(De remarca,t c,o,ntr,ardic{ia dintre risp,r-rnsuril,e 27 qi 3g7" Ea Tabc'iul rtr. 1"4
rezultd proibabil din c,ondi;fiile
subiecli in gcolile gi clasele 1or.) rdiferrite p,e c,a,re le au cei d,oi
Rispunsnri
a o-.m,,u$lcuoi,adlaariEdai taodriutdcefaoptrr.ellaulidcdcolnatriubnutiteinrripn formarca lntetrectu:rId 5
tinde sd monopoiizeze
ac-eastd ac{iune, ocupind prea mult pe elev, in
(rdsp. nr. 9). acel moment devine
o frin5" 1 Manuale rnai bine eiaborate
bt r2,5'4
2 invSlamintul actual e bun (nu trebuie r 0,86
modLficat)
NI,ulte rdspunsuri con{in o ,rec,unoaster,e entuziastd. gi fird III 58 9,1 7
IV Mai mu1t5 legdturd cu practica (cu
rez,erve a J 8,41
VI
vilor : contri,b,r-lliei Ecolii 1a dezvolt,area int'ele,ctual5 a el,e- vi al a) 49 6,92
vIt
qm.i as--i:isat,l,e,e,.1m.s.naadtamaicnt"oiin.r(ivirtddddsetpas.st,cntcourul.dimi 4imu7s1idI)-aa;lemliicnfeovuSrr!na"em(trddisneppv. rdnin{rad. etbt0'feZoa)a;rdtee multe lucrur-i qi Mbr"irea (aocentuarea) specializ5rii (dife- 6,l7
a ir-rvdla rcgulat VIII
IX renlieri mai rna.ri intre s.ec!ii, clase pe 5,99
tut-uro,,rAfplirnodfeus-noerilolar sfirEitut studiilor liceal.e, trebuie sd muilurrinr X specialitd!i, cl,ase speciale, desfiinlarea 5,80
pentru a ne forrna depus-o (sic !) cu noi XI Iiceelor de culturi generalir) 4,68
d,in punct d: vcclL.r.e XII
Reducer.ea supraincdrcd,rii (reducerea 3,74
XIII nurrnirul.uj. de ore, a unor obiecte sau
2,80
vlv '[3me) 2,62
XI'"' ,69
pentru munca pe care a 7 IIljdnicoCintliaued'(.cgrdeaoupcdsleipidcroaeadcatiLdi.iucriecnaion,breisnmoteebainep, coleistgegtoArdartile,ftaeia.ia.nrvrtdeeltldoomrr)icind l,+ J
tineri bine formali (sic !) X\iI ,) ,A
intelectual" (rdsp. nr. 1BB) ; 37 2,05
mpmcsuaceutr-rr.e-enei-u-rc-unv,,d,S,ii$r$cnniscecaousosasdisadtdltlriuacn-asqireutnci.et.uircrs.nieloc.tceud,nihsontsiitscnndeduecccaeaeS?efriielisuuiustnntedmnrsgoeasnuuatecealltleaeldaizlddrdldutauoeepmcizmleerceuaupadirinlilui.pont.vu.da,,i,tqriaeuzitn(el{vnritrdocioee"srur,,up(lcqcrt.l'auaatcnisrirenarpiei.pl.cecrm5uni.i2oriird-g8.rca)ieuc7(; sa'iclnSfictloc:vjrtlimi;tt.caijisr,irc.rii-.,n.-;slorjadji., XVIT 2') |,87
XVITI 8 z\precierea cunoqti'ntelor sd fie exigentS.
obiectivl (.desfiinlar'ea catalogului, noi C1
tehnici de ascultare)
9 Mai buni dofrare a scolilor'(laboraioare 25
mijtroace,audio-vizua-le)
10 Nici o pArere 2a
ll Organizire asemdndtoale cu cea din
ma-re ,,r$oeloianla,paretgedliteirreual unde se qlefuiesc intelectuati.i, invS{dmin,tu1 superior (seminarii, oursuri. t4
intelectu,aluiui" (rdsp. nr. 23) ; are cc-l rllai, 2 ore La rind)
1.1
sud-neo-uadie,bi,zn.u.vv.ondElt{.iuian.gt.ce.ir,leietddcietucdaadaslue,Emdcoeoeaonplaeauarct,eecsierlteieaadutmjenuotnldsu:fucesnrrdauc-dtdai ebpcsreesoetlcuuzatdirinenueiqnc$teueismpaorob:aili.ct,aeresfiorpfiif.lrlAerirc:lrlcr:p.,l,c.c-r_,,nlrLarir Studiul iinndq.icvoiad,1u5a, lb(aazcactepnetubaitb'ilnioglcroaafiten),
organizat t2
l3 Exlinderea activit5li'lor din afara clasei
si cxlrascolai'e (excursii, m.uzee, simpo-
zioane etc.)
care vor rdmine poate pentru toatd via{a qi care-{i vor folosi mulr,, 14 Cunoaqterea capacitdtiior (rpiit'roitrlio,, j
(risp. nr. 59).
elevului si indlumarea lui 'invdirimintu-
i5 Reorganizarea conlinutuk-ri
La intrebarea nr. 6 -- Dupit pdrerel. duntneauoastrd., culn ar lui (1514 indicatii preci'se)
trebui, organi,zat procesul de tnudldmint din ;caald. in ued.erea Iti Mai rnultd educalie fizicS. (Ei sport)
unei nlai bune dezuottdri intelectuale, pentrLL continuarea stu- imbinarea ei cu educalia intelectualS ;
diilor;ipentruuiatd? A(uvefzoisttaabneululal tner.5114d) e- s-au primit 351 de t7 Ma.i bune rela'fii irntre profesori si elevi
rdspunsuri (9,550^). (mai mult5 apropiere)
rdspunsuri (65,73a6]r. tB Cercurile 9iii,'riiti"" (intensificarea
Nu ,au rdspuns 132 rde sruibieicli (24,770/0). Rdspumsu,riie se gru- viLStii lor)
l9 Materia si fie mai concentratd
perazd 'in 40 de categoriii, situate ln 25 de ranguri care intrr-inesc:
procente intre 12,54 (rangul I) gi 0,18 (rangul XXV).
98 99
Conti'nuare tabe'l,ul 14. scautisnfeaaclliitileetibqiirinnesadrirtraistefar,ca{liei}ea, csruti,,ovcietdsf,eiileEsoaolu,areeiggeicupnoilaenttdrdiinte ele
de
el,evi in pq'o,c,esul ecluc,a,tiei intelectuale in car,e i-a implicat
XIX Introtiucerea ultimelor in
XIX 20 noutSti rii gcoaLa.
XX rite domenii
XXI zt Dezvoltarea capacititilor intetrectr.rale I 1,68 Men{iondm ce ace,astd intr'ebare, ultima din ches:tionrar, com-
XXI I l$8 port6 rdsp,nns,uri de ir-ur in't,ere,s supli.mcntar, subsecvent fa{A de
XXI activitailii crea'toare
XXiI Initroducerea exam,enelor 6 1,12 n5spu,nsudle la intrebdrile pre,ce'dente, astfel in,cit eventuali-
XXII 22 anuale 5 0,93 rtatea ,ne.onordrii ,ei cn rdspunsrurii dLin parte,a srurbie,ctil,or- nu
XXII hiar trim,estriale) 5 0,93
XXIII 24 Profres,ocriti,irns5aifijeudmi;caioisseveri 5 0,93
XXIII 4 4,7 4 lrnpieteazd asupra prcoaupdrilor princi,pal,e ale cercetdrii. In-
XXIII 4 0,7.1 tr-adevdr, Ia aceastd intrebare au rdspuns numai 65,730/o din
XXI\/ ot ucerea actlvitSlilor in ci. a ifI-a
XXIV na clasei qi extraScolare) 1
26 tesf iinfarea b aca,laureatului t) 0,51; elevii ch'esrti'on,a{i, cesa ce s,e explicd fie prirr-r lipsa de timp
xXxXvIV s'udicient penttru f,orm,utrarea rdspunsuri,lo'r, fie prin f,aptrul cd
xxv 27 .educerea cetror 12 ani de pcoa,l5 . c 0,56 unii subi'e,c{i nu qi-au contlmat pdreri clare in aceastl prirrin!5
xxv 28 de di,rigenfie pen a 0,56 (de a,ltfel, unii elevLi aru mdriturisit ,cd nu gi:&u p,Lts niciodatd
olosirea orelor
XXV educafia,i,ntelectualS (t,, '7
XX\" lnvSlnmintu,t si inceapS de la (t,37 protbleme ca ac'elea rirdi,cate de i,ntrerbarea nr. 6).
29 6 t),:i7
chiar sub 6 ari)
30 drirea nrurnS,rulu,i de ore la istoria l ^, is Degi ailci s-au oblinut cele mai prutine rdspunsuri, toluqi
tera,turii univorsaile n'egisitrul lor est,e cel mai inti'ns, crornstind din 40 de categorii.
3l Mai muilte disculii in orele de curs I Dis'lri,bulira rdspunsurilor preziint5 o fdrlimi(are in proccnte
lectii) rnici 'de fieciare riang gi categorie. Nici unul din rdspunsuri nu
voltarea pasiuni,lor pentru div,erse I ohline un prrocrenrt p'urLernic, ,cal',e sE ,ateste prezen{,a n-rnui curent
"o
enii
33 )rrnarea unui stil de muncl d,e opinie prinrtre nseubcioencd{riu. cAe,cleaasptrd,esduivpeuqn.esrit,aoatecddeepledvriei rriesE-i
oa . se dezvolte spiritul de cercetare purncte de
35 cdiii'carea vacanfelor (mai multe, peCItivi nu veid'ere
L,t5 rnai scurti)
rsf,iintarea examinlrii (si r'eferito,are leanaimu,bpunnedgtddt(iilriesa'5prfo,ocrrensiur,,lreluz,iedpedirnevrdi !E5mi pinr,ot,pup,norcar,t-ei
36 orale fie
mai exarnene scrise) dartoriitS farptului cd nu sin't ncd suficient de maturi sau unei
curxqaqteri oarec,u;m incerte ,a pfioceselor educ.ative, cia ,uf-mare
38 (nSSudipsseeempde,eurannodmnaa.ro*e"c)-etn.ituu'lpprienzin)vSialasrecoaaliiLo
E partic,jipdl"ii lor mai rnnlt pasive lra aceste p{rocese. Nr_undnul
miare de pdreri es'te m,otiva't gi de faptul ,cd ele izvordsc mai
39 Reviste qcolare (pentru descopsrrrea ap- curflntd din situ,a{ii gi dorin,{e pers.on,ale, d,ecit dintr-o viziunc gi
titudi'nilor)
40 I4a,i muJtd legituri a scolii cu fenil:n flnfel,egere mai ampli a Lr ilitdlii gsn.eriale a m,odificdr"ilor
Pnqp'use.
In cadrul d,aoceusd;bepi ei,rns,ptreebcdtirvies-paos'aivuil,et in vecle.c. cd subieclii air Comsemndrm totuqi cd opiniile c,are insiurn,e,azd pro,cenle ceva
in fafa lo,r : 6icee.a de continua,r.c a
rnai ridicate sint cele privit,orare la im;burnd,tdfirea man,r:aleior
q'colare (rdsipun,s'ul mr. 1 -- 72,540/s) Ei cele care ,admit cI orga-
nstlulLndeiil-oarmE'iaasLc*e'petaatdceainrdtrsaprreurs[nuricleflmppriuml imteiltnsadija. irBbi5,nc,eoinntseils,otesnclad
nizarea ,achlal6 ,a procesullli d'e invSldm0nt este bund gi ,cI, in
XcoInRIsid-esXcp-Xiunn{V5s,r-niriipulerenuzerci;m,-eltd,dsti,todparmor'e,co,qdcinifmtieca5u,ri-irae,(lseredsmscpn'ueifnlie'scusa'itltivunear,t.ec2apr-ee
Ei temeLinicia pe ,care le-ar ,asigura rcomip,etenfa pedagogici sau 10,86r./o).
maturitatea Ei experienla unor ani mai tr.r-"to;i ae i'iJ1a ; aa*
aceste rdsp.-lnsrrri con(in opinii rezultate din contactul emniric rangur.ile
nu c\om-
pontd o d,ezbatere rnai 1,arg5. NiLr tr,ebui,e o'colit insd faptul cd
unele procente nesemnificative (d" exemplll cele privind
100
141
rdspunsurile nr. 12, 20,21,22, 38,34) reflectd slaba adeziune a C,ea de-,a doua intnebare, inclusd gi in chestionrair,ul dat ele-
su,bi'ec'lilor Ia runetrc idei inn,oirtorare, de m,odernizare .a ,proce_ vi,lor din cl.asa a XII-a, a s,olicitart apre,cieri raSltp{r& propriei
s,u{ui dc 1nv5{5rrr'inrt. lor f ormart,ii i'ntc.1e'c,tu,alc.
{- A tr,ei,a intr',ebare ra rc.entt su;bi.e,c{ilor sd r,eleve c,ontribufia
spturAnandtcd-helatp,ariinentfreencbuturdmantddilreuplcr,ihmn,feaurs.eetioeanll,ae,rcvueiillu',ocir,laccsai,,entleo$rai;uaprXaicnIcI-eiadpsta,patucsnledsmunordinlse_- Ecoli'i gencrale qi ,a liiceului la edruca{ia lor inrtele,ctuald. solulii
Ultim,a intrebare ii invit,a pe sr-r,bie,c!i sd propund
penrtrr-u i,nldturarea n,eajr,rnsrtrilo,r exist,..n,te, in vedere,a imbu*
ndtS{irrii proceslrLui ed,ucaliei intelectual,e gcolare.
ifnormc,or,nllsait'ede-rafis,eer,pirroozibtrlaeterna e,lEei 'inler:esur cu rcare raoegti elevi ,au luat risp,r-rnsurile srubie,c{il,or la ches-
d'e edu,ca{ie intelectrilald gcolard ce In contin,uare, prczcntdrn
tionar, inrs,otite de orbs,srr,ratii.
le-arr fost supt6e. rtgdra-sLutpia.,nu2nionsnntr3t-e,4bab4riant(rer9ed6afs,3ap2nr,0nnr/zn'.oas)1td(d0i-n,i5n6r0tpC,/ounet)ra,rlciuinatl{n,deceelueloungreerd3fdie4srd7peuudminnentseeslrae(r-0u,rcibo,t2iau,e8sact0{lrid/?iin. av-pe,fsroiatnsiu--t
e..l.dxrcpaheririzaiaerrnedfdaaicSdeorl,,debs,irnp''duilointrdsurienrislt,rpe-euocnbti{vipnirtoacotelel snau,se,e,iddronuvgcenadtteie[a's'mcparoo$r'dabealetpmdlineerpsfuaatmuerio-- anrrr'lal.
ntui,rcde'intec,nd.de,inp{ereinlunioreittoaaroeu, le,t1r,uerviid, ddeesc,atdoetzuiEuni,,crinla,aniirrrs-,tarnrncbalu,initoelaetci_- Prin
turilor pr'elucr,area dat,elor o,b{iru.rte s-,a intocmit tabelul trlsd-
tu,ald, o sete sincsrd d,e ,cunoaqtere, pe care vii,torul Ie va putea
canaliza spr,e ac{iuni creia,trorare gi de au,topedecdi,onare continu5. om,uiui birne f,orrnnt din p,unret d,e verdere intelectu,al :
TabeIuI nr. 15
Rangul Determinirri
B. CUM ,INTELEG EDUCATIA INTELECTUALA FOSTII ELEVI - ,
STUDENTII
I .A,re cun,oqtinle vaste ; orizont larg de
cunostiit !e
1. Studen{i din anul I II Posedd o cultur'5 de specialitate avan-
I. Irimia satS
III Are o cul,turd genera,ld mu tilater,ald,
serioasd (96) ; culturd (1) ;
aleasb este un
om cult ('12)
elfeailetcp,rh'-tierl.oalslr5tci,oddnLidaanecrueco]Elateasia'dxarpdeaeissraprXteuInsnItl-,duad[.sn'euSnpc{teeiu}erccirrcalrrea,cncr,icdliinipiandrinvin*ecroqamtIenpal,ala,racaItv{i,uiavetiutai,nctseuuavsecildeinneatureeta- 109 30.52
IVv 4 Este dezvoltat multilatenal B2 99 qA
5 Are pregS;ti,rea nece,sard rezolvdrii pro-
blernelor ri,dircate de viatd in diferite si-
tuatij Si imprejurS,ri (45), de pnogresul s.o-
aial (13), de speci,alitate (?) qi de cerin{ele
exa,rnenul d,- ba,crala,ureat, cel ide aind,mpil,utesrecaqiaecexgatmi teinnuelridsini sadi ,atpethd-nriii cIia schirnbSr,i'le din stiinti
priana sesir-rne. Exis't5 deci rnotive r,apide ,9 AR
n,oi gi intercs,ant,e. (16)
adycd in rdspr-rnrs,urri1,e lor elemente VI 8l
6 Stepineqte noutdtii"e qtiintifice-tehnice,
sadooePdcli,'orie,inm'famisnateialdibitenuai,ntcrrepseardblofi,eafoirnirr-ermirndntiraezcaleiectm,cad,,eatnriec-nrrcat;1epsiepuu.lbicnuilenrca,etcra{idrilaoepiree,vaef,dcdianrerdelreep-l'oer,eigi,ntoeeternail{iEcioaacuctrduceeladsit"anepoioectbi.aufrittnn"e.ei,-i social-politice q.i culturral-sporrtrirze
VII 7 Dd dovadd de o liaut5 qi d.e un cornpor- o+
VIII iea,smteebntinrenoEr.dalu,caarte(1o3)coqnidcui.vitdilizeaxtem(3p)laertci.; 60 t6,Bi)
Este capabil sd rdspundd Ia ori,ce intre-
bare di,n d,omeniiul qtiinlei, culturii si poli-
ticii -11
1$2
103
llposSiotbneutppiduilAnACAAreeeerdevcrerrol'pliea"ateeirunuelael{or;atnioaotodl-rlrjdepid;bnne.mqge;teauar;pni:ir;rnrilar:terdesajaidecdnlope,zid(elrn(oat1er1ceail)))evomr,l.ciraint.,rcd.uareiteodionttjal.aeerrnviccteio,ehu.idlapnaadcnu.rtretlae;iioeiincvpartbtd.ii5lea.el(see-;1hdcr,pom5.ecttneneco)alean.iric.pemldflpoiojSateoracurgcnn1iu{n(iiteaitcAlicari)ic.rditoli;ueo1i,cnli,1:dn.u1_iF,nel.--")1.,l.i.lill,lliI :13 I i1,64 Din anafiza r5spurnsurrilor date de slud,enlii anrilui I s-au
difer,en{iat 31 c}e trdsituri ar}'e ,,omului bine format din punct
3li 9,24 de ved,ere intelectual((, oatre se ,grupeazd in 22 de rangrrri cu
9,24 apflocX'eXntIaI-rjleeac),u. t:Dinisn'e,tIont1all.'eul4e1,a7n2r0a1c0te(rriastndgcuilol rI)inEdiic0a,2te80,7n6u(rmanagiuol
il I B,68
parte sint proprii form'atiei intele,ct'u'ale. Celela1te sint cornttne
7,00
gi altor oomponente a1e erdruca{i,ci in,teg,r,alc sau n-,aLl nici o
6,i 6 tangen!5 cu ed'uc,atia intelectutald. In ana'liza norastr; nc vom
4,76 rreferi in srp,eciial ia prirnele doud categorii dc rdstrrunsuri.
3,36
tnsgartutAcielrnnroctealspeipcramrsecuitgincditcdeirdep(ladrle)enlu:ecccecreaarcsrpceaattac.aiiit.acpi.tneelaenotfnridc.lureiaeatnaicitllo,.i:imrr:.ii---.:jjlrl 3,:i6 Fe primul rang se situcazd ,,cu1to$tinte,Le ntrLltilateral,e, uaste,
bogatul bagaj de cuna;tinte('. IJnele rSspr-ms'ui'i supraapleriazd
3,36
importan$a inf,ormaliilor:1. Intf-adcvdr, conlinuturile cognitirre
2,80 constituie premista activitdlii inteLectu'ale qi, in acelaqi timp, sti-
2,52
XIII 25 1,40 rnu"lul acesteiia. Crr cit cunoqt'intele sint m,ai vari,ate $i mai ternel-
\.T\; 1.1 1,40 rLikle, cu, ratfit ,i']e srcrves,c mai binc or"ien,tirii sr-rb,iec1.uhri in
1,40
XV bina teoria accutivp.riatactle.la(a5()6) ; de a cia ran-l realita'tea, otbiectj vd.
l,l2
t{\:I l5 dament in I 22 Deqi nurnerogi stuid'e,n{i au subUniat insemndtatea cr,1no$tin-
XVII eat(j1.l.x.iAAAcCl1etd,re)rrtue:iee:?rip9nocaocreuiFuocntlearbtouiptaunanagn:tocdetieuitaretapdestfrfLevoeileee.gitrnnjamctditedm.a,il,irenteepjcvndtruutiiodenlauemicieoideilpo(innd1giiicuit)rezctevdlsnsoL-,peleptteaio.cctlsedii--il..llllli I,r2
XVIII 1ii I 1l t,l2 {elor, p,u{ini stnt ace,ira care au er/identiat n,e'c'esitatea selcclio."
XVIII
t7 t2 0,84 ndrii Ei sisternatiizdrii in'forrnarfiilor es€nti,a]e, inrdispensarbile
X\TIII t2 0,56
XIX 18 0,28 procxeselor gfinrdin'ii2. Astdzi, ,oind volttrnul crunoqtinlelor se dtt-
XIX t2 0,28
XIX prirnCMofbuaanintoadi,atteeeEsaatieSsEbtsiit,eniin.nelcitfiu,1mkri-doe2znittealiLmienabloildes,cett.ruadailcneeer:cedtoa-..lll 0,28 bleazd la cir,oa qfipte*opt ani, iar so'ciet,ate'a se srcthi'mbd in trei
XX 1r) ani c$t in treizeci Ia [n'ceputu( sec'o,trului, ,cit in ,trei sute inaintea
XXI 1ui Newton sarr ci't in trei nlii de ani fn ep'oca dc piatrd. di
>;XiI :0 de glndit fiaptul cf6drnduma'egfotiSsi Aabsseolovreienn{iteazie'}iincois"rfleuriaajvuansgt5pea
2t l0 bdncile facultdtii
qtiinlei co,ntempor1ane. In lealitatc, ,dupi cllim remarlca rrnlrl
22 deAzrveooltaetxp.ri.mere elevatA, I ! dintre subiecli, o l>und formafic intelectr-rald presuplrne
Di dovadd de capacitate
vocabul.arutl 5
.l r Vezi : Ionescu-Rlrjor Consta ntin, Perfec{ictnarea Droce-
e,s,s,u{ehtundn{iadcileec,inicnuoddngseittsartnteStnlmlte, cicnedsa,a,rC,cieainszteetfaaacinnuuvltdaatldellm, scidnotnunsleitsiits"e,pnBrldijimniniamrtmiepi,en1tce9ua6n8om,qplu.i.lutollcir:
intelectuald,i
lairtAPeesoretsaaetodiuddnineseteietnlJibLgalie;mcnneeu!n5rleltduaslfuirulpipmeloar"irnorcia,isrtimieualbusiol-..lllI
zt) 5
5
25
4
4 paanbsreuasopdlrivun€ectrn.eee{sigeladunfeliucaiolliuccnleuocuiln,u,lzicnsidaiu'ntsct edavailmi.nqrpni,rrd;adcqneotufaieoa1rle5rininon:rt.uemIonssdaseiuseitn}geispansil{seeatsdltecelnncntouiarnmspeoelleedtvi.nidldAoelcrcoeasaaepssbtutdiat-
spre lnlelegerea deplind a notiunilor, spre definirea lor corectd, spre
26 4 fn{elegerea con!inutului propnietdtilor acestor no!iuni".
27 3
28 2
29
:10 ? Aceste constatdri sint confirmate lidceeuoblasecrvoanfciiulersnuol ajestreademsiuteprrae
r&spunsurilor date dc ,absijlventii de
3l 5n invd{iimlntul supelior.
1E{ 105
icgzrsaucsv1rp.gantnq,i.:,uu,nai0peoerrcciatorioi-nncgsirt'riPnu"nld.neaaadqoucninsecsLmegaLllEdl1.tmeiliLialaduraraemlr5t?utSbnca'eiir,c1.mltnirbctiuirarp-laiefcqnui5rccc,rlenau'lrle,in'niareu'alinuatu,uptdnnrg'nmlgrer,ur.dgeierotuetEcnuess,nieidio.rtrt,icemenlpipedscrndJmtsac_odieio-irrpaeerueoinco,-re',nnmepelresroerl,mrlc,bdiesop.picisei,,catr.reIriaot,aparrteeIirpasaimrnuiao-'itetrnlcPcrru1iieearlnrt'faieeid{iaic-a'ratea-elti1irterugriiinaiaiaciraeecduov.i.ducit.ritsrzttpene)ieplaAiooalzrs,ucea.pau,drrtri_rcccmadlre'lopiirniret,isaaeruvee-nera,eebapse:fcdsnaaF,(alsptpateuaitcutoeet,it-rpevlcutt'uevn'nqp-earpe(e,rirdes'auride,rdzierlrtpimdcosec,Litalo'isaiiLnnaunpsurior,'rzvprsfti,pfienettnnoirecnemp.atdr.c,nlualnlnu.-.uerarridlnmu*trrnindlEomibvauaeea1nsrionbsrianabrlnn.raa,capd-i'dagfils,gnmrli1eieesgutlni-eriaiazS.ei^ri-tnciosn_garoreiajLn..o,sh*iitalrrlqpt'rnirrrnILerr.tiiri-rai.,cnu1lter,ertati.,ie.narfrvi;bl1qrdofta,oStniiao,irraldi"rieerncaOttr"nnntJcedr,"stp"ocuttriulr"aCec#""trt"st.ticipo,dfj,1s:rnainiureai,"hlpprcu-riht-rioliierbierne,rE,cs"."iscmtmt"r1i.cerueiuti-oS'oyei1arbfdioro%er$tnaDlrepJ"i1ugl-.bnbi,trur,$iiaisiaeipielieitelia.ic.iimc,lrii-,snsci,rrc.nauto.i.gioiiilt"roai-.arnbglneapf"ieoda.fAz"atufl'_s.tr,iraeaie_Ud-u"-,-ii,,i gtintaastadllei,lnipmss,eoam,tirnr,vdelptffirleeoanri{rtiiril.ouLr caparoreec'cipesrierc,eelatsaurep'duomn'neam'ei nacitredtlnntcSr,du, re,tracoaletiiveisdi leiunndtleierla'enzcldi-i
enului intti cunosrc s€DSul no,[iunii. Cei ma'i mulll in{e1c'g rea-
lizarea dezvoltdriri mu'itilaterale prini prediarea m,ai multor
otrie,c,te, fie'car"e ,diintre ele av'ind ,misiun'ea de a ofcri un rrolLrm
cit mai vast'de cun,o'qtin{e.
Pe ranrgul al V-ie,a se situ,eazd trdsitrlr,a ,,pree(ttire necesari
rezoludrii proble.melor rid.icate de uiald, cle pro.qresul social, de
sytecialitate ;i de cerinfele adapt(rrii La schimbdrile rapide dtn.
;tiinfd gi tehnicti", in care iqi gesesc pun,cte de inciden!.d ;i
alte etrsatteurini ,,ta'e,1reesr,.acnlt1tdc.aliinesi d- d,e pildd cea p'rofcsi,onia15. Ideea in
m'aj,orit,ate,a r5'spuns'uri ol fac r"ofcriri
sine
le f,<rmalia intelectua i gi 1,a r,aport'u} din,trc oCeoSt? gi for-
ma{ia profesionalS.
Pe rang,urile a} Vl-lea qi al XIV-lea se claseazd caractcris-
ticile ,,inJonnat Ia zi cu irnEtoiua,tm,dinblfil,eeolrem;tici,naa{tziJrlliqrci,ez-sttieuhdcn:ueicnenli,oi svuootdcrbilaielles-pcocldliit-ez
tice, cultural-sytartiue((
rlomeniul specialitd.{ii".
o inf,o,mnare ,,ertciclopeclicd", nerdindir-r-Ei seam,a cd aoest lucru
este iirnposibil. Cu to,at'e ;a,ceste'a, cstc remarcabild preocr.rparea
agcevecreerdeonnltescuertrerraaaaa-illeSti-gidis,:entEeun:otaeeiauslrndenatad,cluecd.t,tur'leacmidorali,sieuny'otulittrp.ciiinlldlaaImiVntataetcirgairp,,ijpoatoadrzermiiie.ntarr,iasalet,eenureaLiioogbbcsruld,iiensle*d,eapcc,ululifa'nnoIeloIse,Ir5ua_u-tmrsirlni,edlmla,eaotd.er,c,frcipilit.i,e.r.trie-v.dp'eIe,-is-|euqhJnc'rif.onuatasrpdlEoate, de inform,are, de'o1ar,e,ce 'qc,oala nu po,ate fi privitb ca o etapd
finald a instmirii, ci .dro,ar cr,a o trcraptai cle,s,c,hlsi splc' auto-
instruire p,er'm an'en t5.
stttptnJu'uif:r,rvaeetualoaeurcmolidralei,edci.dtcSrad(ae,'Nuiottenee'olasu,t,gat'uualceaoerr,,rpieardriqincrdexesiat,imrtessaf'stdilpet,ceado'aeugi,caicrtoirnatltddpr.1ufisisei.uceap,li{uod,licnanno,ai'scecuraoircenLuilrr,griedit"rduceito,di,erfceieoeiai{n.ctcinlntfdEs,oteeadrriecpm,oncbdae"calsr.,rara,urdre.geocpeine*r.edi,ftgt.ia,a,eia,rsmrrDru.lMtdlirn,*ece*TmopIoastItdna_rffrtsienedurItrm(iCiaencrafreai,ci"irnr,ordaietniepnded,d,ui,-,cdneuaialete,ime7c,nf,t,eeccalieeeucrnlclirlX_aa_e-- Dernni ,de rclin'ut esle apr,€rciicrea potlivit cdlcia Ltn om
bine forma,t d,in pun'ct d'c verd,ere intelec'tural tlcbuie ,,sd con-
tribuie l{r ricLicarea societd[ii gi sd fie util acesteio" (rangul
al IX-1'ea). intr-adevdr, cdutcalia intel'octr.rra,ld estc o cerin{I
a progres,ului s,o,cial, cu vaste imrplica'lii in sfera procesulr,ri de
fdurrire a, valoriilor m,at,erial,e qi sp,irituale.
Num,ai 33 de s,uLri'ecli (9,240hr) dirn numir'ul tinerilor inves-
ligafi consid,erd gin'drir'era printr,e trdsdturile ornului cu o bunl
forrnalie intel,erct'u,a15. Gi.ndirea creatoa.re, inaplicatd ln rezol-
vsrea problem;elror ridircate de vial;a ,socia'ld qi dezvoltarea teh-
nii:o-Etiinlific5, oib{in'e do'anr 15 adeziu'ni:i. AIte 2 rdspunsuri
Categoria de rdspunsuri ,cane pledoazi -pinebnetrreusr,ad,,netzi ugoiltabroe- o,riom,Ar3punlruleeuaszil,i.oniinn:eaCns,,tiGoanartatzpielaerteanzpuienrnivctdeattpdGee,mhriiininet9oudirliuvgiine"h,rvescne,nre.txi$v1pc0ioot3iza6!ii,l{iai3iu,dnraeeopartrltiiizczieodi ,nrlais1dt9rpe7u0c-ca,ttropldiralriaegcp.uatu1trie}':'
rnultiluterard,, pregdtire murtilaterard', Est,e
106
107
ftcidcnaieo,tetGapmeeuuruiopnrtnLpeodidaeinlit,aerrre,eaa{eni[qaeiitilt,nddeooirsunnrpeacdnta'radlem.d(icpninereftSeirnoeftadtaiztetuiiedivncnetidatdiinS,,gdoloaiibibipci{nieaindn,urcveltiegencnstilisnent'amiddtluda.aiufrec,ienmnurao-caLrticssneoseiEmntrrsneigrrieadzrua.teairt,urdicure5,tdaa-dccroleeeurlzamiI_gfaiiouinnnnfeaaea_,cllda6iurr.anl,a-r suplelea * vgl6ir6,ase p,entr,Ll r€zoh,rair,sa pr,obi.,e'm,elor ri'dicate
tzyuenrCi;oria1rpiggnauticeqietiael,atcre"LtdaurrosadrplaSeurneasav)a,pplopru:orunoi,e{oaicnsg,td,ieolrr,o-ecrr:azn, o,ropeLsrucienaucltedlplsmrsnrsuebbqgl.tiieeemsct'efaf,ilioob(rdirml,iirnue"[sapiatb"rcce.eoaaltoeitrprddoms,otbeaa_-ri Ce via{i qi de activitate,a teoreticd qi practiicd.
Operu{iile gtndirii sinrt modest repnezent,ate (poz. 25) cu
brrnc solurlii. ,toate cd pro,cesul ,de invSl5imint e solicitd qi 1'e_ cultivd prin
,dis,cipline ,cia rruftem,atic,a, rpsihol,ogia, lo,giic,a s.a. UnLele operalii
srscrraii-uvJprbqenal.iciinuiqi.ite'laalcetzee.id-ixrta1iegi3tvded,a,nreedlsedszaplionu.ri5nnrsi(dn,cous'mlrep,ciguourelnentf,sicemnuarioiruutirodzd,seaedilrrneneetzot1rvidleuaorlrstuytqtar)rinilareedetx.r^sieairrrIleee,aaft,lvritrneoeieglui{,incaiczidcreeugsssriu,tilbtp.rsioa,:eeortn,fcecslfaiu-i: ale gtndirii,'c& g€I1€r'alizaroa, abstr,actizar,era, comparalia, n-aru
c(scEpqraiddeer.d-srr.rg-eslp-edtieoi.s,eqa,f,,nid,,'ctnnIoOiqrbJued.onumoapo1scnr7eoradudig5rcmrlss)eipoenoi;bdmdapbasitinonirrci!netuds,teuieenvualdbidofttfndoaiiodgnetniroeecocmmsdummfrdaaoaguattr{eicimErdoldceuaunoiacirnrceanetii'adnrldehppfenpnd,uadz,tuucdnei(eni,rnct,sdaostcesp-t(eetnrpdpud{e.ldransdionm-pecer.rf.b'et.ietlannveedd8ore2maeeg.4mdzrd)iet.vned,reelrdci)nendn;uietei;eiciorianliereortogecd;ipunltiaeuerttenpcradalentleuonlcceaabttuseluletaernbgenruoiseanc{ltrcdioheeuereirtn.lraae.o-i
{cst indicate in n'irci 'u'n rdsp,uns, d'erEi acestrea au o mare frec-
FveuPnli!en5e:i.nriv.tcoimatduurlruirl,aaInuegci,{nicitlrouurn'rq,liint,'asldinsetgu,,,uadsrieiuridrlnuseipni'uananrd,si,vaisdteeiunaafli.faldgiimmageimnaofriiaa"'
.,Dobin"rlirea unei concepfii ;ti'infifice deslrte I'unte ;i uiafd".
cnaateitredme,eninuttnstrra,iuc3t1urdael asiufboiremc{ailir'e(vieiznitetlr,ea,bce't'luurlalen,ra. fos,t rn'entio-
75, poz. l2).
,S-ar mai putea adduga al'te 12 rdsp,uns'uri (itrid., poz. 18) privind
bwna pregdti,re ideologicd. Numdrul mic al c'elor care con-
.semneazl insemndtatera oonLceptiei qtiinlifice d,espre lume 9i
viali aratd cd su,biec{ii n-au i,ntuit preo'cupiareia qoolii pentru
lealizarea acestui 'orbiectiv, i]ar cei care au dat ,acest rdspuns
cred cii suportul concepliei il constituie cunoqtinlele despre
.naturd qi societate. In realitate, numai prin caiitatea cunog-
tin{,elorr,s,e asirgr'trrd oai.itatera qtitin{itf icd a'co'nciepliei.
Necesitratea inarrndrii ormului cu ,depr"inderi ;i tehni'ci de
rnnncit intelectuald" (vezi tabelul 15, poz. 13) este netrevatd
cle ?0,,s dintre surbi'ecli, adicd rde trei ori rnai puli,n de'c{t au
.idnodiicaartatpdnouf iebsl,loitrairti'e(2a7,d49e0pnI oi1n.dDeriinlotrr'edestuddloe,c'unm(i'iencthraensretioqni adlie, do'at
pre-
_-Acpeustteerreriaspduensa'urrgi usmune-'nprtianrdc ginclirii logice lucfane a inforrnalii1,or qi a formdrii unui stil" de 'lucnu spe-
's;sirpedce'tepeds'ternu{niLdaleerea1,e m,obiiitatei Ei cific cerrcetdrii gtiinlifirce, ri,g;r-rrors qi eficient. Patmr rdspunsuri
sr-lblinriazd irrnportanla cultivdrii dreprirrderilor rd'e rrlunrc[ inrde-
itdetcadtpaneadrioeerivscodxuttelrist6etp,ni'ireif-lulsvueoiodoncecdlicrrzeteceai.atdieni"iJ{pvreideinainiau-muteluctctmiee-iandi.nlcthioarvuD-dudaensttdceeo.adnieacp!vaarr5oEedtaurimsrtqsveellocoitelmiaieeurtadnnseetvncrpetesachieolltteovnreroaace-rlipiacrc,olfaaaperseuanedlcsfctnrzceiatttaitteedirdiru_piuipunendaimaslntidderieduefuineuof-rfnideqt,a1rroirmt,ecin4erlrpptilliatarg-uipantef1irriaol.rtnaeetbaime,crnaga,rdogiulncnaudnrom,meoatctl.nxdatzlorduo:i,cecm.nclrtiptdeeutaaiFtealeeoacroj(aucehtsderplllrneeauibenrectabeiavritlvbolldiioied.ntieceadilaensprue{asnsrpatiiieaar.lertuc)otmtopt.edorliraeracelmdndrcp.ecssroe,eauesaoilmc.nraatpsntsedlegrzeoeacoamrei,nehdteccipeesnnotgepidnrtl{viiaserrciveelenouaticaiieai_,l---,-- pend,entd. Nici run suhiec,t n-a soos in ,evid,en!5 neaesittatea acti-
viffilii de eLab'or,are ra,lu'crer'i1,ol personale (planuri-rezum'ate,
referate etc.). D'eprind'erile care viz'oazd sutoinstruirea perma-
nenti a.u o,blinr,lt 19 ,rbspurnsuri. La aceaLsta s'e ad,aurgd 'preocu-
p5,rile de inforrrna::e in speciali'tatre gi ln ,alte d'orneniiln.
q.is,noti"1eta'-purD1iurdeiituntfiinelrirec.ni.eadcrtace,ielllnczottduarrtrr-sueiouiasrseielcuianxadupipeetuelntatelinieilionu.redlusdinsieeamEanuiinnoruedatiLd{rineiail,tcarta-aamoruefiaacqdjaueleurnlptocserrri.ndldadSreieltocrusqordtanupecdednluir9ulsizioiiainiunsdatieiiimmvcxi,itdplrapauinrrgaeedei.-
curn Ei in seiec{ionarea materialuiui bibiiografic.
108 109
,,Pregdtirea prorticd. ;i trnbinarea teoriei cu practicar. €6te mlbeaguezltrieedraoeuiafdapp'seatu(ucllu'tatsrieecii,def,aIe-crIudViul'tc5a(;il(i(,Va(-ridnVsteIpIl.Ienct;ru.IaX3lS4-7X)in-giqardcn,oeiraniloSIt-dIaVnree),ilnm{ceau-i
,obieclive precise Ei diferenlia,te. Fiec'ar,e,etrapd asigurd un an,urnit
rnenliorrratd de 22 de srtLudenti (vezi tabelul IS, pez. 14). DLrpd n,ivel c1c ,dezvoltare intelectu,ald, ahs,olvirea
]i'ceului flind una
snttspre'ldoadnrrneitersasrrpfemiortca-urlisimrtnsaeuamdliiibrnaedipoirolca,oiedatbgi,elredoleri,spr.tm,,iiuismniaaredicpt'iem,cilaneaeustr,,i'fletm,odctairippartl,rnirlltdede,dus{csddlieudite,,usrsdrde,doeaeoalorrielciriqsati,cttraieeeatpcerceieaun,tnofinilnnotdrucerl,rmxpoit'enaouajnctnuldittiriierdlveuE,tiaotiaueacsturnlede.,aenar,,raoie.lasdoilnie;e-r-
,din treptele tnaltLe.
g,ur:e l1rls111girea logicd qi triainicd a celor stuidiate.
I)r-lpd corisemnarreaconstatdrllor qi aprecierilor asupla date-
1or de tra prima intrebare, reddm integral citeva dintre rds-
pr,rnsr-u-ile cele mai concludente :
Pe 'u,n JLoc p,erifer,ic (rangul a1 XVI-lea) qi cu un proe,entaj .Ssleiica-iaeclrtl,cec.Ac'ccr-ucir:nnlcoooiEqomttirinnltetper,ericbdmiuitonienmddsaiiadfielaraalietille:sdfdocvoarmalmitsaaettclneieiacii,uaininlneotleeglclteeiuncgnlteeuoratccrlaEiectcpnsrripuoi efuucamniatcialtlinStacetag.en,iCtuidotatnai---r
,a,speronptiinatret ndteelec,ienlteolieb{citnuua'tled:'ed',eo'rleinv{iai a XiI-a se afl.d
cerceta ;i probitatea ,d,in cl,asn
toate cd in realitate, curiozitatea de a
d.e a ;ti,
;tiiw,tificd( (vezi ta,bel,ul 75, poz. 19), cu .clrdionzia,ealtinri?rictnneacsbucaliotlinesirtit.vrcddeUueilnnunoc.]lauodgdnmteeoegrbc,ctiiiuiinnrluclteeumu,rlfaadovnlrailemef.cainEecttralecinrretentrteeaaaibeliiuocnanti.eujaucalnsodlsdn"nticiun(nurtudnrssa-oeuprae.nsvacn$Ldarin'mia:uliluin0mte2lel)uitc;cmmoeimol mnppi'uecadnirotitin,--
ca elemente inso{itoare ale efortului inte-
lect'ua], cle flavori'zeiazd Ei stimuleazd ,arc;ti'vitatea, tnde,osebi ima- cu-noq,,tninsftc.-, oamreuldcezrrveoiitnatepeprrmocaenseenletddiqei imbogd{eqte mlntea cu noi
gindire,a ,c'reato,ar,e, asigr-rrind Lrrn 'andarn'ent $,colar. cuiroaqtere, gindirea
gdnalia qi liberd,
superior.
ubunaieTelocriar{[iesIpo(d0ort,rn8cc4rira0ein/ao,ct)e,a'crcaadurceetetoosrrmiaezteaefntddiurcendp(e<rssicntei-.srnrt,,,c,uec,el:asnnepermiaxi orcraa'ietasas-eltpae,teoadcpdtediovreei,asrian{dnpettt.oemtacreaitecrirteodsour_ia-i. indcpencientd, afiomcrtamivgiatinatatpelie.anS. tEerusstep'ruiatnotedto.dcAadctdienst9etiloeumcntuaoarmiei bine educat,.qi bine
mreniile, 'de lauten,ticb valoare p,entru civilizalia na{ion,ald qi cunoEtinle din
instiuit, bi'e sint profesorii, toate
univers'ald. Sensibilizare,a pentr,u cr,e,aliile spiritual,e are, cle- ingi-
sigur, valen(e incd nevalorifircate. .domeniiie de
-ansceaetrtqimtii,:ramei expidsuitlcdiniid, pifaerseretgrnoittneitom-saiui.ucnchepiarrcnoefeftodsaotorrtrefiiapEldut{idiinne.liafAiclttuui nlecpticoca. utemfisdemaearxipinblicitnrdeer
I:rptui r:5 1i se spun tuturor intelectuali ? unul este mai intelectual
,decit celdlalt ?" (rasp. nr. 161) ;
In afara itrdsdtr-rrilor 1,a c,au:re ne-am referit. sr-rbie,c{ii ,au indicat --,,Un onr bine format din punct de vedere intelectual este civi-
lizzlt si capabil sd-qi aducA aportul la dezvoltarea societd{ii" (rdsp. nr.
Ei alltel,e oare rau o miai rnicd legd,tu,rd, u,n,eorri cle l,o,c, ,cu ,e,d.u,ca-
tia inteleatuald. A,cestea sint s,pecifice
edu,cafiei. As,Lfel, nu se altor .,omponen,t,e ale .gi -per,f,eIcn{tieolneagtea,cceal roemesateleincadrnmrai tfaccuuoltdcloi nmceinpttaielejussitndt bine dezvoltate
p,oate tdgddrui cd un .m cu o burnl
formafie intele,ctuatd treib,uie sd aiiltd qi sd cultive inrtr-un i,nalt despre societate
qi naturd, bine pregdtit din punct de vedere profesional, acela ce
fgboterramludaltlr1ied5is, ditnptluo,erzile. 'cd7te7u)'a,,,lyed;.tearArsc,oa,neclaeaslqitteia,tleiun,cscurua,Ersaireci tnpeonr,a;stieinuatof:ipinmr{odap* rq(ivii ednezustmptaarei_ "lbinueindpalsaulaccuesptaro" g(rredssupl. societdtii, qtiin{ei tehnicii, el insuqi contri-
9i
nr. 245)
; sd gln-
tre-
,,cttl^tura esteticd(( (ibid., poz. 77) sau desprc dea-sc,d,OlomguicI bine format din punct de vedere intelectual Etie EI
ysentrtt gi sd pdtrundd cu uqurtinld esenla fenomenelor.
profesia aleasd.* (ikriid., rpoz. 26). ,,qtasiun'e u,bfcaensustifee't'serctsniecldeacdcaleeomisbram,edtl'tuaacsn{ucidcintd,oipnEriondttsrtbieneedlldeeaeecrdlteeoue,apvcbldooia.zniunIScnnfeddp,plii{nmripeoeftbreoqsasateiijtivaneec{pnodifeeroiecnmscd{p5ae,u,rnejnusizilpsoedtitdroeEirxt.diececrDacrsieippttdiarceacssitge}daumtiemmeaaneauetndaoqei'--l
ttaatbA(crrpld,rreeilcio1eb5re[,i,napeoprze'o.a2'tr2div)i,pitlioc,admrreediri,aud,p,ecdaapub".ncsiiotialut,,idree,a,oaidn-tui enpree,oicstJuibaaiclld,u,stteddstfiaei'iba(tvleelsza-i "critic" (rAsP. nr. 175).
110 111
AEadar, in rdspunsurile primite la prima intrebare, domi_ Tabel,il nr. 76'
nantd este ideea acumul5rii unui volum cit mai mare de
in,for,ma{ii5.
u(in9e3lIde,n8emt0rree0e/b0iiaan),ltriee4laaeucstrtuouwraab."pieI2rce?,-c{ivicndrV-caadn,.uqc-dordn.m'ssipadrse-rdrninasa{sir{Ld1br,tr1iann2[ea0tr:lcl0oir)Ji,rtr:einiairairir,tIlegccliynrrtrdespsppcutuarn:nrrcesstuuurd..dl.iie. I. I Cultura general5. cunostinlele generale 1o 65,1 0
2 Faptul de a fi der.enit student I 39,06
(2,2+0101 au fos't anula,te. II
III Cuno;tirnfele multilaterale 8 34,7 2
llSspunsrurile s'c grurpe,az6. in trei categorii : IV 4 Pr'egitirea prof esio,nali 6 26,04
V 5 Cunoa6terea noutd{llo1 din toate dome-
afirmatiue : 23 (6,440107, cu dndi'carea ,a 15 cniter"ii sitri- niile
atc- in 8 ranguri, cu proc,entaje cuprins,e intre 65,100/o (rangul I) r 7,36
VI 6 Pregdtirea,ideologi'c5-pol,itici., cunoaqte-
rePareevgeitnirimeaenpteelnotrruinateranpeLic$ai ext€rae
4,340/o (rangr-r,l al VIII- ea) ; curiogtintele 13,02
I;ar{ial afirmatiue; 197
- VI in practicb in orice situalie
ln- 15 ranguri, cu procentaje
(bb,16ol0), cu 18 criterii sit'ate I 3 13,02
intre 23ols (rangui I)
cuprinse VII o Pregdtirea multilateralS 2 8,68
VII
Conduita corecti (1) qi voinfa educa-
t5 (1)
gi 0,50lo (rangu:i a1 XV-]ea) ; 8,68
pro-cennetagjaetiuaeup:r.in7s7c5' VII l0 Capacita'l,ea intelectuald dezvoltatd 2 8,68
VII l1 Curioagterea a I-2 li'mbi strdine
(32,200/o), in,dicind'u-se 23 de criterii, cu VIII l2 Rbspunsuri a-firmative, f6rd motivare 2 8,68
intre 47,300,/o (rangu. i) gi 0,86o711 (rangul I 4,34
VIII I:l Concepli,a ;tiinfifici despre lume si via!6 1 1,34
aI XV-1ea). VIII 14 Gintlirea l,ogic5 1 4,34
VIII 15 Sentirnentele intelectuale
Din ,cei 335 de stu,denli care al,t da,t rdsp,unisuri grupate in 1 4,34
urea din cele trrei categ,o,r,ii -aE4a8in(7c3i,t44,n0iyLrrymn,a-ia2lrBrBeudgeit sd qi ie TabeIuI nr. 77
rnotiveze ln nici ,un fel, sr.ribiecti
(8.0,64010) au d,at rispunsuri cromplete. iIlt-ri_;l;rl-r-l;-Irl-z '|.*
Prczentd,m in continnrare la'belele 16, 17. 18. cu cla't,ele rezul- l
tat,e d'in prerrtc'rranrea rdspuns orr,r'r'i,l : ; I 4| \
I
5 Vezi: !i{eica $erban, Cunogtitllele sd nu Jie priuite ca ut't. Necesi,tatea perf ecli on d.r'ii forrnali ei inte -
lectuale prirn mari eforLuri pentru inlatu-
mijloc de a trece eramenele, in : ,,Gazeta invdldmintului", nr. 1049, rraeraeaungouliubrialogradj icnitcumnoaqitimntearepi ar:urnula-
10 iulie, 1970, p. 3 l:n,,CmuonmoEentintu{el ledenfua!pdo, tinfi pr:ivitc ca un mijloc de
a trece examencle. invdldmint incd pon* de infor-
are
dere fciarte maxe memorarea. Se memore,azd rni:lt, se mernoreazd ,un ma{ii 46 2:1,00
imens volum de cuno;tinle. Eu constat, in meseria mea, c5 programele II 2 Cultura generalS mediocli for- 24 12,00
III 3 mNRalielisecreipsuiritnnastteuelraeicpptueaarrfle{eicaliiin-oanf5dir.emrici auctriosvnuetl,invfuiieerdliai mo- 20 10,00
slnt prea incdrcate. Totuqi, oricit de incdrcate ar fi, cle nu pot sd IV
facd fa!:i avalangei de informa{ii pe care o genereazd qtiinlele con- 4
temporane. De aceea trebuie sd ne eliberdm dc a(caste 5;oand dupd r8 9,00
tivare
atenlie dezvoltdrii capacitd{ii de uti- v Cunoq:tinlele multilaterale vagi t7 8,5
Icizuanroe;tiantecqEniosgdtir:dr{demlor.mCarierdnrcred oamenii trebuie sd memoleze pu{in 5 t4 7,0
VI 6 inRaocluclehleortaSre,raitogr ialdesstuddviirilgoirreuanifvoerrmsiatalireei
qi si inleleagd mnlt". intelectuale
rtz ll. Eduoalia intelectualS 113.
l,l l* I'Corttlnuare tobelul. 17 Continrmre tabelul 18
Pregat.i rea ptofesion:ll5 sumdra I 5,5 X t2 10,32
Inlormarea pariia)d asupra I l1
l1 XIII 9,46
nouLalilorl XIV I
B xI \,7 2, 2,58
XIV
di.n toate dcmeniile II 4,5 XIV 17'
PregiLirea pentlu viaEa' lsatisfaciioerejl 8 .i,0 XV t,72
Liceui constiLuie doar incepulul forma-l
liePi riengte6ielircetuaalme,ucltoilnalirciblaulatiamsaeadifoocsiramicSl XV 1,72
Lr ll I 7 ::i,5 XV 1,72
XII putin 5 2,5 XV I ao
intelectuala dezvoltatdl XV
T2 Capacitatea 4 2,0 0,86
XII l3 noSaesnttiemreen)tele intelectuale (setea de cu-, 0,86
0,86
.l 4 2,0 2 0,86
XIII t4 CapaciLalea de a gindi relativ dezvoltatdl 2 0,86
XIV 15 Pregdtirea icleologicd-polir.icd pot"ivitdl 1,5
2
XV i6 Fluoirminadtiiaviidntuealeicfuald se :' 1,0
I
clatoresl studiu-l socia,ld
I
XV 'laDtivepbriinndeefroilermdeatre-nunca .l 1 0,5 r9 Informarea iarsufircientd asupra' tro,-,iA- I
fiJ,or de specialitate
17 intetectuaiA re-l I
2o Depr:indelile de munci intelectual5 ne- I
.i 1 0,5
XV 18 Rezultatele mullumiLoare obtinute in ac-l form ate
tivitatea cercurilor stiintifice ne obiectel I 0,5
21 Familia este Iiipsitd de interes
I
2') Voca'nularul si exprimarea sdrace
. J'l Asimilarea greoaie din cauza oboselii
Tabelul nr. 18 i.. Numdrul suhi,ec!i1o1' {1are afirmd cA se c,onsiderl ,,bine
intelectua"l.( r:,e,prrez-intd abia a
formnfi din 'punct de uedere
15*a'parte (6,440/0) din t'o,talui celor investiga!i.
C. l{ispunsuri negativc (critcrii)
l,l1"",.1 Aceastd situa{ie, dupd 12 rani de studii, nru p,oate fi exp}i-
cat5 num,ai prin mLo,d,estia, nehotlrirea sau prin lipsa capa-
I I GoluriJ^e Ei noclaritdlile in cunoEtinlele citalii dc auto,cr-rn'oiagt,erre gi de au,toapreciene. P,resupunerile
ac€rste,a sint infirmratte ,chiar d,e faptrul cA nlunSlrlt,l rdspr"rnsu-
acumulate 55 47,:\0 rilor negative cst'e ide ,cinci ori mrai m.are, precum qi de r.inele,
II ) Informalia rnultilateraJd redus6 40,42 arg,runent'e cere v5,des,c ln anumi;le privinle existenta unLri
III ii Formafia intelectuald nu se poate desS-
virEi in Lioeu, in tj,rnpul adolesoenlei 31,82
IV 4 Cultura general5 su,perfi,ci,ald 30,1 0 pronun{at sp,irit analitic qi ar-rtocritic.
35
V 5 Facultatea este doar inceputul formirii 29,24 Nici unul ddhtre s,tu'denti n=a afirmat cd sc ,c,onsiderd foar.tc
intel,ectuale 24,94 mbiondcesfrotitramqai,tex'diginenpf,auni-ga1
34 18,92 de vedere intele'ctua,l. Dimpo,trivd,
r 6,34
VI 6 RS,spunsuri negative, fdrd rnotivare 29 ,d,eter:mina,t pe unii sd arrate cd mai
VII 7 Pregitirea surperficialS de speciailitate .)O 12,90
VIII Pregdtirea slab5 pentru v,ia!5 l9 au rnrurlte de invSlat, mranifestindu-qi dorin{,a d,e ,a realiza
I8 Liceul dd o pregdrtire sub nivelul posi-
TX biliteliLor qi cerinlelor, deoa,rece unele ca- progrrese ln acest s,ens.
dre d,i'dachice n-,au o forrnaiie oore'spunz5- Lntre cr,iteriitre rde evaluare a pro:priei fornr,a{ii jnteleotuale,
pe primul plan se sifiueazd cunogtin{ele (poz. 1, 3,4,5,6;l
15
rl4 fi 8 tt5.
{
$,
:8af^ir.,mdi,natitvaeb. elul 16), insnmind pLssls 600/s dintr,e rdspunsurile '(ibid., ran,gul al VciI-d}eina)cl,pais,earidntd[iin,avqecdo'eliriegecndEr'aac]rees, tiaprr'oscteusdinileu
Pr,ovo'aci netdrumer-ire nafiurne,a ,dupd ,care ,,faptul d.e a fi incep,e di'n li,ceu,
r,supleriorare nu ipot fi 'urmat,e ,cu ibune rozultate fdrd o pregdtire
'deu.enit studentI (vezi t,abelul 16, nang'l at li-lba) ar fi cea solidi re,aliasrtA [,n anii de gcoalir.
nr,ai oonvingdtorarre dovadd a exist'enlei vir:tr,rlilor intel,ectuale,
,d'u,pd crr-rrn dectard u,nii din-tre ei : 3. Rdspunsurile rrcgatiue (tabeltr1 18) confirrnf din plin con-
statdrirle d,e Ia rpnirna tntr,ebar.e. S,ubiectii sint ,conqtienfi de
pr'Egdtirea lor inteXectuald pre,card, cu toate rcd nu sesizeazd
-.mlpaer:ceor,,,t,fnNucSetda'staupcolE,dedr.i.t,epapansteum-ilontniiettairesanyjmiunsqcntdcdcsocosipolniaplonestssirfdaeniadendcertdcuearmdlarltiialointicaneiurint.teeut,Nesl,qeliuie(cnrdtcdtuetseuxiapnial.sptieltniupdlerrli.incisnn2ttuu4dcead2euxl)el;vclnteebutlnierncidnraeetdr,gef,e,oirsnn(rdremdrnsanapulotd.id.fnpiievren.iiit3ncmo1ater7ori)_ei-. furld,arnrentale. Criterd"ile rde nefe. intd sfint in
lmipsa,iurr"niluel,t'eei ,cazuri n,ees,entiatre, perr'trr-r cd ,gcoa1n nu 1c-a c'ele
con-
tuirat rcu, cl,aritate noliLrnea de ,o,m ,bine form'at din punc't de
'veder,e intieleclu'al qi ,nici ,r.-u le-a rd'eschis pe,rsp'e'ctive prentrli
r,eal-izarrrera ,acestui obiectiv. AE,a se explicd, printrre al:tele, de
curCmr-itaerrifilie,,dceapinasceitamtenaS,tiantteelheocttduraitloda,(re(vpe,zein,fbu,qabfoerluml ,1a6[i,apoomz.u]1L0r)i,. ce 29 d'e sr.{bie,c{i n-au reugit s5-'9i motivezc rdspunsurile.
,,gincli,rea logicd.. (ihi'd., poz. l4),,,sentirnentele inief,ectuule', tre primtii rang se af15 criteriul tnulte goluri, neclaritdfi' in
,cuno;ti,nfete dcutnulate qi necesitatea eforturilor pentru in15-
l.i(pilbiqid.,, poz. 15) qi ,,concep{ia ;tiinliJicd despre Lume qi uiafd.! turarea lor. Este demnd de relinut sublinierea re{eritoare la
p.oz. 73), inrtn-rnes,c irnprreund num,ai b acleziuni, altele ,ca,lirtatea ,slab5 ,a cr,rnorgtin{elor qi l,a neinlel'egerea 1':gltr-rrilor
nefiinid rn,enliornate d'e loc. logice ,dintne elie, s'pre g,die1os9e)bciraere'clepraivltees,ccrimtearriii (vezi tabehil 18,
ales insuficienta
r4rydIr9s12p1'.lumR-ndsuus5lplt.5,u,d1ne6s0ujur)im.'leDdpitnaattrree{iadral,-ica,enf$irntimau,ma1tdi8u,renu-la(tsua,btrueed,ueiugnlifti11so7dr-)qcithometasol,:ttiizi,voeenazazeil.i pozi{iile 2,7, 1L, 12
cantirtati,vd a inforrnaliilror.
Li.psa culturi,i. genera'Le (tabelul 18, rangul al IV-Iea) s-ar
datora faptulu.i ,ci ,,tn facu{tate ,este pu(in tirnp pentru ace'astd
Pe primul rang se situeazd menliunea a 46 de subiecli, potri- pfarepotoululpicadlrestctr-'(rriddespn.{iirrsre. 79). ,Nu trebuie i,nsd scdp'at din vedere
v,it,cdr'eiia,,forrna{ia intelectuald. trebuie perfec{ionatd" prin aflS ,abia a intoerputtul anuLui I. Lipsa
'eJorturi pentru inldturarea goturilor ;i neclaritdiltor aln cuno$-
de timp nia 'avut clnd sd-qi arate 'efeotele ,,n'ef,aste(( astipra
tin{e ;i achizifi,onnrea unui bagaj cilt mai. mnre d.e inJormafii',,. cruLturii generrale(i.
F"ste de f'apt o cal,e disim,grlatd de ,evitarre a unuri r5:spun6 ga,1s-
.gonic ,negartiv. Ne,ajunsunile s,emdaLate tot voltrmul Motivarea pregdtirea slabd pentru ui'a{d (tabelul 18, rangui
numiai arar'e oni c,alitat'ea crln oqtin,[e1,or. viz,eazd Ei
,aI VIII-lea) rel,evd p'drrer,e,a iunor stulden{i, conforrrrn ,cdr'eia Ecoa}a
-s^JCi.rri;tieturliulricl edul-rlupdi, care ,,formalia intetectuald. este neimptinitd. ta
ilnatneqleucltuaaIlSIII-.elesate) urnti,nd sd. continue toatd. uin{a,. (t,;belul 1?. nu ar 'asigt-tra tncd baza instr,umen'tal5 rezolvdri'i problemelor
,estc demn de ,atenlie. riidi,crate id,e ,continur&re'a rstudii.lor in 1nv5!5mintu1 s'uperior sau
Intr-adev5r, educa[ie de caiificarrea r,apirdd qi eficien"td ilntr-'r-rn se'ct'or de ,a'ctivi,tra,te.
iun p,roces comp,lex gi
de dr-lratd, fdrd a sre tscupar6irr:eiVtupenazouilli:tsqiceiId-oon,ne1pae9ol6isza5cet,eaupz-fd.Sa3ciin2see: lEsa,,ctLoi,iuacnlediu"v,leGlrdnshdi:teaeotAleer,gvfphui eleuen,i,tlor,eFuucu.cu.nd.l,tdubaBradfuizcagarrerecnedueqirrftsiaic,ulidErtiilldtop'tier-i
f.gll.ghaounarA1o'stm(pinfatiraran]ei[qtiociXeintiruies-,lditrle,ninlua'ostenb)ailoc'eeqpccrcioetticsurtlverpiacierevllale'eriurrt,earc,icnaEodi-lan;ntioitcvrrlEedianbleeu,,s,cl,sleldaiiat,uuzcptuedsr,egulaiiilldcreJeaeciiaransefnduafe.ospl,tiearmimtrruoaitoraditeear.{kserireoesduritiodveuia.inrosert(deriabtlinleareldcicuc.etaeejupt,aairuun,lalteugruno$id-!.l
.aici o gceonnsetriatuleiedseppeicniadleizairneaminarperomfesdisuunreda aleasS, iar imbogd{irea cul'
de modul
turii in care fiecare
:student iqi organizeazd timpul gsdeunelribaledr.seFurenadlaiz{eiaazedddifeicciui lluni spiritual
-pe care noi il numim culturd liceu"'
116 117
Ori,cit'e lezierve am f,ace asllpra ei, aprecie.r,ea portrivit cdreia Tabelul nr. 79
,,Iiceul dd o pregdtire sub niuel posibilitdfilor gi cerinfelor r(.rio\lrp,rnutn] -l
I
actuale, deoarece cadrele didactice ruu &u o forma{ie corespun- Rangul $coala gencrald 5i liccul si au rdus l-l-rI
zdtoare(c (tahe,lurl 18, r,angul aI lX-lea) pun,e ,o proibJ.emd esen- contributia ln:
T Ii I
{i,ati a activitS{ii gcol?rre : elevii nu sint so,licitafi la nivelr,rl
superii,or al lpositbilita'{ilor 1or, datoritd men in'erii unei tch- II I lnsuqirea cutrturii generale 50 11,00
III 2 Fr,egatirea intelectuali pentru invald- l2,6iJ
nologii didac,ti'ce d,emord,at,e care incumaje,azd p,asivitate,a, ldsin,cii mintul superior t2,32
pr-rr{in ioc inifiativei qi crrealiei. IV 45)
tt ,)
D,a'cd grupdm cel,e rtrrei categorii de rdspunsuri : afinn,ative, VI,II J Cultivarea aptitudinitror, inclinatiiior (17)
5i in'tereselor pentru un ob,ioct (27) 8,41
par{ial afirmative qi n,egative intr-iun taib'el unj,c. oblin,cm 25, IX .14 8,12
de ,cr[t,erii. Comprarin,d,u-1'e cu rispu,nsurile d,e Ia prima in,tre- XI 4 ECucafia intelectualf, a elevilor, ,care de- 5,88
bane, prutem stabili u,nele concordanle. As'lf'e[, ,din cele 31 de. XII pinde de foarte buna pregdtire, experienla
XII 4,'lB
XIII pasiunea si exirgenfa pr.ofesorilor 3,92
XI.II Educarea sentimentelor intelectuale ; do ll,3i)
trdsd;turi irrtdic,ate J.a primra in'trebar,e, 18 apar drept criterji la, raidnetav,d'rse,tqeiapdreobaitgattei a(28g)t;iindrl,iafigcodste(a2) pentr 2,80
c,ea rde-a d,oura. Isn-aaua:,nciblaesleat'cFarzeulrririmaveelrme XxTIvV 2,24
de*,a fa,c'e cr-r trSsdtr,u'i ti0 2,24
qi criterii oare XV 1,68
rangru:i gi au oiblinut XVI 6 insuslrea unor cunostin{e multilate,rale I,68
XVI vaste. din to,ate domeniile 1,40
cel,e rnai m,ari ,proceniLaje. XVII m(6)o, rvaoleint(e11i)q;i 29 1,40
XVII 0,84
Es'te de asemenea inter'es,ant de semnailat c5, ,cleqi unii sr-r-, 7 Eclucarea 'condu irteii dez- 0,56
biecli au indi'cat I'a prima int.r"e{rare citeva trdsd rrri deos,ebit voltalea personalitdfii per- 0,56
0,28
de irrnn:,ortlante, c,tnd au iorrnul,at r5,sp'unsrunile la cea d'e-,a dorua, sevelenfei (4) 0,28
muFnocrrdnainretealedcetupar.ilndd:erdiLeorrnEui tnechi,niriandilerpen-
ei nu J,e-au rap,oritat l,a propnia 1or formra.lie intelercttrald. De, dentd (13) ; ,a stilului de cercetare gtiirn-
piildS, ,,ginrdi rea(c 1ia lpdma inrtrerbare intr,r-rneEte 33 ,d,e rdspr-rn- tEteifoiPicrrrir,id'etem,gi(d2eit)ci,ur;e(aa1p)rpcasacnpttiarcuoaitvA(2ial)iitide(12e)fo9irtimcboinntainruea
s-g-,{uurr23i,or51ia,a,z,rrre,selsiastpup,aaee{cicidt,itaovivue',7as1N;;ner,,,-ic,rnInoimv:nnecab,ri,esa7pdju{;ir,:al,(,cctger-ith,iti,ennr$i5iciufi,itl,recr5e,r,.spdpierd,ee,meicgsrrdptuirtVn,iercefdlar.-irniprntneetnerle-trcui:tunrviiaaaslp!Sdinl((i(-(-'' l6
Carea culnog:trinlelor in p:rra,c't'i,cd( inrr"egis'tr,eazd 30 d,e ::dsptmsuri o
14
10 Onien,tarea pr'ofesionalS mai ales pr
obiectul ,pi prof,esorul preferat
tl F,ormar,ea conceptiei sti:in{if,ice d T2
iuime gi via!5
Ia a d,oua initreibare f,a!5 d,e 22 rds'punsuri primite la prima 19 Ed,ucarea capacitStii de a gindi logic l0
intnebare. Acerste inc,onse,cv,ente d,em,on,streaz6, cd, nici studen{ii
8
I n-au o viziune precisS despre noliunea de ,,om bine. t3 Dezvoltar'ea oapaci.tSlii'i,ntelectuajle 8
dih p,un,ct ide vedere intel'ectu,al(c gi nici despre crite -
anuh-ri L4 Prr.egdtir.ea rnultilatenalS dim toate punc-
f,orrma;t tele d,e vedene
Mu,carea pensonalitdtii mai 6
riitre de evalurarrre a p'r,opriei I'or fo,r"rn,a!ii. or'ele de dirigentie al.es prin
trntrebarea nr. 3 : Auind in uedere erperien{a dobinditd. in 6
i,nudfdmintul superi.or, c7rn7, aprecia$i, contribufia gcolii gene- Cultivarea esteticd pentru cerce- 5
D,ezvolta,rea i,nteresului 5
tarC,euanogatig,itnefriefiaciqpi rilnnd,rc,uerrncaurreilea pe
rale ;i a liceului la f orma[i.a d.utnneauoastrd. intelectuald. ? 1B a
Din totalul de 305 rdspunsuri (85,400/0) corectb
primite la aceasti ps1--sonal,ititii etrevilor de cdtre prof,esori
intreibra,r,e, 37 (10,360^) au fos't nemotivate. Au fost anul,ate 31 J
lg Eduoalia ideol,ogicd-poLiticd z
de rdspurnsmrri (8,68o/6) ; 11 surbiectfi (3,080/s) n-au rdspruns. 20 lnsuqir,ea lirmbitror strbi,ne 2
Rdstpunsuril'e oibli,nute se re,partizeazd in. idoud crategorii 2t Dezvoltarea imaginaliei I
pozitive Ei negative, dupd cum se poate vedea din tabelele 22 Educarea gindi.r.ii independ,ente
-19; I
$i 20.
118
T.abeIuI nr. 20' R'5spunsul ,,$coala generald. ;i Liceul $i-du ad,us contributia
!.u form"adia intelectuald.c( l-au d'at 264 de subie,c{i (73,92ai01
Scoala gcltcrala 5i liecirl nu si-ru t.ilI r,r'o.p,r,t'nI-l 2" i ciin cei 34? investirgrafi. Din aoestia, 28 (7,8i40101 nu 1-au
adLrs coniribu!ia 1t :
I sLrri i I
lr J I
tl motivat.
Ilotlrdfuocaarl tica intele.l.ua-le, dalor.iti prolesori-l Prin tlr,mal:c, rnajoritaiea tror u:'ecunosc rol,ul pe care l-a
slab plL-getiii prolesiona-l (mai aviut s,co,aila ln formrarea lor intel€ctual5.
]illIlI]llllqpcamatalceia3cierlleraPEciPcenrerzseilecdv1rrsaaeeuml5.lcisacctggceiap(e(a6a2diem2rllt7triue"plntcie).)rieaccr:etear:ei.ucrcsiastauneaeaicbutarlnoiiapinbl,a(tpsairj6petcicueceltez)ia.anuoctlcaeislc9tdbcma.lltciliiui)iautvilt.,oui(eusii5bczslvale)chiipuiir-iau;jearll(inddralnt1aeteln.iadedcvlr9aob.tciascli)va"lotca(:!aiiei1icn5erridlr3airgeilae)p{ul(smioJci1n:tsa-ii(aor.,aod25ielrrltuc.ofeii(be))siab(clrclltusier'nZ.tletiesaa,)ieucctctldc:ai.ieinilltxi(neludaes5e.i-"ee--tt-;].illllllllIIII ln cadruL ,acestei aategorii d'e rds'p,urnsuri dirstirngerm trei
qradc de apnecier,e :
III 2 13 l{,8 I -D-- ecJcrnoio,aarunrrettuerimcbmoaan{siiterreji,bsuaucmt{oiisednJttdar-icbtdeutio.3dtai0eirned--etos4tt9ir4,0abhidde,eecrl{isss,uu(u3rbb6bir,eii4eec0oci0f[ii{/ni('l2()o15;2r,2,30i2,0n0/0v7)e0.1s;tigafi
AI 3 :i0 8,.10 l,s,ocotesc rernrarcabiJ.d actinritratea d,e sduc,a,re intelec'tuald des-
28 7,34
v 1 5,08 fdpurrata in Ecoald, i,arr ru,n sfent -;i dloar su-ficient6.
l8 generald,
\IT Rd"sptrnsul ,,scoala liceul rlu Fi-au adus contri-
bulia lt fornzafia intelectuald( a foSt dat de 41 ide srr-rbiecfi
VII ) Prcgitirea pentru invdlSmintul super..ioi'i
VIII p(Be)rlagt oinluriflaecduiltnatleice(u8)sint greu I'(11,480^), id,in-r 'can:e (2,520/0) n'u llau argumentar[.
lnsugirea c'.r-ltur.ii generale cle'r'ecu-l I {i 4,18 Apn'oape fi,ecar,e s,ubiect a rele\rat i'n rdsrpuns atit aspecte
TX 6 poziti\,-e clt qi negative. Din ,alcst motiv, ln r.epartizarea pe
.l lri 4,4 B
iX .l
\- EMdoudcearnenaizpaerresaonmaleitteotdii e(7lo) rSidaevopinretedai r(e6,)ll l3 :i,64
7 ,criterii pozirtil,ie Ei n,egative nu arn mai linut searna de rds-
X 8 cale sint invechite, stereotipe punsurile ini{iale. Din acelaqi motiv, rdspunsuu:i1e ne'g'ativc
X sti,tuaite pe r,angr-r,l I (v,ezi tarbeh.rl 20) au o,trtinut 53 de adeziuni,
XI 9 Cunoapterea elevitor (profesorii .l 1,1 3,36
XII 7 r,96
XIii l0 dislanti) er.aul
Evitalea accentuerii Iaturii cantitativel I adicd cu 12 mrai mu,lt d,Ecit numdrr,ul s,r-r,biec{i1or ,carie alt ar5tat
amtl)Ioc:ndusauclttgoueinrreil(iia3n(u2)lit)mu;lbli;iclioe,ourrlgscatunr.ilztdiavirndeeamleudiioscirnittald.eca-l..lll
contri,bufira in,suficientd a gcolii la edu'ca{ia lo,r intelectualir.
Adeziuni;le ,pozitirve se gmpeazi {n 17 rangurri qi 22 de cli-
n Educarea deprinderilor 6 l,68 'berii, cr-r prorcen'taj,e 'cupriln,se inf,1,g rl,.1t)1, (mngr-li I) gi 0,2807,1
6 (rangrrl al XVII-lea) iar cele n€gsitrirrc in 13 rranguri $i 17 cri-
mu nc5. intelectuald : cle ;i tehnicile:. clel 1,68 il terid, cu procent,aje ,auprins,e intre 14,840/0 (rafig,ul I) gi 0,280,2,
12 dcnta (2) ; a stiluhti cle
I
munc5 indepen- I
cel'cetaro (l) l, 10
.I 5
Cultivarea sentimcntelor intelectuale :. al I,{0
dorintei si a sctei de a Sti . : (rangul a1 XIII-}ea).
.l 1,40
1.tr inClineudrllotuivsmaeraelolearainleclcintuarliliiJopra, ratipctuitluadrieniiol, sil 5 1,12 Rdspun:surile ,,insu;trea culturii qerLerale( (vezi tabelul 19,
Evit:rt'a supr.aincArcdrii lec{iilor si ran€ul I), ,,a 'u,nor cu,nogtin{e nzultilaterale" (irbiid., ra,ngul al
l5 .I 5:
l6 4t Vl-ie,a) selLL ,,pregdtire& multildterald" (ibird., rangul ,al XIII-lea,
I
poz. 14) limi,t,eazd 'co,ntribu{ia gcoliri doar la cr,eqterera volu-
ai mruliti de c'rn,oqtinle Ei pierrd din veCcre €specte de m,are in-
dtmlneaFtnoevurenap'd:leaeerrlrioemeraapgclceeaorplsasairoceiinntcStaue{lirieapmdreedtndaurinatmevee;caiapncuuicnnecolse' -l..l1l sc.mni.tatr: pentru edr-rca{ia inte ,ectr,iaid. $i mai edifi'catoare
:lI7 , 0,56 s'int rS,sprlnsnrile negati,\rc care criticl pre.o'curp,alea exclusivd
0,28
I
121
a Ecolii p'entru la'turia instructivd (vezi tab,elr-rl 2,0, poz. 10), Atibuidinea ,ele'vilor fa!5 de o anurniitd disciplinS este deter-
Ei neglijarea celci 'edncatir.e. minatd atit de specificitatea ei axiologicS, cit gi de voca{ia
pedagogicd a profesorului. Iati un rdspuns tipic;
,,in qcoala gcncrald qi in licer-r st- face mai mr,rlti instruc{ie qi
gco.,Dli up1orsdtlaicbesaolelvisre,iaf:clitctietdu{liuiin, majoritatea elcvilor sc calificd prin
rnai pufind educaJie intelectnrl6. Cred cd este ncccsar sd se insiste domeniile pentru- carc au avut profe-
mari mult asupra accstui alspr.it" (rdsi:r. nr. 137). sori buni, pasionati" (rirsp. nr. 184).
1\{anru,al'ele $,colar'e greoaic qi cu numer,oase interpretbri rne-- Printr.e f'actorii jcare ooncui'd la dezrvolt,are'a in'tele,ctuaLd a
'canlc'e (vezi t,abelul 20, poz. 16) oferd teren d,e rafirm,are m,edio-
,elerdlor se f,nrsc-r'iu ,,foarte buna pregdtire de specialitate, erpe-
critS{ii inte.lectr"rale. .Aqa se explicd de ce, in general, ,,c,ontri-
rien{a, pasiunea ;i erigen{a proJesorilor(( (vezi fiabel,ul 19, r,an-
buli,a goolii s,e lirniteazd 1ra ,asrigurarea unui bagaj de cunoqtinle" gul a1 IV-ica). in aces,t sens, ardtdm citeva ,riispuns,uri s,emni-
slrperficiale (r5sp. nr". 184).
fi,cative :
Pe rang,ui al ll*lera este evidenli,atd crontriibuii,a q'c,olii la
,,p1'egdtirea intelectuslaL pentru inudfdml,ntul superioru. Afir- ,.Contribu{ia qcolii este de o importan{d capita}d. Citi nu spun :
'"Dacd aq fi avut un invA{dtor sau profcsor bun, ag fi fost alt om*"
ma{ia se in,temeiaz6, pc rezul,tatul exarne,nului de admitere in
(rdsp. nr. 234) ;
facultate -- d,e acee,a este mai p'ulin co,nviingS;toa sau pe.
conrsider,errtul adatptdrii Lcu srucces Ia ceri,n-te&e ,e'durcatiei inte-- ,,Ce.l ce forrncazd elcvui tre.buie sd fic in mod obrligatoriu mai bine
lecluale din inva!5.rnintu1 sup,erior, motiv rriai aproape de for,m.Partodfeinsopruiinrcntediedviendegrceoainltaeleg,ecntuearal"ld(rdqsip.dninr. l2ic3{e})u; veneau }a ieclii
bine pregdti{i. Ne dddeau indicalii pre{ioase asllpra metodelor de
ade,vdr : :itudit-t qi ne plcveneau sd nu inviildm mecanic, ci sd inlelegem lucru-
rile aga cum se petrec. Ne informau cu noutdlile qtiinfifice apdrute
pe,,$cacorealasegefunnedraalmd eqniteliaczeduiemdui-caauliapuinstebleaczteuleal5prdeignaitnirviidtgdemneinratluel,
in revistele de spccialitate" (rdsp. nr. 10fJ).
superior" (rdsp. nr. 238).
ExistS qi opinii, e drept mai puline, despre insuficienta ,,pre- I ,se recu,n'o,agt,e deci educaliei intelectuarle prirniite in Ecoali
gdtire pentru inu(r{dmintul superi,or( (vezi ,clependenla, in cel mai lnalt grrad, de valoar,ea rcadrelor di-
tabelul 20, ran-
gr-r1 al V-lrela). Po,trdvit &ce"storra, lacun'ele cu.l'tu,rii lice,ai.e p,ot dacticeT.
fi ir-rldtura,te mai gr'eu ;i n'urnrai c,u prelu, un,ot' eforturi supli-
mentare. IJneori, ele devin o frin5 serioasd in activitatea de, ? Simi,onescr,r, Cristof or, Corelarea Jactorilor educa[ionali, in
dirt-cienctt'iissIattaas,i,p,nFeeon-rtaurnumr"cf,donrmmr.aar5te,aa1cm9o6lao8jo,drpeit.partie)inBd,:ae,rp,ilTreoofe{diseeoilm:eilovuriniccLdaicrdeeisuoclnuipoi lriNnaaua{tidcoa.ntae$-li
calificare sruperiro,ard Ei d,e asciensiurn,e intel,ectu,al5.
C,o,ntrirbufi'a qcolii t,a,,cultiuare& aptitudinitar, tnclina{iilor
I;Iil-lientae)rers.eeflloecrt,p5epnrter,uocuupnaroe,baiepc,te(n(tvr;euztiratansbfeorl.uml a1,rg,e, arafniegc,durl..ar1i drelc acestui iiceu respectau disciplina in munc5. Atunci am invdlat
noi sd muncim polradnonraigt,ursods,nesirexapler.gimemdmcuovrdinotnealet, sA fscem o expu-
elev i,ntr-o personalitate ,capabild sd creeze n,oi valori mate- nerc dupd un cele rnai
potrivite
.srelrpJior-iuenolpinubnitidlirnucrtaini-lnuasoemdmdndmoeofaiaiaduspleleipillx,daienpabcrsocoancasrledrirretocletitlli-ooe.tiegrrcaexisnar,tmueoilirEneuce,tibxr.paire.rArmjDeiimntpneslpufaioarnlicrnmvd.emcdaeatsaufaci,uletSdnplcrid,eildorrusras,etleoiimalddnd;eabqeilacifsoovcrriad.noltn,metant.eAcuct$oaneidqnddvoip"ceincersdsriategmestuditinsaeo-
riale Ei spiri,tuale in do,menir:I pentlu crare posedl disponibi-
litAti voca{iornrale. Inte,resul p3rm&1lg,nf ,p,entn"u investigalic,
parsiunsa pentr'rl 'un ,a,tl,urnit d,omeniju le-au f,osrt insuflate elc* rottsd tle rnuncd.
pnoifescirul c'u c'e'a m,ai inaltd p,r,egdtire intelectuali,
vilor d,e
de sprecialita,te qi perCagogircS.
1tt 123
Rdspu'ns'uril,e c,are semnale'azd ins'r.rfici,entua pregetilre a pro-' car-e n,,uAv,re[dieegreiat lditaintealicveieuliiu"n(rdosrpn. nesigur, cu vise foarte mari. dai.
fesoril,or (vezi tarbelul 20, rangu'l I) si'nil ctt pes'te 40/o mai;
ori n::. 66) ;
pen-tru,,Dvi€a{c5e"le(rdmspa. i fost pregdtili
nun-leroa.sLe 'deait ce1,e p,ozitive gi ac,eastd realirlat'e nu poate fi multe ; am pentru notd Ei nu
cind ti,neretul c'ev'en'diLcd 'dreptul de nr. 137)
ig'n,o,ratd intr-,o etapl a Eqtiieacielivcoereldoer
-bine,,Apbresogldvteilni lsiid gcolilor generale sint departe de a
particiipa nu ru.miai Ia perfeclionrarea pr,ogrriei f'orrnatii, ci l;i fi infrunte viafa, sd ia ea" (riisp. nr. 5).
a sisternulu,i de invdldmint. Exemple e de mai jos sint edifi-
catoarre ln ceea ce priv'eq'te prez'enla La caib'edrd a trnor cafue
Subapnecierea c,aracterului iaplicativ aI cun,ogtinlelor qi tipsa,
diclacti'ce fdrd o tem'einircd p,rergdtire 'de sp,ecriali'tate 9i pe'da- stu'di,erii unor dis,cirpline cu pronunt,at specifi,c pr,oclic fac ca
gogicd : pr'egdtine,a pen,trrr via{d qi penarru pr'ofesi'e sd se re,aJ"iz,ez'e d,oar'
sd cunosc profesori care pur gi simplu nu" par{ial.
cind ajungeau }a predarea noiLor
qtia- u ,n,Aicmi avut ocazia cunogtinle. Dacd am iua drept criteri;Lr nlrmdrul rdspunsunilor afirma-
titlui lecliei tiv'e (vezi taLreilul 19, ptoz. 12, 73, 2'1' qi 22), an ins,emna ci
in momentuL transmiterii cunoqtin!eIor, cadrele didactice necalificate ap,oirtul. Ecolii la ,dezuoltarea capacitd{ilar intelectuale$ se
buc.lrd 'de ,o apne i'ere foarte rno'd,esG : d,e a]tfel, si,tua{i,,a este
deschid cartea gi incep sd citeascd leclia" (rdsp. nr. I33) ; as'emdndtoar,e qi in cazuL ,,cortceptiei ;tiinfifice despre lume gi
care nu pot rezolva exercil;iile uia[d.$ (i,bi'd., rrangul al XI-Iea) sar: ,a'I ,,teh,nicilor cle rnuncd
din- ,,Existd profesori de matematicd sd ne spund : *$t:!i dumnea- intelectuald( (ibird., rrangul a[ VIII-lea). $,cora'Ia, aratd subiectii.
manual" (rdsp. nr. 165) ; rrr-r pretinttirntpin5 in toate irnpre,jurd,rile manjf,estarrea ,,gindirii
profesori se mul{umeau a$a ceva>. Mercu rdm-ineam cu rtecanice(( (v,ezi rtabedul 20, rrangul al lV-lea) si nu aontribuir
vo-ast,i,dMcuuIm!i vine, am mai fdcut noi ln mdsur,a posirbilitS[i1o!: pc oar,e ]e arc ]a eCuca{ia capracit5-
ceea ce qtiam, tot neldmurili" (rdsp. nr. 111) ;
str-ictd,,Paremdaarneuaaleulsutie. Ss*taerr,ezoiCtipedc. hSiaer transmit cunoqtin{e ln limitar
cd profesorii igi fac un rncrit
din a nu dep6qi manualul. De ce ? Din comoditatc probabil"
(rAsp. nr. 35) ;
explica{iile d'':te, fdrd a !ilor intelectuales.
ne-ccr,e,Umnaiitcpriraolfebsibolrioi gnrae,fipcr"et(irnddspe.anur.n1u3m1)a; i
La intrebare(L 4 : Dupd pdrerea du., clurl &r trebui orEanizat
pracesul de i,nudfdmtnt din $cao,lc !]erT"eraLd si din liceu in uede-,
Fie-ca,r,eIntleercesliue,leprraofuersmoaritlodr era diferit. La fizicd in{elegeam iotul.. rea uruei mai bune dezuoltd.ri intelectuale Ttentru cantinuarea
cle lucrdri de latrorator. [n schimb, la
chimic. in cei 4 eni de liceu, uu s-a fdcut nici o luclare de labo-
rator. Invdlam fizice gi chimice" studiilor ;i pentru uia{d, ? rdspuns ZB4 de subiecti
papagalicegte reac{iile, proprietSlile (79,520/0) din tota,lul cel,or 34? investigaifi. N-au ldspuns 4g
Nn fdceam observalii sau de'ductii" (rdsp. nr. 159); de subiec{i (73,440/0), iar 15 rdsprinsuri (4,2Aa,t,,7 au fost anulate.
unele obiecte nu lli se puncau note in timpul trimestrului'
Nu-ma.,iLlaa sfirqit eram asculta{i cite 1G--15 intr-o or5" (rdsp. nr1. 131).. Iatd trab,el,ul cu rdspuns,uirile res,pcctirre :
LTnii subiecli c'onsiid,erd cd Eco,a1,a, le-a asigur,art o bund ,,pre- r.o,CauusVepercizalezi:juuIrloi,cndoeenspcrucinrusduelureRi adueajobasrd,omlveitCen{roiek_nlrasr tdafaenctuaiitl-amrt,eemoboosrpea.rvmdc,maitt,e.,imnaptnic.uarne3__:
gsdtire pentru uia{d. gi o trnbinare erffLonio,asd a eurlo7tintelor *tmrgfendeieoennetrtodooicemidde,eaee-lmnsi?oeuerelpsfotdoortriael,ndojeaseao,incrrtepgefeasrgaopttnovebtirie,lzzaealie,monracrede;zreE-ldro-ricagcdniuc"Eu.jduri$rpsraciartnoieifaicgcildusiaandlad.esqrbrdielrdeasniibpermrdeunadnlcielm,dsjsmvuSuislrorsodiiirueralrcidr,aadccptaeaiera-utnrneclleil.ot,ilaa,e{In'tigneuuntearenrecaeibelcdaoasoerarrelc,rotdirdraa,,
teoretice cu practica' (vezi tabelul 19, r,ang'u,} al lX-lea). in
schimib, al{ii L(v'ezi taibelul 20, ranrgul aI ll-iea) criticd gco;ala formarea impecabild a ralionamentuiui".
Ei pe profesorii resrpectivi pen;lru f,aptul cl,e a nu fi rcuEit sd
lege teoria de practicS, de a-i fi lipsit de posibilita,tea r,:erifi-
clrii in practi,cd a adeverrlrilor insugite.
Iat'd ce sp,Lln unii stqrdenli in racest ssns :
124 t25
Tabelwl nr. 21 Contint"nre tabelul 21
Propuncri I ti,Lnl ,l 'l
lrt_IIrisirupriun X l3 Modernizarea metod,elor de predale (3)
X introducerea telegcolii (1), a ciberneticii
(1), a invAlS,mintului programat (1), a mij-
XI loacel'or a;r-rdio-vizuale (4) ; cornbaterea ru-
prAacrmticodn(ie33)ln; tmreaiprmegudltteireeaxpteer,<iexne{eti,cide9-i XII tinei metodoil.ogice (3) etc. 16 t,48
rnonstratii, exercitii (10) ; dotarea labora- XII
XII t4 Sporirea atenliei fafd de formarea con 4,48
XIII duitelor sup,er,ioare (3) ; educanea urnei ati 4,20
toarelor Fi atelierelor cu aparaturd moder- XIII tudini adecvate tald de rnunca se,rio,asd pi 3,92
XIV temeinici (4) etc. 3,,92
ne (26) { l1l 29,32 XIV l6
Pondere mai rnare ,ob,iectelor cu o inalti XV 3,9't
vaLlorare formativS : iimba si literatura ro- XV l5 foOrmrienatpatilterru.rdpinroiloler,siionncalilnda.!iiui1doicrioEasi ain.tecoren-- 3,64
3,64
mA,ni (14), maternatica (9), limbile strSine XVI selor l5 3,36
3,36
Bund pregdtire pedagogicl qi de specia- 16,24 XVII l6 Introrducerea unor discipline umaniste 3,08
litate a cad,relor diclactice : acrivitate crea- noi : etica (3) ; isitorja aLrtelor (5) ; estetica t4 3,08
(4) ; istoria qtiin!'eJor (2) 2,80
toare, leclii bogate in condinut 45 I 2,60 17 hnbogd!irea co,n!inutului orelor educa- 2,80
IV I Organizarea invSldrnintului actua.l
tive l4 2,24
bunl ; rnu sint necesare m,odificdri ,i 10,36
ls giPcriegaAtpirreoafecsoorreilsoprunsziddtoiarirgeinplsiiihoorpepdeangto-
V 5 Diversificarea stud,iilor pri,n organizarea
unDuei znvuorltmarier amgaiinmdiarriielodgeicseec(l1ii2i)n; liceu ,)() r.,12 cunoa;terea qi tratarea diferenliatd a ele-
pendente (B) ; .incle- vilor
Preocupare scursetaintouatSrep(e2)n;rtorurigfinale
(1) 6,4,r l9 Sporirea exigenlei fali de'elevl
deprinderilor de munci intelectua,Li inde- 20 lmtrundtSlirea activitS{ii cercurilor qtiin-
tif.ice pe obiecte, accentuarea laturii prac-
Peniden;td 22 iice (l 0) 91 de cercetrar,e (3) 13
22
naCluiiLlotirvagrei ataalefme.ntetliora 6,16 21 Studierea temeinicd a tnturor cbici:tc,lor
Educarea interesului si a simfului da- asigu,rarea cillturii generale l.)
- Apropierea activit.itii scolare
torriei cadrelor didactice pentru aativitatea 22 de stilul
universitan, mai ales in ultimele clase (a
$colar; (18) ; combaberea apatiei, a func* XIAI-sa,i)gu-rarperaeguSn.teirei acupl,etunrtiruesffaectiurclteatseuperi 12
fionarismuLui (1) RXo
VIII 10 Educarea sentimentei.or intelectuale:
oare
curiozibatea de a sti ; interesul pen- obIinetcrotidvueceqti'esatirunnuolar ttievhen(i6c)i
tru nou (5) 5,i)2 24 invdt5r ii pentru notS (4) ; la docimoJ.ogi
Elaborrarea unor m.anuaJe Si progra : co'rnbaterea
valoroase, axate pe probtremele esenliale
cu mai mare silr.bilitate (6) : sisternati exarnenele
(5), cu stil clar, logic (3) ghid pentru aclrni,tere sd se pund a.ccent pe foi:rna{ie
gi nu pe in.formatie (1)
ActivitSlilor extrapcolare si li se
25 un conlinut de mai bund asrgu
multd varietate calitate Fl ma1
elevi si p::nfesor (3) etc. z\) Sprijinirea multilateralb' a qcolitor iu- r0
l2 Evi{arca supnaincArcarii elevilor prin rale si organizarea unor schirnburi de ex-
reclucerea volumului de cunostinte. a nu- perien!5 cu cele din o::aEe t0
mi,rului cle obiecte 5i accentuarea lat Realizarea edr:caliei i,ntelectuaie la un
lormative ; corela{ii int::e cunoqtin{ele Inti-llIvoVer-li.ns(tu5ep)leeIct'taiuocar,lceiennc(3te)tprrlendforcmilia,arreadincapaciLS-
1;r difei:ite discipiine 4,48
r26 r27
Crtntinuare tabelul 21 matematica, Iimbile strSine, c5rora sd li se afecteze un numar
415I sprorit de ore pentru a putea face fatS volum,ulu,i mare de
XVII 28 lnsugirea perfectd ,a 2 limbi strdirne (4) cunostrinle,pr.evSzute de program'cl,e Ecolare. -Aceastd s'olufie
iniroduse din cl,asele III-IV (2) ;i infiin- n'u-i r:aa1ist5, rpenltru cd militeazd pentrti u,n i'nvltdrnint infor-
X\TIII slatrreiianui n(o2r) licee cu pred,area intr-o limbd mativ, or, i,n prezent sc tinde spr,c r-erducerea rnLatcrial,ului
XVIII 2,24 dsiis'cdi,peslicnreiptdiveinsinfatveozadr.eRa eoaelilzuai reexaplui,cnautivi gi introdr-tcerea
29 lmb'unitirtirea cliscipiinei (3) si frecven- laptic invd!6mint for-
XIX iei elevilor (4) 0,8.1 unor
XX 30 Extinderea liceelor de specia:litate (6) mativ, sesizatd doa,r de ,oiliva subiecli, prcslupllne axarea pre-
gi a qcolilor profesionale (1) pentru asi- 0,56
XXI gurarea pregitirii forlei de muncd 0,56 ddrii in jur-ul o,bi,ectelor mai imip'ort'ante, o seleclionar,e gi
XXi 3l Sustinerea tracaiaureatului 1a obiectele 0,28 sist,emiatiz,are rigrtrorasd ;a i,nf,or,rnraliiIor, cu relev'are'a ideilor
XXII n cra
XXII mai irnportante, fhri posibiJi,tate de alege- f r-lndam,entale.
re a lor qi sporirea exigenlei .
Redu,cerea efectivelor de elevi pe clase in ceea ce privegte problema pregdtirii, cadrelor di'dactice,
(vezi tabelul 21, poz. 3, 9, 17 qi 1B), in af,ard d,e pregdtinea
lsourb p2i0,ppenetnat:ruu,no'dimvidaui abliuzanri,ecaunporoacqetesr,ueluai
de inv6!5mint in scopul spo,ririi eficienlei superioard 'de speciratit,ate, a cdrei insemndtlate ,este irnco'n ,esta-
sale
unei form,alii 3 bi'15, sr-rLbierclii ra,u sreimoolrumlruainlrdraets'psdonsLsea,bdeiliata'mtiirapi am'oufelstd,o:a:i'ltoernjtine edu-
Asi,gunarea qi unitare intelectuale acti-
muitilater,ale .) cdrii p,asiunii Ei
34 Cultivarea im,agirraliei si fanteziei I
jullFunotiel,nossiifr,:iercaacreoarectrtedgb9tiureiixp$rceosiliivi 5eua 1 r'ltdtiic pe oarc le desfdq'oard ,cu elevii. Altte propuneri vizeazd
fami.lia
35 limlra- p'r'eg5,tir:e,a psihopcdago,gi'cd, Ei ranru,mre cunoaqterea 'rnutrtilarle-
rald a pensonralitdlii eleviior qi tr,atarea lor diferenliatd, pre-
cu,m Ei m,anifestar.e'a u'nei a'titlrd'i,ni cararc'terizate prin exirgentd
S-raru, oblinrut 36 de pr:opuneri grupate in 22 de nanguri, dc Ei in{elegere.
tra prrocerr'tr-rl mr?,xirn de 29,320/{) (raniqul I) la cel min,im clc
O al,td prdplrnene sustine ,diuersiJicarea studiilor prin orga-
0,28 (rta,nguil aI XXli-leal- nizctreu unui numat m,ai mare de secfii tn liceu(' (rangul al
Pe pnimul ranig se af15 pr,opunerea ,de a se rc,aliza ,o mai
V-lea) gi prolilarea mai accentu,atd 'a l,or, pentru a putea d'ez-
bLrnd ,,orrnonie intre pregdtirea teoreticd. ;i practLcdr( prin volta pe d,eplin in,clina{iile, aptitudinile Ei i,nter,ese,le vaniate
a'cond'ar.ea unei ma,i mari ;imiportanle experierr{etror-, de,monstra- a1c elevilor. Diversificarea sec{iilor rar da posirbilit,a,te abs'otrven-
{iilor qi lucrdriLor priacti,ce tra iecfii. {iior sd se initegreze m'ai rapid qi ,Cu n-Iai bu,ne rezultate intr-un
clomeniu sau alfr-rl al vielii social,e. Coinlinr-rlr-rl invdldmflntului
lirc'e,al a'r itrieflrui con'copr.rt iastrf,el incflt cei ca,re ntl c'ontinr"rd stLt-
diile superioare sd poartd practica o p'r.ofesi'e, dupd terrninarea
pra-cti,c,Ed, nevoie de o mai mare unit:te intre pregdtirea
o legare loglcd $i folosito*'e intre teoret.icd gi unorr ctur-.lsruri d,e scultd ,durata.
manua) qi necesitd{ile Intensificarea preocLrpdrilor pentru forntarea teh,nicilor de
viefii. De multe ori lipseqte contempor;lnul, actualul, efervesccnta
ntuncd" intelectuald" (vezi tabclul 21, rangul aI VII-lea) este
acestui tumultuos seco1" {r'dsp. nr. lt7). co'nsidenatd de subiec{i ca fiinrd o mod,alitate eficientd pentru
Pe rangr,rl al cloitrea se situeaze ideea cle a se acorda 1nai, a desfdgura o act,ivitate de cuncaqtere 1a ,u,n nivel ridicat.
multd atenfie preddrii unot- abi,ecle, cLrm ar fi : limba romene, Munca ,de eiabola,re a .ucr5'rilor personale (i.efe,rate, p1a-
nuri, rczLi,m,ale etc.) este apreciratd ,c,a un flactor de ,activare a
r28 c), Educatia intelectuald - i0
capacitatilor de crealie. subiecfii sint cre pdrere cd ea constit'ie sturclios poate gi 'Lrebuie sd fire c'o'nsl.lltat in problemele model'-
mijloc snrperior qi eficient oe pregatire educatiei intelectuale
tot'9{ata un i,r-'ca.io'.,t nizdrii ca 9i ale invdlSmintului in
au,toins,trrr-ririi perman,entte. general.
{tp,6ae,4rDr4eiu0fa7ep1Srg1i-c,inecind,yindrtii.emi(s(teep(.xnpc.aeoi.anmafgttearu-tgeoainpolr_aonlVci1ae!lgrst(eear,aapnpisrgia-Nuoicprl euaonIsbeeXfrijnlXseiutIu_pte'l2rea.i3azrr,5ionppdi,oe,ru,r.t,alieugnzr4;gu.,uo,_.lr,_ii 2- Studen{i din ultimul an de studii
0,5604), i'a:r atenfia Ei memoria nir-s menlironate in rjri un
L lrimia
rdrspuns.
intr.e'bdrile adresate str-rdenlilor din r,rltim'ul an sint identice
tdlSi cnooailaing,desnrexgr,nail'511g'l i,,elicdeucudl ritiresbenutiicrnsedn-tgelioat si'nrmteerercetsupaorne,r(aL(.rti,lei_zi cu cele prezentate studenfilor din anr-rl intii. Pe baza rds-
tfc!c3iiiuncplalfda,eetr,iJlveouiaa,1rnt,eta2'egf1iniern,elcdsrtiitrauvdrlendapagrtaeuegnleio'atlace^alcrvztiVinilviorIoieIrtIau.-llta,Ee,esalap,ier,cionfrWca.veevianzsotug.oiirzea1erir0neea,)saz.tiidrCmuoucbptedtsrimuitvoal-zsraeeiiotodirntanueileccteoaiaaarzt.ilrrcfltpon.i,i:anirortts'iii___i punsr,ritrolpriunite 1a prima intr,ebane n'e-arn prop115 si notdm
in ce meddurscua,rfiiesiuinrbtei,lo'ocatitir--iralev, i,i,ctoonrgi tpiernolfiefsi:oinrid-
cunosc obiec-
tir,ele
de ro u] de ce,a
,mai a-n.are insemnd;tate pe care il r.or avea in 'pregdtirea spiri-
tuali a eievitror.
In ceea ce priveEte a dc,tla intrebare. ne-a in,tcresat in
gtdIeeer_lcaPetprEuenta"noaeltotdrd,luiacjq,riiceratno(bqlamu(iirrib5nipjlid,odr,,.tsi,adnu{cribare,ecnileao,gomc,ro'l,,ibaali .aralrlitdt.e'la,irg,teXoir'av*-.lovderi",zaauru,"t,apifnplre,,o,e,o,mcizea.mos7deui3,tnroe)'-dvripn,dodriLzlire,eoanrgerneidi,nciaunetcr.tomanc{telirh,rtnellocieefipnrereretloreuao_-l, primuJ. r,lnrd rnodul in c,are inv5ldrnintul universitar rcuqeqte
sd asigure viitorilor prrofesori ,o f,orma{ie intelectn:ali la ni-
r,.elr-il cer,intelor conrbemlporanre, iar in aI do,ilea rind, riguro-
acesta, noli,Lnile dificile vor fi asirnila'te mrai uqor qr mai temei- zrtatea, criteri,i'lor indicate.
ni'c, creincLu-s€ rmagi-
premi'sere 'pentru educ;area ginidirii gi I,ntrebarea a tl:eia a pretins evid,en-[ierea ,contrlbr.llici qcolii
nati'ei el,evilor. general,e gi a liceutlui la forrnalia ior intelectu,ald pe baza
obserr.a{iilor nezultate din confruint'area acestei pr,cgdtiri ctt
in af.ana cel,or analizate, existd numerorase alte pr,op,un.ri cerintcle gi exigentele irnpuse cle continr-larca stu'diilor supe-
m'dpeiaeonrseueaab-lieat lcodtreiui;i,cntdote.lfarieirse;cao(nilbtaeirdep.,rdirva.ienndgsutitltmuabl luunInXdiu_tdelefrisarni,toaprorprz,ro.'ig7ni1o'u)m,li,i,mL,alape,rl(e);-i
tacilucaeesselotodrreadleivcoeelmueu(riraepnveger.cnrlliaasl1aeXkiIn(Vrta-rlenebgaau, rlpeaoalzX.a2X2p_)laert^aru,ap,c,orl"ezd.,iuaB"Ze)cr.eaAapsieutotp'eiruca_l .rio,are.
urmdtor. La ultima intrebare, subiec{ii au fost consultali asupra mo-
daiitdtilor pe cane 1e intr.eviLd ipentru perfecfio'narea proce-
s r-rlui e dr-rca{iei in,teiectu,al,e gcolanle.
La prima tntrebare: Ce tnfelege{i dumneauoastrd printr-urt
r.tm bine format dht 1turrct de uedere intelect:uul ?
pr-rns 301 sr-rbie,cli (99,330/o), cee,a ce demonslreazd -cd au rds-
investi-
ccvgeeioodecrag'auesicrecedtaoegsaipu'tdmeenecaemc.iiidaormln,5sesau,atLrbpi'iesiirifboarieuvzcndlidit,ieee,nccdruii-nter p,z,cauaveu,t,oln,eberst,araei.rlnmei deibnefeilr,luectec,iralzoe,tipn'cldolv,otreiunpadg,orueiennrp,serecerllniagclestdararmftdit"riacne,L,ixeprrfIteeueI-ctdruii-ainr-,-l galia s-a bucurat de atenlie. Un singur student (0,330/s) n-a
rdspuns.
in urrn,a prelucririi deteLor ob{inlr,te, a r,czultat tabelul cu
pri'vire i,a tr6sdtr-rrile ,,o,m,ului bine format din p'unct dc vedene
intelectualr( :
130 131
*:neulr",i [)etel r]inarri 'fa.belul nr. 22 Continuare tabelu\ 22
I rn,,t
'l.l l:l l+ls
XIII 1t Personalitatea, caracternl rei voinla
XIV
for-mate 5,61
XV Contribulia la ridlCarea 5,28
nistdrii popor.ului Fl
XVI r ,)q
l5 Operalii).e gindirii : capacitate de analizd
XVI qi sintezd (6) ; extnagerea esentiajului (5) 3,63
II XVII integrarea cunoqtinlelor (1) ; :1,63
III XVIII in sisteme ; 3,30
XIX puterea de abstr:.actizare (1) l:i
IV l6 Sentimentele intelectua-le : dorinla, cu-
XX riozitatea de a celceta (10) ; bucuria suc-
V cun ostin!e t08 XXI ll
VI XXII cesului (i)
VII jI . Pregiitirea neces.arA rezolvbrji probleme_ XXIII Faslunea pentru profesie 1l
lllatl3oli.trtailr.tiedsitc(l9.a)dt.eededpervoigavriteaasfdudleisnfoaccmilaiifileie(r6it()e2, )dim;e pdsrepeejcuce_i_- 17 Infor.marea la zi cu noutSliie din dome-
'iiii XXIV 10
XXIY l8 niul speciaiitdJii
IX XXIV
X XXV l9 Capacitatea intelectuaLd dezvoltatd 8 2,64
XI
20 Cunoaqterea a cel putin 1-2 limbi strd-
XII ine necesare schim buril'or intern,a!ionale
ti{) 26,44 de informalii
5 D,ezvoltar,ea multilatelald ri5 2l ,45 7
6 16,,s3
Con,cluita morald exerrlplard ; bine 5l 2l Cultura esteticl ri
7 educat (10) 9i civiliz,at (3) i 0,23
irrGcleinpdei,nredaenctrdeaiitjoal r-e.i(1,*b)lJ; uoir'igj-iin'a;'l;d;;(;bi)j 22 rePareevgeintiirmeearni'dteeloolroginictde-rpnoelitqicibex;tecnunneoaqte- 5 1,65
8,q I Inteligentd super,ioard
? o.) 4
enp(1ueic)t5e;E.rioe(r1pae5e)zdroaellviodanisapclrSoebr(n1lei)mm; ie,ncat(1p()a6c;)its;aptgeiriaintucdtlrierecaariptliuoc__. Capacitatea intelectualS atestatd de ob!i-
nerea diplomei de absolvire a unei facul*
0,99
f-Ci caep-taech.intai,tceea. de a stdpini nooiur.trdtd{liillee sgtjinn_- :t) Vocabular-ul dezvoltat 2 0,66
26 2 0,66
soci.al -pol itj ce. cu) turai -spor_ Capacitatea de apreciere a 2 0,66
IJvitarea mediocritdiii
li 27 I 0,33
28 giSiensteizleacrteuaal deosebirii di,ntre
I tive 4',)
Concepfia qtiinlifircd despre lume si via{d
Posibirlitatea de a discuta qi
10 orioe intrebare din rdspunde ia
d,omeniiul qtiinlei. cul_
turii qi politicii
l1 emecsmetffuaoipTi'enl{nreuit'cieoheldinnnnndatdiintce(cEl1di2ll6ueiem))pnp.e;ug.dre:nna.ercl,tiulct,cmedm(r2na)uitdcSInrenc(c(21Auac))plet;;aeirnccdtdiieenteealtfeatoaecsrratetruurn,edadaizleiidguliisuia:trpJo(er,ed)slra_e,-; t1 S-au prin"rit tra ace,astd intr'erb,are 28 cratergorii de rdspunsu"ci'
grruprate aIi)nnaIa2liz5cbcel,leamtreanlinnit5igr,muorih',dsr'eedrr,en0z,l3,da3m0p/sr,cod(creapn,nefgts,autejlu6al 7tmr0Xl,saXxdViri-nnletLdraee).r4e4s,p55o0n1-,
(rangul
La ,o
tIdaueta,enlenliablseao,cgrdoarejtueslsCpc,icetr,corina'ealitlieravmtoe,Leuen,mttcidn.,,eoNstue,r'mdmeriancirua1nn9'to0qa/stililndp;ienregtgr€ednteaiirndiaieilezinimutenuleiltcis.-e-
L2 Pr.egdtirea pentru a,ctivitatea pra,c,ticd 27
(9) ; posibi,litatoa de a imbina teoria ,cu reierd Ia itrdsd'turi deosebit de irnportamte. Ce1elarl'te rdspun-
practica (5), de a cla
randairnent in ac- sufi (lZoio\ alr lergS,tu,rd mai mic5, ,uneori chiar de l,orc, cu
tivitate (10)
2,1 formalia intelecturalS. Aceste aspecte le vom reln-ra qi sujblinia
ln ,c,ons atSrile Ei aprecieril,e urrndtoaxe.
133
so1lccptdl.aaue,raeoiti.ratPecrcesafLortaeaiir'rntti,"nsiacccri.piiLlladmLneep.rrel.rctiliirpz'(i,mg1If,'re-ad,ercccar,buaseolr-aeeplirllsdnosna,*(tp*crnlorudeieinjasdiicet,grl,ErrIuooe,q,p5,aprinifir.seiiffev,ern,iuc-idellattElt,iugniurogrc.crieiccrre.az1.5:rls[{,tied,3mia(,iaote.pv5riar5enn..ict,lcadde,aCIoiare,crnlaa,.i-,atcteetdndaurc*islrn,ec{ltdnrciciutilnicercl,icreeqt'Izacce,cpnctirliiufauqeunrgimaon.,snneitp-niaonteat"ar(idleq".4uoiar"rt4ripami,i-n,aaeXrbp,ufl-n1sdceo1Ip,tsuIolfeu_{"/re,r{0i,,ar'ativrd)mruuoo,deainnagEsresaieiteltltlirofeoisan-i-rp(aerctfu..erea,efeqisRll'cs,''pig,rrfultmaapnrbA',dpirg,auvi,e,cuetaeonlaiuo,ptctnttitl_d"r_d_d{e_ii: aud',nioa,blut{rradars?-i,"u,(pnvirinee-fngedlteatgairbeceerhaeluiaznliell2ioca2er,sdpdrearrdinn.cgureuerfllzooaogrtltluiinlnVdt'de*reil,iepc'aept)inr'nodgebei$lne,lt,ilmyj.:raeerlgeod'ratirriecdaeiclepaietednetdr-uae
actiuitatea practicds (i,bid., r.angu'l al Xfi-le,a) s-'au referit peste
pe-ntr,u,Inaforpmuatfeiialc f,iqtaiisni{mifiilcaetec, otnretebrrulpleoriannldetufiriantde extrem de bogate o tneif,ne dint,r:,e stribie,ctii investiga(i. Prima categorie de rds-
pdr{ite pclnouonnvsdiuaoriniSa(2tqe6l,ie40pee0/iun.)tSpruereazJpinrdte6ccis,aafslzqpleudcrtaoeaogr e,canEcetrpiavelieintatg,rtiuenoufosblopusenictdoifiaocrrdieepnar'te'racrifesi
oard]dqsrienziu-ztgpocnronca.o,nltrO$ulslimnaneuuuursutguiupl lrdeb,iaon1ninsomt{r5ureue"pni(rafdraioduelrsepimpdlera.eoapnbatlaril.lcectd,alomt5iirvnBaeaid)tlaeop;qciruerir.neapctDs,e.tee(ndrci{aieeissaplelev.emenpeadrnr.leeoe2rape1,2vr)iti.iinreetpfelieuiienieqctrtiuus'iedanaelsmaeigpinrnee!e-niicpaeuiulraena-l
suficienl sa posczi t Ltncrqtinlt'. C'e'a dc-a doua categorie a ris-
punsurilor, deqi nr,ai puline (7,920,/0), prezintS mai m'ult irrteres'
Pregdtirea pr,aoticd este privita ca un transfer a1 teorri'ei in
wiradE, Pricepcre,a ,d'e ,a apli'ca ln mcd creator qi difer''entiat teoria
in c,ondiliile activitSlii practic'e echivalcaed cu cucerinea unei
ertape supcrio,arc i'n poogdti"*^ in,te1,ectual'5. Rdslpru'nsnyile urmS-
toiar,e s,h-it ilustrativc in acest scnts :
trecsq1uiigst^3lri,rotPi3londeonelcrdadqginlieod"eeaesspnanc(ieead(gc,rarotepirstan,eozapllviSiartieacrlmt(,a.l(l,ec,gnoidem-cm('ro4,e,,ia'La,u3clrcel},'idlnuo8nrtaumrc9fp.etisi0,rtuualncccn)ltirae.t,scorrr.i.Cat,tre,nou,,a,ps,la.deruddEi,aCc.eabzeie,dpieiipennvrtec,,ife,rmo{rcicdieiriutoae,mapl,rtzr,re?ereup:cta:arlrmhaal-,ii1iiac,aravcotnverletens,irien,,ctoctsontuii$dptrlceeit'ei,ur-,larl,uctacoltuitrrari-ruinrpdlpridd,satarra,pooiejLputgfe,et,,i!rnoo,c(escs,fnouoseunulucr___-iltlJ ipnra--ccutinc,,o,,dPLa,esotpgteerdrinenta{uerrie:reezraeuinclititiatepdtrleleoilicec"tduo(rabAdltseiinnput.prtneeor".tte(2nfo9id0rsi)epv; en,qrrii.fip1c7raa5t)c.eticndumesatie indispensabilS
in activitatea
2l,7,,9Coa1poc,rc(vitdefzilietaititbteelle,ucltu2c2Z, ep'(oozb.7li,n in torta 66 de a'deziuni -_
15 qi 1,9). Avind in voderc-
insetnndtaiteia acesrtei trisdturi pentru forrna(ia intelecttralS,
rezultatul ,po,ate fi considerat modest. Dupd curn a reieqit din
anrahza rdspunsurilo'r situate p,e primrelc rtangr.rri, ,acest fapt
se' dator:e,azd ana,cr'onismelor cau:c mai exist6 i'n realizarce
cmltaeohruncnlsoienccclcoevl.-euqcnzuttiiSa,innoctpEidfeitcier.adsldee1nr\,4{ieniaacsj'folrii-rl{r:e,iqntriatdcet,uc,oalcmtuiri.nreiaansnl,edpteleoengs,adpeelereencait,dialoeqlirtztaniitvne-,olaenlutiuiragieijiusasntceiiste:"usva,oitnnel:uciead_a-
insIr'urr'!iei.
C11l!yr,a de speciali'tiate contemporani impr_trre formarea dispo- xVezi: Oprean, Mircea, rCeveir-ccetata,r,eFaorgutmiin"fiJnicr.d,9-, garanfie a
rrtincii did.actice, in :
succesului 1969, p' 20 :
,-pz,aCielteenuztertvrsoauultqal,ptidisuinen-!,meifricienndaau, riumsnlt,oinlbmsuidlciuq,rldccdaruierlmeeteraspmeriansic.etnutritncdlmteiuaptliiurdceidbpiunurteddieraiivi.sidddsuacmlo.unlPtleirnirio-irrimie-pl utnlsceuubrruiiloiee-
ni,bi,li,t5{ilor necesare intrunt6rii s'itr.r,a!iiior noi, n,eprevdzute.
Ln cadrr-r1 trSsS,turii,,cunagtirtf;e multitateraler; subieclii cu-
princl numai latura cantitatiuit, bogllia ,Ei vastitatrera infiorrna-
fiilor. Rdspunsurile studenlilor din ultimul an aratd cd ei au cursul nu poate fi numai magazie de cunogtin{e, d-oericcuitri.odezi.tair-trealtEei
evaluat ln prorccrsul d'e inrrxtxinaint rnai ales pe una clintne di- qi ordonate ai fi un generator
"le pentr-u a cleveni
creativitate.
Pe acest drum nu s-a intreprins nimic org:nizat. cercetdrile recente
I lr-r sprij inul acestei da:rftici'rlnaa!eixi asrtnaennecloer-sresmtaetdsrtirliealneoEasi tdree privind nu icauunoagtittuind{ien,ea, tceindtiaimipiiontdrivri,,ein!icnuurtadjedazed Sncd inmagazindrile mirsive
licenfd. dn aspectul cantitativ"'
rdspunsr.lrilc studen{ilor
r34 135
ridznni,.'atIrrrn-cr,l_delnaialacoene'melpeum,epdnna,ct,irrrnprautrd{,riv,oec,eogudar,peetcieasru'gccodridt:derdsiiifp{Ei6dur,,rere2rn0ess0nuiun7,t,0tbare,iil,1,edce,ceee{csei.tvutau,iardcs1ect,edn(iniqiinsliore,rreangdialr'isinntadrela,aepnszrueddlaelIa,iptu,uarldlointeii_,-l Tot site o singurd adreziun,e au intrun,i't ginclirea indepen-
srreaaSzroeulixi-_nlru!spPGops"uVnprtlerriellinocIejrIf:cI-cic-epi,:efLnl.etgeiilnierilss'rr.rgleeecza-edi,gapaan)ieii.stirnrcsepdeaDi1rtrhr,,iee0rrtaii"r1oo(gacneic40ibatia,tso,2fq{itagzuc0tieanrdic5,nereuecaerpm,uaderslrrt,ezd,,e.t)neaEtd4a.aopvmibFpderrcgc,enerreartdq,nniLneo:lii,cir'n,dcdle-c,caa;tseiatrlraeEe_cdnedpallrtieqaneeiacmpoizp,,nvrjrnqrbiro,eudtdloolscirodnnscutucienc_ipec,edprtdidu-osene.eoinmdlt,norrueusinlroulaI,uetti4tcrhrislemr.eua,p,ripBolniteecpidrubeaglrnu,ele,nas/isiltotnttnicinaorusci(riturctcdireaubrmiiinleelattide"dcezcnamic,.uioupitl,t1omi,ura,lI1arbo,rv,ua,oaji4darlnn,i,l5arr.aai_gdei0rilotdla_e1eo,uiean_uus.r-t-, rlentd gi cea corelatiud-relafionala.
mecanice. Referilor La opera[iile gi.ndirii (taLreluil 22, nangul al XV-lea),
eiste de ,orbrs.ervrat cd atlt pr'oces,ele c,ormuln.e d'e crun'o'aEtere con-
mfpgouL.'rRennmlsaeorirlsirmntamarint)ied.ucaialAotbrtagiirl:t,tiiecnrnbdp'uidgrr'tieiiin,natvdl"_vi,ia.(arcbelt,rdo,reaEi*asriaeptsiavuueinl,otdcsifrx,ieiu,p,-srriiopi)nmrrti,EgoXriifirnesp,,s-par,i,lcsirIn.ipn,tpisarruietct'urazillbeo.ca"l'drza,ie,toraisi'ppaJ,*,rlo.crp(iL6n:"of',.ri,boldool.rseri,____
pdqn.'deeiSurpeiznn-rriLtriie"tnai:rr1ptr,at-eeld,l,,uo,tcnaprrrlii,oteaic,rceqE, aiiandrue,aenptre,lracispvuarize,tibcbitiiieeutr,redce.li,ini,ridseepsrceoajspr,,izraricai.treeIra,izateiianz,cbcoitnpevrrerinn,ai,epdnuintteetlrroeer tcs,raienrettdvin-erbmaanallE'raeligz'imasi,isEm,iLt,bslrioSnltiecigezan,-or'caitgt,e'eEnide'terra,elslpzu'ta'be'r:{eiee'acsl,qiu,pi,eoarbribo'sfatinr,raienc'tddi'z'ei,nar'.eefta{o.,et-ac,-l
do'ar 13 adezi'ulnri (4,290/0). Cormparra{ia nru fiigur.e,azd in nici
(vib,eroduls--pnt,po..ta.e.dnl.tUi.a.ri...crnp..a1rceq8peo2saalim)ut.crpeceitorbaacstiaeenisbpiaeinialaiddbtfnaoeieiatiqe:l.miatzancaaudvttcaicrdnliotui:incrrimni.f,ei1tacem(:aruirdipntssiercnpdct.ticdenrmle-ercrp.oizvr1d.hoe7or9dcdti)geour;iricttneuidaclilncccut,eie,nnelo1earEcacttsmuipena.toel,-idlnaesr,r.eeccrfZipidtSiaecyrzs,e_d,; un rdspuns, i,ar g'gng1s1iz'a,neia gi abstractiz"are,a, cu 'to,ate cd sint
cedpeperaGolicncpignlairecdivanliriiooneatrdauasaueoolndprrsjoegeiirr,s,anctp1{aeri,loo.dtmnbot,aala'etrkierelmna,,eco,gfa,,iibicinpliicnirirnni,lneqitie'di,inos,susnosriupiiinamrigle^dpuds.lr,itceAci ,roaorsset'aredsdmteczinbrnidu,isalr.-ploi,,rrier-etr,zidlnodasele,voaEccsreaei"lebeiqnai-ti inseparabile, nu,aprar nici,ocl,atd i'mpre,un5.
I'al,te 'c,ategorii de s,urbiec{i, nici chLiar la pr,ofesori.
risAprteunnsfi,a,dmqiemvaolroia,arE,ei aimloagr inpaefnictmn-af,uorcmo'nar{siati'tiunitteloei'bci,etucatu1lduens,utei
136 Nici pro,cedeele rra.liorna,1e nu s-au
cunosc'ritd. t''do,aertme ,cemd'opralinne
famri,liar,e surbiec{il.or, c,u interme-
arS,trat a fi
cliul lor se r'ealiz'eaz6, comparalii intre insuqiri,ie obicctelor
gi fenorn'enclor gi pe arceiastd bazd s'e sruibliniazd ase,mdndrile
qi dreose,birile existente ln,tre ele.
Dif'eren{ele mi,niLm,e dintre' rdsp,urnsu'rile st,udenlilor din
primul Ei ultirn,u,l ,an probeazl faptul cd pr,eo,cuparea excesivd
pentru insuqirea un'ui volu,m oit m'ai in,ar,c de cunostinte st;
rdsfringe negativ asLrpra cultivdrii capacitS!ilor intelectuaie.
,,Concep{ia ;tiinfiJicd. despre lume qi uiafd" (v,ezi tab,elul 22,
r,ang.ul al IX-lea) esNe ind'ioatd de 32 din,tu'c viirtorii p,r,ofe-
s,ori (10,560/o) ; ceiia !i (peste Bg0/0) nu rnen{ione,a,zd cd o'mul
birn,e form,at intelectual treibu{e sd fic. p'ur't,5torl,1 celor mai
ijnina'iunltaatc'eesidteei iaEfiirmcoan{cirievpilnii despre viatd qi s6,gis,lr3lg. In
qi rdspunstril'g spri-
13 g'gra d;e-,a doua
in,trebare. Pri:ntre ccrointecreipiltei,a'dserti,ia,np{iirfeit'ccdiedrceasprpero}'purmi,eei lor for-
ma{ii intelectural,c, gi viali
indicatl numai de 3
t'stc nevoili ,sd forrmuldm s,,ru-rrnbeieleclir.ezPeelrybc,azir'ns scseseola'orce'daptre:i,vesginte-
lern
olientarcia activitdlii pe Lciar'e a'c'eqti rsturdrcn{i o vor desfdqura
i,a p.rof'eso,ri i,n vedcrea formd,rii l,a elevi a capacirtdlii de in-
1eleger,e qi inter.pretare ra fen,omenelor 'dj,n na.tr-trd qi socie,tate.
Numai 27 de subiecli (8,97010) apreciazd cd o bund formalie
spirituald pres'u'purnle inarm,alea cu ,,tehnicile de muncd inte-
lectuald(( (ibid., rangul al Xl-lea), folositoare activitSlii de cu-
no,aqtere qi descope,rir;e a iad,ervdrrrmilor gtiinli i,ce. ALrsen!,a lor:
duce Ia risirpd Dd,einttirmepa,cdeeszt,eortrgdas,nrpizua',nresuErii,, in c,onsiecin!5, la
crele mai rn:ulite r'e-
zult,ate slabe.
vi-
137
izneazf6ondde,prdin,eder.reecaicldaer,gaastpr-rlc:Eiiagpiteirrimi, acneernint f;di ritmic. Este vorba, primite scot in e'videnld rr]ai ,ales inrteresul 9i curiozitatea ire
imperioasd pentru
orice specialist pentru a fi bine informat cu noile cuceriri ale relaldeare,a scopurilor c'drucatiei inte],e,c'tuele :
Etiinlei. Numai perfec{ionarea continuS poate ridica contribulia care munceste cu pasiune gi se bucuri de ceea ce reali-
zeazd" (rdsp. nr. 18);
fiecdruia la nivelul dezvoltdrii vie{ii sociale, pentru cd nici ,un b dorin{A.interioard de a qti clt m'ri mult qi do a aprofr'rtrda
absolrrent nu poate sI se multumeascd cu ceea ce a inv5lat in tot-e,,e..e. nou" (rdsP. nr. 199)'
timpul gcolii srau in facultate.
o n,ecesitate ra ,gS,tcuo,dliiir-crloinnideimvipdoura,laninete. nFsormEi,apr.eera- Este de n'e,contestat cd i'ntre via{a intelectuald $i vi'ata mo-
u:n,ancnit .este rali a omului existd o relalie intirnd' Pe bund dr'ept'ate Ren5
aoestor dopninderi s:tau la llaza activit6lii de recicl,ar,e a cilr-
nogtinfelor dupd absolvirea scolii. in acest sens converg gi ur- H;ubrert ,afirma cd n,u poatc exista ,o bund etdu'c,afie intelectr-rell
fdrd edu'calie n-ror,ald. Cr-r toate a;cest'era, ,$onctuita trloral(L(t
rndtoar-elre ,aprecieri ,ale studen{ilor : (vezi tabelul 22, r'angttl al Vl-lea) nn este c'oelterilsmdtourarSle,. ttn
otti."ti" sp,e'cific' educialiei in-telectual,e, ci al
se -gds,,eOasmcdul bine format din pr-rnct de vedere intelectual tr,ebuie sd ln
intr-nn continuu proces cle perleclionare qi autodepdqire"
(rdsp. nr. 30) : sitrra{ii as,emlnSloare se afiS rlsp'urrsurile tl'cspr'e,,persol'La-
car-e,,nUicriodaotriunucacorenscidaeuratdcis;;1tiedctsocto"1(:redrsep.nnerc.o9nrlt)e. nit tainele qtiintei, litate, caracter gi uoinfdt( (ibid., rrangu'l a] XIIIJea)' Cit pri-
(ran,gu'l aI XX-lea) deqi e'a nlt con=
naeuDcevesositprarrtbeeiilacddfuoo,atnamrnerdd,aroi,ici t,srunuh.robugiietisnc,fleti.iiloN',dr'uei,rsnncrs,l,npucordsmeedlene'eir,Eacetdericcraeiittnae'rieEicieddfieecssi,pperrneet vsetiisttueie,,cu?n.rlfuorbaieecsttievticadl" e'ducatic'i intel'ecttrale, este totugi in
prin faptr-tl cd reprc'zintd unul din
atenliia aoesteia cutrtrurii gencr'ale, premiselie ei fiin elcmenitele
cornpon,ente al'e asigi-l'rate
studdrul tsisternatic, ,axat pe glsinea s,oiu{iilor unor probleme cle cultLrra gr'ncral5.
Redam integral citeva dintre rdspu'nsuri'1e s|ud'entilon care
s'pecia1e. N'ici ,cu privire I,a insemndtnt'ea ,elaiboririi de iu- au izbu,tit sd schi{eze cu srLl,c.ces portretu} ,,omu ui au o bllni
crdri sau plEnuri, care dau md-
sura Etiin{ifi,ce, r.efer,aLe, r'ezumat,e p:roductirrit,ate inteiectu,ald, forma{ie infelectu,alS(( :
lcapacitdtii
de cnea{ie gi cle orrre-anneu,l,omOritqdfoi rinemdvaeen{piieemneidnnettenelleldocrdt,ueaaltgditinidndciirnhee,pgduaentdcitnptdreeerspurvcpetudanereereianprtoupfterusirmioornu-tlrfle,riinrcoid1--
nu s*au fdcut aprecieri:l. t[atiidainleetg'leeielv.en,iEeI,enSarialtlaieotli.o-lEierAnmaiccfteeougstaraeaomsnudltudeedlcrziahdnbeid,ieianeuirpeagneiirdnnfooidednreriilrminezestodappbnterantcotzurilp:eaatlrptbrdioaigu,aspiptuteaelepssrneduadtxipraiuusrmltaenaa'c'u,ptrfinidrlcloireddpdbnou"llemete(ermzreamdenesenilpcuoion.uridicneeeiurdsE.ceeeuunl1icrn5litinos4aivlas)Jlicu--r;
,,Sentimentele intel,ecturile,I (v'ezi itaheiul 22, r,angul al
XVI-Iea), ,ca f,actor d,e stimn,rlare ,a poten{elor s:piri,tuale ale p^fdueen-nditnrau,tm,eEaelesnIctetetaualodapmlliitdcauaitnleatcrdeaeesrectdeviapfsetourpnpictteeecrleiesolderscvtindeulerciclhediia"teg(irdndl.udsicipnv.riudnoruri.rljcq2n1ei2uf)me;lnroeommesenpnteec'.ciaoGlirzeraaia|deluiaitlt
omului, sint rept'ezentate de numai 11 rdspunsuri (3,630^). nsrisIcnmipegluine-rubdescrisoncouife,matsli,icSir,dipdeeeeeionarsfeaciciiecalacteeecirrlealimoeeccnvlltiouitoe,mn;nlrruciizbpabcia,aeairirniearsndoedzdisdegvfptaetaroiupreupsaarnetticicuennee;ilnosgctvctbpeoiiransrlreeeirdinaeqccrivrt,atieruaElp-iiamuttrvedi]eibninntelobiatl,gasrifenudictisifetlrleeatceeq.ecafdtoteEoeoelrusamucctrpmeeloeuat,nduroittit""inniomnnlcau((tduerrdur,ddlleisfsgdc-dcpppaeeur.r'rndnoenn{cogderqrdor..rtebeiicnnss2e1laecfec6tln9laal3te-)dirr)nd-ce';;
P,este 960,/o dintre sr-lbiecrli nu f,ac niici o mcn{iune cu privir"-
la r,nlo,area participdrii for.belor- ,afective la procesul de cr-rn'oaq-
tere qi de ,aplic'a',e ,a cu,no$tiinfelor dn practice. Rdspunsurile
3Vezi: PuEkaE, Gheorghe, ,,dCFeourmduimpplo"o,mantder.sfi1in1ts, pd1oe9rs7ie0td,otrpie.Jniec5im0e.nufla-
de diplornd ?, in revista
Iucrd.rilor
Por,n,ind de ,la fa,ptul cd lucrdrile
sfAduaecmueisintftoaielaciercuerulet,rasatiuinuvrt,ioelarliuanrblufocitroainbrnseiniadaeelnursdcidir,AI,scIr,ed,ilrIoaeIrIrfeqfrqtieiiinulIlatiVfiilcS,perin-ion,btrldaeoemdl ued1co0ecirlaoeera:ae,ssueeonmmbulneiigsifati-crCtuaoutr.jriau.s.
orientdrii sistematice in iiteratur€ a viitorului specialist qi inifierea
in metodele de in. .fo.rrInnefisefir;qiimt, ptorertbaunilea cercetdrilor experimentale in
munca gtiinlificd expusd o schemd generald a
elabordrii planuriior de muncd ale temelor alese".
138 139
std-pin,e,Oasmcduidboimneenfiourlminatcdairnc lpuucnrecatzc6lesvi esdderpeosienctcleleoctri,nraalittdrebcuuliteurdsd. s(9u0r,4i2(0l,/9'0B).ozN/s-)a. utnrcdesprc'uinrisiu2-2i"'(7l'-2j6u0r,i/oit)i."'.".A,au bfo{isntcalnetar'lastie'nr6t rdspun-
semnifi-
Sd aclopte o atitudine criticd fatd cle informatii si sri manifeste o cu-
riozitate nepotolitd de a cnnoagtc cit mai mult" (rdsp. nr. 199). cative :
Comparind r5,s'punsnlile str-rtd,en{ilor ,din primul qi ultimul c('-ri'.i.-s-r-pr:u...,.c.n:CINunrid'nt."'soeless1isic)ncut;l-.laiainnserm'p,rr,'uirs.ittuaeerlnrdii"ilrns6at"is'ppi(uo"rdr"trlsd"rpdcit's'npnlutrprr'-orl,5dauc)cie"c;'ac(rslaatdsdpiu'upntdrre' vb1i9ars7r)tc'a' Am imp|esia
an 1,a aceastd lntreb,are, constatim cd n,u arpar deose,biri cvi-
dentc. Trdsdtr.rrile dcfinitorii ele ,,omului binc forrn,a,t din clc 35 cle ani"
pun,ct d,e vedere initelcc'tua1(( ,s,inrt apro,ape i,dentice. La subiec{ii
din ultimul an apar in plus doar doud tr6sdttrr:i : ex.cluderea gbLiIcrRrcia,lsiciipoJrr-nriln'pimsnrrv.aotertciislcretnigsnetat"a[giir,jlieu'iip'nuipecu?l.ierct"4{ltun.idt!lun2-tsrt3elce)i:1c337a06^t,cc4(q?r1i0o,t1e/r0,ir8ij(i.:r8as0ni/tgtu)'.Ladt]tllcI)tpot9eailob2u,7lr7asonuin--
mediocritdfi,i. din uiafd gi di,n acti.uitate (rangr-rl al XXIV-lea,
poz. 27) Ei ,,sesizdrea deosebLrii dinlre ,,Li,cenfLat- gi, intelec- d;'('r;-iac;-ilanl'lrigeotarrflaidaolel-V1a34lft2il,r-c7lmre5i0taae/o)tr'i-.ufiiteasnitg(uvuaeitzcli)'ipLtaeabe?clLerrllam2n4,gi\)nu:irmi7,,^6,cdn-l(eer2^5l1oa'0,^^38,p10\0r/oo/sc)'e(crnautnagijnutt-ll
tualk (rangui al XXV-lea). A doua nu-i de fapt o trdsdturd, ci
o precizare care ni s-'a pdrut interesan't5. in schimb, in rds- al Vl-iea);
punsuri'l'e stud'en{i1,or din r.rltimul an nu apar cinai trlsdturi
indicate dre ,cci ,din ,an'uil I, clin care nnele extr'em 'de impor- 1iz9,-sc+rrri/troecg(rrtiaaintsgiuri-terut1a(vtIe)eztpiiet0a,16b14e0rl/u0aln(r2gau5nr)gi:,ul1c6au2l pX(r5oI3Vc,-4ele6na%ta))'je' "c'upinridniscearienatrea
tante, de exemplu, ,,capacitatea inxagi.natiud(', ,,capacitatea de a
fi atentK ;i ,,capacitateo" de a lnemora(.
In ,coea ,ce priveEte trisdtur-ile cornllne, diferenlele pr,ocen-
tuale di,nrtre rlspunsi-uil.e c,el,or doui c,ategorii de sutbi'ecli sint
d,e as'em,en,ea mici, ,atesli'nid 'Iips,a unor progrese evi,cl,entc. Ast-
fel, la trds.dtur,a,,capaciitd{ile intelcctn,ale(( rdspr-rnsr.rrilc stu-
denlilor idin rultimul ,an mrarcheazb un prcgrcs de 6,20076, la
0n,1,,pcu838omo0n7,/ac0o,e.i lpIr1ant,i9,a,7,,cd0gi,,/tetsepi,rl,rn.iiarrtnaicdfrieactrzridlaettrd,iq,esci seot'pnenrthsiemne'mi'eclunnilredtmemdle,eeerixinnistuev,ntilc,,eca'ncd!ftt.,uia(nc,taue-llnee(oc(trrd--rrcaclg5dratecobs,i-ae'ar,
de Rargril Po/.,
de
de
de
exemplll, in legdturi cu trdsdtura ,,informarea Ia zi cu noutS- l
tile de specialitate(( (cu 1,4602'u) sau la ,,cultivarea limbajului(
(c,u 0,74070;. 30,47
30,47
Din pun,ct de verlerc calitatiu, nu existe deosebiri esenliale 22,16
intre rdspunsurile celor doul categorii de studenli, ultimele ne- l) ni,ile vaste din toate domeniile 6 16,62
6 Cuno5tin!e1e pentru autoinstruirea Per- 5 13,85
fiind nici mai ample gi nici mai profunde. DeEi se aflA in
pragul absolvirii facultSlii gi au beneficiat de pregdtire peda- Fr,eocuParea 'l I I,08
gogicS, rdspunsurile subiecfilor dau prioritate obicctivelor in- 7 manenti corectd (2) qi vointa pentru t 8,31
Conduita
formative aIe educaliei intelectualc Ei nu celor formative, recla- VII 8 2 5,54
mate de societatea socialistd $i epoca in care trdim. 2 5,54
La intrebarea nr. 2 : Vd considerali bine fo,rmat clin punct 2 5,54
VII 9
d,e uedere intelectual ? Vd rugdm sd. ard.tafi criteriile pe ccLre VII l0
ud i,ntemeiafi autoaprecierea - au r5s,puns 274 de su;biecli vi'a!5
Corilinuare tubclut 2.i 7'abehLl nr. 25
l+l ,L P,,/. i ::l 'l',,'.,,1
i it]rgil l ___llrl.
t_ rr.il-l, I
VII mttyPlCCar.reat.aei.piBp(glaotadi)ctrctii,iirqtrt(aeeati)tataeedaaeimdddepueoerJelaofiiegIuatlicr,otcareriag-riprjedeoinlcirt'toeaicntpd.ecildcuidzuiaiat conti_ ;t151 Tit Rdspunsu|i negatiYe, IdIA molii'are .i Sf 32,91
VII infoil_ Ii Ctrltula generali superliciali .iJ ..2
VIII 5,),;-t4- .] I!,52
VIII {II i 2 Preg5tirea dpeuslipneec.ialitate superfieial;r -9 l7 {;l
VIIl i.' '; Cunogtin{e 13, i2
VIII CGCuainnpodaaicrsi.tteaeatreealaog-iniicimtdelbeiitluoar.i'dstrdliienz"vo' ltat:i I "l Educafia intelecturld are carracter per-l 22
VIII vi 12,20
manent. ea nu se incheie in liceu sau inl
l I I ,;rr
{;,10
. 'J,77 facultate progetire peunritrru viala .'l-l 2()
;il.l ttJt
Insuficie;rta t li
3,(;6
practici
Lipsulile gi ;reclarita!ile in inlormrlirj lt,05
'fabelul nr. 2l asimilati .. a. su-p.ra
noul,t;:r,1 I lrr !, l-t
Cunostin{e insul'jciente
lor din diferite clomenii i- all
I Dcprindulile de muncd intelectuala i 7 ') /.L
2,1.1
1l formate ne-l
.i 1,8:j
I ciaLliiptasteaaininterperseugluiitisrei a vointei I super'[i-l 6 |,22
I 5 0,61
I tivRadsrp-eunsur.i parlial afirmative, .l 0,6I
1(l Plegitiroa mulhilateralS necolespunzJ-l 0,61
I : .'
2 ro:aY.tC:tPrluelorulne:r(lg4ort)tdusatrteirrac.sneetlageer-eildenpen.leume{sllouianplrtleiitlpaimcmrteieojpigrdt.iaaerptslteieetrd.n'iv.irarlrdi-giunlie.cAs;uplriei":rciaa.rrlrie__, l1 ioa re
II a Liceul dir o preg5tire insuficienti, deil
II 4 I oarece unele cadre didactice sint slabl
pregatite (J), iar rnanua-lele necolespun-l
.XI ll
l z.dloare (l) striine | I
insugiiea imperfectl a limbilor
I greutdti in infonma.re ;l 4
,ri;:;iJ.n lilli(.i^JP) lmeegd5itoirc.reaa poe.unntr],u: viaii (lz2j) isii nprlaaccrti:ccaaj Gindiieamecanici '.. 4
1,; 1
\-l ll .ti
lir
IV vlss,..irun-puopCtCeDCaFel(teultuuoilu(unlen(,parrnolu.arteatltonAaprartcrmtaa5eaia.ttstdleteaeitp1rtaaentrclaregreele'r.etioaal*naeeagi.oltdiie(s(..ppecrlcce"au"rccarr,.{ltt'ieduiiiair"'a3an'liaaiie'isiaam'''sntnanuutiouui'd'r'nda,ieo.iriisolrluo-ot.er"-trlliiari'iiii.m-iioi"-ito'u'on",.li."lll,'i,"^"".nr...",Ut".ii;a"_r_'_i.lnJ.lrllIlIr lL) Informarea asupra nout5|ilor' de specia-l
V 6 litate este depisiti de ritmul dezvoltiriil
VI 7 s' t.iAinpfteitui dinile qi inclirnaiiile necultivate .Ii
\rI tI{;; PCFarcemngcji'leriatpirleieaastecidieUespopslroietgdliucdmie-peionlstiteiiclaveisastldabnactorII'-l ,.
\II 1) l8
xl\' ;
l0 11)
I
I
nt rlir 1
I
VII r3 uI,de.ut-UCMPica.nleiureeJnenmg"Ilieasl"Lolit.ibu'r"acu.duelriit.tis{aaae'ic.rata'.imepi.ecnl'iu"runs:.lree"lta.ij'snlc.apuc'loeirtaai.ed'iur.llrAoe"j.La.s.aoljep. "vtsp'nflaru.eiingd:d-u1daiu"u,''l.llutr"a"i'..-zti""n"in."f.on'l"i'tL_1i..lliil1 l)ir, 274 de su,bie,cli (90,420101 oarc au dat rlspu,nsuri situate'
VII i4 jr-r ,.rn,a din cele trre,i cabeg,orii, 87 (28,710/0) nu leiarl m,otivat,
VII ccoa ce r:epr.czintd c'u 150,/o m,ai rn'uit ca 1a ,anltl I. Prin rfmiarc,
VII rdspunsr-rri complete au dat rr-ulnai 187 de studenli (67,710/i,
adicd c:rL 18,95070 rxai puti,ni dec,ft la primul an. Ne-,am fi aqtep-
I tat ca rlspunsir-rrile stn,d'enlilor clin ultimr,rl an sd sc ridic,e 1a
143
niveitil exigcnlelor actrr,alc pe cat"c plofcsia diC6cticd 1e inr- 2. Rd.s'puttsurile parfial aJirntatir)e reprezintd un sJert din
pune. Rezultatele nu au crorespuns insd agteptdrilor. Aceastl numAriul s,ubiec{i1or ohcstion,a{i (25,0807u;. EIe denotd o for-
constatare dd de gindit, chiar clacd presllpLlnem cd unii su-
biecli au privit ii-rvestigalia noastrd cll oarecare dozd de super- malie intclectr-r,ald rnedioc,rd. AurLoaprccierilc evazivc, de ge-
ficialitate. nul : ,,Oarecltm fortnat((, ,,i'n formare((, ,,r'elativ formrat(c, ,,por-
{iaI formattt, ,,nLl la niverhrl cerinfelor ac,tuale(c ctc. sin.t con-
1. Din cei 302 subiec{i ches,ti,ona!i, num,ai 36 (11,880,'u) sc clu,dentc. in acest scn"s.
consi'der5 ,,bine f orma[i din punct de ue.derc intelectual:' ,' dit'r
a,cegtia. opt str-rdentj (2,460/r) n-ar-r ardtat criteriil'e pe ca,re igi O trreirrnc din,tre siLrbiocli nu gi-rau motivat r'Sspunsr-rile (vezi
intemci az,S afirma{i,a. tabeltrl 24[, rangr-r.l I), ceea cc ilLlstreazl cd n*au o idee prc-
cisS asLrpra for'n-r,afiei lol intc-lecrtr.ra1c.
NIai rnLrlt de jr"rmatatc din rdsprrnsurile af,irrm,ativc pun la
baz,a pr',opriei frx'malii inteleot,r-rale cliterii crare privesc in pr.i- CeIe rn,ai mlrlte ,aC'ezir,rni lre-au intrunit, oa qi in 'cazui rds-
mrrl rind uolunutl de cuno;titt{e (vczi labelul 23, poz. 1, 2, .1 pu,nsriril,or afirmative, criteriile care s'c refctrd Ia bagqajul de'
qi 5). Din accst pltnct de rred,cre, sensurikt conferit,e accstor' culto$tinte '(ibi'cl., p'oz. 2, 3, 4, 7 ;i B). Subieclii lirmritcazd erdr-r-
criterii sint in dcplina conrordan{5 cu celc de I'a intr.lbarca ca{ia inteicct-.talA la c'r.t,antutnul de cunogtinle asimilat. Lip-
intii. scs,c aprecicrilc pli\rind contri,br-rlia cun'oqtin{elor 1a formarer
unei atitudini c'rcatoare in f,ata vietii.
z\bia o trcime din rcspon,de,n{i indicd critc.r'ii mai inrpollante
p'entru for.nratia intclectr-r,ald (ibid., poz. 6. 9, 10, 11, 12, 13, 14, ,, . . . voir-rta imi cst<' sd clulosc mai mult decit qtiu. Sint dcza-
cir in laporrt cu r"'oluntul de cunogtin{e pe citrc get-rcraliilc dcr
15 si 16). Citcrra r'SspLrnsuri sint lemarcabilc prin fel,ul cr.rm md.qit
rou$es.r' sd surprindii c'ri,lerii fLrndamentalc p.cntrtr folrn,a{ia ltind acum lc-au sedimer-rtat ir-r cdr{i, eu nu leugcsc nici pc dcparlc
intelcctr-ra15 :
sA realizez atcel orizont dc crtnoltin!e pe care*l dot'esc, datoritii tim-
pului rclativ scurt petrec'ut in f:cultatc Si it obli.ea{iilor ziinice cle
no-i q,,iAmveudncaoillrce.cgaitrdLllilbea.fqeanjodmcecnucnloosrtinnatet.lrrPaolet,eftsizimrcilea cquinossotirc-ira{leel"c pregitilc" (risp. rrr. 180) :
,,Stiinla qi cultura sc clezvoltd intr--un ritm rapid, cunoqtin-
(riisp. nr. 31) ; judec un fcnomen, tel-c r-roi in t:ele mai diferjtcr domenii se ilcumuleaz.i ir-r car-rtitd{i mlli.
intereseazd noul gi arga cd este foarte greu sd fii bine fr.rlmat clin punct cle veclere intelec-
sE- tn,a,Prgosoedr:counnclou;ztiinelcrdemvudlrti:ltatdte, rpaelers. olrn-rcaeldr.cMsdd turl" (r'isp. r-rr. 291).
mtqdoieaad-p--t.t,-eeui,vnSic,,en,,dSeiPf,netfuousoltenedtrcgtilseueocbzrrcdl.ici{iniipfomncaic-ntra.cepacninstrtcrifesenuagntdqli1Almdiu:i.trapioprtplgiduitrnirmloneucbsisi"r"lcisei(tpg(mrcroderdrseecsipdiluupao.i.tllrvidn,trevat-rricrta."rcs.a2l.(i1o.tr6l7adc)r2Atsi;)eilsm:;.lcnonrrprac'.ureel2tbre5sd4raet)cr;afcmcilet.e,rrdtceiEzsricouicllaevlnllitiicmncf.eionclrclr...-il
,,Pre.qd.tirea de specialitate" (vezi tabelul 24, poz. 2) estc
apreciatd c'ra fiind sLISCCptibild de s'crioase imbundtirfiri.
for-mntive" (rdsp. nr. 295). ,,Crcd cd-mi li1:scgtc o l-rrtnd PDegitire de sllccialitatc" (riisp. nr'. 1l) ;
,,Din punct de vedere profesir.rr-ral n-am fdcut totul. Putcam da mtti
mult. Iiste vina mea gi a scolii" (rasp. nr. 20) ;
Aite rispun,sr.rri indii'd critelii cale n-a!l leg5tr-trd dilecti vo,i,Npuntcsaintrdsbpinucndperecegrdintlitcilnor tlomcniui specialitd{ii qi c'lc accca ntr
salr slnt mai pLr!in importantc penrtru form'atia int,c'lectualir, pe care lc v:r ridica locul de murrci.
cum ar fi ,,conduita corectal( saLr ,,1'ezLlltatele bune la inud- Mai am mttlte cle invdtat pentrtt a devcni un bun specialist"
[d.tu'(t ;i. faptul de a fi deuenit stt-tdent( (vezi tabelr-rl 23, poz. 7 (risp. nr. 24).
9i B). Dc. exemplu :
Dintre,,capacitd.[ile intelectuale3 estc men{ionatd in primul
-soc,,ieCluatuet" sd mii comi:ort corcct in reialiile cu colegii qi in gcncrc:
rind ,,memoria(( (vezi tabelul 24, poziliile 10 qi 12). Iatd un r5s-
ir-r (risp. nr. 146).
plrns semnificat.iv in ccea ce priv'eqt,e atitudinea stude'nliior
t44 10. Educatia lntelectuald r45.
fafd de mcmor,area mcc,a'r-ric6 qi cle ci'r'in{a leprodr.lcerti existente in iolm.ali,a intelestr.r,alS (vezi ta,beltrl 25, poz. 2, 3.
4,7, B, i1 qi 15). Insuficienla ,,culturii general€.(( este atribuitd
cursurilor' :
san.cciuutei.rJct,salladaunttatrriioitiaonrscirn{uetieitibrdilufeaatsguepstentupudroedihierci,iltrlcoupioaglrcrroimdcefuenednn.lseriuoivi'roreaiisi,triue-sccaqiathvaippiiareanreerc-liatiaidtinmdnuatsinrciaicivcrjleulceaerunccsascigittsiautlrticerlnveafii,un-rsncdcneas,rrpitucm-uciiiinttveu;semimltlicoimavplreiarememradealncieaamsidtnu,ocansrctoiltrtbiorl't crizei cle timp, determinatd de suprainc5rcarea programelor
ttnir,'ersitare la toate disciplinele, clupd cum declard unul din
bandti de mar.qnetofon" (rdsp. nr. lir8). sr-rbiec{i.
_... j;..
,,In irfara preocupdrilor dc specialitate nu am m:i putut citi
aproape nlmic in plus, rdminind cu cur-ro5tinlele din lic€u" (rdsp. nr. 104),.
Dupi opinia unor sr-rbiec'[i, pregdti,rea intelectr:iald mo'desti Existd qi pareli care sustin cd :
s-ar clatora ,,tinerefii4, adicd lips,ei de m,aturitate (vezi ta-
be1,r-r1 24, po.z. 6), punct d,e vedere pe care nu-l impdrta$im, ,, . . . itr fi timp ;i pcntru ijntregjlcr r:ulturii genelalc, dar r-rr.r-i foloslt
avincl in vedere ,anii de srttldiu petriecu(i in s.coald qi in facrrl- dirr plirr" (r'asP nr'.4ti).
-r,a*te l,a \rirsta celei m,ai int,enS€ rece'ptivitefi. I'n mod cu tottl1
neinternei,at, unii str,ldenfi chesti,onrati considere ca p'c oeva ,,Prerldtirea cle specialitate superficialdr, (vezi ta;be.i'Lrl 25"
.iircsc dezacord'ul dintre niveltil intelectr-ial s'cdzltt 9i cerinlele poz. 3) este atri,buili de cdtre s,ubiecfi faptulr-ri ci nr,r a existat.
t,ot irrai ridicate 'ale prezentulr-ii gi viitorr-illii : suficientl pleocupare pentru ,cultivarea gindirji qi ,a metodelor
d'e stu,di,u sistemalic qi ,eficient. Dr-rpd pdrerea lor, pl,anr,rri1c,
gvoo,lr,uAormibdliaginvauast rdm-rimui llutiecnecdueesluciin.pvCeinlraetrtduincadfdacceouvnlettaan"citetbul-lr-rceudfeoqracmoceaollptacdrqiitni nepuiruenncvlcioitamsde:cr programele si m,anr-ralele din ,univer.sitdti ,Ei institutelc pc.dago-
gice n,Ll aisigrird o preLgdtire de speciaiirtate la nivrelul ,exigen{elor
'l'cderre intelectual" (rdsp. nr. 105). ac,tuiale de perfeclionare qi moderniz-are ,a invd{Srninrtului gu-,
nerral Ei liceal. C'oinli,n,Lr,tr-rl instruirii tr,eltuie si fie logat cle ne-
Acreastd categorie de re,s,pondenli agteaptd deci slaaltcualte,,dmrdi-. voiLe societS{,ii actr-ralc, 'ctt qi de cele care vor apare in d,ezvol-
rrocudros(' de la actlivitat'ea p'e ca,re o vor dcsfAEui'a tarea ci. Str.rde'n-tii sint copleqili de cantita;tea in,forrnatiilor', in
\riatra clemonstr,eazd insd rc5 foarte ral se tealJzeazl progrese
dauna calitdlii lor /,.
insernn,ate c'ind ,tern,clia este qr-tbred5. tabDeelus,pl r2c.5,,,inrasnufgicuiel natlaVplr-elegad)tirse,up,beiencttriui auftiramfdd;icdprianctdicodm( e(vneiuzil
3. Cc-ie 162 de rdspunsuri negatiue (53,460r2n; reprezinti mai spccialitdlii le ,,iipscqte prraotica(( (r5sp. nr. 121), cd intimpind
fm)inutliredeacjuemgtidrata, t5e4'cnli-nanur-mrm'odtriuvlattort,iaslpau1nssutibriileec,lilsocr"lncnhcc's5tionnu,a-t;i.i greuidli d'atori,td fuptulu'i ci n,u au r,ealizait ,.studiul domcniiiot:
cunosic carenlele propriei orma{ii intelectr-ra1e Ei nici callzelc cu realirbat]ea inconjurdtoar.e(6 (rdsp.
vie[ii qi contach-rl dilect
n,r. 137) gi p,entm cd nu qi-au forrn-rat ,,deprintderea de a desco-
care le-au ge}nerlat. p,eri singr.rri unele a'derrirnri, cle a le aCin,ci prin diferite. ex,pe-
rienfc(c (rasp. nr. 123).
RdspunrslLrile neg'ative, prin ntlmSrltl 1or de aproape cint-i
o,ri m,ai mare decit al celor a,firmative, 'ne intlresc observalii1e
culese c,u raltre prrilej'uri (inspe,clii gcolare, examene pentr''r.r ob- in " 1r-r actirritatc'-l i-roasu d dc indlumllrc ;i control ri activitil{ii qcolarcr
cttlitirtc dr: directori, inspcctoli qi cadre didactice lii Institutul
liner,e,a graclelor did,actice etc.) despre exi'stcnta clcficienlelor ccntral pcntm perfectionarea personahtlui didactic, am ajuns la acc-
in procesr-rl educ,aliei in-teLectr-iale. leaqi concluzii. Acest fenomen este conlirmat gi de cercetdrile din altc
l(SFrria:ntIag)o, rMMiec. zTyselranrovvK(lUimR.aSsSz) c;wPsk.i A. D'avack (Itaiia), Robcrt Mallet
Pentr,u aei rflai rnulli subiec{i vo),umLtl redus de ,cunoEtinle (PoIonia). Vezi articohli. Forma{ia
clin diierirle domenii cornstituie car.iza principalS B scdderilor
qi yterfec:{ictna.rea. profesorilor, in,,Gazeta inv6!dmintulr,ri" nr. 1042,
XXII, 1ll mai 1970.
1,46
l0 - L47
De"sigur, in inrrdtimint, c,r-r deosebirc in cel super-ior, pnactica l.c-anr uit'-rt. Nu sint capabiid de a face sintczir unei lucrdri, mA
pirrd in amdnunte, fdrzi a sesiza esenfialul" (r'6sp. nr. 192) ;
l,rcbuic sd fie legatd intotrde,au,na dc o teorirc oorespr-rnzdt,o.are, ,,I']osibilitd{ile de sel:c{ie a nccesarului gi utilului sint relativ lcdusc.
i'ar t.eoria cle o prtacticd adecr.atS. Dezacordurile exist,entc in
ac,est scctorr s'int evidcnle, clar gdsir,ca sollr{ii,Ior presLipll.ne o .t\l.ri ls)uiu1.diniuil-pr csrisfetecmt uslisatecmtuaatlicdde, documenlarc. Nu posed lncd o mctodi
critelii
ratior-ra15. Lucrez uneoli fdrit
prr.r:ise, orrccum Ia intimplarc" (rdsp. nr. 164).
c'cSrcpeitlaillLcrl- ac!.iune5.
majolitatea rdspunsLu'i)"or. Sint T),-lpi c'tLrm rezultl din cxcmplelc c.i,ate. i.nslrgilc,a crrno-stirr,
clitic caracLetizaaz:a 1r'iol s,.r face rrneoli in rn,od melanic, iar posibililililc cle selec-
i nsi ptr!ine ciazirri in carc su,bicclii l.ecLrno.sLc cleschis ca,uzc'lir {ioriiare a informafici sint incrt"t ne'colc,spunzILoarel'.
i'c lc apar{in. Iati cc mirtru'isesc r-tnii st'trdenfi, referindu-sc
La ,,lipsa intcresului ;i a ,uoinfsi(, in pclfec{ionarea infelectuaii Ii-r c,;ea crc pri\ieEte intrebarca a dolra, fezu,ltai.cle ob{inute
{r'ezi tal>i:lr-r1 25, poz. l0). '!l nl clr rllrlt snlb a$tcp,tdri. Abia 12,90,rr din cei 274 de rcspon.
..Au tr-ecut:ritii studcr-rfici fara ltzrsitritca clc it cur,c:ilte cit mai :icn{i :se ,cieclarrl binc formati clin plinct de vcderc intcle,ctual.
mult Ei cle a lucrar c,r'cutor'' (rasp. nr. {lJ); iar 85,680/'0 ,afirrnl cd posecli o pr,egitirc slabd sau rnediocrd
..Niciodatii rrr .r.cl cai nm si F:tr"h tn,doial5 cI ,acoarsta rrorbc;te d,csplc ltogatelc res,urse inte.
vcdele intelectual qi arsta dartoriti dc'ir-i binc fo.m'.rt dir pu.ct c1e il. r rl u,al r:,n,1. \.al oriif i.r ate pc clep}lri.
'Ccclu'g toate" (r'dsp. nr. 18(i). faptului c:i iru arm r-oinla. Dc aici
Mateu rnajorit,atc a sLlbi'ecli1or nLl aiL indicart critcrii esen-
Clritcr:iul privi,nd ,,ginclirea mecanicii.' (r.ezi tarltclr-rl 2i, fiait', prccisc Ai clare in autoaprccierea folrn,aliei intelcotrralc.
pptoorrizni.es1foc4cl)i,dtivcitalritmetoap,ltiacnragulrimlmir5LernnlletlerrcleoudrErfrioltsalocsslueitbe,iaedscedlzilioir'rcr-rlni:ci e(pamtro-uti)r,rererE_iiEfeaqcte- $i p,e" accastd tre,apti a ri nrrdfirrr,-intrrlui. sir-rt ,nrlmeroase 1'5spun-
s:r,rf i;lc .Carc proci,amd drept cliferirr sgprem b,aga-ir.tI cltnogtirr-
!clor ,a,l'umulate.
I)iaca Ia prima intr,ebarc aLi fosl ar'5fate r.rnc,le ;trdsilLrli inr-
porrtant,C ale ,,,cim'ului Cn ,o btrnl form,a{ic inlelerc,ltrraki,c, la cca
in ,,lGiccinud,i.neaiciinidncppcruidmcinitd:rnnied-act fost stim.larld ti.ziu, in'ici un caz clt-a d,ona ntlmiai o p'arte dintre ci le-alr raportat l,a pr,opri,a Jor
f:Lcultate, ci .:l)ir ir-, anii III si I \r.. pcrsoar-r5. Astfel,,,capacit5lile intelcctuale(( totalizeaz\ Ia prina
{(.rr.'dd.,ss,ppN.. unr-rrra.. m11B547r))c;; u;it sd trec toate cunostintelc pr.in filiera gindirii.,
,,Cu'ogtinlele in:rnii de studii 1e-arn:rcunrulat intrt:bale ir8 clc r5spun,su,ri, iar I,a a 'cloLl'a lntrebarc nLumai 6i
rnecanic. Am rcu5it chiar ciau r'.ispunsuri l;ur.re ll de multc o.i ,,cr;ncepfia gtiinfifiri desprc hlmc si viaflt(
sd ..- 31, respcctiv 3;
examene, ..i;oi
.,iehnicilc de munch i-ntcl1e0c,tLr'leasldp.crrt'1-iv 2l), 11'spectir' 7 ; ,,senti-
nfdsg:mMP,fioo,r1a,odFilroatgormintsog')esgicfceetYreiclacq9iudl,ranaeealm.dsssbi.zrlcctltcoer'ecirn'udl',nrsc.asrdederclaurRz-clidoenotirrnelucrrrlorco.i.sii'n.aritiud6ft.i,adlneeq,{nmsvneut:i1cuor-uDl9afrrprriom1a-tit.iruvl,irre9cpisccsnnoc,Npetuea,uerpmlaarrotdmio.mrmrcnsacrrIt1icnca,uenttaNe8lmcructinms.u-dr.oiisffd,.lAziircicd.aripsaulnricZrulodrcetosaezoarsaaerapiedrcrzpcaCipndeoiiounecrrpieleretrs:pa:iidirdeltcarciicui.necnnffntx,dcsidntcgpcetsi:dlrcezzi.clrpfu.terelaielcmuii.lnehan:rrcst5rretnecz.uiue1iit,cti{r|or1pcLtjicccc,9ietftnlaidiclcTaqc1esueba.liclaeea:-petirrrorrrtuclil,eriEalinrcuoz.ountidil:sgnituei.tnridsiveuslectcdhicsa,bilegnLe-iqciui<lrritrc'.iet.,lnpiihrrtIruAiimcrnaainsie,1rnrdilt'i-tneve;ccmrtiieiirvrcmazb.-Liimrsuoui-racdosrteIriliniiadc_e-t-,,, men,tele i.n,ter1c,:tu,a1',:Lr zeLo.
chimicei. r; Vczi :Ioldan, Iorqu, A Ji sou ti rtrt. ii... tctcilor, in.,(iazctrt
invir{dminlrriui'' nr. 10:14, 20 maltie 1!)70. Sc refclir lzi invS{arca pe
rle rost de ciitre elcvi si studcn-ti, it-rclrtsiv cci bunisori qi ltuni.
Mernorarci-r folmujiriior din mairuarl siru din explicaliilc pro{csorilor
qi lcprodttccrcn lor exactd ntr fitcc apcl la judccatd. La mar.ca mitjo-
ri'urte a sludenfiior de.astiizi. constiitir irutoltri, domir-rant:i estc
,,acceagi dc1:rindcre dc a utiliza i)proaj)e exclusiv memoria la pregd-
tirerr cxtrmenelor". Accarst:i deprindcrc este ,,cdpdtald in primc'lc c)ase
clementar'<', contir"rurta qi dezvolttrtd aipoi cic-a lungul studiilol pirtd
la terminarca unci instit,,rtii de irrvdtamir-rt superior- (aE putea adduge
ii dupi aceea).
Vina principald o poartd metocla de predare ( . . . ) .:i plofcsorii".
148 r49
Intreburea nr. 3 : AuincL in ueclere e*perienla dobincl.itd ci,e: TabeIuI ttr. 27
du. in. irtud{dmintut superior, clln1, apreciafi contribu{ia Fcolii' tirnirt i *r. I
generale ;i a liceului (8la8,1f1o0r,2m0)a, ldiaindcua.rein5te6lenectmuoatliivl?ate-
a intrr_t- --ji-ir-l -i
nit 267 de rdspunsuri
(18.48070).
N-ati rSsp'r.rns 11 subiecti (3,630/0), iar 24 de rdspr.r,nsuri (?,920/0)r 'Insugirca unor cunoslinle temeinice (12)l
au fost anu'late. Rezultalele oblinrrte se oglindesc in ur.md- sistemali('e (3) ; ea a pus a(cenl pe canl.i-'
toalc.t' dorra 1ab'-'L : tatea cr-rncigtinlekrr,(4) etc. 7,2t)
Formarea intelectuali, datoriti cadrelor
didactice slab pregAtite profesional si pe- 6,6r1
'labelul, nr. 26 dagogic, fild culturA (9). blaz.ate, comode :j,96
(?) ; folosesc prea rnult naanualul 1a iectii 2,97
(2) l distante fa!5 de elevi (2) 2,97
Tlducarea ctaeuhznaicnileoarjucnlesumriulonrciininptereledca--
l,6s
tua15 r din
rlco.rianmcsrrzu-re:niolslqaintingc{reurlrolilrud, leeiiplerginvedlinesreiinrtatleolebmliguanlicsitd-Ei I n (lq
PregAtirea gi dezvoltarea intelectua NV 4 Educa;'.-a ( apacitSlii dc e gindi lrrgic I 12 0,99
viitoare (41) si pentru r^ p|ecld mccanic. btrchr'e cdriii 9
invdld,mintutr IV 5 ;l 0,.3
rior (5) {)
sutr \i 6
II 2 lnsugirea unor cunoEtin{e mu}tilatera to -15, l8 Trezirea sinitnetregsrueoluaiiep.ecnutru studiu (3) ]
manualele
;
vaste, din toate doarreniile intelpl'etdril
III t lnsusirea cuiturii generale 12 13,8{i dlficilo elevi
38 t2,54 mecanice. (in5g)uste, lrenlru $il
.l
Folmatia intelectual5, pentru protesori
4 avut profesori foarte bine pregititi cd lni5turalea r5minerilor in trrml din pre-l
I,i I
si buin gitirea elevilor c:re provin din centlelel
peclagogi, cu experLien!5, care au depus in mici qi de la iiceele seraie
te'res, pasiune (22) ; pregdtirea intelectual (3) si I
a elevilor depinde de pregitiirea cadrel \'Iir B teoPrrieeii5ctuireparapcelincatru(2v)ia[5
imbinaleal
did,actice (9) 3l 10,23 Educatia esteticl I
V 5 Educarea co'nduitei mor,ale (11) ; a vo v[trx 9 insusirea unor metotle modct'nc de pre-lI
v[[I t0
lei qi pelseverenlei (3) 14 4,62 dare si invdbare
\rI 0 Culitivarea aptitudini).or si inclinatii n
pentru un obiect Ta' il Folmarea pciaopparciiildlii de avea punctelI
VIi Plegitilea pentru v.iat5 11 3,ri3 dc vetlere
VII l0 :1,30
VIII I7 Orientat'ea prodesionaJd I I
I Educalea capacitSlii de a gindi logic I10 3,30 !
t
IX l0 Formalea deprinderilor si tehnicilon 2,97 ,i1'u apr'ecial cE. ,,;coala gellerald. ;i I'iceul qi-au adus contri-
I
mu.lrc5. intelectuald, de muncd independen bufia la f orma{ia intelectuaLd(r 236 de subiccti (77,880101 din cei
ttAirii(4)stSiiinatif stilului de muncd specific 3012 inr"estirg,ali, deci 87,320i0
ice (2) cer din totaliil resp'onde,ntilor. Din
lt Pregdtirea multilaterald, clin toale punc- 8 "aoRedqstipar,-rirn1sudr,ei'lestuprod'zeintitvi enLsI,eEis-ruabudrivrrizoetaivTa.tE
tele de vedere ; dezvolta're mr.rLtrtilater 7 rlspuns'n,ri1e. de 'apre-
X1 t2 Culitivarea sentimentelor intelectuaie in trei griade
XII l:l Formarea concepliei stiinlifice des i-t ciere :
XIl l4 lume qi viald 2 0,6{i -- contribu{ie sfmoaantisrretfde.-cmdtao1ra2er6e-d-e 44 cle sub,iec\i '(14,520/11);
XII l5 IE"d'u;c!alr;:;e;a 2 0,66 - subicc{i (41,580//0) '
memoriei 2 0,66 - contribu{ie 66 d'e sr,Lbiec\i (21,780/0).
contribufie
ii-ulio.--.trer""
15r
l
I
Irl
D'ei{, peste 560/0 dinh.. cei in'estigali prclriiesc contribr-i!ie Dripd pdrerea unui grr.rp Cc 31 de sLrbiectti (10,230/n) formalia
d,cosebit5 a Ecolii ia forr-lr.alia lor int,clerlr-rald.
iIpnVtre-allc,feeacs)t,ourrcaialft5o:easa-r,utaerdebeapin,iiuzesamtpriuneoltcdi,tosi..t{ndi;dr' ui(liivinebldzuingetia,pbpa^s,e:irlnu-rtlnne2r6icn,draa,c,an,1tig1viuta,alt,t)cau.lt
b- uRf.idasplatrnsfo,rtr'In,a,;clioaailnetegleencetursallud,,;i ticeul nu ;i-au actus contri-
a fost c,irat de 31 dc si-tbiecti
(10,230/0), ia'r din acc_'sti.a, cjnci nr.t qi lc-ar-r arg,umer-rt,at.
'mcda'relaiIetrn,iecErr,ecciiisodl,etamr,ralinpinc.,osaetSgrrueaa,l'ftcuciievnui etccr1lLmeo3i ',cabacilniritn'imrelieli'mrrs-Iir,i,ul,alibcifao,ipae,nnupcisftlciicinerlniexennpdrlaaic,cclnaal,eau,zobbzirirst-.arondDrriai'eiidrcncedcacalaeic,;t.ecrrdi1o"astaglipiiiari-rngnri.torrunrs.tcl_.irr.'-I-i
ir-r-t.c.l$t'cctou:aLllcu genclali s;i licr.ui r.dmir-r pilonii cscn{iali ai folmatiei
fjecrlrt d:rt:i numai dacA dispun de profcsor.i prcgdtiti. Apro:rpe de
pocetea acestori'L nrr o schimlrd nici o verigd supcrioard
'de, inldt:iniint, dec:it sub raltot'tn1 r.olumului qi :r1 puteril dc ,sintezii,'
(t'dsi-', nr. 1(i5) ;
gi sint de o con-rbatir.itatc' mai mo-lor,atd. llice--t.r.Na,uIafroesat major-it'rtc a profesor.ilol' dirr ;r:oalii gcnerali si din
buni nu numai ca speci:rligti. Ei;tiau sd sc
apropic
sfdtiuic-rie.:tl.r..oisnnii.rods.alrzdtrecldn;1fcisin6ftiirr-c'cg'zuc(crtnaiiesfsrcrpuad.rln.niorUr-sr.t,nc1ri5.nc9o.t)scb.uriIeespcatenndtt,crudsctor-buridncicut.puro]orfpicrsecoridrt acdt,ielrpce*rnscttcircie,c,cuuimul-'
Pe primr-r} rang (riczi tabclLii 26) se afli critclir-rl .,;coolo a
pus ibnauzde{lde.nptr,ten.tqudl tsiruiipseirlcoler"z,uco5ltrdrruiiiaini tesleecdtuaaulenusiit,oecnLsrein-,rsprri :pecepis_.
tru
Sribicclii sr,rs!in cA in Ecoald gi-ar-r insugit Lln mar,e voh-r,m c.lc Ris,pr,lnsurile evidl.nliazd,c,Lt pr:-egnLanfd oontribu,{ia adlrsi de
t'unorqtir-r!e c,alc 1e-ar,r folosit in invitimi,n,tr_r,l s"rO.,.ior.. Ei nrr
aratd insd d'aci pe pariur-s.1 Ecolaritalii li s-au format abili- prof cs,ol-ii ,cLr o f orm,alie sup,erio,ar5, c,u o g4ndirc clard qi
ta{ile de a selecli,on'a Ei icrar.hiza cuno,s,;tinlele Ei nici moclrrl in
car"e all fost cl'e valorificatc in clileritele c,tape ale st,udiilol uni- profir.nd6.
riersitare. RIs,p,unslrri'lc au un ltaractcr gencr,al Ei sint lipsitc Pc de alti parte, qucnoiliiis1lrabeie,dci[lica'plirairroinst,cellenctrm.uorl,dc,l clitic insufi-
de argrrmcnite su,ficientc. cienta contribulic a punind-o pe
soanla ,,cadrelor ditdactice nepregtdtite ;i fdrd cultur(rK (r,ezi
t,abclul 27, rang'.tl at doile,a) :
in ceeta ce priveEte criteriul, potrivit cdruia qcoala a colitri-
btLit la ,,insu;irea uLlLurii, generalec( (vezi tabelul 26, rangui (rir-si:...irMr.aii4[.ei)x: istir la catcclre profesori blazati qi siab prcgiiti{i,,
al ill-lea), cu urnele exoep{ii, su,biec[ii nu au in vedere c,a]i|atea _-. ..O preocul>are meri sctliotrsi l caclrclol didacticc din Iiccn ar
clrnogtin{elor r$i excrcitarea cap,acitd{ilor intclectu,alc. Ei lecu-
nosr: to,tllqi f,aptui cd cuno;,tinlele de c,lr turd general5 asinrilate fi binevenitd" (risp. nr. 158) :
-."C-rdrelc did:rctice sir-rt lrpsitc c1c cxigen{ii" (rdsp. nr 1 1B).
in liceu au consrtilLrit o tomi_.lie s'olidd pe;ntnt strdiilc' clc spc-
cialitate din inrriilSmintr-rl superior. Lln nr-nndi' de nu,m'ai 18 sLlbiccti au ardtrat ,conitribulia sar-r
iipsa d,e contribulie ,a Ecolii generale qi a Liceul,ui la f,ormare,a
Sr,rp,rrainclr,carca progr.anrelor Ecola,t'c Ei lips,a de timp, ar-utd ,,capacitd{ii de a 91indi loglic( t(r.ezi tabelr-il 26, p,oz. g qi ta,belul
r.rnii sLlbicc{i (2,970,i6), aLr avLrt ca Llfmarc insttsi r','a ..irrsuJit'i- 27, poz. 5). IaLI citeiva exemple se-mnificaiLive in accst sens:
en,td. a culturii cJenerole(( (rrc'zi tabehrl 27, poz. 4). Or'. .' stit' .lu-cr;i,r,ri.ngtiiicinetri-flicaum, oinovpdelardt sd ginc{esc, sd aprecicz in mocl critic o
ci fdld o cultu,rd generald profr-rndI nu poatc fi asimilatl o literar:d, sd pot fitozofa pc mai-ginea ei"
tcmeinircd cLllturd profesionalS.
,.In liceu, din cauza programclor qcolare imporrdrate cu cunos- {risp. rrr'. 77) :
itnin1a,cde;ivdirtatrri,grlidsietdntsii lor, r-r-:im putut si-nti for-mcz o culturd generali
al cuvinlullri. La aceasta s-a adiu-rgat qi tin{-c ,,Nttmilui mur'c c1c olticc,te qi volumul considcrrabil dc cunog-
cxageratii ;i prost inteleasd" (rirsp. nr. 168). exi.gcn{a.: fac cat preclarea ceior mai gcner-alc. no{itrni sd se reznmc la cr
expiica{ie empiric5. mecanici. I)in aceltrri motiv, nll cste timp pcntrr.r
o aplof uirdlrc ql analizd dialcctic'i a fcnomeneior" (risp. nr'. 115) ;
t52
153
ce-ai6,,iPnreliacemu,uclteecaoncfeorinm,gisremuiainzd qcoala generald, prea muitrE eldciir- rI:iiapsniricstdcedienpdoruzmit.'ddrejlcunoclicrcrrs.irui 'e5tipiter{tirftirr,t'tc,infsdir,-re;iirceaxiqlocrn'"t:i(rs5eslpcc. {nlorn.:r2to87s);i
dc-zvoltarea gindirii elevilor. lmp*-.o,r1t.n;.iIl\]{tnenpule,rarrilooebalelde'me.rrcui"nu(rndcsacpor.cnntarin.mu1t48rp).rr;rcm:ritvtelticstc,tfrAl r(i19stii0-s1efs)i(zie'l)zcmcaenlueamleiuci
i:rgus-
tcerae-zadt,p,mPrriuvelidtreacracla.a.c."uqn(iredasscpca.nrnietra.rce2La6t 6g)mr;ceucavnoicrd,puidtcrda a solicita judeca'ta, mr-alr' 'ia c1i{erite matelii, in special la biolog'ic, socittlism-economie, filozofie
fi recuperilte. Dirnpotriliir..
unde mi s-a cerut contribufic proprie, m-am form:1 tni1l q'1n-rplct "
(rasp. nr. 166) rqi istrx'ie, pi'ezcntau intcrpretdri inguste, mecan ice, pe cal'c, cu tot
,,Orele .efortul, r.rici rtr-r profesor nu ie-ar fi putut dc'pasi ' (rdsp. nr. 1ir'l) ;
(rd-sp, s; c redttc lir o in;iruire scircmaticd de drtc srr:i" lies-orilc..,]r{-a. nAuraletrlecbnuui in rarc cazur.i fec mari nccitzuri clevilor Ei pro-
si fie mai sistematizate , prczcntatc mai
nr. 222). atrJrgd-
tor, mai illes pentt-u claselc mici. Apoi ar trel>ui c,t tnanualelc sd fio
,elaborrte dc profcsolii dc liceu si nu de profe'sori utr ivelsitari. Intlc
Corltribulia qcolii gener,ale Ei a liceului La formra,rea ,'teluii-' ;rutorii tnanualelol cle ltr diferitc disciplinc sir r:xiste o t'olitborarc
cilor de muncd intelectual(r(( (vezi tabeirtl 26, paz. li.) gi ta- '{)er1t.rll coreletrc: cunogtir-rl,elor" (r6sp. nr. 1J6).
bcltrl 27, poz.3), ca cle altfel gi Ia,,cultittarea sentini.dwtelor
isdniunte,tpleoi cbctieueclaerlteivoreit'(eivnv,esaezimaLdnaeabzite'eulrL"rar-lrlie,26'ca,acptfioiv,ziint.Sd1[i2im)qi-ncoirlnaprdoE,aEdteei agfiir Rt'lci'irld ins,r-rficienta lor ,,pre9ldtire perztru uiaf(t gi practic(t:l
apreciatd" qr,'ezi tabel\tl 27, rangull al VII-lea)
,alltnrelor.li rrnii sr-rbiccli o atribnie
'silr.ratici ci qige,slu estc lrn,eori izolaLtd dc-. realit,ate'a inconjurS-
tre."n-i.ui sdr :loale ln care absolventltl unmc'az5 s5 se integreze in viitor.
Ei sint nem,u1lumili dc fraptul ci
se bucur,e de o rnai mare atenlie. Fdrd ca'pacitatea d,e a sir.rrlia .ele\-i irn cruno,aEt'ere.a \rietii Ei a Ecoala initiazl prea pufin pc
oameni.lor, tuteiarea elevilor
rnetodic Ei pasion,at nu s,e p'o,ate aspila la o e'duc,a$ie int*rlec- trrergL. foarte- departe. Sc simte nc\roia Linei legdtr.rri mai vii
tu,a15 sru.peri,o'ard7. 'qi mai concr"cic 011 viala.
Rdspunsuril.e sit,uale p,e rangu'I al V-1ea (vezi tabelul 27) sint L-r prir.in{a pregd,tirii pnaatice, ati,t licc'r-tl crit gi gcoala genc-
prin pregnanta $i calitatea lor pentru ni-.
vseemlunl ipfi,ceda,taigv'eogi-'c - raLi nrl formerazd totderar-rna d,eprinderi elernentare, necesare
doibi,ndit de ,unii s,tuden{i.
oricirui ,Jm, Din acest m,o,tiv, abso-lventii liceulh-ri ca1-e n1-1 intl'5
studiu qi n i,r.; Lr)n- 'in Inr-i[5mlintu1 sr-tperior nr.t sint pregirti{i pentrLr o ca]ifie ar tr
trib,,u...imt oianuparlee.le.;d;tciroclaarpeenn-taruu trezit interesul pentru mai sint fi inc'adrare rapidi in ploductie.'t
viatd, fiindc;i erau qi co;'rti:;rrir-
7Yezi: MiIcu, gtefan, I'ehnica inudldrii indiuiclu{t'!,e,';.\ re- I-a intrebarea nprr.oc4e-sul Dupu pan'erea chLttttteauoastrd, cttttt an-
vmisettaod,e,Fleosruimte",linnjcr.ile7,pe79c7a0,feppcl.e2v0ii-2q1i s: tu,,dMean{iiipturelibnuiseinstdc}uer:rs,!-riudptci... :trebiii arcaftizat de inud{d.nzint clin, scoo.I& gterleralai
.Iicett itt uederea lLnei nloi bune clezuolldri $i
.cantintL&i'ea studiilor si pentru uia{d. ? intelecduole
neascd si sd le aplice, atit in plocesul de invd{are ln clasir, r',ir.pi rrntroLri l)enLrLL
studiul fapt, tehnica invdtdrii este un primit
alcs in individual. De 26ll clc
rdsp'tursi-rri (86,79i'/n; der 1a cc:i li02 srrl;iec{i cherstior-rali. Nrt att
aI pedrgogiei ;i ar trcbui predat in qcoli qi in universitdti, o dttti
materia de in prelegeri qi l: rdsplrns 29 de slrbiecli (9,1-r7o16), iar 10 r'5spr-tnsttri (3,30i{,) au
cu fnv5{at si, dacii este necesar, lrt'rairi fost anr-rlate.
practice adecvate.
Ditr dperreplr-ompaurenaerri 5csu,ppurnosclierinlotraj'edactuc paliunsr:eezilnllttarct 27 clc langlrli
Am fost surprins, in foarte numeroase cazuri, de-a lungui unei qi 3ti 23,430-10 (ran-
perioade insemnate de tirnp, de insuficienta pregdtire ln tr:hnica de
invdtare a studen{ilor. Am cunoscut cazuri uimitoare de asirr,ilare gril I) qi 0,,3307', (r.angul El XX\rII-Iea) pc carc lL' plezi't-rlim in
a materiei dupd modele foiLlte elementare dc memorizaxe mecanirii
a dr{elor. tab.'Lttl Llrmetor :
Este tot atit de sr,rrprinzdtor cd numeroqi stttdenti nu-gi clau
seama de importanta insusirii unei tehnici adccvate de iinnvitc,eelreun:ii-i tud':nCi ocnesrctacttiirriiiclorc.icdmaraieslettsapuutreeafluecstdatpvaerdriditircearecalriaitsatticcca la clat;-r cfc'c-
de prezcnta ei continud, clin invdlSmintul elementar pin6 scolari,
fapt
confirnat de documcntele cle partid din iulic 1971, in urrna cdt-ora s-a
versitar. luat '.tn ansarn'blil de mdsuri de naturd sd inliturc gravcle insuficienlc
alc :'.1 ! ip 3cost rlomcnirr.
Sint conviirs cd numeroase dificultdti ce le :u ur-iii studen{i in
formarea unei culturi acceptabile, se datoresc ignorbrii tehnicii ir"r-.
vd{drii". t
155
154
it
Tabelu! n,r. 2E Cortthtuare tabelul 28
Propuneri IX r0 IlmuFnoc.A*ui.nuleuledcetuparlidnd:erdileorm, utenchAniicndileonrenO-url
X ljdOeonztia!ii(5t?) )::inIotolocsmiriereaa de leferate Ei Com-l
XI bibliografiitor 9i or-i
SA fic legatd pregdtir-ca teoreticd clc l1 lIllBnin,uaEnulvi.im;ia(ta3abr,)ic'.a,stusruurriponrreadin(e1cza)b:racsatetruriiidei(u6le)rv:iitlmobriibc'lp,iorcig.orrna,"tlii--i-llll
practicd prin c'fcctuarca mai multtrr ex- X] jldruutl'ueiredaevoobluiemcutelugi idoerceu:ncoosrteinla!er.e:ar numa-j
XII cunos-l
perien{c, clemonstra!ii, exercitii gi minLri- XIII i2 ti1lI:8ptiiparruCtasimielauiedienole.esl linedi<rnealdenimIdcuaaoaucmlndetjcoicliq'dee.iilrsasiltithececndd(feuliilspi).cud:inepaaslianmdemoavaiinanmdifdepusllodrtaee-llliI il
II XIV I3 ,lIc:m(x'aclmluei bdsnauer.tlrreu'lnlliAeizrrlgaelsri etvjeiaerrresbmioaitneLipttiesoiemrceilesst lloi)farr:tudiitneidnter.eopeidrleeutvcld)iear(Ire1e0aa:)ljlI JI ri,33
III rea aparatllrii moderne ; legarea cunos-
tin{clor de viala qi de contemporaneitatc 2(V 6,1):l
IV 1df_i9zdSmircIiaAi snu(ed6n)ao(;c1ro0li)romd;beibemciolteeaptse:otrnrnddalieinmtriecela:m(a1()6aE);i ;imisiietatoecrrlreuaiacipuarlrie4iaa)-
V XV ti,60
VI etc. XVI 6,60
XVII 6,27
\iT Iatiu.fiItiimcee(b2du5ips)nec;ditpocdlbJliiniiremeecapt(eia3,a)dcce;otleiimnviiblstiiaeittireiefri,caeeeariecnfxuotrrciimnleosra,rercliesFtsratniirieunlaa-- XVIII :lIljrj'rcdetddi'nsiirtiracSIPofillnecaclsl-rouircirrrraie(.c''orrg.iiralzldcier(iresu.t-eullilr)oateacrioslitaeplla:'lmrereoie(laraneor1aidmtaa0rpeeu)ruesr:tflnienieinhclmelooiuvoocurnpziAr(i?noe.ood)acdalir{sass:aitecgLLaeciouiorpuegmtlruaiiicnmira.aoeiqloraciaauroivcmubceiiliraaaielazondlcaturiarlse!elirtaelleeooujis"r.r.ll:.llljlIIl 5,6 i
)tzo
VII stiin!ifica (4) 1,95
\TIII 4,95
Cadrele did,acti,ce sd fie pregitite i,nte- 20
r56 Iectual ;i i:r specrialitate Ia un inalt nivei ,7 C,'
;i sb desfdgoare o activitate creatoare 11 4,29
PreocLlpare educativd mai sustinutd l5 3,96
dd(1ui0ni)tie;i itIao(3tra)m:adareeavmopuinen{rcesdoi n((29a))li;,t5eldiluc(2a)re;aaactiotun--
16
Organizarea actual6 a inv5fdrnintul.ui pe,ntlu iLnsuqirea culturii generale 17
esle bun5. ; nu sint neces,are m,odificbri I7 Acl,ivitatea extraqcol,ari sd reafizeze un
continut de rnai bund calitarte (5) ;i
Illaborar-ea unor manuale gi programe vi] l'iat (l 1) mai
f!;evcoi5aulreJnraoivo-crria(oc1mt(ae)e1sas)e-ii;bI,amivlazaax(ari,laoe)(tr1;eisl9itgcp)aah€;briideclpituarapotueeebn,xlneptsmrseuisetrtiiellpeemrmcoeta{afsteeirecsi,neolla,ioarlgitilnoeiqc,-ri
18 Asigurarea unei culturi estetiLce su eri- l(i
oare 9i cumoaqterea ar;tei rnoderne l5
cioOasride.nctairiema agicvo,laarriadte;i profesionalS j,udi
19
;i evitarea eqecuri-
lor l5
25 8,25 20 t4
24 70t (13I,)ns;trjnEtirreoadtlpceerrfeeactdlorain7-rc2lalsiemlebIi-IsVtrd,in(1e)
Dezvoltare.a gindiriLi logi,ce (15), indepen- 2t Educarea sentimenitelor intel ctua-le : cu-
qc 7,59
dente (5) si creatoare (4) ri,ozitatea de a ,sti (7) ; interesul pentru
tuEdxintini d(6e)re; ad.ecplaisstaeLlorerasspiecciuallteivdaurepad apti_ nou Ei moder.n din qtiin{i $i tehnicd (6) 13
22 Realizarrea ed,ucaliei intelectuale 1a un
inili- naciv,ceelnst uppeerifroorrminacledadcinapcla,a,sceittrieliloI-rIViniel(e5c)-;
rne,aa!iiinlocrr,eadpetritiui dininiplororpqrii.ltlaelefnorelelor(,12in) sufla-
tua.le (7)
l 12
t5i
i
l
Jitrl Colttitntnre labelul 28 tatclor ;liinlificc, ci si stin-mleze activitatea de ciuitar"e Ei de
]L prellrcr:arc a faprelor. pentnr ca prin efont propriu sd se aiunge
la concluzii gi gcneralizdri. Inforrnaliile sd ofere multiple posi-
XVII I 23 Divcrsificarea stu(li.ilor p, in .,.gr.,iro,'""1 bi1iffili cle apliicare gi sd tini s,€l,an-la nru ourl&i de pr,ogresele
XIX unui numhl mai nrare de seclii in liceu t2
XX Extinderea liceelol de specialittre I ;i c1c stnrchlra logicl a Etiinlei, ci gi de 1egi1e invS{5rii.
:,1 numAr si profil
XXII cal
XXIII Apropierea activililii Scolale de stiluljI 11 Subieclii au ajllns la concluzia cd, ,,extinderea claselor spe-
taa-T\- trrrivcrsilaL' in rrlt.imnlo llasn rl, lic^rr (c la- | ciale dwpd aptittttlinit( (vezi tabeLr-rl 28, po,z. 9) esigurl ceL mai
sa a XII-a) fa,r"o::abii t-:adru pcntru clezrroltarc,a in'tele'ctuald qi afit-marea
XX\I .l r0
XXV lmbog5{irea con{inr-rlului orelor educa-l sienpcol,aatseelcr'eoabliizganr.orited,ife'draebno{riietdrenriveeallu5luSii
XXV tive optima a cLevikri' clotati.
XXV 27 Cursurile n.urnai diminel.Ll a :(:91 rrlaliill I cie pregdtirc clifc'r'it, nu
X XVI
X XVII si lespecle nolmcle dc igien! a mun( ii, eficient5 a inr.Siiinilntr-llui.
intele tuale ({t
.l 7 Se p1ro1p)L, rpneen1,,.er'uLirt{arreian, lsouspnriaiancccdcrncdturaiirieelaeufuilonrc"{i(eviezfoi uta:mbealtuirlrc28a,
2S lnrbune."arircr rlisciplinei t3) si llecven-l
lei elevjlor (l) paz.
.l 5 rnvi{Smrintriiui prin re,clr.trcc:rea nrtmdrului de obiectre qi or-e,
29 Intr',,dtrccrea tchnicilul rlucimuloxiccl
ubi.ective si sl imulativt. (2): clnrbatei-ea] prin eliminal"ce cuno$tinfel,or fdrd imp,ortan{.d gi, totod,atd, prin
invAlSrii penlru nota (l) I ?.9
Spccializaro in trltimclc clas,' tic i 0,99 se lectionalea ;i sistr:m atizatea acelor inf ormalii care oferd:
3tr 0,91i clc.r,ilor o \rizi'Llnc cuprinzdt,oarc asLrprla domrenirului qtl.inlei
licctr
:lt DezvolLareir multilateral! a elevilor I 0,99
Iroiosirea corecte $i exptesivd a lirn-lI 0,99 rcspecti\1c. Recluccrea vol,lrmului de cunoqtinle poate fi com-
ba.jului 0,ti6 pcn,sat5 prin vaioarea qi aprcfundarea t,or. Sfiudenlii opincazi
SFDInrpeteerzdnlvjaisonirflietir,aeacraaepraeeSajcmoolbealiiglgeoibanr ttaneuinliiire.iaril$e"ctoalriei ic"Ll i-tv 0,6(;
tt famili I 3 0,33 pen,tru introclr,r'cere,a unor discipline de sintezd care sd evite
') r'opeit,a,r'eie ,ari'e-ioragi tezc qi cunoigtinle la ,rnai multc obiecte.
35 I z ,,Aprapierea actiuiti$i.i gcolare de stihtl zLniuersitar, in tLlti.-
3{i
;l 1
l mele clase de liceu" (rangul al XX*lea) eslte cerutS cu argu-
Majoritatca prop'uneri-lLor {5cute de sludcn{ii din ultimul an mente c'onvingdtolar"e$ :
le intilnim qi la cei di,n prirmil an d€ stud i. Existd tot.uqi citeva ctoud-eac,c,cSueilnrastenpdreeilmnfuoenrn{met aslarucpaperrdeioderap,rrecinaacl-ie$nrctioolocldrmrediareesacist}rt'euEfdeiirusadtcinsloderi,viniadtr,oufdiagulc"clio(tr'rdms-ep,..-
care rilr f;igu,reazd in r5'spurisr.rrile date de cc'lelalte c-ategorii de nr. 157) ;
subiec{i. Asupra aces,tor,a nc vom opli in mod deoscbit.
tsuecpinrnaorxi.tdfrmi3i.sid-sec7r,3dttApe,didr74encmeene,9;i;pnVdatgo6eocescr.r2trgnaocdd;atnaarRnpeilcian,ireuzuoSlmanpebnRirorlveeeeecg.idmeictsaDiirunesdcc.{mdsueedGteltudeedsqeodqltribieicimiemiuindtrSnapoildiettn.leuetidecaPrrmmc,adesooctAsoeandgprb.oineepdimMnmtlioeseetiseacuartiatd:qulietleepcd,aCozsor,vlStl.asiuiontroeNaidlctcmaiceaa,iear,ateRirxpdSnldapeaIai.eiyvcnsqrriiPuostitaiiPtmcleuiatniee-ale{dtfadalineoiamscetidgramemoueqtapguleisuidal.duttantdnieai,m,sghe,ttgm!uoenp9ctdgmii3eoicrina8e;di--ii-.,,
,,lmbundtdfirea actt--itd{ii cercurilor stiinlifice pe ottiecte( del de proees instructiv" constituit din le4ii-preiegeri pe mai multe
(vezi tdbehil 28, r,angul al III-1ca) estc concepllt5 $i solicit,ati cinlatrsoed,usse,mciunacriai rgaci teexr eerxcpileiir,pimeengtraulp, es,eimairnainriileUnc'iuunreeafeSraotveietgicidcosl-oacu-
;atit pe linia con{inutului, cit fi a formelor gi metodekrr folosite.
Cu alte cltvinte, str,rdenlii cer invSlare pr-in ci'scol?cti'ile $i viile.
invifare form,alismrilr.ii
p,r'in cooperare. Ei propLln L.liminarea
chn ac,tivirtatea cencurilor Ei cxtindcrea olimpiaclclor lcolare
rla majori,tateia obiectelor.
tlnii st'i-r,denli maai iubltiinmetlelul(iLbaonroptero(p(uvenzci at,a'bme1&un1u2a8l.,elrc'anpgir-pt1roa-l
gra.mele .sri Jie
Vl-lea, poz. 7), sA nu se rczlrmc 1a simpla pr.ezentare a rezul-
,r58
'csddep(dracei'c;e.r1rro---mescdrc'mp.toitaia.ras'o.,,artnSt,,drdseErIrc.inaa.niiollereert1edevcoccJ0ileocs!lngp)oisn.tisueri:setsiledniltleceretaaimcprevnvubariifcnieXcurtaai;aiinItoccriIiv.pir-iup,sdiauE'cnad{n(xeredreacldiimsiitlsrreultpuidsrc.tlc-edarlrmrnaete.durilbauir.clrevucliz7ts,etciv)uitud'oiipsipmretlemddtarcore{iarodfiiimtrtcap',dadr.rsirotdeioAptprcrimcfnngirrdiuidufinpn.einsldcdticDczr.titior'a_teiu-rrartsn!d{rioe;iei.uixaori'Icl.eer,errt-"p.ne,f'l'.ccu"pir.iprfia-rl.oiui|.'ttriroreoi,ci"m"a,..lcl,c^dotairqitd.ciittcl"dcacrl"dii.t.,,,_-i.eir-,i Intrebarea 7 : Ce in{elege$i dt-nnneauoasLrd printr-un aln bine
{onnat din punct de uedere i,ntelectual ?
Rdsprrrnsur,il,c subieclil,or Ia aceasti intrebarc au fnst denu,mite
',u,dnciited,rcmoinrndrbi(i(n,ed.Jeooramr,eactedeinlepcuoncnt{idnenucevtdee'lrcecianrtealcetcetruisatli.ce noti-
Iati citerra din rdspunsurile profcs,orilor la ,aceastS intrc-
bare :
,tgiioclinutefiaaevPinnlrtdieee.zd!or5a.ap,rqrrslreinero;'aniidlnsueiv'tpdtlrneiuiirlarelospul-sJcirflroaitip-'licrgm(brpadilc(voreevrmidilacnoeizrncd'.liico,mlrctfaraocrsbaevlxeeoigotLsimtrrireLliderrcrtil-elierlaia2icrtbpe8ceaon,au,rscrur.aia,,bmalrlii(ainclriidgrabetianLrn-icdtertu,lace.llo,laa.ipi-rplieo,loriaXlc.zclleeIr.ccXseaa3ors_0rlplomevl)ecrecinaannr,rid)i-cat'reipcllEioitanocsirrtpt't"sc,rrt,e6secdicpvoiecsiailnt_iui-ii sbcAain--recrrai,,pl,,drLrUedoinnbeoieoosmnml€arneEtclbg'elrainrdleeevirngicfzaouidturneenmozedaavqeiottneldtsapipdrneeroocampbiaulefeianintrapcniuttteeelldaeisoepsdrevaeqce"ziidav(eflrocirdten5lsto{ipirinmi.iitlncceslnrsoe.peccel2itocu)crtta;Sisvllpeieie,sqcrtieieauflo.ailteacdgretttileeai,
cdutincl sd afle permanent cauza care precede anumite efecte. Afir-
mafiilc pe care Ie dd sint rezultatele unui proces intrcg de prelucrare
intt'ereselor Ei ,aptitudirnilo' de ca.e clispun ,gi apoi sr se indrcpte
qi dc selec{ionare a materiaiuLui faptic pe care il are }a indemind'.
Dc iisemenea, capacitatea de a rezolva toate situa{iile qi problemele
pe car€ ic ridicA via{a in mod cit mai corect, corbspunzdtor nivclului
dczvoltdrii societa{ii in epoca actuald" (rdsp. nr. 22) :
cru sanse sporite de succes spre invS!5mintrLl po,stliceal sar-i cu-r-ro,l,ttin'n!eodminbinmeafiomrmualtteindteolrencctunaiil este pnegdtit gi inarmat cu vaste
spre activitSli productive. Studiul indiv.idual,
de activitate.
lcctura cdrlilor de speciaiitate il formeazd din punct de vcdere inte-
Srigestiilc studcn{i1o' constituie o miltr-rrrie a potenfialului lectual, cunogtin$ele dobindite fiincl apoi aplicate in mod creator in
inovator pc oare tinerert,L,l i1 ce{ine gi aratd ci echrcatii caclrul lecliilor" (rasp. nr. 131) ;
tot naai exigen{i fa{d d'e' ei insiqi qi cle cei care ii educii. c,levin cinler-palir,ro.dLpiiennraoprjnruimsbtiunqleirifenofdricmieoantgtdicniudnircpeeullenocgmticdadci bdviinefeedreictreoennisnottic{tuilueitncdti,u, accaal ppcaancceiittadatteccaad
drbdnouccosiie.l:ai,rrs,siadnatlrobapasrceitf.rtraialzcUrceadtnar)e,dpoAco(m,pcgsoeidbrnlenidnpiniderredeetfuomdmiraeomasbicIaiaSsltdu,,dcssof,idlnnuscidcdprre.ufeiit,nee) czfElcrteeixdfcdrieebuepimvldtecior,od'snecluncarlen,penasitonbiziutii.tcadsi6releudicje(t1eupaloaasrrvlncacdtirnrl.o,eedo-a-
C. CLTM CONCEP EDUCATIA INT'EL,ECTUALA CtrI CE O IiEr\LI-
ZEAZA - PP"OFESORII cauzi inaltd" (rdsp. nr'. 135) ;
.adelieda-atitgt.de,.sLsraTra:nnpdloiaodmvfescdboneilonuam{esiacefinocumremlauoaibm,timlaiintiirtctbeezuleunicindtpuaraaoliebutglrneeeembrieueapiier,cosubsnddieomqfnitceiun,{m.sfeaiuiocirsdt.ie,lasositz:dererrzasaedtlideipmrdseede--
P. Popescu cuno;tintele pc care le pnedd, sd fic g:ta oricind dc a transmite gi
altora din ele" (rdsp. nr. 194).
sbms,,iailraP'-riorerifb^,iindd{qieaniiltneSumtInia"ge,eilppbecrciiom.rincl1'e-alrianp,ia{lgneididttdrroeeinaabsfraaoe'artree.c,ma,crc"e,pxappeclulilniiuutle,trenrsuaiiiinvard-.rprepanrnltoieccifeadifn'o,tsecromescrilpialeoreri-fcjioielnauicmcumiaalatrieurEglsriiimnpnintulert,ncere_ii-tt
Lttirnele doudt. rdspunsl.tri, Si mai alcs pennltimr-ri, sc apro-
lcctr-r.ale. pie ccl mai mult de sensul intrebd.rii noqstre.
tpsdl-ueua',Nnutseiun-mdd&tauol-trasdSretasicsLpstpiuneCnrntrtnrastenrscbL-undtrlrir-iirnlt,dlecetsraxeirpnaebrrd-idtrmuarf-boias,iL,uesslnatnldroo-aiiccnutirodlirr.i-gnbarnitcnte,pdrartcu-lirt-n,n-.trsocretidoi*irgsco,ieipei1,purltnerrn.-ne,rsaicluurleii6,,rlrniei.;tnrlIabeJlbatnpedie1aorooirri.,f-iii irr Lrarm'a an,aljz'ei rdspr-rnsurilor primitc, am relinurt carac-
teristicile sa,r-r tr5sdt,r,r,rile sp.:,cifir:o qi ns,s'p,ecif icc nofiunii de
blema pu,sd c.le intrebare. Ase..re.ca .dspunsr-rri ai.r fost atzuiate.
car!) ne ocupdm, alcdtuind Lab,clr-r,1 Llrmdtor :
tl60
i 1. ]idioaiia intelectuali 1fi1
i
TcbeIuI n.r. 2,9 Continuqre tabelul 2!)
i
XV cale sluje$te o cauzi inaltir : sluji-
Om cu cunogtinle general.e, cu vast X\iI 22 ,\r'e pregulire idenlog!ci- poljtici 8 2,60
cuno$tinte, cu baga.i de cunogtinfe din XVI 7 2,28
XVI o? 7 oqa
iI toate dorneniiile, cu orizont de c 130 :1,34 xvli 21 9rR
IIl Om cu cur:ros tinle de speciaiitate; bun ,9R
spleqciiairlinsbt o;gdbtienqete pregetit profesional XVIII
IV continuu pregdtirea; 111 :i0, trir XVIiI loral si sa aibf, deprLindod corespunzatoare 1,95
V
\rI stuOdmiazciurnoeurletuurS; l,a curent cu tot ce e nou Ol 2ri,64 \-Ta- ] Are o conceplie qtiinlificd de'spre naturi l,:]0
genelalS, rnult-ilateral5, :;i sotietetc t,30
VI 4 XiX 26 1 Om instruit qi ecl'ucat ln spi|it comunist 0,97
VII XIX 27 ] Om cu pregirtire superioari
l5 ; om rcult 7r 25,40 XIX Or ] 4." posibilitatea de a folosi cr*rtor in- 0,97
VIIi 5 Om preg5tit mu1,tilatera,1, multilateral XX
IX dezvoltat ; pregetirt in toate domeniile F- 18,56 XX llorn-ra1ia
6 Om care ou,noa$te problemele despre
X societate si contri'buie la rezolvarea lor :i ti tl.7r XX , Or'3anizerzii cxperjcnte in scopul i fot'-
XI (economice, politice, qti,intifice, tehni,ce) XX
praooOrOaemtmm,e iin'ncccaataorrrrereeeilcisne.re"5e"d.s,doopemrouis,ncec.ednuneiudr-ciplsai;cliofunaolici"edeo.cerfeicae!'ic5niitvmrleailpibzroaearrjiecue-; Jti 11,71 XX rnr uite
XII 8 35 I I,'iU XX
XIII XX en II Manilesta clorin!.a de aulopor'1ec!ionrrt e
XIII I poIlnitticeogarsud,deinlegpuanntci t; maniere fine XXI lcle autoclepS,;ire
XIII de vedere mor:rl
XIV 9, 14 31
XV l0 congtiinfl rnorali I
XV tate, moclestie et,t.
XV PrinuiPialitate, demni- .).l 0,97
i)a
ll Aplicd in praoticd cunostinfele ; imbin 7,81 0,65
tooria cu practica 7,49
Este capabiJ. sd discearnf, adevirul,
I2 Are calitdli ale gindirii (r:apiditate, fle- 0,{i5
xibilitate, profu,n.zime) clreptatea
t3 Cunoscdtcrr n.l unei limbi strdine l1 ;,56
:15 Are deprinder:i qi priceper:.i i ntelectuaJ
l'1 Capabii s5 lacd educalie, sd se faci in- t3 4,2:l cu care opereazit in form,area personaliti-
!elt's de eJevi ll 3,58 2 0,65
l5 Om cu gust estotic; inbitor de frlrnos. 3{; Om carc beneficiazd de intelige'n!a 2 0,65
arc sensibil.itate la frumos t1 3,58 Cercetitor in domeniul s[u de speci:rl,i-
16 Om cu iocnuplreptirruoarbdtilieranmlueezligeciandldedigcriiui al(tcrutoismritpicsadiraa;firetsd,e ll ii,58 2 0,61
descurc5 0,65
t7 A,re pas iune'intelec-trr"le i.*i."r" ar ti eai 2
Poscda
abstractizare, concretirzare, generalizare. 2 0,6 .
I om cu bun gust
analizi) l0 3,25 0.65
IB ,\re tinutd profesiornald si eticd 8 2,60 ]i"ia'riui,. fo"r.m"'a.{'i'e. umanlsti, pregdtire uma-
.'^'."'.
Irr Are gindire 1ogic5, judecatd 8 2,60 I Un n- lr.nr- i.oun:tt cljlt nLtn<'1 cll ve- 0,65
8 2,60 ldcrc inlct,.'( tu:Il ('unsLituie d ,ar un de-
20 IaE.prtreobrelecmepetleiv l,a noufl din orice dorneniu
vielii lzider,.:t
162 il 1i3
l,l Continuare ahe -rald1,3,c0udtrteutrrddsrnpruunlt'siluatrei,rar!:.e5p, raemzepnl5tin;do'4rn2,c34u'alth).,- IV (Culturd gene-
jn
7B d,e rdsp,uns,uri,
repre"rentinrd .25,4Ari/a) ,Si V (Orn pregdtit multilaternl, om pre-
XXI Are alitSli ate irnagina.liei gbtitt in 57 de r'Sspunsuri, reprezentind
XXI 44 Are curiozitate intelectuald i 032 to,ate dorn,eniil'e -
XXI 18,56%).
XXI 45 da,,eAOOfzir,mv-e.oi.nlc-ct.Aaa.frrrpueinianfscicinetiltuiateoedtaelidrneaediicc,ectteucuruni^zinoaeilqnaeletzclie5nl.gilnepealrerfje.iinsg,afeeil"eltu*rn"i-irrd"ee,..lllII 0,32 I-a aceastd categorie de subiecli, cuno;ti,n$ele de specialitate
XXI 46
47 0,32 ocupi Lacul II (1t11 rdspunsrlrri, t:€prezentfn'd 36,150^) in deter-
rnd,nar,ea no:!iun(i. Explica{i,a o gdsim in ,cig,tigul. de cunoEtinfe
xxr sufleteascd 0,32 inr'ryistnat de profes,ori in tirnpul Shridii0.or de spec,i,atitate.
xXxXII Are vocabular bogat
48 AIgricimsisptuemnedreempuencctd indcpendcn. td .l 0,32 Cert este, de altfel, aga curr:l s;a observat Ei in rdspunsurile
,{9 0,32
50 .l 0,32 oelortratrte caLegorii rde subiecfi, cd ,tr5s5tuna s,precificS, esen$iald
a no{iunii 'de ,,om 'birre fforrnat din pun,ct de v'edenie intelec-
XXI 51 Are simfuJ umor-ului I 0,3 /
titral(s o raonStiifuri,e cunogtin"$ele.
I 4,32
I A'l,te rwte, proprii no$iunii de c,are ne ,ocupdrn, ar trehui si
stea at6turi ,de ,,ounoqtin!e(, d,at fiind cd ele sinrt fi'e instru-
lfe,focd(o,ur(,docdcxad0meirueeisrO,Dms6eonmpevt-5didbid:atessnpu0ne{i{lidtetenii{tgze'nrn)'eetesv-ir.itonvarga,iloirlcerittgnn'recrltar,gtneiiet,,,n'uleaa-eieaunetd1tlse[rni,eiia:etumce(a.ndndir0tlt,uuneuecae,uvd[9,cnltf^btami.ei,t7ruele1ul1rdfo0pIdi,i,i0,tania/o,rn07qu,,eraiint1r)nmestsv,o,.s.st,ootu,eraaopureiairpm)-lu-bt]b.ru.snuucc,,srian,r,'Ceniooudoeqrtnca,*fr{paroifrd,ui"fvltouo,ipiuv:sntdemandoiaapst,.rmnui.reuiudied,.adlnai.edsanzesrlcrl.rpnitdeddd,taz*vusrsmscovrrimlrpibiopidro1nttunodn,u,lcasnto-,,pg{nadbaci,siretlrsitdr,roonidd,oiunemr,me3.nisejLriscg0,i,.ric.uueo.bfpnr2€r,fal,o.oiDlsoei,-sbirar(art,',ror9ieadtiel€nlr-,c8ilainastae"*.l5dit3ioitnr.gerft,7tiiitelidna.0ui*a*pttJ,iarl-eiO,,nir"r0a.tiirtecoiee-)nub,p,,id{b,ulu"aeeuinusntplnsnu_",tndnruano,ar_ac..rdr-r-er*uttnl,ii
rn'ente pnin cnre se insugegte infform;a ia, fie cn'pritdfii qi cali;tdfi
o:1fasrnv]Jfie1ieep.ooliac'_"n'Ioae.iitncon^nu{sdic1rr,n,,s*ti-n1offrrricdedn,dc,no1e,iresZui,Loisntppp^lno$pit'nrneiirtourt,rip'run':tiobetI""e,tfdo'lruce'rli1tiqitTiiunnle'uvdc,elrcru,rnini,peItt,rtceiocanrrit(in"autdCrdsditrdevdeo,,uiureualirdriirmpannztvireidienuteion;eiprdgsanrcIrdtdard*LtduiriourneloJstraaslgdriciucprtes,eeinanivtvufn,iranaeagrnmdattenrrfie,estiircei,mzoniamult,e'_aueiex,rneeirieer.inierri;mdnasitoAreetlsstrecbe,ioracrcf,dlelw.,e,iiericnenleg.ievisria,ennLq,ti,tarrr,loetrediidseetearr,tssileqeqzoe,o6ip'1iolscr.c{uinge,iubtiren,l"u-r"obnrlm2tn.agnis*tiEd"atdolii*i",nagesn?irlidtJiet,d1i,.A.anrces"'."tccuctzeoi,"Cni"ei,o.qnt;rlosa.r1,nsirtobrqre,U,,i,e,antiiaaei"po.roiga""{rlsiaatuietriiaeeuoeilr- spi,rituale sau morale, ,care se form,eiazd c,oncomiten't cu ,asimi-
Iarea cultLrrii.
A,oesite oaraater"i,sttici oib{in pu{ine adeziuni din prartea prof'e-
soriL,or, intre ,213 qi 1. EI,e s[nt urmdt,otare[e, tn orrdinea des-
cresrdindd ,a nurminul,ui ,de rdBpunsufi : imrbin'a,r'eia teoniei c,u
praotiica, p,osedra,nea umor 'catlift6{i qi opera,lii arie gindlr'ii, pr,e-
gdtire ideologitcrd-politi'cd, ooncep{ie qtriinlificd despre }urne qi
socii'ertate, p,osihilit'atea dre a folosi cr€ator in'for"rna(ia, mernori'e
binre dezvoltatd, pasiune i,nrt'e'lecrtual5, 'cralittd{i a1e i,rnagin,aliei,
sisterrl,cle 'rnunicd ilnde,pend,enitE q.a. (vezi tratrel'u} 29).
Numdrul ned'us 'de rdspunLsuri acord,at acestor componente im-
portarnte ,ale noliunLii de ,1orm bin,e format din p,uncrt' de vedere
irntell,ectu,al((, ca Ei aibsen{ta un'or trSsdtmrri
rnruncd irntetreotual-d, cap,acitat,e ,d'e sintezd, esen[iale c,a : stil de
priceperea d,e a for-
m'u,Ia oonrcluzii qi de a arnite id,ei, rabilitd{i cor''espunzdfioarre u,rr,ei
aatlivit5ti ,d,e d,o,ctrmentiarre rqi cercelar'e (alcdtuil'eia de fiEe, con-
sn:,ec'tre, nezulmra,tre, plianuri pentru drezvottbrea ulnor surbiecte sau
teme, s,enrtrirnente intelecturale g.a.) vddesc redmsa inf'ormare a
pe,rronalud,u'i. didaotirc chestiorn,ait asupfla locruli.r,i qi nol',rlui ed'u-
caliei intelectu'aiLe in prrorcesul ,dezvo'ilitdrii integrale a generaliei
tirwre.
unO1oncotddeinse'tailmnidtdinl:aietora,arhteiacad'teetgeormriilienddreilosruhsieecre(ifegrid'cI'aarecaopcuapcdi"
tatea i,ndiuidului ,de a se descurca in oq-ice imprejurate, i'n
164
igcf2tzonjigo9edurtioncreldidalseV:irrgsi,i_drnId'-r,se:do,[nprpsseapaopnnltr'terz-ti:renpon..oe7rrsioraunra;anu,tracl3ct.tirdlet6d,iiiien,,traldddom'-ct,cacrepa{ptraazeJcrpd,lrazleririe<mrcoa'zn,:eLgsriiUrrreu-mr!wri]nanrnJ,rac[iiti,,,unlo,ct,ricectcgtlc,.i,ai{pai,.+'n.,rr0e(gou',c.iz,iubrrcne,isr)cion.csce'trfltr.ctnribL,n.ouptErc(cdo?ilru,rnnet1.ionre.z1€{rJgi,eu?sual1laecs0"bniitluroe'al'fidi)laclr.icc_zrie,eb,r-al'ait.l2'pp(.i-s19o"i,ai,arna."pfriteffcaroige.rnrlrf_i--ii;- o altd eesXxtrppuleidclrea,inleiclnilloecrio' nprscatd'dragisnoegfioa,crgrcgtuadlluincz'depaiunedntciqltrirpd's'euelvspot'drdrraeuc''etiiecaiialpsuecpdora'a--
gogice a
,irr6.izel,
mln"li"i ei la dezvbltarea intetectual5 a elevil,or, Refle'cfia peda-
fFot,it"".iu6".epsteenftuln.'daamSentitusldinotevazliieiid_cqii mdjestriei di.dactico+du-
iln frapbe este ncvoie de
exer,citiu, de an,trenam,ent. O brind infou'nrrafig pedagogicd qi
psihologiLcd ,este, d'csigur, un instmimenit in .cnnoagtcroa gi inter-
Nc.vom mai opri in,cd as.rrpra unei cleterme.rudrl. Nlenf,ionati pre'tarea lcalitd{ilol eduoa{.iona}c, da'r ace'st instrument trebrr-riu
rdpctrcgrneTieueril-uceoc-tszr'rrLgfparlevserr'ideaeort:f-aA'tzcrlcreitidErdtccdvie'ivcienredii,:vdrssinctsieuee1tpf.in,lpcip'3optl(ree0iaectnr0rl(tri,:/Lccicnie0iboolr.)ra,c,iaeacadN_irtrlpn.c*(,dp,ite,diom(aour{'erl,tt(aairres.upretntentrn'Arges,:pieeccLdirgan,eesi.nl6iirlEnnouttandriotlrril,,'!cti-aenz:mXpotlitmer,rlnVei,,crorottrrIcLamefcemIeaIlsabi_csLzetturuolbicadetirearipti^nign:ilr,ilseooJicuilnpeoirfsiiifrnuinor.scrsinicrup'.ridm.lediercemezec!a-,7iriiarsiqarin-rta#'td:rf-uigioec"r+epcabltlizarurnti,irc,en'n'iiipcprs,.'ia,,r[etp,o,ic.i,clirt'miiLrc.,.pi-,.,ncrLrur,icLss,pra-tLrtl,r.r'.trruncrc"_rar_ir,.i,iel-, .f trrnat.
Fresr,rptrrr..ind ci amploare.a qi varietate,a r'5s,pu,nsuril.or la
aceastd intrcbare igi ai.r originea in dorinla profesorilor cle a
con,ttua l,arg noliunea, nu estc explica,bilh insd, din punct de
v-e,cl'c-re qti,inlific qi logic, prezentart',a lor fala criterii distincte
de icrarhizare gi fdr'5 ref,erirt' la o,bi,c''ctjvclc cducaliei inte-
educa{ici inrtelectual,e sc,olat,e qi }iceaic. 'aloa',r,a l,r'c Lttrale.
l+t1m:cPsmcit1jiua1i1'itieuie.!oiaia'..an$,igcrlpR,riilelreangndi'Te'5gsdltat'taldspairn,smrtfdicograi.tipoe'ie'pocecsrfqiurtm"cn6ani'ei,ocltn('onitehialsdcatdesncp,'ig.vdicurrtedactire-ni'bp',etrarriadnIdirnlltnrutidiu,ugullrigec.dero-pinoopcrccSacArrrrlrga,rpiaa^taerac,iii{c,elrrcnrnsluiaSe-aree,lsuordlo:evg}ttp*lbiiEcpt,r*icc'rtrrenr-'icd"i.i,rlenctinsctr,p.1,iedoioc'd[eeo.'i,'s]so,tdLtcnrre,arciLrao:iciths)gcl,lrnl.riaor'ce,,popn,loeIfrtocttdl'rraucgn,licaicLlotrlin;aapclesiiiaig,lrilmert.ccgdsss-uirpiadgad.nip,arppr{rrie,i,sii,oisccaceimrLcmun,olpcapiicrr6l'nXifaLenielpfiiud'ralctdIcisitiececIidii!lto,_ne.iriraiol.td,ic'erdIanifg"tgltaiereci"etpeo.iceas,egrntie]gorpidudLsci.d.irccrcpl,-hia"mieaArtaadiic-e.aorlz."gli.ee,,gn;-i,gcOqiiabrt;En"ruto,,isiigrol.veamce.ui;pmlie,cdtl;riiiaee,1b"ctcrioisr.d;anaii"d"rlli-eece:?oguzrt;cxieiiueai"iid"Jpui^ldinar"}eincL"i.n,szlroec,niittrz:iidrtularn,'lrae.',-lsicrrl,ir.',tnap,tacdc,ettgaclla"cserroa_la--ic-li-_-_",. Intrebarea rv. 2: Cole sint criteriile dupd care apreciali
durir,neauoastrd. dezuoltarea intelectuald, a eleuilor ? Aceasta
este o intrebare adresatl numai profesorilor. Ea ii obligd si
se refere la o anttmitd laturd a c'ducaliei mtrltilateral.e, inte-
gralt' a clevilor.
1'r:anscr-i'm mrai jo-s citeva din litspunsurilc datc de profcsori
la .ar'.':istu :ntt cbart' :
,,Ur-i considcl in!elcgcreii fcnomenului istoric drcpt critelirrl dc
baz:I al :rprer:icrii clevilor" (rrsp. nn. 8) ;
,,Dezvr-ritarc:r inteiectuaid a elcvilor se poatc aprcci:r ciupi lcluI
intcrcsul pc care il mani-
cum riislrund Il fierale ori, obicct, dupd
fest;i per-rtru anumite obiccte, fettomenc, dupd fclul cttm particil;ii lit.
anu,,mCirtictearicilteividttuilpi d;ccoalarqec a,spiricncieazfardAezdvcoltqacroeaaldi"nt(erdlescpt.unarl.:i 6'l8)
;
elr,'r'ilor'
nmaocoueits:dtc{cilcueumninonqliuetinlgtdientuf;ordrcmecatattinvduompmreocpniriiiuupl-zr(roiesboi;ceucfpetudlul)ml reacsui pmmccurtelitvu;;qefcosucnmceltirtelscaieppcrlrcecidlcTcpa,l-.
*tiIva,c,zPlci-e,cnaptrrrcuctccilndiscplpu(rnicn"d(asrudpsegpc.eiaonlgr).rcaBlfeBia)v,;illotcr
lingd cunogtinlelr: cie specialitate" I
clasci la carc sint clirigintd sd se i
informeze pennanent din toate domcniile : artd, Iiteratur.l, ELiirrld si
tehnicS, ic indrumez in a9a fel paqii incit ei ir-rgiEi sd rjun.gd iar
ifip:snn1irrLaoueu:lr;otrrieleealss{stat"eoer"r't:"islarcn-d-dat{,ricsgaccti"tistqit'nilsarp,rcd:cluen,sm,z*gcrmrcrsai,enrrattrcprir,,oocagadeii,rat-rccrriipsncintdpueflrsrdi,ccprddrtanuuecciie.nga,acal,sioraLi,ittdi.inaxLt"euarm,plcu""carJri"riu-1l,aga"i5"oE?,gC"lri-rni;-.i.ro"',.c[rsial*a;.tl_irtcd"ii concluzia cd tlu este d'e ajuns sd cuno;ti manualtrl pe de rost, c:i rstr'r
nerccsar sii citcgti rrnult, sd fii prezcnt arcolo unde noul a,bia se intre*
zdreEte, ir-r a;:r fel incit sd poli lczolva cu uqurin{d unele sjttt,ttii'
c(radt,s,6.p...qcnliurrp.adl{JioGfen)lau; ml enctuem:
construieEte propozi{iile, fiind vorba de jude-
dupd distribufia aten}iei ; clupd puterea dc ab-
L66 l6?'
ccnnsb(lcerultoeodoerl-ne.a"osnm,ii.,.o1pcAttqd-d.irg.tcnvp.iii{ehzt,.nnrieiteanejura'gcocrlvs.teteiirieceealan2lozln5;e{eqr6,[lna4baid).ive,taengpc-ulgzealccrepvanpa]chorej!rc{irpaelirtrti;aiectccalcetliurdidiieczcnemoz.aadcaop.rrrceeedei(siu,,rpnctdrntcetz[ecrseaanovdlprurodgiee.aepcoltxctzndciannptlarruelr{lacf.ciacecu(a1al:sl,dgr3utri5-udriilrcnnu)caduadt;dcipe.upes'idetllratenilia-cieimcn,ii,vettnteaoouiifxalxtdi.oa.cptii"uvrgrleialiiiiaiagdc"oaai"ieuarr.iiiniprig,eteey-udinll;sqi"ef-aeceom"ivo;in"'iAirao"-oll'dior"c"a$drei,li'l,uir:-unid^a"re"l5"u-.ixcds.lio9tl.riumio"d*iniimr""rpag:"qiptr""ea.ir"r."nreto",l.e"_;-- Continuare tabelul 30
XI PPuatertriecidpearnereiarnocrearrceuri; la .lI il 6,84
XI
extra;cola.re activitilil 6,84
Farticipare la disc.ulii .l 21
l0
xiI t8 Nutelc ublinutc. l'czllltatclc, sttcccselc I l0 3,26
XII l9 DacI a asimirlat nofiunile previzutelI 3,20
XIII
20 pentru clasa respecliv5 7 2,28
In. urma pr,elLrcrlrii XIII 9t G19uisptuensetepticro, bsleemnesibinj'Ilietagtile,urd cu I 7 2,28
nezr'rltat 29 de criterrii, XIII 22
tabelul ide m,ai jors : ris,plrinsurilo,r 1a ,ac,oastd intrebar:e. air insuglte 'l
g'flrpate in 16 r'ranguri, consemnate celel
in
Predispoz.ilii, apbitudini .l 7
Colesponden!u intre dezvoltarea
24 ;i lcmla-asagiinnac{aiare e elevul psihicd'll 6
25
I I 0,05
0,65
'l .) 0,32
Tabelul nr. 30 IXV
0,32
XVI
X\/I o,ei
XVI
XVI
26 LPruecorciurpilaerescpreisnet.ruteazuetloeinstruire I
2V AMteitduiduilnedinfatcaardecPmrouvinncedelevul
28 I
29
'l
i
I I B2 Din totalu,l de 307 rs,u'l-riecti au rispuns 283 (92,180,/o), n-au
2 B2 26,7 | Eini a:guedna'etr'raisi,pmunasiurciirncturmlcs2cIris(6e,84in0f/tt)r)e' bdrii.
I o ndspruns tr"ei (0,97,0/o) 35 de
II L 0ii 2t,49 Rdspunrs,uril,e ,sint, provine
III 5 45 i 4,65
6 Prfius{pintre,ricsurirtri,erriei psrinerzt einn,atidnedcva1,1t',e40(0,,/coo,qmipo,,rnrrL'eairdeiiiua'led}eivnu' lrc-ari(r(e-
IV 7 15 elePrreul(p. r-imuulnloricsp, uclunslc, erlemipraiei zmeanuti:nedn0u,3[n20d/0r).d,e lad,eziuni, s'e afld
V 44 {tc8ar2litr,ed,ueroirudl,,usgnptiuunlasdrl-teleri,lceurencpoar;ertizenefnest,einibradapg2ra6oj,u7p7lie0c/loec).'aDouasncode'n$ntsidn6(ieudg.adlmeexlleearmraupcluleu'si(t:
VI I ,10 c.u.sccitienfo2r3"rdnieearzSdspi,nun,asfu'arinfa,iem,caar,ne)u, aobltsiiellrit(zd-nt
VII ,,vooabular bogaL((,
:]E
,,f, arnbele pe looul X,
cA {,n oonoeplia pnof,esoritror, irn'dicirrl princi'pal. al unei blrne d'ez-
8,79
7,81 voltSri intel'ectuale a elevilor rdmin'e tot nrultitudinea cunog-
tin[elor. ,De altfel, ooncl'uz!]i,Ie f,,1a1ge pe mnrginea r-dspunsurilor
IX I2 24 7,81 pri'rnite la prirna intrre,brar'e vin sd intd1'erasgfi oibser'va{ia noosrtt'd
IX l,r oe 7,,19 privind rnodul in'oare este inteleasd n,o,liurnea de ,,'om bine for-
23 7,49
rnat rdin punct die ved,ere i'nfte1'ectual((.
a,fara manualului Surprinzdtor rp,entru epoaa in car'e trdi'm nu este faptr-ll cir
pr-oiescrrli diegnostficftre,azd nivelul dezv'oltdrii irntelectual'e a n:le-
t68 169
s'idlotLru'idicuqpdi critcv'iul cun,opLi'fe1or asimira,tc, ci fapt.r cd tri- inclividuale a qtiinfei qi culturii, cul]l ar fi : pric,eperre,a c]e a lua
hrui sr sc capacitdfilc ,operalion,alc intelEctuale, ar tre- a alcdiltri mscnrhnecmdei,n'tdceleactdueazldvoclttac.
c.arLr noti,tc. Ei de. ordo,nat un s,r.l,biect
firr"nlcz. o crita cLr crobincri.ea 1.,., .," sau o tem5, stih,rl de
aflS tot pe prirlu,l ioc. ""tr'r,"lr"r,
Experien!,a noastrd 'ne ara,td cd ascrtlenea sliterii nru sint
iproniru'apnA,ezds-nrdrtae,riaprlniiltilituoz.iJcri'tn.cdpl6feit6'cc'tia'tmccrb-lrrcireal,rta,r.r1ridi:a:rrezc.diarLe.nirigrp'iiurtgicnri.'-ror''rioi-a,ircm,uclc.liinzn*,iis'1notaebct.ldiunLrrnccrn:ceditnsi ;.prim,,rrncrnne.l6'rl'trmmic,icaratulrirteled.rilnr'iascg--li ttt,d,carrn,a prezen,te nici in eran'uinarea gi notarm curerttd. a
eler,ilor', ni<-:i in actul zilnic de in^str-uile Ei ed,ut:arc ; aceastd
llan.g Nr. Itdsp. ign,o,r'arc iqi poate avLla sursa atit in iipsa de tifnp a unor pm-
f,esori, cit qi in rnodul de orga,n,iz:re Ei desddqur,arc a procle-
crt. sr"rlr.r'i d'e prcgltirc psiholog-i,cd, pe,'Jagogicd Ei metodicd a rriitoa-
-- gindire logica : discernirnr,inl II 534656 r-,elor cadre didactice. St'ridentii pnactitoan{i onnosc sporadic
operalii ale ginclirii III B38
--- 2115262224t ac'este aspcc'le alc m,uncii dc invSlare a clevilor ; de aceea,
- VI 26 I cincl ajung pr,ofesor.i, ci nu au in ved,cre nici diagnostic,ant'a 9i
---
IX ni,ci formerea abili't5filor de rDun:Cd intelectual5 indc-pcndentA.
Dc altfel, accstc abilitS{i sta'rr la tem,elia riantclamcntrilui irr
calitS{i alc gindirii arrtodiclaxie.
stabi,lire,a oo,re'La!ii-lc,r. intle cunostintr: Unelc criterii, in notarea elevilor, cllm al fi ,,compor-
putcrc de rner-r-r.orare 6tar1rse17a11c|tltc-v-r-r11rr,ir("d-sprl3rr5-s de rdspr.mislri, ,,nt'e.d[ul ddn. c,are provine
"__ i,ma,giqatia 9.a., o'r"ientsazS po profesoli cind aprr--
'- preorfllplar.e pcntln autoinstru_ir.c XV ciazl randram,enlLrl gcoi,ar. Medi,ul f,anili,al inf'lnenleazii clcz-
XVI voltarca intclcctu,ald a eLeviLor, dcterrn-i:nind in 'itnc'le cazuli
diferenlicri sensibilc intre ci. Unii elcvi a,ling ,trep{c inalle irr l
oeplTdrnnnbl'ee,eo{.Nvioztnnl1uieusrleo''nltm.crret1ep.r'id^a*rnEmrrcz'uosadfsoliltico.smcv'ptaS5carees'e,ermrcinegs,prarutrea-pottccr-nn-drctreaiarlicc'rbtirceniurrsarnr'cliii*,<lnasirli,n'tcpoicdcrcpp-iridlr,iacren,iep,lrlisacpalzlr,curconei.tpnott,niieirccCc.t,.'eaoi,aliplfccpemiih,oo,cnrsc,rre',rleoc.e'tralrpdiizal,ioevtoiptd,eerorn.ena.rasttanca,tc5attt'i^t.,cgeeifriusinutir,foncan(.rrtaiui.c.zljlicoee"nnricrzniur,tcmsrtJe.tr^a'd,irprnanieiirfr*iveoeedti(rnirec..aa-- d.:zvoltarea lor inlelectu,ald qi datoritd untri sistem dc n'r.ttncd
ifdinofeisrvDtl:rrin,''rnedniMprgr,icraa:i.i'.tsedv'a'coIrrniinnl'e'ataecrriil,c.escataitupctro-;oriicnc'rres,aistlro'uirndi-rttrroeereb.rbsiinricn.rdifcisori.icimfoaponrcaidtcrouaersp;pdic.r\,ra,i"n"tilriotreriix-n,dic^erdi.cii'ri"a,[eit,iuc"ti!.oni-a_- bine organiz,at qi indr:nmat de famiiie. Critcrj.ul ,,compor'lar-ca
ipnrdi'Dv,eeipnsecsnrdrd,itesanptddrei,nccdarcin,rielicrsrciei ri'f-iopasrebmsici*liaota,zptirroittaocp'ccemtcca,uai aicntrievspidtra.,uoti,crc;,ieresiunaltecaerselcicmat.rilcadarrdriei e'l,cvr.rlrri(( mraschtrazl insd, in multc cazul'i, o slabl dczvoltare
inrtekri.ttralS, pr€cu1.n, in ,alt"ele, dc'zvdlurie v,ojn[a prrt.clnitrir, in*
driizncali Ei ,crealivitate in gindire'. In practica gcolard insd,,
prro:iesol'ii ii prcfcri pc,,cr.rrrrin!i(( c,e']or,,indrdznclir(,'celol'
,,nCiniEtili(c, celor c',arc intr.oa'bi gi c'er rdspr-rnsuri. ,,Conduita
cLc'u iior'( nrr po,atc fi insi i'clinr,rtd in tralr,el-tl tritelii or clc"
aprl:i.icle a dczrioltirrii intelectuale a clevjlol-. P'ur-larea lo::
sc not'eazd scparat. Din,tr-o prejtrd,cc,ati dcr',|'trl de inrdddcinatS,
unii prof,crsoli aplcciazd insd p're'gdtir'ee gcnc'::al5 a el'evilor Ei
cltrpi fc'lu1 in ciarc acegtia sc r:on-ip'or{,5 in tin-rpul lecliiLor'.
Ac,easti plejudccatd ocupd langrtl VII jn clasifi'carea criteri'i'lor
cnilrno.l alc dc pr'ofi's{)ri.
In.trebarea n,r. 3: Ce obiectiue ale ettuca:fiei intelectualc se.
pot realiza cu precd.clere prin obiectul pe c&re il preclali ?
r70 l7r
p('rrreLccv1aizgdecrxeieaimnspttdel,reien:staardnbtea,re.,otp"nrionrJf,ue_sosrnii c'uhelso'tibol.ena,c-ttiivaeuvafdric.aut,et .unIaetlde
,1Il::ullt:n#io'i'il""'rc3,a.J*p",aticllliilt,r?Xi{ri,i'l":at'loo'"'i:qe:t.i:.i'i.j"s',1nc"r*ic):.,o,,..1It,n""1i'ib"|.,'iif'cl1,',^T1ra,,1d.)aie,:ze"v"oa""rar',amllrieli;ar';l,lei,":d1"iu,),ci"'a,.,{."iie.tp3i c."o.t: i ttl."-" - oOo al no(oomotl ON
l-Oo ci
tl__. o ol D
I ;tq) al
t1o1m:ailn:ic."i:l(#rd:slip:.::n::r'.,'S4'r,),;.11"*,",'',,*i.S,l,,ptI1)c..nittr.upapre.rrif<crcslioinpaorepaort.imprbei-i I :, 6 N =--l
,o co n m
t_Et IL:=r rlo-z:$ o ,//, @
o)
t","?i',ll''ii:f"Xlil,,'iTiil,T,,,"liil;:'.,,;ll,frl,l'" rcariza rir'ri,rctr orizon- I :s 1td3 N n I
iI,o,u.rm':nlcoalgtTuir"ivli'"ia1(lra-'a.s'9bp.ieizdrwre'zotvtJtoal)l.tac.ar.csai,coo;n;ici ".,r,trii"';;.-orn'eorriiacliisptr-idnia<l'cxcptliiccaereadelsepgrie-
L lE ot
III| :*p*I : @
""i;:i"],,?j'":"rtJ:rJ:*q:l"oi'ider ci pot dcz,ro116.ca or,icclivo are edu- tl.,<r
r€lf
W ffi ffi ift'iffi*',i:.f ;;gr! "sil{tf l;lce
IlII--0t!--(u]---llle<ri ;
.1':'i:": l;:r ;::i' :' "in1ir:ii-rriilr..oi:i:"H;;"";",:;it".ii*;,',l"'"'1p,re,c, faJt :',lai"l,:vlorrita:j.""iai:g:,in;- ri
i-;lql,u
l?ltlrl""'"rtaroa I EI= lq '-o)
co
ls ar,i
Il€:TqtF
&ssdoua.iTfDb"Treiteeaiirrn',cjbi7t"cnferiiidiuli:sius"mpiipin";eund,T"c;n"^r;i,os.,art'lu7l31iirtgs.1i5uir,uir;l.jio].Jir'o.ftpaue5'.nnir"ri-tmgiu'r"tiut"Fiool1tgebt.;5a"aiicJla.i(.tc;"4tpart_'8ti,^re,f,8no"'a0s:r"sra."'t.;0ru,:lJ),ds"'iat:ertao:l]st;.tr,Jptra'iJ..,dian"[a,ts"e,te]:2t.,5ic.81pr4:.pc,.ndr:reo.:e,if.oJe,bisis'ir"e;.or.hbcrri.ti,,ei,ivtX,ncce{lie,: I l;sItI-O IJ @l\
-
;;, ili5,#?" ill-gi;el:i:sv:ftY:Darf,rn,#ta;rt,tH:arp,c,di*T?db"c,,1ej*,"uf::ofmd:^ibt"e"lisei::T:cTec,,ta;,i:pv_in,leo:a,l*a;c:c:ttele;r_er.:19oi3su".strEiet:,"c1b?,oii.trrit,'_oracy:lojb_":n,ru*"s","l,tr"r,r"ai""iit'ue'a*Ji,i._la[c,vfi.culcOssf*"tf.ct,rli,al.oer,m!b,fce,,llab-prii,errn,ee"cJ"zre"iJi,opny,,,5.rtr,dEfnf,ear:s-r:tcn le, 9
t72 I :!: l;ILl** t-- ;
- t.< ;1rl
| 'E lj O t\
I c lnd X
I E lo O N
t--I cc \; 'ld,BE:=!-----i- - t I q!i
Itt d -ro:e=lt(Pg(!
ttI .i: .= .i b05
I- -€6da(6o0. €r!a I'd.-;0.' 8joHJ ' a
4cd 6ya@;a
t: "*gEgcoLd1cfr.Yi,61i -'=. =,- 0.)o.- (d L d,.i O
: o!'I V.da ,(d hEo -ii !ii(J
I E-bqF .^ - L iLhOo dotrXoqJ!a ;l .H Cr gs,
: tioV:i ,(Od ITr.1l o0.5F(gg.-a BACa)
I .n'd arQ v)a ,CO 'Ec d t !:
H
q) boc @
-o A'7 a
fOi,oU oCpE (n ,(!
I YF,.\\J OO N
{ ---| '1r, 'r11 n@
{
I I
HH H
O O O N t-- N N N coN6):o .o. (roo (6o cNo Cm! oc'.1 oNccY.]) 6o.-lN Cm-l c6ol o^l oN al
OO-OO ooooooooooooo m
aaom6 co 6l ol ci .9 5 ;- -t,o oo Foo,-
tt tt LOddT= o N€-
II lr
F-c{ -lO
ool ll"o
tl II trll = 6t lrllNN
r tl lt I rI >-.- oO- 6Il*
I li I
I ttl= o tr\t>r I ll tt r 5i\ I II ;-l;l^
II
=?rtt qJ
a
4)
o
ltrrtr-rlr I I 1r tr C) NciN lrllN6I
ittt=tll ;\ II ll a I
I! CJ l-
LI
I ? \x tr ll ;;:I_6r."o
I-QII .L x \x\x \>\<'4 a
;-J;Ea)
@ lo
rr I
-- -t)cd
ci:i: l*
z F'
E)6ld.H'!'Eue4 '3?i I O
3e'r Ou
i*ecUi!E4 e +5 -oo
oro Lo
€o € (J
q
ocooclcooc+orooc@omtr com moo.l o av $ro+@ gN ro
b0
xxxx7iv.t7t>.<vx.=x E
ra
lt
l-ti
ll_"'tI_.i* @ @@^mc! .o- o_ N r NN O (o@ ci N N oooo oO ooo m€t-oo .\ (o^
O^ F- to co c\ $O F- \:--: rt d rj -f oo caoc\
mN (\r co(o 6N
6 -tr' o€
n n6 O oo Om @o @ @ @ 6 roo
w
N (-c
g: l;IIII|* t& Nl ll tt ll
. l" t\ I rl >- r r e I
N N
.9sd.g II 5--:
t&
ll;ls
ri a> I
mm
I o l&
I
;rs.Tlqg ci c\ ll-\O N t>- E e I I I rl tt
tI- m6l
I ;r n ld lg oo N co <Zr ll >- l>---l int tl
I
lts ts- n n;; I 'F r> '\irtl-
It- .: >/, r[ r 6t
IIrElSlr l> -i;-, | r O {;' I tt
rO.) 1r) t-- m 't'o?\ @; = '.1
|LI e--.?: ls @ :; r > =
tl.;( ib,n-r\'P--
l€It| =E lpI J:o l-
>l;=;{;lZ=l x
6
-N-
l-II pE tlqj la X ,:l xl ll
I
tt.:. n
ai;i ;i b'r' ;:rlXil tnr,,:t ;; Es€;.t.*i.€3 '-lI€rr.s*t+*iEO(38t.l
tdt=N dE ;g a"oa. oI I
i i;i] I a tCTJ
F*i.}tEg,=*E 6'Sg*tEoe',:'e5 XegiE* o (g EsrE'e3*
;.-H€6,:$i:A L oB. aL,
tr.-
,.E_E di
l) ['*il;'-::€dL0o;J+td}i.;: ,aI ef : :c ssr;nal g;; ct- I i-qtr3,'U-d.rtt)fiN.9 o o.!or y.E EE u,.,,0 o qJ
'-,
;;L G;
ir; .^ 4 L
lc L+: E i,r ,ii l: i; ij r ii i; 9tr: ooN :!
3 ? i,,:il',,,,.;
il ;i ;t; ijii t3::A:rv\'!9ur; O+
I g EE; E EflE ;m * ;s€ Egii$ t [s E iEg r€cd 0L; .l Ol.P.rd0 E E E d lr
4 b0 Or?
|I 'r,. ,,.r
c-.1 .$6(O O):, 6 OC N
6l N at
HH H H t77.i EXX I l7
H
d '/2.X
clin punct de vedere intelectual(c, iar dincoace, 5L de obiective.
Aceast5 intLrrebrarre tres,taazd, de f,apt, c,onrcop{i,a prrofes,orilor
despre educalia intelectuald in gcoald, fiind, dupA pdrerea
noastr6, mai semnificativd decit un obiEnuit examen oral de
ilpnieztedalaebgrcioltirg-ilpear.lei,Nniunprnrgeaedian2re'e4re,-a2qf5iie,cdedderr;-oulc,lbaioleiebcitieiiV,ncettetsrredficnettu[rrnaav,rlddei.e!scdpvraen,ctienif:ietc.d,reR.r,,ce,nsaE{liuae-li
obiectivclor aparlin altor componente ale educaliei integrale.
lndif,eren,t ,de numdrul votutri-tror prin ,car:e sln;t r,eprez,entat,e
acerste obiective nespe,cifice ed,ucali,ei intrelectural,e, ingrijorb-
tcrare e,ste c,ontfuzia crarre dd,irnutie in pregdrtirrea ,c,eL,o,r ce ,treibuic
s5 r,ealizeze in rnrod qtiintific ,o ,bund fornm,ati'e intelectuaJ.b a
ti,ncr.ci gcn'era{ii.
Oridi't ne-€un deri de ,corn'partimentdri rigidre qi or,icft de im-
portan td am c,ons'idena f orrrr,a{ia intelectuialS penrbr u promovrar,e a
m'ulli{aterrald a pe,rsonalitltii, nu este ad;misiibil sd punem
selunru-l egalitd.tii inLre eduoa{ia intelecLuald Ei ol.icrar,e din per-
manenlele sau,comp'orrentel:e ed'ucaf i,ei in'tegrral,e.
Obiectiuele adecuate educratiei inteleotuane gi ,o?r€r dupd
pdrelea responden{ilor, se neati,ze@zd ou precedere prin obi,ectul
Fre rcal.e ,ei il pre'dau sinrt urmdtorarnele :
Rang'ul Nr. Rdsp.
1. ghadirea logic5, judrecata I1t20
III 3 54
2. formiarrrea conoepliei d,espre lume v5 40
VI 6 39
3. ,insuqirea qi irnbogdlirea cunoqtintelor VII 8 32
4. oper,a{ii ale gindirli VIII 9 31
5. raplicar',ea curnoqtin,tel,or in practicd x 11 26
XII 13 16
6. memoria xil 15 16
XIII 18 15
?. calitdli al,e gi,ndiri,i XIV 19 13
8. 'd,eprinrderi de muncd indrependentd
9. ,depr,iurtderi d,e ,a l'ucta in laborator .
10. curiozitatera rgtiin ifi,cS, d,orirnta
n1. s'pirtitril de orbserva{ie
12. furezinea sentiffiientului de drago,ste pen- XV 20 ll
trru rcitit
173
13. d,szvoltarca aten{iei XVII 22
14. d,eprinderea de a rrezolva pnoblerme, XVIII 25 a.l ednca{iei intele'ctuale pe rruaterii de inudfdrnint, nrr
a ef,eotrrra caleul mintia,I XIX pt.' tolal s'rrbiccli ancheta{i.
r1Fi_r. formar.ea gindirii spocifir.,e, a voca- .ll6sptrn'surile 1a intrebanea a treia trebui,ar-r ,consideratc ;i
pe spocialitS{i, dc,oanoce se cersa sd sc menlioneze obi'ectivele
bul,anrlui specific cdrrcaliei intelectual'e care sc pot reatriza cu precddere prin
prefuirea valorilor "utt,,."lo,,,atri,rr.ral.- obic'i:tu1 pe oare il pred,au profesorii chestio'nrali. Prin aceastd
qi univelsalc
XIX 275 intlcbarc, colecl,ivrrl de ccncet,are care a alcS'tuit chestionar,ul
17. dczvoltar.ea capa<.i tdlil or croatoane 323 ;trrtttdr-ea sd ccnstate evcntuale difcrenfieri calitative intre pro-
drragostc pentrr-i obicctlrl d'.. spcciali- .X X I fesorii de specialitSli diferite, cia urm,are ,a tlnoi formralii pe-
18.
tate clagr.rgic,e mtai amplc O;ibsrnrearvi dsmis,t,edrenaptirilcded. ,Accdeads,itnd intentic n-a
cei opt Ttro-
33319. cotelarea r 'runo,$tintclor fo,sl insl satisfdctLl,S.
34320. prerg6,tirea pentrLt v-.ia{d
35321. orientar-ea pr'ofesionald
38222. necesitatca r.rn,ei continrrc:
perf,ecfionarc
-i,r. .amDllta
24. spiritul de ini{iativd
25. sd re"crrnoasc.A gi sd aprecieze
XXI Jesori cle bioloqie, nu,mai doi rnenfione&z5 'qperatiil,e gindirii
XXI ca obi.ectiv a1 cclu,ca{ici intelectr-laLe gi cd nici u.n,uf nu s,e refc'r5
,\XI la c'a1it5fi1e gindirii, 1,a imaginalie, Ia deprinderile de a h-tcr r
XX II ln laborator"i dc ,asenlcn,ca, nttmai doi profesori amintesc spi-
clc 1 ritiri cl.: obscr"r'atie.
XXIII 43 I l"a lirnba rontdnd, r-rnde alL fost c'hcstionali 76 de proJesori,
. XXIII 45
. XXIII 46 I primul loc |ntre obiectiuele educa{i,ei intelcotuale il deline
adevdi.r.rl XXIII 47 I eclucafia esle.ticat, cu 38 de voturi (poz. 4), in timp ce gindirea
ct'c1iacic{to{liinifeesglip3it'ci1arn'--rbgctnc'ixcat'Irlrelclsirqrccrrtl'nli,up,ofr'qoajnztar,ii,ect{n,sna{ncl..i'1orL'0cnrrmcc'(la('eazaic:.ids.iLenLerndc,cri"-ot'fern,cp:s.fi"uddtlc,oxfiaei ts'pdcadr,oallrrf*aefiirstni,,-oou1brlr.inieDcd,lrccctdiem'cxa.ae.tore'rmrepc,rc.airti.r_'_*, logicd ob{inc 10 adeziuni (poz. 1) ; opera,liile gind,irii, cralitdlil,e
gin,dirii, clrag,osle,a f,at5 de valorile superiora,rc delin ultimul
loc (XXIII) in clasificarea pe obiect, cu cite un vot. Sint obi-
ccttir.e (vezi tabelul) c'ar,e nu intrr-tnesc nici 'un vot.
;lo1rile?"nu5bxg?ls(ecL.vi:iin'iaelr,ore^p{it:le*ilualrEreLf.1naiirt:-s,gdeir,5caa,i.idnfi:vccmiodmE#z.l,xi'ivLa.;'tp,iofert.itct;l,it,l"'(etcr.sia,laabup.rdl{.i:icccicai,iarl:.n,..cI';.u,ia,n,apsottu,uicobl*ni,.ztrr,ind.cc.,e,tuf."cii''e,_iitili"i,soul(',,"e(itotpir.(E"tc*v,ol7,oiienar'c;izr'.""l"bni'a,uca,rtdraoxzmiasabttvt*ecod'torr,iur,l'c't,atiruec"rt.lrIi-tii;drum:ina1lea,,;1bacinip,iiaialns"utspitcJz{uoroiaio"'n'soizr'tiprn,*...o,i..dg.br"iLn2_Dal2r-iiein-r),,.
Din ccle 120 dc votuli acord'aLe gindirii logicc cle toli su-
bicclii, 5B (aplo,ape jumdt,atc) apar'lin, profesorilor cle mate-
maticd. P,entr.rr ,ace;tila, inrtdtarqa Irreq,sni,^5 este fo,art'e uEor de
scsi;zat gi ,dc acec.a ei considcr5 'acest orbioctiv c'a fiind deo-
selrit <le imiportan't. Constratd'm insd ,cd a,coi.aEi profesori acordi
altor obiectivc ext.rem de pulinc vo'tltri in raport cru numdrul
sr,rltierlilor (vezi tabelul 31, poz. 5, 10, 18, I9,22,25, 30, 34, 39);
rlnelc obiectivc nr-t se bucuri de nici o aten[ie (ibid., poz' 10,
TabelLd dc care n(, .rrrnim 2tj, 27, 32, 33).
#::;il;:#::.rit or si "r """g,,",';" Profesorii de istorie ;i de .cleograJie sittrc,azd educa$ia in spi-
ritul patriotismului ;i al internalionalismului pe prinruL Loc
^^'^+:.^ (poz. 2). ac,ondd B vo,turi gtndinii logice (acest
J'" I:*;:H,:.iifill; ProJesorii de Jizicd / in clasament la aceastd materie) ; in
,obiectiv ocripd rangul
771
r?5
i,
acelaEi d$emprpind!nesrdil,eodp,,eerm,an{rinile,cdgddrnedtliari,ib, ocraaltioldr,{ilsepigiiitnud.lirdiie, irnagi- 'I'abelu,I rr. 32
nratia, ,obsir-
vafie, aten{ia qi altele nu obti,n nici un vot.
lntrebarea nr. 4: Ce neajunsuri constatali in d.eztoltarea
i,ntelectuald a eleui,Ior duntneauoastrd ?
Penhru a .r:Sspu,nrde ,la aceastd in,treirar.c, pr,ofesorii nu trehuie.
sd f,aci raltcer,ra d,eoi,t sd se giinrdeas,od la elevdi lor, la felut in
care ,aceqti,a invatd, Ia co,rnportare,a lor in timpul orelor, la
modul in care ,ci s,c,rilltezele, lucrdri'le d.e contr.ol, II I : IIpoEtxfparcierncaorreeldSeri nivel scizut ; gregeii de 27,rj6
acasd etc. Intr,urn ,cuvlnt, irrrtrr,Ebarca ii obl,igd pe tem,cle de I
observatii a elevilor. 22,11
asLlpra dezvoltdrii inrtLel,e,ctuiale -profesor,i la ortografie in scris qi oral
I 8,24
Dd'm, spre ex,empJ.ifi,care, ,criteva rlspunsr.tri frormulate ls III I il peInnctraupa$coiotaaltdea de a Iucra independent :
I I rj,1l5
aceastd in,trelrarre : Iv I t IltipLsaacuunnuei sistem de rnunci
I I 6,{; I
,,Slaba pregdtire din anii anteliorri" (rdsp. nr. T) : V ; in pregStire. dezordine in cu-
inostintele insugite . I 4,33
,,Prin specificui mr.tncii la sate, r-reaju^surile si't multe: litcLrne irr VI I 6 9*
cdnequceexno,ap,ocaNjlquuildc-tnnia,ros-qcfruaq{aep{tr.ilAiuenetfieedsne.aeilneEdastvxetficlupizoradrmvriu,imouzalct.eaaulrAcereleuctuaaegcrsardeiiesgnstougtdteaerealiinieennetcdo{rgtdaitufiraeladiclrneleldaern,ccxinlddpdndureueisnfssedetisr,evedijlnenispn{ateeseutiacana.zns,ud,ldrct(-frrloeeucbaivsasvtirppletooet.rrvilnu;rofinnlfaru.brstdlea6tiai6-rpmcrr)i1.ecqeiIr VII I ; il|i':lIIsnt-i'cu':nlCIRlroanr,rlncl.ivi"eui"ia5m.ipdnig{isp,oii"ialclnoaa.riarkiitelrseraetiaiirilxmeeiat'clpeeliiomnirtucnialoeaaiisttatnbeedt.rt'ioaefcieii"rcdznauz;id,trv'esnp(uuptriapenlsrrleeglaltafrtgdea,t'bftbaAiimrlratcreeiirtia'endclliSa'iote,utilafaaorrlemema)aa--.llII I:l I,,,.1.r
noi, cei care ne striduim sd-i facem sd-gi sclrimbe al.itudinca pc cal.e. i I 2
o m,$,aNineuifae,jnsutndns"eua(rrjdiusfnrpes.cnvare.ln1tm0c1a:) n; rudamlcinloerr)e, aablastrsatcatidziaurledaensecvroipiotiavsi(rd. esinirtletfzc:ll vIII II n 2 I,12
IX s
e III 42.3
X l,t 0,0,r
X ] tt 0,{iir
liii
greoaie" (rdsp. nr. 1i):>) ; La a'ccastir inrtrebalc au 'rdspr-tns 261 (85,010i1) de srr;bicc'li,
agctci,ne,IlpnetaloptdrrimIdaeulumrnienddpi,urollicpfeasnmat idldieaelj,nclacepareo.si 5e6lnx0p7ucriemdeiaanreceaelpedrveivioe-sEetbelitiipncssleudqcilrcecafie.rrc.ctcuuoelrascstr.i-l
gnaienludonirreugi EipidroeecxepsenristmizdaaerrseBai5nolce4ogeddreitnuntrdicl,tolerlvipilos;gitIidcipeds,eaaedixenpteliincrdtaeerrepeaesnlodpegeninclteiniar irnf-ertonrueotmdf{eei --: n-au rispttns 29 (9.440'4) Ci 'alr dat rdspurnstrri nrtrle 17 (5'5307n;'
nomene" (rdsp. nr. 149) ; Anralizirncl t,a,belul ,cLr 'obscrvaliile fdcutc dc profe'sori asu-
,,'Iendinltr de reproducere mecanicd a cunogtinlelor din mnnui.rl sitrr pr:a dezvoltdrii intc'1e,ctr-tale a clcvilor, 'observatii 'denltrnite de
din notile, f.ird oagrienzdoirlvea}opgroicbdlecmoreesEpiunclze5taoalree.inItrtcearpparceittaatccalinmapjuorn.rc-t noi neajttnrsuri, const'atirn cd aria Ei cali'tat'c'a lor se rcstrtttge
td{ii elevilor de rnult, Ia nllnlal 11 calegor:ii, clrasificrate in 10 rangtlri, dupd
rulnl5rlrl vortr.rtilor a'cor,clete. ll)'e undc pind la racoastd in'trcb'are'
de vedcre fizic" (rasp. nr. 262). eram obirqn'trili c'tr ra,slprLlllsrtl.i ntlmeroase Ei r,'ari'a't'c (nlai ales
1ocAcu\irnpetrdr,ccmc,b,'pdd1[ie"ai'lseaco1cpEleoirlir3md),acapddreneeccavieajurtrien(sEvrei.tizrniilreatadseb'caemvlauntlael3at2ete,npsleoinizdti\eaiiclceleacrneura'ntee7''
Totalizate Ei aranjate in .ordine,a frecvenlci cu ,care au fost $i 10). Neajunsurile cel mai frecvent constatate de profesori
semnalate, n,e,ajunsr-rri1e in,d,ezrrol,tarea int,ejectutalb a elevilol se clovedes'c a fi ,,ginclirea n,edczvoltatd(( ; in:caparr:itat'c'a de
se prczintd cl,r-r'pd cutm Llrmcazre : scsizare a rapoi'trr-trillor, a legdturilor ; incapac'itate'a de inter-
176 I 2, Eclucalia intelectualA t77
$tz'p'odcpieraealrtezLniiom'tlaentaaso'u;araen"eilctlrni","i,pybaq.atosdaritcPieraseu'dtb,teuaduesidrnpndiLrllirneenuioelg"leiticecvrinudesigde1d|iit'iserrnleIiat9r'Vaets'raenismecser'2clu-z6('ne,dulpc,1,ouetrdseca,m;.d,useinnCuelglicrnieutvIracat)vfeeet'ifd.p'irqorli(iaurPpresmnclrl9uie-iretlSaaeitsletuot'dc'czdecaueeceufuapdmlfnoepreIo,renIattquogjoa'tsomildgnrelti9elrutieara5nsec,ti,fe,'ritecoleuaaceild,li'iiacenenszbddl5.edveevoapss,itc'eclcee'oresir.nxtrii;icsl,----i in ,.cSaAresctrddeizmvo, ltsedlali elevi capacitatea de a munci corespunzAtor epocil:
se dezvoite capercitatea intelectuald de a face
faJd tuturor cerintelor epocii conternporane. Sd se urmdreascd dez-.
voltarea dragostei fald de mlrnca intelectuald, munca creativd" (rAsp..
nr.92):
.,1n timpul elevii trcbuie sd fie ind.rumali in
formdrii unor ;colaritd{ii, de muncA ordonatd, direc!i:r
deprinderi independentd, care s.i
le dezvolte gindinea, judecata" in(rtdeslpe.cntur.a1ld27i)g;ienicd
; priceperea de a
,.Dc'prinderetr de muncd
asimila rapicl Ei corect ; deprinderea de a se informa oricind, pe orice"
scatu,le,dl;niudrtaiinrgndopisvtueidlauqfacaolt,dlasnddietSrqe!itpii,irnoelddleu" vc(idridstprpee. bnbura.iez1id3s5d)d-;qei
se s,emnaleai:a carn aceioarqi defi'cientp. D'e'ci, 'dbservatia dcs- formezc capacitatea de
gf,ndire notiunile lnvS-
"p'trerAlienccs,tdeusadtleiencaroisnepsleuiavntidslotrtrirfisd,icensuttteferevadclueaebpnidrtd'eo.feinsorc,oi natsarc-rtpr-nral !aa.alpctaefr.oaslotdsdicteeunfmootaaosi.cqddreapsfiraiinnt c$EipicoiaualllSted:eaappfuaanrraacttleiodnefiazpriceroeiaeuczfmire.ir.jiaoeleap"cide(iarlodsrscopap.u,nddrio.i2a-ivs3cizloJu)p-.,.
dezvolldrii iii-
dintre protesor
vimmDc"oE,'n,"aaidiaiopDnutleeiotsrr,til"aaezuiertieincv"iiiivtl,-ipSroeiina.nrl;qo'it'qctia'atdbeeaitnrigaselineeiadeniqcsncl,r{iiietrvnzaldi'iffuzmdiSntii'vraecrmacmpoilalieceei,luttscS,dieidnantrerqures-sidrssiae'eSitt,tpircfllci,diuecilrn,eraeeimvSt'cae,cid,slelltao-feuipeeainrl,rm1,touct5ereeet;nzuqevitlfosneniiaeloufleL'ria!ridrcbecnriideel6ul'cec.vsa,ieaa-'iCp'parsc'ecrfeus'ta,O!uilofn5velsiiEfrsi,te\cmptadluas'ia'rcila,|tooiiptieelvtalre,eueiriq'lrteoinoeneiqpt,nra'tsrin|ceou1re'o9tlpafec'nnefnriac,nes'uostttouorocuapac1erlaJoblii^siui]l-rgr.oueSifaen]ualrle,,de'ufr!-ee5eiacl'ma,crodaziddrnetd9ltei-e---'i In lrma prclr-r'crdrii tutu,ror rdspunsr-rri,lor a rezultat urmS-
lntrbbsrea ni. S t Ce capacitd{i gi tehntci. de actiuitate inte- tonrl tabel :
ItmcvfeeiriccelriPetedt,eutcrematilnur,lladcaaca.anl(rcotio.enrenle,iTtsaucbrs5onelututeEobrizen.daidienaiJlfrdtei,orSie,rle,eed,rnbmi'i,poifa,iraocarr.rietmesne2t,rsatbc,ea-soi,a3numeepsupt,redsaarfiuorrna4criomrrd,tboenr,raalianitnvtctrioeeem'dd'mpbms'llipiinpneup'lieeptolnpnluesesqrro'miulacbalroetieiTl-llsimaontdoarrt'ieeorttidectlro'v{na-irderio'cdas_?eiedtc,.erlr-eervccppeoairrnrnriiie----- 'fabelul nr. 33
evRendtsupaulnssduIreilecilaarifiaccereaqsi tsddinIetnectoramrpeletevizzee'a,z6 u,r:tri5to,ar,ele ca-
L,,,.,' i |
pacirta(i Ei tehn'ici 'd,e activjltate intelectuald : I - l-'JI,,'rrp,,',rn'-
I %
I I deGaindinilteeryJroegL.icad., oapac.italea Ae a iuOeca,l
de a corela t-r 21,10
II 2 Deprinderi de rnunca intclecluala lndi-lI
vi.dua-ld. tehnica de a inv5ta 66 2l,49
iII OperaIii intelectuale (abstractizare, I
3
ge-l
ner,alizare, sintezS, sesizarea esentialului,l
r\/ analiza) .l 40 13,02
mADopcalpiscriianrdeeariin6ipsraocxtpicrAimaarceeecaorceectidnv. af!r5u,1-.ll 17 5,53
v ,1
legalula te.vie-practici
5
VI Originalitalea. nola personali. I l6 5,21
6 spiri,tull
crertor
VII 7 Memulia .i 1. 4,23
3,90
.l 12
VIII 8 Deplinderoa de a lucra eu aparate .l 1l 3,58
IX 1) Dorinfa cle a cunoasle ; dragostea del
i mtmcr-r intelectu.ald: curiozitate intelec-l
n_.s-iic,,";i,,Sdlfnr"etvffdrdii€.iaft"aoi"ort"edoriarUeciiinirgtcaitntaolfusi[moiiclnipsraiupcslnruduee,iurmpisil,oruisornat"fecimla(uerdaxlistnpicpcdrddi.emt,npider.ecr.ntcoi4d^an8erE)cen;totiidrane,uccciotoaeznpqitottaiierttauen-"ldtedin(q.ri9diiqs.sipdci'-nreniscsreap''let2ttcea5ihta)e-l; j tuali l0 e o:
X l0 Deprinderi de tehnica documentdrii. I 2,9j
spre activitatea tehnicd" (rBsp. nr. 63) ; i XI I 2,60
ll formblii in-l I
Tehnica rez.olva.r.ii
.l
deri de calcul
de probleme ; deprin-l
.l
a78 12- :0 l79r
l{rntnebarea nr. 3, aprotape jumdta'te din rdspunsud refl,ectd
{'onfuzi,a p,c oare rpr,ofesor:ii in'qiqi o fac intre eidu,calia inte}ec-
.tuia1,6 qi oelel,alte,cornponen'te,alle educiafiei mrultlil,aterrale.
XII Concepfia ptiinlilicd despre lume . .l C'hiar" clacd ,ce,trelalte aapa'citdli qi fiehnii'ci dre activitrate inte-
XII Pasiunea pentru citi't
XIII ., lec'lr"mli sinrt mai puilin s,u:slinut,e Ldc subiocli, ,esrt,c imiburcur5-
Dezvoltarea atenliei (oalracitratea de con-I t'or fapbiri cd el,e sint m5,car rnenliro,n,ate. La aaeastd intrebar'e
ceDnetprraurr,:dee)n.ear.,de
XIV a rnunci ,cu "i 4 1,30 nti lTliai ;inl,irlnirm r5spr1i6511'ei ,superflue 'Ca la ,prim.a, a tleia qi a
xrv manualul 0,6; :sascla lnireirane.
Tehnica elaLrordrii unror lucrdri ; tehnica
red'actdrii Enurn,c r-ranee oapaciHtitror qi terhni,cil,cvr de activitate int'el.ec-
xIv tt Dezvolitarea,spiniftului de observalie , 0,65 'tnalld sc bazeazb., credem, atit pe o,bse_rva{ili1c f5,c,u'te de p'ro,fe-
0,61r
XV 18 Capacitatea de autocriticd gi autodepd-
:sori asLrpra forma{iei inteiectuale a elerrilor, cit $i pe expe-
$ir.e I 0,32
XV l9 Sc,riere ,cali$raficb 0,i12 rirenla lor rd,e fos,ti ,elrevi Ei ,strutdenr[i.
XV 1
0,32
2A Infel'egerea nercesitd{ii de a invd{a, de a Intrebarea nr. 6: Dupd pdrerea dLLnlneauoastrd, cum er tre-
se dezvoJ.ta intetrectual : constiirnoioziLatea I 'bui laicrgeoun, i,iznatuetrd)rearceeasuutrndeei, i,nudfdmtnt din ;coala generdl(L ti
mai bune dezuoltdri i,ntelechtale
,d.in a
eleuilor ?
Resp,ondrenfii au menifi,onat d'ecri'un nllmbr de 20 de capaci- ,ALoe.ars,ti fntr,ejrar,e fig;ur'eazd in toate categoJ:iile rd,e chesti'o-
tSfi qi terhnici d,e activitate intele,ctu,ald, cr,are ,au io,st cl,asifi-
rnar-e, iialrdspunsur"i;le dra'te de pro,f'es,ori sren-Inaleazd rurrndtoa-
cate flrn 15 nanrgturi. r-elre :
La raoeas,td intrrebale au rdspuns idoar 762 de suibiecli rai,d,Pdroicnepsuulnicntstdruecvtievd-eedreucaaltimv oedsuteluibdineedoersgfda;nuirzaaret ,inestEecionasida gene-
{52,760/0), cu pu{in p,esrte jru,mSfrate din nu,m'[rul lor ; n'au rds- nece-
purns arproap€ o treime (95 de subie,cli, areprezentind 30,94010), sard dotarea tuturor' scolilor de pe cuprinsul tdrii cu aceieaqi mijloace
iar ,cintcizEdi de p'r',oiesori (76,280/0) ,au tdat rdgpunsuri rrul"e. ,ajutdtoare ln predarea cunogtinfelor,, pentru a se putea realriza o edr,r-
,calie egald pentru toli elevii" (rdsp. nr. 13);
S:an .putea pnesru,piune docri cd aproape ju,rndtate din subiecfi un,o,Dr uapldtepodbnieercetae,mpereac, uamr trebui sd se acorde mai multd atenlie gi
nu gti:u, ce inseamnd, nofiunile ] ,;crapacitdli gi tehn,icd de ,acti- qi limbilor strdiree. Sd se impartd elevii,
lncepind din clasa iantaIXcCo-aon,ntinlfneuraisnreelacldiNioucamutimoanneianstltediclee(aCgicoranedf:errlereiln"o{re(riddsqidpia. ccnotrinc.se5id5-e) r;
vi,trate intel,eatua15(. ,n.n,,.A), mampasrttuicdipiaatt
Aproape toate rd.spunsttri,le c'onselm'natre ,in tab,e1 pot fi so,co- "cd in pinreszdenptreparopceusliunl edeorinevlSimldmbilintmfaatceernfea{d(mndecreesfeitdr ligloir;laseplaafneuc-l
tile adecuate intrebdrii. Pe primul loc s,e af'15 gindirea logicd,
teazd
puterea de a j'uderca, 'd,e ,a 'jJnter-pre,ta Ei ,oorel,a (74 de rdrspiurn- s:f5adcco,s,dl1ieinpdfraqe'occ1fode0asmlaaonraugi)ile",mn(cerudirlsateepldl.eenqvxrii.eii9rnsc9d)illiiIcci iesteuia,psprcordebdlseaimnregeaugrniioasiclioarsse5c.uld1nmnouqtrtieimnalespcudsldnonoreuliluoor-
rnile ca.re sint rnai dificile pentru elevi" (rdsp. nr. 230).
tsreuhrni)d,rcp'aedlroecaulinavlSlll-ale(a66-d,erdredpsrpiiunrndserruilrei),diearmpuencldocinutlealelcItuIIa-Ilede;
- ropenafii',le i,ntetrectrualle (40 rde rdspunsuri).
Intne rdspunsur.'ile d,e la fi,ntreb,area n]:. b qi cele de la in- Preilucllanea rasLpunsuxilor ,ob{inute dre rla toli suLri'e,ctii a con-
tnobd'ri'le nr. 2, 3 gi 4 exist5 relatii ctar,e atiestd in buni part,e dus Ia frorrrrulLatrea ,a 46 ide prioprrrleri, pdreri som id,eir etrasifi-
aunrorarsjerea de cdtne pr',odesrori a pr,oblernartliicii elernentare a care [n tr4 rangtr.r,ir Lcia]re aL1 fost cons]elrtnate in ta'belll-rl ur-
edu,caliei int,elecrburale, ,ohiiar rdracd, ,a;!a ourn am constat,at la
s'ndtor :
L80 181
7-abel.ul nr. 34. Continuare tabelul 31
Rrngnl l'r(rpuncri, prrrer i. iLlci 4l
XIII 22 Accent rnai rnare pe forrna'rea deprin-iI t)
XIII derilor de,cornportare 0,65
XIII .'l 2 0,65
XIV 2
I xIV Evidenlierea legdtu,rilor dintre obiecte ;l I 0,65
xI\r
bune pentru Ecoiile dinl XIV 24 coSredlasroeaocr.ugnaongizteinzleelopr'eriodic curs,uri de I 0,32
.area laboratoarelor, a bi-l XIV I
bli otecilcrr XIV 0,:)'2
;3 XIV pedecfiornare 1
Prooesui insll'uctiv-educativ e bine or-] XIV 0,32
d-geaMrreraizaiaftm.,osrumeltAdi er}isiefgddesitopurarinrdAde"br"i-,ilnpoare:"optir.anc, tiinceoui..i]l 2,1 XIV 25 Ediu,cali'a civicd si ocupe un loc anume i 0,32
18 XIV i,n cadrul obiectului istorie 0,32
7,rt I 26 S5 se in'troduc6 istoria ,civi'1izaliei in 1
5,H6 xIv locu,l istoriei 6gLerrun! era4rlLe . , 0,32
IV .1 Modernizarea invSldmintului este nece-l I 0,32
sard XIV 27 SA se controleze zlIni'c caietele de noti
XIV d.e ihome gi sd se aprecieze I 0,32
I 4,88 XIV Ei Nfai mulle
cunoptinle din 1 0,32
v5 XIV 28 istoria universaii litoratura ,si I
XIV 0,32
VI ti XIV 29 Unitate de c.er.inle intre pro{esori 1
XIV 30 Stirrnularea elevilor d,in clasele mari 00,,i1j22
XIV peCnturursdcislecuelitiicledgalate cdleasveialefaVp-rVaoItIiIcd I
XIV !)l . I 0,32
XIV
XIV (X) I 0,32
JL Oadrele didactice sir stipineasci arta I
lilor de ei.evi formS.rii qi informirrii .individului . 0,32
Demixtarea I l0 ,t1 Va orificarea experientei de viali a el I
$colilor I 0,32
Elevii sd fie inrrdiati 'l 7 0,32
pune efot't de gindi|e sA I viior 0,32
0,32
sa de-iI 0,32
I hrfiinla,r:ea de clase speciale incopind , 0,32
firMaaisAmuslete ore d.e Lucru direct c,r-r
pune note 6 0,32
.r \/ o
IA, 35 Redu,cerea normei didactice
Eleviri sd-si pregdteasca 36 Mai multe teme scrise
lADIe;zcloollritainreteitrniantteilaessualutei penlru 37 Eler.rii exceplionali si dea doi ani
.i inLr-un an
grD',roafgeosstoer $i intere$ pentru itnimSpcuolualiasgiefnieexfaoliSossi'et
pr\,grtmelur, cultural
Stabilitatea meseria cle] Progra;nul z\lni,c
38
.l
Xi l4 I ,30 fpieendleru4 ore ; restul
cuncu|danlal
a-T riintlc prugramc si manrrale 1,30 invSlat
r,30 li9 Oretre de clasi sd lie r-rn prilej d,e afir-
XI InlArirea discip.linci in qcoalS I 1 mare persor-Ia^li a elevului .
Elevilor sa li se dea cit mai ,1
.t
cuno.stinte de-a gata 40 Introdrr.cerea examenul.ui de absolvire a
puljnei
viMioArsjunri penlru o bunA flecvenld a I 4 sc.olii generaLe
mediul lulal
17 elo-l 3 4t Sd se forrneze la elevi receptivitatea
18 fa{a de nou
.l
XII Mai multe ore de desen si de istorial 42 Orele de dirrigenlie s[ fie finute de spe-
artelor'. incepincl din cl. a V-i .
Inti'uducerea invdtS.miniului progra-l1 0,97 43 Sd se prevind invifa,rea mecan,icd
44 Si se infiinteze cJerse de u:ecuperare
1t) mat 45 Cadrele dj:dactice sb tini lecfii rnodel
46 Cadrele didactice sd ciesfSgoare muncd
.l 3 0,97
stiintiticd
XII 20 Profesorii $i autoxii cle manuale sd sjs-l
2t
te.matizeze m,ai lri,ne materia .l 3
lVlai multd exigentd fa!a de elevi 3
I
I
182 183
Ca ;i la intrebalea prec:eclent5,, se obsc.lvi ci au t.dspnns"
dp(2'ue7{,i6s,n8unhm/i0ea\c, i'f4im,7rruedl.tpcr'dcpezreojunfm,ctisnhodrtrai5t7e(101bd6,i3.n0N0p/-6ne)orfia'e,rrsd.roscrpiliaurtn:hsr.cd8ssrt5pior-dnrnaest,ri:sr-.ri_-lnbuie1l?ceSf-i;
NurrnS"rrul rnar.e .de sfri-rbeixepcl{iicecta,reipen-c,alerlrordpasrpteu,npi rsianuliaprs.1acdlaet.
r5spunstut nule p'oate'
timp, degi s-a ar'rut in ved,ere tianpul optim pc'ntr| ,elab-orarea.
srtt:etrd'ltes'rrpi,l'uepgree-;rrrn,cssLu.loarleinlo,aarc"clu,eitl,siaqrdtreirid{pcapaccrloitdtia}certlcca(arirlntrdle5.sap(pcrarae-,rlrscnt,t^dess,ureprmrnriilgso,nirspim,lccioodnndt,ces,lueea,lmzddtgn,rea_,artn,areelteir,i,ta)nllacstdla,eep,buceinndl)_-.-,
Capitolul III
Analizind taibel'ul cu crateg,61-iile de risptrn'nri, obse,rr'drn .APRECIERI GI]NtrRALtr ASI]PRA D;\TEi,OR RECOLTATtr
rpcude'ielpolreorfsecisnrootnrmdi uuscladtttupolaerien;sidtiufiLnatirtiienalveteddfcdcampisneetrn,fsc.acUflitoncnelcale]rvesize.aeaazpdder.cripsoeenaaeziuilelfuov_iii.
$I TNTtrRPRETATE
(|. V(ti,clcttrtu, P. Prtpesttt, '1-. Popt'st:tt, L lrimia
did,aroti,c. Rezrtltat'ele corcctirr';ii dc teren sp 1.,s16,s1:g constatativS. dal
Pe primul loc s,e si,t,.eaza clorin{a pcrsonal.ltri diclactic de 'gi air.leliorrartivd ; clc mcrriti rs5 fi.e l,nate in ,coinsitderarc', oom-
a sc ,imrbundtati pletaie Ei confrunlatc cu rezultatele aitor- cercetdri. Sintcrn
din ,m,c,Cirul rurai baza mater,iall a g,cb1i,1or, m,ai ales a cc.lor. c,onvjrifi c5 cititorLrl ,atent, raporiincl ar:cste rczuitate la obiec-
Lirielc ecll-rc,a{i,ei intelerc'tuale pr,czentate- in capi't,o1u1 in trocluctirr
(53 de votrr.rri).
LD,a.rd 1,a intrebdrile nr. 2,4 ;i 5 r.ds,pr,rnsuL:i1c, au fost mai, -;i 1a obiectivclc propliei activitdli didactice, va ob{inc suge'stii
p.ocise' mai cir.rcu'ms,clise, 1a Ei sol'r-riii Lrtile. ,'lloi tolositoare incd ar Ji ce.rce.trlrilc pe aceeasi
.aceiastd irn'trebarc obsenrdm c"
tnclepd.rtare subit(t a rdspunsurilor d_e subiect.
,tterernpirtin;si,e euenttLal, cu ace.lea;L instrunzente de int:testi.oa{ie, in-
ddripna,are.aocDtbd5p,il.ir,ar,liiictiao.iorns'..,ttsaireniet,cac,oibtnlmclmiaip..iallaepobrtdcon'lrrr.ed_aarJf_iirotrlermoramg,,raiaEtif3tiieqi,naioqpcip,fe,iinur,ncoftodoprc,'uu,amanzianeic,alxx.irepia.lo,rnepcrrasi"iol,hicigie,elolen,;iir,-tneperrr,ricddolrsepafp-qege,ctuoelsangogisicnorrdg,crgirciiselio,d_roc*,,.
de perscxt.alul tLidactic in cl,iJ'crittt urtitdfi sc:olq"ra.
De c"ite ori pr-orccntele obfinute ,al fi -sLrper:ioa,rr pr.ocentelor-
m,eciii obfin'utc de noi, alexista temeiru'i pentrr.r a consi,dcr.a
;u,nitatea
,ci. in r.espe,ctivri, ,c,dr-rrcrati.a int,clectrralS dispune clc o
.blina orrjrentrar,t.
Chcsiionar,clc ctr r:Sspuns,rrri clcsrchisc arr r'5cii,t limitck: spc-
,iifi,c'e 1or, mni ales in dificrulttdliic dc ir-rlcrprretare a rdspun-
siuu"ilu". Acensrte ciifioLrltdli ari forst inse atern,u,a,te in cloud mo-
dtri'i : prin intelprctale.a unilarS, in cadlul ,colectivului de
crercetare, a {iocirr-ti rds,pr-rn,s ; prin inttcrpretalea risp'nnsurilor
aEa .c'L1rn au fosl cr-r1csc 'de la su,biec{i, f5r;i a se lnccrca inca-
,drar.ea Lor,cLt oricc prc! intr*.o schcml prccrister-rti s,a,rr in ca-
cllnl an'samiltlLrlui cle orbie,ctivet ,anterior pr.czer.rtatc. Acest mocl
'rle lucru {L cle-terminat aparifia unor categlorii separate cle rd.s-
punsuri asem(tntltoare, c&re nu au Josf irzsrT inqlobate luolaltd,
,Ceaarece, neptLtirtclu-se ob[ine precizliri ulierir:ate anch,etei d"e
:na subiec{ii interogla{i, rLrr se putea sti cloc(L sensurile atribuite
185
de cdtre subiecli p'rezentau asem.d,ndrile 'presuwse de noi". 2. Tartrdlul nr. 36 permite o privire d,e ansambl,u asu,pra
Asttfel, rdspunsr.rri {'a acestea:,,cuinoqtinle mruttilatenale'6,
pf,,ocusunJt sib,puu5,rrisdtarbaleotergasacetep6al(o,rar,a,p,;irceshguidabtriicrdecalinv, 6as,se'ptrdd"roi,snvaecudonerfanruuu'}nhariblLafarie'tesrciamuldi(alcaltr-ee all ,cbiecti,velor edu,cafiei intelectu,ale, aga currn se,config,ureazd
rds- ele din rlbpunsr-r,rile rdate de subieclli chesrhiorna{i qi aEa ourn
sau pot fi ilncadraiLe aceste rdspuns,uri flntr-o sch,emi ,,pedagogi,ci(
i'dentice un,el.e cr: altel,e. T'oate aceste precaulii ,au sporit v,a- a obi,eotitvelor.
loarca m,etord'ologi,ci a chesti ornanelor aplica,te. Pentru a trg:ura examin,ar,Ca tabelulir,ri, face;n 1rmd,tcarel-.
preizini :
1. DupI cum se vede din tabelui nr. 35, chestionarele au,
fost astfel concepute irrciiit intr.Ebdrile sd alcd,tuiascd o {csd- tiv-dleinedtaubceallise-,iari-nr treellnircrtuut,arSlesp(cuonnsfuorrimcarteabseelurleufLeirenaru. la obicc-
turd care s'd perrrrirtd o co'nfruintare a r"dspunsurilon atlt la fie- 35), res-
care ,categronie de su,'oiec!i, oi,l gi intre d,i,f,er,ltdle cat"egorii de pectiv rdspu-rinsur,ile la intre,bd-r'ir1,g. rt. 1, 2, 3 din chestionarul
su,Ltiec i, pe acoeaqi ploblremd sau grrup de problenr,e : obiecti- i\1, la intrebdrile 7, 2, 3 din chestionarui A2, la intrebS-
vele ed'r.r'catiei intdlccrlual.e, ro[rul. gcotrii in aduoa{ia intelec,tuald rrile 1, 2, 3 din chest[onrarut B gi l,a i,ntrebdrile 1, 3, b dirn ches-
tionarrr,rl C ; rnen{iornSm inrsd cd Ei rdspunsunile la intrebdrile
qi p,ropuneri pril-incl c'cluicalia intEleotual'5 rin qooalS. De exem-- privitoane Ia ,,rolul Ecotrii in
reatrizarea ed,ucatiei intelectu,ale((
plu, pentru chestionarul A1, rdspunsul la intrebarea nr. 5; :s6t1 I&,,perfeclion,arera eductatiei inteLecttruale spolare(( indicau
la rolrrl qcolii in
f-i privitoar"e educalia infulectual5 -Totaapsn'utftreLlr,t in mod frecvont, sllrb o forrnul,ar-c sau alta, tot obiective ale
confrr,rntat rcu r€lsprlnsrrril,e l,a intrebdrile 2, 3, 4. ,od,ucatiei intelectu ale ;
prim'a intr'eiba,r'e din ,to,ate chesilionarele s€lLI f,ntrrsbarea n'l'. 6 ce-s-anl,lrrrt'tprxue,trr,-eiltectirn,l,se,gcerisdeinremparei zminutlite,prrioqcpeunnteslterirci ecloerimnceidiernidteicastaeu,
din chestionarele A7, A2, C, ca Ei intrebarea nr. 4 din ches-
li'onarr.ul B au perm,ls coinfrun,tdri ,,pe vErtical5( lntre diferi- sifndfla,rre, obfintiit,e la aceeaEi fi,ntretrare. Daci, de ,ex,emplu, la
tele ,categorii de sr,rbiecli, pentru a ur"rnd,ri ovolutia rdsp'Lrn- ,intrebarea nr. 1 din chestionarul A2 (vezi tabelul nr. ?),
sr rr ilor. figureazl, La poz\{ia nn. 1 (,cn-rrnogtinfe in toate
2B,B3ol0 qi pozilia
An'aliza f6crutd a pril,ejuit rrurrrre,ro,ssrs conlfrurrGri, raportdri Ei ."d,coumr-r,oeqntiiinle{e)trcerr-(r la nr. 16 r(cunogtimle de spe-
coreldni a1te rdspunsuriloldate de fiecarre ,catergor:ie de s'uibiecli
ciali:l,ate) $LL 2,2,40/0, in rubrica raspectivd din ,tabelul nr. 36
gi a pm qi alte probleme deairt acel,ea cuprinse in cele t'r'ei a fost i,nscrris numrai nruminrl 2B,B30io.
mari sect,oare rcare aru iost lu,att'e in oonsirderare in m,od priorS-
Examrinarea tarb,e1uil.ui nr. 36 Ei raportrarre'a tuti Ia t,abloul
tar (veZi tabel,r-rl 35). ,oJriectivetror d,at in capitdhrl intro'dr-lctirv [,cnornald,,ucrecsltado'umnennui,urnEiri
f,oranLe important ,ca
Tabelu'n nr. 35 de roorncluzii. Esle
iritr-o etap5. roare im,pr,in,e arneliord,rri rgi r.es,Lrn-lcturdri, ,sd se
pl,re dc la rclate qi sd s,e renunfe La evaluirile apnoximative
CheslionaruI
's:atl.l 'ftel.rbotdua.t opllmlste. Declara{iile nru p,dt tn'loaui ncallt5-
AI
5,2,3,4 ti !iJe, iar ,acesrte,a ,trerlruie I'uate iaqra cum srint.
I, 5,2,3,4 6 a) Ca in ,orioe anchetd, rdrgpunsu,rile prezintd tin registru
C t,)l 4 rraloric intins, cele foarte ibune s,au exceptionral,e oonstiituind
1.3,5 ?9 6
pr'ocenthe mici. Viziunea maj,oritS{ii e1evl1,or, stu,den(ilor qi pro-
2,4
ieso,rril,on iaslupra educaliei in,tel,eci1,u,a1e a rdmlars inrsd la obiec-
ti've,re tradi{,i'on,ale. Tabelul nr. ,36 eviidenliazd ,acest L-rcrrr,i gi,
N. B. Cifrele indicd numdrul intrebdrii din chestionarul respectiv". prin s,fuutctura lui, irnpusd de :Leren, eI estre in rnulte privinle
186 187
€ cl in d'ezac,ord cu ansamblul obie,ctivelor deit in crapit,olul in-.
trro,lu ctiv.
€o l: aN5l
nON ,s L' .€:ooo-) b) Cele mai niidicat'e pr,ocente d,e rdspu,nsur-i sle tuturor ca-
!. tegmiiior .d'e surbie'c{i se concentreazd sprre ,,pohil informativ(
q) ,SN al. ,educ,a{iei intelec,tuale. De-a lu'ngul infu-egii analize .a datelor
FI,o o ctl\{uiliesefi,inadnuimmipte,Ltcsoc nds,etadtdar.itesl-ea[irnrseepqei.taCt ,e,oatrcsaentd'eanst-,raacrceps,betraetpceu-
ezFi .- *ri U= pr'ecddere a fos,t rconstaitarea c,5 majorlitatea elevi[,o,r, strrden-
N-ll c:ti6rc -...-c
rc
c.l l-
I -d{ni-roinlogcrtgoingcnfoisea,[ltorli6trruo.i,f-Iqens$oietaa1r,ibrulco1e€rlqluoci,'rlorr,nnox-nssn,i.atludi3Jed.6ridp,ferarirciain6teectairp,,saaitrilr,scsariru'ltnpimetrsdea:,emuiacmaaSfrfiuieie,filtaneinsictqn:.eufilorn,ee,rocmaqtudncaintulilee--
*.:| *: d_
0!l
(:-ta ltr-r--_:*: - 5
|)G
", iudnuintlrue'iul2ftai8ffin,d8,u3d[ e(rlaafno)'r.emAleqavatiiluicduLi]en:snte,scs-laa'usrs,amtianaluXatirI,I'dd-,eata)pt nqionci e4crn4ur,tpe5r5i,no(sa]ruael oscjl.eazi
struden{ii
I analizei,
_aa
6
o- {lo ol-: oO +dc;"^
oc-
l6 ,dsd!
3r$
o^ll.{
prolcentel€ rnad scdzu,te la e,l'evi (29,77 qi 28,83) privitoarre la
o-l{! I 6a1r ,,cunogtin{e((, fald de cele la studenli gi profesori, sint nltmai
.\l r, tl aparent inierioare : diacd s,€ iau in ved'ere qi alte rdspunsuri
I HM
ale ,elevi,Ior, carie ,,camuf,leald( ,aceeaqi ,,irdo,1atr[re(c a ,,infora:na-
o (o 6t@ liei enciclope,dice(6, Etunci subi'e,c{ii.e1evi Oane s,e pronrunld
@ .a l-
o
,,o o pentru acumu,l,area ills cuno,gtin{e ca ohiectiv principatr al edu -
o>cI! L:C :." d oalie,i intelectu'a,le dep6q'es,c 500/s.
ca
,Oriae acli,une de mrs,flErxlizar,e a eidulcati€i intelerctunle va
q) N6 4o. tr,EJrui sd ia in consiilderaile ac,eas,td optl,c5 d,ern'orda,td, aflat5 in
dezacord cu factorii care propulseazb invSldmintul epocii
cO
dc) (o
lNorw-l\ oAl--Ii6 a. I :o
oO- mjo II @o-=o-
t>-6) lo- noas,tre Ei cu imrp'errativel'e diLdactrisii corntremporane.
c) Intrebd,rlle nir. 3 gi 5 din chrestion,arul C au s,o i,ci;tat, in
cl co oU^si
@rc rJ o axi mod sp,e,ciral, oun,oqtintele teoret,ice gi exp'eriren{a practicd a
€ O(o- ,oo,(d
cadrretror didaatioe piriMit,oane lra rorbiecrtiveJ,e edn-rroaliei intelecbu-
N
O N 'K!)d d ale gi la tehnicile activitdlii intelectuale ; era de aqteptat ca
o aiC rdspunsr.i,rile s'5 frie rn,ari arnple Ei de o Va,l,oame stlperio,ard. In
cmt alclevd,r, rdspunsrlrile,?coprs1f, l,nitreg evarrtiaiiul rde obirective
i-^oc6
gi pe ca,re scrh,cm,a tabetuXui 36
@saOl ) nrt <co ,tdr- !- l-e frnf'o'nrna,tive rfi,doincmdaptiivned-la 39 0/o pentru formarea qi dez-
C€Nl- se
-+-i\ i=r\*i prevede. Ele
ca- o- vol'tianea gflnrdinii el'evilox', La 21, 490/s pentr,u 'ou,ltivarr,ea tehni-
ci ca p,entru f,orrnarea
cilor rde rnuncd rinitrelerctruall5 gi la 17,580/s
N!l
E^ o EXH concepliei gtiinlifice despre lume. Dacd insd ne situ5m Ia
ix i1:..==- *
o L ar€ nivelu-I rexigren!,slor. f,ormiulate in ctapitol,utl fntr,odl.rc,tiv, aoeste
o *H0
r q)
proc,ente riidircate rimin totuEi nesatrjsfdcd'toare. Se po,ate Contribtrlia fcolii lir educali?r inlclectualil Elevi cl. Tabelul nr. 3't'
afirma deci cd un- rure n'umer de elerri nu benEficiaz-d .de o a XII- a
eduoatie irrtelectu,ald,orie,nta'td cons:eovenl gi cong'tient sple iDnevsdcthdirdneinctuallesaupseprr,eiorv, iipteonrtru(poenctrau- St uden !i
obiectivele reclarnate ca prioritare de epoca ;i societatea ( tabel anul ultim
rierd intelectua,ld)
r3) ( tabel
26)
noas(rd.
d) Obioctivele care lin ci,e l,atura Jormativd ,a educa{iei inrtelec- Inzestr'eazd cu cultr"r,rS general5 l6,47yo
Are rol iimportant (fdrd a specifica
,buad"e intruncsc prrocEtlte inferioare, cuprinse frntre 0,1B-14,Bb. in ce ,comstd)
Asigurd a,cumularea de ounoqtinie
doeea ce accentr-reazd o d,atd m,ai rnult c,ontrastul di,ntr-e
,tr(,enilnpaiottirir'vretvruoe,7tIsnu0bri0li(i./g(0Nae-7fduiXiumoEc/aai0{ti)ie,ecnaiidtclenoinvtredlaalienmpcrdnt,uoooracdleeeirrnnnts6epcoh'dsrie,ltaiantsn.tpelrdcedn,coli,raaerrteeiavmearpl,nrot.aenatdiec.rIe_reirrdliti,,aiicvcfoadertsrie-i-
.girldirdi (14,850/0 la st,udenlii d,in ultimii ani), cutrtivirii senti-
rn'enrtelor intole,ctuate (17,4,2rty0 la elcr,,'ii din clasa a IX-a) gi
formda'ii c"onc'eplici qtiin i{ice daspre lume (10,b60l0 Ia stu-
,dbnfiri din u:ltimii ani). Totuqi, acestc pr,ocente ,au o lemnifi-
ca{ie r dusd.
aflela)teDeinqt,iremi0'c,2i,8sqinit1i0n0,te.reAs'ca,netseteaEir,seeprrnenziifnictdatridvsepupnrs,oucLenni teallee Cultivd aptitudini pi interese
unor stir:tdenrti rcare se referS, de ,exem'plu, la edlr,crar,oa aten{iei,
irnagi,na{iei sau la for*rnaraa concepliei qtii,nlifice despre l,ume, Ln a'cest taibel nru apar r6lspr-lnsltri ale profcsoniloL, de'oatece
,ii,e intru,cit cuo,osc temeinic obimtivele actuale ale edru- lntrebd,ri].e r-rr. 2 gi 4 ,ale chestionarului C (vezi tabelcle nr. 30
cra{iei dntelectiuaL,e, fie... dintr-o in.spirralie rde rn:om,ent.
f) Tabelul nr.. 36 pr:,ezintd gi multc ,,pete albe(. Educalia qi 32) nu vize,azd clirect rolul qcolii in educa{ia intelectual:i a
'senz'orjarld qi ionrnar,ea spiritr-ilui cl,e otrserva{ie, edr_lca{ia aten-
'saumrLreiemc{oi rsieaiuqia,ua elevirlor-.
[iei, iiiimnrtaruginnfat{iaedi c-ziuarn.Lir fost ignorrate de nrune-
roqi 4) O situalie aserndndto,ar,e ofcrS tabelu,l nr. 38, in car"e sint
foar,te pu{ine. Au fost ip.srcrise ppopunerile ce au intrunit perste 1007s din su,biec{ii
.complet ignoliafte, in raport fi,ecdr-ei cate,gor.ii in legdlurd lcu irnrbunitdlirea edu'caliei inte-
'ncr,-er ct,€asbaloreulindvraetsctaigtae{r-iernienEtdii,ne{irfeicfce,- Iectr.lale iin ga,oald. Neavind un m,odel c,lar, precis qi detaliat
r,in{i, cultiv"oilr€,o tehni,citror al edr,"i'caliei dntele'ctu'ale pe care o priiimes,c, atl ptiiimi't-o sau
o f,ac, suhiec{ii pr'ezintd opinii puline, neaxjellmentaie qi tdrd
insuiEi.rrea relgulilor rd,e igiend a m,uncii intel,ectl_r,a1'e, cullivar-oa |eferire Ir& ulr ansramb,l,u, atunrci cind n"u se d,eclrarrS mul'fumiti.
talentelor, asimilarea spiritului ;tiin{ei moderne. Este de r€nlarcat lns5 cd ,,legarea teoriei ciu praictica(( este se-
3) Intnebrdrile din chestj,onal'e, prin roare s-a ur",m5rit s.d se
ruttd d'e aproxdtrnrativ nrn sfert din cele d,o'u6 categorii de s,tu-
.afle rcu,rn vdrd diferitrele ciafiegorii de sutkrirecli rolu,l qcolii in edu- d,en{i anchetta{i, care, p:oibabi,I, intna(i in invdlim['ntul s'upe-
catria intelectu'a}5, rau dus l,a o rn,are rra,rriet,ote de rdsprunsuri" ni'or, rau resrimrfit ,urnnirile nefravorabile a1e n-rnuri proces de in-
raiScltdivFin,tldinttil,o,pr reexatrt,aedoirlde,taicc(t(i,.ceReqrnii,arfcnatdrbeilodse,ebsit,ecg,ei raofiuerni]ti'aoraEciocrrednaat&-.
m,ulte neselnnifiicative p,r-in numS,nul sicdzut ,cie ,rvoturi((. Ta- clurilor.
belul nr. 37 prezi'nt,i n,ufil,oi acel,e rd,spunisiut'i ,crare ,au intrunit
ce1 pu{in 1go7{r din fi'ecare ,categ,olie de sr-r,biecli.
_190 19_tr
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Vaideanu, George - Educatie intelectuala - scan
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search