrlilt' jrlrliti!ii qi ra!ionairicntuhri lor', prcc'Lrm .qi cle cali-
i.l ,j.:' lrrr, i g rr.illr i>r',,ti,l^ tir .'. ('1 ,'f li).ai'r'. pr'r'srrnali.'. i:r abs,'rt1a I I>oftea I - lwusiri : rirailost.'r'a 66 tl,42
r.u:,1;i.ai,tfol ali'aillcli,,ii.liLc t.isll,r,-rsuLll.or oralc SaLt s:r'is-.ak, pcntr.u citit
,'lci ilor', ('Li grrr,u vor liritca i'i singLi,rl ,si"t conchicli asupla ( ali- Pa,siurtezr
lirl,.lur i:l, l ,l',3.t' i cul r,' p,)l iL-,i :t:3 in pl o('r'stll ittstl''.r'lir'-
ca'te
II 2 Drago:;t.ea cle tnu'nc5, cle it-rv5-tirturd
29 5,52
Ir1 rin!a de a invilt"ar cu lrl5cere 4,57
3 Pregitireir legulale a lecliiiot'
IV 4 Sir gui nia, i}p€{1set'elrc}1 f. in in vri trai'e \7 3,23

VI 5 lnteie.sui, cl.orin!r cl.' a cunoaite, cle I t,7 \
YII II5t(IiF?'amtr1"'ict>u*eal'tpceienitatlu.ut"c;coi)rrrclulnertiilxj'uiPlrdsl.iliircicnatestilieiler(lc'\ilcirtitl'' ) 0,95
irttrcbarccL rr,-. l. {le insw,riri ;i actit;itd[i proprii fac sd 'l 0,95
rII c
Drat'eclL,t;i o butLi! cle:t,oltart: intel?cttt&ld. itt ttiitor ? i 0,76
VIII I I 0,76
0,57
VlIxII lr-tr'rr-1 4 0,57
,t 0,3{i
ili,,spLrnsLrrile La ac:i'aslii intrelrat'c sc prczinti astfcl : IX I lir .tnelloe.ro' t'bi.ut,rntu: ;iplcpgl'eitidna' 1g.ccner;rla 'l
| lVfemr't'ic bu:rir : rt'1ine ugot' :l (),116
iX 10 I i
IX .)
IX ll I ere voin{i .tI
2
prr.c.1vi)icdn(trlttnurirliinrb',iuinrisi r.criseirz:ril,c'olt.::riri.lrcinLit'ut:'lietirc1tri-lrc,rtla1>crlo-rp'cllii ('alc mir f iie sll IXx to i Attntic la o,'c lacii l'aiii la I i
ci ar Ji : ItmrAi rtg.lt'cleapabi.l si
citi::ca X lll obiectelt
X
unof 1'omiul('. r'i.riorrrrrctr Lr:rol filnre l;rrnc. lpoi ,si cilitul ltrcsei'' X .l
(risp. nr. 2?).
X t4 I nmmbUtlillaia r(lc;l;t il.r)'et('e pestle tuojaallee sHlIctLtrttliirtvfirlIecii 2 0,3 c
,,In pr'.irnr.il r-in,rl as pllrlc v()irl,fil, i:rr rnli elpoi str-ictiLrl" (l'is1l. nr'. u.-r) ; l5 (Cinlructllltearr<.liullllle)('!nnll'pllr-(tilorr(e'palarll'ctrrutrrit 2 0,:lt;
,.lmi plitcc sir citt:sc rnr-rlt -1i in spccilrl sii lczotv problcmc qi, clc X Iri Capat'jtrtea ile a atrtcia arrunriic I
l('cca, nr-i1m insr:ris lu ccrcul cllr ni:rtomirlic:ir" (r'ilsp. nr. 1O[i); I ,2 0,36
.\ l7 0.36
l8 iticilI
,.-N{tmt r. l)crsc\. ()i'(.nla si vcintit *<1>i'r' cii rn;h vor ir jukt sd c}cvir.r ul-t "{ II |I o,le
i.-r:r Lrinc plt.:1li1,it din pttnct clc vc'clcri' int<'1cc'tr.utl" (r'irsp. nt'1. 14.)); )i 19 pent-ru ;t oblinc allelt' obi"int' nol(' lllilJ-l:il o,ls
lrri'a\l c u usurinii si
.,(:..'il c. l-r)i filce si l)rcviid iu yiitor o lrunii clr'zr,'olt'.u'r' intclci'tttalit ,\ I lO,le
ir r)('il cstc.insrr.li fitplul r:5 otl l)r]t tnur.ttri, sint ca1;ltbil sir fac f.r{:i 20 ilcpcr,ii mcrolt matcriir 1:rarcttrsli 'l ! i o,le

tirirrr l;r rLlr\'l('objac[r'!:r'clc. cir itm o 1>itsitrnc pcr-rtlu irt:estc ol>it'ctc, '21 Dorinta ric a ili ma:i intt'ligent l i 0. 19

< li :ir':r strrci i,r1 irinc si nrn putttt rclitrr. ttnelc ltrcrttri din clascle ante- 22 Putel'el cle siicfi:l'iciu i i r),19
r'l.r:irlc. (ll:rr'1ir:itri1 i('m-, isioltnbiudncii in viitor o vdd prin,falttul .)r I)r.agosica t1c itartrie
l:i ulrniu c's<r nn'rlt. dc:rvr-.l1ar.c tclc'r'i;zor'. cit gi lir rildio. 24 Iu ext'mPlu cie It ailii I I 0.19
1a
sliin!ii alit
A,-i.stc:r ini llrt :;ii prirlr'rtr-rd nliii r)roittnd in liiinclc stiin{c-i. ini luuti- I | 0,19
r-r(':,;/ii viilolLrl ' (r'irsl;. :rr'. l9{i) ; .): Irler:rrcntelzll atu llegrjial'i't[tte Fcrxti:t
i I 0. lfr
.,(l'll)il('itirt('i: r.lc tr !r'rLolc:ll.dr-ltLt1 dc lrinc c'clc plctlatc in;c:ollit;t 2€: Sli-rc'- r: late:r. colcc1.i1 uclinca l | 0,19
t'c'lc,c'i1iLr- in tlilcriL..crirti, o mi,rtortic cicsltrl clc lrru-ri 1i
rir ir i...;,.rt iir cl;fri'itc iCr-i 1-ri'rrl.l rr :i oirtilro iriiclc- (r'al:jr). nr. ltosibilititt<rlr '/: Nlodcrt ia I i 0,1()
{7{;).
2B []una clist:o;r. iie I I 0, 19
$tie si aplicr.' cutro5i:in{e.le
irr prcltrc'r'ar"ca r'Sspllllstrxilor, lc-am separat pc ccle care S_AL[ 29 Pasiune penll'u li;r.iclr i i tt,1o I
:i0 Doiji-rte cle a ajungc ct'vii in vi'at.it r, II 'o"..ts'Ir i
rcfclit La ,,insLr5iriit dt' ccLe ptirrincl ,,activitdlilc' proprii((, con- lnvalir rnai tnult clecit sc cere
:i I Minie ap,eri rir I 0,,e I
:icir'r'al-r' cie t'ei c'hc'stiona{l cd le-ar concliliona ir-r rriitor o l;r-rn5 Estt: intelig':t'tt II o,le
rit'i:., oltarc intc'ltc'tLralL trata tabeiul aLcirtttit : i O,le

I 32

I

I I

I 3,1 I

L

{t} 41

ll*,. Ir | ---r--'.'__-- Continttare tabelul 2 clc elevi. eTleerrm;ileonrudi cclcei-t,,cinesluscilreett.,.cFaeraccater:reistl*icaiim((,
apropiat
I l{.r'rill i ,r. I ,,,,,,,,,.,7l.i,rtrrr,.r[i I purr_ | scrainLcl l,,dceatliit:armte(ir(-,iiinc'uLrr"r5riinntelvcocca'arbetialarnarlliloinrsirn,rc;irii din socotit mal
ale ..trf,s5turd'i
ll-l-r,rrrir7'l
II | ,ii'-t;ttr-llr clasele' mici,
Ilri.tjlII..z.:':.:.r"ori'fcIPn:nrfe,"p,rir'aic;de.,:riurL\u.r;e:z.4z^rrc':r;tLilrvlietlt,r'uie1i"itrsrci.';ve..nlpt-.e;.-Jr;l;,,rac::nf..grbL.ial,il,r.t.,nr'r.)t.-tu,...orar.t!;i)i:ri,-a!,,r1',e.a,a-ttr.rret"elir:se.;r-ui!m.,t11lnArr,Aelt.u-t.'\.r.,ae,cc.:CmcL,,ti-:iter_cn,D-n.i:.ir'aDt.iae:iim.nstoe.jicdti.lpginnnaitltii,:rcit.dl.al,ecl,p,c..tfmlml:eiar,:.pclhio.aelrSsUenrr,opei1oiC..mctx.rteT.i"ii.pini'a.ir:S-c'ltrl,"ertrll"eielr'r.ii.rI"ieerri_i,-.ti1_..l.-l,iiiii'_]
ii II iucnrrilor qi
fiinfelcir. Expiicalia cste aita: elerii ntt sint rtir:ictdsLd sau, irt
1 ,\. I I i rn'ice csz Joorte rar inuitefi suse cu.i.tocwtons;cd.;i sd se arfto-
| rT e'zs c'at'acterizeze ciin y:tmr:t de zteclere al r.iezral.titrii Lor ht|elecLuale .
i a I :;04
.. lr, :.SS Dor.acla ne-o ofcrl i'iisptLr-rsLrrilc lrl' nrrle din care c15m cite.,.a
:: l5 .
' i ,,,S: c.xemplc :
l; I]
o_ | r ,,Considel ci pcntru a l\'oit o pre girl.irc inttlcc,'iuitl:'r l;un.i iit r. jLtuL
] n,,lcs;tr si m:-i plc1l;'rll-sc la tolle di:st:iplir-rrlc lcmcin iir:-fir]rliantsrct,r.olcii''it
, r,-si"c itpo! sti c'orr:lrlcii'z il('cir:rti.l rrLr i,lriciiul ir.rclii'iclrrtl ir:
i , l',i:;i,, i ';-\Xr : ,
rnai
i.ri"isp. nr. 100):
:-:i.ui,i,v,ri,lpu:,-,ri.,,, .,,,,.r"'f.:" i l,;l .,PenL'lr <'ii sii iL.jr.ir-lgcnt oilrltcni iirslnrjli trc.lrriic
siudr,l 1 I cunoqtin!c clin punct clc vcrlcIc cljcla.ctic (sic !), O
:.. !
ill:i
.lii Iii.i,,i:j;]ill!i,";;;,-;" : ,ioldjlI); si s:t ciesilisullim tir:clt: itctj', jtri1i." (raisp. ni'. 1,1:]) :
..$r'o::lit nolstr:i lra.a l)l1s c lcrtla'lic in clcirrroltlir.cl c.luca'lici iltlr'*
lI

;t i .:..'l ij3:iiX

xI
I iIl1il3Jlt03lIl,I,iaaFsSCjpnt"c".."rrrui'<,',c',1rr.o'xqL;.,er.,;.'-t'1n.''c.';.rsa;.)i*zqaclpo.awli,r,a,u,,J.s(r:',.1.iho:rrr;oibr:bi.ac,;il:euri.u"rcppt.f,i-et.e..civ'l,,.ic-iaii"c.lh.,ui. r,q,.-no.i.*"*,"riI,j,-.ZI1 j OlZj I lectuaic. Pr.ntnr :t cuno:tstr: cii mai bjnc accastll prolicsic (acr:st clcr,
I r-rlllc";rzi :inr:roaaillrrnlrrllio:ifcssiiloguniantli rlc ctiimje -fii'.'rc.r.fla{..2) itrlrc,.rlr'iullrrc'iosri'
iI | "" " j cic ;ri lri I'l D.r'r1f it r inr.t:tt zi
I O,:l 5i :;llc.i-
II lo'sz nilc;r'" (r';i:r1.r. nr. l)4{i) .

xr l ,,\iI 1 ""ri.d'it:'":, vveursru-sru.i r.r Ob,ser-;dm cf'o5lmrisaplcunLsruiartieiccnielilLern-iriinetlcsvuipicnlfhcr,leif,eraitideo,not,,ca,a,z.tini oini"
a.nilajarn,cnite
| Sl s.rriduirlte sa
| r,,, .l 2 | 0,,3"6- .a iir-i r1 ar-'liv{r'riiii ci jl r Iiita-ti.
I I/ nril I la in1"r-ebar'.i'a a ulcu,a oglindesc'. ca $i c{'lc:
iie mai serios (si llisp'Lrnsnr"ilc c.late
erperien,{.d clr: ttia{(t nesistematiz:atd. gtiirt-
Ill j Ilg I l:ls I cle la prima, ac,eca.$i
rI rlll I O.rl i
llu'"tix-in;)ia':";t;ria:t€Jin5j :r;[,*";z,iia.yi..r:,o.u,, ,".,,.*,..l1 r fific tle gr-'oolri.
2. Irtsu:iirilr: t,n'rrncratc cic sul:ierrfi sint i criel:e, celc mai
ir-rrrite i'onstitrrincl lrn d.t\cnnnre'n.jl.,rplJlqnrirlrriil.kr,-r',.o.e2rt1irnddt,l,cr'.aai'itieiti:rrss.ciitn,'c'iicil!enJas,;itro,,aainr!,itt,inr-i:t.ti.
Constatlri gi aprecieri
, \'rrf .1;ir, i.,lt.Lr':.iriaJu.
u,{pJ'CJ.l.,tiiaea,enbn\tt/ari-diE.n)crana:iEce_sru,oesDpfomlipatiauocilrnmlgeiiL-..esslscunrenri;rna,illv,oerarg.rrtibpiirr.'rtaiiei-:e'a-*llioa(eorcau1rstr,liu5cliicannp2c(.r02.'a0uhtt,rgt/crr3ec0regar6r)csnb0bttceadiu/cdo0irri"jn.)taineeiasau1icnrfilnrii,bltrrsrirusd1neiecep?slbprepsdcu,aco?r{eenr-il.trl.asnte1:ac,r.usfacaaOf6rprtrm'ijdr,aae-c"eaAcad"tzdftoeoeircr7,nr"nrseprim.l1zsiiturra,-"ae5Lp.l_qitc"r"en.ai6i-c",u*a-4ara"r3b..3"g,ce2s""re3o";.rc-0p"l?Jvra,or2a,e-_Insrn"fsa)aii{".r,iit.lsrAro,.:ctt_t;uuidi.
l(i roltlur"i. Jurr-r5ta,te
42 ln',s,Ifrrr;.qt.,ci1li.,rncl,''arbrrrcLlcccrror-ni,c.tiioj.lio)fn,ac.jap.,ziu-.'lrit'irrn-.'.ii'.npreat'letriir;n,aelllec
tiaud. locurr. sc a_fl-
actir.itarea dc'inr,'5-
ll,.air,:-.a'e{,isi'pi ,ojnl'i,ri-nrrrd.ua-rita::taen'l.ia.am) ,Tctnttit::.iuulr.LeAarrop-esntc.:taruacpiafirttin(redpcrmezctcnnirtiinitdii
nto--

c,ernr,
irn s,f,er-'-, clin nri,ntiirLrl c,elor cat'c .a'(r r.i"spitns la a,i:eas,td intre-
rarc ;i l,1,42tti't, din i:rrrrr:rdrul tot,al ,al celor,chcstion,a{i qi b) dro-
clctstea de munc(r, de irtu(rfdturd., dorin{,a de a inudfa cu pLd.cere
{2 !i J r: riispltrlsur-i. reprezenti n d 5. 520,,u).
Aoeste insuqiri, r:,a gi ,,intercsul, dorinla de
LLt,c'r"uri(( (rrangr-tl V, pozili,a 5, cr-r 9 a cunoaEte, de a:
sti m'.ilte sr-r.s[ineri, repre*

4A

t?it:no:*rai'=tat:il.1a:ar::ct^.il:nrIsv-!tula=apl''a/.o:-ri'ru:tYrIraclieia,.crce,ot,5nisnotitcauctiietlre.srdduiipnnoerustwurmpl eair,fieoiacnstridou{,fei,nag,,!tdeprdpoeecemosumunlcdidne, Ac'es'te irnsugiri, tocmrai pentru ,cd sint menlionate de c5,tre
extrem de pulini sr.lbie,cti, aratd pe de o parte, c4't de redus este
EnlDsdpceLcn:'lue,laeuiuilioeeae"rsll'opl3'qas{nvitrisrar}i5,10crnio-.t|timze{rle_r)-nttsiinnYiv.lfa,"edtmee,ia"E,sDrlr-?aolpdrt1i,i.,*donet_rdio,renaid'nEivpamimvtobo.e{teereSpiiiadomerf,e€nrb,iesrcantnrncitrerrf,tp*erll-,siia,d,tirrrttoeeauinneeittnotmrzepIaid€ueandcudm&oidoobln-vtLineeeenicbaouniszn.a,soldeitpaevidearsepdba,l.olt,arrr,eeirrliipsvian;atue.eivtatmoaejclsereciicernlliia.1litvtfm-ihelioeiilere"t,i{a"griguleeigifnnonlzniiaprlqzec{te^rtipeticii"riedvcotldiresaem.iOdao*f.etia,cosoU,)cfp"pt-tearrise",,eiicrmat.spci;amlglcuup,h'ipoltancla5iid,reieocraeorite,.milnaie"ptlii,etloin".c,t,trrt;e]g.arrei.i,lsr,uo,nedtaZtdFceedJnsiei,a'uoueo,ue.puai*lf,rdnpuappgma-ir"dtetrliriieriea:ir.taatti,"rlldev.i.ur*nie"pp-caei.nteur"tca,."cie'ri-rtrprit",ru.e"i*r-iueai""a"riicotsrai-i.eillii^isedirii-i,rrmiiieu-a_r".ian"fedni"trli""saatenipZ""dcl"quctSi_i""i.e,.iit 'dneuqrni dinrucloambpsloelut,ecnofilnodr ildiiele;cuonlei igebnuenreale,dceazrveorltedurqi'eisn,ctesledcetuxpalliec'ea,
1or in viitor, iar p,e de altd parte, absen{a proibabild a unor
explicalii pe care ar fi tre'buit sd le fi dat ,elevilor personalul
dida'c,ti'c in legS,turd cu pl:o,c,esul ,edr-r,cati'ei intElectuale in ge-
n,eral. Nu ne ,lndoim de f,aptu cd pr'ofesorii ii inva.{5 pe elevi
cr-rm sd stu,dieze, cum sd r"ezolve probleme de m,aternaticd, fizicd
'sau chimie, cum sd aplice regulile gramaticale, cum sd rezume
sau sd alcdtuiascd scheme, cum sd comptlnd o trucrane etc.,
num,ai c5, probabil, acesite sfat rri n-au cl'us la formare,a dc'
sitiluri d,e lucru, astfel incit
.eableihv,itids{i5i.rnletelescitmu,tadl,ep, rdreezesnislate, mfoerE|ai
qi valoanea in dezvoltanea

lor intel.ectuaiS. Aqa se explicd, fdrd indoiald, form,alia intelec-
'ttiald qubredd cu ,car'e pdq'esc u,nii absolven(i ai 'claselor
V-VIII
in qcoli'le pos,tgenerale, in uceni,cia Ia locul de rnuncd, in viatd.

_ 3.,, AIte insus,iri speciJice proeesului cognitiu sint sustinul,e 4. Se mentioneazi rnulte calitdfi' rnorale car€ ,ar condifio'na
pufini su.biecfi. Le exlragern din tabelul nr. o bund dezvotrtare intelectual5, lnsd acestea sint suslinu't'e de
de_ Joarte 2 pentru cdtre f,o,arte pulini elevi chestionali. Aceqti elevi au 'obs'ervat

la ei inqigi qi la alli colegi rezultate mai bune tra invdldttud

a le an,aliza m,ai ,rqor". :artu,nci cind :

Rrang Poz. RIsp. va0esc sirguinfd gi pers,everen{5 in in- t7 rdspunsuri

prrcepe ugor explicafiiie VI 65 vdlare D

- capacitate de ,au voinld 2
- celor cififc. glndinc ,qi 'au ambi{ie d,e ,a tr,ece peste toate grelt-
inlelcgere a 1 rdspuns
1r802432
- memorie bun5, refine Llgor VII td!i1e 1
--* ,aten{ie la ore facl falir ia VIII 1
IX au incr.edere in purterea 1or de muncd 1
este capabil si ar-r putere de sacrificiu 1
obi,ectele
mai gr,ele au dragoste de patrie
IX l3 frocven,t,eazd cu regularitate Eco,ala
,capacitatea de a 'daourebsucnsdi
- pentru a obtine as,ocia anumite idei xxxxxxX332321lB324909 disPozilie in via!5
altele
inr',a i cr-r ugurinfd qi obtine note m,ari ajungd ceva

- rep'etd merieLl n:ateria parcurs5 . Designr cd invdlar,ea, c'a o modalitate a procesului de munc5,
----- stie -qi aplice cunoqtin{e1e
inva!5 n:rai tnr-tlt dccit sr,, t,er3 se clesf:iqoard cu su,cces in cazul in care anga'jeazd toate asp'ec-
---- are mjntienlticgean.qielJr i,-.le personalitSlii. trtrevii au o'bservat 1,a colegii lor bine pre-
qdtili o voinfd fortificatd in I'upta cu di'ficultS{ile provocate de
,estc procosr.rl invdtdrii. d.orin{a de a ajunge ceva in vi'a{5, de a fi

45

r.rtili socictSfii, ternacitatea activitatea clc asimilare a stiin_ produse al,e activitdlii el'evilor sau o,b{inut,e in rnod sp"'cial plin
probe adecvate, nu ne putem aEtepta ca 'elevii, singuri, sa
Lei ete
descopere sens,urile formative ale preocupdrirLor 1or generale sau
iupt-'riettn5id.vsfciiiLiartp?rtoei.rirgtoa''opceRreriliildeiecsa'ilipteqlouipfrnacr.esicfdourseacr'd,utecpE'pdlirearepit.evrp"a'aoitd.o.teierna;"ta"I;"je,:,;,t;[g,c.'nudcper"eazrl'ieomril.tsia"seur:rserlc]d,icntl"tLce,rrri.,s-elts'cionti'ug.1raear1r.isnr_r_
spectale. Probabil cI unele oadrre didactice nici nr-i reflecteazd
proa mr-rlt asupra acestei caftegorii dc activi't5li didactice. Acej
pufinl el,evi care ar-r dat .raodleuclvaatcctiavuitd'dlielopristrar.tr,cnto{it-
in baza unei experienfe rdspunsuri

person,a1e.
on,ate in dezvoltarea. lor intelectu,ali. Concluziile trase in urnra
rcrlolo,'ear,'nrn)irpenPlncr,cixiimardnaaeatac;oralep.teoc:srg-toa,lrtiiinei rs*di ecaarap,lca.i(t,,ij,v,ntaitotbiu'!i,i,ru,i,iln,t:rlieaiInt''e_ea'f:i'z'cdoin.fsl p:si;erlitn:u'nil,i'eintt,{ltei,'g,:L.,r:l asistenlcior no,astrc ia lec{ii gi a exarnenelor de clcfjnitivat ne
.16".1 6l1i.ptul si afirmd.m cd foarrte rar 1i se d.emonstr€'a25. ele-
r-i1or rraloare,a formativd ,a diferitelor ac,tivitS!i didactic:c gi
ertra*didactice. Aceasta sc datoreqte atit insuficientei forma"{ii
psihopedagogic,e a unor profesori, cit gi carenle1ol organiza-
torice Ei Ce conlinut a1e actua,luiui sistem d,e perfec{ionare a
- rezolr:d problenre matcn-iaticir Ilang Poz. Rdsp" personalului didacti'c. Cursurile de rcciciare (de perfeclionarc)

f izicii 2 pr-in mai mult acc,entul pe informalii ln donr-rcnir"rl specialitSlii.
3 D,.rrata cr,r'rsurilor de pregdtirc pentrr-r obliner"ea gradelol cli-
-, tmapcrla'aherqntrpiirccurdiep;odcsuleap5iarnicteptirevenitstaertfarilzced'ledcdetreoctcegrhtcininic{.5i
-- 415TtI iiactice s-a redus considerabil, incit practic nr-r incap in plo-
grair-r dccit foarte putine leclii qi actirritdli privind tehnolcgia
lli educafiei in-telect'uale. Ambele catcgorii de ,cursuri nu prevdd
practici studiul inCivirdual activi'tdti practi'ce in q,co1i, a;,a inciL, fird dernonstralii practice,
stridi,azd iimbi strdine Vi 77 qreru pot fi conrrinqi p'ofesorii de r,ralc'area form,ativd a lrnui
VII B6 siste.m in'ctregat de a,ctivitS{i orier'.-tate spre d,ezvoltarea inte-
iac,e experi,enle de chimie ViII 95 lcctr-r,ald a el,eviior. Experienla noas,trd de l.a examc'nul clc
ccr-cetcazl taincli: nalurii X 13 3
cste colectionar dc m,Caeftiinciitiiveadt upcrai{vieini dinctre- lneocatuqt,eanleeaedxepl'iccdltr.me icnar-nrdsuidr.iale[i a proble-
obiectc vi:chi (mo- X l5
rtt'de, r ir!i) constata,te
atit in form'ati,a intelectuaid a oievilor. Cit gi in ac;ti.,riitatca
personahilui didactic. Nici inspe c(ia qcolar5, de con'trol san
rnir]'rngcacSapo"-u':v'dsiizbra:dcrd1rupiI1ntirtl]ec{l1curii)q'.Snitar,a':-narittrirl:lfleUresnri{ctrsLoeareieunlu'or'c.nc'dClidraea-mc,et'aio11aruica,,ar'ra'retslseiqvauiicvctctnpioucdziiih-ntnrlAlariei-ictmnn.doettaedera'lncibcte-ngodrraeeaapj,egirE"sotr5srnrnice1toi,ctc2iu:eevlcr.uru,bii,raeiaecriipeesda;pci.rc,,or,tiectiuileirrtditlJetet-cruiai"cr;ui"tiircirr.O,"l_oltOi;rtt"i;"ia'ii-rr.aieimusrpe"-atpp"ritp;-i.piu.,ir=sr;.i.'irnrJ-"vip"l'p-;;n.Is.l,"r.;;uto,#lur.s"a;ota-a"r;ttcmatimi""ur--orr"res",i,:,o,prnp""emjanso'"d*o,"rre^.,epoelsipabilroIz',,s^aos-iearivtia,.o"il-ipg0bo.atvrnriere.i,"tn"ioetc,,ranrfclacrorq.i"s.aitser,rn,,izclarmeia-;u*d1'fn"d.aita.avcr*tirtriciaar,.cot-rearris.rmp!ovr".,ipari,icesaodcr,iii,ncnti,"aercsetoatasdpieruflr,ptedieii"_ee_zii-e"" spe,cia.l5, nu urmdreEte realizanea consecverltd ,a o,biectivclor
educa{i'ci intelc,ctr-rale in procesul de invS!5min,t. in 50 de
procese-verbale de insp,ectie pentru definitivat, consultate la
I.C.P.P.D., Filiala IaEi, aprecierile se refereau cu precldere
1a realizare,a preddrii cun'o'Etinle1'or de cdtre cei inspe,ctafi.

b) A doua categorie de activitdli sint erpresia unor incli-
nafii ;i preferinfe care comrpl,eteazd cultura gener,ald a ele-
vil'or, cx€rcirtfnd, desigur', qi forlele lor c,ognitive. Aceste preo-
cup5ri, menlionate de asemenea de fo,arte pulini s,ubiecli, sint
cele de 1a pozi{iile 5,6, 10,72,76, 18, 19 din t,abelul nr.2

partea a II-a.

46

p_lecvuslctncoens)'trdia:rnr\reeriatlp'rot,reorciinazapterpecnuertiptmqeori(iuJmasolrr:cuirreoislnndddlcoe,,iemcrap",tpr(ececol.irororrttcrea.u1nnFp7ttrddoisrrtrioad,,rgesisrnfiiani,dntfeuoufrao.ilrautird)iim,d,9pbaicr{.adiicnip.-ofonniAilrsm,:aptmiurtsoudipaaireepurcteltifasrrctcdtooicsc_l_-i Tabelul nr. 3'
v"ivn1ilztte"idolli{enii-ralec,art'"upucaaroildnapcirhnicirsivctaiEmirteoi afrlri.eem-Ecavrir.erslpnt-eetaarufrmielgmiatienecdsinictieopimnnrtcarvmitboaorgdrdidreaffoilr'a'.crb'is'ucicunplli"aitidinvfetaazrpievcotaulatlalcorcteri-,i
c1dtvmtmiiraeniltsaoadltiigtaimnreitcn-vretbdde{ae5ocrl9ocidgnimsrEedtoseclaadai.crolrusecdelldeticael.,rgttncDpurectdcaenuiircsolne{n(,Sce(vro.acaatdu;Dm{clt{ierio5enraddnlm{erdaeeaetizdalndo-eeu'carto,nt,aioacsuvcinoeceiifstnl'iieei,elt{,maigcomintmiuaccn'plaueirmEbirrnccriiie,ndusi'paenald,ltrncluaefoaltroeiz:psiavniitanfm-iniagcctcdoleaiota-nbatricpitfldeiriiecn"zaiae.ndncalstzedrarjteprpecb.geaursciinnoe'Lcdaslcivriebdnstecniotlndeeit;_,-aco-- |I ri'r,c,p'rrn'- I |
ltt_lI \rrrl I
ta{ile :ntr'lectuale.
I Sd inve{e mai bine : s:i fie rnai bin".c1 10,6(i
2 plegAt.it ca si alli colegi -s*At*-iopnl"aici"i
a;ssaa-'lt t0,47
Mai bund pregitire la
poati lezolva probleme : multl 8, l9

mater:natica .' 1,19
],61
III 1\4ai bund p::egitire la fizicl : s;iai I'e-
zolrte probleme ca s-i aItii ; si-i pt lacA ;1,04
IV i.i,{t4
fizi.ca 'l.J
v 2,8'r
Trisirturi de caracter (curaj,' pludentrd. 2,(;{i
11I d.evotament, modestie, punetualitate, sim{ 2,28

VII c cle rispundere) invi!5tuld ; mai multi hdr- 2.i8 I
VIII
Sirguin{f, la I
IX nicie si constiinciozitate 26
X 6 SA fit' d"iscipiinal. sI se poarte frurnosl !,09 I
cr-r cei din .iul 24 :,0$
'ta pt'e-iI
Infrebarea nr. Pixiune pentru chimie ; maj bunA |
coleei, afi dori sd 3. Ce insu;iri XI gdtire ; cunoltin{e mai multe
ui le dezuattafi intelectztnle, constotate ta atfi XII : 22 2,09
XIII SA inteleagS mai bine lecfiile
? XIII de a priccpe mai ui(]r puterea I
XIV I
Exempie dc rdspunsu,ri : SA ciiteascl mult ca alti co).egi ; sA :tibd
XII/ dlagoste de car-le 18 1,!r0
XV dc siil I
,,a) pregdtirea mea sd fie mai ampl.i, XV r0 SA vorbea-scA trumos. cu l-iguri I
exprimil'e colectd. u5oar'5 ;i
a-\7 1,90 I
imrliu,l.,cb.AiIta)ndqscvcpAuloroniiimnrnoivsluis5liln1icfr-faiceinuud1inmitoseadtdleioairrmmrrtaniutelctvn_deoieis.ipncpmo.leeir.v''ri,saMcebmuviue-armrrrreidangpitcrlcmcilri.nacleuc.$cl,t,fil(ouirnuasdtniersliiprcnic.oscnan.o,rsrlu.tc("rr1rg2li'isi0,,s,p'tsiif(.ir.:idnr-ins-rmpr. .ml0ntio)rr.i.t; ll 16 l,r)c l

Gindire logicA : felul de a jucleca : I

citate de gindire eapa-l

Calitdti aJe ginclilii (perspicacltate. pre-lI
cizie. r'apiditate. spontaneitate)
l:] Culturd muzicalit : sd poati solfcgia sin-l )J

i Lj0) ; gurir. talent Ia muzici t'1
lgcdmpjciiaiin:rii,as.rdc,'diIEllI,uriaoi.lsnausrpucdttd'rea;soisc:qc.refizgmulrcsuvdnpuioosdunmclrittcnioeqaastaajsciiln'icimali-ste"lmiducn:(rtrli:uts.i;p'slC.sapdcp;ltu(r:ee.ur.r,ndansznsclcvdicprio!,oe..i''ecl-itnisrcl2m(crtm1i'a..fi)!a-ta2a&a:m0ipmt0ce:a)mrleirl:iitn.ieitlcstrxiuaapqmlcactitit.u.-rjo.a'dcc.ioeiuitnloletairagr.u;t-i'icot'prma1bei:uaptuirclrsvtciaiivrct-rciiirlrentfrioc"rlve,i.ri.'rtrr,enl")dcpaedscs"uucmrpr-.srtde,ed,
1.1 irasiune. incliratii l)entr-u limbi strainelI t2
l5 Tirl:nt Ia gimniLsticA $i sport: .si f iel
bun s.Fort.il'
l6 S! rtie < urn si itrvele cu spor. cum sir-;ilI 12

oLganizezc tii'npul. cum sb ia nolile I 1l
t7 Sa aitia vrriltlA ca alti cnlegi
un illstl'umcut (itr IaJ I ll

l8 SA cinte'la spcc'ial il

.'Ieg.,,,eAlrlei-sz;iodglovarrzirecstae5"-dm(eraispd1r:e.ozbr-vrlero.ml4tbemB)dl;ie fizicd, chimie qi matemati<:ij clirr c,rrr chit:ri) s1:te litc-alutA: |
mnlt pasiut-rc:r clr mnncA. si fiu miri l9 Sit aibit inclinalii
scric proz5, versul'i sal

20 S:i aibl iitclinalii la tlesen: sd Ia<'ilI r0

r olt tt ' (r'ds1t. nr. 49B) : '.chite d: dcscn tehnic l0

in tabelul nr'. 3 am consemnat toate categoriile clc insr.rgiri 2l SA [!e ca]rn. sii tru se cnrol;oneze : sa selI
slapineascA r0
tlen{io:natc de clerti in rdspnnsurilo lor.
I

4a l,:i.r('a1:a inlelectuale - 22

(:onLinltin t, Lul;,tlLLI ii

pLr care ar dof i.si q;i ie dczr-olte qi ci. Inlrcl)alrL'a il stipanco a:iifoi
pir ole\r unui proce.\ de comparalie cu altul , rle lapoltar-c a
I Sa aibt o piegatlre rnai anlptii si sti.e' ili.opliei for:r-ralii intelcc'tualc 1a fornra{ia aliuj,a p€nLl',i a colr-
r'rul1 : s('1e (lc ( unoast\'l" thid'-r aslLpl'a ininLisrlrilor in e:iLlcalia,sa inlr'leci.ualal. Accst
lr';r:ri l.ibA lnemoric. cllpar'itilt(' tl-' t'e{ittt're' I iir'o('es cl(' auloi'i.rnoaqlL'r'Lr pt: bazii clc trompar-atit' c".i altul estt'.

5r
, 'lo:rLe insusirile intelectuale
i Sa r:r>atir por,'e-.rli. explica ;i altola I rlt.sigiri'. rn;ii clificjl penlrtt c.ierrii <li: l'tr -lti an j.
fac aiti colegi () ottulizit a inszL;iril,.,tr ia ai!i
i'r:usirir'e t rrlcXilr,rt' iecl,ii-] irttele.c'tuolc cc,,nstai.a'.c

It:. :rs:t cutn (lll'P sllll colt11,
Si iib;1 ii pc r'ar'(' ar- (lori si qi lc rlczvolt.:: r ci rri'rr:stiLina!i ?lc of erd ta-
(,r,.'n)plu lla purturc. lll invirlrrlut':i) 1,. i3 bl"oul urtui cOttclltntterc, r'or-rstincl ritn 47 (le t'lemenle, g|lr.pai'.
r={t-\ Sl lie,k':f.epi. isrel.'ntrliqent. Lrpellil
' t)'gai i,li i rt 21 <ie rctttl'tLri.
:{X , l^j:t;ir :'il:u vi,cablrlht
lib:l :rmbilie iJ,I J J ,\ir rr'lstruils ,iti l cli: sLrl>ie i't,i (7.i.4'1" ,,). n-alir r'asil'.lns -1lJ (8.1v't ,,;.
;txi cu pliicele. r t,1), ]5 il,-' el,rr i (10.-iTtt, r') air clat. li5,plrnSuri r-rLLlt,. lll ric clt'r'i (5,900r,'',1
: S.1 r-nuncr:lsci., i;'l c(' t],rAti '(:.u.ndCt'filni'-torisltt' r-ru vol'njci o ir'srrgire.'i r'lcr,i (1,1-llJo',,; nu ltiu ('c si'r r':l.spundii.
XXII 0,trl
] XXII S,, Lt itl(.tIl,
' s,i iit' rrra.i '-r.ne !r'.';lilit lu lirr'\;r ;l lli ],1
liI xlx\x-x\IruIrIrr : t;j ,iI"iL'(s.1i'r'.'il,.u.r*aiIto.m'li;in:;i ;;' . . . . ). lrtsiLSirilc n,'lnlio;late ir labcl au \-aioar-cil r11rc)r' a.slJirati' :
lIxxx>,rrrirr {),7ii i,l'lrri chi'.sticrnati asprr';i ia o rnai birnir pregaitiio l.a cl'if,.'r'itl
!lxxxxtr',v.' :ll I S,i .u C:l,ctti"ie 1a gtiinfeLe exacle 0,7 t' .rbii't'ui, clc ini i!:hr,n'.. la o lnai anl,plar crr.rli.nll:r arli,siiiir. lil,cr.alr'1,
xxr\r ii; arLra int'lin:i[ie s]lre istoi'1€] ca ltllil si;ortit;i clc., sail rlspili-r la asimilarc:r Lrnor \ralori nrcral(' car-('
';, Sir i t.')7
XXT\,' ,1-g:
S:r 'i. 5'.ln urgall;zal()l' :i t' ndutilor' ! il,5: ,e-ar lnlcsni.) nrai ]rLrnii dezvoltal't'inlciectrralir. Asifel dc
p'ralil consLrui il.pilt'lltc lelcYi d:'l:l
: li; r;l t),5;
l,3E
srolile proiL'sionele) | 0,j;ii asp,e:1.,:: irLl ll):j.-r'\'€ll r,i La r'olegii lor', ,eri ('er'or (')i('nrplir al doli
Gustul Deltlt'u ft'umos : l,38 ri-l lir-nt -'zr,'.
Caappaaccitjatatct,r' rd'iee muunnccaa,. ppuuttePrlLr)l
'l38 i,j dcl,e' mtur:n:tciij ( ),.)8 ilun,a preqdtile apari' ca o lnsu;ilc inrtcle,-'t'Lri,r,15 11i'neiaLii pl
' Sa i,lba calilati de urtisl {),i]8
ri9 Sa uibd iniliar,ivii ca atli ct'lt'Bi I 0, i1) i at'c er tlirri ..t-6 aibl i,,.'i ltai nr,.lj.ii e1i'r'i 1h.esti9na1,i. NLr gtilrr
40 rj, I rt
, i irm ar clc.lini r-i areas.':;r ('ara(i1,,,t'islii'i i|r,1el,'i iir,aia1, insi, po-
-11 I tr,19 ii':r'i1 i'cttr.'ep{it'i lc,1- (li'ipr(' 11n clfy binc prlgi:riit. at' sp'rin,-':

.t2 0, lll
4:l
0,t9
11

45

10
I SFi-rriri]"le""leaprelSntpiuic.be odteatenaitcrtar. c,lr'li I
Sa p,'r1a dansa r-rr;1c birnc
j Ooir'girtrLii," slii e*go,,i;s5m* in :rrtnumnriitlee imnrpre,.'juu--il ..e,r('i' tLt , i:i olicc La ir.rat,:: obielrii:lei' sarLr r.rn ,.'le-,' t iLI'r- ,,poa1-o
I rI rirl,ii rnlr'cirar'..r". P<'. Ttrintu!
i r':i,sprrnd ior'. t'rr ir(i rlc l'ri: -
Sd se I
deesstcuutrccce. in convorbirilc c: "u. lr.i,r-rsrtfi- se aiii it ate.rt'. it'tsu;irc: (sii inlr.tit nrai llnc, siL fii-.
i,":li,rll', inic'-i in:ii irilrt: plr-'51dliL. ca fi ali,i co.lcgi). Pe ktcut'ile I l, tlI ;i I\t
:"luo'nl'"." 'n.'".,
-17 j Cotectlonal de obiecte vechi
..i'-'t'a,-s'.i ,iri:.,-i;ir'.' di: ai ar',la rJ mili bunil pr<:<ldtire - r'bi u
, rr-r'umsr'r'isit ntriiarrtalit'ii (5lt clc lis.prrnsrri'i). li:,icii (4il dc rirs-
I r''rrilsrrri) $r c'hinit'i (!? i-i: r'irspiurs.lli). PailLr i'lcvi i l'r.:..tionati

Constatiri si aprecieri -lolesc ,,,sli .-s.' cle"si'itt'r't' maj Jtine 1:: gtiirt!'-.ii.: (.xLt(le(i.
(ii-su-n iti ii-ra,a-)li"l ( onsieitare a t'ii'r ilctr' n ri r!:a(' inttn-rpii1-
1. Sprc deosebile de intrebarea anterioaril. cat''c ii invita pc' i()ar',.'; cra vliCcqt.e rrn b,,rn spiijl cli oltsl'r'r'a1it'. 1\'lair.nratica.
eier,,i sd mediteze asupra propr"iilor lor insuqil'i intelec,trtalc. li'z,it'a. i i'rmia sint cbrecl:e ('ar-c reclan7ii r.'.i ri(,cesitotc infeie-
eceestd i.ntrebare-- urmdrind de fapt, ca El primele CouI. sir tlereu nirtiurtil.ar ctt calc trcbuic sri opcle:zc e'lcr:ii fie in dc-
aaolfbeieliglidLdenusIl,daoscmceibrceinhfeeerseftoiolrnamaalai tccedeleinFi,ntpilsruunegci itdriedsien,ptvelceldec'ecart:uleitadilnelitleeLae1incettrcc-lieao,Lcletrg--rialolerir,i rlonstrarea rcguliLor, definj!iiior, ti.olemcLor', fie in aplicarea
alesl.ora la li'zoh'are,a problemelor'. I)c accea, toli cei oare at'
doli sd aibi o m;ai bunir pregdtit'e la a,cestc obicctc fac imediai
li prccizarca : ,,si p'oa1e r('zoh.a plultiemr-' ca rqi aliii':. Inte-

50

t. 51

1cc'uu1 Liman este as,tfel cons,trr:it incit refuzd sd opereze cu aceqtia sin,t exa-min,ali sau cind li se analizeazd l-lcrdli de con-
i'Cei confuz'e, neprecise, fdrd legdrturi intre ele. DacI alte trol gi teze trirnestri,ale, doar rezultatele travali,r-rlr-ri 1or inte-
obi'e'cte sint mai ,accesibile min{ii e1evilor, in schimb m,ate-
m'atica, fizica, chimia nu racceptd u,n edificiu gdunos gi-i fac lecturaf (pot r.ezolva probleme, v5,desc perspicacitate qi pr,ecizie,
pri,oerp l.qor explicaliile, povestesc cu uqu,rin!5 lecliile', ,au ca)pa-
pe cei care incearcd sd se apropie de ,e1e cu o conoeptie super_
ficialS despre inv5lare inapli sau incapabili de a raliona (ne citate de re!iner:'e), nu gi tehni,ca invSldrrii. Pr,ofesorii rai.eoi"i
ii intrcrabb p,e elevi ,cuiir au ajuns la acestc rezr-rltate, cum all
referim la in'suqirea materiei prevdzuti in pnograma Ecolar:i). memorat, cum au r,alionat, crim all efectuat clasificdrile, siste-
Alte insugiri intelectuole c,onstatate la al{i colegi sint : rnatizdri'le sau cr&racterizbrile care sint cl,cos,ebite clc cele din
,oarte sau de celc fdcr-rte de profesori in momrentl,rl preclSrii.
Rang Nr. crt. Iidsp. Dncaualcednauipnmaaprcti'ro,t,crpserlosudpluedsneiftlureuzdfairni.ilitee;(ticrienaafelliezi.,a,d,1aEasiicbddoalri,icaaitorirmzp|r:ieinzmseuinnqtiati'apelr(ol(eccveiislou,srli

--- puterea de a percepe rnai ugor lecfiile VIII 8 19 de cunoagtere a grad,ului de asimilare a ;tiin{eri (inclusiv a apti-
sd cifieasc5 mai mru1t, ca al{i sI tr-rdiniior gi abilitSlilor C.orospunzito,are) ar cere elcvilor relalii
- aibd dragoste de cante colegi ; IX918
.gdnieodsaecpsdrpteorcerii,emareio,,daqunilandt-oeotmainrieu'edi-([(arqeait,u-,fnizc]iaioo,le,eoslteg,avi,ireieiop(rrcemqz,'tcuri.nnstci-niaidlicnrlt-oernvleeccrdtiutieacrleiut.r-
- sd vorb,eascd flumos, c,u figuri de stil x1016 Dacd ar fi antrena{i inrtr-o disculie despre mrunca de invS-
- sdEecaai;bd,cgapinadciitraetelodg,iecdg;infde1iruel de a ju- X
1l t6 tare, probabil cE r-rnii r:levi ar rlspunde prompt : clncl inveli
sd aibb oalit5li ale ginLdirii (perspica- trebuie sd lucrezi cu cneionul in mind ! Firb lncercarea pro-
- prie ia tiecS'rui elev de a ordorn,a gi ierai'hiza ,cunogtinlelc, clc'
tcaitattee,) precizie, rapirditate, spontanei- XI a alcltui scheim,e qi planuri, de a rezuma saLl oons,pecta, cle a
sd gtie cum invele cu t2 l5
lezolva pr:.obleme, de a 'efectua comparafii, ,caracter,izdri, de a
- ia notile sd spor, cum sd XIV 16 desooperi ipoteze sau de a pune probleme etc., intelectul ntr
-
- s5 ai,bd o pregefire m,ai arn;pl5 XVI 22 11 se forrneaz5, nu capdtd o ,,ar.hitectrird(( frurnoasi. Acluolul
- sd aibd memorie, capa,citrate de re{inere XVI 23 mod de organizare a procesului de invd!5mint s,e interes,eazi
- sd p,oati povesti, explica .qi al,tora 9 nnai mlrlt de ceea ce ;tie eleuul ;i mai pu{in cle m,od"ul. in
- lec- XVI I g
tiile, ag,a ,curn iac alti coiegi . XIX care pi-a insu;it cuno;tinlele respectiue.
sd fie d'egtep't, iste!, inteligent, capabil XX 25 8
sd fie atent, sI se po,atd Lconcentra 6 3. O altd categorie d.e insu;iri la care aspirl cei chesiio-
27 5 na!i, consid'slrindu-le con,difii ale r-rnei bune dezvoltdri inte-

3l iectuale, sint de naturd. morald. Unele dintr-e el,e in,fluenfeazi

NumdruL su,biec{i}o'r care sus{in ,aceste ,car:acteris.tici inte- cu certitudine randam,entul gcolar : sirguin!a la inr'5!5tur5,
lecturale vari,azd d,eci intr:e 1g qi 5. D,esigur cd oon$,tiinciozitatea, voinfa, ambilia, pldcer'ea de a uttnci q.a.
pulini fa!5 de n,umSrul cei,or chestionafi. Dacd sint extrem rie
u:re gindim insi D,esigur cd ,eievii tot pe bazl de experientd indir.idualS au
ci acegti elevi nu gtiu incd ,ce inseamnd un intel,ect bine for, ajr-rns la concluzia cd nu este s'uficient sd inlelegi ,cee,a ce !i
mat gi cum se clddcgt.e acest edlficiu intelectual pentrr-r ca sI se predd, ci rtre,buie sd Ei munceEti pentrr.t a asimil.,a cunoE-
fie. nu nu,mai temeini.c, ci qi frumos, nu 1c putem r.eproqa sdrd- tinle1e transmise, pcntrtt a ie transforma in br-rnrlri spiritu,ale
cia ;i unilateralitofea insuEirilor inrtelectuale pe care ar dori proprii. In procesul mr-rncii in general- qi in cel at invdldrli in
sd 1e posede. Eievii ches,tiona:[i au obscrr,at 1a aiii colegi, c,incl iip,ecial" e nevoie de voinli, de inlere's 9i cle conqtiinci'ozitate,

52 53

dptplodoilcccebdisrcciscpgpeeosrnurvipien'tneiee.ti.ncrneccrrdnlielevtdqirmoi'atcciriqli,ptrlnanmjior'{citpiuo,rf,iiaf,mnvpci,nd,cruep,ed,ir'nueocdeind.airctntcuI'mtsu.crletiaqocdncrriraria.iu}meameiaer,deae,artne.;iiavtmAs.ailtod-dlocerlnieidsissrcnttgdrevaeeiiatnceazviarrIroilaiomrctlnied{,,luidrccnuusecpl.ilr:ie'eti*ucniroritnoal'udrbalu-otiainncrmaagtriest,iaes_terc"oi. Intrebc,rea rw. 4. Ce irnprejurd.rL gi persclane contribuie La

.dezu oltar ea dumneau oastrd i,ntelectuald. 7

S-ra ,consi,derrat r-rtili. o ,a,semenea intre-lrare, cl,at fiirrcl ci in
l'ia$a'elev-iior inter-r,'in uneori imprejurdri Ei facboa,i care influ-
tn\eaz\,s,ensibil evolu{ia 1or. vedere rn,ai ales im-
Am avut in
prejur"Sri qi p,elsoane Iati prezint5
dinaf,ar-a Ecolii. cum se rds-
punsLrrilc,'lelilor:
snpn'ccdloe5,larit,enie-i'nrEa.nccisnct.litlcxarureapcum9pbai-ocniflrorcrieciciinerneancrt'iaianlre,iicnr-n{iaz.'',d,oca;ac:eteepcdc1.n'ets'craNccc'"ptooe'e.-aer.trd.aieiiiep,pioscl'clreram.opleoricne'.!tcnlv,ci,rreadii^nscliEne.'ojircuirnue'_,snnlsiaiiniricnnac"icL.cvl#tp;irrgdd.tcaierlnelleeditrjcexn.errgia'ar,ncpin-acdlrilncql1it'tiiciuzftinini,,ra'.iiiu'pinficoleitngri-r:elosiceepmtrpflenel.eoraeeeasnnvArgeoar-iiaravsarlccaoiioil,,teenmrin'srs.stde.atattepcl.rart.-lizricif*cninoctt.Jaieqsa,rlrimimvfuiizup,ccqcanoeei,nueidoall;oitniseizrecrfr,ri(di,sr,tcv:avzc"soeoz.eacrc.z,r:_iidu-,ri,-i
pro",fIerseorslioi,lniaerle circ con-iriltuil' ia dczvolt:rrea tnca inteiectu:ili sint
intprrjrirdr:iJe sint sc:oalir $i bibljoteca,, (rasil. nr. .j-j);
,,i-a de:;voltare.ir;ioastl-ir inteleclu:rld crcd cA contrib..riir oirrcctclc
care neces;tii o logic;i in dc:zlcgarea lor" (risp. nr. ti4) :
,,Contribuie profesorii, ur-rii prietcni carrrc se ocupd c:u clecti'oteh-
nic,a,I,nptrre-so,a,m,tdeslcuvriziro, l'1nrl1o"a(rrteisap.bnurn. i1cgu0l)u;i rneu. Cu toatc cir foarte greu
ma impresionez, faptul a.cestii m-a copleqit, feiul cunt I murrit mar
rpaqinllicu,lds,i"1i.o,(r$arecaisasdcprmcc.za-vncraonrci.a-ti:na2slrc0utea4lie)r)i,inr.;n(v.rnende\lltraaasi ci';j:tnitf-..ct.mcr:cl:cditccetinourrev:rfla:iriptcdc,airnulistmr:ucibonioiruem"lterrfrirnlbaaiurtnieictsc'(g.zprfidcorca.qcolc,inscmtpnrirgabciiuceziteixdrcz,1miutc-_l.,e-
al?^(l' pf r:loila-urs] iul.]uo.i neajrrns.,r'i d.' ratrrr.i organizeior:cii Ei pcclagogicir
rl.' t,Jrrratio ini:.gr.ala.
scddcioorerr-AmnmreaIei1ptlidieciot'S.rir,rct'leaii.aidl.leltiinaictdhcoflirubiaiLimrEdmensoozuiraaviansoietldlartranmErrcoe.'aeiar.nc)d.lliioneotrcrnalleaitnstreatrce:ubldreeuecfifoeteeLsrrrstiaedrclviaoai (npatcosruueaidcrtelae;ecijazgiifiet,di,".etrpd'ucrrorr,"a"Ora-roopa"at'o1annruc.ae--,,. asemenea fratcle meLl care, fiind student lii elcrtroteirnicd, m:i ajutd
la rczolvarea probierneior di: rn:itematicd qi fizicd dir :rnuntite cu-
1ege,ri" (uisp. r.rr. 3t)5).
,,In prirnul rind mediul de familie" (rdsp.
,,$coala qi ciidrele didactice contrrbuie nr. 476) ; noastri din
punct de vedere intelectual" (rdsp. r-rr. 47B). la
clezvoltarca

c1a'.at.4rr3ie.^1I.rnt-oui;.rmc.lirin-ano{tcaicaptmloiirnertnt,nre'i1gra,as-t'suciniilmrt-rdaienoi.z'i,ce,gaisnettesnrgauel{r;oaiirrriideditttcatine,elaecctcuautiurlviSt{adL.l,{ei,c(ai"ci"ice.l"sientcicpra-irrnr;Eercni.ri'iirmnl"eai,lnci,iuu,. in ,urm,a plelucrdrii rbspr-rnsurilor a r,ezulhart u,rmdtorul ,tabe1 :
tgacEmb.vLd5-eili'et{i'tnactiseingircniteaeeiitslc'p'postaaruiuc:atetlse-vrrundf'ida'smini-eilnc::iitr.e'cna:rsptca,i,,n'eiooalrilaic1fceaniieo,e.nolsrssec:crtnar.lraceq'eriekaeeraav[e'nczlilr,inre'il'ntc.ipa,iogefotucrroce,inite'oehaoae,cppa.drLlds1tiiterzseittempraitpao:aineslirucnt.est.ianea'aanmtievingfitpiaunrte.cirlul.ticeesiicc,nqnvapnleposaicaeurmuerictmodnad,Eiesff,ela,iecteniaceroirsini,ios.liafeodntmeaacreclulgf.biselariliir,pi.n_statccrc,daidjau.cnuleinlceinnitaionioalecrae,s]stieigiruucnaa,-tl:r,icnrnema.lar-i,iiiCsitrii,.n,citccioim.cta"ecricetrla,.cilr-o-c-,ii.
Tabelul nr. 4

nRrlnn:.^1,j,1" .,.1j ,,,.ti{rtii. .rnc i(\irtisili,inir..pi.rrri,r.r.'i;. i,,i.,::] | %
rl)l rl+l)
l,,ili;i,l

I I P$caorailna,liip;roafpeosoi rfiri a; {ai.lqmiorsufedrea din gcoald 401 76,37
2 218 4t,52
TT
J Cinomatograful, radioul, televizi'u.nea,
III concertele, excursiile

IV 4 Bibliolec'a : lectura unui mare num5n de 70 13,33

Lar lr orele de dirlgen!ie 40 7,61
37 7,04
5 Dirigintele

54 55

Conttnuare ':lcrd cd goo"ala i-a inv5!,at sA citeascd Ei sd scrie, sA se poarte
fr-irtncs, sd ir-r!,eleagd viala clc.
VI lr q(t.91inP4s{0rri-ifinis(),3t{rin7peeedip:cteeo-rsrl:iogsa7ipn,qi-lt2uei 0lp-e/}roisa)e,lptucpanier,i.tcin7liin,r0cc4cl0t/o,osr)ci,iopcllelicepgleecdovaaigildoc,i(glG-ii,asdzLeirslp{nicntoecrlinli-rai-t
6 l|Io.lCCrcnorctrcrprgrit.a.ii ld:ceplpreiecreonbiiie;ctdci.sccuctniilaeclclrul ei
VItr 7 I ?9 I
litr^,r.ar. I
VIII 8 I t9 3,61
IX IpaMsruunnecae dpeetnetrr.mu insatutdddiue vointa pro-pri" i Cl'a actiuit(t{i organizate dc qcoaki, elcvii chestionali men{i-
X I ,'rt 10
t,9u i alc(r1rant9rieseatriz5caie'uscpe(m6ru-crerrsln-stlrttp"ifoiuilenn-,psaert-t3\orr,i6rab1l-oi0ea/cor1t:)co,,1,a4so0ecl/ioerrna)t.rptccPi,LLarreocrlibeleoakdt:lrtpiiElt:eiacctdoievinbcnirae"qccimitlewipriaruleolrgelrfilatieemvrfialeoorlsree-t
XI I0 Feclagogul ldpeenstrcuoealelAvii(pcieinntirnutecreniaOtiiri.ll I
XII ) ,-r'.! i
r.nDleirrencaiott)'ul 6
XTI t) I
6
XII ll nccimultuCSFUN.eireeouroiurntl,alasr'aenitdotnjcucrua.tetolil,Jneaunan.eirldclr.eitddniaeibulce:cucb.alueaSioientpticemviciuneniuufnitlcinI:ortcieaApagsolot.fietlgijcjtrp.mnianetmsaartseie;ol.ame.e,'c.auln.Ois.llAt.elcie'svu.tlot.iiI^ctiral.ree,_j1l!llII I, r+ i
2 r.l4 i
xII 12 mai mare clacd acesrt gcn d.^ actirrit,atc in afard de cl,asd s-ar
XII i
XIII t4 l,i.1i fi irnp,tis inti'-r-rn nro,c1 ma.i prcgnant in .lcolile i.or.
XIII 2
XIII l5 I Cilil.a clevi sc lelcld ia lolul pr-ofesorilol particular-i (2 ris-
XIII pLrnsliri -- 0,380h), ,a1 unor ,obic'ote care neccsitd gindire logicd
XIII {1 rispnns --- 0,190,4) sau 1a stndiul mratematicii (1 r'aspnns).
XIIi triel'ii obscrvai ci nivehrl atins in clezvol:tarea lor gener:ald
XIiI . 0,38 sc datoreEte Scolii, inrrdtiturii. Ace,asta p,oate oonsbitui un titlr_r
ttau. RRClPIhjnocien'vcrve5ci.ir"ss!ue5dptcsont"rloncrorclaila.ie..Snpgctattalieii:sn'ircicte.iuicpauqlig,inliatr'afuerciSsh' ine.ci iolfci,.li.io;.c.r..vsc.i...Snc.r.tu:a.-u1r*t.tes'i.llIII 0,;18
I6 neSCAuI^rbqtdraurpueccrrcrseti.lcei..c.eiurual.lrrtiee's.im_.iu\mcr*ipaalaeorsteDtljd'.nmtnoimlgeilacecuoejrolrriseacinit.iAc.il.agr.3indnjereol.bo.l.eie:.i-.Ac..1As--A.1.llI 0,38 ,clc mindrie pentru profcsori, ,r.rn prilej care le permite sd ,a.fir-me
l7 ca iEi indoplinesc cr-r cinste nobila rn-isiu;nc d,c mocleLare a
t8 0,3i1 .omit1r.ri. Prea pulini sint insd ele.l'ii calre sA se re ere la
mili profcsori, anr-rmifi directoli sau diriginfi, la anurnite anu-
19 0, l9
0, l9 g,c,oli
2l
0, 19 -satl la anu,mite activita{i SCoIara.
22 0, rs incr.eclere,a ,pc care elev-ii o acor-di in aceas,ti direclie qc'olii
qi
24 0,l9 pr'ofesorilor irnrplic5 oricum nccesibatea ca ,&ceqti factori sI
cr.ria,irre mr,iltil:ateral intt'lcctul, ficinclu-i pe elevi conqtien{i de
or. 0, t9 pt:ocesul invildrii.
0,l9 forla crcatorare ,cll care ii poate inzasttra

I zmee2nd.tiinuOldJa4alt7rSn,5i2cli0aa/tlo,e).gpodErsrieitnerldiiuc, nf,r,.piamr{oipicreEe.injluut rdailep.irlee$ci(i2ap1eb8risi,rodaosncpeuu(p(nisnoudfroit,romreceprialrzetd-I

Ceinstattrri si aprecieri in tabelul nr. 4. lVlul{i responden{i situeazd pe pr:imul plan
famiiia, subliniind chirar acest currint. Allii se nef,er5 la influ-
El,...ri'l.1aaIra..iru.iAegd.Ltialrlu't.r1l'2r..ii:"csspopulnlnn{sisn4uc9ri?1nc5ilrele,cc.ale8tvei{-gl(',9oi24rt,i76i0fdj10.e/'0')'r,'dns_pau1nrs-drisrpi,uncsla2s0ifi(ciia,Bt0eo7i6n) enta rlnor frali qi su,rori care urm,eazl l,a qcoli mai inal'te. Sfa-
Ittrile rudelor cu privire la modr_rl de a invS[a sint ql ele ridicate
(acsoa-flbi:cnrDsriitortlrcr:ilbrg$"prrui",.iqt,icie',t[ciira'ncirli.nrtnJr.r;tccac.de,:obca:czIlccriavijco,oiirnra"ctc,liihal.percc.srea-boLr.i)L,o.'rf,rrcoanr4sir0aeoq1frrrci.nei,iotevoes)itrrriieteiou,cvrg9etiLiaisifdzasai.Odrrasu.a,.ej-yeittmtAiore%:reo';iy]f;isr*et;,rf"Hrriede.mrteerou-aii"it-"IdrzrolipiEincrr.iru'.<"o#rsi.o,o"ctsncro,cutsa-o.iia"d_"u".iii 1a rangul clc imprejuriri f arrorabile cle.zvoltdrii intele,ctuale
a eleviL'or'.

Aceastd categorie dc rdspunsuri aratd citS pr.eluire acordi
clervii adul{ilor, inrdrumdrilor qi indemnurilor acestora. Mulli

eler.i relovd cont.ribr"rlia mamelor, a atmosferei cncate de acestea
in familie.

56 Jl

tgmcivoseAegtdci,irr,r,:a.uieta[netpfc,afl;eavaiimnrortt'rii]uzivse.e;aifi.d'nninetd,ralacrcIinppcerrleienn{zi,uacvilo'ricerautrda.rqicitilipiernrlrntceel,ilgai,iecrescditssllataeclnei"brtuiaLrctre"uei"r"ar5qrclelifio,uioa.n,,m-.qieioclpiioacudacaactaa__r stiitt{d, discr,i{ii cu oameni de qtiinfd( (tabe1u1 4, pozilia 13) ;
g:c.t"sn,a,,:Crarrtrror'rlr:teU:te^e{:i,_Ci.ai;li'"asT0ra.:ndlrt.rui.eV.(l_s:fsi,rciti-r1_f-'iir-1!nTaiiv.l,itt3Lefee'et'uu-orr'idclle,.rrtii:Draov'n,nsrt.'iu)rar.(rsmrc:ruDioairn'dcraip"en.rsiiuimut.tierrmlat.Maaa€c,raiz.ua.bittoilIosida-gt,tusr-ataL-oecntnfe,aL,'iu,;tsnaicidlzfni,nliuauaurcioa'mme,aoc'ncrlacioeloutfdbi,pirdgmhrtdoeeroanl,ltefr:iau;dnvoicdlrifzioeut*iosiu,t^.emruanaitbebr-aleina.l{,dii)c-'ie"nu"i,-s"rnle-i"icfninirlo*ett.tocz.rcrtnuvuorotcaqnrdti"*_i.t a prc_
ncq{tcn,-ttu,reiioeio$ouun,caiclm4a'ntntd-z'us.ial'iifdpeii-nrilrL:ntaa.aec{7uue'udLrpraN,nracait6''iua.trzlige1ui.ecirlem'0eirticfIstea/e,dac'saondtlrr*ujt'taei^.-iedh'itrduncdlNiocaofuilitencaiauuhtdiauimlasiccannr;diaictccnuEdfd.rarlduriuitqrnmenlemau5,et,icadeuirlnme.he,erlz!e,,e,dep,,ltravNseteqrireaut*pelattvat,eeujo.lpupirsivrroer:o$ietriunila,ieridqsprooaaee(lli1nahi4,(inc(acc,c0("claeinid*,uh,(n1urrdcnfcn$it;daleoieciim,rr.craeedit;rdrusiiui,cgdlt(,au.Eeau(,,f.eer.rpr*oe,repI"ii"eccJndt.e"aurt,mneis,"o1sie*i"usn--aoinreo,1itnLr]tlg'lra"ic,iare*r,l*,dr1"lrlv-e,u.e,C".;ri-ufneti:i"or"iirlv:oibaLr;ieiri,tr;isrun"bl"dtr)'trlte,i"a,e"i"o-ol"ii"ze_nt_---- ,,dorin[a de a cunoa;te mni rnulte lucruri, cle fi bine
m-mcsNededa,la,pfsIaconcgcalt^oeirrnelo-idno-nniionr,"ecaii'mu.p(irntrptredrirs-nasyuptpeacid.jrrurdeinernzd,rb.rasm,ri1ougecr5ssari)cea.tnru,eqt,Io.irIatanmlpcctioosaretrleeaszrod..aniiiotc.sas,ucpsc"rlu,-ecnr'per*aa"".n",f:u.*mn"p-feN.ea".:guit,irti"eeiiogp"b*.tcau".niutireeiiu,t"sl"cldurrini,serpip"r.uuorut.pn.et,"rs_iut;,ae.r (idem, pozilia 74) : ,,imprejurdrile dificile
mldgeei'n,lielret'aSuzeavxvettviiouym.ilcJlntl,r'ae!ar,rile,reeluesdl_aeirpsi.egnedlepoAclfrtericirorcdr'drrtnf.u'iineucnrllueitiftnioerlanurdsa,tfte'oedvtmccerniae:maeur1lrnd,b.clipta.rruuatu,ecqrl{t,eiiuoinn,crardaic,ictrinoe,rpatrerrs.foesaoI,d,b!aldiacec'.blie,sioDcetpdn,^mueisddcnteaauiscctreid"im[ll*aeo,a-armA,cuzhmajce-eeii]s|d"mamt-i;"iooieounrrialas"-ltiir s{Si linttce descu,r,cdm singuri(c (pozilia 24). Cei trc-i care nc oUtig;
pzi.uu5n,.nc.itA. dlSt'eeu_bvimelind.eiperr,remejucrrtdcn,uerciia;dtiitirnp:tercrcosoneat1rniebe,cuta{riuatfri,uiLnnLdneOsrcm,,fpaoei,artslmtoea,pnpeiurtlcainurreimualtdariterd__,. ,elcvi clare alt
avut ooazia s,i sle.a de vorbd crr ,oameni de qtiin{.d au fost pro_
58 babil impresionali cle ,,e,dificiril(( lol c'ul,tr,rr,ai, de profunzimea

gindirii tror logice. dc forma{ia Lor intele,ctuaid in generai gi
;i-au ,d,at selanta cit Cc mult tlebLril sei mllnc,eaSCd pentru a
alinge nivclu,l formatiei 1or inti:lcctualc.
Semnaldm. cie ascmenea. valoarea t:ducatir'd a imprejurl-
-rilor care ii obligd pe eJevi sa se descr-ilce singi-rri.

p:lireicnuasp'l,lcCrauenrrrroeccjucaadlrsm-1cdtrodrii:rl;.cliiannnctgeecculiclscre,iuzc.vgtmuCoeairatrlcaSciard,ezcadlcicfladcincrlo.titlacoimns,atatricrm.i:itmapipncilutcremsljt,uolaeliadnrcn.rttcruiclcealmebladdc{rsc'..anuioftrnLcrdtairb-nac,ibuceauiereeileoe.iacbaf1oLcrIaiagdgrrAet-reezes,vujmoplnirt-naiorncl-it
putem r'5spunrlt. singr-iri" (risp. nr. 272).

Elevul cale atribnie ,accstei irriprejur5r,i r,',alorare cle influ-
'c-n.{5 s'emnifi'cativd in dezvolta ea lu;i inte1ectu,a,l5. a simlit cd
a invdlal cer,ra din astfel de incer"cdrj. Ilupa pdrrerea noastr5.,
data efectudrii cercetdrilor li sc ofereau elevilor pu{ine ocazii
-la care ei trebuiau si acfioneze, indiferent daci e vorba de

in
leclii, de activltSli in afard dc ;coaid, de via{a de familie etc.

Intrebarea nr. 5. In ce priuirzfe u-a ajutat ;coala absotuitd

o,! d e zu olt ar e a durn n e au o a str d. int e L e ctuald. ?

La aceasti in,trcltare, clevii au fornu,r,lat rds,punsuri de tipr"rl

-Ltlmirior' :

,(cr'iis.t,p$g.ciona1rl.iarj;cla)'.irr:"siooalvsittcdrcnuc-rarriaiijrLplr.o,it{umnca{i5maulul nl;orrinosJctireiecrteeadcla altir qcoalll,
invd!dmint"

,,Sd ti'cc: cxamenul cie itdmiict'c printrc cci cu o bunA prcgdtire',
,(r'.is1r. nr'. 120) :
qc.,n,,$$eccrooaaallizl;rqr ic'lsihntscofalcvrl:iuetilcamdce-arrrc,coa mjiu-rptt:-c,arrtt:;rllj:rrr.e-r1di-naetzlvsacojctdz:eirerzt,vaeotaelt"mtr(.oredaasppin.ritnveirlne. dc1tu5c3a)ulal:t.urIlaj
i s-err.r addugat bibliolcca, radioul si telcviziune:" (rdsp. nr. 283).
,,$c'o:Lla ;ri;solvitd gi-u adus o mare contributie la formarea me.r,
tleoarece m-a ajutat sii pot lua examcr"rul clc admitere in aceastd
;coal5. I,ia qi-a adus o contribulic pnn profesori si materiale didac-
ticc puse la dispozilie, astfel, prof. \r. A. de limba romAnd, precurn
qi 1,,:$rocfoeasolarual bNs.odire.,mitianteem-aaticaSjt"rta(rtdsipr-.rndr.ezi3v6o0)lt;area noitstrd intelectuaiS
pr-in activitdlilc ei sportive, prin cxcr:rsii" (rdsp. r-rr. 4111) ;

59

Frelu,cr-a;-ea r;isprinsu'ri1'ol a prileir-rii alcrtuirea tabelului,de Constatbri 9i aprecieri

mai jos, in care agmenceoiarilsecminnapt rm-ivoi'nd!aalitdaleilzevoqiltddirriei cin{itie}elecclteu;ian]felua-. 1. Au rdspuns 407 elevi (79,42a/0j, n-arr rdsp'.ins 20 (3,800,/0)
e*rtar-c a ;colli ;i au dat rdspunsuri ntile 98 (18,660/0). Ceie 21 de cat.::gonii de
abso,lr'entrilol" ei. clireclii sau modaLi'tdli de influent,are a'.r fost c1a-sificate in
15 rangu,ri. Am vdzut, in rdspunsurile de l"a intrebarea nr.4,
Tabelul nr. 5 r'5 elevii sirtu,eazd gcoala pe primul loc printre irnprejurdrile
gi fac,torii care influen\eazd dezvoltarea lor it-r genL"ral, nli
Rn,' iil,ll' \lorilliti{i ..i direc{ii tie inl jucnlarc nurnai cea inteleCuald (ac,eastd obserlra{ie se bazeazd. pe etero-

-, i

g,en.i .alea rdspuns,urilror rospective).

I 1 I fntrebureq de Ja{d. ii invitd ins5 pc absolr'enlii de gcoli
generale, oar:c se aLfl6 in anul I al unor gcoli postgenerale, sd
tl j|'lci:-ufeu:-rlalll'ri ri.stlris calea spr.e o cariet.A inte- rnen{ioneze aspecte ale sprijinului aco"^d,at de gcoal5 in dez-
liceu
III pLli'nil adrnite,rea in 109 27,6r u altsr ea lor int electuuld.
I-au ajulaIi plotfieessori.i dee mrnatematic
IV ro:nAni, istorie, fizic5, chimie, geografi i0.1 I I,B0
V J Le-a format cultura generalS Analizind rdspunsurile oferite de lotul de elevi chestionali,
VI na muncii Ei d.iscipti- 78 r4,,s5 <rbservd,m c5 ele se reJerit tot la rezultatele qenerale ale pro-
VII cesului instructiv-educativ qi nu lra cele p::ivin.d educali,a intc-
VIII ,t I-a ajutat prin cercuriie pe'materii, pri 5l 9,7 i -e,:'tuald. Presu,pu:rrind cd un tatblou general al influen{elor
IX sari literale, simpozi,oarne. serbiri t o) t'x.er,ciiaLe' de s,coald as'Lrpra clevilor n-ar fi lost lipsit de inteles,
X SI fie oameni capabili si f.olositori pa- l/
X 2,66
cri,ei 14 2,2E consj,iierdm totuEi c6. rezultatele acestor influen{e, consemnate
XI 12 2,49
XII Le-a for,mat tr5sdturi de craracter si in tairell-rl de mai sus, sirzf siLrace in conlin'r"it, minore ca sern-
XII rnor.ale ll I,90
XIII 7 I-a lnvdtat cum sd se compou:te r-rifica{ie, reduse ca frocven!.d. Numrai 17 clcrri aprcciazd con-
Is Prin organ.izar:ea de excursii, vizite 10 t,t4
XV Le-a form,at pl5cerea de a inv[!a. de (; l,t 4 rrihtr{ia gcoiii la educalia ior patr:iotic6, nuntai 14 descoperd
cunoeste iuoruri noi a 6
6 I,l4
10 LI-ea-aaimjubtaogt Ss{dit vocabularu'l' .. ; croa lElr,l:oa;cl,aollcii-ai;rfofromr.mata,rcer.arr'arrjunleEi i persevcrenla, numai 12 relevd
f; 0,95 condu'ite civilizate, r-r,rLm,ai un
lt rmrnceasci organjzat 5 elev consideri ,cd g,rorala l-a ajulat s5 aprecieze cr-il.tur,a romAnS.
076
sir-si eunoascd puterea de muncd 4
12 tr-a ajutat in mici mdsnrd (elevii de la 0,?6 Da,cd an,alizdm ai:eleagi rdspunsu'i prin prisma ceri'nlelor
4
!.ari) 0,57 intrebdrii, ccinrs,1,at5m c5. aprecierile de mai sus se potriuesc
Le-il foimat cul,tura muzical5
l4 ln olele de dirrigenlie ar-r af.lat despr 0,38 Ioartc bine Ei pentru eualuarea influen{elor exc'rcit,ate de qcoala
insr,r"lilile omului nou 0,19 a'bsolvitd asupra dezvol'tdrii intelectu,ale a eleuilor. Dintre cele
l5 $coala absoh'it! i-a inv5lat sii citeasci
Si sA scl'ie 0, lil 21 dt' catego,rii de rdspunsuri, nunrai opt sint oalecr.rm adec-
t6 I-a ajutat sd participe la olimpiade si vate intrcbirii : Ecoala 1e-a form,at pldccrea de ,a inv[!a, Ie-a
concursur sFortive 0,r9 imbogS{it voc,arbul,arul, le-a format ouitura mrzic,alS, i-a invd-
III1lutinrPLrPine.oo-l'rren'llteei i.dasrd:p5rl,i't-ceseacliul.irratiiAnlesc;uursLletluaslsaicilio;lcmraajjnnlduiln\ione1a.ltcsleucznieonc:u-t lat si citeascS qi sd scrie, ]e-a dezvolt'at memorja etc. (aceste
r8 0, t9 aprccicri sint su,slinute de cbtre pulini subiecfi, intre zece qi
un subic,c1.).
1!)
E drept ci un nLrnrdr aprcciabil de eler.'i (104, r-cprezcntind
20 I J,", <lr:,.volLit lncmor.;a 19,800,/(1, r.angr-rI II) rem,arcd ajutorul profcsorilor de matema-
21 I J-a in\atfi cum,to:rtl si rlev;ra un tiii" :-cmAnit, istorie, fizicS, chimie, geografie -- primele trei
ntatelii fa,c obiectr-rl cxa,mentilui dc admitelc in qlotile postgc-
lir:i,:.ectual

I

60 61

:cpncbpoDnns'ifureepiocu'eeno-rile,ta"afersi.adceirrlvrpe.:uitsislat.einor.iotec.ilc-,lirmrectipcimf^i,tieoclciparinpi:cnaentqcdeelcrtrua'acnneiaprm,ndttpamrurne,it'iaa'lniuulcicmentdeidcai'-peiturseeiaiui.tplnizletv.en,eaevce,evpcoocfdociiitiln.enlurafoitjmsnrcnciirdreqr,iroiaerilicns,eta;haatcvelip1io;nedncctrtu!rsiftedrf,oigrltr(vLeiuricicronsiim.reotstnctdesnac;darp,tl{iiai1arelanrli-crictjieaaiiceatnuliiplic:LcnesnsarsrecoaotllpteeLascllulvrfd.tlie,"eeoia,1sFrtr.naridnu*am.docdu,coi'lcrp_icaEttraoirplucloenezl.iae'lnio.r"cd.tratdjalaia5"auodlniotesui.ediera.l.ieirteol"".,alvsdxeicp.riitn,l-esrorocasa.agirtrruidrt.-,.,.ri sd-qi insuqe,ascd mai ur$or cunogtinlele in liceu (tabelul nr'. 5,
.r'e'mclp,,cs'u(tccacaaid.2e_5a'li1uccol_dicaut.eetre!a7i2o_nr,divcnrn,pt,2,m"apln'6.cd{i_ac]1in*ie1..olatsojadda;lefS.t0u,rf-im;edjaAsdn/-uo,as0d,oace.iiicztrpl)noceoenr,io,ra€rrell-iicdairvpistnrc)rmieiamle_iieEbneeislenh'otiistctu,tutcieeatrtauacaclpiiai"elcrieaftlehtironriiitra'.nc-irg,diaega'sliesl'rt.mtlprbrlshentsu)ie,ipecsinaer'eoie-ira;eo1rontbfiocinissegrtrr(aliaf_ireec-idlaeepnnrgerpr,eae.n"lirnfuceoi,ercdilnseuatmee,crcsruudte{,lunriepivirli,mlnvieiumo.aonripnie.dntcrlrrn.i(rigpa-oconea(eedilioidunoirmsuxlnaerdeepsecdipucisscsreiigd.,rdrtceanuqa'tcgeate5r,e.apetele:i,udtr(clrnorojrriquc.acd.eerodde.tacmetrnoalesraCdoidlcrnuiip.avgirwaaihcircdaiunn}neincnlrdicttensagnttd.uleeez$,1psciaerc,nrlcv,ldiuooe0zr"eacaioaarrcm"gadnoacrilritrresrtacp*wdte,eaoetcuia,ebltiraraarfireuilp_aaqgden,eet",i,d'o'slrnisqccdar,tv(nsiartiempii,.rtbcdlitp_dceetLEup(fueaoas*ecio'vci,mnelohrhlostooeirdisip.nre_ncmlinnI;zuevuarlssrasoa"iii]1ripaut,ctitJ.icate,airpdcl(etaaEo"ocbir,caos{,mtnaJ.sdiafcio,nizteuvnaao*_ri"lnra1ina_anaerl{io---_i-i,li pozitia 19), numai trei elevi afirmd cd Ecoala i-a ajutat sd par-
rcL'aLtnrArrcr-cej'enionates'scitrocdf'aimcrrineeeennsnlt5ietemalio.int.rtsa*ieeticpncetalariratioezrqli"eecvioain'zl1ador,eer,xcqpe'ei,rdepp,rreirocmi{mne{sanaiootlinoi,airrlacid'.tcr..to. onvbsiastaeldrtwa,raec{iaillot .prEe-i
.scgunleaeit2rlzeo€.evraoFlieaClcolvaoearfn.eorcotca'uemncnsppp.oiafrduaioree{eqciirtr,a'eemz5srireaecretlnociEleorrijugrapaciLdcimilcissiai"eetcrp-annder{tiiainaiombcdlnesoeeecogariltiinizvecdd|ic|it.oiedrdrrceero1,nisnn-up}titearrnliil,cb,necducvrlu1tgduimlintfa,iaavteelta;ecler,ceeottctcaralmt.iuiiNinanaptr,lcobreimh,esrreeo,aIt_l_ae_i ticipe la olimpiade qi concursuri sportive (tabelui 5, pozilia 16).

$2 In acesfie exemp'le presiupunern unele realizSri formative a1e
prr.oc,esulni cie invd!,5mrint, fdrd sd fi'm sigr_rri ci clerrii res-

ileciivi sint congtien;li d,e ,acest lr-t,cru.

Cel.etalte asgtecte sau direclii in cale gcoala generali i-a aju-
tat p'e .absolvenli in dezvolt,area lor in,telectu,a i sittt nese'rn-

niJicatiue. Futem conch'ide rcd 1a sfirqitul s,c,olii g,eneraie elevii

n'u gtiu sar-r tiu foarte v,arg ce ,,zcstnec( trebuiau sd aibd in
privin{a forma{i,ei lor intele,ctuale. Valorile forrnative ,ale acti-
,,"ita{ii de inv,i{ar,e sint sporadirc crlnoscute d'e elevi. lrtrefiind
angajali in permran;enla ln p:elucrar,ea mal rzariral5 a inf,or"-
nla{rei transrnis'e, ei 'considerd cd este stlfircient sd repro,du,ci
L'e{,ra cc ma,nu,a}u.}, dar rnaj ales profesonil i{i prezintd gata
projrr,ir,at i- tippul lecti,ei.

fRtrebareo. nr. 6. Dupd 1:drerea dunuteauoastrd., cwrn ar
arrc {,- u .sd .se desJ(tgoare actiuitatea din ;coald pentru a ud.
o.juta cit mai bine ls. insu;irea ;tiinfei ;i a procetleelw de

studi'u ?

.E-:<cmpl,: Cc rirspunsuri :

in ..[lrpi odrerea mee], metodele dc r.trplica!ic Ei procedceic folositc
scoli sint destu] de bune" (rdsp. nr. 66) ;

,.Cred cA :r$a cum este acurn este destul de bine" (riisp. rtr. 1;Jti) :
..ln linii gcnerale estc binc aqa. dar ar ircbui acorciati o mai
rnarc atent ir: cer'curilo| pe materii gi orclor c1e liiborator" (riisp. nr.
18ri);

,,Dlrpd piircrca mea ar trebui sd facem mai mnltc orc dc laborator.
llii:rlioii'ca gcolii nu are cirrlilc necesarc pc'ntr-u orelc dc limba r.o-
;niird" (rdsp. r-rr. 271) ;
,.Dupd pdrerea mea, pentru a nc dezvolta inlelertutrl ar: trcbu,i s;t.
sc dea uneie programe la tclevizor, sb se vizioneze uneie filme, unele
tsopnedctj:trici c'le(r'iqsip.sndr.s3eJ facd ore de consultatie si de meditalie in
bune
i) ;
,,Duud paircrcit me.], activitatea in scoald ilebuic sd f ic c--it naj
bogatd in actirritdti cultur,rle gi in ar:tivitdti politice" (rhsp. r-rr. i22)"

r\n,a,liza rds,punsurilor n,e-a per"rnis detaEaroa unor prropuneri,
oibserva{ii siati prdreri c,onsemn,ate in tabelui urmdtor :

63;

Tabelul nr. 6 Continuare tabelul 6

, l+iRr'sul l nr. I 2l

II XVI 2U DespArlirea elevilor pe socfii incepindl
II 2 XVII 21 d,in cla,sa a IX-a I 0,57
III de studiu si 3
i lnsusrrea procedeelor sel Z 0,38
IV faci mai activ
XVII Sa cxislc prcocttpdri pcnLrtt dezvullareal I 0,38
XVII 22 0,38
XVIII incJ.i,na!1i1or .Il
XVIII Mai multe cunostinle clespre viati 2 0, l9
2 0,l9
24 trl'evii si fie invdtali sh danseze .l I
2lt Elevii sd fie invdtati sa sc autoconducd.l I

r6 Constatiti ;i aprecieri

V a 8,,1(' 1. La ,ace,astA intreb,are au rdsptlns 382 de elevi (72,760/0),
5,90
VI 1a obiectele mai grele 31 n-alr rdspuns 66 (12,570/s), au dat rdspunsuri nule 68 (12,950/0).
4, l9
VII (, Mai multi activitate culiural5 in qcoal5 S-au oblin\lt 24 de categorii dc rdspr-rnsLlri, conrstlnd din ob-
L s,erva,tii, propuneri sa,u pdreri ,cl,asidicrate in 18 ranguri.
VIII ppps(.salrelIeircvlNirlenibaenrfdaieidi,nr,pmil,pnerrosuzuofeeicetdsrdseociotrlefircirnitelile-,ollcleeerr6lase:dtr;greeeieen.lrssteeeictlvuxnopidsliiaroiiur,szei,diicfriuiiangpveortoescft.tee)es;odcrsiinuii 22 3,61
IX Cor"eiin'd primLll rdspuns de Lra aceaste intrebar:'e cu cel de
2l r) qQ la intrebarea nr. 4, ob,servdm 'cd elevii atr.ilbuie Ecolii mari
X tilluri de valoare. 1a intnebarea nr. 4, qi la in'treb,area
X 1e 2,28 iSi nr. 6
XI Sd sc organizcze concursuri 2,09 edcl,-e:gviiicaucosrudds.lin$ceoriliinuomnc1r,,ai,rceeindrirfeec'rleitere,(4s0it7uiInad-iontrp:echparriemaunl rl.oc4,
XII la invS{d- r,90
XIII turi 1,33
XIII Elevii si fie mai congtiinciogi si sa ma- 0,95
XIV nifeste interes pentru dezvolfarea Ior inte- pnSrci .1p40r8ire--lneuvli2i10so,i5cit7ui0neh,tar-ezdimlaaopainnlaetrje-u'rbdafrrdieleradcn,aarr.,ed6a,)c.noDinctaircii,bEoujiiuaeslttanitticrdeaebrzaevreo-al--
XV iectualS 0,76
l0 17 0,76
X\II SA se organjzeze mai mu-lte a,57
excur511,
viz-ite
li 12 tarea 1or (generalS, dupd cum s-a cons'tatat), la ultima intre-
Examinare .mai lrecventi ; examene tri-
meMstariai lemu; cltoereoatpirtluicdai,ntiei in notare bale ei apreciazi cA ,,actiuitatea din $coald se desfd;oord bine,
l2 fizic6, . t2 cd. protesorii predau binek. Evident, ,el,evii incd nu pot aprecia
gtiinfe naturale la
13 chimie. ll cu instrLrm,ente obierctive experienta lor acum'r.llatd pinl Ia
arce,gsffi virstd, ei n-au fost niciodartd m,artorii tlnci an,alize
Si se rrizioneze filme, piese de teatru l0 a procesuluj de invS!5m,int din u,nghiul de vedere al contri-

1,r Dotarea bibliotecilor cu rnai nru te cdrti 7 bu{ici acestui.a l,a dezvoltarea lor intelectual5. T'otodatd, ne-

15 Mai rnult materia"l didactic 7

16 NIai mult 'timp pentru studiul individuat 5 auind un m,odel al, unei bune Jorma{ii intelectuale c,are poate

l7 tt.T.C. sf, vorbeasci dleusi prineteolemctuuladli,e fi re,aliza,t in cei B ani 'de qcoald, ,el,evii nu rdirspun de tt'n cri-
teriLl olriectiv de oomparalre, Ia care sd raporrteze infdptuirile
az,i, clespre d,ezvoltarea
desplc ptocedeele de invd{are
lo multe s51i de sport Si activitdti I Ecolii Ei aIe profesorilor. De aceoa soc,otin ,cd aryeciere& f5critd
Mai de elEv-i este uogd.
sportive 4
Mai multa disciplirnS in .)
l1l nlul tf, severital-e 6coa1d, mai 2. Cu tort car,actcrul vag Ei general ,al prropunerilor Ei al p5-

rerilor exprimatc d,e aeslepveici t'eclheesetsioenniati[ai,le ,consta,tdm cd cele miai
mrllte uizeazd. totugi dle p?'ocesului de in-

6.t

5, Educaiia inlclectualA 65

zttLtd:'nint ;i, ittdirect, pe cele care priuesc m"ai bun,a insu;ire ,r.onstatatc. cle elevi in qcolilc in care au invS{at, iat altele
;i a procedeelor de stucliu. Distingcm pot auea Daloarea urLor priftcipii sau norme 'diriguitoare in
e culturii in acest sens plo,icsul dezvoltdrii intelec'h-ralc a elevilor-.

urmdtoarele ti7x-tri, de ptropuneri, obserua{ii, sau p(n"eri: NtrmSrul r.eclus clc |aspLrnsuri cale sr-tslin o pSrcl'e sau alta
a) Pro,puneri qi obsc.rvalii ic,are pr-irresc ldrgirea bazei mate-
ri,ale a procesnlui dc invd!5,min't, : t,qcp,is.'ocir1drnctr'uetiirnanlai,ucitidaszoupacol|ircarndijorota.,vtancaeq1sdfxceipprrorciC,obr-5bsdjeacaanbncrlieacLssif,itIicepap'rpomarripocnepar:,siircit.corein:rleecneroplvianaatacritvatl,ttrroffczooailrislmtpionarfdotcS'bpcra-a.rrz,ipteEae€,ilccellitloetvnarieetieilpreelldvuesci---i

-- sd eristc mai muLte labor-a1;oalc : olc.r'ii sJi facd exDe.,
ricnle ;

mr---,Ll,tgssedc'ia,oscecItxiivlcicistkStsretlieiiznsea.priarbobiir,dtbmivlmiouc.tl'eatecii'mlscdr-Clri'iutdmmeaasitpcmo.Lrritta,ltlescdclidasarclcitoi:crg:anizeze tlai girtiri cu pregdtirca aitol colegi.
cil{ritonrirlrmcccrar\linipiiiir,rnstroree,1-ticnilcot.t,aii:trnitrntec--c'er-licicrctclcclacacpLslbcriegiiotasm'iirpnvct'riLitcs:itla,rltiiasn'rrcedtccincslr-efi9e;iliieniacc,sltdlcu.ecpseznleqicrvccci1ootlotaerltgtcrlei,aptia'ngritct-llcdiiina,icnzipcr.aacact,rAepcc"atlca'itcistrcldtctsL-'!fa,trc-ie'lcle$liippnnic'rirslobt:oeeorgc,cpqnrebrociitstfmnbiuivncsilaeircc,icl,.lr'icvlvnicii5'ndzadimesnlpiatiav1rrzudcilcnld---l'
Din aceste propuneli, deducem cd elcvii resirrlt neajunsu-
rilc nnui invdlamint livr.c's,c, nefondat srdicicnt pc ciemo,n-
sritlroarliideEimaninauliziree' pe ooncret, cd ei coristatd.
absen[a deprhtde-
a utilajului de laborator,
dificr-rlt5liie intim-
pinate in in{elegerca unor fenomcnc fizicc, chirnice s,au bio-
logice.
,r1:'agrlstca gi interesr-tl penttrn qtiin!a.
b) Propune,ri care prtvesc unbundtd{irea arqaniz(t.rii actizti-
t(t{ii instructiu-educstiue din gco,a15 ,a tehnicii didaltir,: : c) Altc propr.tneri privcsc actiuitdlile ntult solicitate de
pu-nd profesorii si predea accesibil, ;i relcvc cscn{ia1u1. si {,1c2:1, unsG avincl o strinsd lcgdttrri 'cl-t
sd clezvolt'a1-ca 1or jnte-
accentul pe descoperiri;
si organizeze consr.ritalii qi meclirtatii la Lctt.Lraid :
obicctcle rrai
mo-lp . tit-ii ins5treseceorrgcaunriiz(eazcecacsetirrcpurroippuencmreatoccruiir,pdcelnoaccuhllrIiI,Eri:rcro7m3p,ccle-

fes-orislodr,fipeenmtrar.ir mul'td in!'elcgcrc. si dr,agoste clirr partr-'a plo- lispr.r n,sltri, reprczcntind 1 11,900/o) ;
ca elcvii sd inrretc. cu plicerr. nir clr: f ii'ii ;
sd se organizezt: intilniri cLr prirrind - sd sc organizczc rnai mlrlte ercr.tlsii gi vizitc ;
profesor-ii pr"ott'clei'1,. clc
sd se vizioneze fih-r-rc gi piesc cle tt',alrlt :
lnsot-rig,e---tdincier-;srseail;ir'neusrs.aeicilesofdrsagacafuinletizrmiecmzxaceaismtncroi-i'nianualceltLleir;rmsaLaptlliiicclaalctsijin;iiltadstdifrjztsui,eir'iaii:n, lct-.lo'ri:niu-.,icii, U.T.C, si rror-rbeascir dcspre omrrl dc azi, desprc clezrrol-
-,:ti.- tart'a iui intclcchralS, despt'e procedeele cle lnvdfa't ;

irio- cLer.ii sJr fic invir{aii s:i se arll"ocondr-rl'i.
E1.'r'ii nr,-'ttrlti'i ai cct'i:ltlilor pe obi'--cte aLt closcoperii va-
cliv-idr.sradl sc rezcrve clevilor mai t'r-rult tintp pln,"rLr slLtclitri in- allroi(st,aiietrl'ittri,trl)aic-tr,f.aocl5eira,rslclcia:er talscivteuliliorla,:l-oglnaapntcrtciz'bteirovLzli-ait.tiicllcital-o'tielrdmoeincaz'iuvilipoamilrttarcttorlct;cciaucldineelVtrecaluccpcreir:citn(ral"talrsa-culiinstmalricuobecllacaet---t
r.ilor'. iar Ia tnlrebar.eQ nr. 4, loctd 1/1 prii-rtre imprejurirrile
;

-- sI existc pr-eocupirri pc.ntlu clczrroltalca inclinafiilor'1a
elerri ;

- si li se dca mai multe cunogrlinlc cir.spri' r,iati. ('rali' arr falrolizal,aceast;i clczrtoltare).
l'cr-isicir,'r-iilr {i-l nrctoclit a ztceslor- for-tlre cli' ar:tirtitatc csti-'
ninetUrrui,nneicnslct;rcec-li4-n6pf(ire8o,c4p'6auarnc/0e)irr;i.lirepdcaolerutdent(-a0.i38st0ur/ns'ir,),nr.duxelnrz-'aiuilsirielurccieclilnunse;atadjubene,lss. tuLilsretili;e-i nttrlt mai allactir.i. inlt-.spincl qi amplificincl accgs't-t1 clc'r'ilo1
la,-',.i;-loaij I:.r'e I'rt;rlitiri,ii oltic..'tir'c.

66 )

2. Elevi absolvenli ai clasei a XII-a gcolii tn complexul influ'en{elor edr-i'cative primit,e de ei Ei re-

T. Popescw cun,oscu,te die ei ca atar'e.

Ancheta cu privir,e la ediucalia intelecrtualS din qcoa,ld a ctoon-,rcednDefter,eedazuebic,iaanftinemtrioerrrbtdeale,reexc,aptureraLslSra.;5surldpisra,dpeuqtnrc:sorumliliiml,aciaapacerenasbsni,-atidbnileldnctlriEesiibdfa'arscee-
avut in vediere qi pe elevii clasrel,or a XII-a. Aceasrfd categorie tvointo'e'dsa.dtdarpnrrpirliifeircj ed,Eei vsdereifxi,pcalicreiteazerdpsep',cu'enlspurr,ielooqerdednail,tercolanstiintutirned-
de subi,ec{i iafJLa ln pr,agul incheierii ,anilor de coa15, de
unde pot s,c[u]tr& drurnul par,curs timp de 72 ani cu maturi-

tratea pe car'e !i-o confer:e virsta m,ajor,at,u].'ui, p,ot aprecia re- Darrle nf. 4 $r b. 6 cerea elevil,or s5 formuleze opir-rii gi
z'ttltatele orblinute p'e linia educaliei intelectuale qi forrnula ev-ent'funatrleebpor.''roepstrnn,re.ri cu privire l,a perf eclionarrea procesr-LLui
ju,de'cdti de va,Ioare in acest sens.

Elevii din clasa a XII-a vor intra dupd absolvire in invd{d- odtlca{i,ei intele,ctuiale din qco,al5.
mintul postliceal sau in cimpul muncii. in ambele cazuri, vor
porni ,cu baga,jul intel,ectual cu rcare i-a inzc.strat q,coal.a, pe Chestionarul -A2 folosit in ancheta no.astrd la clasa a XII-a
in'tentionra, in fimal, si r'e,alizez,e urmdtoarele :
drr-rmul specializdrii qi al vielii de cetS{ean. Pe accst drum, a) si oifere c,aCrul neoesar pentru form,ularea co,ncluziiLor
continr.m sd invele, sd rprim,eascl o e'ducalie intelec- sc'telastd'eridleesetlp'erivinitdrodr dininrdusip;tuirnnsatircilla'esd'cecur'epflle"icvtidreo1pain:iirleezrgilli,actoenle-
ei vor
tluald gi sd-Ei facd o ,aut,oed,u,c,atie intelectr.r,ald pe ;ten-relia c15-

ditd de gooal6. ageltneeroaalezuErii panticulare (r,eferito,are la cazlrl lor proprir.r gi la
co'rcrete) a},e ,educaliei intelectualc primite :
g,e-reaPrdr,eininrfodrsmpuran,stiiu,rcirl-er Ia intreberee" rLr. I sra urmirit eule- con-
privir,e la noli,unile, punc- tribu{ia E,c,olii Ja edurcatia intelecrtu.ald gi posi,bilitSlile di' an-re-
pdr,eril.e sau
tele de vedere a1,e su'Lri,ecliior referitoare la rezultatul d,e an-
Lioriare a a,:estei contribu{ii ;

sam,blu al'edu,ca(iei intelectuale gcotrare. b) sa constittric un mijlo,r de verificare ,.inlclioarS(c, r'eci-

fdua,nep- t,raueuIlnuztotuir;ealdtbpaaar,t€crcedaioecl,rreeintdearu.ricsi2la'culr'riaebaiiaedicvon'upltilettoralredter-c,-teucpoact nleesfe,icrapomprcidmse,tsiaetaersbutiel-irc,,,eodancvtcreaafrazipfpiiacc,tia,trdritesolia-it p,ro,cd, ,a sinceritSlii gi exactitSlii rdspurnsurdlior ;
c) sE conrsttituie r-rn mijlo: indir'e,ct de obtin,erc a ceca ce
punsurJle de la intrebarea precedentd. taivmd(n( uameif,iccieunlcr.irii:'ecudmu,,scpaelice{ii,ainrct'eulveecntuitadl,e,,poriimmiatcgiinne ,aproxima-
g,coal5, cel

tne-buIiantrsedbvaereri&ficner.inr3c,dcoondcaetdputtedmceainioci,atregai pgrt,laidnutel rdmeedinicalre.i_, pu$in numrti },a osuabis,ec,mcleiin,ca,nachseutr,laclei s; iu,ne a intrebdrilor cai'c sd

d) sd of'er,e
nu ddun,ezc pr€ro mu,lte s,c'opl.rlrri ,anclr,ctei in cazul cI timpul
nu ar aj'unge tutru,or subiec{ilor p,entm a r5spr-rndc pc larg
dere pe care lc oferd rdspunsurile subieclilo,r 1,a pri,mele dou^d
intre,bdri, prin referire,a la tra torate.
Ia indemlnd posibilitatea situralii concr,ete ; totod:atd ea pllne
sunilor tra intrebarea nr. 4. verificd,rii rispun- La intrebal'ea nr. 7 : Ce i,nfeleEe{i dutnneauoastrd. pt'intr-Lm
'confruntdrii gi om bine f ormnt ctin 'purrct de ueclere intelectuctl 2, s-au pli-
514 1f,srpunsuri (96,2507/n), .alte 15 rispiunsr-rri ar-r
sta-,rrfePlorrinqiinrntriejiobaaareealornoro. n4icL,se-tae, urndrit cunoaiqterea sirci,un- mit fo,st anrr*
consilderrate de ,elevi a fi cele 1ate, i,ar' 5 el,evi niu all rdsp'uns, din rn,otir,ne cL\ ne sint r-r'::cu-
noscut'e. S-,au oib{inu't 37 c1e categ.orii cle rdspunsuli, siillate
unai efi'cirente in propria dezvoltare intelecrtu:ald. Evitindu*se pe 21 rainguri de importan{d, de }a 28,830,( (rangr-rl l) pina 1.a
orirce sug'estie sau aluzie cane a,r fi pu,tu,t influenla rdspunsu- A,1Bo/o (rangul XXI).

ril,e, s-,a aincdeimrceant ssidunsieloor bp{iendcdaerelimsiutabt'ieeaclEiii st,abilirea iproxi- Prezentim in continu,are l5spru-rsur:i1e gi interpretaroa 1or

mativd ingiEi le atiibuie pe intre,bi.ri.

6t 69

Iiilllgrl I I iL:'rspunsuri Tabehil nr- 7 lz

lotal

XIX 23 Orn car'e c,uino,a6t"e lim]:a rornA.nd SI
istori,a patriei
I IIIlIiIbt(ioairiirOOlOtuOOOOOaoa;mmclmmmm)mcm-Iluiaicccn5nccrch<uncc1eouaur'rsuuasLm(rfocsecpllaceaccecirrcto[rtepiuoau'ealmedgtarnnture.eaJrpoceosrtttaooi$ei$ieccrntbtut.rilgtiieptna(nnruurccsdit.ltnLnmdcrrdcieereeiiuc,ubniiiilc.lnnnuira.ae_ie)vlfrdslavzcislituoliuimioiivplavcza"lcacctelaatialtsraeiic.t)eltltsosaere-a)cjrd,lir,a(io(.aic.cjncmn'rellunotAo.lcritv-etserno-nicaca.m:aainu{nit._'l_d_aco.ili...illlll.llllll XIX 27 OOrrnn ccaarereresueqesintefolraimeexaamziepneril.l .:: D 0,56
II 154 28,83 XIX 28 0,56
124 23,22 (rnass- ,) 0,56
1I 124 2:1,22
XX 29 media) prcsi, radio, televiziunc, spectacole 2 0,37
III 85 22,65 XX 2
65 XX 110 Om care nu e superfi,cial (snob) 2 0,3;
v 60 15,91 XXI Om care iqi pune pr,obleme
4 XXI 3l Om cu cadlacitate de seleclie 0, tB
\-I Orn echilibrat
VI 5 32 de 0, l,B
\/II 6 .) i) Orn care iqi mpune (!,1 8
VIIi {c' aOremsecuauotodrmrraprTunieer)d 0,l B
7 XXI 34 Iucru
X 8
XI XXI ii5 Om intreprinzS,tor
XXI ll6 O;"n cu receptivitate
XIT ;d(lpaijOOOrmnommllmeaens.ccticoiuasnanruoier.petscsietnhterunnaioduilcltr;naddap,z:pbecinsrnucpctrgersoeud,oncntitsicetrioncJiccejusieucuttbalecan(tlxtse.ooepiu)eaci.ctldi.ilea.vilniliatealt.)taien)l..l.llll 60 XXI Oin care inoveazd
(l
};III 5..l
,iem((algv.xtOoO.OOOOaiipnnzrrlmcmmmmdniinrecuani.LanracccccceececIuuruuiufrtleatdcrtci.cLccfsrmenculcaoaledrtezaonpulnloip"vacailcodcmtuonaisicelt$uiillliniislpleeu/ietni.tsiafls5in)oi,nieiml1ilnrilsair,eeinnioppsuil.a.aldtrrlnlei.dealenilecun.lcl)ea)ietlt,oali,islemr.rcfaci(paeziacebcrbiicuipifenilnaice.aslatreitcseltaetci.til"ttiresdl..la.ip)egiL.cc,trzieee.eravcintA.ocilrev{l.pltt.e-aieaoat..ardrttneadea.l.ll.....lilllllIlll 6,55 Registrr-r,l larg a} rdspunsulilor este expresia unei mari dli-
XIV JD 3,55
XIV
l9
X\T
X\IT 13 3,37 versitdli de opinii, Acerastd situa{ie 'ciovedeEte multiplicitatca
14 sensLlrilor p,e care elevii clin clascle a X{I-ra le ratribuie no-
XVII 2,99 liunii de ,)om bine fotm,at din pu'nct de veder'e intelectr-rai('.
r8 r6 2,80 ceela c,e oferd un 'oarercaxe temei prestlp'Llnerii cd gco,aLa nw Q
>.vi1 2,24 reuyit pind la irr'cheierea ei s5 ie dea 'o in;[elegere fermd 5r".
X\:III ll 2,05 precisd a rezultalrr)ui principal ai eclucaiiei intclecttlalc pli-
2,05 mi'te de ei de-a lungul celor 12 ani. Elevii nu au pricep;r:t pind
la urmd cll dephne claritate obiectivele educaliei intelectuale
in anii de Ecoal5, ce trebuiau sd devind ei Ia
I1g l,31 realizate dezvoltarea lor capdtui
ceea ce priveEte strlrctura Ei inteLec-
20 ;colii in
OII Irn :ci,u"p[?e:r]s"oi1n:a;l"ital:te 1cr-r inclependeildl I tuaid ; nu au inleles pe deplin semnificatia esentiald a rniilor
;pilit-.ra1:i)
21 (Jm cu capaci,tate c"1le,:'?a:u:lt1oai:p^r"e^c*ie_re*. .t de gesturi, acte Ei eforturi de invdlare, descoperire, intelegere,
autocontrol. ar-rtoEducare exercitare, repetare, corelare etc., pe care le-au indeplinit in
22 Om care citeqtc rrru.lt, ,,oin 5 0,93
5 0,93 miile de ore ale vietii lor cotidiene de qcolari.
Om crre cunoaste literaturi
Crnr c.ir conceplie i) 0,93
fatil rle rrrLrnci
2,1 {atifildine)

25 Orr cu origi'naJi,tatre 4,74 (Se povesteEte ci un setlariat le cdile ferate dintr-o lard o:lrecilre
era sSrbdtorit de coleg.ii sdi cu ocaziar ieqirii serle 1a penste. S-atr
so{uiii et,:.) 0,74i rostit multe toasturi in care s-au relevat merlitele sale, congtiinciozi-
tatea, priceperea, bunele reztlltate clin nurr')ero$ii sdi ani cle selvjcitt.

ltt

7l

Lisasdllrnnu;tirtrlicuicccucl--rrDiinrrrnearn.ncbserebclnodii;su?sirlifrsq-igoeprccpiu,ll1clv)cuuusrciie'dndvr,rn-etcee-indcnrittontutliafteu:.iceuripatpSadll,enc,,snuciPdncnoousatetcililirniularineuitbtip:rteii-ierdtacarmu,rv-,etrteProicroaibe,pa-reqf-i-nuuistimiiuttteiirramteguleitairsitcbtfearcncdalesuceeacudnai"ictiaa.puan.drcilurdDcttitoianeurlsh,eoll:tnpeerrbeircruoenzria??,nact,r,ir,c'dintat,tsieeedrndapsn,irAisodcismmtsa"fidcmeee:tiirsetlmnicfcpa:aEssoircueccilrqdad,ez,ibe,$zegi,tnii,Pxioniset!csedltruuad-cnfjLc-oaidbt{ruEir;nririirumalmneiia. suappaSssdrluv.eeridudnrdcl'robpepcusvapuvottcerarctraorecsodrnitgecauaee-i cb(vn2hioo,8R.ilsta,,efducfndism6fpot7to'eoum0rrr(n;nm(asca'r(eouter,lninsdssdpliilinedlut'eun,icpruasleuerntn.r,'odpCi,reEer,ntertdrplriln.a'edtln1ei'tvc!1(']eda7u(ci)rlr'.lndaeIsPrCtepoodrcaLiotnrrrtvtneiiesvesleutirdtidCl€oebanmqucprrtec.laeinsnl1ti,cioac1lecdir8pua.)[a,xUlLsmiSll,1nna-,uauiai11o',cf,!rooaainlmto'eouslullt]eeicnlnsuvurcelii-i
vpcrcdzcirnctdintdeilnt'ctar"creellasqpiepcuianlicsttudi einvecdaeri.ereracectcd{Eeai-naurled,aelizvaat-iooa, rccu??n formet din p'unct d,c vedere in'tcLec'tu,al din zilele no'astrc estc'
il('castil ci ar rdspunde probabil aga cum au se lupipuarnr,ieaeriePdtmoic-et,uoschtceep;loepsaa,ioefattsee'epMlsoegoai)tr,.it'areeuAnliqdEnuotacinl)rddeaqa,ipri,eceaorudrmcdeuaiq{slitiui,ccvpiclarl,la,ls'domtee,,bq,souucpmniuubdpnnuersifidaonraerzcmmiLns,radcialriib'ioleiniinsiiii((nae((trei((V'ddaleeoecsssl-a---

La
rdspuns Ei l: intrebare*
mentionatd : in nenumdrate feluri, dovedincl pfocartoevdiaerzuolruiei nltaarecaEpid,tulal cunoEtinle d.e ,chimi,e, cie fi'zic5, logicS, ciibcrne'ticd, lingvisticS.
cap.ltul ;colii, ca a
carielc'i aceeaEi nedumerire - meteorologie, gerontologie, istorie... u1l1 om carc ctlnoagtc'
s.rrlc.) foarte birr-e lepidopterele qi transfor,mdrile lui Lorentz, clir.c'r'-
sele filoz,ofii indienc gi arta. rn31y&, polimerii 9i mr-rzica clodc-

S-ar" putea ,argumenta insd ,r:5 diver"s,itatoa i:dspltnsurilor c'aford.c5 etc. etc.
ainjufenlesgearc,ceq(tim'ealiecvuifiinn'dprn,a'eginutel laogb'sero:clv) iraii
clate vdidcgte 'abrLncl'e,nfa opirniilor ,exprintate de niqtc ,elerri edtr- Cum de au licerrlui
ca[i in sensLrl libertdlii qi originalitdtii in gindire qi cd trn la o astfel de ceca co

l'dspllns Lrnic s,aLi putcrnic predomi,nant ar fi constituit do- ar fi trebtiit sd le dea qcoala, oind intreaga peda6logie con-
l'ad,a unei educafii coenciti\,re .Ei standardiz,anrte, ,core ar aveo
ca rcz-ulrtat rln om incapabil de gindirrc proprie, mllltiplica,t tempo'r-.and sustine cd nu ne trehui'c capete r"lmplllte, ci ca-

p'ete bi'n'e formate ? acuzatii intr-o clireclic anlt-

dc. g,coal5 in mii d,e ,exemrplarc. m-irDt5e,sdi,gaur rn, enpuutpeimuteinmtreinbdar'einptcae a constrat influenla di{eritilor

r\rgumentr-rl nu este convingetor ; ciiversitatea rdspunsuri- factori c'cl'u,ca;livi asurpra, racesdor elevi. Ntr rpr-tt,em cxclude'
lor nri 'cxpl'imi origin,alitat'e,a ,celor ,carre }c-iaLl fcrrm,ulat, ci in mod c,ategori.c, eventualitrartea c'a, in procesul educalici in-
lipsa 1or' de cl,aritate, dez,oricntarea 1,or. Ea r:.ofiect5 totodatd telectuale la car-e ,ati p'arti'cipat pirninacinpiai l;acos1a'arrciitn5e{ii,a'agc'rc:o$f tiii
lipsa clc cl'arilate sar,i insufici.enta .ori,entarc a unor ,cadre di- sI fi dobincli, c,onvingore,a cd '.'1evi
dactic:e, chema,te sA asigure formalia intelectualS a ele- cste:

vi,lor. D,aci printrc obiectirrele edlrcirii I'or intelectuale s-ar sd ,,dea(( cunoq,tint'e din toate do,meniile. Este incontesta'bi'Ii
fi i-rrn-r5lit Ei for.rnarea 1or ,oa intc-l.eattuli capabili dc gindire utilitatea b.ag,aju,lui de cunoqtinle, clar este contestabilS opinira
indcpendcnrti $i original5 $i ,,nedispu,Ei spr,e r-rniformizare(, care acorcla acestui bagaj o importanld excesivS, prioritard-
atllni'; nu nium,ai patnl elevi (0,740/0 alin total) ar fi inclus
,,oliqinalitatea(c printre trd;s6turi1,e carracterirs'ti'ce ale rnui om Rdspunsurile situate pe rangul i 9i II considerd deci ca
binc forma,t din punct de vcdere intelectu,ai. Nii ar fi fost nici trdsdturd principald, funcl'ament'a'Id a omul'ui bine form'at din
punot de v'erlerc inteiectu,al inforrna{ia sra' volumlll mare de
tun,ogtinde pe c'are le-ia ,ac'umuiat in S'co;ald. Dracd am cuprinde
araa tencLirt,td spre uni[ormitate pe rcare ,o tras,5 dc prcsupus in aalcu,l p,e toti subiec{ii c,are au atri,buit formaliei intclec-
prr.dominanla LulLli anumit rdspuns. Aceastd tendinld se mani- ltt:iulr,uaatlseepr,,uaclneae, m;doe,t,dismrpp'ce,aocrvinadalir'tdcattteoerr,i(scdt)iceSdl,eit;ebolaruagnta'uojqr'udtl]in''ecttei'ct..m_'(rareu'izni,i,vtgaerbreselall(ul(el,(ncmar'rts7l-i,
festd in oxprimarea ullt-li punct de rredere perimat in ceea ce
in sens de aglomerare
p1 i\-estc prioritatea rolului in'afloerrdnuactiavli-ci intelectuale in gcoald

cxcesi\r5 cll cLlnogtinte -

72

rdspunsurile rcu nr. I, 2, 7, 10, lb, J.6, 26, 28) *, const,at^dm gcoala i-ar fi putut cluce la concl'uzi,a cd nostul an'ilor de studii
cE nrimrrul celor care cste numai a,c'ela cle a cipSta lustrul untli ,,causeurr(.
acordd importanld cuantumului de cu-
arnsalxnd?oiolstncougipaeiti,cutpbni?arn:r!fz'':ie5szum,suatncrprtae,uirelias-epniinlrsnis'onralouenidcrllrug,,;reeintlautluoernpnn.riejazii,3cs;anidatt'eudsz(emcru5d.urr,0deib,l0,orpitu/e,um6celcruddl'niiebniollnglieaeqnev,lt,etnieoialnoegtlff,rateero,eal.r,udelrdA'ir,alnencvstacecr'altue,auasl,sbsrcltrittdd]eaauii)crar,ria{ri,ii,pildcXosucoirecIann.Id-fcc,Iaar\ltnuIo{aasrnd1r,i,teaearadmampcetrvraqbuoecrtl_el_euut
tAm1ccpcl,oi,lelra,'fc^eeiclrDine{trcoio.rriliapueamotdcouspuuirnotlip,dlndatrei'painetdf(poecrdlc(reeosolueoccedrrcnmsttaucruedsiegtn'',atteepauaia,v1n.c'zteam(rire,'dctuanclrabninutca,rmeleoel:ias'ed,dEtsosaite,,aetruciiiie]nnun,aacpea{ifzrn'eoprcrlaipctaodrhieoirdregoteimnaevsiirsaxnt,eaetiu,a,nllaislii,petac'ra,uifnuncareczilernttdoel'ndeqrers,raadceirEtno,empitl]urfua.iaaoai,adpir-aapcie,n,esccatmee"lial6peegacul"ioaletinioateranueddji,t.iumaernerod1,nrbfiofepiiee{atsimeauelee,rroce*ln,trefena_vcotdrhin,aairit.otrnnvlozinoviierucaatacr-ioautnd-iih-l,-vl:evdlsi,deufutn,a{sdinlidouanuuel_iaui--.-i E ad'evdrat cA ec}r.rca{i'a intelectarali. este supoltul teot'eli'cl
al ed,uca{iei mor.a}e gi cd trn om cu o bund formalie intelec-
tu,a15 ,este sau trebttie sd fie gi un om cu comportare mor-a15,
idcnuarrtdrndspusudntucslrnui clmanloirar..,a6ilneqte-i-1e1cstgeurlialeclviui,ra(n2r,e0d5're0oc/oll-a)urildnp6rr5idmsdpoeurndesialuel'lvinin(r1.a2,1c1e870a'-zs,xt)i
privin{5. De ,aceea, ,&sc-Irl€r-I€o ::Ssrpunsuri nu do'vedcsc n,ici ele
suficien,td cl,ari'tate in in{elegerea edrlca{iei inteloc'tuale.
prirnele r,angtli (I-\D se situeazd
In 'rtli,um-ptnt,zce,eaien,E rdspunsr-tli
trdsdh-rri.le ,esenli'ale ale 'untti om
care cll o brlni
forma{ie in;t,e},ectrt,ald, rispunsuri}e c,are enrun!5 tocmai tr. s5-
turile sau ccrinlele imp'ortante ale rttrei asemenca form'a{ii se
situeazd pe r'a,nrguri inferioare,
Numai I1,230/o ,clin su'iriec{i recunosc cd activitatea ornr-rLlri
care .a primlt o bund crlu,ca{ie intelectr-rald se concre'tizr:azd
intr-o broga'td oontrliru{ic adusd societd{ii (vezi tabelul nt'. 7.
rdspunsul nr. B); numai 10'110/0 ii atribuie accstuia calitdlilc:
Rarrgur,ile III, IV qi V Sint ocupate de rdspunsuri car:e pun unui bun profesionist, ale un;ui speciralist exc.elent (ibid., r'ils-
punsul nr. 9) ; nurnai 6,55070 vdd in el un spiri't des'chis sple
accentuL pe uneI,e kisr"r;iri n'eesen{iale pentru un om ,cu o bund ansuouul itnnSr{{e.i}lIee0s)a.r,}cDu5os,eae,rcdl3,eu,5c5ar.0{ei7a,0voidn}riirtn-erttlnieaectteusahu,in}bdiiceocp'-lriqim(tii'ibintidldif'i,ic'nradsq(pci,oub,inaidlsS.u, lnrdnusrp'Lcsr1nt1e-)
o clatd ci.r E'coala' ci nu'rnai o etapd
itfn'iontrerln2e2ac,6ltiu;e5a0il7nd,tedrla'iexn,ectrt;ueb,uasrn5uc.ibrErieezcdulilr,terdapt,eat r,icnfdapv,utiaun{,al'mcrEprr'rcnauacjioi,coidr.,i;ibtraaurtgnea,dacfuaorcrmemssatuofsrie_a un p-droncnen'strcl ,are sc inchei'c
cpitnede{eu1coi,naeesrgceo'upmerr',"ic,inoaoainanaeadeaovapisapttd{ra5.imn(Dii,edtcsiioigmoub,rua,,nionrdainlrienutadeltrtnu,ecinainnfiicd,ueioiiprnenorlrtaneaiitl,,ecepic,uatsufceiacnmledpndtei,afesictcideaietfi,eeu,,anai pe itt:telectuale permantente, neccsar6
autoectuca{.iei
rel,ui fare t!'irieql.,c qi munceqte in condi{iile qi sub cxigen[cle

p,,iuntceuirmcd-p1u,unme'es(ctr,sbasueumnnriunl,ainpttr,peeibn5t,rriui rcaaeitiiivaitrrboaate,aacperloarcritnicfli,r.;rednafer socictd{ii c onteln,Porall c.
Fe rangul ,aJ. X-L'-:a s'e sitr-r'eaz5 rdspuns'ul elevilor care con-
sideri c5 trn ,om i:iq-re forrnat d'in punct d'e vedere intclecttpl
solnsedepddrtriruurumnnrcnrcidaaiairtdto'ii1ivdnsroeietrinqs--'crtceucotilaidEv8dl5ci5neaoeldlamsq,reotceeiroasnarrssr-eu,darldl,,burdt.isdeeee,cabxffeuiiitrarl(-aerracedgdvpicrieno,od,cldaaL,ouepaf,csnaeracevrtt1aiun-6i:ngc0gted/ecs,r*lco)eeeaccart,rita,ire.cun-NaIeal0uucroo,roe,EensEsst6ttiidmeuddarlitteooicnrura5d"vnperdcsoau_acr-i dezvotrrbate (dc ex' capaci-
are dideritc aap'acitiili in'tel'e'c;tnlale pro'centul la acest rispitlns
tatea cle anaLiz5, ci,e sintezii 'eic')'
rfpdiaiuurnrzng<uucl tttricecIle.dleuN8vc,ue5arc5lnileea,iorier3ini,i3tmne7ttl1see0icletcmulcianltcltuereadEeleccloeitlvaicrieecclha-acraslctoirtoedmnrsiaupz{leui anbazsiundr-earpldufmrioinsirsmitmccaa5atpptadrcpoiinc--
citabea sau abilitatoa de ,,,a parti,ci,pa cu s.uooes la discufiic6, tatri ;tt"l*tual,e d'ezvol'tat'e. Dacd in qco'al5 pr'eocupar'era pe{-r-
face fa.!5 l,a intrEbdri pe o"iou temd(c. Ne indoim cE tru accste capacitd{i ar fi constat intr-,o ,activi'late congtientS
,,d'e a

71 75

izcg;eu.lisr"nctJroa;EnrteSntiatn.e]ucu-Su-cdcriuunenl om.eae'octaiendlistzuriatra,rr,rr"ejcraoatrunl"a-t;ec";es#;st;taau;;ib*itirol#*db-iij-ne."ro:.n;"teiH.v^r.,fdlef,s,diipil,fou"#anltts]?iv:u.,rniJia,alrff;ef;il tehni,cd d'e stu'diu, cd nu Sro prr€ocupat i'n m'od expres de
aceasta ? Sau cd Ecoala i-'a ,ed'uca;t, in m,od suslinut in aceastd
direclie, fcr,mindru-Ie o tehnicd, Ce insd ei nr.t
delinerea cbneia

sint conEtienli ?

"l?;EiJsteT:dJeXr"rt€"rJrla,Tr,o&ott.tliainptfuel!c,cctdurrar,l*.a-i1pi.u!r[i'np,c,.l,eB0l0 dintre subiecti Pr-r'tem ,conchide cd rdspunsurile oblinu,te dovedes,c cd unii
o co n cep [i
c stii n - elevi ancheta{i ,au ajuns l,a sf,irEitu'l qcolii flrd o inlelegerc
squigfiic:iennirgttcdeoacrlanerdnir?bicnee€?fo'crem,aarlifiditnrerbpuunitc,st d,def,ivde,decvreeniitneteileinc--
#,iilixt* I r+'a?ill " nl#"il??i, ;t*ii; i.{H:; tual. De ,asem,enela, s'e po,ate ,presupune cd procesttl de edu-
Jil :,i#l ":.:,:mtj'ill*",;:i*l;;ipt-clpoiovre:rer;cp1qlie{lini"iuoitprmse0gmr,laeee.trl"iaecai;nJtt;cupifi"eei;afuli-el;cfigdn;ienim,"t-i",nj;adeeii:?,elive":csi,ic',,cp?u"rtl.lur"re1pes,a.:o,utl',d.elpiu"xp$"",ir,cr"s"l"tt"oeir'.Jrf."n,.,1i:t,,;i,,l.'i1:.i,iH,i_j"t,ii"a1ll.;''s,,r_.o_Oia,crlr.,i.n"ltrerl:cbr;lmrorae;rlpdrltacaiti,inn',tstrnucefroii,bcciieeocnn__t calie intelerctualS in ca,re ,au fost imp,Ii,crali aceqti elevi ntt a
manif est,at deplind claritate in ceea ce p,rive,qte 'obiectivele
salc gi dcsfSgurrar'ea sa, dupd currr] zr prezentat car.cn!,e qi in
C,eca oe pr,iveEte orien,tarea teorerticd Ei ,activitatca practicd

a factoril,or ch,emali sd organizeze qi sd cond,ucd procesul edti-

13[i1: 1-E5,psctirr.

Pentrr-r a ilustra cele ,ardtate pind ,ai,ci, prezentdm in c'on-
tinuare citeva ci'tiate select,ate din rdspuns'urile d,atc de clevii
:crcialrfM?eearJaijoflprrairitaitrrotrnedirast dorsr.dutbsrr'n;iniun"dn"cs#,'re-"cauti.Lii,lrtoc;ita;re"lise;"i"tari."i'aiG;i#tic.i"i".io"ipttiieuic.u^jasrr.atraoinvirrgi-ecrrriq.rsipo.ia,i.a.nu,larXrrue:_ucXul;rrintnXaoaoissmae- din clasa a XII-a la intrebarea nr. 1 a chestionarului A2.
Ace,ste rdspr-rns,uri sinit inter.esrante fi'e prin ,serioz,itartea gi pro-
,au d,at doriadd unii dintre tinerii parti.ci-
fun-zimea 'de care prin... savoarea
pranli 1a anchetS, fie naivitS,{ii altor,a.

rt""$ll€nindmnc-arirpsoprn1orruo'euir--i.ecarobaor-rltnoPrnn5srcrli1obn5n,?,r3eo1ael,.(.',btde4a1aoeoli.i)eiiulc'rtr2.,ncninrnuo'etaftSld.stciaecornent'racriduosvne(upcna(,fbnl,tiplaonrlnibri(uiclrrt(dr(ur,dr,srdevd.ennnm'cr.icssensoldttr2pnrtzlquza.silo$-au5tnpurfioedtrc,2nor,f;lr'-orro'h1scrttndl!l,r-rl-mt)Desenh1fasedraru.)1mnli-p,gmasdc.i.'rcn-ia',[idalal5pT-ir"ulre1ofrtucdsad."itrlunen,eai-ci,*,"ri1lmtc;drntai;ai;teLi(L^u'i:fra.t"ltn.,nt.cvlr:crqci",","-a+i..ril-"E'pileAOi:af;t.r'1r.iiEco"c",l"";g.:"f,"t.u^"fi;Aa"rrc""r,iff'"'or".,i'*lo..iiJa,i'*1,itiaLnilJl""ri'o]iiflr"irru'aj,'r,'":-."aDsi,""i'l"qir,.lr"iuii.res"l,nr.:t,.tiregrn"..p,".runr3ttrr"st,e,o*roitrprlrnl,ai"ezaie,nruiotmaocci.,_cekntoe"unalacaicaiaipcgt,r,anoutgp.re,crlccft.[ai,Ii(lliii,imatteaoiv^apir5vije-tn]g-runlr3ape,z,,aoaqinr"c:4ictlrli.sl,iiimirti"acmnc,c"e,'d,ss,l.ccr.uiI,opisrepeeoagdui"eortodmuioci#il.reslren,esit,repleu,nam;c,nspariec,"orfcrturaunaeuiivf.rderrnad__til_,,ai,e,ee*teI Dupd cr-lm 'am m,ai rardtat, 'cei rnai rnu-lli subiecli considerd
insru,girea cuno,gtintelor singurul sau pri'ncipaiul indi,ciu .al
unci educ,a{ii intelectu,ale efi,ciente, ooncretiza,te intr-un,,om

bine format din prunct de ved,ere intelectr"lal((. Astfe1 :

'din-* ,,Un odmominetneiule,cltauaui nponatievefli danecusemtlaual cidaleraenEoidbi-iiaceacintt"eslu(erqdiltsaprc.ucnnaorrq,.eti2nd;lield3ln)irr;
oricc
,,Sd nr-r cunoaEtem materrie
riXilmen, ci .sd gtim din, toate cite cetsa" (rdsp. nr. 487 - subl. ns.).

Ait sr-rbiect folosegte termeni p,e carc. i-a lnleles greqit :

pcd-rs.t,"om(rduslpt.renlr:'u. 5ie23s-d aibd cunoEtinle cit mai variate... sd fie encit:kt-
subl. ns.).

Prin ce se ::emarcd un asemenea ,,enciclopedist( ? EI este :

- ,,acel om care citeqtc. rnuit" (rdsp. bnelre.v1iz4iu1n) c- sau care
- ,,se informeazd din presd, ra'dio,
cu toate noutiitilc
'Cin lume..." (rirs;;. nr-. 134)

t7

LI,n cler. s,c1i,l-. : rso-licli,i,Pbaezndtruceacodnesvtedniinusntuodmii. bine format intelcctnai ili trebr-rie o

De aici pornind, individul igi ldrgeqte
sfera intelectului printr-o activitate penmanentd de cunoaEtere. Omul
,T-,"o,'i,,Oi;'mt'i;:in;:t;e,lel:c:t!uiia,l.t"-b-iin''cJ-i'f-o'*rim-na*ttre"sltcoarc'rerlltarrrc;rarqc"s,,i_".aitiin"si,ui,E'.it te,_ dc culturir estc omul care reugeqte sd-gi formczc un punct al sdu dt:
vcdcre (binein{elcs, un punct de vedere gtiintifjc consolidat). Pentru
i,'- a tc putea considera om cu o cultrtrd bine forrnatd, trebuie sd-!i tra-

Altc 155p'nsLr'i..se refe.d la sei:i anumitc jaloane, sd-!i pianifici aceastd muncd de cunoaEtere...
descrrrca in discLrtii ae o.ice fei: {Jn orn bine format cste... lrreocupat de viald, de inlelesul ei..., estc
.",'c-at'pacitatc,a,! or.ntriui cre a se la :rcceaqi altitudine cu viala" (rdsp. nr. 335).

pvpsr.tqdrlcdeaaEs*d-.stilpc_-icerrt,eaiuc,.cc",Ici:..'.,unlltsO0rdictrcirurie'iidriti<sur-pie]rri:denacdrIcitrec'uui-iifirrottcrre.srur-cptniri.cuaitinpuetuianvie,rrurtricr'lisfnlloaiasmsprs1cicsarneuorauucotnctmcntbtm:oecuzopicrle.trSuif,gicrsn.eeltatetuiiuitfu.rrcrri;iuetairleco-d..iid-\l1cge;JaXiJr-isi'r.i.rls'.ec"r,.,.a"r"urrt",*.}orllfj".c'ciiji-^mlre':rb;rlvlfi;i"ui",+u.a;".J",]j"icis'u,"t,ri.:t,roilcr..rcs..(b.i.rco.:nimri1nr(ritrrfrtc...riiiasr.mccslllftf?pouic_'.Joarr.sncmrjiiiur_ricl.rt.rrif.octtiir2reicstc-4tdirulilJritsob)rl:gdlrrt;dst.micrpi.ustn)iuaiancsm1r.ndi)xrcl...l.r;,ci.rt1arlrs;;aurdcu.ririacc,r-._r. in fin,c, reddrm ouvintele ,u,nui ,elev ,care sdrile,azd un t,ablou
deslul cie ,amplu al rezultatului ,unei edu,catii intelec,tuale
lcotpSiiltmuiitaniD.titunea'baEtdc.it'in'rcoccccseroupliacn'ttft5taopriut.tdrdrreemaesfcpiosra-uuicpnntcrrstapedcortraliaireena..ricii{n:iipi'iuuanoumalttcnl.eclir.et.,elrctlct.Oro,r-l;p,r."ba;r""io.lae;liu.l;c;l-ppj*;;"i€.;rrrie;ci.mr,onpmgjrinet,eeeptnnccr:ccliitscnret.erat,.-lrmdmrcaoqipult,.icrd[.<!coim,sl,feiuiesrtulcs,eepacrmrepirrtta,cri,anicvaatuii_a_c*i
op,tiirr,e :

'doa-1u>)d) i-pn.t,OorJesoibir,bmuicnliatduc{tifetpoeroapmsrodaibJleiuielniatdidndtstiee;ldlei.ecectiuatacaroglidnrdefploairrnremes;uampfuiiinlneiemb: uumneudnindtor-muennmiu asraeiunuin-
m,tedrrii-sigpjuereb, anzua upneubi aszpairuitnpoArtriudnezidptor.rec-onsceepleuctleiespaeu baza unor cri'
,ordin *intelectual" ! prejudecdli de

c) ctrltura generald cit mai vastd posibil ;

d) independenld spiritualS" (rdsp. nr.27).

il;;i; *.Ji1,,i;',,'tr;'i?;:,:-E"tc*(rt;:.;.p:od,.-T**,er,;o",,i..lm.'il,g.;,";,m1,;i.,a..n.1...#ai.d1raie1ud#Tiecqecrittlcpe,irpc':au0i]neidrrimo*btteeeiumsisriaicteielnuui"cmlltrctesaedJitide'ree'let"Ecrjasrllttcicc.ucineptu3te{,emoe,rsd.iapdlaai(ee,rrri,t;llegcaaea,'aelrf,e;eo.cspea""cu*.;.gsmip,-ii;.oian*rct"ru"torrl.;c.lj_.-u"tirl-djrsii-c3mr'rtircs,"9gcp€ilcr'oaa_m; rtrctdaraictnnqiz!cldidas,.tocerq.a.tfgio(crirln.dorscissmdlpiit..oacr.rrnc,empraur.ornc4tu'lgurno4.cuim)d',i: ,(d8"8eL,9au5e0ind/0ter)e.reb.Aainrueteafolensctrh.an2nl u-?l'a-tVed3sc8-oandus,eidpredrrisampfiuintbsi4n,u7eri5f;odr2me1ndtrdedsinpsuup,nbusienuccrtiti

nu au rd'spuns (nespecliv 7,17070 Ei 3,940^). Rdspunsurile se
.grlrpoazd in tr'ei aategorii :
bine forrna{i din pnrnct de ve-
de'ar)eofbinmte,laetciutueal(.s) e: ,considerd din subi,eci[i, cu men]i,onarea a
72,M0/0

15 criterii situate fln 10 r.anguri (v'ezi tabelul m. B) ;

b) parlioJ afirmatiue (se consideri formafi din punct de ve-

clene intetrectval numai intr-o oarecare misurd) : I9,470/s, cu
men{ionarea ,a 18 rcrirlerii situate i,n 10 rranguri (v,ezi tabeh.rl

nr-. 9);

in,t'oc\lencetngraatl)iu:e (.nu se oonsiderd forma{i din punct de vedere

56,920/s, cu i'ndicarea a 25 d'e criterii (motive)

t.,;,;fl},o""".tr*';i:', :3tf:i-caruen bouncaslipfieccairaelist.te; bs-duiaci.b-sdeio.rcmulitrucradscgdenecrroar-ridd situarte in 15 rrangr:ri (vezi tabelul n:r. 10) :

;G'dsp. nr'. 423) T,abeletre B, 9, 1,0 pnezinbd rdspunsurile ,prirnite l,a intrebarea
'nr. 2, cu argumentel.e aduse in sprijinul lor.

78

7S

Tabelul nr. 8 Oantinuore tabeluL g

Nr. I 5
"'lRirngul
IX l4 t,92
I Cunoqtin{ele insuqite IX t5 7,92
.A fA'cut liceu1 (care dd o IX l6 Citeste ziai'e, ::eviste l,g2
II lectual5")
III 17 SislemalizeazA 0,1)6
0,96
TV X 1B Nu are destulS inteligenf5
Tabelul nr. 1A
V Participarea
V I
VI succes) 'viald
VII
ra-rSl eI o"dr)escurcd in tia"e iata inrpr eiu
VIiI
5 Rezultatcle obtinute (in domeniile prcfc-
IXx rate) I 1 .1 ,
(j Fdrd motivare I 13,43
X 7 Situalia (bund) la invdlitur5
X 8 Lectura bogatd (pe care a ficut-o) 7 I0,r4 Insuficienla cunoqtinlelor (goluri in cu-
(i 3,95
Xx 9 Necesitatea (dorjnfa) de jnfoiman.e ncstin!e, in pr.eg6tii'e) 100 ri2,89
7,1$ Mai'are inca irult'de invitat'(e
tinui .1 47 tiniir : cuno5linle putine) \7 ,7 L)
$tie si se poar,te in societate 1,49 54
10 Cl,imetul din scoa.ld II Fdrd motiv.are t7,7t;
III Nu are inci studii universitare 54
ll 10 l3,rs
IV
12 Capaci,tatea de selectare a info,rm,atiei 1 ,4:) V tiaNSztuuAdaniilusemtuladiciiaeitnasleeuxnsioeisnlet(adinofsmouesfintciiise)unpteer.ficial) 26 8,55
13 Studiile prop,ri,i despre arte I,49 VI 20 0,57
. 1,49 VI
)+ Are vo,in{d VII 4,{;0
1,.19 VIiI 6 4,60
15 Poate reline usor ]X 7 Lilpsa de interes pentru unele materii 3,6 i
iX (invSfa numai ce-i
plS,cea) 1,64
TabeIaI nr. I XI Nn cr,rnoaqte sr,rficient arta, literatura 1,64;
XI B Nu e Ia nirrelul Ia care ar trebui si fie 1,3 11
XII igi insupes,te greu 1,il I
XII I cunostintele (nu me- 0,98
X]II 0,ti5l
l0
X I\Z 0,65
ll moreazd, nu re{ine) (N. 0,6s
XIV Necesitatea studiului 0,32
XIV continur-r B. 0,32
XV educafie permarentd) 0,rl J
t2 Nu are limp (,.pentru cd are cle invir-
I I -1\tr lat!...")
II 2 lri
XV Conclilii nefavorabile iocale (s;rt, oras
III .l t9 I8,26 ctc.)
IV i6 t 5, ji8 Nu poate partioipa la unele discr_rtii
5 Nu ptie ljmbi strdine
ivV (j r0 9,ti 1 Lipsa ds \oirtA in invitare
7 t0 9,6 i Necosit.etce sireclal.izir.ii
V 8 7 ii,73 i

V I 7 Flezultatele (slabe) Ia invdl,iturii I
Comp<-rrtare rea
VI i0 7 6,73 'ctefectuos olgani ij
VI 5 4,80 $coala e vinovatd
VII ll 5 '1,80 aaiiL) ie
4 :i,84
VIII t2 Nu face fata unor situatii 'li
IX 2,88 Lipsa unui ideal (necesi'tatea lui)
IJ Lipsa
I,92 (necesilatea) unui cSlSuzitor
Lipsa un.ei conceplii despre lurre
Froiesori sl,abi

80 (j. Educatia intelectuate * l2

81

'rinIJaeosieiqfiucrie, nrd{;spd'ue,nssr,-rr-rrbileiectrtiavitaact,ee,,aisntd inir,ebare sint afectate de '1_bnin,r'arR.zr,ri1eSadass:tzrdppp*,uaudlnrenetssiuc,arauiipplsreai,aleer'maeafaedcirneim1nesaaatotdrpiavries,nescgr,ua-ciuls'ibairpiiereslee.cacluleois,ccufnauapeppesddterouimovrlaeandnzriefeigiciuaardertfieifvlirerct,l-a,aI,dbIeIiiniLsncettgriuelnir-scriIrdi,,Vtarepe*'!,re.sgicea-i
,cnre rnodestia reald sall
riu in{.etc,as5, precum gi iipsa de rnodestie iEi vor fi avlnd doza
.Lor rn,ai irtalre s,a'ri rn'ai rricd de con'tributie. La aceasta se mai
,sacr-1i,b":irerg:d{igcil.pe oasisibeil,iatfurtloil,eaprrnea,ciiar,edinusecarraeliec'uanz,oinrasdLsasu,e,aplotoart'ea dintre
presu- n-rordi,ale ale bunej edr-rcalii intelectilaic.

pr-lnc ii aigrtc'ooraalpar,oecdie'lro'eaatoc,raiip,'dacinitScalildonruEl ierie,anuliz,daurilporre1g,Sort,itapsetaediie;uv-i itnintieunl,Ses,c,ctcnhi,'iaemlreabu,ptonreiumdmnirtaceiari5eneiEnletcevoli€aclcStor.nnr,seaiclcdel,sepirtelatrc.m.eaaarncczeleunlt.idtnafto(rrarrenl zaeird.teuacbcaeoltinue-li

pentr,l
lr-li de clczvoll,ar,e intel,ec,tualS pe oar,e l-au atins, cu limitele gi
pers'pectivele sale. Indif'erent de subiectivitatea sau de cap,a-
,citat,e,a red,ursd de ,au'toap,reciere care ar fi intervenit in rds- tnsairn'r.egB|u,,arrliesnplf'oelrrvmmds,auin{lieaciJ,cilc'iran5a3er4txivpsrs-cia,stuieraetafepberiutr'anlanegi rcs-araIpieVacIfI,ioIta)rtmqeaiatnciiuleimntsaeeilleeuccn--
punsuri, nu se poaite nerglija predorminan(a rdspunsurilor ne- truale .(vczi tabeiul nr. B, rdspunsrd .afirm,ativ nr. 12).

.,gd,iantivserr;b,i1e'ac,{ci a(appdntuolaape75270a16n1i ,de q,c,o,ald, rnai mult de jumitate stef-erIml'.rdte.ssdpiiuannrtd.snuLeraimrecoap;rtaievra,{atieaulr-aecfiurpmrsontutifnuieiics-or,.nribsdiieidncefri,aopatee{'enctaan,proraoxsaiomtelu,naluite,iav
Jorma[i clin
rru se considerd bine

pwnct de uedere intelectual. r.rn

Abiia cu pu:lin peste ,o zecime (I2,5401il au impresia ,cd ies i,n*
,un
,,,Cooaic'nlo'et$zcgeotiiainlidfqdiccuilnatoredmbauepnirtda-ozppl nri'eaeuig:pdL,rtoeirrgeapdirnteitrceiiieeirn,ecta'etulrenaciuStua;vlde,dd.,'aersccrittoetdrieilaeunpae
rd"Sinspumnsod_ecsatteiegosr,ia,cu afirmativ sau negativ, in f,aqa cdruia ,ezita,v.
clin n,eincrcder,e in forlele proprti, din in_
satisfac{ie fa{a de pr.opria Lor evolu'f,ie intc.lcctu,a]A sau clin isr*
De altminteri, intrebare:d rrr. 2 ,es'te pusd gi pentr'u a ne 15- sr-rfic{,entd ,cunoaqtere de sine. Aceste mo,tirrc sari altele ne-
m,uri in mod suplimentar asupr,a infelesmtrui pe care suibiec{ii n-t,en{ionaite aici ne c,ondn.c citre pr,esuptlnerca cd insdqi eclu-
I-'au d,at nolitrnii vizate d,e intne'b,are,a nd'. 1, pri'n raprortarea ca{i,a inte'lectuald primitd de acegti eievi mai rezervali in

.J,a persorana propri,e. carlfil,moralPnnirats,gcfutiatltreeotidlreaeep1aic',peperIc_loiominaeropirtpiaeeirfliieviarlmooclr,,,euaalmueotjt,vaorr-eagrf,ploi:rdreie{m,cecraiuecirnlrhu{itiiin.e.eole,$eqiepicti,vtneiuni!aecal.aeadraco,a'ceepus,a,tmtadem}ndir1mrrisanc,pteeptuniltnntsacsaitltiu,u*teroprinir,ierisrn-_ael

Criterijte indicate de su'hriecli in sprijinul" ndspunsuril,or 1or

,afii-mative, parfial afirrnative sau n,egative dezvdl'uie aprorape
aceeaqi imprecizi'e, aceeiagi inclina{ie spre acoentuarea unor

:note nees,enflale, constatatd in rdspunsr-rrile lor la intrrebarea
nr. 1. acin:a'umdoisr.,ccdora-nrt'csfi,iflLspnar-luiicre,ienpaercreleiavleasrtasivucessi liaptubraaefgipi,irtiicirnei,cpihneetreicelerdcir,-tear-,rs,a,tsluesdesiail,doLerrsncLetirccreceaasi(ei-t

Aproape jurndtrate (43,280/0) din s,urbieclii care se 'd'ecL'ard bine tatera s't.r:rdiilor irniversitare pentru realiza.rea sarr clesdvirgirea

form,ali din punct d,e veder,e inrtel,mturatr l,a aapdtttl Ecolii se
,considerd astf,el in temeiul amo$tintelor insuqitte, evid,enfiind
2r ccluioa(ici intele::tural,c imperfecte clin qcoali.
''mo ids,iautAnema adiemauuLrtncpolne,cmepintia(ilienvceuchcuitndodry'utipnde.oaUnneiigceoLa,elavi ovea ttdniatr"unc''creenae.Cai,ario1aants0gnsnct;):teag.auinmidmislieneierenlynroo,eatcrur,'(rranaa.-esr,,zaudrsr-ipmirleaai-dzardaret*,eaulfro_ulaalargszl,du;ardpfdLeor.brrsdt.iapseroIgaupclacrruniz:iajnlmgLsotsuurerrrlr,gllciudtoo,I.daei,rrl,criciecciepruucarrgprnoru:ar.c,,ino,nte2rioEduzc,qiisteentibpnincn-u.t{i{ecenf.a.Osc(p,sr,anIrreEnoteecsixzgrg,--uiiaf'omefS,tirtcfaiiae,vaib,rtecdie;nv,cal{iu.Iranaaeol
se oon-

:siderd bine forrnati din punol d,e ve'der'e intelectual numai

pr'iin simpl'r-rl frapt a,l abso,lvirii li'ceului.
Ci{iva su,bi'ecfi iqi rnotiveaz5 pdnerea d,espre b,una lor pre-
:gdtire intelectr.rralS prin faptul ,ci ,,qtiu sd se poarte ln s,ocie-
late't (vezi tabel,ul nr. B, rdspuns'ul nr. 10), cA au voin{d sta'u
:'rnernor{e (ikrid., rispun:s,uri1'e nr. 1'4 gi 15).

:82 83

l)e notat cd itO de subiecli s-au declarat cia n'efiirnd bin'e falldleeiaiumfci--ctvfuo.inorialreet,,imlru,,,eLla-qanbaicciraq.oeet,citpnuapse,elued,a'nrrtai'femoe.riaiadcaSnlessiipsrdntptpruatpdueutonrenrniv"vcdeaqeea(ccrq,ncoeduitdianaestnlpstSomeit.pnarlnrdea,eirecndidg.titeaudsc2roretcar0ina-r4ulbreirl){etodaui;sicrreisAicm,eutsogrieiinmetceatnatpsdeurdliarneeiacnneltld-luaeep,grueuno,in,snecnptceaeeatzda(djiadusip,egietcadocra!gvhe)fjeiionucacd"alnard,ersrrittene"e-d,sr(imsdrdndpdtsuenesaprlud-t,r.
fionrcmi asfitu'd,di'nii pu,nct de vedere intetrec'tual din cauzd cd nr-r au
26 de su'bi'ecli au declarat nr. ll29).
Lniversit,ar,e, iar ci
l-ic,ea e(t sint insuficiente: ambele rdrspunsuri intrrt-
,,studiile nurndr destu'I de m'are de el,evi, 'cLe€13 rce dovedeEte

.r*sc u.,
ccudilLprrribntgreeneeriaelSstenud,epsotnartleds'einrgdusrpdinadsitidgu'orpainoi'a,bcr.dtnlg'cfo-or,mala'adli'ee

intelect'r.ral5.
Rdspunsuri'le oiblinute la introbareo rILl'. 2 confirmi consta-
fdaute prin analizare,a rdspun,s,rtril,or ctre Ia prim,a intre- s4u2Lp3eadrinieotarredrd;bsap&uren?sa-Lrunnorirr.c'(73o9le,-2g10i C1s1ua1.muAauuddufeomxspnt leiacanaulr{otiraatostetrrmd7a5-{idaesi-nraeteuslpeoucbntfui.nsarlil-rdrit
tdrril,e sttLriectilor n-Lau qtiut si aplrecieze {14,04a/il. Nu au rdspuns 36 dc su,biecli (6,7n070;. Tabelr-rl 11
Mrajoriitia,tea in ce prezinti diferit,ele rdsp,unsnri datc ia intrebalea nr. 3.
.b,ar'e
cnaoumnssrc-tdoaru,l,,pspirrri?o-ldtrtudltssuspilro-fcrinonsltaui rPli(''Iee3'1enieslgf:lnuaqgtiiiqvaiefi''euqiniin,aclseeellemec'etpunraael'ra,leiap1irnoadf,iEurrcsno',aaD1ti5vaecq.ii
,am consttat,a cd mai mul't de trei sferturi (76,390/0) dintre
aceEti eievi aflali in pragul rabsolvirii. a 12 cl'ase nu cred ch
,au d,orbirndiit ,o ed,u,cralie intelectu'ald c,ompletd srau br-rnd qi ll'abelul nr. 7L
ci

cei 12 ani ,cl'e situdi'u 'pot asigura ,&ce,aStb eclucra(ie' 1{uspu,tsrri lll',',,",l',-',,l1%
Pentr'u unii subiec{i (r5spunsurjle nr. 148, 155 E.'a.), buna
formalie intele,stual5 constitui'e o p'erf'ecliune spre c'are ras'pire
in permanenld qi n-o putem niciodatd realiza complet. Aceastd
opinie se lntemreiazd pe identific'area form,aliei intelectuale cu I I SCtiutedsiaczmd (urnlut,n(lceecqt,tuer)dmsauipmiimuletnctaartioi tbi o- f.J'i 25,0I
2
,asumular,era ,corntinud de cunoqti,nle. trlevii anche't'ali nu au tt

,co,nstatat cqdc,oparloScaesmavl uetduc,ac,areliezi'uinltatetieaccthuizai{leionlaare'cla'aruenaou'r fost gata) 82 r5,35
mo-
:s'upur$i in Acumuleaz5 cunoqtin{e (multe, I'asie,
profunde) 69 l9 0,)
TV 4 lnzestrare (natural6) superioari (inte-
d,ele, sisteme, a un'or strategii Ei tacti,ci de invdlare, a unor ligentd) I63 ,79
o.ccpa;re-prrnnaoolqcieitisni,ntueftrlieeele'dacuctcuurraailllrie,le,,ai abini;luteenlepoc,trerr.,rt,,soac1thee'spl,daetrenc(ut(lrpsleeul,fcivairoeecl'iasi.zdioEsnes'atet,,pinpr,,inomdsdiob(dicl
V 5 Dorinfa de a cunoaEte, curiozitate, lnte-
res, spirit de cercelare, pasiunc
VI 6 Continuitate (ritmicitate) in stucliu 5r-i 10,48

evident qi sist'ernrati,c as,em'enea achizilii rsall, oe1 pu;!in' sd nr-t VII 7 Mediu fa,milial favor:abi,l 50 9,3 6

fi ,urmS,rirt ra-i faoe ,co,nqtiernli de fap'tul cd ei au devenit, in VIII 8 Voin!5. (perseverenfS) 47 r.t,Bc
IX I Studiul ,individual
mod tleptat pos,es,orii racestor rezultrate subtile Ei complexe a1e 10 Muncd sistematicd Ei temeinicS, con- 45 8,12
'unei erduoalii inteiectbuale ,ou adevdnat 43 8,05
'eficie,nte.
Cirtdm, in con;tinuane, ci'teva rdspr-rnsuri l,a inrtrebarea nr. 2' XI 1l 5tiIi,Vnl'ecid.oiuzilta(tneu9ni usimlina!di farniiial) 3B 7,t1
XII 12 Condilii materirale bune
,lt r 6,7 4

iln,s,trative pentru cele constatate pind aiici : XIII 5,05

|XIV
lnvald Ia toate obiectele (toate lecliilc. 2t ,,nr I
nu preferen!ial)
courin--coeg,,ot,,iPNnmleuenn(tutrneumumaaerininmcduicdceloiccinonesnuisdtlioednareutrbe,aeindsuetoenmfooeornmpmieilaerbs.t.ion.-"nea(irifndtoaosrtrpetna.,annnt,iorc.atirs1emt4br8ddu))ci,;aepr seudnntpriuonsteecdd- l4 Urmireqte spectacole, presa, radio, te).e-
Ivizi'unea (mass-media), face excursi,i
lectual format, este 'un neisprdvit" (sic !) rdsp. nr. 2BB) ; re 3,5sI
IXV

XVI
15 A-Araevmutemproorfieesobrul nbarlni (contribulia unor t7 3,t81
16 Iprilfesori)
,6 2,ee
I

;E4

l:l l+Continlla.re tabelul 1t Desigrul-, nu se poat'e contest,a eficien{ia unei mai mari ca.n-
elevi, ioine,infe1es in
I,tll iitdli de rr;urr,cd depusd de cdtle anumili
r:ondi{itile qi in }imitel,e in oar,e sint lu,ate in oo,nsider-,ar,e nol'-
XVIl 17 Seriozitate Il4 :,0:i rnele elementare ale igienei muncii gi aie regimului de viald
XVIII ,IB $coala urmatd (antelioard $i actualS)
I

(N. B. Calitatea, valoar€a ei) t2 l t:+ al ,qcolrarilor, p,arti,ftrlariitSlile 1or adfeldvilnrsatifaElai individuale. Dar
XIX l9 E{oltul de a ii 1a ,curent cu noutAlile l1 preluirca canrtit5lii muncii n,u se unei mentalitdli
XX 20 Influenfa anurnitor per-soane I r.ii8i
XX :L Folosirea iucli'cioasd a tirrrpului I i.lrdl care parc a fi incd dominiantd in via,{a qcolii noastre : mulli
sintrem inclin,a{i sA cnedem cd un elev bun ,esie un elev care
XXI 22 Pasiunea (dragostea) pentru un anumit j inva,fb mult, crare iEi constrmd'c,ea mrai rrlrare parte din zi 1a
!
iulasa de luLcru. O justa inlelegerc- ,a sensului ,educafiei inl,elec-
domeniu 8 r,491
XXII ,)a Ordi,ne in insusirea si intrebuinfarea
rnaterialu.lr-ri (conspecte etc.) (N.il. Temei) v I,jllI
XXII 24 exPtraaSrtcicoilp:rarere(ainc}alusaivctcievnita5cllui rEi)cotrare qi Lua,l'e 'pune ,acc,en,trul nu atirt pe tciantitate,a munrcii de invdlare,
XXII 25 deVpirrisntdaerf.riadgeedmd ulanc5c,arpeaisisueneforpmeenatzrub I
ci mai al,es p,e ,c,alitatea ei, pe modul in 'care ,ea ersrte desfd-
1,31 i
Surald.
I
Rdspuns'u,1 situa,t pe r,angul I vddeqte cd rnulli el,evi nu in-
cunoa$tere 7 i,Jllt {eleg pnin rmunc5 d,e invdlare o a'ctirvitdie i,n ,clare sint imp}i-
XXIII ,cate divers'e s&u anum'ite strad,ogii, tehni,ci Ei aibilitdli, diverse
26 Comportarea in socieLate 6 r,r2l sau anurmlte ienarhizdri sau dozdri ale ,eJortr.rrilor, divers€ sau
XXIV 27 Contacrtul cu opefe de arti
XXV 28 Seleclarea informaliei (posibilitatea de 5 0,r)31

1r]'\I a selecta) 2 I anurr.rite esoios-tneommaietizadrmi u-ncici edeeaincvedfaamre(p. utea denumi mai pe
miJNinn'iutnt esgsticuorfla,niactzeddesuttusnuf.'eaddlt"ieuiiriceoxbtireacq;tcceooldlaaerre 2 soumt ,,o
xxv 29 invIJS- I
30
lIa.a'cceel 0,:;7i

0'lilTi'

Aceastd oonstata,re este confirm,at'5 de prrorc,enrtele reduse
il iinntetererseeaszedazh a{e ,etrevjlor oar isi expllod forrnali,a inteL,ectuald superioard a
xxv 2 0,:i7
3l Plreeooccuuppaarereaap,peennt;trruu anummiittee problemelI ,') un'olla dintre ei prin continuitate{a s,alr nitmicitatea lor in stu-
XXVI 32 AArmnbbitiafia 0.:\7 'lpdo-irrniun1s,(i6tsf8ato0rb1eleo1m1ls')t,riars,tIeiacanud,rjE.uinid1tie1cfmii,norr'eaed,issneppi,crr.a:drirnr(stiihfum,aildpnp.',turu.rl}du6s,icpdu(-nirbLeissd'9,up.,l,3e6nrrc0drt/js.s.vp)1i,iu0pen-rls,ieunvl7imn,m1u1ra.0n/nc02ia)-I,
33 Arottirir.'riittaart"eeaa pprraactcictdicd I
xXxXvViI 0,1B
.f ,t Excrciliile celol cilite (invbfate) I
XXVI 0,i8
Ji) Sintetizarea .l
0, lB
.l
0, i8

c'5EPpse$,steclneiirc'nubmnur'csuu'nfrecdiritto-dr ifna;apstc'uLtiirvrliietcd,Ac{liiui (nd2,e5g,-0ss9t'eu0md/0'ie)enraeeau, ,a;tribuit rolul de f,mtd ordi,ne f,n irnsuqirea materialului de invdlat qi in intr,e-
louinfa,noa nna:beri,alu.lui i,nv5!at, {olosind raraurni,te tehnici ale
'de invd{are. rnuncii inrteleotua,le (consrpocte etc.). Menfion'dm ,cd ,acest r5s-
puns (nr. 23) este dat de numai l,3ltt/s din subiec i.
rdspuns a benefi-
ciat dc pro'centul eclcelvimcarairerid,aicuadt 'o: 'be[sntdei:t'oomad,trittuudr:,iienead{einpurtee-i Rdspunsul situat pe rangul II este dat de un num5r relativ
moralc
a mttltor
{uire. a mllncii. I)acd pe,ntru un peclagog acest r5spuns este
satisficEtor din pr-inctul de vedere ai edrucaliei moraie a aces- ri'diroat dre elevi (82, adicd 1b,S50A) ,ca:ie oonsideri cA for-
tor elc'rri, la ,care qcoala qi-a dat contrilru{i'a LCea rnr&i irnpor- rna{ia iintel'ectr-rald s{upenioan"S a unor,a di,ntre ei se dLatoreqte
la.arn-ptiur,t,.edainfipnin-rsncdl,uelxdperimrr,eadteereu,na'el le'edn,cu'cm,aut1ie{iuim'nitrej.le'ctu,ale gcolale f.apbulrui ci ,acerqti,a ,,citesc rnult(r, ,,,au (fac) o l,octur5 supli-
rnentard bogat5(.
rjftu.Cyds,ao,aCtrulor5antl.ei;gcE,aDiiidifa.epinarraccdnrualfumeizacupl't5tlouurt,raritsiaeplmiinatuato,jstnnesdsssa,utseu!lo,ui ,-ivcpdodu,dt,ine,cmeecsl,,tlcalo,E,qrrcca]i,,rtnecuogarvruerabeJdu.,,aecrInari,t.,eeinnsf:n,ucoimcrmsrurneaulajoLpm{riotei,,iatjcailtnoeatetcrenaeleseag-acuau-
R5sprrnsuJ situat pe rangul I vize,azE in,tr-adevdr mllnca. chiar numai ca rnirjlocuil priim.ordial d,e asigurane a ,unei fon-
d,ar suib aspectul ei cantl tativ ; su,biec{ii c,ar,e au dat acest
rdspLins explicd formali,a intele,crLu,ald sup,erioard a unor ,colegi

prin faptr-rl cd s ,udiaz5, i,nva{5, muncesc rnai, m,ult ca alfi

eleui.

86 E7

malii intelectuale snperioare. Rispunsul fdrd rezerve a^fir- vlrEiloare lp,e oare am int.lnit-o in rdspunrslurile el,evilor la
martiv l'a o asemonea intretrare ,ar fi triibr-rlnr un,ei mentali- primele doud intrebdri, aceasta ocupd totuqi un loc important
tdti pc oare o dorirn deplqitd de qco,ala nroastrS. A c,onsidera (al IIl-lea). ,D,e ,altmintc.ri, trebr-rie s'r-r,btniat cA gi rispnnsu-
lectura ca singurul sau principaltil factor, iar acumuldrile da- lilc I qi I{ tra intr'ebaroa nr. 3 sllbinlelog icum,oEtintele, cd,ci. aEa
torate lecrlurii oa sing,urul sau pnincipalul elernent ,al forma- cnin reiese rdin co'nrf,runt'area dif'erirt.elor risprtnsuri, cei mai
slrloieleaafilic[eeican{-rtiaet,lrmece,ulbuanuabciloearsdi5innrislleeclaabpmoeofnrresadroteonarapilgseeanneuorttrrcpau.e-ndtueemrzpeevenroo,irtcaaaasrcreeteiav,gaiticlndtoettaeil'leclaedciole;b;lirgrotaemfErl:iitriida,-, tnurlli elevi r.dd in s,tudiu (}a rangr"rl I) qi [n ]erctr-lrd
gtrtr iI) tot nigte cdi {La mn-
de acumulare a cunogtin{elor.
Rds'pr-ins.u1 IV este d,at de 63 de elovi rcar,e igi expLicd for-
ma{ia intelectualS sr-rperio,arb a ,u,nor co,legi sau ,a 1or prin,tr-o
elevilor'. inteligen{.d sup'erioarA, i.nfele',asb 'ca o zestr.e naturral5. Dacd
Su'bjeclii c'ar"'e arll diat rdspa.insul II nu dovedesc ,cd ar inlelcgc
irrltr-run mod m'ai complex qi mai nua'nlat semnifica{ia gi rostul \'om coriela &Cest riisprltns cu Idspunsnl nr. L5, ,cta"re atriibuie
importan!5 m,emoriei, proaentr.ll celol care irEi explicd forma-
Iecturii. Ei se neferd La cantitatea lecturii, Ia uolu.mut ei gi lia intelectuald prrintr-o inzcstr'are nratur,alS sau er,editard s.e
acaprr,eeci,a,caitS'cs''ccamfiuinlt(dr, sup'eri,orard formali,a int'olectuald a ridicd Ia 74,97010 (avem in vedere cd 7 subiecli de la rds-
,caqte ,,au o ]ecturd bogald('. Ei nu elev"ilor p,r-insul 15 figr-r.reazd Ei tra rlsp,unsul 4). f'aSc'er-rc,ultdv{iirlreesdaeu
ineera.azr'hai,azanummaitt'eeri,parliecleeppeerinqtriual,ebcilit,uldrdli ,'cdi&eaac€soe? men{io- lf,srpun,strrile re.speoti've prives,c subli-
ni,at cE
de a. seleda qi capa-
lcp-ri,tanale.(ejiiebsrA.'ri,nvneated{loedcrmtiunaalet,eii1'n,ienumcteo,lmaeicp,toctlnaaelme,nit;.ejlcn,raia,cl:eei in vedere,a realizirii
ad'apta la dife- uru.r1 dirntre elevi nu
rite c'biective qi moduri a.e lec'tlrii, de a folosi a'n.rlmite teh-
nici d'e l,tlcrl-r in timpr-rl cjtitului. forrrnatiei intelectr.rale,
Este semnific,aitiv in a,cest se,ns laportul dintre procentul
m,ai rjdi,rrat (15,350/0) aI suhiec(ilor oare ou d,at rdspunsul asupra c5r.ora se poate exencita procesu,l odti,cativ.
il". 2, fa{d de pr,occ.ntul atit de scdzlt (1,3t070; al cel,or care'
admit ci ,,ordinea in insuqire'a qi in I'ntrebuinfare'a mater-ia- Rdspunsul de rangul V este dat de aproximativ o zecime din
lului(( in forrnalia i,ntelectuald (tabelul 11, r5s-
ar,e irnp,or,tan{5 totahil elevilor ,ches:Lionali. trl conline ideea cE formaliia in-
,a unor elerri se ,explicd p,rin d,orinta 1or
punsul inr. 2,3), f,afd de c,el de numai 0,3707n reprezentind pe" telc'rylu,al,d isup,eriorard
curiozitate" prin prasiunea i,nvestigdrii
,d,e cr.r,noagt,erc, prin
A,cest rdspuns ,ar,atd ,cd exi,std el,evi cane au ajuns la consta-
c,Lerrii crarc. se referd i,a c,apacit,atea unor colegi d,c i a sel,ccta tarea c5 'trn element important in dezvoltanea inrtelerctu,aLd a
inf'ormalira (ibird, 1f,6;,p11nst[ nr. 28) sau fald de pr,ocentr-rl Ei .celor inapli,c,a{i i,n pr'ocesr.tl educaliei jn,tele,ctu,al,e es.te pr:opria
lor parti;citpar,e afEctirrd.
miai mitc (0,180/0) reprezentind doan un singrur elcv, crare, subli- Nttmhru,l el,evrilor carc rLrcunosc imporr,a*nfa laturii afective
nnbiiral(.-tz3ad5)f,,n.a,Lepi'ctpuesls,uaiti'auctednaoin,r,s'painrt,aoterrcitei'zdsduif,lr,idei receenoL(dioeurrcit'ca'ei{'itseiltieei,n(c(t,oe(niliebsciortdicu.i,anlrlSads,ipnpurnocsbaura:tcr-
elevii au fost irnpli:ati nu ,a existat o concepfi'e qi .o pr,eocu- in edr-tcafia inielectt:rald spo:reqte prutin, dac+5 ,cor.eldm a,c'est
rlspr.rns (V)
cu ::dspunsul situat pe r:anguJ XXI (nr. 22) aI
'cel,or 8 ,elevi ,car.e r,vqoi rcrbues,rcdtsdpeu,n,psnalsinurn.ea31(d(r,r,apgreoost,ecau)papr,eenptreunturrni
Fror'e 'caeesd-'uacrap'tro-rritleoar in iegdtturd cu pregdtirera elevilor pentru anuirnit. d,orneniu((
c,oea denr-rmi ,,qtiinila qi .anumite problcm,e(). Totugi, nr-tmdrul aoestora nu este s,em-
p,e rangul IItr este arta citituLui(, a f'ap-
Rdspu,nsu,l siturat o n'oud dov.ad5, nificativ ,pentru a ,conchride ,cd preocup,area peiatru l,atutra ,afec-
tulu'i ,cd i,n pr'ocesul eduoa{i,ei inteloctural,e di,n qc,oald se_ acordd l"ivA a rnnncii intelectuale ,ar fi existat in moid expres qi sus-
lin,ttt in procesul d.e ,educare intelectua,l5 a popu,le{iei ches-
iLlneor,i o irnp'opfe,n!5 crapitald bagaju],ui de cunorstinle, I,n acest
rrdsLpuns, 69 de elevi suslin cd frorma{ia intel,ectnrald,',supe=
rio,ard a unor colegi sau E ior inqile se .daitoreazd ,acumul5rii tironale.

de ,,cunorytin{e nu'm,ereas€, vas,tre, pr'ofunrcle(c. ,Chiar d,acd aicf Rdspuns,trrilc 6, B qi 10 se rcfer.d la necesitatea factor,u,Iui
,,,tezaurizarea coignitivS(( nu se mai, b;ufllrd de p'onderea co-- voli{ional [n ,activiitatea de for.m,are qi de aurto,f,ormare inrte-
lectrrald, pt.oclum Ei la necesiibatea ordinii, sirstematizirii tn

88 89

aceastii ractivitate. Este de remar,cat insl ,cd asjernenera r5spun- In schimb, sr.r,biectul ngri.p2r7o,flrcniazrircnse-"aa x€m,ol:c?t Ei la celeialte
s,uri intrunesc prclcente sclzute (intre 7,11070 Ei 9,36 o/0), ceea rntr:ebdri prin bogS{ia rlspunsurilor sale, se-
;jzrn'd l,egdtur,iic dintr'e intre'bdri1,e chestion,arlul,ui, trirnite la
ce le reduce fo,rla s,emnifiicativi. li-r-(punstu'ilc s,a1c ,anterio,are Ei decl'ari cd formalia in,telec-

Trebr,rie subliniat ap,oi cd ,numai 2,990/o din el,evii ehestio- I.ual,5 .su,perioard ,a tlnor colegi se explica prin inf,orm,are am-
nafi recunosc contribulia unor profesori la dezvoltarea unor' plA, posirbilitate de selcc{ionare ,a inf ormatiilor. ir-iteLigen{d.
colegi cu o bund fornalie intclectuald (tabelul 11, rdspunsul, ..o1"'cline in lntrebuinlarca sai,r insugirea ma'tclialuLui(c.
nr. i6) $i nLrmai 2,240,/o mentioneazd rol,ul qc'olii in acelaEi sens ls.uirLalealriiain(fitvrceedbz.aiarteuaabcenolrnu.tl4rin,-bru. iCt1lea2h)fnsop-ranrLezljaupli'iartrimic,tupittenrn4seo7aa9nueod,aesfatrricdstpoi,urnintecsloeuncr-i-
(ibici., rlspunsul nr'. 18), in timp ce B,05o7o a,tribuie stucliului (B[1.700/0). Ar-r fost anulate 23 de rdspunsuri (4,10107; nu arl
i'nciividual ro).ul predominant in buna dezvoltar,e intclectualS
a rrrror elcvi.

in llr-r pr.r1,"* acorCa r,'aloa::e a,bsoluti acesbor c,ifre n:odice cat,e; ri.spuns 32 de subiecfi (5,99%). Rdspunsurile se grupeazd in
gi mod orp,a1'e'r1, dirmjnueazd importan!,a rol,ului juc,at de qcoald, 27 clc. categorii gi se situeazd pe 21 cle ranguri de impor-
tanld : rangul I intrunc.gte 49,81i/o din anchctafi, iar
de prof,e'srori in ,educalia lntclectual5 a elevil,or' : ln cicfi- 4 a cerrlit elevilor din c1asel,e a XI{-a rangui
nitiv, aici ie vorb.a xxlrel 't-r,.gb0a,1rc8a0n. r. sd in-
re,duse nurmsi de opin,iile unor aenleuvmi i-te poate cu;
prosibilitdli dispozilii.
de apreciere, po,ate cu
cinon,Eaptireen,ct,ieroilreg,1aonri'z. aTtor,tqruiqsi,isn,teemsarJtirc.-- r-c'p,leir,a-,.olcizfi-elaulrel.erqani'eecndatuleitci,caatlice,eaairerl,eo-zruilntdateutelpold,coturp,5ael,jrl.eer,ciandloiferr:-entaldr,eadviurnt eunnsirr-:lonlilein.
neglijcnte sou r'€srentimente
prinde f,aptul
cd proc€sul
al edlr'ca{iei inteiectuiale din gc,oa}5 opr,od,r-rrce artit d'e nlo,
destd reicunoaqtere din partea benef,i,ciariior.
R5spu,nsurile la intreib,araa -rr. 3, ex.pnirnind opinii a'1e unei
Taltelul nr. 12

c,ate,gorii de indiivizi car,e irlcd nu au acum,ula't o bogratd ex-.
perienld de viald qi nu au ,ajruns, de E,c'eea, la o mar.e profr-ln-
zi,me qi inele a puterii de intele,Berre qi ,ap::ecier1e, nll pot
benefici.a de mn credit tot,a,l. TotuLqi, putem c,oncrhide cA opi-
niile cxpr:imrate evidenlirazd, prin diversit,at,e,a gi calitartea con-
olinuoeturehc-arixe1onre, rcclaarEi;liatlen, A,numi!i profesori (un anumit profesor) 266 49,8I
cazul celor doud intr,ebdri pre,cedente,
confuzie, ambiguirtate i,n in{e}egerea qi $coala 191 36,;i 2
aprecier:eia de citre unii elevi din c1asel'e a X,trI-a a s,emnifi- Familia 188 35,20
ca,!iil,or qi rezr-rltatelor ed,u,c,a!i,ei intelectura e. Acc,astd s,itua{ie
Lectur.a .z1are, 18,35

manuale...) : 0r

justif ici s'au in'cura'jeazd p,resupun,ere,a cA educalia intelec- Mass-mec{ia (presa, rad,io.'teie.riziunea,
trLrald in qico,al'd nu est.e incd p,este 1ot u,n ,proces suficicnt filmUen,eslpcecptaecrosloeadnecte(aatIrau,ribibcliloctecci)olcgi, 94 17,60

cle c1ar, suficient de bine organizat gi de bine condus. Urmdtorul prCietaelnitid, !pirpoeferssoorni,aflaem(pilaies)it(ueix,epmrcpfLt-uriln1{oer,) Dh 10,86
ambi!ie, voin{d)
l-Sspuns este o mostrd de ne'clarita'te qi d,c gfln'dire neorgani- Merdiul scci.al (anturraj. 51 s,55
zartd qi credem cd ml este o exagerarr,e sd afirrndm cd ilusireazS, d: iamilic si scoa-l.t)
rtr. caz individ,r-ra,1 d,e ineficie,n!5 a educa{iei intelectuale pr.i- societate ; afard
mite:
T\- lVlunca proorie, siudiul individuaL 48 8,98
AF B,t2
Unii ilriet,'ni. ctlieei
mu- lt ,,llu cred cd un onl poatc dcr.eni jntelcctrial prin studiu, foitr.ic XI rii'ri1itoluI 40 7,49
studiu, insuqiri dc cuituri, artd, comportamcnt. Nrr atslr, lrm XiI Lilerafula (per:sonaje) 4,ii0
tlnii (tnai ales intr-o soc.iet:te) aruncd nigte vorbe, ca sa-i deo ::rta XIII Aduniri, simpczioane, con{erinfe
pe ceilalli qi in foncl pronr.rn!5 gregit ideile" (rdsp. nr. 143). 15 ,RO

10 1,87

$0

C:ontLnuare tabelul 1-Z rdspunsurile 1or, la procesul de invdldmint din Encoualaerp'aelicmarie-
o [ncrhei'e. Frecizdm 'cd lntreibarrea
Lrrmreazd sd
L,ativd qi rxu ,oenea l'erarhizare ; elevii pu'tea,r-r sd enu,mcre ori-
XIV Vizite. ex,cursii I ci{i f,acrtori, or,icrite prers,o?rie sau impr-ejurdri, fdr5 orrdinea pre-
cu unele
2rv lntilnii:i organizate persoane ferinlei sau a irqportantei atri'buite dc ei aicestora. In ,aceastd

(personalitati) 8 1,4I situiali'e, rlerdrn fi ,agteptat c,a, oriicile corutriibr-rlii ar fi enr:-

XVI 16 Crudilii ma.iteri.ale (pentru studiu) 7 I,31 elevii, printre ele sd nu lipseas'cd gcoala, 'unul sau rtai
prof,esori gi invdfdtorul. Nu 'ar fi
XVI 17 Anumiti scriitori sau poeli 7 1,3 I mer'at in care asemen,ea rdsp,Lrnsuri s-ar ficoanpsrtoitpuiiat t'odesu1r0p0r0iz,/0d.
XVII IB Orp,enizrlii'e de Liueret
6 i,l2 mr-ll(i
cazul
XVIIi l9 i\irneni, ni,ci un f'actol' 4 0,7.1

XX 20 Cercurile de elevi 0,56 D€o€rec€ prolbitatea o,bligd l,a nedepds,irea limitelor ingd-
,2 0,37
r) | Viala in inter:natul gcolii
2 0,37
XX 2) ()];mliirdcie si alle concuriuli duite conrstatdri or no,astre d,e c5tr,e ,cel:oetalrea efectuatS, nu
XXl 23 Slpiri'tul de intrecere I 0, l8 vom cAuta rdspunsuri la intrebdri ca acestea: Ce se poate

XXi 2tr Lir:sa cie constringere 0,18 cr,ede despre eduoatia intelecrtu,alS din qco,ald, dacd m,u1{i elevi

XXI 25 Istoria 0,18 a(stu,anurcnircnlini del,lei vsi)e,,cscearePdsddimnevnelidoenr,ee(z(eEccl'eoamlaenqtiepleecdaarescalulii ei,

XXI 26 Sportul 0, lB ju-

XXI zt Iy'Iuzica 0, l8 intelecluald ?
gcolard care
cat un r-o1 i,n formalia lo:: Ce se pinrocradtreo'acrtecplee
nu
iiespre erduc'ali,a intelectu,ald i-a
Rdspunsurile situate pe p'rim'ele langinri ar-i fost previzibile ,?re,iti elevi cn nici o datorie de rec'tlnoqtin!a fafa de prin-
in rco'n,li'nut gi ierm:hie. Eria de aE;lepta,t c,a p'onderera cea mai :pal:i lor cdrrcatori ?
trnrare a, rdspunsurriLl,on sd s'e indrep't'e citre a'numi{i profesoli Int'r"ucit numsi 35,2A0/a dintre an'cheta(i au inch-rs f,amilia
(rrangul I) ,qi in gen,erral cdtre g,co'ald (rangul II), pr'ecurn 5i ca ir-r enumerarea con;trib,u{iilor de c,are au benefirciat ln edu-
acesto:ia sd 1,e rtrmeze i:Sspunsuri 'car,e s,e r,eferd la contri'br-r{ia {pl'iavrr"F{!isiaanc'pd1iztn.uour'ltci,lnanc,ztieupulrle'oncciortieuielasoeulrdlle,cahrcsre,eiessotti,ipmeooin,,e,iatdatr€{s-ircapaauri,cieiii.sg-unpourancrcaczcdindcafdnarmtrtmnilii'ar!io-fl,arcetcloaerL-i
familiei (III), lecturii (IV) Ei l,a mrass-mecli,a (V).
Unii elevi incl'us in rdsputl'sr-rrrile rlo:iirbu'aitnulam,ietidpurcoaf{'eiaso1orir"sianu-
pe invSldt'or aru oare 'au con r-,aie reral.mentc au contribttit la ,edttc,a{ia lor in|elect'u.al5 nu
p;ers,oane
ca
atevtrien,cdtuoal'c6,onptrreibcuu{m.i'eLiEni ,q,aceoeal,laaq'icsaeinms.pDreeju,raaceree',a,fain,ctcoarz, r,ualminbiacnafSre,
dorim sd preicizdm cili s'ubiec{i au atriLrui't procesr-rlui dc in- rioveCcgte inexistenla influenlei sau interventiei c'fective a
aresior {,actori asupra elevilor rL-specti\ii, da,r- constituie ,o do-
vdlSmrint din gco,ald nn rol in ech-r'ca(ia lor i,nteLectualS. nu -i-ad5 cd aceqti factoi'i nLi au rc,uqit s5-i facl con,qtienli pc
adundm pr-rr: qi simplu procenteLe rdsp,ttn'sur:ilor de p'e rangu- --icP-"r'iindtree'cr-oSnstpriubnusluiarile'avcr-rt1tdplrnocepnroteprni'aesleornrnfifoirncnaafrlivice. sint unele
ril'e I, II, XI, XnrI.X6, ,X1X1,-39c,e4e5a, ce ar insernna ca acelaqi sll-
62, 724, 755, 279, 366, 405, rrali: rnen{ionoazd fa,ctori a cdror contrihulie 1a ecluoalia in-
biect (de ex. ieicctuald ar fi tr,ebruit (sau ar fi fost dc dorit) sd fie mai larg'
rSis0c7uEri.ap.)risndrefiveizuinircelausfieclcedmruai ridmsptutlntes, ori. Evitindu-se
constatat cd aceste :1gi111,fi,6s,i 1rtd. Astfel organizaliile de tineret ocupd rangr-tl
s-a 392 de )i\-II cu procentul ,de 1,I2 ; c,ercurilc dc elevi se af15 p,c ran=
subiecli (73,40%) au recunoscut mcdiului qcolar contribulia la
Dropli,a lor f orm,alie intelectr-ial5. gul XiX (0,560,/0), iar -u-n-puierarapnogrtudl iXleXct
Desigril', acest proccn,t este d'e,stttl d,e mare si i,mib'uc..tr'5ior : Nu pritem excluCe oJ.i,mpiadele (0,370/'0).
aproape trei sf,e'r;luni dirutre ,elevii che,stionafi ,au admis cd
qoo'alta, in ,anr-qam,blu'1 ei, a ,c,o,nilribudt la ed'ttca{ia lor intelcc- posibilitatca propol-
tional intre prorcentrajul oil:linut la intrebar,ea nr. 4 qi cali-
i;a,tea, pon'd,erca, consis,ten{a pro,cesului de cdr:,cia{ie inteLec-
tural5. Estc totriqi greu dc' inleles motivttl p,entrn. c'arre mai lrrralS, ch-rpd cillr-n nu pulem respinge i,deea rcd o intretrar,e ca
mult de un sfert dintre cei anchetali nLr s-au referit. in accrasta ar o'bline rdspunsuri cu prrocentc cit mai apropiate

a?

cle 100, dacl acest proces s-ar caracterjza pr,in ,c,ali,tate, pon_ lrinci qi catedre, ci cei care o insuflelesc, profcsorii noqtri. prir.r
'cc-lic'tSrecvpaEimiccaiomr.ens,aistptrearnigfnd tard'te,eeons{riedabqiptfeire.rnsp,rr-irnri1ceacral,acttcerr1-da
jnta-ebare,a ,nr. 4, rr)unca pe care o depun zi de zi, cr1 dri€rgoste s;i lrasitine, ei consti-
Iuie un exeroplu grditor
lor ilustrativ, fie de formare ir-rtelet"tuald" (;'dsp. r-rr. [i3).

prin tolala lor lipsd clc r,-,aloare : apLreacii,anttirecboanretroi.buntri..a5$-coliFi.iilnadfolarmsat'if,ira;itudul mstnuecaliuil.oaarsltircde.ailnet,ecleurctz-

*-,,i.. form.rea mea ciuitiietcieicnt,aalfdara:rqccoonliti.,nliubrin,rcitiui'-mipcraimcuxel mrip'clui Iuald? (vezi tabelul nr. 13) s-au obtinut 18 categorii de rdspun-
cdr{i suri situate in 14 ranguri, crl procente intre 32, 39 qi 0,37. Rds-
gcoala, apoi gi r.rneie
urUcon€o1e-n-ls:e-lr1-ua,fp,ltLerr1aarcsvmsofuion:ticarlmcjuienaatmtmetilcaaaig'ioi emlaleinlre.ezgfsaaiiLird:mmi.iunceteeiartil,o.cmdcc.4tnia\tucsnaepesalrldesict:p,cppreroonoll1eiuf{leirssrscttdteoac,.r-,i,sirr(dfdr(idsrmnsimcpiin.d!c)endlracE".lcuci4ed2cdl0,eo.)omcr;.iati.a.(ceiracmsc1ac.rcrrm.eil
pLrnsurile au f,ost date de 464 elevi (86,900/0) ; rispunstrile
a 27 de eleryi
(5,050/s) au fos,t anulate, iar 43 de clevi (8,0b0^)
rirl au rlat nici un rdspuns.
Prezen,tdm irn ,con,tinu;are tabelrrl nr. 13 crr-r r.Sspuns;urile la
r1r.:29). intrcbar'ea ru:. 5.

Aite rispr-rnsltri incearcd o enrirnc:r-afe exh,austivd a elefiren- _ 'I'ubelui nr. L3
la dezrr,oltar-.ea intclec,tu,ali a res-
telo:: ,care ar fi 'contribuit Nr
pectivi,lor responden{i : l{angul !l t.
Jilspunsrrri

idnlru.-c.u..]oG^Fn)1zt: urtemctl,cilvisaitzu,odqri,cuolpa{iln.:ord,.giovriaadmmueacllne,ii;lcr{rdct.tciusrtpiacroeuf,enesoixirpdcoiifzleritrfiii,itleee),mceiusxicucunarisrleeiileEa,mt,iin(vtri5efiscnpei.t I Apreciazd pozitiv (favorabil), dar ne- I -C 5
uqtrcni-boclui.i:,i.r,t1rAanqcpctpeoorriaireionadru,gultaconraviirtza-ivrard{Spiecqerineidctperlurocpfmieiosilnnoaeirc.fir,ogirigmspiiaearUncpt.ar!ou|.iCmna.eolactierietnodpt{eei,clre.sdco(rtaadunsauepld.minnaaru.iaca1fao7v9nru:)-.tr motiv.at
II Are un roi determinant in educalia 32,39
MLrLte rdspuns,lu'i ad.uc un omagiti Qi run prinos de recr:- III lect;ral5 (cel mai important rol) inte-
IV 16,47
noqlin,!5 Soolii Si caldrelor didactice : V Are ccntriJrutie prin a,ctirtrJ,ia,tea (valoa- 8B
rea) profesorilor alb I 6,1u
itrd-lum,, .a.t.icrunfrrlsrnd tienavitluirtnn"ro(rr'.,iispi:r.onfre.sJrOtlli)i. call'c nc-au invdtat si ne-alr VI 15,73
VII C,ontr,ibuie 1a acurnularea cunosiintelor B4
\'lrl Apreciazi por:ilti\r, dalr cu unele'rez,erve 1,1,4t
IX (depirrde de munca elevulrr"ri ; rnai multA
;prCi l)i i ze re) 77 4,86
X Pune la d.ispozi!ie m:rler-jale dida,ctice-
X : r'.lripart:,n" s<.olaL.. bibliotecj, r.elcur.i 3,93
XI Are ro'1 o::ientativ (de incirumare) . 2(;
XI 3,55
(So,cotim fcar:te prctios ,acest rdsp,ul-)s c&t€ reou,noa$te cI, in XI in 2,80
pr{)rrcsul edr-roa{ici inrtelcctuale, profesorii nu numai ci ii in- 1,49
vatd p€ elcvi, clar ii ;i tnclrum{1 cun1, sd tnue{e.) XII I v if,1d 1,49
X'III 1,t2
XIV Aprecieli negative (uneori e o frina : I,12
XIV .1 upa tul :impul, lerorizciza) l9 1,12
c{'?u,r---(*r'co..rq,Ae,iLincaaie,ucfslocJtrdmppculcaot-tfireca:s"aomr(lcr'dosimatpv.iicnnitliecr.Ll-c:u7rc19ut)ud:taarrlr:.lind:srcmuaicsotiicn-rtfrfaiibecucciat sroeirloizfre-ii.sveop{riri.iinss'dcl,otinnlifsiciilorcrt;.cr1nai I Contributie micd (rol minor) l5
ll0l Formeazl bune deprinderi 0,7.1
DezvoltA dragosrea pentru rtiinta B
12 Ccliribuie 1:r'iu educa{ie morala 0,56
.l 8 0,37
0,37
FormsazA o conceplie despr.e lutne I 6
Influen{eazi prin oreie de dirigenlie
i(cdin_aeunglemt{lcraienlcpctegier"lclo-i:',(1frirc.Jiips,rsssoippinlr.-uircnoit-crleo'l.c,qlaiiin:ir,,i-ro)srct;eiairtleenivnorrfa.earisiueitrirna,:pig)co,a:rsdailc_.iirruei-1nvusiuii.o..mcr-eNruvfuoain:svrcrpeittuler.rci-.r.e.ucrpEnrircro-aonpriuuai tntscdiore-fmratecblcccuilvrsniciii. t4 i {)

.i 6
15 Dezvolta pasiuni. clor'.infa de a st-i .i 4
16 Dezvo,tF puLeren de nrunci rde invJ-l
lale)
3
I
.,Cred cir lr {ortraj i:r nca intclectr-raii 17 Disciplineazh
qcoala. Dal nu scoaia ca atarc I ca nLl '?

rin-d ;. ( olrli;bui{ in t)l irn ri 18 Descoperd inclinadii ,i 2
cstc clecit t.r cldtlirc, cri

94

In rapor,t cu intrebarca nr. 4, con,statd,m cd nu existd con- vedere inteledtural, intrtrcit ,e conqti'ent de faptul ,cd nu Ei-a
deosebiri profuncle, care ar fi pr-rs la indoiald sin-
't,radiclii srau insuqit o ,conceplie desp'e h.me; ,dacd, lin sfingit, ne gindim ca
la intrdb,ane{a nr. 3 din trab,elu 11 nici trn subie,ct nu-,qi expli'cd
cerita,tea sau s,erioziibaloa rdspunsurilor. -Astfiel, Ia intr-ebarea form,alia intelEctualS ,stlperioair5 o ,u,lror coJ,egi sau a sa pnoprie
,nr. 4, gcroatra, 'c,a factor recunoscut in ed,u,catia inte,lsctr_laid, prin doLrtnclilea u,nei conceplii despre
p(oroblsz{ipintuievn,3s'6ud,l3a2nr0rn/s.e, m1ia)o.rtiArl,a:caeti,,sn'ttdre,epbr,o3a2tc",ee3an9t0n1c,,rre.dgbitn,etqrccp.orareilnaleaevdsiidterc-hragepisrreteiaocinasatud{-i lu,um,me,ie,co- ncaejp,utinigqetmiinf1ia-
constatar.ea surprinzS'toare,cd insu,qirea
fice
bieclil,or ca,l:e ,aU apreciat far"oriabil q,coala, cru procizarea diver- noi udnesopnbeialcutmiveg'inruezeusltfreat'coimn'spiido'errt'a,antdt de subieclii ceroet,aii dc

al etdu,caifiei ,intelec,tru'a1e

seLor m'otive ce apar in rangu,rilc r-rrmdtcrar,e. O asemenea qcoiare.
Drupd cum am mai afirmrat, laptut cd el,evii ohestionali nu
crergfere ar ridica prio,centul peste 36,320/s, cit a otbtinr_rt gcoala sc r-ederd l,a unele aspccte, laturi satl rnormen;be ale educaliei
la intrebarea nr. 4 in rdspunsul nr. 2, nu este de mi-
rale atun,ci ,ci,nd li s,e atrag,e in mod ceea ce ,aten{i.a elevilor prirn:ite nu conslirtui'e o dovadd ,cd ,ei n:u rall benefirciat de aces-
speci,al tera ; dar se poate totugi presupune cd proc'esu,l 'educativ res-
p'ectiv nu a irnpnim,at rirme deosebit de ,adflnci in personali-
,asupr.a Ecolii.
Rdspun,sul II, car,e atribuie gcolii ,r-rn ro1 primroldial in edu-
,ccoa[ni,satlianttderleilcet,guai ldpr,efsni,trrpurn"reneErtiLeenfuorrniralui lIa6,t4e7Qla/s,i,nctereeabacree,inatd,rnrerE. t4e. tatea celor ed'uca{i.
,I)intrre rtispu,nsurile primite Ia intr,ebar€L& rn[. 5, unele oonlin
,ati,tnldine negativi fi
Rdspuns,ul ItrI, in care 16,100/o din,tr-"e elevi aplleciazi favo- o ald de EcoaIS, ce,ea ice poate o consecin{d
ralbiil contrilrulia gcolii prin activitatea qi valoair,ea profeso- ,unor resentimenrte, 'eqecuri Ei inadaptdri sau a ilrn'or situalii
a
r-ealmente nogative, Iratd ,citeva exerm,trrle :
ritror ei, igi gdseEte mai greu 'explicalia sialtei sale climensiuni
prdcentuale ,i'n ,co,rn:patralie ,cr-r rdspunsul I dc tra in,treJra::ea 4.
in icare 49,810/0 din ,elevii ch,os,tionafi recunosc oontribuli,a iunol {cctdroduu-n-*rpltdirclioA,,b,n,,,r.CuL.oe.iobrttflini,lbacDesiulffiidiaossneaterderiuamc:diimiceiiic.cnua.z".enunv,uuoo(mraallqdt}adstde,ppii)eni.ugn"fnelecin(rllunoir.cedelrt.eslu3roqpau2r.r2tldii)oitncnd; gre{{d.eniifi1n,sid:c1ercec6enusl)ualp;iprledrireeIloiidabteancprturaiedemr,rel'daictce-iroeodro;edgcmleioeneadtdnliiamrieei pndci,n-+euagrrap-smrecs,ntatdia--i
qrrofesori la f,orrnralia lor intelecturals. O sluno,rd revizuire a rds-
punsr.rilor aratd insd cd mutli srubiocli care I,a intrebarea nr. 4 vitate, pe ca1'e cu timpul le pierzi... lnvd{dturr noastrd este numai o
,ar-r d,ait rdspunsr,il I, 1,a intrebarea nr. 5 ,au ,clat tot rdsprrnrsul I,
in care au, apneciat faarvofLniarbnidl,ndita,rprnoebm.a.boiltivnautm, cdornutlriabcuelilaoraEccoalirie; spoiald din toale... (rirsp. nr. 57).
,d,acd ar fi f5out-o,
au. recunosrcut rohil pr.oiesor,ilor.

ncIrt.rEls7ct.)eoagdlaiecaEseadnv,mouaattrrua1nt,4c9r50o/onl urodmrsie,panuitna3,d,9t3iv,0c7d(nvge'odzoi,niattaaretbdeseluuztbrvio1e3lct.i{irddorsanpgsuoi<nsletserudal Aite risp,unsuri recl-lnros,c EcoJ.ii o rcon{nibulie i'imitatd in d,o-

pentr:r-r gtiint,S (ibid. r'5spunsu1 nrr. 11). meniul edu,cia{iei inteleiCu,ale :

in rnorl d,eoserbit ,atrage atenlia falptui cd numai 1,120/0 din- Icc-tua,,l$dc, ooalcaora-rrteriboufieconnetcreibs,ualriSe, importantd in formarea rnea inte-
tre 'elevj decliard cI Ecorala ,contribuie 1,a iormare,a unei con-
cep{ii despre J.r-rme. Dacd raportdm ,acest rds,puns la rdspunsul dar nu suficientd..." (rdsp. nr. 467) :
nr. 14 cle l,a irltr,e,bar.ca 1 idin tabelul nr. 7, in cane 2,ggoys din -observ,,5a0t07o0 gdceozainlatearescadruetafat {sdddmeApraejouctuep-drileinse5x,trasqinccoelarrveoarbleinedle, vaum-
sttbirocli men,{ioneazd ooncep{ia Etiinllfic,5 despre lum,e ca o mluiu-"lt(r,d,irPsrprini.nnirnp. dr3oi9cg7a)rat; iimleupl epnrotrpuripur-ezgisdtqirceoaaleaxtarargecoulanrSr"o(lrdmspin. onrr,.
componcntd a no{iunii de ,om bine fonrnat din punct de vedere mai
intel'ectual ; dacd 'ne ,refer.im l,a cornlinutul negativ al r5,spun-
suluri nr. 24 de la intreb,area 2 din itabelul nr. 10, i,n care 27)-
0,3207, (un elet) se ar-rt,oapreciazd ca neform,at din pr_rn,ct de
* Cititorlrl trebuie sodrieanibtadreindavetideinrevdfladpmtuinl tucdluiacnlcehectu'altus-rai efec-
tuat inainte cle noua gene-

ral5.

96 7. Educatia intslecttllli )7