Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.1)

98 PAUL STEFANESCU

Acuzatul a fost incarcerat intr-un apartament spatios gi relativ
confortabil, unde putea asculta zilnic liturghia gi medita asupra
gregelilor comise. Enigma Mdgtii de Fier

Gilles spera cd rangul sdu qi interven{ia rudelor ii vor aduce Enigma Ma$tii de Fier a fdcut si cwgd mult2l cemeal[ qi.a
salvarea. Jean de Malestroit dispunea de dovezi privind culpa-
suscitat controverse pasionante. Autori de renume, ca: Franz-
bilitatea mare;alului, printre care si cea de fddare a Franlei.
Procesul canonic a durat mai bine de o luni, spre deosebire de cel Funck-Brentano, membru al Institutului Franlei, istoric al Bastiliei,
civil care s-a terminat in patruzeci qi opt de ore. Gilles a fost acuzat al Vechiului Regim, Henri Robert, maestru gi decan al Baroului
de comiterea urmdtoarelor infrac{iuni : asasinate, erezie, vrdj itorie, francez, scriitor qi cercetiltor al marilor procese ale istoriei, membru

sodomie, invocare de spirite malefice, ghicitorie, ucidere de copii al Academiei franceze si, in fine, Marcel Pagnol, membru al
nevinovati gi idolatrie. ln final, a fost condamnat la excomunicare.
Academiei fiznceze qi renumit istoric gi scriitor, s-au aplecat asupra
Au fost audjali gi complicii siii care, tofi, fdri exceplie, si-au
recunoscut vina, incrimindndu-l pe Gilles, ca pe autorul moral. subiectului, oferind diverse versiuni seducdtoare qi, in acelagi timp,

a2slisotGectilolleamsbtorgiretita,urican5refeaasltaeinlpvuiieinrJudeiutautn.luEMi,laaplercosotcrmeodipte5suriuJitreiannadcpiomordlionye-"na",{avezinlei{ii de pline de insolit. Vom incerca, in cele ce urmeaz[, sI ne oprim
sd
asupra celor mai veridice, din punct de vedere istoric.
timpului. Calm, acuzatul a promis cd va recunoa$te toate inv"rinuu"1ir"ilte" O cercetare bibliografic[ ne conduce la cifra de peste o mie de
ce i se aduc, cer6nd sE se renunle la alte cercetdri.
articole, apdrute in diverse limbi, ce trateazl, acest subiect. Dar duptr
Confesiunea in afara camerei de tornrrl a fost fdcutd de Gilles,
pcaurteer?ilorreicnufneomsacluet. ripirile de copii, sacrificarea lor si o selecgie rigwoastr, rimin in picioare gase lucriri, c,re au abordat,
recunoscut qi practicile de evocarea
A mai sodomie. cu seriozitate, misterul MiEtii de Fier, care in realitate nu era decdt
o mascl de catifea neagrd ce acoperea partea de sus a fe1ei, aga
,,Crimele mele, a addugat el, le-am comis din propria-mi voin{i gi culn se purta la Veneli4 in timpul Camavalului.
pentru plScerea mea."
Aceste sase lucrdri gi tot at6tea ipoteze sunt:
A urmat sentin{a care nu putea fi decdt arderea pe rug.
La sfbr;itul lui octombrie, Gilles de Rays impreuni cu Henriet l. Delort a publicat in 1825 o lucrare, in care considerf, cd
gi Poitou au fost condqi la locul de execu{ie. Gilles a murit primul,
fiind spdnzurat si corpul ars. misteriosul prizonier de la Pignerol, din insula Sainte-Marguerite
gi Bastilia, a fost contele Matthioli, un obscur diplomat italian ce-l
Acesta a fost destinul atotputemicului senior Gilles, baron de ingelase pe Ludovic al XIV-lea.

Rays gi maregal al Franlei. 2. Marius Topin, in 1870, a reluat teza Matthioli, dezvolt6nd-o

BIBLIOGRAFIE pe larg.
3. Colonelul Iung, ofi1er de stat major, gef al secliei istorice al
Bossard, Eugdne Abb6, Gilles de Rays, Paris, Champion, 1886;
Wallon, H., Jeanne d'Arc, Pans, Hachette, I 90 I ; Statului Major al Armatei, dupd rizboiul din 1870-1871, a consultat
arhivele de rdzboi gi a demonshat cA teza Matthioli este absurd5,
Lea, Henri-Charles, H is toire de I'Inq uisition, p ais, l9O2; fbrd a propune o altii solulie.
Hemandez Dr. Ludovico, Le procds inquisitoial de Gilles de Rays,
4. Maurice Duvinier, in 1932, anmt5 cd prizonierul nu este
mardchal de France, Paris, Bibliothdque des Curieux, 1921.
Dubu, Marc, Gilles de Rays, Paris, Les presses de la Cit€, 1945; altul decdt un oarecare Eustache Danger de Cavoye, mareEal al
Roland Villeneuve, Gilles de Rays,Ed,. Marabout, 1973.
Cu4ii regale, prieten din copilirie gi favorit al lui Ludovic al

XIV-lea.

5. Georges Mongredien, in 1952, intr-un studiu foane

100 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 101

amdmrnfit, conchide ce Masca de Fier nu poate fi decdt Danger sau cdlcind legile sacre ale ospitalitiigii. Zadarnic monseniorul Herblay

Matttrioli. s-a fo4at sd-l convingl de justelea actului comis:
6. Marcel Pagnol, dupd indelungi cercetilri, conchide cd teza
- Este oaspetele meu, repeta intruna Fouquet, este regele meu!
Matthioli este inacceptabilS gi cd adevdratul prizonier din Pigunerol -
qi celelalte locuri, care a suportat ani de captivitate, sub numele de S- i Am eu oare aerul unui om fbrl judecatii? intrebl Aramis.
Eustache Danger, este frate geamdn al lui Ludovic al XIV-lea. Ave{i aspectul unui om cinstit! rispunse Fouquet.

Lucrarea noasfid va itera principalele ipoteze, menlionate mai fbr5 si mai piardtr timp, Fouquet alergd la Bastilia pentru
a-l salva pe Ludovic al XfV-lea, aqa-zisul dement, c5ruia nimeni
sus. nu-i asculta vociferdrile filrioase, qi care, pe jumdtate nebun de

O legendi impotriva unei dinastii acuma de turbare neputincioasS, igi sdngera mdinile zgdriu:,d poarta

,,Sunteti fiul regelui Ludovic al Xl[-lea! Sunteli fratele regelui masivd de la celula sa. Soarta fusese hotirdtS! Philippe nu va domni!
Ludovic al XIV-lea! Sunteli mogtenitorul natural gi legitim al
Tristul sdu destin se va implini. Arestat imediat din ordinul regelui
tronului Frantei...! Aveli tot dreptul de a domni, ave{i sdnge divin
pentru cd nu s-a indr5znit sI vi se verse sAngele vostru, ca acel al Ludovic al XIV-lea de fidelul d'Artagnan, efemerul rege Philippe
servitorilor voEtri... Dumnezeu v-a dat firfifisarea, statura, vdrsta Ei
va apuca drumul fortirelei. Fala ii va fi ascunsd pentm totdeauna
vocea fratelui vostru ;i ca urmare a tuturor acestor cauze vd veli
sub o mascd de fier, devenind obscurul Machioli, rdmAndnd pdnd
reintoarce triumfal!
MAine, umbrd vie a lui Ludovic al XIV-lea, vd ve{i ageza pe ire ultima zi de viat5 ascuns de orice privire, in spatele zidurilor

tronul de unde voinla lui Dumnezeu v-a alungat fbrd reintoarcere!" groase qi a gan(urilor adAnci ale Bastiliei...
Acestea au fost cuvintele solemne Ei grandilocvente, pe care
Afi recunoscut, fbrd indoiald, cd nu este vorba decdt de cel mai
Monseniorul d'Herblay, episcop de Vannes, general al ordinului mi;cdtor episod din Vicontele de Bragelone, aceastl amuzar:l.l

iezui{ilor, i le-a adresat lui Philippe de France, ,,Masca de Fiet'', fic{iwre istoricd a marelui povestitor ce a fost Alexandre Dumas.

de{inut p6nd atunci la Bastilia, sub numele fals de Matttrioli qi pe Insd, aldturi de legendd, existi istoria, pe care cei mai mul{i o

care, grat'e unui subterfugiu, l-a eliberat din inchisoare. ignorS, pentm ci ea e presdratii mai pulin de mister gi fapte
Stima{i cititori, poate va mai amintili de urmarea acestei
incredibile ce plac spiritului, seduc sufletul qi capteazi atenlia.
pasionante povestiri: Ludovic al XfV-lea, venit intr-o scurtii vizitl Istoria nu este adesea decdt fructul uscat al unor minulioase qi

la supraintendentul Fouquet, la castelul acestuia din Vaux, a petrecut rdbddtoare cercetiiri intr-un cotlon de arhive vechi qi prdfuite! Ea
nu se rezurni decdt la a regdsi adevdrul, fdrd a te preocupa de
noaptea intr-un apartament somptuos, conceput anume pentru
augustul oaspete. Pe timpul noplii, este ridicat din patul sdu cu pitoresc gi a te ingriji sd placi.
ajutorul unui mecanism secret, care l-a cobordt intr-o subterand si,
in locul sdu, in patul regal a fost pus fratele sdu geamdn, Philippe Prima ip otezil
de France. impdratul substituit va fi dus cu fo4a intr-o trdsur6, sub
paza lui Aramis qi Porthos si incarcerat, la r6ndul sdu, ca nebun, Cu riscul de a vi surprinde gi chiar de a vd decep{iona, conform

la Bastilia, sub numele de Machioli. primei ipoteze, am sI vd spun cd trebuie sd remrn{im la legendi.
Asem6narea dintre cei doi este aqa de frapantii, incdt nimeni
Cdci pentru a respecta adevdrul istoric, trebuie sd afirmdm, de la
nu a observat substituirea gi nimeni nu s-ar fi indoit vreodatd, dacii
bun inceput, ci faimoasa ,,Mascd de Fier" nu a existat niciodat?i.
monseniorul d'Herblay nu ar fi crezut de cuviin!6 sd divulge
Ea a fost pldsmuitii, cu toate detaliile sale, mgiistfeercuuln9di stranietatea
infiordtorul secret lui Fouquet. Onestitatea acestuia l-a fbcut si se at6t de tulburitoare, de creierul ingenios
revolte la ideea crimei sdvdrsite ftrE gtirea sa sub acoperigul sdu, al marelui

enciclopedist, Voltaire.

Conform unei prime ipoteze, s-ar pdrea cd acesta este

indiscutabilul adevdr. Voltaire, el singur, este cel care a imaginat
,,Masca de Fiet''. Fdri indoialS, se ezitd indelung in a se crede

intr-aEa enorml mistificare istoricd, venifii din partea acestui ilustru

istoriograf de regi. Totugi, trebuie si ne pleclm in fa{a evidenfei:

r02 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 103

dacl au existat nu numai una singurf,, ci mai multe md;ti de catifea, qi se instala cdt se poate de luxos, dupd gustul si puterile sale,
din contrf,, nu a existat niciodati o Masci de Fier decdt sub pana
ducdndu-gi existen{a cdt mai bine. Doar in situa{ii excep{ionale,
lui Voltaire. Nu este mai pulin curios modul in care s-a ndscut delinutul fiind strdin sau lipsit de resurse, se dddea ordinul de a i
se mobila o camerd pentru uzul sdu. Acesta era si cazul pentru
incredibila legendS. Care este deci punctul de plecare exact al prizonierul mascat, adus in acea zi de domnul de Saint-Mars, noul
guvemator al Bastiliei. Domnul de Junca, conform dispoziliei
legendei?
primite, mobilase a treia cameri din tumul Bretandidre. Bastilia
Acesta {ine de o menliune, sau mai bine-zis de douF men{iuni dispunea de 8 tumuri, gi in fiecare dintre ele se aflau patru, sau
in jumalul finut de M. du Junca, locotenent al regelui, la Bastilia. cinci etaje, cu crunere suprapuse.
Astfel, la 18 septembrie 1698, du Junca nota in jumalul sdu: ,,La
Cea mai de sus, aflati sub acoperiq, se chema ,,bolta'.. Ea era
orele 3 dupS-amiaz5, dl de Saint-Mars, guvernatorul fodire{ei mansardatd, foarte caldi, vara si rece, iarna. Cea de jos era umedi
Bastilia, a sosit aici pentru prima dati, venind de la guvemarea si neslndtoasd, neprimind niciodati o razd de soare si se numea

insulelor Sainte-Marguerite, Saint-Honorat, aducdnd cu el un vechi ,,carcerd". Aici erau {inu{i de{inu{ii sancliona{i pentru mf,swi
disciplinare. Camerele intermediare - printre care gi a treia, de care
prizonier din Pignerol, pe care il linea in permanen!5 mascat si al este vorba - erau incdperi frrunoase, octogonale, sdndtoase qi curate,
cirui nume nu se gtia qi pe care l-a instalat in prima camerd din
tumul Bastiliei, agteptdnd noaptea pentru a-l conduce si instala eu cu pere{ii albi da{i cu var, bine luminate de o fereastrd mare si
tnsumi, la orele 9oo seara, cu domnul de Rosarges, unul dintre incilzite iama cu o sobii, sau un ,semineu. De{inutul mascat a fost
sergen{ii pe care guvematorul i-a adus cu sine, irn a treia camer[ instalat aici. El trebuia sd fie servit si ingrijit in mod special de
sergentul de Rosarges gi hrdnit, personal, de guvemator. Acesta
din tumul de la Bretandidre, pe care run mobilat-o cu citeva zile primea, in acest scop o alocafie zilnici pentru m6ncarea fiecdrui
mai inainte de sosirea sa, dup6 crun am primit ordinul de la dl
prizonier, care nu putea sd se hrdneascd pe cont propriu. Aceasti
Saint-Mars; care prizonier va fi servit gi hgrijit de dl Rosarges, iar alocalie varia in funcfie de rangul social al prizonierului, dar ea era
guvernatorul ii va aduce personal hrana."
suficientii pentru a permite detinu{ilor mese foarte substan{iale gi
Aceste rdnduri cer, penffu a fi in{elese, cdteva explica{ii
adeseori chiar suculente.
suplimentare. Domnul de Saint-Mars fusese, in acel moment numit
Jumalul lui Junca nu menfioneazd ciscumstan{ele inbdrii la
guvemator al Bastiliei; anterior, fusese comandant al insulelor Bastilia a prizonierului mascat. Ne informeazl doar asupra
Sainte-Marguerite (in prezent, insulele L6rins) gi mai inainte,
sffirEitului. Astfel, la data de 19 noiembrie 1703, citim: ,,De{inutul
guvemator la Pignerol. El a venit deci la 18 septembrie 1698, pentru necunoscut, in permanen{5 mascat cu catifea neagrd,, pe care domnul
de Saint-Mars, guvematorul, l-a adus cu el, venind de la insulele
a-gi lua in primire noua func{ie la Bastilia ;i a adus cu sine mai
Sainte-Marguerite gi pe care il pdstreazd de mult timp, s-a sim{it
mulli sergen{i, printre care se numdra gi domnul de Rosarges, iar pulin r6u qi a murit ast5;zi, la orele l0 seara, fird sd fi fost grav
bolnav. Domnul Girant, preotul nostru, l-a spovedit, fiind surprins
in trdsura sa ducea un vechi prizonier mascat, pe care il plzea de de moartea sa. El nu a mai primit impdrtiqania gi preotul l-a
spovedit, cu o clipd mai inainte de a muri. Acest prizonier
multii rrreme in insulele Sainte-Marguerite qi chiar mai inainte, la necunoscut a fost ingropat mar{i, 20 noiembrie la orele 4 dupd-
amiazd,, in cimitirul Saint-Paul din parohia noastr6. in registrul
Pignerol. Iat6-l deci pe faimosul personaj ce purta masca de fier - mortuar s-a trecut un nume tot aqa de necunoscut. Domnul de
dar care, in realitate, nu era decdt o masci de catifea neagrl - Rosarges, maior qi Arriel, chirurg, au sernnat in acest registru."

ficdndu-gi intrarea insolitd la Bastilia. A{i refinut cii acesta fusese Cdteva zile mai tArziu, pe marginea celor de mai sus, Junca a
intemni{at mai inainte in insulele Sainte-Marguerite gi la Pignerol. addugat: ,,,A.m aflat dupi ce a fost scris in registru c6 se numea
Marchiel qi cd au fost pldtite 40 de livre pentru inmormdntarea sa."
Cu cdteva zile mai inainte de sosirea acestuia, domnul de
Saint-Mars d6duse ordin s6 fie mobilatii o camerd pentru acest
prizonier. Era oare aceasta o mdsurl care sI demonstreze ci

persoana reprezenta o eminentd de rang inalt? Nicidecum. Bastilia

era, la wemea respectivS, o inchisoare de stat, unde se ajungea

printr-un ordin scris, sigilat, emis de regele Franfei. Ea era mai ales
rezervatd nobililor qi persoanelor de rang inalt gi nu era mobilati.
Fiecare de{inut, in principiu, igi aducea aici propriul sdu mobilier,

104 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI UNIVERSALE 105

DacI ne referim la registrul bisericii Saint-Paul, nu gdsim fermecdtoarei La Vallidre. Oficial, se cuno$tea cd Vermondois,

menfionat pe actul de deces si inhumare, numele de Marchiel, cum contele, murise in 1683, cinci ani mai inainte ca omul cu mascd sd

a scris Junca, ci de Marchioly, in prezentp lui Rosarges si Arriel, fie adus la Bastilia. Acest impediment, aparent insurmontabil, nu

chirurg al Bastiliei, care au semnat Rosarges Ei Reilhe. ln i-a jenat pe cei ce voiau sd creadd in el. Le era suficient si

consecin{d, cele doud nume sunt scrise inexact, de unde se poate presupund cd aceastii moarte oficiali fusese simulatn. $i astfel, totul
S-a pus problema autorului acestor
deduce cd nu trebuie sd lulm scrierea ortograficd al celui de-al a devenit simplu gi ugor.

treilea nrune: Marchioly. Iati care sunt singurele documente Memorii. Cine era acesta? Secretul era bine pizit. Fiecare bdnuia
autentice provenind direct de la m6rturii serioase ;i demne de
un alt nume. Si nimeni nu se gAndea cA putea fi autorul lui Candide
incredere, ale faptelor. Este pufin, ftrd indoialS. Si acest pulin, totusi,
care tocmai iucra la Secolul lui Ludovic al XIV-lea. in aceast?i
poate permite stabilirea adevdrului.
lucrare, s-au putut citi urmdtoarele: ,,La c6teva luni dupS moartea
ln tltl, la numai opt ani dupi moartea sa, pentru prima datii, lui Mazarin, s-a produs un eveniment care nu are precedent, gi care

Palatina, teribila cumnat6 a lui Ludovic al XfV-lea, a fbcut o aluzie este nu mai putin straniu gi pe care tofl istoricii l-au neglijat p6nd

ir coresponden{a purtati cu electoarea de Hanovra. ,,{.Jn biirbat, acum. A fost trimis in cel mai mare secret la castelul din insula
Sainte-Marguerite un prizonier necunoscut, avAnd o in6llime
scria ea, a rimas timp de mai mulli ani la Bastilia gi a murit aici, deasupra celei obiqnuite, tindr si cu o figur6 frumoasd gi nobild.
mascat. A fost, din cdte se spune, bine tratat, era foarte credincios Acest prizonier purta pe faln o masc5, a cdrei mentonieri avea
qi citea mai tot timpul. Nu s-a putut gti niciodatii ciRe era."
resorturi de otel, care ii ofereau posibilitatea si serveascii masa
Douisprezece zile mai tArziu, ea va reveni asupra acestui
subiect, crezdnd c[ define cheia enigmei: ,,,A,m aflat tocmai cine era avdnd masca pe fat5. Se ddduse ordinul sd fie omordt, dacd Ei-ar
omul mascat, mort la Bastilia. DacI el a purtat o masc5, aceasta
fi descoperit fa!a. Marchizul Louvois a avut o intrevedere cu el pe
nu s-a datorat barbariei. Era un lord englez, care a fost amestecat
in afacerea ducelui de Berwyck contra regelui Guillaume. El a murit insul6, vorbindu-i in picioare, cu o consideralie ce demonsta un

astfel, mai inainte ca si fi putut afla ce devenise acesta." mare respect purtat necunoscutului.

Aceasti versiune, daci nu este exact6, este cel pufin plauzibili. Acest necunoscut a fost dus la Bastilia, unde a fost instalat cdt
Un timp, nu s-a mai vorbit despre ea. Si anii au tecut gi abia cltre
se putea mai bine. Nu i s-a refvzat nimic. S-a evidenflat inclinalia
mijlocul secolului al Xl[-lea, misterul omului cu mascil a revenit,
dintr-o dat2i, in actualitate. in 1745 a apdrut un pamflet sub formi ce o avea pentru lenjeria find Ei pentru dantele. C6nta deseori la
chitarS, umplAndu-qi singurdtatea. Guvematorul lua loc arareori in
de roman cu cheie, intitulat Memortile secrete pentru a servi istoria
fala sa. Un medic b6fan de la Bastilia, care tratase adesea pe acest
Persiei. Aceastii lucrare, cu autor neprecizat, tiplriti la Amsterdam,
reda, ?n maniera povestirilor orientale, pe atunci la mod5, un delinut de vazd de bolile sale, spunea cd nu i-a vdzut niciodatii
fatp. F;ra admirabil de bine ficut. Pielea era pu{in brunet?i. Se
oarecare numdr de anecdote, mai mult sau mai pufin rdut?icioase,
referitoare la Curtea lui Ludovic al XIV-lea. Acesta din urmi era preocupa de vocea sa gi nu s-a pldns niciodatd de starea sa gi nu

ugor de recunoscut sub pseudonimul de inspira{ie orientald a l6sat sE se intrevadl cine putea fi. Acest necunoscut a murit in
ino-eO^. in aceste -"-orii secrete se povestea, printre altele, gi
despre istoria fiului natural al lui Cha-Abas, supranumit Giafer, 1703 gi a fost inmormdntat, pe timpul nopqii, la cimitirul din parohia

care a intrat in disput5 cu fiul legitim, delfinul, numit G6phi-Mirza. Saint-Paul."
Cha-Abas nu a vrut s6-l condamne la moarte pe propriul sdu fiu
Voltaire nu a mai adiugat nici un comentariu qi nu s-a lansat
natural Giafer, dar, fo4at sd rezolve scandalul, a decis si-l inchidd
la Bastilia, ptrndndu-i o masc[ pe fa\d. Aceastd adecdoti in emiterea weunei ipoteze. Foarte-abil, s-a mulqumit sd sugereze
transparentii s-a bucurat de ur oarecare succes, trezind curiozitatea
publicului. S-a spus ci masca misterioasd il ascundea pe contele totul, creion6nd acest tablou de o aparentl impar{ialitate, insd r.rnde
Vermondois, fiul natural al lui Ludovic al XIV-lea pi al
totul era descris in stil romantic, invdluit in mister, ca pentru a incita

imaginaqia. Fiecare detaliu era cu grijd caculat, indemAnatic

premeditat pentru a crea atmosfera de curiozitate qi credulitate, pe

care Voltaire dorea s-o confere, inainte de a da, marea lovituri,

care trebuia sd zguduie respectul pe care-l inspira tronul ereditar.

Plrintele Griffet, Fr6ron si incd mu[i alfii, odat6 lansafi pe

106 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINWERSALE l07

aceastal pist5, s-au preocupat de rezolvarea enigmei, propundnd din partea unui monarh mai pulin constiincios Ei mai pulin

diverse solu{ii gi au contribuit astfel la menfinerea subiectului in mdrinimos ca Ludovic al XIV-lea.

actualitate. Au fost ;i detalii de-a dreptul burleEti. Astfel, un Astfel, sub false gatuldri qi flori otrdvite, cu care il acoperd pe

oarecare abate Senglet-Dufresnoy scria in 1754, refeitor la prizo- Ludovic al XIV-lea pentru, inlelepciunea, justelea si mdrinimia sa,
nierul cu masc5, asupra c5ruia ftcuse o ancheti in insula Sainte- Voltaire (sau editorul sdu este acelaEi lucru) nu a fbcut decdt o
indemdnaticd acuzatie: Ludovic al XIV-lea a fost un uzurpator,
Marguerite: ,,Petru a se recrea, atunci cdnd era singur, prizonierul suprimdnd, pentru a domni in locul sdu, un frate mai mare, care ar

se arnuza smulg6ndu-qi pirul bdrbii cu ajutorul unor clegtiqori de fi avut dreptul succesiunii la tron. in acest scop, l-a sechestrat in
mod arbitrar, p6nd la moartea sa, acoperindu-i personalitatea
o!el".
nefericitului sub o mascl de fier.
Voltaire a revenit de dou6 ori asupra problemei in Questions
sur I'Encyclopidie. El a sugerat mai intdi cd, daci s-ar fi pus o Maria-Antoanetta, la rdndul ei, a dorit sd aibd dezlegarea
mascl prizonierului, acesta nu ar fi ftcut decdt sd ascundd privirii enigmei gi, cum Ludovic al XIV-lea, la inceput, nu a voit si-i
satisfacd curiozitatea, l-a fo4at sd-i permit6 sd facd cercetdri in
asemdnarea prea compromilitoare a acestuia cu un personaj
hdrtiile secrete. Dar toate cdutdrile nu au condus la nici un rezultat.
important. Revenind apoi asupra captivititii Mdgtii de Fier la Atunci, Ludovic al XIV-lea l-a consultat pe bdtr6nul Maurepas ale
Sainte-Marguerite, el a relatat o faimoasd anecdotS: ,,Intr-o zi,
cdrui Amintiri... mergeau mult inapoi. Si Maurepas le-a rlspuns,
guvematorul a agezat cu m6na sa farfuria cu mdncare pe masd, se
aproape ca si Ludovic al XIV-lea: ,,Era vorba de ducele de
retrase gi inchise uqa. Prizonierul subtilizd o farfurie pe care scrise
Mantone, un personaj primejdios datoriti spritului sdu de intrigant."
cu cu(itul un mesaj, dupl care o aruncd pe fereastrd in direclia unei
Acest rispuns se gisegte consemnat in Memoriile doamnei Campan,
coribii ancorate in apropierea tumului. Un pescar de pe corabie a prima cameristii a reginei. Cu toate acestea, teza senzalionald a lui
ridicat farfrrria gi a predat-o guvematorului. Acesta, mirat, l-a
Voltaire a rdmas ir picioare p6nd la cdderea Bastiliei. La 14 iulie,
intrebat pe pescar:
, for&irea{a fiind luatd cu asalt, populalia se astepta sd gdseascd inchigi
- Ai citit ce era scris pe farfuria ce a fost aruncati? si
nu a-rn sI citesc, rispunse pescarul. Tocmai am gdsit-o in sumbrele tainife, populate cu broaste, gopdrle Ei goareci
Nu'gtiu
nimdnui. monstruosi gi pdianjeni uriagi, o serie de de{inufi nevinovaqi, victime
ardtat-o
,-,CePl lecaacred,aiiscspriussceegleuvdeemmaatoirusul,se, Eatdi6fuegridciVt ocEltanirue,gptioi actaertecd!" a ale despotismului. Popula{ia a fost surprinsd gi pu{in decep{ionati
gtiut mai multe decdt pirintele Griffet gi nu va mai spune si altceva!"
cd nu a gdsit dec6t patru falsificatori notorii, doi nebuni ;i un fiu
Nu, nu va mai spune nimic sub numele sdu, insl ceea ce nu
criminal ce si-a ucis familia, fiind incarcerat la cererea rudelor sale.
va spune el insuqi o va face prin editorul siu, care s-a gr[bit si Legenda Mdqtii de Fier a supravie{uit acestei descoperiri qi a

afirme, intr-o noti, cd tdcerea domnului Voltaire i-a fost dictati de fost speculat?i sub primul imperiu, penku cauzele nevoii napo-

scrupulele sale de cetillean francez Ei a addugat, cu o cemealS care leoniene. Un ingenios lduddtor al puterii nu s-a ostenit de a vedea
se asemdna cu cea folositd de Voltaire: ,,Masca de Fier era, fdrd legitimitatea impiratului, descoperind in el un descendent direct al
Mdgtii de Fier. Dar, dupd spusele acestuia, Masca de Fier ar fi avut
nici o indoiali, un frate, mai bine-zis un frate mai mare al lui un copil in insulele Sainte-Marguerite de lafata unuia din pazricii

Ludovic al XfV-lea, a cirui mami avea gustul pentru lenjeria find, sdi, pe care reusise s-o seducii, si acest copil a fost dus in Corsica

lucru pe care Voltaire l-a menfionat." si crescut de o persoani sigur6 gi devotati. Doica sa i-ar fi spus

La moartea lui Mazarin, s-a spus ci Ludovic al XIV-lea ar cd provenea ,,de bonne part", ceea ce in italiani se spune ,,buona

avea un frate mai mare, pe care mzuna sa nu a pufut s6-l dezavueze parte"! Or, numele i-a rimas Bonaparte qi acesta ar fi fost tat?il

;i care de altfel avea aceleagi trdsdturi care demonstrau originea sa. primului consul, de unde dreptul evident al acestuia de a domni in

Ludovic al XfV-lea, analiz6nd situalia, a considerat cd nu poate sd Franla!

utllizeze un mijloc mai in{elept ca acela pe care l-a folosit pentru In ciuda acestor teze fanteziste, enigma I\z[d,stii de Fier a

a-qi asigura propria-i liniqte gi ordinea fldi rciio, nmsiidjloercatc-aorecla-anefceersitasrdd continuat sd preocupe opinia publicf, gi pe istorici. Mai mult de

comitd o cruzime, pe care politica ar

108 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I.]NTVERSALE 109

cincizeci de lucrSri, sau eseuri asupra acestei probleme ;i nu mai aceste doui fortirele, ceea ce constituia o condiqie pe c:re trebuia
pu{in de doulzeci ;i dou5 de solulii au fost, rdnd pe rAnd, apdrate s-o indeplineasc6 prizonierul cu masc6 din jumalul lui de Junca.

gi spulberate. De altfel, gi cea emisl de Voltaire a fost aproape irr Lair, eruditul istoric al lui Fouquet, vede in Masca de Fier pe un
unanimitate abandonati. AlAturi de Alexandre Dumas, care nici nu
avea pretentia de a scrie istorie qi care are meritul de a ne arntlza oarecare Eustache Danger ce a fost definut la Pignerol in acelaqi
gi dista, ii revine lui Michelet meritul de a arunca o piatrd in grldina timp cu Fouquet, ciruia i-ar fi servit drept valet gi care a fost apoi

marelui rege. ,,DacE Ludovic al XIV-lea i-a spus Mariei- transferat la Exiles si insulele Sainte-Marguerite. Se cunosc foarte
Antoanetta cI el nu gtia nimic - menliona increz5tor Michelet -
motivul este cd el gtia foarte bine, dar i;i fbcea griji de a dezvilui pufine lucruri despre personalitatea acestui Eustache Danger qi

acest secret la Viena. Copilul a fost al lui Ludovic al XIV-lea qi crima ce i se atribuie. Louvois ii scria lui Saint-Mars, referitor la
nagterea sa intuneca intrebarea de a se gti dacd Ludovic al XIV-lea
acesta: ,,Este un fripon neinsemnat care, intr-un mod foarte grav,

a abvzat de oameni foarte mult. FaceS astfel ca el sd aib[ suficiente

domnise legitim". uEi Eni fuereasutred, linnchimiseics.i unele si altele, pentru ca santinelele noastre
dumneavoashd
sI Duceli ingivi mdncarea

Numeroase lucrdri, Ei mai cu seami cea a lui Marius Topin, au prizonierului. Nu ascultali niciodatii, sub orice pretext, cine este el
demonstrat, indiscutabil, imposibilitatea de a cunoaqte realitatea.
gi orice vd va spune!"

Cdutirile au continuat qi s-au gisit numeroase solulii. Am Iatii, evident, mult prea multe precaufii pentnr un om pu{in
menlionat mai sus un numdr de doulzeci ;i doui. $i dac6 una din
insemnat. Totugi, mai tArziu, Louvois a autoizat pe Saint-Mars

ele este justii, trebuie atunci ca douizeci gi una sd fie false! Este sd-l dea pe Eustache Danger lui Fouquet, in calitate de valet, ceea

pufin cam nelinigtitor pentru creditul care i se acordi fur genere ecerapteaaremsiidcdioivseidveaasdcivduclgdaesraecdreetujol,aisndtruccoAntdiF{ioeuqsuoectiatlrdebEui icais6nufi-ei
eliberat curdnd. Eustache Danger nu pdrea si aibl suficientii
istoriei!
Nu vom trece in revisti toate ipotezele pe care le-am examinat. anvergurd pentru a juca nobilul rol al Mdqtii de Fier! Burgand gi

Este suficient sI ne amintim de cele mai cunoscute. in prizonierul Bazeries, doi autori savan(i, au reuqit sd gdseasc6 cheia cifrului
mascat, in afara contelui de Vermondois, unii au vrut sd vadi pe folosit de Ludovic al XIV-lea in corespondenla sa secretd si au
ducele de Beaufort, dispdrut cu prilejul asediului Candiei, in 1696; putut astfel sd descifreze nuneroase documente, crezdnd cd, in

al1ii, pe ducele de Monmouth, decapitat ie Anglia; alqii, pe sldrgit, au descoperit misterul M{tii de Fier.

superintendentul Fouquet, mofi de apoplexie la Pagnerol, alfi, un Era, dupi ei, generosul de Bulonde, vinovat in ochii lui Ludovic
fiu ipotetic al Anei de Austria gi a lui Buckingham; alfi, un fiu al
al XIV-lea de a-si fi pdrisit comanda la asediul de la Coni, cu o
lui Mazarin; al1ii, un frate geam5n ipotetic al lui Ludovic al grabd regretabil5, in ciuda ordinelor lui Catinat, care ii spusese sI
a$tepte intdriri. Iatd textul scrisorii cifrate pe care acesta igi baza
XIV-lea; altii, pe patriarhul armean Avedick, victima iezui{ilor,
ipoteza, adresatii de Louvois lui Catinat, la 3 iuli<j 169l:,,Nu este
mort in l7ll; al1li, un t6ndr bdrbat incarcerat, pentru cd la v6rsta
de 13 ani se pretindea ci ar fi scris versuri satirice impotriva cazul sd vi explic cu ce nepldcere Majestatea sa a aflat de
dezordinea cu care, contrar ordinelor gi fbrd a fi necesar, domnul
iezuifilor, inc6 o supozilie cu totul fantezisti qi lipsiti de sens. Allii,
de Bulonde a ridicat asediul de la Coni. Majestarea sa doreste sd-l
in fine, l-au vdzut prizonier pe insugi Molidre, inchis pentru
arestali pe domnul Bulonde gi sd-l conducefi la citadela din
Tartufe, din rdzbunarea iezuifilor. Totul apar[ine celei mai pure
fantezli. Generalul Jung a elaborat singur o ipotezd mai serioasd. Pignerol, unde Majestatea sa wea sd fie pdzit, inchis zi si noapte,
El a creatt cd a regdsit in Masca de Fier, un oarecare Ludovic de
av6nd libertatea de a se plimba prin curte cu o mascd pe fata."
Oleandorff, arestat in 1673, in apropiere de P6ranne, apaftin6nd
,,Cu o mascd!" au strigat triumfitori autorii acestei descoperiri.
unei bande de otrdvitori, care conspirau impotriva regelui si a
,,A{i auzit bine!"... Cu o mascd. Iatd deci, in sfhr;it, pentru prima
siguranlei Stahrlui. Din nefericire, in ciuda gtiinlei sale ;i a dati, un document oficial, indiscutabil, care prescrie formula de a
pune o mascS unui prizonier. Care deci, in toate ipotezele emise
valoroaselor sale eforhrri, generalul Jung nu a reugit sd stabileascd
de ce gi cum prizonierul sdu din P6ranne a fost trimis la Pignerol pdnd acum, a putut beneficia de o prob6 asemdndtoare? gi dacd

si Sainte-Marguerite, pdrdnd c5 el nu a fost niciodatii delinut in

ll0 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALF- lll

notali, de altfel, cd este vorba de un prizonier din Pignerol qi de un zi, ducele i-a inmdnat scrisorile de credit si i-a incredingat misiunea
de a merge in secret si cu prudenli, la paris. Mathioli a pomit la
general cdruia trebuie sd-i acordlm consideralie a mdrturiei sale, drum la inceputul lui noiembrie qi a trecut prin Elve(ia, pentru a

indoiala nu este permis5: este vorba de Masca de Fier!

Acest sistem, at6t de solid in aparenld, nu a rezistat totuqi la inlStura orice banuiald. Pe la sfirsitul lunii, a sosit la paris. La 5

doud obieclii. Prima este cA, in 1691, data scrisorii lui Ludovic cdtre decembrie, la Versailles, Ludovic al XIV-lea ii inmdneazl lui
Pomponne o hArtie contrasemnatii de Louvois, pentru a conveni,
Saint-Mars, generalul Bulonde nu mai era la Pignerol. Saint-Mars

nu a putut avea in paza sa pe general. A doua obiec{ie este si mai trata gi semna, ca Mathioli. La 8 decembrie. tratthil era semnat de
Mathioli si Pamponne. in aceeasi zi, Ludovic ii va scrie personal
decisivd: ,,Masca de Fier"'a murit la Bastilia in 1703. Or, s-a regdsit ducelui de Mantua o scrisoare pentru a-i mulqumi. Louvois ii
o factur6 semnatii de generalul Bulonde, datatA 17O5, la doi ani inmdneazr lui Mathioli instruc{iuni secrete detaliate tn vederea

dupd moartea M5.stii de Fier, iar Bulonde, din cAte se gtie, nu a ocuplrii Casalului, de cdtre trupele franceze aflate incartiruite la
murit decdt in 1708. Iatii deci incd o ipotezd satisfrcdtoare la prima
XsPaiIgtVins-felaercoa{li.aiiLasascurpi1er2addcineeclnoeormucbolurnieiveCanacirtoeor.ldapulel lfVitii-nmledpaufilpnneanolitzprua{iti,,a-aLguipderoixmvpriicitmIaaal
vedere, dar care nu a rezistat la o analizd. mai temeinicd.
Versailles, in apartamentele sale,particulare, pe contele Mathioli
Am ajuns in sfir;it la solulia pe care o considerdm pe moment

ca singura exact6. Ea nu este nou6, pentru cd a mai fost expus5,
pentru prima datii, de un adversar al lui Voltaire. De atunci,
care wma sd se reintoarcd acasd. in cursul aceitei audien{e secrete,
numeroEi istorici au reluat-o Ei i-au adus completdri. Ultimul care pe care .i-a acordat-o, i-a firmdnat ca amintire un foarte firrmos
a pledat pentru ea este Funck-Brentano. diamant si suma de 400 monezi de aur. S-au in{eles, ca dupd
Lui ii revine onoarea de
a fi fhcut o demonstralie oarecum matematicd a ceea ce s-a numit
tratatului, si
,,Enigma etem6". Prizonierul mascat nu purta o mascd de fier cu executarea fi fbcut paj mai primeascd incE 1400 de monezi, iar
la curtea regelui. Dar, la reintoarcerea in
bSrbie articulati cu resorturi de otpl, care este de altfel imposibil fiul sEu va

de gisit in realitate dec6t sub pana lui Voltaire, ci o simpl5 mascl Italia, Mathioli a tr6dat in{elegerea convenitii si, la incepuhrl anului
1679, a divulgat cur{ii din Torino
moale de catifea neagri ce ascundea partea de sus a fe{ei, dupl textul tratatului secret incheiat.
moda vene{ian5. Acest prizonier, la care jumalul lui de Junca face Mai mult, a fEcut dezvdluiri si
la Vene{ia gi a informat pe
de doui ori aluzie, a fost ingropat in cimitirul din parohia guvernatorul spaniol la Milano, fdc6nd totul pentru ca proiectul lI
esueze. Ca pre! al trAddrii sale, a primit 2000 de lire de la regen{a
Saint-Paul, la 19 noiembrie 1703, nu noaptea, cum scria Voltaire, Turinului. Primul rezultat al actului sdu nesdbuit a fost cd bJonul

ci la orele 4 dupd-arniaz6, sub numele de Machioly. Prizonierul nu Asfeld, colonelul de dragoni care mersese din Vene{ia la pignerol

era altcineva decdt contele Ercole Antonio Matthiali, niscut la pentru a executa instnrcfiunile lui Louvois, a fost arestat si incarcerat
la Milano. intreaga afacere a eguat si abatele d,Estrades s-a convins
Bologna la I decembie 1640, gi secretar de stat al lui Carol al

IV-lea, duce de Mantua. Carol al lV-lea era un mic prin! italian, repede de trddatea lui Mathioli. Regele Ludovic al XfV-lea, furios

incapabil, desfrSnat, in cdutare permanentd de bani si care trdia sub si inciudat cd a fost pdcdlit de sfordria acestui

tutela lui Ludovic al XIV-lea. Acesta dorea cu tot sufletul si ia in gdndit cum si se rdzbune mai crunt. primele mdrunt italian, s-a
efecte s-au abdtut
posesie cetatea Casal, ce aparlinea lui Carol al lV-lea, pentru a asupra lui Pamponne care negociase afacerea si a cdrui dizgnl\ie a

consolida astfel pozilia Franlei in Pignerol. El a frcut cunoscut acest urmat- Mathioli pdrea sd fie invulnerabil, afldndu-se in propria-i

lucru ducelui de Mantua prin intermediul ambasadorului francez la

Vene{ia, abatele d'Estrades. Abatele d'Esfrades s-a intdlnit cu (ard. Abatele d'Estrades a imaginat un plan diabolic. El s-i deilarat

secretarul de stat, contele Mathioli ;i i-a fbcut avansuri, in privin{a rupt sd-l atragd pe Mathioli intr-o ambuscadd in apropierea
liontierei, sd-l aresteze in secret si s5-l inchidd la pignerol, frA
cumpir5rii de cdtre rege a terenului Casal. $i cum propunerile lui cineva sd bdnuiascl ceva. Desigur, era vorba de o'intreprinder"eu
Ludovic al XIV-lea nu pdreau sd-i displacd, a decis ca Mathioli
indrdzneat!. si, in acelagi timp, constituia o violare flagrantd a
sd vind la Versailles pentru a sernna actul cu Curtea. La 14 th'eptului intema{ional. incunostiinfat, Ludovic al XlV-lealsi dddu

octombrie 1678, Mathioli a primit puteri depline din partea regelui consimlSmdntul gi-l autoizd,pe abatele d,Estrades sd-si puniplanul

Carol al lV-lea pentru a trata vdnzareaproprietdlii Casal. in aceeaqi

1t2 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE ll3

in aplicare, cu condilia ca nimeni sd nu qtie ce se va intdmpla cu intAmplat cu Eustache Danger. A rimas, prin eliminare, Mathioli.
acest om. Operalia in sine a decurs conform planului Ei a reqit. Acesta, intr-adevir, l-a urmat c6$va ani rnai tdrziu pe Saint-Mars
Mathioli, invitat la vAndtoare, s-a pomenit intr-o p6dure pustie, pe insula Sainte-Marguerite, argument in sprijinul identificlrii lui

inconjurat de o duzind de cavaleri irearmali p6n6 in dinli. A fost cu ,JVIasca de Fiet''. La insula Sainte-Marguerite a avut loc vizita
legat, i s-a pus o masc6 pe ochi gi pAnI sd se dezmeticeascd bine,
s-i tre"it fie temni!5 la Pignerol. Cotinat i-a scris lui Louvois: ,,Totul respectuoasd a lui Louvois qi anecdota romanticd cu ,farlirria de
argint, aga de frumos povestiti de Voltaire. in mod cert, Louvois
s-a petrecut firf, nici o violenld gi nimeni nu a aflat numele acestui
esc.oc; nici chiar ofilerii care m-au ajutat sd-l arestez"- La Pignerol, nu a fost pe insula Sainte-Marguerite, iar cdt priveqte farfuria de
a fost mai int6i inscris sub numele d'Estang 9i pulin c6te pu{in
numele de Mathioli a reap5rut in corespondenla dintre Louvois 9i argint, realitatea este mai pu{in frumoasd decdt legenda. Incidentul
Saint-Mars gi a sfirgit prin a fi deformat in Marthioli, cdci oamenii
a fost raportat de Saint-Mars, intr-una din scrisorile sale. Nu a fost
timpului nu erau deloc tari la ortografie. Pe baza acestei
vorba de o farfurie de argint, ci de una de cositor si nu este vorba
corespondenfe, suntem in mdsurd sd urmlrim indeaproape existen{a
de ,,Masca de Fier" care sd-gi fi gravat mesajul secret pe ea, ci un
misterioasi a nefericitului Mathioli, sau Marthioli. Cdnd in 1681, ministru protestant care se opunea detenliei sale! In fine, dacd

Saint-Mars a fost numit guvemator la Exiles, printr-o scrisoare de guvematorul seryea personal ,,Masca de Fiet'', si lua loc arareori
in faqa acestuia, cum a men{ionat Voltaire, existl o explicalie foarte
la Louvois i s-au dat instnrctiuni precise privitor la ce avea sd facd simpld, pe care o gisim intr-o scrisoare a lui Saint-Mars. Acesta
cu prizonierii sAi: ,,ii ve{i lua cu Dumneavoasffi, i-a scris acesta,
pe iei doi prizonieri din josul tumului" 9i addugl cd pentru cei trei ii raporta succesorului lui Louvois, care il intreba crun se poarLi
prizonieri care vor rdmdne, hrana va fi phtita de dl Chanay. Deci,
de{inufii sdi, cd in general el le aduce masa, incepdnd cu vechiul
in acel moment existau doi, trei sau cinci prizonieri sub ordinul lui sdu prizonier, expresie care probabil cI il desemneazd pe Mathioli.
Atunci c6nd Saint-Mars nu-gi putea indeplini indatorirea, era
Saint-Mars, la Pignerol. in mod incontestabil, Mathioli era unul inlocuit de unul dintre locotenen{ii s6i. Tot ce intra in camerele
dintre cei doi, aflali in turnul de jos pe care l-a luat cu sine
prizonierilor era controlat cu grijd. Aceste precau{ii nu erau de altfel
Saint-Mars, sau unul dintre cei trei care au r6mas? Rdspunsul precis
speciale pentru Matthioli. Transportul lui Eustache Danger, mai
la aceastil important6 problemd se glseqte intr*o scrisoare a lui
Saint-Mars, adresatl abatelui d'Estrades, la 25 iunie 168l: ,,,{m ales, s-a efectuat in 12 zlle, de la Exiles la Sainte-Marguerite,
primit ieri decretul de numire ca guvernator la Exiles. Voi pdstra
doi captivi pe care ii am aici qi care nu au alt nume dec6t <domnii prizonierul afindu-se intr-o cdru(i acoperitii cu o pdnzd ceratii,
din tumul de jos>>." Mathioli va r[mAne aici, impreun6 cu alli doi astfel ca nimeni sd nu-l poat?i vedea si nici sd nu-i vorbeascd in
prizonieri. ,,Masca de Fiet''trebuie sI fie unul dintre cei cinci. Or'
ie cunoagte din documente totul. Cei doi delinufi sau ,,domni din timpul drumului, nici chiar solda{ii. Nefericitul, era aproape sufocat
tumul de jos" erau cei doi valeqi ai lui Fouquet la Pignerol. La
moartea lui Fouquet, Saint-Mars a primit ordinul s5-i gdzduiasc6 sub acoperigul de pdnzd ceratl.

in tumul de jos, astfel ci Sanzun, care unna si fie eliberat, sE nu Referindu-se la ipotezele identititii prizonierului sdu, despre

poatd gti ce s-a intdmplat cu acestia. Ei se numeau Eustache Danger, care era la curent gi Saint-Mars, acesta avea sd menfioneze: ,,Se
be care am mai vorbit, gi La Rividre care, de altfel, grav bolnav de spune ci prizonierul meu este dl de Beaufort, allii spun cd este fiul
hidroptizie, a murit in 1686. Nu poate sd fie el. Ceilalli doi prizonieri
care au rdmas la Pignerol, impreuni cu Mathioli, sunt: unul, pe lui Cromwell. MI simt obligat sd le spun poveEti pentru a-mi rdde

nrune, Jababin, nebun, care a murit in 1693, Ei celdlalt, un oarecare de ei." Trebuie sd conchidem cd imaginalia populard s-a infierb6ntat
Dubreuil, ce a murit pe insula Sainte-Marguerite, in 1697. Nu mai
cdnd a avut de a face cu un mister. Acest mister, totusi, era aproape
r6qan deci, pentru a fi ,,Masca de Fiet'', in 1698, decdt doi
o regulS in acele timpuri. Ceea ce caracteiza prizonierul de stat
prizonieri posibili: Eustache Danger 9i Mathioli- Am spus ce s-a era cd se afla incarcerat din ordinul regelui, fbrd proces. Fie cf,
procesul a fost considerat primejdios prin scandalul pe care l-*^fi
putut provoca, fre cd nu era vorba de o criml de drept comun. In

aceste condilii, era normal cd se urmdrea pdstrarea secretului in
jurul celor aresta(i. Multora dintre cei inchfi, era obiceiul de a li

se aplica pe fa{d masci.

La 19 iulie 1698, secretarul de Stat i-a scris lui Saint-Mars:

tt4 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE l15

,,Regele a glsit cd este bine sE plecali de la Sainte-Marguerite la Aceasti prezicere era evident datorat?i unei scurgeri de
Bastilia si lua{i cu Dumneavoastrd pe vechiul prizoniet''.
informa{ie vehiculatii la Curte, de o servitoare sau de un valet. De
,,Vechiul prizonier" - aceastil sintagmd il desemna pe Mathioli,
care era de{inut de peste 20 de ani. Nu ne mai putem indoi de acest altfel, acegtia nu ar fi fost arunca{i in inchisoare, dacd nu s-ar fi
lucru, dacd ne raportdm la toate prezumtiile date de actul de deces,
in care era scris numele lui Marthioly gi apropo-ul lui Ludovic al gtiut cd evenimentul era probabil

XIV-lea ficut doamnei de Pompadour: ,,Era un ministru al unui Ludovic al XIII-lea l-a informat pe Richelieu. Acest mare om
prin{ italian", cuvinte care veneau sii intdreasci rdspunsul lui politic a afirmat imediat cd nu pot exista doi gemeni, cdci aceasta
Mammepas, dat lui Ludovic al XIV-lea. ,,Era un om al ducelui de ar putea provoca, fdri indoiald, intr-o zi, sau alta un r6zboi civil.
Mantua, primejdios prin felul lui intrigant." Ludovic al XIV-lea, in interesul Statului, va trebui ascunsd na$terea celui de-al doilea,
cici dupd cutume, primul avea intAietate, la tron.

Regele gi cardinalul au pus la punct un plan.

ordondnd arestarea sa, primejdioas6 pe un teritoriu striin, a ldsat si Nasterea
cadi aceastii hotiirdre implacabil5: ,,Trebuie ca nimeni sI nu stie ce

va deveni acest om."

Consemnul a fost respectat. Marele rege ;tia sd se faci ascultat. Regina va aduce pe lume primul niscut infa\a Curgii. Perronette
C6te cercetiiri nu au fost ficute pentm a ridica pu{in vilul mistemlui!
- moaqa - a afirmat cd a fost cel pufin un interval ce s-a scurs
Toli istoricii care au refitzat s6 admit?i teza fratelui geamdn a
lui Ludovic gi-au bazat refuzul lor pe unul qi acelasi irgument, intre naqterea primului qi al celui de-al doilea pnrnc. Primul copil
va fi repede botezat, dupi care regele va conduce pe tof cei prezen{i
regina trebuind, in mod obligatoriu, sd nascd in prezenta
la capel6, unde va fi celebrat un Te Deum, in timp ce a avut loc
principalelor personaje de la Curte, adicd a cel pu{in doudzeci de
cea de-a doua nastere, pe care doamna Perronette o va ascunde,
persome. O dubl6 nastere ar fi fost sesizat?i imediat.
Putem si rdspundem la aceastii remarcii cu argumente simple, pentru a duce copilul pe timpul nop{ii sau a doua zi, undeva la]orrd.

dar categorice. Iatii relatarea nagterii redat?i de un martor (Dumont, Suppl4ment

Iatd versiunea noastrii asupra evenimenfului. au Corps universel diplomatique, tome IV, p. 176):

Am mai spus ci nagterea fratelui geamln a avut loc in seara ,,Regina a inceput si simti travaliul nagterii sembetl 4
septembrie 1638 la orele ll seara. Duminicl 5, pe la orele 2
de durninicd 5 septembrie 1638 qi cd ea i-a surprins pe tofi aceia diminea{a, durerile au crescut in intensitate, regele fiind incu-
care eftru in cunoqtin(I de cauzd.
nogtiinfat de domnisoara Filandra. Majestatea Sa a mers la regini
Pierre Dominique, un scriitor de prim rang la wemea respectivd
gi in acelagi timp un eminent medic, a refi.rzat sd admit6 gi a afirmat qi a trimis dupS fratele stru, doamna principesi si doamna contesa,

cI aceastii sarcini de gemeni nu putea fi ascunsd medicului reginei care cu tolii au venit la regind la orele 6 diminea{a. Nu se mai aflau

gi nici moage| nici doamnelor de camerS. Credem ci acesta avea in camer5 dec6t regele, fratele sdu, doui principese, doamna de
Venddme gi doamna de Sansac, destinatii a fi guvemanta noului
dreptate. ndscut, doamnele de Senecy Ei de la Flotte, doamne de onoare,

Ceea ce confirml cu claritate opinia sa este afacerea celor doi cameriste si doamna Perronette, moaga cu care va naste regina.
plstori astrologi veni{i nu se gtie de unde, la Paris.
La orele ll, regina va naste un fiu, si in aceea;i clip5, regele
Iatd povestirea lui Soulavie: il va boteza in aceeagi camerS, opera{iune efectuaQi de episcopul

,,Deja de multd weme, regele Ludovic al Xlfi-lea fusese de Meaux, primul sdu duhovnic spiritual, fiind asistat de prinli,
avertizat de profefi cd solia sa ii va face doi fii; de mai multe zile, prin{ese, domni Ei doamne de la Curte gi domnul cancelar. Dupd
veniserd la Paris pdstori care pretindeau cd aveau inspira{ia divind aceea, regele a mers in capela vechiului castel (Saint-Cermain-
cum cI regina va naqte
va aduce nenoroc tdrii. doi gemeni, cum fusese prezis ;i care fapt en-Laye) insolit de intreaga Curte, unde un Te Deum a fost c6ntat
Arhiepiscopul de Paris, care i-a adus pe cu mare pompd."
acegti ghicitori, i-a inchis pe amdndoi la Saint-Lazare pentru ca
poporul sd nu fie incunostiinlaf lucru care l-a pus pe gdnduri pe
rege, din cauza tulburdrilor ce puteau avea loc in Fd".

116 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINIVERSALE tt7

$i doamna Perronette a luat geaminul de alti parte, va oferi o dotii importantd familiei care va adopta

De regul6, la naqterea unui rege, Te-Deum-ul este celebrat cu copilul, clci suntem siguri c5 voiajul moaEei avea alt scop decdt sd

solemnitate irtr-o catedrald, in fala a mii de persoane din toate ascundd copilul in strdin5tate. Acesta avea 6 ani.
Regina a adus pe lume pe Henriette a Angliei, dupd care a
straturile societdlii. Pentru aceasta Te-Deum-ul, pregdtit dinainte qi din partea sa pe bunii
slbtuit-b pe Perronette sd mearg6 sd vadd
celebrat in mare grabd in fala a circa 40 de persoane, a ap5rut sdi prieteni, Cartere{ii, care-l ingrijiserd pe fiul s5u in timpul

surprinzdtor gi considerdm cd graba ceremoniei nu avea alt scop rdzboiului civil gi care acceptaserd sE creascd copilul-
decdt de a evacua c€unera reginei, ce urma si aducd pe lume un al
Ea nu le va dezvllui adevdrul.
doilea copil.
Minciuni pioasl sau politicI josnicS?
Doar doamna Perronette a r5mas pe l6ngd regin6, ea l-a luat
pe geamdn, pe care-l va ascunde in camera sa, il va duce in aceeaqi Ea va spune cd nou-ndscutul este fiul natural al unei tinere din
sear6, sau a doua zi la lard, unde o casd fusese pregdtitii pentru el o parte din cei 20.000 de pistoli
Ei unde il va cregte, fiind dat drept copilul din flori al unei fete de inalta nobilime francezd,5i va oferi
pentru intreqinerea qi educa(ia sa. in plus, copilul nu va fi dez-
origine nobild.
orientat, cici la Jersey se vorbea limba francezd.
intre timp, ea va merge la Paris pentru a-i aduce noutii(i regelui Nu cunoagtem multe despre educalia sa. Este totuqi probabil ca
despre celdlalt copil, care va fi Ludovic al XIV-lea. nobilii Carteret s6-l fi crescut bine gi acesta sd fi primit o educa{ie
bund, dar se pare ci n-a avut nici o profesie. $tim cd in 1657, cAnd
Richelieu moare in 1642 qi Ludovic al Xl[-lea, in 1643. .Jean de la Cloche, predicator destul de bogat, s-a cisdtorit cu
Mazat'rn il va inlocui pe Richelieu cAnd Ludovic al XIV-lea avea I\4arguerite de Carteret, acest generos pastor i-a dat numele sdu
copilului, ceea ce dovedegte cd acesta nu avea nici unul.
6 ani. Ce se gtie despre nagterea sa? Cartere{ii i-au spus adevdrul pe

Nu mai era posibil sI-l finn in Franta care-l gtiau ei. El a fost adus din Fran(a de o doamn5 franfuzoaicS
care le-a oferit 1.000 de pistoli pentru a-l creste 9i a se ocupa de
Este cert cd Mazarn era la curent cu existenla acestui frate
cduca{ia sa.
geamdn, pe care doamna Perronette il cregtea la lard; el semdna
James - prenumele geamdnului - avea o vagd amintire despre
uimitor cu fiatele sdu gi, din aceasti cavzd, Mazann a considerat aceastd doamni ce il crescuse in Fran{a pdn6 la v6sta de 5 sau 6

cI nu mai este bine sd-l lind in !ard. ani.
in rcq+, el a trimis-o pe doamna Perronette in Anglia pentru
Totugi, la scoal6, micii sdi carnarazi i-au spus ce vorbeau
a supraveghea nagterea reginei, Henriette de Franla, sora lui Ludovic pdrinfi lor: cd era probabil copilul lui Marguerite, ce avusese o
al XIII-lea gi mama viitorului Carol al Il-lea. Ea va {r prezentf la
aducerea pe lume a Henriettei de Anglia, ce va fi denumitd Doamna. iegdturd amoroasd cu regele Carol al Il-lea, cdnd acesta venise la

Suntem convinEi cd moaga a dus cu sine pe micul copil, cdci .lersey, in prima sa tinerefe.
ea luase 20.000 de pistoli, ce echivalau cu peste 200.000 de lire. James a vorbit cu Marguerite care i-a impdrtdqit adevdrul: era

Despre acest lucru vorbesc Memoriile doamnei de Motteville. Oi, real cd regele i-a frcut curte asidud 9i cd ea l-a iubit, dar ea avea,
pe atunci, 20 de ani gi el nu avea decdt 15 9i aceastd iubire a fost
conform tabelelor lui Avenel, cele 200.000 de lire de la acea epocd
valorcazd cel pufin 600 de milioane ?n anul 1960' Considerdm cd lhrd urmdri. i-a oferit lui sir
aceastil sumd enormd era destinatii reginei, care la scurt timp va al lui Carol al
pdrdsi Anglia pentru a se retrage la mAndstirea din Chaillot gi, pe Timpul trecea Ei James cregtea. Regina Angliei
Carteret, fidelul regelui, un foarte llurnos portret

Il-lea, pictat de L6ly.

ll8 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE ll9

El semina cu regele Angliei James era indignat. Dezarmat de tatdl sdu, a conceput un plan

James a constatat cd, pe mdsur5 ce crestea, semlna tot mai mult ingenios.

cu acest portret. Atunci i-a spus Margueritei: El aflase de la Carteret, fa{d de care Charles nu avea nici un
secret, cd regele doreEte sd se converteascd la catolicism 9i sd pund
,,Vede!i, eu gtiu acum cd nu sunte{i mama mea, dar sunt sigur biserica britanicd sub autoritatea Papei. El nu o putea face in mod
deschis, cdci se temea de un rdzboi civil.
cd tatill meu este regele. El a triit in Fran{a in tinerelea sa, acolo
Sofia Ei mama sa erau catolice gi celebrau, cu discrefie,
unde m-am nlscut, pentru cd o doamn[ fran{uzoaicd m-a adus aici.
Este posibil ca regele sd ignore existen{a mea; pentru aceasta weau ceremoniile bisericii romane in capela Palatului, in timp ce, in cel

s5-i fac cunoscut ci exist. $ti{i cA el a recunoscut bastardul pe mai mare secret, regele, condus de preot, i;i preg6tea convertirea.

care-l avea cu Lucy Walter gi cI acum cinci ani l-a f6cut duce de Pdrintele iezuit Oliva
Monmouth. I-a conferit Ordinul Jartierei gi este tatat la Curte ca
un prin! de s6nge. De asemenea, l-a mai recunoscut pe fiul lui Nell James, care era protestant, s-a decis si se converteascd 9i sd
Gwynnes, pe care l-a fbcut duce de Saint-Albans. Nu vid pentru
ce ar refuza si-l recunoascl pe fiul sdu cel mare, care axe pe fa{a intre in s6nul bisericii. Cand va fi uns preot, va ob{ine in mod cert,
sa dovada indiscutabili a originii sale." gdndea el, sprijinul tatdlui sdu gi va face o frumoasd carierd de

Pentru ci regele era vlrul primar prelat.
al lui Ludovic al XIV-lea
A plecat la Hamburg, unde s-a convertit la catolicism, apoi la
DupI pdrerea noastr6, era perfect adevdrat cd James ii semlna
lui Charles ,jntrucAt regele semS.na cu Ludovic al XIV-lea, virul Roma gi, la l l aprilie 1668, s-a prezentat la Casa Novicilor lenil|

sdu primar". In portretele celor doi suverani, pe care le-am putut care era administrati de abatele general, pirintele Oliva, 9i i-a cerut
examina, se poate constata acelagi nas proeminent, aceeasi bdrbie, sd-l primeasci la noviciat.
marcatd la mijloc de o gropiji suficient de ad6nci, aceeaqi gurd qi
privire. S-a dat drept prinful Stuart, bastard al regelui Carol al Il-lea.

Din nefericire, nu dispunem de nici un portret al lui James, dar Ca atare, a remis abatelui general o scrisoare a regelui, care-l
suntem convin;i cd din cauza acestei asemdn[ri s*a decis sI ceari recunogtea drept fiul sdu.

sii fie recunoscut de cltre rege gi credem cI era de buni credin!5 PrimuI certificat al regelui (1665)

in sinea sa. ,,Charles, prin grat'a lui Dumnezeu, rege al Angliei, Franlei,
Scoliei Ei Hyberniei, recunoastem ca fiu al nostru natural pe Jacques
inceputul unei fatale incurclturi icmaprerudminutoartdipndunl dnoinstruanautlrd1it66in5,Fdraen{caaErei aaltme 1adrl'iu, stugbriujin,
Stuart,
Marguerite era foarte tulburat5. Ea i-a scris poate lui Charles,
sau a fhcut un demers prin tatil sdu, sir Carleret. Charles i-a rdspuns nume
affindu-se la Londra, din voinla noastrS. Noi i-am dat ordin si
cE nu a avut niciodati un copil in Fran{a si nici la Jersey Ei a refuzat
categoric sd-l recunoascd. trdiascl sub un alt nume. De la Cloche du Bourg de Jersey, qi
pentru rafiuni importante care privesc pacea- regafului i-am cerut
sd nu vorbeasci dec6t dupd moartea noastrd. in acest timp, i-a fost

permis sd prezinte in parlament declaratja noastrS. La 27 septembrie

1665. ScrisS gi semnatd de mdna noastrd, sigilati cu sigiliul nostnr

obiqnuif ''

Charres

120 ENIGME ALE ISTORIEI UNT\,€RSALE r21
PAUL STEFANESCU
Astfel, dacd totul mergea bine, James igi putea continua
u,";T* i#*fff"rocabfe,dalc:tr:lsuieu:rnIrinapPna-orag1eadrJfd1sutiadnetl.mees,e,rrc"e,eeea-rsagiac:lst:6edaa9optleauiapdf"vriotae1eaessrc,,mttlizeasipcy,ilrcteaadrJr.*ititamsmic,imcd"hEiaettJdis.aiee"itdaoasrs;,zraiaesi;urt;"mua;,"d-tr"iis-6ro'pnbl"a";a";iib;";;.;f"-ar;iiif;;t,lre;-;*"";gir;uqpuiliu,cruainnutcoerclri*ececerum;atairfodei.cncitnadiia"it,*Hracaiialnomlimnlre;cefbiiJ'ertrum"sinreT?usaera.l:i
noviciatul gi pirintele Oliva avea mare grijd de elevul sdu. Scrisorile
regelui soseau cu regularitate. Charles a promis sd-i ajute pe iezuili,
asigurAndu-i cd le va da bani cu o larghe{e ,Segald".

Intervenfia reginei Christina

Un fiu de rege primit in acel moment, regina Christina a Suediei l-a anun{at pe
cu bratele deschise pdrintele Oliva cd va veni la Roma qi cd doregte si-l vadd.

";L#;, ;;rtceoeautgaeSittfeastcdrsiu-ltqeitei Ecdcauod,rbodiipnenezddiue.eiactcisuircrlsdst_iut:alouis"n"eitntectferoiigrl"eee"slinoia,lr-et,oii;nJiotroi."ft,"d*'.reuoaeprw.xt"prafu.tlzdiaeiflpdoliinticadp,rocaepeea Charles al Il-lea, printr-o cale tot atdt de rapidd, pe cdt de
Pdrintele Oliva a p;;;fosr imediat ,.H;;; acest
fiu de rege, care misterioasd, a fost imediat informat; el a scris pdrintelui Oliva:
flr:H::. servi foarte mult Companiei care t_u
"""#fi; ,,Orice ar fi, regina Suediei trebuie sd fie foarte prudent6 gi
pp_nir_min_etera3l'u"piteOScld5iv.iaamisliscateuerp,io,yfaitusldeue,i cs"icosrritsuooduriii-ldei"eiriehi;ligbOiho'aai"rstree,.r
Din timp in timD. precautd, cdci o femeie nu poate pdstra un secret, qi cum ea crede

S"riuarrrr-. i"i ";;"-# cu tdrie in nagterea fiului nostru, i-am confirmat aceasta, rugan-

Va urca pe tronut Angliei? du-vd ca, cu prima ocazie, s6-i spune(i cI nu aveli nici o cunostin(E
despre nagterea sa, in caz cd vd ?ntreabd. La fel, vd rugim sI nu
scbcdcuuueucfCmmiuInPnorpaidtimhueirvril-ipngosgactiaeiunnoslpciesarceregerrOsioiasdtal:oleiuiiuviuad'aagrbeeE.lieuot,uracrrrcl5iveacareJgduadtiein"na,el,itoearRJv_Oap.iiorcutm,remozeulecnis"tepa"vizeu_a_easuatfri.t'oiaauinnr-bdu*tici*ar,ea"trranaancngaeds{lsiiau"uteinn,pesatcc"Srtree;ri;csumpoogen5rfifrc,ipi;liaeie;enzrfteuorauist.t
o1alcunna1mg.rulrev|n"n.aoEe_,mnsaYtevevcai*noupcsnaqeeotsinirstvctrccriaa.uiu.n.tv*.e;n.e.odslriiau.obrnru,mtme_culaa*irriTaEeaivddln.eeu"ufr'Uipevprltdeeeucl{fndeni eerdmill,eaeaa-Uivcg5Aturl-vavip,e.eeundJ,rieeituenac_aacu"rnoncsrneulisi'lct;,pro;de;;nn;rrsss;rto,rsdadnn#;set;r,i;Sic;ciutii mdrhrrisili nimdnui, oricine ar fi, cd am devenit catolic gi cd fiul

nostru este qi el. Dacd regina Suediei va intreba unde se afl6, veli
gdsi ca pretext cd a plecat in misiune la Jersey, sau in oricare altil

parte a regatului, sau alt pretext, pAnI ce vi vom face cunoscute

intenlia gi dorinfa noastr6. Vd rugdm deci sI ne trimiteli, cdt mai
cur6nd, pe scumpul qi iubitul nostru fiu, indatii ce wemea o va
permite. Credem cd Sfin$a Voastrd este domici de izbdvirea

sufletelor gi cd are respect pentru capetele incoronate, pentru a ne

?ndeplini cererea noastrd. Noi am dorit, in repetate rdnduri, sd vd

scriem Sfin{iei Voastre gi sd vd facem cunoscut ce avem pe suflet

gi vd rugdm sI ni-l trimiteli. Credem cd este suficient sd vi declardm

augustele noastre sentimente gi, cu prima ocazie, vom scrie Papei."

Carol al Il-lea igi cerea deci fiul cu cea mai mare grabd, pentru

cd, dacd regina Suediei l-ar fi vdnrt, ea ar fi ghicit marele secret
gi, fiind vorbdrea{i, regele ar fi fost in primejdie sd urce pe esafod,

aga cum a fbcut-o tat?il sdu. Deci, James trebuia sd se intoarc6 la

Londra c6t mai curSnd.

Recunoasterea datoriei

Spre a le mulftrmi iezui{ilor pentru ce au fbcut pentru fiul sdu
gi dorind sd-gi lind promisiunea de a-i ajuta cu o mdrinimie regali,

t22 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE r23

charles a trimis pdrintelui oliva o chitanla, al c5rei text este Il-lea, cdtre sora sa. ,,.4.m ardtat aceste pre[ioase documente -
men{ioneazd Marcel Pagnol - unui expert grafolog. El ne-a
urmitorul:
confirmat cI scrisul din epistolele c5tre Oliva era imbAcsit, in timp
pIndeaolzit.tiuoei,irm,l{da{i mbosdru}ioemDrCioan1hm{6daa6enrf8sue2a,sl0,uF,.iirnp0ac0Rrnei0ne{pevl6geiir,nrreaedStnsrccdatoueislrliiu6leminii leuDg',pnuiprimHreainnyecebtaezleraeemGuppi,erereirno,zeeme-grcneiatorlele"nmuOnAlrcnm"p6igi;aml;oi.;eidvic,iolaolm_g,l ce scrisorile cdtre Henriettg erau de o claritate Ei de o elegan{d
intrelinerea gi cSldtoriile scumpului gi onoratului nostru fi;ffiFl-
Jacques Stuart, iezuit ce tr[iegte iub numele de La Cocne.'Ca perfecte: primele constituie frrd indoiald un fals".
m.Srturie, depunem sigiliul nostru ordinar, azi lg Pentru a avea o confirmare a celor de mai sus, arn prezentat
whitehall. ,roi"_Ud", lu
documentele unui al doilea expert, care a afirmat incd de la prima
Carol, rege al Angliei, Franlei, Scoyiei Si Hybernief,.
vedere cd era absolut inutil de a mai face un studiu detaliat: falsul
i^n Este straniu ci pdrintele oliva nu a in{eles imediat ci era vorba,
mod evident, de o escrocherie. era indiscutabil ;i falsificatorul nici mdcar nu Ei-a dat silinla si

pscartiesrsondriitasctpaeruaenleiuimifu,CspheeasenrlrteErsuaaadlpreIEls-raaletreea,acsosianc,sitcitsrueiaamuncrtpreteuznurtiltreuinreemgl;qo,ildnuia,ai;pbc;suot"alAubti;lien imite scrisul regelui, pe care poate nu-l vdzuse niciodat?i.
Se putea spune cE regele Carol a dictat aceste scrisori urui
garan{ie.
secretar. Dar acest lucru nu este posibil , deoarece cdnd era vorba
LiiognadOrraalinvbtaauuri-daougdriatamdt eb8u0br0asnadir.eeDpdaiesrto2el0li,.n0pube0antdprueleccliadrtedsoginuigdJuars.meemsnuItuprfi""rueg?ailue de coresponden{a dintre regi, toate epistolele erau scrise de mdnd.

Jacques este deci un impostor, dar el a fost de bund credin{i,

intnrc6t se credea a fi un bastard renegat, care nu frcea altceva

decAt si-qi reclame drepturile. Dar maniera sa era a unui falsificator,

a unui iscusit revendicator Ei a unui escroc. Scuza sa rdmine doar

aceea ci era convins cd este bastardul lui Carol al Il-lea.

Epioic^nndeblstrorloiiuagnt?ldtait,teaeo{rplicapeercuuraeinl_Onupgatiltririav-seatoac6gruauanafniulilaftbddaipiuraCuasiltntcnoensrsjamiaaosbmsolaupitatceeoarosrnernerdt,di.delaceaicinadosclbulosiddlad{ditnsiott-euooriCmeirrefuhieaaellnirsc,iec"isdmla"itodvasdsiuasiien,rpartgceo-rilJnegu."n*ssa^rd,drfieut'i"ea.cad-aez"d"""uiIp6g"ai.pt"f;ii9a*it"1r"c.e"r.iblu*lUA"u;r,.t;,piaeei Metamo rfoza geamlnului
dni1rea6-6tleFf^r8-o].inEn:t:iiieFarr5duao,nai{J.jauai,nemsuzenuisndile;iFi-ariaalunvap{aabdara1dnq5sdteisofpanRtuaaot2sm0iniasdsoeela{irzteoiinlirnecutneol ipaasruiictatdualprdzlieieluici.laaitnLhdaoenlpc;d;"rr;_qa;b..;;rS;i;;i
Este momentul sr spunem ceea ce probabil ; gi;hi"it; L-am l6sat pe James in Franla, unde gi-a abandonat inso{itorul,
toate scrisorile regelui erau simple falsuri. "itito*i
gi nu va mai fi vorba de el in documentele de care dispunem,
a\-ol_ITl-G1le,raaa{miceitppruedtrupintdtoreibnlu{tieinleieefzOoutloiivtcaoc.apiriele a pastrat arhivele companiei ra
mai multor scrisori ale lui Carol intrucdt prin{ul Stuart din Neapole nu eftl decdt un impostor. Dar

f^rancPeez de altd parte, arhivele Ministerului Afacerilor Exteme il vom reg6si pe James sub masca unui misterios personaj.
au confirmat existenla unui mic registm legat in Intr-o scrisoare falsd a lui Carol, inventat?i de James, regele il
culoare albastrd, care con{inea scrisori autJgrafe ale lui pi"[ ;;
sfbtuieqte pe fiul sdu iubit sd meargd la Paris Ei s-o viziteze pe sora
barol al sa Henriette de Anglia.

Iatii textul:

,,Dacd fiul nostru prea iubit nu poate fi frcut preot la Roma

fdrd a i se face cunoscut public numele siu si nasterea, aceasta s-ar
putea aranja la Paris gi, in acest scop, se va prezenta scumpului

nostru vdr, regele Fran{ei, sau dacd ii convine mai bine, foarte

onoratei noastre surori, ducesa de Orl6ans, cdreia ii va mdrturisi din
partea noastrd dorinla de a se afla in siguran{5, Etiind cI purt6m in
suflet pe scumpul gi iubitul nostru fiu, cdruia i-am dat la Londra

?n 1665 permisiunea de a deveni catolic, si acestia vor dispune de

posibilitatea de a-l unge preot, fSrd sI se gtie cine este, totul invdluit
in cel mai mare secret."

124 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 125

Aceastii scrisoare, care nu a fost niciodat5 publicati, este de o Or, Henriette, care il cunogtea foarte bine pe Ludovic al
importanqi capitald, cdci ea dovedegte c5, pdrdsind Roma si pe XfV-lea, pe care il vedea aproape zilnic, ne spune cd ea nu i-a
iezwili, James a avut inten{ia de a se opri la Paris Ei a solicita o
audien{i, in decembrie 1668, sau ianuarie 1669, Henriettei, sora lui refuzat cererile, ceea ce e probabil adevdrat, dat fiind temperamentul
Carol al Il-lea.
regelui si moravurile sotului nefericitei prin{ese. Ea a fost deci foarte
Or, la 2O ianuarie 1669, Carol al ll-lea i-a scris sororii sale o
scrisoare, in care spune: surprinsd zdrindu-l pe James, aceastl asemdnare a tulburat-o gi a

,,Vd scriu aceastd scrisoare pentru cd am primit-o pe a voastrl nelinftit-o, fapt pentru care ea i-a rdspuns cd consacrarea se va
prin italianul cdruia nu-i cunoaste[i nici numele gi nici calitatea, face mai ugor in Anglia gi in acest scop i-a dat o scrisoare pentru
cdci el mi-a dat scrisoarea voastrd pe un culoar, unde era infuneric,
Carol al ll-lea.
incdt nu mai sunt in stare sd-i recunosc fala, dacn l-ag int6lni. Nu gtim ce a scris ?n aceastd scrisoare, cSci probabil a fost

Astfel, acest om va reu;i intrucAt recomandarea si primirea sa vor distrusd. Totugi, r5spunsul regelui cdtre sora sa meritd s5 fie

fi convenabile si unuia si celuilalt". examinat Ei interpretat.

Ultima frazd, voit obscur6, are, ftrd indoialS, urmdtorul in{eles: Dupd Carol, Henriette i-a scris in scrisoare cd ea a primit vizita
,,Omul va reusi probabil, intrucAt recomandarea gi primirea sa
convin si unuia Ei celuilalt." unui italian, cEruia ea nu-i cunogtea nici numele gi nici calitatea ;i
cdruia i-a incredinlat o scrisoare citre fratele s5u. Este evident un
Ce inseamnl recomandarea? $i despre ce primire este vorba?
fals. Dacd prin(esa l-a primit pe aiest om qi dacd ea i-a vorbit, ea
Si cine este acest om? gtia foarte bine cine este. In realitate, aceastd scurtd frazi scrisd de
,,In realitate, ne spune Monseniorul Bames, acesta nri era un
Carol al Il-lea insemna: ,,Dacd ii veli vorbi, spune{i ci nu-i gtili
italian, ci un bdrbat care venea din ltalia, si acest bdrbat era James
de la Cloche." nici numele qi nici calitatea sa."

Simtul politic al Henriettei Undeva in lume, ur frate geamin
al lui Ludovic al XIV-lea
Suntem de acord cu aceasti afirmafie, intrucdt recomandarea
era o scrisoare a pdrintelui Oliva; primirea sa insemna ordinul lui ,,lpoteza noastri - Marcel Pagnol - este c5 in scrisoarea
Carol de a-l consacra pe James. Henriettei, aceasta il intreba pe (Ce
fratele sAu: crezi despre fa{a
Pentru ce i-a fost adresatl prin{esei? Pentru ci era vorba de ea
acestui bdrbat?> Si Carol al Il-lea a inventat povestea culoarului
a trimis scrisoarea fratelui siu? Pentru cd un iezuit care venea din
intunecat in care l-a intAlnit pe italian. De ce a Ibcut-o? Pentru cd
partea pdrintelui Oliva, ce era la curent cu teribilul secret,
l-a recunoscut!"
convedirea regelui, qi dorea sd fie fbcut preot la Paris, ca apoi sd
fie celebratd la Londra aceastd convertire. Cred c5, la incoronarea lui Carol al Il-lea, bitr6na regind care

Henriette era o femeie de o inteligenld remarcabild. Ca si mama cunostea secreful geamdnului, l-a incredinlat fiului sdu, cdci era un

ei, poseda simtul politicii. Ea va merge sd negocieze, cu mult secret de o foarte mare importanfI.

succes, tratatul de la Douvres. Regele nu ignora faptul cd undeva, in lume, trdia un frate

Ea l-a primit deci pe James. I-a ardtat scrisoarea pdrintelui geamin al lui Ludovic al XIV-lea. A fost ascuns incd de la nasterea

Oliva cdtre Carol al Il-lea, care menliona foarte simplu cd,,ordinele sa, dar putea reapare intr-o zi.

regelui au fost executate" gi James i-a cerut sd, organizeze Or, Carol il cunostea foarte bine pe Ludovic al XIV-lea. in

convertirea sa la catolicism. timpul Eederilor sale in Fran{a, i-a fost insolitor la jocuri. De cdnd
l-a zdit pe James, gi-a dat seama ad are de-a face cu geamdnul

dispdrut.

Acestea nu erau secrete de dezvdluit intr-o scrisoare care se

putea pierde, prin trddare, sau accident. De aceea, a fost inventatd

126 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE t27

povestea ,,coridorului intunecat", dar in realitate el l-a primit pe conspiraliei ar fi ruinat prestigiul Regelui Soare si ar fi valorificat
James in cel mai mare secret. James, care se credea tot timpul puterea Angliei. Suntem convinsi cd regele Angliei este cel care a
bastardul lui Carol al ll-lea, l-a revizut de mai multe ori sub dezvdluit lui James secretul nasterii sale.

pretextul de a sta de vorb6. Am citit cu aten{ie pe istoricii lui Carol al Il-lea si iatii cuvintele
care revin cel mai des in lucrdrile lor:
O revelatie misterioasi
,,insel5tor, mincinos, perfid, egoist, crud, dezonorat, trdddtor,
in decursul acestor intdlniri, James, cdruia ii cunoastem
sperj_ur, rege rdu, siret, ingrat, fals, duplicitar, ipocrit, inseldtor...
giretenia, l-a intrebat: ,,Pentru ce refuza{i si mi recunoagteqi ca hind
Chiar sincerul Bames, aare a fost un episcop, nu a ezitat sd
primul dintre bastarzii Dumneavoastrd?" scrie cd regele era ,,cel mai mare viclean din intreg regatul.. si
binevoitoarea Miss Carey il credea capabil de cele mai rele ftAdd;.
$i Carol al Il-lea sfirqi prin a-i mlrturisi: ,,Nu, tu nu esti Oq acest rege al minciunii, al gireteniei gi relei credinfe, a jucat

bastardul meu. Tu egti vdrul primar, pentru cd eqti fratele geam[n un rol in complotul lui Roux de Marcilly, al cdrui sediu era la
Londra, dar nu un rol pasiv, ci un rol activ. Cunosc6nd existenla
al lui Ludovic al XIV-lea. Niscut la o ori dupd el, esti cel mai complotului, nu s-a mdrginit la a nu-i spune nimic lui Ludovic al
mic si ar fi trebuit sd domneqti in locul sdu." XIV-lea (ceea ce este un fapt istoric) ci l-a trimis la Marcilly pe

Pentru Carol, acest megaloman intrigant era o miraculoasd personajul principal care ii lipsea din conjurafie.
revela{ie. Regele i-a recomandat instantaneu si pdstreze secretul, C_aroInl traelpIrli-nledear.eaMlauii
cdci dacd lucrurile ar fi cunoscute, ar fi fost for,tat s6-l predea lui Roux con{inea tot ce putea s5-l seducd pe
Ludovic al XIV-lea. Dupi aceea, l-a trimis la Marcilly, care de int6i era o trddare, plus, dacd ea reusea,
in
asemenea trebuia sd p6streze secretul p6nd in ultimul moment, din hegemonia frarrcezd, in Europa se prEbusea, intimp ce Anglia urma
acelagi motiv, gi astfel James a intrat in conspiralie gi a luat numele sd anexeze cele mai frumoase provincii franceze: Bretania, Nor-
mandia, Poitou, Guyana, Provence. Carol al Il-lea ar fi domnit
valetului Martin, ce tocmai il pdrisea pe Roux, de care acesta nu asupra celui mai putemic imperiu din lume Ei restul Franlei ar fi
trebuit sd fie impar,tit in mai multe republici. Aceasta era, cel pulin,
era deloc mullumit (Scrisoarea lui Lionne). inten{ia lui Roux.
In acest moment, cAnd Roux de Marcilly a orgarizat conspira{ia
santaj in vizul lumii
sa, a stiut si a vdzut pe toti ministrii qi Carol al Il-lea i-a acordat
Natural, acesta i-a fhcut o primire grandioasd noului conjurat,
- dupl Marcilly - doud audienfe.
dar, la ordinul lui Carol al Il*lea, trebuia sd pdstreze secretul absolut
Carol nu i-a spus nimic lui Ludovic al XIV-lea. intr-adevar, p6nd in ultimul moment, clci planurile invaziei Franlei nu erau incd

ministrul sdu, Slington, a afirmat foarte clar: ,,Cand oamenii zboard terminate;i Ludovic al XIV-lea ar fi avut timp sd-si pregdteascd
prea sus, trebuie sE le tai aripile."
apdrarea. In acelasi timp, revelalia neprevdzut5 a unui frate mai mic
Cine era in realitate
Carol al II-lea? al regelui ar fi izbucnit ca un fulger si intreprinderea lui Roux, care

Anglia, ca intotdeauna, se temea de hegemonia francezd in avea deja ca scop predarea nefericifilor protestanli, ar fi putut

Europa. d91eni, in acelagi timp, o cruciadd penku a reda veritabilului rege

Roux ii promisese Guyana, Provence, Dauphine, Lauguedocul, lul Fran[ei tronul care ii fusese furat.

Bretania gi Normandia. Mai multe provincii erau pregdtite penfiu revoltd: Bretania,
Era adevlrat cd mergea prea departe, dar ambitiile regilor sunt
Normandia, Poitou, Guyana, Languedoc, Dauphine, proVence care
mai intotdeauna nemdsurate; de altfel, un succes, chiar parfial, al
urau tirania lui Ludovic al XIV-lea. olandezii trebuiau sd debarce
in Normandia, in vreme ce elve{ienii atacau Lyonul gi spaniolii

,'scaladau Pirineii.

t28 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 129

fi in nne, dacd o micd armatd, comandati de adevdratul rege, ar 12 Coincidente

debarcat in Provence, ea ar fi fost primitd triumfal de toatd

popula{ia gi tmpele lui Ludovic ar fi mers cu ea la paris, iar poporul
din Paris s-ar fi aliat cu revoltalii, pentru a ataca Lyonul.
Iatii acum o listi con{indnd 12 stranii coincidenle care

Complotul a esuat elucideaz5, pe deplin credem, ,,personajul" James:

l. Ce v6rst?i avea el?

IatS-l deci pe James intrat in complotul lui Roux. Unde locuia I^n El a spus pdrintelui Oliva, in aprilie 1668, c6 avea 24 de ani.
acesta? Nu gtim nimic, dar cum acesta dispunea de mulli bani, ftr6 mod cert a minlit si s-a fbcut mai tdndr cu 6 ani, cdci nu putea
indoiald, a inchiriat un apartament gi si-a angajat un valet. pentru
cd James nu vorbea dec6t limba francezil, credem cd l-a adus din s5-si mirhrriseasci cei 30 de ani, autodeclardndu-se fiul natural al
Jersey, unde acesta se aflase in serviciul sdu. Acest valet i5i cunostea
hi barol al Il-lea. intr-adevir, regele era ndscut in 1630. in 1668,
foarte bine stipdnul. El il auzise adeseori pe James, spirit himeric
el avea deci 28 de ani, adici 8 mai mult dec6t James. James era
gi mare fabulator, afirm6ndu-si conditia de bastard, proclamdndu-gi deci fo4at sI mint5. Suntem convinqi ci, in 1668, avea aproape 30

titLtl de prin! Stuart, mostenitor al coroanei engllel si dispundnd ani, ca gi Ludovic al XIV-lea.
de mai multe milioane. Mai gtia, de asemenea, cd James lbcea parte
dintr-un misterios complot gi cd se int6lnea foarte des cu ministrii 2. Fa|p ii era recunoscuti in Franfa, intrucAt semdna, in mod
Ei cu regele insugi... frapant, cu Ludovic al XIV-lea qi pentru cd Danger a fost mascat,

Intr-o seard din luna mai 1669, conjuralii au aflat o veste dar nici James si nici oamenii din Jersey nu l-au vezut pe Ludovic

groazrncd: Roux a fost arestat in Elvelia de Turene si se afla depus al XIV-lea, al cdrui chip nu figura pe efigia monedelor; ele purtau,
la Bastilia. Torturat, a mdrturisit totul qi la 2 iunie dl de Lionne a
cerut s5-i fie predat valetul Martin. {drd indoialS, efigia lui Carol al Il-lea. Or, Carol semdna intr-un

Arestarea discretil a geaminului mod surprinz6tor cu Ludovic al XIV-lea, vdrul sdu primar.

Pe portretele care s-au plstrat, se poate constata cd cei doi regi

aveau acelaEi nas mare, aceeagi bdrbie marcatA, in mijloc, cu o

gropilI desnrl de profundd, aceeasi gur5, aceeasi privire.

Pentru aceasta oamenii din Jemey ca gi James insuqi, au crezut

cd era un bastard al lui Carol al Il-lea" care avea deja mai mulli

fii.

3. James nu vorbea decdt limba francez[, frrii accent strlin, ca
toli locuitorii din Jersey.

Se stie cd arestarea sa a fost intArziatd din cauza primului valet 4. A fost crescut irtr-o familie care nu purta numele s6u.
Martin. Pe la inceputul lunii iulie, intre 7 gi 12, James a fost arestat
I^n 5. James, ca gi Danger, nu se bucura de o sdnitate prea bund.
discret. In acest timp, valetul sdu, care s-a nelinistit de dispari{ia scrisorile false ale lui Carol al ll-lea, regele a spus de doud ori
sa subitii, s-a dus la unul din conjura{i Ei i-a spus: ,,stdpdnul t5u fiului sdu ci conforma{ia sa frzicd, este slab6 gi delicati si ci nu ar

a fost arestat de poli{ie si expediat in Franfa. Gdndesc cd nu va mai putea suporta regimul iezui{ilor.
reveni niciodati gi tu vei face bine sd nu mai rim6i la Londra... 6. Foarte instruit, corespunde lui James, c6ci el Ei-a fbcut

Valetul a luat banii, hirtiile qi hainele lui James si a plecat la novicianrl la o vreme cdnd mulli oameni de rang inalt abia gtiau sd
Neapole unde, prin comportarea sa, a lisat impresia unui proaspdt
citeascd.
imbogd{it.
7. Foarte pios gi probabil cu spirit ecleziastic, James era un
Niciodatd adevdratul James, ambifos si revendicativ, nu ar fi iezuit, iar din prima zi a incarcerlrii sale la Pignerol, Danger a

luat de sofie pe fiica unui mic cOrciumar; niciodatii adevdratul James solicitat o carte de rugdciuni.
8. La acea vreme, un bdrbat care mersese de la Jersey la
nu ar fi revenit in Italia sd cheltuiascd ldrd m6surd, pe fald si sub
acela;i nurne, averea ce fusese furati iezuililor la Roma. Hamburg, apoi la Roma, traversAnd intreaga Fran{5, era un mare

cildtor.

130 PAUL $TEFANESCU

9. Ambilios qi conspirator. Era evident cazul lui James.
10. La sfirgitul'lui ianuarie 1669,
l-a vdzut cel pu{in o datl pe Carol al James se afla la Londra si Procesut fureviciului Alexei
(scrisoarea lui Carol
Il-lea
al_Il-lea caitre sora sa). consider5m cd a rimas acolo p6nd in iulie
1669.
ll. Valetul Martin a fost predat la Calois,
-paecelaa ?nceputul lui
iulie 1669. James qi Danger au dispirut la datd, pentru

totdeauna.

12. La opt zile dupd incarcerarea lui Dangel la pignerol, s-a Istoria cunoa$te multe comploturi gi asasinate siv6rgite pentru
anuntat moartea lui James la Neapole, cu scopul de a justifica
disparilia sa.
cucerirea puterii. GAndurile ne duc la istoria Romei gi a Atenei.
Ni se pare cii aceste 12 coinciden{e oferd o dovadd incon_
testabild a demonstra{iei noastre. Danger era James si James era Dar pufine sunt cazurile cAnd un mogtenitor de tron, pentru care
fratele geamdn al regelui.
incoronarea gi domnia erau numai chestiune de timp, a fost

condarnnat la moarte in urma unui proces intentat, chiar la cererea

qi cu participarea tattrlui (vezi istoria Spaniei). Acest episod profund

Unde se geseste mormflntul? dramatic, atit din punct de vedere personal, c6t gi istoric, a fost

dupd cum vom vede4 ultima verigi dintr-un lung lan{ de eve-
nimente, al c6rui inceput trebuie ciutat in copilfuia lareviciului
Alexei.
Referitor la mormdnt*l captivului, au circulat diverse zvonuri,
potrivit cirora s-ar fi pus in sicriu droguri pentru a-l desfigura. Nu Alexei, fiul lui Petru I, s-a ntrscut la 18 februarie 1690. Se
diim crezare acestor ipoteze. npuresiumppunlret5c;ei amacmonacleupi,{liailerinpaoElitvicdeokiaaleFioludiorPoevntnar
poate Lopuhina,
Regele era credincios in felul sbu: Saint-Simon ne spune cd care
religia are frici de diavol. I, vldind
animozitate fafA de reformele sale, a s5dit Ei in fiul ei antipatie
Se poate spune cd cel care crede in diavol crede si in
Dumnezeu. Pe de alti parte, el credea in ,,singele albastru.., ii pentru activitatea tatelui. PAnI la vdrsta de 9 ani, Alexei a crescut

respecta pe prinli, chiar pe bastarzi. pe ldngi mam6. Petru nu-qi iubea solia, cu care se cdsdtorise f6rd

voie, la insisten{ele mamei, N. K. NariEkina. Cum Evdokia n-a fost

Pentru aceasta, suntem tentali sI credem in zvonurile ftcute de acord sd divorfeze, Petru a ordonat sd fie ciluglritii cu fo4a si,
cunoscute de Len6tre, Lalay gi al{i cronicari.
in septembrie 1698, a surghiunit-o la m6nistirea Suzdal.

Ele afrrmd cd atunci cdnd mormdntul ,,Mistii de Fierr. a fost imprejurarea a avut apoi repercusiuni asupra rela{iilor dintre tatf, Ei
deschis, nu s-a gasit nici un sicriu, iar allii afirmd cd in sicriu s_a fiu.
gdsit un bolovan.
Tareviciul a inceput sd invele carte la v6rsta de Ease ani. Cum
fdrl Ludovic al XIV-lea a respectat tot timpul via(a fratelui sdu, gi
indoiald sa. intmcat nu {arul voia ca fiul siu si capete o instruc(ie temeinicii, a hotlrdt si-l
;i moartea i-i impus regimul ordinar trimiti b studii in strdindtate, mai ales cd.n-avea o pfuere prea bund

al inchisorilor, nu a vrut ca el s6 fie inmorm6ntat ittr-,- cimitir despre Nikifor Viazemski, perceptorul {areviciului. Dar rdzboiul cu
de definu{i Ei oameni obignuili. Suedia l-a impiedicat s[-gi mateializeze inten{ia.

S-au construit pentru el patru seifuri. A fost normal sI fie In 1703, Petru a plecat intr-o campanie, in care l-a luat qi pe
Alexei, ca simplu soldat intr-o rmitate de artilerie..Un an mai tiniu,
inmorm6ntat sub un nume fals intr-o mdndstire, sau in capela unui
castel al regelui. {areviciul, care intre timp implinise 14 ani, a ficut parte din trupele
care au luat cu asalt Narva. Acolo a primit pentru prima oar6;i un
sever avertisment din partea tat?ilui, pe care ar fi trebuit s5-l lin5
minte toat5 via{a: ,,S-ar putea ca azi-rniine si mor...", i-a spus

132 PAUL;TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 133

larul: ,,...S4 stii, ins5, cd n-ai sI ai parte de mari bucurii in via{I, abatele du Bois qi Heinsins. Diplomatia francezd se sfiEduia la
dacd. nu-mi vei urma exemplul. Trebuie sn indrdgegti ceea ce se Berlin.sd detaseze Prusia, de Rusia. Scopul evident era de a pune
face.intru binele gi cinstirea patriei, si-!i iubegti sfetnicii gi slugile pe picioare un nou sistem de alian{e, care i-ar permite sI resta-
credincioase, fie ele striine, sau de un nearn cu tine qi sE munce;ti bileascS situalia compromisi de zdrobirea Suediei gi esecurile
ftrd sE te cruli pentru propSsirea {nrii. Dacd sfaturile mele se vor militare ale Turciei, angajatil in rizboiul impotriva Imperiului.
risipi in bdtaia vantului gi tu nu vei voi sd faci ceea ce iqi spun,
n-am sd te recunosc drept fiu." Nu se gtie ce anrune l-a indemnat Toate acestea il interesau fir cel mai inalt grad pe geful

pe Fr sa facd aceste remarci. Poate cd observase o atitudine reticentii guvemului imperial, ingrijorat s5-si salveze recentele sale achizifii
a fiului fa{6 de reformele sale. europene Ei influen{a in l5rile germanice.

idfnoacrrtrifeIfiindic5ian1lt{7iraia0tgi8ne,lurajeui;tdreAueplltien6MixnmodeAsui,c-msoseovocebloaii.ltiizunlaadnrreeradavtaziccbroieduicuilnrlugcpliui-alaorStreiunaesddSieiaupceoliinndnuiisetttiili,m.tu{Aiasircrieuueanlaesi-datade, Contele de Schoenbrun citi cu atenlie rapoartele ambasadorilor
atitudine l-a infuriat pe tar, determindndu-l sd-i trimit5 o scrisoare de la Londra, Haga gi Sankt-Petersburg, semni depegele urgente,
asprd fiului: ,,in loc sd te ocupi de treburi, te 1ii de fleacuri,.. le sigilS cu sigiliul s6u personal gi le inm6nd secretarului.
Scrisoarea l-a scpaerreiateplefbAcleuxseei, imdaer dlaiaitntaeprveel,nlciaonprfolimctputldna-a{arliunaeit
Ekaterina, Pe la orele l0 seara, igi lud rdmas bun de la colaboratorii sdi,
la se retrase in apartamentul particular qi se pregdtea de culcare.
Valetul de camer6 era pe punctul de a-l ajuta sd se dezbrace, cdnd
propo4ii. cineva ciocdni la usi. Ofilerul insdrcinat sd ducd documentele

La l0 noiembie 1716, contele de Schoenbrun, vicecancelar al sernnate la pogti a venit sd-l anunle cd a descoperit in josul scdrii
Austriei, lucra in cabinetul sdu din Viena p6nd noaptea tdviu. Ziua
de lucru fusese foarte incdrcatd. Dupd audienla la impdrat, se un necunoscut care frcea gildgie, cerfnd, intr-o limbl germani

intre{inuse cu contele Starhenberg, privitor la ultimele ve,sti primite amestecatii cu franceza, sd i se permitii intrarea la vicecancelar.

din Croa$a gi de la Timisoara, unde armata prinfului bugen de Cum servitorii obiectaseri cI ora era inaintatii, el a vrut si forteze
Sayoia, invingdtorul de la Peternard, iqi stabilise cantonamentul pe intrarea, declardnd cd are ordin s5-i vorbeascd contelui in,acea
timp de iam5. Dupi aceea il primise pe ambasadorul Veneliei, care
solicitase ajutoare pentru kupele dalma{iene ce luptau impotriva seard.

pagei din Bosnia. Contele de Schoenbrun a trimis vorbl sd i se comunice necu-
noscutului si revini a doua zi diminea(d, la orele 7. Necunoscutul
Cu prilejul dineului ce a avut loc la contele von Ziruendorf, a insistat, ameninldnd cd, in caz de refin, se va duce la Palatul
s-a int6lnit cu ambasadorul Angliei, care i-a vorbit de recenta
impdratului, intrucAt era firsdrcinat cu o misiune pe care trebuia in
ocupare a ducatului de Mecklenbwg de cdtre trupele rusegti, afacere acea seard s-o aducd la cunostin{i Majestiqii Sale.
preocupa
care il foarte mult pe regele George. Manewele Admis in cele din ufrna la vicecancelar, care se afla in halat,

diplomatice gi militare ale larului Petru nu ldsau de altfel indiferenti i-a spus: ,,St?ipdnul meu, fareviciul, se afld aici Ei vrea sd vI
curtea de la viena. Polonia vecind era ocupatii de fortele moscovite
gi prinful Grigori Dolgoruki juca rolul de arbitru intre regele August vorbeascd imediat".
gi conferedali.
Vicecancelarul dddu sd se imbrace mai inainte de a-l intdmpina
Tarul tocmai pdr5sea Copenhaga. Relaliile cu aliatul sdu danez
pe prinl, dar mesagerul ii spuse cd lareviciul se afla la intrare gi cI
si cu regele Angliei erau incordate de aproape o lund, sau doud. nu a$tepta decdt permisiunea de a se prezenta personal, firi nici o

Proiechrl unei expedilii comune impotriva coastelor suedeze es'ase. intdrziere.
Suveranul rus se ducea in olanda unde trebuia sd se intdlneasca cu
Vicecaricelarul trimise pe unul dintre ofilerii sdi aghiotanli sd-l
regele Prusiei. Intrigi complicate se irurodau la Haga, unde von
Goertz, ministrul lui Carol al XII-lea, negocia cu printul Kurakin, roage pe prinl si *"", grabindu-se, in acesi timp, si se imLrace.

Nu-gi terminase incd toaleta, cd vdzu inhSnd, inso{it de ofiterul de
serviciu gi c6{iva valef, un tdndr inalt, slab, cu fala lungd gi palidi,
cu ochii rdticifi.

S-a indreptat repede cltre conte, cerdndu-i sd-i vorbeascd intre
patru ochi. inAa6 ce ofi{erii Ei servitorii au fost indepdrtali, spuse,
pradd unei mari agita{ii: ,+{m venit aici ca sE cer impdratului,

t34 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LJNTVERSALE 135

cumnatul meu, sE mE protejeze gi s6-mi salveze viafa. Vor s6 md via{a. Chiar dacd tata mii va ierta, in schimb, bunica si Mencikov
omoare, vor s6-mi ia tronul mie si copiilor mei...
Pronun{6nd aceste cuvinte, scria mai tlirziu in raportul sdu nu vor fi linigtili mai inainte de a mi ucide, fie cu bdutur5, sau
contele von Schoenbrun, {areviciul privea imprejur cu fricd qi
mergea incoace si incolo prin camerii, cu pagi mari. Vicecancelarul otravii."
s-a asigurat prinvindu-l atent cE, intr-adevdr, avea de a face cu
prinful Vicepresedintele incercl sd insinueze cd, lu6nd in considerare
mostenitor al Rusiei. Gdndindu-se in acela;i timp c6 nimeni situalia, inaltele demnitn{i ale tatiilui gi fiului, qi strictul stattrl de
nu ar dea drept prinful Rusiei, dupd toate incognito al prinfului, ar fi mai bine sE nu vorbeascal nimdnui, decdt
fi indrdznit sI se personal impdratului, cd fir ceea ce-l priveste va pdstri un secret

descrierile, avea, intr-adevir, de-a face cu {areviciul. S-a forlat din absolut qi cI va solicita Cu4ii din Viena sd-i acorde protec{ie Ei,

risputeri s5-l linigteascd gi sd-l consoleze, spundndu-i ci aici se poate, in cele din urmii, se va gdsi o solu{ie de reconciliere cu tatiil
afl6 la adipost de orice primejdie, dup6 care l-a intrebat, in definitiv,
ce dorea. fareviciul i-a rdspuns: ,,Trebuie ca implratul s6-mi sdu. Jareviciul refuzd cu energie orice posibilitate de reconciliere,
salveze via{a, s6-mi asigur drepturile mele ;i ale copiilor mei la
hon. Tatiil meu doreste sd-mi ia via{a gi si md priveze de coroana cerdnd, cu lacrimi in ochi, s5 fie primit imediat de impdrat qi sd i
care imi va reveni intr-o zi. Nu md simt cu nimic vinovat faln de se acorde protec{ia pe care o solicitd. in final, acceptii sd rdmdnl
el. Recunosc cI am un caracter slab, dar acesta e fructul educa{iei necunoscut gi sI aqtepte rdspunsul impdratului.
pe care mi-a dat-o Mencikov. Mi-a fost distrusd slndtatea in mod
inten{ionat, fiind impins sI beau. Tatiil meu mi-a spus cii nu sunt Astfel, Curtea de la Viena a fost prima din Europa, care a luat

bun nici sI lupt, nici sI dirijez afacerile; cu toate acestea, am cuno$tintd de drama familial5 ce ameninqa sA cutremure tlin interior

suficiente calitS{i pentru a domni. Dumnezeu este acela care creeazA marea putere, a cirei greutate se fbcea deja simfitn in politica
imperiile gi-i desemneazdpe mogtenitorii tronului. Vor sd mi ridice
europeanii. Dar, este necesar sd aruncdm o privire inapoi...
din agternut qi si md inchidi intr-o bisericd, ca s6-mi pierd Conflictul tragic intre {arul Peku Ei fiul sdu concretiza, intr-un
drepturile gi via{a. Eu nu vreau sd intru la mdndstire. Trebuie ca
anume fel, forfele ce se infruntau in epoca respectiv5 in istoria rusd:
impirahrl si mi salveze." pe de o parte, Moscova somnolentd gi inertd, superstilioasd, mai
cufnd decdt mistici,legati de tradiliile sale, dar incapabild sd lupte,
un Vorbind astfel, fareviciul iqi iegise din fire Ei se l6s6 si cadl pe
si scaun, spunAnd: ,,Conduceqi-m[ la implrat!... Dupd de cealaltd parte, tinira Rusie imperiald, incovoiatii de voinfa
care, ceru despoticd a unui autocrat revolu{ionar, care-si civiliza tara prin
i se aducl un pahar cu bere, si culn nu se g6sea, i-a fost adus,
in schimb, vin. intermediul unor mijloace barbare.

Cancelarul c5utii sd-l calmeze, ad6ug6nd ci in acea zi en greu Tareviciul Alexei, slab gi apatic, nu prezenta nici o primejdie
sI intre la implrat, dat fiind si ora avansat?i. pentru Petrr. Chiar dacl ar fi vnrt, el nu ar fi putut deturna cursul
evenimentelor istorice. El gresea, fiind victimd a propriei lagitn{i qi
C6nd lareviciul s-a mai calmat, contele Schoenbrun i-a cerut
o serie de detalii pentru a urii pe care tatiil o nutrea fap de tot ce ii amintea de vechea
a cunoa$te problema mai bine. lareviciul
gi-a povestit via{a ;i-a incheiat, cer6.nd din nou sd-l vadi pe societate moscovitd. O fatalitate apisa asupra nefericitului prin{ incl
de la nasterea sa. Nenorocirea igi avea originea in faptul ci era fiul
impdrat:
Evdokiei Lopukhina.
,,El nu imi va abandona pe sdrmanii mei copii si nu md va
preda tatiilui meu, strigii el. Tat6l meu, crud pi sdngeros, in cel mai Petru cel Mare nu a iubit-o pe prima sa sotie. EI se cdsStorise
inalt grad, s-a inconjurat de oameni rdi. El se crede
Dumnezeu aidoma lui la v6rsta de 17 artt (17 ianuarie 1689) cu fiica lui Stolnik Lopukhin,
ci are drept de via{n gi de moarte asupra oamenilor; pentru a da ascultare dorinlei mamei sale.
mult sdnge nevinovat a curs daioriti ordinelor sale, sau a ucis cu
propria-i mdni; este incredibil de mdnios si vindicativ, nu are mild Jarina Nathalia spera ci viala de familie il va intoarce pe
de nimeni gi dacd imp6ratul mI predd lui, este ca gi cum mi-ar lua ndvalnicul sdu fiu de la jocurile rdzboinice gi primejdioasa SA

pasiune pentm navigalie.

Evdokia Lopukhina fusese crescut?i, ca toate fetele de boieri,
pentru o via{5 semiclaustrat[, de harem. Era frumoasi gi durdulie.
Dulce, pioasd si stearsS, constituia tipul ideal al qarinelor secolului

al XV[-lea, despre care un diplomat rus al vremii scria cd nu sunt

t36 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 137

prezentate ambasadorilor streini, de teamd ca ele s[ nu facd de audien{i solemnd la Preobrajenskoie, unde tandrul lar se inarm6 cu
o pereche de foarfece gi le tdie bdrbile, inaugurdnd astfel europe-
ruqine pe tar. nizarea Rusiei. Sase zile dupS aceea, merse s5-9i vadi larina. Avu

Nu era genul de solie care-i trebuia lui Petru. Primlvara, el cu ea o intrevedere timp de 4 ore, dupl care aceasta a fost
transportat?i, pe 23 septembrie 1698, la Suzdal, la m6nlstirea
pleca la lacul Pereiaslavl pentru a munci, conform obiceiului sdu,

ca simplu dulgher, la construct'a navelor, sub conducerea tehni- Pokrovski, unde fu constrdnsd sd se cdluglreascd, ludnd numele de

cienilor olandezi. sqra Elena. Avea m26atd$eiiasnai.lelaNraetvailciai,ulsoArlaexfaevi,oirnitiivdarlsutii de 8 ani,
a fost incredintat
in anul urmitor, lui parte la marile manewe. Apoi urmard alte Petru-

exercilii militare si navale; noi c[l5torii la Pereiaslavl si Arhangelsk, Dupd zilele singeroase din octombrie, cdnd peste o mie de

botez,ul mirii, rlzboiul impotriva turcilor. strelili au fost spdnzurat' sau decapitali in Piala Roqie din Moscova'
in zadar larina Evdokia ii scria scrisori tandre si miscdtoare lui
larul a abordat sarcina giganticd pe care qi-o propusese: trans-
,,Petrugca cel iubif', numindu-l ,,bucuria mea" Ei ,,lumina vielii formarea Rusiei intr-o mare putere europeanai.
mele". Petru le acorda pufini aten{ie. Cdnd se intorcea la Moscova,
hoinirea prin cartierul german, unde via{a se scurgea liberd gi Epoca marilor bulversSri incepea...

veseld, altfel decdt la Krcmlin gi unde femeile trdiau in societatea Frecvent absent de la Moscova, Petru igi vedea foarte rar fiul.

blrba{ilor, gi se purtau veqminte de corp gi scude gi unde se puteau Cdnd prinful mogtenitor a implinit 13 ani, l-a obligat s5^participe
la campania impotriva suedezilor, in calitate de artilerist. in acela;i
asculta relatiiri pasionante privind via{a unor {5ri indepddate.
fost mu[umit de nasterea an, il inslrcini cu instruclia fiului sdu pe un gerrnan erudit, baronul
A fiului sdu Alexei (18 februarie Huyssen. Cu aceastii ocazie, ii expuse tAnlmlui prin{ conceplia sa

1690) qi a lansat, cu acest prilej, un mare foc de artificii. Optspre- in privinla datoriilor unui mogtenitor al coroanei: ,,Dacd tu nu vei

zece luni mai tArziq larina a adus pe lume un al doilea fiu, care a face ceea ce i1i cer, nu te voi recunoaEte ca fiul meu." urma intot-
murit la scurt timp. Tareviciul sirutii mdna tatilui s5u gi
jurl cd ii va
in acea vreme, in ju4tl anului 1692, Petru se indr6gosti de o deauha exemplul. in realitate, nu 4vea'niii cea mai mici dorirlqi

frumoasl germanS, Anna Mons, atrtanta prietenului sdu, FranEois de a face astfel.

Lefort. Acesta nu ficu caz gi-i cedd femeia larului. Legdtura dintre Atrnosfera in palatul larinei Evdokia exercitase asupra t6ndrului
cei doi va dura 1l ani. Alexei o influen16 profundd. El nu-gi iubea tatiil. gi detesta
il ura
, larina, teribil de iregrijorati, a mai trdit pdni in 1698, il in mod instinctiv, at6t pe el, cdt
nemfoaicd, genul de viafi pe care il Ei anturajul sdu, amanta sa
apartamentele sale secreten inconjuratii de servitoare, ocupdndu-se ducea, toatii
aceastii frenezie
cu cregterea copilului si broderia, av6nd ca singurd dishac{ie
povestirile c6lugirigelor gi ale pelerinilor. In aceasti ambian!6, igi pe care natura impetuoas5 a lui Petru o rdspdndea in junrl sdu- Pe

petrecea copiliria lareviciul Alexei. Petru nu avea timp sd se ocupe mdsurd ce crestea, aceste sentimente confuze luau o formd concretii.
Anturajul s5u, de altfel, intretinea uftl lareviciului impokiva tatiilui
de educafia fiului siu. Cdnd acesta a implinit 6 ani, i-a dat ca
perceptor pe Nikifor Viasemski, care excela in arta de a descrie sdu. reformator avea numerogi duEmani in toate clasele

lucrwile cdt mai pompos. Un an mai t6rziu, in martie 1697, tindrul Jarul De la inceput, se izbi de iner{ia gi surda ostilitate a

far se decise, spre marele scandal al curtenilor ;i al clerului, sd plece societdt'i.
in strlindtate, declar6nd ci are nevoie sE se instruiasc5.
curtenilor Ei a clerului. Pentru a-i combatg pe ,,bdrboqi", el a recurs
De la Amsterdam, ii trimise so{iei sale ordinul sd se intemeze la oameni noi, recruta{i dintre prietenii s5i din copildrie gi dinhe

fliuartVr-ioenmad, nidnstliuren.aJiaurliinea, refvzd s6-i dea ascultare. Pe cind se afla striinii din cartierul gerrnan.
afl6 cd izbucnise o revoltl a streli{ilor, la Reformele sale au.luat un caracter cu atat mai violent, cu cit

Moscova. Petru se intoarse pe neaqteptate in Rusia. Ajuns in capitala el le intreprindea sub presiunea militard. Principala operd a viefii

15rii la 25 august 1698, nu s-a dus la Kremlin, unde il agtepta sotia sale a fost rlzboiul impotriva Suediei, inceput in 1700 9i care a
sa, ci s-a dus direct in czairtdieerudl imgeifnineaanli,l,Eii-Eai-parpimetirtecpuet durat 2l de ani. Pentru a-l bate pe Carol al XII-lea, a trebuit s6-9i
Anna Mons. noaptea la creeze o armatd regulatii, o floti, o industrie de rlzboi qi sd-$i
A doua curteni in

r38 PAUL ETEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI L'NIVERSALE 139

reorgarizeze finangele si administrafia, sI punl bazele unei instruc{ii Iakov Ignatiev, confesorul lui Alexei. Era un preot energic gi

publice, sI reinnoiascd diploma{ia gi sd incheie noi alianle. siindtos, partizan convins al supremaliei bisericii asupra statului.
Autodidact genial, (arul dulgher a oferit solu{ii tuturor acestor
probleme, gralie unui temperament impetuos gi unei voinle infle- El executa asupra fiului s6u spiritual o foarte mare influenli.

xibile. El a impus poporului sacrificii incredibile si a sftrimat intr-o zi, l-a fo4at pe larevici sd jure pe Evanghelii cd el il va
nemilos orice impotrivire. A inecat in s6nge impohiviri gi revolte,
a dejucat muneroase comploturi, gi a trimis cu miile oamenii la considera intotdeauna ca pe judecdtorul tuturor acliunilor sale gi cd
torturA, h tras pe roat6, sau la ocni.
va asculta de el ca un ingeq de Dumnezeu gi apostolul, de Christos.

Tatiil lui Iakov era rudd gi prieten din copildrie al lui Dosithea,
episcop de Rostov, in dioceza in care se afla intemat?i mama lui
lareviciul Alexei trdia cea mai mare parte a timpului la Alexei. Pentru acesti doi prelali, Evdokia continua sd fie sotia
Moscova, inconjurat de un mic cerc de prieteni, to{i atagali tradiliilor
vechii Rusii. Baronul Huyssen nu a rimas dec6t doi ani cu el; in legitimd a larului, cdci anularea cds5toriei nu fusese pronunfati de
pentru favoritul s5u Mencikov titlul de prinl al
S11fi0n5t,u{luariuiml opbelirniue roman. Mencikov a primit sarcina sd vegheze bisericd. Ei serveau de intermediari intre mami qi fiu gi, i:r 1708,

asupra educaqiei fareviciului. Dar nu prea venea pe la Mosiova. au intermediat chiar o intrevedere secretl a lor. Dosithea o vedea

C6nd nu-l inso{ea pe Petru la iazboi, conducea, in calitate de adeseori pe tarina mam5. El ii intreSnea viziunile gi ii prezicea

moartea apropiatd a lui Petru, venirea la tron a lui Alexei gi sfirqitul

guvernator general al Sankt Petersburgului, lucrdrile de construire surghiunului s6u.

ale noii capitale gi administra provinciile cucefite de la suedezi. To{i membrii cercului erau legati printr-o prietenie strdnsd cu

Alexei il detesta pe Mencikov, care il trdsese de urechi si de fareviciul. nlnepadbsdsetonalare.{alraurleuiv, ipcriuieluteiniiii duceau la Moscova o via{5
pliceau petrecerile intime,
pdr cdnd era copil. El mai gtia cI mzrma sa atribuia dizgralia sa, in veseld si

cea mai mare parte, influen{ei exercitate asupra lui petru, de celebrul banchetele la care bucatele tradi{ionale rusegti erau din abunden!5

dp'aervtPeanritieti.ltesn5ii ut.alfnvictioualumi niai intrefineau aceste sentimente ostile fal6 udate cu vodcd gi vinuri fine de Rin Ei Tokai. Clerul moscovit gtia
anului 1708, prinqul mostenitor care sd mdndnce zdravdn gi sd bea pe rupte. Jareviciul urma c6t putea
implinise 18 ani, a fost numit guvematof al Moscovei. Din acel exemplul convivilor sdi, insl excesul de mdncare Ei bduturi a avut
consecin{e dezastruoase pentru s6ndtatea sa. E1 a luat obiceiul sd

moment, Alexei i;i drdmuia timpul intre studiile sale si obliga{iile bea si se amelea repede.
Totodatii, lareviciul nu-Ei petrecea tot timpul in petreceri. Se
administrative. Trebuia sd supravegheze lucr5rile de fortificalii'ale
capitalei, sI recruteze noi soldali, si pund impozite, si expedieze interesa de problemele religioase, citea cd4i teologice, c5r,ti privind

merinde pentru armatii si sd semneze ukaze. istoria bisericii gi vielile sfingilor. Prietenii discutau adesea despre

Aceste ocupatii il oboseau gi-l plictiseau pe tAndrul b6rbat. politica dusi de !ar. Alexei impdrt5gea indignarea pdrin$lor lakov,
Alexei era de o constitulie delicati, oferind un contrast izbitor cu
fald de ereziile lui Petru, agresirmile sale asupra prerogativelor

tatdl s5u, un veritabil colos, care putea indoi o farfurie de argint gi Sfintei Fecioare: secularizarea bunurilor clerului, reorganizarea
o face sul; ca pe o foaie de hdrtie.
In ianurie 1709, pe c6nd igi conducea regimentele pe terenul mindstirilor. Tem6ndu-se de spionii 1arului, membrii familiei se
foloseau, in scrisorile lor, de un limbaj convenit gi chiar de un cifru,

de operafiuni, lareviciul a rdcit si a contactat o febr6 putemicd. a cdrei cheie a fost descoperiti mai t6rziu in hdrtiile unuia dintre
Maladia l-a sla6it in asa mdsurd, incdt nu a mai putut lua parte la
bdt5lia de la Poltava. prietenii lareviciului. isi trimisese fiul la Dresda, pentru a invd{a
209, Petnr
ln t

La Moscova, intimii lareviciului erau: Nikifor Viazemski, geometria gi constmirea fortificafiilor. Aceastii plecare neagteptati

perceptorul sdu; protopopul Iakov Ignatiev, confesorul sdu; Evar- i-a constemat pe prietenii lui Alexei. O coresponden{d secretl s-a

lakov, majordomul siu; Kolijtcev, fratele de lapte gi cei paku fra{i infiripat intre prin{ gi confesorul lui. Jareviciul il ruga sd fie prudent,
Naricyhkin, episcopul Ilarion gi mulfi al{i ecleziasti. mai ales in relaliile cu larina mami. Cum se temea s6-i ceard tatilui

Personajul cel mai ma.rcant din acest grup a fost protopopul sdu permisiunea de a avea un confesor, el l-a rugat pe plrintele

Iakov s6-i trimit6 un preot ortodox, deghuat in servitor.

AA PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE t4t

,,Cand va veni la mine clandestin, scria el, si-si scoati toate Dupd examenul care n-a mai avut loc, aparent lucrurile. se

irsemnele religioase gi si-gi radn barba mustiifile ;i sd-qi taie pdrul potolirI. Tat6l gi fiul n-aveau nici un fel de legdhrr[ unul cu altul,

gi s6-gi puni o peruci, dupd obiceiul nem{esc- Va trece drept unul dar sprijinitorii cei mai clarvdzdton ai {areviciului igi dddeau searna
c5 situafia nu poate rdmine multii vreme aga.
dinhe servitorii mei.".
La inceputul lunii martie 1712, tanl se cisdtori cu amanta sa
cur[ladreevaicpieul petrecu doi ani la Dresda gi Carlsbad, unde urmd o
Marta Skavonskaia, alias Carina Vasielevskaia, care o inlocuise incd
minerale. Nu reahzd progrese pe planul studiilor,
preferdnd geometriei fodifica{iilor, plScerile vielii libere ;i dezor- din 1705 pe infidela Anna Mons. Fiica unui {Eran livorian, servanti
a unui pastor din Marienburg, ea fusese evacuattr cu toatii popula{ia
donate. C6nd mai tArziu, tatil sdu a vrut sd-l intrebe ce a inv5{at,
qi-a tras un foc de revolver in plaml pentru a nu fi obligat sd civild din acest orag, de cdtre rugi, in
1702, Ei agveenaerla7lual n$ei,rmoeftae{v5
deseneze planurile fortifica{iilor. a pdstrat-o penfiu distracfia ofilerilor
sii. Ea

Intre timp, baronul Huyssen a negociat clsdtoria sa cu prinlesa rotundi Ei zdmbitoare, un nas cAm 9i un ten strilucitor. Avusese
gansa sd-i a ataEat-o pe l6ng6 curtea
Charlotte de Wolfenbuttel, a cirei sorl se clsitorise cu impdratul placd lui Mencikov, care
preotesei Natalia. Cu acest prilej, Petru a remarcat-o pe solida
Carol al Il-lea.
livorianl care i-a devenit imediat insolitoare devotat?i. La scurt timp,
farul {inea foarte mult la aceastii cununie. Dupd sf6rgitul a trecut la religia ortodoxd, iar lareviciul Alexei i-a fost nag.
rusi. Dinhe cei mai buni
nefericitei campanii din Moldova" unde pu{in a lipsit sd nu fie ftcut Mariajul laariulluuii a indignat aristocrafia purt4u nume ilustre. Ei
colaboratori
prizonier de turci, a venit in Saxonia pentru a asista personal la Petru, foarte mu\i
nuntii. Ceremonia a avut loc la 14 octombrie lTll la Torgan,

intr-un castel aparfindnd reginei Poloniei. suportau cu greu sd fie trata{i pe acelagi picior cu oameni de joasd
ThoTrmre,ipseipnttirmu daniodrguinpilzacSisndzteosritera, rPeeatraurml-aatetir.imilisinpselrclainredvidcui plal
condigie social6, fie rugi, sau strdini, aflaf in anturajul {arului.
Averea fabuloasl a lui Mencikov, bdiat de prdvdlie la o patiserie,
aceea cu alte misiuni in Polonia gi in Pomerania, de care Alexei se
devenit peste noapte ,,alte1a serenisimii", insolen{a cu care acesta
achiQi cu bine.
jefuia statul, ii irita ire special pe reprezentanlii marilor familii
Absenfa prelungit2i a pringului mogtenitor si clsdtoria sa cu o
princiare.
strdinl i-au nelinigtit pe prietenii s5i de la Moscova.
Si iatn cd fosta amantii a arogantului favorit a devenit larina
Prin clsdtoria lui Alexei, Petm urmirea mai ales leluri politice, RusiLi. Ce umilire pentru prin(ul Dolgoruki, sau prinqul Golitin, care
gi arrum,e apropierea de principele elector de Hanowa (viitorul rege
se lduda cd ar avea cea mai veche origine, chiar mai veche dec6t
George al Angliei) qi de Curtea austriacd.
Romanovii, pentru prinqul Kumakiri, clsdtorit cu sora larinei
in lll3, in timp ce se afla in mijlocul partizanilor lui, {arrcviciul
Evdokia; pentru feld-mareqalul Seremetov, cavaler de Malta, care
frcea planuri de viitor: ,,Oamenii tatei vor sta in genunchi in fala
mea...". Cum de cuteza insi Alexei si facl declara{ii atdt de indrdz- o cunoscuse pe Caterina pe cdnd spdla rufele grenadierilor sdi!

ne{e, fird a se teme cd ele ar putea ajunge la urechile tarului? Dar, mai ales, ce primejdie peniru viitor! At6ta weme cdt Petru
nu se recisdtorise, se mai putea spera c5 dupl moartea sa, Alexei
Explica{ia e cd lareviciul era sprijinit de cler gi de boierii b6trani, se va debarasa de Mencikov gi acolifii sdi. Acum chiar situa{ia
prinqului mogtenitor era in primejdie. Se cuno$tea deja c5 tatil sdu
nemullumiqi de reformele lui Petru. El era simpatizat de prinlii
nu era cAtugi de pulin mul{umit de el. Ce s-ar fi intAmplat daca
Dolgoruki Ei Goli6n, de prinful feld-marqal B. P. Sermentiev gi
de diplomahrl B. I. Kirakin. Un alt membru activ al cercului lui Caterina aducea pe lume un fiu?
Alexei era A. V. Kikin. Cdndva aghiotant favorit al {arului, Kikin
ficuse o carier6 strdlucitii. Dar dorin{a de imbogdfire rapidl gi inaltul cler nu era mai pu(in nelinigtit. Afar6 de cdteva exceplii,
abuzurile sdviryite in servicii au dus pdn6 la urml la confiscarea
bunurilor sale, iar el insqi a fost degradat qi surghiunit. Cum Kikin era ostil reformelor lui Petru Ei simpatiza cu tareviciul, cdruia ii

era un om capabil, Petru il iertase curdnd gi-l adusese din nou in cuno;tea piogenia gi devotamentul fald de bisericS. Cea de a doua

cdsdtorie a {arului era, in ochii sdi, priviti ca un adulter sau o

preajm6-i. Dar Kikin nu uitase jignirea gi se aliturase adversarilor bigamie.
Biserica nu inceta sd denun{e deschis scandalul Ei chiar cel mai
tarului.

142 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTOzuEI LTNTVERSALE t43

inalt demnitar al sru, mitropolitul Stefan Iavorski, ,,gardianul tro- Jareviciul si-a reluat obiceiurile de la Moscova. Petm a incercat
nului Patriarhului", a exprimat nelinigtea clerului ortodox cu prilejul
din nou sd-l atragd in afacerile statului, meseriei armelor, con-

unei rugrciuni, pronun{ate la l7 martie 1712, ziua Sffintului itexei. struc$ei de nave. Dar prinful n-a ardtat nici cea mai mici inclinare

,,Nu f4i mirati, striga acest prelat, ci Rusia noastrd tumultuoasd spre vreunul din aceste domenii. Jarul si-a certat adese4 fiul, chiar
s3 agit5 i1 prezent, pradi l*a gi bdtut si, in cele din urm5, ieu:e^i ce toate eforturile sale nu
dupi astfel de tulbur5ri unei furtuni s6ngeroase. Nu v6 mirafi cd ajuti la nimic, a sfir;it prin a nu mai vorbi cu el, cu lunile.
nu :un dobdndii incd pacea pe care o
chemdm din toati inima. La Sankt-Petersburg, avea adeseori ocazia sd-i vadd pe
colaboratorii tatilui siu: ministri, servitori gi generali. Aproape toli
Acela care calcd legea lui Dumnezeu alungd pacea. Acolo'nde
existii justi{ie, este si pace. il urau pe Mencikov. Unii iqi manifestau deschis prietenia fa{I de
{arevici gi chiar il flatau. Astfel, prinful Dolkonski, care nu avea o
O, mare fi.rrioasii, om criminal! pentru ce fbr6mi, pentru ce pdrere prea bund despre inteligenla lui Alexei, i-a spus acestuia
distrugi malurile? Malul este legea lui Dumnezeu; malul iste: tu sd
nu comili adulter; malul este: tu si nu-1i pdrdseqti femeia ta; malul intr-o zi:

este: sd pdzeqti posturile si, mai ales, pe cele mari. pute-a Tatdl tiiu are minte, dar el nu se pricepe la oameni. Tu vei
sd-i cunogti pe oamenii inteligenfi!
christos proclami in Evanghelie: cel care nu asculti de bisericd
Printul Boris Kurakin, unul dintre spiritele cele mai ascu{ite ale
va fi considerat pegan.

idliispcOiopa,orlSutIflinnQtueimu Aeallseec,xuealitp,itdoorrmi.touTrlufleui-rivaDeiunamtbaanlnedpzoeonurua, tnnccuial-oslraulsiutiaiebpluermitadncceeelzagetecuairsnei acelei wemi, ambasador al Rusiei la Londra si Paris, l-a inhebat
intr-o zi:

case skdine; tu te-ai indepdrtat de pdrinlii tii; el, de asemenea. Tu - Cumnata ta se poarti frumos cu tine? ateta weme
de sclavele tale, de servitori si prieteni; el, - Da, i-a rispuns lareviciul.
ai fost privat de n-u Fii atent, observi celebrul diplomat. Ea e bun5,

asemenea. c6t are un fiu. Se va schimba cdnd va avea unul!

IToairu1l,"dTirgeAcmt v, izaapti,rda-Ia,peresciinatgucdra, nnuoaestprrdacstpicerasni{-El!.p, edepseascd La aceaepocd, un nou personaj a apdrut ire anturajul {areviciului:
Alexandru Kikin, fost2i ordonan{d a larului. Kikin avea motive
pe mitropolit, care de altfel si-a cerut scuze. Dar a luafnoU despre uri pe Petru. Dupd ce igi pierduse locul la
existen(a, in Rusia, a unui partid care vedea in Alexei ,,singura sa personale de a-l

speran{E'. Amiralitate, a servit mai int6i in casa prinlesei Maria Alexeievna,

sora {arului si prietena fostei larine Evdokia. El a devenit dupd aceea
trezorierul lareviciului. Era un om activ si intrigant. Si*a legat in
mi.hoCpaotl-ihilrl-upil,lvedgater i.-pae {arevici, acesta a fost ingrozit de qiretenia mod deliberat cariera sa de destinul prinqului mogtenitor.
care il linea zilnic. copiat cu atenfie juram6nt'1, in jumalul pe in 1714, starea sdndtdlii lui Alexei s-a agravat - se vorbea de

S-an_kth-Pe1te7r1sb3u, rlga"reinvitcr-iuol qi soqia sa s-au instalat, in fine, la tuberculozd - si medicii l-au sfbtuit sd meargd la Carlsbad. Kikin
pe il sfrtui cu insisten!5 sd-gi prelungeascS, sub diverse pretexte,
casd modest6, cu un etaj gi mezanin, sejurul in str5inetate gi sd meargi 2-3 ani la Curtea Fran{ei si in
care au botezat-o pompos ,,palatul conprinqului.,.
Alexei, constr6ns si ia de solie o luterand, o Italia. Cine gtie ce se putea intdmpla intre timp! ii scria cI sdndtatea
p^breunfear.ase pe
charlotte altor prinlese gi o considera drept o femeie Ea nu larului era foarte zdruncinatd de oboseald Ei boli, gi cd poate nu era

era frumoasd, dar in ciuda sldbici*nii sale qi a felei ciupite de vdrsat, departe ziua cdnd lareviciul va fi chemat sd urce pe tron si cd era
poseda farm-ec9 qi distinc{ie. La inceput, iin".ii'sou preferabil sA astepte acest moment, la addpostul intrigilor lui
pareau ca ouc
un menaj fericit. La Sankt-petersburg, lucrurile Mencikov qi ale Caterinei. Dar Petm se linea bine, iar lareviciul nu
ie deteriorau. indriznea sd-i solicite larului permisiunea de a rdm6ne in strlindtate
Prinlesa trdia in Rusia cu greu, fiind inconjuratl de o
gi se pl6ngea constant de lipsa de confort micE curte ;i trebui si se reintoarcd in lard dupd sase luni de absen{d.
q:TTe bani. Aversiunea si teama pe care i-o inspira tatdl siu, nu incetau
qi de
Pdrinlilor sd.i, le scria cd soful era mai tot timpul beat gi o trata in s5-l tortureze pe prin!. Pe de alti parte, Kikin qi prietenii sdi il
mod grosolan.

144 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE r45

asigurau cd poporul, s6tul de r.azboaie qi corvezi inrobitoare _ acelea efort intelectual qi f:u,ic qi, mai ales, ii lipsea curajul 9i voinla
pentru construcfia noii capitale, in regiunea mlistinoasr -
i"i'ist"cprita" necesare pentru a se instala in fruntea unui partid, sau conspirafie.
cu nerdbdare urcarea sa pe tron. ,,Tu egti speranta Rusiei!", Tot ceea ce putea el era sd opuni lui Petru o rezistenli pasivd 9i
resemnatii, sau si fugi.
confesorul sdu.
in 17t5, Mereu in gardd, chiar cu prietenii sii intimi, se trdda lesne, mai
{areviciul ftcu cunostin(i cu un betren scrib din ales dupd ce bea. Bdtrdnul siu valet a relatat mai tilrz,iu episodul
departamentul de artilerie, Larion d*on r, care
adeseori venea si
st6tea de vorbi, relatdndu-i despre persecu{iile si umilin{ele aplicate
de autoritd{i ereticilor gi bunilor cie;tini, atagaii vechilor obiceiuri urmdtor:
ale sfintei Rusii. Dakukin, dat afad din cauza, unei vagi gregeli
administrative, se considera el insugi drept o victimi u ,,lareviciul era invitat la nigte prieteni. S-a intors acasl beat 9i
seara s-a dus la prinlesd, dupd care a revenit in camera sa si m-a

In ochii lareviciului, el reprezenta masa anonimd, a parti"z"a'*nJitpottdsgai.i. chemat, spundndu-mi:
Dar Alexei qi prietenii sii nu mergeau prea departe cu aceste
conversalii sterile intre patru pereti. Teama de tar totde-aunGa osluopvdkriant?mi sii-nauimwpeuassa[ ciemaistviiordbreicaosaciic. 6Gdoelovfekmineime.i-Eoavae
putemicd decat ura. opozilia lor clandestinii nu a era la ei mai
luat pl5ti. Fiul sdu Alexandru 9i Trubetskoi vor avea capul t?iiat. Ei i-au
niciodatii scris tat?ilui meu pentru a m5 cdsltori cu ea.
foryu- unui complot. Prinful nu avea m6na sigurd a unui gee in
acelagi timp, nu era sd.rac cu duhul, asa curn i fost considerat I-am rSspurs:
Daci vd aude cineva Ei
unii autori. Dacd nu-i pldceau matematica, meseria militar5 de le va- Domnule, sunteli infuriat gi strigafi.
si spune, ei se vor supSra gi nu vor mai vrea sI vi vadi. $i nici
naviga{ia, trei lucruri pe care tatiil sdu le considera ca indispensabile
pentru un suveran, el nu era un ignorant'gi nici nu era ostil a[ii.

pitrunderii in Rusia a gtiinlelpr gi obiceiurilor occidentale. vorbea El mi-a rispuns: sd fie cu mine. Cdnd tatiil
la urechea episcopilor, iar
curent gernana si {ianceza. Ii plrcea sd citeascd. cametul sru de meu-nuSvcauipmpaei ei. Continui ca poporul
cheltuieli ardta cd ?n timpul cdldtoriilor sale in strdindtate, cumparase un cuv6nt
fi, voi spune

pgmeduorftgienr.a{i"fia*ceFi bs!iisigernaruivcuinir,ui.$mN1aui tratate de teologie, sau operele sfinlilor episcopii vor vorbi popilor Ei popii cetdlenilor enoriagi: atunci, cu
voie, sau fird voie, mi se va da coroana."
;i lucrdri de istorie gi literaturd, hirtj in iama lui l7l4-I715 qi in vara urmltoare, prinqul moqtenitor
a trlit intr-o neliniqte perpetud. ,,Mi joc cu nefericirea, i-a spus el
omitea niciodatii sd viziteze bibliotecile,
muzeele qi curiozitllile oraselor pe care le parcurgea.
In timpul gederii la carlsbad, a citit Anitere eireziastice ale lui lui Kikin, md for{ez sd mI obiqnuiesc cu aceasta." Dar {aruI, bucuros
Baronius gi qi-a notat inh-un caiet evenimentele si datele care il
imp.resionaser5 pentru un motiv sau altul. Acest caiet, pdstrat in de victoria navald de la Hongo-Udd si ocupat cu negocierile
diplomatice cu Prusia, Anglia Ei Danemarca, pdrea sd fi uitat de
arhivele.ruse, figura printre piesele de probd in procesul tareviciului. fiul sdu. Catastrofa nu a izbucnit decdt in toamnd.
La inceputul anului 1715, prin{esa Charlotte a riimas gravidI
Unele din notele sale arrtau ci el c6uta in istoria Europei argumente
ce.pledau impotriva politicii duse de tatdl sdu: ,,i-pa*tul Valen_ pentru a doua oar5. Aproximativ in aceeasi perioadi, lareviciul gi-a
sluearvtitcoaaraemlaanptiei rocfeicpitaolrSulosituinV5iraizleilrnasnkci.d,EEraufroosfinaatl
iatnindiuaflrtnearanulqf.o..ssMteuapcxiusimtadiluiinanvceaaguzmf6oinscttdeuacf"isa"t!apiceangt itrreiug"li.alde gbii-csaeerlaicbMiaian;drieoanraaftiinrcoteo1rrmuz.ii.ss. Fedorova,

vesmintele scurte... Silperiu, rege al Fran{ei, a fost ucis pentru cd solidl 9i
confiscase bunurile Clerului.....
roscovani, cu buze subgiri, deloc inteligenti, abia gtiind sd scrie ;i
sI citeasc5. La scurt timp, (areviciul nu s-a mai putut dezlipi de

ea. La 12 octombrie, prinlesa a niscut un bdiat. Zece zile mai tir-

Dar majoritatea notelor - erau aproape 25O _ ardtau simplu cI ziu, ea a murit datoriti febrei puerperale, .in ciuda ingrijirii medi-
ldreviciul se interesa D_edes.igisutro, roieb,sedrevalleiilgeisslaa{liee,ddoeverdeelaigi iec6,,nu;_;i
moravurile altor !dri. cilor, pe care larul insuEi ii trimisese. nenorocire. ln timpul
agon!'aieriesviocliiueli'asapl6er,uqt if-oaaprtieeradfuect tadtededoaucSeaostrii cunoqtinfa.
lipseau nici bunul sim{, si nici umorul. Dar avea oroare de orice Nagterea

146 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE t47

pisrnnuutdcutecrizaeif.seiiumi.u,npdeieeadpliacaratecopdreoeataant-ddllecsrodanusaodslieag,uarca-ort?ndisegtziifmuniaoimqotiecnnodi.ueDeaesccuuizrmsia6a1dnaeurut-etluamimndau:i care l-au sfbtuit sA renunte la tron. El a mers dupd aceea sd-l vad6
pe printul Vasili Dolgoruski gi l-a rugat s5 intervind pe l6ngd {ar
lu.lu,,i!umo2q7teoncittoormubrmied,toinarzeiauascfurinsoearareliilaori", un curier ii inmdnd prin_
pentru a-i da voie sd se retrage h mogia sa.
,,Cdtre fiul meu, pu.t"u fli ;,;il;* Prinful i-a promis c6-i va vorti 1arului ;i a adiugat: ,,Semneaz6

gfnbcicsst-daairieuimanAtrrluadvaaitNccues!efjutoElfueusDnettsuroiiuecusrcrcltuelu,cauaddnnlenitetaurdsictgeditiidei'n?unnueedlquec?LipTnziAiataiDratlFrEse-letasueoeivbpnnaacatcuuireenrodttiieegJamtmsaeshc.aidtscenoohsiaelartiiirv-meudil1aiotn,lm?mnbirbms'egc6mEies,_oeisleatrinaca_omglsaciiaetnc6euamugnifcslrtearifirtnaou,tliaanfpg.citsefgraoiiua,otisssndatidfanaitapiieirnntetapeen1frrb,indat{mrreailda*ieamcdd,fnaieneugeimsittczaio,uiitec,taaparronmmdfrstiaat,uearrr,-mc"ir"rrrutdr*aui"sntuit_,lrtdd,ttwuu,uiitiu"t{oett_e*i,,,iri scrisoarea ce !i se va cere. Vom vedea dupd aceea. Este ca 9i cum

ai semna un contract nul".
Trei zile mai tArziu lareviciul a trimis scrisoarea urmdtoare

tatilui siu:

,,Monsenior ;i tatn!

La 27 octombrie 1715, dupi inmormdntarea soqiei mele' am
citit scrisoarea pe care am primit-o de la tine 9i nu am putut s6-!i
rlspund altceva dec6t c[, in cazul in care mi vei lipsi de succesiunea
la ioroana Rusiei, din cauza incapaciti{ii mele, eu m6 voi supune
slab pentru
voin{ei tale. $i apoi, eu te rog foarte umil: md simt prea de care nu
aceastil sarcin6, fiind investit cu o memorie slabd
(frri

eqti br.rn de nimic) gi cu o forli, fizicl,;i intelectuald minore (datoriti
diferitelor maladii), in aga fel cd nu am nici o aptitudine pentru
p<f^e<erCni.cut!rimurieatridyncleeito, onmceinuagelztif'peibnericisncdetirrr,ueicc,aasntafwqatq.trdisinnfderdensitcmcueal-ltriecptaecprteerounteuasfrtiies,eudtruirmnegtpdertriajieblteequtc_""uadrn"i;Jucparnrpu:d",mn;er"aio,;i guvemarea unei naliuni a;a de nurneroase, care necesiti un birbat
mai pulin putrezit de cum sunt eu. Din aceste motive, renun! la
succesiunei Rusiei dupd Dumneavoastri (Dumnezeu si v5 dea o
cas6?>>. via{i lung6 qi o snnltaie bune) 9i nu o voi pretinde pe
viitor. il iau

1' uvccsqfaloopni,nemissgrfn5paPatrurenl-crel!ni{ietinvtaeai,dedtns.pceaddioo$^nuedtnictcorouadeieaamndtprutiuitueeuuccmnlteadtpdapcif-meiereteuetnsosttcnraruevaucavepelcebeeiecdaisrnc.uDcetieouiesuranmraeilemmjga,bpninn.raurd.eetItn.,ircsra;sii"piie,cu"iisndanE&gg'mei6nmpnguacodais,rpuaeivso_niaviztrr'euostsAntrietunceippaiidcrtempc.fccsae"ed6a".a,ufrrtu.enuisanMdvm!_,oainie{_iiiiJrcnspLiiibcpin"rursliu"eu"ni pe Dumnezeu ca martor ;i i{i scriu cu propria-mi mAn[ pentru ca
aceasti scrisoare s6-{i seweascd drept document- incredin{ez copiii
v6 rog si continuali a avea grijd
mei bunivoinfei voastre gi sflrEitul vieqii mele. Mi supun de
la
intre{inerea mea pdnl la

bunlvoinla dumneavoasffd.

adl dulupsodAecisctnoeemmapdsbentrdaileurse,mcacreiuseouioalnarzerbeidveiinimacati.uinalutneit,eadunanataqmttiiea,rniciifaefisuqtriuacinruulunnitaeAapleofxupesoeir.su-eAl cs6dcir{"ai"sriin,laai Umilul supus qi fiu. Alexei."

Petru nu i raspuns imediat. Era foarte infuriat. Sperase cd fiul

se va teme qi va evita punerea in aplicare a executtrrii ameninlirii
sale. in lot de aceasta, se recuno;tea incapabil de a continua opera

larului. Incapabil, sau ostil? scrisoarea {areviciului, Petru a ricit,
O lund dupi
ce a primit
pe c6nd participa la salvarea victimelor inundaliilor de la Sankl-
Fetersbuig. Starea sa a fost consideratd primejdioasS, incdt s-a-dat
zAcnidil,iesdxcniEeuwusir,leag-euagsinrtimeenaaaonjqtirifcmtveeierr,ieociapnitlleaeczieguidlvzlotetiabrusritfdldiue.oniinsepdtrrareislnieiflaoi,cvrre,aerdatdidasidmsr p{ecuatIsur,urs-i|snddvfuoriee,inaoidlniutatts6t1eirzu,,ir,Caeta""irit""eciur"uiOrn"aoer un comunicat, la 2 decembrie, cd va rimAne la pat pdnd la Criciun'
Prietenii {areviciului nu au crezut o clipd in boala lui Petru'
,,Tatill t2iu nu e decdt pu{in bolnav,.spunea Alexandru Kikin lui
Alexei, el spune asta pentru a convinge poporul cd e foarte bolnav;

groaCzndincde,asip-raimcoitn-s"u.l4tart .ptriteatte?niluiii, sdu, {areviciul, pradd unei furii totul nu este decit o inEelSciune".
La 19 ianuarie 1716, Petru a trimis fiului o ultimd admonestare:
Alexandru ffti" qi Viazl"rH, ,,Neputdnd din cauza bolii, si r6spund scrisorii tale, o fac acum'

r48 PATJL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNWERSALE t49

Am citit scrisoarea ta de rdspuns la cea trimisi de mine, in care fu cu regele Poloniei. YizitA apoi pe r.egele Prusiei 9i pe regele
imi vorbeEti de succesiune gi in care tu te supui voinlei mele. De Daneriarcei. La 17 iulie, ajunse la Copenhaga, in fruntea flotei sale
ce nu-mi rdspunzi la ce te-am intrebat in scrisoare? E vorba de acolo pdnl la jumdtatea lui octombrie'
reaua ta voin!5. Bag de seam6 ci sunt nemulgumit de tine, de mai si rdmase plecarea larului. La sfiryihrl lui
Saote l'ni se scurseier6 de la
mulli ani. Totul a r[mas fird rdspuns. Eu m-am exprimat cu sdseeapltoaJpmtatb"trarie"l,,scdfruuir,AiedrazutaalbtSdaavCfAao.npoierventhriieagarade,ui.st2teo6laaatrcueegvtuiecsaitull1ua7i1do6r'unPomeutudrul sdciirriescpoeatrereqai
suficient?i energie. Conchid cA tu nu-ti dai seama de
care m-a determinat m6nia pe care
ai produs-o titilui t6u, fapt
sd-!i ud."r",
aceasti ultiml scrisoare: cdci daci hr nu md crezi, cum sd mai dai
mdndstire. primul lucru bun pe care l-ai face, ii scria larul, nu intArzia
de o sdptimAnS, vino aici, mai poli veni la timp- ca sd
ascultare voin{ei mele, atunci cdnd nu voi mai fi? in fine, ce faci ,,Este
tu pentru ca tatdl t?iu sd se bucure pentru cd te-a adus pe lume?
Md suslii in eforturile mele? Nu. Nimeni nu ignori ca uraqti tot mai mult altfel, scrie-mi unde te vei retrage 9i cdnd'"

ceea ce intreprind in interesul poporului meu, fbrd sd-mi menajez ac{ionezi. DacI e afla ir:r casa de la lard cdnd a primit aceast'i
Tareviciul se
.crisbare. S-a dus neintArziat sd-l giseascd pe prinlul Mencikov,
sdnitatea, gi pentru care tu, in mod cert, vei fi distrugdtorul. Iita pe care l-a anunlat cA s-a decis sd m-eargd-la tat6l sdu'
qentru ce e imposibil ca sd r6mAi ceea ce esti, nici
schimbi caracterul'si merili realmente sd cal gi nici peqte. Sank-t-POetevrsobiulruga. cu mini pdni la Riga, dupd care o voi trimite la
ori iti mo5tenitorul rsutrbdliD-VnedaudtlpaMeetdteua.lcliauEebiuSiasnfiedoelunsuaiidaante,a-to,A1c.aflc0ermua0xt0eeteirlniedleeaIsv! dadip-unulaec9Acaisaflptaitru,nedsslieaipselerva2ir,nv6{Mliautosrel'erenivpciiltciekiiumnolsvboi-r{9aieeiaZsu1p''79u19s,69,s{uin"b
fii jurdmAnt, ci nu se va duce la tatiil s6u qi c5 are intenlia sd se
meu, sau devii cdlugdr. E singurul mijloc de a md liniqti, mai ales
cd sdndtatea mea s-a deteriorat. Te rog sd-mi rdspunzi imediat in "refugieze in strdinAtate, la curtea impiratului Germaniei'
Fe drum, s-a intilnit cu mdtuqa sa Maria' care se intorcea de
scris, sau prin viu grai. Dacd nu o faci, te voi trata ca pe un
rdufdcdtor-" la Carlsbad. Jareviciul s-a urcat in trdsura prin{esei si a avut cu ea

_ Jareviciul i-a cerut din nou pdrerea lui Kikin, care i-a spus: conversa{ia urmatoare :
si-l lepezimaitArziu,,. Viazemski
,,Potcapul nu e bdtut in cuie, poli --_AsUMtnaAdeedbuitnceelda,ui-tcaai?rtidllls-mapueinunt,sreie-baaa,ttrrdpesrbpinuuleniessasA'6le-ixdeai'iascultaretatiilui
monahal, ftrd si-l prevind pe
l-a sfrtuit si infe in ordinul

confesorul sdu gi pe mitropolitul $tefan lavoski. tatdlui sdu pe
De acord cu prietenii sdi, lareviciul
i-a rdspuns

scurt:

,,Monseniore si tat6,

Scrisoarea Dumneavoastri din 19 a acestei luni, mi-a fost

remisd in aceast5 diminea{i, insd starea proastd a sdndtd{ii mele nu
mi-a permis sd vd scriu. Doresc sd fac o cdldtorie gi cer aprobarea

Dumneavoastrd.

Supusul Dumneavoastrd gi fiul nedemn, Alexei... tiu. Ce ai fi avut de cd;tigat, dacd te fdceai cdlugir?
Petru se pregdtea sd plece in voiaj oficial in striindtate, cu ansucuEntdiuudnadcedvav,orif,srepuunssi esdlafrieuvipceiupl l9aicinucl etaptudlsuii
scopul de a-gi consolida gi ldrgi alian{ele. meu-. intr-adevAr,
Doresc sd mf,
Cu doui zlle mai inainte de plecarea sa, merse sd-si vadl fiul,
ctre il gdsi zdcdnd pe plAngd.

pe cea rnai arzdtoare era pat, bolnav. lareviciul i-ajurat ca dodnla te va gisi oriunde vei fi.
sa sd se facd cdlug5r.

,Nu este un lucru u$or pentru un birbat t6ndr, i-a spus petru, Dupd care, i-a vorbit de regina mamd' nu-i mai scrii
ei, i-a ea' Tu
te rog sd reflectezi cu maturitate, fird sd te grdbesti, dupd Care sa_mi i--ai Tu ai uitat complet de spus Ei
scrii ce ai hotlr6t; mai bine ai urma drumul drept dec6t sI te faci mai trimis nimic.
nu Tareviciul a rdspuns c6, la plecarea sa, ii trimisese 500 de ruble
cdlugdr. Mai aqtept sase luni...
La 6 februarie l'716, {arul plecd spre Danzig, tmde se intAlni mamei sale. Cdt priveqte ,de scris", ,,arn s-o fac cdt de curdnd"'

150 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 151

Prin!91a il acoperi cu reproquri si_i spuse: in seara aceleiasi zile, fugarii au pdrdsit hotelul qi au plecat spre
Chiar dacd tu
-pentru o strdind! kebuie sd suferi, o faci pentru mama ta, nu Wiesbaden, in apropierea Vienei'

- Ea nu are nici Secretarul Kiel a venit sd-l anunte pe larevici cd fortirea{a din
un profit, Ehrenberg, situat?i in vdrful unui munte din Tirol, nu departe de
Mdtuga i-a spus: i_a rdspuns Alexei.

mom-entIull-cu6nsdpuvsormaavmeaeicotapleii. ctr tatil tiu o va lua Innsbruck, i-a fost desemnatii ca azil.

tatilui tiu. Aceasta s-a int'mplat ldng6 el, in Pe 15-16 decernbrie, {areviciul a sosit la Ehrenberg. Generalul
uJ"r" Rost, comandantul fortf,relei, a primit ordinul sd-i ffateze ca pe
a"ia nigte ,,prizonieri de stat", cu toati grija, dar, adiuga scrisoarea
imperialS, ,,locul detenfiei trebuia sI rimdnl pentru toli un mister
?rin{esa ii dddu adresa lui Kikin, care o insogise p6nd la
impenetrabil". A fost interzis soldalilor gamizoanei 9i soqiilor
Carlsbad-

fareviciul merse si-l caute pe prietenul s6u. Kikin i_a spus ci acestora s6 mai iasi din fortireali. Zvonurile s-au rdspdndit repede,
a profitat de aceastii c.dlrtorie q"itt u u uiitu viena gi u in ciuda mdsurilor luate, gi s-a dus vestea cd in regiune s-ar afla
," i"[r-u
de posibilitd{ile gisirii unui rjfugiu acolo
imimntuprd-roiradtmeuT'lanuottib2.rosilEstiter?leaiun.ld,uT,i-etaseavvsuapa^iu{ldysi.aavKacliukuiti.iniea,i'cngaui ptd.uo"tr."e'gtMater"ic.ap; t*;uti""s;;d;""t;r:d;i#i;e;sqti i.l"i.nis"!tirt un conte ungur risculat, care era de{inut la castel.
Tareviciul a rdmas timp de cinci luni la Erhenberg. Contele

SchJenbrun ii (inea la curent cu noutElile din Rusia, pe care le
primea de la Pleyer, rezidentul imperial pe l6ngi Curtea din
Sankt-petersburg. in rapoartele sale, Pleyer relata despre zvonul
,luat-laoreinvidciiruelc{giai-aFrcaonnktifmirrrtatpecdOlddtoerria, Ip;6;ndd"la,",DAa.r]u"l?igL,pd"e unde a
conform cdruia regimentele de gard5, cantonate in ducatul de
tiiul Mecklemburg se hotirdserl si-i ucidi pe tar gi pe {arind' s-o
spre copenhaga. Din acel mbment qi-a continuat calato'ria il-; elibereze pe larina Evdokia gi sd-l proclame pe Alexei ca tar. ,'Totul
nume de imprumut. este pregdtit aici pentru revolGi", addugd Pleyer. Alexei se delecta

iilnnahsheoov{teietdluedl0lree,,naVforucaieulttmeuvlrbeiucrileeanc,meaognirrrceurel.te.l",ai9ruusnsla,deleaper,"aa,l;alAd*sl;ecaxto_;ero;*iHepatee;s;Eo;Ssu;cilft;rholJaose;iVnfn,aibe,nmi$ain.;.:A;Duoiloa,sI la aiarea acestor vegti, degertAnd pahare cu vin, impreund cu suita

n",;";*sa.c{a::irssvtYce?"-lraereiljaoua.:uaxczlTcIcsvrtJ1ep{orlnvaela1ee_Ie.cruIlapnnnms^u"nrat^Fn,geeddtlr:{n,i1,eelpltiv5r?s:tma_cp.arc"iiel."oeicirp"et.^lneuiauaaiilnrmuanntruhatass.psrltornSp:erutuaucZalpas{lelaofeiusccte.eatirC:piheoeIimr1suaurieiasslgtndeinlleiae,hmdriatmiuopiaears4gempilirsulAm-auxesoeaiobantaaaapaurmrqz.udmigti,ualdnfaiStntialo!i,ilaeetoenn,eorpgpccpi,aconiotrartummuoasaviasmObfidtnlacpcienptltipuga6deeu,rlirtrd"pbnrtacjeiiaia,dnnlddioa{im-etttciaaioianuesit,jrcoliauecenilrsisurr*nesrtiledcnmcme.ro;liacoa;a"iuricp;aA;lsnrulai;oeui;uedrsim;c-;eslirntird,doapnt-?me_itiee_rs;erdaul"diiurnipoazr"td,;aodiuoirtid"nca.Emtnanale"aurd;"asrnuaec"uilau"uftdrsnrt"rgr.dEle'ndeu"tom;""agei{airrs_aslt,t.*;iiat,,qtenangup"dd"luierla_,"aeoavla;ar,irroprf;rs*cleii;p"rifntcettt'b;vufe;aia;ui'oeii;tt;;r,cpp";iatnm"a_vui"s,rrsudaiiiaiFun;c;.tl.eu_;{d;auai,'iil sa. fiul la Amsterdam, pdnl la inceprrtul lui
lui Alexei nu a mai fost pusi la indoiald,
Petru Ei-a agteptat
decembrie. CAnd fuga
blcahdrenemuviieacltiiuledl en{aularupVluuitieensa-aasudpeisnerderazesipdctueanntdhidmrl edVedeciasdtet illmoavpcsoukfmifigvniaaih-Carluds4daiuit.doJinradrVinuielsnld-aa-:l

g-dseLasacdllpeianfuugaarri.e 1717, Veselovski a descoperit personal urmele
lareviciului la Frankfirrt: la intrarea in ora;, rdsfoind cdr[ile in care
firnclionarii treceau numele cAlStorilor, a aflat cd la 2O octombrie,
doi bfileri polonezi, locotenent-colonel Kohanovski cu so{ia qi
locotenentul Kremenetski veniserii inso{ili de servitori 9i tr6surd la
hotelul cu firma ,,Vulturul negru". intrebat, hangiul a oferit detalii
despre cdHtorii plecat', dupd pdrerea lui, in direc(ia Breslau.

Continu6ndu-Ei cercetirile, Veselovski a stabilit cd

locotenent-colonelul Kohanovski, dupd ce s-a oprit la Praga, la l0
noiembrie, a ajuns la Viena. Aici urmele i se pierdeau. Rezidentul
a vizitat toate hanurile, a parcurs in zadar drumurile ce duc de la

Viena in Italia. Jareviciul era de negdsit.

ts2 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE r53

pfi:nr_orc"dso4iib€p1ninrl,ei-ftca1iona"me,pl,cuaeullatpqazed2jg_um0odtmoqdfertnoaubrtl.ursualeaicmprriaeept,ti#iu,aadstruaeinluuusicc,iatinprsceriioipoUeufnuin1,t/6eirttraiminrcu6ansfiia,rpor.piaine,lq'fgo'uriAtd;"pa;;"r;feud; .d"ei sdrmanul diplomat austriac s-a scandalizat. ,,Mi strlduiesc din toate
puterile, scria el vicecancelarului, pentru a-i refine de la libafi dese
q€
Si In mdsurS, dar totul este in van." de
ciuda mdsurilor severe, luate
comandantul fort5re{ei

Veselovski a trimis in.Tiro-l pe cdpitanul Rumian{ev, inso{it de impotriva spionilor farului, cdpitanul Rumianlev i-a putut urmdri
pe fugari pAnI la Neapole unde au sosit pe 7 rnai 1777 gi au tras
trei ofi{eri ;i a intreprins imediat demersuri adip;tor;mila;iricielopi*eirlarnga
curtea din viena. prinqul Eugen de Savoia i-" la hanul ,,Trei regi".
iiaptgligig.urmiriniduzc,eopioTgeIxr,nnn.apani{cueetisScno7rieiptpumaiaiaut-laripnlsttdnie'tce,tceualrusioerlmiplmilao,RoraersnVieuteca,'emelicsoriieilaKeaafasilnapducoshlertovleiiosfsivsiaonnkdqaoufaiueurvtaencsarretk"ararer"ivuu,cemantapdnousiiresigtottsersppilarimeanrurdiealapaTm_fcfeoliai6rdrprrao&Eier,ntul"iurinU;lel,leuu;urarriiprp,w,.-dr"rp;ne"dto"roa;luir.nt;p,s";ad;""jEGfuui!lvh;sui.o;ruLm"etr;bi;nau";ebn:ta""e1i;."sir-!gcr;si;dl.i
,,Pelerinii noqtri napolitani au ajuns cu bine in port, scria contele

de Schoenbrun prinfului Eugen de Savoia. VE voi trimite, cu prima

ocazie, pe secretarul meu, care vI va face o relatare detaliatE asuprar

voiajului pe cdt se poate imagina de amuzant." Printre altele, micul

nostru paj a fost in cele din urm6, recunoscut cd e femeie.
instaDlao{iuiInzimleardeupsdecsreotsilraeaC1aosrt,ellaurleSvaicniut-lEglmi oE,ufproesminuanateulefocset
cplaoeefsld'vireaefaaaparesfalviacicepcisauetttuve.airayi.mdi.npaRlraearztduidtgeiin-actu6lrdeaslpiauinavsiuaigasitc"rciied,rp,c,e'narosreaosnntaiecl i1iooacrtuuellgiiau, tnuindredeacst,ei, domind ora;ul Neapole. Ei au petrecut cinci luni in acel loc
ticrnoecncdcuenspetiurtSot .roJEasircearivusiociainurcel ecspd-uatrtesssdimenstaiettoirnreifagacifadoradauoltpraidccdedrmtereiopfeiripliemiscpeojrdpiniiii
care

gi a

ruEi,

visme-i nppirIrlee"ilecbjue*rgi.imimpdieelleedcliaaifrotiplrela&a.lairTfe.ifrVeoiel sdqeiilnosvf,Eskshiereii-nnasbteasirpeguz,esp,ceslpn,ritbtrau.nrnual"u"si u-Rp"uramvaieaig.n,h('ieeoav pentru a le explica motivele fugii sale qi a-i anunla cd agteapt2i

<<protejarea din partea unui mare suveran)> qi ziua cAnd se va putea

reintoarce in Rusia. Dar aceste scrisori nu au fost expediate

niciodatd. Contele Schoenbrun le-a ingropat ?n arhivele secrete din

Newdnd si dfaec[u-ly[.pdy"",v.idoleenr{eEpirnesaplriiivdinil,app'rainrtdul-ufi,trd*ar Viena.
temdndu-se,
pe La pu{ind weme dupd plecarea {areviciului cdtre Neapole,
impdratul a trimis {arului o scrisoare evaziv6, in care il asigura c5
impdratul, sfbtuit de minigtrii sli, a luai doud decizii. va face tot posibilul pentru ca prinful sd nu cadd in mAinile
Ipesdl6-lngindtrerebgeeldeaAclnigrlaieidaispfousst
cear|de-lzu$ieG1etuotrgdee insdrcinat s5_i duEmanilor si c5 va c6gtiga, prin comportarea sa, grafia tatiilui sdu.

,a i"r"*i"J-i' Tarul, care dupd ce fusese primit, in mai, la Curtea de la Paris,

ili;il;Sllf_5:it:ps(carearnoleittvraruietcetiaruaa-lugisiep.arrePodepceudeneevealaelJtcm?atioarperiavirdintceediu,elHspuediacrnstraerottdvaa,rlreauadl geskdeipiidnliletdareirroulosadti5nNt,rtieompaaeripscnoetrlrre"eu.B,i,,nipp"-"rRAiunu"rfu.*sg;li,;i fbcea o curd de ape minerale la Spa, s-a decis sd trimitd la Viena
a jlceprlt sd meargd pdn camerd, m4canou_gi
pe cel mai giret diplomat, consilierul intim Paul Andrievici Tolstoi,

care-l insolea in c6ldtoria pe care o ficea. Fost ambasador pe l6ngd

sublima Poarti, h6ryit cu toate intrigile, acest septuagenar literat qi

critic, care iEi consacra clipele pldcute traducerii lui Machiavelli qi

phngarnd gr vorbind singur in rusegte, dupd care a cdantin genunchi, Ovidiu, era cdt se poate de indicat pentru aceastii dificilS qi delicat?i
a ridicat mdinile c6tre cer gi s-a rugar <<fl rog pe
plriseascd>." impdrat-sa nu mi misiune.

mgEfu-oilfsercAor.s.odiimvnoialiuni,aeadluaezglia,,hbfaizauazrpeta}lve,t icicinnaiuttlrp,sJapinrjae,agrglamtiamadlitae.sc,uuuirnnddsoo,dicferiutr"mvgaine*"uns,rte"e"arprve"eittcounrrtu.*iamipnef"i"lie,idfi,nruucnAau;,"ii Cdpitanul de gardd Rumian{ev i-a fost ajutor. Petru i-a remis

la I iulie, la Spa, instructiunile scrise care explicau ir detaliu cum
trebuia aclionat pentru a-l
Tolstoi era insdrcinat astirapgeropteestleazreevcicoinitnratr-toercmuresndi.lor foarte

obscuri din scrisoarea imperial5 gi, in general, contra atitudinii nea-

micale a imp6ratului, avdnd grijd sA-l conving6 cd nici o primejdie

154 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 155

nu-l amenin{d pe {arevici la intoarcerea sa in Rusia. in cazul in naaluintacatedrlccuaoitnsssduiim-slliilticnrsieqddteevaaoscrcbdde, vadesancrids{eacrpueevniTctioruulls,attor-eli madsuearcAs6inntdac. duCinocnottoentldecitoDiarpuuaclna,
care impd.ratul va refuza sd-l cedeze pe print, Tolstoi avea mandatul
sd obfind, oricdt ar costa, chiar dac6 va. recurge la ameninf5ri, o Rumianlev sE stea la distan{I. Tolstoi i-a inm6nat, in prezenla
irtrevedere cu Alexei. viceregelui, o petru

Bdt€nul diplomat s-a achitat strdlucit de sarcina sa, nu frrd a printrf altele: scrisoare autografb a farului, in care scria,

completa planul elaborat la Spa cu cAteva masina{iuni girete, ,,Ili jur, in fala lui Dumnezeu, cd nu ai de ce sd te temi si cd,

concepute dupi placul sdu. tu dic'a accep{i propunerea mea gi te reintorci il il;;;;^,; ;;i

La 29 iulie, Tolstoi gi Rumian{ev au fost primili de impdrat pedepsi si i1i voi ardta cea mai mare afecliune... DacI tu nu o faci,
care gi-a exprimat regretul cI scrisoarea sa nu pdrea pr.u thrA
'l1Taaorrelusvlutioci iisuailuami pqerorismasis-imocdpv-dairdavfat,upsluecir.ideEuocleasslait-aa,dmeeaxWpi ouelsxfepcnliacbizutdutt.el Alg, icdudoumucaneasztaai,, ie vol Uiestbma gi, in calitatea mea de tita ;i A" ."".*r," ;"-;;i
proclama trlditor de patrie."

lareviciul a citit scrisoarea si a ascultat declara{iile lui Tolstoi,
D1!aotui-iuzicleerduut ptidmapcesedar,eafleacvteuztelomcaoi inainte de a-i da
temdndu-se pentru nepolii sdi si consecin{ele'nui blestem al {arului, un r6spuns.
face totul noud intrevedere la
i-a promis cd va pentru a reconcilia un asa de mare palat cu
viceregele. lareviciul a declarat trimigilor farului:
monarh cu fiul sdu.
meu.- Eu consider ca primejdioasd o reintoarcere a mea la tatiil
Carol al ll-lea, foarte supdrat, i-a convocat din nou, intr-o
pinrvoemTnitosailtusentoiplieesnc-auaraefovileoalseuitnpaeictruimnuictnei uedfepercteotraoagsteuaptairvaregluleumifeaAnrluteelxuleei.iq,'yiadmzinionctedivr,eccaledt
conferinln secreti, pe cei trei minishii ai sdi: contele ziruendorf. sd-l intimideze. Lu6ndu-l deoparte, i-a spus in ruseqte:
Am sI nu pleC de aici decdt ducdndir-te cu mine.
ccoantfeiilnedSgtarrahevmi bgeirgchgiai rprpinrifmuleTjdraiouatssolh. nT.ruApceelgetiarus"e"gdti rpiaut;eita"u;lis;d Dac-I te vei ordinul altii parte, te voi urma. Suveranul meu e decis
duce in
qdtrundn foarte usor din Polonia in Silezia, gi de aici sd invadeze
Bqqr^n-ia, unde popula{ia li se putea aldhrra. sd te urmdreasci p6n5 ce vei fi in puterea lui, viu, sau mort.
Ingrozit de
In aceste condilii, minigtrii au estimat cd trebuia mai inainte de i-a aceste cuvinte, lareviciul s-a intors c6tre vicerege,
toate cdgtigat timp, sd vadl cum va evolua frontul in nord, unde luat m6na
gi l-a tras in salonul vecin, unde l-a intreblai
Rusia se afla angajatf si pregdteascd o rezistenl5 la tur eventual tremudnd de fricS:

atac, incheind, in acelaEi timp, o alianfd cu regele Angliei. Contele pute-a Dacd tatiil meu cere extrddarea mea cu arma in m6nd, as
sd contez pe proteclia impdratului?
Znzeldolt t! amrn!6 pe Tolstoi cd impdratul incerca si-l convinge
pe prinful Alexei si se intoarcdlatatill s5u, dar refszacategoricid

foloseascd fo4a.

Tolstoi a insistat s6 i se permiti sI vorbeascd personal cu Viceregele ii rlspunse cd ?mpdratul doregte cu plicere
reconcilierea printului cu tatiil sdu, dar daci lareviciul se
fareviciul. impdratul nu a crezut cd e de cuviinfd s5-i refirze. La primejdie, ar protec{ia Majestitii Sale. ciede in
24 septembrie l!17, cei doi emisari ai larului au sosit la Neapole. putea fi sigur de

In seara zilei de 26 septembrie, un ofiler a venit s6-l roage pe Reintors in camera unde agtepta Tolstoi, Alexei a declarat cd
larevici din partea viceregelui, contele Duan, si
si bdnuiascl ceva, Alexei a rdspuns la aceastd vini la palat. FarA avea nevoie de cdteva zile pentru a se gdndi. Nu s-a dus la cea
de-a treia intrevedere, pretextdnd o putemicd durere de cap. Unui
invitalie, lucru pe
care nu-l fbcea pentru priina datd. Introdus intr-un somptuos salon,
a agteptat secretar al viceregelui, care a venit s6-l vad6 la Castelul Sant-Elmo,
cdteva momente. Usa s-a deschis Ei s-a ivit viceregele, i-a comunicat decizia sa de a rimdne in lara impbratului.
insolit de doi oameni. Deodatd, {areviciul se albi, igi ridicl bralele Misiunea lui Tolstoi p6rea cd se izbeEte de un obstacol insur-
in aer, se
dddu inapoi si scoase un shigdt. Contele buan se repezi montabil: at6t timp c6t ,,animalul", asa cum il denumea pe larevici
spre el. in rapoartele sale, se sim{ea in siguranl5 pe
domeniile implratului,
VA conjur, nu lisali si md omoare, murmurd prinful. era imposibil si-l faci sd iasl din comportarea sa. A mai intreprins
I-l recwroscuse pe cdpitanul Rumian{ev, ofi1erul de ordonanli o ultimi tentativd pe l6ng6 vicerege.

156 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 157

Afland ci impdratul scrisese contelui Duan pentru a-i cere s6-l Din ce in ce mai tulburat, {areviciul i-a cerut pdrerea Eufrosinei.
determine pe larevici, prin toate mijloacele, sd vin6 la tatiil s5u, Dar unul dintre spionii lui Tolstoi reusise deja s-o influenleze pe
Tolstoi l-a sfbtuit sd incerce s5-l intimideze Epireadneuam, edasc5d-ilasrpuulndii tanera femeie, care i-a spus prinqului cI cel mai bun lucru de ficut
lui Alexei cI cumnatul sdu va fi obligat s5-l acum era de a se supune voinlei tat?ilui s5u. Cuvintele Eufrosinei
au decis soarta lareviciului.
va declara rdzboi.
Tolstoi igi calculase bine lovihrrile.
Viceregele refuzd, declardnd cE el nu are dreptul sd-i vorbeascl
,,,4.m in{eles, scria el {arului, ci lareviciul se teme cel mai mult
atAt de sever prinqului. sd nu fie separat de aceastS fati. Am rugat deci pe vicerege sd
Atunci, Tolstoi a recurs la doud mijloace infailibile: aurul gi intreprindi demersuri precipitate pentru ca din trei direclii si-i
femeia. El ii va oferi 160 de ducat' lui Weingardt, secretarul
viceregelui, un om extrem de inteligent, cum il caracteriza el in parvind veqti contradictorii. T eroizat, pierz6ndu-gi capul, lareviciul
Castelul Sant-Elmo gi-l
raportul trimis larului. Weingardt merse la a cdzttt drept in cursa intinsl de machiavellicul rus, ciruia ii f6cea
asiguri pe larevici de marea sa simpatie Ei ii spuse cd se simlea
o deosebitii plicere aceastii vAndtoare de oameni...
obligat s6-i dezvdluie un secret de stat: contele Duan nu-i spusese A doua zi, cdnd i s-au comunicat cele trei informaqii alarmante,
prin{ului adevdrul, impdratul se hotirdse si nu-l protejeze, apelAnd
ia calea armelor. Nu putea, fiind angajat deja in doul r5zboaie 9i, lareviciul, trddat de amanta sa, le-a declarat lui Tolstoi si lui
mai ales, pentru cd {arul ii promisese c5-9i va ierta fiul, in cazul Rumian{ev ci e de acord sI plece cu ei, cu doul condi{ii: ri i r"
in care acesta se va supune voinlei sale.
permitii sd se retragd la moqia sa gi si nu fie despdrtit de Eufrosina.
Cursa era grosoland. Dar lareviciul nu era capabil sb gdndeascS.
,,Cu toate cd aceste condi{ii erau excesiv de preten{ioase, scria
Lipsit de consilierii sdi obignui{i, inconjurat de strdini, el ffiia intr-o
continue stare de teroare, clut6nd uitarea in vinul de pe dealurile Tolstoi larului, am luat asupra mea rispunderea de a le accepta
verbal". Si el l-a sfrtuit pe {ar sn-gi dea consimlimdntul la aceastii
Vezuviului. cdsdtorie, clci prinful se va ar5ta astfel sub adevlrata sa inftqiqare
gi va dovedi cI nu a pirdsit Rusia din cauza unei ofense, ci doar
El l-a rugat pe Weingardt s6-l aducd imediat pe Tolstoi, ftrd pentru aceast?i tenlrd fatd.. $i impdratul nu va mai mai avea nici o
a avut loc pe 2 octombrie la incredere in el.
Rumianfev. intreve{erea secretd Cas-
lui Weingardt, Tolstoi i-a spus Tareviciul i-a expediat o scrisoare tatdlui sdu, care se termina
telul Sant-Elmo. in prezen\a
lareviciului, in ruseEte, c6 trupele {arului se pregdtesc sd invadeze astfel:
Silezia gi, pe de altl parte, Petru Ei-a anunlat hotdrdrea de a veni
,,Tncrezdtor in promisiunea Dumneavoastrd, mi supun voin[ei
personal la Neapole.
voastre qi plec zilele acestea de la Neapole la Sankt-petersburg, in
te va-d6.Nu-S imagina, a adilugat Tolstoi, cA poate fi impiedicat sd compania acestor domni, trimigi de Dumneavoastd, Sire.

Speriat de aceastil ultimd noutate (inventati de la un cap la altul Sclavul tdu umil si mizerabil, nedemn sd se cheme fiul tiu.

de Tolstoi), prinful moqtenitor a inceput s5 se bdlbdie: Alexei".
Voi merge in Rusia si
triies-c la lard cu Euffosina. cu condigia ca tatdl meu m5 lase sd El l*a rugat pe Tolstoi sI ob{ind de la 1ar autoiza\ia de a se

El a promis cd va da a doua zi rdspunsul definitiv' Tolstoi s-a cdsdtori cu Eufrosina mai inainte de sosirea sa la Sankt-petersbwg.

dus direct la vicerege gi l-a rugat sd-l facd pe larevici sd in{eleagd Dorind sd aibd o promisiune formald in aceastd privin{i, intArzia

ci nu va putea s-o pdstreze cu el pe amanta sa. Contele Duan a sub diverse motive reintoarcerea in Rusia. S-a dus mai int6i, insolit
apreciat ci acest mijloc de-presiune nu depdEea instruc{iunile pe de Tolstoi Ei Rumianlev, sd se inchine in faqa relicvelor Sf. Nicolae,
la Bari, si a vizitat dupd aceea orasele Roma, Floren{a qi Vene{ia.
care le primise de la Viena. impdratul deja il prevenise, intr-adevdr,
cd nu-l va mai apdra pe prin!, dacd singura piedicd in disputa cu Cu scopul de a impiedica o intrevedere intre farevici qi imp5rat,
tatiil siu era legltura cu o oarecare femeie deghizatd in b6rbat.
Tolstoi a aranjat lucrurile, astfel incdt si traverseze Viena pe timpul
Viceregele a fost de acord cu cererea lui Tolstoi, fhrd sd noptii. Carol al Vl-lea s-a alarmat si l-a trimis pe contele Coloredo,
guvematorul Moravier, la Bmnn, eu ordinul de a-l reline sub orice
inten{ioneze s6-;i pund in practicd ameninlarea.
formd pe prin!, s5-l vadd personal si si-l intrebe dacd se duce de

158 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI TJNIVERSALE t59

bundvoie in R-usia. tn cazul in care lareviciul iEi exprima dorin{a a-l re{ine gi nu pritea si se certe cu noi dfn cauza lui, in momentul
de a rdm6ne sub protec{ia impiratului, guvematorul era insdrcinat in care el se afla in rizboi cu turcii si spaniolii."

s6-i pregSteasctr o locuin{5 gi sd vegheze la securitatea sa. ,,Desi fiul nostru - continua manifestul - igi meritd moartea
Tolstoi s-a opus la inceput la intrevederea cu guvematorul' pentru aceste acte odioase, cu toate acestea noi il iertim, av6nd
Aceasta se petrecea la Viena. Dupd cdteva zile de tratative, a
acceptat ca, la 23 decembrie, sd aibe loc intrevederea, in ptezen\a mild de el. Dar ca tatL si suveran autocrat, pentru binele statului,

lui Tolstoi Ei Rumianlev. i-ar fi noi il privdm de drephrl de succesiune la tronul Rusiei, chiar dacd

Guvematorul i-a declarat lareviciului cd fbcut pldcere nu ar mai rdm6ne in via{d nici unul dintre membrii familiei. Si noi

impdratului sd-l vadi gi cd Majestatea Sa doregte s5 cunoascd il proclamdm ca mostenitor al coroanei pe cel de-al doilea hru al

motivele pentru care prinqul nu s-a oprit la Viena. Alexei s-a scuzat, lui Petru."

spundnd cd nu avea haine de Curte gi echipajul coresptmzdtor. A Dupd lectura manifestului, larul s-a indepdrtat cu fiul sdu intr-o

mai adiugat cd l-a insdrcinat pe rezidentul Veselovski sd-i camerl vecinii, unde Alexei i-a de'rydluit numele unora dintre
mulfumeasci, in numele sdu, impiratului, peffiu ospitalitatea
complicii sdi.

arAatd. Aceastd atitudine a {areviciului nu a fdcut decit sd-i mire Apoi s-au dus, urma{i de intreaga asistent5, la catedrala Maicii
Domnului si acolo lareviciul a jurat pe Sfintele Evanghelii c6. nu
pe austrieci. Tolstoi il anun{ase in ajun cd tatAl sdu nu se opune la va mai pretinde niciodati coroana si cd nu o va accepta, sub nici
cds6toria cu Eufrosina gi ci ea putea fi celebratii in Rusia.
Contele Coloredo ii lSsI sd plece mai departe. Eufrosina, un pretext. El a depus jurdmdntul dup[ aceea, in fa{a celor prezenli

gravidd in patru luni, ii ruma pe alt drum. gi 'a prinfului mostenitor.
Dupi ceremonie, Petru
La 31 ianuarie 1718, tareviciul Alexei ajunse la Moscova, unde a oferit in Palatul Preobrajuski un mare

Petru se afla deja. dineu, cu multl biutur6, prilej cu care Alexei, fericit cI s-a strecurat

La 3 februarie, a avut loc o intrevedere intre tatl 9i fiu. To(i cu bine, s-a bucurat din toatd inima.
demnitarii prii, minigtri, senatori, generali, episcopi au fost reuniqi
A doua zi, 1arul i-a trimis fiului s6u un chestionar, cerdndu-i
irn sala de audien{e dDionshPiatelaetural uKpreremzelinn{ui.luJia. rMeviticroiupl,olcitdurlui$atenfuani
Iavorski gi episcopul sd arate in scris numele complicilor si sd relateze faptele ca si toate

cuvintele pronun{ate sau auzite. Chestionarul se termina cu acest

avertisment:

se luase spada, a fost introdus de Tolstoi qi Rumian{ev. ,,Daci tu ascunzi ceva pe care noi il vom afla dupd aceea, sd
inaata ce l-a zdritpe tatdl sdu, s-a aruncat in genunchi in fata
lui gi i-a cerut, pldngdnd, iertare. Petru i-a cerut si se ridice qi l-a nu mai ai vreo pretentie de la mine, cdci aga cum ai declarat ieri

musbat dtr, spundndu-i ire final: in fala inhegii lumi, iertarea, intr-un asemenea eaz, va fi nuld gi

mea, dar cu condilia ca tu sd-mi spui tot neavenitd."

ade-virui1l igai csodrd-i iertarea pe complicii care te-au sfrtuit si fugi 9i ln acest mod Petru se desolidariza, far| cea mai micd jend, de
demrn{i promisiunea formald fbcutd implratului, iertarea ce-i va fi acordatii
fbrE nici o alt6 condi{ie, la reintoarcerea lareviciului in Rusia, fiind
s[ te pui sub protecfia impdratului! transformati intr-o iertare condi{ionatii. Ceremonia de la Kremlin,
Jareviciul a vnrt sd-i rispundd', drr Petru l-a intrerupt qi a
ordonat unuia dintre minigtri sd citeascd cu voce tare manifestul regretul public, prestarea jurdm6ntului, manifestul adresat poporului,.

s6u, care dup6 aceea a fost impdrfit poporului. totul nu mai avea nici o valoare. Viaja prinfului mostenitor era din
nou in primejdie si ea depindea de acum de rezultatele instrucfiei
Acest document, dupi ce a descris toate nelegiuirile sivdrEite

de farevici, aversiunea sa fa{d de problemele statului, legdtura cu o deschise de ,,Cancelaria secretd", pe care Petru o crease special in

fatii extrem de depravatl gi fuga sa, oferea o versiune sub toate acest scop. Petre Andreevici Tolstoi a fost desemnat in fruntea

privin{ele contrari adevdratelor circumstan{e in care prinqul se acestui tribunal, ai cdrui membri au fost numi{i Ugacov, Buturlin
reintorsese in Rusia: el refuzase, afirma manifestul, de a veni in gi Skormi- akov-Pissarev. incd din primele zile, {areviciul a dat
lar6 pAnd in ziua in care viceregele, vdzdnd opozilia sa, l-a somat dovadd de sldbiciune. Pentru a-si salva viafa, si-a denunlat toli
prietenii gi chiar persoane care fuseserd amestecate, contrar voinlei
in numele impdratului, sd plece, cdci ,,impdratul nu avea dreptul de

160 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI IINIVERSALE l6l

lor, in evadarea sa. in nebunia sa, el a dewdluit unele fapte care, lareviciului Alexei. Dosite a fost tras pe roatil. Ex-{arina Evdokia
a fost deportatd la m6ndstirea Ladoga' Prinlesa Maria, sora (arului,
firi doar gi poate, nu ar fi fost aduse weodatl la cunostinla larului a fost mai int6i incarceratii la fortdtYa\a din Schlusselburg 9i dupd
aceea transferatL la Sankt-Petersburg, cu arest la domiciliu.
gi a pdstrat tiicerea asupra altora, care vor fi descoperite cu prilejul
instrucliei. Astfel, ell-aacuzatpe secretarul Kiel de a-l fi constrdns Iatii ce scria rezidentul Pleyer privitor la aceste execu{ii; in
raportul siu cdtre impiratul Carol:
sd scrie scrisorile episcopilor qi senatorilor, scrisori care au rdmas
,,Cu doud zile inainte de plecarea mea de la Sankt-Petersburg,
ingropate in arhivele de la Viena. A fost pusd in cauzd prinlesa au avut loc execulii la Moscova. Stepan Glebov a fost supus unei
torturi oribile cu cnutul, cu fierul roEu 9i cdrbuni aprinqi. El a rlmas
Maria, prin{ul Dolgoruki, Kikin gi valetul sdu de camerS. legat pe eqafod, prins de o scdndw6, lintuit cu cuie de lemn, timp
Kikin a fost interogat de patru ori. In ciuda torturilor cele mai
aJ trei zile gi trei nopli, in ciuda faptului cd nu a fbcut nici o
teribile, el gi-a clamat nevinovdfia. Cdnd a fost torturat pentru a m6rturisire. Pe 26/15 martie, episcopul de Rostov, superiorul

patra oar5, a sfirEit prin a recunoagte cI el a organizat evadarea mdndstirii din Suzdal unde fusese inchisd fosta tarind, a fost tras pe
lareviciului pentru a obfine favorurile sale, in. ziua in care se va
roatii; dupi moartea sa, el a fost decapitat, corpul ars ,si capul irfipt
urca pe tron. Kikin a fost condamnat sd fie tras pe roatd. intr-un par. Alexandru Kikin, fostul favorit al larului a fost, de
Senatorul prin! Dolgoruki a fost arestat, pus in lanfori gi adus
ur"-erreb, tras pe roatii; torturarea sa a fost lent?i gi repetat?i la mari
la Moscova. Dar judecitorii si insugi trarul nu s-au pretat la
acwza\iile aduse de {arevici. Il considerau pe prinl ca un pe un om intervale, pentru a-i prelungi suferinlele. A doua zi, larul a trecut
prin fala lui Kikin, care mai dldea inc6 sernne de via!5. El i-a cerut
prea fin pentru a fi aliat cu Alexei. Totugi, tot ce i s-a putut reproga iertare gi ingSduinla, sd se retrag6 la o mAnistire. La ordinul
au fost cuvintele sale temerare, pentru care a pldtit cu exilul la
impiratului, i s-a tiiat capul, care a fost infipt intr-un par.^Cel
Solikamsk. de-al treilea executat a fost ex-confesorul {arinei care i-a fbcut

Crrca 20 de persoane au fost arestate la Sankt-Petersburg gi cunogtintd cu Glebov. El a fost tras pe roatii, capul infipt intr-un

trimise la Moscova. bplaarmEaisceoprpuublliacrsp. eClealrdgei-aBlispearticrudlepaeenrtragumn ostiimvupllucdscirliitporri,vacsaerepiei
lfaaocrseeatvsidclaei,zdaleedgtreaoctnlas. riEatcl ocandfdoausrstetrlcaaesvPapreecoorobnarfitad?jeie' nnth$skatili,msfp5ir-cifeaspfsaeunatdaflrafuallreuuqil.uai!D. daAer
Paralel cu aceasfii instnrc{ie, {arul a ordonat o alta, pentru a
sldbiciunea l-a impiedicat sd scoatil un cuvAnt 9i a fost dat pe mdna
stabili daci prima sa soqie era amestecatd in complot. La 4 februarie, medicilor sd-l ingrijeascS. Dar cum sl5biciunea se accentua, a'fost

a trimis o depe;i la Suzdal, cdpitanului de gardi Skormiakov- decapitat qi corpul infrp intr-un par. S-a crentt cE a dezv6luit
Pissarev, care a gSsit-o pe fosta larind Evdokia, la mdndstirea tarului persoanele care l-au determinat pe {arevici sI aclioneze.
Rugdciunea Sfintei Fecioare, imbrdcat?i in vqminte cdlug5reqti.
ln itarA de to{i acegtia, mulli a[ii au fost bntuli cu cnutul qi
Cdpitanul a pdlmuit mai multe maici, dupd care a adus-o pe softr trimigi in Siberia, dup6 ce li s-a tiiat nasul. O doamnl apa4inand

Elena la Moscova. nobilimii, din familia Troekurov, a primit lovituri de cnut; o doamnl
Martorii au relevat sub cnut cd ex-larina a declarat cd avea un Golovin a fost bdtutai cu ciomagul. Dupd aceste execufii, o prin{esi,
sora prinqului Golilkin, sora fostului trezorier Prozorovski' a fost
amant, maiorul Stepan Glebov, insircinat cu recrutarea solda{ilor adusa h palatul Preobrajenski, unde in curtea torturilor, a fost intinsd
la Suzdal. Nefericita femeie, inchisd in mdnlstire de peste 20 de pe pimdnt gi pe spatele gol, a fost bdtuti cu ciomagul' dupd care
a fost datii sofului ei care a trimis-o la tatiil siu'
ani, gdsise in aceastii dragoste tardivd o consolare nesperatii. Ea ii
in oraE, in marea pia(i central5, in fa{a palatului undg ayeay
scria lui Glebov scrisori tandre qi exaltate, pe care acesta avusese
loc execuliile, a fost dispus un egafod pdtrat din pietre albe, inalt
imprudenla s5 le pistreze. Adusi la Moscova, Evdokia gi-a

recunoscut, la rdndul siu, legdtura cu {arina-mamd, dar a negat

energic orice padicipare la complot ;i ci ar fi promrn{at weodati

injurii la adresa {arului gi a larinei Caterina. A fost tras in leapd in

Pia{a Roqie din Moscova. Agonia sa a durat 24 de ore.

Petm a venit s6-l viziteze gi sI se distreze, vdzAndu-l cum
sufer6. Confesorul ex-{arinei, care i-l prezentase pe Glebov, a fost
gi el condamnat la moarte. Episcopul Dosite, chestionat, a

recunoscut cd s-a rugat pentru larina Evdokia gi venirea la'tron a

t62 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LNIVERSALE 163

de sase co{i, cu colli de fier la margini. Pe acesti colqi au fost infipte La 18 martie, a plecat cu Caterina gi lareviciul la noua capitali.
Alexei era calm gi increzdtor. Agtepta cu nerlbdare intoarcerea
capetele executa{ilor. In vdrful egafodului se afla o piatrd alb6, Eufrosinei. ,,Tat[l meu, scria el amantei sale, este bun cu mine'
Mullumesc lui Dumnezeu, sunt acum dezrnogtenit. Sper sf, trdim
pdtratii, de in[lfimea tmui cot si se remarca corpul lui Glebov dispus
in mijlocul celorlal{i executa{i".
imp- rNeuimndic linigtili la laril'
In timpul instrucqiei acestei afaceri de cdtre ,,Cancelaria secretti", nu'l6sa si se prevadd deznodimdntul tragic. in ziua de
Petru a avut prilejul sii constate cd {areviciul dispunea de partizani
fanatici din popor. Pagti (12 aprilie), Alexei cdnrin genunchi in fa{a larinei Ca!e11a
gi o rugI sd oblind pentru el autoriza{ia de a se cdsltori cu iubita
Duminicd 2 marlie, tarul se afla la bisericd. Dupd slujb6, un lui. f,arina ii promisese cd va interveni in favoarea sa.
necunoscut s-a apropiat de el gi i-a intins o foaie de hdrtie. Era Eufrosina ajunse la Sankt-Petersburg la 20 aprilie. Dar !are-

textul imprimat al jurdm6nhrlui de fidelitate al noului prin! viciului nu i se d6du voie s-o vad5. La ordinul larului, t6n6ra femeie
mo;tenitor care trebuia semnat de tofi supugii farului. Dar in loc de
a fost condusi direct la forttueala Sf. Petru 9i Pavel, unde a fost
semniturd, Petru a citit cu stupoare: ,,intrucat domnul {arevici interogat5, privitor la sejurul lareviciului in strdindtate, scrisorile pe
care acesta le scria gi cuvintele ce le spusese.
Alexei Petovici, protejat de Dumnezeu, a fost privat pe nedrept de
Eufrosina a notat cu o mdni tremur5toare:
tron, frrI nici o vinl din partea sa, eu refuz, in congtiin{a mea de
cregtin, de a depune jurdmAnt in fa{a lui Dumnezeu, qi nu jur pe ,,lareviciul a trimis de mai multe ori impdratului pldngeri contra

Sfintele Evanghelii qi nu sdrut crucea lui Christos care di via{i gi tatllui s5u Ei c6nd a auzit vorbindu-se de revolta de la Meklenburg
nu semnez cu m6na mea; aldtw un extras din cartea canonici a lui in
Nasiansin, mirturie pentru cei ce pot s5 in{eleagd, eu, sclavul lui s-a bucurat; a dorit intotdeauna s6-i urmeze la tron Ei acest scop
spus, cu prilejul conversaiiilor avute, ci
a fugit. Mi-a to{i voiau

Christos, Larion Dakukin, sunt gata sd md sacrific. Amin, amin, s6-l distrug5, mai pu{in Safirov qi Tolstoi. Poate bunul Dumnezeu

amin." ne va ierta qi ne va oferi o reintoarcere acasd fericitii.

Fostul scrib de la Departamentul de artilerie a fost supus de Fiind la Neapole, {areviciul a scris de mai multe ori impdratului
trei ori torturii. El striga din toate puterile cd nu putea s6-l recu-
diverse plAngeri; cu pufinl weme irainte de venirea domnului
noasci pe micul prin{ Petru ca moqtenitor al tronului, cdci mama Tolstoi la noi, {areviciul a scris o scrisoare unui episcop rus, nici

sa nu era rusoaicd qi, dupi moartea larului, ea se va pune de acord un strdin nu era de faP.
cu striinii pentru a-i pierde pe crestini. Nu a denun{at pe nimeni spus despre o revolttr a trupelor din Mek-
qi a sus{inut pdni la capdt ci voia sI sufere pentru adevdr gi cuvdntul Tareviciul mi-a mai
lui Christos. Dakukin a fost tras pe roat5. ca ceva asemanator se produsese gi la
lMenobscrlorgv.a,$' tqiai din ziare
spundnd adeseori: <Iatii ci Dumnezeu
se bucura

O astfel de ab{inere a contrastat putemic cu vorbiiria prinfului anrfazd lucrurile>.
mostenitor gi l-a impresionat putemic pe tar. El a fost chiar tentat Si atunci cdnd a aflat din ziare cd lareviciul cel mic al suve-

s5-Ei lini cuvAnhrl dat fiului sdu ;i s6-l trateze cu indulgen{I, ranuiui e bolnav, mi-a spus, de mai multe ori: <<Vezi voia lui

rezumdndu-se la a-i pedepsi pe sfrh-ritorii acestuia. Dumnezeu: tatdl meu i;i are proiectele sale, dar Dumnezeu le are

- FdrA mam5, c6lugdr gi Kikin, ii spunea lui Tolstoi, in timpul pe ale lui.>>
supliciului lui Dakukin, Alexei nu ar fi indrdznit niciodati sd
sivArseascd un asemenea gest. Oh! Bdrbosii! Bdrbogii! Rdddcina Si vorbea mult de succesiune, spunea cd a fugit, pentru cd larul

cduti prin toate mijloacele sd-l piardS. Kikin ii spusese cd l-ar fi

rdului este in aceEti bdtrani gi popi. auzit pe 1ar vorbind cu prinful Vasile Dolgoruki.
- Trebuie sd i se acorte iertarea, i-a r6spuns Tolstoi.
- Cat ii privegte venit vremea sd li se taie penele. Fuga lareviciului - din spusele sale - fusese cunoscutd de patru
I^n ei nu vor pe b5trSni, a zboare, addug6
curdnd mai putea sd imediat petru. persoane: Kikin, Afanisev, Dubrovski gi larina Maria Alexievna. El
a mai vorbit de episcopi gi despre unul dintre ei, in mod elogios,
dar nu mai gtiu care, cdt privegte scrisorile pe care le scria, mi-a
Tarul se grdbea sd se reintoarcd la Sankt-Petersburg, cdci con- spus cd le-a scris Ei trimis ca sI fie r6spAndite in Sankt-Petersburg,

ferinla de pace ruso-suedezd trebuia sd inceapi la 12 mai, in insulele gi ca si fie primite gi citite de episcopi.

Aaland.

t64 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 165

Mi-a mai spus: <<Voi vdna pe tofi bdtrdnii si voi alege oamenii cel mai abil dintre ei preferd s6 nu se ingrijeascd singur, ci sd apeleze
la un altul. La fel, noi vd incredin!5m boala noastrd Ei vd rugdm
dupd bunul meu plac>>. s-o vindeca{i, cdci ne temem de moartea eternS' $i a:gu{u, cu atAt

lareviciul mi-a spus cd gi-a pdrAsit tat?il, pentru cI acesta nu-l mai mult cu c6t am promis in scris Ei jurat in fala lui Dumnezeu
iubea deloc, gi cduta prin toate mijloacele sd-l lsaunpsrdimriielaEi dorea
sd-l dezmoEteneasc5. Dupd aceea, cu prilejul ap6" a de a-mi ieria frul si am confirmat verbal promisiunea mea' cu
fiecdrei nave, i se dddea mult sd bea ca sd-l ucid6. Iatii pentru ce condiqia ca el s5 spun6 adevarul. Dar el a cSlcat aceastb inlelegere,
ascunzdnd problemele cele mai importante 9i mai ales complotul
a fugit, cd dorea sd duc6 o via{E linigti0i, cd avea sf,-i urmeze la impotriva noastr5, tatiil lui gi suveran. cu toate c5 afacerea {ine de
tribunal qi nu de religie, dorim ca, conform
tron gi nicidecum sd se faci cdluglr. cap' XVII din

Jareviciul mai spunea cd atunci c6nd va ajunge tar, va rdmAne Deuteronbm, sd oblinem decretul vostru, episcopi Ei intreg clerul,
la Moscova qi va face din Petersburg un oraq ca oricare altul, mai pentru ca sd ne explicali si si ne indicali ce pedeapsd merii{ du-RA

mult, va abandona flota gi nu o va mai mIri. Nu va tine trupe dec6t perceptele lui Dumnezeu gi alte exemple 9i legi ale sJintelor
pentru apdrare, nedorind sd ducl (azboi cu nimeni, mulpmindu-se Scrtpnri, aceastii intenlie odioasS a fiului nostru, exemplul lui

cu vechile posesiuni. Cd inten{iona sd-gi petreaci iama la Moscova

si vara la Iaroslov." Absalon."
intrebarea astfel formulata de lar a pus pe umilii qefi ai bisericii
Eufrosina a mai declarat cd dupd sosirea lui Tolstoi, prinful
intr-o crudd incurcdturS. Toli simpatizav cu lareviciul ;i nu puteau,
avea intenlia sE plece la Roma si sd cear5 proteclia Papei, dar ea

l-a impiedicat s-o fac6. in congtiinla lor, s6 aprobe dezinvoltura cu care Petru se debarasase
de jurimdntul sdu. Dar cine ar fi indrdznit sa-l contrazicd pe teribilul
Depozilia Eufrosinei a fost supusS,la 12 mai, lareviciului, care
a negat totul. Atunci a fost confruntat cu amanta sa care a confirmat monarh? cainrhciiezpiilsecdoepiresfile-ac1uii,ppreazisepnrteaztecaevipzruellalloi,r-tptrloinPgd-e

verbal, in fala lui, tot ce scrisese. Nefericitul prin1, zdrobit de aceasti Astfel, dupl
episcopi Ei
tridare, a izbucnit in pl6ns, dar a continuat s5-gi suslini nevinovdfia. liti,

A fost condus intr-o anexd a casei sale de la tprd,, unde Petru l-a ?nlelepciune.
pdlmuit personal pentru a-i smulge mdrturistea. Trei 15rani, care
in mod involuntar au fost martori la aceastii opera{iune extralegalS Ei au citat noui exemple din Vechiul Testament, gapte din Noarl

qi secret5, au fost mai tdrziu condamna{i la moarte si executali. Testament Ei i-au propus larului sd aleag6. patemd sA se bazeze
,,Dumnezeu a iasat, au scris ei, ca iubirea
De aceastii datd, Alexei recunoscu ci se bucurase cAnd i se fiului, cu condifia ca
totdeauna pe sentimentul natural qi calitdlile
p"sve-Sic"vrieiunri'ltuiiain.tectsudfpriaacesbucciltu,elgtiderreAevigto,eecsaleiamaufdfunpcaAeatuaimriceiier,ptiaaosr5raetalaficnesdldIireon9rrtuids-tsuoi6frlfiea-itfcadpe!se5stdeddeepacstoicenomasspciditideli lor
spusese despre pretinsa revoltd a armatei ruse de la Meklenburg. cu
un
Somat sd denun{e pe tot' complicii, el i-a numit pe mai mu\i inali noi

funcqionari de stat si episcopi, printre care gi pe mitropolitul de

Kiev, Josif, in v6rstii de peste 70 de ani, care a fost imediat arestat fbridelegi. Admiratj inteligenla Providenlei care ne spune s6 iubim

gi a murit pe drum, in timp ce era dus la Sankt-Petersburg.

DupI aceste mdrturisiri, smulse prin torhrr6, Petru aprecia cA e co^pi,i$i cneogatsritig'ai fpuu"n"te",guraunciFonafciremstaeti iubiri." este
,"to.trl nostru: cine ar putea sd ne demnitarii Bisericii, nu care
liber de toate promisiunile sale anterioare Ei-l trimise pe {arevici in fac[ judecitorii acelora de
ne
falapurtji Supreme, compusd din 127 de persoane.
sunt stip6ni? Cum picioarele ar putea sfbtui capul? Pe de altd parte,
In acelasi timp, pentru a-gi u,sura congtiin{a, a solicitat judecdnd bisericegti, trebuie sa fii pur din punct de vedere spiritual
demnitarilor bisericii si spund ce pedeapsl merita fiul sdu, dupd gi .a tt, atingi nici trupul qi nici sdngele, cdci clerul nu e dotat cu
aIsiaspbuoissetodCleihi rosisqdteonfsucicfaacc,rtel tuuinzbsid"qesipsaairbitsuiepa.ulS<s<,,Pscuianeendsvaoibc-ieaaataalupiidnDtatuetampcSen>e>pze-lruian, lasiplcuuasi
Sfintele Scripturi:

,,Desi am suficientd putere sd-l pedepsesc dup6 voia mea, fbrd

sd {in seama de sfatul altuia, totusi temdndu-m5 de Dumnezeu, fi. ql nt ii apdrd pe allii de a chema focul din cer asupra Sama-
doresc sd evit pdcatul, cdci e natural ca oamenii sd cunoascd

propriile lor greqeli, mai degrabd decit pe ale altora. Chiar doctorii,

t66 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE t67

ritenilor. Prin aceste exemple, Christos a vnrt s6 demonstreze cI in ultima vreme, pe cdnd se afla la Moscova, a mlrturisit
clerul nu trebuie sd apeleze la for{f,, sd nu cear[ moartea cuiva, nici nu spusese totul tatdlui sdu 9i cd el ii dorea
pirintelui Varlaam c5
vdrsarea de sdnge, ci doar si predice distrugerea pdcatului si via{a moartea. Varlaam i-a spus: ,,Dumnezeu te va ierta, dar tu trebuie

etem5. s6-i spui adevdrul tatilui tau."
respVecitulsucpaureneiimetodaatteoraacte. s$tei acjIudDeucmdn{eiizMeuajveastdfalici eVcoeaesatrceecue
in- aceeaqi zi, preotul Iakov, supus torturii qi confruntat l--cau
agrlabil in ochii sdi. Dacd se ionsiderd gregelile in gravitateac.i-"i, spusele acestuia. La 22 iunie,
lareviciul, a'confimrat larul cu
qi_ s9 gea sd fie pedepsit cel care a fdcut-o, existd exemplele insircinat pe Tolstoi sd ob{in6 de la larevici o depozi{ie scrisi

Vechiului Testament, unde se pune iertarea mai presus de jusiilie. toate recunoagterile complete ;i o explicalie privitor la purtarba sa'
Alexei a scris tot ce Tolstoi i-a cerut, ddnd tr6ddrii sale o versiune
aE-lutemdInoartefirvsrace,pieienrlaicmraearae,{iaa-rousplvuuaissoeCfeharrfiislimtoi6nsn, ma;idluninui iDlesu6Dmfaoncemznneouuil.u..vi,icetiml vea. alege conforml cu teza tatilui sdu.
,,Cauza nesupunerii mele - scria el - a fost cI mi s-a dat, din
Acest aviz a fost comunicat Cur{ii Supreme de consilierul intim
Tolstoi. copilErie, o cre$tere de doica mea in compania fetelor, unde nu am

Jareviciul a fost arestat la 14 iunie qi incarcerat in bastionul invalat nimic din obiceiurile biielilor"' El a povestit dupi.aceea
istoria educaqiei sale gi i-a actlzat pe maestrul sdu Viazemsh qi p"
pTorulbiteicstasklociealelbforertidBrealsetiiliSi.rfuPseeEtruti.giLpaav1e7l.i'ugnl iue,foartfoprsitmaudtuds;i;n;;f.ta Narigkin de a-i fi incurajat inclina{ia_sa pentru comoditate, de a
discuta cu preofii gi cdlugdrii, de a nu face nimic qi de a bea adpsea
Cu4ii care i$i avea sediul in Senat. prinful Mencikov, Tolstoi gi
cu ei. pe cumnatul s6u, cdruia ii
Safirov conduceau dezbaterile.
A terminat, acuz6ndu-l imp-drat,
atribuia, in opozilie flagrantl cu faptele, intenlia de a interveni
_ intreblrile puse inculpahrlui tindeau sd stabileascl dac6, cu militar in favoarea sa. Acest pasaj al depoziliei sale i-a fost dictat
adeviirat, fusese bigat intr-un complot contra tatdlui s6u. Ei nu au de Tolstoi: ,,Pentru ci aspira la succesiune pe o altii cale dec6t de
putut ob{ine nimic precis. Tareviciul continua sd-si acuze prietenii, cea prin ascultare, fiecare gi-o poate imagina cu uqurin{d: pentru

amesteca{i mai mult, sau mai pu{in, in fuga sa. El a dezvdluit astfel ci l-am pdrSsit gi nu woiam sd-l urmez pe tatdl meu nu mi-a
pc[einretzimidpeunltuslejiumruplulriaitnuTluirioal,suupnrcahisuiltusdautieAibirnatmemLeop-duiknhRinuisnifaorsmi-al
rdmas alt mijloc pentru a parveni la succesiune decdt de a mi-o
dacd hcrurile au ajuns in acest-stadiu
asigura cd, in special in imprejurimile Moscovei, poporul se ridica lua cu ajutorul strainilor. $i sd faci ceea ce mi-a promis, adicd de
pentru {arevici" El a mai mdrturisit cd conta pe poputaritatea sa si gi dac6 impiratul a inceprit
i-mi procura, la nevoie, cu norn armatd, coroana Rusiei, atunci nu
c6- mai multe persoane, printre care si conGsorul siu, pd"rintele am fbcut economie pentru a-mi atinge scopul- Mai ales dacd
Iakov, ii spuseserd cI poporul il iubea
Dupi aceste revela{ii, tribunalul si-l numea ,,speran{a-Rusiei... impdratul a dorit sa aiba trupe rusqti pentru a combate un inamic
s-a al iau. Eu ag fi intrelinut, cu propriile mele cheltuieli, trupele pe
decis sI supund pe prin{
torturii. La 19 iunie, Mencikov, Tolstoi gi mai muhiludeiatori au
venit la fortiireald unde au amenajat o camerd de torturd. Tareviciul care mi le-ai fi dat pentru a m5 ajuta sd oblin coroana Rusiei ;i,
intr-un cuvdnt, nu m-a; fi menajat cdtuqi de pu{in pentru a ob{ine
a fost legat de eshapadd qi cdldui l-a lovit cu cnuhrl. I s-'au dat 25
de.lovituri. tDout pceI eparocceesauls-vpeursbadlesppirsetracet iinpearchaivree,i-laaredveincuiunl{aatr ceea ce doresc."
fi
declarat ci De aceastd dati, larul avea proba complotului, agravatii prin
in recurgerea la o putere strdin5.
scris, in mSrturisirile sale precedente gi c6 tot ce a declarat in Ap
Senatului, este adevdrat; el nu a Doud zile dupi aceea, la 24 iunie, {areviciul a fost supus din
a exagerat. aavzat nejust pe nimeni Ei nici nu
nou la torhr6. I s-au dat 15 lovituri de cnut. El a confirmat tot
Dupi aceea, a ad6ugat cd Jakov Ignatiev confesorul sdu, a venit ceea ce declarase inainte gi a ad6ugat c6teva detalii privind
propunerile ce ii fuseserd fbcute de prietenii sdi, Viazemski gi Du-
vmcauoaeierltreltaaa,Ptnaeotteiilrutsoib1uim"rigei udg"gi.riiL-sma-amccaooraent,fteecseaal.dt",laslpt ui-nadnrdlsup-iunpsre:o,,tDuluumi: n,,eDzoeruestec
brovski.

in aceeaEi zi, 24 itxrie 1718, Curtea ,sypremd a promrn{at in

unanimitate sentin{a la moarte impotriva pi{nfului:

168 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE t69

,,Tareviciul Alexei, prin toate gregelile gi crimele comise recunoscut toate crimele, pldngdnd gi cerdndu-ne iertare, lucru pe

impotriva suveranului sdu Ei tati, in calitate de supus si fiu, meritii care i l-am acordat, dupi obligalia noastrd patemi Ei cregtineasc5.

moartea. CEci, cu toate cd Majestatea sa {anrl, in scrisoarea sa, $i astfel, el gi-a incheiat cregtine,ste viala, la 26 iunie ora 6 dup6-

datatl din Spa la 10 iulie 1717, i-a promis gratierea, dacd revenea amiazd."

de bundvoie dupi 3 februarie la Moscova, i-ar fr fost retrasd Nimeni nu a dat crezare acestei versiuni oficiale. Pregedintele
Bleyer, intr-o scrisoare confiden{iald, scria la Viena, la 18 iulie:
promisiunea, cu condi,tia s6-gi mdrturiseascd toate faptele pe care
,,S-a rdsp6ndit un zvon in popor, ca gi printre strdini, cn prinful
le-a comis sau avea inten{ia sI le comitd impotriva Majestilii Sale
ar fi pierit de sabie, sau secure."
si cd, dacl ii va ardta pe toli complicii frr5 nici o reticenfd, dacd
nu, gralierea promisi va fi nuli si neavenitS. in scrisoarea sa de P. H. Bruce, vdr cu marele maestru al artileriei ruse, povestea
recunoa$tere, lareviciul a rlspuns, fErS nici o sinceritate, gi nu a
in Memoriile sale (Londra 1772) cd {areviciul ar fi fost otrdvit. in
dezv6luit proiectul sdu de revoltd impotriva tatSlui ;i suveranului
s[u, nici manewele perFrde pentru a pune m6na pe tron. S-a dovedit, oice caz, era sigur cd in ziua morlii sale a fost supus, pentru ultima
oar6, torturii, in prezenla tatdlui sdu.
prin scrisoarea sa autografb dn22 iunie, cI nu voia si succeadii la
ln jumalul linut de Cancelaria gamizoanei din Sankt-Pe-
tron tatilui sdu dec6t dupd moartea acestuia pe cale naturald gi datn
tersburg, fortAreala Sf. Petru Ei Pavel, se poate citi in drephrl datei
de Dumnezeu, dar cd el avea intenlia de a lua tronul cu ajutorul de 26 iunie:

revoltalilor, cu sprijinul impira{ilor qi al trupelor strSine, cu riscul ,,La 26 iunie, orele 8 diminea{a, au venit la gamizoand Ma-

de a devasta statul tatilui siu. El a ascuns toate proiectele sale gi jestatea Sa, prinful Serenisim (Mencikov), prin{ul Iakov Fedorovici

pe cele ale complicilor sdi pdni la ultima ancheti si pdnl ce aceasta Dolgoruki, Gavrilo Ivanovici Golovkin, Fedor Matveevici Aprak-

a fost demonstrat5 intr-un mod evident." sine, Ivan Alexeevici-Mussine-Pugkin, Tikhon Stesnev, Petre

Verdictul a fost semnat de prin{ul Mencikov, amiralul conte Andreevici Tolstoi, Petre Safirov, generalul Buturlin. Tortura a linut

Apraksin, cancelarul contre Golovkin, senatorul prinl Iakov Dol- pdni la orele I l. Apoi a fost oprit5. In aceeagi zi, \a orele 6

goruki, contele Mussine-Puskin, prin{ul Dimitri gi Petre Giltsin, dupS-amiaz6, lareviciul Alexei Petrovici, definut in gamizoand, in
bastion, Trubetskoi, a murit."
consilier intim Petre Tolstoi, baron p$rainfir{ouvl, Yagouginski, Ciril Na-
Gagarin, guvematorul La data de 27 iunie, se poate citi:
r$kin, guvematorul Moscovei, ,,Dupd-mas5 qi Te Deum in cinstea aniversdrii bdtiliei de la
Poltava, o racheti a fost lansatii gi dupd ce s-a dat semnalul, s-au
Siberiei gi I 15 alte personalitiS, oameni de stat, generali, colonei,
tras 33 de lovituri de tun. Regimentele Preobrajneski ;i Semenovski
maiori, cipitani gi locotenenfl. au riispuns cu cAte o salvd, dupd care, din fortdrea!5, au izbucnit

Jareviciul Alexei nu a fost executat public ca complicii sdi. El 43 de lovituri de tun, urmate de o salvd de pusti, qi o a doua salvd
a murit in celula sa, doud zile dupd pronuntarea verdictului.' de 53 de lovituri, urmate de o a treia salvd. In aceeagi zi, corpul

A doua zi, laral a adresat minigtrilor acreditali pe l6ngd centrele lareviciului Alexei a fost transportat de la corpul de gardl al
str5iire o scrisoare fir care le oferea urmatoarea versiune privitor la
bastionului Trubetskoi la casa guvematorului in incinta garnizoanei.
moartea fiului sdu:
Patru soldaf de gardd au transportat sicriul."
,,Ca tatl, noi ezitiim, dupd pronwr{area verdictului, intre
sentimentul nahral de mild, pe de o parte, qi grija de integritate gi La 30 iunie, corpul lareviciului a fost cobordt, in prezen{a larului

securitate a statului nostru, pe de alta, noi nu am luat incd o hotdrdre gi a larinei in cavoul din Catedrala Sf. Petru qi Pavel, alSturi de

in aceaSt?i afacere gravd Ei dificild. Dar Dumnezeu Atoputemicul mormdntul soliei sale. MiniEtrii strdini nu au fost invitali. Doliul nu
domic, in bundtatea sa, sI ne elibereze de aceste indoieli si rusine,
a fost proclamat, lareviciul fiind considerat un criminal ce murise.
a pus cap5t zilelor fiului nostru Alexei, printr-o maladie crud5, care
La cdteva luni dupd moartea {areviciului, au fost executati
s-a declarat dup6 ce i-a fost anunfatd sentinla pedepsei cu moartea
confesorul s5u Iakov Ignatiev, unchiul sdu Abram Lopukhin, valetul
gi care pdrea a fi apoplexie. Revenindu-i cuno;tinta, el s-a spovedit
de camerd Ivan Afansiev gi prietenii sdi Dubrovski gi Vorovski. Un
gi a cerut sd ne vad5. in ciuda tuturor relelor pe care le-a fbcut,
noi ne-am dus la el impreuni cu miniEtrii gi senatorii Ei gi-a mare'numdr de al{i complici au fost bdtuli cu cnutul qi li s-a smuls

nasul.

t70 PAUL $TEFANESCU Viafa sentimentall a
Eufrosina a fost recompensatii pentru trddarea sa: ea a primit o
Ecaterinei a II-a a Rusiei
parte din bunurile fareviciului si s-a cdsdtorit cu un ofi1er.
O enigmd istoricd de un amlne gen se referl la destinul arnoros
Mama lui Alexei a supravie{uit lui Petru qi Caterinei. Dupd. al impiritesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Astfel, dupd unii autori,
moartea {arului (1725), ea a fost inchis6 in fortdrea{a din Schlu- aceasta ar fi fost nimfomanS, isterici qi chiar practicanei a aberaliilor
sexuale. Dar, sd vedem faptele pe baza cdrora vom putea trage
selborg. Doi ani mai tdrziu, impdrdteasa Caterina I a murit, la rdndul concluziile ce se impun.
ei, gi fiul nefericitului {arevici Alexei s-a urcat pe tron, sub numele
Conform unor surse istorice demne de luat in seami, se
de Petru al Il-lea. Prinful Mencikov a ordonat si fie confiscate gi t6ndr prinl rus, din
relateazd ci prin 1770, un numele ciruia s-au
distruse toate exemplarele manifestelor ce se refereau la procesul
ilmnppuesri.adleo,arafilnaitleiallaelseu, dRd. eKS.,ansk-at-Pinettdemlnbituirng,tr-cuun parc al reqedinlei
{areviciului Alexei si a eliberat-o pe bunica tinlrului impdrat. Ea dbud tinere femei,
gi-a sfErgit zilele intr-o mdndstire din Moscova. dintre care una pdrea c6 aparfine inaltei societd{i, iar cealaltii era
pgueveinmsaonqtitaoaeri.eaIntdoorsamacnaesid,dlianspcuarrtct,imcap,rep-riinslupul nveed: e,,iDntirndnodrdlianuell
Petre Andreevici Tolstoi, traducdtorul lui Machiavelli gi impf,ritesei, urmafi-md!". Prinful este condus li medicul cur{ii, care
il pune sd se dezbrace.
pregedintele tribunalului secret, a primit, pentru serviciile aduse, mult?i minufiozitate. in Gol, el este examinat Ei consultat cu foarte
titlul de conte. Sub domnia Caterinei, el a complotat impotriva lui sfrrgit, iEi face din nou apari{ia femeia de
Mencikov gi a fost exilat la vArsta de 84 de ani in insulele Solovki,
in Marea Albd. El a fost fondatorul liniei de conli Tolstoi; una s_erviciu-si-i cere s-o urmeze. De data aceasta, cu o caleagcd, este
dintre ramuri a dat Rusiei pe marele scriitor.l
dus in fort?lrea{a Petru gi Pavel. in aceastii vestitd inchisoare din
L V. Soukhomline, Les procds cilibres de la Rusie, Ed. ,,Payot", Paris, 1937 Sankt-Petersburg, prinful va locui intr-un apartament elegant
mobilat qi nu intr-o celul6, unde vreme de o sdpt5'mdnd este hrdnit
din be\ug cu cele mai fine bucate si biuftri. Apoi, discret, este
condus'li palat si introdus printr-o intrare de serviciu discre?i.
Intr-o incdpere, il astepta o femeie tolinitd pe o canapea aflati in
mijlocul unor mobile scumpe si care avea pe ea dbar un voal
transparent. Ea ii face semn sd ia loc. R. K. a in{eles ce se a$tepta
de la el. Era tAndra femeie pe care o intAlnise in parc inso$ia^de
guvemantd. Trebuia sd satisfacd poftele suveranei
sale, Ecaterina a
II-a, o femeie cu un temperafirent arzdtor, cdreia intdmpla sd
i se
aleagd c6te un bdrbat pentru c6teva ore,
titre" era absent dintr-un motiv oarecare atunci cAnd favoritul ,,en
sau indeplinea o misiune
irn deplasare. De aceea, poate, si gurile rele au numit-o ,,Mesalina
Nordului".

t72 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE t73

Ecaterian a II-a s-a n5scut prinfesl gernand, la Stettin alti ambifie: sd devini stdpdna absolutii a Rusiei. Dupd cum era si

(Pomerania),la 2 mai 1729. F;ra fiica prinqului Charles d'Anhalt- normal, la moartea Elisabetei, Petru urcd pe tron si ia numele de

Zerbst, care o boteazd Sofia Augusta Frederika. La vdrsta de 14 Petru al III-lea, fiind nepotul lui Petru cel Mare. Dar va comite

ani, o trso{eqte pe mama sa la Sankt-Petersburg, unde aceasta nurnero€me gregeli. Ecaterina, prin intermediul lui Orlov, intr6 in

fusese invitati de Elisabeta I-a, implriteasa Rusiei, o alcoolici de contact cu o serie de inalli ofiteri din armata imperialS gi, impreunl

numai 35 de ani, nebund dupd cele 15000 de toalete 9i 5000 perechi cu acegtia, urzegte un complot impotriva sofului ei gi reugegte sI
duci la bun sfrrqit un puci. Astfel Petru, beat, este inchis in iunie
dETeacanptAaenrratinopafirpsineileecasrarlefnuleesveaosvieet?aib. oNsteiebiznuanvtdei,liendelicmarsebedmaienrnluaesa6o, .rdtEoudpa6ouxadrmmiaannSsi1il7eMsiet
1762 intr-o fortdreali din apropiere de Sankt-Petersburg. Acolo,
din porunca Ecaterinei, tatil lui Orlov il sugrumd si aceasta devine

c6sStoreasc'5 cu Petru, moEtenitorul tronului, aranjament convenit stipdna absolut2i a Rusiei, fiind incoronati in septembie 1762, cu

intre cele dou5 familii. Din pScate, Petru este foarte ur6t, are fa{a aprobarea armatei ;i a poporului.
plind de urme de variolS, este alcoolic' nu se intereseazd decit de Pentru tarinl incepe o noul viald dedicatd nu pulinelor ei
ioldalii s6i de plumb gi nu vorbqte dec6t gennana. Ei se c6sdtoresc
la 2l august 1145. Ecateina are 16 ani, iar Petru, 17. Aici incepe obligafii. Ea dovedegte calitS{i deosebite in politicd qi diplomaqie,
justificdnd numele de Ecaterina cea Mare pe care istoria i-l atribuie.
Dar aceste obliga{ii imperiale nu o indepdrteazd de la vechile ei
drama. destinul zunoros al Ecaterinei se va hotiiri in noaptea nun{ii.
lmbrdcati intr-o cdmaqd de noapte roz, mireasa igi agteapti soful"' patimi amoroase. Niciodati, in cei 34 de ani de domnie, exigen{ele

timp de mai multe ore. in zori, Petru igi face apailia beat mort in alcovului n-au ficut-o si-qi neglijeze celelalte indatoriri.

p- atu,lqc.coenajiutagaslitguianfiue-idumreaaizrddmaAnni eladre6cn6dt ,scdssse5tcourlicaen' efiind consu- Legdtura ei cu Orlov va dura exact 13 ani de pasiune la inceput,
gi rutind. ln cele din urmd,
matd. ?n realitate, Petru suferea de acelaEi aceeaqi malformafie ca urmati de linigte majoritatea cisltoriilor. Ea ii ;i se instaleazd
cadou la
plictiseala, ca in face

qi Ludovic al XVI-lea: o fimoza ce-i provoca dureri mari la contact desplrlire palatul Gatcina ce avea pere{ii acoperi{i cu fresce erotice,
iexual. Castitatea pe care soful ei i-o impune soliei sale explicS, in
mobile omate cu membre virile, sexuri feminine qi sculpturi

parte, cele ce au urmat, acea bulimie sexuald de care nu va scdpa reprezentdnd acupldri frenetice. inlocuitorul aceshria este Alexei
pa:ra U moarte. Anii trec. in vara lui 1752, primul sdu amant este
Vasilcikov, un ofi1er in v6rstii de 28 de ani. La 43 de ani, ftri

Serghei Saltikov, un tdndr nobil de 26 afi, iar Ecaterina incepe sd ruqine gi lipsitd de cel mai elementar sim! al pudorii, igi instaleazd
aibi prima grija:- ce va face daci va r6mdne ins5rcinati' intr-o zi,
amantul oficial in palat. Curand insd acesta nu o mai satisface in

cu ajutorul unor prieteni, il imbatd pe Petru 9i acesta este operat de preten{iile ei tot mai insolite gi, drept recompens6, la despdr{ire, ea
un medic... sub masa, in stare de incongtien{i din cauza alcoolului.
ii oferd 100000 ruble, un palat la Moscova gi o rent?i amralS de

iTnidmeppulilntqreteceobElii,gparliinazc6onndjucguarlaSj',peenl tirnutrpdriimn apadtautli,sodJaiteinsuaolebsEeirvigdi 20000 ruble. ln acest moment al vie$i sale - avea 45 de ani - ea
va cunoagte cea mai mare gi cea mai scurti dragoste - iubirea pentru
ca soqia * tt t tttii virgin6' Din legdtura Ecaterinei cu Serghei Potemkin, care era cu l0 ani mai t6ndr decdt ea. Pentru prima datii,
un bdiat -"rPaavel Petrovici - recunoscut oficial de soful
r" nurt" ea il asociazd la putere. Foarte inteligent, cultivat, acesta se

acesteia. in ce-l priveEte, Serghei este trimis de amanta sa in comportA ca un consilier priceput gi activ. in tTT6,legdturile intime

strdinAtate si inlocuit cu un nobil polonez de 23 de ani - Stanislas intre cei doi iau sfbrgit, dar Potemkin rdm6ne cel mai bun prieten
poniatowski. intre timp, Petru igi glsegte o amantd - Elisabeta al ei, cel care va alege toli amanlii larinei. Urmdtorul este un
Voronlova - qchioapd, cu fala ciupit?i de vdrsat, dar cu un
ucrainean de 37 ari - Petru Zavadovski.
Totul se va petrece de acum incolo ca in cazul t6ndrului nobil
temperament de foc, pe care o prezintd Ecaterinei.
Dup6 patru ani de bune servicii in patul suveranei, Stanislas cu initialele R. K. Cu Zavadovski, nu va intreline legituri decAt o
este trimis in Polonia. Intrd atunci in viala ei trn al treilea bdrbat,
vard, dupi care il concediazd cu 50000 ruble rentd anualS gi-l
inlocuiegte cu Simon Zoici,32 ani- Simon este atAt de fericit cd a
un strdlucit ofiler de cavalerie de 25 de ani' beliv, fustangiu, cu
corp atletic, pe nume Orlov. Dar acum Ecaterina este roasd de o fost acceptat de Ecaterina, incdt oferd cele 100000 ruble primite

174 PAUL $TEFANESCU Secretul colierului reginei I

cadou lui Potemkin, care le accept6, crednd astfel un precedent de bijutierul coroanei, Bcihmer, care i-a adus o bretea si cercei cu
diamante pe.9Te regele i le diruise la botezul ducelui d,ingoul6me.
care lin seama tofi de acum incolo. Urmeazd Ivan Rimski-
cu acest prilej, i-a inmdnat Mariei-Antoanetta un bileiscris de
Korsakov, 24 ani, legdturn ce dureazi un an, lis6nd locul in 1779,
lui Aleksandr Sanskoi. Ecaterina nu-gi ascunde aventurile gi nici m6na asociatului s6u, Bassenge:
gustul pentru bdrba{i din ce irn ce mai tineri. Urmdtorul este
,,Doamnd,
Aleksandr Iermolov - 3l ani. Acesta primeEte la despdr{ire 130000

ruble.

in 1789, la vdrsta de 60 ani, respectabilS pentru o femeie, larina
Ecaterina era obezd, pArul il avea alb gi picioarele umflate. Si totugi
igi continuS aventurile alnoroase. La 67 de ani, cind a murit, ea a

putut face bilanful bdrbaqilor cu care a trdit: un so!, 14 amanli tineri
gi o mulfime de cunogtinle pasagere. Drept cadouri de despdrtjre,
ea a oferit 92820 milioane ruble.

Suntem coplegili de onoarea de a indrdzri sd sperdm ci ultimele
aranJamente care ne-au fost propuse si cIrora ne_aln supus cu zel
$j respect, constiuie o noui dovadi de supunerea noastrd gi de
devotament la ordinele Majestd{ii voastre; incercdm o adevirati
satisfactie la gandul cd cea mai frumoas6 paruri cu diamante care
existi_va aparline celei mai mari si mai bune dinke Regine...

Maria-Antoanetta igi ridici privirea. Ea piru ci riu in{elege

nimic din aceste rdnduri confuze. Despre ce eravorba? Dar B6hmir

se fbcuse nevdzut. Venirea controlorului general il determinase pe
bijutier s-o ia din loc. Maria-Antoaneui d5du ordin si-l caute

pentru ca s5-i ofere cheia ministerului. poate cd se mai afla incd

iunnledelRevseaegiinnniaGciacleeitariiebn.iilNmeutiuc, l.ddTisoopatdumrussni,eeiiicaCsaEpmui cspueamnra,lz-caaanrrdefi,rienliggihrneifeinti,dpuc5dlm. eedina,tunvlau.
-oB{eoroquhcgmiinafrelsdaernecpfurueairueMnEeadubrirzuiiagnnr{!AadD{ni,ote,oaEjaasndniigendtmtea1e7alse7ldt4fM-eiEelci r-udcmuucppreudelrruaeeicu!.eun.eenaained5xeit4rra0omodadrdiecimnedaiurarti,mtceaaocnoleiteresir,t

magnifice.

Regina refuzase sd cumpere acest pieptar in valoare de 600 mii
ideselivarruenEcai sBeohinmgeer,ncuanrceh-is, idiendv6ensdtisue-seint,rre.raegiascaevneerepuin{inacreidsticcoolelieqr,i
in acelaEi timp, amenin{itoare,
in rAu! spundndu-i cd va merge sd se arunce

Maria-Antoanetta l-a rugat sA se ridice gi sd nu se mai dedea
la asemenea zv6rcoliri de disperare.

l. Apud Andre Castelot, Histoire, nr. 322, 1973, p.32.

176 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNI\,€,RSALE 777

Aceastii afacere a colierului probabil a influenlat sdrmanul creier nici mdcar o singur6 daGi cardinalului, dupl firtoarcerea sa de la
Viena. Nu existii alt om pe care sd nu-l sufere ca pe acesta de la
pu{in deranjat al lui Bdhmer.
el are o dozl de Curte.
nebu-nieA! cEeustnuomdoreexstcstdsdpmenafifuapteolretzurlaaresaermviceiaile; lui' Dacd a$ wea pr-ezeDnvfas.Evmi iinnegnelleaifiS, adloeasmdn-i:in, iiifirelsrpeumnsisei
Bohmer, ea a vrut ca
tl t"ftl*U forma di'amantelor mele, voi apela la valetul de camerd in 30000 de franci, care
;;t;-; in acelaEi timp 9i bijutier' care nu are ambilia s6-mi v6ndi
mi-au fost daf; ca acont si ea i-a luat, in ptezenla sa, din micul
secr6taire de por{elan de Sdwes ce se aflii ldngd gemineul din
nici mdcar un carat.
O candeli se afla aprinsd in apropiere 9i Maria-Antoanetta a buduarul sdu.

apropiat biletul de ea. - $i cardinalul este cel care v-a spus aceasta?
merit?i si-l P6strez! L- a Da, doamnS, el in persoanS.
-AceNsut gest, in aparenld neinsemnat, era dramatic Ei va avea la Trianon, dar
sfaturile doamnei Campan, Bcihmer a aletgat
Maria-Antoanetta tocmai ii spunea Rosinei:
urmiri arairatice. Cici acest scurt moment - cel mai tensionat' al
C- u E nebun, nu €un nimic sd-i spun 9i nu doresc s5-l mai vdd.
dramei - este singurul in care regina s-a aflat in directl legltur6 toate acestea, doud sau tl:ei zlle mai tdrziu, cdnd a aflat de

p"c"urAiitn"L"tiaruii,g"pilairaitcmauosglltipueu,srount,lsiutduilo.aatbmuiilneBatu6Clhasmmdeupi.,aCncaeamppedlrreeiscataatf-oalaairntreceeqnrecedaliintnliasgdt!i-tel cfdlaacnliuarsaad la doamna Campan ce vroia Btihmer, ea pdru stupefiatii. ,,Era un
labirint pentru ea, mintea i se rdtiicea". De indatS, ea 7-a convocat
inleleaga ca el nu mai trebuia sE se aEtepte ca regina sd revind pe bijutier care a venit alergAnd gi gi-a inceput extravaganta qi

aasdure'p-sreaz-dDpeaecrin,titeeriuxcsalaalmeo:dbeliaBnoenhuummnearridcsvaporuicanpssddlraecausmucrlpuiseiotr'eacrdeuiaai mptreeabltcugai'eresdr-ammd incredibila relatare..,

trimis-o reginei? Cu fraze dezordonate, bijutierul a dezvdluit cd era vorba de

sd in{eleagl ce ali vrut sd-i scrieli' e posibil, regina gtie c6-mi cardinalul Ludovic de Rohan. Maria-Antoanetta o detesta pe

o""-Y&Aoh#! Di,oamn6, aceasta nu aceasti stranie eminen{d, care cunostea atAt de bine femeile, prea

bine chiar. Devenit mare prelat al Franlei, el asista la ritualul treziii

regelui, oficia toate marile sdrbltori de la Curte, il botezase pe micul
duce de Normandia, dar cu toate acestea, Maria-Antoanetta nu-i
adresase niciodatd cuvAntul. Si tocmai acestui om regina sd-i fi

cerut sd serveasci drept intermediar pentru cumpdrarea colierului?

ao-rrot" Bohmer? A trecut mult timp de c6nd am C6t de neverosimil!
incheiat ultimele socoteli cu ce vd datora regina'
ps261f,, nu suntef la curent cu afacerile sale? Nu a plitit Un alt nume revenea adesea in relatarea lui Bohmer, acela al
o-m eare a fost ruinat nedindu-i bani, de weme ce contesei La Motte-Valois, care pretindea cd descinde din regele
i se datora
un Henric al Il-lea.
peste un milion 9i jumitate de franci' Maria-Antoanetia se revolti. Ea nu auzise niciodat?i vorbin-

asemenea sumd? i l-am dat, doamnS' a rlspuns cu du-se despre aceasti femeie! Doamna de La Motte aflase cd

ricea-l5 Pentru colierul pe care bijutierul se indatorase pentru a aduna pietrele gi venise s-o prevind
Bohmer.
cI un foarte inalt senior, acliondnd in numele reginei, era probabil

cumpdrdtorul colierului.

Bijutierii au copleEit-o cu mu[umiri gi au vrut sd-i ofere o

colier cu care in mod'inutil af amefit-o pe regind timp de mai bijuterie pe care ea a refuzat-o. La 24 ianuarie, orele 7 diminea{a,
a reapdrut pentru a le anun{a vizita cardinalului de Rohan, ,,marele
mulfl ani? senior", anunlat cu patru zile in urm6.

cardinal de Rohan! C6teva ore mai tArziu, Eminen{a sa a venit la Bohmer si vadi

colierul, intrebdnd de pr{ gi nu gi-a ascuns inten{ia de a se tocmi,

178 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNryERSAIE 179

nu pentru el, ci pentru o persoand relativ la care cerea permisiunea La care, cardinalul a pdrut cd ezitd, dupl care i-a rdspuns:

tu preg-5tit.DMacidgedznidtess5c vd rdspund este pentru cd rdspunsul meu nu e
gi aE wea sd vd spun totul. $i, dupd un moment
T;t;tTl"ffi:t"";ro-r.l i-a propus lui Bohmer sd cumpere
de tiicere, addugd:
colierul la pre{ul fixat: 1600000 liwe, plitibil in patru rate, esa-
lonate pe parcursul a doi ani. Colierul trebuia sd fie livrat la I
februarie Ei primul vdrsdmdnt efectuat la I august. Cardinalul regin-a, Eu trebuie qi pot. Daci v-aE spune cd am tratat direct,cu

scrisese cu m6na lui aceste condilii care au fost contrasemnate de a{i fi mai linigtili?

Charles Bohmer gi Paul Bassenge. -$i Ei bine, vd asigur cd am tratat direct si vd afirm aceasta.
pe Maria-Antoanetta
La I februarie, cei doi bijutieri au primit un bilet pawenind de marele prelat pretinse ci a vdzut-o

la marele prelat, prin care acesta ii ruga si aducd colierul. Bohmerii, lu6nd banii dintr-un mic secr6taire de por{elan de Sdwes.

cu caseta sub bra!, s-au dus in grabd la castelul lui Rohan. Maria-Antoanetta, la aceastd relatare, a r6mas trAznita din cauza

L- e-Baijuatferrtiaat este pentru reginS, le-a spus cardinalul. detaliile unei asernenea monstruozitili qi a cerut ca aceastd stranie magina{ie
foaia de hdrtie ce con{inea menlionate
si fie cdt mai repede lamurit6. Ea i-a cerut lui Bohmer si

tirgului semnat la 29 ianuaie de cStre cei doi bijutieri, scris de intocmeascS un memoriu.
m6na prelatului. ln fa{a fiecdrui articol, era men{ionat un cuvdnt:
Bijutierul l-a adus in ziua de 12. Regele a luat cunogtin{i de
aprobat gi, dedesubt, semnitura: Maria-Antoanetta a Franlei.
el gi la 15 august - in ziua Adormirii Maicii Domnului gi ziua
La I august, Bohmer gi asociatul sdu au primit vizita sIrbAtoririi reginei - la o conferin{5 ce i-a reunit in cabinetul regelui

cardinalului. Eminenla sa nu venea sd le aduci cei 400000 de livre, pe Maria-Antoanetta, Ludovic al XVI-lea, baronul de Breteuil,

sumi ce reprezenla prima ratd de plat5, ci solicitarea, din partea ministrul casei regale qi pdstrdtorul sigiliului, domnul de

reginei, de acordare a unei amdnlri de trei luni. Miromesnil, regina a vmt sd fie arestat cardinalul.

Doamna de La Motte venise in ajun sd aducl cardinalului o falsi-ficaEtol rsd-ae servit de numele meu ca un ho! Ei un neindemAnatic
bani.
scrisoare semnatd Maria-Antoanetta, prin care ii fbcea cunoscute
E o excrocherie! Cea mai bund dovadd nu consti in minciuna
necazurile hezoreriei. Regina se angaja sd pldteascd 700000 de liwe flagranti a cardinalului spusd celor doi Bohmer! Ce jurimdnt va

la I octombrie qi, in agteptarea termenului, v6rsa dobdnda, adicd indrAni prinful bisericii si facl...? Cum va indrSzni si ridice bra{ul
45000 de liwe. Suma fusese remisi cardinalului de doamna La
afirmdnd cd a tratat direct cu regina?
Motte gi Eminen{a sa avea banii asupra sa.
Miromesnil a recomandat pruden{d, dar Breteuil a sus{inut-o
Bijutierilor le-a cdzut greu vestea, ei fiind indatora{i pAnI peste
pe Maria-Antoanetta. El il detesta pe cardinal pe care il inlocuise
cap cu procurarea pietrelor. Cardinalul le-a promis cE va insista pe
la Viena qi care, de atunci, nu inceta sd-qi bati joc de el. Dupd el,
l6ngd regini ca la I august si se efectueze plata convenitii gi
Rohan, inglodat in datorii, a pus la cale aceastii maEinatie, pentru
lucrurile au rdmas in aceastii stare.
a intra in posesia colierului.
Or, peste doui zile, spre marea stupefac{ie a bijutierilor, doamna
Ludovic al XVI-lea, ca gi Miromesnil, a apreciat cE Rohan e
de La Motte l-a convocat pe Bassenge:
de rang Ei de familie inaltd, trebuind sd fie audiat mai inainte de a
are o- V-a!i ingelat, scrisoarea de garan{ie pe care o are cardinalul fi arestat, dar Maria-Antoanetta plrea a fi intr-o asemenea stare de
semndturd falsS; dar prinful este suficient de bogat gi va pl5ti.
exasperare, incdt a ordonat imediat sd fie chemat cardinalul, ce se
Bohmer avizitat-o pe doamna Campan, care ii deschisese ochii,
gdsea impreund cu vameqii in capela Consiliului, a$ep6nd plecarea
dupl care, cu inima palpitdnd, s-a dus la cardinal gi i-a relatat
la capel6.
intdlnirea cu camerista Mariei-Antoanetta.
invdr-tegtReecgainpaul.a spus cd ea nu stie ce wem sd spunem si cE i se Era ora I l; cardinalul, in sutand de mdtase strdlucitoare gi in
haind albd cu mdneci din danteli, inhd in cabinet. Regele il intreb6:

Bijutierul, speriat, a vrut sd-i sugereze: - Verigorule, ai cumpdrat diamante de la Bohmer?
- Da, sire,
- Intermediarul dumneavoastrd nu vd inqealS pe am6ndou6? - $i ce ai fbcut cu ele?

180 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE l8l

Am crez1fi cd au fost inmdnate reginet. semn-ateUdnedreegsinu6n,t aceste pretinse bilete de avtoizate, scrise 9i
de care e vorba
- Pe cine a{i insircinat cu aceastl misiune? ira memoriu?
- O doamnd pe care o cheamd contesa de La Motte-Valois
gi ca-re mi-a prezentat o scrisoare a reginei gi am considerat c5-i -R-- egCLSeeirlreeevd,iollceip5araidsmvuuic;nceteuflMaenlsaeseiujne!ncstrtefialdiliesreVe.o: astre.
fac o pl5cere reginei ci m-a inslrcinat cu aceastii misiune'

Regina l-a intreruPt: M- arVeAlepprreevlaint cd veli fi
domnule, ati putut crede, dumneavoastrS, cEruia nu se albi. arestat.
-'-Ctm cuvdntul de opt ani, cI v-am ales pentru atrata aceastE
Voas-tre,Ainhs!dSEiraed, ovroegiteasscIumltad intotdeauna de ordinele MajestSlii
i-am adresat
scuteascd de durerea de a fi arestat
npel6-stoi-ccieorilmeie.ir'Ouolra;iunampinrteedarombriiennd{eaiussleIuiunfnieuai asemenea femei? de inqelat; voi
Voasfre, care in hainele mele pontificale, in fala intregii Cur[i.
cI am fost groaznic
pe placul Majestfiii R- ohTarnebinuiseisstiI

m-a fascinat; nu am vdzut nici o escrocherie Ei md simt jenat' fie aEa! cd sa, doamna de Marsan'
Prelatul nu indriznea s-o priveascd in ochi pe reginS, a c6rei veriqoara
gi ii aminti
falz se inrogise de manie. El scoase din buzunar un portofel, ir care l-a crescut pe rege. Ludovic al XVI-lea, la amintirea acestui lucru,
reflectii un moment, dar Maria-Antoanetta era cu ochii plini de
se afla o foaie de hdrtie: era conmctul semnat Maria-Antoanetta lacrimi. in fala durerii sale, regele se decise s-o sfbrqeascd!

a Franlei. semndtura sa, exclamd regele' Domnule, md inslrcinez s5-i consolez pe plrinlii dvs' atAta
N" e nici scrisul reginei, nici de Rohan qi un mare grelat a^l sd vd justificafi. Voi proceda
Cum- cdt v-oi putea. Doresc si puteli cum
se explicf, cd un prin{ al casei
Franlei, u p.rtot crede ci regina serrna Maria-Antoanetta a Franlei7 trebuie ca rege qi ca so!.
impingand pe cardinal inaintea sa, Breteuil se indreptii cdtre
Nimeni nu ignora c6 reginele nu semneazd decdt cu numele lor de uga ce-da spre Salonul Pendulei. Tofi marii demnitari se aflau de

botez. fatE, h timpce Curtea se afla inghesuit2i in Sala de Consiliu, Camera
Explicat'-mi deci,-continud regele, aceastii enigmS: nu doresc
de Paradd, Ochiul de Bou gi Marea Galerie.
sa va gaseic vinovatl ci weau explicalia dvs' Explicali-mi ce
O voce - cea a lui Breteuil, s-a adresat cdpitanului gdrzilor de
inseamna toate aceste demersuri pe l6ng5 B<ihmer, aceste asigur5ri corp - frc6nd sd tresard pe cei prezenfi:
D- acAdreostbao{im-lbpSeadrofmrncudlzcuat ridninaGl'aleria Oglinzilor, ea nu ar fi
s' i aceste bilete? ca un mort; credeau ci se va'pr6buqi' Se ag5!5
Prelatul era palid

de marginea mesei. tulburat pentru a rbspunde Majestn{ii eauzat, in mod cert, o asemenea spaimi si stupoare. Singur prelaful
in picioare, la intrarea in
Voas-tre,Sinirter-,usnunfetl..f.oalte $i-a p5strat calmul si, cerdndu-i s5 ardd toate Galerie, a scris un
domnule cardinal, 9i treceli in cabinetul meu, scrisorile aflate in
Reveni{i-vi, pene gi cernealS; scrieli ce aveli sd-mi spuneS' bilet p.ietettului siu,
unde- ve{i gisi hdrtie,
portofelul rogu.

napbrut pe care l-a remis regelui, un sfert de or5 rrrai tArziu, Erau biletele despre care marele prelat crezuse cd fuseserd scrise
era c6t se poute d" clar. Un singur lucru rezulta: ,,O femeie numiti
de valois il convinsese c5 pentru regina trebuia s5 cumpere colierul de reginl si care ii fuseserd transmise de doamna de La Motte'
si aceast6 femeie il inqelase"'
Cine este aceasti femeie? l-a intrebat regele' Dar unde se afla principala inculpati, contesa de La Motte-

B--- arAESonivlreues,lelidnaceufol5lBgietriiruenu.tlem?udilinciileti Valois? La Bar-sur-Aube, unde, inainte de a fi prinsS, i s-a l6sat

suficient timp ca sd ardi, cu ajutorul prietenului siu, Buegeot,
viitsrul ministru al lui Ludovic al XVI[-lea' scrisorile pasionate

acestei femei. de frafi Bohmeri' dupd scrise de prelat reginei Fran!ei...
raportul scris
A doua zi, l8 august, ea a fost arestatd Ei condusd la Bastilia.
S-a vdzut atunci ci prizoniera nu era o aventurierS. Ea era des-
cendenti a dinastiei de Valois qi blazonul ei era format dintr-un
care regele itrtrebd din nou:

182 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 183

c6mp argintiu cu o bandd de azur, presdrat cu trei flori de crin aurii. Doamna de La Motte s-a apropiat de alcov si i-a ardtat
scrisoarea: era un cuvdnt din partea reginei,
Patru genera{ii il separau pe Henri de Saint-R6my, fiul recunoscut fost rechemat ,,av6nd ordinul de a
al regelui Henri al Il-lea qi Le Nicole de Savigny, doamnd de rernite cutia aduc6torului". A personajul, cutia i-a
Saint-R6my, dar familia, din mezalianlI in mezahanlA, a cizut in fost inmAnatd si acesta a dispirut in noapte.

final in mizerie. - Cine este acesta? a inhebat cardinalul.
Jeanne l-a pldcut pe un ofi1er de jandarmi, numit Marc Antoine L- a E ata$at Camerei gi iubitor al muzicii reginei.
Nicolas de La Motte. Cdsdtoria a fost celebrati la Bar-sur-Aube, aceste amdmrnte, contesa de La Motte a rispuns cd povestea
cu inmdnarea cutiei e o purd imagina{ie! prin felul converiatiei cu
la 6 iunie 1780, gi cei doi soli au devenit contele gi contesa de La cardinalul, ea a frcut fird indoiald
prelatul i-a rdspuns cu indiferen{5.
Motte-Valois, plecAnd in cucerirea norocului' aluzie, intr-o zi, la colier, dar
Simplu, a doua sau
Tdndra contesd se gdndea la ziua cdnd ea a fost prezentatl a treia zi,
Monseniorul de Rohan i-a solicitat adreia fra(ilor B<ihmer.
cardinalului Rohan, care a g6sit-o pe gustul sdu. Eh nu gtia nimic mai mult. Hdrtiile semnate Maria-Antoanetta
a Franlei nu erau intocmite de m6na
Cdteva luni mai tArziu,,,contele" a devenit cdpitan in suita de
in fata bijutierilor? Nu prelatul era
dragoni ai domnului gi tdndra familie s-a stabilit la Paris. Primele cardinalului care le scrisese
B<ihmeri? cel care tratase cu
luni au fost penibile, in ciuda ajutoarelor frecvente ale inaltului cei doi

prelat. Dupd pDdurepreIaineci,efntdrdiul;tciraesaterelugliuniesi,6cuarddiinnaSlual veeramcae, lacaurneoar
n9g9cia1,
Urmaga de sdnge a dinastiei de Valois s-a decis sd foloseascd cheltuieli

giretenia gi sd leqine de inanifie in anticamerele de la Versailles. De financiar5. TToolyi ngtgia,u prinful Ludovic se afla intr-o acut6 jeni

doui ori a leqinat la trecerea reginei, care nici miicar nu a ob- asta. Apoi, deodatd, prizoniera incepu s6 ac"uze:
servat-o. Ea nu a avut succes nici in apartamentul contesei d'Artois.
marele vinovat este Cagliostro!
SingurS, doamna Elisabeta s-a ldsat impresionatii vdz?nd
apreECcelianaumcdeesrtaacmiamevespatleicicanutlaiccneealesestb6crrauoflcauhcieersrieea,rsldatratEarlnudcoiintautmlra-nolachdaimfeaiscLte?areMdoettjea
aceastii frumoasd femeie, cu ochii limpezi, pribuEindu-se in salonul incurcat5, departe de a o prejudicia mai mult, va deturna ate'lda;

de serviciu. Ea ii mdri la 1500 de liwe pensia regal6, dar dup5 un la ea.

nou legin, poate mai pu{in bine simulat, sora lui Ludovic al XVI-lea

a bdnuit adevdrul. {PcuaaptlroAuMczoueItcletiefnee;1!inr.nytdduaolicruidaieie,vdepsenooteqlriadiliiusedusers6idLaspuaeoaaaMdctiuuiosmcttruleealdedeBzueaicnrei-na.s,urucearo'-'piA.u'vruleiabcu{oedne'ntiie.nsdpseeeoi,snmtpturpeultanucttonie?sr,

Doamna de La Motte s-a transformat irn fdcdtoare de afaceri

in birourile mini,strilor de la Curte, o profesie aproape necunoscutii mobilier. Ei au cumpdrat gase caleqti, doisprezece cai si au angajat
oficial. Era mult mai rentabild dec6t leginurile; Jeanne, pawenind,

f6cu sd se creadi - chiar de citre cardinal - cd o vedea frecvent

pe regini... gi astfel ?ndestularea gi opulenla s-au instalat in casa

familiei La Motte. un. numeros personal: bucdtari, lachei, femei la bucdtdrie, vizitii si
chiar un negruJ acoperit cu argint din crestet p6n6 la c5lc6ie. O
Cei doi principali inculpa{i se aflau acum inchiEi... Cum se apdra

cardinalul? El a cumpdrat un colier in numele reginei gi contesa de duceau numai in serblri gi recepqii!

La Motte a servit drept leg6turi intre Maria-Antoanetta 9i el. Pentru a achita cheltuielile, ei vindeau diamante dupd diamante!
in seara de 1 februarie, el s-a dus la Versailles, unde doamna contele s-a dus la Londra pentru a negocia vdrlzarea
liwe dsempuielstree,ddininttrr-eucnarceoulnieerledeerauctdettereriooratem,6cnad u z+oooo a"
de La Motte avea o mici reqedinli. El aducea cu sine cutia ce
fost s' igcrudmbiatir fi
con(inea colierul. Doamna de La Motte era singurd:
ii va fi remis in aceasti seard! Si
C- iteRveaginmainaugtteeapmtda; i colierul a fost anunlat cineva din partea neindemdnaticS, cu ajutorul unui cutit.
tArziu, Erau diamantele ie apar(inuserd colierului!
reginei. Cardinalul, discret, s-a retms intr-un alcov pe jumdtate
Se prea poate, a rispuns doamana de La Motte cu prilejul
deschis gi a zdrit un bdrbat imbrdcat in negnr d6ndu-i un bilet, dupd interogatoriului din ziua de 26 august,
dar cardinalul m-a insercinat
care a ieEit din camerS. sd le vAnd pentru a-;i pldti datoriile.

184 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 185

Dar brusc, la lumina primelor interogatorii, o poveste anterioard Jeanne a fost direct6: ea i-a spus Oliviei ,,inima mea" si i-a

firrtului se ivi qi explicd credulitatea, pdni atunci de neimaginat, a declarat:

cardinalului. de la- o MA bucur de increderea reginei, sunt cu ea ca doul degete
mAnd. Ea tocmai mi-a dat o noud dovadd si m-a insircinat
Era afacerea boschetului, mult mai gtavd decdt cea a colierului
gi deja veche de un an. Maria-Antoanetta a examinat memoriile Ei sd-i gdsesc o persoanl care sI facd ceva. Despre ce anume este
documentele procesului, pentru a reconstihri ,,aceastd oroare'., asa
vorba voi precua la momentul potrivit. Dacd vrei sd te inslrcinezi
cum denumise ea misterioasa afacere-
Doamna de La Motte concepuse un plan, cu scopul de a cu aceastd misiune, eu ili voi inmdna 15000 de livre.

exploata stupiditatea acestui mare prelat- Ea a pretins cd vorbise Domnigoara a rdmas perplexS.

reginei despre cardinal Ei despre durerea incercatil de acesta. Intr-o cu o- Domnul conte de La Motte va veni sA ve caute mdine seari
zi, contesa, plind de veselie, a venit s5-i declare prelatului: trdsurl si vd va duce la Versailles, incheie Jeanne, lSs6nd-o

nedr-eptiSli1uonrt autorizatS de regind sd vd solicit in scris justificarea pe biata tdndrd pradd unei nesperate bucurii.

ce vi se imPuti. A doua zi, contele a condus-o pe t6n6ra fatL la Versailles.

Cardinalul, recunoscltor pdnd la lacrimi a scris...- Ei regina i-a Ajunsd in apropierea grilajului, trdsura a fost opriti de cdtre contesa

rdspuns, si imediat a inceput o corespondenfi prin intermediul care i-a ordonat sofului ei:

doamnei de La Motte. L- a Condu-o pe doamna la mine. pe strada Dauphin6,
Scrisorile reginei qrau scrise de un camarad al contelui, un fost pe domniEoard
Motte o ascultii gi pirisi
jandarm cu numele de Marc-Antoine Retaux de Villette.
Bineinleles, consolarea cardinalului nu prezenta interes pentru dupl care disp5ru. DouI ore mai tArziu, el reveni cu doamna de
La Motte: bucuria li se putea citi pe fa1E.
menajul celor trei, dec6t in cazul in care devenea rentabild, astfel
plice-re Am frcut cunoscutii sosirea ta reginei, care a consimqit cu
inc6t-doamna de La Motte incepu sd-i dicteze amantului sdu scrisori
ca mdine si vadi cum se vor petrece lucrurile.
?n care Maria-Antoanetta, sub diferite pretexte, ii solicita Eminenlei
Domnisoara Olivia iEi aretd mirarea:

sale sd-i dea bani. - - Ce e acel lucru pe care dorifi sd-l fac?
inaltul prelat a gdsit gestul ca natural. Cdte nu se vorbeau pe A- Ah! E cel mai neinsemnat lucru din lume. O sd vezi...
doua zi, doamna de La Motte a imbrScat-o elegant pe t6ndra
atunci in privinla cheltuielilor nebunesti ;i a datoriilor reginei!
femeie.
Cu toate acestea, cardinalul, in schimbul serviciilor pe care eril
inc6ntat sd le facd, Ei care permiteau celor trei s5 ducS un trai ,Am fost imbrdcatd cu o rochie albi de linou buclat, de atAt
imi aduc aminte, o rochie de s5rbdtoare."
indestulat - a solicitat o audienla la Maria-Antoanetta. Lucru care
Era rochia pe care regina o purta in timp ce i s-a fdcut portretul

complica treburile. atunci g idee. Nimeni nu ignora cd Maria- de cdhe pictorul Lebrun, lucrare expusl la salonul din 1784.

Jeanne a avut Contesa i-a dat domnisoarei o scrisoare frri adresS.
Antoanetta se plimba serile in parc - qi circulau multe poveqti pe
scris-oarTeeuvnouii conduce in aceastd seard in parc gi vei inmdna aceasti
vei intAlni.
aceastd tema. De ce sI nu-i acorde cardinalului o audien{5 noctumS mare senior, pe care il
La ll august 1784, intre orele ll gi 12, domnul si doamna de
in grndini?
Trebuia doar sd fie gdsitd o femeie care, evoludnd in intuneric,
La Motte au venit s-o caute pe tAndra Olivia care, imbrdcati cu o
s5 poat6 juca rolul reginei. Acest proiect indr5zne! nu l-a speriat
torrtele de La Motte care a pomit la treab6"' haind albi pe umeri si o coroni!5 pe cap ii aEtepta. in momentul
p' e in grddinile sosirii la grilajul de la Portocali, contesa ii oferi un trandafir fetei.
Deindati - miraculoasd intdmplare - el a descoperit,
palatului regal, o t6nhr6 femeie blondd ce semdna enofin cu regina' prez-ent?SAindfaaltiaadcuemstntreaanvdoaafsirtrsi iEsi csrdis-oiasrepaunpeefir:so,,a$ntie{ii care se va
ce wea
sI

Era domniqoara Olivia, gtrengarita strdzilor. insemne aceasta". Regina se va afla acolo pentru ca sE vad6 cum
decurge aceaste intrevedere, ea vi va vorbi, va fi in spatele
A intrat in vorbi cu ea, a sedus-o qi o dupd noud vizit6, a
dumneavoastr5...
adus-o in fala contesei... dupd care s-a fbcut nevdzut'

186 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE t87

Doamna de La Motte o va posta pe tdndra fatii int-o alee Dar atunci c6nd simli ci Breteuil eru gata sd accepte o intilnire

nrirginit5 de carpeni. t6te-i-tdte, ea simuld o cizd de nebunie gi se pret6 la exhibilionism,

-Si Nu te migca de aici, merg s5-1 caut pe inaltul senior. rdmdn6nd goald ore intregi in celula sa.'
ea se indepdrtii, ?n timp ce inima micutei b5tea tot mai repede. In cele din urm6, cedd si, la ultimul interogatoriu, izbucni in

Marele senior - era cardinalul - a sosit, s-a inclinat, in timp ce pl6ns. Dar ea nu recunoscu dec6t c6 ar fr fost iistigatoarea scenei
Jea*rne rdmdsese cd{iva pagi in urmd. ,,Eram aga de migcatd, incdt bra{ele
nu gtiu culn arn putut face ceea ce mi se ordona". cu boschetul. in rest, Jeanne declarl cA se anricl in

providenlei.

Intr-adevdr, tAndra femeie s-a mulqumit si intindd trandafirul Orbi6 de rdzbunare, Maria-Antoanetta il considera pe cardinal
vinovat, daci nu de fuitul colierului, cel pu{in de a fi indrdznit sd
cardinalului, spunAndu-i fraza conveniti gi a uitat de scrisoare. Abia creadd in dragostea ei, si ea l-a indemnat pe rege sI trimiti cazul
in fa{a Parlamentului.
a luat trandafirul, cd un valet al reginei - era Retaux deg$izat - a

alergat zicdnd: llmu-riteDionreoscchici aoaamceenaislotri.oroare gi toate detaliile .ei sf, fie bine

D- oalamtJn,a, doamnS, pe contesa d'Artois! de bra{ pe tdndra fatii AclionAnd astfel, ea voia si se creadi ci e nevinovatii.
de La Motte alergl gi o apuci Astfel, regina nu a ezitat s6-qi incredin{eze onoarea acelor

gi o trase dupd sine in mare grabd: indivizi car" o detestau si care nu aveau decdi un singur scop: sd
umileasci coroana, s-o doboare pe suveranl. Nu era un procbs al
E- a Repede, mai repede! de La Motte, dupi care se cardinalului ce ruma sd inceapd, ci al Mariei-Antoanetta. Afacerea
colierului va deveni prefala revolu{iei.
o conduse in fa{a domnului
intoarse la cardinal care era beat de bucurie. Crezuse ci o auzise

pe regind spundndu-i: va fi uitat!

-EmiPnuetne{lai sd sperafi cd trecuhrl fericirii. Printul Rohan, fiind nevinovat de furtul pentru care fusese
sa culmea arestat, va fi judecat doar asupra unui singq punct: marele prelat
se afla in

Doamna de La Motte putea de actuna sd-i adreseze, in numele e scuzabil, sau nu, de a fi crezrtt cd regina putea s5-i acorde un

reginei, toate cererile imaginabile, ele vor fi primite cu un sentiment rendez-vous galant, si-i scrie scrisori infldcirate qi s6-l insircineze

profund de respect gi de recunogtin{5. si cumpere un colier de 160000 de lire!

Nu a trecut luna august qi Jeanne i-a cerut marelui prelat 60000 La 22 mai 1786, Parlamentul - mai pu{in printii de s6nge ;i
s-au reunit. Judecitorii - Marea Cameri
de livre pentru nefericilii pe cire regina ii ajuta. P6nd la sfbrgitul pairii - gi Toumella, unite
anului, cererile de bani Ei biletele galante scrise de fostul jandarm
R6taux de Villette s-au succedat. - adicd 64 de membri erau la un loc. Au fost necesare sase zile
pentru citirea dovezilor, apoi i-a fost dat cuvAntul procurorului
Cdt privegte pe cardinal, acesta rlspundea cu scrisori pe care
general, Joly de Fleury carg, dupd ce a relatat afacerea, a conchis:
un bdrbat care se respectd nu le putea citi, a relatat Bengnat, inaintea
Vcreeras-dadillecCsiapordoiainntateAluflnil ipraerpivrneiotccicatauzdmodcildufazcliseedeaagsicape.reDss-auarpipuqsei ltpropeaectuette'pirnaesragmrdiidteeinslaad
arderii pe rug la Bar-sur-Aube.
Versailles cu regina nu constituie ofensa cea mai de pedepsit?
La scurt timp, exceptdnd-o pe La Motte care se refugiase in
Ura impokiva Mariei-Antoanetta era a;a de vie printre
Anglia gi ascunsese restul de diamante, toli actorii dramei - p6nd magistra{i cd aceastd inleleaptd peroralie a declansat o scenl
la cei mai umili complici - se aflau inchiEi la Bastilia.
Adevdrul a iegit la iveal6. Toli au mdrturisit. Jeanne, sub povara

dovezilor, a refuzat si spund adevlnrl. violentS. Avocatul general S6gnier s-a ridicat rogu de m6nie. El a

meu-€uEn dl Rohan cel ce a furat colierul; din ordinul lui, eu Ei soful strigat cu putere: ,,Cardinalul trebuie achitat.' si, intorcAndu-se spre
v6ndut diamantele din el. Joly de Fleury, a strigat:

Cum a fost constrdnsi sd pdrdseascd ridicolul sdu sistem de voas-trd Gata sd cobor6{i in morm6nt, dorili sd acoperili cu cenusa
pe magistra{i!
apdr*are,Eexaista2iduenclasreact:ret pe care nu-l voi dezvdlui decdt personal
La 3O august, au inceput interogatoriile. CAnd doamna de La
ministrului Casei regale. Motte a zd.rit scaunul infamant, a avut un recul.

i88 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UMVERSALE 189

* Doamn6, aqeza\i'vd pe el, i-a spus sec aprodul' Execulia sentinlelor pronun{ate impotriva Jeannei de Valois -
legACnduu-nseepdmsaariemgui l"trdr e,rptroabear bpilliictStilsi idt,eecdat a rdspuns la intrebdri, miercuri 2l iunie - a fost atroce. Sase c6ldi au impins-o in
de dovezi 9i fapte, de
genunchi, in timp ce grefierul ii citea sentin{a. Ea se zbdtea, musca,
dovezile materiale. urla, vocifera. Apoi a refiizat sd se dezbrace.

Cand i s-a vorbit de pretinsele scrisori de la Maria-Antoanetta, Ea se apdra ca un leu, cu picioarele, cu mdinile, cu din{ii qi in
ea a refiJzat s5 r5spundd ,,pentru a nu o ofensa pe regin6"'.
asa mod cd au fost obliga{i s5-i taie vesmintele p6nd la cdmaqd,
Dar PreEedintele a fo4at-o qi ea a indrdznit sd declare cE
cardinalul i-a ardtat doud sute de scrisori scrise de regind in care fapt care a fost considerat un lucru indecent de cdtre martori.
ea il tutuia. Ea se tivSlea pe jos gi, urmatd de cildi, a ajuns la piciorul scdrii.
Jeanne nefiind de fa15, preqedintele l-a avertizat pe cardinal cd
scaunul ru;inii, fiind ridicat, se putea prezenta in fala Cu4ii' A fost apucatd qi i s-au ridicat poalele.
Rohan intri, purtdnd roba violetS - doliul cardinalilor' Pdrea
aga de palid, cSci tocmai se intoxicase la Bastilia cu cafea cu lapte Fierul roqu i-a fost aplicat pe umdr gi camea a sfhrAit.
cupru prost spoit?i.
p' ieg-fdit-itpd intr-o tingire de mult, povestindu-si Condamnata a fbcut un salt si pe sdn i s-a aplicat cel de-al doilea V.
de o jumatate de ord, el a vorbit
inainte de a lesina, ea a mai apucat si-l muEte pe unul dintre
cdldi, prin vestd. Dupd c61iva ani, a reuqit sI evadeze gi sd se
refugieze la Londra, unde a murit in 1791.

jalnica odir"" gi reusind perfect s5 devina qi mai stupid dec6t de
tUicel. Discursul fiind terminat, el i-a salutat pe magistrafi' Toli
i-au rdspuns la salut, ceea ce a insemnat o distinc{ie aparte'
Olivia i-a miscat pe judecdtori atrdgdndu-le aten{ia, cu copilul
pe care il ftcuse cu viitorul sdu so!, Beaurice, 9i pe care il ndscuse,

inchisi frind la Bastilia.
Dupd intristarea provocatd de t6ndra mamd, sala a izbucnit in
rdsete idnd Cagliostrb a vorbit intr-'n jargon compus din cuvinte
latineqti, gr"ce;li, italieneqti 9i arabe. Curtea s-a destins'
Miercuri 3l: Pronunlarea.
Eut" de voci contra doudzeci 9i dou6, cardinalul
a Cu doudzeci ui de orice acuzare. cagliostro
fost dezvinovdst fu tratat la fel, ?n

timp ce olivia a fost declaratS in afard de cauzd. R6taux 9i Jeanne
de La Motte, dupd ce au fost marcali pe fiecare umdr cu litera V,

rezervald holilor, au fost inchigi pe viafd'

in acea sear6, in jurul Bastiliei, zece mii de persoane gi-au

manifestat entuziasmui gi, aclamdndu-l pe cardinal, si-au exprimat

bucuria, vdz6nd-o pe austriacd umilitS.

Era celebratii infr6ngerea reginei.

doamL-aneViPeCrresaazmiilnpletasdn,-.mMIniatcrriioagm-aAnpnhlitmrol aecnnaerteettaadpevle6cnnogitnesdadoclmeuadsnuplegia,hirif-duairi'ssapuussd-eqai

procure bani, abuzdnd de numele gi semnatura mea, este achitat.
Regeie a continuat sd-l considere pe Rohan vinovat' in loc

s6 se incliie in fala hotnr"arii judecdtoreqti, Ludovic al XVI-lea l-a
trimis pe cardinal la mdnistirea din Chaise-Dieu'

ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE l9l

Insula Sfdnta Elena apare gi astizi ca o stdncd de bazalt verde,

Misterul mortii lui Napoleon acoperitti cu un sol fertil, cu o bogati vegetafie arboricolr, intre{inutii

La mai bine de un secol gi jumltate de la moartea lui Napoleon de ploile abundente ;i de o temperaturd fhrd variatii mari, cu media
generali de 21"C, avdnd suprafala de 122 km2.
se mai incearcd incd elucidarea unei enigme istorice: adevirata
un comisar al lui Ludovic al XVIII-lea descria in lg16 aceastil
cauzA a mor{ii sale.
Dupd infrdngerea de la Waterloo, Napoleon abdic6, pentru a insuld ca pe locul cel mai izolat din lume, cel mai inabordabil, cel
mai dificil de atacat, cel mai sdrac, cel mai nesociabil...
doua oarl gi - exact la o sut2l de zile de la evadarea sa din insula
Elba - se indreaptS, impreund cu o mici suiti, spre coasta de apus La inceputul secolului al XVI-lea, unul dintre primii cdlitori

a Fran{ei. Dupi cum se gtie, nutrea intenlia de a pleca in America. portughezi a descoperit, la cincisprezece grade gi jumdtate latitudine

in 1803, cedase tinerei republici americane colonia francezd sudicd, o micd insuld pustie. Descoperirea a avut loc in ziua de 2l
mai 1501, zi in care biserica catolicd sdrbitorea Sfinta Elena, de
unde gi numele dat insulei. in secolul al XV[-lea, aceasta se afla
sub domina{ia olandezd, pentru ca in 1673 sI heac6 in stiipdnirea

Marii Britanii. compania englezd, a Indiilor de Est organizasL acolo
escale pentru coribiile sale, care pomeau din Anglia, indreptdn_
du-se spre India.

Louisiane, care era in pericol sd cadl in mdinile armatelor engleze. Punctul cel mai apropiat al coastei africane se afli la circa 2000
de kilometri de insuld, iar drumul pdni la Anglia era de aproximativ
,,,{mericanii - spunea Napoleon - imi vor fi rectrnoscitori, imi vor
da un petec de pdmdnt ;i o cisu!5 pentru a-mi petrece ultimii ani doui luni si jumdtate - trei luni (socotit pentru cordbiile cu p6nze

ai vietii in tihn6"r. Dar coastele franceze erau pizite cu strdqnicie de pe wemea aceea).
de flota englezl, iar dinspre rdsdrit veneau trupele pmsilce, cu
ordinul expres de a-l gnsi pe ,,tiran" gi a-l impugca pe loc. In cele Dupd cele ,,100 de zile", Napoleon piirea qi mai de temut. O
noui debarcare in Franla ardrzfbi opiuetuurtodpuecaen.lapoozirlieainsgteaougrarareficai
din urmd, dintre aceste altemative, deloc sur6zStoare, alese Imperiului gi la un nou

capfivitatea englezd. mpima6prstouicsru5ib,lailhirtdoattdearadirneusanuecleiairbeSininfettnohartalrucieEerlienngqlaiezai.ndemteirjlmoicnualt,oicnea""naulu,riru[ai r-a-neta

O scrisoare a lui Rochefort pomi, prin curier, spre Londra. Prin

ea, Napoleon, ,,fost impirat al Franlei", inqtiinta pe altela sa regalS, Napoleon a fost inso{it in exilul sdu de o suitd formatl dn 27

prin{ul regent al Marii Britanii, ci se pune la dispozilia duEmanilor

sii qi cere azil in cdminul lor. La 15 iulie, biruitorul de la Jena Ei de persoane, dinhe care: maresal al palatului, Bertrand, impreund
Wagram, de la Austerlitz gi Friedland... urca pe bordul vasului cu so{ia sa Fanny, de origine englezd; contele Charles-Tristan de

Bell6rophon si preda spada amiralului Hotbam. Montholon, mare gambelan, impreun6 cu solia sa, Albine si copilul
lor; marchizul de Las Cases, scriitor si secretar particular; ofiieml
Bonaparte spera ci va putea rlmine in Anglia aqa cum de artilerie Gourgaud, care i-a salvat viala lui Nipoleon, in timpul
solicitase, dar la 3l iulie, lordul Keith l-a anunlat cd va fi exilat

pe insula Sfbnta Elena. campaniei din Rusia; primul valet Louis Marcha4d, un alt valet,

La Plymouth, prizonierul a fost transferat de pe ,,Bell6rophon" Franceschi cipriani, care a servit pe wemuri impdratului, in calitate
pdeupfrlegoacta5l,6,Ntoorirethudmebdeorluanl dlu" nciaErei ,juimn dztiautae,diel
15 octombrie 1815, de spion; medicul irlandez Barry O,Meara si alte persoane.
aduse pe imptrratul Ajuns pe insuli, captivul a fost preluat de guvematorul Mark

captiv pe insula unde avea s6-Ei sfiryeasci zilele. Wilks. in 1816, la pu{in timp dupd ce Napoleoi a implinit 47 de
1ni, in postul de numit generalul
l. Bemard, H. C, Ccthiers de Sainte-Hildne, Paris, 1821, p.8l; V' Tarle, guvernator al insulei a fost
locotenent Sh Hudson Lowe, un om stigmatizat chiar de istoricii
Napoleon,,,Editura pentru literatud universaltr", Bucureqti, I 964' englezi, deoarece avea ,,un spirit meschin, stramt, crud ;i riiutiicios...

t92 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE r93

Guvematorul era zdrobit de povara rdspunderii sale, suspicios 9i ca gi predecesorul seu, fiind, in cele din urmi, expulzat din insula
temdtor c6 fostul implrat va evada, asa cum o fdcuse din insula
serie de m6suri menite s6-i ingrddeasci Sfrnta Elena. Nu a firnclionat ca medic curant al lui Napoleon decAt
Elba. in consecintS, a luat o
migcare. A inceput prin a-i t"ry1 gase zile.
considerabil libertatea de
ilustrului prizonier titlul de impSrat, numindu-l doar generalul Dr. Francesco Antonmarchi a fost urmdtorul doctor atagat pe
Bonaparte; l-a supus, apoi, la nenumdrate tracasdri 9i umilinte'
fa!6 de starea qi neasi- ldngd Napoleonl. Dupd despdr{irea de Stokoe, Napoleon a continuat
ar[t6ndu-se total indiferlnt sdnltilii lui
sd refuze medicii militari propuEi de cdtre Hudson Lowe,
gurandu-i nici cel mai elementar confort, Aceste masuri au provocat
pTviutoatleetminntiecA,dn.cgu-Allimau,inacdpndSdt;ruicuti,nmincaenPliefaelasrlltatSemri{enpnruitubdlliicn9ei.EpuErrreoaspadaeeocni oginlpeoiznz6tie,lirepersofouteal srltuteei considerdndu-i spioni qi incompetenli. El a cerut familiei sale s6-i
Robert Banks Jenkinson, conte de Liverpool, prim-ministru al trimiti un medic bun. Antonmarchi a fost ales gi guvemul englez
Angliei, si arate ci totul mergea bine pe insula Sftnta Elena si sd a sfhrEit prin a-l accepta. Corsican de origine, ndscut la Marsaglia,
ut"i"ai faptul c5, la scurt timp dupd debarcare, Napoleon s-a a urmat studiile la Universitatea din Pisa, celebrd in acele timpuri.
imbolnlvit gi, nedispundnd de o asistenld medicalS corespunz5toare' Marele anatomo-patolog Pietro Mascagni l-a avut ca asistent gi l-a

a murit. numit prorector la FlorenJa.

in 1818 s-a petrecut un eveniment neobignuir C!n{ani' {os1u-t Unchiul lui Napoleon, cardinalul Fieschi, l-a ales dupd ce s-a

agent secret al impdratului, moare subit de o inflamafie intestinalS' informat indelung asupra capacitd{ii sale profesionale. inainte de a
ajunge la Londra, Antonmarchi a fost examinat de citre profesorii
care semina cu o otrdvire.
intre timp, starea sdndtdtii lui Napoleon se degrada continuu; Scolii de Medicin6 din Roma, cu care a discutat indelung asupra
igi pierduse pofta de m6ncare, prezenta balondri, vars.|turi,t1t1- maladiei de care suferea Napoleon. La Londra, agteptdnd decizia
dureri in zona ficatului' In de numire, s-a intrelinut zilnic cu O'Meara in privinla acestei boli.
-it"ttt", edeme ale picioarelor 9i acuza blnuiala
r6nduri, Napoleon igi exprimd ci Hudson Lowe Cu alte cuvinte, au fost luate toate mdsurile pentru a i se ffimite
diferite
incearc5 fie s6-l distrug5' printr-o alimentalie insuficientii 9i un medic congtiincios gi capabil.
dreptul sd-l otrdveascS'
dezechilibrati, fie de-a a fost Barry Antonmarchi, ftrd indoiald cel mai bun medic dintre to{i cei
Primul medic pus la dispozi{ia lui Napoleon oferi{i impdratului in timpul exilului, a sosit la Sfhnta Elena in
O'Meara, chirurg ai Marinei Regale Britanice (titlul de doctor in
Absolvent al universitdlii din Dublin, a fost septembrie l8l9 gi a confirmat diagnosticul predecesorilor s6i.
medicintr rr., d"e*irNtuap).oleon, pe care l-a ingrijit irnc5 de la inceputul
foarte atasat Hudson Lowe nu a mai putut acliona contra lui, asa cum frcuse in
rti" 1818, pentru cd a scris un raport in care a arlle/-
exilului. i" i suferea de o ,'hepatitd tropicalS" 9i cd rimdnerea lui cazul lui O'Meara gi Stokoe. Istoricii ,,oficiali" au incercat sd-i
,,strice" reputalia, tratAndu-l ca ,,rnincinos Ei incompetent", dar
cE Napoleon notele lui Antonmarchi, cu descrierea simptomelor prezentate de
la Sffinta Elena ii va fi fatal6, a fost arestat de Hudson Lowe, adus
in fala Consiliului de Rizboi 9i gters din cadrele marinei' Napoleon, dovedesc cd era un bun observator, iar raportul sdu de
inlocuirea sa a coincis cu un nou puseu al bolii impdratului
icp1nar8cimrreieaendsaueesarcJgrdiEdespi e1era8e,1Jfu8ionz,iarinnascScIeutafoirsesktuo6vleipu,zenutroetioti dapmedudetcedemciicriitctraiiecml6icM,E,'iialrizpdreie,snaietHia,ducedccseauopretnnatiLm-iagnewsdpeiilcE'sc5-Ldu-aelt autopsie st5 ca mdrturie a cunoEtin{elor sale anatomo-patologice,

destul de avansate pentru acea epoci.

Hudson Lowe nu crede insd cd Napoleon ar fi bolnav, de aceea

Antonmarchi s-a vdzut obligat sd-l avertizeze, in martie 1821, nu
numai de gravitatea bolii acestuia, dar gi de faptul cd insdqi viala
impdratului era in primejdie. El a cerut sd fie vdzut si de cdtre un
medic delegat de guvem pentru a se constata cele sus{inute. in acest

scop, la data de I aprilie a fost trimis pentru a-l examina pe

Napoleon doctorul Archibald Amott, medic militar. La 17 aprilie,

Amott a comunicat lui Sir Thomas Reade, geful militar de la Sfrnta

iin primul moment lui Napoleon. Acesta a confirmat diagnosticul l. Am gdsit numele acestui medic scris in literaturd in mod diferit: Antomarchi
J" n"putite tropicald, motiv pentru care a suferit aceleagi persecu{ii
(Larousse), Antonmarchi gi Antomarchi.

194' PAUL $TEFANESCU ENIGME ATE ISTORIEI UNIVERSALE 195

Elena, cS,Jrlapoleon suferea pur ;i simplu de ipohondrie 9i cd dacd accentuate. Prezenta ame{eli, constipafie si, la 3 octombrie, se ob-

o fregatii gi-ar face aparilia in port pentru a-l pune in libertate, s-ar ser'vaI8ol8m-driirne de volum a ficatului. puline detalii asupra bolii,
acest an, deqi avem mai
face bine imediaf'. La numai l8 zile de la aceastii declara{ie,
este consefirnatti o oarecare ameliorare. in iutie, a fost indepdrtat
Napoleon qi-a dat sfirgitul! Orice comentariu este de prisos. O'Meare. in octombrie gi in decembrie, s-au semnalat din nou

Istoria simptomelor clinice ale bolii lui Napoleon poate fi dureri violente de cap, palpitalii, febr5, amefeli, dureri abdominale

reconstituiti pe baza memoriilor gi a jumalelor doctorilor O'Meare gi diaree (dup5 Bertrand).

gi Antonmarchil, cit ;i ale anturajului s6u. Acestea, desi ofereau 1819 - In noaptea de 16-17 ianuarie, a suferit un atac sever,

cheia bolii, au fost neglijate de cei mai mul{ istorici, in special de caracterizat prin ame{eli, febr6, dureri in regiwrea hepaticd Ei in

cei britanici, aqa-zigi oficiali, care considerau toate aceste scrieri ca umdrul drept. A fost chemat dr. Stokoe care nota cd o aplsare
uEoari in regiunea hepatici provoacd durere intens5. in urma
fiind mincinoase.
Din punct de vedere medical, perioada de exil poate fi impdrfitn raportului s6u, acesta a fost arestat de Hudson Lowe gi Napoleon,

in patru faze: pima - din octombrie 1815 pdnd in iunie 1817; a in plind cizd, a rdmas frrd ingrijirea weunui medic. Ciza s-a
doua - pdnl in noiembrie 1819; a treia - pdne in septembrie 1820 terminat, dar in august a avut loc o recidivi, in urma cdreia

gi ultima, care se sfrrgeqte cu moartea impdratului, in mai 1821. Napoleon l-a solicitat din nou pe dr. Stokoe, care nu pdrdsise insula,
Fiecare din ele marcheazd o etapi a stirii sdndt5{ii sale. dar Hudson Lowe i-a refiizat cererea.

Iati cum sunt descrise simptomele, an de an. tn septembrie, a sosit Antonmarchi, care nota in jumalul s6u,

I8I5 - Napoleon a sosit la Sfrnta Elena la 15 octombrie. Se la 23 ale lunii: ,,paloarea fe1ei, conjunctivele rogii-brune amestecate

gtia c5 sln6tatea sa era destul de bund 9i c6, deEi dupi un lung cu galben, pulsul 60 bdtii pe minut, ficatul md.rit, dar Ei foarte
dureros la palpat, sl[biciunea picioarelor, surditate". La 15 octom-
voiaj, se simlea satisfbcitor. Acomoddndu-se foarte greu la inceput,
brie, durerea din regiunea ficatului a devenit mai intens6.
cu conditiile de viald pe care i le putea oferi noua lui regedin{i,
Napoleon nu a prezentat nici o afecliune demnd de luat in 1820 - Primele luni au fost bune, insd la 19 iulie, Napoleon a

considerare. Dar, la 25 noiembrie 1815, Bertrand qi Gourgaud au avut o ciad carc a durat zece zrle. Aceleagi simptome, in plus
durerea din regiunea ficahrlui care se propaga inci in umdrul drept.
afirmat cd impdratul ar fi bolnav. La 28 decembrie, se semnaleazd
o noul crizi Ei Las Cases nota c6 starea sindtdfii implratului se La l8 septembrie, a avut loc o altd criz6, cu ingdlbenire foarte

inrdut6{ea. Nu dispunem de alte detalii. accentuatl Ei dureri epigastrice. Altele s-au consernnat la 19 octom-

1816 - Napoleon suferd qase cize;in lunile mai, iulie, august, brie,25 octombruie ;i 5 noiembrie: lesinuri, palpitalii, puls slab Ei

septembrie, octombrie gi decembrie, care dureazl fiecare c6te o neregulat, dureri in membrele inferioare qi abdomen, in umeri gi in

sdptimdnd. Cizele se caracterizau printr-o stare general5 proastS, spate, tuse uscat6, pigmentare galbend gi erup{ii tegumentare,
oboseal5, dificultate la mers, dureri de cap, senzaqie de cdlduri,
fotofobie, pigmentare galbend a pielii qi diaree. O'Meare a notat gre{nri, dificultSli de respiralie etc. De la jumdtatea anului 182O, a

cele spuse de Napoleon: ,,Aceast6 tortur5 lentd, acest asasinat treptat inceput sE iasd rar si numai in trdsud. in intervalul dintre crize,

este mai put'n uman decdt s-ar fi ordonat impugcarea mea". starea general5 nu era prea bund qi din septembrie s-a inrdutnlit

18 17 - Cizele intermitente continuS. La 26 ianuarie, Napoleon brusc.
a pdrdsit apartamentul pentru prima dat6, dupd doud luni.
lB2I - Din ianuarie gi pAnd in martie, situalia s-a agravat
Principalele cize av avut loc in luna martie (cu diaree, dupd cum
continuu. Boala luase un caracter permanent gi Napoleon nu a mai
afirm[ O'Meare), in mai gi in septembrie. Simptomele erau aceleasi
pdrdsit camera. Nu mai mAnca aproape nimic.
ca gi in anul precedent, cu deosebirea cd cele hepatice erau mai
in ianuarie a avut o colicd urmatii de diaree; in februarie,
vomismente, senzalie de arsuri in intestin, sete, dureri in partea

1. Antonmarchi Fr., Derniers moments de Napoleon, Londres, 1825. Edition en stAng[ a abdomenului; la 17 martie, febr6, frisoane, dureri hepatice.

langue anglaise, The last days of the Emperor Napoleon, London, I 828. Ceddnd stdruin{elor lui Antonmarchi, a acceptat sd ia cdteva

196 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNryERSALE 197

medicamente, din cAnd ir cdnd, dar de fiecare dat5 acestea ii fbceau impiratului. La 4 rrrai, doctorul Amott a administrat, netindnd cont
mai mult riu decdt bine. Antonmarchi i-a administrat circa o de opozi(ia lui Antonmarchi, 50 ctg, de calomell, dupd care s-a
instalat imediat o stare de prostrafie urmatii de apari{ia trnor miEcari
jum6tate centigram de antimoniul, intr-o limonadi; trei sferturi de convulsive qi in final de agonie. Durerile ajunseserr atit de violente,
ori dupi aceea, Napoleon aprezentat vdrsituri intense, insolite de incit, in noaptea de 4 spre 5 mai, in semidelir, Napoleon s-a repezit
dureri abdominale violente. Se tAra, aproape in agonie. Se pare cd din patul s5u asupra lui Montholon, l-a strAns in bra{e cu o fo4e
bdnuia de mult ci ar fi vorba de un cemcer, boald prezentii in familia extraordinard, cdzdnd cu el pe podea. Fiind agezat din nou pe pat,
lui, de care murise gi tatil sdu, Carlo Bonaparte, la numai 40 de nu si-a mai recdpitat cunostinla si a riimas nemiscat timp de multe
ore, frrd sd geamd. Chiar in timpul celor mai ingrozitoare accese
ani. de durere, aproape cd nu a fost auzit gem6nd; se zv6rcolea numai.
In camera muribundului erau sffinEi to{i membrii suitei gi servitorii.
in 5 aprilie, a vomitat un lichid negru, doctorul Amott anunldnd impdratul misca doar buzele, dar nu se putea desprinde nimic
pe maregalul Bertrand gi pe contele Montholon cd starea bolnavului inteligibil.
era extrem de serioastr. Cdnd durerile sldbeau intrucdtva, Napoleon
incerca sd inveseleascd pe cei din jur, fic6nd glume pe socoteala in ziua de 5 mai 1821, un uragan dezlinluise apele oceanului,
scolind arborii din rddicini, distrugdnd casele de pe insuld si
bolii sale: ,,Cancerul este Waterloo care a pdtruns induntru" '.
in 13 aprilie, a dictat contelui Montholon un testament, pe care zguduind putemic conacul de la Longwood. Hudson Lowe si ofiterii

apoi l-a copiat si semnat, in 15 ale aceleiagi luni. La 20 aprilie, s-a gamizoanei engleze, veni{i in graUi inaate ce auziserl de agonia
sim{it mai bine, fiind in mdsurd si ia masa cu cei din anturajul s5u. lui Napoleon, asteptau in camerele aldtwate. in jurul orei17a5,
in 21 aprilie, la ora 4 diminea{a, l-a chemat pe Montholon, incepdnd Napoleon si-a dat sfiryitul, ultimele cuvinte ce au putut fi auzite
sd-i dicteze un proiect de reorganizare a gdrzii na{ionale in Franfa.
La25 apilie, s-au semnalat din nou vdrsdturi sanghinolente gi stare de cei aflaJi l6ng5patul sdu au fost:,,Fran{a... armat6... avangarrdd...*,
cdt gi ordinul dat maresalului Ney: ,,inc6 un atac...
de prostra{ie intensd. ii spusese lui Montholon: ,,Ai mil6 de mine;
Pl6ngdnd, b5fienul servitor Marchand a adus vechea manta pe
sunt pe shr;ite". care impdratul o purtase in timpul bAtdliei de la Marengo, din 14
iunie 1800, cu care i-a acoperit corpul. Au venit apoi guvematorul
La I ma| Napoleon i-a dictat lui Montholon ultimele sale
cu ofilerii si s-au inclinat respectuos. Bertrand gi Montholon au
dorinle gi a primit impdrtiqania abatelui^Vignoli. Pu{in mai tirziu permis Ei intrarea comisarilor puterilor aliate care p6ni atunci nu
fuseserd admisi, nici mdcar o singurd dati, in locuinla impdrahrlui.
a inceput si delireze ;i si respire greu. In ziua de 2 mai, doctorii
Amott, Short qi Michels anunti anturajului apropierea mo(ii Autopsia lui Napoleon a avut loc la 6 mai, in circumstan(e
dramatice. Ea a fost efectuatd in salonul Longwood, o camerd de
l. Antimoniul, sau stibiul nu se mai utilizeazd in prezent in medicind decit
cinci metri gi jumdtate pe patru si jumltate, in care lumina pitrundea
arareori, exceptAnd preparatele homeopatice. In trecut, s-a folosit foarte mult sub
prin doud ferestre situate in acelasi perete. Cdldura era iufocantd,
formd de tratat de potasiu gi stibiu - emetic - in dozi de 0,05 g diluat intr-o mare
apa insuficientd. Corpul a inceput s6 se descompuni repede gi un
cantitate de ap5, avdnd efect vomitiv gi de purga{ie.
Simptomele prezentate de Napoleon in ziua de l7 rnartie corespund unei intoxica{ii miros de putrefac{ie a invadat ciunera. in aceastd sal6 mic6, prost

acute u;oare cu antimoniu. Compugii de antimoniu au efect iritant asupra aerisitS, se aflau atunci paisprezece persoane.
mucoaselor, lucru de care trebuia sd se lini seama atunci cdnd era prescris. Nu
suntem in misurd sd comentirn ce l-a determinat pe dr. Antonmarchi sI prescrie Existd trei rapoarte asupra acestei autopsii. Raportul ,,oficial,, a
o asemena medicafie, probabil cd dominat de vechile percepte ce au stf,p6nit in fost semnat de cdtre medicii armatei si marinei, care se aflau sub
comanda lui Hudson Lowe.
trecut medicina.
1' calomelul era folosit in trecut penfu acliunea sa colagogd, diuretich si
2. De relinut cd in familia lui Napoleon mulli dintre membrii ei au contractat, purgativd. Doza inaddimcaint?isitrinatdcadzeuldur.nAumi soutftearinfodsdt emmaxaiimmi uElit, pdrerea rrou.t i,
cdtugi de pu{in dupd ;i cu un tablou
generalie dupd genera{ie, anumite forme de neoplazii, fapt care, in cele din urmi, clinic complex.
l-a obsedat pe fostul impirat, dupd cum am vdzut. Astfel, bunicul sdu Joseph, tatil timp
sdu Charles, unchiul sdu (dupi mamd) cardinalul Joseph-Marie Fresch, fratele sAu
Lucien, cele trei surori ale sale Fauline, Caroline qi Elise au decedat din cauza unor

neoplazii de stomac. (Lehtolard, Scand. J. Gastroenterol., 1978, 13, suppl.

50,1. l -s4).