Stefanescu, Paul - Enigme ale istoriei universale (Vol.1)

198 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE t99

u,ipA.",U"iUnutdadoltei raaunpniolidrtuispatdoformiscotiaaerltncJgdalteuluzitii;dNseEapcrohelilerinuoerngmuq.liinaassdfisotscetdnat adHcreeessnatratyl,aumifoSuslitrt Asa se face cd motivul decesului impiratului a provocat
Hudson Lowe cu scopul de a-i permite sI se apere de atacurile pasionate si interminabile disculii. DupE unii autori, ar fi murit de

indreptate imPotriva sa. nn cancer al stomacului, ulcer, arnibiazd hepaticd, malarie cronicd,

iel de-af treilea raport aparline lui Antonmarchi, care a descris frig*i de Malta, dizenterie, dupd allii, otrdvire cu arsenic, emetic,
caiuecoqbiuineictpivleituartaelet,omt "ir"ir"eua"f"icaatuvludizcuat.reEelrnaodteeaczuiloeaxriestebnru[an6u'nceui
;!piil"si*'tpr6a;tri""p;".egtn"it-arlutuiciu.en,Deepxsladpmcrieerno.tgmoiimapiuea"s'pureoplfruamnfaedlanaltip,oeinnreistaodnzdeaaccleSdstaaluirnctfreiusttarineubfoluusiitt calomel gi acid cianhidric! Si lista nu este nici pe departe epuizatA.

interzis. Dupd datele autopsiei {dcute de medicul sdu personal din ultima
Laprocesiunea funebrd, care a avut loc dupd patru zile, au lqt
purtq pi ldngS suitd gi servitorii tot', mateloJii Ei ofilerii de marin5, perioadd, dr. Antonmarchi, Napoleon ar fi decedat in urma unei
ioti functionarii civili, cu guvematorul in frunte, Ei aproape toatd
populalia insulei. in clipa cobordrii sicriului in mormAnt, au rdsunat afect'uni organice a abdomenului. Examenul necropsic fbcut de
ultimul onor militar impdratului! acesta men{iona un ,,ganglion canceros" Ei descria o perfora{ie a
!-u--t""i"Ot"StauOn,: englezii dad"u.r transportlt in Franla 9i
fi deshumat, peretelui abdominal, cu un diametru de gapte milimetri, blocatd de
caiavml siu va o aderen{5 a lobului st6ng al ficatului.
instalat in ldca;ul sdu de veci, de la Domul Invalizilor'
Participanlii la opera{ia de deshumare au fost frapali de faptul Ulcerafia gastrici a fost oficial recunoscutl drept canceroasd,
cd, deqi tt t futet" imbdlsdmat, trupul fostului impdrat se pdstrase
iniact in solul insulei Sfhnta Elena, timp de 19 ani' de autoritI{ile britanice ale wemii. O alti teorie pleda pentru un

Diagnoze controversate ulcer gastric. Doisprezece ani dupl moartea lui Napoleon, chirurgul
francez Crayeilhier emitea ipoteza unui ulcer perforat, de fapt era
Ce anume a ^pdreoudnusseincoriluEtSi julirme6atastXen, ddtiaSg{ini o9zia apoi moartea vorba de ulceralii mici, situate pe mica curburd aderentd la lobul
asupla Toftil stAng al ficatului. Ficatul a fost gisit mdrit.
impdratului? Timp
lui Napoleon a rdmas controversat6. Abia astdzi se poate aborda cu La ll ianuarie 1913, profesorul Arthur Keith, presedintele

mai multe ;anse de succes. in privinla cauzei decesului este cu colegiului regal al chirurgilor britanici, a dat publicitefii rezultatul
Dificultatea diagnosticului maladii unui examen histologic practicat asupra unui fragment de intestin
ar fi fost implicate, frrd descoperit printre alte piese anatomice la muzeul ,,John Hunter.. din
atdt mai mare, cu cdt mai multe
posibilitatea de a stabili care a cauzat cu adevdrat moartea' Mai Londra. Identificatii, dupl toate aparenlele, ca apar{inAnd lui
ilult, metodele de investiga{ie de care dispturem, inclusiv verifi- Napoleon, bucata de intestin, examinatd dupd aproape o sutl de
cdrile necropsice, nu certifiitr decdt ceea ce se cerceteazS, fiind deci
ani, a permis expertului englez sd afirme ca Napoleon a murit din
incomplete. cauza fligurilor de Malta, al cdror agent purtitor se presupune cd
Di asemenea, dificultd{ile cresc qi prin faptul cd se incearcd
stabilirea unui diagnostic, la mai mult de un secol dupd deces' ar fi fost niste capre aduse acolo din regiunea Mediteranei.
intr-un caz in politice au cantdrit mai mult dec6t
care pasiunile Un alt medic englez, sir Frederic Eve, va susline o altii tezd, si
anurne cd leziunile de pe intestinul sub{ire al lui Napoleon au fost

cauzate de o rnalarie cronici, boala fiind adusd la Sfanb Elena de
unii dintre sclavii negri din Congo, parte din cei circa o mie de
sclavi care alcituiau, in exclusivitate, popula{ia insulei, la inceputul

secolului trecut. Asupra originii malariei vom reveni.

O alta ipotezA emisd la scurt interval a amintit de o dizenterie

amoebian5, provocatoare a unei cize hepatice, urmatd de o

perforare a stomacului gi de peritonitd. Fragmentul de intestin in
cauzd, a fost vdzut de o somitate francezd a timpului, profesorul

Ren6 Leriche (1879-1955).

Vom reproduce in continuare un rezumat din amintirile lui

Leriche, consacrate acestei problemel.

rigoarea Etiin{ifici 9i intr-o epoci in care nu se putea beneficia de 1. R. Clarke, L'humanisme en Chinrrgie, Ed. Seghers, paris, 196l; La presse
r{rrtoml stLrdiului histologic.
Medicale, 31 mars, 1962, vol. 70, nr. 16, p. 796.

200 PAUL $TEFANESCU EMGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 201

in tg27, Ren6 Leriche etala Londra, invitat de Colegiul regal tropicale. Arthur Keith, la rdndul siu, a procedat la un alt examen
al chirurgilor britanici. Sir Berkeley Moynhan, pregedintele cole- microscopic, confirmdnd concluziile lui Shattock gi acest studiu a
giului, iJa rezewat cu aceasfii oeazie o surpr2A. Dupd ce a luat
marea recep{ie dat5 in onoarea invitatului, cei prezenli au fbcut obiectul conferin{ei anuale a Colegiului chirurgilor,,Hunterian
in monumlntala bibliotecd, iar sA Berkeley pe
Jmtqii l-a luat Oration"l. Conferin{a era inso{itii de desenele uc"Jtor leziuni, care
rdmas
Leriche de bra! si l-a condus c6tre o scarS mascati, ce se termina nu liisau nici o indoialS asuprtr naturii lor. Ren6 Leriche, care a
in fata unui seif inzidit. A deschis seiful cu o micd cheie pe care
vizut aceste fragmente in 1927, a avut impresia ci leziunile erau

o pastra in buzunarul interior al vestei sale 9i i-a ar5;tat colegului de naturi amibiand.

sau un borcan ce conti4ea o placi de sticld, pe care era fixat un Pe de altii parte, autenticitatea acestor fragmente a fost discutatii
fiagment de intestin gros. Leriche a remarcat imediat o perfora{ie
de cdtre unii autori, mai ales cind s-a demonstrat cI leziunea nu

era canceroasi; s-a spus cd fragmentele de intestin s-ar putea sd

disenterici: provind de la un cadavm oarecare care, av6nd leziunile descrise de

P- rivliantdi intestinul lui NaPoleon! i-a explicat cd Antonmarchi, sd fi fost prezentate de Ashley Cooper, ca aparfinind
figura mirati a lui Leriche,
Moynhan lui Napoleon. Autorii care neagi aceastii autenticitate considerd cI

Napoleon ,ru -*ise de un cancer stomacal. Anglia a l6sat se supravegherea, in cursul autopsiei, era atilt de sever6, incdt
la wemea respectivd, pentru -s5 Antonmarchi nu putea sI sustragi acest fragment. Dar, se pune
rAspdndeasca acest zvon, a ry fi
fguli
responsabild de moartea premahrrd a impdratului (avea doar-.52 de intrebarea, aceastii supraveghere era intr-adevlr asa de strict?i?

ani). fragmentul de inteslin a fost incredinlat in 1927 preqedintelui Cincisprezece persoane inchise intr-o micd sal5, sufocate de clldurl
Coiegiuliri Chirurgilor, de cdtre guvemul britanic, cu consemnul ca, gi zuferind de pe urma mirosului, mai puteau fi suficient de atente?
timp de o sutii de ani, s5 nu fie ardtat nimanui 9i pSstrat in tot acest Fiir6 indoiali cd pfudseau, din cAnd in cdnd, inclperea pentru a

timp sub cheie, in seif. s-au scurs' a spus sir Moynhan, 9i respim pu{in aer curat. Antonmarchi, care era de pirere ci Napoleon
dum-neaCvoeaisotrl suti de ani persoand care il vedeli dupd expirarea suferea de o maladie tropicall qi care se indoia de diagnosticul

sunteli prima anatomic de cancer pronunlat de cercurile oficiale, a fost in m5sur5
termenului, in afar5 de preEedin{ii care s-au succedat 9i care au
si sustragi fragmentul, cu at6t mai mult cu cdt el era acela care

pdstrat cheia. practica autopsia.
panA ia distrugerea Colegiului datorit1 bombardamentelor
avialiei naziste, piesa a fost pEstratii cu grijS' Se pare ins6-ctr ar- fi Arthur Keith, mare biolog 9i om de ;tiin15 integru, a respins
pu-Lrrit colegiului pe alt5 cale decdt cea relatatd profesorului
totugi acest argument gi a adiugat cI el a cunoscut cazuri in care,

Leriche. Fragtentul-de intestin a fost sustral ln cwsul. necropsiei pinreinletevaretesu, lin;tiinc1iuedi,afiuagnmorenstueprraevlaetgivhemriarciodnisnitdre-urantecafodaavrtreu au fost
de doctorul Antonmarchi, care l-a oferit lui o'Meara 9i acesta din severe.

urmd l-a dAruit, la rdndul siu, lui sir Astley Cooper, preEedintele Keith a mai addugat cd Ashley Cooper, cel mai faimos chirurg
Colegiului de chirurgi, pentru coleclia anatomicd'
La moartea britanic din acea vreme, era un om care nu se putea insela si care,

u""rtiia, intreaga sa colecfie a trecut in proprietatea Colegiului regal ir mod cert, nu voia sd inducd in eroare pe ceilalli. Faptul c[ el a

al chirurgilor. Li"i, fragrnenhrl a fost etichetat conform catalogului etichetat fragmenhrl oferit de O'Meara ca provenind de la Napoleon

lui Ashley Cooper, scrii chiar de mdna acestuia: ,,Fungus incipiens indicd credin{a sa fermd in autenticitatea lui.

des elandls d'un intestin: Napoleon". ,Barry O'Meare lui sirAshley l. Keith A., History and Nature of Certain Specimens Alleged to Have Been
Cdaeuostooc-pprisesiree".i.diAnet.rsA-hanldeteyovnC5mro,aoarpcceherisctinofrnasrgaidmpeeoranrttuclpIrselaezuez,niutianntil,oepcemetreaitleucrduoeqpianrtialiecteuju"rl,i
canclroasd, ?nsd-shattoih, custode la Muzeul colegiului, a efectuat Obtained at the Postmortem Examination of Napoleon the Great, British Medical
un examen microscopic in 1909 qi a demonstrat cd eta vorba de
foliculi limfoizi, ugu "o* Jownal, 1913, vol. l, nr. 53, p.234:.
se intAtnesc in cazul unor maladii La o citire mai atent?i, dupd pirerea noasM, este posibil si se fi strecurat o

eroare. Este greu de crezut cX la un asemenea preparat anatomic,,petele roqiatice"

s-ar mai fi men{inut si deci observat. De cele mai multe ori, pentru conservaue se

apeleazd la formol sau alcool. Ori, in acest mediu, piesa capAtZi o culoare specificd"
alb-gelatinoasii. Rareori sunt utilizafi alli conservanli, cum ar fi esenta de origan,
camfor, eugenol etc. care intri in compozilia unor retete pesfiate secrete.

202 PAUL ETEFANESCU ENICME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 203

ffiJ I"spfsniucuiagfeteteuoaSrmreloutacueidnrdid,catie"eeuuvuranlpod-graeemudicitiIaeaaaisngla9atnudicopie"is"""tfa't'riu*rtoa"tetoE"g"puiupmqo"iitcu""ettudoolni,rt'*atpirtio'1igJfdt"4uu"eftrs"T"ioi9viinz:e19ittnlxeau-lau's't.i"emtt:piNg1nisnoda1tdcaipi^nontpo:edntlii:ef'ftfidrsociirotpm6na*ce'tbdurclnesm-iazoutcegulldeunlmlttlatN'"eaatm:elane-ilpa:eaepot3'oxiulEi-emsat1esotlEeotmn:es-' Versiunea oficiali a guvernului, condus de lord Liverpool, dupd
:*:;#;:f"fin;ilrila; all"*ri""ieapdi;;nSatdl.I1eb;sxenogicai"roapmdfaunleuau9ltcn-urau#;ntufar;e"gilnsralpieh;mcmgDerita;ttiron;;bro;dfecdduei;p;am"stai;.penaaio*iaicotrr"fiannva"c*uada;lnisctu;amecevlf.iuc"razel,otjodeleezfitdnu"iiadrlxtouceansriedEl"tiaaulueie-meuluh1mtlLlnuiispheunuiqmdlreu8leiirtlio',aeeaisteeteise,ilEf1nprppoiosulttevp;uttndbm7stucioaaacHeelusopmaunipa,tuaat,toreictaiaicuotis,bfmnculnit,rsouopdNrrataa,aepgolcracdcti4ei.iarPlruite,igeostcnneu.eidcli,r'lp"a"vpi"ntpr',ott'arau,paensurteat"nji*dieunenrtt-'"dcuo"l'st'd"iei-ao-;oitcuistari|ietlJ6'faiafO;"a;c--,e!e"-t"-,d*p"i;;;eclree-ctl,aun,'ag;e;ataj'taruie*"raatzi;'Ju;icrtoila?dt1siurifdi"'otupl;'ia"edioe"et'it;"gteot;u;irn'*"-te"U'"si;;soJi-raut"i'w*ni;ucdbrit4n"bufous,t;tuS;aiegliCeu"e-"oacaol""e"ii"pittsc""tlmasait"elomnbiimfa;"'ricu"ead-otcp"uiv.rl"irqttcolD"dir"tl",euuio'n"aon"iLltrintitnutpiu's'riiaedagaciang":a?ene-t1ineet":is1aairlmtKutseasatgfebr*eidirpssrreraPf"i.ceocogiotiu;'a:aoeedoltmi.i*i.b"cnor"reenmsflnccn'repnqi'aetgctitgntae-odtuitas"leiuau""tdgearliuetitA'nsean:icdoi;rr"rnpseranorsr'atpt6o'ea'"dubeutiaee',eleatcraicnas'ssaiduilsa}etilensriP'Iccarouatedts'indntiluixeueorannrdtenne'-lduaoneiicadbtsien1sonfzaCeiemsuidiscfteuacabpittpcseicpddrceaauriuiaetozailetaddsaeaiybneuaiwnrnrsbardapganrrurTasssaeebrtcueutosaainofieod'iloejlatgsurhioiepu.iedtoncupaATdsmet'nltpenatliidasdatduueeienaiecbpaaaritotaciitanoiisznanctiucnrmeatu"tlccad:ogtte'oloea1dvttse1otu'nicerririvsesldlnlmctiAcaurdrcmuoh1an'9deNemasiruudesfeatcngsoi1ee"retcesdaccrei'rijmspuu:asgiel9goetabmna*9dci5rneaUlccjaaalc'i'ubettrrait-il'ealosue$iseas{etin=iicallteal'iia:airepatdaeel9ie'n:ieo-rinie:'it care Napoleon ar fi murit de cancer, nu are nici un fundament. na
este bazati doar pe un raport semnat de medici militari, ignoranS
in anatomie patologicd Ei ac{ion6nd la ordinele lui Hudson'Lowe.

nsAtugoampdeaurcmpudliuteci aui-uranuafnolnsetaxrrademtfauet,znaasutietorlipuosisi,aAinfautrsoenosmecaeerfrcechcetitu,aarste?ini mginuarcui oldnaedntaaillitiioamcEaore-a
patolog al grupului. Eforturile Guvemului britanic de a rdsp6ndi
aceast5 descoperire ,,providenliall.. a autopsiei nu pot
sporeascd in continuare scepticismul dec6t sd
oamenilor de stiinti.
cpuerneea?c:caltenacpeprirov,eftspe,ltieeddeAsinmmddpntmocmaaraietdo(elioggrlaigabadcpliirnniliiecf,la,Nvaoacaperoelslaetaou'nnnuaumpi aAurlnecceasrt.I
m. d..lclne

Astfel

cartofi pr5j4i, o supl de orez, lapte de pasdre, sor.rh6 de cartofi...),
absen{a metastazelor si, mai ales, lipsa iendinlei de slibire.
Gralie unui desen frcut in timpul
Elena si care se aflr in autopsiei impiratului in mai
l82l,\a sfrnta posesia magistratului Andr6

pgQiicamilonaaieirnea,lloessreeapstoceatspfeauxcliieeni.nooAbiicspenrsuetictfiiia,zpdcti,o. cnA6fictremgsiitdadebesssceeonnpl,ear"ifrt,eoiaapi.rftidicaluecsdtiuptduoerzildiolirra.
Antonmarchi in timpul autopsiei a unei enorrne tumori in dreptul
pilorului, ne supun atenfiei doui
diagnostice: cancer sau ulcer la
acest nivel. in fond, ulcerul netratat, ileseori se cancerizeazi si nu
mestiecnriocisoccoopntircald.icti'e intre cele doud rptoteze, in lipsa unui examen

Napoleon pare deci si fi murit inainte sau in momentul
cancerizdrii ulcerului sdu, datorit?i trnui colaps cauzatde hemoragiile
gastrice repetate. Pdstrat intr-o cutie de iur in morm6.ntut ai h
Domul Invalizilor, stomacul impdratului nu mai poate dovedi
El este nimic.
redus in prezent la o grdm[joard de prrlb"re...

oalde.vozsaaiuenrInrsaiepeataetidndgeeeeilecicpimrdiooenettieecingzdatteeelauerinepsdfetoeoetimreioztcaoetacarrdurienelvutidirr.leaiisiSpncouaatanrrrdceeeevmnsairtuersineppfinuuepstt,erecedamuzivefaenairrltsse.reiegMneasi,ucpa,btoioanarmzinsilaatuniumbldti,ueoli_mnsnd_iiuesea
sau mercur si care ar fi determinat decesul. Unii
putut surveni la pulin timp cercetitori opineazd
c5- molrtga ar fi
dupi administrarea
calomelului asociat cu o bduturd ce conqinea acra cianniari", p"nt*

flf.i",RalPh Komgold, Ies dt ann,les de Napoleon,Ed','Payot'" Paris' 1962' 1. Chaplin A. Thomas Shortt, Stanley p., The lltness and Death of Napoleon
2. xxxx La Pressa Medicale' 1962' vol' 72' 31' mars' nr' 16' p' 796'
Bonaparte, Ed.,,Hirschfeld Brothers.., London, 1913.

2M PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 205

a determina formarea de cianurd de mercur' Se uit?i insd cd produsul lPpael4nPtiarluarisna, {ainjulunmigeaNiala1p9oa6lce1eo,snmt.raeDinoutprltudalt,oLaorrceehuoinnuisuqdnueneecvrueofimuezaddiemsaaul_telilimfisrpaeei cdinieaclpirgli_tri

toxic este acidul cianhidric. senzalie este aceea' destul de noul' a dinleze portjuni din suvi{a pe care o delinea.
O ipotezd care a produs Forshufuud, care afirmd cd Napoleon
In 196l' intr-trn articol publicat in revista
stomatiogului suedei Sten
vict]ma unei otrdviri lente cu"' arsenic!
-a f^o-sit" 50 de ani, acest dentist din Goteborg, britanicd Natura,
ili-, p" c6nd avea Forshufi'ud, Smith Ei al{i doi specialisti demonstreazi cd Napoleon
pa;p1Fuc..,.uu;iLgm,io;tr.""uptitiu"-"aJb"laiccsvmuaeiatiraneliaretsiateqedlenieifmcaf.itpnaiOtdei flies-caousiilse"u,mclitadeNrMnaeaerapaproocaliehnrroateensnpr,ddp.ior,gdedloptsuavrerceiesmedtmeeuvailinnspevcedamnilneetormtucaoionanlrtiotifrlooexasfidcetaiuacrblliluiiieaeoi a murit intoxicat cu arsenic si ci asasinul ar putea fi un rnembru
al
anturajulu i francezr . Istoricii, toxicologii qi ceita4l franceii."u"li-

oneazd" negativ faln de aceasta idee si orice colaborare cu ei devine
imposibil6.

Suedezul se vede nevoit sd cumpere, la data de 6 noiembrie
a problemei' suvi{i de pdr a lui Napoleon, de la un colec{ionar elvefian,
imag"Cinoemcpait.amttdaimceommoprleiiltei lui Marchand- cu raportul de autopsie Ei Cl?l9if^f1o,r"d Fray, contra sumei de o mie de dolari: mesa, mai lungd

,"tut-"u doctorului Antonmarchi, dentistul suedez constatS c5' decdt cele cunoscute pand atunci, fusese tiiati cu briciui, firele erau
i";;r,;;,,;;;.ir;ttti"*"sti"mspatomlemezediilcediendaoetlrevlvigaiar!5leS, 'cNPuaeanptrorsulee.noaicn,caddipmndatcaneiolfeepstrtraeotibzdedcomiu' adptzeeericcaailSr9e'i fixate pe o foaie de trartie ;i totul introdus intr-un plic care ourta
pFi;e;".;rJ"rar-;ftt"l"a,rt"i"itrn".pi aearA"ex"sciftluti.frrefCgolfe,depu-ilnaratiat"rroqaeefunepaalrrTiNfitnirzarpdaiprlefooiierrlreeeteoldone-neirxlo,tdprrdeede9mspric5anerdedndcmedeienisrdnaantiurtfuoeilcmrifuilreloadnrrtoeeaqsilsudiaeii'nplempa1elaiignziuc6evdmin{dsiedcee urmdtoarea inscriplie: ,,Pdr al nemuritorului impdrat Napoleon...
Totul era introdus intr-un al doilea plic mare, pe care se putea citi
data de 8 septembrie 1g8i3,9,Agbi rdaomudNaodvreesrer:az,,,DloamnVuiol lMeottnes,_Rldinsgs6,
Saint Gall, Elvelia"

Lausanne". Scrisoarea purtaviza zilei urmdtoare la Lausanne, crio
notd scrisd de aceiagi manr ca si celelalte doud adrese si care ardta:
,y'.m marea pldcere astdzi, domnule Mons, de a vd trimite cdteva
"";fiuGncvlii""tie-eJ,o"lplii;-ada*rrJ;crpimse";i"i"d"g;"a#"aWNtn"fo#ltt"ctuwif"iplidmrupt,eda."eaiaprdfur"l1uemodl0ali1en,ncnaJ3,f.du6te782oetrS5sr46i"deputomfem.porrtmaeruirpcgienlsuiu.e,ircdlocvrtudme"undznui.c-anedtgnuuitp,eaie'nmlaicbriMil6rlfreea"ltitaueccigani0eix,i"iaousd,^fl8irtileidliurzuaueHsePipzlir,daLuglson0Pemirpumuaclednr'ihmi-lcectto-eionfuua'upienrllcqeiuSfddroudStl-eraeeaaveom'raurpnfpUaefiidtdo'snehcdrrstiixa'a'nvetad'cuemtdmrdiPl1rn-eson3du6it-insdrtivrnrac-atuoeroitmtalnercrbepatamoaadmrqorecfrdioaocbtqaiossunddetelrit fire {e pdr ale impdratului Napoleon, pe care le-am luat
dupd incetarea din via{d a acestuii la 6 mai lg2l,,. din capul
sdu

f^ami*li"e:itMFonsm, pedsndd, rdmasd in plic gi deci protejati, a apar{inut
mic al primului
ce vlduva fiului cel cumpdritor

a cedat-o tatdlui lui clifford Frey. Se stie cd Nbverraz, elvelian din
cantonul Vaud, a fost valetul de camerd devotat al lui Napoleon
din anul 1809. Noverraz, d:upd. decesul lui Napoleon, l_a ras i,
qentru a impdrfi amintiri din pdrul acestuia ii pentm u ug*u",udp",
fapt, luarea mdstii mortuare a lui Napoleon. Autenticitatea acestei
mese este deci relativ siguri. Lungimea sa permite sr se calculeze
ce cantitSli de arsenic a ingerat Napoleon in fiecare an. Arsenicul
nuclear din Harwel. a fos!.exp-us circa patru.luni unet a fost localizat intre centimetrul I si 9 al firului de pdr, respectiv,
in evidenli de formarea izotopului aceste valori fiind: 11,07;7,70 4,2fr;3,79; l,O6; 4,,i6;'S,SO; Z,lg;
Se presupune cI Napoleon
3,44; (rnedia corespunde la 4,91); el a fost dozat in doua-probe de
administrdri de arsenic, fapt pus
;di'nd;etflot,a"r"Lrmusaee-nuaosizcpciidrnaipntadreaseioltviafzaeececldeztviseevatraeupinncuctdueufairarmFvdpaoeeurrissirpfhaiciludarafieuipndruuiaids'rc,ecigitinmmoepatndeutrehgalnuteuisclstdaa.1lcae9ob'6sST0ou'nreb.lSeditelm5oztuirtglhaaviJgiaeli
pdr, care au avut valorile 3,75 qi 3,27 p.p.m. arsenic. Mentiondm
cd in medie cre$terea zrlnicd a pdrului p" este in jurul
rrun, ceea ce inseamn6 cd firuI de pdr de circa a 0,35
era"ucrpescut un an
de zile. Intoxicafia incepuse cu aproximativ noud luni in urmd si a
in cantitdli importante la intervale mai mult' sau mal putrn regulate'
l. Forshufr.ud S., Smith K., Nature, 1961, vol. 196, nr. 4g60, dec., p. 1223.

206 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 207

durat patm luni. Arsenicul nu se datora nici alimentaliei, nici Se Etie cd, in lipsd de alte distracfii, in sihdstria de la Longwood,
mediului ambiant, nici weunei alte cauze naturale, ci unei otrdviri Napoleon petrecea multe ore in... baie! cada era de plumb] metat
pdiecnrareaerceapod.rocmoposzuinicebl{iiilnluapieireosanNetradlan-peufiioscnatluaeulrpoleearnoviempveledoaptccrutua-rrnoitoddldiettiiuiancupitaodrasxseaicpcnrlauuuicf.mmiaielObe,'ueo,blauadcrie.sdooeiianmnnrfiecpific,emoeclturdaiplvneadgtict,iadeihfspnitltraena,accesdtiirtceafneasuuli
treptate.
Forshufvud nu se opreqte aici gi wea s5 elimine orice posibilitate
de eroare. El ob{ine dou6 guvile de care dispunea o urmagd a fetilei
care Napoleon se imprietenise pe insula
lui william Balcombe, cu terapeuticd - efecte favorabile, de ir,
Sfanta Elena. Analiza a permis s5 se constate cI Napoleon a
lor impdratul se ingrdgase.

ingerat arsenic inci din 1818, ceea ce eliminl din randul suspecqilor dovedite perioada "*"

pe" doctorul Antonmarchi, ca 9i pe membrii anturajului care a-u
pa.arit insula inainte de moartea imparatului. Alte e_;antioane de
ut" lui Napoleon coroboreazl aceste constatiri, afirmd autorii. ouvd,loiezhvrueeuDdptl aiagtncdatledi,stditirinepcicaorszotgcednihziupicamreim.onbttdDrrsrudei:l€vesmliiurgasiiuai?rllvceerecn,pdr't'6oe'Unls,aldiadmtgilnairlaaarpivgneceuaarlmieluttozecnodnoirttudenais-ncolee,acrtrnaqien_iia,lieadlcuuapoiplumeNahburacitlnpcufaoemitlredduoaercnumcu:ii
ia, cateva fire c[patate de dentistul suedez de la un descendent al

NceelewbrYeiofrakm, ailriiata6rics6tocimraptearTartuubluei1ikosie, care ffiieqte actualmente la

administra arsenic inci din

1816. s-au adiugat - dup6 cum vom vedea - terapia cu totul nepotrivitii
in 1974, canadianul Ben Weider incepe sd colaboreze cu
Forshufvud. Printr-un proces de eliminare logic6, autod otrSvirii aplicatii bo.lnavuluj ;i dieta de necrezut la care acesta a fost supus.
ar fi fost generalul francez, contele charles de Montholon. Acesta psi.h- oUslocmearuticleg. aIasrtrNicaeposlteeonc,lapsriinficcaotnadsiltiidlezidientegirrsuiirpnuel maUaiiior
adorbesvfieednexaite,'pciounsltaib1ti8loi2ta0mt,eiarse-iwugnereeleipCereacirnaortloeaair-lcaXer-iinlecaarelduaiilnFNlarata-ponolelceio,oncntee, llsepadeu'Aacraturoenisei,li
in care a trdit la Sfrnta Elena, indeosebi in ultima prih"fi;i;
candidat ,r'
sigur la o astfel de afec{iune gastriqi p^peerioada,
somaticd- bazd "prruifro-

evadiri a acestuia in Statele Unite. Sd recapitulim starea sdndtifii lui Napoleon care, dupd pdrerea
La prima vedere, argumentele asupra offivirii intirite de datele
Dar 9i contraargumentele noastrd, ne va oferi rdspunsul la intrebare. in primul r6nd, Napoleon
analizei de laborator paidestul de solide. bolnivicios qi se pare cd ar
Napoleon n-a prezentat a fost un om fi pierdut ,-"r"'uauiii
sunt tot atdt de convingltoare. Astfel,
niciodatii semnele tipice ale unei intoxicafii cronice cu arsenic. DacS
ptezerita arsenicului ?n pdrul lui Napoleo:r-e un fapt indubftabll, Gourgaud, G.: Journal de Sainte-H\ldne. lgl5_lglg, paris, 1947;
acest lucru nu corespunde ins5 9i unei trcercSri criminale de maladie est mort Napoleon?, Acta 6hir. dcand. 1932,
vo.l.K7a2l,impa. ,l;F.: De quelle

ot a"ir". Specialistul ft*tc., Louis-claude vincent a dat cea mai Jo^ob.utaKFrintn:eiaemflid,n,e1asA9ct1.u:3t,h,H,evPisoP.t:loo.Dsr1yrt,ua5oma3r;natedmoNtraEdtvxumirrieilnooar,tfioECnde.ortMfaeiNndaipcSaoplredec,oimnBeuthncseurAGeigrteeti-g,aetl.9dagat}o,t'iHspha.2vMeg'4Bed;erecnal
plauzibil6 ixplicalie, analizdnd apa d9 pe insula Sfrnta Elena. Foarte
pur5 datoritlnaturii vulcanice a solului, ea primeEte s5ruri metalice

ia contactul cu anumite recipientel. Lowe, H. Sir: The Lowe papers, Britisch Museum Additional Manuscripts, nr.
20107 -20240, inclusive I 8 I 6;
Marchand, I. J.:, Les Mgrlgires de Marchand,
l. AbCbealoturcini,teSre.:sai;{hi,elepareticteomsaunpdtirmieudrmeeNtoaapreoaleboinblidogSraafiien:te-Hiline' La Presse Lamon! T achouwue, Paris, 1952 qi 1955; edited by Bourguignon and

Medicale, 1934,42-1269 9i 1935' 43, 1446; Londres, 1825; Edition en OYM"oTnath,olSo.nE, .C:,Nha.Tp.o:leHoisntoinireExdiele,la2cvaoplt.ivLitoenddeonS,a1in9t2e2-H; eldne,Leipzig, lg46;
Antonmarchi, Fr.: Derniers moments de Napolion, phasi,
la-ngue anglaise, Th" L^t Days of the Emperor Napoleon, London' 1828; 5 th Earl: Napoleon, The Last Arthur Humphreys,
Sainte-H1tdne, janviers-mars, 1821' Paris' , ^90Io0;""b"ry, London
E".t H. G.; Cahiers de 1949; I

1816-18"1n7?,Paris, l95l; lSlS-1819 Paris, 1959; lllness l0/1*]B9.*ae8*fn0eM,WVtaoe.g/:i1daN9ez8rain2pa.onisldetooDnra,icvE,iddnirtHu. ar2ap/1gp9oe6on7dtr,:uW9l/it1heo9ra6Ktgui,lrlAe9d_ulnNl/iva1ep9ros6lae9loA,n,4?B,,6uN/cDeuwr7e)g,ytio1, rl,ekO,rcl4gi9g7l;g,
a.pil, A. s,i Thomas, Shortt, Stanley' Paul et Co', London, 1914" The
of Napoleon Bonaparte' Hirschfeld
antt Death Blothers, London' l9l3;

Forshufuud, S'.: l!/ho Kitled Napoleon ?, Hutchison, London, 1962;

208 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI L]NryERSALE 209

d"fa-olnaairAl"uv"cmedadniiedoalactauafcoabreseuesttrstocienupuavfsleoiisnreze-siadapclue.duOndsodoumpcmltaruoiacirpucduurulmesAxviccnoaudtivoneanlaalbmiceocdaaeiernlndct'fhluioeia'brrLueQlaaasur3uenp7aeodrrisoecmrhasaimntlaaib'ndagiinti, care, desi a vdzst starea disperatd., a raportat guvematorului cd

Napoleon suferd de ipohondrie si, poate, de gastritii.

Dupd doudzeci de zile au venit la consult dr. Thomas Short gi

Charles Mitchel - din Marina englezd, - impreund cu dr. Arnott si,
desi bolnavul era deshidratat si avea scaune cu singe, i s-au
administrat zece boabe de calomel - de trei ori doza obisnuiti.
p"tl'"po-o"*tc-o#nito-r*.,utNitL4e["tutrnaui"vep6tutodnoa--atrtl*pesd,iroatneeandrnserutdienueapegtvldiieul2viaaano0ite,eilaoid{adninebief.maeualL,cllan6$atsgiue,vttsaAaianegnuroasgcotaotona;sipniol6sfdcaf.ifdaoeevicecce3astiacal0t-adutah'ldmAuegD9muia'auxlaosaFopnplrint6icita'ni9az'coeiit6piu'u'lselinsvterpcairucldiantlancuadmnerdirrsdiaeparmiefaturif'cnlrmaeud-t.itnrccea-daor.
Dupd cinci ore au apdrut: diareea, transpira{ii, puls rapid, dispnee

si semne de hemoragie intemS, iar dupd 36 de ore, a survenit

decesul.

Moartea lui, la vArsta de 52 de ani, se pare cd nu s-ar fi datorat

cancerului, aga cum sus{ineau medicii englezi, pentru a scuza un

tratament prost ldcut itrtr-o insuld cu o climd nesdndtoasd si, in

p'i-ri,-el,orl"ntetei"f#rpiitaaa".nEiiiddaeeavlaveunvtidsqresirt6acapdlcreou2clii0dvedenezliia.cnainilla1s9u1f3e,ritnudeahpeumtuortoeizxip, locaartae acest caz, in mod inten{ionat, ulcerul a fost etichetat drept cancer.

Mai amintim ci intestinul , vdzvt de Leriche in 1927, avea

perforalii datorate mercurului conlinut in calomel. Concluzia care

;ri-;";;;gtatiif"laim-Dproessidbaii,itadteeoaardeecea, din cavza hemoroizilor inflama$' se impunea este evidentii: eroare de tratament!
sta cal; avea
in picioare' sau pe Problema descrisd aici nu poate fi epuizatl pe parcursul a

;cn;uo;uaLpdaaeE'diraefceclulbepuprlleduht.aeme;Uiieb_istdraideme"ocapuelt',aaodimeazLreiinli;pigaetnimonnytaitucriuE,nimNtid,epaa*odp-"etos1rtlieawvot1aanotlpeuanrarulottousaoogappict-tieuilao'aicnrafsqo9dsia;t'asplo-aeovnbitttrlriandutuainatt c6torva pagini; s-au scris si se vor scrie tomuri intregi in jurul

cauzei mor{ii. Nu este intenlia noastrd sd dezvoltim aceast5 temd,

dar pentru publicul larg trebuie sd menliondm ci se impune sd se

facd distinclie intre bolile acuzatoare de moarte si. cauza care

determind in final moartea. Oare in cei 52 de ani ai sdi, de cdte ori

v"ta;oo,icatrrto,oaGsDur,iiiugar;n"r.;c",eraaruipnlueanaUhrteieelcmlotsadrolerelouxiafzpuilWio.aaebtgeilr.zlanevguatv"oti"cnd"tu,iof,rrrcSiiaunml9tadiilsliimsldeEienasuetcaraoicnlpaeaerdrzeiitinlecpwiarirdeneem' rleela7tr-farliagiunenndrceiueuall' a fost bolnav Napoleon? Cdte zlle nu a m6ncat, ori a sdrit peste

mese sau s-a alimentat frugal? Dar frigul? Ploaia? Dormitul in cort,

sau statul prelungit in ;a? Sd mai addugdm stresul gi abia atunci
vom avea un tablou complet al cauzelor determinante ale bolii

fatale...

-gutdp-eiep"m-niuWeiAontrieea"r,"aldllui{donilauu.gt,rnitiuao'Btgcnazlaau.iou,cczihucuadem,nor.dtpifmi#su-p;lau;ii.ndaiinc"taberlAeo"tcpatilr"isuaAdsadid"cee,iialala-oauWrdadaivnatueuttrlalorbddoieag'alaizamtuaplIc61sr3ldaa0-t'luoalardjaeuicrtead8 Nu putem avea cdtusi de pufin o imagine completd, frr6 a line

searna de complexul de imprejurdri in care evolueazl personajul

analizat. Sd ludm un exemplu: in sdlile de asteptare ale cabinetelor

de consultalii, aceia care isi a$teapte r6ndul se impacienteazd cdnd

un bolnav este re(inut mai mult la consult. Existii doud categorii de

medici: unii care nu vdd in bolnav decdt simptomele gi rezultatul

Durerile ulceroase, la cate s-a addugat hepatita' l-au determinat buletinelor de gainoalizrde;{edtdiag?nnocsatirceulsuesntteppreusscrraispei,dinEi,eoxdclautsdivcituatee,l,
este eliberat?i
dr. Antonmarchi sd-i administreze vomitive $l tratat de
pe Imediat, Napoleon a avut vlrslturi violente' rostogo- medicamente tipizate. Cealaltd categorie de medici, de ,,modi
duqumea, siiiaree cu sAnge' Doctorul a intrat in panic6' veche", cum sunt indeobste catalogali, se intreqin timp indelungat
lntimoniu. in'consuli pe dr. Amott, chirurg al Marinei engileze,
cu pacientul, il examineazd in amdmrn{ime si, cu acest prilej, nu
lindu-se pe
pregetii sd aplice si un tratament de liniqtire psihic6. Cdt priveiqte
i-u "fr"-ut
l. Jurgen Thorwald, La fin cl'ttn grand chirurgien' Ed' '$'lbin Michel"' Paris' releta, ea este conceput?i dupd dictonul ,,nu existii boald, ci bolnav",
adicd medicamentele sunt adaptate cazului respectiv. Rezulei cI,
t937, p. t82.

2to PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 2tt

oricdt ne-am stridui s[ descriem ur'caz sub aspect medical, cititorul Verona, in ltalia, unde un bijutier - petrucci - ar fi gdzduit o
va trebui sd completeze tabloul cu o documentare temeinicE sub
aspectul istoric qi de via!5. Interpretarea medicului vine abia dupd persoand ce ,,semiina leit" cu fosful impdrat. petrucci adaugd o
poveste plind de Ciudatul chiriaq l-ar fi pdr6sit,
aceea. in ceea ce ne priveqte, in lucrarea de fat5, nu arn fdcut altceva mistere. men{iona: ,,Daci nu revin in lisdndu-i
o scrisoare, pe care se trei luni,
dec6t sd deschidem o problemi.
De cur6nd, publicalia vienezd Osteneich lllustrierte a pus in transmiteli acest plic regelui Fran!ei... presupusul Napoleon n-a mai
venit ;i Petrucci a expediat scrisoarea. La scurt timp dupd aceea,
circulalie o noud versiune in legdtur6 cu adev[ratul sfrryit al lui el a primit vizita unui domn care i-a declarat cd vine de la paris
Napoleon. Revista il citeazdpe istoricul ftartcez Paul Gazobon care' gi i-a inm6nat o importantd sumd de bani care sii-l convingi a-i
urma sfatul: acela de a uita cu desdv6rpire intreaga intAmplare.
pe bazd de noi documente, a ajuns la concluzia ci Napoleon Paul Gazobon coroboreazA aceste elemen6, desprinse din
bonaparte n-ar fi pus niciodati piciorul pe insula Sfhnta Elena.
Descoperirea ridici mari intreblri: dacd istoricul Iiancez are memoriile lui Ledru, cu niste documente descoperite la Viena, care
dreptate, atunci cine a murit pe insula Sfhnta Elena? $i - mai ales yoP"s: de sfir;itul unui personaj ce incercase si p6trundd in palatul
- cui apa4in osemintele de la Domul Invalizilor, de pe malul Senei,
in moimantul strljuit zi gi noapte de ostagii Fran{ei? Schcinbrunn. Un proces-verbal semnat de procurorul Karl Friedrich
in sfirqit, o Arnstein conserlneazS: ,,Ieri, profitdnd de intunericul nopfii, un

ultimd intrebare: dacd Napoleon n-a murit la conacul din insula necunoscut a incercat si pdtrundd in parcul imperial. Santinelele
pierdutii intre valurile Atlanticului, atunci unde a murit?
l-au surprins gi l-au impuqcat mortal. ultimele sale cuvinte au fost:
Istoricul francez consideri cd poate da un rlspuns la toate aceste
-<<Ducele de Reichstadt regele Fiu>>.....
intrebdri. in 1840, men$oneazS acesta, au apdrut in Belgia' la Lidge,
memoriile unui oarecare Ledru, fost agent secret, atagat un timp pe Necunoscutul nu avea asupra sa nici un act. Fapt este cd
l6ngd impdratul Franfei. Agentul relateazd cd, la un moment dat, ambasada Franfei s-a grlbit sd ridice cadavrul, iar iutoritigile

Fouch6, mai marele polit'ei franceze, i-a dat misiunea de a austriece n-au fost mai pulin grdbite sii asteamd cea mai deplind
tiicere asupra intregii afaceri.
descoperi o ,dublur5" pentru Napoleon, cu scopul de a-l inlocui Sd fi fost Napoleon omul care, plecat din Verona, a venit sd-si
pe impirat cu prilejul unor aparilii primejdioase in public' Ledru mai vadd odatr nefericitul fiu, inainte de moarte? Istoricul francez
povesteEte mai departe cum a descoperit, dupd multe cercetlri,-.un
sugereaz?i aceasti explica{ie romanticd, leg6nd-o de presupunerea
ioldat care semdna atdt de bine cu impdratul, incdt camarazii il
prezenfei-unui simplu soldat pe insula pdziti cu strdgnicie de o
porecliserd ,,micul caporal". Soldatul se ntunea FranEois Eugdne intreagi floti englezd...
Robaud gi se niscuse in 1781, in satul Balcicourt de l6ngd Verdun.
Trecut prin examenul sever al lui Fouch6, soldatul a devenit Sd revenim la insula Sflnta Elena, care a iucat un rol asa de
important in ceea ce priveqte sfhrsitul lui Napoieon. in prezent, ea
sosia impdratului. ,,Pdni in 1816 - adaugi Ledru - n-am mai auzit constifuie, ca si odinioard, teritoriu dependent de Marea Britanie.
Populalia, care numdrl 5 230 de locuitori, este formatd din negri,
nimic de acest Robaud. Dar in acel an, la primdria din Balcicourt
s-a anunlat dispariqia fostului soldat. Politia regelui Ludovic al mulatri qi albi (britanici). Principala sursi de venituri provine iin
XV[I-lea s-a alarmat teribil. Nici o cercetare n-a putt]t ldmuri
misterul." Ledru a continuat pe cont propriu ancheta, pornind de la practicarea pescuihrlui.

unele bdnuieli care-l duceau cu gdndul spre insula Sfhnta Elena... Alegerea insulei ca loc de exil pentru Napoleon nu a fost

O englezoaicd, Miss Maud fuchie, care-l cunoscuse la Paris pe singurul caz dtn istoria acestui caplt de lume (i 900 km distan{I
Napoleon gi care se dusese pe insuld sd-l revadd in captivitate, a
de Africa gi 3 500 km de Brazilia), insula constituind locul de
deChrat cd mr l-a mai recunoscut. Un alt element notat in memoriile i{aerp9inrtatirmy pauml urdltzobrogieufliudi eantrgiblod-binurAf(r1ic8a9, 9c-el9s0e 2otpauincei aauucofolosnt iazddrqii,i
lui Ledru este acela cd, dupd moartea prizonierului de pe insuld, la
spdlarea cadarznrlui s-au constatat, pe tot corpul, cicatrici vechi ale prizonierii buri.

unor rdni foarte grave. Or, Napoleon n-a fost rdnit grav decdt o Vizitatorul de astiizi al insulei, c6nd pune pentru prima dati
dat6, gi amrne la picior. Ancheta l-a condus pe fostul agent 9i la piciorul in micul port
senzafie stranie Jamestown, centrul idministrativ, incearci o
de
cdldtorie ?n timp, sau mai bine-zis, de

2t2 PAUL $TEFANESCU ' ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 213

reintoarcere la data c6n4 ?n 1815, impdratul a debarcat aici. Totul pe care l-a purtat la Marengo, masca mortuar5, precum gi porhetele
a rdmas intr-o incremenire mut6, ca sub influen{a unei baghete
sale executate de David G6rard gi de la Roche.
magice. Casele, strdzile, intreaga ambianld au r6mas neschimbate,
ca gi cdnd totul ar fi pregStit pentru tumarea unui film despre exilul Fran{a are aici, in mod simbolic, un reprezentant in persoana

lui Napoleon... lui Gilbert Martineau, consul onorific gi totodatA curator al muzeului
in arhiva din vechiul fort din Jamestown se intAlneqte prima Longwood House. Impregnat de relicvele care vorbesc de impdrat,
in acela;i timp, Ei
umltdimrtuar:ierecgeisstreulredfeerdinmlaoNrmadpnotledorin. ,Aciacriepeosttef,i inclusiv mormdntul gol, inconjurat de un grilaj simplu de fier,
citite urmiitoarele: Martineau, pentru a-gi umple singur6tatea, s-a apucat de scris.
Rezultatul a fost deosebit de fructuos: mai multe clrfi despre ilustrul
,,Napoleon Bonaparle, fost implrat al Franlei, a murit la 5 mai l82l captiv, sau despre anturajul lui de pe insula Sfinta Elena. O
in vechea casd din Longwood gi a fost inmormAntat pe proprietatea men{iune aparte, datoritii succesului de care s-a bucurat mai cu
lui Richard Torbett''. Numele lui Napoleon se afl5 trecut intre
Edmond Hawes, locuitor al insulei, gi Maria Mills, solia maiorului seamd in Franfa, revine c54ii ce tateazd, via{a mamei lui Napoleon,

de artilerie Mills, din garnizoana de pe insula Sfanb Elena. Letilia Bonaparte. in scrierile sale, Martineau prezintii o serie de
date inedite despre Napoleon. Astfel, men$oneazl ci pulsul i-a fost
Tot aici snnt plstrate o serie de documente care probeazd cd
toatii via{a sub 50 de b6t6i pe minut. Imp5ratul igi lua masa doar
Hudson Lowe a primit din pattea lordului Bathurst, de la in Eapte minute, gtiut fiind faptul cI francezii acordl acestui moment
Departamentul britanic de rdzboi, instrucliuni amdnun{ite cu privire
la tratamentul ce trebuia aplicat fostului impdrat francez- in primul din viala cotidiani o grije deosebiti, rafinamentul, delectarea gi

rdnd, Napoleon era denumit ,,generalul", ca gi cdnd nu ar fi fost pl5cerea primdnd inaintea nevoii de hrand. Era un om foarte sobru.
niciodati impdrat al Franlei. I-au fost ldsate vesela, mobila, cdrlile M6nca foarte pu{in qi era cumpdtat la bdutur5, preferAnd un amune

Ei vinul. I s-au luat banii, diamantele, biletele de banc6, pentm a soi de vin. Intotdeauna vomita c6nd il apucau accesele de furie. in
timpul captivit?i{ii, lui Napoleon ii pldcea sE citeascd cu glas tare
se preveni folosirea lor in vederea unei posibile evaddri de pe insul6' membrilor suitei din scrierile lui Racine gi in mod deosebit piesa

Conform instruc{irurilor, Napoleon era insolit intotdeauna, in Andromaca.
plimbdrile sale pe insuli, de un ofiler britanic. Orice scrisoare
CAt privegte cauza morlii lui Napoleon, Martineau inclind si
expediatd, sau primitd de Napoleon era cenzurat6- Pentru a ne face creadd cd s-ar fi datorat ulcerului, sau cancenrlui Ei in nici un caz

o imagine despre stricte{ea mdswilor luate, amintim cd nu se otrdvirii cu arsenic.
admitea acostarea in portul insulei decdt a navelor de rdzboi
Aceeasi opinie, bazatd pe o examinare atenti a datelor, inclusiv
britanice gi a celor apar{in6nd Companiei Indiilor de Est, care fbceau a simptomelor bolii, o implrtisim Ei noi.

aici escald penfu a se aproviziona.

Hudson Lowe, din dorinla de a se face apreciat de cdtre

superiorii sdi, a aplicat cu strictele instrucliunile primite din partea
acestora, privitoare la Napoleon, dar cu toate acestea a murit sdrac

si uitat de to(i, la Chelsea.

in localitatea Longwood existd-1i astdzi, tot atit de incremenit
de weme, conacul Longwood House, la drept vorbind o casd ce

numdrd I I camere, modestd, ultimul cdmin ce l-a adipostit pe
Bonaparte. Aici s-a amenajat un muzeu, unde se pdsteazd
redau diverse momente din via{a
nuneroase fotografii Ei tiparituri ce sunt
impdratului, sau din bntaliile sale celebre. Aldhri de acestea,

expuse diferite obiecte ce i-au aparlinut, incepind cu patul de
campanie, folosit de el la Austerlitz (unul identic, pliant, poate fi

vdzut si la Fontainebleau, in biroul sdu de lucru), ceasul de buzunar,

ENIGME ALE ISTORIEI LINIVERSALE 215

aduce o cdt de micd tmbundtdlire a viitorului sdu, i-aS desdvilrSi
educalia.'

Lady Hamilton O, Doamne! cdt i-aS binecuvdnta pe aceia care mi-ar putea
gi povestea ei nefericiti oferi mijloacele materiale de a putea realiza aceste lucruri!... Dar,
cu inima sJiqiatd abia mqi continui sd-mi duc zilele. Atdtea am
Ne afldm in micul or5gel Calais, in ultimele zile ale anului vdzfi cAtd yreme am trdit fn inalta societate, pentru ca acum sd
t8t+. lntr-un mic magazin de came, aflat pe strada principald, o regret viala pe care am dus-o odinioard...

doamn6, cu numele de Anderson, cumpdra niqte carne de calitatea Suntem plecate din capitald de mai bine de zece luni, avdnd
a doua pentru cdinele ei'. cincizeci de lire in buzunar, bani care abia
pldti traversarea mdrii. Imaginafi-vd in ce mi-au ajuns pentru a
,,Ah! doamnS, igi permise sd i se adreseze un alt client ce se situalie- se ofld orum
copilul lui Nelson..- Ce trebuie sd simt eu acum, cea care odinioard
afla gi el intdmpl6tor in magazin in acel moment; imi imaginez c6t Eerua,mcaorbeislnauoitdrasadcdtuaquldamltodrav,dndurmedaui sDduImannezeepuutsininligudre-paosaotelic;ittai!
ajutorul altora...!"
sunte{i de bund ;i miloasi cu cei neajutora{i! Locuiegte nu departe
Tot mai mult, in zilele si nop{ile lungi ale sfbr;itului de an lgl4,
de aici o sdrmand femeie care ar primi cu nespusd recunogtin!5 cea
din urmi bucat?i de came pe care dumneavoastri o da$ cdinelui!" g6ndurile care o chinuiau pe lady Hamilton rdtdceau cdtre trecutul
sdu, mai cu seamd cdtre anul 1765, an in care moartea tatdlui siu,
,,Dar cum se numeqte aceasti persoanS?" fierarul Henry Lyon, o determinase sd v6ndd, pe strddulele inguste
Si nu mic6-i fu mirarea, c6nd doamna Anderson descoperi cd din Hawarden, sdcule{i cu cirbune.
era iorba de faimoasa lady Hamilton, femeia cea mai ffumoasd a
timpului, pe care Nelson, celebrul amiral al flotei britanice, o iubise Mama sa, din banii pe care ii cdgtiga ca femeie de serviciu, nu
reugea s5-si creascd copilul. La v6rsta de nici paisprezece ani,
atAt de mult. Tracasatd frri irncetare de datornici, urmirit2i de
Emma - cici acesta era prenumele sdu - fusese nevoit?i sd-si
portdrei, ea iqi ducea existenla de pe o zi pe alta, intr-o camerd
slrdcdcioasi, inchiriatii de la domnul Damy, pe rue Frangaise, la abandoneze casa pirinteascd gi str plece la Londra, in cdutarea unui
num6rul I l.
trai mai bun. La inceput, a fost angajatA pentru scurt timp ca
Pulina hmne pe care din ce in ce mai greu reugea si gi-o procure vdrudtoare intr-o braserie, dupd care a trecut in spatele unei
din mila trecdtorilor, o impdrtea cu fiica sa si a lui Nelson, micu{a
tejghele, intr-o bdc6nie. Acolo, incdl{atd cu niqte simpli saboqi de
Hortensia. Degi era malna naturald a acesteia, pentru a o feri de b6rfa lemn, va fi remarcatd de prinqul de Wales care, intrdnd in magaztn

oamenilor, spunea celor din jur cd nu este decdt... ingrijitoarea ei. sd-si cumpere tutun, va fi izbit de excep(ionala sa frumusele, dupd

Impresionatd de cele aflate, doamna Anderson i se adresd cum acesta va relata mai tdrziu, doamnei Vieg6e-Lebrun.

m6celarului: Emma avea, intr-adevdr, un trup demn de o statuie greceasc6;
un profil gingag, o gurd micd, rosie si cdmoasl, un sur6i de fetiti
,,Vi rog de acum inainte sd treceli in contul meu tot ceea ce ce merge sd citeascl catehismul, ochi de un albastru sd te scalzi in
ei, o fa15 culn oval perfect, incadratd de bucle mari cafenii-roscat,
va cumpdra de la dumneavoastrd lady Hamilton".
mdtiisoase. Emma Lyon era pu{in sdlbaticd, mai ales cu cei care
,< pozilie sociald
incercau si-i faci curte si dispuneau de o mult
La cdteva sdptimdni de la acest episod, int6mplarea face ca diferiti de a ei.
lady Hamilton sd adreseze cdteva rdnduri unui prieten apropiat:
,,Dacd viitorul Hortensiei arfifost asigurat, mai ales dacd a; putea *

1. Adaptare dupl Andr6 Castelot: Historama, nr.261/O9/1973, p. 86. Suntem la Londra, pe la sfhrsitul secolului al XVI[-lea, un

secol pe care nostalgicii l-au considerat ,,al iubirii..; chiar in austera
Anglie. Si Ilumoasa Emma nu ducea lipsi de tineri care sd-i facd
curte. Printre acestia, se numdra si Pa1me, cdpitan de vas si viitor

216 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 217

amiral, cu care Emma va avea o fetiF. Fructul dragostei timpurii Iocuin{a, ea urma sd se ocupe in mod exclusiv de instruirea sa,
a fost imediat luat qi crescut de bunici' la Hawarden' pentru a face fali cu succes exigenlelor inaltei societ?ili.
La inceputul anului 1781, Emma Lyon gi-a ftcut pe nea$teptate
ua"p"aui\,iart"itntt"m, ibcaurloonredtguel lsHiraHwaarrrdyenF.etPhreortsetocntoerhual uEgi h-finoanaJbaatnodluol neaisdei;ni ,,Nu este pdcaf - ii scria Greville - sd vezi o tdndrd inteligentd
tdnira s-a pomenit peste noapte intr-o situalie dificila. F6ri serviciu ;i fiumoasd ca tine cum rdmdne departe de orice preocupare
de existenla, ii va scrie unui bun prieten care artisticd, squ literard ;i sd neglijeze posibilitdyile de a deveni o
Ei lipsitd de un mijloc sir Charles Francis Greville, fiul celui de-al adevdratd muziciand? "
trn altcineva decdt
optu"l.eua baron Brooks, prim conte de Warwick gi al lui Lady Jane Sedusd de promisiunile tA'inlSerupluuiselosred,aEcemsmtaa; fu de acord intru
mai mult, ea se
totul cu condiliile pe care

Hamilton: indrdgoste;te nebtrneste de el. C6t il prive;te pe sir Greville, acesta
nu o iubea cdrusi de putin pe naiva Emma, ciar nu era mai pufin
mdndru si aibd ca amanti pe cea mai frumoasd femeie din Londra.
Scumpul meu Greville,
Crede-md, sunt tn acest moment sub orice limitd. Nu am mai CdnErind bine situalia si mai ales avantajele pe care le-ar fi putut

p'L;aroipnmtdeirtasv,cercis;dtoci ridineSuilamnuasiiardmiHspp[uarinrmrdyite].nbCiaceni i.usdNn furadcaspm, uDnnosi-caimNmnudepc?oaIrt-aorempvaersnacirliSasi trage de pe ruma relaliei cu tdndra femeie, Greville s-a decis s-o
instruiascd gi s5-i facd educafia corespunzdtoare societiilii in care
urma s-o introduc6. Deqi nu era prea instiirit - la drept vorbind,
cred cd prietenii mei md trateazd cu riiceald, cel puyin aSa cred' era inglodat pdni peste cap in datorii - nu a ezitat si angajeze o
Pentru Dumnezeu, GfrevilleJ, scrie-mi cdnd vei primi aceste serie de profesori care sd-i predea si s-o inve{e pe Emma muzica,

rdnduri Si spune-mi ce imi rdmdne de fdcut. Sunt pe jumdtate c6ntul, scrierea corect5, arta conversa$ei gi no(iuni elementare de

nebunii. Oh! dragd Greville, scrie-mi! literaturi. Pentru a-i conferi tinerei femei o notii de respectabilitate,

el a invitat-o la el acas6, acordindu-i titlul de menajeri, domnigoara

Greville i-a r5spuns printr-o amplS scrisoare unde, mai int6i, Lyon devenind peste noapte domnisoara Cadogan, nimeni neputdnd

o sfbtuia pe Emma, pe care o alinta cu diminutivul Emily, de a ,sti care este motivul pentru care cel de-al doilea nrune ar putea fi
renunla sa-l mai intdlneascd pe sir Harry: ,,Suryt de pdrere,
considerat mai demn decdt primul.

menliona Greville, cd trebuie sd adopyi o atitudine demnd"' imi va Sir Greville a inso{it-o pe frumoasa sa amantii la faimosul pictor

J-si-oatuimnbcidrmbdutlet zm. aDiaucSdoreasdnSutesreg lacrimile fermecdtoarei Emily ;i al timpului, Romney, care s-a declarat incdntat si a denumit-o pe
indoie;te
de stima pe care o am loc ,,Inspiratoarea" si ,,Femeia divind", ftcdndu-i Emmei nici mai
mlrlt, nici mai pulin decdt optzeci de portrete, care au necesitat circa
'pdeentru ea, s-ar putea ca Emily sd ofielafe;ri,ic;itids..d. -Tlrieibeuiieunsdatlet fere;ti
servitoarea trei sute de ore de pozare.
pe care o ai, sd nume'
In acest timp, Charles a primit vizita unchiului sdu, sir William
Treptat, o- t5-;tfac un nou cerc de prieteni, pdstrdnd secretul in
r"ensipoec,"tattde ca cineva sd aJle; sper cd vei fi din nou Hamilton, ambasadorul Angliei la Neapole, un personaj in vdrstii,
prive;ie, Jiird
aflat pentru cdteva zile la Londra.
;i admiratd ".
Emma a revenit la Londra cat a putut de repede, aruncdndu-se El a ftcut cunoqtin{i cu t6nira sa ,,nepoatii", pe care a gdsit-o,
dupd propria sa mlrturisire ,,fiumoasd sd-li taie riisuflarea". Pentru
ftrd ezitare in bralele celui pe care il considera drept salvatorul ei, a se afla mai mult timp in preajma
msiroCrhga[rlseps eGcriefivcidlleo. aDmdnednidloorvasdtddpd6enci aplme englezesc, arbordnd o de ani ai cdt ei, la cei cincizeci Ei cinci
a sfiddnd diferen{a de v6.rst5, i-a propus tinerei sd-i {ind
situalie, Greville sii,

intairpinal-o pe Emma, ascunzdndu-si adevdratele sentimente' El un curs de istoria artei.

i-a piopus o lnplegere, spun6ndu-i cd este gata sa se ocupe.de UitAnd cd poposise la Londra doar pentru cdteva zile, Hamilton
Ei-a prelungit sederea vreme de mai multe luni, timp in care i-a
t6ndia femeie cu urmdtoarele condifii: ea urma si renunte definitiv vorbit Emmei despre sculpturd, pictur6 gi arhitectur5, neindriznind
a se mai intdlni cu vechii prieteni din Londra in primul r6nd, ;q ?n
al doilea rind, sd incerce sd-gi aranjeze astfel via{a, irc6t sd ducd nici o clipi sd-i msrturiseasc5 - dacd suspinele si privirile atziltoare,
de acum incolo o existen{d austerd- Pdrdsindu-qi c6t mai pulin suficiente, - cdt de mult o
pe care i le arunca, nu erau pldcea. in
clipa in care Emma a fost nevoitii sd plece la Hawarden, pdrisind

218 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNWERSALE 2t9

Londra pentru cdteva zile, Excelenla sa a fost pe punctul sd asa de simple cum pSreau la prima vedere? Era cert cd Emma il
iubea in mod sincer gi linea mult la el.
izbucneasc6 in pldns de durerea desp64irii. Emma reveni la Londra mai indrdgostitd ca nicicAnd de sir
Greville si increzdtoare in acesta, in weme ce sir Hamilton trebuia
,,in viala mea de colecfionar de opere de artii, i-a spus el sI se intoarci Ia post, indrdgostit, ca nimeni altul, de Emma. pentru

nepotului sdu pe un ton sugrumat de emotie, nu am intdlnit un a o men{ine pe Emily ,,vie" in amintirea unchiului slu, Charles i-a
obiect de artd mai prelios". expediat, nici mai mult, nici mai pulin, de doudzeci gi patru de
portrete pictate de mestrul G. Romney, in fa{a cdrora sir William
,,Sunt intru totul de acord cu Dumneavoastrd sir, i-a riispuns putep sA viseze in voie in asteptarea
Greville, nu exisld tn intreaga artd anticd, un obiect atdt de sosirii ,,originalului". de
In linii mari in aceasta consta planul ingenios conceput
perfect".
Vdzerird starea in care se afla unchiul sdu, indrlgostit nebuneqte Greville. Pe de altS parte, i-a impdrtigit unchiului sdu intentia de
a se cisitori cu fiica lordului Middleton, rugdndu-l sd-l ajute pentru
de Emma, lui Greville ii veni in minte o idee care, pusA in practici, rcalizarea acestui proiect, prin a-i avansa suma necesari achitirii
i-ar fi adus importante qi nenumirate beneficii. Trebuie si spunem datomicilor mai importanli. Totodatii, Greville il sfbtuia pe sir
cd Greville era un personaj care nu se iubea decdt pe sine gi nu William s-o invite pe Emma sd locuiascd cdteva luni la Napoli,
avea nici o pasiune in afard de ambifii nemdsurate. In afecliunea pentru a usura desplr{irea dintre ei. ,,De asemenea, mai scria el
subitd gi clocotitoare pe care o nutrea v6rstnicul sdu unchi pentru uinnvcithdinudlu-iosdp.ue, pEumtemli as,dsindc-ei rscpaufinceolimcbiiineaulianuurmpodttopadrerd, sSii
frumoasa Emma, el intrezdri o posibilS situalie care i-ar fi slujit de anume,
minune interesele. $tia foarte bine cd averea sa modestii de care Anglia,
dispunea, nu i-ar fi putut permite in nici un chip si ducl mai departe pentru cd nu-mi pot ldsa pe mdini strdine afacerile pe care Ie am
incd mult timp acelagi ritm de viat6. Pe de altii parte, o datd cu aici. Prezentali-i astfel lucrurile ca un mare serviciu pe care mi
revenirea foarte probabild a lui Pitt la putere, viitorul s6u politic ar
fi fost mai mult decdt asigurat. El ar fi putut ob{ine uqor de la acest l-ar face acceptdnd sd dea curs cdldtoriei Si, tn acest fel,
prieten, devenit ministru, un post bine plStit in administrafie, lucru
care i-ar fi permis sd incheie un mariaj de invidiat, situatie in care indiscutabil, ea se va despdrli de mine cu mai pulind di/icultate,
prezentp Emmei constituia in mod evident un obstacol. Era logic iar eu tmi pot realiza proiectul de cdsiitorie in liniSte".
cd trebuia sI gdseascd mijlocul de a se debarasa de ea la momentul Lordul Hamilton, care o iubea la nebunie pe Emma, nu gi-a
potrivit. Dacd lucrurile decurgeau conform planurilor sale, trebuia mai incdput in piele de bucurie la citirea celor scrise de nepotul
siu gi i-a rdspuns acestuia imediat, comunicdndu-i lui Emma cI
sd se gribeascd. Dar, acesta nu era singurul subiect al preocupdrilor cel mai fmmos apartament al ambasadei britanice la Napoli o
aEteaptii gi-i st[ la dispozilie din acel moment. La Napoli, ea qi-ar
care-l frSmdntau pe Greville. Sir William, al cdrui mogtenitor de
drept se considera, putea in orice moment sd-i strice planurile de putea perfec{iona arta de a cdnta si, totodatii, admira minunatele
viitor, prin contractarea unei noi cdsitorii. Doui partide pline de opere de artd ce se intdlnesc mai la tot pasul. Emma, plind de
promisiuni i se oferiseri deja, demonstrdndu-i, daci mai era nevoie, cochet6rie, ca de obicei, s-a lisat mult rugatd de tomnaticul
nepotului, iminenla unei astfel de primejdii. Greville putea sE stea curtezan. DespS{irea de Charles insemna pentru Emma cea mai

linisJit aEteptdndu-qi viitorul pe care ;i-l pldnuise numai dacd ar fi mare nenorocire pe care si-o putea imagina. DupI nesfirgite
reugit, pe de o parte sI o rupI cu Emma, iar, pe de alta, sd-l
rugAminti adresate iubitului ei, a reusit in cele din urmd sd-i smulgd
indeplrteze pe Sir William de la orice preocupare matrimoniald in promisiunea, int5riti prin zeci de jurlminte, cdva veni s-o ia peste
gase luni. Emma a cedat, in fine, insisten{elor lui Sir Hamilton si
ce-l privea, aruncAndu-i pur gi simplu in bralele sale pe Emily! i-a scris acestuia pentru a-i spune c6, incurajati de bunele saie
Cum se spune, ar fi impugcat doi iepuri dintr-un singur foc! intenfii, acceptd sd se despart?i momentan de cel pe care-l iubegte

Aceastii dubl5 perspectivd nu era cdtusi de pu{in nerealizabild, ca pe lumina ochilor.

cici el, Greville, nu simlise pentru Emma niciodatd weo pasiune, Ea se imbarci pe o corabie cu destinalia porturile din Marea
consider"and-o pe t6ndra femeie mai curdnd un bibelou, care se Mediteran6, in vreme ce Greville scoase un oftat de uqurare, la
poate oferi unui amator interesat gi bogat, dispus sd ofere pentru gAndul ci lucrurile se indreptau spre cursul pe care qi-l imaginase.
a-l avea, preful cerut. Dar cum sd-gi realizeze planurile, ce nu erau

PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 221

El ii scrise pe datl unchiului sdu cdteva randuri pline de ipocrizie, Dar, de departe, din ce{oasa Londrd, Greville se lasd a$teptat,
mlrrurisindu-i printre altele ci ,,spiritul Si inima sa au luptat din nu mai rdspunde la scrisori, sau cdnd totugi o face, se lasl greu.

greu impotriva inYelepciunii, ludnd o astfel de decizie. Dar, adAugd Ca sd ne facem o idee, precizdm cd in schimbul a paisprezece
el, necesitatea mi-a deschis ochii Si aceastd necesitate md face sd
am o existenld mai pulin penibild, gralie bundtdlii voastre, scrisori infldcdrate, ea nu a primit din partea lui Greville dec6t un
p"riu nmiciinoedaStidatcausaramjeunltusldui-mpei nimtnatgeinae. zinodedfeinsiptidvr,liereu
p-nriuetaen; ifeii atat mic si scurt bilet. in fala acestei situtfi, pe care nu ;tia cum s6
Jiird ca mai intdi sd md fi asigurat cd un addpost ii este
ctefinitivd, si-o explice, Emma se destdinuie ambasadorului, care incearci din
rdsputeri s-o consoleze, mdrturisindu-i dragostea ftrd margini pe
asigurat iubitei mele EmilY' la Napoli, Emma fu copleqitl de
care i-o purta. ,,il respect pe Sir William, ?i scria ea lui Charles
De indati ce ajunse intr-o scrisoare, Si nutresc fayd de el cel mai mare respect ;i stimd
nenumSrate atenfii din partea lui Sir William; acesta o acoperi cu imaginabile, atdt ca unchiul tdu ;i in calitate de prieten, dar afld

cadouri scumpe gi rafinate, ii oferi echipaje luxoase 9i bijuterii Greville, cd el md iubeSte cu adevdrat!"

demne de o ambasadoare. La primirea rfndurilor de mai sus, Greville nu mai std pe
gAnduri si consideri cd e momentul potrivit sd-i rdspundl Emmei
Goethe, la trecerea sa prin Napoli, nu a putut si nu remarce printr-o lungd scrisoare, de un ingrozitor cinism, sfbtuind-o pe
prezen\a frumoasei Emma. El scria despre Hamilton cd ,,are tn ,,scumpa lui Emily" sd cedeze neintirziat ambasadorului. CAnd a
o englezoaicd' in vdrstd de primit scrisoarea la Napoli, adusd de camerista sa, tindra femeie a
p-doosuedsziaecsi adeo tdndrd ilumoasd fatd, Si bine Jdcutd- Lordul i-a
ani, foarte fiumoasd rimas ca trdsnitd. A stat inchisd in camera ei weme de trei zile,
confecyionat un cosfitm grecesc care ii vine de minune ;i li pune tn
reliefformele corpului, ce intruchipeazd perfecyiunea. Ea lasd sd-i ldrd sd vadd pe cineva, refuzAnd sd mai mdndnce. in cele din urmd,
fluture pdrul lung Si mdtdsos, de culoarea mierii, iar doud eSarfe ti va lua condeiul si-i va rdspunde iubitului ei, prin cuvinte vibrdnd
schimbd atiadinea, gesturile, expresiile, lncdt ai senzayia cd visezi. de indignare:
Ceea ce mii de artiSti ar fi fericili s-o facd, intdlneSti aici intr-o
,,Oh! dacd ai putea ;ti ce durere m-a cuprins citind rdndurile
sing.rd mi;care, ca o diversitate sutprinzdtoare- ASezatd in
genunchi, sau in picioare, stdnd culcatd, avdnd o mind serioasd, tale... Md sJiituie;ti sd... Nimic nu poate reda exasperarea care m-ct
tristd, un aer Siret, copildros, exaltatd, pocditd, seducdtoare, cuprins. Sunt total nebund. Tu, Greville, imi dai un asemenea sfat!
ameninyiitoare, sau nelini;titd, sunt tot atdteafeluri in care te tulburd Cum, cu ce indiferenld rece md sJiinie;ti sd md ddntiesc lui... Sir
William! Oh! Aceasta este cel mai rdu dintre toate. Dar ru.t, eu nu
;i te captiveazd. O expresie ii succede celeilalte- Ea ;tie sd adapteze
fiecare expresie cutele eSarfelor, sd le modifice doresc sd md las dusd. Dacd a; fi ldngd tine, in clipa aceasta te-a;
la cu dibdcie ;i iSi
omori, ;i pe mine dupd aceea-.."
confecqioneazd singurd, imagindnd sute de diverse coafuri care mai
Dupd aceste rdnduri dezrdddjduite, era addugat acest post-
de care mai sofisticate, folosindu-se de aceleasi mijloace".
scriptum:
Toatd aceasti punere in scend care-i smulgea aprecieri elo-
,,Te asigur cd nu este in interesul tdu sd md obligi, nu cunoSti
gioase gi entuziaste bdtrandui sdu adorator, nu o impiedicau cdtuqi
puterea mea de aici. Nu voi deveni niciodatd amanta lui Sir
de pu{in pe sdrmana Emma si fie nefericitii, tristi gi sd izbucneasci I4rilliam. Dacd md fortezi pdnd la capdt, il voi face totuSi sd md

deseori in pl6ns. ii scria lui Charles aproape zilnic, descriindu-i ia de solie!
acestuia zbuciumul care o copleqea tot mai mult ,,Despdrlirea
noastrd - menliona ea intr-una din scrisori - md face din ce in ce Emma."

mai nefericitd. A trdi Jiird tine imi pare viala imposibild. Te iubesc Tan5ra femeie, ,Zei@", curn o poreclise bdb€nul ei curtezan, stia
intr-o aSa de mare mdsurd, incdt la ora actuald nici o calamitate foarte bine ce acesta va face absolut tot ce dorea ea. Greville a g6ndit
posibild nu poate fi comparabild cu starea in care md aflu... Eu
sunt a ta, Greville, Si doar lie sing'r doresc sd-,ti aparlin Si nimeni foarte bine cd Ernma era in mdsurd s5-9i pund in aplicare proiectul
;i niciodatd nu va lua locul tdu in inima mea".
de care vorbea in finalul scrisori. Innebunit, el ii scrise unchiului sdu
pentru a-l pune in gardd de planurile ei. Mai mul! a apelat la un
emisar pe care l-a trimis, pentru a-i descrie amploarea scandalului
dacd cumva s-ar fi cdsdtorit cu fosta prietend a nepotului sdu.

Dar lordul Hamilton s-a simlit incurajat, vdz6ndu-se inconjurat

222 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI L'NTVERSALE

de intreg corpul diplomatic aflat la Neapole, care a primit-o pe 223

domnigoara Lyon cu infiniti simpatie gi dragoste. $i Sir William, in weme ce se afla intr-o intevedere particular5 cu ministrul si
cu inima fremdtAndn de emolie, se intreba daci fosta servanti de favoritul sdu, John Acton, a fost nevoitii s-o primeasci, contr#
H9ga.1m"1i_lt"oi ns.alDe,inpennoouu,afasrom{ieecaul
braserie ii va face onoarea Ei cinstea si devind... so{ia sa! Plind de ambasadorului Marii Britanii, lady
orgoliu, dornic6 sI se rdzbune pe fostul ei iubit, Emma anun!6 cu Emmei iqi va spune cuvdntul gi
incredibilul se va produce: noua lady Hamilton va deveni, in cil
o plicere riutiicioasl vestea cisdtoriei sale, viitomlui siu ,,nepot" mai scurt timp, cea mai bund prietenl si confidentd a reginei

Greville. Maria-Carolina.

,,fntreaga mea ambifie, ii va scrie ea acestuia, este sd-l fac intr-o seard, revenind la ambasadd, care se afla in palatul Sessa,

fericit pe lordul Hamilton" Ei dupn aceea adf,ug5, nu lipsiti de Iordul Hamilton qi-a anuntat so{ia, ftrI sd bdnuiascd catugi de pulin
ironie gi disimulatil rlutate: ,,Vd voi stima lntotdeauna penfi'u ce va insemna aceasta penku destinul sdu:
afecyiunea pe care o nutrili pentru Sir William Si pentru rolul de
intermediar pe care l-a\i jucat, gralie de fapt cdruia tn definiliv ,,iSi voi prezenta mdine un bdrbat mic de staturd, care cu greu
mi-afi permis sd-l cunosc. Nu pot sd iubesc pe nimeni mai mult dar care, dupd pdrerea
poatef considerat afi agreabil la vedere,

decdt pe e1... Aceastd mdrturisire Stiu Si tmi imaginez cd vd vaface mea, intr-o zi va surprinde intreaga lume".

fericit." Bdrbatul la care se referea lordul Hamilton nu era alhrl decAt
Ambasadorul, aflat in culmea fericirii, a dispus sd fie mobilat amiralul Horatio Nelson, c_e tocmai sosise in fruntea escadrilei sale,
cu un lux exorbitant apartamentul ,,Zeiqei" care, cu o cocheClrie aflat in luptd cu francezii. indatn ce a ctrnoscut-o pe Emma, Nelson
nedisimulatii, l-a intebat ink-o bunl zi: gi-a dat seEuna cd se afla in fata femeii vie{ii sale. Impresionat peste

,,Dragule, md iubeSti oare tot atAt de mult ca Si pe noua noastrii mdsurd, s-a rezumat pentru inceput doar s-o admire, vorbind despre

locuinpd? " politicd cu regina, cdci Emma ii servea ca interpretE. La riandul ei,

Emma dorea din tot sufletul ca, revenitii in Anglia, in calitate ;.r hay Hamilton a fost impresionatii la vederea faimosului amiral,
de sofie a ambasadorului, sd fie primitn cum se cuvine. Cat il declardnd, mai tArziu, intr-un cerc de prieteni, c6 amiralul avea
enorn de mult farmec.'
privegte pe Greville, acesta se bucura inb-ascuns, in mod cert
genty-ul britanic conservator ii va intoarce spatele aceleia pe care Toli trei gdsiserd un numitor comun care ii lega prin ura pe
o considera a fi o simpli aventurieri.
care o nuheau impotriva francezilor si, mai ales, in mod cu totul
Dar nimic din toate aceste prevestiri sumbre nu s-a intAmplat. special, contra lui Bonaparte, datoritd cdruia Republica Francezi
reuEigg sd dobdndeascd oragul Toulon de la britanici gi trupele
Mai mult, Emma s-a lansat in inalta societate a aristocra{iei
napolitane. Acum, acelasi Bonaparte se afla pe punctul de a oCupa
britanice gi a reugit sd-l cucereasci, datoriti farmecului ei natural,
pind qi pe severul Horace Walpole, care in luna august a anului intreaga parte de nord a Italiei. Bucurdndu-se de intreaga simpaiie
a reginei, Emma, in anii ce au.urmat, va conduce din umbd poiitica
l79l scria prietenelor sale, domnigoarele Berry: ,,Am auzit dusf, de Napoli. Ea se va inspira, la rdndul ei, din sfaturile date de

vorbindu-se doar despre comportorea sa. Oh! dar ea cdntd asa de Nelson, care vor constitui cuvinte de evanghelie pentru sofia

minunat si dispune de o voce frumoasd si puternicd, exceldnd in ambasadorului.
genul bub Si, mai mult, se dovedeSte
a rt o surprinziitoare in mai 1798, dintr-o intdmplare, Bonaparte gi arma.ta sa, care
tragediand. Ea a interpretat Nina la perfec1ie, parcurgand gama
naviga spre Egipt, au scdpat ca prin minune de atacul flotei lui
cea mai variatd cu finele Si expresie". Nelson. Flota francezi insd a fost zdrobiti la Abukir. Vestea
victoriei amiralului Nelson a fost primitd la Napoli cu o bucurie
La un interval de numai cdteva zile de la scrisoarea lui Sir

Horace Walpole, pe data de 6 septembie 1791, intr-o micu!6 gi vecini cu delirul. Emma, care la fiecare noud intdlnire cu Horatio,

extrem de veche bisericd din Marylebone, reverendul Edward Barry simlea inima bdtAndu-i tot mai tare, a sdrit in sus de fericire. Ea ii

celebra cununia dintre Sir Williarn Hamilton gi Emma Lyon. va adresa acestuia urmdtoarele rdnduri:
,,Scumpul meu, dragd Sia - ii scria ea - cum aS putea oare
A,sa cum aratii Andr6 Castelot in remember-ul inchinat

doamnei Hamilton, regina Maria-Carolina de Napoli, sora Mariei incepe? Ce sd-li spun? Mi-e imposibil sd descriu, cdci-din ziua
luni, pur Si simplu, delirez de bucurie... Dumnezeule mare!
Antoaneta gi so{ia regelui Ferdinand, supranumit ,,regele Nasone", de
Ce

224 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 225

victorie! Niciodatd nu a avut loc un eveniment aSa de mare, a$a dddea si bea lapte de mdgdri{i Ei-l legdna, Sn6ndu-i capul in poa15,
de glorios Si atdt de complet. Am le;inat cdnd am aflat aceastd in vreme ce-i c6nta, acompaniindu-se la harpi.
glorioasd noutate: am cdzut Si m-am lovil, insd acum md simt bine-
Consider o glorie sd mori tn asemenea circumstanle. Dar nu, nu Vindecat, Horatio i*a adresat urmdtoarele rdnduri lui Emma:
doresc sd mor mai inainte de a te vedea ;i imbrdli;a pe invingdtorul
de la Nil..." ,,Tu ;i bunul Sir lTilliam m-ali rdsJiilat Si eu nu mii simt bine

Amiralul Nelson, care iqi pierduse braful drept si un ochi decdt impreund cu voi doi... Vd stimez Si pe tine te ador Si dacd

intr-una din bf,tdlii, ii rdspunde Emmei subliniind mutilSrile ai fi singurd nu a; mai sta pe gdnduri nici o clipd ;i te-a; lua de

dob6ndite, tocmai pentru a o preveni pe tdtdta femeie la ce urma solie imediat".

sd se angajeze: ,,Doresc ecum sd-1i pot ardtq (restttrile> lui Trupele franceze, aflate sub comanda lui Championnet, se
Horatio Nelson Si sper cd mutildrile pe care le-a suferit nu-l vor
impiedeca sd fie bine primit de tine..." apropiau vertiginos de Napoli, incdt inamicii lor trebuiau sE fugd.
Nelson i-a adipostit pe solii Hamilton la bordul corabiei amiral si,
DupE cum vor scrie biografii sdi contemporani, ,"resturile" de la rugdmin{ile Emmei, a fost de acord s5-i transporte pe regina
care amintea Horatio nu vor stiivili dragostea doamnei ambasador
Maria-Carolina gi pe ,,regele Nasone" la Palermo. Ajunqi in Sicilia,
fa{5 de Nelson. menajul in trei a continuat netulburat.

Cdnd amiralul qi-a ftcut apari{ia la Napoli, entuziasmul a atins Acest trio insolit constituia de acuma un lucru cunoscut de toatl
lumea, ftcdnd obiect de barfr in inkeaga EuropS. ,,Nelson, scia
punctul culminant; insuqi regele a venit in intdmpinarea eroului,
intr-o barc6 pavoazatl. El era urmat de solii Hamilton. Lady lordul Minto unui prieten apropiat, nu pare sd realizeze

Hamilton a urcat pe puntea vasului firI a mai putea s5-qi ascundl discreditarea care il paSte. in ciudq situaliei neobiSnuite in care se
afld, este totu;i dificil sd arunci piatra asupra unui erou, cdci e
emo{ia ce o cuprinsese Ei fdrd a se mai jena de so{ul ei. Scena a normal, dupd tot ce s-a petrecut, ca acesta sd innebuneascd Si
fost descrisd de insugi Nelson intr-o scrisoare adresatl so{iei sale: sd-;i piardd minlile din cauza unei femei capabile sd suceascd

,,Barca, avdnd la bord pe onora/ii mei prieteni, a acostat l6ngd capul unor oameni mai experimentali in problemele galante decdt
nava amiral. Lady Hamilton a urcat prima, cu repeziciune, scorq, al unui amiral".

strigdnd: <<Ah! Dumnezeule, ei bine, el este?> ;i a cdzut in bralul La data de I noiembrie, to{i trei au sosit ir Anglia, la Londra.

meu, mai mult moartd decdt vie. Lacrimile nu-i mai conteneau Fanny Nelson, solia amiralului, a remarcat imediat relalia dintre
exprimdnd in mod sincer bucuria revederii. $i candidul marinar a
so{ul ei qi lady Hamilton. Dacd so(ul,incomorat nu igi didea seama,
considerat cd este demn din partea sa sd-i precizeze soliei sale -
cici trebuie sI men{iondm cA exista totuEi Ei o doamnl Nelson - in schimb, doamna Nelson a priceput imediat cum stau lucrurile gi

sper sd am pldcerea ca, intr-o zi, sd !i-o prezint pe lady Hamilton 9i-a somat soful s-o rupd imediat qi cdt mai neinlArziat cu Emma:
care este intr-adevdr una dintre cele mai frumoase femei din lume ,,Sunt hotdrdtd, i-a spus ea, ca tu sd alegi: ori ea, ori eu".
la ora actuald, ea face onoarea sexului sdu".
,li grijd la ceea ce am sd-li spun, Fanny, i-a rdspuns calm
De aceastf, datn, cdnd amiralul a rdmas singur cu lady Hamilton,
cei doi nu au mai discutat politicl qi nici nu aveau rigaz de a-gi Nelson; Stii bine cd eu te iubesc sincer, dar nu pot tn nici un chip
exprima ura ce o nutreau impotriva lui Bonaparte. Horatio, cu adevf,rat
sd trec peste obligaliile pe cere le am fa\d de lady Hamilton ;i nici
fermecat de t6ndra femeie, iar Emma, migcatl pind la lacrimi de sd vorbesc despre ea decdt cu afecliune ;i admirayie deosebitt'.
pasiune ndvalnicd qi arzltoare, demonsfiau o iubire ftrI margini.
Doamna Hamilton, femeie integrd gi hotdrdtS, nu putea accepta
Poate, in calitate de cititori, vd mira{i cd ali auzil p6nd acum
o atare situa$e gi a divorlat neintdrziat. Horatio era de acum liber
vorbindu-se prea pulin despre lordul Hamilton, except6nd inceputul
povestirii noastre. De fapt, la vremea respectivd, nici nu se mai prea gi-i putea aparline, in sfbrqit, in intregime, Emmei. Pentru a*l
pomenea despre Sir Hamilton, doar pentru a surdde de complezen(a compensa, lady Hamilton i-a dat amiralului o veste importanQi:
agtepta un copil, {iuct al dragostei lor. Nu trebuie si mai spunem
bdtrAnului so!, care-qi l6sa sot'a si-gi petreacd timpul la cdpSt6iul cd Nelson plutea de fericire, qtiind cd in ctudnd va fi tati. Din
amiralului suferind de pe urma rdnilor primite in luptii, cdruia ii
picate, Nelson se afla deparle, infruntend valurile mdrii, c6nd
scnmpa lui Emma a adus pe lume o fetili, botezalA in cinstea tatdlui

ei, Horafia, pentru ca sd fie exclus orice echivoc.

Cdt il priveqte pe Sir William, acesta se puna impecabil, pdrdnd

226 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 227

cA nu remarcd prezrcnla moaEei in casa sa. Orbit de dragostea ce o lire mltuqii sale, Emma. Cat il priveEte pe Nelson, pentru a o

nutrea fa!5 de solia sa, el juca mai departe rolul so{ului surd ;i orb. consola pe tdnira femeie, i-a oferit acesteia casa de la Merton, dar
nu i-a dat nici un ban lichid. Divorful cu Fanny tena, ei fiind doar
in cele din urm6, termindndu-gi misiunea incredinlati, Nelson despdr{ili in mod legal.
a ajuns acasi qi a putut se-gi imbrS{igeze fiica. Fiind nevoit sd ia
din nou drumul mdrii, el i-a scris urmdtoarele rdnduri aceleia care Evenimentele aveau sd se precipite, adundndu-se nori negri ce
reprezenta de acum totul in via{a sa: ,,Sd Stii, scumpa mea Emma,
cd nu e nimic pe lume pe care sd nu-l fac pentru ca noi sd trdim nu prevesteau nimic bun in ceea ce privea destinul Emmei. La

impreund Si pentru a avea pe scumpul nostru copil cu noi. Te iubesc sfdrEitul anului 1805, amiralul Nelson naviga in fala capului

cum nu am iubit pe nimeni inainte ca pe tine. Nu am primil Trafalgar, urmdrind flota franco-spaniolfu Cu c6teva clipe mai

niciodatd vreun gaj de futbire, a;a cum mi-ai dat tu ;i voi doud. inainte de a da semnalul de incepere a bdtilliei, amiralul a cobordt

Mulsumesc lui Dumnezeu " - in cabina sa gi, presimqind ceva, qi-a scris testamentul: ,,Scumpa
mea iubitd Emma, prietena adoratd a inimii mele, duSmanii au dat
Nu trebuie sd mai spunem ci amiralul nu stia nimic despre tocmai semnalul cd trebuie sd scot din port intreaga flotd. Sd dea
Dumnezeu ca bdtdlia sd se termine cu victoria mea. Orice s-ar
existen{a copilului ndscut de Emma in urmd cu aproape douizeci intdmpla aS dori ca numele meu sd devind Si mai scump, atdt lie

de ani. La intoarcere, Emma i-a rezewat surpriza ci a cumpdrat cAt ;i Horaliei, Jiinlele pe care le iubesc cel mai mult pe lume ;i

pentru ei o superbi casd de tar6 situati la Merton, unde toli cei trei cum aceasta este ultimq scrisoare ce vi-o scriu inaintea bdtdliei,
s-au instalat neintArziat. La inceput, au dus o viatd fericiti pe banii
lordului, care de la un timp a inceput sd nutreascd gdnduri negre: am speranla cd voi supravielui acesteia. Cerul sd vd binecuvdnleze.
,,Nu md pldng, i-a spus el unui prieten, dar simt de Ia un timp cd
atenlia soliei mele se fndreaptd tot mai mult cdtre amiralul Nelson Aceasta a fost ntgdc.funea lui Nelson", incheia acesta, parcii
Si intreaga ei atenlie se concentreazii cdtre Merton. Cunosc bine
puritatea prieteniei lordului Nelson pentru Emma Si pentru mine Si presimfindu-gi sffirgitul.

Stiu cdt arfi de penibil pentru amiral, care este cel mai bun prieten Amiralul a urcat din nou pe puntea vasului Ei a ordonat
desp6rtirea flotei in doui, dup6 care a dat ordinul de atac asupra
al meu, dacd o despdrlire er aveq loc; sunt deci hotdrdt ca sdfac
tot ce lmi std in putere pentnt a evita pe cdt se poate acest gest cordbiilor inamicului. Lupta a fost crdncend si amiralul a obqinut

extrem". victoria. Dar, in ultima clip6, un glont tras de o muschet?i i-a
Dar destinul, care rezolve de foarte multe ori situaliile cele mai traversat ambii rinichi, provocdndu-i o rand mortal6. A fost trans-

incurcate, va face ca Sir William sd nu mai aibd prilejul s5 ia aceast?i portat pe o brancardd la serviciul sanitar.

st6njenitoare decizie: el a trecut in lumea umbrelor in bra{ele lui Nelson Horatio gi-a dat searna cd lovitura primitE era fbrd scdpare. Se
gdndea tot timpul la Emma gi la feti15.
qi ale lui lady Hamilton, la 6 aprilie 1803, dupd ce mai int6i l-a
binecuv6ntat pe amiral, pe care l-a considerat pdnd in ultima clipd ,,Vd rog, le-a spus el ofi{erilor ce-l inconjurau, sd nu o uitali
pe lady Hamilton Si nici pe micula Horalia- Le las moStenire ldrii
drept ,,cel mai loial prieten care ct existqt vreodatd pe pdmdnt". mele. Da, lady Hamilton... Horalia..."
La rdndul sdu, Nelson a consernnat astfel evenimenfitl: ,,Scum-
Sim{ind cum il pirdsesc puterile, l-a chemat pe secund - Hardy
pul meu Sir William, va scrie Nelson ducelui de Clarence, /n
- la cdpitdiul lui:
dimineala aceasta a mttrit lordul Hamilton; cred cd lumea nu va
mai cunoaste vreodatd un gentleman avdnd un caracter a;a de ,,Sunt pierdut, Hardy, md duc repede. Apropie-te mqi mult, am
ceva sd-Yi spw. Te rog sd ai grijd sd mi se taie pdrul pe care sd-l
desdvdrSit".
dai s^cumpei mele lady Hamilton impreund cu tot ce-mi aparline".
in ciuda celor de mai sus, testamentul lSsat de ,,gentlemanul"
lord Hamilton, despre care s-a spus cd avea aaracted cel mai In momentul c6nd s-a anuntat victoria - victoria celebrei b[tilii
desivdrgit, le va rezewa celor doi aman{i o surpriz5 extrem de de la Trafalgar - a mai fost auzit murmurdnd:
nepl5cut6: Greville, nepotul sdu, era numit ca unic mostenitor al
averii sale. Sir Charles era insdrcinat sd remitd anual opt sute de ,,Mulqumesc Doamne, eu mi-am Jdcat datoria!"
Zdrobitl de durere la aflarea veEtii morlii lui Nelson, Emma nu
a mai avut putere nici sd asiste la funeraliile lui Horatio.

Se spune cd, intr-un carnelel de buzunar aflat in cabina sa,

amiralul Nelson scrisese c6teva randuri prin care legatarul sdu urma

228 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI IJNTVERSAIE 229

se asigure existenla materialS a Emmei qi a fiicei sale, Horalia. jenantii gi incomod5, ea a fost for{atd sd declare public cn fetila

Reverendul William Nelson, mogtenitorul de drept al amiralului, a nu-i apar{ine lui Nelson. Acest lucru va duce la interminabile certuri

refuzat sd dea curs ultimei dorin{e a eroului. cu Horafia, care, intre timp crescuse Ei judeca lucrurile.
prielnice i-au pemis Emmei sd
S-a iscat un interminabil proces, in care ultimele dorin{e ale In l8l4 condi{iile se sustragi

lui Nelson au rdmas literd moarti qi ticerea s-a aqtemut asupra urmdririi datomicilor si sd plece in strdindtate. Mai int6i s-a instalat,

intregii afaceri, cele doud sirmane fiin(e rdmdndnd fbr6 nici un impreund cu Hora{ia, in cel mai bun hotel din Calais, dupi un timp,

sprijin. ,,Se pare cd toli care l-au iubit sincer pe amiral trebuiau scdz6nd resursele financiare, a fost nevoiti sd se rezume la un

sd fie victime ale urii, geloziei Si rdutdyii, scria Emma unui prieten. addpost in cadrul unei ferme aflate la marginea oragului. A urmat
Noi am pdstrat Si vom avea mereu in inimile noastre tot ceea ce
o perioadd de mizerie, in care din cauza lipsei de cSldwd pe timpul
persecutorii sdi nu au avut niciodatd: iubirea sa Jdrd limite, stima
Si increderea, intreaga sa afec,tiune; dacd vreodatd em avlft weo rece Emma a contractat mai int6i o brongit?i care, netratatti, s-a
inJluen1d asupra lui, atunci am folosit-o iittotdeauna pentru binele transformat intr-o congestie pulmonard cu sflrqit fatal. La 15

paniei mele. Posed toate scrisorile sale pe care Ie pdstrez cu ianuarie 1815, lady Hamilton gi-a dat sufletul in hohotele de pldns

sfinlenie, la care se adaugii aproximativ opt sute de scrisori ale ale Horafiei. Deasupra patului muribundei trona portretul, in mare
reginei provinciei Napol, care toate stau mdrturie vie la ce am
!inut?Ui,navl airmnireacluunluoisHcuotr,actuio Nelson. de Henry Cadogan, care gi-a
Jiicut pentru regele meu ;i lara mea Si iatd acum cum sunt in schimb numele

recompensatii". fbcut aparilia pentru prima gi ultima oard in zbuciumata via!6 a lui

Emma avea, din nefericire, dreptate. Societatea ii intorsese lady Hamilton, a pl5tit cheltuielile de inmormdntare, asa dupi cum
spatele aceleia clreia acum i se spunea ,,concubina lui Nelson". renilt5 in nota de la biserica cimitirului din Calais: ,,Cheltuielile

La drept vorbind, Emma dispunea de o rentd anualS de doud pentru ingroparea lui lady Hamilton, pldtite de mine, Heruy
Cadogan, la Calais, in Franla, in 18 ianuarie 1815, privind un
mii de lire sterline, suml care i-ar fi permis, daci ar fi chibzuit siciu de stejar, cheltuieli pentta bisericd, preo/i, lumdnd.ri,
bine banii, sd ducd un trai simplu Ei decent. Dar Emma fusese
obignuitd cu un mod de via{I costisitor, astGl inc6t datoriile incepurd ingropare, veghe Si doliu etc. 28 lire sterline Si 10 shilingi".
Astfel a fost inmormdntatl cea mai frumoasd femeie a timpului
sd se acumuleze gi ea ii va scrie prietenului sdu, ducele de
Queensbury: ,,Am fost redusd la starea cea mai penibild, iar cel siu in micul cimitir din Calais, care la scurl timp a fost dezafectat.
mai fngrijordtor lucru care se poate concepe este cd ntnt pasibild
Crucea simpld de lemn, pe care fuseserS gravate cuvintele: ,,Emma
sdfiu aruncatd in inchisoare, dacd datoritd recunoasterii memoriei
Hamilton, prietend a Angliei" a fost inlocuiti cu o piatrd de
morm6nt, pe care Ghidul orasului Calais pe anul 1833 o men-
lui Nelson, cdYiva prieteni, cdrora le datorez proteclia ;i stima mea,
[ioneazd ca fiind ,,pe jumdtate cdzutd Si care nu mai prezintd decdt
nu ar fi intervenit pentru a impiedica ca acest lucru sd fie pus in
o inscriplie trunchiatd ;i aproape indescfrabild".
practicd". Dupd o lund de la moartea lui lady Hamilton, reverendul

Ham$iiltotontuagvi,e,a,psunI edreevainind practicd" de care vorbea gi se temea lady William Nelson a venit s-o caute pe Hora{ia, pe care a luat-o

fapt in doud rdnduri; mai int6i, in l8ll

si apoi,'in 1813, cdnd lady Hamilton a fost azvArlitd in inchisoare cu el la Londra, ingrijindu-se de existenla ei. Horalia a murit in

pentru neplata datoriilor. Dar cum o nenorocire nu vine niciodatS 1881, la venerabila vdrstd de optzeci de ani, fbrd sd admitd nici

singurd, a survenit o alta, care le-a pus capdt la toate: o perchezilie un moment cd ar {r putut fi fiica amiralului Nelson cu lady

la domiciliul siu a scos la iveald coresponden{a lui Nelson. Si in Hamilton.

acest fel, secretul nagterii Hora{iei a fost ficut public.

Atdt a trebuit ca opinia publicd, aflAnd taina ce inconjura na$terea

gi, mai ales, patemitatea fetitei sale, sd determine o dezl5nfuire

sdlbaticd impotriva nefericitei femei. Scrisorile au fost prelucrate,

amplificate anumite pasaje, interpretate, astfel incdt Emma a fost

discreditatii intr-o mdsurd inimaginabild. Fiind pusd intr-o situa{ie

ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 23r

inainte de Alexandru Il

Moarte sau disparif ie: impdrdtesei Ecaterina a II*a cea Mare ii urma la tron fiul sdu,
Pavel Petrovici, in virstd de 42 de ani. Acesta se remarcase
sfflrsitul tarului Alexandru I printr-un caracter dificil gi un mod de via!6 greu de invidiat.
miRi eisdlaue{viriiillaeesoepsrdetilecc,aarrreaecctileesriudll.uuasInmeadgvneaoalauisneu, mpneoccdaaurrael cdlteeeraadvuegseAmsneodmci u;einmta.acmqTieoanmsaa-,
Partea I peramentul viu gi impresionabil al adolescentului cu timpul s-a

Istoria multe enigme, adevdrate legende care s-au lesut estompat, ajungdnd in decursul anilor, cir acesta s6-gi piardE orice
jurul unu"ti*poeurgsoi"naj sau
in eveniment, dar poate cA nici una nu este stipAnire de sine. Astfel, adeseori putea fi vizut infuriindu-se

mai fantasticd decdt cea legati de sfirEitul, plin de mister, al 1arului cumplit din cele mai neinsemnate motive, ded6ndu-se la acte de
Alexandru I. cruzime. Echilibrul psihic tulburat incd din primii ani ai vie(ii nu
avea sd mai fie restabilit niciodatd. Dimpotrivi, la scurt interval
Pentru a ne reimprospdta memoria, amintim cd Alexandru I a
decedat in ziua de I decembrie 1825, la Taganrog. Mai inainte dupd urcarea pe tron, starea sdnltiilii i s-a agravat, fapt datorat gi
chiar de a fi fost cobordt in cripta imperiall a Romanovilor, de la
intrefinut, intr-o mare miisur5, de teama pe care i-o inspira marna
fortiirea{a Sf. Petru Ei Pavel din Petersburg, s-au rdspdndit zvonuri
a murit qi c5, in sa. At6ta weme cdt a trdit in relagii bune cu solia sa, Maria
care pretindeau cd larul nu ar realitate, altcineva fusese Fedororma, si a avut o legiturd platonicd - pare-se - cu domnisoara
Alexandru I
inmormdntat in locul sdu. fi ficut aceasta pentru a de onoare Nelidova, aceste dou6 femei, legate intre ele printr-o
se retrage in strdfrrndurile Siberiei, ludnd identitatea pustnicului
strdnsd si afectuoasd amiciqie, au exercitat asupra lui o influenli
Feodor Kusmici, decedat la 20 ianuarie 1864.
deosebit de benefici, alungdndu-i accesele de proastd dispozi{ie si
$i, dacd a procedat aga, ce anurne l-a determinat sd sivArseascd calm6ndu-i cizele de mdnie, Sau re{in6ndu-l ori de cAte ori era pe
un asemenea gest? punctul de a comite o gregealS, sau gafr ireparabile.

Zvonurile, departe de a se stinge, au cresctt in amploare, astfel In 1798, linigtea cdsniciei lui Pavel a fost supusi unei mari

inc6t, in decursul anilor, au depdEit granilele Rusiei gi, in ciuda incerc6ri. La scurt timp dupd nasterea fiului sdu Mihail, pavel s-a
rdcit brusc de solia sa, lds6ndu-se acapaxat cu tohrl de anturajul
evenimentelor care s-au succedat, au condus la aparifia, in diverse unui cerc de avenhrrieri, ce aveau in fruntea lor pe... bfubierul sdu,
Kutaisov si un oarecare Lopukhin. Fapt regretabil, dar aceqti indivizi
fin, a unor articole gi chiar cdrli in care s-a redat qi analizat decdzu{i moral au reugit, ftrd prea mari eforturi, s6-l convingd cd
evenimentul, emi16.ndu-se nulneroase supozilii. Maria Fedorovna ciuta s6-i impurd jugul ei, gi l-au determinat s-o
rupI cu ea. impdrdteasa gi doamna Nelidorra au cunoscut atunci o
Apeldnd la surse dintre cele mai autorizate, vom trece in revistd perioadS grea, trlind zile si nopli de persecu{ie si vexafie. in Amina
lui Pavel s-a petrecut o adevdratii dramd, c5ci Frul, indrdgostit de
cele petrecute acum un secol gi jumdtate. Ne propunem deci sd
una din domnisoarele Lopukhin, igi etala cu ostentalie noua cucerire.
studiem evenimentele aEa cum au decurs ele, incercdnd sd descifrdm Suferind influen(a lingusitorilor qi a intriganlilor de joasd spe{d, care

un rdspuns, bazdndu-ne pe surse de prima mdnd, sub aspechrl formau un cerc de nepdtruns in jurul sdu, Pavel a pretins cd so{ia

veridicitI$i, cdt gi pe declara{iile unor martori oculari. 1. Platanov 5., Histoire de la Russie, Ed. ,,Payot", paris, 1929; Schnitzler, J.-H.:

Histoire de la Russie sous les empereurs Alexandre et Nicolae, vol. I, Ed. Garnier
Frdres, Paris, 1854.

232 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 233

sEacaiiteerrianadui-gomadnedst;ini acsde ii rezerva pe ascuns aceeasi soartd pe care pentru executarea planului. Printre conspiratori se aflau aproape toli
tatZilui ei, 1arul Petru al III-lea, in iunie
1762. in imaginalia sa, vedea chiar in fiul sdu Alexandru un rival ofiterii din gamizoana Petersburgului care, la rdndul lor, se

ce a$tepta primul prilej ca sd-i ia ffonul. Atitudinea pe care Pavel sprijineau pe solda{ii credinciogi.

o manifesta fald de propria sa familie a sfbrgit prin a imbrdca La I I martie 1801, la miezul nop{ii, conspiratorii inarma{i p6nd
formele cele mai scandaloase, devenindu-i, in cele din urm5, {brd
?n dinli Ei-au frcut, pe neasteptate, apailia in castelul Mihailovski,
nici o exagerare, fatal6l. construit pe locul fostului Palat de var5. Grupul era constitult din
Pavel ii arunca in dizgratie, unul cdte unul, pe membrii propriei
circa 40-50 de opozanli, dar numai 8 dintre acegtia au pltruns in
sale familii, iar perseculiile nu ?ncetau o clipd. Toate acestea au
apa.rtamentul lui Pavel'. Intre (ar si conspiratori - contele Pahlen
sfiryit prin a constitui o gravd ameninlare pentru dinastie, fapt care nu era de f4a - s-a iscat o disculie furtunoasd care, in cele din
urmd, a degenerat intr-o incdierare, suveranul fiind ucis. Este greu
s-a tradus printr-o migcare insureclionald. Oamenii care cdutau sd-l
de spus pdnd la ce punct acest asasinat a fost premeditat, dar ?n
doboare pe Pavel erau anima(i de motive din cele mai diverse, cum
zilele ce au urmat mor{ii lui Pavel, conspiratorii, departe de a nega,
ar fi, de pild6, dorin{a puternici de rizbunare personalS, ranchiuna,
duqmdnia de clas5, intrigile unor diploma(i strdini (in special cei sau a c[uta sd se disculpe, s-au ldudat cu fapta lor.

britanici). Dar motivalia oferitd ?ntregii lumi era dorin(a generald a in momentul mo$i tragice a lui Pavel, cei doi fii ai acestuia,
Alexandru gi Constantin se aflau sub stare de arest in castelul
intregului popor de a debarasa lara de un tiran gi de a pune familia Mihailovski, agteptAnd sd primeasc5, din clipi in clip5, cele mai
imperial6 la ad5post de cruzimile morbide ale unui so! gi pdrinte
grave pedepse din partea tatdlui lor, fbrd a gti cu ce ii greqiser6. Nu
iresponsabil. incape nici cea mai mici indoialS cd Alexandru era la curent, in

Conspiralia a prins treptat contur. in prima fazd, rolul de gef al linii mari, cu migcarea condusd impotriva tatdlui siu, dar nu
admisese nici o clipd posibilitatea unui deznoddmdnt sdngeros.
opozan{ilor si l-a asumat vicecancelarul Nikita Petrovici Panin. Atunci c6nd Pahlen i-a adus la cunostin{i cele petrecute, se fela-

Frieten intim cu ambasadorul britanic Withworth ;i cu Zubov, el a teazd cd Alexandru a leginat gi c6nd si-a revenit, a avut o cizd

organizat, cu concursul lor, un complot, av6nd ca scop indepdrtarea

de la putere a lui Pavel. Pretext6ndu-se cd lad este bolnav de o putemicd de deznddejde, ftcAnd ceea ce se cheamd in zilele noastre

gravd maladie, urma ca tronul s6-i fie incredinlat lui Alexandru o psihozd depresivS. in ciuda strdduinlelor lui Pahlen, acesta nu
pdnd la vindecarea completd a tatdlui sdu. Motivalia oferiti, dupd reusea in nici un chip sd-l convingd de faptul cd era de acum
impdrat. Contele Pahlen, infuriat, l-a obligat sd se incline in fala
cum se vede, pdrea plauzibilS qi acceptabild. Se pare cd Panin a
reusit sd oblind chiar gi adeziunea lui Alexandru la acest proiect, realit5fii, for!6ndu-l sA accepte toate consecinlele ce decurgeau din

dar, ulterior, acesta nu-l va ierta niciodatd pe Panin de Kabald, ea.

consi- derdnd-l ca principal responsabil de moartea tatdlui sdu. Cu in fond, trebuie sd recunoastem cd situalia lui Alexandru era

pu{in timp mai inainte de momentul in care conspiratorii erau toarte alRciid. iqi dddea perfect de bine seama c5, fiind la curent

hotdr6li sd aclioneze, Pavel, gra{ie iscoadelor sale, a inceput sd-l ecuraceinletrc-eosefouatzreteaumimapreotmrivdasutardtdlvuiinsodvuaEti neimpiedicdnd uneltirile,

bdnuie pe Panin - era in toamna lui 1800 - gi i-a ordonat s6 de cele intimplate, iar
pdrdseascd imediat Petersburgul ;i sI se retragd la proprietatea sa
din preajma Moscovei. Imediat, conducerea complotului a fost oamenii aveau tot dreptul sd-l acuze de complicitate la asasinatul

prealuatd de contele Pahlen, guvemator militar al Petersburgului, lui Pavel. Ceea ce il coplegea era faptul cd propria-i mam6, v5duva
unul dintre favorilii lui Pavel. De aceasti datd insd, complotiqtii
vizau indepdrtarea definitiv6 a lui Pavel de la tron, indiferent de lui Pavel, il bdnuia de complicitate activd Ei pdrea cd asteaptd

explicaliile gi dezvinovdlirea sa.

consecinlele pe care urmau sd le suporte executanfii. Disperatl si furioasd, ea solicita, cu incdpdlAnare, sd se efectueze

in primdvara lui 1801, dispozi{iile fuseserd date ;i totul era gata neintArziat o anchetd sever[, pedepsirea vinova{ilor, pdr6nd cd se

agali de putere, socotind cd fiul ei nu era demn sd urmeze la tron.

l. Grand Duc Nicolae Mihailovitch, Le Tsar Alexandre l-er, traduit du russe par Anturajul, sfetnicii au depus eforturi supraomenesti pentru a o calma

la Barorure N. Wranghel, Ed. ,,Payot", Paris, 1931. l. Schnitzler J. H., op cit.

234 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 235

gi a-i risipi blnuielile privitoare la amestecul lui Alexandru ?n trebuia s-o fi avut aturci Alexandru, obligat fiind sI se dedubleze
pentru a-i mulqumi, deopotrivS, pe Ecaterina qi pe Pavel; pentru
complot.
a-l aproba pe unul, flri s6-l dezaprobe pe altul, pentru a avea aerul
Remugcirile arzdtoare pe care acesta le resimlea din cauza cd impdftngegte ideile unuia, fird a le respinge pe ale celuilalt.
sfirgitului tatiilui sdu, pe de o parte, pe de altii parte, relatiile
incordate existente intre mama sa Ei conspiratorii ce nu puteau fi Aceasti duplicitate va r5m6ne pentru totdeauna una dintre hisdturile

pedepsili, in fine, necesitatea de a conlucra cu cei ce erau in mdsurd specifice ale caracterului siu. Putea, in mod remarcabil, sd joace

sA intreprindd o a doua loviturd de stat ii provocau o gravd tensiune orice rol si nu se putea $ti niciodatE pdnd unde te puteai increde in
sinceritatea Ei dreptatea sa. Dacd viala a distrus la Alexandru orice
sufleteascd, deprimdndu-l qi fbcdndu-l in permanenli trist qi addeussinocercitoantetrEibi ualifeicnuut
urmd din el un ipocrit, la rdndul ei, educa{ia
inconsolabil. La 12 rnartiq adicl a doua zi dupi urcarea sa pe tron,
qi-a mai pu{in nociv5, imprimdndu-i o
Alexandru a emis un document, in care moartea lui Pavel era
duplicitate intelectuali. Presiunea simultand a dou6 curente opuse,
explicatii ca urmare a unui alac de apoplexie, survenit in noaptea
Arelsepxeacntidvr,ur,atcioonnafel rEini sdeun-tiimpeenrstaoln, asl-iat?iflriicusat ldeeutinmpcwoniutusrimvalitgii, la
de I I spre 12 martre. o
Personalitatea lui Alexandru poate fi inleleascd daci se {ine
dedublare interioar6, intahitd la anumili indivizi cu tare de educalie.
searna de circumstan{ele in care gi-a ftcut educafia gi, mai ales, de
ambian{a familiald. Soarta l-a plasat intre o bunic5 gi un tatii gelogi Acest caracter vag, incert, aceaste dedublare a personalit5lii
unul pe altul, fiecare ciutdnd cu orice pre! sd acapareze copilul qi
spirituale se va reghsi mai tArziu in toate fazele vie{ii saie gi explici,
s-a autoinsdrcinat cu educarea lui, extaziind-se in fala micilor
cdt se poate de elocvent, trecerile brugte de la indiferenla religioasd,
ndzdrdvdnii ale acestuia. Crescdnd, Alexandru nu se putea sustrage
la ceea ce se cheamd extaz mistic, sau aspira{iile unui liberalism
influen{ei pdrinlilor sii. El nu a intArziat sii observe prdpastia care
separa strilucitoarea curte a Ecaterinei de viala modestii pe care extrem.
tatdl s6u o ducea la Gatchina. Sim{indu-se iubit at6t de bunica sa,
Cdnd se va in{elege aceasti tr6s6turd fundamentald a carac-
cdt qi de tatdl s5u, Alexandru a luat obiceiul, mai int6i din instinct, terului lui Alexandru (dedublarea interioarS gi facultatea de a se

apoi deliberat, de a se ardta amabil c6nd cu unul, c6nd cu celdlalt. preface la perfeclie), nu va mai constitui o dificultate sd se explice
Aceasti duplicitate Ei simulare a unor sentimente pe care nu le
nutrea fa!5 de nici unul a fost o consecinli a situaliei sale penibile, mobilitatea sa psihicd gi conduita sa ce i-au surprins pe tofi ce i-au

de a se afla intre ,,ciocan qi nicoval6". studiat via{a si, mai ales, sI se giseasci o explicalie a celor pekecute

Dar obiceiul cameleonic pe care l-a cdp6tat ar fi putut deveni la Taganrog.
o calitate utilS in viala curentii, dacd ea s-ar fi format in condilii
Rusia a intrat in rdzboi cu Fran{a in 1805, armatele ruse afl6n-
normale.
du-se sub comanda unui discipol al lui Suvorov, generalul Kutuzov.
Ecaterina a sftrgit prin a se convinge de necesitatea indepdrt5rii
lui Pavel de 1a succesiunea tronului qi a profitat c6t mai grabnic de La Austerlitz, armatele austriece si ruse au fost infrdnte. in anul
legea din 1722, penru a remite succesitrnea dAect lui Alexandru. urmdtor, Alexandru a reinceput rlzboiul contra lui Napoleon,
participind la cea de-a patra coali{ie impotriva Fran{ei, alituri de
in 1796, ea a incercat sd-l pund la curent cu intenliile sale pe
Alexandru cdruia, deja in 1793-1794, a\'tsese prilejul sd-i facd Prusia ;i Anglia. in 1807, Napoleon pune capdt rlzboiului, ii
infrdnge pe rugi ;i incheie cu Alexandru un tratat de pace la Tilsit.
cdteva aluzii la acest proiect. Alexandru a rdspuns propunerilor
Ecaterinei printr-o recunoEtinld deferentE, continu6nd si se adreseze Cu aceasta ia sfEryit pima fazd a domniei lui Alexandru. in timpul
tatdlui sdu in scrisori cu titlul de Majestate. Cu toate acestea, in
acestor gase ani de domnie, larul gi-a demonstrat firea capabilS de
conversa{iile intime cu prietenii sdi, el ii asigura cd va gti sd se schimbdri brugte gi rapide. Politica sa inteml nu satisfrcea pe

sustragd de la succesiunea pe care bunica sa woia cu orice pre! sd nimeni, iar labilitatea sa psihicd fbcea din el un sfinx chiar pentru
i-o impund qi cd, la nevoie, dacd va fr cantl, va fugi in... America.
E necesar sd analizdm pu{in pentru a inlelege starea psihicd ce cei mai apropiali colaboratori ai s5i. Revirimentul din 1807, in
privin{a politicii exteme qi alian{a neaEteptati cu Napoleon, de

neinleles pentru societatea rusii, l-au frcut sd pari gi mai enigmatic

in ochii marelui public. Anii 1807-1872, care formeazl cea de-a
doua perioadi de domnie a lui Alexandru, sunt caracteiza[i, pe

236 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALR 237

plan intem, prin influen(a lui Speranski gi, in exterior, prin alian{a imense. Fumul incendiilor se profila pe cer, formdnd un strat negru

cu Napoleonl. qi dens ce oprea razele soarelui. Imaginea oraqului era de apocalips.

Speranski a elaborat un proiect de organizare politicd, av6nd ca Pe la mijlocul lunii octombrie, armata francezd, a pdrdsit

scop reforma regimului social, precum Eiina celui administrativ. in Moscova. Rusia a inceput un rdzboi in vederea eliberdrii Europei
si a fbcut apel la sprijinul Germaniei, pentru a lupta impotriva lui
1812, Speranski i;i pierdu increderea Alexandru gi o noud

perioadb incepu in viala larului. Pe plan extem, pacea de la Tilsit Napoleon. Prusia a rdspuns prima la apel, iar Austria, dupd ezitiiri
(1807) a fbcut din Rusia o prietend Ei o aliatl a lui Napoleon, irdelungate, si-a dat acordul. Suedia si
antrenAnd-o in ,,sisternul continental" qi a impd(it Europa in doud Anglia nu au intdrziat sd
rnari sfere de influen{d: influen{a lui Napoleon, in vest, qi influenla adere li noua coalilie. in 1813, dupi ciocniri, lupta
.nai-ulte
decisivS a avLrt loc laLeipzig. A durat patru zile si peste 100 000
lui Alexandru, in est. A rezultat pentru Rusia un rdzboi cu Suedia de morfi, rdnili gi dispdruli au constituit tributul oferit de cei 500 000

si un altul cu Turcia, in 1806-1812. Primul a dat Rusiei Finlanda, de luptdtori ce au participat la s6ngeroasa inclestare.
lar cel de-al doilea Basarabia. De asemenea, in 1809, Alexandru a
luat parte la rdzboiul Franlei contra Austriei gi a primit drept Napoleon a fost in cele din urmd infidnt. Alexandru a pdtruns
cu trupele sale in Franla, insolit fiind de regele prusiei, {bcAndu-si
recompensd o parte din Galilia orientald.
intrarea in Paris, la 3l martie 1814. in aceiasi an, incepe gi Con-
Ruptura neaqteptatd gi surprinzitoare cu vechii alia{i gi prietenia gresul de la Viena.
Anii l8l2-1815 au marcat o schimbare completd in caracterul
cu Napoleon, povara grea a rdzboaielor purtate, ca gi tot mai
putemica influenlE francezd, resimliti in lard qi pe planul politicii lui Alexandru, o cizd in via{a sa personald. printre altele, s-a produs
o modificare a sentimentelor religioase, acesta devenind, dintr-un
externe, au bulversat opinia publicd rusd Ei au provocat murmure
credincios practicant, un mistic fervent. Putea fi auzit spun6nd
de protest. adeseori cd incendiul care mistuise, in bund parte, Moscova ii

CAnd relaliile dintre Napoleon gi Alexandru au inceput sd se * luminase sufletul gi ii incdlzise inima de o credinld si devoliune pe
care nu le cunoscuse niciodatii. Alexandru, care nu se interesase
deterioreze, aceasta s-a reflectat imediat, cu putere, in cadrul $
d
societilii ruse. incepAnd cu anul 1810, Alexandru s-a ardtat tot mai $ niciodatd inainte de perceptele Bibliei, acurn nu se mai desplrlea
*6 nici o clipd de ea gi nu ascundea acest fapt. Era convins cd gloria
decep(ionat de prietenia cu Napoleon ;i a protestat vehement contra si domnia suveranilor asupra popoarelor provin de la Dumnezeu si
fl
unora dintre mdsurile luate de acesta. Imediat, conform obiceiului A se considera ca fiind singurul instrument de care providen{a se

sdu de a lua hotirAri brugte, Alexandru a inceput sd se pregdteascd t servise pentru a pedepsi rdutatea lui Napoleon.
de rdzboi. La rAndul sdu, Napoleon, care cduta cu orice pre! sd
,I
dobAndeascd hegemonia asupra Europei, qi-a propus sd invadeze Consecin{a acestei crize morale a fost manifestarea fb{isd a unei
T{
R-usia, pentru a reduce la tdcere pe cel mai putemic rival al sdu. profunde umilin{e care, insd, in concordan{d cu firea sa contra-
I dictorie, s-a manifestat printr-o si mai mare intransigenld in faptele
lncepdnd cu 1812, Alexandru a accelerat preparativele de t si hotdrdrile sale: convins de inalta sa misiune, iEi apdra opiniile gi
rdzboi, reugind sd adune o armatd cu un efectiv de 200 000 de
oameni. Napoleon, in fruntea unei armate ce atingea 600 000 de I dorin{ele cu o incdpdldnare ce nu admitea nici cea mai micd replicd.

oameni, fdrd, a declara rdzboi Rusiei, a pdtruns pe teritoriul acesteia. Vorbea ca unul ce era ferm convins de infailibilitatea sa. Nu o dati

Bdtdlia de la Borodino a fost una dintre cele mai sdngeroase din i s-a int6mplat sd aibd accese de mAnie, proferdnd fald de cei din
jur expresiile cele mai crude.
cAte a cunoscut istoria: circa 100 000 de oameni, apartindnd ambelor intr-una din zile, aflat in anturajul
tabere, au pierit, au fost rdnili, sau dati dispdruli gi aceasta doar in unui mare numdr de persoane, l-a ameninlat pe prinful Volkonski,
spundndu-i cd-l va trimite in exil intr-un loc ,,ce nu figureazd pe
decursul unei singure zile. Ruqii au aruncat in luptii 110000 de
soldali iar francezii 130 000, insuEi Bagration a murit in lupt6. nici o hartd". in apt, Alexandru qi-a pdstrat aceasti c-omportare

Napoleon a ocupat Moscova, supundnd-o unui jaf 9i unor distrugeri violentd gi crudd pdnd la sfirgitul vielii.

l. Dimitri Merefkovski, La /in d'Alexandre l-er, Ed. ,,Calman-L€ry", Paris' In decursul anilor ce au urmat, monarhul a prezentat setnne
evidente de sldbiciune si boald, manifestdnd tendinla de a fugi de
t926.

238 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI I]NIVERSALE 239

mediocritiilile oferite de via{a cotidianS, voind sI se retrag6 intr-o in sprijinul existen{ei unui complotpledeazdgi alte surse. Astfel,
pe la jumdtatea lunii noiembrie, generalul locotenent conte de witti
solitudine contemplativd. Adeseori, a fost vdn:f" cdzAnd pradl sosise-la,Taganrog, venind de la cantonamentele din Mica Rusie,
raportdnd tarului witt era perfect informat
acceselor de depresiune psihicd, fiind cuprins de o triste{e profundi o serie de Etiri proaste. De Alexandru si care viza
de un complot
.si inexplicabild. ce se urzea impotriva lui
Leon Tolstoi a fost impresionat de existen{a" dar mai ales de
exterminarea fizicd, a acestuia. Generalul iqi avea un agent infiltrat
smrsitul enigmatic al lui Alexandru I. Scriitorul gi-a propus qi a in cadrul asocialiei conspirative

incercat sI redea in Jurnalul hd Kuzmici drama creati de sfirgitul Existen{a acestui complot si, mai ales, reac{ia larului reies si
generalului maior
tarului. Degi nu a mai apucat sI scrie decAt inceputul, a evocat din discuqia de artilerie Arnoidi, avuti cu

evenimentul in fap mai multor auditori. Schnitz^ler, care a reprodus-o in lucrarea sa:
impre--unIdFlc.Aurndoigntdi opiealcdo,loSnireelu, lepsetestedlo?alr-acuinmtrneabtautl
,,Sfirqitul oribil, sugrumarea tatiilui s[u Pavel I, a apdsat tot {arul pe Schnitzler.
timpul viefii asupra congtiin{ei lui Alexandru I - spune Tolstoi. Nici
meu si am servit
splendorile, nici distracliile de la curte nu reugeau sd-l ahagi, fiind
indea-proaEpset.e un netrebnic care ascunde criminali; il urmdresc
tot timpul absorbit, mai bine-zis obsedat de g6ndurile sale. In fundul
Pe de alti parte, devenea tot mai limpede cd, sfhsiat?i de
sufletului s5u nutrea dorin{a secretii de a duce o cu totul altii conhadicfii, ,,Sfinta AlianJE', creatii in lgl5 de Rusia, Austria gi

existen{tr. Se pare cI nu este o simplS speculaqie faptul cd se hotir6se Prusia era pe cale de a se deshlma. La toate acestea, s-a addugit
{*:gq si un motiv de ordin personal, moartea fiicei saie nelegitirie,
sd abandoneze tronul, de indatii ce circumstan{e favorabile i-ar fi
Sofia, la care 1arul linea foarte mult, isi incheie Liubinov lpoteza
ingiduit-o, aga cum a spus-o fratelui s6u Nicolae qi soliei acestuia,
sa.
marea ducesS Alexandra Fedorovna"l
i-ntreCpruinsp-roileijnul1u81n7e,i cildtorii prin Rusia, pe care Alexandru I a
O opinie identici a exprimat gi istoricul Alph Rabbe: ,,IJn crud
in ziua plecirii sale din Kiev, 1a g septembrie,
accident din via{a sa il obseda, apdsindu-l cu remuscdri: moartea Aijnnlde-axtiatmonrdpirruiulof rIdioanaremufielunsi,piloucrsoncavutuenrascnai,u{mieaxiptaerimafulAunnncdeluici-,ast,e,iinninctdrturm-sopivlmdmtaooniniaaesrrhui piic.ft.ur.
violenti a lui Pavel, de care era tohrgi nevinoval ii lSsase o amintire

sfEqietoare. Se afla sub obsesia de a face pace cu Dumnezeu, cdzAnd

intr-o obtuzitate ce-i paralizase voin{a, oprindu-l s[ mai ac{ioneze
ca un adevdrat conducdtot''z

Primele manifesttrri totul neagteptat?i: ,,CAnd cineva are onoarea sd se afle itr fruntea

unei naf,uni ca a noastr[ trebuie, in momentele de primejdie, sI fie
Unii autori, ca de exemplu L. D. Liubinov (fost emigrant rus primul care sd le infrunte. Nu hebuie sa rdmdnd in scaun decAt
atdta vreme cdt for{ele i-o permit. odati timpul trecut, trebuie sd
la Paris, reintors in patrie) sustin cd existau, la wemea aceea, motive se retagi".
In timp ce pronunla aceste cuvinte, relateazd, unul dintre
suficiente ca taruI si doreasci sd renunle la tron. in ultimii ani de aghiotanfii sdi, pe nume Mihailovski, larul schi{i un sur6s extrem
domnie, inregistrase cdteva insuccese r5sundtoare, atit pe plan de grditor. El iqi continud apoi, dupd o scurti pauzd, menitd sd_i
sublinieze spusele, depdnarea gdndurilor: ,,in ceea ce md priveste.
intem, cdt qi extem. Astfel, dupd 1815, Rusia a fost cuprinsi de un acum o duc bine, dar peste zece sau cinsprezece ani, atunci...... ,,in
val de migcdri populare, rdscoala {Sranilor de pe Don deosebindu-se acel moment, menlioneazd Mihailovski, mai rnulli dintre cei afiati
prin amploare gi durati (1818-1820). Tot atunci, reprezentanti ai de fafd, l-au intrerupt pe suveftul, pretinzAnd ci pdna la adAnci
bitrAnele el va fi in depline fo4e qi puteri...,.2.
nobilimii liberale (decembriEtii) au iniliat o miscare de protest
1\c:$ intenlii, pe care {arul le nutrea, in privin{a abdicdrii, par
impotriva larismului gi iobdgiei, care avea sd culmineze cu rdscoala
armatii din decembrie 1825. l. Schnirzler J. H- op. cit., p. 52.

l. Alph Rabbe, Histoire d'Alexandre,l, vol. I, p. 248.
2. Copefique, Histoire de la Restauration, vol.2, p. 300.

240 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 241

sI nu fie doar ni.ste simple confiden{e spuse intr-o conjuncturd Eram gata sd izbucnim in pl6ns Ei atunci a incercat sd ne

anurne, ci din contrS, se regdsesc gi cu alt prilej, fiind consemnate consoleze, asigur6ndu-ne cd aceasta, in orice caz, rD se va int6mpla
prea curdnd, ce vor trece ani mai inainte de a-;i pune in practicd
de istorie.

Aproximativ la o lund dupd cele de mai sus, larul asista la proiectul".
viitoarei catedrale,
Moscova la punerea pietrei de temelie a Relatarea de mai sus arn regdsit-o qi in lucrarea baronului Korf,

Vorobiovi Gori, ridicatd in memoria victoriei asupra armatelor lui L'avdnement au tr6ne de l'Empereur Nicolae l-er. Autorul
reproduce un pasaj din chiar jurnalul impdratului Nicolae I: ,,Mo-
Napoleon. in ajun, impiratul a avut o disculie cu autorul proiectului
mentul schimbdrii care v-a speriat atdt nu a venit incd, spuse el -
edificiului, academicianul Charles Witberg cdruia se pare cd i-ar fi
spus printre altele: ,,Mai mult ca sigur cI nu voi mai fi in via!5
atunci cAnd va fi terminatd". Alexandru I; inci cel pulin zece ani se vor mai scurge pdnl atunci,

in ciuda unei atitudini pesimiste, trebuie s5 remarcdm cd dar v-am spus doar cu scopul sd vd ofer posibilitatea si vd obignuili
Alexandru I avea in acea vreme 40 de ani gi poseda o sdndtate
din timp cu ideea unui viitor infailibil gi inevitabil, care vd agteapti".

excelentii, ce nu pdrea prin nimic sd justifice un sfiryit apropiat. Tot in 1819, toamna, pe timpul gederii la VarEovia, Alexandru

I i-a spus fratelui s6u, marele duce Constantin, viceregele Poloniei:
,,Frate, i{i spun de gAnd si
in vara anului 1819, pe c6nd se aflala Krasnoie-Selo, dupi ce cd am abdic, sunt foade obosit gi nu
mai am forfa sA duc pe umerii mei povara puterii. 'fe avertizez ca
avusese loc trecerea ir revistd a celei de a doua bngdzi a primei
scopul de a te gdndi din timp la ce va trebui sd faci, in caz de
divizii de infanterie de gardd, aflat5 atunci sub comanda marelui

duce Nicolae Pavlovici, larul lu5 cina la acesta. Relativ la acest nevoie". Dupi o pavzd, a continuat: ,,Cand va suna clipa si abdic
dineu, gdsim menfionate urmltoarele in Memoriile marii ducese discufiei - am sI {i-o fac cunoscutii din
- spuse el, pun6nd cap5t itj vei expune
Alexandra (devenit2i ulterior impirdteasi), so{ia marelui duce pdrerea mamei noastre"
timp Ei tu, la r6ndu-1i,
Nicolae: ,,S-a int6mplat la Krasnoie-Selo, in vara lui 1819, intr-o
zi cdnd impdratul Alexandru I lua masa cu noi gi s-a agezat intre (impdrdteasa Maria Fedorovna, n.n.).
in iama lui
noi doi, vorbind familiar: deodatii, pe neasteptate, gi-a schimbat 1824, larul s-a imboln6vit de erizipel la gamba
piciorului stdng gi aceastai
boal6 infec(ioasd amenin{a si ia o

tonul, devenind foarte serios. A inceput treptat sd ne spuni cd era extindere nelinigtitoare. Descrierea acestui eveniment a fost redati

extrem de satisfbcut de modul in care fratele siu se achitase de cu amSnunte incartea Memoriile, scisd, de doctonrl Dimitri Tarasov

comanda militarS, in dimineala aceea. Se bucurase de fapt de doui care, in colaborare cu medicul cur{ii, baronetul J. Wyllie, il tratau

ori: s5-l vadl pe Nicolae indeplinindu-qi cu bine datoriile sale, dat pe bolnav.

fiind cd pe umerii lui va apisa Tntr-o zi o mare sarcin6. larul il Ne-am oprit asupra acestui epidod pentru cii este vorba de o

considera deja ca pe inlocuitorul sdu gi aceasta cu at6t mai mult, contradictie stranie, pulin obignuiti in cazul trnor capete incoronate,

cu cat nu poti $ti ce t' se poate int6mpla. Am rdmas - men{ioneazd c6nd fiecare amdnunt este cdntiirit gi examinat cu minu{iozitate, mai
ducesa Alexandra - stanl de piatrd, cu ochii holba{i Ei muqi de
inainte de a fi ficut cunoscut marelui public.
uimire. Jarul igi continud peroralia: <<Se pare cE sunteli surprinsi, Plaga avea ca origine o lovitur6 de copit6, primiti la osul tibiei,
dar sE Etili cd fratele meu Constantin nu Ei-a ftcut niciodatii griji
din pricina tronului si, in plus, s-a decis pentru totdeauna sd renunle cu prilejul manevrelor de la Brest-Litovsk. Acest accident,
men{ionat de doctorul Tarasov, este redat de N. K. Schilder', in
formal la el, trecdnd drepturile sale asupra fratelui siu, Nicolae ;i modul urmdtor: ,,...1a 19 noiembrie, in cadrul manewelor de la
a descendenlilor acestuia. in ceea ce md privegte, eu unul m-€un
Brest-Litovsk, a avut loc un accident nefericit. in momentul in care

hot5rdt sd md retrag din func(iile mele ;i din obliga{iile ce decurg ' trecea prin fala frontului cavaleriei poloneze, un colonel trimis de

din acestea. Europa, mai mult ca niciodatd, are nevoie de suverani el s-a ipropiat pentru a primi ordine. in momenhrl cdnd s-a ?ntors,

tineri gi de toatii energia for{ei lor. Eu nu mai sunt cel care am fost calul sdu s-a ridicat pe picioarele din fald qi, azv6rlind cu copitele,
gi consider ci datoria mea este sd mA retrag la timp.>
l-a izbit pe {ar la piciorul drepf'.
3. Schilder N. K., Imperator Alexandru Perrdi. Ego jizn i larstvovanie, T. I-IV, Se pare cd Tarasov s-a irngelat atunci cAnd a ficut afirmalia cI

St. Petersburg, I 887-1 898. l. Idem, op. cit., vol. IV, p. 283.

242 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNIVERSALE 243

inflamafia erizipiloasd a aprrut la piciorul st6ng. Vom mai reveni plic, pe care a scris cu propria-i mdni urmdtoarele rdnduri: ,,De
asupra acestui detaliu pe parcurs, la
ideea celor men{ionate de momentul potrivit. sdu, pdstrat in catedrala Adormirea Maicii Domnului, impreund cu
In documentele de stal pdnd il voi cere eu, sau, in caz de deces, de
noi mai sus, la rdndul
generalul Schilderl ardta: ,,in primivara anului 1g25, a sosit la a fi deschis de arhiepiscopul diocesian al Moscovei si guvernatorul
finetteenrs{ibeyi rdgeparinabfudlicda'Ogriadnegea, cdruia {arul i s-a destiinuii in
privinfa general al Moscovei, mai inaintea oricdrui alt document, in catedrala
trdi mai departe ca un simplu murito;. Adormirea Maicii Domnului".
nsPturrdi-ndgtaui nltriiaaledfoupscrtiiniilnunslupfadi ipnmtuapnartuoaitdeucgstiuslla.-aDnisactrirduAdnluerixteazsnuddl-trlautd;eIetlesnr-mauinalienreuputegtialtarsrers-qlIi
clinteasci din inten{iile sale". Autorul cdrtii Legenda schimnicului Kuzmici Si a lui Alexandru
ri-oasIni
acelagi timp, generalul Schilder mentioneazd tiicerea miste- 1, M. Vasilici, a lSsat sd se subinleleagS, intr-un mod destul de
pe gare {arul a pistrat-o p6ni la sf6rgit, cu privire la refuzul
transparent pdrerea sa (Ei nu numai a sa...), in privinla stdrii sdn6t?i{ii
Pilfaroetrrrteme-vroasicbl isuuecrlxgurip:isro<Cim<aoNraenutsralteaadsnriem1tisn4taiitdaniien1muaaairnruaeilceucnie,1icp8init2a2ut,ncimdotarepoleuamnnrata,qr:ene,ldie,c,e{icdrfieuioscrfftaeerrleeceovfnunicezscitueaalsnuaftiorinelsa,,t farului, ca fiind foarte grav5. El igi fundamenteazl opinia pe baza
nici suflet plntru a fi ridicat la demnitatea la care, prin nagtere, pot informa{iilor unor contemporani. Prinful Mettemich califici aceastii
avea acces. Indraznesc s5 solicit Majestafii Voashe boal5, in Memorii, drept ,,plictiseald de via{6".
apa4ine, in mod legitim, favoarea de a
transmite aceluia cdruia ii Dupd pirerea noastr6, maladia misterioas5, progresivd, cum de
;;pt;;,i altfel o lasd sI se subinleleagd Vasilici, nu este decdt in parte reald
prin aceasta insSgi dorin{a de a se consolida pentru totdeauna baza gi intreaga conduiti ulterioarl a lui Alexandru I, pAnd in momentul
de nezdruncinat a statului nostru>>...
evenimentului misterios de la Taganrog, o dovedegte cu prisosinli.
Dupd trei snptdmdni - la 2 februarie lgL2 _ i-a parvenit drept
rdspuns o scurtii scrisoare din partea tarylui: ,,Iubite Pretinsa maladie ce il submina, ca gi qedin{ele qi rug6ciunile in
aten{ie. intotdeauna frite, 1i_am ciiit
scrisoarea cu foarte multii 1i-arn apreciat compania quakerilor si entuziasmul manifestat fa{E de arhimandritul

sentimentele mari ale suflet'lui tiiu frumos gi nu am fost stuprins, Fotie, un exaltat mistic, nu sunt dec6t manifestiirile unui om dominat
citind-o. Ea mi-a oferit o nour mirturie despre dragostea ta
sincerE de credin!5 gi nu de ra{iune. Exemplul urmdtor este concludent,
faja A9 pa4e gi despre solicitudinea ta pentru o pace
zdruncinat. In conformitate cu dorinfa t , u- supus_o de ne_ intr-o anume privin{d. Cdnd in 1812, armatele lui Napoleon se
apropie de Moscova, 1arul Alexandru I s-a prostemat, cu ochii in
aten{iei
mamei noastre. Ea a citit-o cu acelaqi sentiment ie gratitudine lacrimi, in fala moastelor Sf. Sergiu de Radonaj. Vocea sfdntului i
pentru sentimentele onorabile care v-au condus. Nu a irai rimas
decdt ca noi doi sd lulm in considerafie motivele pe care le_ai s-a ftcut auzitd: ,,Mergi in pace, Alexandru, qi dI lui Kutuzov
libertate absolut?i sd ac{ioneze dupi cum ii dicteazd voia sa,
expus' acorddndu-1i deplina libertate de a-1i urma deiizia fermd si Dumnezeu il va ajuta sd goneascd pe inamic din imperiul tdu".
rugdnd pe Domnul Atotputemic sE binecuvdnteze hotdrilile pe care
le ve(i lua". Promulgarea hotdr6rii privind investirea marelui duce Nicolae
In 1823, {arul Alexandru I, sub imperiul ,presentimentului..
Pavlovici cu dreptul de succesiune la tron a constituit un act decisiv,
unui sfhrgit apropiat, a luat unele mdsuri in privin{a succesiunii sale.
Astfel, a inceput prin a incredinfa mitropolitului Filaret redactarea a cdrui importan{n nu putea, in mod evident, sd nu aibi efect asupra
caracterului ezitarrt gi impresionabil al lui Alexandru I.
unui manifest, prin care marele duce Nicolae pavlovici era
Am vdnrt, in cele expuse, cI {arul nu-gi ascundea cAtugi de
proclamat mostenitorul tronului si a introdus acest document intr-un
pulin intenlia de a abandona tronul; mai mult, el a confirmat in
l. Ibidem, op. cit., vol. IV, p. 350. repetate r"anduri in decursul anilor, cu perseverentfi,, ca si cum ar fi
vnrt in primul rdnd sd se autoincurajeze, cd va intreprinde acest act

suprem, degi aceste confiden{e le incredinla doar membrilor

apropiagi ai familiei ,si celor mai intimi colaboratori gi prieteni.
Penku a incheia seria de diferite citate pe care ne sprijinim in

cdntirirea faptelor, ne intreblm la rdndul nostru: {arul Alexandru I

a avut oare, intr-adevdr, intenfia fermd s5-Ei abandoneze tronul gi
chiar sd se indepdrteze de viala cotidianS?

PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 245

Rdspunsul la aceast?l intrebare, pebaza, evenimentelor prezente, arninti augushrlui siu frate dorin{a de a renun{a la drepturile sale

documentate istoric cu seriozitate gi spirit stiinlific, nu poate sI fie legitime de succesiune la tron. Or, el nu a profitat cdtugi de pu(in
de prilejul ivit. S-au mai scurs incd doi ani gi iati c5, pe data de
decit afirmativ gi presupunem ci avea aceast[ inten{ie.
14 ianuarie 1822, marele duce Constantin a sosit pe neagteptate la
In privin{a datei cdnd suveranul a luat aceastd decizie, putem
considera cI a exprimat-o public, pentru prima oar[, in septembrie Petersburg.

l8l7 gi aceasta nu a fost, in nici txn caz, o intenfie trecdtoare. Afldndu-se in acest orag qi, in consecin{5, in contact permanent

Autocratul si-a repetat neincetat inten{ia intimd care incepuse s6-l cu {aruI, el nu i-a vorbit, dar, in schimb, l-a anun{at in scris ci
obsedeze pdnd la paroxism. In 1819, in var5, s-a destiinuit marelui
duce Constantin. Atitudinea sa, in general, in privin{a succesiunii refitzA succesiunea la tron. Suveranul nu i-a rdspuns la scrisoare,
la tron, n-a fost, in nici wr eaz, o intenfie treciitoare. El gi-a repetat
neincetat dorin{a, care devenise, cum spunealn, obsedantii. in I 8 19, decit abia dup6 trei sdptiimdni. Rdndurile sale erau laconice gi stilul

vara, s-a dest?iinuit marelui duce Nicolae; in toamna lui 1822, impersonal. Scrisoarea putea fi foarte bine inlocuitii, fird ca sensul
marelui duce Constantin. ln general, atitudinea sa in privinfa si fie modificat, cu o not2i oficial5, astfel redactatii: ,,,A.m luat notii

succesiunii la tron a fost foarte echivoci si voalatii. de decizia voastrii. Conform dorin{ei voastre, voi supune scrisoarea

in 182q, si-a exprimat deschis, fap de Vasilici, bucuria de a atenfiei scumpei noastre mame".

se vedea odatii debarasat de povara coroanei si in final, in primdvara in orice caz, este imposibil a nu compara acest rdspuns cu cel

lui 1825, cu c6teva luni doar inainte de evenimentele de la pe care larul i-l diduse dupi prima confiden{5 fa{n de fratele s6u

Taganrog, s-a confesat prinfului de Orange, ale cdrui contra- la Varyovia qi care suna astfel: ,,Cend va veni momentul abdicirii,
argumente nu au reusit totusi si-l faci sd-qi schimbe hotdrdrea.
am sI fi-l fac cunoscut gi tu ?qi vei expune pirerea marnei noastreo'.
Sd ne mai amintim gi episoadele legate de problema succesiunii
Ce se petrecuse?
la tron si, in final, sii corobordm datele in ordine cronologicd,
Se presupune c[ Alexandru I i-a comunicat fratelui sdu decizia
atrigAnd aten{ia asupra unor detalii. irevocabilS de a abdica in foarte sctrrt timp. Aceasta, de fapt, este
unica explicalie plauzibild gi pe care, dealtfel, qi N. K. Schilder o
In 1819, prin toamnS, Alexandru I a comunicat marelui duce avanseazd, ddndu-i o tent5 usor enigmaticd: ,,tulburat de presen-
timentele mor{ii sale apropiate". Este de presupus ci suveranul, in
Constantin intenfia sa ferm6 de a abdica gi a adiugat in final: ,,La urma cutiirei sau cutirei cavze, resimlind brusc un surplus de
momentul potrivit i{i voi face cunoscuti decizia mea gi tu, la rdndul
tiiu, ifi vei exprima in scris pdrerea cdtre mama noastrd". energie gi for!5 moralS, care il ajutau pentru a-si pune in aplicare

SI re{inem faptul cd marele duce a rdspuns la aceste cuvinte visul ,de a pdrdsi lumea", s-a destiinuit, in mod cert, fratelui sdu.
printr-un refuz net de a accepta succesiunea la putere. Aceste Marele duce Constantin, inspiimdntat de perspectiva deschis5, pe
cuvinte nu sunt, binein{eles, decdt un mijloc ocolit si diplomatic de
a-si ascunde fiica in fala perspectivei fortuite de a se urca pe tron neagteptate, in fala lui, de a urca la tron cAnd inci fratele sdu se
in circumstan{e at6t de anormale, inimaginabile in Rusia, in urma
afla in viafd, s-a grdbit si remrnle - la r6ndul sdu - la drepturile
unei abdicdri spontane a monarhului autocrat.
de succesiune.
S-a mai scurs un an. Nici larul Ei nici marele duce Constantin
Sd mai remarcdm, inainte de a incheia aceastl analizd,
nu au mai adus pe tapet problema abdic6rii si, respectiv, a refuzului minufioas5, dar necesarS, ci intrevederea de la Krasnoia-Selo,

de succesiune. despre care vorbeqte in memoriile sale impirSteasa Alexandra, a
avut loc in iunie 1819, adicd doar cu cdteva luni mai inainte de
intre timp, marele duce Constantin s-a cdsdtorit morganatic cu convorbirea de la Vargovia. Trebuie sd conchidem deci cI marele
duce Constantin nutrea de mult timp proiectul de remrn{are la
o t6ndrd polonezd, Jeanne Grudzinska. Acesteia, pentru a putea fi
primitl la curte gi in inalta societate, i s-a acordat de cdtre lar titlul succesiune, evitAnd insd cu orice pre{ s5-l facl cunoscut public. De
de prinlesa Lowitoci. Se pare deci, dupd cLrn putem usor constata,
cd se ivise un prilej propice pentru marele duce Constantin, de a-i asemenea, e evident c5, din aceastl cavzd, laruI, comunic6ndu-i
decizia sa de a abdica, a adiugal ,,Te voi incunoEtiin(a, astfel ca
tu sd poti reflecta la ceea ce vei intreprinde in acest caz".

246 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 247

in incheierea expunerii disculiilor purtate intre cei doi frafi in de nefericita fatii. Pentru a-si repara gregelile, Alexandru a incepuq
privinla abdicdrii, considerlm util si atragem atentia cd de fiecare
conform caracterului s5u de a se schimba brusc, si se poarte foarte
datd a fost pronun{at numele mamei lor, impdrdteasa Maria Fedo-
atent qi prevenitor cu solia sa, iar in societate incerca din rdsputeri
rovna, care, in mod logic, nu ar fi avut de ce sd fie amestecat?i in
aceastd afacere, dacd nu era la curent, chiar din punct de vedere sd fie cdt se poate de amabil gi curtenitor cu toli.

oficial. Un alt factor de care trebuie sd {inem seama il constituie starea
de spirit ce domnea in {ar6. Rusia era frdmantati de mari nemul-
Considerdm, si acesta este motivul acordirii unui spa{iu rnai fumid, in principal provenind din partea maselor'lir5nesti. Pentru

mare problemelor expuse, ci acum dezlegarca celor petrecute la a combate gi preveni o posibild riscoal5, au fost infiinlate in secret
Taganrog iqi poate gdsi corect explica{ia, in ciuda unor detalii
colonii militare. Nemultrumirile sporeau, dovadd c5, in anul 1832,
incredibile, din punct de vedere istoric.
lara a cunoscut inceputul marii miEcdri prdneqti din Ucraina.
{< De mult timp Alexandru era la curent cu toate acestea qi mai

ales, cu conspirafia care de ani, in ciuda unei poli{ii deosebit de

in afard de elementele expuse si analizate mai sus, trebuie luate active, se tesea impotriva sa gi a ordinii statului. Zilele monarhului

in consideralie gi o serie de alte aspecte care nu sunt catugi de pu{in erau numdrate, iar pumnalul era ridicat deasupra capului sdu.

de neglijat. impreunS, forrrreazl o conjuncturd o riie Alexandru gtia despre toate acestea gi situalia il apdsa, provoc6ndu-i
"rrol
determinat?i. "r., gi accentudndu-i starea de spirit proastil

impdratul Alexandru I a avut trei copii, toti din afara cdsdtorieil. Neav6nd urmasi, dreptul de succesiune la tronul Rusiei se fbcea
Doi au murit timpuriu. O fatii, Sofia N., frumoasd ca si mama sa,
pe baza ucazului din 1613. Alexandru l5sa in ruma sa trei frali:
a trdit doar pdnd la v6rsta de l7 ani. Era delicatd si fiagild, din care marele duce Constantin (n. .1779), marele duce Nicolae (n. 1796)
si marele duce Mihail (n. 1798). Dintre tofi acestia, doar Nicolae
cauzd nu putea suporta climatul aspru al Rusiei. So{ia lui Alexandru
avea un fiu (n. 1818), ce putea aspira la tron.
a determinat ruperea legdturilor dintre tatii Ei fiic6. La inceput, Sofia
Petersburg, bolnavd grav de In mod normal, succesiunea ii revenea lui Constantin care avea
a trdit o weme la Paris Ei apoi la
tuberculozd. Avea 17 ani gi era indrdgostitd de un t6ndr nobil. Tad o fire izbitor de asemlndtoare cu cea ca utatm?ilauri nsa5ul,ofor,stuplrilnalrePsdavedle.
gi-a dat, frrI prea multd cumpdnire, JonsimlAmdntul la cdsitoria ei,
Ceilal{i fii, ir1 schimb, seminau

dar lucrurile aveau sE ia o intorsdrurd neagteptati. Evenimentele Wurtemberg, o femeie deosebit de distins5. Constantin era mai urdt

s-au petrecut astfel: in timp ce {arul asista la trecerea in revisei a dec6t tatil sdu, av6nd o fizionomie tipicd de calmuc, cu nasul turtit.
trupelor unui regiment, unul dintre aghiotan{ii sdi s-ampropiat de
el qi i-a vorbit fdrS martori. incd de la primele cuvinte,-suveranul Ochii albaqtri, in continud migcare, erau umbrili de spr'ancene

groase, cu fire albe gi lungi de pdr, ce contrastau cu o fa16 rogie,

s-a schimbat brusc la fa{i, devenind extrem de palicl. in ciuda celor putemic congestionatii. Avea aceleaqi bizarerii Ei duritali ca gi tatil
comunicate, nu a intrerupt activitatea militarilor gi nu a lisat sd-i
sdu.
scape decdt un strigdt auzit doar de cei aflali in imediata sa
Dotat, in schimb, cu o inteligen{d vie, a refuzat cu incdp5lAnare
apropiere: ,,Primesc pedeapsa tuturor riEcirilor mele". Nefericita
sd primeascd orice brum5 de instruire si educa{ie, uitAnd chiar ;i
de cele mai elementare nogiuni de greacl ce i le diduse dascdlul
sa copild tocmai iqi d5duse sfrrgitul... sAu. ii pldceau nespus viaqa militarl qi disciplina ei de fier, urm5rea

Cuvintele spuse cu acest prilej de Alexandru sunt semnificative cu rigurozitate la solda{i finuta, fiind apreciat drept un bun militar,
care iEi dovedise meritele pe cAmpul de lupt6, la Austerlitz gi in
si permit, intr-o foarte mare m6surd, si i se aprecieze starea psihicd
cam- pania din Prusia.
in care se afla. Lovitura nea$teptafii si crudi, care il atinsese, o
Admiralia sa fa15 de Alexandru se transformase, cu timpul,
considera ca pe o pedeapsd divind. Elisabeta, solia sa fideld, pe care
intr*o adevdratii adoralie, fiindu-i un fiate devotat gi credincios. La
el insd o ingela cu orice prilej, a manifestat o mare compasiune fali
r6ndul sdu, Alexandru il iubea, dar era departe de a-l aproba in'

L Schnitzler J. H., op, cit., vol. I, p. 186 toate ocaziile qi comportdrile.

248 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 249

Cilitoria la Taganrog mocirlos. Toamna este ploioasi peste normal, iar cdnd nu ploui, o
cea{d deasd qi persistentii invdluie tohrl cu mantia ei.
Ne afldm la Petersburg, la inceputul toamnei anului 1825, o
toamni rece qi umed5, cu un cer de plumb. Spre surprinderea tuturor, Alexandru t igi exprimd dorinla de a
mo ?unltsioi lia, tdeenq{iieerdaingtiuptacrtdealarliunai.
larina Elisabeta Alekseerma avea slndtatea minati de o boall nu s-a bucurat niciodati de prea
de piept ce luase un curs alarmant. Medicii erau neputinciogi si au
considerat cI nu o puteau lisa pe timpul iernii expusd rigorilor unui Odati luat?i decizia, in ciuda

climat aspnr, cum era cel al Petersburgului. Pentru ca boala de care amdnuntelor prezentate mai sus ;i cdtugi de pufin favorabile, dupd
suferea sd nu se agnveze qi fiindcd Elisabeta refuza sd meargi in
lara sa natald, s-a decis sd fie trimisd in partea meridionald a Rusiei. crun aln vdzut, din punct de vedere medical, scopului urmArit,
imprratul a depus o activitate febrilr, straniu de dezordonat?i. Astfel,
Mai intAi, a fost propusii Crimeea, dar in cele din urmi a fost ales a inceput mai intii prin a trece in revist?i trupele Armatei a 2-a.,
$Viozflkgocantseki!,npraoparsoppaiterientodres Belaia-Zerkov si a dat ordin prin{ului
Taganrogul. particip^" in calitate
de la Paris, unde
Este greu si nu fi de acord cu pirerea emisd in aceaste privin{i de reprezentant personal al lui Alexandru la incoronarea regelui
de prin{ul P. Valkonski, adjutantul gi prietenul lui Alexandru Ir: Carol al X-lea, s-o insoleascd pe larind si, la I septembrie, el insuqi
,,Nu reusesc sd inleleg ce i-a determinat pe medici, care nu au gdsit
ceva mai bun in Rugia, sub aspectul climatului, ca Tagan- rogul?.. a pir6sit Petersburgul cu dour zile inainte de plecarea consoartei,
avdnd inaintea sa un itinerariu de aproximativ I 800 km. Acest
intr-adevar, penqu ce Taganrogul? drum nu era un lucru tocmai uqor, dup[ cele ce f6cuse de la
Schilder noteazdz: ,,Doctorii i-au prescris Italia, sudul Franlei inceputul anului gi, la drept vorbind, constituia un efort mare pentru
sau al Rusiei, dar este indoielnic c5, recomanddnd sudul Rusiei, ei
au avut in vedere litoralul Mdrii de Azov, cunoscut pentru vAntul tar.
ce sufl6 din nord'est, gerurile qi bruma din timpul iemii. Este mai A plecat mai inainte, pentru
a pregdti drumul, deschizdnd calea,
verosimil cd, opt6nd pentnr sudul Rusiei, ei avuseserd in vedere pentm a controla gi verifica
coasta meridionali a Crimeii, sau apropierea de un oras mare, locurile de popas, cdt qi pentru
Odesa. Alegerea oraqului Taganrog s-a ftcut, frrE indoiald, de cdtre
Alexandru I, care in mai 1818 vizitase pentru prima oar6 acest organizarca unei primiri cdt mai bune a qarinei. Era o sarcind &ncla
pe care ;i-a asumat-o singur, degi ar fi putut foarte bine s-o
orag". incredin{eze oricui din anturajul sdu.

Era o localitate modestil, situati la 47"12'57" latitudine si Pe tot parcursul drumului, nu a poposit in mod special niciieri,
doar dacd era caz:ul s[ ia masa, extrem de frugal gi iobru, anulind
5635'5'7" longitudine, pe malul Mdrii de Azov,la vdrsarea Donu- toate hecerile in revistii, pardz\le militare, manewOle, serbdrile gi
lui. Climatul ins6, dup6 curn s-a dovedit de altfel, nu se determinl prezentirile de oficialitd{i etc. il insofea o suiti pugin numeroasi,
numai prin gradele de latitudine: Taganrogul este supus mai tot formati din: qeful Marelui Stat Major, aghiotantul de campanie,
timpul anului unor vdnturi putemice si cele din nord-est vin de generalul baron Dibitci, medicii . baronetul Wyllie si Tarasov,
deasupra c6mpiilor inghelate, unde nimic nu le stii in cale, rdcind mqestrul echipajelor, colonelul
aerul peste misurd; mai mult, aceste vdnturi fac sd sece portul pe vale{ii de la curte. Solomko, patru ofileri superiori ;i

o mare por{iune, determindnd evaporiri nesdndtoase din solul Ca. .foarte mul{i contemporani, Alexandru era religios si

l. Menlionat2i intr-o scrisoare trimisd lui A. A. Zonevski, la data de 14 august superstilios, mai tot timpul voiajului fiind obsedat de presentimente.

1825. CreEtin ortodox, urma practicile religiei gi relagiile sale cu doamna

2. Schilder, ap. cit., vol. IV, p. 349. Knrdener, frecventele lecturi dn Bibli; Si meditafiile solitare ii

intiireau, pdni la exacerbare, personalitatea labili. Avea obiceiul,
cunoscut de acum de toti, ca inainte de fiecare cdlitorie mai lungl
s[ meargd sd se roage in catedrala Maica Domnului din Kazan,
sfin{itii in timpul domniei sale. De aceastii datii, plecarea a avut loc

la 13 octombrie. La 30 august, biserica ortodoxd rus6 celebra s6rbd-
toarea Sfhntului Alexandru Nevski, comemorand totodati aducerea

250 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LTNTVERSALE 25t

moa$telor acestui mare print rus de cdtre Vladimir, pe malul Nevei. mod cu totul special, aceast2i plecare a provocat o remarcd

in acea zi, irtreg clanul i-a dus in procesiune de la Maica Domnului aseminStoare, de altfel foarte justii, din partea prinfului Galitin? Dar

din Kazan la Lavra, construitd de Petm cel Mare pe locul unde au toate acestea nu au constituit decAt prologul plec5rii, caracteizatl

fost depuse relicvele sfintului. Conform obiceiului, familia impe- ca dramaticl abia mai tAtziu.

riald a asistat la liturghia din catedrala mdndstirii. Cu pulin inainte Iati descrierea acestui moment neobiqnuit, frcutil de un martor
de a iegi din bisericS, Alexandru s-a dus gi l-a anunfat pe mitropolit
ocular, in afara oricSrei suspiciuni de exagerare si deformare a
cd va reveni a doua zi in zoi, mai inainte de a pleca pe lungul
faptelorl.
drum pAnA la Taganrog. Era ceva cu totul neobisnuit, cdci se gtia
,,La I septembrie, tarul a p6risit capitala pentru totdeauna; o
de citre to{i cI imp6ratul, dupd cum am mai ardtat, avea obiceiul
ca inainte de a pleca, sI se roage la Maica Domnului din Kazan. tiicere sumbrS si intunericul irnvtrluiau orasul c6nd, complet singur,

Alexandru incepuse sd fie obsedat de gdnduri negre, avAnd firi escorLa ob{nuit?i, a iegit din palatul de la Kamenni-Ostrov. Era

ideea fixd a unui sf6rqit apropiat. Nu gtim cdt adevir este in aceasta in zori, ceasul arita orele 4 Ei un sfert, cand caleaqca imperial[ trasd
de trei
gi cdt a voil in mod intenlionat, si fie crezut de cei din jur. Cert cai s-a oprit in fala po4ii mdnistirii Sfantul Alexandru
este ci Alexandru igi alesese ca loc de veci catedrala Alexandru
Nevski. Acolo se afla mihopolitul Serafim, inconjurat de arhiman-
Nevski, care constituia un reper prin mormintele sale - ale unor
drilii, inve;manhf in haine sacerdotale, impreund cu to{i cilugirii
familii bogate, nobili gi chiar rude ale sale, cele doud fiice ale lui
m6ndstirii. Suveranul, cu cascheta pe cap, in mictr linuti gi cu o
manta aruncat5 pe umeri, a cobordt in grabl din calea;cd, s-a

Alexandru gi Elisabeta, o a{aIrIin-ai, so{ia lui Ioan Alexeievici Petru al inclinat qi a sirutat crucifixul prezentat de mitropolit. Stropit cu apf,
Sofia, fiica sa natural5, era
III-lea, soful Ecaterinei etc. sfin{itii, a primit binecuvdntarea inaltului prelat, dupd care, pe un

ingropat2i la o micd distan!6 (in cimitirul Sf. Treime), nu departe ton ce nu admitea replica, a ordonat s5 se inchid6 porfile gi s-a

de Strelna, localitate situatd de-a lungul actualei autostrade ce duce indreptat spre mindstire. Cdlugtuii intonau imnul Salveazd Doamne
pe supusii tdi. Intat in mAndstire, implratul s-a oprit mai intii in
la Riga qi golful Finlandei. Se prea poate totugi ca Alexandru,
fala raclei sfintului Alexandru Nevski. Mausoleul, construit din
inainte de cdlStoriile mai importante, sd fi vmt sd se afle in preajma argint masiv, cdntilregte I 800
a recitat ruglciunea pentru
rdm5gi{elor celor dragi. kcgi.lltfoarrui.l a ingenunchiat ;i prelanrl
Apoi, ridic6ndu-se, s-a
Care au fost totugi circumstan{ele ce inv6luiau plecarea sa de
indreptat spre altar, unde a ingenunchiat din nou. Slujba a inceput.
la Petersburg? ,,Cu totul Ei cu totul excepfionale", va nota cu
Cu pulin mai inainte de citirea Evangheliei, {arul l-a rugat pe
responsabilitate istoricul Vasilici. inff-adevdr, cu pulin timp inainte mitropolit, spundndu-i: <<Agezaqi Evanghelia pe capul meu>. Cartea,
de plecare, ca rf,spuns la remarca prinfului Galiqin, privind incon-
imbrdcati in aur gi omatii cu pietre pre{ioase, i-a fost pusi pe
venientul de a pistra secretul unui astfel de act, ca acela al

succesiunii la tron qi, mai ales, avdnd in vedere un voiaj de lung5. cre;tetul capului. DupI ceremonie, Alexandru s-a ridicat, a sdrutat

durat6, Alexandru I i-a replicat: ,,Si ne incredinpm voinla lui crucea qi Serafim l-a binecuvdntat, dup6 care si-a luat rf,mas bun

Dumnezeu; el este acela care dispune de totul, mai bine dec6t alfi, de la toli cei prezenli ir l5cag. in timp ce s-a indreptat spre iegire,

niEte biefi muritori". cllugdrii au intonat in cor: <<Dumnezeu salveazi poporul tiiu>.

Este dificil sd definegti ce era mai straniu: remarca prinqului Dupi ieqirea din lEcagul mAndstirii, mitropolitul Serafim i-a
suveranului. l'arul a
Gali(in, sau rdspunsul incredinlat prinqului spus larului: <Majestatea Voastrd nu doregte si onoreze chilia mea
Galilin misiunea de a face neintdrziat ordine cu vizita ina4imii Voastre?>>. <Cu plicere, dar nu dispun de prea
in documentele din
mult timp, rispunse impdratul, cici deja sunt in in€rziere cu
cabinetul sdu de lucru ;i, in mod cu totul special, ca trierea hdrtiilor
sd fie efectuatd numai in prezen{a sa. Care era motivul ce putea aproape o jumdtate de ord fa{[ de programul fixab>.

sd-l determine pe prinful Galigin sd pund intrebarea tulburitoare DupI care, cu tofii s-au indreptat cltre locuin{a mitropolitului
referitoare la succesiunea la tron? Dupd cum se Etie, Alexandru I
avea mania deplasdrilor mai scurte, sau mai lungi (in termeni me- gi au intrat in anticameri. imp6ratul, inso{it de mitropolitul Serafim,
dicali se cheami dromomanie). Cum se explici atunci faptul c5, in
au pdtruns singuri intr-o cameri aldturat?i...

l. Schilder, op. cit., vol. IV, p.352-255..

2s2 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 253

Schilder relateazd apoi cd mitropolitul i-a prezentat suveranului erau prezenti cei apropiati. Faptul c5, de aceastd datd, a sosit singur
pe nn ascet, plrintele Alexis, ciruia, de asemenea, i-a vizitat chilia,
in toiul nop{ii la mdndstire, cI la sosire a ordonat sd se inchidd
fiind vizibil impresionat de aspectul lugubru gi neobignuit al por{ile, demonstreazd, fn mod evident ;i incontestabil, cd in acea

acesteia. Perelii erau in intregime acoperi{i cu pdnzd neagrd, iar in noapte s-a petrecut ceva deosebit in mdndstire.
loc de pat, ascetul dormea cdteva ore pe noapte, intr-un sicriu din
sc6nduri negeluite, asezat pe o masd, strdjuit la cdpdtdi de doui Trebuie sI mai qinem seama cd a sosit fdrd sabie, fapt ce trebuie
sfesnice; totul oferea imaginea unei inmormdntiiri... privit ca un simbol cd era lipsit de g6nduri urdte. Mai apoi, pe

Urcdndu-se in caleascS, suveranul a ridicat privirea spre cer, intreg drumul pdnd la Taganrog, a contramandat, in mod special,
cu ochii plini de lacrimi si, adresdndu-se mitropolitului gi cdlugd- trecerea in revistd a trupelor.

rilor, a spus: <Ruga$-vd pentru mine gi sogia mea>. Toate acestea ni se par, intr-adevdr, fapte foarte stranii Ei astfel
Pdnd la porlile m6nistirii a rdmas tot timpul cu capul descoperit. ne explicim, intr-o oarecare mdsurS, si men{iunea ldcutd de Vasilici

Se intorcea adesea, se inclina qi fbcea semnul crucii, privind spre gi citata de noi: ,,...plecarea lui Alexandru din Petersburg a fost
catedrald. Era un sentiment provenit ca urmare a celor vdzute, sau
?nso{iti de circumstanle exceptionale".
hot?irArea fermd de a nu se mai reintoarce niciodat?i la Petersburg?"I
Istoricii strdini care, la rAndul lor, au relatat aceastd scend dau Nu mai pulin insolite, de altfel, sunt Ei imprejurdrile sosirii
larului Alexandru I la Taganrog si sederea sa, in sudul Rusiei, pdnd
de in{eles faphrl cd impdratul Alexandru I, inainte de plecare, ar fi in ziua fatalS de 19 noiembrie 1825.
cerut sI se oficieze slujba mor{ilor in mdndstirea Alexandru Nevski.
O asemenea afrrmaqie nu putea surprinde dacd ne gdndim cd cei Misterul de la Taganrog
care nu cunosc ritualurile religiei ortodoxe ruse, confi.rndd ugor o
Itinerarul suveranului a fost fixat astfel incdt, mai int6i, acesta
liturghie cu un serviciu funebru.
Dar, totusi, nu putem sd nu ne intrebdm cum Bogdanovici, ?n s-a oprit in drum la castelul de la Tarskoe-Selo, unde si-a luat
rdmas bun de la familia imperial5 gi, in mod special, de la mama
lucrarea sa, Istoria lui Alexandru 1, a putut face o astfel de afirma(ie,
el care, fiind familiar cu problemele religioase, nu putea gre;i? sa.

$i totugi, la drept vorbind, lucrurile nu sunt cdtuqi de pulin Cdl[toria a decurs in bune condilii, in ciuda haltelor numeroase

lipsite de mister. Cei care au asistat la serviciul divin au fost mitro- gi nu a durat decdt doudsprezece zlle, parcurgAndu*se in medie
politul, arhimandrilii gi cdlugirii. Nimeni, subliniem, absolut nimeni
din lumea laicd nu era prezent gi nici un strlin, mai ales. Cine a circa 150 lcn zilnic, fapt care demonstreazd antrenamentul pe care
putut relata cele petrecute atunci, decit unul dintre cei prezenqi gi
il avea suveranul. Bine clddit si robust, doar erizipelul de care
care, prin urmare, nu putea, iir mod logic, si facd o confuzie
neobisnuitS? Alexandru I pdrdsea adeseori Petersburgul pentru a suferea necesita unele precau{ii. Starea sa psihicd, dupd cum am

intreprinde c6l5torii ?ndelungate gi, fiind foarte credincios, (nu face vdzut, nu era dintre cele mai bune, ideea morfii obseddndu-l
obiectul lucrdrii noastre analiza monarhului sub aspect psihiatric,
prezentarea datelor o facem doar pentru a oferi imagini asupra neincetat. Mai mult, pdrea cd si int6mplarea il defavoriza: ca un
celor petrecute) iqi inso{ea plecdrile cu asistarea la slujbe la care
fbcut, pe cer, in timpul noplilor, apdruse o comet6. Peste mdsurd
1. Sursele utilizate de acest autor gi pe care le menlioneazi in lucrarea sa, sunt
de impresionat, i-ar fi spus intr-o dimineali lui Ilia, birjarul sdu
urmetoarele: Ultimele zile din viaya lui Alexandru I,Ed.,Zaikin", Petersburg, 1827;
Taganrog sau ultimele zile ale lui Alexandru I, F,d,. ,flalkin", Petersburg, 1834; devotat: ,,,{i vdzut steaua cdldloare?" ,,Da, st[pdne". ,,Dar stii ce
Taganrog sau descrierea detailatd a bolii Si mo4ii Sarului Alexandru 1, de N. prevede ea", a continuat cu o voce resernnatd laruI, ,,nefericire si
Danilevsky, Moscova, 1828;' Spiritul de cuplu incoronat care se odihneSte in triste{e!" DupS c6teva clipe de tdcere, adlugd: ,,Facd-se voia
Dumnezeu a impiiratului Alexandru I Si a impiirdtesei Elisabeta, de N. Denilevsky,
Moscova, 1829; Contele Bludof Si vremee sa, domnia impdratului Alexandnt I, de Domnului!"
Eugen Kovalevsky, Petersburg, 1866.
Jarul a sosit la Taganrog la 13 septembrie. Imediat, fbrl nici

o clipd de intArziere, a inceput sA se ocupe de amenajarea locuinlei,
aranjarea mobilelor, tablourilor si grddinii, astfel incAt sd-i ofere un

254 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UMVERSALE 255

confort cdt mai mare posibil larinei. Aceasta a sosit in ziua de 23 Aceastii intAmplare este redat?i de Schilder intr-o versiune cu
totul diferitS: ,,Tarul lucra la biroul siu cdnd, deodati, un nor a
septembrie. trgcut pe deasupra orasului 9i s-a fbcut intuneric asa de mare, cd

Imediat dupS sosirea la Taganrog, slnItatea Elisabetei Alexe- Alexandru a sunat ;i a cerut valetului de camerd, Anisimov, si-i

ieva.s-a restabilit rapid gi in citeva zile, desi dupi un lung gi aducd lumdndri. Imediat dupd ce cerul s-a luminat gi s-a ardtat
obositor voiaj, piirea in deplinltatea forlelor sale fizice qi morale. soarele, Anisimov a intrat din nou in camera de lucru si a vnrt sI
ia lumdndrile. La intrebarea {arului: <Pentru ce?>>, el a rdspuns c6
Singur6tatea de la Taganrog a reirurodat legdturile afective dintre in Rusia era un semn riu sI stai pe scaun, cu lumAndri aprinse, in
plind zi. <<Se poate crede cd se afld un mort in casb>. Tarul i-a
soli. rispuns: <Tu ai dreptate si eu cred la fel, du imediat lumahArile!>>..

Aceasta este relatarea lui Schilder, e veridici, dar cdtuqi de pu{in Diferenlele dinte cele doud versiuni redate mai sus, constau in
satisficitoare; ea ar putea fi admisI doar in caztl cd. {arina ar fi
suferit de astenie gi nu de o gravd maladie fizicd Ei, chiar in acest faptul c5, intr-una, Alexandru vorbegte de moarte, iar in cealalti
Anisimov ii atrage aten{ia asupra prevestirii.
caz, cdteva zile nu ar fi fost totugi suficiente pentru a-i reface
La 2O octombrie, tarul a plecat in Crimeea. Dupd revenirea sa
sdnitatea serios zdruncinatii. Trebuia acordatji atenlie acestui fapt la Taganrog, parea a fi cuprins de nou de obsesia de a-;i duce via{a
ca un simplu muritor de r6nd. ,,A9 dori s6 md stabilesc in Crimeea,
bizar, ca gi cuvintelor lui Schilderl ci {arina, care abia se putea spuse Alexandru; ag.tr5i aici ca un om simplu. Am servit 25 de
ani; qi unui soldat i se acordi odihnd dupd acest timp... Apoi, cltre
migca la Petersburg dupd doudzeci de zile de cildtorie, se simlea printul Volkonaki: ,,La rdndul tiiu si tu vei demisiona si atunci vei
perfect restabilitii, odatii ajunsl la Tagaruog. h bibliotecarul meJ'I.

Imediat dupi sosirea {arinei in modestul palat din Taganrog, a
inceput sd se deruleze o vialL llioncigutititoiirisi iccea-ilmieEi.eaJuariur lcsaelep. tpim6rbeaa
zilnic prin
ora; gi era cordial cu

linigtit gi vesel, cu sufletul senin. in ciuda acestor aparen{e, il rodeau
blnuielilez. Ce fel de bdnuieli? G5sise o pietricicd intr-un biscuit

qi a ordonat sii se efectueze o anchetii severi. Jarul era btrnuitor gi Ajungi in acest punct al reconstituirii evenimentelor, dacd inhe
suspicios de felul sdu; aceastii manie evoluase in mod paralel cu diversele relatiiri ale autorilor contemporani existii concordanle,

strrzenia, de care suferea. Idila de la Taganrog nu a durat mult timp. acum incep si apard diferenle, uneori izbitoare, greu de explicat gi
Alexandru a fost cuprins de nou de mania deplasirilor qi, pentu
inceput, a plecat in regiunea Donului, unde a rdmas cinci zile (de imaginat. Sd le urmirim cu aten{ie.

la I I la 15 octombrie), apoi in Crimeea, la invitalia guvematorului 27 octombrie - 8 noiembrie Alexandru a inceput prin a face

general al Odesei, contele Voronof. in ajunul plecdrii in Crimeea, un drum la Alkupa Ei apoi la Balaklarma, unde a luat qi dejunul.
a avut loc un episod semnificativ: ,,Era pe la orele patru dup6 Dupd-amiazd era cald gi 1arul a plecat cdlare la mdndstirea Sf.
arrriazd. Nori negri acopereau cerul gi se f[cuse intuneric aproape Gheorghe. Pe inserat, wemea s-a stricat brusc si a inceput sI sufle
un vdnt putemic. Suveranul intArzia sA soseascd la Sevastoool.
complet. imp5ratul a ordonat unui valet de cameri sa-aduca I. ln cele
primit de din urmi, intr-un tArziu, a sosit pe la orele Zbm Ei a
lum6ndri. Cdnd cerul s-a luminat, valetul a indrlznit si se apropie fost
amiralul Greigh gi de comandantul orasplui. A inirat

de stipdnul siu qi s6-i spun5: <<Majestatea Voastri nu doregte sd in palat qi s-a indreptat direct spre cabinetul s6u de lucru, refuz6.nd
sd miindnce, cerdnd si i se serveascd doar un ceai (Dr. K. Tarasov,
iau lum6ndrile?> Tarul l-i intrebat: i<pentru ce?>> <<pentru motivul, Memoriile vielii mele).
Sire, ctr in Rusia este un semn rdu sd scrii la lumina lumdn[rilor
II. Pe la orele zece seara, a sosit la Sevastopol la lumina tor[elor,
in plini zi.> <<Ce wei sI spui prin asta? ii replicd laruI, spune-mi
s-a dus la catedrald gi tot la lumina faclelor a trecut in rwist?i
adev5rul? Tu crezi cd din stradi zlrindu-se lum6n[rile aprinse, regimentele de marind. Apoi a cerut sii mdn6nce, dar nu a pus nimic

oamenii cred cE aici se afli un mort?>> <<Cam asa, Sire, spun bihanii in gurA qi a dat ordinele necesare pentru a doua zi (Ulimele zile

nostri.>> <<Daci e aga, ia imediat lumdnirilelr> ii porunci suveranul... ale lui Alexandru { Petersburg, 1827).
III. A ajuns la Sevastopol pentm a se culca... (Cf. Istoria
l. Schilder, op. cit., vol. IV, p. 325.
2. Nicolae Mihailovici, Legenda mo4ii larului Alexandru I, p. 13 l. Schilder, op. cit., vol. IV, p. 376.

256 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 257

maladiei Si ultimele clipe ale yarului Alexandru I, bazatil pe de rdzboi, fbrd manta. A cobor6t gi a luat masa cu amiralul Greigh,
la addpostul unei prelate. Dup6-amiazd. avizitat o parte din orag qi
informa{iile cele mai autentice, Arhivele de Stat, sec{iunea III, nr. in ziua urmdtoare a frecut in revisti fortul gi arsenalele. Cum nu a
rrnrt si ia nimic pentru a-qi trata idceala, r6ul a progresat in zilele
162).
urm5- toare, cu atdt mai mult, cu cdt nu s-a menajat cdtugi de puqin,
Cele trei surse citate de noi mai sus se contrazic, desi prima mai ales la Batisarai, unde s-a deplasat cilare.

aparline unui mador ocular - doctor Tarasov - a doua e oficioasi La I noiembrie a fost la Koslov, iar a doua zi, la Perecop; aici

qi e greu de admis c5 ar putea apdrea un document neoficial care a inceput sE se simt?i indispus, si in ziua urmdtoare, la Orekhovo,
starea sindtdfii s-a inriut?ilit vizibil, wemea stric6ndu-se, fiind
sE trateze un asemenea subiect - iar a treia oferd garan{ia gr6itoare
urat6."
prin insugi titlul ei. Dar, in acelagi timp, este foarte enigmaticS. De
Confrunt6nd cele dou6 relatdri, nu po{i sd nu remarci
cine a fost scrisS? CAnd? Vom reveni asupra acestui aspect.
contradicliile care apar atdt la detalii, cAt gi in ansamblul lor. Astfel,
Ziua de 28 octombrie a fost consacrat?i trecerii in revistd a de pildd, pe 28 octombrie, dupi o versiune, avusese loc un banchet

fortificaqiilor podului, escadrilei, arsenalelor ;i spitalului. Sdndtatea dat de !ar, in timp ce, conform celuilalt text, larul servise masa sub
o prelatii cu amiralul Greigh.
{arului era neschimbatii, astfel incdt el a oferit oficialit?i(ilor locale
un qrare banchet la palat. Doctorul Tarasov scrie: ,JlIu s-a pl6ns nici mie gi nici lui Wyllie
de nici o nepldcere. Pdrea sd fie perfect slnitos, era chiar vesel..."
In ziua urmdtoare, 29 octombrie, Alexandru I a inspectat
In documentul nesemnat, se menliona: ,,...r6ul progresase in
fortificaqiile gi a vizitat Palatul hanului. Aici, l-a chemat pe Tarasov
in cabinetul sIu gi i-a cerut s5-i prepare o bduturd de orez, la fel zilele urmdtoare".

ca Ei in 1824, cind avusese febrd Ei puseul de erizipel la picior. Tonul general al Istoiei maladiei... ne lasd impresia cd autontl
avea sarcina sd ne convingd ci larul rdcise la Sevastopol si aceasta
Tarasov se executil imediat gi consideri de datoria sa sd-l puni la contar mdrturiei medicilor sdi devotafi.

curent pe IMyllie, raportAndu-i cd larul avusese un deranjament Acest document a fost redactat nu se stie cdnd qi nici de cdtre
stomacal. in rest nimic, nici o manifestare de boali. A mdncat o cine, dar in mod cert dupi data de 19 noiembrie. Se poate spune
sup6 de orez gi un cotlet, dupS masd efectudnd o vizit5 cdlare la
Tsufut-Kale gi la mdnistirea Adormirea Maicii Domnului. Era cu certitudine doar cd autorul apar(inea suitei {arului la Taganrog,
dar nu era din imediata lui apropiere, clci nicdieri nu men{ioneazd
vesel, bine dispus qi stiitea de vorbi cu toatii lumea.
cd ar fr conversat cu laruI, din contrS, pot fi citite fraze de acest
La I noiembrie Alexarrdru I a plecat la Equatorie, a vizitat
gen: ,,L-am vizut iesind la orele zece din apartamentele {arinei",
biserici, moschei, sinagogi, arsenale. sau ,,Majestatea Sa mi-a spus cd larul se simte mai bine...", ceea
ce te face sd crezi cd aceast?i persoand apartinea probabil suitei
Ziua de 2 noiembrie a petrecut-o la Perecop, unde a vuitat larinei. Mai mult, in acest document se gdsegte indicafia pre[ioasd
cd personajul nu locuia la palat. Caracteristicd mai este gi o frazd
spitalul, dormind noaptea in orag.
La 3 noiembrie, dis-de-dimineali, si-a continuat drumul, de la sfbrgitul documentului: ,,Nu scriu pentru public, ci pentru mine
trecAnd in revistd o brigadd de adilerie, un spital unde a servit o gi prietenii mei". Aceast?i menliune, pe care autorul doreste, in mod

supi de orez, fiind satisfhcut de hrana bolnavilor. ,,!arul - scrie vizibil, s-o scoatii in eviden!5, se potrivegte stAngaci cu faptul cd
Tarasov - la Batisarai, unde a cerut sd bea, pdrea sd fie in perfectii documentul ar fi fost gdsit in Arhivele de Stat. Documentul di mai
Wstayrleliea"',.sdCnddttdpfriiivsegi tneupes-aaqtpolr6unl sandoeninmim, aicl ,cdnriucii mie si nici lui cudnd impresia unui act intocmit din ordin qi bazat pe informalii

document a fost din cele mai autentice, men{ionate sub titlul manuscrisului si nu de
depus la Arhivele de Stat', acesta relateazd in modul urmltor
evenimen- tele: ,,Diminea{a de 28 octombrie gi-a petrecut-o Memorii.

vizitdnd oraqul, spitalele, cazdrmile etc. intr-unele, atmosfera era in rezumat, acest document nu prezintA o valoare speciali, iegitii

sufocant de caldi, iar in altele, din contri, domnea un aer rece,
pemicios. Direct de la o cazarrnd. foarte incilzitl, a urcat pe un vas

ffi oriile doctorului Tarasov: 28 octombrie, 4

noiembrie.

2. lstoia maladiei ;i a ultimelor clipe ale larului Alexandru I.

.s

258 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 259

din comun, afard doar poate de tonul general in care e redactat si audien{d pe guvematorul civil al Ecaterinoslavului si pe arhiepis-
copul Teofil, dupd care a plecat la Marinopol, unde a sosit pe la
pe care l-am eviden{iat. orele gapte seara. Pe la orele zece, l-a chemat la el pe medicul
cur{ii, Wyllie, care a constatat c6, are o febrd putemici. Tarasov
Ne-am propus sI analizlm documente mai veridice, cum ar fi,
de pild6, jumalul prinqului Wolkonski, scrisorile larinei Elisabeta scrie referitor la aceast?i temd: ,,Wyllie era foarte neliniEtit de starea
Alexeievna si altele.
in care se afla suveranul; pdrea, lucru rar la el, cI iEi pierduse
SI revenim la descrierea drumului de intoarcere a lui Alexandru prezenla de spirit care il caracteiza gi s-a decis s5-i recomande

I, din Crimeea, la Taganrog. suveranului un pahar de punch cu rom, sd-l culce gi s6-l inveleascd

Dupd dineul de la -3 noiembrie, ultima oprire ireainte de Orek- bine. Toate acestea n-au avut alt reniltat decdt sd mdreasci
nelinigtea {arului, care nu a adormit decdt in zori. Wyllie l-a sfdtuit
hovo, suveranul l-a intAlnit in drum pe curierul de cabinet - cu si rimdni la Marinopol, dar impiratul nu a voit cu nici un pre{.
numele Maskov - cel ce aducea documente Ei scrisori de la
Petersburg Ei Moscova. DupI ce a luat documentele, i-a cerut Marinopol se afl6 la o distanfi relativ micd de Tagarong, circa 90
krn qi Majestatea Sa se grdbea s-o revadii pe implr5teasi, a c6rei
curierului sd-l inso{easc6 p6nd la Taganrog. Pe drum, po;talionul sosire stabilise sd aibi loc pe data de 5 noiembrie. Aceastd dat?i era
fixati prin itinerarul oficial. La 5 noiembrie, dimineafa, dupl un
ce-l purta pe Maskov a pomit in goani si, la o curb6, l-a proiectat puternic acces de febr6, suveranul era sldbit gi extrem de obosit.

pe pasager afari, fbc6ndu-1, din cauza izbiturii, s6-gi piardl C6tre orele zece diminea{a, invelit intr-o manta caldi, cu picioarele
acoperite cu o blani de urs, a ptrrlsit Marinopolul intr-o trdsuri
cunoqtin{a. I/AzArrd aceasta, suveranul a ordonat imediat doctorului
?nchisi."
Tarasov s6-i acorde r6nitului ?ngrijirile necesare, iar la sosirea sa
Sosirea la Tagaruog a avut loc pe 5 noiembrie, la orele 7 seara.
la Crekhovo s6-i raporteze, personal, despre evolutia stdrii snnitnfii Din acest moment, debuteazi Memoriile prinfului Volkonski gi ale

bolnavului. Generalul adjutant Dibici il agtepta pe medic gi i-a baronehrlui Wyllie.
ordonat s6 meargd imediat la {ar, care se impacientase cI nu mai
Vom incepe cu Volkonski.
avea veEti despre curier.
,,5 noiembrie - Majestatea Sa impftatul a revenit din Crimeea
Doctorul K. Tarasov relateaz[ urmdtoarele:
la orele $ase seara. La intrebarea mea privitoare la starea sdnitdfii
,,Dupi ce valetul de cameri m-a anunfat, am intrat in dormi- sale, in momentul cdnd pd,sea in cabinetul de toaletd, mi-a rlspuns
lAngi gemineu, cu o
torul larului. Majestatea Sa era asezatil manta in fiancezd: <Simt cd am temperahrr6, pe care, probabil ci am
pe umeri gi citea ceva. imediat ci impiratul plrea
Am remarcat clpdtat-o in Crimeea, in ciuda climatului bun pe care at6t de mult
ingrljorat gi ci se sffiduia si se inc6lzeascd la gemineul in care l-am liudat si consider cd niciodati nu am f6cut o alegere mai
buni ca Tagaruogul ca loc de odihni pentu sofia meo>.
ardea un foc zdravdn. Abia am fdcut cAfiva paqi, cd m-a intrebat
gribit: C6nd am intrebat pe Majestatea Sa de cdt timp are febrd
como--qieI^Ancecpreeribmsrtaaigldreiqnsieocadfrfdla5ecrtMeu,radosklaloobvva?iztuarci rlaanicualupi,. impiratul a rbspuns cd de la Batisarai, unde a sosit seara gi fiindu-i
ficdnd o putemic6 sete, valetul de camerd Fedorov, i-a servit sirop de drdcild. <<Cum
L-am pe durata voiajului in Crimeea, timpul fusese cald, am crenfi cd
gdsit zdcdnd siropul ar fi putut fi alterat, dar valetul mi-a spus ci siropul nu se
stricase. Am bdut un pahar plin qi m-aln culcat. in timpul noplii,
pe locul cdderii, frrd cunogtin{6, abia respirfind gi am impresia cd
am avut colici putemici dar, datoriti constitu{iei mele gi stomacului
tot ajutorul medical nu-i va folosi prea mult.
excelent, nu €un avut decdt o diaree putemicd gi totul s-a terminat.
Dupi ce a ascultat raportul meu, {arul s-a ridicat de pe scaun
gi a spus cu lacrimi in ochi: <<Ce nenorocire! imi este foarte mild La sosirea la Perekop, in timp ce vizitam spitalul, am simqit cI am
din nou putinl febrb.
de acest om!> Dupd care s-a intors cdtre masd Ei a sunat. Nu am
putut sE nu remarc expresia extraordinar6 a trdsdturilor felei sale; La acest punct, am indrdznit sd-i abag aten{ia Majest5{ii Sale

o studiasem doar foarte bine de-a lungul a multor ani, cdt timp

fusesem in preajma sa. Aceastd fa{d reflecta acrun nu Etiu ce
nelinigte 9i ceva bolndvicios, ag spune ci era marcatd de suferinli,

in plus larul era scuturat de frisoare qi avea febrd."

A doua zi, la 4 noiembrie, la Orekhova, tarul l-a primit in

260 PAUL $TEFANESCU EMGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 261

cd a comis o impruden{5 merg6nd la spital, febra neputAnd dec6t transmis un bilet medicului qef Wyllie, prin care era incunostinlat
sI creascd sub impresia unui mare numdr de oameni ce se aflau
cd larul transpirl enorrn. Wyitie a alergit imediat la Majestatea Sa
acolo gi sufereau de acelagi lucru qi cd imp5ratul uitii ci, apro- gi l-am urma! ;i eu. L-am gdsit pe (ar in cabinetul s6u, agezat pe
canapea, in finutd sumarii gi invelit cu un pled, cu scopul de a-i
piindu-se de 50 de ani, nu mai are fortple pe care le avea la 2O de mentine transpirafia. Wyllie i-a ciutat pulsul, i-a examinat limba

ani. Mi-a rdspuns: <Oh! dragd prietene, ii resimt foarte bine gi te si a constatat ci are febrd. I-am propus sI ia imediat pilulele
asigur cd mi gAndesc deseori la aceasta. Sper ca totul sd treacd cu

bine>>. purgative. Majestatea Sa a luat opt pilule, dup6 care a dorit si

Dupd care, mi-a cerut nout?ili cu privire la starea sin5tSlii larinei continue citirea documentelor primite de la petersburg, in timpul

qi a plecat la ea petrec6nd impreunS restul serii". absen(ei sale, dar eu gi Wyllie l-am rugat s6-;i schimbe hotiiriria,

in Memoriile lartnei Elisabeta Alexeievna, iatd telatarea primei ca febra sd nu urce datoritd efortului.
intrevederi dupi in aceeagi seard, la orele 7, medicamentul si-a produs efechrl
voiajul din Crimeea: ,,Cdnd a intrat in cameri,

prima intrebare pe care i-am pus-o a fost: <V5 simlili bine?> El scontat gi larul imediat a resimfit o usuftlre, a devenit vesel, satis-

mi-a rispuns cd de dou5 zile are febrl qi crede cI a dobdndit-o in ftcu.t de remediu gi ne-a mulqumit cllduros, lui Wyllie si mie pentm
Crimeea (aici febrd are sensul de malarie). L-am rugat sd ia loc,
avea intr-adevdr temperatur6. A comandat ceai cu limdie Ei c6nd ingrijirile ce i le-am acordat. A chemat-o apoi la el pe ,tarini qi au
a fost anun{at Wyllie, l-a invitat sd intre pentru a-i spune cd se r5.mas impreund pdnd la orele zece seara''.
Descrierea evenimentelor din aceastii zi de cdtrre prinful
simte suficient de bine, nu mai are frisoane, dar simte cI temperatura Volkonski in jumalul siiu se afl5 in totald contradiclie cu Memoriile
ii e oarecum ridicati. FIrd efo*uri, l-am convins in cele din urmd
sd meargd si se culce, deEi a mai rdmas totuqi o jumdtate de ori larinei qi chiar cu cele ale lui Wyllie care, la rdndul loq nu se
potrivesc deloc. Prinpl Volkonski pretinde cd a pdrEsit masa
pentru a-mi povesti cum a decurs c6l6toria". impreunl cu Wyllie gi a rdmas cu el la lar. scrie ci Wyllie
era singur, apoi ea a venit si l-a convins pe Jarina
in ceea ce priveEte noaptea de 5'spre 6 noiembrie, Wyllie scrie (ar s6 ia pilulele gi cd

in Memoriile sale: ,,Noaptea a fost proastS. Refuza cu inddrdtnicie Volkonski a venit mult mai tArziu. Wyllie nu menfoneazd nici
preVen\a larinei gi nici pe cea a lui Volkonski. Wyllie ar fi purut
sI ia medicamentele pe care i le prescrisesem.,Mi face sE disper.

Md tem cI o astfel de incdpdlinare va avea intr-o zi urmdri funeste". omite, eventual, prezen\a lui Volkonski gi chiar a {arinei, dar Vol-
konski, in jurnalul siu oficial, unde a notat toate intrevederile lui
Din contrd, spre deosebire de toate acestea, in notele scrise de

tarin6, se poate citi urmitoarea frazd; ,,Mi-a trimis vorbd vineri Alexandru I cu so{ia sa, nu menlioneazd nimic gi aceasta pare
diminea(5 cd a petrecut cu bine dimineala'. Aceeaqi contradiclie
straniu. Chiar aserf,unea larinei cd, era singurd cu Wyllie la {ar gi
flagrantii se intAlnegte intre notele lui Wyllie ;i Wolkonski. ciudati.
,,6 noiembrie - Am fost chemat la orele 8 dimineafa, ca de cI Volkonski nu a venit dec6t mult mai tArziu, pare
obicei, la Majestatea Sa ir timpul toaletei; l-am intrebat asupra
Descrierea prinfului Volkonski diferi incl si asupra unui alt punct,

stirii s5ndt5!ii. Majestatea Sa mi-a rdspuns cd a petrecut cu bine de notele {arinei.
Prin(ul Volkonski scrie - dupd cum am vlzut mai sus - cd
noaptea si nu mai are febrd. Privirea mi s-a pdrut cd o are totusi remediul qi-a ftcut efectul pe la orele 7 seara, dupl care farul s-a

sl5bitd gi ochii imi plreau tulburi. Mai mult, surditatea sa era mai simfit mpdanidb, ilnae,oarefloestzevecseelsesai raa.trCimuistodautpelalacerisntde,ac, a{arerinaardsmcraise
evidentS, pusd in relief de faptul cd m-a rugat si intrerup lectura
unor documente pe care le supuneam atenliei sale, pdnd ce va la'el

termina complet toaleta. Fiind imbrdcat, Majestatea Sa a mers in urmdtoarele: ,,Am rdmas singuri de la orele 4 pdnd la 7, cdnd rrli-a
spus si plec cd se apropie efectul medicamentului. I-am spus: Sd
cabinet, a luat loc in fata Eemineului pentru a se incdlzi si m-a revin? <<Da, in seara asta.> Dar, cum nu a mai trimis dupd mine,
chiar dupd orele 9 seara, l-am chemat pe Wyllie, care mi-a spus
invitat sd-mi continui raportul. Relatarea odatd terminati, m'a
concediat pentru a se ocupa de lectura diverselor hdrtii ;i
Jarul a luat micul dejun cu larina. Pe la orele 3, in ci medicamentul a ac{ionat bine, c6 dupl aceea {arul a adormit gi
corespondenld. valetul de cameri Fadorov, i-a inci mai doarme si acum. Wyllie a inceput sd glumeascd vesel gi
al Majestilii Sale,
timpul mesei, l-am rugat sI basmitd tarului, dac6 il vede la teztrea din somn si

262 PAUL qTEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSALE 263

dacd nu cumva va fi prea tArziu, cd m-am culcat. Dupd aceea l-am momentan, se sim{ea mai bine. Era chiar vesel. La orele 9ffi au
inhat Wyllie qi prinful Volkonski, apoi generalul Dibici...
concediat pe Wyllie".
Relatarea larinei demonstreaz[ cd Alexandru I se simlea relativ
,,7 noiembrie - T*l a petrecut o noapte calm6, a dormit bine bine, ci vorbise indelung cu ea, ci rdsese chiar, intr-un cuvint c6
qi s-a odihnit. Dimineata, la orele 8, ;i-a fbcut toaleta obignuit?i, avea o stare de bun6 dispozilie. Menliunea lui Wyllie este ins6 in
iar pe la orele 1l diminea{a a luat o mixturd laxativd, dupd care dezacord cu cea a {arinei: ,,Cizele s-au repetat si indrdznesc sd
spun cd e vorba de o <<hemitritacus semitertiana>, corelatii cu o
s-a simqit ugurat, dar cdtre searb temperatwa s-a ridicat din nou qi slibiciune excesivd si apatie". Cuvintele {arinei c6 medicamentul a

in ciuda sfaturilor medicilor, a tefvzat sI mai ia din mixturS"' aclional cd farul a luat un purgativ, nu coincid cu spusele lui
Wolkonski, cum ci {arul nu a vrut sii ia mixtura.
(Volkonski).

Tarina descrie ziua in felul urmitor: ,,Sdmbdtii 7 noiembrie, a
venii la mine intre orele 1l qi 12 qi mi-a spus cI se simte mai bine'
Flra ca qi inainte, galben, dar vesel. Ne-am ocupat de scoicile pe ,,8 noiembrie - T*l a petrecut o noapte agltatL gi a avut febrI.
care le culesesem, dupi care mi-a spus cd facem impreuni o scurtil
plimbare gi cd va lucra puqin. L-am sfbtuit sd lucreze mai pu(in, sI Pe la orele 8 diminea{a, Ei-a fbcut toaleta, dupi obiceiul s6u, a
primit felicit?irile mele pentru sdrb5toarea zilei qi a regretat cI nu
nu uite ci i"ri, starea i se irudut?ifise din cauza efortului' Mi-a poate merge si asculte slujba. Mi-a dat permisiunea sI merg la
r5spuns: <<Munca este un obicei pentru mine, de care nu mE pot slujbl gi el s-a aqez-at pe o canapea, in cabinetul sdu, qi a incJput
Hsa ;i daci nu fac nimic, simt un gol in cap. DacS mi-aq pdrdsi si citeasci Biblia.

ocupajiile, ag devora biblioteci intregi, altfel a9 innebunb>. DupI serviciul religios la bisericl, aln mers Ia suveran pe care
Cdnd am revenit de la plimbare, mi-a trimis un bilet - ultimul l-am gdsit aqezat pe canapea, cu pu{ind temperaturE. Ca de obicei,
{arul m-a intrebat daci slujba a fost frumoasd, cum a c6ntat corul
- Ei mi-a propus sd asist la masa sa. Am mers. Mdnca o supi cu qi dacd diaconul cel nou, adus de la Novotcerkask, a slujit bine
cu sos simplu de tomate, cdci mai luase
teiiei gi un pui de g5in6,
un.purgativ. Dupd masa sa simpl5 a mers prin camer6, s-a oprit la serviciul divin. D6ndu-i un r5spuns afirmativ la toate intreb5rile,
l-am chestionat din nou despre starea sdndtilii. Majestatea Sa mi-a
.rtru Oitttt" comode, a pus in ordine pachetele gata de a fi expediate rdspuns sI se simte mai bine, apoi s-a plAns ci nu
gi, dupd pu{in timp, mi-a spus: <Trebuie sd md pdrdseqti imediat, cd h6rtiile
oficiale se aduni intr-un maldir mare. ;tie cum se face
cdci medicamentul aclioneazd, stomacul nu mai poate pdstra nimic>>' I-am rdspuns cd
nu e momentul si se gdndeascd la hdrtii, fiindcd sdndtatea Majesti(ii
M-a trimis si servesc masa singurS. lntre orele 3 qi 4, a venit Sale e mai importantii gi cd va avea tot timpul sd le pwrd in ordine
la mine Ei m-a gdsit pe divanul pe care el mi-l pregdtise qi d-tn
care eu fi"rrse* un pat. I-am spus cd eta al lui 9i se putea intinde, atunci cdnd, cu voia lui Dumnezeu, se va simli mai bine gi ci.nici
atunci nu va hebui sd lucreze prea mult, ci pu{in c6te pu{in, astfel
propnndndu-i s5-1 pregdtesc de culcare. DupE o secund6 de ezitate,
mi-a spus cd va merge sd se culce la el. Am vorbit pulin. S-a inc6t febra sd nu mai creasci din nou. Mi-a cerut si
intins gi a spus: <<Am vnrt sd gtiu pentru ce nu te-ai plimbat dupd a rdmas rog pe larin5
si vind la el gi {arina la Majestatea Sa pdnd la ora mesei.

masb>. I-am spus cI respiram aerul prin fereashd Ei aveam doui Jarul nu a servit nimic in afard de pu{ind apd, fiafid, cu cdteva
coji de pdine; temperatura a scizut u$or. Tarul a dictat o scrisoare
pl5ceri: sI ascult zgomotul mdrii gi baritonul clopotului de la
biserica greacd Constantin gi Elena. I-am descris cu atAta cdldurd larinei Maria Fedorovna la Petersburg si i ordonat sA fie datati 6
noiembrie, abqinSndu-se sd facd vreo referire la starea sintrtdfi sale,
fnrmusel-a sunetelor acestui clopot, cd mi-a spus surAzdnd: <<Ai sd
va plicea locul de aici, cd sd cu care prilej mi-a spus: <<Mi-e fricd ca priviri indiscrete sI nu
vezi cdl de mult ili ili va fi greu atragd griji prin noutatea bolii si s6 nu alarrneze pe mama mea).

nlecil>. Seara, transpiraliile au reinceput, continuAnd toatd noaptea...

Cdtre orele 7o a trimis sd md caute. L-am gdsit dezbrdcat, im In descrierea prinfului Volkonski remarcdm, in primul r6nd,
halat de cas6, irntins pe canapea. <<Ce ai?>> l-am intebat. Mi-a doui aspecte importante: larul nu mai mergea, ca de obicei, la
riispuns cd medicamentul igi ficuse efectul 9i cI iqi pusese p€ste slujbele religioase, ci se mulpmea sd se informeze cum au decurs;
mijloc o centurd de flanelE, iar Wyllie i-a prescris un ceai 9i, al doilea lucru se refer6 la datarea scrisorii gi modul de trimitere

264 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI LINTVERSALE 265

(pogta special5). Scriind scrisoarea pe 8 noiembrie, a datat-o totuqi cedat, dar s-a men(inut peste normal pe tot timpul nop{ii, ftcdnd

il O. e'tti-is-o prin poqta speciali (extra-po;tE, in original)'-deqi ca somnul sd fie tulbure".
Relatarea larinei: ,,Cdtre orele 5o am trimis s6-l caute pe
se temea de aceastd poEti pentnr a nu da naqtere la zvonun nelrnlg-
titoare. Dar ce motive'avea sd se teama de aga ceva? Atunci, pe Wyllie si l-am intrebat crun se simte; Wyllie era vesel qi mi-a spus

b-u-ndgd"irretpitactoe,nttreadfilitcrleiib, idedepsi1pdrea,c9ei putea fi vorba? cE {arul avusese febrd, c6. pot s5-l vdd gi ci nu mai era ca in ajun".
Wyllie: ,,Boala continuS, intestinel,e nu sunt suficient de curd-
?n privinla mesei, intre larind qi
!ate, rictus, inflama{ie. Cand ii vorbesc de sdngerare si purga{ie, se
Vcmdoelkpdoiecnu8slknli.aorOiienmaelib,tlrSiectoolnafttreruagldesiineli.esDiemselieecaineutrgVeuoagluk:toornrdusulkaicnqIoinalimafro,insctaarcenheusmcraaieut infu{r" si nu-mi mai vorbeste".
In Istoria maladiei... se men{ioneaz6: Pe data de I I am aflat
cd dimineala larul s-a sim(it mai bine, dar pe timpul noplii a avut
men{ionat consultul acestui doctor? febri. Majestatea Sa crede cI e vorba de febrd de Crimeea, in timp
b noiembrie - A fost ToanroinaaptenoltienaiEzt1it:i,,,Sctuoftfrraengsepnirmafiii-,adsapr ulsarcuil
s-a ce e vorba de cu totul altceva".
simt't ceva mai bine.
se poate considera ca malidia a fost juguhtn iar, dacd revine febra, Relatirile larinei se opresc pe data de 1l noiembrie.
scrie la Petersburg cd boala
va lua o forml intermitentii 9i poate ,,12 noiembrie - Dimineala,. febra a continuat, mi-a cerut sd-i
apa4ine trecutului (...)". Temperatura i-a crescut' A mdncat ceva prepar o lofiune de portocale, pe care am preparat-o impreuni cu

.ryor. Vott ot ski mai noteazd ci {arul a ordonat s6 fie linut la curent Wyllie. Majestatea Sa a fost satisficut?i gi mi-a mul4rmit. A
duce
cu .volulia bolii lui ;i marele Qte I I noiembrie si nu pe 9 chemat-o pe larine, cu care a petrecut resful zilei. C5tre sear6, starea

noiembrie!). generali i s-a amelioraf'.

,,10 noiembrie - T*l a pLeatroercaut8ownaoalupatrtesareselaptiivluglealha6xa' t{ivaer Wyllie: ,Dupd cdte tmi amintesc (?) arn comandat noaptea un
sore dimineati r6ul
a revenit. de sl6bit' medicament pentru mdine, dacl prin ingelSciune vom reusi mdine
kanspira
Ei p" lu t tm a leEinat. Cand qi-a revenit, se simlea extrem diminea{i sd-l facem s5-l ia. Este crud. Nu qistd nici o forTd
a fost ridicatd, iar cdtre searl
foi titttprrt zilei, iemperatura omeneascd care ar putea sd-lfacd pe acest om sd ralioneze. Sunt

intens gi cdzuse intr-o stare de prostralie, nu mai vorbea decdt dac6 nefericil".

cerea ceva..." (Volkonski). Istoria maladiei...: ,,Seara, cre$terea febrei este prea putemici
Jarina, spre deosebire de
Volkonski, confirmi cd Alexandru I pentru a nu presim{i primejdia ce pluteste in aet''.
,-u ii*1it rau, dar spre seard
si nu deosebit de alte d6!i, pentru cd ,,1 3 noiembrie - larul a petrecut o noapte bund gi citre

au discutat, a citit ziarele etc. dimineald a luat un purgativ; febra a scdzut cdtr:e pianz, apoi a

il prWeoylullpieS,scarltiece: v,ljancdeepcadtnvdincduec8arneoaiesmabqriieii, am remarcat cI ceva reinceput sA urce si a continuat sd se menfinltoatd noaptea. Seara,
i s-au fdcut dou5 clisme, care l-au ugurat pufin. Toat2i ziua a vorbit
acapareazd gdndurile.
cu zgdrcenie, nu a cerut si bea decdt de cdteva ori. Oranjada nu
Se simte mai rtw azi".
i-a plScut si a cerut sE i se aduc6 alta, fiind servit cu suc de cirese".
in Istoria maladiei..., referitor la zi.ua de 10 noiembrie' se
ra,Jet.igIoodnasipmetseccaodanafftiroemsctl orpendatrr,earddeaaicrtloauri iaiWvluyatllioVe,oalcmkLoelnaliosrurkaliree9raicd{patrrereiondc6ui,mpdianaterda.e\aauctezovirlaue:li Wyllie: ,,Totul merge tot mai r5u, penku ci nu di voie, nu
asculti sd i se faci ce este absolut necesar. Tendin{a permanenti

de somn e de rdu augur".

Istoria maladiei... descrie aceastii zi in culori foarte sumbre,

de 10 noiembrie". ceea ce nu concord6 cu Volkonski, ce vorbeEte de o ameliorare
,-upa,tn,i-lalq'icntdotmireeampibrbdriirneue-.-;SaTprc*eelrsuetaars6pd,etfteireemcpcuheteraomtuanrtoaEapalateurirnccaaa,ltmcdadinre9niaodurimaq1iinace16anllada
spre seari. ,,O epu2are letargicd cu respirafe dificill qi inherupti,

cu contraclii violente care dovedesc cd s-ar impune aplicarea unor

"st-a s5 meargS la toalet2i a avut o ame{eala care a durat remedii mai eficace. Noaptea a fost ingrozitoare gi temerile privitor
mai precedenta. Pe la miezul noplii, temperatura a mal
sculat ca Ia aceastd stare sporesc, pe mlsuri ce fiecare urcare a febrei devine
pu(in ca din ce in ce mai grav{'.

266 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 267

,,14 noiembrie - Noaptea, febra a fost mai redusd 9i Majestatea doctorul. K. Tarasov, a f6cut urmltoarea menliune: ,,De relinut cii
in timpul maladiei larului nu am fost chemat la Palat si arir aflat
Sa qi-a fbcut toaleta qi s-a ras, ca de obicei. Cbtre ptdnz, febra a detaliile privitoare la boal6, pe de o parte, de la Wyllie, care pirea
urcat brusc qi gdtul, dupd urechi qi fruntea erau putemic congesti-
cd nu doreSte sd md lase sd intru in dormitorul farului, iar pe de
onate. Wyllie gi Stoffregen au propus {arului sd i se punl lipitori altl parte, chiar qi de la medicul curfii, Stoffregen".

dupS urechi, dar suveranul nici nu a voit sd audl de aga ceva. Jarina O coincidenld foarte curioasS: memoriile lui Tarasov care
si cu mine l-am rugat, dar ne-a refiizat categoric si ne-a alungat prezintl interes, vin in contradiclie cu jurnalul lui Wolkonski. De
plin de mdnie, ordondndu-ne sd-l l6sim in pace, cdci nervii 9i a;a
ii erau incorda{i, ia ar fi fost mai bine sd-l calmlm gi nu s6-l unde provin neconcordanlele?

excitim prin aplicarea unor remedii bdbegti 9i fird valoare. 15 noiembrie ,,Febra a persistat pini la orele 4 dimineaqa. La
dezo-rdiPnerieitnegnreo,zaitosapures!larul, de nervi trebuie sd te ocupi, sunt intr-o ora 6, Majestatea Sa s-a simfit gi mai r5u Ei i-am fbcut cunoscut
aceasta farinei, care a mers l6ng6 suveran gi i-a vorbit de confesor.
decd-t Hela! a rdspuns Wyllie, la regi aceasta se intAlneqte mai des
la muritorii de rAnd! Wyllie a declarat cd {arul se afli in primejdie. Majestatea Sa a
in plus trimis dupi confesor Ei, dupi ce a ascultat rugdciunile obignuite
Da, intr-adevir, iar eu am motive acum s-au care preced impirttrgania, s-a intors citre larin5 qi i-a spus:
adun-at mai multe ca oricdnd! Ei r5mas singur cu preotul si s-a <Trebuie
sI md lisali singun>. A spovedit,
lsparIroinpaeucics, esdp-otaectspocuruunlaleutri,,efaadpeltipfcaiat{oreiricil-ouar{.paSrroin[vaoi,ccaseti dupi care l-a rugat pe preot s-o cheme pe {arini, pe generalul
La 8 seara, in prezenla Dibici, pe doctorii Wyllie, Stoffregen, Tarasov gi vale{ii de camerl
o ameleald putemicE. Am larul a primit impdrt5gania, dupd care confesorul l-a felicitat pe

ar exista o cale ca tarul
propurS {alului si fie implrtSgit, spundnd confesorului sI consimti Minadjeus-tlaste[a-iSlaas,sei l-a rugat sE nu refuze ajutorul medicilor, sfitu-
la lipitori, c6ci aga este obiceiul la Taganrog, ca metoda cea mai s6-i aplice lipitori, conform obiceiului locului.

sigur[ contra febrei mari. Medicii Ei-au dat imediat consim{imdnhrl Rugdndu-l pe {ar sA nu piard6 timp, a ingenuchiat cu crucifixul in
privind sugestia f6cuti de mine gi larina i-a propus lui Alexandru ml-adni5m. 6lararluiglaat spus: <Ridicali-vb> qi, dupi ce a
pe confesor, a spus'cd niciodatii sdrutat crucea si
I acest lucru. o
nu a resimlit

- Ce este aceasta? a intrebat tarul. bucurie moral5 asa de mare.
- E impErtdgania! a rispuns larina.
- Sunt in primejdie? o folosesc in cazul Cum febra nu scddea ci, din contrd, devenea mai putemicd,
bolil-or. Nu, a rlspuns {arina, dar tofi cregtinii medicii i-au propus din nou lipitori. Majestatea Sa, de atunci nu

Tarul a rispuns cd este de acord ;i a cerut si se trimiti dupS mai refuza nimic, lua absolut toate medicamentele ce i se dddeau.
S-a inceput cu lipitori, care i s-au aplicat inddrdnrl urechilor, in

numdr de 35, opera{ie care a durat destul de mult timp si a fost

un preot. sd fanspire puternic gi medicii s-au decis si scos suficient sdnge; febra a scdzut, dar ameliorarea a fost pasagerd.
at6t timp cdt transpiralia continua: eu l-am
Jarul a inceput Noaptea a fost gi mai rea; i s-a pus mustar la brale gi la coapse...
amAne implrtisania
(Volkonski)

chemat pe preotul Alexis Fedotov. La orele I I seara, larul i-a spus Memoriile lui Tarasov contrazic cele relatate in jumalul lui Vol-
larinei sd meargd gi si se odihneascd. Jarina a cerut sd fie anunlati
c6nd va veni confesorul". konski. ,,,A,m pehecut toatd noaptea la cipdtAiul bolnavului qi l-am
Wyltie: ,,Starea slndtilii merge tot mai r6u, deqi incl nu
dehreazd. Am vnrt s5-i administrez acid muriatic, dar am primit observat de aproape, am remarcat ci se trezea din cdnd in cdnd.
refuzul obiqnuit. <Plecali!> Am inceput si pldng gi vdzAndu-m6,
mi-a spus: <<Yezi, dragi prietene, sper sd nu mi mai iubeqti. lm Jinnnd ochii inchisi, spunea rugdciuni gi psalmi. La 15 noiembrie,
pe la orele 5 gi jumdtate diminea{a, augustul bolnav a deschis in
motivele mele>>." sfirgit ochii si, zdrindu-m5, mi-a spus: <<E aici preotul?> Am comu-
La orele 9 seara, larul a trimis pentm prima datii, sd fie adus nicat aceasta baronului Dibici, prin{ului Volkonski qi baronetului
Wyllie, toli acegtia afl6ndu-se toatd noaptea in camera de recep{ie,

vecind cu cabinetul.

268 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNIVERSAIE 269

Printul Volkonski, la rAndul sdu, s-a grlbit s5 o informeze pe anlmlat cd starea san5tdlii scumpului nostru bolnav este cu totul
@11116, care a mers la !ar. Toli au intrat in cabinet 9i s-au grupat ful
jurul pragului ugii. La pulin timp, a venit arhiepiscopul Fedotov; satisfhcdtoare".
sprijinindu-se in cotul st6ng, larul l-a complimentat 9i i-a solicitat
binecuvdntarea. DupI ce a primit binecuvAntarea, i-a sdrutat m6na Iatii ce scria totusi doctorul Wyllie: ,JVIerge din ce in ce.mai
riu. Prinful Wolkonski mi-a ocupat pahrl, pretext6nd cd trebuie sd
arhiepiscopului ;i, pe Pn ton ferm, i-a spus: <Doresc sd md confesez fie mai aproape de !ar. Baronul Dibici s-a culcat la parterul
si sd primesc Sfinta impdrtdganie. VA ryg
sd md spovedili, nu ca palatului".

pe nn suveftrn, ci ca pe cel mai umil dintre supugii meil>. 19 noiembrie -larul Alexandru I a decedat la orele l0 gi 50
A urmat apoi scena impirtiiEaniei Ei rugdminlile confesorului
de minute.
de a nu refuza medicamentele.
Cdtre seari, starea sdndtiisi larului s-a ameliorat ira mod iz1b1l." Dr. Tarasov: ,,Dimineala zllei de 19 se anunla sinistrd, cerul
era plin de nori. Piaja din fa{a palatului era plind de o mul{ime ce
Wyllie, s-a mdrginit si scrie doar cdteva rSnduri in jurnalul agtepta in tdcere. Poporul venise la palat pentru a se informa de

sdu. ,,16 noiembrie - A petrecut o noapte proastS, cufundat intr-o starea bolna'uului, care sldbea vdzind cu ochii. Deschidea din c6nd
in c6nd ochii gi privea la solia sa. Ultima-i privire, calmd gi dulce,
stare comatoasd. La orele 2 din noapte, a cerut gheald cu ldmdie 9i exprima senindtate gi speran{5. Eram profund emoliona{i de aceastii
a b6ut o lingurild de ceai. Toatdziua i-a fost rdu, iar cdtre seard i privire, in care nimic terestru nu se reflecta, nici chiar suferin{e1e..."
sinapisme la coapse, dar temperatura nu a scizut.
s-au aplicat mai rdu, Istoria mqladiei...: ,,Joi, 19, ziua nefastd pentru totodeauna.
in mod vizibil, ii mergea din ce in ce Paroxismul s-a terminat printr-o agonie, insofiti de gemete si
Suveranului, horcdituri, prevestitoare de moarte. Respira{ia a devenit din ce in
nerevenindu-gi din starea de epuizare totald qi nescol6nd nici un ce mai sacadatS; de cinci ori s-a oprit gi a reinceput dupd scurte
patrze, cu dificult51i. La orele l0 gi trei sferturi, {arul 9i-a dat ultima
cuvinf'. suflare in prezenfa {arinei, care singurd isi veghea sotul muribund.
Aceast6 expunere a lui Wyllie este in contradic{ie frapantii cu
Ea a mai rdmas o jumdtate de ori l6ngd trupul neinsufle{it, i-a
relatarea lui Schilder (op. cit., p. 383), ?mprumutati de la doctorul
Tarasov: ,,Jarul a petrecut o noapte mai linigtitS- Temperatura i-a inchis ochii si gura..."
scdzut qi cantaridele aplicate pe ceafi i-au frcut mult mai bine".
Istoria maladiei menfioneazS: ,,... cresterea febrei a survenit Wyllie: ,,Majestatea Sa larina, care a petrecut multe ore cu
intre orele 3 Ei 4 dimineap, Pe data de 16, fiind inso(itd de toate
semnele mo4ii. mine, singurd l6ngd patul bolnavului, in timpul acestor zile, a r6mas
noapte rea' pe la 6 9i
,,17 noiembrie -i Suveranul a petrecut o pe spate. La orele 10 pdnd la sfirsit, adicd la l0 qi cincizeci de minute dimineafa. Prinful,
jumdtate dimineala s-au aplicat cantaride baronul, medicii, personalul de serviciu <<de vita aetema gauderi

larul recunoqtea pe cei din preajma sa gi a cerut sd bea- Spre sear5, spero...>>".
rdul a sporit, cu toate acestea m-a chemat ((F6-mi...)),
si mi-a spus Dr. Dobbert: ,,A murit pradd celor mai oribile suferinle. Agonia

apoi a ticut. <Ce dorili Sire sI vd fac?>> l-am intrebat. M-a fixat a durat circa I I ore".
un moment qi mi-a spus: <Gargarisme>>. Dar nu mai avea fo4a nici
Pedorov, valetul de cameri: ,,Majestatea Sa {arina a vegheat pe
pentru a-;i gargaiza gura, nici pentru a se ridica 9i, dupl scurt
timp, a clzut intr-o stare comatoas5". \ar treizeci si sase de ore. O ori mai inainte de a-;i da sf6rgitul,
Tarasov scrie, la rdndul s5u, cd boala suveranului atinsese
larul a deschis ochii gi a remarcat prezenlA farinei, baronului Dibici,
o' aroinfsmacuel.eagi n, \aina Elisabeta Alexeievna scria larinei m€une:
prinfului Volkonski si a altor persoane. Nu putea vorbi, dar era
,Nu am fost in stare sd vd scriu prin po.sta dusd de curierul de ieri.
Astizi... este mult mai bine- Ve{i primi buletinele' Vd putetj imagina constient. A fbcut un gest cu m6na sd se apropie {arina... Dupd
ce am simlit ieri qi in noaptea aceasta. Dar acum Wyllie insusi ne-a
ultima suflare a augustului ei so{, ea i-a inchis ochii qi i-a legat
maxilarul cu o batistii, a izbucnit in lacrimi qi a leqinat; a fost
transportati in alt6 ircdpere".

De notat ci prin{ul Volkonski a ocupat patul medicului intr-un
moment in care apropierea medicului si nu a generalului ar fi

prezentat o mai mare necesitate pentru bolnav.

270 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 271

,,18 noiembrie - Dimineala, suveranul i;i recdpltase pu{in6 iveqte pe neasteptate o ?ncercare ce ili ia orice posibilitate de a te

fort6. Starea aceasta a durat pind seara, dar odatd cu venirea nop{ii, mai bucura de binele de care egti inconjuraf'.
Ne intreblm din ce motiv jurnalul larinei s-a intrerupt pe
temperatura a urcat cu o rapiditate alarmantii; nu mai vorbea' dar neagteptate, tocmai la aceastii datS? $i, in ipoteza cd ar mai fi
continuat sd scrie, unde se afld insemndrile incepdnd din acea zi2
nu-gi pierduse capacitatea de a recunoagte persoanele din anturajul
sdu qi de fiecare dat?i, la^apropierea larinei, ii lua m6inile, i le s5ruta
qi le stringea la inimi. ln momentul in care m-am apropiat de el, b$itbimliotce5catopaetersomnaateliriaale{aler,usluciriNseicdoelae{arIi.n6M, aaruelefodstucpedsNtriactoelaien
mi-a adresat un surds, gi cAnd i-am sdrutat mdna, in privirea sa a
apdrut umbra unui reproq, cici imi amintesc cd nu-i pl5cuse si i Mihailovici mentiona, intr-o scrisoare adresati prinfului Vladimir
se sdrute mninile. La l1 Ei patruzeci, primejdia s-a accentuat si de
Bariatinsky, referindu-se la larul Nicolae I: ,,...cautE[ sd qteargi
atunci nu a mai iegit din starea de com5".
Memoriile lui Tarasov sunt in contradic{ie cu relatarea prinfului urmele referitoare la fratele sdu, printre altele gi jumalul larinei
Elisabeta Alexeierma". Oare a fdcut si dispard qi jumalul cumnatei
Volkonski, privitoare la o ameliorare ce ar fi survenit in timpul
diminelii qi pe parcursul zilei. in rest, in general, coincid. sale ce se continua cu data de I I noiembrie? Pentru ce tarul Nicolae
I distrugea documentele ce se refereau la viatp lui Alexandru I? Se
ci
Istoria maladiei... e in complet dezacord cu datele amintite in gtie prea bine cI igi iubea lIenspcuosnsdeecimnldu,ltefsrtaeteglreeugi o prietenie
de admis cd a
ceea ce privegte orele. Se men{ioneazi prezenla unui preot, pe care sinceri ii unea pe cei doi.
aclionat, sub impulsul ra{iunii, in a gterge orice amintte despre
nici Volkonski, nici Wyllie Ei nici Tarasov nu-l pomenesc.
Doctorul Wyllie scrie: ,,...Nu mai e nici o speranp de a-l salva fiatele siiu, pentru generaqiile viitoare. Presupun6nd acest lucru, ce

pe suvecmul adorat. M-arn grdbit sd o anunt pe {arin6, ca qi pe mobil l-a determinat sd procedeze astfel? O divergen{E de idei
prin{ul Volkonski Ei baronul Dibici care se aflau, primul tr camera
politice? Dorin{a ca aceastti divergen{5 si nu intre in istorie? Totuqi,
dacd judeclm bine, acest lucru nu poate fi admis, cdci documentele
sa gi celSlalt la vale{ii de camer[".
Wyllie nu sufl6 un cuvdnt de Tarasov 9i nici acesta, la rdndul ce se refereau la prima jumdtate a domniei lui Alexandru I gi care

sdu, nu-l menfioneazd pe primul, din contrS, ne asigurd c5 el, conlineau idei politice ce difereau de cele ale lui Nicolae I, nu au
Tarasov, este cel care a anunlat-o pe {arinE gi cd el l-a vegheat
fost distruse. Documentele distuse de Nicolae se refereau la ultimii

toatE noaptea pe bolnav. ani de viald gi domnie ai lui Alexandru I gi nu at6t la aspectele cu

Cdt priveEte pe autorul Istoriei maladiei..., acesta afirm6 cd caracter oficial si politic, ci intim, particular qi familial.

doctorul Dobbert a fost de serviciu, noaptea, lAnga {ar' Este irnposibil de admis cd {arina qi-a intrerupt jumalul pe data

Analiz6nd evenimentele descrise, rezultA cd pe data de I1 de I I noiembrie. in mod logic, trebuie sd existe o continuare care,

noiembrie s-a petrecut un lucru extrem de enigmatic, pe care nu-l mai mult ca sigur, a fost distrusd, cdci confinea ceva ce nu trebuia,

cunoagtem direct, dar il putem deduce. in consecinli, sI revedem in nici un caz, sii fie cunoscut de posteritate.

deci unele momente ce ar putea elucida problema. Iat?i gi un alt element pe care ne sprijinim atunci cdnd ne oprim

Astfel, in ziua men{ionat5, jumalul larinei vine in contradic{ie asupra misterioasei zile de 11 noiembrie. Am vizut mai sus cd prin-
cu unele detalii relatate de prinlul Volkonski: ,,C6tre orele 5 l-am lul Volkonski, in jumalul sdu oficial, noteazl ordinul dat de {ar
generalului Dlaibidcai,tadedae-l9innfoorimema bdreies.prDeubpodalaacseaeap,eplrairnefvuicl iusel
chemat pe Wyllie gi m*am htretinut cu el indelung. Era bine dispus, Constantin,

chiar vesel gi mi-a spus cb {aruI, in ciuda febrei, nu era in stare rdzgdndegte si men{ioneazS intr-o notii cd ,,acest ordin a fost dat
gravd, ca ieri, gi md puteam duce la el".
pe I I noiembrie gi nu pe 9 noiembrie". Cum se pot explica aceste
Or, in acest punct, notele larinei se intrerup brusc. Fapt
surprinzdtor, in aceeaqi zi, la I I noiembrie, c6nd totul pdrea cdt se note pe marginea unui raport oficial? La 9 noiembrie, larul a trimis
poate de evident ci merge bine, cdnd Wyllie era bine dispus Ei
o scrisoare lungd larinei mamei, dar nu scrie nimic fratelui s6u,
cAnd seara a avut o intrevedere cu soful sdu, (arina i-a scris mamei
ldsdnd aceastii sarcind gefului de Stat Major. Aceastii ciudSlenie

sale urm[toarele rdnduri: ,,Unde poli sd te refugiezi in via!6? C6nd evocd amintirea cuvintelor spuse de tar marelui duce Constantin,
crezi cd totul merge bine gi poli sd savurezi in tihnd succesul, se
la Varqovia: ,,Cdnd momentul abdicdrii va veni, {i-o voi face

272 PAUL $TEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 273

cunoscut $i tu vei scrie hot5rarea ta, mamei". Pentru ce mamei si sosirea veqtii de la Taganrog, a fost expediat de Williamov ordinul
nu lui? Este evident cd din acelagi motiv pentru care larul gi-a cdtre prinful Volkonski de a-Ei trimite jumalul. Print"l Wolkonski
a fost luat prin surprindere de acest ordin gi aceasta se remarci din
anunfat boala fratelui sdu printr-o a treia persoan5, dar numai
mamei sale i-a scris, ca de obicei. Se pare cA acest mod de conlinutul scrisorii trimise cdtre Williamov, care e ie total dezacord
cu propriul sdu jumal. El scrie, in scrisoare, cd {aruI, pAnE pe data
comunicare intre Alexandru I gi Constantin, privind abdicarea, se
de 14 noiembrie ,,vorbea in general putin' gi cd, incepdnd de la
efectua numai prin intbrmediul mamei. Aga s-ar mai explica'Ei aceastii datL, capacitatea mintalS ii scdzuse surprinzdtor. in jumalul

faptul cd Nicolae I a distrus jumalul implrdtesei Maria, mama lui sdu, dimpotrivi - la fel ca gi in alte documente - aratA ce starea
Alexandru I, Constantin gi Nicolae I. sdnit5{ii ii era satisfic5toare, continu6ndu-se astfel pdnd la 14

RImdne de elucidat strania rectificare efectuat?i de prinful noiembrie. in dimineaja aceea gi-a ficut singur toaleta, s-a ras, ca
Volkonski in raportul oficial, pe care, din ordinul larului cdtre
de obicei, iar cdtre searii a dat pe tofi afard din crunera sa, motivdnd
generalul baron Dibici, il data, mai intAi, pe I I noiembrie Ei apoi, cd arc nervii deraqjafi gi cd dorea sd fie l6sat in pace; pe data de
15 noiembrie, dis-de-diminea{i a fost adus confesorul, cu care larul
pe 9 noiembrie. Este imposibil de admis cd prinful Volkonski a s-a intrelinut mai mult de o or5...
frcut o greqeald. Probabil, acesta a Jdcut-o cu premeditare sau sub
presiunea unor circumstanle cu totul Si cu totul speciale Si Stirea decesului larului a provocat la Petersburg o panici

necunoscute noud. generalS. Mai int6i, la Taganrog, trebuiau luate o serie de mlsuri

Am dori si mai facem o menliune in privin{a prinfului Vol- imediate si energice. Pierderea era ireparabilS; oricare ar fi fost
konski: jumalul acestuia a fost redactat post-factum, in baza unui natura ei, atrlgea consecinle incalculabile pentru !ard, intr-un
ordin special. Acest jumal a fost expediat de prinl la Petersburg,
secretarului de Stat Willamov, at data de 7 decembrie, insolit fiind moment nu tocmai prielnic cur[ii. Tarul era de acum in afara ori-
de urmltoarea scrisoare: ,,Primind nota Excelenlei Voastre dn 27 clror jocuri, dar nu constituia singura victimi vizatd de conspira-

noiembrie, din Petersburg gi supunAndu-md voinlei Majestiilii Sale tori. Trebuia ac{ionat gi nu avea cine sd dea ordinele ce se impuneau.
impiritesei Maria Fedorovna, pe care mi-o aduceii la cunoEtin{i,
Dibici a luat in mdnd frinele si, asumdndu;$i rdspunderea, a ordonat
mi grf,besc sI vd expediez prezent;.tl jumal, pe care l-am {inut
mdsurile ce trebuiau sI deioace complotul'. Moartea lui Alexandru
pentru folosul meu ca amintire a intdmpl5rilor bolii adoratului meu I putea constitui semnalul declaryfuii u4ei groaznice rdscoale. Doar
suveran, {arul Alexandru Pavlovici, augusta persoand de care am
avut fericirea a fr ataqat timp de 29 de ari. impdriteasa mamd, persoand foarte avuatd gi cu tact, inainte de a
se lSsa pradi disperdrii qi plAnsetelor, a dat ordin secretarului de
Bazdndu-se pe respectivul jumal, Majestatea Sa impdrdteasa va stat Williamov sd ob{ind cdt mai repede informa{ii oficiale privind
putea foarte bine constata cd Majestatea Sa (arul, din ziua de 14
noiembrie, pdreacd nu mai crede a fi in primejdie, vorbea in general detaliile maladiei ;i a morfii fiului ei. De obqinut, de la cine? De
foarte pu{in gi, incepdnd din acea zi, facultSlile sale mintale au sldbit
qi ordinele pe care le dldea erau formale qi intr-o manieri neclar5..." la generalul baron Dibici? De la medicul gef Wyllie? De la tot'
care sunt autorrzali sd ofere informalii oficiale? Nu! C6tuqi de pulin:
inceputul acestei scrisori este foarte semnificativ, referindu-se a solicitat informalii de la un prieten intim!
la ordinul primit de prinful Volkonski de a trimite jurnalul evoluliei
maladiei, ordin dat de distanta impdriteasa mamd, apoi scrisoarea Printul Volkonski a primit mesajul lui Williamov si, evident,
lui Williamov, care anunla ordinul trimis de la Petersburg, pe data la inceput gi-a pierdut cumpdtul, dar imediat, sesizdnd sensul
disimulat printre randuri privitor la ordinul impdrdtesei, a inceput
de 27 noiembrie, care nu a sosit la destinalie mai inainte de 6
decembrie, adicS in ajunul himiterii de cdtre Volkonski a rdspun- sd agteamd pe h6rtie, in mare grabd, jumalul, al c6rui inceput a fost
datat 5 noiembrie, ziua sosirii la Taganrog. Drn cizd de timp, el
sului qi jurnalului. Trebuie sE men{iondm ce posta cea mai rapidd confundi datele gi detaliile introduse in jumal qi nici micar nu se

nu putea parcurge distanta Petersburg-Taganrog in mai pu{in de strdduiegte si-l pund in concordanli cu propria lui scrisoare,
9-10 zile. $tirea din 19 noiembrie a parvenit la Petersburg in a
aldhrrati, expediind totul in grab6.
noua zi, adic6 pe 27 noiembrie, datd la care, dupd c6teva ore de la
l. Nicolae va recunoagte serviciile aduse de generalul Dibici in momentele critice;

vezi Gazette de Saint Petersburg, nr. 58, 1826.

274 PAUL $TEFANESCU ENICME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 275

Se pune intrebarea: este vorba oare de o grabl febrih, atAt de impdritesei Elisabeta Alexeievna, in memoriile sale, publicate in
fireasci gi omenegte, de in{eles, a unei mame iubitoare, izbitl de
1888, la Moscova, spune: ,,...ajunsi la Taganrog pe ziu4 de 15
nenorocire gi care acum era domicl si oblin6 cdt mai repede detalii
asupra maladiei qi decesului copilului s5u? Este putin probabil! decembrie... mi-a fost imposibil sd mi se permitd si vid fa{a

Dupi cum se Etie, ea primea cu regularitate buletine medicale mzitoartteu,lumi.-a$utiaamsigcuiraetracddensufigl-uara;t.fiCpeui tcuatrerecauvnuosaessteeroi'.aceasti curio-
gcraitbampariinr{euplueidVeo,ljkuomnsaklui, l"des6aue, xseccruistadourpdilnturel cEeiredae Trupul a fost pAstrat in catedrala Sf. Alexandru pdnd la 29
detailate. $i
a-gi trimite decembrie 1825 (Schilder, op. cit.IV, p. 433), c6nd a inceput lungul

evenimentelor Ei antedatat, evident sub presitnea unor circumstanfe gi ultimul drum spre Petersburg, ce a durat doud luni. Convoiul a

necunoscute, este frapantd. ajuns la larskoie-Selo pe data de 28 februarie 1826. in chiar
S5 ne oprim gi asupra altor documente. Astfel, am vdzut c6 Prinful Volkonski iqi intrerupe, la rAndul sdu, jumalul,

notele zilnice ale tarinei Elisabeta s-au oprit, pe neagteptate, gi momentul mor{ii, iar in scrisoarea sa, adresatii lui Williamov^, nu

inexplicabil in ziua de l1 noiembie. Memoriile lui Wyllie conlin sufl5 un cuvdnt despre ceea ce s-a petrecut dupd ora 105u, in

fraze intretiiate, adesea chiar enigmatice qi indoielrrice in ceea ce diminea{a zilei de 19 noiembrie 1825.

privegte confinutul. Memoriile sunt, printre altele, antedatate, in in scrisorile prinplui, acesta nu a mai folosit, cdnd se referea

ciuda strddaniei autorului de a le conferi aspectul unor note de zi la corpul {arului, epitetele de reverenld - Majestatea Sa imperiald
etc. - ci, simplu, defunctul, r5m4gila moduar etc., lucru care nu era
cu zi. Ca dovadS, men{ionim aceast5 sintagml din 12 noiembrie
cituEi de pulin in obiceiul siu de a se exprima, mai ales intr-o
sc5patii din neaten{ie: ,din cdte imi amintesc...".
Memoriile doctorului Tarasov au fost scrjse la multi ani dupi scrisoare oficiald.

petrecerea evenimentelor pe care acesta le relateazA, inspirdndu-se Sd trecem la alte documente. Baronetul Wyllie scria la 20

gi din lucrarea lui Schilder. Toate datele sunt adesea confruntate gi noiembrie: ,,...abia ce Majestatea Sa a decedat .si chiar inainte, unele
persoane au luat cunoqtinp de toate obiectele gi documentele ce au
trebuiesc supuse unui examen minulios, pentnr a fi puse in
concordan!5 cu faptele reale petrecute. Si nu uit?im c5, dupl fost puse prompt sub sigiliu; ele au schimbat remarci invidioase qi

mirturisirea lui Tarasov, acesta a fost chernat la patul bolnavului arnare privitoare la cel dispIrut."

abia in seara de 14 noiembrie. Majoritatea relatiirilor sale sunt in Cine erau aceste persoane? De ce nu le-a numit Wyllie. Ba-

contradic{ie cu'cele ale altor autori. Dar, ceea ce compromite ronul Dibici, in scrisoarea din 19 noiembrie adresatii lui Constantin

definitiv mlrturia sa este expunerea, in intregime eronatii, a faptelor Pavlovici, menliona: ,Noi am inchis, impreruri cu pringul Vol-

pehecute in diminea{a zilei de 19 noiembrie, adictr a pdrfii celei konski, hdrtiile ce se aflau in cabirretul Majestii{ii Sale {aruI".
Ce s-a petecut intre timp cu {arina? La 2O noiembrie ea a
mai importante.
plrnsit palatul pentru a locui in caga so{ilor Sigmatov, unde a rdmas
Trupul lui Alexandru I a fost pdstat la palat pind la 11 de-
gdzduittr pdni la 29 noiembrie, dupi czre a revenit la palat.
cembrie, dati dupl care a fost transportat la Catedrala Sf. Alexandru
Un membru al familiei Siqmatov a scris doul scrisori, mamei
din orag qi a;ezat pe un catafalcn sub un baldachin imens, avdnd in
gi fratelui siu care s-au pdstrat Ei unde sunt mentionate urmdtoarele:
v6rf coroana imperiali. tn scrisoarea pe care am menfionat-o, datatA 1. La 18 noiembrie, in zorii 2ilei, piinful Volkonski s-a adresat

7 decembrie qi timisd de citre prinful Volkonski lui Williamov, se ginerelui meu, rugdndu-l sd pregdteasci casa pentru {arini in caz

arat?l: ,,...exist5 plrerea ca slujba finald de inmormAntare sd fie de nenorocire. (...). Imediat servanta mea, venit6 de la palat, ne-a
oficiati aici gi nu la Petersburg, iltrucat, degi a fost imbdlsimat,
anuntat c6, gra{ie Atotputemicului, 1arul nostru se simlea mai bine
fala suveranului s-a innegrit datorite umiditiUi aerului, iar kds6turile
Ei c5, in urna recomanddrii ginerelui meu, deocamdati a fost
i-au devenit de nerecrmoscut gi, cu timpul, s-ar putea altera gi mai
chemat medicul maior Alexandrovici. Acest medic ne trateazd de
mult. Este recomandabil deci ca la sostea la Petersburg sicriul sd
mai bine de doudzeci de ani qi s-a specializat in vindecarea

nu fie deschis..." miraculoasd a tufuror febrelor...

Contesa Edling - niscutii Stur&a - domnisoarS de onoare a 2. in aceastii clipd a venit si ne spunii c5, pe 14 miezul nop{ii,

276 PAI.IL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 277

suvenrnul a avut o cizd, cd suferi. La 19 noiembrie, la orele llm, tenacitate, in ciuda administrdrii remediilor medicale ce nu au avut
l-am pierdut pe pdrintele nostru 9i ne grlbim sd vd comuniclm nici un efect. La 15 noiembrie, Majestatea Sa {arul s-a impdrtiigit;
aceasti nefericire ce ne-a lovit pe noi toli! la 17 noiembrie, diminea{a, s-a fdcut resimfiti o oarecare ameliorare

Tarina, gralie milostiveniei domnului, este incl bdrbdtoasi; am care a fost ca o palidd razd de speran{i, ca o usurare a crudelor
rugat-o sd vin6 si locuiascd la noi, dar ea nu a consimlit Ei a spus suferinge ale augushilui bolnav, dar in cursul aceleiaEi zile qi in
prin(ului Volkonski: <Nu md indoiesc cd impdrt6gi{i durerea mea, zilele urmitoare, vii:zdnd epuizarea fo4elor, felra i-a revenit cu o

dar credeti cI doar coroana mi fine legat6 de soful meu? Vd rog violenfi reinnoiti gi la 19 noiembrie, la 10s0, {arul a trecut din
ca, atAta timp cAt va mai fi posibil, si nu md despirfi{i de eb> Ei
cum nimeni nu a mai indrlznit si insiste, ea gi-a petrecut intreaga aceastii lume ire viala eterni.

zi singuE in apartament, merg6nd deseori, fird martori, l6ngi corpul Aceastii teribil5 nefericire - care ne-a cuprins de o disperare
indescriptibilS pe noi tofi - copiii fideli ai Rusiei - s-a petrecut in
tarului. A doua zi, prin(ul a rugat-o sd se instaleze totuqi la-noi, cel prezent^ Majest?i{ii Sale Imperiale Elisabeta Alexeievna,
larina care
pu{in pentru cdteva zile gi iat-o ci loguieqte la noi de patru zile; in timptrl bolii augustului s[u stat ldngd el, ca qi noi,
so{ a
merge zilnic la <<el>>, gi e de neconsolat".
subsemnafii.
Ce putem remarca in aceste scrisori, ca un fapt straniu, nu e
nici apari{ia subiti a doctorului Alexandrovici, nici chiar fraza Prezentul document este eliberat ir dublu gi certificat de semn6-
ambigud a lui Volkonski privitoare la larin6, ci, mai ales, urm6-
toarele: conform jumalului lui Volkonski, in diminea{a zilei de 18 turile noastre.

noiembrie, {arul se sim{ea mai bine gi ameliorarea i s-a accentuat Scris gi semnat la Taganrog din guvem[minhrl Ecaterinoslav,
la 19 noiembrie al anului 1825.

pAnI seara. Or, in acea zi, Volkonski s-a gdbit in mod inexplicabil Membru al Consiliului Imperial, general aghiotant al Majestilii

s5-l anunte pe Sigmatov despre sfirEitul care se apropia gi-l ruga Sale, general de infanterie, prinful Pierre Volkonski;

s-o primeascd pe larin6 in casa sa! Este cert.c5 in noaptea de 17 Membru al Consiliului Imperial, general aghiotant al Majestn{ii

spre 18 noiembrie, Volkonski a pus stipdnire pe patul lui Wyllie Sale, comandant al Marelui Stat Major, baron Dibici;
pentru a fi mai aproape de tar. La ce serveau toate acestea? Baronet, J. Wyllie, consilier particular si medic al Curfii Impe-

Prezentiim fir continuare doud documente importante: Actul de riale;

deces Ei Procesul-verbal al autopsiei tarului Alexandru I, cu Conrad Stoffregen, consilier de stat, medic al Cur{ii Imperiale".

menliunea ci am respectat textul original. In textul haducerii franceze (de care ne-am servit la intocmirea

acestei lucriri) frgxeazd gi o a cincea semniturS, cea a lui Ale-

Actul de deces al impiratului xandru Cemisev, general locotenent 9i general aghiotant al Majes-
Alexandru I r5fii sale.

,,Noi, subsemnalii, afldndu-ne in orasul Taganrog, din guvemd- Proces-verbal de autopsie

mdnhrl Ecaterinoslav, pe l6ngi prea inalta augusti Persoand, mdrtu- ,,20 noiembrie 1825, orete Lfo
risim cu cea mai profund6 durere cd,prea credinciosul suveran, larul
Alexandru Pavlovici, autocrat al intregii Rusii etc., intorc6ndu-se (...) s-a gdsit:
din Crimeea, in ziua de 3 noiembrie, gi mai ales, pe 4 noiembrie, L Pe suprafala corpului: aspectul general al corpului nu denot2i
a resimlit primele accese de febr6, care, imediat dupd soste, pe 5 pierderea fo4ei $i nu prezintii alterlri particulare ale stiirii naturale,
nici din aspectul sdu general, nici pe abdomen si nici pe weo parte
noiembrie, la Taganrog, s-a dovedit a fi o febrd bilioasl care, ulte- exterioarl a corpului nu se observd nici cea mai micd zgdrieturd.
rior, s-a transformat intr-o febrd caldd, cu mutare pe creier.
Pe supra {a corpului, mai ales pe Eolduri, se afl5 pete de un
Acest riiu s-a intensificat cu mare rapiditate, continudnd cu
rogu-inchis - datorate sinapsismelor.

274 PAUL STEFANESCU ENIGME ALE ISTORIEI UNTVERSALE 279

Pe ambele picioare, pulin deasupra gleznelor, pdnd la genunchi descompusii; colonul era alungit gi plin de gaze. Restul viscerelor,

Ei, mai ales, pe gamba dreaptS, existi diverse cicatrice, dintre care splina, rinichii si vezica nu diferi de aspectul lor natural.
de culoare brun-inchis, urmzre a unor rodbnsi evrevcdhio;ivceiccahterizpaatte?'i
una suprafala dorsal5, intre omopla{i, se Aceastii analizd anatomicd dovede.ste, in mod evident, cd

Pe augustul nostru suveran a suferit mai intdi de o boal6 de ficat gi la
lunguia{5, de un rogu-inchis, intinz6ndu-se pAni la gdt, datoriti
vezica biliare. Boala, pulin cdte pu{in, a degenerat intr-o febr6 cald5,

emplasturilor cu cantarid5. cu frecvente afluxuri la creier, secre{ii qi acumulare de ser la creier,
Pe partea posterioarl a urnerilor, pe tot spatele, indirdt gi pe
aceasta constituind in final cauza decesului Majestnlii Sale
p6rlile grase, unde se afld mai mult {esut gras celular, sunt pres6rate
pete de culoare mdsliniu-inchis, urmare a hemoragiilor subcutanate Imperiale".

de sdnge venos. Corpul posedi pe abdomen pu{in lichid de culoare Procesul-verbal purta urmStoarele semnlturi:

l. Intemul Spitalului Dimitrievski, Jacovlev.

roEie iegit din ndri gi gur6. 2. Maior al Regimentului de Cazaci de gardi, Vasiliev.
2. Creierul Sub pielea craniului, tdiat de la o ureche la alta, se
3. Medic qef al Carantinei din Taganrog, doctor Lequier.
afld un strat gros de gr5sime. Dupd ce cu multi gnje ;i precaulii
5. Medic al Curfii Imperiale, asesor de colegiu, Dolbed.
am decupat partea superioari a creierului cu ajutorul unui feristrdu,
5. Doctor chirurg, Consilier la Curte, Tarasov.

s-au scurs doud uncii de sdnge venos, din occiput. Craniul era de 6. Maioi consilier la curte, Alexandrovici.

o dimensiune normali. Ridicdnd circumvolu{iunea superioarii a 7. Doctor in medicind gi chirurgie, Consilier de stat, Reirilroldt.

creierului cate, in cdteva locuri, in special la osul peretului occipital 8. Consilier de stat, medic al Cu4ii Imperiale, Stoftegen.
posterior, era foarte putemic aderent de craniu, pe toatii suprafa{a
creierului, vasele debordau de un singe gros qi foarte inchis la 9. Baronet Wyllie, Consilier personal qi medic al Cu4ii Impe-
culoare, ca urmare a unor afluxuri frecvente la creier, suferite de
riale.
defunct. Din cauza acestora din urmd, pe partea superioarl a
protuberan{ei frontale puteau fi vizute dou6 mici pete de o culoare A mai fost de fa!5 la autopsia corpului Majest5lii Sale impirahrl

Ei a a constatat simptomele descrise de medici, generalul adjutant

Sermigeu.

mdsliniu*inchis. Procesul-verbal al autopsiei reprezint?i documentul care, in,mod

ln cavitdlile creierului, ca gi in regiunea occipitald, se gdsesc indiscutabil, are cea mai mare autoritate. Dar, daci il vom examina
circa doud uncii de o serozitate limpede, fascicolul piramidal al
ceva mai indeaproape, chiar cu rabatul adecvat anilor cind a fost
cavitS{ii st6ngi a creierului era putemic aderent de peretele osos.
redactat, vom fi izbifi inci de la prima vedere, in afarl de o serie
3. Regiunea pectorald in momentul in care s-a practicat o
de contradic{ii, de un lucru extrem de grav: avem de aface cu un
tiiieturi directii de-a lungul mijlocului cavitilii pectorale, pdn6 la
fals evident!
joncliunea cu marele muqchi oblic gi marele muqchi dorsal ,si de la Am constatat, pe baza celor aritate pe parcursul lucrdrii, ci in

ombilic p6nd la marginea superioarS a osului iliac, s-a gisit memoriile lui Sch<inig se men{iona faptul cd procesul-verbal fusese
membrana celulari plini de gr6sime. La jonc{iunea coastelor cu
intocmit de medicul Cu(ii Imperiale, Wyllie. Totugi, doctorul Tara-
osul pectoral, extremitSlile cartilaginoase ale oaselor se aflau in stare
sov in Memoriile sale, afirmi clar gi categoric cd e1... este autorul
de osificare.
procesului-verbal! Aceastii conhadicfie flagranti, la nevoie, se
Ambii pl[mdni prezentau o tentii inchis6 9i in nici un loc nu
aderau de membrana subcostald. Cavitatea pectorald nu conqinea poate totuqi explica printr-o eroare de redactare a lui Schtinig. Dar
ser. Inirna era de dimensiuni normale, la fel qi principalele vase. In
pericardium se afla aproximativ o uncie de puroi seros. atunci cum se explicd o alti contradicfie, care dovedeEte falsul?
Tarasov in Memorii, se declari a fi autorul procesului-verbal,'dar
4. Regiunea abdominald Stomacul, care conlinea o cantitate in acelagi timp, afirmi c5 nu l-ar fi semnat? Cu toate acestea,

semnitura frgureazd, dupd cum am vdzut, la sfiryitul documentului!

micd de mucus, era intr-o stare perfect6; cdt priveEte ficatul, acesta Se prea poate ca Tarasov si fi putut confunda c6teva detalii, atunci

era foarte mdrit gi de culoare mai inchisd dec6t cea normald. cdnd Ei-a redactat Memoriile, dar nu se poate admite cd el ar fi
Yezica biliar6 era foarte mare, datoritii abundenlei de bild putut important:
uita un lucru aqa de a contrasemnat, sau nu

c00\

gili;iaiEigti,iE;EEgl-igiiigiil,i

JF.l
a
ra',

zq

trl

&

oFa

rl

E]

z

D

Qa
z

Eql
aF"
,l
D

E?EEi3illiililiE,iliiiigiiiiiiiiig

giiiiEii -igi-Ei

i,EIigE FiIiggiEg:EfgIEE

iillliiitgll g g
alg Eoo l, e liE E iig ggl gfii liliiga

C-l

aa
co
c.l

i3igEi iiEiiisiii igEiiIi Eii?ilsiiElliiE *J

rJI]

a

r!

z)

r!

d,

aF
J

H

o
z

u

)

U

Urz!)

tF!

-D.1

ii*iiiiiiiiiiiggiIiEiiigiEiFEiiFii

N
N00

n

oo
a.l

t!

,.1

a

&

IJ.I

3ez

!:l

oFa

JrI1

lI1

2

z

f
aU
FzI

aF9.1^

JI
3

s

0N0

r'- J

N00 Nod
d
,.1 o
rA
b0
& d

F.l Xo
6
z oo
o
D
c
F.l
d
& o
)6
(J Ng6
oo
aF
r.ql 6)
t!
o Lo

z oo.

E] -

(fJ

(/)

zEI

t*
aFr
J

\o
N00

oo
a.l

EiEiiliEigaEiE{.gEBiiIliiEEgltiiEiigi

-ll.l] iiff iiliiilliiii$is*iliifi Ei€iliii€i ii,i'
a

rl.]

z)

H

Fdo
U)

J gilgilIiiiiiigig;sliliiiiiggiiltligi itli

El

z

z

slJl

;l

(D)

tzq!)

Fr

aiFr.4l

i EiFS*iJ)

a

iiiiigiEg iiF$i$FFi $iggi Fi€$;

oo
oo
a.l

o\

a.l

Jrrl

cn

&

rI]

)z

r!

oFa&
Jt!

tz4
z

tll

- i a -,.1:*"-:-!l*ql*4i4.. -ffi* -, ' t* :4 -' :4-'* .o*r-*ffifl

)

Oaza

F

a6

)J

ao\\

coNa\

BiEiiEEgiiiiiiIElFiiiiiEEgigi-ig

,l gg[igig;g1;issji

o gi l"ilti ggai,ig€
!i |i!H
q.l

z)

aF

El

"l siiF II i

EiEIg€igeilii
H

z

iE}
FEBIiiiEj i$iEiiEFEI

- { 1.' n***Pid$t?{Gt*?4f!{Au.*&:s e*r +d -a; *!, r!F.-+tq'*t+ !? -.*!= i *

3
aO
z

t&

atFr.]^

J

D

ggiggl gg$iggiligiilglg

gg

iiiiisitigNo\ sr liggi

c.l

Lal

al

;lilEi;it"glgE'i-Fgiii;iiigggl;

JH

(A

a&

z3

tr.l

oaFa

E1
'..1

g

U

z

td

f
aQ

z

c.

Frl.]
oD-
llli
)J ilEi!"e$ liiig{;

&

if;giitig;iigiiggg

o$\

C-l

F-

N

€;iEE E;{€i:;i$ E;i!s EEEsFii

igggiggEi Ii

t! EIiFfFiigiFEir[ ilEiEriiFigffiii

,.1 FliEEEfi'ifi

a

ill

z

D

=q

oaF

JrI1

oztr.1
z

E]

*J

f r lQ C
oa>itt'i\O6tz!
ir'= !
5E{:\aIrFJ!."
tru -
;tEggiEi;gi:iiiE€iE{!lEE€EEifr N:TEIJ '!a3 qdH'Ela-, srL-*

o.\\O< ?
:E:6- 9
.F\aO

Eig E.[ii*ElEflE'EEi EEiEiii IiilEE liE,r!>z,,
tSEz
:icd-
H'; H 3
iIiE.igEitc{#3tiii:ig€iis-gggiEn YA ir
-s Ho.
i""i

;tE_i;iq,irrEEiiEi ur;iEa; i{EEE? <F.EH.;.id-
B.sfi'"i
s.g Ed'i
/N.s{-(!V\s(:,(f.no-VE..=i.x;
eEtttiitFltllliEig!E"iiIE$iili33s,sn!iii;EEE;'5iiEil.€\o H* \

N
:g€ffglglgigig $s.EQ>i.\$'Xc:o'Ei't:-" 'iui c

N.

:H=a.;tE.Hfr* Ft.'H.EiG= EqSFE

*F,.\8\{.Y8 Y.S