Baker, Philip - Deciziile oamenilor impliniti

100 numai asupra rezultatelor. Ideile noi sunt bune doar dacd erau corecte. Exista, de asemenea, o aplica{ie e efectului 101

folosesc la ceva. A permite minlii sd cdlitoreascd libera, Doppler qi in cazul afacerilor, in intalnirile consiliului etrt^
sA invele doar pentru pl6cerea de a invi{a este un lucru
de conducere, unde putem considera ideile prostegti ca -
= rezervat doar acelor indivizi excentrici sau celor obsedali fiind mai bune decAt in realitate, doar datoritA rapiditalii
=5 de concursurile de cunoqtin{e generale. Totuqi, intr-un cu care sunt enunlate. Ideea este c6 dacd vrem sA ne )(<J(

sens larg, putem argumenta cA, de fapt, curiozitatea este atingem adevaratul potenlial, atunci decizia de a fi E
curioqi trebuie sd fie parte a temeliei vie{ii noastre. ln
== calea care trebuie urmata. Toate cunoqtin{ele sunt legate F
= intre ele qi cine qtie daca nu cumva ceea ce ai aflat ieri meseria mea de predicator, dar qi de scriitor, cunoaqterea 6-
=il interesant despre luminozitate qi meduzele de apd
este indispensabila. Exist6 multe lucruri legate de ceea -=
a ad6ncd nu ar putea oare sd aiba importanlA pentru
problema ta iminentd qi, dacd nu exact pentru aceast6 ce fac pe care le cunosc deja. Dar sunt tot timpul
problemi, poate pentru alta care va apdrea peste cAteva
conqtient de faptul cd exista foarte multe lucruri despre
luni sau in anii urm6tori. Realitatea este ca foarte multe care nu qtiu nimic qi despre care nici m6car habar nu
inven{ii au apdrut chiar prin acest tip de interconectare
am cA existi - drept urmare, nu qtiu cd. nu gtiu. Aqa cA
a cunoqtin!elor.
Cineva, undeva in lume, cAqtigd o groazd de bani de trebuie sA invd{. Trebuie sa merg la biblioteci, sA caut
pe Google expresii interesante, s6-mi notez cuvinte pe
pe urma ecranelor TV mini, care au o capacitate mult care nu le cunosc Ei apoi sA le gasesc explica{ii. printre
mai mare de a proiecta lumina decAt cele standard, descoperirile mele recente se afla termeni precum epoptic
(engl. secret), jejune (engl. neroditor), uitiate (engl. a
tocmai datoritd descoperirii secretelor mai sus vicia), parturition (engl. parturifie) , exculpatory (engl.
amintitelor meduze. Oamenii implinili sunt indivizi disculpa) qi objurgate (engl. a mustra). Cel din urmd.
inseamnd ,,a exprima puternic dezaprobarea, a critica,
curioqi. Au nevoie de toate acele cunoqtinte suplimentare aqa cum reiese din vorbele lui Ogden Nash: ,,pe miriapod
pentru a putea face treburi suplimentare. Cum bine s-a aspru-l cert cdci nu avem nevoie de un gAndac inert,,.
spus, dacd vrei sd ob{ii mai mult decAt un om obiqnuit, Restul cuvintelor va trebui sd le cdutali singuri... asta
dacA sunteli indeajuns de curioqi.
atunci trebuie sd cunoqti mai multe lucruri decAt con-
Imi pun intrebari oriunde aq fi. Ieri vizitam Townsville
siderA necesar un om obiqnuit. Trebuie nu numai sd qtii in nordul Queensland. Portul este dominat de o insula mare.
L-am intrebat pe qoferul taxiurui care este numele acelei
despre, dar qi de ce; sd ai cunoqtin{e strategice qi despre
produs. Cunoqtinle despre ce se intAmpld qi de ce se insule. Mi-a rAspuns c6 aceasta se numea Insula

intAmpla aqa qi cum poli sd faci acel lucru sa se intAmple Magneticd. Aqa cd am intrebat: ,,De ce?,,,|a care qoferul a
raspuns: ,,Nu qtiu sigur"3. Am presupus cd era in zonA de
din nou. Fii adeptul cunoEterii sub toate formele qi pu{in timp. Dupd cum s-a dovedit ulterior, conducea taxiuri
in Townsville de aproape cincisprezece ani. Cum poate o:ire
manifestdrile sale. Unii oameni, precum Leonardo, sunt cineva sa trdiascd cu o asemenea lipsd de curiozitate?

curiogi in mod natural. El a observat undele care por- Asta imi aminteqte de un animal marin din increngAtura
neau in cercuri egale in jurul pietrei aruncate in ap6. urocordatelor. Aceastd mic6 creaturd acvaticA are un
Astfel va enunla faptul cd undele sonore funclioneazA
in mod similar qi aqa a dezvoltat prima teorie acusticd.
Efectrrl T)opplcr :r ;rn1l,rrl r':"1 llrcsrrprrncrilt lui Leonardo

102 creier extrem de mic qi treaba ei este sd g[seascd piatra de intrebdri pe care qi le puneau oamenii. in cultura 103
potrivitd - o piatri de care sd se prinda qi sa rdmAni
E2 - acolo pentru tot restul vielii' Aqa cA prima parte a exis- nomada, lntrebarea era: ,,Cum ajungem la apd?". Atunci vFl-^
tenlei sale se rezwhla gdsirea acestei pietre' De indatd 2
J4 cAnd intrebarea s-a transformat in: ,,Cum facem sA
aducem apa la noi?", omul a ficut un pas uriaq. ,(<J
= ce a gasit-o, animdlu{ul nu mai are nevoie de creierul
sau... aqa cd il mdnAnc6! Din pdcate, qi fiinlele umane CAnd scriam la aceastd carte, aqezat pe malul unui =s
oCj E fac la fel. Numegte-o cum vrei: absolvire' ocupalie, 30
2u de ani, 40 sau 50, pensie' oricum, dar mintea este inghe- lac, am observat un autostopist care tot stdtea cu degetul 6^
ridicat de ceva timp. La un moment dat a venit la mine
=o qi m-a intrebat: ,,Drumul acesta merge spre coasta de -
q4
6cul latA qi viala incet eazd sit se mai dezvolte' Apropo' po- vest?". Drumul in disculie ajungea doar intr-un orAgel
vestea acestei vietdli marine un bun exemplu de a numit Glenorchy, o stradd infundata de cincizeci de
este
kilometri. Sa faci autostopul f6ri sa qtii unde duce
cunoaqte o istorioari foarte interesantd' dar total ne-
folositoare, de care sd ne aducem aminte gi despre care drumul respectiv demonstreazl. un nivel foarte scdzut
sA ne gAndim cd intr-un fel va deveni la un moment dat
al curioziti{ii (cu exceplia cazului in care scopul t6u
folositoare. recent printr-un aeroport' M-am uitat in jos
Treceam este sA explorezi qi nu si ajungr la o anumitd destinalie),
qi am observat un tip la una dintre porlile de imbarcare dar sa pui o intrebare care aratd lipsa ta de cunoqtinle
aflaie cu un nivel mai jos, care citea o revist6 gi rAdea
tare. Am observat cA revista eta The (British) Spectator cAgtigd ceva puncte pe scara curiozitd{ii. Bineinleles c6
(o publicalie de satira politici) qi mi-a stArnit curiozi-
tatea _ de ce rAde? ori este un pic ciudat, ori citeqte un aq fi putut sd-l trimit dupd cai verzi pe pereli, dar sunt
articol foarte amuzant. Aqa cd dupd ce am trecut de el' un tip cumsecade! Unul dintre lucrurile care-mi displac
m-am uitat in urmd. Deqi eram prea departe pentru a total este sa fiu intr-un oraq sau loc qi sd nu am nici cea
putea citi ceva, am observat pe pagina din dreapta o re- mai vag6 idee unde mi aflu; sd-mi lipseascd contextul.
mare la un ceas. Dupi cAteva ore, md aJlam intr-un
"cthuriorrgac ct ziate, aga ca am cdutat The Spectator' l-am Nu qtiu dacd este corect sd trec treaba asta sub egida
lruuenasptpedicceticvpieuqdiraaatmf!t,Acacimtuitmdaanrttuiclaosulpugale"gr'einSza-accdudoarverectdlraietmbcaud iltaispAcueclaiestiru{ail
revistele altora, dar este atat de greu s6 reziqti curio- curiozitalii sau ar trebui sd o includ in categoria dis-
atitudine asupra vielii ar trebui
zftAtti qi exact aceastd Citili tot funcliilor minore. Totuqi, sA nu qtiu unde este cea mai
cultivatA. Aqa decizia de a fi curioqi'
cd luali bund cafenea, cea mai apropiata librarie, cum sd ajung
timpui qi nu doar despre ce se inscrie in cercul vostru in centru, imi imprimd o anume stare de teama. Aga c6
informalii in
de interese. Largili-va orizontul adundnd ies qi mA plimb qi md tot plimb, pAn6 cAnd consider cf,
Puneli intrebari' Schimbali intrebirile' am suficiente informalii. Am petrecut dou6 zile qi
afara acestuia. a descoperit cd societatea umand a ficut jumdtate plimbAndu-md prin ploaie in mijlocul iernii
Un antropolog prin Paris. imi era frig, dar nu md simleam deloc rdu,
tranzilia de la cea nomadd la cea agrard pebaza tipului
pentru cd inv6!am, qi cine putea qtii dacA nu cumva chiar
bistroul de dupd col! serveqte cel mai bun Boeuf Bour-

guignon.

inlelege faptul cd aceastd curiozitate nu inseamni

doar a strAnge informafii, ci qi a descoperi modul in care

aceste informa{ii relalioneazd. cu via{a qi cum s6

construim din toate o imagine atotcuprinzdtoare. Allan

104 Fletcher spunea: ,,Mintea gAndeqte pe baza ideilor qi nu BIITIOGRAFIE 105

a informaliilor, aqa cd strAngerea lor este inutild dacd .1 Michaer J Gerb, How To Think Like Leonardo da vinci, Deilpubrishing, 1 998. utrr-
ibid, p. 50.
J-AE. nu invdldm cum sd le qi folosim. Diclionarul con{ine 2. r-<
toate cuvintele, dar nimeni nu-i poate spune poetului pe -CJ
e= care sA le aleag6 qi ce sd scrie". 3' Magnetic rsrand: Nu, ar fi murt prea simpru sd vd spun despre ce este vorba;
eF=r-
trt va trebui sa ceutali pe Google.
:-t
u=--l Sufletul lipsit de curiozitate se mullumeqte sA tr6-
iascd. intr-o camerd micu!6, fArA sa se aventureze afar6.
(l

lg sau fArA sd indr6zneasci si priveascd pe fereastrd, pre-

6tutr cum cei din peqtera lui Platon care nu au incercat nicio-
datd sd se elibereze. William Blake spunea: ,,Exist6 lucruri

cunoscute qi lucruri necunoscute; intre acestea existd

uqi". Viala inseamni deschiderea uqilor, descoperirea

unor inc6peri noi. Curiozitatea va continua sd ne im-

pingd in fald qi sd ne extind6 orizonturile. Unii scriu

cdrli pentru cA qtiu, allii scriu pentru cA vor sA qtie.

DacA aceasta este motivalia mea, atunci inseamnd cd

nu md. voi opri niciodatd, cAci pe misurd ce sfera cunos-

tinlelor creqte, la fel se intAmpld qi cu grani{ele igno-

ran{ei. Cu cAt aflam mai multe, cu atdt realizdm c6t de

putine qtim de fapt. Fiecare descoperire qtiinlificd aduce

noi intreb6ri la care nici nu ne-am gAndit inainte. ln

consecinld, viala nu poate fi niciodatA trdit6 in singurdtate.

Obiqnuiam sd cred ci cei ce au obieclii legate de creqti-
nism pot fi uqor ajutali confruntAnd obiecliile lor cu

adevirul. CAteodatd ascult motivele oamenilor pentru

care cred sau nu cred qi in sinea mea chicotesc, deoarece

par atAt de puerile, iar rdspunsurile sunt atAt de evi-

dente. Totuqi, trebuie sd-mi aduc aminte cd exist6 creiere

mult mai asculite decAt al meu, care pun intrebari la

care eu nici nu m-am gAndit mdcar qi au qi rdspunsul la

ele. Niciodat[ nu vei primi un rdspuns complet. intot-

deauna existA loc pentru credin!6. Credin!6 in limitele

ra{ionalului, insi tot credintd este. Astfel, curiozitatea

nu este o misiune cu o anume finalitate, este doar un

drum m6re! pe care trebuie sd te miqti incontinuu.

GAPITOLUT 12

tuffiwffi- Lffiwffi wffi ffiw.

Dumnezeu, iar copiii,

ucigaqii plati{i."1

Real live Preacher

Titlul unui cAntec al formaliei Beatles

;':il:J;-q A decide si iubegti pare a fi aproape un oximoron. 109

,:l',Yr; It,.i'#m";x'{n,'J'-;;;; Decizia este rece, iar dragostea este fierbinte. Decizia cot
este calculatd, dragostea, spontand. Pentru a folosi o
rf': / analogie contemporand., Decizia este Venus, iar Dragos- B

l\ _ ,fry:,#f?r'ft*G;:Mffi tea este Marte. Dragostea copleqeqte. Dragostea se ridica =q

[f:,Hf,fmi in valuri Ei, atunci cAnd o face, un amestec senzorial c,

rill' poate supraincirca rapid circuitele noastre interioare. J
Dragostea straluceqte qi incAnt6, dar este de asemenea
ill ui
intAmplatoare qi inqeldtoare. Cel pulin acesta este
,1 mesajul care a fost implementat in memoria noastrd c)
culturala. Totuqi, aqa cum bine observa un inlelept
J
indian: ,,in Vest te cAsdtoreqti cu cel pe care-l iubeqti; in
Est il iubeqti pe cel cu care te c6satoreqti." Aceastd men-
talitate qocheazd viziunea vestica... Ideea cd intr-un fel

putem alege sa iubim qi faptul ci emotiile, in loc sa fie

cele ce conduc atacul, reprezintd insdqi ariergarda.
John Paul Young considera cd ,,dragostea pluteqte in

aer". Capitanul Stubing ne spunea ,,o veti gdsi la bord".

Billy Bob Thornton qi Angelina Jolie pdreau cd au

gAsit-o... dar se pare cd nu era chiar aqa. Unii sugereazd
ca dragostea se vede in uniunea sexuala, ca scopul vielii

este orgasmul. Malcolm Muggeridge denumea acest scop
,,idolul zilelor noastre, care a inlocuit crucea ca centru

ai dorinlelor pe care Ie avem". Cdntecul lui Cole Porter
din anii '30 probabil ca rezuma acest fapt cel mai bine:

AS ptrtt'n ndduga cd pffnti gi liparii o fnc

Depi cu sigurnn[d curenteazi

Ln stryrafnfa bancurilor de rrisipt, calcnrii o fnc Ai ei
$i micii peptigori de aur tn intimitates acuariilor o Jac.

O fnc Ai lenegii-nthrnknd de-o crscd
Chiar dacd mare le e efortul

$i sctrnrpii porcugori de guineea o fac,
Ia-fi o pereclrc gi uei ueclen gi tu.

110 $i toatd lumea gtie cd-n pepteri chiar gi urgii o fac forld primard a fdcut necesard crearea unui cuvAnt nou 111

Phnd gi un pechinez Ia Ritz o fnce in limba greaca. Spre deosebire de limba englezd, in et
-E. Haide s-o fncem gi noi, s-o facem gi noi, greacd mai existd qi alti termeni care descriu acest trt
J4 Hai sd ne lndrdgostim.2
=oe sentiment: phileo - dragostea fa{d de cei cu care im- u-
J pdrtdqim anumite lucruri; storge - o dragoste tandr6;
in ceua ce priveqte temele majore ale lumii, dragostea eros - dragostea de tip sexual. insa ideea de dragoste r
r= o
pentru duqmani, pentru cei care ne persecuti, acel gen
J
de dragoste reprezentatd in lumea noastrd printr-un
MAntuitor crucificat qi iertator este descrisd de ter- Iri
menul ctgape. Un tip de dragoste mult mai nobil6, care (l

=o se afle printre cele mai importante. Dragostea a salvat-o nu are formd propriu-zisd., insd este formatoare. Dac6
u pe Elena din Troia qi a dus Ia moartea lui Romeo' Este privim lucrurile un pic altfel, atunci eros este acel gen

J de dragoste pe care o transmitem cdtre iubitul sau iubita

!(qJl invocatd in 80Vo dintre cAntecele aflate in top 40 gi in noastr6, cel sau cea care se afla aldturi de noi; exact ca

EI 707o dintre filmele ap6rute. Dacd dai cAutare pe Google, o umbreld sub care numai un cuplu se poate addposti.a

i{i vor apdrea peste 120 de milioane de pagini pe care sd Phileo extinde acest tip de dragoste in exterior precum
un cort. Acest cort acoperd prietenii qi familia qi, in
le cercetezi. Cu siguranlA cd ar fi grav sA laqi o asemenea forma sa cea mai inalt6, chiar qi pe cei str6ini. Cei care

forl6 in voia pasiunii sau a fluctualiei hormonilor. au nevoie vor gdsi addpost sub intinderea sa precum in
povestea samariteanului milostiv. Agape, insd, este un
Dragostea, dac6 este atAt de m6reald pe cAt o percepem tip de dragoste la fel de intinsd precum cerul; sub pro-
teclia sa pAnA qi duqmanii gdsesc ad6post. O dragoste
noi, trebuie sd aibd radacini care merg mult mai adAnc'
care ili dd prilejul sd-i iubeqti pAnd qi pe cei imposibil de
Dintre toate subiectele abordate in aceastd carte, cel mai iubit. O dragoste care ii include nu numai pe cei aflali

dificil mi s-a pdrut sf, scriu despre dragoste... $i asta aproape, dar qi pe cei foarte indep6rtali. O iertare oferitd
pentru cf, dragostea nu poate fi definita atdt de simplu. celor care nu o meritd. O boltA atdt de larg6, incAt cu_

Este mult prea important6. Nu o poli prezenta in linii prinde cerul intreg qi toli oamenii. Deqi o asemenea d.ra-

mari. $i totuqi, dragostea este tot atAt de necesari vielii goste este probabil imposibil de atins, rdmAne un lel
precum apa qi aerul. Cei cdrora Ie lipseqte vor dezvolta demn de urmat, iar oamenii implinili iqi indreaptd via{a

disfunclii qi vor sfArqi pe tdrAmul intunecat al disper6rii, spre aceastd direclie. Ea distruge cinismul qi indepdr-

al dezamdgirii in vialA, c6ci nu existd inlocuitor pentru teaz6. ranchiuna; reduce la tdcere furia. intAmplator,

aceasta. Ca sA putem avea o viald sdn6toasd, trebuie nu tocmai a fost difuzat filmul Uraganul la televizor -

numai sd primim dragoste, dar trebuie sd o qi oferim. adevdrata poveste a lui Rubin Carter, un boxer campion,
incarcerat pe nedrept timp de douizeci de ani pentru
Decizia de a transmite dragoste este una cheie, deoarece
comiterea unor crime, pe baza unor dovezi false, din
il poartd pe individ dincolo de o simplA reaclie, intr-o

lume unde oferirea dragostei, initierea acestei secvenle

de comportament, va deschide noi posibilitati qi va crea

o lume noui. De aceea, cuvAntul dragoste este atAt de

strAns legat de Divinitate. Din punct de vedere teoiogic,

Dumnezeu foloseqte acest cuvAnt pentru a se autodefini:

,,Dumnezeu este dragoste"3. Sunt convins ci El mai are
gi alte trisdturi, dar in primul r6nd inseamnd dragoste.

Dragostea nu este un accesoriu, o tris6tur6 suplimen-

tar6. Dragostea pur qi simplu existd. Ideea dragostei ca

112 motive pur rasiale. Eliberarea sa a fost oblinuta de cAliva nvc5oip.musulapnteatermmdeitmeacaeciaapsvtuait.aelIraenritncaioraedsaetcridnatsesredasmfpineeAccticovdanstrruaonnlataetmaqiqlciibdm.enraiu_. 113

necunosculi care au auzit de situalia sa qi i-au preluat cct)

-E" cazul, reugind in cele din urmd s6-i fac6 dreptate. Rubin p
J spunea spre finalul filmului: ,,IJra m-a aruncat in taLo-baipitlesitaalitbaeceaertsadt{eeiilaea,.-qpCiraemcuaunrmicodonocbdeAarnttodinari,teeprpAperneatteacrtAmdneednonsoecrcurAhrept,estqartrAee
U=
A.
ct
= inchisoare, iar dragostea md va elibera". A iubi este r
o
oTE
J atunci o decizie chibzuit6 in mod pragmatic, qi totuqi, J
destul de durd din punct de vedere emolional... Nu se cpmpup(pnAdAeeneaoaecnnnrazaueaatadusrnsnu.cut)t;trcomodeVaarnadmradni-uqualeidsotimvcdm-abnaAnu.v,iuilrurdie-Anaaer{enctufoirAaseesfataapvmeepcsvrolsaAadptuacmaclnsapqemodvitoiveamaapevpvnsoierdrartdesairdper.ouarbeevfddEilr{eruapiismvnz1tamtadi5uieirntl0^blaaescurib{lddiao"izsbiellpcA?,saiin_uome"tsSueluraucindlincmihqnmioeec{iigmailpisucufnqlcaubieirettanaueicdntddmrladedgearrteseae.lcmrcictin.onoaole.seespan,evnl,eedrocnitecreudptuitlcec{eiel"_daii.i.i
U-=

ct
uI intAmpld pur qi simplu, ci trebuie conqtientizatn qi culti-
vatd ca obiEnuin{A. De fapt, decizia de a iubi, de a ierta,
6cut de a te elibera in interiorul tau de rdnile qi bagajul emo-

lional pe care viala incearcA sA !i le bage pe gAt nu este

dependent[ de un anumit eveniment. Aceasta inseamnA

cd decizta de a iubi trebuie luatd inaintea sdvArgirii

pAcatului. La fel cum hotdrArea de a nu comite adulter

trebuie luatA in fala altarului qi nu pe patul tentaliei...

atunci este deja mult prea t€trziu.

Am vorbit in termeni generali, pentru ci dragostea aodinicnmceautpeocrpeesitnizdr-teuselieadpmvaaiecdeuarcaedgniteiauavsclmaadiogaevdrifcUnneoeutatldcuomeiednss{aeiepe,i csaacsstavudreutemnddpgltieoeeqtqrsamrniietmeaudbap,uliuosaslditrceoriepani.rterAscIiqnieonottsrenjrniatutravagnidrtneaedeelgtea.oita.nrpatFeasoresaeeiamntrlceerAtter,evcu.sdei.aaiuaam"{lrt.uaci".nda"ace_,mrrruee,a

este un subiect complex, un lucru plin de felurite splen-

l

lr dori, aEa cum spunea poetul. Ce inseamnd sd decizi sd

iubeqti? Haide sd imp6rtim aceastA no{iune in decizii

ti

mai mici care, puse impreund, vor echivala cu aceastd

il

tl hotdrAre mult mai mare qi mai nobili.

eli s. ffiffiffi$x&d& ffiffi fiffiffiYA barea este dacA putem pune aceste lucruri in practicd
atunci cAnd ne confruntd"m cu o
:il Iertarea inseamnA sd nu te mai gAndeqti la motivul tenerul de afaceri care ne trage asemenea situa[ie _ par_
pe sfoard, so{ia sau solul
respectiv; sd te plasezi in aqa fel, incAt evenimentul sau fpcitaeorerc,innveeevicnaiqneduarlalaign,,squvopifoeolrrauttalobbriuel.al,tTqcoaearfteuelaaascucethsoitrleoitadaiart,urcuco,alepugaocu_iltaobtA.eera_t
cabampdocasoeeentrafesanfetrtaetulncin,epdan,teAAzcArp?srddmdt"pttr.qraieeeEcosbqisunttuetbeteuaiunrcccopmetaaaodvtprdso.aeatiiobAecdsaidildictnreaasesitdevaeemri:aaaat?a,{v,dn",iepC.oimuinnuaItteemaAsnrritnteeiraatadvserrodeduitaedtrenreeediuanbcaeiuegaspcmicdtuaashnttdrdeeicmeevaliiabeeislnovrdzntetgrielneniei_cni_e,_o,
il persoana in cauz6, sA nu mai aibd nici o putere asupra

ta. Iertarea nu face durerea si dispard qi nici rana sd se
vindece. Dar o curdld in aqa fel incdt otrava qi puroiul

i'i amdrdciunii qi al urii si nu poatd s6-gi facd de cap.

,]: Cicatricea va r6mAne, insd complexul urAt va disp6rea.
I Lipsa iertdrii nu-l rdneqte pe autorul crimei care pro-

ti babil ci va r6mdne in continuare nepdsdtor in fala

ii,l suferinlei tale interioare. Iertarea insd intotdeauna va

funcliona in cel mai bun mod pentru cel nedreptdfit.
ri Atunci cAnd iertim, nu facem altceva decdt sd declardm

114 slptdmAni sau chiar luni de refleclie, in care sa ndscocim cAnd igi oferd compasiunea vor trdi o viald dezamd- 115
gitoare qi frustrantA. Nu - rdbdarea insiqi trebuie cul-
fel qi fel de planuri de rdzbunare, insd in adAncul nostru tivatd indelung. Prin ribdare inlelegem faptul cd lu- ct
-E^ qtim c5 nu facem altceva decAt sd alimentdm un joc
J4 complicat, c6ci iertarea nu este ceva ce putem negocia' crurile mari nu se petrec rapid, cd ceva instantaneu in- CI
= seamnS. de obicei un lucru superficial qi cd dragostea
!oJ2uc Iertarea este datoria noastrd. Iertarea este decizia presupune nu numai exprimare, dar qi perseveren!6. r

noastra. ff,, #,ffi#rffi$s #ffi & ffiffiffi$$ffiffiffis ffi$ u=

l,;i Psi* l,i$$ fiilfH6"ts"J& 6
u
Decizia de a iubi porneqte de la premisa cd oamenii o

= sunt intr-adevdr demni de a primi dragostea noastrA -
ff,C}
ffimffiax$& #f,, s. Fr$ tq*;:m&rff$w cd degi existd membri ai rasei umane care fac qi spun lu-
*u(tuJi cruri intolerabile, nu diminueazd totuqi valoarea intrin-
IJnul dintre cele mai renumite fragmente incepe secd a umanitd{ii. Religia creqtini sebazeazdfoarte mult
ct astfel: ,,Dragostea este indelung rabdatoare, dragostea
pe aceasti supozilie: cd oamenii sunt valoroqi, ci via{a
este blAnd6"5. O alta traducere spune: ,,Dragostea indura
umand este sacri qi cd trebuie sd facem tot ce ne st6 in
mult, este rdbdAtoare qi buna"6. Rdbdarea nu se refera putere pentru a o proteja qi a iubi. Aceasta explicd de ce
organizaliile de binefacere creqtine sunt cele care conduc
numai la a aqtepta un timp indelungat' Este acea atitu- activitdlile de ingrijire a copiilor, a nevoiagilor, a bolna-
vilor. Aceast6 idee, a valorii umane, are o bazd pur
dine pe care cineva o adoptd qi in aqteptare. A rdbda o
teologicd. Daca il scoatem pe Dumnezeu din ecualie,
lungd perioad6 qi in acelagi timp a fi blAnd qi bun - tocmai
atunci nu suntem decAt ultimii dintr-un lung qir de fiin{e
acesta este scopul. Grecii foloseau mai multe cuvinte evoluate qi avem valoare doar pentru c6 ne aflAm in
vArful lanlului trofic, nu pentru cd am avea valoare in
pentru a desemna ,,rdbdarea", incercAnd sd faca diferenla vreun sens absolut. Nu suntem decAt qiraguri de ADN,
formule chimice, atomi rAtdcitori qi o inqiruire de
intre a avea rabdare cu oamenii qi a avea rdbdare in
circumstanlele in care te gaseqti. Pentru cel din urmd generalii. Cu tolii traim in inveliquri la mAna a doua,

tip, acegtia foloseau cuvAntul hupomone - ,'care rdmAne cdci atomii aceqtia au fost folosili de mai multe ori. Nu
mult" - iar semnifica{ia lui se referea la conceptul de suntem altceva decAt un ambalaj de doi metri pdtrali,
confeclionati din piele. Fdrd Dumnezeu, valoarea dispare.
perseveren{A in condilii de restrigte, necazuri; in timp Dacd El exist6, valoarea noastri fie creqte, fie scade, pe
baza atitudinii Sale fala de noi, simplii muritori. Mesajul
ce makrothutnos - ,a fi vrteaz" - era folosit atunci cAnd creqtin spune c6 Dumnezeu ne iubeqte nu pentru cd
suntem valoroqi, ci de fapt cdpdtdm valoare tocmai
se refereau la rdbdarea avutd in fala unui individ dificil' pentru cd El ne iubeqte. Pe baza acestei afirmalii qi a

Nici unul dintre aceste cuvinte nu era un cuvdnt pasiv'

De fapt, cuvAntul in limba englezd care le descrie cel

mai bine pe amAndou6 este perseuerance (engl' perse-

veren{d). Churchill era un bun exemplu de hupomone)

in special in discursurile sale prin care chema Anglia Ia

arme impotriva inamicului care se apropia: ,,Vom lupta

pe plaje, vom lupta pe p6mAnt; nu ne vom preda nicio-

dat6...". Aceasta este adev6rata rdbdare - s[ fii cre-

dincios unui ideal pAnA reuqegti sA dobAndeqti victoria'

Decizia de a avea rabdare este o recunoaqtere a faptului

cd dragostea are nevoie de timp pentru a-gi desdvArgi

opera. Cei care aqteaptA o schimbare instantanee atunci

t

116 demonstratiei sale este construitd intreaga fundatie a mAini, urechi, picioare etc.). Suntem elfi, nu orci. Suntem 117
jazz,nucountry! Suntem cappuccino pur, nu cafea instant.
valorii umane. O bancnotd are valoarea respectivd ct
Dacd oamenii ar fr o zi, atunci ar fi o zi minunatd - genul
-F-- pentru c5. guvernul ii sustine qi confirmd aceastd va- acela de zi in care apuci sd dormi, dar sd vezi qi rdsaritul trr
4J in acelaqi timp. Apoi iei micul dejun, cu oud Benedict
loare. fin in mdnd o bancnotd de 20 de dolari din Noua =r
= servite pe terasa unui hotel de cinci stele din Tahiti. copiii o
Zeelanda, confeclionatd dintr-un tip de material plastic, apar qi sunt foarte cuminli, iar cAnd devin md"car o idee d
oG-rJ- nesuferili, dispar ca prin farmec. Vorbim deci de o zi cu o
are o pozd a unei karearea (o specie de qoim din Noua adevarat frumoasa!
C'
Zeelandd) pe o fali qi imaginea reginei pe cealaltd. Acum, evident c6 folosind dragostea, iertarea qi
u rAbdarea implicd faptul cd. oamenii nu sunt exact aqa
Valoarea sa nu sta in compozilia ei (existi probabil mai cum ar trebui sd fie; posedA qi un potenlial incredibil de
J a rdni qi de a face rdu. Cum putem explica oare acest
paradox? Cred cd C.S. Lewis explicd acest fapt cel mai
o!crl mult plastic intr-o punga de cump6rdturi obignuitA), qi
nici in valoarea ei artistici, decAt dacd eventual detii bine atunci cAnd se gdndeqte cd oamenii sunt facu{i dintr_

originalul, c6ci existd milioane de copii ale ei puse in un aluat care poate sd dea qi rateu. El gAndea ca vacile i

circulatie. Are valoare deoarece pe ea stau scrise urmd- nu pot fi nici bune, nici rele, cAinii pot fi mai rii sau

toarele cuvinte: ,,Aceastd bancnotd are valoarea legala mai buni qi, cu cdt ceva este fdcut dintr-un material de
calitate, cu atdt este mai mare capacitatea sa de a merge
de 20 de dolari" qi este semnatd de guvernatorul Bdncii in ambele direclii. Copiii pot impinge aceastd limitd mai
mult ca orice animal, iar adolescenlii pot merge chiar
Nalionale. ValoreazA 20 de dolari, deoarece guvernatorul qi mai departe. Dar un geniu, gAndea el, poate fi cel mai
bun sau cel mai rau dintre to{i. Faptul ca oamenii pot fi
Noii Zeelande afirmd cd aqa este. Tot aqa, oamenii sunt atAt de rdi, atdt de haini este in sine un argument pentru
valoarea lor intrinsecd. Rezulta astfel cd daci meritd
mireli, meritd chiar via{a Domnului, deoarece El a dragostea Domnului, atunci cu siguranld o meritd qi pe
a noastr5..
afirmat acest lucru. Dacd imbr6tiqdm aceastd viziune

inaltd asupra umanitdlii, indiferent de filozofia reli-

gioasA personald, atunci decizia de a iubi, de a ierta, de

a fi rdbddtori decurge din ea in mod absolut firesc.

Trebuie sd ne agdlam de acest concept cu tenacitate,

cici el furnizeazd substanla qi motiva{ia pentru acel tip

de dragoste numit agape. Repet: oamenii sunt mdreli.

Dacd ar fi acliuni ale unei companii, atunci ar fi o in-

vestilie bun6. Dacd ar fi o glumd, atunci ar fi extrem de

amuzantd. Dacd ar fi o carte, atunci ar fi una clasic6.

L

Daci ar fi un cAntec, atunci ar ajunge rapid pe locul intAi

in clasamente. Dacd ar fi picturi, ar fi capodopere - ar fi BIBTIOGRAFIE

Rembrandt, Monet sau Van Gogh. Ai putea spune: ,,Dar 1 . www.reallivepreacher.com.
eu arAt cam ciudat". Ei, atunci ai fi un Picasso! Suntem 2. Let's Do lt, Let's Fall in Love, muzicagiversurile de Cole porter (.1 92g)
3. Biblia, loan 4:8.
BuzzLighLYear (n. tr.:Buzzlightyear- personaj de desene 4. cred cd aceastd analogie a fost prima oara folositd de cdtre william Barclay.
5. Biblia, Corinteni 13;4.
animate ce apare in Toy Story; reprezint6 o jucirie 6. Biblia extinsa.

sofisticat6), nu domnul Potato Head (n. tr.: Mr Potatoe

Head - jucdrie americand sub forma unui cartof din
plastic, cAruia i se pot ataga diverse parti componente -

t

I GAPITOIUI 13

tl

t, #&?r,$$ gm mr ffi mnwru$fr$H wgffietffing&

ll

rii

ii'

,,Dormim in camere separate, ludm
11, cina separat, ne ducem in vacan{a
ll separat. Facem tot ce putem pentru

a ne pastra c5.snicia."

Rodney 0angerlield

Casniciile deosebite sunt fdurite pe altarul deciziilor. 121

Cu siguranld ca avem nevoie de atraclie, idila gi pasiune, )<

dar decizia de a avea o casnicie bund va cultiva obiceiuri F
care vor menline aceste lucruri mult peste termenul lor
de expirare. Din pdcate, unii nu fac altceva decAt sd se 2

cdsdtoreascd. Decizia de a transforma cdsnicia in ceva a-c!==c
minunat este vdzutd de mulli ca fiind lipsita de roman-
tism sau pur qi simplu inutild. ,,Evident ci vom avea o 'C<J
o
cdsnicie minunatd., doar ne iubim" este ca qi cum ai spune: )=<r

,,Evident cd maqina noastrA nu o sd se strice niciodatd, 6

tocmai am cumpdraL-o", ,,Evident cd voi fi in forma qi (=J

la qaptezeci de ani, tocmai am alergat zece kilometri,,.

Ultima afirmalie poate fi adevdrata dac6 implineqti

qaptezeci de ani sdptdmdna viitoare, dar in majoritatea
situa{iilor, principiul entropiei trece la treabd qi lucrurile
incep sd se ldmureasc d,. Decizia funclionea z6 ca un
antidot, nu numai cd impiedicd dragostea, respectul qi
pasiunea sd se erodeze, dar are qi capacitatea de a

continua sd formeze aceste calita{i de-a lungul anilor care

trec.

Ca qi decizia de a iubi, aga qi decizia de a avea o
cdsnicie minunatd este formatd dintr-un grup de alte
mici decizii, care, puse laolaltd, vor produce rezultate

de durat5..

effiffiffiffiffitr& ffiffi ffi&$ ffiffiffiweffee

Schmuley Boteachl definea cdsnicia ca triumful
,,intimitdlii asupra perfec{iunii". Misiunea noastrd nu
este si gdsim partenerul perfect pentru ca de aici s6

rezulte intimitatea, ci mai degraba sd. ne impartiqim
viala qi sd ne ddruim celui sau celei pe care il/o avem.
Intimitatea nu este un rezultat al cdsdtoriei cu persoana
potrivitd, ci se refer6 ia a fi tu insuli persoana potrivitd.
Mi-am pierdut pdrul la vArsta de doudzeci qi patru de

ani, nasul meu este un pic prea mare qi folosesc, se prlr(',

cuvAntul ,,destul" cam prea des. Am doar un nrct.r.rr

122 optzeci qi cinci inAllime gi se pare cd, cel putin dupd de lAngd tine, sd inve{i sd te bucuri de rutin a zilnich,, 123

-F. pdrerea soliei mele, fala mea zgdrie la doar cAteva ore adaugAnd astfel culoare obiqnuitului. Atitudinea pe care rF<
o aducem in aceastd uniune este la fel de importantd ca 2
4J dupa barbierit. Este posibil ca o persoand, undeva in
E lume, sd gaseascd irezistibilA aceastd combinalie, iar uniunea insdqi. Totuqi, neghiobul este in permanenld =q=

cts pentru ea sd reprezint partenerul perfect. Totuqi, hai sd nemullumit pentru cd a pus ochii pe ceva ce nu are, pe -E
ceva ce ar putea fi, qi nu pe ceva ce existd deja. Cum spune
Ju- continudm... Sim{ul umorului de care dau dovadd este proverbul: ,,tn{elepciunea este in fa{a omului priceput, )(U<J'
dar ochii nebunului o cautd la capdtul p6mAntului."2
C=' gen Monty Python, prefer frigul cildurii gi mai degraba c
u aq petrece cAteva sdptimAni in Alaska sau Norvegla pe ffiffiffiffiffi*& ffiffi & wffi ffi&$ffi&$ffi& ffi#x
)a<
(uJ timp de iarnd, cAnd zilele au doar doud ore, decAt sd md #$&wffiffiffiffiry,ffi E
cl aflu pe o plajd intr-o zi minunatd. Am o obsesie legata
Nu numai cA ar trebui sA ne ddm seama cd. suntem CJ
diferi{i qi cd partenerul perfect este un mit, dar gi cd
de sosuri qi am senza{ia cd p6cituiesc serios daci nu
diferenlele qi compatibilitatea merg mAnd in mAn6.
pun sos Worcestershire la ouAle ochi, sos de ment6 la
Sexul, bineinleles, aduce o grdmadd de deosebiri in
carne de miel qi sos de sfecla la carnea de vita. Nu este aceasti ecua{ie. Barbalii qi femeile au necesitA{i qi
aqteptiri diferite. Un studius care a cercetat necesitdlile
vorba de faptul cd prefer sd mdnAnc aga, ci pur qi simplu a cAteva mii de cupluri a constatat cd. primele cinci nevoi
care se gdseau pe lista barbagilor nu se aflau deloc pe
refuz sd mindnc dacd nu am aceasti garnituri necesard. lista femeilor. Femeile aveau nevoie din partea solilor,
ln ordinea importanlei, de afecliune, comunicare, since-
imi plac libririile qi imi place sI md cert, m-aq uita cu ritate, sprijin financiar qi angajament. BArba{ii, pe de alta
parte, aveau nevoie de implinire sexual6, companie dis-
pldcere la partide de cricket timp de cinci zile neintre- tractivd, o solie aLracLivb,, sprijin in gospoddrie qi ad-
miralie... cAt de superficiale sunt toate acestea!!
rupte, fara macar sd md ridic din fotoliu.
LdsAnd la o parte sexul fiecdruia, existA destule
Ideea este cd de fiecare datd cAnd mai adaug ceva pe
motive pentru un potenlial conflict. Provenim din locuri
listd, micqorez numdrul de oameni care m-ar vedea ca diferite qi suntem influenla{i de familia noastrd mai mult

pe un partener perfect. in realitate, nu sunt un partener decAt credem. Eu am crescut in Anglia. ln familia mea,
regulile erau foarte stricte in probleme importante
perfect pentru nimeni, gi nimeni nu este partenerul meu
precum manierele la masd (nu te serveqti cu sos decAt o
perfect. Atunci cAnd m-am cdsdtorit cu Heather, eram
singurd dat6, culitul qi furculila trebuie puse jos pe
conqtient de compatibilitatea dintre noi. Cu cAt a trecut farfurie dupd. fiecare lmbucdturi, nu ai voie niciodatd

timpul, cu atAt mi-am dat seama cAte diferenle exist6 sd lingi culitul). Solia mea a fost crescutd intr-o suburbie
a oraqului Perth qi nu cunoqtea aceste maniere, aqa cA
intre noi. Suntem extrem de diferili din multe puncte de m-a qocat felul cum le-a lncdlcat pe toate inc6 din primele

vedere, qi totuqi, aceste diferenle nu sldbesc intimitatea

pe care o avem. Ea greqeqte intr-atAt de multe privinte...

cAini in casi, filmele cu Charles Bronson qi sosul meu

de muqtar, asta doar ca sd enum6r cAteva. Dacd ne

ag6!6m de ideea aceasta a partenerului perfect, aldturi

de care fiecare zi va fi minunatd, fiecare orgasm

scAnteietor, fiecare moment poetic, atunci nu ne vom

gdsi niciodatd pe cineva sau nu vom avea niciodatd o

cdsnicie trainicd. Casnicia inseamn6 s6-l iubeqti pe cel

124 zILe ale lunii noastre de miere. Crdciunul a dat naqtere sarcina cdutdrii, sarcina de a fi galant, de a curta, sarcina 125

unui gir intreg de noi conflicte, pentru cd in familia mea de a te cdsdtori... CAnd qi aceasta este finalizatd, incepem ,<

-=" deschideam cadourile intotdeauna dupd ptdnz. Heather, sd ne gAndim la sarcina carierei sau a averii. Atunci F
J in schimb, era obiqnuitd sd rupd cu frenezie ambalajele cAnd termindm treaba, ne concentr6m pe altceva qi o
incepem pe urmdtoarea. Totuqi, aceastd sarcind a -
A. cdsniciei nu se termind niciodatd. lntdlnirile, curtatul, =-
galanteria ar trebui sA fie parte integrantd a vielii. Este )ooe:-<c
co= cadourilor pe la 5 dimineala. Un lucru lipsit de adevarat c6, pe masurd ce timpul devine mai pre{ios,
=-q importanlA aq putea spune, dar realitatea este cd au fost apar mai mulli copii, momentele intAlnirilor, fie ele ia o
purtate rbzboaie mari pe lucruri chiar mai md.runte micul dejun, la cind sau Ia doua noaptea, pot deveni un )o=<
=o colac de salvare care insufld energie cdsniciei in (=J
u decAt acesta. Apoi, evident mai este qi personalitatea
perioadele grele.
= fiecdruia. Mie imi place sd vorbesc, Heather este mai
ticutd. Ei ii place sa aiba propriul spaliu, mie imi piace
6U

trt

sA mA ghemuiesc in ea. Eu tratez problemele discutAnd

despre ele detaliat, ea preferd sd lase lucrurile sd se

liniqteasci cAteva zile. $i totuqi, compatibilitatea nu se &qtr"1s*&f:;As"d*&gdryS6&fSfi
&ffSif&fi Sq fRfi$6FSn ffiE tr';yqe ngmg*tg'{sRmt"x
creeazh qi nici nu dispare din aceste motive. Suntem po- BgB{detus$dff$}}{
U*tuS;q,?&&
trivili unul pentru celdlalt pentru cd dorim acelaqi lucru,
Una dintre glumele mele de mare efect la fiecare nuntd
avem o viziune similard asupra lumii, il iubim pe
pe care o oficiez este legatd de un tip a c6rui verigheta
Dumnezeu, iar ea are o micd obsesie legatd de corpul era pusd pe degetul greqit. Atunci cAnd i s-a spus acest

meu... $i am decis cd vrem s6 avem o cdsnicie bund. Asta fapt, el a rdspuns: ,,Da... m-am cdsitorit cu femeia...
inseamntr cd lucrdm impreund pentru inlelegerea deo-
greqital ".
sebirilor dintre noi, ne adaptdm unul la celSlalt, incer-
Ideea este cd atunci cAnd spunem ,,Da", ea sau el este
cdm sd gdsim lucruri comune qi sdrbdtorim miracolul
persoana potrivitd, folosind termenul ,,potrivit" nu in
diversitdlii. Aceasta este adevdrata dragoste, atunci cAnd
sensul de a fi perfect sau cd nu mai existd nimeni altcineva
alegi sA-l iubeqti sau sd o iubeqti exact aqa cum este.
in lume cu care m-aq fi putut cdsdtori, ci ,,potrivit" adicd:
ffiffiffieK&& &pffi & ffig$e$Y$$#ffi& w& ffi$$ ,,Te-am ales pe tine qi vom trai impreuni atAt la bine,
cAt gi la rdu". Luarea unui asemenea angajament in-
ffietu&wY
inlelepciunea acestui obicei este evidenti prin ea seamn6 cd nu mai existd o uqd de scdpare qi nimeni nu
insAgi. $i totuqi, galanteria nu apare doar pentru ci este
ceva bun ce trebuie sA faci. Trebuie mai intdi sd iei o te mai aqteaptd in holul de la intrare. Dacd nu suntem

decizie in acest sens. Am putea crede ci pasiunea qi ldmurili in legdturd cu acest aspect, atunci este ca qi

sentimentele de dinaintea cdsdtoriei sunt dincolo de un cum am incerca sd umfldm un cauciuc cu o gaurd in el -
asemenea ceremonial. Din p6cate, treaba nu std aqa, mai
orice succes este subminat. Existd evident qi motive
ales pentru cA barbalii au o chestie legatd de rezolvarea
lucrurilor qi aplici acest concept comportamental oric6rui justificate pentru divor!: jucdtori de liga intAi precum
subiect care-i preocupd. Bf,rbatii gAndesc de cele mai
nrrrlt,c ori din punctul de vedere al unei sarcini. A fost adulterul, abuzul, diverse tipuri de dependenfe. Totuqi,

experienla mi-a demonstrat cd majoritatea cdsniciilor

ce copleqeascd prin a se distruge sunt cele care au permis

micilor probleme sd le copleqeasci, iar efectele lor nocive

au fost accentuate de o reala ignoranld in ceea ce

126 priveqte asumarea unui angajament. O bund prietend ffiffi$3*K&e &$ffi & ffiffiffiW e-$€$Yffiffi ffieffi& 127

qi-a pdrdsit solul deoarece nu mai simlea cA rela{ia lor &$ ffiffiq$ffiKffi ,<

E-. se indreapt6 undeva, cd are un scop. Adevdratul motiv, Atunci cAnd ni se stricA frigiderul, sun6m la repre- -
rJ se pare, a fost cd pur qi simplu s-a plictisit qi a vrut sd zentan\i qi chemdm pe cineva si ne ajute. DacA nu eqti
mecanic, atunci cAnd maqina are probleme o duci la g==
= meargi mai departe in via!6. Asumarea unui angajament
inseamnd ,,dac6 m-am plictisit, atunci hai sd indrept6m revizie. Daca te doare ceva fara nici un motiv, te duci la I-r(v<J7
-IcCEt doctor. Ideea este cd de fiecare datd cAnd ceva merge
aceasti problemd a plictiselii" qi nu cA ar trebui sd o
q prost in lumea noastrd., suntem dispugi sA chemim pe
schimbdm partenerul. )=<
o= cineva care se pricepe la problema pe care o avem. Cu
u Q7
J siguranld aqa stau lucrurile pAna ne confruntS.m cu ceva
(=J
e!(cuJl ffiffiffitr;{$& ffiffi ffiffiffi& e$ffi w$wffiffiffi&w cu adevdrat important. O casnicie destrdmatA ili va rdni
&sbff
inima gi, la drept vorbind, qi carnetul tdu de cecuri va
' i 4; avea de suferit mult mai mult decAt pentru un aparat de
&R g*8ewqJx&rpesrEHdyi?$g,Kffiffi m&Wrug,W*mg
aer condi{ionat stricat. $i totuqi, credem ci putem
O cdsnicie necesitd de-a lungul timpului o investi{ie
indrepta lucrurile singuri qi cArpim treaba pAnd este
continud. Cele mai de succes cupluri pe care Ie cunosc mult prea tdrzitt. Poate pentru cd noi credem ca dacd

citesc in mod regulat cdrli cu impact asupra cdsdtoriei admitem cd. avem probleme in cdsnicie, lumea va
considera cd. avem probleme psihice qi vom fi plasa{i
Ior, merg la seminarii legate de cdsnicie sau fac parte
lAngd piromani qi criminali in serie. Dar cisnicia este
din biserica locala care indeamnd pe flrecare sd aiba un una dintre cele mai dificile gi importante parli ale vielii

mesaj qi mai bun. noastre... Sa nu cerem ajutor atunci cAnd este nevoie se

Putem invila urmdrindu-i pe cei care au cisnicii dovedeqte a fi qi distructiv, qi prostesc. Aqa cA decideli

infloritoare. Un studiu a demonstrat cA daci majoritatea din timp: ,,DacA vom avea vreodatd probleme pe care nu
vom putea sd Ie dep6qim, vom telefona unui consilier,
prietenilor tdi divorleazd sunt qanse ca qi tu sd faci la vom rnerge la preot, vom lua o trimitere, vom vorbi cu
prieteni de incredere... vom face ceva pentru cd suntem
fel; in timp ce, dacd eqti inconjurat de relalii puternice, devotali unul altuia qi am decis cd mariajul nostru are
nevoie de tot ajutorul din lume pentru a rezista".
acestea insufld forla qi relaliei tale. Imbundtilirea c6s-

niciei nu este un seminar, ci mai degraba o atitudine.

intotdeauna trebuie si cau{i metode de a imbogSli,

revitaliza qi creqte relafia. Cunosc un cuplu interesant,

pentru cd cei doi par a rAde intotdeauna unul alaturi de

celalalt, mai degrabi decAt unul de celdlalt, aqa cum au

unii obiceiul. Cdsnicia lor pare a fi construitd pe o temelie

solid5". Astfel c6, de fiecare dati cAnd am ocazia,le pun

intrebdri legate de relalia lor. Sunt tot timpul in c6utare

de sfaturi bune legate de cdsitorie qi creqterea copiilor; BIBTIOGRAFIE

in plus, cautd tot timpul acele lucruri care construiesc .1 Boteach este un rabin englez, autor al unor carli despre relalii, printre care

magia. Idei de intAlniri, gesturi romantice qi solutii de The Jewish Guide to Adultery, Dating Secrets of the Ten Commandments qi
Kosher Sex.
rezolvare a conflictelor: am o cdsnicie bund, dar gtiu ci
poate fi qi mai bun6, aqa ci ascult qi inv6!, privesc Ei 2, Biblia, Proverbe 17.24.
3. Willard F. Harley, Jr, His Heeds, Her Needs: Building an AffainProof Marriage,
pun intrebiri. Investilia constantd de-a lungul anilor
Revell, 2001.
se va dovedi profitabild in diferite feluri!

GAPITOLUT 14

f t&i",# ffi r4 g $ r\I ffi ffi H aJ fd # r,* $v m # ffi ru sT-% ru'r $$,fi

#ru#ffi*$ffi

,,Sa alergi prea repede, sd zbori prea

Pe mdsur6 ce scriu aceastd carte, mA pregAtesc gi pentru 131

participarea la maraton. Una dintre lectiile pe care le inveli 6UE
din antrenamentul pentru o cursd lungd este sd nu alergi
prea repede la inceput. Conceptul acesta, al menlinerii u2
ritmului, devine foarte important daci vrei sd termini rct
cursa. La fel este qi in via!6. Dacd. vrem s6 rezistAm la
drum lung, trebuie sd ne mdsurdm energia disponibilA qi F-
apoi sd o folosim in aqa fel incAt sd-i maximizd'm eficienla -U'

pe termen lung. Fard imprimarea unui ritm, ne vom o

suprasolicita qi vom fi prinqi din urmd. $i totuqi, incercim (J
tot timpul si facem mai multe lucruri deodatd, s6 lucrdm
prea multe ore qi wem sd facem cAt mai mult la inceput, q

doar ca sA descoperim cd am ieqit qchiopdtAnd de pe pistd =-

chiar inainte de runda finald. Sa fii in fmntea maratonului 2
la prima turd nu are nici o importanla. Aici qi un melc
poate triumfa in fala unui iepure de cdmp. Steaua cazitoare =
strdluceqte frumos pentru un moment, dar este efemerd.
Adevdratul succes qi adevdrata importanld se intAlnesc -uUG
numai pe termen lung. Astfel, oamenii implinili trebuie -F-

s5. decidd sd termine cu bine qi si dezvolte o tactic6 de 4
menlinere a ritmului - sd qtie cAnd sd mh'reascA viteza qi
cAnd sd incetineascA; cdnd si iasd de tot qi cdnd sd trag6 =

pe dreapta. Yiteza medie este mai importantd decAt cea

maximd. Stocurile sunt mai importante decAt cash flow-ul.

Sd munceqti cu cap este mai important decAt sd munceqti
mult. Cu cAt cdldtorim mai repede, cu atAt suntem mai
spectaculoqi. Totuqi, succesul qi reaiizdrile depind mai

degraba de calatorie, decAt de destinalie. Nu are nici un
sens sd. ajungem Iajumitatea distanlei qi s6 rA'mAnem far6
benzinS! Oamenii implinili qi-au insuqit acest obicei al

impunerii ritmului prin intermediul a trei decizii aju-

tAtoare.

$. ffiffiffi$ffi$& ffiffi & Yffi ffiWwffie$Yffi pffi

Y$ffiK $WWWXI $
Fiecare dintre noi este construit diferit. For{a care-l

alimenteaz6 pe unul ii poate face rdu altuia. imi place

't32 foarte mult sd vorbesc unei mullimi de mii de persoane qi kilometri cu un rezervor, aqa ci eu conduc cu acul pe 133

totuqi, mA pierd in fala unui singur strAin. Detaliile mi roqu qi becule{ul de aten{ionare aprins. Momentul meu u

-=' se par obositoare. Sunt secdtuit dupd o jumdtate de ord perfect in care mA opresc sA bag benzini este atunci cAnd (9
Jt de management qi md simt revigorat dupd 30 de minute
motorul se opreqte exact in drum spre pomp6. Deqi -gE
oIU-e= de impdrtiqire a viziunii. Aqa cA trebuie sA mh in{eleg pe
aceastd atitudine este acceptabila cAnd conduci o ma- U
c=t mine insumi qi si pot sd imi evaluez propriul nivel al qind (in fine, imi place mie sd cred asta), viala este
diferita. Sa stai pe marginea drumului aqteptAnd un ET
U combustibilului, al energiei. Atunci cAnd rezervorul este prieten s5 vind cu o sticld de benzin[ pentru automobilul
tdu rdmas in pand este una, dar sd p6r6seqti via{a prea EI
pe zero, trebuie sd o iau uqor. Viteza qi energia mea sunt
J determinate nu numai de nevoia de timp, dar qi de propriile devreme lasdnd in urm6 o solie qi copii este altceva. -
5u oa-t
rezewe. Atunci cAnd acestea sunt scdzute, trebuie sd gtiu Riscurile unei vie{i secdtuite sunt mult prea mari pentru
EI (J
a nu le lua in serios. Opririle regulate pentru umplerea
asta. PAnA cAnd am ajuns in acest punct, evident cd am UJ
rezervorului trebuie sd fie la ordinea zilei. Bill Hybels,
fdcut mai multe incerc6ri qi am qi gregit. Acum insa vdd pastor la Biserica Willow Creek, spune c6 pe tabloul de =-
bord al vie{ii se afld diverse mdsuri ale nivelului com- -
Iuminile de atenlionare qi astfel ac{ionez in consecin!6, bustibilului. Dacd nu iei in consideralie treaba asta, este
posibil sd greqeqti in eviden{ierea problemei sau sd nu 2Ucu,
reuqind sA evit criza. Cu ani in urm6, conduceam un recunoqti semnele de atenlionare legate de nivelul
sc6zut al unuia dintre respectivele rezeloare. IatA mai -r
program pentru copii: in fiecare weekend, cAliva dintre jos trei tipuri de energie necesare pentru a putea merge
inainte. =
noi incercam sd educdm, si le preddm qi sA distrAm o

groaz6, de miculi. Apoi, am cdzul de acord sf, facem un

seminar de vari pentru copii. Programul era in plind

desfaqurare, iar raportul dintre personal qi cei mici era

foarte scdzut. Copiii se aflau in grija noastrd de la 9.00

dimineala la 9.00 seara. in a cincea qi ultim a zi, am

descoperit ci imi tremuri mAinile. in cdteva zile am cdzut

la pat complet epuizat. La inceput nu qtiam ce inseamnd A. Energia emofionali

sd-mi tremure mAinile, dar am descoperit. Aqa cd qi dacd Energia emotionald se vede cel mai bine in cadrul

sunt in mijlocul unui capitol ca acesta qi mAna mea incepe rela{iilor. Atunci cAnd nivelul acesteia este scd.zut, oa-
menii suferd. Atunci cAnd este ridicat, sunt minunali.
sA se miqte lngrijor6tor, pun creionul deoparte qi ies sd Eu imi recapdt aceastd energie in singurdtate, in va-

mdnAnc ceva, chiar daci asta inseamnd sd nu termin... canld qi in tdcere. Allii o regdsesc intr-o activitate in
afara rutinei zilnice - o sdriturd cu coarda elasticd dupd
m. ffi&ffinx$e 33K & ff&sH wt$ffiw&
Faptul ci realizezi ch energia ta este in scidere micul dejun sau un meci de fotbal dupd munc6. Engiezilor

reprezintA un lucru bun, dar singurul scop al unei ase- le place sd meargA la bodega din sat, in timp ce fran-

menea conqtientizlri este sd iei mdsuri. Trebuie sd tragi cezilor le place sd joace petanque fioc cu bile de metal).
Americanii merg la mall, australienii la plaje. Energia
pe dreapta qi si faci plinul. Oamenii implinili qtiu ce
anume Ie reincarcA bateriile. Apoi iqi acordd timp sd emolionalS trebuie monitorizatd. Tr6im intr-o lume
tulburatd; suntem agitafi qi irita[i, aqa cd din cAnd in
fac6 acest lucru. Sunt cunoscut pentru faptul cd rdmAn
mereu fara benzin6. Nu-mi place sd md opresc la cAnd trebuie sd ne oprim din improqcat qi s6 permitem
benzin6rie. Evident cd trebuie sd faci cdt mai multi

134 apei se se limpezeascd. Am descoperit cd nu am nevoie de naqtere qi apoi lAncezim lntr-o indiferenld fizicd, incapabili 135

treaba asta doar anual, ci chiar in fiecare zi. Se simte si ne ridicim spre implinirea visului pe care ii aveam. r
Cu tolii am simlit acea senzalie de oboseala dupd o zi
-E. nevoia de reajustare, de a pune lucrurile in ordine qi de a Eru-E
iungd in care n-am fdcut absolut nimic decAt sd ne uitdm
cJ te gAndi la calea urmatS. Solia mea, Heather, are qi ea la partide de cricket. DacA scopul nostru este sd ne in- or
=
nevoie de momentele ei pentru a se plimba, a merge in cf,rcdm cu energie frziclt, atunci trebuie sd facem cevafrzic. -
gE Exist6 un mit unanim acceptat, potrivit ciruia dacA semeni
parc sau prin magazine. Trei copii, disculii qi un so! 2vo)
c2Irt enervant nu fac lucrurile prea uqoare. Dacf, unul dintre odihn6, vei culege energie. Dacd semeni odihnd, vei culege
C=' CJ
r noi nu-qi face timp pentru asta, atunci totul incepe sd se relaxare. Paradoxal, dac6 semeni eforb, vei culege energie. q

= inrdutdleascd. Lucrurile mdrunte devin majore qi aqtep- G. Energia mentali -=
6uo t6m picdtura care va umple paharul. Stresul in viald nu
Mintea este bunul nostru cel mai de pret. Are nevoie 2=
are legdturd cu treburile cu care ne confrunt6m, ci cu
de exerciliu qi stimulare. Trebuie sd o exersezi in mod q
ceea ce este in noi. Atunci cAnd for{a ta este mic6, totul
regulat - sd o faci sd transpire, cum s-ar spune - c6ci -uE
este plin de neliniqte. Atunci cAnd forla ta este mare, poli -F-
altfel, la fel ca un muqchi, va incepe sA se deterioreze qi
cita din nou din Hamlet, [...] srt te-narmezi tn fa{a unei u
si se atrofieze. Aceia care-qi fac o obiqnuinld din a se =
md,ri I De zbucium qi prin luptd s-o rd.pui"7 (n'tr': in
traducerea lui Petru Dumitriu). Viala nu este compusd concentra, a gAndi, a cugeta qi a-qi imagina vor descoperi
nu numai o bogitie de idei, dar qi un plus de fort6. Forma
din ceea ce ni se intAmpla, ci din ceea ce se int6mpla in fizich bund are ca efect forla fizici, astfel c5. forma men-
talS bund are ca efect ceea ce numim puterea voin{ei.
interiorul nostru. Atunci cAnd energia emolionald este Apatia qi letargia sunt de cele mai multe ori rezultatul
faptului cd ne-am ldsat creierele sA se blazeze. Trebuie
la un nivel ridicat, totul devine mai uqor de inleles qi de
sd gAndim des qi profund. ,,Mintea poate fi pAngdritd
asimilat. Atunci cAnd este sc6zutd, totul pare iralional, permanent de obiceiul de a ne ocupa de lucruri fdrd

nedrept qi copleqitor. valoare, astfel incAt toate gdndurile noastre sunt intinate

B. Energia fizici de acest obicei."2 De aceea, oamenii de succes din istorie

Am mai vorbit despre ea in capitolul 6. Am descoperit au citit, iar inainte de aparilia cuvAntului scris au

ci o consecinld a faptului cd sunt in formd fizicb buni discutat cdt de mult au putut. Ca4ile devin o pasiune,
deoarece prin intermediul lor putem vedea dincolo de
este faptul c5 am mai mult[ putere pentru fiecare zi. noi inqine qi putem extrage din ele energie qi viald. lmi

inainte, genul meu de via!6 inflf,cirat6 devenise din place afirmalia lui Erasmus: ,,Atunci cAnd am cAliva
ce ln ce mai problematic. Alergarea aceea de o jumAtate bdnuli, cumpdr cdrli; qi dacd mai rAmAne ceva, imi
de ord nu numai c6 aduce energie intregii zile, dar
creeazb perspectivd qi bucurie. Poate insemna chiar cumpdr mAncare qi haine".
diferenla dintre a trdi o grdmada de ani qi a p6risi viala
devreme. Zig Ziglar spunea: ,,Nu plateqti nimic pentru 3. llecizia de a insista

a fi in form6; in schimb, te bucuri de avantajele pe care SA te desparli de cineva poate fi dificil, dar s6 renunli
este destul de uqor. Indiferent de str6daniile noastre
!i Ie aduce o formS bund." AtAt de des preluim felul

nostru de via{6 gi rasfa{ul, pAnd intr-atAt incAt alegem

un castron de sup6 in locul drepturilor noastre de la

't 36 atunci cAnd simlim presiunea, a merge mai departe, a nici m6car sd md primeascd. Mai aveam doar vreo 36 de 137

schimba slujba, a schimba partenerul, a da inapoi, a dolari. Nu imi ajungea sd stau intr-un hotel. Locuiam 6r

-E. pune mAna pe sticla qi a lua medicamentul, toate acestea pe Massachusetts Avenue - pot sA vi ar6t exact unde - -uOE
devin mecanisme de sc6pare care ne fac semne neincetat
J4 cu valiza cu haine intr-o ploaie infernald, cAnd cureaua g
q
=ce, qi tot mai puternic. Atunci cAnd dam de greu, cel mai valizei s-a rupt qi tot ce mai aveam pe lume a cdzu| intr-o CI
bine este sd facem acele lucruri care elibereazl presiunea balta plina de noroi. M-am aqezat pe jos qi am inceput
--u -F
c, sau rezolvi problema. Dar atunci cAnd metodologia sA plAng. Este greu de crezut ci omul acela care stdtea -v,
EJ in ploaie cu tot ce avea intr-o balta va fi cel cdruia i se
respectiv6 presupune evitare, negare qi renuntare, va da cea mai important6 misiune ln domeniul con- (cJt

(r!Jl atunci am intrat pe o pantd descendent6 care nu face sultanlei politice qapte ani mai tArziu. Poate cA este r
altceva decAt sd se adauge la problema deja existentd. precum soldatul care devine erou qi nu inlelege pentru
EI =-
ce primeqte o medalie. Dacd ar fr fost un loc unde sd fug,
Aqa cum spunea qi Steve Wright: ,,Dacd nu eqti parte a =2
soluliei, atunci cu siguran{A te afli printre cei ce gr6besc cu siguran@ aq fi fugit. Dar nu aveam unde s6 mA duc.
r
criza". Este adevdrat ci in unele situa{ii fuga este po- Aceasta este insisten{a ndscutd din necesitate."3
Cu adevdrat in spatele fiec6rei poveqti de succes se -Eu
trivitA: agresorul sexual, invitalia de a face afaceri cu -F-
afld eqecul, o inimd frdntd, greqeala qi ghinionul. Cei
mafia, barul in care doudzeci de suporteri huligani se u
care renunlA la a doua sau ia a treia incercare nu reali- =

ceartd cu tine. Totugi, intr-o cdsnicie intrelinutd cu efor- zeaz6. cd afacerea de succes se afla chiar in spatele celei
de-a patra incercdri; cd trebuie sd fii pregdtit sd continui
turi trebuie sA existe qi certuri interne care sd intrelind
sA incerci ca mod de via!6. Poate cA tu vei reuqi la
speranla qi si elibereze suferinla. Dacd dorim sd constru-
incercarea a cincisprezecea sau a doudzeci qi qaptea sau
im o companie inovatoare, atunci ambilia de a face acest
poate data viitoare. Dar succesul va veni odatd cu
lucru este la fel de important6 ca qi resursele de capital hotdrArea de a persevera. Evident cA presupun ca la
fiecare incercare equatA invf,tAm leclii noi qi roadele
sau ideile bune. Succesul se afla de multe ori de partea acestora sunt luate qi duse la urmdtoarea incercare.
Dacd pur qi simplu repetdm un experiment equat f6r6
cealaltd a celei de-a doua incercdri sau, aqa cum spunea
s5 schimbim nimic, inseamn6 cd suntem mai mult decAt
Zig ZigIar: ,,Diferen{a dintre un gol qi un simplu qut proqti.

este cd golul este un qut care a continuat sd incerce si

dea gol".

Insistenla este o decizie. Performerii nu sunt cei mai

talentali sau cei mai strdluci{i, ci pur qi simplu cei care

nu renun{6. Au continuat si cread6, sA incerce, sd fac6.

James Carville este un exemplu bun. Astdzi este cu-

noscut drept cel mai de succes consultant politic care, EIBLIOGRAFIE

alaturi de Paul Begala qi George Stephanopolous, a creat 1. William Shakespeare, Hamlet,Actul lll, Scena l.
2. Henry David Thoreau, LileWithout Principle.
campania lui Clinton pentru preqedinlie. $i totuqi, cu 3. James Carville, ,,How to be a better man", Esquire Magazrne, noiembrie

qapte ani in urm6, James Carville era, conform propriilor 2000.

declara{ii, un egec de patruzeci qi unu de ani: ,,Pier-
dusem primele douA campanii pentru Senat, eram la

Washingbon in cdutarea unei slujbe qi nimeni nu voia

CAPITOLUL 15

ffie Yffie$ffi ffi€3 effi$$wde mffiffiffi&*$ffie

,,intr-o inimd mare este loc pentru

orice, intr-o inim[ goalA nu este loc

pentru nimic. "

Antonio Porchia

M-am ndscut in Anglia, am fost crescut in Noua 141

Zeelanda qi cea mai mare parte a vielii mele am trdit-o r2<
in Australia. Am descoperit astfel ci fiecare cultur6 are
((qAJ
propriul s6u jargon gi propriile expresii' Dacd egti englez, ct

qtii ce sunt puloverele qi heringul afumat, budinca nea- ==

gra qi ironia, neghina qi oletul, ca sd nu mai vorbesc (J
despre red devils (regiment de paraqutiqti in Marea Bri-
r=E<E
tanie), berea adevAratd qi qcolile publice'
r<
in Noua Zeelandd,, pe de altd parte, qtii ce sunt
U'
pohutakawos (varietate de cartofi dulci) gi kahawai
(somon australian), break feeding (n.tr.: o pdqune este
impirlitd de un gard electric in aqa fel incAt numai o
por{iune a ei sd fie disponibild animalelor) qt share
mitking (n.tr.: o formd de arendd aplicatd industriei

lactatelor). Un kiwan qtie ce semnificatie are Footrot
Flats (n.tr: banda desenat6 creatd de ilustratorul Murray
Ball. Cu acelaqi nume mai existd gi un muzical, un film
de animalie gi un parc de distractii in Noua Zeelandd),
dar qi cine este Sid Going (n.tr.: fost jucAtor de rugby in
Liga Noii Zeelande). Australia, ins6, a dezvoltat un
asemenea dialog cultural, incAt a creat un intreg limbaj

qi l-a numi l. . . Strine (n.tr. : termen folosit pentru a descrie

o glumft sau un limbaj inventat vorbit de australieni.
Termenul este o sincopd qi provine de la pronunlia

fonetica a cuvdntului ,,australian" cu un accent austra-
lian exagerat). ASa cd este plin de drongos (n.tr.: un tip
de pasdre de dimensiuni mici din aceeaqi familie cu
vrabia), boofheads (n. tr.: idiot, dar se poate referi qi la
cineva cu pdrul lung) qi bogans (n.tr.: face parte din

jargonul australian qi are un pronunlat caracter

peiorativ; se referd la cineva care provine dintr-un mediu

lipsit de culturd - vezi termenul ,,!6ran" ln jargonul

limbii romAne). Avem anhle biters (n. tr.: copil sau cilel

mic) gi thunder boxes (n. tr.: vas de WC), sheilos (n. tr.:
femeie in jargon australian) qi tinnies (n.tr': cutie de bere
in jargon australian), iar tbrAmul Aussie (australian)

142 este plin de comparalii foarte interesante: ,,i!i folosegte cAnd a venit pe lume primul copil, Jazmin... a trebuit sd 143
ca o bAtA la un car cu oale", ,,amd.rdt ca un pui de o iubesc qi pe ea. Aqa c6 am luat un pic din dragostea
-ts' pripas". $i cine poate rezista oare zicalei atAt de amu- ,u<,
-J4 zantte, deqi destul de fataliste: ,,Dacd ar ploua cu palate pentru Heather qi i-am acordat-o lui Jazmin. Apoi a c,
eo probabil m-ar lovi in cap o uqd de toaletS" (n.tr.: este o
zical| ce se refer6 la o persoan6 care are ghinion in mod apdrut a doua fiicd, Temily. Dragostea a trebuit din nou v2
-U-= frecvent). insA expresia australianA favoritA pentru mine
ct redistribuitA - mai pulind pentru Heather qi Jazmin, tlgt

-q pentru a putea sA m6 achit de obligalie qi fala de Temily. -
este ,,cinstea mea" (n.tr.: in jargon australian ,,my shout"
in final, a apdrut qi fiica numdrul trei, Isabel. Aqa c6 =
D=! platesc eu; ,,rAndul acesta il dau eu"; ,,shout" in limba
acum... imi plac to(i copiii mei! (J
CuaJ englezd standard inseamn6 ,,strigdt, !ipdt", iar verbul
Evident cd scenariul de mai sus este prost gAndit, -

deoarece dragostea creqte cu fiecare adAugare a unei noi rE<
persoane pe care o iubim. Cu cAt invitdm mai multe rv<t

,,to shout" - a striga, a !ipa). Noul venit pe aceste me- persoane in inima noastr6, cu atAt descoperim qi mai
mult loc. Apartamentul se transformd intr-o cdsuld qi
leaguri este indus in eroare de expresia ,,Cine face apoi intr-o cas6 mai mare qi tot aqa, pdn6 ajunge un
cinste?" (n.tr.: in original in limba englezd: ,,Who's adevdrat palat. Aqa cum spune o variantd a citatului
nostru de la inceputul capitolului: ,,intr-o inimd plin6
shouting?" - ,,Cine strig6" in engleza standard, insd in este ioc pentru toat6 lumea; intr-o inim6 goala nu are
nimeni loc." Aqa este qi in via!6. in filmul Amelie, pe
jargon australian: ,,Cine face cinste?") atunci cAnd co-
cdnd tAndra frantuzoaicA se plimba pe malul Senei, ia
manzibauturi labar cu prietenii. Totul a inceput in zilele decizia de a se concentra pe ddruire qi nu pe a primi.
Minunile qi bucuria care au urmat sunt cu adevirat
de demult, cAnd unica modalitate de a comanda qi a plati
rezultatele unui mod de via!6 generos - descoperim in
o bAuturd era si {ipi acoperind zgomotul continuu pro-
acest context sens, scop qi o plAcere profunde. in ciuda
dus de muncitorii deja un pic ame!i!i. ,,Shout" a inceput
publicitalii care i se face, egoismul duce la melancolie
s6 insemne ,,Fac eu cinste". Cred, de asemenea, cd este o
qi la pustiirea sufletului. Thomas Cannon este un bun
expresie foarte nimeritd qi pentru viald in general. exemplu. Revista Esquire a prezentat povestea lui sub

Suntem meni{i sd ducem o via!6 generoasd, cu inima titlul ,,Cel mai generos om din lume". Thomas, un func-
lionar la poqtd cu un salariu minim are obiceiul de a
deschisd, de tip ,,my shout", sd tr6im o via{6 care dep6-
oferi sume de 1.000 de dolari oamenilor cArora considerA
qeqte necesitA{ile qi dorin{ele noastre; o viald care nu se ii
el cd le trebuie mai mult decAt lui.l pe parcursul a
concentreazd pe egocentrism, ci pe schimbarea in bine a
doudzeci qi cinci de ani a oferit in total 120.000 de dolari
lucrurilor. O asemenea atitudine in fata deschiderii
unor oameni total necunoscu{i. Bucuria sa este palpabil6
inimii incepe cu decizia de a fi astfel. Curentul vie{ii ne
qi astfel nu mai este sdrac.
trage cdtre egoism; ca sd mergem in direc{ia opusd, e
Generozitatea este o modalitate de a privi viafa. pat
nevoie de hotdrdre. Paradoxul generozitatii este c5 cel Rafter, in timp ce juca finala turneului, a observat in
tribune o persoand care suferea de un handicap. pat a
ce oferd cAqtig6, iar cel ce pistreazd pierde. Dacd inima

este ca un apartament micu!, putem inlelege refleclia

care spune: ,,Cu cdt invit mai mul{i oameni in6untru,

cu atAt voi avea mai pu{in loc pentru mine". Dacd ana-

lizAm astfel lucrurile, nu vom reuqi sd inlelegem cum

funclioneazd lumea cu adevirat. Cdnd m-am cisdtorit,

imi iubeam solia, pe Heather, din toatd inima. Dar atunci

144 decis ca dupa partida sa-l caute pe individ qi s6-i ofere posibilitatea de a alege. De multe ori, suntem copleqili de 145
acel individ care ,,da totul". intr-adevdr, din perspectiva
tricoul sdu. Acest comportament este in mare opozilie modelului nostru primitiv materialist, un asemenea act este r<
judecat in mod pripit. Bineinleles cd vom face cu tolii asta'
=-- cu cel al unui alt jucdtor de tenis, bine inrhddcinat in u)
Dar s6 oferi ceva pentru o cauzbnobila este un lucru wednic
J4 top ten, care, in ciuda avionului personal qi a banilor de lauda numai de parbea asta a mormAntului. Existd un ccar,,
e= cheltuili pe propria infatiqare se plAngea cA jucdtorii de proverb evreiesc care spune aqa: ,,Ceea ce dai cAnd eqti
C' =-
I-r tenis nu cAqtigi indeajuns. Andre Agassi i-a sugerat sdndtos este aur curat, ceea ce dai atunci cAnd eqti bolnav
o= ulterior si foloseascd o parte din bani qi sd meargd s6-qi este argint, iar ceea ce dai dup6 moarte este plumb"' (J
q cumpere un pic de perspectivd!
J -

!t Generozitatea necesitd un angajament total. Nu )e<
CU'
)<
trt
ua

trebuie confundatd cu impostorii sdi anemici qi palizi:

mici gesturi prefdcute pentru a domoli junghiurile ffi. ffi&ffiwtu ffiffiffiw&Y ffi$ru ffiKSY*$ffi&

conqtiinlei. Asemenea imitalii se reg6sesc sub diverse Solia mea are multe puncte forte, dar unul dintre
punctele ei slabe este impf,r{itul mAncdrii (chestie
forme. Printre ele se afla...

rdmasd de Ia sora ei mai mare care se n6pustea cu zel gi

&. ffieffie$L ffiese#ilffi$ regularitate asupra acelei porlii pe care Heather o lesa

Aceastd formd de a ddrui este creatd pentru a primi la urmd tocmai pentru a o putea sal'ura). Acum, cAnd
apare castronul destul de generos cu cartofi prdjiti, in-
sau este o formd de generozitate legata de obligalie, o
formd de a imbunata{i comportamentul viitor sau de a trebarea ,,Nu vrei qi tu, iubire?" este folositb doar atunci
cAnd nu mai poate sau cAnd mormanul de cartofi s-a
crea o list[ cu oameni care iti vor fi indatorali. Rareori cam r6cit. Adevirata generozitate este
atunci cAnd ii
vine qi cu acel ton grav tipic lui Brando, dar esenta este
oferi solului sau soliei prima porlie, cu cei mai calzi,
aceeaqi: ,,Fac asta pentru tine, dar va veni o zi cAnd ili crocanli qi proaspeli cartofi prajili! A oferi atunci cdnd

voi cere ceva in schimb". Este a darui cu o cerere ataqat6. nu mai vrem ceva este doar un pic mai bine decAt dacd

Darul, precum o momeal6, implici o obligalie de indatd am face provizii, qi e foarte departe de generozitate' Una

ce este primit qi astfel nu mai este un dar. Pescarii arrrnc6 dintre povelele biblice referitoare Ia zeciuiali este ca
peste bord ceea ce noi in Australia numim ,,burley"
(momeal6), adicd mAncare gratuitd, numai cd de data aceasta sA fie prima porlie - Dumnezeu ,,inainte de orice
mi-am indeplinit
aceasta nu este legatd de cArlig, ci este menitA a atrage altceva", gi nu Dumnezeu "acum cd primit
toate obligaliile". Acum cA{iva ani, am o bicicletd,
gi a aduna bancurile de peqti, iar cAnd acestea apar, iese
insA era prea mare pentru mine qi, in acelaqi timp, prea
la ivealS qi adevdrata intentie. Familiile, afacerile, bise-
ricile, toate sunt un teren propice pentru asemenea dificil sd o vAnd, aqa cA pAnd la urmd am dat-o' Actul

tactici - numegte-o persuasiune, numeqte-o ispit6, dar acesta insd nu m-a costat nimic - foarte micd suferin!6,

nu o poli numi a face un dar. prin urmare qi placerea qi recompensa.

ffi. ffidbffiq$t ffiK$pe wffi&ffiYffi ffi. m&me$L r{}mw&Y ffixtr s&Jru&&{ffi

Nu poate exista un ,,testament generos", deoarece O doamnd de la biserica noastr6 (care ar fi trebuit sd
generozitatea existd doar atunci cAnd individul are fie excomunicata pe loc!) a oferit unei familii din cambodgia

146 un pachet de cdrli de joc culese de la cazinoul din locali- am devenit conqtient cd plumbul nu mai era ataqat 't47
undifei. Sbrise in mijlocul aruncdrii, aqa c6, fiind liber,
tate. ,,Lipsesc cAteva" , le-a spus ea in timp ce le oferea -r2<
-E. cu un ton ce sugera c[ o asemenea calitate le-ar putea ajunsese acolo unde nu mai ajunsese nici un plumb inaintea
J4 mdri valoarea! inca nu pot sd cred acest lucru, dar existd .ucuJt,
=Eo sa. Deci totul vine in urma deciziei. Atunci cAnd ne gAndim,
multe poveqti cu oameni care oferf, misionarilor nevoiaqi ==
=r- planuim qi ne pregdtim, dupd care suntem pe punctul de a
plicuri de ceai folosite. Gunoiul rdmas in viala cuiva (J
arunca undila, eforturile noastre vor fi maximizate dacd
=o poate reprezenta material interesant pentru un tArg de ,C=<E
r vechituri, dar nu este potrivit sd fie materia primd a toate ieqirile laterale, toate scuzele pentru eqec sau orice
)<
J alte restric{ii vor fi tniate.
v)
(!ucJlt generozitAtii. Marinimia vine din suflet. Egoismul este strAns legat
,,Arunc6-!i pAinea pe ape, qi dupa multa vreme o vei
de o inim6 micd qi, intr-o lume cu suflete de bonsai, avarii
gdsi iar[qi!"2 par normali. Un lucru mic nu este frumos atunci cAnd

Pescuitul, ca analogie pentru iipsa actului de a d[rui, este vorba despre ceea ce se giseqte ln interior qi astfel,
numai prin decizie poate incepe dezvoltarea interioard.
funclioneazd foarte bine qi este gi foarte instructiv in
Egocentrismul este coloana sonord a timpurilor noastre,
procesul de luare a unei decizii. Tema generozitSlii qi
iar melodia sa continua iti poate pdtrunde in minte qi
analogia sa cu pescuitul au ambele capacitatea de a ne ili poate z6ddrnici visurile. Disneyland din Anaheim are

inv6{a nu numai minunea de a ddrui, dar qi procesul o expozilie care Ie pldcea foarte mult fetelor mele cAnd
erau mai mici... ,,Este o lume micA". Am stat la coada
decizional. 30 de minute cu melodia aceea: ,,Este o lume mici in
cele din urm6 / Este o lume micd in cele din urmd / Este
Aceia care pescuiesc au auzit ,,aruncarea undi{ei"' o lume micd in cele din urmd / Este o lume micd, o lume
Aruncarea undilei depdqeqte pura intenlie qi implicd o mic6" bdzAindu-ne in urechi ca un {Anlar enervant. Ace-
laqi cAntec a continuat qi pe parcursul vizitei noastre,
acliune bruscd gi energicd. Vine un moment in care in timp ce vizitam diverse naliuni ale lumii. A doua zi
diminea!6, in jur de ora 2, m-am treziL cu acelaqi refren
trebuie sd acliondm qi sd vrem qi, alimenta{i de decizie,
ce iqi fAcuse acum loc in mintea mea qi decisese sA
vom reuqi sd aruncim momeala exact acolo unde sunt
rdmAnd neinvitat peste noapte! Lumea noastrd va rd-
peqtii. Nu vorbesc aici despre decizia condilionatd - ,,Voi
mAne mic6 pAnd cdnd noi, prin for{a deciziei, vom inchide
face... dac6...";,,Voi... cAnd..." - ci de decizia liberf, de
aceasti muzic6 de fond. Marshall Mcluhan a spus:
orice condilie. Una dintre bucuriile aruncdrii undilei, ,,Mergem cu spatele spre viitorul nostru." Dacd melo-

in special pentru baieli, este sa vada cAt de departe poate diile de anul trecut vor continua sA cAnte, cAntecele noi
ajunge plumbul. Pe vremea cAnd pescuiam (intre 12 qi
nu vor putea fi niciodati ascultate.
16 ani), locuiam lAngd un rAu in Waipu, Northland, Noua
Vreau sd fiu o persoan6 care se dezvoltd. Istoria este
Zeelanda. (Daci nu qtii sigur unde este Waipu - se afla plind de oameni care qi-au pus amprenta deoarece au

cam la 20 de km de Maungatoroto.) O buni aruncare a avut capacitatea de a-qi schimba mecanismul, cum s-ar
spune, qi de a trdi peste qi deasupra propriei persoane.
unditrei ducea momeala in cea mai addncd parte a rAului'
Aruncarea mea record a fost una memorabilS" Am az- Pot spune cd trdiesc cu aceastd dorin!6, insi drumul
vArlit cu toatd puterea qi am fost uimit sd vdd cd plumbul
plutea ca niciodatd. Nu numai cA a navigat pe intregul
rAu, dar a trecut qi de dunele de nisip qi a ajuns in cAmp,

pe partea cealaltd - la 500 de metri distan!f,. Abia atunci

148 este lung qi, conform spuselor lui Pavel in Epistola cdtre bund insd este cA decizia de a evolua a fost luatd qi in 149

Romani, Capitolul 123, cultura noastrd are talentul de fiecare zi va trebui sb ap6s pe butonul ,,refresh" gi sd o ,2<
iau de ia capdt. Sper ca in decurs de un deceniu iimitele (qrJt
E-. a ,,ne baga in structura sa". Pozilia ini{ial6 este ,,mic" lumii mele interioare sd ajungd mai departe decAt sunt
E!
J4 qi se pare cd ne amAgim foarte uqor cd facem progrese acum. De fapt, convingerea mea este cd trebuie sd ludm
= aceastA decizie doar pentru a ne pdstra status quo-uI. ==
importante, cAnd de fapt creqterea noastrd este minim6'
Ec-uJ Micimea este la moda qi, pe m6surA ce trec anii, este qi mai (J
O zicalb, pe care am auzit-o acum cAliva ani md {ine cu
=ct greu sd rezistf,m presiunii. $i totugi, trebuie sd rezistdm, ,=<
picioarele pe pdmAnt... ,,lucrurile mbrunte ii supdrd pe cdci o lume ce se scufundd este o lume lipsitd de via!6.
U Pentm cd viala nu este definitd de locul in care ne aflAm F6
cei mdrunli". MA sup6r pe fetele mele atunci cAnd se in c6l6toria noastrd, ci de direclia in care ne indreptdm.
apucf, sd deschid[ uqa de la maqind inainte sd o ,<
=(IuJl Primul scriitor de science fiction pe care l-am citit -
deblochez, deoarece in mod invariabil vor ridica butonul .A
cl qi de fapt probabil unicul pe care l-am citit vreodatd,

exact cdnd eu deschid gi astfel vor bloca din nou maqina. deoarece acest gen literar nu se afl6 printre preferatele

in fiecare zi md lovesc de nenumdrate motive de a mA mele - a fost John Wyndham. Una dintre cdr{ile sale
infuria pe qoferii care nu semnalizeaz6, cate ezitd la
era o culegere de povestiri in care exista o istorioard
culoarea galben6, care - pe scurt - imi stau in cale.
obsedantA despre un grup de liceeni care fdceau niqte
Kreepy Krauly (o maqind automati pentru curdlarea experimente de rutind legate de viteza luminii. De fiecare
datd oblineau acelaqi rezultat, adicd cinci minute. Pro-
piscinei) se tot blocheazd intr-unul din collurile piscinei, fesorul lor nu putea sA Ie gdseascd greqeala qi astfel au
contactat universitatea din localitate. Spre groaza tutu-
copacul vecinului iqi scuturd frunzele indiferent de ano- ror, studen$ii aveau dreptate. Lumina soarelui ajungea
pe PamAnt doar in cinci minute in loc de qapte cAt ar fi
timp in aceeaqi piscind, problemd ce contribuie Ia blo- fost normal. Oameni de qtiinld de peste tot din lume au

carea mai sus menlionatului Kreepy Krauly; cioara din cdzuN de acord asupra problemei - intregul univers se

fa{a ferestrei se decide sd dea volumul mai tare lipetelor micqora. Pe mdsurd ce lunile treceau, ritmul creqtea,

sale nemelodioase la ora 4 dimineala; coada la automatul deqi nu puteai observa asta dacA trhiai pe PamAnt, pentru

din parcare, coada care nu se formase atunci cAnd ai cd micqorarea avea loc la scard larg6. Totuqi, au inceput
sd apard semne. Televiziunile qi posturile de radio au
parcat maqina qi, culmea, nu este nici in spateie tdu
inceput sd dispar6, deoarece diversele largimi de banda
atunci cdnd in sfArqit reugeqti sd plAteqti dupd ce ai stat au devenit prea mari pentru a mai putea fi receplionate.

20 de minute sd aqtepli. Apoi, spre final, una cAte una culorile pAleau - intAi

Astizi, in timp ce scriu aceste rdnduri, mA plimb de-a violetul qi indigoul, apoi albastrul, verdele, galbenul qi
lungul plajei din Jimboran Bay in Bali. Heather qi cu in final roqul. Dacd te tdiai, observai o picdturd neagrd
curgAnd pe pielea ta. Ultimul lucru care a dispdrut a
mine am sdrbdtorit a2}-aaniversare a c6sStoriei noastre. fost lumina, in timp ce lumea se strAngea pe strdzi, in

Ea tocmai a plecat la aeroport cu destinalia Perth - eu piele qi pe cAmpuri pentru a vedea cum pdleqte incet-incet,

voi lua un zbor spre Sydney peste trei ore.a Aqa cd folo-
sesc aceastd ocazie pentru a termina capitolul de fa![,
in vacan!6, in Bali. Chiar qi azi, in acest frumos peisaj,

md pot gdndi la trei sau patru ocazii diferite cAnd m-am

sup6rat din cauza unor treburi minore. Nu spun cd mi-am
pierdut calmul sau cd neliniqtea mea era vizibilS. Tot ce

spun este cd am observat cd aceastd meschinS.rie incre-

dibila este incd parte integrant6 a naturii mele. Vestea

150 dupd care totul s-a sfArqit... DupA cum vd puteli da

seama, o asemenea poveste era foarte incurajatoare

-E" pentru un copil de doisprezece ani! Totuqi, cred ci me- cAPtT0rut 16
-Je tafora este clar6. Dacd permitem lumii noastre inte-
rioare, inimii qi sufletului nostru, existenlei noastre si #ilY$ffi& tr$ffi*XXttr
-cCIC
se micqoreze, vrata iqi pierde freamdtul qi, incetul cu ,,Sa te increzi in mine mai pu{in
u Ca-n jurdmAntul inecat in vin."(-)
C=' incetul, sistemele noastre de comunicare dispar; nu mai
q rdmdne nimic de spus cu exceplia banalului qi a lucru- William Shakespeare , Cun vd place, Actul 1il, Scena S

I rilor triviale. Apoi culoarea insdqi dispare din vielile
6ga
noastre, pAnA devenim gri qi traqi la fa!d.

BIBTIOGRAFIE

1. ,,The Most Generous Man in The World", Revista Esquire, noiembrie 2000,
pp.130-131.

2. Biblia, Eclesiastul ll:l (NlV).
3. Biblia, Epistolacdtre Romani 12:2 (traducerealui J.B. Phillips).

4. Dupi ce am recitit propozi{iile anterioare, am impresia cd o sd se creadd ci

nu am avul o aniversare prea bund. De fapt eu md duceam la Sydney
pentru a line un discurs.

lr

(-) In traducerea lui Virgil Teodorescu.

Jur6m6ntul are descendenld strdveche qi totuqi, qi-a 153
pierdut semnificalia in societatea contemporan[. Existd
insd momente qi situalii cAnd doar un jurdmAnt funclio- u
neaz6. Cuv6ntul este unul destul de inspdimAntdtor, iar
(J
forla sa este chematd atunci cAnd trebuie s5 invingem
aU
inamici puternici. Este ca o decizie in echipament de
=
luptd - un soldat pe tanc. Din p6cate, tancurile atrag =

ii#&i s atenlia qi focul asupra lor. In majoritatea situaliilor'
acestea nu supravieluiesc prea mult. Astfel cd jur6-
'
mintele respectate sunt mult depdqite numeric de cele
:'aB:. tj l:= :.1 incdlcate. Poate pentru cA jurimAntul este ultimul tip
i$x* +,,r' :ql ::riii-,:'r1: de decizie la care poli recurge, ultima posibilitate, o in-
.t#rc'i*]ii
cercare disperatd gi de cele mai multe ori zadarnicd de a
*{.,!
te impotrivi vAntului neprielnic. Aqa c6 qansele de eqec
T.,
sunt mari qi, in consecin!6, lumea se incruntd atunci
cdnd aude de jur[mdnt in loc s6-l incurajeze. Samuel

Johnston spunea: ,,Jur6mAntul este un lucru groaznic.
Este o capcan6, un picat"l; in timp ce EM' Knowles

atenliona: ,,Cel ce incalcd o hotdrAre este o cArp6. Cel ce

o ia, este un prost". Totuqi, existi momente in care ju-
rdmAntul este singura formd potrivit6 a deciziei. Te-ai
putea aqtepta oare Ia ceva mai pulin solemn decdt o pro-

misiune publicd atunci cAnd ili dedici tot restul vielii

unei alte persoane? Jurimintele de dragoste, devotament
gi frdelitate, care sunt esen{a ceremoniei cisdtoriei ne-
cesitd toate acele semne distinctive care le insolesc.
Casatoria intr-o capelS ,,drive-through" este purd dis-

traclie, un experiment, un surogat vulgar - o distraclie

decizionald dac6 vrei, o imita{ie de plastic pe care o colec-

lionezi pentru ci nu poli avea obiectul original. Adev6-
ratele juriminte nu au cdi de sc6pare. Drept urmare'
divorlul qi tot ceea ce implich el este qi dureros, qi de

lung6 duratd. Atunci cdnd jurdmintele c6sniciei sunt

incdlcate, rdnile sunt foarte mari. Societatea nu le poate

permite p6rlilor sd meargd fiecare pe calea lui f6rd a

incerca sd creeze un fei de impdcare (in cel mai bun caz)
sau un final oficial (in cel mai rdu caz). Jurdmdntul are

astfel menirea de a limpezi lucrurile o dat6 pentru

154 totdeauna qi, dacd este folosit corect, mdreqte puterea un jurdmAnt, trebuie sd spui asta cuiva. Putem renunla 155
oricAnd la o decizie despre care nimeni nu qtie nimic.
voinlei. Atunci cAnd Cortez a ajuns in Lumea Nou6, a r
x. rua$ Yffi ffiffi&ffix E(UcJt
-E. ars toate corabiile pentru ca oamenii lui sd aibi o Un jurimAnt nu este niciodati f6cut in graba. De
=
J4 motivalie bund^ca sd facd viala lor sd functioneze pe obicei, este rezultatul unei gAndiri qi deliberdri indelungate.
J
cu-IE=t acel nou tArAm. In mod similar, jurSmdntul indepdrteazi i in general, marcheazi sfArgitul drumului din punctul
toate alternativele, aqa incAt a te rdzg?tndi nu mai este I
E o opliune posibild. FArd acest gen de hotdrAre, alcooli- de vedere al alternativelor. Fum6torul care a incercat
i absolut totul pentru a se l6sa poate sfArgi prin a face un
o cului care incearcd s5 renunle la bdutura ii va fi mult jurdmAnt solemn. Se presupune cd nimeni nu ar trebui
u! I sA ia o asemenea decizie in mod pripit. De aici qi porunca
mai greu decAt celui care pune fa!6 in falA posibilitatea biblicS: ,,Mai bine sd nu faci nici o juruin!6, decAt sd
rE(cJt ' faci o juruin{6 qi sd n-o implineqti..."2
de a bea un pahar de bere sau vin cu insdqi moartea.
Gandhi a folosit un jurdmAnt pentru a trece de la j

t
I

fidelitate, la castitate (deqi putem spune cd ultimul il

incalcd pe primul, doar dacd nu cumva solia este total
de acord). A incercat de mai multe ori si spund nu

libidoului sdu, insi a equat. Dar la v6.rsta de 37 de ani a s. ffi$affiffi&xs q$m ffixY&$&t

facut un jurhmAnt solemn, jurdmdntul lui Brahma Jurimintele de cisdtorie sunt insolite de diruirea qi
primirea unui inel. Acestea sunt simboluri, semne cd
Charya - incetarea oricdrei activitdli sexuale. in filmul are loc ceva mult mai profund decAt un simplu schimb
de cadouri. Inelul are o semnificatie; o leg[turd farS
Iui Richard Attenborough despre via{a lui Gandhi, un capdt ce simbolizeazd dragostea nemuritoare.

reporter sceptic o intreabd pe solia sa, Kasturba, la vArsta Pentru unii, ritualul este reprezentat chiar de loc -vechii
israelieni construiau un altar sau un monument in fiecare
de qaptezeci de ani: ,,A incd.lcat weodatd acest jurdmAnt?":
Ioc in care faceau o promisiune sau un legimAnt. Revizitarea
,,Nu incd", rdspunde aceasta cu o sclipire in ochi.
Sunt conqtient cA acest concept al jurdmAntului are loca{iei respective reafirma decizia luatd qi, intr-un fel, o
fdcea mai concretd. Pentru altii, o mAncare anume poate
o nuan!6 medievald. Totuqi, lnlelepciunea sa folosit6
intiri decizia qi o poate sublinia iar gi iar. Obiceiul creqtin
cumpdtat qi in mod potrivit este cea mai bund formd a
al comuniunii infdliqeazi bine acest aspect. Iisus insuqi
deciziei. Ii face pe oameni sd se ridice deasupra lor ingiqi. a fdcut un jurimAnt de a nu mai bea vin pAnA la sfArqitul

Prin for{a sa, curentul slabeqte, v6ntul se potoleqte qi veacurilor. PdnA gi curcubeul de pe cer' ne spune Geneza,

mullimea nemullumitd se imprdqtie indeajuns cAt sA ne este un semn al legdmAntului ficut de Dumnezeu cu Noe.
Astfel, un jurdmAnt are nevoie de un reper, de ceva care
putem continua cdlAtoria. s6-l marcheze qi astfel, decizia devine ancorat6 in insdqi

m*agmwm $p&y$$ffix Lffiffi&yffi ffiffi -$ffiffi&rux$NKffi materia vielii.

t. $pffirug ff&$${s& BIBTIOGRAFIE

Un jur6mAnt trebuie si implice responsabilitate. Ju- 1. James Boswell, The Life of Samuel Johnson,3'357,
rdmintele, prin definilie, sunt decizii fdcute cu glas tare 2. Biblia, Eclesiastul 5:5.
fie fa!6 de prieteni qi familie, ca in cazul cds6toriei, fie
fala de Dumnezeu. Spre exemplu, multe dintre jurd-

mintele fdcute de Gandhi au fost de naturd religioasi.
Se pare cd decizia personald fara ajutorul prietenilor
sau fard credin!6 nu va avea for{a necesard. Dacd faci

156

E2. EPITOG DESPRE AUTOR

Ja

=4ct

=-u Aniversarea mea cade exact in mijlocul anotimpului

=o rezolutiilor, aqa cd 2 ianuarie este ziua mea pentru
q
J ,,recalibrare". imi iau carnelelul de notile, md aqez

(cu!JJ! pentru o or5. qi ceva la masa unei cafenele qi imi revi-
zuiesc viala; in special mA uit din nou peste hotdrArile

mele.

Din p6cate, deciziile nu trebuie luate o singurd datd.

Necesitd revigorare qi reexaminare.

Aqa ca o iau punct cu punct qi reexaminez calitatea

cAsniciei mele qi a caracterului meu, starea financiard

qi viitorul. Pe scurt, mA uit peste diversele decizii stan-

dard luate, despre care eu cred cd formeazd viala.

in mod evident, unele dintre ele au fost duse la bun

sfArqit.

Focul care arde sub fiecare trebuie intrelinut in mod

constant. Ldsate de capul lor, pasiunea scade, claritatea

se tulburd Ei hotdrArea slabeqte.
Daci ar exista o carte pe care aq putea sA o citesc in

fiecare an pentru a-mi line hotdrdrile active...

DacA voi gisi o astfel de carte, ili voi spune.

I

I

Phil Baker este autorul mai multor volume de succes,

printre care Secrets Of Super Achieuers (Secretele

oamenilor tmplini{i, Ed. Amaltea 2008) qi Attitudes of
Amazing Achieuers (Atitudinea oamenilor tmplini(i).

De asemenea, este qi un orator renumit, care line con-

ferinle pentru un public format dintr-un numir intre

50 qi 10.000 de oameni.

Phil locuieqte in Perth, Australia, unde este preot

principal la Biserica Rivervieq una dintre cele mai mari
comunitdli din Australia.

*ffiffirue*-ffie- ffirutu$ffiffi &t ilffi$ P$.$$$; ffi&Mffiffi

Vizitali jurnalul online al lui Phil Baker, unde iqi scrie
in mod constant cuget6rile gi observaliile asupra unor
subiecte variate din politici, istorie, filozofie, teologie,
poezie, sport qi multe altele!

Puteli vizitablogul siu intrAnd pe www.philbaker.net

Editor: Dr. M.C. Popescu-Drdnda
Dr. Cistian Cdrstoiu

Director executiv: George Stanca
Redactori: Oana Cristina Pl[cint[, Alina-Nicoleta Ilie

Traducere: Irina Sasu
Prepress: AMALTEA TehnoPlus

Cope rta: Petronella Andrei
Tehnoredactare: Gabriela Cipit[nescu

P aginare : Gabriela C[pitlnescu

P roduclie: Mihaela Conea

Distrihulie : Mihaela Stanca

OP 13 - CP 145 Bucureqti

internet : www.amaltea.ro

emuil: of f ice@ amaltea.ro

Tipar: EMPIRE PRINT - Bucuregti

rel.: O'742 155 509
email: print@ empire.com.ro