Baker, Philip - Deciziile oamenilor impliniti

Jos pdldria pentru Phil Baker qi pentru aceastd carte Din punctul de vedere al unei peroane care se afla in phn
proces de scriere a unei cdrli despre leadership, am gdsit
extraordinarh despre luarea deciziilor. Sunt o persoand care
aceastd carte nu doar fascinant6 qi pl6cut6, ci chiar
citeqte destul de mult qi consider cA materialele scrise de frustrantd. Phil Baker a reuqit. A scris cartea pe care aq fi
Phil sunt unice atAt in ceea ce priveqte conlinutul lor, cAt vrut eu sd o scriu qi mai mult ca sigur cA a fdcut acest

qi stilul acestuia. Angajamentul cu care acesta ii ajutd pe lucru mai bine decAt l-aq fi facut eu! Este spirituald,

cititori sd iqi lSrgeascd orizontul de aqteptare capdt6 o noua instructiv6 qi aparent simpld. Are talentul de a face
semnificalie odatd cu ,,Deciziile oamenilor implinili".
conceptele dificile sA fie uqor de inleles. Partea cea mai bun6
Kevin Gerald este cd el chiar tr6ieqte dupi aceste principii. Nu este vorba
Pastor senior, autorul lucrf,rilor Characteristics of a
Winner qi Forces That Form Your Future doar de niqte idei bune - este vorba chiar de felul in care

Via{a nu este o intAmplare, ea este rezultatul deciziilor Phil iqi trdieqte viala qi astfel, ceea ce el recomand6 nu se
noastre. Rezultatele cu adevdrat remarcabile apar datoritd petrece doar in scris, ci qi in fapt. Cump6rali aceastd carte
lu6rii unor decizii importante! indraznili sd decideli sd vd qi citi[i-o. Nu veli mai fi la fel.

trdili viala cu autoritate. Aceastd carte iqi va lAsa cu Eric Delve
siguranld amprenta supra felului in care vedeli luarea
Pastor senior, biserica St Luke, Maidstone, UK
deciziilor, dar qi asupra capacitAtii voastre de a lua deciziile
cele mai bune.

Mark Ramsey

Pastor senior, biserica CitiPointe, Brisbane, Australia

Aceastd carte este o combinalie minunat construitd de
umor, umanitate qi o mare doz6 de incurajare. Este evident

ca Phil se dovedeqte a fi un autor cult, inteligent qi atent.
Prin cartea sa, Phil vd provoacd nu doar sd luali decizii,

dar vi qi inva!6 cum sA luali cele mai bune decizii. VA va

provoca, vA va informa, vb va distra qi in cele din urmd vd
va inspira si treceli Ia un nivel mai inalt de existenld. Dar

nu va face compromisuri de la mesajul sdu central - pentru

a realiza ceva de o valoare extraordinard trebuie sa iei
deciziile corecte. Mi-a pldcut sf, citesc aceastd carte qi v-o
recomand cu c6ldurS.

Bruce Hills

Pastor senior, biserica Garden City, Brisbane, Australia

DEEIZIITE
OAMENITOR

IMPTINITI

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Rom6niei PH ILIP BAKER
BAKER, PHILIP
DEGIZIITE
Deciziile oamenilor impliniti / Philip Baker ; trad.: Irina Sasu. - OAMENITOR

Bucureqti: Amaltea, 2009 IMPTINITI
ISBN 978-973-162-051-0
EDITURAAMALTEA
I. Sasu, Irina (trad.)
www.amaltea.ro
159.923.2

DECISIONS OF DARING ACHIEVERS
PHILIP BAKER

Copyright @ Philip Leonard Baker 2004

All rights reserved

DECTZITLE OAMENILOR iUrUNrlr

PHILIP BAKER
ISBN 978-973-162-05 l-0
@ 2OO9 _ EDITURA AMALTEA

GUPRIIIS I

6-

E4E
(J

PR0r0G 11

,,I-afii rdspuns cd. zarurtle au fost aruncate; am cuvAilT iilRrnrr 13
trecut Rubiconul. Sd md scufund sau sd inot, sd
IPARTEA DE CE GOI.ITEAZI
trdiesc sau sd mor, sd supravieluiesc sau sd pier
aldturi de fara mea era hotdrArea mea de ne- "t i;.[*sr;?.${.fJ{- *r -qti^il"$ i;i rrqrir;]'r
strdmutat.l" ;.!
pn$Tr-fr 1*
John Adams, Dialoguri cu Jonathon Sewell, 1774
$ohn Adams, Opere, vol.4, p.B) *em3{?{:}a_eJt- x r;$iMt$MxIL rruTrL rilTiti.u I,

ilP?lffirslvrtiL \f*lHYrl g7

#&ptT*rtlr 3 flsrssurruTA *n A rt {}Ht$f*Llrx *.3
*&PiT*Lej$" s t3fr$pafr *!-Aru 3s

fr&p$T*ra3{_ s At. gxlrrg& ${}&nfit* t*$Y${ie r,,{{$il

*&p{Tt}Lt38. S &tril?&ruT? fd ffi $tft {J$t? ffi $;#fi rx$i_fi

YlnAt LFt A&aUt ff Unif)I LrnrrFfrfiFf.$t l!ni :f l c

I

PARTEA A II.A TIPURI CTASIGE DE DECIZII

il&p{T*f_{,$i" T r*ll l}*n pie t*A${rLil s1

Sn*pre rum st ?ti recapeti {orma

*er}€?sta3g. s Afrt$M V&S C!.efr ?'l {}t

Rr:fcrit*r la viaiu*e

**e$31T*r_1Jg_ *ff $$irtffiY{",t {}g$*F{{$

Cun: si-ti paresti inirna

10 #&pgy*r"#*" I # $e gruumgpg pffiYm#*Kffiue *i3 11

grl{$E2. *epaT*t{.$$- 11 rug$ $?$&&{ **t rut} $*? PROTOG co!
€
!J
ts

A.

ffi*-= "$$}?

oIG
ffi&p{?ffit{$$- 3# *-*VH, X-ffiVffi $V3K Lucrurile bune vin in general cAte trei - Stapdnul

u {:&p*?*ttr}, $* *g$iw gs pg {3 **mrut**m Inelelor, Matrix,... primele trei serii Rocky? Astfel, intre
o= rwxru[$wgryn 1'{ *
g 1996 qi 2001 am scris o serie de trei cirli: Secrets of
Super Achieuers (Secretele oamenilor tmplini{i, Ed.
6cut *Ap*.fl{3t#t 1e swffi$1gYeru*ffiK& #$d*}? $*$vKL
tr#**SYi{frXY ffi* trrutrffi&$fi 1x* Amaltea, 2008), Attitudes of Amazing Achieuers qi
Wisdom of Wealthy Achieuers. La inceputul lui 2003 insd
I
am {inut o serie de prelegeri legate de puterea deciziei.
*&$**yr:*,alL 3* sn ym&xrw ffi{$ g${}w& Dintre toate prezentdrile mele pe parcursul intregului
an, aceasta a fost cel mai bine primitd qi se pare c5 a
mggne"$cge 1;$s
avut cel mai mare impact asupra vie{ilor celor din public.
ffi&$}{Yt}g-{jt 3& x"{tYaffi& eKffi$x}K 1$"* Astfel cd trilogia mea s-a transformat intr-o serie de

156 patrr volume. Aq dori sA le mullumesc celor de la cafeneaua

DESPRE AUTOR 157 Joe's Garage din Queenstown, Noua ZeelarrdL, pentru ci
mi-au furnizat cafeaua, qi lacului Wakitipu pentru
inspiralie. Dupd ce scriu ii predau un document absolut

ilizibil surorii mele, Penny, care il transform6 intr-o carte,
avAnd ca qjutor qi alte resurse. Ea imi spune intotdeauna

cd cei care fac adevdrata muncd sunt Sarah Churchill,

Mark Pomery, Simon Elliott qi Belinda McCullough,

alaturi de Amanda Spurling, care se ocupb de fotografii.
Totul a pornit cu o cursd de alergare inceputd in fala

casei mele, in incercarea de a mi menline in formd. La

asta se rezumd de fapt viala - momentul hotArArii, al

deciziei, momentul acela in care stai in fala casei tale in

pantaloni scurli gi o pereche de sandale total nepotrivite
qi faci acel pas, te arunci inainte. Restul este simplu.
Sunt sigur cd aceastd carte va incuraja pe mulli sd treacd

pragul.

Phil Baker

Joe's Garage, 8:56 am,29 august 2004.

CUUANT INAINTE

Luarea deciziilor este o parte a vielii noastre de zi cu

zi. Fiecare doreqte ca toate lucrurile sd fie aranjate cum
trebuie sau sd aibd un plan real, bine pus Ia punct, astfel

incAt sd poatd lua hotdrArea fara teama de eqec.
Un proverb spune: ,,IJn plan bun equeazd din lipsa

unui sfat bun". Este foarte bine sd cauli un sfat, dar in
procesul ludrii unei decizii, acest sfat trebuie sd fie qi
potrivit.

Bill Bernbach, fondatorul Doyle Dayne Bernbach

Advertising, spunea: ,,Suntem atdt de preocupali de
rezultatele statisticilor, incAt uitdm c5 noi suntem cei

ce le credm".

Va trebui sd lu6m decizii in fiecare zr, atdt impor-

tante, cAt qi mdrunte. Nu putem sA delinem toate datele

legate de o anumiti problemd, pentru cd inc6 nu am
rezolvat-o. Putem si le analizdm de mai multe ori, insi
intr-un final, va trebui sd ludm o hotdrAre. Analiza in
sine nu va lua decizia in locul nostru.

Deciziile ne contureazd viitorul qi aduc bucurie qi
emo{ie in viala noastr6. Pentru a deveni un performer,
trebuie sd iei decizii. in loc si tr6ieqti povestea altcuiva,
mai bine i\i creezi propriile statistici qi propria poveste.

Performerii vor indrdzni sA intre in acele domenii

despre care nu se qtie mare lucru. Vor crea noi pie{e qi

noi modalitali de a face afaceri.
A lua decizii este un mod de viald pentru performeri,

iar noutdlile pe care acestea le aduc in viala lor ii

incAntd. Performerii iqi urmdresc visurile qi pasiunile
prin luarea acestor hotdrAri. Viala se rezumd la a lua

decizii - cu cAt acestea sunt mai indr6znele, cu atAt

emotia este mai mare, iar rdsplata pe mdsur6.

14 Vei spune: ,,$i dac6 greqesc?". Performerii qtiu cd din . Decizia de a-ti p6zi inima 15
. Decizia de a invila - Fii curios
cAnd in cdnd vor lua decizii greqite qi cd unii vor {ine cu . Decizia de a te distra u
. Decizia de a iubi
-=^ ei, iar allii li se vor impotrivi, dar, in ciuda acestora, ei r Decizia de a ierta -
. Decizia de a avea rdbdare -
JE vor lua hotdrArea de care este nevoie. . Decizia de a avea o cdsdtorie reuqitA
= . Decizia de a nu face comparalii 2
Existd un studiu care dovedeqte cd I|Vo dinLre oameni
cEJ) A decide poate deveni o obiqnuin{6, poate crea forld CJ
nu vor fi de acord cu tine indiferent de decizia pe care o
=u iei. Aqa ca f6-o. Sfaturi vin din toate pdr{ile qi, de cele motrice qi poate s6-!i transforme visurile in realitate.
=c mai multe ori, de la cei ce nu au ficut lucrul respectiv.
r Succesul este un drum batatorit de decizii, qi nu o desti-

B(qJ Unele companii le acordf, angajalilor timpul necesar nalie.
pentru a crea qi a lua decizii - bune sau rele. Acel timp Philip Baker ia hot6rAri qi ne provoacd qi pe noi sd
trt
facem la fel astfel incAt sd avem succes in toate domeniile
necesar pentru a crea produse indrdznefe. Timpul de care vietii.

este nevoie pentru a deveni indrdzneli' Un astfel de Ne someazd sd gisim forla existent6 in luarea unei

exemplu este Compania 3M din Statele Unite. 3M este o decizii.

companie care vinde produse inovatoare. FSrd inovalie,

afacerea aceasta nu poate exista' 3M le permite angaja{ilor Peter lrvlne
sd foloseascd. L57o din orele petrecute la muncd pentru a
Director gi delindtor al lan{ului de cafenele Gloria Jean's
crea qi a lua decizii asupra proiectelor alese de ei inqiqi.

Problemele, dificultalile, munlii nu vor dispdrea dacd
nu lu6m nici o decizie. Trebuie sd iei decizii pentru a

ocoli, sau a lua in piept aceste probleme'
Atunci cAnd am inceput afacerea lan{ului de cafenele

Gloria Jean's, numdrul de decizii pe care trebuia sd Ie
ludm era infiordtor (qi incd este). Dar eram devota{i unei

idei qi inflf,cdrali, astfel cd a trebuit sd luAm toate aceste

decizii. Am hot6rAt ce voiam sd fim gi ce doream si

realizdrr-. Eram deschiz6tori de drumuri pe piala de cafea

din Australia. Trebuia si ludm decizii daci voiam sd ne
realiz6m visurile gi sd ne indeplinim dorinlele. Astfel
cd acest proces a devenit un fel de obiqnuinlA pentru

noi.
Iatd cAteva dintre deciziile pe care Philip Baker ne

provoacd sd le ludm pentru a deveni oameni de succes:

. Decizii Ia rf,scruce de drumuri - incotro? Forla ce

cregte in momentul lubrii unei decizii

. Decizia de a fi in formd maximd
. Decizia de a-!i schimba viala

PARTEA I

iil.('..]r:''?.",, 'Yfl.-.$Y-rtfi

GAPITOLUI 1

ffiffi Y$-ffi SSffi*S Xru pre&3ruYffi Y$-ffi pK$S

,,Existd. un moment ln care fiecare
om qi fiecare na{iune trebuie sa
decida de partea cui se afld in lupta
adevdrului cu minciuna qi a binelui
cu raul;
Un ideal nobil, un nou trimis al
Domnului care oferi fiecdruia
mAntuire sau nenorocire,
imparte lumea-n doua: Ia stAnga

caprele qi Ia dreapta oile,

iar alegerea merge aqa mereu, intre
lntuneric qi 1umin6."

J.R. Lowelll

Morpheus -,,Crezi in sonrtd, lrl eoT " 21

lVeu - ,,/\l/. 6
MorplrctLs - ,De ce nu7" A.

-l',leo ,,Pentru cd urentL sd cred cd tlalin contrttlul r

asuprn destinilui nrcu." r

Mnrpheus - ,,inleteg pt:rfect ce t,rci sd s7t11i.": F-
-CrE
Ideea ca deciziile sunt de ma-ximd importanld pentru
succesul nostru se hazeazd pe doua presupuneri. 2

ln primul rAnd, cd nu totul este predestinaL; ca toL (EJ
6
ceea ce facem sau nu facem conteazi; increderea in faptul u
h-
ci tot viitorul nostru este flexibil si cd a decide qi a g
(J
acliona modifica felul in care se desfdqoar5 lucrurile.
in al doilea rAnd, cd universul funclioneazd dupA b

logicA anume; cA deciziile contureazi realitatea, deoarece

;i piesele de domino cad intr-un anumit fel, gi daca aleg
sa imping una anume, atunci consecinlele sunt in mare

previzibile.

Dac5. oricare dintre cele doua premise de mai sus este
fiilsA, atunci forla qi inlelepciunea deciziilor proprii este
tloar un miraj. Daca totul este predestinat, atunci, indi-
fi:rent ce decidem sau facem, lucrul respectiv se va intAm-
lrla oricum. Ce {i-e scris in frunte ti-e pus.

Pe cle alta parte, daca viala este cu totul intAmpl6-
t,oare, fara nici o logica, adevar, ritm sau model demn de
incredere, atunci nimeni nu poate spune cu siguranla
r:ii ceea ce credem, felul in care reacliondm sau acliondm
irfe vreo influenta asupra vie{ii noastre.

Parerea mea este c6, deqi in ad6.ncul nostru cunoaqtem

rrdevarul legat de aceste lucruri, traim intr-un fel de
t:ea!a, fara sa intelegem ce inseamna cu adevArat toate
rrcestea. Poate cd tot ceea ce avem nevoie este sA fim
t'r-invingi de cineva. Realitatea este cd lumea noastrd
{'unc{ioneazEt in concordan{A cu niqte reguli, cu niqte

legi; existd un tipar in univers; o formuld in spatele

acestor for{e.

22 Sa ne imagindm un pic o lume proiectatd altfel - o ale gastronomiei ne permit sd o preparim. Putem 23

lume in care merele ar c6dea in sus, fara nici o logicd, continua aga la nesfdrqit, dar deja devine clar c6 efectul 6
A.
-E. pur qi simplu din cAnd in cAnd. Cum ar fi dacd uneori qi cauza, acliunea qi consecinla, decizia qi implica{ia sunt g
4J cafeaua ar fi cAnd rece, cdnd calda? Ce fel de univers ar
-u2Ic=4 o descriere exact6 a felului in care funcfioneazdlucrurile g
ct fi acela qi ce fel de existent6 am duce noi intr-o lume in in lume. Acest adev6r este atAt de adAnc inrddicinat in
-
uI care totul ar fi lntdmplator? Dacd seminlele ar incol{i subconqtientul nostru, cd nici micar nu-l punem in
e
cAnd qi cAnd, fara nici un motiv, ci doar pentru cd aqa ar disculie qi nici nu ne ddm seama cd existd. Aqa cum peqtii 2
nu simt senzalia de ud, aqa qi noi tr6im pebaza acestor u.eIJt
sta lucrurile? Daci noliunea de ,,consecinld" nu ar avea reguli qi legi, folosindu-le, inlelegAndu-le qi asumAndu-
E
u5ct nici un inleles? Daci nu ar exista nici o legiturf, logicd ni-le fara sd ne ddm seama de acest lucru. I
intre cauzd qi efect, ci pur qi simplu un lucru s-ar petrece
Nu credem in asta, qtim clar... cA dureazi trei minute i(rJl
intAi qi apoi i-ar urma un al doilea, dar fara nici o legd- sd fierbi un ou, 180 de mile pe ord pentru a decola, o
majoritate de membri aleqi pentru a constitui un guvern,-
tur6 cu primul? Dacd ceea ce aq face sau nu aq face nu un pahar qi jum6tate de lapte pentru a da gust oric6rei
pr6jituri. $tim c6, atunci cAnd sunt t6ia{i, copacii cad,
ar avea nici un fel de legdturf, cu ceea ce se petrece in cd minciuna complici viata qi c6 pAinea proasp6t6 are
gust mai bun decAt cea uscati. $tim cA soarele va r6s6ri
realitate in viala mea? din nou mAine qi cd fluxul va veni din nou, cd heroina

intr-o asemenea lume ai putea si fii leneq qi sd ai distruge viala, in timp ce a-i ajuta pe allii ili imbogd{eqte

aceleaqi qanse de promovare sau imbogdlire precum cel existenla. LuAm ca atare faptul cd un scaun ne va susline

harnic qi sArguincios... niciodatd n-ai putea qti. O rela{ie greutatea qi dac6 nu este aqa, atunci existd un motiv

extraconjugala mi-ar putea imbun6tdli cisnicia sau ar clar - picioarele acestuia nu mai !in, dieta noastrA nu a
funclionat sau cineva ni l-a tras de sub picioare exact
putea sd o distrugd. OmorArea cuiva in public ar putea
cAnd voiam sd ne aqezdm. Niciodath cauza nu este aceea
atrage oprobiul societAlii sau ar putea fi aplaudatA, iar
cd nu a existat nici un motiv. CA pur qi simplu in acea zi,
inscrierea unui gol ar putea sd insemne cAqtigarea acest scaun pur qi simplu nu a ,,func!ionat", s-a im-
potrivit qi astfel aicLzut pejos pentru ci... ei bine, nu ar
partidei sau pierderea ei... n-am putea qti cu siguran{d exista un ,,pentru cd"; pur qi simplu pentru c6 se poate

niciodatA care este rezultatul. intAmpla asta cAteodat6... mai incearcA, poate c6 de data

Pe scurt, cum ar fi sA supravieluieqti, nu mai zic sd asta merge.

gdseqti o anume logicd, intr-o asemenea lume? Cu cAt Regulile pun st6pdnire pe personalitatea noastrd prin
modalitafi evidente, dar qi prin altele subtile. Chiar in
ne gAndim mai mult la o asemena situalie ipoteticd acest moment folosesc regulile gramaticale, de dex-
teritate fizic{. qi sper cd qi pe cele ale logicii, in timp ce
(Steve Wright ar comenta aici cd ar trebui mai bine sA tu foloseqti legile recunoaqterii vizuale, inlelegerea, qi

ne imaginAm o lume in care nu ar exista situatii ipote- a$ vrea sA cred cd qi pe cele ale placerii.

tice!), cu atAt suntem mai recunoscdtori ch nu trebuie

sd trdim astfel.

Mulli dintre noi ludm ca atare faptul cd trdim qi

murim, producem gi consum6m, semdndm qi recoltdm

pe baza unor reguli clare. Legile fizicii qi ale chimiei

sunt cele care ne asiguri existenfa. Legile comunicdrii

ne permit sd interacfiondm. Legile spirituale ne conferd

semnificatie, legile agrare produc mdncarea, pe cAnd cele

24 Prin urmare, via{a se rezum6 la a descoperi aceste Aceastd carte reprezinLd o incercare de a ne ajuta pe 25

reguli qi legt qi Ia a decide cum sd le aplic6m. Succesul toli sd invS!6m sd privim in oglinda. SA ne ddm seama o

2ts' se rezumi la cAt de bine Ie inlelegem qi cAt de corect ca existenla este construita pe baza unor reguli qi legi, o.
iar noi suntem singurii capabili sA ne construim viala
J facem uz de ele in domeniul nostru de interes. Intr- qi sd schimbAm Iumea prin intermediul acestui dar care E

o. ne-a fost dat, adicd puterea de decizie. Lipsurile finan- -uFF.
ciare, suferinla psihici sau stagnarea carierei se da-
ce=-UJ, adevar, pornind din acest punct cheie, a fost creatd toreazd faptului ca nu cunoaqtem regulile care guver- rCE
societatea vestic6. Din vremea Renaqterii, a Reformei z,
neazd toate lucrurile, sau faptului cd acliondm in opo-
=et qi a Revoluliei Industriale, pAnA la viziunea predominant zilie cu ele. Cred cd in via{a poli fi invingdtor, poli fi un 2
qtiinlifica a zilelor noastre, acest adevdr a fost propagat
q bun creqtin qi poli obline acea siguranla... daci qtii cum (EJ
J o
i{i poli alege calea in consecinla. Aqa ci haide si im-
q!(Jl cu succes. u
Adevdrul este cd viala nu se desfaqoarAla intAmplare. prdqtiem ceala qi sd ne infruntdm viitorul cu din ce in
ct ce mai multd claritate. u(J

Cd legile naturii pot fi inlelese, iar pe baza informaliilor

furnizate de ele putem lua decizii qi astfel putem reuqi

sd zburam pe lunS sau sd creAm copii prin fertilizarea

in vitro. Astfel avem puterea de a schimba o sumedenie BIBTIOGRAFIE

de lucruri qi, drept consecinfi, lumea in care tr6im 1. J.R. Lowell, The PresentCrisis,sLS.
devine un loc mai periculos, dar in acelaqi timp mai 2. Matrix (tilmul), 1 999.

fascinant. 3 Jim Collins, From Good to Great: Why Some Companies Make the Leap,

$i totuqi, cum se face ci aplicdm atAt de rar acest HarperCollins, 2001 .

model cunoscut noliunilor de succes, personalitate,

relalii sau spiritualitate? Dacd equim, atunci dam vina

pe ingustimea mintii qefilor noqtri, pe guvern, pentru

politica lui proast6, pe partenerii noqtri de viald, pentru

lipsa de intelegere, qi pe Dumnezeu, pentru cd nu ne-a

sdrit in ajutor atunci cAnd aveam nevoie. Pentru a folosi

o analogie din Jim Collinss: atunci cAnd lucrurile merg

prost, privim in afard pentru a gisi pe cineva pe care sd

ddm vina. Atunci cAnd treburiie merg bine, ne uitam in

oglindd qi acceptim laudele. Putem si ne construim

succesul singuri, ins[ cu siguranld nu suntem noi de

vinf, pentru cd am greqit. $i iata cA totuqi cei mai buni
conducAtori fac exact invers. CAnd totul merge bine se

uitd in afar| qi laudd echipa, domeniul de activitate qi

imprejurdrile exterioare. insA atunci cdnd apare un

moment de crrz6, se reflect6 in oglindd pentru a descoperi

unde anume au greqit qi chiar mai important decAt asta,

pentru a vedea ce pot face pentru a indrepta lucrurile.

GAPITOLUT 2

stwffis$wx&ffi $ wYffi $.ffi ffiY&$k&$**

ffipKgw$&ffiwk wffigwYffi$l

,,Oamenii trebuie si se decidd ce

anume nu ar face qi abia apoi vor
putea sd aclioneze eficient in ceea ce
ar trebui sd fac6."

Mencius,0pete 2.8

Puterea deciziei este cea mai valoroasd cheie pe calea 29

cdtre succes. Nu neapdrat din punctul de vedere al Fu.
o=
importanlei, cAt din punct de vedere cronologic, deoarece
J
alegerea reprezinta momentul de inceput in orice acliune.
I=
Fard decizie nu avem continuare. AlegAnd, putem sd
facem lucruri minunate sau ingrozitoare. O simpld =t4crt
decizie a dus la descoperirea Lumii Noi qi, in fond, tot o
decizie a dus la prdbuqirea unei cladiri din cauza coli- J
ziunii cu un avion. Prin decizie putem sd ne imbundtdlim F
viata sau sd ne-o distrugem. Po{i sd te casdtoreqti sau CqJ
sa divorlezi, po{i s6-!i imbrdliqezi copilul sau il poli lovi.
Fu
Deqi exist6 circumstanle care fac mai uqoarA luarea unei =J

decizii in locul alteia, nimic nu are puterea de a declanqa 2=
oq=
o anumitd acliune mai mult decAt propria noastrd
4
hotarAre. Psihologia freudiand incearc6 doar sd explice

de ce decidem intr-un anumit fel, dar nu poate sd ne exo-
nereze de responsabilitatea hotdrArilor noastre. Din

pAcate, in loc sa valorificdm qi sd utilizdm aceastd

putere data de Dumnezeu, o ignordm, o evitdm qi ne
tr6im viata la intAmplare, prinqi intr-un ocean de ezitdri

qi amAndri. Eu personal obiqnuiam sd fiu destul de

indecis, acum insd, Iucrurile s-au mai schimbat...

Evident cA, pe mdsurd ce societatea noastrd devine
l,ot mai sofisticatd, mai prosperd qi mai aglomerata,
multitudinea de alegeri gi de posibilitali devine bulver-

sant6. IJn supermarket obiqnuit din Statele lJnite vinde
aproape o suta de tipuri diferite de cereale pentru micul

dejun. Avem o mullime de canale T! download-uri broad-

band qi 27 de feluri de toppinguri pentru pizza. Nu numai

cA o asemenea supradozd de informatie slabeqte capa-
citd{ile intelectuale, dar incepe chiar sd sugereze cd indi-

vidul are foarte pu{ine de spus in aceastd privinld. in
mintea noastra este posibil sA fim capabili sd alegem

pizza pe care o dorim, dar, pe de altd parte, nu putem sd
alegem partidul politic cu care linem, regimul economic
sau guvernamental preferat sau, se pare, chiar modul

30 in care alegem sd ne cregtern copiii. Nu suntem altceva in momentul in care o facem nu suntem singuri. Ma 31
surprinde de fiecare datd puterea ce pare a fi eliberati
decAt niqte flecuqtele purtate de curent, frunze in bataia tlt
atunci cAnd se face o alegere. Persoana care a decis poate
E-. vAntului, acea pani rdtAcitoare din Forrest Gump. Astfel, =c
J4 acest pesimism propriu fatalismului se strecoarA in supune circumstanlele. Doctorii ili pot spune cA cel care
ot=s --2
suflet ca un vierme qi se hrdneqte cu scopurile noastre, are voinla de a trdi va rezista mai mult timp, deqi poate
-u- o4
distrugAndu-ne determinarea. in Grddina Raiului cA este mai bolnav decAt cel care a renunlat deja la do-
o F
:ul alternativele erau simple. Adam qi Eva nu aveau altceva rinla de a tr6i. Atunci cdnd Biserica din comunitate a
decis ci vrea si se orienteze cdtre televiziune, in ciuda uCJ
de fdcut decAt grddindrit qi sex! $i, cum spune J. John2, faptului cd nu aveam, personal, bani sau pregdtire, Fr
ce te fdceai dacd. nu-!i pldcea grddin6ritul! Succesul in lucrurile au inceput sd se miqte. Ceea ce privit de pe J=
u6ct viald nu se rezum6 insd la a alege un tip de cereale, de
margine pdrea a fi imposibil de realizat a inceput s[ 2-
maqind, canal TV sau dacd e cazul sd faci grdtar in seara
devini realizabil pe mdsurd ce ne apropiam de el. Au u=g l
asta sau nu. Succesul presupune luarea unor decizii de inceput sd apar6 persoanele pregitite, posturile de tele-
o.
importanld majord qi apoi si 1e urmdreqti cu insistenld viziune ce ne refuzaserd inilial au spus da qi in prezent
suntem prezenli la televiziuni din qaizeci de !Ari. Sunt
qi dArzenie . Decizia este elementul de legdtur6 dintre a perfect conqtient cd dac6 nu ne-am fi decis si facem asta,
cu siguran{i nu s-ar fi intAmplat niciodatS; intr-adev6r,
spune qi a face, dintre a qti qi a trdi, dintre teorie qi
am fi fost exact in aceeaqi situalie gi in ziua de azi -
practicd, dintre teologie qi credin!6.
lipsa oamenilor, a banilor qi a know-how-ului ar fi incd
Scopul acestei cdrli este sd declare alaturi de Gramsci
prezente. Atunci cAnd ludm o decizie, vAntul incepe sd
c6 existd un optimism al vointei. Cd viala se refer6 la
batd in direclia in care vrem noi, culoarea semaforului
alegeri fdcute, qi nu la bafta avut6. Ca nu suntem des-
se transform6 in verde; avem incd de luptat, insd lucrurile
tinali sd fim niqte sclavi ai circumstanlelor, ci dimpo-
devin intrucAtva mai uqoare.
triv6, acestea pot fi sclavele deciziilor noastre. Chiar qi

atunci cAnd ne confruntdm cu situalii ce nu pot fi con-

trolate de noi, putem decide cum sd reacliondm, ce leclii

sd invdldm qi ce atitudini qi convingeri sA adoptdm ca

efect al acestor situa{ii. Locul in care ne afl6m azi se

bazeaz6. foarte mult pe deciziile pe care le-am luat ieri, BIBTIOGRAFIE

iar viitorul nostru se bazeazd. pe ceea ce decidem azi. 1. Antonio Gramsci, teoretician politic italian (1891-1937),
2. J. John, orator interna{ional gi autor de succes al mai multor volume, printre
Via{a este o multitudine de alegeri sau, ca sd folosim
care Walking With God, Marriage Worksgi A Box of Delights.
metafora lui Frost, o varietate de drumuri ce se im-

pr6qtie prin pddure. Ajungem din cAnd in cAnd la rds-

cruce de drumuri qi, in ciuda faptului cd suntem con-

qtienli de acest lucru, puterea deciziei std in aceste rds-

cruci. Putem alege sd eliber6m aceastd putere qi sA per-

mitem vielilor noastre sd curgd lin, dar numai noi suntem

responsabili pentru propriile alegeri.

Vestea bun6 este c6, aqa cum afirmd Gramsci, existd

un optimism al voinfei. Decizia are alialii sdi - astfel ci

GAPITOtUt 3

effiffi8www*ffiYe Wffi p$ ffiw&w,twwffY$

,,$i astfel, natura oamenilor este

asemS.nd.toare; doar obiceiurile lor ii

diferen{iaz\."

Gonfucius (Analecte, 1 7.2)

r -fti'r.:,1i:, i,,.1,t".ti,,,1 ;,':ilii;,l,i.,fi,i, r.:t;,i il!i.1.1 ,^t.:jiiil'l,,ita.t t,:,1,-,t r{r

,;,,.,;.,.:,rl.r',r:hL"!r., xlr lt'JIjuli': iL;i-t1,:;. r-1i1 ;liri.:" il',t .liit't..,1',., .,.i. ldH

ii-.ir'llrr.l i)if,i;J'{.,t1 r,i:'t'tJi i;l tl ,,lirurn8il'f.il. clgll'} tlililir:l i'irj i}i,l,iiLa'1.1'r'i :3
; Fl i,1 ir'r,ir,llir.-r ill:iilir-i,[:. L]i.l l]lilxillai tri'leif.i:ln t.ll ill'ii:lrelt iiai)i-,rii.'
r;'r lil.l-r lrti';i.. ll lli,r;i. n|, iirllp, ilevi;le (lili ;1 l.iii.ili r')i:'r.i,ir'i;l Ii-ltl t"#
tlii,:tf,ea {-rit r.tit.r'{:l te 'iai ,jl-rs ilirl pai+ ll,e lrt.rl , l,r.r'-.i 11 .:1 .1. f,1
iir:r{:rJtr,-: i,. '\gl,tei, 1/ittrri,t'l este {riii.ltjr"iii,Ll":il st r,:' 'r-. ,. i\ .
r-iP arii.rr px'lhlr:mn. 4t

1i\ i,'sni o xru1,tl i';]-! r'e{te1,it,iv;} Lrazaf,;'i $il a}l.r't iiil j j.i r i iiii i r*,

,-{.!;.tLI'iir:t 1ti-r:,i.$t,t"li itot'tnt:rl;ilt li1,rl;rtr..lt'l,l- 3qr:r."1'riii::::ti :i *1; ;l ti.:

ai:)

E}

.1r :i:r!il!i jiiji'.1j;r.ti'1

lirt"ri,i..Ir:,. :.t ll,,' .,:,::je,,it,,-t.]l'. iliti,l.i.ILl tllLjl,lii-'i irLlln lf i.t L,

/,1 r.tr-q ,:.i!lti ilt.:1,1'1" ail;:{j{:rlll,!it,R:t lljl':,1e,]:lt-l'jn.t,tti . .. ', '. i.

,f' i:rr,rifil-il,i-.. iVl.,it t,iitlri i:LllP liu-iir ll:iei i.a.r'iii,i i {ll a'il i/ii j

r# r'ir- ;,1,l t_riIj.g{-}11.1 ::tl-iriiji, $;i, 11e I1-li,i.li.rLl'ajei-i: -!.11 i,t{,ri:r;:i i,il

:' 1 ilrri,,.iir'11", {-ji'-rii:eiirri. iriciil-cl'utl'r i i-rrii'{:: F.riit,i:: r,ir,.,,r ;, ..,:l
:rr!.i?'1r-rili:l i-il r-:lr.r'lilli,i. ll;lr.tiri tti-.lllli:;rl.i""rl j tlli'tliil j.''iil rlrti ,. lLr:ri,,t:.
...\l-t
,L .:rifitirlt.! j!.r.la-:li:li.'rlill-l i g* ljlt,t.rlf'll,iila:j.',..:,?1 lj1,;.'a1 rr,,.
j;r. lr,ti1tj iji-trirl,lt-r'1 jt, i'tjc,:\1,.'lt'1; ,il-'ifjr.,r':.ji-!i,:l..Ll ,',1ii,i-i i't-li,-,i'
't,
'i

rl

'1'r..,1i1 i-tl,li1,l"a.!{ir att.Jt:irlitr-t li" {j.*'X'i-tlljtrr e',,t. I . ,r r..

:,::Jljer,i{,.tjLir!. jf_t{rii!,1.U,:j. .::."i itj,ir._irr ! i.rr- ,tiii.]i,:r'1.{l ,, lC,itifr iiiit

't!..i rlt r.'l]'t-ln|;]l [] ill, ItBilt'l'ifX{.ti'r|ti.i,;-,1 ;:ir;l it.l:rrrt p: irii:,:;'rrr,-ti-'

it{{ll;;::lli,,rr.,.,rr,,.iri,iit{l;: irr...t}}rlr-'';-i,r'.ili.iLllll1l1it;l-;---1l 1l';';;;xi :.1i s3-i {-!'i.:Lllt-iliL il-li:11 'i".,lit ruiii.l, ..1,i-l 1r;ir---ilil'1i1.ri

:.ii,l1itillj{rji 1l:ilt1]ti..ii::....xx,, !tll:i i,''iii i-i"e.l;lltr.il li,1 i-jrl {xii;;,n llllii{{tt,-i.ri.-)ii.:i-.)ii':r-.ijie'rl.;j,g,tli;,,ii

,111'r'rlitiNiN{{iiff;;jjBBll iilrriittiirr;.;{.t{'tj'j i'rlpp.. lidd j,::;;l1ini,nl ,l i,l"'itIl]tr,r'l,r'l,r},}1,.'{r{*-r,riJtri:,r,1.':,'i',''
l,lr ,,'girtl, !i.r;r !r* i! di-liteln i::'rl""l lna1ri:Llu r-iirl i..rriiii::ll..iilil,i,irir,. ,

,.i:1."",,..: I li;;' .';r '.<.trr. l,a '.ri.. r; r.

-,.,.l1,ri'll riiliit.lti li, r-r,l-[i;.fii i.]xit {ii. gtl-}1ilii ,,t-itrrll.iir*iiti 'r,.

j,l{'ri'!.iiii:rr'eii r:lrti:!{i. i.,ai*itLl;: il* i{i1illli+.:aii', d; i;,i jliiri"[riLi.riir',

,lt '':i:i.tl"l] ,::i, r,,iil.l-l :rr;iiic!.lt,ul lie fiUlr*'l"ililllaz;. 1ri-:tti r"il t-ri -
ri,.r r':r,.iI'i i:{',] f irlel:U l,liJi [.e l;npiir:if, din vtL'ltii': iti,r - '. ll ii i.
:!.."(.jrIt i-li,]j'il,t] it1-.1 .tiiliil"i;' ilt"{:iLra.r'*-, i]t';;- ,lla; iri.;,it li ::i,'.tr;:i.:,1,i ir,;

36 ceai pe care am bdut-o a fost in Java Centrali - un loc sd se formeze. Chiar qi incercarea de a trd"i astfel este 37

cunoscut pentru calitatea deosebitd a frunzelor de ceai, un tipar de alt fel. Obiceiurile noastre ne impresoard, 25=-^'
E2. dar nu qi pentru arta de a le prepara. Am fost invitat sf,
pun stdpAnire pe noi. Puterea obiqnuinlei este incontes- oco
Jc vorbesc la o conferinli pentru tineri, in mare parte r
= datorita faptului cd celilalt invitat din Australia a trebuit tabil6, insd diferen{a este fdcutd doar de noi, pentru cd. u
s6-gi anule ze vizlta' Nu mai fusesem in Indonezia qi la
-cJCE 22 de ani qtiam foarte puline lucruri despre cultura, numai noi ne alegem aceste obiceiuri. Ele ne pot trage cl
stilul de via{d qi obiceiurile acestei !dri. Am descoperit in sus spre implinirea destinului nostru cu o putere ui- F-
r
c=l mitoare, dar ne qi pot trage in jos, spre mAlul de pe fundul 2=- '
u lacului. Deciziile reprezint6 germenii noilor obiceiuri
qi slujba de inmormAntare a celor vechi. Aceastd carte c6,
= cd totul era diferit - limba, mAncarea, respectarea re-
(ucJl vorbegte despre naqterea unor obiceiuri corecte qi distru-
gulilor de circula{ie qi ceaiul. Ceaiul indonezian nu gerea celor greqite. Performerii sunt cei care au luat
seamind deloc cu cel vestic. Nu spun cd este mai bun deciziile corecte qi astfel au permis acelui gen de obi-
sau mai r[u, ci pur qi simplu diferit' DupA cAteva zile, ceiuri bune sA faci parte din viala lor. Succesul nu este
tAnjeam dup6 o ceaqcd de ceai ,,normala" - dup6 o
s6ptdmAnd eram de-a dreptul disperat' Din fericire' am mistic... este reprezentat de ceea ce facem noi in mod
dat peste niqte misionari care ne-au invitat la ei acasa
sf, bem ceva. Ne-au oferit ceai, iar noi am refuzat' pAnA repetat. Eqecul rareori apare pur qi simplu - este

cAnd am vdzut in bucdtdrie o cutie de ceai ,,veritabil"' alimentat pe termen lung de partea intunecat6 a forlei
obiqnuinfei. Succesul qi eqecul, destinul sau disperarea
,,A, vreli s[ spuneli ceai adev6rat'.. ne-ar face pldcere sunt stdri la care se ajunge pas cu pas. Via{a este o
A fost minunat! Ceva cdldtorie. Progresul este format din ceea ce facem in mod
s5 servim o ceaqqa." cunoscut in
repetat. Unele obiceiuri ne trag in sus, altele in jos. Calea
mijlocul necunoscutului;un pic de acasd in mijlocul unui
pe care o urmdm, in sus sau in jos, depinde in mare parte
tdrAm indePdrtat.
Este important sd inlelegem cd aga suntem noi' Nu de aceste tipare de comportament. Trebuie sd lintim
este ceva ce line de ordine sau dezordine, de nou sau inainte qi in sus, insi visurile nu ni se vor implini dac6
vechi, de aventur[ sau plictiseala. Totul se rezumd practic nu implicdm in acest proces qi puterea obiceiurilor bune
qi dacd, in acelaqi timp, nu ne eliberAm de lan{urile
la a gdsi siguranla printr-o modalitate constantd de ac!i-
une. O viald intreagd petrecutd in acelaqi loc sau o alta ademenitoare ale obiceiurilor rele. Scopul nostru este
Dac[ noutatea eliberarea, iar bucuria pe care aceasta o aduce in viafa
lard in fiecare zi, ambele sunt obiqnuin{e' mereu lucruri
pasiunea noastr6, atunci vom cduta noastrd poate fi in mod sigur atinsd.
este

noi qi, in consecinld, lumea va deveni mai uqor de in{eles'
Din aceast 6 canzd continuu sA imi sf,rut solia pe gAt'
BIBTIOGRAFIE
iar ea continui s6-mi opun[ rezistenlA (se pare ci o 1. Alvin Tolfler, Future Shoc( Random House, 1970.
gAdila). Poate cd tu stai in mod repetat pAnd tArziu qi
citeqti sau poate cL te trezeqti dimineala qi alergi' O
ciocolata fierbinte inainte de culcare sau mangaiatul pi-
sicii, lipatul la partenerul t[u de via![ sau scobitul in
nas... toate acestea sunt doar nigte tipare ce continud

GAPITOLUL 4

ffiffiffipffiffi ffitu&ffi

,,Vin grdmezi-,grdmezi in valea
judeca{ii, cdci znra Domnului este
aproape in valea judecdfii."l

Biblia, loelS:14

Dacd viata este o cdlatorie, atunci elanul este esen- 41

lial. Deciziile reprezintA caile cdtre obiceiuri, iar obi- -

ceiurile sunt catalizatoareie ce construiesc avAntul in uJ
u
viat6. Acum cAliva ani, John Maxwell a scris cartea The rtCc4,Et

Succes Journey (Calatoria su.ccesului). Editorul sd.u,
Thomas Nelson, a preferat un alt titlu: The Journey To
Succes (Calatoria spre succes). Din punctul de vedere al
lui Maxwell acesta era de neconceput. Tema principala
a carlii sale era chiar faptul cd succesul nu este o des-
tinalie in sine, nu reprezintA un loc in care ajungi la un
moment dat in viitor. Ci, dimpotrivd, este vorba despre
direclia cAtre care te indrepli qi de drumul pe care-l

parcurgi. Absolvirea unei facultali, o medalie olimpicd,

ob{inerea unui loc in consiliul de conducere: toate

acestea nu sunt decAt rezultate qi o formd de recu-
noaqtere a succesului. Succesul in sine se poate vedea
in studiul elevului, in exerciliile disciplinate ale spor-
tir.ului qi in in[elepciunea qi judecata directorului. Nu

trebuie sA facem greqeala sd ne concentrAm asupra pie-

trelor de hotar cAnd drumul este cel mai important.

Impulsul este cheia acestei calatorii. Putem fi pe drumul

cel bun, in direclia bun6, dar daca nu ne migcdm, nu

suntem altceva decAt un obstacol ce risca sd'fie cilcat
in picioare.

Deciziile se aseamdnA cu momentul in care porneqti

un motor qi cregti uqor turalia, pAnA atingi impulsul miq-

carii. Oamenii implinili au invdlat aceastd qmecherie;

ei qtiu ca acele obiceiuri zilnice, concentrate, deliberate

sunt cele care fac rolile sA se invArta. inceputul este cel

mai greu; cea mai multd energie este necesard pentru a

incepe ceva, dar de indatd ce depdqim rezistenla inerliei,

for{a impulsului devine un aliat puternic. Micu{a cara-

mid6 de sub roat6, care pare a fi de nedepdqit pentru

vehicolul ce abia incepe sa se miqte, rimAne practic ne-

observatd la vitezb mare. Aqa este gi in vialn. Energia

impulsului este necesarA. Succesul incepe sd se contureze.

42 Pe misur6 ce inaintezi, lucrurile devin mai uqoare. sa, fara sa fim capabili de a ne miqca in stAnga sau in 43

Hopurile intAlnite de-a lungul drumului ne pot incetini, dreapta pentru a-i prinde curentul, atunci nu ne rdmAne -
2E. dar forla continud a obiceiului zilnic ne va menline pe
altceva decAt frustrarea qi eqecul. Un singur lucru Jr
c drumul cel bun qi ne va ajuta sA ne incadrAm qi in timp. lipseqte din imaginea anterioara. Surferul trebuie sd uoG.
o=J-qE prindd valul, iar navigatorul vAntul potrivit. Tot aga,
Oamenii implinili protejeaz6 acest impuls. Ei lnteleg 6cr t
faptul cA succesul in via{A, ln cdsnicie qi in afaceri este qi in vialn trebuie sd stdpAneqti imposibilul, sd te avAnli
in marea inexplicabilului qi sd domini curenlii frenetici
o= ascendent. Orice prost poate prinde vitezh cAnd merge
uI la vale. Dar cei care iqi indreapti atenlia spre atingerea ai existen{ei.
unor culmi mai inalte vor trebui sA se concentreze
6Uct Vielile apatice pot fi schimbate. Picioarele de plumb
pentru a crea propulsia. tnleleg cd o persoan6 poate sa
pot incepe sd salte. Inima adormitd poate primi o noud
aiba totul, insi daci ii lipseqte aceasti componentd
viald. Oamenii implinili cred acest lucru, qi atunci cAnd
esen{ial6, nu o aqteaptd altceva decAt o luptd nesfArqiti. iqi pierd avAntul, iqi petrec fiecare moment pentru a-l
regisi. CAnd acesta este redescoperit, atunci toatd
Afacerea poate avea structura corectd, personalui po- energia lor se concentreaz6 pe stdpAnirea sa, cAt de mult
qi de departe se poate. Suntem, deci, oare sorti{i si stim
trivit qi poate comercializa produsul potrivit in cel mai qi sa aqteptdm, scrutAnd orizontul in cdutarea acelui

bun mod cu putin!6. Restaurantul poate oferi mAncare imprevizibil val prielnic? Nu cred. Studiile mele asupra
celor care au reuqit in viald demonstreazh cb liderii iqi
qi servicii extraordinare. insa ambele trebuie sd aibd faciliteazh propriul impuls. Existd cAteva lucruri pe care

aceeaqi componentd pentru a capta atenlia pe pia!6 qi le putem face: putem acliona, putem dezvolta anumite

aici intervine impulsul. Surferul se poate indrepta cu atitudini ce vor adduga forld qi viLezd dezvoltarii vielii
noastre. Existd ceva in cursul istoriei mai mare decAt
putere spre mal, insi atunci cAnd valul se ridicd qi ii noi to{i qi totuqi, facem parte din fluxul conqtiin{ei, iar
puterea unei singure vie{i de multe ori a contat qi va
micgoreazd forla, totul se schimba. Aqa este qi in viat6;
continua si conteze mai mult decAt orice pe lume' Deci,
existd momente cAnd inotdm cu toatd puterea qi totuqi, ce putem face pentru a ieqi din rutina zllnich? Ce putem
intreprinde pentru a ne descdtuqa sufletul qi a crea
inaintarea noastrd este abia observabild. Apoi sunt mo-
aceastd miqcare de inaintare atAt de rAvnitd? Parlea a
mente in care tot ceea ce trebuie sd facem este sd ne
doua a acestei carli descrie cAteva decizii standard:
prindem de placd, iar valul ne ridicd qi ne impinge
decizii care vor aduce forld in viata voastrd, decizii pe
inainte. Trebuie sA cunoaqtem principiile de baz6. ale
care daci le veli iua qi vd veli line de ele, vor construi -
inotului, dar scopul nostru trebuie s5 fie acela de a prinde
incet, aproape imperceptibil - o energie care vd va umple
valul. Impulsul ne face sA pdrem mai buni decAt suntem viala de sensuri qi inlelesuri noi.

qi sd oblinem mai mult decAt meritdm. Inerlia ne face

sd pdrem mai proqti decAt suntem qi sd oblinem mai

pulin decAt meritdm.

Astfel, oblinerea acestui impuls este de maximd im-

portan!6. Nu existd nimic mai riu decdt o via!6 plind de

tristele. Toate pAnzele sunt ridicate, echipajul este bine

pregAtit qi prora indreptatd spre orizontul indepdrtat.

$i totuqi, dacd. vAntul nu bate, sau daci bate, ins6 ne
tre,zim prinqi in ,,cdtuge" confruntAndu-ne cu puterea

GAPITOIUL 5

#&tu ffiffi#tuffi& ssq$&effiffiffiffi mmmwxw&

,,Ai rdbdare qi aqteapti pAni cAnd
se aqazd noroiul pe fund qi apa se

limpezeqte."

Lao-Tsu

'-, i.rl :, i,,1 .,.t i:;r.- f .r l i l,,i:;i::irri.tl:,l t-l i i.lll it i jJ f'::i i, i+ .1

,".'''.''1." t:i
F
ir,r i i1i ..:!'i:i. ,,i'r,.i-.: tr.l .i;ti,a i.ll'ill:; ,.ll,,t
.,::i irl1r.rl l t..'r-1'1.,t i.ltiii ;-1{r..,',r,.n1,i:i iiii,t"i,(:l ,,S
t4

*ts1
4#4i

1;

1::;l

..-,!
"ri:

:'i.$.f:l,'|lit:u:r':::.1' 1

'p1;;,1//:l+1;:,.

'"t .\''.4t ':':t" "tia

".: ,, ,1! .:

r,l'i l'1.!t:1,, ,r, :li..i.:-; i.l

r i r l' il.rr irl tri i. ::,.: iij I 1.,;: ijLlti;.i i,r rf i.l. l..i.f'l,.i j

ti
.,it!:i,l'::t. :llilt,,i .!r,)::jilit :r_iitj' iilli. 1..i.. iil_t ji:, i;.ri,ri.:tiril , i..[li' t-lt..l

]j1i\''iil:ll-.il|,l]ii.il:i.],'.j:1j1i1l;1-1.'.'1.,..i,i..llil..-i]-:-..'''.'-',-.|-,,!
! r.i-:":ir{t r.i'lii:rl'r(tirt rlil l,{ ,

.':'liil:...i i:i-,,i:r:i:r.rr, ]i. 'iI;i-,1, t 11:'i.;rir) i:t. ,-t,t ir.t.:: i'.i]!:| i.li1[:', i i:,i j'.]
l;l..l ii'l'r ::ir ' l-irill ri,rl!,i,.ir i llrt ii'!r: ,..ti.,tli] l-i,t:it !i.,i:I.',.l jiJ.itii,t f ijil

,i,'..,,t' ,.'i,r.l.r.i'i:i. i, ::i'..: f ,.iii::l.irt ;iii.j.i,liir,i,-:'l:t;.,',ieli-L l-ll'r'l-titt;.11..:i.
'I i:l[ri.i]'i a;i. i1r., ii,.iril1,, lr-.,ii.-r:,lit:,1'L ill 5;.'l'l;iltil.:'r,t{.ltjii,t. I.,!ar,r1-i'
'. i., i r:ri.,lii':, "t:i{].:i l i il, *,'i' i- '.-i.;i.j.i i..[,iij-i {l]i!il..ir ,r i ,t : rr r:, ,.;
, r-. ,:r-)lti:r.i. i.jr li:,:-,i,-t :.1..;; .:it'i-tlliiLif tl,i.:-, r.ii-,ii i:,lr'l,* i..it.e:li Ll-ti.,1",i.
'r: illLl'i i:rllri.i rr;r "r trj r'"j.t, {:iiititirlLr-il i.t'Ai..rii:* l:,rt'iiliLi;.i :tr

48 micinatd, iar vinul trebuie baut! $i totuqi, cu cAt il lagi deliberare a dat curs ac{iunii, care s-a dovedit a fi qi corectd, 49

sd se invecheascA, cu atdt devine mai bun. Tot la fel se qi eficientd. studierea cazului Kennedy qi a crizei cubaneze ,<

E-. forrneazh qi deciziile bune. inainte sA te apuce furia, nu este atAt un studiu al unei decizii, cAt un studiu al C5
-A. num6rd pAnd la zece. GAndeqte-te la toat6 problema deliberdrii ce a dus la decizia respectivd. tntr-adev6r,
c4t pentru un timp. Cuget6, asupra ei. Kennedy a fost criticat de unii dintre generalii s6i pentru er-
CAteodat6 ins[, toate frazele de mai sunt sus folosite sldbiciunea voinlei qi incapacitaLea de a lua hotdrari. (J
-g- de cei care doresc sd scape de luarea unei decizii. ln acest Insi, aqa cum timpul o va dovedi, Kennedy a fost intot_
context, ele nu sunt altceva decAt o parte a limbajului (ErUJ
c deauna credincios ideii de acliune - insd voia s6 se asigure
cd aceastd acliune este corecta. in fond, soarta intregii C'
U U'^
lumi depindea de aceasti decizie. Ca preqedinte ili este
(=uJ amAndTii. insa noi suntem devotali deciziilor qi acfiunii. U
Grija noastrd nu este cd nu ne vom hot6ri, ci cAt de bun6 foarte uqor s6 rispunzi prin folosirea forlei _ oricine I
EI poate face acest lucru. Mai dificil este insd sd rispunzi cCt'
cum trebuie, sd cugeli asupra cAii de urmat qi sd ai o
va fi hotdrdrea pe care o vom lua. Aqa cd ap6sali butonul idee destul de bun6 asupra locului in care te va duce
acest drum. Procesul deliberdrii permite luarea unei
de pauz6, recalibrafi-vd qi devenili indeajuns de ticuli decizii corecte. Adevarata tragedie este cd mulli oameni
trdiesc toat6 viala fdr6 a lua in considerafie intrebdri
cAt sA auzili ce vd dicteazd propriul instinct. Acest mo- esenliale cum ar fi: ,,Ce sA fac cu viala mea?*,,,Existd
un scop al universului?,,, ,,Exist6 Dumnezeu?,,. Cu
ment de rdgaz este momentul in care suntem cel mai in- siguranl6 ajungem la concluzii diferite qi, drept urmare,
ludm decizii diferite, ins6 lipsa unei evaluiri profunde
clina{i s6 descoperim cine suntem qi ce dorim cu adevdrat. a acestor probleme, asupra naturii vie{ii inseqi, cu
siguranld va duce la lipsa rAspunsurilor din viala
Marile decizii necesitd deliberare indelungat6. Casa- noastr6. Ca sd folosesc o sintagmA din Matrix, ,,aqchia
din mintea noastrd" simte nevoia sd investigheze, pentru
toria, cumpdrarea unei locuin{e, intemeierea unei fa- cd din aceastd cercetare poate lua naqtere o noud viafd.

milii, alegerea unei bomboane Cadbury's Dairy Milk sau

a unei cutii de rahat turcesc, toate acestea necesitd foarte

multl atenlie qi concentrare. Cu cdt decizia pe care

trebuie sd o lulm este mai micd din punctul de vedere al

importan{ei, cu atAt procesul de deliberare va fi mai

scurt. Unele dintre deciziile standard care vor fi discutate

in aceastb carte sunt at6t de logice, incAt necesit6 extrem

de pulind cumpinire sau chiar deloc. Decizia de a fi in

formi trebuie doar luat6, insd modalitatea prin care vom

realiza acest lucru presupune un proces de gdndire. DacA

alegem spre exemplu inotul qi descoperim cd ne plic-

tiseqte enorm, atunci asta ne va distruge motiva{ia qi

poate anula decizia inilial[. in realitate, oamenii im.

plinili cuget6 mai mult asupra mijloacelor, decdt asupra

scopului. Gandhi, spre exemplu, gtia cd India trebuie sd.

fie liberd - metoda prin care trebuia sd oblind asta il

punea de fapt in incurcdturd. $i-a petrecut un an cald-
torind cu trenul prin toat6 !ara, ascultAnd cetdlenii qi
gAndindu-se la ce avea de ficut. Uqor, uqor, procesul de

GAPITOIUI 6

ffix$?&ruy? ruffis$ffiwffi? ffiffiffi$x$$ilffi y&tffi &{$

WffiSY ffiKffiS&YK?

% ,,Decis doar pentru a fi indecis,
hotdrAt doar pentru a fi nehot1rdt,
% ferm doar pentru a fi purtat de vAnt,
solid pentru a fi fluid, atotputernic
*''& pentru a fi neputincios."

^iM ffi Winston Churchill, While England Slept

*&* Inlelepciunea din spatele procesului de deliberare ne 53
WW
W* 4.* poate ajuta sa evitdm trei greqeli diferite, insd strAns q
eq*.ffi
legate una de alta. E
rs.st C(Gr!Dt^
;1. ,*A;; i": 1 ,: i F6
{lii ) CL)

wW Putem, desigur, folosi aceastd putere a deciziei qi totuqi rJ

t;:-,::) .:-.:_:l sa alegem greqit. Putem sa cedam in fala furiei, sd F

'qtuq#*,* comitem adulter sau sd investim banii aiurea. Viala este u
plina de asemenea situafii. Astfel stAnd lucrurile, nu d

trebuie - aqa cum am vdzut deja - sa ne abtinem de la a 6Nrcl

lua decizii, ci trebuie sa avem ca linta sd alegem corect, 6c.
iar atunci cAnd greqim sa invalam leclia qi sa ne vedem in
u-an
continuare de drum, mai bine pregatiti pentru urmdtoarea
2
decizie care trebuie luata. ExistA, bineinleles, qi persoane
ce sunt fie proaste, fie cu adevarat rele. intr:-adevar, prostul n.
este acela care pur qi simplu refuza sa inve{e din pro-
priile greqeli, care arunca vina pe oricine qi orice qi apoi -F

continuA sd ia acelaqi tip de decizii. Recent, in Perth, ts

am vd.zut o qtire legata de o doamna suparatd pe guvern, 4

pe birocralie, crezAnd ca toatA lumea este impotriva ei,

deoarece parcase ilegal qi, in consecintA, ii fusese

ridicata maqina. Matr-rritatea gi responsabilitatea in-
seamnd cA inleleg faptul ca dacd aleg sa beau in noaptea

asta, aleg ca mAine diminea![ sa ma doara capul. Daca
aleg sd nu inva! pentru examene, aleg sd nu imi cons-

truiesc cariera pe care o doresc. Dacd aleg sd fiu ne-

politicos, superficial gi vulgar, aleg sa am un anumit tip
de prieteni. Daca aleg sA minAnc peste mdsurA, aleg sd
devin supraponderal. Daca aleg sa fiu promiscuu, aleg
sa-mi petrec via{a in singurdtate. Daca aleg sa nu iert,
aleg sd imi otrdvesc viala qi sa-mi periclitez sinatatea.
Totul este interconectat. Via{a nu inseamna atAt de mult
ce ni se intAmpla, cAt ce se petrece in interiorul nostru
qi cum alegem sA procesim, prelucrdm qi sd administrdm
toate ciudAleniile acesteia.

54 Nu vreau sd vd dezgust, dar unul dintre proverbele aceiaqi timp. Aceasta inseamn6 cd despre o femeie nu 55

mele preferate este: ,,Precum un cAine se intoarce la se poate spune cd este insircinatd sau cd nu este insdr- u
E-. voma sa, aqa iqi repetd qi prostul greqelile"l. Adevdrul cinatd in acelaqi timp. Jim Collins, in cartea sa, Built UrE='.
4J evident este faptul cd prostul este prost tocmai pentru to lasts, demonstreaz6. c6. multe companii au luat
= a'l'
ci se repetd in ceea ce face... decizie greqitd dupd decizie aceastd lege qi au aplicat-o in domeniul lor. Adic6 au
C(tE 6F
I2u greqitd. Aceasti maxim6 nu numai cA ne demonstreazd transformat fiecare problemd. intr-una de tipul ,,sau/ CL '
c=) asta, dar ne qi invitd sA ne gdndim la ,,modul" in care se sau". Producern maqini economice, sau puternice.
u =
intoarce cAinele. Dacd ali vdzut vreodatd un asemenea Producem computere high-tech, sau foarte uqor de utilizat.
J JU
Collins spune cd marile companii au reuqit si se F
(TgJJ fenomen, cu siguranla ali observat cd respectivul cAine
distanleze de acest ,,sau/sau" qi au ajuns la ,,qi/qi". Cu Iu
ct devoreaz6 nou descoperita ,,hran6" de pe jos cu aceeaqi alte cuvinte, au rezistat impulsului de a alege intre doui c6Ut

placere qi vitezl cu care a fAcut-o gi prima oar6. Este variante qi, in schimb, le-au acceptat pe amAndou6. De ce 4

posibil ca qi cei inlelepli s6-qi repete greqelile, ins6 a sd nu avem biserici gi inteligente, qi evocatoare; o slujbd vI-rt
doua oard sunt mult mai prevdzdtori; se gAndesc mult
mai bine inainte sd ac{ioneze. Prostul, ins6, nici m6car care este qi contemporand., qi profundd, afaceri care sunt -FF'

nu este conqtient de faptul cd a mai fdcut asta o datA. qi profitabile, qi ecologice. Cu siguranld este posibil sd ts
Despdrlirile sau concedierile care au la bazd acelaqi tip
de comportament nici mdcar nu sunt bdgate in seamd. accepli geniul lui ,,qi", iar in acelagi timp sd scapi de u

Cu alte cuvinte, in{elepciunea nu garanteazd luarea unor tirania lui ,,sau". Din pdcate, fiica mea de opt ani a invdlat
decizii corecte, dar garanteaz6' creqterea gradului de acest adevdr. Obiqnuiam si-i restrAng opliunile spunAnd:

auto-cunoagtere. ,,Ei bine, fie speli vasele, fie ili faci curat in camerd.". $i

w& mrumwe ffieffiw ww Yffiffiffi&$$ffi asta a funclionat nemaipomenit pAnA a invdlat un pic de
ln filozofie exist6 o lege numiti legea non-contra-
dicliei. Asta inseamni cd acelaqi lucru nu poate fi qi logic6. Acum imi rAspunde cu un ,,Nu" ferm qi trece la

corect, qi greqit, qi adevdrat, qi fals in acelaqi timp. Ravi opliunile 3, 4 qi 5, care implicd in mod invariabil
shoppingul, televizorul sau ciocolata. Astfel ci a trebuit
Zacharias2, un filozof creqtin, ne oferd o bund exempli-
s6-mi imbun6tilesc logica qi s[ spun: ,,Am decis cd intAi
ficare a acestei legi in acliune. Sd presupunem cd eu qi
solia mea mergem pe strad6 qi ne intAlnim cu un prieten. trebuie sd alegi fie si speli vasele, fie sA ili faci curat in

Acesta ne intAmpin6 cu urmdtoarele cuvinte: ,,Am auzit camer6 qi pe urm[ poli alege sA faci ce wei tu!".
cd eqti insdrcinatd. Este adevdrat?" DacS rispunsul soliei
Bineinleles cd superioritatea modelului,,sau/sau"
mele este ,,Da" qi al meu (referitor la ea) este ,,Nu",
atunci rezult6 cd: (A) este insircinatd qi nu mi-a spus apare mereu la suprafa{d. Nu putem accepta chiar totul.

sau (B) glumim sau (C) nu vreau sd qtie nimeni deocam- in majoritatea cazurilor trebuie sd spunem ,,nu" unei
datd. Singura variantd ce nu ar putea fi niciodat6 corectd anumite acliuni qi si acceptdm alta. Nu putem sd avem
este aceea cA qi eu, qi solia mea spunem adev6rul in
in acelaqi timp gi o cdsnicie nemaipomenit6, qi o relalie

extraconjugald deosebita. Nu putem s6-l servim pe

Dumnezeu, qi in acelaqi timp s5. iubim qi banii. Nu putem

sd fim extrem de egoigti, qi in acelagi timp sd ne simlim
qi extrem de implinili. Unele lucruri necesitd o alegere

clarA.

56 m& wxx &$"Kffix mgwm ffiwg&w Kwwmw$ffi stau qi acum s6 md gAndesc la asta qi si le spun prie- 57

,,intre idee gi realitate, intre noliune gi ncliune tenilor la un grdtar: ,,intr-o zi voi scrie o catte". r
vErr-
-=J4 - existd intotdeauna o diferen[d." T.S. Eliot Ce se afla oare de partea cealaltd a unei decizii pe care gOE
nu am luat-o? Ce ar putea sA fie, dar nu este? Ce ar putea
4o=J2u Pozilia implicitd a inactivitilii este uqor de atins' Nu vc)t
necesit6 nici un fel de muncf, sau gAndire, qi practic sA se intAmple, dar nu se va intAmpla decAt dacd ludm o
=ct trdieqte pe baza incantaliei: ,,intr-o zi voi"'"' Evident u
u decizie? Deciziile au puterea de a crea. Acestea trahsformd Iu
= cd aceastd zi nu vine niciodatd' pentru cd implinirea unei
6cUt visurile in realitate gi ne fac sd ne indepirt6m de acel 6ucl
aspira{ii nu apare niciodatf, fir6 acliune, qi astfel via{a teritoriu al intrebirilor qi si ne triim viala cu adevdrat.
Egecul nu este atAt de groaznic pe cAt pare la inceput. ts
este trditd cu un mare regret - un sentiment de ,,aq fi Dacd nimeni nu ar fi cumpdrat sau citit cdrlile mele aq fi
E=qt)
putut, dar n-am fAcut-o" pune stipAnire pe noi' Aceastd fost evident deprimat... mai mult chiar: devastat! InsA
2
conqtientizare interio ard a potenlialului nostru neuti- dacd mi-aq fi trdit viala qi nu aq fi incercat - aS fi hotdrAt
sd nu iau o decizie - ar fr fost mult mai r6u. F-
lizat ne sprijin6 egoul qi pentru un timp ne convinge cd
O alta greqealA este si stalionezi prea mult in pozilia E
suntem bine. fnsa gAndul, ideea, dorinla nu valoreaz6 r
de ,,pregdtire", deoarece legile entropiei ne aratd cd lu-
nimic daci nu sunt transformate in acliune prin puterea
crurile nu rdmAn aqa cum sunt. Pe mdsurd ce trece
deciziei. Asta imi aduce aminte de halterofilul de la Jo-
timpul, se inrdutSlesc. Energia se duce. Dragostea dis-
curile Olimpice, care a pdqit pe covor pentru a incerca o
pare. Vederea slAbeqte. Cafeaua se rdceqte. Camera devine
ridicare ce i-ar fi putut aduce medalia olimpicd; a ezitat
qi mai dezordonatn. Gridinile au mai multe buruieni,
de trei ori, a fost deranjat de mul{ime, nu s-a simlit chiar
iar haosul, confuzia qi iner{ia incep sA cAqtige teren.
pregdtit - ezllate cauzatb de importanla momentului -
Aqa cum spunea G.K. Chesterton: ,,Conservatorismul
cAnd brusc timpul alocat lui s-a sfArgit' S-au aprins
sebazeaz6. pe ideea cA dacd laqi lucrurile in pace, atunci
luminile, a sunat alarma qi a fost descalificat' Se preg6- ele rimAn aqa cum sunt. Dar nu este aqa. Daci laqi un

tise, se antrenase gi totuqi, in faza finala nu a reuqit sd lucru aqa, in realitate il laqi pradA schimbarilor."s DacA

acfioneze. Nu toate deciziile depind de timp' De obicei, ne folosim constant puterea deciziei, nu o sd r6mAnem
pur qi simplu la acelaqi nivel; dimpotrivd, vom intra pe
avem mai mult de qaizeci de secunde, dar pe de altd parte
nu avem nici tot timpul din lume. La doudzeci gi patru o pantd descendentS. Urcdm un mal abrupt qi noroios;
de ani eram convins cA ar trebui si scriu o carte' Era o dacd ne oprim, incepem sd alunecim. Dacd nu facem
nimic, inriutA{im situalia. imi aduce aminte de lenequl
aspiralie, un vis. Meditam indelung la acest lucru, insf, care, stAnd el aqa intr-o zi qi neficAnd nimic, a fost prddat
de o qleaht6 de melci. Dupd acest incident, polilia a venit
amAnam mereu. Scrierea unei cdrli necesita munc6 qi qi l-a chestionat: ,,Ne puteli spune ce s-a intAmplat?",

disciplin6. Exista o qansd destul de mare sd equez qi intrebi unul dintre poli{iqti. ,,Mi-e team6 cd nu", ris-

totuqi, ideea aceasta nu-mi dadea pace. itt cazul meu s- punse lenequl. ,,Totul s-a petrecut aqa de repede!"

au scurs doisprezece ani pAni cAnd am scris prima mea Lucrurile nu se petrec doar pentru cA trebuie - se

cartea. Acea carte mi-a schimbat viala din foarte multe petrec pentru ci cineva a decis asta. Churchill, Mandela,
puncte de vedere, insi realitatea este c[ ar fi putut sA se

intAmple mai curAnd sau chiar niciodatb' Ag putea sd

58 Maica Teresa, Rosa Park qi William Wilberforce au

schimbat lumea datoritd deciziilor luate. De multe ori, PARTEA A II.A

E-. diferenla intre eficien!fl qi lipsa ei este foarte micd. in YKWWffi$ ffitueffi&ffiffi ffiffi ffiffiffi$X$$
J4, continuare vom arunca o privire asupra unor decizii
=
clasice pe care le-au luat aceqti oameni implinili qi
-I(OtE asupra cdrora continuA sA se aplece din cAnd in cdnd.

r lntr-adevir, majoritatea deciziilor sunt destul de simple.

o= $i totuqi, sunt exact acel lucru care ii diferenliazd pe
uJ

(!qJl cei care privesc de cei care aclioneazd.

a

BIBTIOGRAFIE

.1 Biblia, Proverbe 26:1 1 (NlV),

2, Ravi Zacharias, Can Man Live Without God, W Publishing Group, 1994.
3. Jim Collins & Jerry Porras, BuiltTo Last- Successful Habits of Visionary

Companies, HarperCollins, 1 994.

4. Philip Baker, Secretele oamenilorimplinilr,20AS, Ed. Amaltea
5. G.K. Chestefion, Orthodoxy,1908, ch. 7, The Eternal Revolution.

GAPITOIUL 7

ffi& ffiffi&w w$ffi$ffieffiffituffi

llespre cum si ili tecapeli forma

,,Voin{a de a cAqtiga nu inseamnf,
nimic dacd nu ai qi voinla de a te
pregdti."

Juma lkangaa, cistigitot al Maratonului l,lew York-ului, 1989

I4

in ce priveqte deciziile, aceasta este una care nu 63
neces"itedeanici un fel de gdndire. Nici unul dintre noi nu
r
trebuie si fie convins de validitatea ei. A fi in form6 nu JtUs

inseamnd numai cd vom ardLa mai bine, vom tr6i mai II

mult qi vom fi mai sdn6toqi, dar vom avea gi mai multa A.
E
energie in fiecare zi. Problema constd aici nu in a con- Cct'
r<
qtientiza, ci in a face. Deqi risplata exerciliului fizic este
=

mare qi destul de evidentd, obstacolele din calea acesteia

se pare insd ci sunt mai convingdtoare. Cunosc aceste

voci interioare foarte bine. De fiecare datd cAnd mesaiul

Iegat de forma fizicEtajunge la creierul meu, imediat apare

qi cuvAntul ,,durere" qtergAnd repede tot.

De ce oare nu poate forma fizicEt sd. persiste in mod

natural de-a lungul timpului? Pe cAnd aveam 72 ani,

obiqnuiam sd alerg de-a lungul larii prin noroaiele
Angliei. La 14 ani, puteam sA merg cu bicicleta pe dis-

tanle considerabile, chiar depdqind la un moment dat

mici remorci in miqcare, spre deosebire de prietenul meu

care se prindea de spatele lor qi apoi trecea pe lAng6 mine.

Motivalia era pe atunci o fatd. care locuia la 60 de km de

casa mea, iar a ajunge la ea qi inapoi, inainte de apusul

soarelui, nu constituia niciodatd o problemd. La 16 ani,

puteam sd ridic 27 de kilograme peste greutatea mea.

Bine, eram foarte slab, dar eram impresionat de acest

efort, luAnd in considera{ie faptul cd qmecherii care luau

premii pentru ridicarea greutdlilor puteau si adauge

doar cAteva kilograme peste cele 136 de kilograme ale

lor. $i totuqi, cAteva decenii mai tArziu, corpul meu, fArd

mdcar s6-mi ceard permisiunea, a fost depdqit de un
simplu joc de cricket, pentru c6 a decis s6 incetineascd

chiar in mijlocul unei alergdri. Era cu siguran{d vorba

de o cursd destul de lung6 (era deja a 11-a turd pentru

echipa noastr6), dar faptul c6 atunci cAnd eu am dat

comanda ,,alearg6" picioarele mele nu au f6cut-o, ffi-a

determinat sd inleleg in ce condilie precar6 se afla corpul

i, 64 meu. Evident cA in capul meu continuam sA mA vid ca maqindrii de genul dsta imi par lipsite de spor qi absolut 65
nefireqti. Pe lAngd asta, mai addugali qi factorul ,,audi-
Ir la 72,14 qi 16 ani, sprinten, puternic gi plin de energie. enta" qi uite aqa, toatd motiva{ia mea s-a risipit. Apoi, r
intr-o zi am auzit cd dacd poti alerga treizeci de minute
;l -ts- lns6 realitatea conturat6 sub forma oglinzii din fala mea Jq
fAr6, pauzl, de trei ori pe sdptamAni, atunci ili po{i E
ih JG qi a gAfAitului ce se auzea din interiorul plamAnilor a
ri men{ine forma fizicFt la un nivel optim. Iata ceva ce aq (IJ
= strdpuns in cele din urmd acea stare de iluzie a tinerelii. putea incerca, am cugetat eu, qi s6 fiu qi in aer liber in
I -oI2CUC Am observat pentru prima oard cum se modificase acelaqi timp. E

ct corpul meu la 34 de ani; avAnd o greutate constantd toat6 Aqa cA pe 1 ianuarie 2001, am luat decizia qi m-am ec4t
E indreptat spre uqa pentru prima mea qedin{A de alergare.
E= Era mijiocul verii in Perth, iar temperatura se ridica ,<
,,doar" la 4L'C, in timp ce eu faceam cu mAna familiei
mele care mA privea cu ironie. $tiam cA nu voi putea =
alerga treizeci de minute din prima zi. Planul meu era
via{a, a fost o surprizd sd constat cum cAntarul arita o sh alerg cAt de mult puteam qi pe urmA s6 merg pAna
imi recapat respira{ia, dupi care s6 alerg din nou, gi
CtUtJ creqtere in greutate de la an la an. Felul de a mAnca nu astfel, tot alergAnd qi mergAnd, si petrec cele treizeci de
se modificase dupi cum puteam constata, insA, incetul nrinute afarl, iar apoi sA fac asta la fiecare doud zile,
pAnd voi putea sd rezist intreaga jumatate de ora. in
cu incetul, au inceput sd se formeze mici cute de piele in prima zi am rezistat patru minute qi apoi, incercAnd cu
jurul taliei. Totul pdrea sa demonstreze adevdrul zicalei
disperare s6-mi recapAt suflul, m-am tArAt qi am mers
cA vArsta mijlocie este atunci cAnd mintea largS qi talia
urmAtoarele doudsprezece minute, pAna am fost din nou
strAmtd schimba locul intre ele. Nu numai cd deveneam
in stare sA mai alerg pentru... un minut. Urmdtoarea
un exemplu viu al zicalei de mai sus, dar am observat qi
datA am reuqit sd alerg pre! de patru minute qi o cas6!
cd dezvoltasem o tendinld de a trage un pui de somn in Apoi s-au fAcut qase minute, apoi opt. La mijlocul lui
ianuarie, am depdqit limita de cincisprezece minute gi,
fiecare dupd-amiazA in jur de 14.30. Dorinta de a m5 spre sfArqitul lunii, puteam deja sa rezist douazeci qi

intinde qi de a dormi jumAtate de o16 md cuprindea qi cinci de minute. La urmatoarea cursd" am devenit erou
in mintea mea, pentru cA am reuqit s6 alerg fard oprire
incepea sA md domine. Nu spun cd a alipi un pic dupd- treizeci de minute. M-am prdbuqit in sufragerie qi, cAnd
mi-am revenit, am facut o intrunire de familie gi le-am
amiaza este ceva greqit. Sunt convins cd somnul este
spus povestea lui Philip cel Mare. I-am sugerat apoi
darul lui Dumnezeu pentru lumea aceasta decdzutd.
soliei mele cA cel mai bun loc pentru sdrbatorirea acestei
Totuqi, daci gdseqti cd este absolut necesar sd alipeqti

pulin in fiecare dupd-masd doar pentru a prinde un strop

de energie ca si mergi mai departe, atunci cu siguranld

ceva nu e in regula. Am incercat o mullime de tipuri de

exercilii pentru a schimba asta. Inilial, inotul a pirut

a fi un bun antidot pentru problema mea. insa, in scurt

timp, m-am plictisit qi am obosit. in plus, de fiecare datd

cAnd calatoream trebuia s6-mi intrerup antrenamentele.

Se pare cd piscina era un pic cam grea pentru a o lua cu

mine, iar taxele pentru depAqirea greutilii extrem de

mari. Nici mersul la sala nu a funclionat. Nu-mi plac

exerciliile fdcute in salA. Astfel cd prefer tenisul sqash-

ului qi fotbalul baschetului. Benzile de alergare qi alte

66 noi realiz6ri ar fi dormitorul! M-a refuzaL insd. Se pare pentru alli cicliqti. Atunci cdnd mi s-a vindecat piciorul, 67
m-am reintors la alergat, iar forma mea fizich nu a avut
cA ceva anume legat de mirosul degajat de cineva care a q
deloc de suferit.
-ts' alergat fara oprire timp de treizeci de minute std in calea Am inceput sd cumpdr qi sd citesc reviste de profil u
J oricArui tip de activitate de acest gen. (Deqi trebuie si
de care nici nu auzisem pdnd atunci. Am descoperit pu- G
A.
blicalii periodice, precum Ru,nner's World, care erau eIr
= recunosc cd doar ma dideam grozav; abia dac6 mai
pline cu poveqti similare cu a mea. Experienlele altor ctcstt
oE4 r<
r-J aveam energia necesard s6-mi fac un ceai.) La inceputul oameni m-au incurajat sd merg mai departe. Am absorbit
=
o= Iui februarie am alergat patruzeci qi cinci de minute, cu mare interes toate informaliile legate de tehnici, echi-
uJ deoarece pe la minutul douizeci qi cinci s-a pornit o pamente qi programe de antrenament. Nu dupd mult
timp, am inceput sA vorbesc despre curelele pentru bi-
(IucJlt ploaie torenliala tropicala. $i astfel, m-am desfatat cu doane qi Gu (n.tr.: bdutura energizantd pentru sportivi),
fartlek (n.tr.: in suedezd ,joc al viteze7", este un tip de
acest ,,dug" rdcoritor in timpul cursei. Pe parcursul acelui antrenament sportiv de tip aerob, datoritd naturii con-
tinue a exerci{iului) qi repet6ri. Nu practicam nici una
an am alergat pe plajele de pe Coasta de Aur, de-a lungul
dintre aceste tehnici, dar puteam sd vorbesc despre ele!
Podului Sydney Harbour, prin parcul acoperit de zdpadd
Am mai ghsit qi alte persoane cdrora le placea sd alerge
din Chicago qi in suburbiile din Los Angeles. Am alergat
qi am inceput si mA folosesc de puterea insuflatd de
in jurul Hyde Park din Londra, in Praga, de-a lungul
comunitatea respectivi pentru a continua qi a nu ceda
rdului Vltava, in Singapore, la cinci diminea{a, pentru
atunci cAnd temperatura era prea ridicati sau prea
cA nu puteam sd dorm, in umezeala din Bali. Am alergat
scdzutd. Am aflat despre minunile pe care le poate face
pe Glenorchy Road in Queenstown, lAngd rAul Torrens vaselina pentru a preveni sAngerarea qi despre aco-
perirea sprAncenelor pentru ca sudoarea sd curgd pe la
in Adelaide, Yarra din Melbourne qi Brisbane din alt oraq tAmple, qi nu in ochi.

australian, de al cdrui nume nu-mi aduc aminte. in in pius fa!6 de toate aceste cunoqtinle in domeniul

primul an am suferit de luxalii, mici fracturi qi tot felul alergdrilor, m6 mai agtepta o surprizA. Ceea ce md {inuse

de asemenea accidente obiqnuite pentru un alerg6tor majoritatea vie{ii mele departe de exerciliul frzic era
perspectiva efortului qi a durerii inevitabile. Momentul
incepitor, dar ambifios. deciziei de a-mi recdpdta forma a venit abia atunci cAnd
mi-am dat seama cd merita o ori qi jumdtate de agonie
Au existat momente cAnd am fost nevoit sd intrerup pe sdpttrmAnA pentru tot acel plus de energie pe care mi-l
dadea. Astfel cd am intrat in aceastd hor[ aqteptAndu-ml
antrenamentul din cauza acestor probleme qi sd stau
sd urisc alergatul, dar sd m6 bucur de beneficiile pe care
cuminte o perioadi pentru a mi vindeca; qi astfel am mi le va aduce acest efort. Totuqi, dupd patru sau cinci

inceput sd merg cu bicicleta. Am aflat despre pedalele

cu prindere gi echipamentul Campagnolo. Am citit cartea

lui Lance Armstrongl qi am urm6rit Tour de France (din

nefericire, din sufrageria mea doar). Am pedalat pe un

deal extrem de inalt din Hobart, am practicat mountain-

biking in Christchurch qi am ficut drumul Arrowtown-

Queenstown pe o bicicletd inchiriatS, cu L2 viteze. Am
intAlnit un fost campion olimpic la ciclism qi din cauza

asta am.inceput sd port pantaloni scur{i amuzan{i qi

am devenit o persoand mult mai interesantd, cel pulin

68 luni, am descoperit cd imi facea chiar pldcere sd practic posibil ca joggingul si nu vd atrag6. - fiecare dintre noi 69
trebuie s6-qi giseascd propria activitate care il atrage,
acest sport. in plus, cAqtigasem un hobby, pierdusem in in func{ie de personalitatea sa, orarul, lucrurile care ii r
-tr- greutate, aveam mai mult6 energie qi descoperisem
GJ locuri din intreaga lume in moduri nebdnuite. in prezent, plac qi de cele pe care le respinge. tnsa nu trebuie sd g
= amAnali luarea deciziei in sine doar pentru cd nu qtili E
o9E md antrenez pentru maraton qi voi alerga pe parcursul
incd de ce vreli sA vd apucati. Hot6rAli-vd sd incepeli in- c
=-g scrierii acestui capitol peste doudzeci de kilometri pe diferent ce anume veli face gi indiferent sub ce form6, in Ee
o= Glenorchy Road, prin zdpadd, qi chiar aqtept cu ne- BcoEt
decurs de patru sdptdmAni incepAnd de azi. Apoi petreceli
,-<
urm5.toarele 28 de zile deliberAnd, citind qi aflAnd cAt de
rI rdbdare acest lucru. Bineinleles cd la inceput foloseam
cuvAntul ,,alergat" in cel mai iarg sens al s6u. Pentru multe lucruri puteli despre mersul la sal6, vAslit, mersul
6r ci realitatea este ci nu md miqcam prea repede. imi aduc
cu rolele, ciclism, cricket de interior sau chess-boxing2.
tr!
A nu decide in acest moment este ca qi cum ali fr luat deja
aminte de prima mea depdqire... Ea avea in jur de
o decizie qi, imediat ce ali intors pagina, puterea de con-
qaptezeci de ani, dar uqor-uqor am reuqit sd o ajung qi
vingere a acestui moment va incepe sA dispard.
am lSsat-o in urmd (asta cam in doudzeci de minute).
De un singur lucru sunt convins qi anume c6, dacd
Prima mea depdqire adevdratd a venit cam la doud luni gtii ce trebuie sA faci, dar amdni momentul in care faci

de cAnd incepusem sd alerg. Avea pulin peste treizeci de lucrul respectiv, puterea intenliei incepe si dispar6.

ani gi purta echipament de alergare - semn cd era o Aceasti carte s-a n6scut practic dintr-un mesaj pre-
zentat la diverse evenimente unde foloseam experienla
competilie serioasd. Procesul dep6qirii a fost atAt de lent, mea in recdpdtarea formei fizice drept exemplu despre
cum pot sd-{i schimbe via{a deciziile. La sfArqitul pre-
incAt am putut chiar sd incheg o conversalie cu ea: ,,Eqti
prima mea depiqire", i-am spus in timp ce treceam pe zentdrii ii rugam pe cei din public, care se aflau intr-o
lAng[ ea, tar ea a ripostat: ,,Da, este frustrant, sunt in
plin proces de recuperare de pe urma unei accidentdri!". situalie similard cu a mea qi qtiau cA trebuie sd ia decizia

Pentru mine, recdpdtarea formei frztce a insemnat sA de a-qi recipdta forma fizrc6,, sd se ridice in picioare.
intotdeauna exista o pauzd de cinci sau $ase secunde
citesc, sd studiez, sd vorbesc cu oamenii care aveau cu- pAnd cAnd se miqca cineva, dupi care se mai ridicau
cAtiva cu precaulie, urmali de allii qi a[ii, pdnd cAnd - in
noqtinlele necesare, dar de fapt totul a inceput cu o
unele cazuri - aproape 307o dinfte participanli se aflau
''l! decizie - o decizie care s-a ndscut din realizarea impor-
in picioare. Acest gest reprezenta o declaralie, qi exact
ul tanlei acestui aspect qi din conqtientizarea faptului cd la asta se referd luarea unei decizii. Este momentul in
daci voiam sA ofer ce este mai bun familiei mele qi care teoria qi cunoqtinlele sunt transformate in energie.
#'i bisericii pe care o serveam, atunci voi avea nevoie de
toatd energia qi claritatea posibild. Ca peste tot in viald, Atunci este trecut Rubiconul qi se schimba vietrile. Aqa
E cA dac6 qtii cd trebuie sd iei o decizie, de ce nu profi1i de
exist6 multe de fdcut qi multe obstacoie de dep[qit pe
parcurs. Am vrut s[ imi acord o qans6 pentru succes. acest moment si te ridici in picioare qi sA declari cu

Atunci cAnd am vdzut clar acest lucru, decizra a venit indrf,znealA: ,,imi voi recupera forma ftzich" ... asta dac6
gdseqti energia necesard pentru a face mdcar atdLa efort.
uqor,

Dacd vd indentifica{i cu drumul meu gi dacd simlili

nevoia unei asemenea decizii, vd provoc sd transformali

aceast6 zi in ziua in care ali qi luat hot6rArea. Este

:til 70 BIBTIOGRAFIE GAPITOIUI 8

t 1. Lance Armstrong gi Sally Jenkins , lt's Not About the Bike - My Journey Back S6q&qse84-fff$ifWfi liisiffit#& dss &fle
W#e&$
'll -E. to Life, Berkeley Publishing, 200 1 . 8# tuS&ffi

Jc 2. Vezi www.wcbo.org Releritor la viziune
=

oGI-u

c=t
u

J

(cr!Jt

,,Momentul decisiv"

Henri Cartier-Bresson

Titlul unei cirti cu fotografii (1952)

La prima vedere, ideea cd cineva trebuie sd decidd sd 73

vad6 pare lipsita de sens. Ochii noqtri nu sunt deja CE

deschigi oare? Vederea nu se petrece in mod inconqtient? J(J
$i totuqi, a avea ochi qi a-i folosi conqtient sunt douA
lucruri diferite. Precum spunea Kennedy: ,,Ochii ce pri- ,c<t
vesc sunt obiqnui{i. Ochii care vad sunt rari".
=
Viziunea este intenfionatd. Trebuie sd decizi ce anume
vrei sa vezi qi din ce perspectiva privegti. Lucrurile pot CJ

fi cu totul altfel atunci cAnd le priveqti din unghiuri

diferite. La urma urmelor, din punctul de vedere al ceasului,

acele sale se migcd in sens antiorar. Obiqnuiarn s5 cred
ca viziunea se referd. la realitate. Adic[ daca doi oameni

se uita la acelaqi lucru vor vedea acelaqi lucru. Viziunea
insa nu este aqa de uqor de surprins. Ceea ce vedem nu
este atAt o declaralie referitoare la exteriorul nostru,
cdt una care se referd la interiorul nostru, a$a cum
spunea Ei William Blake: ,,Nu vedem cu ochii, ci prin
ei". Viziunea este subiectivd. Creierul preia informalia
trimisa prin intermediul nerl'ului optic, o pune cap la

cap qi o interpreteazd. Astfel, testul cu petele de cerneala
este valabil, deoarece chiar vedem lucruri diferite pentru
ca ne concentr6m doar asupra unui aspect, qi nu asupra
intregului. Sd vedem absolut tot depdqeqte posibilita{ile

noastre. intr-adev[r, cantitatea de informalii vizuale
care vin spre noi zllnic este mult prea mare pentru a o
putea procesa integral. La aceasta adAugali qi faptul ca
trebuie sa luim in consideratie qi influenla ceiorlalte
simluri, a religiei, a istoriei qi a culturii. O bucata de
pAine poate ardta diferit in functie de cAt de infometali
suntem. Felul in care un hindus vede o vac6 este diferit
de cel in care o vede un muncitor Ia abator. Un cangur
intr-un tufiq sugereazb. cu totul altceva unui v6ndtor,
decAt unui activist Green Peace. tntotdeauna conteazd

cine suntem. Ceea ce suntem chiar influenteazd ceea ce
cAutam. Aici intrA in ecuatie deciziile. Aclioneazd ca un

filtru qi ca un element de focalizare. Decizia inseamn6

74 c6 imi canalizez informalia nen'ului optic in mod inten- spiritualitatea sunt toate asemdndtoare acelor tablouri 75

lionat, incercAnd sA g6sesc anumite lucruri. Select6m tridimensionale care au apArut pe piald acum cAliva ani. ts
-E. dintr-o mare cantitate de date doar pe acelea pe care am A treia dimensiune este ascuns6 in grafici, dar nu o
J (5J
A. vom vedea decdt daci privim, iar privitul presupune rib-
decis sd le vedem. Astfel, criticul va critica intotdeauna, dare, hotdrAre qi convingerea cd existi ceva cu adevArat ra<
= ascuns in acele imagini. imi amintesc cdnd au apArut
deoarece intotdeauna ceva va fi in neregulS pentru el, primele asemenea imagini. Mulli oameni stdteau ln fala ==(J
4o-qI magazinelor qi incercau sd vada. Unul sau doi tipi isteli
legat de absolut orice, iar el crede cd rolul sdu este de a
iqi ddduserd seama cum std treaba qi ne priveau pe noi,
=o gdsi acele greqeli, in timp ce entuziastul, uitAndu-se la
u restul, cu superioritate.
exact aceleagi lucruri, va cduta ceea ce este bine qi corect Toat[ chestia era o inqeldtorie bine ticluitd sau cel
J
pulin aSa am crezrtL pAnd cAnd m-am hotdrAt cu adevdrat
r6 pentru a le scoate in evidenli. Cel consumat de dorinlA
sd vdd. Acum cred in asta qi imi place s6-l iau peste picior
E!
pe cel care nu vede ce vdd eu.
va decide sd z6reascd numai decolteuri, ochi seducdtori
in acelaqi fel, decizia de a vedea nu aduce rezultate
qi posibile rela{ii. lntrebarea nu mai este ,,ce vedem?",
imediat, dar, mai devreme sau mai tdrziu, atunci cAnd ne
ci ,,ce anume cdutdm?". Liderul cautd oportunitali qi aqtept6m mai pulin, in{elegem...
rdspunsuri la probleme. Un cuplu c6s6torit caut6
intrebare: De unde i{i iei ideile?
modalitnli prin care s6-qi imbunit6leascA mariajui, nu
Rdspuns: De nicdieri - ele vin singure la mine.
motive pentru care este posibil sd se fi cdsitorit cu
Nietzsche spunea astfel: ,,Un gAnd nu vine atunci cAnd
persoana nepotrivitd. Pdrintele trebuie si caute puncte
doresc eu." Philippe Starck spunea: ,,Sunt doar un
forte in personalitatea copilului qi sS le cultive pe acestea, copist, un impostor. Agtept, citesc reviste. Dupd un timp,
creierul meu imi transmite un produs." Guttenberg tot
nu lipsuri evidente pe care si incerce si le pedepseasci. incerca sd gdseascd o metodi prin care sA tipdreascd.

Omul de afaceri trebuie sd urmdreascd intotdeauna opor- Eforturile sale au fost ln mod continuu lipsite de succes,

tunitali qi potenliale schimbdri pe pia![. pAnA cAnd intr-o zi a participat la un festival al vinului.

intr-adevir, ce anume vedem qi cum anume vedem UitAndu-se cu atenlie la presa pentru struguri, a inleles

joacd un rol important in cAldtoria noastrd spre succes. brusc cd aceasta, cu doar cAteva modificdri minore, ar

Unul dintre miturile zilelor noastre este acela cd vi- putea fi transformatd intr-o pres6 pentru tipar. Recu-

ziunea este rezervatd doar pentru cdliva dintre noi. noaqterea survine doar pentru cei care s-au decis sd pri-
,,Este o persoan6 vizionar6" inseamn6 intr-un fel cd veasc6 intr-o anumit6 directie, deja convingi, agteptAnd

aceasta a fost inzestratd cumva la naqtere cu o anumitd doar sb vada.

abilitate pe care allii pur gi simplu nu o au. Viziunea Delin o pozilie de conducere in cadrul a numeroase

insd, este doar un produs finit. organizalii. $i totuqi, pozilia de lider nu este o funclie in
sine, cAt o abilitate de a duce organizalia respectivA mai
in sen, fizic, avemviziune dacd avem ochi' ln{elegem departe in dezvoltarea sa. Cu alte cuvinte, leadership-ul

cA vederea este ceva ce avem, dar dacd ne tinem ochii
inchiqi sau refuzdm sd privim, atunci pur qi simplu nu

vom vedea ceea ce ne inconjoara. tn mod similar, viziunea

interioard este un produs finit al privitului, iar privitul

necesitd timp, efort qi dispozilie. Viala, afacerile, cdsnicia,

76 este copilui viziunii, qi nu invers. Cel care se urcd in copac intrebarea ,,Poate fi aceastd roci escaladahd?" a fost 77

qi vede calea de urmat spre a ieqi din jungla va fi cel care va inlocuitd de ,,Cum au reuqit si faca asta?". GAndindu-se G
la treaba asta timp de o jumdtate de ord, a descoperit (J
E-. primi permisiunea de a conduce grupul. Trebuie sd vid in
JL continuare dacd weau sA conduc mai departe. Iatd cAteva brusc cum trebuie sd procedeze qi s-a apucat sA escala- ,E<I
=
cEE instrumente practice pentru a vd ajuta si aveti aceastd deze stAnca respectiva. lmi pun adesea intrebarea: ,,Cum c=,
vor privi oamenii biserica peste zece an|?". Cum vor co-
u-= viziune qi pentru a vd dezvolta obiqnuinta de a privi.
E munica oamenii, cum vor conduce, cum se vor descurca?
.o Deruleazi inainte qi imagineazh-\i peste zece ani, cum

uJ $ -#&$ffiffi&L&$h w*ffiK$$ffi&hffiffi va arAta afacerea qi competitorii tdi. O privire continud

UEo fin un jurnal in care nolez diverse gAnduri legate de din acest punct de vedere te va ajuta s6-ti lArgeqti vizi-

viziune qi intrebdri care imi stimuleazS. gdndirea. De fapt, unea.

nu se referd atAt de mult Ia ce anume rrotez, cAt la faptul

cd notez. Scopul meu este sf, citesc qi sd md gAndesc la B. lnuazia ertratetegttilol

ce am scris. Putem vedea doar dacd acordam timp Unul dintre scriitori mei prefera{i de SF este John
Wyndham, care a scris The Day of The Triffids qi The
privitului, iar jurnalul meu md ajutd sd fac exact acest
Midwich Cuckoos. intr-una dintre povestirile sale
lucru. Atunci cAnd scrii ceea ce vezi Ia orizont qi apoi
vorbeqte despre niqte extratereqtri ce aterizeaz6. pe
revizuieqti totul la cAteva luni distan!6, este surprinzdtor PdmAnt, in mijlocul unui meci de fotbal. Jucdtorii, in

cum incepi sd observi toate aminuntele, insi dacd nu ai incercarea de a sparge gheala, le aruncA mingea. Primul

notat totul de la bun inceput, atunci imaginea !i se extraterestru prinde mingea cu dib6cie qi quteazd inapoi

qterge din minte incetul cu incetul. Uitdm ce vedem; ne cu un zdmbet pe fa!6. Astfel, fotbalul intermediazhpacea

amintim doar ce vedem in mod constant. Prin urmare, dintre doud civilizalii, un joc pe care extratereqtrii nici

imi iau jurnalul peste tot qi chiar dacd nu scriu in el in nu-l cunoqteau. Partea proasta a acestei poveEti este cA

fiecare zi, vreau sd-l am aproape pentru cd nu qtii din acel moment, datoritd simlului lor inndscut pentru
acest joc, vor cdqtiga intotdeauna cupa interplanetari.
niciodatd cdnd iti vine inspiralia.
Ideea este urmEtoarea: daci un asemenea lucru s-ar
ffi. ffiKffiffiffieY#& ffiffi W$tr$&$ffiffi intdmpla cu adevirat? DacA tot ceea ce avem noi mai

A. Ileruleazi lnainte bun ar fi pe locul al doilea in fa{a unei for{e ce s-ar dovedi

imi aduc aminte cd l-am auzit pe Jim Collins (autorul a fi un fel de versiune imbunitdlitd a lui Tiger Woods
lucririlor Built to Last qi Good to Great) vorbind despre sau a lui Don Bradman. Adica un juc6tor care este atAt
cum si escaladezi o stAncd de neurcat. A subliniat faptul
cd in zilele noastre, cei mai buni alpiniqti parcurg trasee de talentat, incAt i-ar determina pe toli ceilalli sd
care pireau imposibil de cuceriL cu zece ani inainte.
munceasc5. mai mult qi in consecinld sd-qi imbundtd-
Statea uitAndu-se la o stAnca din Colorado qi se gAndea teascd performanlele. (Pentru cei ce nu cunosc lumea
cricketului, numele de Don Bradman nu va avea, fArA
cd deqi Ia momentul respectiv aceasta nu putea fi indoiald, nici o semnificalie... imi aduc aminte c[ am
ajuns in St. Louis in s6ptamdna imediat urmitoare
escaladat6, peste zece ani acest lucru se va face. Astfel
morlii lui Bradman. Numele qoferului meu, un american
cd pur qi simplu a derulat imaginile inainte qi a parcurs

faptele in mintea sa ca qi cum ar fi fost peste zece ani;

78 de peste 50 de ani, era Don. ,,Tizul tAu celebru a murit noastr6. Nu qtiu cum func{ioneazd., dar adesea, dac6 79
aceasta este rugaciunea ta constanti, atunci cAnd te
s6ptdmAna trecut6", am comentat eu, ins6 am aflat cd aqtepli cel mai pufin, poli vedea brusc qi poli experi- 3E

- omul nu auzise de el in via{a lui. $i asta era valabil menta acel moment ,,Evrika!". (5J

4 pentru incA alli 5.000 de oameni c6rora m-am adresat in &. &ffiffiffim&-gx w$ww )E<I
=
acel weekend, cu exceplia unui singur australian stingher, $i in sfdrqit, acest principiu simplu, dar de ceie mai !=(lJ
-cEI2ul
ct care atunci cAnd a atzit vestea morlii Marelui Don gi-a multe ori trecut cu vederea... acordA timp acestei sarcini
a viziunii. Dacd vrei sn-!i imbun6t6{eqti calitdlile de
u petrecut restul dimine{ii jelindu-I. Pentru aceia dintre voi bucdtar sau pe cele de jucdtor de tenis de masd, dac6 ai
nevoie de o pregAtire mai bun6 pentru a putea dansa
care incd nu qtiu cine este, Don Bradman a fost Babe
sau pentru a indeparta cochilia unei stridii, atunci
=(c!uJtl Ruth al cricketului, doar cd mai bun - mult mai bun.)
Deseori ne compar[m cu ceea ce este comparabil - timpul petrecut facAnd respectivul lucru este ingredi-

oameni pe care-i vedem qi fapte pe care Ie experimentim' entul de bazd. Este surprinzdtor cAt de mulli lideri

Dar sd ne imagindm o lume in care competilia ar fi de pentru care viziunea este esenliald petrec foarte pulin
timp privind. Un CEO al unei companii de miliarde se
zece ori mai bund ca noi. Cum s-ar comporta afacerea ta
amesteca in mod constant in treburile mdrunte, spre
intr-o asemenea situalie? Ce ai schimba? Cum ai schim- disperarea managerilor sdi principali. CAnd un con-
ba respectivul lucru? Ce anume fac aceqtia pentru a fi
sultant important l-a intrebat de ce insista s6 facd acest
de zece ori mai buni? lucru, el i-a raspuns: ,,Pai qi ce altceva s6 fac?,,. Se pare

Si luarn domeniul c6sniciei. Dacd fiecare cuplu ar cd un salariu de 1,6 milioane de dolari nu prea ili

avea o c6snicie de zece ori mai bund decAt ata, tat intot- fbloseqte la multe in zilele noastre! Mark Conner, un

deauna tu ai considerat-o pe a ta destul de bun6, ce ai mare conducdtor al bisericii din Melbourne, iqi planificd

face s6 o imbunitafeqti? Ce fac ei de au o relalie aqa -tot ceea ce el numeqte ,,Zile IJC" - Zjle de urcat in copac

frumoasd? DacA ne punem aceste intrebdri, vom incepe in fiecare lun6. O zi in care s6-qi recapete direclia, sd se
regrupeze qi, mai presus de toate, s6 cerceteze orizontul.
si vedem lucruri pe care nu le-am mai observat pAnd 'Iimpul nu-!i garanteazd, c6 vei vedea intotdeauna ceva,
dar dacd nu te uili niciodatA, atunci cu siguran{d nu vei
atunci. vedea nimic niciodatd.

ffi. &fuKWffiWYffi&K& WmWgWY&... BIBTIOGRAFIE

Disperarea de a vedea deschide ochii. Vedem ceea ce Biblia, Efeseni l:18.

vrem, astfel ca mdrind aceastd dorinld pAnd la disperare,

vor ieqi la suprafali noi gAnduri. Aceasti dorin{i poate
fi, gi de multe ori este, restrAnsd in rugdciune' Rug6-

ciunea pentru viziune este de nepreluit. Apostolul Pavel
se ruga astfel: ,,$i md rog ca Dumnezeul Domnului

nostru Iisus Hristos, Tatil slavei, sd vi dea duh de

in{elepciune qi de descoperire in cunoaqterea Lui qi si
v6 lumineze ochii inimii"l. Dorinla de a vedea menfio-
natd in rugf,ciune pare a deschide zd'gazurile imposi-

bilului qi a permite lui Dumnezeu sA ne ajute in cdutarea

GAPITOLUI 9

s[, st,FLsYl,r_ ng$*Ht$
Gum si-!i pizegti inima

,,Problema consta in faptul c6 el era
o fiin[d inzestrata qi, dintre toate
calitilile sale, cea care ieqea in
eviden!6 cel mai mult, cea care
p6rea a fi o persoand in sine era
capacitatea lui de a vorbi, cuvintele
sale... darul exprimdrii, uimitor,

luminos, cel mai in61!5tor qi cel mai
vrednic de dispre!, acea razh de
lumind care vibreazil sau fluxul

inqeldtor al unei inimi de o
intunecime impenetrabih."

Joseph Gonradl

lli

Viata este trditd din interior spre exterior. Ceea ce 83

purtdm in interiorul nostru iqi face loc in mod implacabil 6
(J
cdtre suprafa[b. Nu suntem definiti de context. Ceea ce
purtdm induntru se revarsd spre exterior, triumfAnd 6r
asupra loviturilor soartei qi asupra inlepaturilor sau
chiar asupra norocului nenorocirilor... ,,Precum in ct
interior, aqa qi afard.." AceastA lege este de o importanlA
J
majord, deoarece de indatd ce realizdm cd viata este Fq
J
modelat6 de gAndurile noastre centrale, de convingerile, I

atitudinile qi perceptiile pe care le avem, atunci condilia o
lumii noastre interioare devine foarte importantd. Un (5J
binecunoscut proverb spune: ,,Mai presus de toate,
pdzegte-li inima, pentru cd aceasta este izvor nesecat de

viatra".2 Aceastd vigilentd necesitA o decizie; nu numai

ci e nevoie sd ne construim apdrarea, dar trebuie sd

dezvoltdm qi o agerime a minlii intotdeauna pregdtitd

sd respingd intrugii. Vigilenla interioard este intenlio-
natd. Desigur cd trebuie sA fim cAt mai prevazdtori in
ceea ce priveqte viafa noasLr6.. ,,Pdzeqte-li inima mai
mult ca orice altceva". Pentru Solomon, acest concept

este de o importanla major6. A iegi victimd sau

invingator din lupta vielii are mai mult de a face cu felul
in care procesAm lucrurile in interiorul nostru, decAt

cu evenimentele pe care le experimentdm efectiv. Exista

exceplii de la aceastd reguld sau putem spune c[ mai

degraba aceastd regula nu mai funclioneazd atunci cdnd

este inlocuitft de una superioard ei. Astronautul a carui
linie a vie{ii se frAnge in drum spre iunA. Copilul n6scut

in mijlocul foametei. Pasagerii unui avion in picai...
Totuqi, in majoritatea cazurilor, ceea ce izvordqte din

inima noastri are puterea de a ne schimba viafa. Viktor

Frankl a efectuat un studiu asupra supravieluitorilor
de la Auschwitz3 care l-a convins de acest adevdr qi a

determinat aparilia celebrei sale expresii: ,,Omul poate

trai cu absolut orice ,,ce" dacd are indeajuns .de ce'".

Amiralul Stockdalea, incarcerat de cdtre Viet Cong timp

84 de cinci ani, este un bun exemplu despre cum protejarea Atunci cAnd mdrunliqurile ne sup6r6 foarte mult, cu 85
siguranld nu este vina acestora.
inimii ili poate salva viala. Acesta a observat c6, dintre o
Bineinleles cd este imposibil sA treci prin via{d f6rd
-E. camarazti sdi de suferin{d, cei care au murit au fost sd acumulezi un anumit bagaj de probleme. Inimile (=J
J noastre devin depozite pentru toate nimicurile vielii. Nu
optimiqtii. Aceia care se aqteptau sa fie elibera{i pAnA ru,
o- este de mirare c6 ocazional ne purtdm iralional qi
CI
= de Craciun nu au reugit si supravie{uiasca. Falsele prosteqte. Problema este ca rareori ne dam seama de asta.
sperante se pot transforma rapid in disperare atunci U=
-IoCC Observdm toate acestea foarte uqor la allii. Cu siguranli
J
r
o= cAnd mdretele aqteptdri nu sunt implinite. Perspectiva q=)
u proprie a amiralului a fost diferitd. Astfel ch. astdzi, Pa-
CJ
J

cuo!lt radoxul Stockdales descrie reac{ia corectd care trebuie cd paiul din ochiul lor pare mai mare decAt b6rna din
adoptatA in fata scaderii economice a oricar-r.ri tip de afacere ochii noqtri. intr-adevir, partea esenliald a analogiei lui
Ir - intAi trebuie sA infruntim realitatea qi proporliile pro- Iisus legatd de barna din ochi6 este cd aceasta schimbi
blemei qi in acelaqi timp sd credem cu hotdrdre cd vom modul in care vedem lucrurile qi ce anume vedem _ ne
lrt

birui in final. Nu inchisoarea sau condiliile sunt im- afecteazd' viziunea. cei mai critici qi furioqi oameni nu

il portante, ci felul in care le vedem in interiorul nostru. in{eleg cA viala este nedreaptd pentru majoritatea qi cd

inlelegerea importanlei qi a implica{iilor acestei legi singura lor problemd este cd au permis necazurilor sA

ne forleaza sd reevaludm totul. Pe scurt, ne conduce la le tulbure 1umea, iar acum privesc printr-un ecran plin
de noroi. in consecinfd, este uqor si dai vina p" uttrli
o modificare a modelului personal, deoarece de acum pentru o relalie destr6mat6, o slujbd pierdutd sau o

r'lrt inainte nu vom mai incerca sd scdpdm de vin6 qi nu ne

vom mai permite s[ ne amd.rAm sau si fim cinici, deoarece acliune equatd. Depresia, frica, nesiguranla sau con_

toate acestea otrdvesc inima qi ne polueaz1. inLreaga strAngerile, toate vin din exterior, gAndim noi. Astfel de
idei pot reduce adesea la tacere acea voce interioard,
lir viatd. Charles Spurgeon, cunoscutul predicator, care

avea capacitatea de a atrage in fiecare saptAmAnd o timidd qi suav6, care ne sugereazi c6 existd qi alta cale
mai bund.
mul{ime de 8000 de persoane in Londra, la inceputul
Schimbarea vielii se petrece in sens pozitiv atunci
secolului XX, folosea metafora unui lac de acumulare cAnd vine mai degrabd din interior, decAt sa fie for{atd
de factori exteriori. De aceea, cei care qi-au schipbat
pentru a exemplifica acest fapt. CAteodatA, spunea acesta,
viala in mod spectaculos au inleles, aceasti schimbare
inima este pe jumdtate goala - pulina patim6, viziune in special datoritd unei experienle religioase sau a unui

restrAnsa qi curaj insuficient. Exact ca un oraq a cdrui eveniment care i-a adus aproape de moarte. Biserica pe

rezervd de apd este mic6, qi de aici rezultd o viald plind care eu insumi o pdstoresc este plind de oameni care au
de luptd. Altd dat6, bazinul inimii este plin, dar apa din descoperit cd dorinla de a invinge in lupta cu drogurile,

el este contaminata. in consecinld, de fiecare datd cAnd cu promiscuitatea, cu letargia sau alte obiceiuri
vorbim sau reaclionAm la o situalie sau ne apucdm de distructive vine din interior. imi aduc adesea aminte de
ceva nou, descoperim ca tot ceea ce facem este alterat.
Omul care a permis furiei, spre exemplu, sd polueze predicatorul local care a fost provocat la o discu{ie cu
mult timp in urmd de c6tre un ateu. in lipsa unei educalii
rezervasa va descoperi cA aceasti furie se revarsd asupra formale qi a unei min{i iu!i, acesta qtia c6 va pierde in
c6sniciei, asupra copiilor, asupra felului in care conduce orice dezbatere cu ateul dac6 nu va incerca s6focalizeze

maqina si chiar asupra felulr-ri in care std la o coad6.

86 disculia asupra dovezilor, gi nu asupra vorbelor' ,,Adu rezultat. Pozi\ia iniliala este cea in care acestea sunt 87

cu tine", i-a spus e1 oponentului sdu, ,,o sutd de barbatri deschise; doar o decizie urmat6 de acliune va reuqi sd 6
sau femei ale cdror vieli au fost schimbate de invdldturile ofere proteclia necesard. Pentru a folosi analogia lui
-E. ateismului, iar eu voi aduce incd o sutd peste ai tdi, foste Spurgeon, apa interioard poate rimAne limpede doar CuoJ
dac6 instal6m un echipament de filtrare. Am decis cd
JL dacd voi greqi, voi ierta. Dacd viala devine nedreaptd, a:
voi admira minunile ei. Dacd nu voi face astfel, mA voi J
=Ee2IU prostituate qi foqti alcoolici, foqti adulterini gi foqti cri- afla la mila oricui qi a oricdrui lucru va decide s6 m6 UF
o= minali, care erau scursura societdlii gi acum se afla r
u printre cei mai rdsdri{i gi care vor sta mdrturie pentru invadeze. Cred cd exact la asta fdcea aluzie qi Shakespeare 6
schimbarile pe care Domnul Iisus le-a adus in viala lor'" .DJ
in cunoscutul monolog din Hamlet:
=(!gJ! Nu este nevoie s[ mai spun cd dezbaterea nu a mai al'ut

cr loc qi asta pentru cd schimbarea in via!6 nu line de
informaliile primite de la creier, ci de inspira{ia sufle-

tului. ,,A fi sau a nu fi? Iatd tntrebarea:
Trebuie astfel sd ne decidem sd realizdm aceastd
muncd. interioarf, - sd ne salvdm c6snicia devenind un E oare mni de laudd sd suferi in sinea ta,
so! sau o solie mai bun/6, nu mutAndu-ne intr-o cas6 Sdgelile gi pragtia norocului ardjmag,
Sau mai degrabd sd te-narmezi in fala unei mdri
mai mare; si oblinem promovarea mai degrabd prin De zbucium gi prin luptd s-o rdpui?"
muncd qi prin valoare, decAt prin diverse jocuri de culise' (n. tr.: tn traducerea lui Petru Dumitriu)
Din pdcate, mulli sunt ner6bdatori sd modifice cir-
cumstanlele, dar nu sunt dispuqi sA se corecteze, sA se Aceastd opozilie incepe in primul rAnd prin luarea
indrepte pe ei ingiqi. Aceast6 lege a ,,revdrsdrii" inte-
riorului ne demonstreazd cb ea cont'eazd pentru a avea deciziei de a ne proteja sufletele pentru a menfine, con-
o via!6 mai bun6. Decizia de a proteja qi a cultiva lumea
form spuselor lui Iisus, puritatea spiritului.

interioara este cheia pentru creqterea qi sindtatea celei
exterioare. Atragem alaturi de noi pe cei care sunt ca
noi, qi nu pe cei pe care dorim sd-i atragem' Nu prirnim BIBLIOGRAFIE
ceea ce vrem - ci ceea ce suntem' Purtdm propria bucurie
cu noi gi o revdrsdm asupra vielii noastre, qi nu invers' '1. Joseph Conrad, HeaftofDarkness, Penguin Books, 1989, p.83.
Adevarata seninatate vine din felul in care ne vedem pe
noi inqine, qi nu din felul in care ne vdd ceilalli' 2. Biblia, Proverbe 4:23.
Astfel c6, aga stAnd lucrurile, decizia pe care trebuie 3. Viktor Frankl, Man's Search For Meanrng, Beacon Press, 2000.
lumea 4. James gi Sybil Stockd ale, In Love And War : The Story of a Familiy's Ordeal
sd o luim devine: Voi permite cuiva sf, invadeze
mea sA mAnjeascd perelii acesteia? Pot fi and Sacrifice During the Vietnam Years,HarperCollins, 1984.
interioard qi
5. Termen inventat de cdtre Jim Collins in cartea sa, Good To Great.
6. Biblia, MateiT:3-5.
7. William Shakespeare, Hamlet,Actul 3, Scena l.

jignit sau r6nit? Ura, prejudecdlile sau cinismul exis-
tente in lume vor putea sA md acapareze? Dacd a fost
iuatd o decizie in aceastd privin{d, atunci osmoza dintre
atitudine qi comportament va avea loc' Hot6rAnd sd ne
prot,ciSm, sttflct,ttl iqi va inchide ugile qi ferestrele drept

GAPITOTUL 10

wm $wmmsp& pwyffiffiffiffi$effi&

,,Nefericirea este uqoar6, bucuria
este grea."

A.C. Goppard

Bucuria nu se afla in lucruri. Bucuria este in noi. 91

Sarbatorirea vietii nu este doar rezultatul unei ocazit (q&uuJ
rCFE
speciale sau a unei realiziri care necesitA un pahar cu
Eampanie. Este mai degraba o atitudine in fata vielii, A
care pur qi simplu te bucurd. Alegerea personald este
importantd, qi nu circumstantele, atunci cAnd vrei sd 'f
creezi o asemenea viald. Existd cergetori nefericili qi -(uJ

vagabonzi fericili. Exist6 persoane handicapate care ro<
merg inainte in via!6 cAntAnd qi oameni fdrd nici o

I problemi fizicb ce mor din cauza depresiei. Atitudinea

li care spune: ,,Voi fi fericit, voi cduta ce este bun in lucruri,
voi savura clipa, voi extrage toata seva vietii" poate

i;i incepe sd se formeze doar dupd ce am luat decizia de a

sdrbdtori. Viala este dur6. Duqmanii pAndesc la tot

pasul. Lucrurile pot merge prost. $i totuqi, Psalmul 23
spune: ,,Tu imi intinzi masa in fala potrivnicilor mei".

Aten{ia noastri poate fi indreptatd atunci fie spre

inamic, fie spre mAncare. Sanatatea mentald se referd

Ia gdsirea bucuriei in fiecare moment, in loc sd l6sAm

viala sd ne fie condusd de circumstanle. Acesta este unul

dintre motivele pentru care serialul de comedie ,'MASH"

era atAt de real. Unica modalitate de a rdmAne cu mintea

intreagd atunci cAnd eqti in prima linie a frontului este

sa foloseqti umorul" Din aceast6 perspectivd, totul arahd

altfel. Lumina produce culoare.

Cu pulin timp in urm6, am mers prin Queenstown,

Noua Zeelanda, de-a lungul linutului, cd.tre Dunedin.
Calatoria dureazd cAteva ore, aqa cd pentru a profita

cAt mai mult de ziua respectivd, am pornit calatoria la

rasaritul soarelui. La inceput totul era intunecat, apoi,

uqor, au inceput sA aparA povArniquri, pAduri qi munfi,

toate in diverse nuanle de gri, dar mai ttrzi:u, pe masuri

ce se lumina tot mai mult, tonurile de culoare se schimbau.

Verde inchis, purpuriu intens, albastru intens... FAra

luminS, lumea era un loc mohorAt care aqtepta primele

raze de soare pline de promisiunea culorii. Decizia de a

92 sarbatori viala, pentru a adauga bucurie qi zAmbet Pesimismul qi negativismul duc cdtre intuneric; le- s3
gdtura dintre lipsa bucuriei qi boala psihicA este con-
viitorului nostru, ne lumineazd lumea. in loc de o culoare firmat6 de numeroase studii. Bucuria nu se atinge uqor; qEg

bej plictisitoare, de un tartan tradilional qi griul trebuie gisita in crapdturile vielii, trebuie cdutatd qi Cu)
savurat6 atunci cAnd este descoperit6. imi amintesc
,== terciului, descoperim violet gi portocaliu, verde-albdstrui qFG
g qi acvamarin, roqu Congo, argintiu, maro-roQcat, fucsia, foarte bine cum intr-o zimdplimbam prin centrul Perth, A
* zmeuriu aprins, cais6 coapt6, vAnatd pdtata, o salcie in cAnd am vhzut ieqind dintr-o clddire din fala mea un
director imbr6cat la patru ace, care tocmai terminase o 'E
mijlocul unei toamne portocalii, albastrul unei lagune
qedin{6. Acesta nu iqi daduse seama cd purta incd ecu- (u-J
=; intr-o insula din Pacific. Pe scurt, viala devine eferves-
sonul din plastic pe care scria ,,Bill". Mi-am dat seama ,<
cent6, incandescenLl, irizatA qi luminoasd. Precum in ca Bill nu pd.rea genul de om ciruia sd-i placd sd poarte
6
H= ,,Pleasantvil1e"1, pete de culoare apar qi se mdresc, iar un astfel de ecuson in public. M-am uitat in alt6 parte qi

cenuqiul se diminueazf,. am continuat sd merg pe stradd spre el. Acesta, gAnditor
Unul dintre cele mai iubite filme australiene ale ulti-
fiind, nici nu md observase. Atunci cAnd am ajuns in
milor ani este The Castlez. Este vorba despre o familie fata lui, m-am uitat direct la el qi am spus: ,,BunA Bill,
fara prea mul{i bani, care locuieqte intr-o casd lAng6. pista ce mai faci?" qi am continuat sd merg. A fdcut ochii mari
aeroportului, qi totuqi se bucuri de viald. Chiar qi cea mai
de uimire qi a inceput si alerge dup6 mine strigAnd:
simpla cini capdtd un gust deosebit dacd adiugdm dragoste
,,Scuz6-m4...". Cu siguranld se gAndea: ,,Tipul Asta ma
qi bucurie. Baghdad Cafes este un film care scoate in cunoaqte chiar bine, iar eu nu am nici cea mai vagd idee

evidenld un punct de vedere asemdndtor deoarece vorbeqte cine este". ,,Cine eqti?", m-a intrebat. ,,Bill, Bill, Bill", i-am
rdspuns, ,,trebuie sa fiu sincer cu tine. Este prima oar6
despre povestea unei turiste nemloaice intre dou6 vArste,
in viala mea cAnd te vdd, dar ai ecusonul prins de rever.,,
pdrdsitd de so{ul ei in mijlocul Nevadei. Poli fi pdrdsit
Imediat a roqit, qi-a scos ecusonul qi s-a furiqat in
intr-o stalie de tiruri goala qi incd sd gdseqti un serrs vielii mullime. Am rAs tot drumul spre cas6. A doua zi di-
tale. Astfel, decizia de a s6rb6tori, de a trdi alaturi de
oameni, qi nu in interior, modificd felul nostru de a gAndi mineald, prima imagine care mi-a apdrut in minte a fost

qi creeaz6 un om cu mintea sdndtoasd. fala miratd a lui Bill. CAliva ani mai tdrziu, am folosit
Fascinalia qi str6lucirea sunt peste tot in jur, trebuie aceasti istorioard in cartea mea, iar Bill habar nu are

doar sd le vedem. Ted Kooser, poet laureat al Statelor ca incidentul legat de numele sdu a fost fdcut cunoscut.
I Unite, explica:
Viala este fdcutd din asemenea evenimente minore - cel
Comparatd cu uiala tristd a oricdrei stele, ce phlpfrie rnai bine ar fi sd nu le ignordm. Iisus ne-a spus cd ar

I trebui sd. ne comportim ca niqte copii. Sunt mereu

Coar pentru a se prdbugi tn neant, uiala mea este surprins de capaciLatea copiilor de a rAde in fala

I bogatd in intkmpldri. lucrurilor obiqnuite. Se minuneaz6 de orice lucru in

Spre exemplu, un lilinc ca o furie micd gi neagrd a fiecare zt. Pe m6surd ce imbatrAnim, devine din ce in ce
I fAIfAit din aripi toatd seqra, culegiind stelele micilor rnai greu sA fim incdntali de ceva. Am uitat cum este sil
[opdim intr-o bdltoacd, sd purtdm pantaloni scur{i ctr
fluturi de lampd, prinzhnd cu fiecnre trecere a sa
ckte o stea in dinli. Ei zboard intermitent in toate

direc[iile, dar nu pot scdpa de acesstd bucdlicd

fldrnkndd de intwteric. Minuni Locale.a

94 Donald Duck, sd rddem de expresiile haioase sau pur $l ,,fericire" este chiar cel potrivit. Are aceeaqi rddAcina 95

simplu sd ne bucurim cd trdim' cu ,,intAmplare" (n.tr.: ln englezd, cuvintele ,,fericire" - u
Trebuie s5 inlelegem ca toate acestea izvorasc din ,,happiness" qi ,,lntAmplare" - ,,happening" au aceeaqi rEE
-ts- radacina - ,,hap"), ceea ce ne spune cd practic com-
puterea de a lua decizii - qi nu din felul in care stau bustibilul emolional al acesteia vine din ceea ce ni se (J
Ja U
,,intAmpld". Decizia de a sarbdtori viala inseamni sd
= lucrurile in realitate. Lumea poate fi un ioc minunat' dar trdim la un nivel mult rnai profund. DacA ne gAndim la uGF
la fel de
-cEIE Ei ingrozitor. Tot ce e frumos qi luminos este viala nu ca la o loterie, ca la un model de tipul pierdere- 4
tot ce e urAt qi mizerabil' Cele mai luminate ,<
U adevarat ca qi cdqtig, ci mai degraba ca la o partidd de golf, indiferent
capete ale lumii se impart aproape in mod egal intre L
=o daca pierzi sau cAgtigi, continui sa mergi inainte, sA te q
Iu (J
6rc! bucuri de peisaj qi de companie, pur gi simplu trdieqti.
invinqii sunt invinqi cu literd mic6. Ieri am pierdut un z,
joc de Monopoly. Am petrecut doud ore la masa din bu-
cdtArie cu fiica mea de 13 ani, Temily. Ne-am tot invdrtit ,<

in jurul tablei de joc, dar se pare ci nimeream in in- @

oplidqti qi pesimiqti; cei ce se bucurd de viatd qi cei ce se chisoare exact in momentele importante ale partidei, aqa
,"trag d".rreme. Din nefericire, intelectualii din ambele
tabere incearca str urmeze calea filozofiei'- qi astfel, cealalta cd ea reuqea sd scape de plata chiriei atunci cAnd pica pe
parte este fie dezamagitd, fie am6git6' Scriitorii existen- proprietalile mele gi a putut sd cumpere proprietdli pe
intre-
liaiiqti interpretau viala ca frind absurda' Singura sinu- care altfel aq fi putut eu si Ie achizilionez. M-a fdcut
iare filozoficd a lui Camus era:
,,De ce sd nu ne prafl Aqa s-a intAmplat. Adevdrul este cd bucuria cea

cidem?,,. Titlurile carlilor care ilustreazd gdnditea lui Jean mai mare a fost exact faptul ca am pierdut in fala fiicei
paul sartre rezumd uqor cugetArile sale - ,,Ame!eala", mele, intr-o dupa-amiazd de lenevie, sAmbata, qi am
putut astfel sa vad bucuria pe fala ei, pe masurd. ce
s,,uFanrtae*ieaqlitrcee"v,a,,dFeiicnd!t6nqiqiteneaftroinmldi "t'oVrtoulrtaailrieindtre-colamraa:re"Ndue
noroi". Noel Coward, in incercarea de a insufla un pic de imperiul sdu incepea s6-qi intindd tentaculele pe toatd

umor tristelii, a scris urmdtoml cAntecel: tabla de joc. Viata este minunatd - sA nu o sarbdtoreqti

li ,,Problemcle pkndesc chiar dupd ttpd, este pAcat. La inceputul anilor '60 am auzit cEt exista un
Nori negri se izbesc ht certLri,
orator ce obignuia sA tind diverse cuvAntdri in cadrul
$i nstfel, n-nre nici un rost sd plffngi dupd aaeri
Cdci gtim tlin experienld c-ncesten nu aor trece-n cale"' qcolilor qi companiilor. Conectat la un plamAn artificial,

ll Priairea mknioasd 9i-a incruntdturd gronsd ne-or iqi cduta aerul dupd fiecare propozilie qi totuqi declara:

It [ine ciocul tot Plecnt ,,Via!a este un banchet; cu toate acestea, mulli dintre
lt
$i astn ne ua pregdti pentru depresie, groozd pi osfrndd' noi murim de foame".
It $i tLite a1a, oftt deperta toste necaztrrile din n noastrd
Eu unul am luat decizia de a md bucura de acest dar
lt
al lui Dumnezeu care este viala. incerc sd nu iau ca atare
ll ueche tolbd
o asemenea minune - mirosul ierbii, gustul pastelor
il $iom aptepta phn-om pica jos mor[i"'s
proaspete, faptul ci avem mdini qi par, fluturi in stomac
Ideea este c5 a lua hot6rArea sd nu decizi este ca qi qi cea{a de dimineala, kookaburra (n.tr.: mici pdsari
cum ai cumpira un bilet la loterie' Dacd ies numerele
It
tale, atunci totul va fi bine, dar dacd nu' atunci te
It agteapta vremuri nefericite' Cu siguranli cuvAntul
,

96 australiene ce se hrdnesc cu peqti) gi John Cleese,
vegemite (n.tr.: pastd f6cutd din drojdie, consumati in
- Australia, similar6 ca :utllizate gemului romdnesc) qi GAPITOLUL 11
w*, s,tYxeM sx $*|, $TK!
'==E' pisicile adormite, codi{e de miei, ecouri, chicote, spumd
,,Judec6. pe cineva mai degrabi dupd
la cafea, str6nuturi, sushi, Shakespeare qi Sauterne lntrebdrile pe care le pune, decAt
dup[ raspunsurile pe care le dA."
(n.tr.: varietate de vin din Fran{a), alitera{ii qi ondulalii,
=lll unde qi vorbe de duh - lista este nesfArqita, iar motive Voltaire
E= pentru a s6rbitori viala sunt atAt de multe cdt poli vedea
cu ochii qi simli cu inima.
i Ir E
I

{

BIBTIOGRAFIE

a lrl

.li 1 Pleasantville (film afiistic) 1998'

2. Castelul (filmadistic) 1 997'

3. Baghdad Cafd (film artistic) 1988.

4. Ted Kooser , Localwonders: seasons rn the Bohemian A/ps, University of

Nebraska Press,2002.

5. There are bad times iust around the corner,versuri de Noel coward (1952).

*.&.

t
I
!
I

1

i

I

;

In condilii normale, curiozitatea trebuie stArnitd (imi 99

place acest cuvAnt, aqa cd a trebuit sd-l folosesc!). Aceasta Utrt-

cregte sau se diminueazd in functie de necesit6lile -)(<J

momentului sau de fiecare dati cAnd consideram ca qtim =
indeajuns incAt sd ne descurcdm. Totuqi, oamenii
implinili inleleg faptul ca aceastd curiozitate nu trebuie a"
lasat6 in voia unor toane. Decizia de a cerceta, de a fi 2

curios este un lucru inlelept qi generator de succes. Ideea
este cd niciodatd cunoqtin{ele nu sunt suficiente qi ca

invdtatul, cititul, intrebatul sunt obiceiuri care trebuie
cultivate o viald intreagd. in cartea How To Think Like

Leonardo daVincit, Michael Gelb evidentiazb, cd cea mai

importantd tr6satura a lui da Vinci era o mare curio-
ztLate. Un intreg capitol este dedicat subiectului ,,cu-
riosit6". Leonardo era acel tip de persoand care ,,nu se
mullumea cu un simplu da". ,,Am cutreierat {ara

cAutAnd rdspunsuri pentru ceea ce nu inlelegeam: de ce
existau scoici pe vArful munlilor alaturi de urme de
corali qi plante marine cAnd, in mod normal, acestea ar

fi trebuit sa existe doar in mari; de ce tunetul dureazd
mai mult decAt cauza care-l provoac6 gi de ce imediat ce

se produce, fulgerul este vizibil ochiului nostru, in timp

ce tunetul are nevoie de timp pentru a ajunge la noi; de
ce se formeazd diverse cercuri in apd in jurul locului in

care arunci o piatri qi cum de reuqeqte o pasdre sd se

menlin6 in aer. Aceste intrebdri qi alte fenomene mi-au
relinut gAndurile de-a lungul vielii."2 Mintile luminate

continud sd punA intrebari. Leonardo este cunoscut ca

fiind cel mai inteligent om care a existat vreodatd, dar,

in acelaqi timp, a fost declarat qi unul dintre cei mai

curioqi oameni. Cele dou6 elemente sunt, bineinleles,

intrelesute in mod inevitabil.

Din nefericire, sistemul nostru educalional comunicd
in mod subconqtient ideea de a inv6la in prima parte a
vielii, doar pentru a trece examenele. Curiozitatea este

practicd, sensibilS la trecerea timpului qi orientatd