Zaharia, Daniela - Dictionar de terminologie literara

temi sau strofi nucleu) plus prima stroiE reluatd in firral. cLr TotttS tu ghici-vei chipu-i,
versurile in ordine invers6. Strofele mediane preiau gi dezvoltd $i de pldnge, de se cectrtd,
Tu in coly petreci itt tine
("gloseazd") in succesiune ideea din fiecare vers al strofei temd gi se $i-nlelegi din ct lor artci
inclreie cu acelaqi vers. in literatura romAnd, singura glosd cunoscuta 3: Ce e rdu Si ce e hine.
este aceea a lui Mihai Eminescu:
Viitonil Si trecutul
1: Vrente trece, vrente vine, Smr a Jilei doud Jb1e,
2: Toate-s vechi Si noud tonte; Vede -n capcit in ceputul
3: Ce e rdu Si ce e bine Cine Stie sd le-nveye;
4: Tu te-ntreabei Si socoflte; Tot ce-a fosl ori o sit./ie
5: Ntt speru Si nu ui leunui, in prezenl le-avent pe toute,
6: Ce e val ca valul trece; Dar de-a lor zddcirnicie
7: De te-ncleomnii, cle te cheumd, 4: Te intreuhd Si socoote.
8: Tu rdmiii ln toate rece.
Cdci acelorasi mij loace
Multe trec pe dinainte, Se supur cdle existit,
Iu auz ne sutd multe, $i cle mii de crni incocrce
Cine line loole ntinle Lumea-i ve.seld Si tristit:
$i cn' sta sii le asculte ? ... Alte mdsti, uceeasi piesd,
Tu aseazd-te de-o purle, AIte guri, aceeasi ganrci,
Regdsindu+e pe tirte, Amdgil atal de-adese
Cdnd cu sgonxole desarte 5: Nu spern Si nu ni teumd.
1: Vreme trece, vretne vine.
Nu spera cdnd vezi ntiseii
Nici incline a ei limbit Lu izbdndd fticdncl pmtte,
Te-or itrtrece ttdldrdii,
Recea cumpdn-a gindirii De aiJi cu sleu inJrunte:
Teunti n-ui, ccilct-vor iardsi
Inspre clipa ce se schimbd
P eti ru masca .feric irii, htte diin.sii sd se plece,
Ce clin moartea ei se nasle Nu te princle lor totturd$:
$i o clipit tine poate:
Pentru cine o cunol$le 6: Ce e vul, ca vslul trece.
2: Toate-s vechi Si noud toute;
Cu un canlec de sirenit
Privitor cu lu teatnt Lunrca-ntinde lucii ntre.ie :
Tu in lunte sd te-nchipui:
Joace tnul si pe patru l0l

100

Ca sd schinrbe-actori-n scend, An cu an inpdrdlia tot ntai largd se spore$te,
Te nromeSte in vdrteje;
Tu pe-aldturi te strecoard, Iarciflanturq cea verde se tnalld sn cu en,
Nu bdga nici chiar de seamd,
Din cdrarea ta a/ard Neant cu neam urmdndu-i zborul Si sultan dupa sultan.
Astfel lard dupd lard drunt de glorie-i deschid...
7: De te-ndeamnit, de te cheamii. Pdn-in Duniire ajunge Jurtunosul Baiazid...

De te-ating, sdferi in ldtm.i, (M. Eminescu, Scri.soareo III)
De hulesc, sd taci din gurd;
Ce mai vrei cu-ct tale sfatrn.i, $i-aprinde ldngd Arge,S luleaus Si viipaia
Dacd Stii a lor rndsurd; Din pipd incci-i arde, ajuns pe Hintalaia,
Zicd toli ce vor sd zicd,
Treqcci-n lume cine-o trece,. $i pdinea coaptd-acasd, intr-un cuptor domol,
I-o gnstd pinguinii tot proaspatd, la pol,
Ca sd nu-ndrdgeSti nimicd
8.' Tu rdmiii lo toote rece. $i, in sfurSit, urntasul lui Prometeu, el, omul,
A prins Si taina nlat e, a luinelor, alomul.

(T. Arghezi, Cel ce gdndeSte singur)

8: Tu rdnfii Ia tonte rece, Grada{ie descendenti:

7: De te-ndeumnti, de te cheamd; Incep o luci stele rdnd tma cdte una

6: Ce e vtl, cnvolul trece, $ifocuri in tot satul incep a se vedeo:

5: Nu spera Si nu ai teamd; Tdrzie qstii-seard rdsare-acunt Si luna,
4: Te tntreabri Si socoate $i, cobe, cdleodatd tot cade cdte-o stea. (...)
3: Ce e rdu Si ce e bine;
Tdcere este totttl Si nemiscare plind:
I:2: Tonte-s vechi Si noad toate: Incdntec sau descdntec pe lume s-a ldsat;

Vreme trece, vreme vine. Nici frtrnza nu se tniscd, nici vdntul nu suspinir
$i apele dorm duse, ,yi morile au stat ...
GRADATIE (fr. g"adation < lat. gradatio, de la graclus.
treaptd) Figurd de stil care constd in trecerea treptatd, crescdndd (1. H. Rddulescu, Zburdtoru[)

(climax) sau descrescdndd (anticlimax), de la o idee la alta 9i prin Dar din ce in ce s-alind
ideii sau nuantarea Toate zgotuole le-n sut,
care se urnrdregte scoaterea in evident6 a Mtrncitorii s-au ctrlcat,
expri'rdrii. Este o figurd specificd textelor epice gi dramatice, Lin iS t ea-i ctcum deplin d

dinarnizand discursul, dar apare gi irr operele lirice, cu un rol creator $-a-nnoplctl.
de atmosferS:
(G. Cogbuc, Noapte de varii)

Gradafie ascendentd: GRATIOS (< lat. gratiosus, it. grazioso) Categorie estetica
Visttl sdu se-nfiripeazd Si se-nlincle vrtlturesle, ce trirnite cdtre un tip de irnpresie declanqati de conternplare sau de
contactul cu o operd de artd. grafiosul se caracterizeazd,prin migcare

102

r03

arrnonioasd, sLtplete gi delicatete. prin conturi diafane. H

Categoria in sirre este reprezentatd in muzicl (Mozart.

Vivaldi, (DBeobutiscseyl)l,i,inRcaofraeeglr)a.fiien(Llaitecural tluerbde,deglroarti-osCuelaaikpoavsreki)p, riinn HAIKU Specie a liriciijaponeze, apdrutd in secolul al XVI-lea
picturb ca o dezvoltare din genul haikai medieval, la rdndul sdLr derivat din
poemele tanka, specifice secolului al VII-lea nipon. Huikai (poent
interrnediul unor telre (natura - in aspectele ei miniaturale, iubirea in ve,sel) are o fonnd fixa destul de sirnplS, ftrd rimd sau ritm, ci doar trei
versuri, totalizdnd l7 silabe, cu o tematicd nepreten{ioasi gi Lur stil rnai
manifestdri delicate. copil6ria). Ca rlodalitate de realizare aftisticd, pLr{in conven{ional. intre maegtrii genului haikai se distinge Matsuo

presupune predilecfia cdtre miniatural, transparenfd, vag. Basho (1643-1694), care a creat o poezie rafinatd, sugestie a unor

Exernple: sentinrente profunde, ascLtnse in spatele unor tu$e sirnple, ce stilizeazd

Itrbire, bibelou cle portelan gratios aspecte din naturd:

Obiect cu exislenla efemerd... (lon MinulescLr) F luturel e i6 i parfumeazd

Atdt de Jiagedci, te-asqnteni haina, cu tuireasma
Cufloareu ulhd de cireS,
orhideei.
$i ca tn inger dintre oanteni
In caleu vic!ii nclc ic$i.

Abia utittgi covorul ntoale, Ut fulger:
Mdtasa sund sub picior, lipdtttl unui bdtlan
$i de la creStel piin-in poale zburihc{ in beznd.
PluteSti ccr t,isul de uSor.
-Creanga uscatd.
Ditt increlirecr lungii rochii
Corbul - deusupra:
Rdsai ca nrurnnrl in loc -
seard, loantnd.
S-atarnd sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrinti Si noroc... Mr"rlt mai tdrziu, Masaoka Shiki (1867-1902) revine asupra

(Mihai Eminescu, Atlit de Ji'ctgedd...t acestui gen de poezie socotitl tradilionalS qi, revigorAnd-o, o

denunregte huiku, termen impus ulterior.

HIPERBOLA (< fr. hyperbole, cf, gr, hyper, peste gi

ballein, a arunca) Figurd de stil care constd intr-o exagerare in

direclia rniririi sau rnicqordrii dirnensiunilor obiectelor, a

interrsifichrii sau a slSbirii insugirii ori acliLrnii lor:

Dorul nteu...

E mui repede cu vdnhtl,

Ca.fulgerul Si ca gandul ... (Folclor)

104 105

Iur la ospdl ! Un rdu de vin ! Juna Rodica cu apd trece
Mai mt holqr tot a fost plin
Pe ldngd jttnii sdmdniitori.
De mese, Si lol oaspeli rari... (G. Cogbuc, Nunta Zan{irei)

Sdlbaticul vodd e-n zale Si-n fier Ei cu grdbire ii sar in cale

$i zalele-i zuruie crunle Zicdnd: "Rodico, floare de crin
In plin sd-li meargd vrerile tale
Giganticci poort-o cupolci pe frunte Precunr tu, dragd, ne ieSi cu plin ! (...)"

$i vorba-i e tunet, rdsufletul ger,

Iar barda din stiinga-i ajunge la cer Cu grdul de aur ei o presoard

$i vodd-i un munte. (G. Cogbuc, Pasa Hassan) Apoi cofiSa intreagd-o beu.

Penlru-a crucii biruinld se ntiscard rduri-rdtu'i, Copila rade Si-n cale-i zbosrd, (V. Alecsan dri. Rodictr)
Ori din codri rdscolite, ori stdrnite din pttstiuri: Sculurdnd grdul din pdrul sdu.
Zguduind din pace-adiincii ale luntii inceputuri,
ILUMINISM (< fr. illuminisme) Migcare ideologicd,
hmegrind lot orizonttrl cu-q lor zeci de mii de sculuri.
filosoficd, gtiin{ificd, esteticd gi literard care s-a manifestat in Europa,
Se miScau ingrozitoare ca pdduri de lirnci Si sdbii,
Trennra inspdimantatd nrurea de-ale lor coriibii !... in secolul al XVIll-lea, cunoscut gi sub denumirea de SECOLUL

(M. Eminescu, Scrisoarea III) LUMINILOR.

I Cultura epocii ilurniniste nu este in esen{d de o noutate
absoluti, ea prelu6nd idei umaniste sau clasice (Voltaire, spre
IDILA ( fr. idytte) Cunoscutd qi sub numele de EGLOGA exemplu, se declara un invd.tdcel al clasicisrnului). Descendenla
rnigcdrii se afld in Anglia gi Fran{a secolului al XVll-lea. iar
(tennen inrpus de poetul latin Vergilius) sau BUCOLICA (in premisele sunt oferite de operele lui Descartes (Discars asuprct

accep(ia greac6, datoratd pdrirrtelui speciei, Theocrit), este o specie a nrctodei), J. Look (Eseu asupra intelecttrlui), Th. Morus (Utopia) la

liricii peisagiste ce descrie viata pastoralS gi obiceiurile cdrnpeneqti, care se adaugi gi Spinoza (Etica) din Jdrile de Jos. Descartes este cel
irnbin6nd discret tema naturii cu erosul. Spre deosebire de pastel.
natura reprezintd doar un cadru al scenelor campestre, realizate in care in eseul sdu filosofic propune indoiala ca modalitate de
manierd epico-liricd, prilej de trdire afectivd intensd. Eroii lirici sLrrrt.
de obicei. fiin{e sirnple, naive. insuflelite de sentinrente delicate, cunoa$tere gi elogiazi ralionalismul iar Spinoza exaltd liberlatea de a

duioase, trdind ingenuu in mijlocul unei naturi protectoare. filosofa. Din opera celor doi gdnditori iluminiqtii vor extrage cdteva
Reprezentanti: V. Alecsarrdri - Roe{icct, G. Cogbuc - Pci.storilcr.
idei de fond, cum ar fi utopia fericirii (posibila prin atingerea unui
M. Enrinescu - Sara pe deal etc.
grad de culturd elevat). Degi nu este vorba decdt de o schirnbare de
Exernplu:
accent, ilurnirrisrnul a marcat o vreme a indrizrrelilor ftrd precedent
Purtand coJild cu apd rece in gdndire gi in cuvdrrt, ca forme de manifestare a revoltei umane.

Pe ai scii umeri albi, rolunzori, susfindtorii rnigcdrii supurrdnd totul indoielii, in intenfia de a preface

intreaga societate. Ra{iunea devine un fel de idol, iar in centrul
doctrirrei filosofice este plasati teoria cunoasterii prin experiengti.

l-a nivelul ideologiei sociale, ideea monarhiei Iuminate se substituie

r06

107

vechiulLri principiLr al absolLrtismului gi, pe terenul pregatit din parodic (L. Sterne, Tristram shandy) sau contindnd elemente
s.ecolLrl anterior, apare teorio drepturai naturar 1in opJzitie cu
dreptul diinvinv)o,lucmaruelvaalsItIa-lleaabaazlaEprnicnicciipopiuelculiiee;lgoopleitrdalii.miaegoirsitarael6stea anticipative de modernitate (H. Fielding, Totn Jone,s). Liricul insd nu
definita se bucurd de aceeagi consideralie, lucru les'e de explicat prin

ilurnin igti lor francezi: Diderot, D'Arernbert, d'Holbach, IJelvetius, cultivarea excesivd a ralionalisnrului. w. Blake va introduce insd
aCMsooennrltreraescqnluuelieasu,o.scviuoqllntastiireDv,eisJhc.uicJrsu. Rloaostuuespsrceaoauinn)ecggeicpril'titeccildipirrttiellienctulruemi oRqotmoulseesnrefil.anulDil-e,
untidespotismul, dreptul lu educalie si ta fericire, care vor anir.a prin cdrpile proJbtice un filon lirico-rnesianic, ce se va accentua in
spiritul veacului.
secolul urmdtor, in poezia romanticd.
o Aceste idei pdtrund, sub diferite reprezentdri, Ei i' literatura.
Prinrele senrne iluministe apar irr cultura noastrd in opera lui
persorralitate marcantd fiind voltaire, "spirit de cuprindere Dirnitrie cantemir, dar de un iluminisrn veritabil se poate vorbi abia
universal5, farniliarizat cu cele mai variate preocupdri
enciclopedice"(G. Danfig), "noul tip al scriitorului reprezentant al in momentul $colii ardelene. chiar clacd nu a avut consistenta
congtiin{ei publice gi luptdtor pentru idealurile cele mai inalte ale
vrelnii" (T. Vianu), din a cdrui operf, se disting: epopeea istorica curentului dirr plan european. pentru cultura noastrd epoca lunrinilor
Henriada, poernul filosofic Pro si cotttta, sarira Tentphtr gushtlui,
tragediile cu subiecte istorice. sociale sau na{ionare precum oetlip, , a insemnat o perioadd de afirmare qtii'tifica. cei rnai de seamd

Mahomet, Mocu"tea lui Cezar. povestirile filosofice Zattig, iluminigti (P. Maior, S. Micu, Ghe. $incai) sunt spirite e'ciclopedice.
erLrdite. preocupdrile lor vizdnd istoria, filosofia gi filologia, cu o
Microntegos gi romanul Candide sau optirttisnntl.
In perioada iluministd, dramaturgia cLlnoa$te modificdr.i docurnentare de rnare clasd. ca trdsdturd particurard, se clistinge

notaLrle. Prin aporlul unor scriitori m6runti, precum Lillo gi Moore, faptul cd eruditia nu apare ca Lrrl scop in sine, inscriindu-se in aria de
sau renunrili, precum Beaumarchais (Nunta lui Figuro), oamenii preocupdri a luptei de emarrcipare na{ionald gi sociald a romAnilor
"stdrii a treia" au inceput sd-gi dezv5luie viafa interioard gi virlLrtile transilvrneni. Adevdrul qtiin{ific devine sinonim cu arrrra politicd.
Opere reprezentative:
cu ninric mai prejos decat acelea ale nobilimii. Drama burghezd va
fi exenrplificatd prin Diderot (Le fits naturel, Le pere de./crntirte), rtar o Petru Maior, Samuil Micu - Lexicottul de lu Buclcr
reprezentantul cel mai de seamd rdmane gernranul Lessing, sLrstindtor
(1824), dic{ionar de tip enciclopedic:
al nevoii de eliberare a teatrului european de sub moclelul francez gi
. Santuil Micu. Ghe. $incai - Elementa lingutre cluco_
autor al unor opere precurx sara santpson qi Emilia Galolti. irr care
rontonae sive vulachicoe (1790), prinra abordare sistematicd a
probeazd eficienta modelelor engleze. hnpregnatd cr,r iclei ilurniniste gramaticii lirrbii romdne;
(toleranla, elogiul Iibertiilii), drama burglrezd este curtivata 9i de alti
scriitori: Goetlre, Schiller. o Petru Maior - Orthographiq romanct siye lcrtirto-

Epicul este de aselre'ea bine reprezentat, disti'gd'tlu_se ycrl qc hica, tratat de I ingvisticb:

romanul satiric Ei utopic (J. Swift, cdldtoriile lui Gullit,er). o Petru Maior - Istoriu penlru inceputul romiinilor in
Dachia (1812) - tratat istoriografic. cu caracter polerlic gi
romanul de aventurn (D. Defoe, Robinson Crusoe), romanul
militant.
t08
"Opera latiniqtilor cuprinde idei de provenienfd luministd.

dupd cum aduce gi unele selnne ale legdturii vii cu poporul; in

genere, insd, desprinderea de rafiunea teologicd se sdvargeqte anevoie

iar folclorul de obicei il repudiazd." (P. Cornea, op. cit.)

irr plan strict literar, este de retinut contribulia rui I. Budai-Deleanu.

figoniada - prir,a poenrd eroi-co'ricd romaneascd, momeut de

revolutie literard, in care poezia dobandegte congtiinta de sine Ei este

109

recunoscutA ca mod de existenld a spiritului, prin inventarea unui r statice (Tot e alb, pe cintp, pe dealuri, irnpregiur, in
univers ficfional verosimil. care incifreazd, dincolo de registrul eroi-
comic sau parodic. o rneditalie asupra condiliei umane. depdrlare - V. Alecsandri, Iarna'. Secetq a ucis orice boare de
vdnt. / Soarele s-ct topit Si a curs pe pdmdnt. - N. Labig, Mourtect
cdprioarei);
IMAGINB ARTISTICA (. f.. image <lat. inrugo, imagine)
r dinamice - motrice, cinetice - (Vezi, din zdvoi sitarii
Mdrunlico cle fdpttrci /
Produs al irnaginaliei avdnd valoare esteticd, exprirnat prin cuvinte, spre ahe tteri se duc. - I. Pillat, in vie; ceva - T. Arghezi, O
O Jdrdnfi de
formd concretd a unei idei, imaginea artisticd particularizeazd Duse harnicd la gurd /
generalul, abstrac{iunile, gi este purtltoarea atitudinilor 9i
.furnicd) etc.

sentimentelor autorului fald de realitatea prezentate. IMN (< gr. hynmos. cdntec de biruinfd) Specie a liricii

De exemplu, Vasile Alecsandri potenteaze calitalile feerice cetS{erregti ce preamdregte patria. eroii, evenirnentele de irnponan{d

ale peisajului hibernal prin imagini precum zale argintie, ocean de nafionald gi ale cdrei versuri suut puse, de obicei, pe rrote. in

ninsoere,lroiene cdldtoare iar Mihai Eminescu figureazd in repetate antichitate, reprezenta un poem inchinat zeilor sau eroilor legerrdari
(Vedele la indieni, Psalmii lui David la evrei, imrrurile inchirrate lui
rAnduri infinitul. ilirnitatul prin imagineavizuald sure vdi de haos.
Apollo gi lui Dyonisos la greci); din secolul al XlX-lea cunoagte gi
in funclie de sugestiile potentate liric qi de particularitalile accepfia de imn nafional, ca expresie a unitdlii de gdndire/voin{d a

receptdrii poetice, imaginile artistice sunt: urrui popor, devenind o operd simbolicd, repetabild in rnomente

o vizuale (Pe un deal rdsare luna, ca o vatrd de solemne gi putArrd fi insolitd de muzicd (Pouget de L'lsle,
.jdratic - M. Erninescu, Cdlin...; Copacii albi, copacii neg"i /
Marseilleza, A. Mureganu, Desteaptd-te romtine !).
Stau goi in parcul solitar... - G. Bacovia, Decor; Palid asternul e
Exemplu:
Sesul cu omdtaausddi-tivTe. Arghezi, Niciodatd toanma...)'.
(De deporte-n vdi coboard ldnguiosul Era al Sdu pcimdntul venise-nlr-ale Sale
glas
de clopot - M. Erninescu, Cdlin...: Foaie verde ntdtriigund / In puslie de cum a ajuns
Picurii prin fagi rdsund - L. Blaga, Noiemvrie;);
In tdlpi Si palmele lui goale
o olfactive (Flori albaste lremu' ucle in vdzduhul De rodnicicr rdnilor strdpuns

tdmdiet - M. Eminescu, Cdlin...i Tot nrui miroase via a tcinfiios In Mdini libere s-apuce

Si coarnd, / Mustos a pier.sici coqpte Si crud aJbi de nuc... -lot'r Niciun spic de grau nu l-lu ldsot
Pillat, in vie\:
Toate indentnurile de pe cruce
o sinestezice (implu aerul tdralic de mireasmii si
rdcoare / A popoorelor de mlt$te sdrbdtori nturmuitoare - Culegem ce n-am sentdnat
M. Eminescu, Cdlin...; Pe sub amurgu-ntrisldtor, / Cm"g

vdlmd$aguri de suspine - Al. Macedonski, Rondelul rozelor ce Nu L-ttnt rdbdat cu noi ntai lu vedere
mor; Pe linistea lduteifdrd zvon/ PieziS petale de luminci curg. -
fiEra precr $ters cct nulyi sci-l vdzut
I. Pillat, Inlerior).
Sd ddm cu toli de El dupd-nviere
in funcfie de capacitatea de a induce sugestia de rnigcare
Pe rdnile din care ne-em ndscttt. (1. Alexarrdru, Inm)

(identificabi16, de obicei, la nivelul distribuliei numelor gi verbelor).

imaginile arlistice se disting in:

ll0 ill

IMPRECATIE (< fr. inrprecation < lat. inrprecatio) Figura INSTANTA NARATIVA (. fr. instance) Nurnitd qi VOCE
de stil prin care se exprimS, sub form6 de blesterrr, dori'{a pedepsirii NARATIVA, este o componentd a situagiei narative care se

unei persoane. Apare atdt in versuri c6t gi in prozd: suprapune, in parte, peste aceea a persoanei narative (v. termenul).

- Afurisit sd Jie ciineriul de vornic, si cum au ars el dar acoperd un domeniu mai vast decdt cel deterrninat de extensia
persoanei gramaticale. Ea se referd nu numai la autor, ci gi la rlarator
ininru unei mame, sd-i ardd inima Sfdntul Foca de astdzi ... gi distincfia sau suprapunerea acestora in povestire (in cazul stih"rlui
indirect liber). Instanfa rrarativd constd irt relatarea prin interrnediul
(1. Creanga) unui persorraj lnarator situat in afara evenirnentelor infrligate gi prin
ea se stabilegte raportul dintre personaj gi narator. Formal, instan{a
Batd-l crucea, om bogat, narativd marcheazd in text prezenta receptorului.

Om bogat Sifdr de s.fat (Cdntec haiducesc) INTEROGATIE RETORICA 1< fr interrogation) FigLrra

Iar !ie, jivind gittgcts gdnditoare, de stil care constS in adresarea unei intrebdri (sau a unei serii de
Sd-1i.fie Sezutul cuprins de zdvoare,
Ficatul un cui sd-yi,frdmdnte, intrebdri) de la care nu se a$teaptd rdspuns sau al cdrei rispuns este

Urechea sd lipe Si nasul sd-pi cthtte, cuprins in ea. Utilizatd, frecvent in poezie gi dramaturgie.
Sd-Si crape mdselele-n gm"d dinamizeazd discursul sau aduce un spor de intensitate al

$i dinlii ci detundturd. sentimentelor/atitud in i lor transmi se de autor:
Sd-li pxtlit sdrutul, ofiatul sd-li putii, Au nu aifostjund, n-aifost tufruntoasd ?
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasd ?
Mornfint cu ntocirla stdtutd. (T. Arghezi, Blestenl (M. Eminescu, Mortua est)

INGAMBAMENT (fr. enjantbentent) Definit ca o Tu te lauzi cd Apusul inainle li s-a pus ?
Ce-i mdna pe ei in ltrptii, ce-au voil acel Apus ?
neconcordarr{d irrtre unitalile sintactice gi cele prozodice in interiorul Laurii voiau sd-i sntulgd de pe fruntea ta de fier,
A credinlii biruinyd cdta orice cavqler.
aceluiagi discurs liric, ingambamentul const6 in scindarea unui lanl
lexical (sintagmd, enun{) prin plasarea elementelor sale constitutive (M. Eminescu, Scrisoarea III)

in versuri diferite. Este o "revdrsare" a enunlului sintactic dincolo de - Oh ! pddure tdndrd ! Unde sunt moSii tto$n'i ?
limitele uuui vers, de multe ori cu ceftd valoare expresivd:
Presdrali... la Orbic, la Chilia, la Baia (...) Unde sunt pcirinyii
Cand ajunge la fantanci, (G. Coqbuc. in mietil ,r,ar.ii\
Jos pe-o pajiste sfirucfi vo$tri? La Cetatea Albd, La Cdtldbugi, la Scheia ...
Pttne-odornl ei. Din mdnd
(8. $t Delavrancea,Apus de soare)
Saltii cutrtpdtta bdtrdnd
INTERTEXTUALITATE (. f.. intertextuallre) Concept
$i se pleocd
introdus de Julia Kristeva, care il definea drept "transpunere a unui
Mi-e ininru de lacrimiplind,
(sau a mai nrultor) sistem(e) de semne inlr-altul". Ulterior,
Cd-n eu s-ou tngropat mereu
l 13
Ai mei, Si-o sd md-ngrop Si eu !

n2

intertextualitatea a fost interpretatd ca o interpunere intr-ttn text a prin reordonarea cuvintelor nu numai un ritm sau o rirni perfornrante

unor enunfuri apar{inAnd altor texte sau, mai mult decdt atdt, ci qi evidenfierea cuvintelor ale cdror sernnificatii le socotesc

"lrot,aliul de tr"ctnsfortnare Si asimilare a mai nrullor lexte, operat cle relevante:
ml lexl cenlraliztttor, care pdstreazd leadership-ttl ,sensultti" (L.
AIe turnurilor umbre pesle unde stau culcztle,
Jenrry). Prin extertsie, pentru M. Riffaterre " intertextul e.ste
unsanftlul textelor regdsite in ntentorie la lecttu'a utui pct.scti Cdlre ldrmul dintpolrivit se intind, se prelungesc,
$-ole vulurilor mfrndre generalii spumegote
detenninctt ".
Zidulvechi al mdndslirii in cadenld il izbesc.

Gerard Genette '/analizeazd conceptul. plecArrd de la no(iunea (Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mit"cea. Lu Coziu)
"lranstextuulitate"
de ("transcenclen{d textualci 9i distinge rttai O fftSie nesjlrSitri
Dintr-o pfinzd pore calea
nrulte moduri de existent6:
Printre holde ratdcitri,
- intertextualitatea propriu-zisi. ca rela!ie de
Toatd culmeu-i adormitd,
coprezen{d intre doud sau mai rnulte texte (citatul. altrzia.

plagiatul); Toaliivaleu... (G. Coqbuc, In niezul verii)

- paratextualitatea - relatia textultri cu titlLrl. pretata, Noaptea-i dulce+t pritndvarii, Iinirtitd, rdcorousri

ilustraf iile; Ca-ntr-un suflet cu tlurere o gfrndire mAngiiiousti
(V. Alecsan dri, Noctpteu)
- metatextualitatea - relatia de cotnentariu care leagd
Din vdzcluh, cuntplitn iarni cerne norii de zdpadd
un text de altul, fbri a-l cita sau numi; (V. Alecsarr dri. Iarnu)

- hipertextualitatea - relafia de derivare a unui text
din altul prin irnitalie sau transformare:

- arhitextualitatea - relalia de apaftenen{d la gerr.

INVECTIVA (. ft. invective) Exprimare violentd, apostrofi De vecii, -fldcciul soare (T. Arghezi, (lreion)
Umhld-n hdtt sd se insoqre...
ruecru{dtoare la adresa unei persoane satl a rtnei stdri de lucruri. i1
Din rnm eu rup ca-n basnrc mr rocl de aur Si
Epigonii sau Scrisocil.eo III, Mihai Erninescu igi arati revolta apelAnd O, pom u'djit de toantnd , nu poli sd md relii:

la invective: (1. Pillat, Brumtirel)

Preu v-ttli cn'cilctl aronta, sfusiittd aceustti 1cn'ti,

Prea fdcm'cili neantul nostru cle ruSine Si ocard,
Preu v-ctli bdtu ioc cle limbd, de strdbwti Si obicei'
ce 'sunteli: ni,yte miSei ! Ut prinl din Levant fudrdgind vandtoarea
Ca sd rtu s-arqle-odctld [II) Prin ininui neagri cle codru treceo.
(M. Eminescv, Scri,soureu
($t. Augustin Doinag, Mistrelul cu colTi de urgint)
INVBRSIUNE (< fr. inver.siotr < lat. inversio) NLrrlita gi
METATAXA, este o figurd de stil constdnd in modificarea t,rpicii INVOCATIE RETORICA (< fr. inttocutiort,

obiqnuite a cuvintelol'in propozilie sau frazd. De obicei, este insolitd invocatio. chemare) Figurd de stil prin care autorul se adreseazd unui
gi de o sclrimbare a intonaliei, fapt care permite poe{ilor sa obtina

tt4 ll5

personaj absent sau imaginar, pentru a accentua trdirea sau mesajul in cadrul istoriilor literare, s-au impus mai multe principii
de periodizarez principiul cronologic, al personalititlilor literare
artistic:
Curn nu vii tu, lepes doamne, ca pundnd miina pe ei, dorninqnte, al revistelor, grupdrilor, evenimentelor literare, al
Sd-i intparli in doud cete: in sminti{i Si tn misei'.'
evolulie i genurilor etc.
(M. Eminescu, Scrisoarea III)
Se poate vorbi gi despre o metodologie a istoriei literare'
Doamne, dd donmului nostru biruinld asupra duSmanilor variabild in decursul tirnpului. Astfel, s-a trecut la de la ntetoda
istoric-pozitlvrsld (inregistrarea cronologicd a unor opere mai mult
noStri, viald nesfarSitd Si fericire neturburatd ctt Elena Despotottncr,
(8. St. Delavrancea, Luceafdrul) descrise decdt analizate, cu neglijarea factorului estetic), la nteloda
doanma noastrd !
psihologicd (studierea operei din unghiul psilrologiei autorului.
ISTORIE LITERARA (< fr. histoire litteraire) Disciplina
care studiazd operele literare in ordine cronologicS, privite ca pdrfi esteticul fiind un rezultat al procesului de reprimare 9i sublimare a
unor stdri refulate/, metoda fenomenologicd ( udecarea operei in sine'
integrante ale procesului istoric literar.
Esteticianul Benedetto Croce a tdgdduit rolul istoriei literare, fbrb o raportare la context), ntetoda existenliald (analiza din
perspectiva condiliei Llmane reflectate in literaturd), ntetodct
pe care o considera o operafie recapitulativd, exterioard momentului
structuralistd (o sintezd a tuturor metodelor tradilionale, din care este
criticii literare propriu-zise, constdnd in simpla afirmare sau llegare a expulzat sociologismul, cu accent pe interpretarea formei).
operei ca produs expresiv. George Cllinescu sus{ine, irr schimb,
necesitatea ierarlr izdri i operelor dupd complexitatea sau profunzi mea, J
lor, iar in acest context, istoria literard devine o istorie de valori 9i
JARGON (< fr. iargon) Lirnbaj specific anumitor categorii
,'ca atare cercetdtorul trebuie sd fie in stare intdi de toate sii sociale care reflecti dorin{a acestora de a epata, de a se diferenlia de
masa mare a vorbitorilor prin folosirea abundentd a unor sintagme
stabi xcd valori, adicit sd.fie un critic", pentru c6, in opinia sa. pretenfioase, de obicei imprumutate din alte limbi. intr-o acceptie
mai recentd, termenul desemneazS qi limbaje specializate in diferite
"cri,.ca Si is/oria literard sunl doud momenle ale aceluiasi proces.
medii profesionale (rnedical, rnatematic, cibernetic etc.)
Ntr poli fi critic fdrd perspectivd istoricit, nu poli face istorie literarir lstoric, se manifestd ca modalitate de exprimare a pretittsei

fdrd criteritt estetic". (Tehnica criticii Si-a istoriei literare) In acelaqi superioritSli a aristocraliei (in secolul al XVIII-lea) sau a pdturilor de
studiu, Cdlineascu promoveazd conceptul de criticri completti, istoria
literard integrdnd gi metoda criticii comparate, 9i istoria documentard, sus ale burgheziei (secolul al XIX-lea). Spre exemplu, in spa{iul
culturalS, biografia etc. Totodata, criticul nu exclude necesitatea cultural rolndnesc, in timpul dornniilor fanariote se utilizau masiv

voca{iei qi a talentului artistic. grecismele ca marci a distinc{iei (didascdl, a pliroforisi, a cabulipsi,
Fdrd a se rupe complet, istoria literard se distinge de istoria
ipochimen...) iar in cercurile burgheze ulterioare erau preferate
societ6{ii. Obiectul specific al istoriei literare este variabilitatea
franfuzismele (mersi, pardon, dentoazeld, a blesa, sic, mon cher...).
literar6, dezvoltarea acesteia, frrd a se limita la o sirnplS inseriere de
observalii despre autori consemnali cronologic Ai aborda{i intrilsec. in literaturd, apare cu rolul de a crea atmosferd sart
frrd conexiuni cu traditia qi sensul devenirii literare, in sincro.'ia 9i
diacronia ei, ci analizAnd valoarea ca moment al evoluliei uttor forme caracterizator:

particulare, de Ia o etaPd la alta. 117

I 16

Atdt am sd te rog, arhon postelnice: Jiul meu infdlisdtorul Programul Jtmimii este vast gi deosebit de cuprinzdtor.
aceslei umile scrisori, a cfuns in ilichie Si cu toale cd m-am silit o-l
invd{a toate iuSchiuzcrrldcurile Si ntarafeturile cu care trebuie siife I. Primele preocupdri s-au indreptat cdtre suslinerea de

intpodobit un adevdrat calemgiu, t...1 il trimit la donmia ta ca sd se prelecliuni Si tipdrireo de cdrqi. Prelecliunile nu au fost doar prima

mai rolclci. (Nicolae Filirnon) formd de manifestare publicd a junimigtilor. ci au reprezentat o

-Ei, doanme ! fa1o, parol, Stii cii eSti cm"ioasii ! Ce, pentrlr preocupare in sine timp de aproape l7 ani. Startul l-a dat Maiorescu

comediile alea ntergern noi ? [...J Mergnmnai asa de mt capri!, de (1863), prima sa prelegere av6nd ca temd educa{ia gi familia, in care

tm pantplezir.. (1. L. Caragiale) se vehiculau cele mai noi cuceriri pedagogice, psihologice gi etice ale

JUNIMISM (< n. pr. .Iuninrca * suf. -isnt) Migcare vremii. Negruzzi remarca, in "Antinlir"i de lu Jmtimea ", faptul ca

culturald, literard ideologici gi politicd romdneascd din a doua mornentul a insemnat "un aclevciral eveninteul cultm"al in lunrcet
Ia.silor". in anul urmitor, 1864, lui Maiorescu i se vor al5tr-rra Carp,
jurndtate a secolului al XIX-lea, avAnd ca ceutru societatea Junimea.
Pogor gi Rosetti. Inrpoftanta acestui gen de activitate constd in faptul
Aceasta a fost fondatd la laqi, in 1863, la inifiativa unor tirreri
c5, dincolo de afirmarea in exteri or a ,Iwtinrll. a corrtribtrit la
intelectuali cu studii serioase, desbvdrgite in strdinitate: P. P. Carp, colltlrrarea unor opinii coltlune printre mernbrii grupdrii. iar
V. Pogor, Th. Rosetti, I. Negruzzi gi Titu Maiorescu, cel din urm[
cerenronialul inrpus de Maiorescu s-a rdsfrAnt irr constitttirea uui liant
irnpundndu-se ca adevdratul conducdtor al grupdrii. Se poate vorbi gi care i-a solidarizat. Se poate vorbi chiar de un stil oratoric, marcat de
e loc irr{d. precizia argumentiri i, i ron ie gi jovial itate.
de o activitate junimistd inainte de constituirea propriLr-zisd a .
II. Un alt obiectiv al Junimii il constituie incercnren
societdlii. Incd de la inceputul anului 1863, Maiorescu a iniliat o uniJicdrii Iin$ii romftne prin stobiliret unui sistem unic de

serie de prelecliuni populare, corrferinle publice pe teme variate" ,rornrflre. La Junintea, disculiile asupra problemei ortografiei au
finute intr-o forrnd academicd impecabilS, care alr avut ca efect
educarea publicului, orientarea sa cdtre receptarea culturii de tip pornit din raliurri pragmatice, gruparea avdnd proiecte editoriale

major, iar in interiorul grupului, au contribuit la consolidarea untri ambilioase, astfel inc6t stabilirea unei ortografii unitare, in contextul
exagerdrilor latirrist-etimologizante sau itelienizante din epocd, era
mod de g6ndire liber. descdtugat de dogmatism, gi a unui stil oratoric
un act absolut necesar. ln gedinla din 5 noiembrie 1865 incep
evident.
disculiile asupra acestui subiect, dar ttn moment important irt
in evolulia Junimii se pot distinge mai nrulte etape: prina reprezintd anul 1866. cdnd Titu Maiorescu va elabora un punct de
vedere pertinent in studiul Despre scriereu linrbei romiine, in care.
etapd (1864-1874), cu desfigurare la lagi, are un caracter polemic, prin justificiri bine documentate gi argumentate, formtieazd cateva
pronunfat critic gi Iintegte cdtre IirnbS, literaturd gi culturd, prin principii perfect valabile: ortografia lirnbii romAne trebuie sd fie
elaborarea de principii lingvistice, estetice qi sociale. A doua etapd. foneticd gi nu etimologicS, alfabetul kirilic trebuie inldtulat. fiind

cuprins[ intre 1874-1885, cu o dublS desllqurare, la lapi 9i la strdin de natura gi evolu{ia limbii. Ulterior, prirr studii ca

Bucuregti, are drept scop consolidarea "noii direc{ii", camcterizate Neologi.smele ( l88l). Linfia romdnd irt jurnalele din Austrio ( 1868).
prin susfinerea unor scriitori de valoare (Mihai Eminescu, lott Belia de cuvinte ( I 873), Oratori, retori $i lintbuli ( 1902), Maiorescu

Creangd, L L. Caragiale. loan Slavici S. a.). A treia etaph (dupa va extinde problernele lingvistice, sus!inAnd necesitatea introducerii

1885), la Bucuregti, este de o rnai slabd vigoare culturald gi o rnai rreologisrnelor odatd cr.r rroi realitali irr orizontul de cunoagtere

evidenti irnplicare in politicd. rrational, adaptarea termenilor neologici la sistemul fonetic

ll8 il9

romeuesc, evitarea calcului lingvistic sau ridiculizdnd exprirnarile Schopenhauer. estetisnrul lrelbartian) la realitatile rornAnegti. ca

improprii, agramatismele, infla{ia verbal6. Principiile maioresciene leflex al .filogerntonisntului (suspectat. irr epoci. de c'r.t.snroltoliti.srtt)-

vor fi adoptate de Academia Romdnn in 1880- I 881 . susfinut in polernici acerbe cLr adeptii conservatoli ai culturii

lll. Literntura no(ionald devine in egald mdsurd obiectul l ranceze.

interesului migcdrii culturale iegene. Junimea proiectase o antologie Miqcarea a devenit nesenrnificativa in zorii secolLrlui al XX-
lea iar revista ('ottt,orhiri literure, cu cateva intermifente. se editcaz_ir
care ar fi cuprins cele mai reugite poezii dar, in urrna studierii gi astdzi la laqi.

textelor candidate, Maiorescu refinuse din Bolintineanu $ase poezii. JURNAL (< fr..jottnrctl. z"iar. laI. diur.nuli,r, zilnic) fip clc-

Negruzzi - trei fabule din Donici, Sclreletti includea cinci poezii ale
lui Alecsandri iar Pogor venise cu propunerea, respirrsd, de a-i

include gi pe Vdcdreqti. Proiectul a fost, evident. abandonat, dar scliere care cuplirrde notatii zilnice salt aproape zilnice despre

ecoul s6u se poate regdsi in studiul lui Maiorescu O cercetare criticd preocuparile gi intAmpldriie unei persoalte. Avand un puternic

a poeziei de la I867 care, dupd curn cousemna Iacob Negruzzi. a caracter intinr. -jurnalul nu este destinat pLrblicarii.

irnpus constituirea unui spirit critic, fundamentat estetic Ai axiologic. Ca specic literara. jLrrnalul itrcepe sa lle exernplilicat irr

irr locul "instinctului natural" in baza cEruia era judecatb o operd perioacla prerorrrantisrnului gi rornantisntr-rlui. dezvoltindu-se in
secolul al XX-lea. in literatura modernS, scriitorii reculg la cr
literard. Prin Comediile d-lui Caragiale (1885) acelagi autor aduce

in discufie conceptul de origine aristotelicd al moralitdlii in artd, iar conven{ie rornanesci. textLrl epic luind lorrna unuijurual (M. Eliadc,

prin Direc{ia noud in poezia Si proza rontaneascd itrcurajeazd spiritLrl RortttutuRl uecplorlee,zsccnentalunlufii:n'tlio'iptL, rGuMudaeiounretussc).Lr (insenmciri :ilnite)^
noii literaturi nalionale gi consacrd exponenfii de valoare ai acesteia

(M. Erninescu, V. Alecsandri). Cortstantirr Noica (.luntol de iclei). Gabriel Liiceatru (,lunulul cle lu
lY. Prevalarea spiritului negutor in criticd a ibcr-rt posibild
i)P ti I I i rt i,y'), N i co I ae Ste i n harclt (.1 u r n ei u I /br i c i r i etc.
imprimarea noii direclii in literaturd dar avizat qi edificiul cultural in
totalitatea sa, prin teotriaformelorfdrd.fond, suslinutb in articolLrl 1lr Exenrpl u:

contra direcliei de asldzi din cultura romdnd 9i care combate Ducri trS./i pulut etitutge tu Prislop,yi u;./i lttrttrt vorhi

rnediocritatea gi irnpostura. Dupd l87l se va prolnova o criticti c'onc'etir!ertilor lui. elintre curc unii l-uu ttti:trt c'rescrittcl. le-u; li

nfirnmtivci, de incurajare a adevbratelor valori (ex.: Erninesctt ,5i ltottestil culevu diu euniulirile cctre mci leugit cle cl. Erum rnui lcincir'
decat Rehreanu, clcu'uu intr-ulolu iuccil sci nu.se.fi pttlut !e,se intrc ntti
poeziile lui).
o prietettie.fdcutti elitt udntirctliet c:elui ntui laudr penlnt t:cl rttcri

Un moment deosebit in evolufia Junimii l-a marcat aparilia t,orslttir', din irtlaresul Si incretlarea ucestuiu pettlru cal yettit itt ut.ruct

revistei Convorbiri literare (1867), care inch din prirnul numdr (l rnartie) lui. Mti gcisecrnt ltt varstct cdnd omul se cuutci pe ,sine, iar Rebreanu

a oglindit cultura gi spiritul novator. intr-o prezentare modernd prin .se gcisi.se. Liviu Rcbreutnt u.fbst, peutru crtrii irtc:eputtrrilor.ntelc,

{inutd, compozilie gi structur5. n-a printul scriilor cqre rtt-u.fdcut .sri inleleg cc./bl cle uctit:itctta

in plun ideologic, junimisrnul formulat intotdeauna onertccr.tcii e.sle ntunco literur[t ;i ce virluli omerte;ti irrtptrne uceluiu

puncte de vedere originale, ci a reluat, prelucrat gi adaptat teorii de c:lre L\e consucru. ('['rrdol V ianu. .lttrtrtrl )

largd circulafie europeand (idealismul kantian, istorismul organic

lregelian, spiritul de frond6, antirevolufionismul gi evolu{ionisnrtrl de

tentd pesimistl, cu dispre{ pentru vulg gi dernocrafie ale lui

t20 t2t

L direct, lirnbajul conotativ. dens in figLrri de stil. discurs organizal

LAITMOTIV (< gern. Leitnrolir,) Ternren preluat din prozodic.

nruzicd (R. Wagner), reprezirrti ult tnotiv central care se repetd intr-o Dupi'atura se'tirne'tului dornirart, operere apartinAnd

operd sau in totalitatea operei ur.rui antor. dobAndind sernuificati i noi. genului liric pot fi grupate in:

LBGENDA (< fr. legertde, lat. legenclu. "ceea ce trebuie o lirici tlescriptivi sau peisagistl (pastelul. iclila"

citit") Specie a epicii populare qi culte, at6t in versuri cdt gi in prozA. egloga):
redusd ca dirnensiune, care. utilizand elernente rliraculoase sau
o lirici intimi sau confesiv[ (elegie, neditatie.
fantastice. incearcd sd dea o explicatie cauzald, Lrnor eveninrente
cdntec. rornan[[, madrigaI);
reale. in vechime. legenda desernna orice povestire cu un srad rlinin.l
. lirici cetifeneasc[ (irnn. od6. satiri. parrflet.
de verosilnilitate.
epigrama).
Degi se asearldnd cu basrnele sau balaclele voinicegti. se.
deosebegte de acestea prin tendinta explicativd gi prin suborclonarea Adrian Marino disociazd opera lirica. poezia. de cererarte
zone ale literaturii considerdnd-o "irrcultd prin clefinitie". in ideea ca
lantasticului. Uneori, legenda a suplinit istoria, alteori a conrpletat-o. ea corrservd o vocatie spontand. enro!ionald, inraginativi. gi rru Lur

Clasificare: continut cultural-intelectual.
o
legendi nilologicti - cautd sa explice originea unor LITOTA (< fi-. litote < gr. litotis, rlicime) Este o fi_eura cle
fenorlerre stil constarrd in exagerarea in sensul nricqordrii a trdsdtLrrilor urrei
sau a universului (Legenclu bratlului, Legentlu
fiin1e, ale urrui lucru. ferromen. pentru a-i impresiona pe cititor-i, fiincl
o *i,c i oc: ar I i e Le ge ttclu tr,Iut.e Su I u i); astfel opusul, prin diferen!iere cantitativd, al hiperbolei (v. caseta):

legendd isloricit explicd fapte eroice cu caracler Arcle-n candeld-o luminri ciit un saitnbure cle nrac

isto' .. prin apelul la fantastic sau fabulos (Legenclcr lui Drugo;- sau:

Vocld. Le getteltr I ui Negru-Vodri). Iqtd vine ntmto-nlreogd - vornicel e-un grierel.

Legendele pot deveni urreori nuclee epice in opere rlai vaste. ii scn, purici ittctinte cu polcoor)e cle otel,)

curr ar fi llictdo sau Odiseea, qi pot fi prelr.rcrate de autori cLrlti (V. (M. Enrinescu, C ii I i rr ...)

Alecsandri. D. Bolintineanu). O altl acceptie a terrnenului este aceea de exprirnare a unci

LIRIC (GEN) (< fi'. lltriclue ideii prirr negarea contrariului ei, proceder"r avind ca ef'ect o ater.luare.
Ace.yl rontan uu-mi disploca.
acornpanianrent de lira) Totalitatea operelor lirice in care viata
M
urland e oglinditir prirr exprimarea directi a entofiilor, gAndurilor. gi
MADRIGAL (. fr. nrudriS;al. it. rnaclrigale) lnitial poezie
seut inrenlelor poetu lu i.
cu fornrd fixa, reprezinta o specie liricd de proporfii reduse. cu
In centrul urrei creatii lirice este plasat cirl poetic, prin car.e
autorul se exprirrd pe sine sau se f'ace interpretul uuci conrunitiili. continut idilic saLr galant, uneori aconrpaniat de muzicd. Madri-galLrl

Mesa-jul artistic este transntis direct iar miiloacele artisticc ril poetic, caracterizat prin sentimentalisnr, a generat rnai tar-ziLr

realizare a acestuia sunt adecvate subiectivitatii: conl-esiunea. stilr-rl 123

122

nradrigalul rnuzical. Irr literatLrra rornAnd, specia a fost cultivatd de de inrbirrare voiti a unor mi.j loace de expresie neoriginale.
Cincinat PavelescLr:
Metoda rnanieristi proplllte o ex:rcerbare a fantezici. a
(... ) Liliucul irtflorit subiectivitdtii, proiectdrrd realr.rl in fabLrlos. o continud penclular.e
$i cu ruzcle .\enlele
iRi.r ipe o u pr irt lre tr I e intle haos qi oldine, avAnd ca elect iregularul, surpriza, insolitul.
Urt /iot'rlc linere{e, Este de l'elltarcat inclinatia lutlici, grntuiti. cotrl'ornt prirrcipiultri

Iur iu pirrul triu cel blottd, ortd pertlrtr urtti. Atitudinea stilistica are la bttzd. o eviclelrti
(' u I du l .s oare vetgu hott tl,
clcscompunere a retoricii, cultivarea unui stil asianic, nrarcat rle
Ruzu vrciutl sci-;i poIeiuscii, inclinatia citre artificialitate, prolixitnte, exagerare, cchivoc.

S-u-u c u rc u I irr ud evitr. Simbolul labirintului devirre rlodelul artificializiirii gi al

$i-n zudar t,rett sd ghiceuscti abstractizhrii. iar oglintla constituie Lru ntotiv predilect. esentiaIizancl
in ul bttclelor tez(lur. concep{ia rnanierigtilor de viatd ca spectacol qi asi_uLrrdnd proiectia irr
Ccu'e-i ruzu lui ele erut'
C'are-i.firul tilu de ptir ! ,.. exterior a sinelLri. Elipsa, hiperbola, parabola devin fbrrre ale

(Cincinat Pavelescu, Serett utld) expresivitatii l'undatnental ntanieriste iar intre acestezl mctalbra ar.e
statut dc regiuii cr.figurilor le.ricule (-l-esauro), rnai ales in variarrta
MANIERISM (< fr. nrunierisnrc. il. tttnrtieri,gttto) Curerrt
artistic qi literar apirut in secolul al XVI-lea in ltalia. caracteli/-at alogici, realizatd prin asocierea care viz,eazd, euigntaticul a unor
prin cull area uuei arte rafinate gi pretioase.
cuvinte rare, pretioase, culte (Corrgora).
.n lucrarea ll,Icutieri:;tuti in Iileralurii. G. R. Hocke extinde
l,a nivel fornral. se poate vorbi de o veritabila tehnici
sl'era scnratrticd a acestui concept. rerlarcdrrd f-aptul ca se poate vorbi
manieristd. in care se intilnesc adesea iocurile dc cuvinte cri;rticc.
de o cotrstatrtd stilistici. fiincl /rtrttru de c.rpresie rt ottrrrlui dcdalia (versLrri din cuvinte exclusiv ntonosilabice), :rsvndctonul
ltroblentutic ol epocilor clc crizci. asociati uneori decadentisurului. (suplirnarea cuvintelor de legaturd din vers). schcntar dc insrrrn:rr.e
(cunrularea llotivclor in verstrl final) sau irnagrilmarea.
alteori suprarealisnrului, cle care insd diferd f undamental prin viziune
qi stil. Reprezentauti: Luis de Congora y Algotc. Athanasitrs
Kir-eher, E,usebinius Nieremberg. F. Garcia [-orca. MigLrcl
Ca nriqcare deteminatd istoric. ideolo_rric Ai estclic.
I Ienrandez.
rnarrierisrr.rr-rl reprezintd o fazd de tranzitic dintre directia clasicizanta
a Renagterii gi baroc, perioadZr in care se poate constata gustul pentrul in litcratura rornAnd nu se poate volbi cle o cullivare
preliozitate gi rafinarncnt precLur qi o orierrtare stilisticA anticlasici.
sisterttaticd a nranierisnrului. ci de marrifcstiri sporadice, in opera
'ferrnenul a lost introdus, se pare. dc Vasari (lt'ietila
rrnor scriitori precunr Ion Barbu.
ctrhileclilc.tr, pic:torilor ,yi .sculptorilor). care caracteriza lu nmniern ^n
I-rcrnplu:
rapoft cu strictele cauoatlc clasice din perioacl a tarzie a arte i lLri
C'tit litrtlt .\pre-u-ntrece-u' lctle ntcirttlre plete
Michelangelo. Corrotatia generali este de conr,eutionalisnt stilistic.
itt.r,tttt lu .soure um'luc'itr-nyie .
124
iar.fi'wtteu-1i ulhci, c:rittttl tlitt cdntpia
l-rt/i'nttu t'u di.spre! ctitrcl .se .\utnete;
ciit tirtrlt prit,iri ce t'or sti se cle.s./'ete

L'er gtru lu. uu.flourett tirrtpurit:,

iur gdtul tciu invirtga c'u trufie

t25

cr i.s tu I u l,s c irp cir ti n cl v dpd i s e cr e t e : trrorctlttl sd./ie pururect pentru noi tsblci de legi, Si scandulul, o
te bucure gat, plete,.fi"unle, gurd, m"dcimte izgonirri. Critica noash'ir t,o Ji nepiirriniroure; t,otrt criticcr
rtctinle c'ct, lu t,drstcr-!i uuritil,
ce-a.fost cristal, crin, aur, flocn"e purti, corleu, icu' ttu persocrrto. vrdjntct;i cti urhitrctnrlui, rtu vottr./i crrbilrm.i
nu rlottr itt plumb Si viorea ciuntitit
sci cctdci, ci chiar" tie sci-ti ict ,spicul irr .judeciilile noa.ttt'e literttre. hbitori ai piicei, nu ttont priimi
pirnruttIul, turrbra, puIberea, nimicul.
(l-uis de Gongora. Sonel,WII, in traducerea lui $t. Aug. Doinag) rticioelotciin.fbuia noentrd cliscusii ce or pure sci se schintbe in t,rujbc.

MANIFEST LITBRAR (< fr. nrctni/bste, lat. monifbstus. Lilerotm'a rtottslrci ure trebuintci rle unire, icl'uu cle dizbinur.e; 1.(i!

pLrblic) Docuurent cu caracter teoretic ce exprintd o conceptie asLlpra penlru rtoi, tlar, votrt ciiutct,sci ttu c{iint cect rttcri nticii pt'icind t/irt c.ur.eu
IiteratLrrii dintr-o anumitd perioadd, manifestul literar se deosebegte ,t-or pulee iscu o uriitei Si neplcicutii neunire. in s/arSit, tdlul no;slru
de arta poeticd. aceasta din urntd enuntAnd o viziune despre literaturl este reulizctrecr c{oriulii cq ronrunii sci aibd o limhii .yi o literuttu'ti
prin mijloace artistice (v. ARTA POETICA). conturtti pcrtIru t oIi.

Ternrenul ntani/bst provine din domeniul politicului. unde Dorul intituliei s-u fdcul lu rtoi o rrttmie printe.jdioctsii, pentru

exprimi o declarafie prin care o gntpare sall o personalitate igi cci ontocrrii ht noi cluhul nalionul. Ac:ea,slci rnunie c.sle rncri ule.s

expune convingerile gi prograrnr-rl de acfiLrne. ManifestLrl literar igi cr,tvcit'$ilottre irt literulurd, x4oi irt locrle zilele ies cle subl teu,s'c ctit.li
rnenfine caracterul declarativ, public, dezvdluind liniile genelale ale ' itr linthct rorttdneuscri. Dar. ceJblos !Cci stutt ntttrtcti trucluclii tlin crl/e
lunui curerrt literar, ale unei migciri. ale crea(iei unui scriitor'. lintbi,,yi irtcir acele de-ur./i bune. Truclucliile in,sci ttrr.fLtc o literu/ur.ci.
Noi yont prigoni cril t,otrt pule aceostt"t rttcmie ucigtitottre u,qu,slttltri
in literatLrra universall pot fi consiclerate manifeste Iiterare
origittul, in.suSircu ceu ntui prelioctsci a unei literaturi. Istot.iLt
Prefata lLri Victor I-lugo la drama Cromwel (1827). Simboli,cntul -
J(Fl.9.MlT7o.)r,eMaItas[crri(rnt1iefb8t,t8si t6u()1l,9si0nu9pte)r,cnrPreeriaeinlritseurunl umlSuuiinm*ifAeans.it.fBDearsectutlool nJ-'(u-lt9fur2irsiastam)n9uTliuzaailrt-ea ttouslrd are cle.stule.f/rpte eroice,.t'runrottsele noustt'e ldri sunt t/e.s'tul
documeute de aceeagi facturS. in spagiLrl cultural ronrdnesc. se de nturi, obiceiurile no(r.stre smtt de,stul cle pitore,yli .yi de poatice,
distinge lrt/roduclia lui Mihail Kogdlnicearru la Duc:icr literctrtt penlru ca sd puletrt git.si Si rtcti sujeluri tle sa.i,s,./iirci scr uvetn pentru
ctcccrslct lrebuirttci.sci ne intpruntttlt'rrrt tle lu ulle ncrlii. Foctiu ttou.s'lrri
( I 840), ca expresie a curentului rontantic. ret priitrti ctit se poctte nttti rur tracluceri clin ulte lintbi; c.otrtltrttret.i
Exeurplu: origirtale ii vor urtrytle mcti toqle colounele. [...J

It.. O Jbaie tlur cnrea, pdrcisind politicct, s-qr incleletrtic'i Iu;i. 30 glrcrturie 18J0.

rtuntai cu lileraturct nalionalii, o .foaie c(rreu, Jdcdnd abnegcrlic de M. Kogiilrriceuutr,
loc, cu'fi numui o.foaie rontdneuscci Si, prin ut"ntat'e, s-ur inclelemici rRe tl u c I or u I r c'r sltt ut z d I o
rtttnrqi cu trtroducliile romdneSti, ./ie clin rtrice purte a Duciei, rtutrttri
UASUnA (< fi'. nestrre) Numirul silabelor unui vers.
itsd /ie butre, etcectslti-fbaie, zic, er implini o ntore lip,sci literctttu.ct
Yariazd, de la 3-4 silabe, rnlsurd caracteristici poeziei popLrlare. panA
rtoctslrci. O usenreneoJboie ne yonr sili cct siiJie Duciu liter.urd [.../ la I 6- I B silabc. irr lirica savant5:

Cut penlru ceee ce se atinge de datoriile redocliei, noi ne vont ,sili cu $i se qtucu
Zidul de :iclit
t26 Vi.sul cle-ntplizil. (versuri cu misura de 5 silabe)

(Morr ct s I i r e cr rl r ge.y u I u i)

t27

Dirt c'e irr ce srtrtt cercuri nui ucltinci MELODRAMA (< fr. nrclodrunte. it. meloclrantntrr 5i gr'.

silabe$)i rtrcri depcn"te horele pe upe... (versuri cu ntlsura cle l0_l I rnelo,s. frazd rnuzicala. gi clruma) Oper[ cLl caracter dranratic- ctt
(loan Alexandru.lzvrn.ul) intrig[ artificiald, sitLralii exagerate. cu deznoddmint facil 9i tendinle

MBDITATIE (< fr. nreclitcrtion I lat. nteditutio. cugetar.e. nroral izatoare.

reflectie) Specie a genului liric. cLr caracter lllosoflc. rejle.r,ir,. Apare ca specie drarnatica in secolul al XVlll-lea. textLrl
fiind prevdzut cu acornpanianrent rnuzical. gi utilizeaza procedee
exprinrAnd cu rnilloace artistice gi pe un fbncl de totaln inrplicare
afectivi. experiente intelectuale fundanrentale in legrturd cu tenre specifice, precLlr.ll: otrcivirea, deghizarea, lriidureo, .setttimetttuli,srttul
rna-iore ale vietii unrane gi ale univelsului. Apare irrca clin antichitate. cxogerut, asinrilate ulterior de drama rontanticd satt crea{ia epicil a
dar este consacratl in secolul al XIX-lea cle poetii r.onrarrtici.
unor scriitori: M. Zevaco. E. Sue.
Reprezentan(i: A. De Larnartine. A. cle Vigny. M.
T'ermenttl de rnelotlrcrntd a strlerit itt prezent o extetlsic.
l-errnorrtol,. R. M. Rilke-in literatura urriversalI gi V. Cdrlova. I. Ij.
putAnd fi aplicat oricdrei opere in care apar evetritnettte treverositnile.
Rddulescu, M. E,ntinescu. P. Cenra. T. Arghezi, I. pillat. L. Blaga - sceue lacrittlogene sau edulcorate. sittralii artificiale.

in Iiteratura ronrand. MEMORIALISTICA (cf. fr'. memrtrial, lat. nrennriulis)
SemnificAnd collsernnarea itt scris a Llllor experien{e de via{I' pe o
E,xentplu: perioadl rnai anrpld sau mai restrartsf,, memorialistica insumeaz[

La .ste auct cut"e-u rristirit diferite fonne:

E-o cule-utcit cle ltutgci, apar consel'lll1ate retrospectiv. dar care adesea atl lbrta

C'ii tttii cle arti i-ctu trcbuit documetrtard gi o clard rtotd de autenticitate;
Ltt nt i iu i sti n e -uf u ugti.

Poute de ntult s-u slitt:; in clntnr cdtre autor. care, spre deosebire de memorii, presupl-llle o nrai
in depu r t ci r i et I h us I re,
Iur rtr:tt ci rtbiu uc,tutt llare implicare artistica gi perrnite risturndri cronologice.
preocuparea autorului fiind. upeot'i. rrr: de a prezepta viata ulttti
L uc i ve dcri i tt ous I re.

om ci de'Pa evoca o ltttnel

Ic'ttttntt is t a le c'a -tt ttt tt t' i I .iurnnlul irttirrt - scriere care cuprittde notatii zilnice
incet pe ccr se suie,'
Eru pe c:tittcl ttu .s-u zeiril, sau aproape zilnice despre intampldri gi preocupari ale ttttor
A:i o t't,dant, ,ri rttr c.
persoane. Iir[ a fi rnenitd. de obicei, publicirrii:

Tbl u.st/bl cunel crl rtoslru clor rnai multe personalithgi literare sau culturale:
Proza uterlorialisticd a fost exetlplificata de J. J. Rottsseatt
riP i e in n octp t e -ucliin c d.
(Confbsimi), Saint-Sinr on (lt4emorii). Dostoievski (Anrinlir"i ditr cuscr
Ltt rtt irrtr s t it t.su lu i cr rr ror (M. Enrincsctt, Lu sleuuu)
ntorlilor), Gh. Panr-r (Amintiri de Ia ,Iuttitneu clin ftr.f i). L. Blaga
It/e urnreire,;lc irtcti. (Hr.onicul si cantectil varstelor, Lunlreu lui ccu'ort). c. Negrtrz,zi

(()ttrn ctm int,cilcrl romane,sle), I. Crealgd (Amintiri clin copildrie).

t28 t29

l. L. Caragiale (Din clrnetul unui styfletrr), l. Slcn,ici (Lttntecr pt.itr Trec.t'ottlorne-ul e veri i irt declirr,
Corilhiile st(Ietului neu nturin.
core unt trecut). M. Sadoveant (Anii tle ucenicie) etc.
(N. StbnescLr^ [/icttct meu ,\e ilumineu:d)
stilist.ic5M, BrSneAsJaj(u<l fr. rnessctge. cf. lat. mi.s.sus, trimis) irr acceptie
Dupr cum surt exprinrati arnbii ternre'i ai unei r'etafbre sau
definegte o "utritute de b,zti tt .;tilisricii doar rrnul. se pot distinte:

.frtttclionale; uspectul concrer, timitut si purticurur ul stilului',.
(1. Coteanu)

Mesajul nu se corrf,ndd cu stirur, fiirrd cloar o fbrnra de /Ernirrescu,' i,t ,r,.rr,yr,-,t ccrre plotrci cle trci ,tr.i pe ,s,irpliintcittti
cortcretizare a acestuia. Lirnbajul artistic prezintd o nrare varietate cle
Irtasaje, care constau in ansanthlul de irlei, ctttrvitrgeri, ,rirutlirti, Un hdtrrtn Si o hritriini - / Douri jucfirii stricute - i A4erg
ennlii, senlinente etc. !itriinelu-.se c{e martci * Ion
trunsmiti direct (genul pe care uutorttl operei literri.e doresre Minr-rlescu; prinuivurd... / O picturri
liric), indirect, rnediat (gerrul epic) sau
reprezentare scenici (genul dramatic). :tri-[ pur.funrutti cu vihrfiri de violet - G. Bacovia. Grui titrnuiat.

pri' criyuie de petule - V. Voicr,rlescu'. Leouicri tfrndrri, iuhireu _N.

Stdnescu:

MBTAFOR;, (< fr. ntetcrltltore < gr-. tnetctphorn. cleplasare) obiectele identificate este trecut sub tdcere (Dulce-u noptilor
Figu'h de stil corrst.iud in punerea r"n.,n,-ilui iclentitatii inti.e cloua
.fiiclie / Argintie / h Athantbrcr eleSteptu / A4ii tle t'rntbre
obiecte diferite (lucruri, fiirr{e, persoane...) prin nunrele lor, pe baza
ttet,itzule ... - V. Alecsandri; Pcirea cci prinlre rtouri .s-tt,fo.st
runei analogii. Trecerea de la sensul obignuit al urui terrren la alt.
cleschi:; o pourtii / Prin care trece ulbii reginn noptii monrtti. ,
sens, sr.rgerat sau doar intuit, cu o incrrcrtur-d expresivd cleosebita, se M. Erninescu: Argintul ruditor iSi tdmiiiu tnireusmu ht(indti *
realizeaz-ir, de obicei. prin irrternrecliul unei conrparatii presc'rtate.
A. Maniu).
Spre e.rrplu. in poezia Creion de TLrc.lor Arghezi soarele este rrLr,it
Investind nretafora cu frinctie cognitiva, Lucian Blaga
ntetafr rc "o tipsie cu cle .icu" i spanzururti-nrr-uu ur!{u..,. irr virtr-rtea disociazl intre metafora plasticizantn (de supraftrta. care
exenrplificd abstractr.rl sau il traduce in registrLr ligurzrtiv'. cic:otrreil
rrnor sirrrilitudirri referitoare la formd. lunrinozitatc etc. ochilor pentru ulhastru) gi metafora revelatorie (cu functie
euristica, de a revela ntisterul universal: Sourcle. lctc.t.inttt
ca gi in cazul cor,paratiei. forta sugestiva a r'etatbrci este c, Domnului,/cade in nrcirilesotunului. - As./inlit tttru"irt: Llentr,lct
irtgerilor ut'Si in ceruri / Ne cade ./illgind pe urrreri Si pa c'osc -
atdt nrai pletrranti cu c.it substituirea este nrai nouI. rnai or.iginala:
Elc sttr itr bulgdri.fluizi peste pnrnchrl din rti,ytoucc Nittsocu"e), nunritd de Tudor vianu. intr-un amplu studiu credicat
Itt cuilrur rolittd de upe, pesle c.cu.e ltrnu :ctc.e. acestei figuri. metaford simbolic[ sau pocticd.

Rod ul inimii, cle upd, (M. Ernirres cu, (' ul i tt... ) METATEZA fAfSA (< fi-. ntetctthese) FigLrra cle stil

( t'e$ I c I uc't'i rt tu -tr pl e o upri ([-. Bla_ua. Noie nn,t.ic ) lcalizatd la nivel fonologic prin selectarea unor cuvinte care repe-tA irr
cornbinagii gi in pozitii schirnbate aceleaqi fbnenre:
Pc .yc'ritttrl .sc'rtrrcl. pe tn(t,tu cle ntcrhon. (lon pillat. Itt/er.ior.\
Cund pierdu|ci ruzitrti .frtrnIea tle-arztiloru\ rrteu rtbru?....
Cleslurul cupei picuri anturg. (Mihai Erninescu)

Pdrul tdu e ntui tlec'olrtrttt tle .\oure.
Reginu meu de rtegru Si de sura. (...)

l:10 l3l

MBTONIMIE (< fr. ntetonymie) Figr,rrd de stil inruditd cLr modalilule de cunoastere n lumii. El ia irr considerare toate formele
rnetafora, iu care inlocuirea unui termen cu un altul se face pe baza artei. constatdrrd cd tragedia. epopeea, ditirarrrbul qi cAntul din flaut
sunt toate imitalii dar se deosebesc fie prin faptul c6 irnita prin
altor raporluri decAt asenrbnarea. irrcAt apare ca "un tr.cmsfbr de rnrnte
prin conlinuilule cle sensuri" C. Fierdscu. Tennenii unei metonirnii nrijloace diferite. fie cd imita obiecte diferite. Spre exernplu.
exprirnd cauza prin efect, efectul prin cauz6, con(inutul prin obiectLrl
deosebirea fundamentala dintre conredie gi tragedie este aceea cir
cale-l con{ine. abstractLrl prin concret, autorul, iu Iocul opelei.
prima imitd oameni inferiori iar a doua - superiori.
obiectul posedat, in locul posesorului. singularul. in locul pluralultri:
MIT (< fr. ntttthe. gr'. ntythos. legendS. povestire) Terrnenul
Troi en irtcl c iiriir i I e apare incd din antichitate. semnificand o simpld naratiune (platon.
$i gotthrcl cfintirile. (pdsdrile, n. a.XM. Entinescu. Reredere)
P ro t a gor ers) sau fabu I a{ie (Ari stote l. P o e I ic cr).
Codrul clocoti de zgonrot ,yi de nrnte .Si cle bucilrm. (cauz-a
zgonrotului, n. a.) Mircea Eliade apreciazd cd mitul este o realitate culturald
(M. E,rlinescu^,Scrisocrreu II[) extrerr de contplexd, care confine "poyesteu unei .faceri ", a ultei

Sii tleo piept cu uruganul riclicett de semilurtri. (lnrperiul "geneze ", a unui "inceput " gi care relateazd. istoria sacrd a unor fiin{e
Otornan. n. a.)
(M. Euiinescu. Scrisoctreu III) supranaturale care au creat totul. Dirr aceastd cauzd. rlitul dezviluie
istoria sacrd a inceputurilor gdndirii omenegti. "tol cee(t ce,\-(t
$i-u fost de rteste lunrea plirtii pelrecut tle la origirtc", fiind ult act de "ctmoa.slere de ordin ezoteric
Cci steugul lurcului se-nchind. (arrlata otomanS. n. a.)
[...J insolitci de o putere magico-religioctsd", iar in civilizatiile
(G. Coqbuc. Trei, cloanme, .yi to{i trei)
prinritive el "exprimd, sctoote fu relie.f Si cottificir creclintele;
--asteptcim sd se prefocci mustul.ftir"ci pre! in vin, ;i,sulvgarc{eazti intpurte principiile ntorale; garonteuzci eJiccrcitcttecr

$i Cotnarul cttrtirttirii irt pahure sd se tourne... (vinul de cerennniilor rituole Si oJbrii reguli practice care trnteozci sci /ie
Cotnari, n. a.) /blosite cle ont ". (M. Eliade, Aspecte ale mitului)
(lon Pillat. C'runu)
Conpozilional, mitul cuprinde, in accep{ia lui E,liade. "zrir
MIMBSIS (gr.) Principiu estetic de origine platoniciana gi nrister g,enelic" (urr adevdr aprioric);i o tehnica a povestirii orale
aristotelicd, dupd care orlt este o raz.ultuntri a imituyiei ruilittitii.
care reitereazd even imente le.
Perttnr Aristotel qi pentnr toatd estetica greacd. obiectul fundalnental
Pentru Claude Levi-Strauss, rlitul este produsul ima-qinatiei
al imitatiei este ac{ir,rnea urnarrS. in carei se rnanifestd atdt caractelele" creatoare a omului primitiv. candirea sa gi-a construit anunrite
nrodele de cunoagtere gi de integrare in via{a rraturii. Din aceastd
cAt gi pasiunile. Platon considera ci imitatia artistr:lui este indepdrtatd
acceptie, nritul poate fi interpretat ca "revelntor al ,sentirttentelor
de rraturd, adica de realitate. cu trei grade. Dupd cun-r pictolul irnita Jtutclunrenlule ule tnei .soc:ieldli", "tentatittci de explicru.e (t
,fettontenelor ntisleriou,se", "refleclare o slntcturilr.tr sociule.
aparenta, nu realitatea. poefii, la rAndul lor, rru reproduc clecat
ruporlurilor" sociale", "entanancl senlimenlele re./irlttte ,\uu
fantasnre gi nu lucruri reale. Toti poe{ii, incepAnd cu l-lomer, ltu sunt urltetipurile pt'imitive ". (c. Levi-Strauss, Antropologie str-ucttrrulii)

decAt irnitatori de intagini gi nu ating adevdrul. Aristotel are o Pentnr literaturd. nritul poate fi o fundarnentare a metafbrei
poetice. in Teorict lireraturii, R. wellek gi A. walren il consicrerd
conceplie radical opusd celei platoniciene. prin care dovedc5te ca rrretaford gi sirlbol, fbrrlAnd un strat poetic central, in intre_9ul
rninresis irrseanrul raproduceren reulitritrii viegii onteneSti, o
I J-l
132

conrplex de structuri ale poeziei gi avAnd nrai tnulte elerncllte subiective. degrevatd de descriptivisnr gi de sLrportul epic, r;i a proz.ei
obiective. a ronranului analitic, dLrpd rlodelul in-rpus cle M. proLrst. A.
Itrrrclionale: intugineu, elenrenlul soc'ictl. supruttLtlttt'(rl' urhctiltul,
re pre zen t urc u s i m h o l icd, e l e m en t ul pro grunt a / ic i.1 c c l e sc ltut o l o gi r'. cide sau J..loyce, care sd experinrenteze noi formule epice, ale ciror
personaje sd fie problenratizante. extrase din lunrea intelectualitatii
irr funclie de cotttirtutt-tl lor, nliturile se pot categoriza astfel:
antropogonice (oliginea onruIui), teogonice (originea zeilor)' eroicc etc.
(referitoare la eroi civilizatori), astrale (despre corpttrile ccre;ti).
ctiologice (originea fiintelor gi a lLrcrurilor), escatologice (desprc Se delirniteazd de traditionalisrl. miritdnd pertm i'tegrzrreir
clisparilia universului), moralc (vizAncl arta de a trai). cosmogonice traditiei gi a specificului na(ional intr-o fornrurd esteticr p" ,riurr,ru

(despre na$terea universLrlui). dezvoltirii sensibilitatii europene, gi poate fi ilLrstrat cle: carnil

George CdlinescLr. in Isloriu literctturii ronrcitte tle lu origitti Petrescu, Horterrsia Papadat Bengescu, Anton FIolban, V. Streirru.
purrii in prezent. nten{iotteazd patrtr mituri fundatnelttale ale cLrltLrrii
rornene: mitul etno-genczei (Traim si Dochiu), mitul pastoral. al Lucian Blaga. Ion Barbu. llarie Voronca $. a.
tlalshuman[ei, reluat trlterior de [-uciarr Blaga in filosofia ctrlttrrii
cunoagte gi fornre excesive, crrr ar fi creatia grupdrilor cre
(A4iori1u), al creafici prin jertfi (Monastirea Argeqului) 5i cel
avangardE (dadaisrn. suprarealisrn. fluturisnr. constructivisnr ctc.).
erotic (Zburiitorul).
care insi rru au rezistat, avdud in vedere caracterul lor nihilist qi
MODERNISM (deriv. de la nntlent < fr. moclente < lat.
nuxlernus. recent) Totalitatea tendin{elor literare din secolrrl al XX- . irrconsecveuta irr ceea ce pliveE;te lorrlular.ea principiilor cstetice satr
chiar actLrl crea{iei.
lea (rnai exact dintre cele dou6 rdzboaie mondiale) care iqi propurl
MONOLOG (.-gr-. rrutttos. singur gi /ogr.r.s, vorbire ) Mocl clc
innoirea literaturii. adecvarea acesteia la viala lloderttd 9i la
explilrere corrsacrat de genul dranratic dar folosit gi in uenul epic
sensibi litatea epocii.
(nrai rar. liric) gi prin care pcrsona.jul se adreseazd lui insugi sau cirtrc
in literatura rontdn6. nrodernismul clebuteazd in ultinlele
clecenii ale secolului al XIX-lea, prin sttrdiile estetice ale ltri rurt alt persorra.j. fhr'[ a agtepta vreun rispuns. in trasedia arrticir
Alexarrdru Macedorrski (Despre logicu poe=iei. P\ezict t,iitorului\ rnorrologLrl ntr era prezent. functia acestuia fiincl anulatd cle
care reclzunau, iu coutext rotnatrtic. postenritrescian. revigolarea
intervenlia corului. in tragedia elisabetana gi apoi in cea fl.anceza cliu
poeziei dupd nrodelul sirnbolisurului fi'aucez (Baudelaire. Vellaine. secolul al XVII-lea sau clrarna rornanticd. aceastd rnoclalitate literar.a
Mallarme, Rinrbaud), este propagat. in preajma primulrri rirzboi este des abordat5. Teatrul nrodern evitd nronologul. irrsa se rcgrisegtc
rrrorrclial, cle gruparea din jurul revistei Vieulcr ttottti, pafiotlatd cle irr dlarna cxprcsionistr. Replczirrt.i un procecleu cle autocaracterizare
excesele de "rtrralizare a personajului sau de a pune la curent spectatorii cu sentinrerrtele gi
Ovicl Densusiatrtt. care se definea ca reac(ie la
clezvoltl in perioada lriirile eroLrlui, esentiale in evolLrtia actiunii clranratice.
a literaturii" ale sdrrran6torisnrului. gi se
irrterbelicd. tcoretizat gi protnovat itt cenaclttl qi levista Shurrilttt'ul C lasillcale:

(Btrcrrregti. l9l9-1922, 1926-1927) 9i in studiile de criticir 9i isto|ie o ntonologul narativ. care poate ti: nnttolos trtlt.c.yrrt

literari ale lrri E,ugen Lovinescu (v. 9i .sircronisnt)' (presupurre urr interlocutor. prezent sau doar inr,,ocat. clar care nu
rrsprrrrcle) si nottolog inlerior (nu arc un inlcrlocutor clete rrninat
Presttpune retlulltarea ia tettratica rurala 9i olientarea spre
gi rru ise presupune rrn rispuns virtuar: irr liter.atura rnocler.na a
problenratica citadinS. spre via{a metropolei. dezvoltarea liricii clcverrit o rnclclalitate predilcctzr a prozei trnor- autor.i prccLrrn A.
Gide. M. Proust..l. Joycc. F" I(af'lia. canril petrescu. ir. papaclat
134
[Sengescu. A. Holban. M: preda):

li5

. monolog dramatic, de tip scenic (destinat urtui aInDrlfinfsclrerc'm'lorrrrorooeaaeopaosolicrtrriprt.itrtne,tiic'i.rlirveviltovustvoieFentiuigerunrrurs.ia.rresilfcr.tl:aleuaetaesddcarMxflrsucttariobtsiupitaetudnpmo,urrcesnrlbraspaenteZeuceigmururcavlibinf.snrigtuiuinsucuuistrAiccneeruli6ero..igrelzirslnetru'oguiiddoLetodcnuthfrfecpiariberiearnirulednrg.rrroirreeioacoir.as.erctrz),nobu,arpr.cenrrAe('rBadoeuuinsrDurarrrorteao'oclaArur(nt'irreadcitpeunt.arcniioer.i'vtcrszudtarrmvaesrrcuueerir'uiicueaaanrroosoifeiiznr.tcai,incibdE,nrhvtsioaaUioaonutic.crricmtrtrcterrnu'irrrAiuiavdagsibcirerrfteL;rjetird.nieutioirc-rr)itoaemtrepdro,r(paoit;rtirotai,rrrr'rruuirar-eereeuoeecer-rfnfr,irsredt'pia.haeus:tt)isrrirern,iitgcesiaaeapeatavcdaizfncarrbporealr.ntpiarraetr.urnprbrcelrrragjleortlb.u-,iotelaa.eracert.tirai'zmtosclc,oviSericteec.rttse"ugeeeap$runorirncrarertreidae1teiririeurs*'e)rdpJoiidpr..tuIeuiiersitrrca",(ioa,nxiiox,tiin''u,lerratsbri..dr.icsn,o[.x,edbrer..ri,truir"teooenrr.zpeait,nor'"srrraur.Liv'Leuairo,ctctl,rierg.niu.a.,rear.riiai

personaj sau grup de personaje. cu inten{ia de a fi receptat gi cale clipa). teotrunt muncli(lurnea ca teatru) etc.

se poate realiza ca declaralie, confesiurre. discurs sau narare a eicnnocrnbeslpeaurcntruaaMtltiiclOudsac.TurOadrii(ni<sinaitut.enrai.orortuutorl u,teigxecrtanuptl.uit/iolp[ioe. uacova)drenCdiiltaortevpparreerozluianartted.driiannntrrru_poolaiois.paaet rsriari

rrrrtri evenirnent) sau soliktcviu (fortnulat in absenla sau irt .lfui Exemplu: Mihail Sadoveanu, llultugul; Sldltdtta. ,stirltlitre. :

prezenla unui persor.taj de care se face abstraclie. mesajul este c'hiuuti ,s-tttt c'eina. (A.Iior.i1crl.

centrat pe actul vorbirii. cuprinzAnd reflectii proplii. opinii. N

intenlii. Exernple: acci.bateeslertprraonccveote,dnsNicltaueeArn$lrIticIcciAardrrsTteruceOacitcaRicteurosetor(iauu<rtunluorefrpai;.;efin'rea.auvbrreeeurrcpulraliitor.cenrinte'rriu.nnut1ettnrolleeaotiabrt..oluitpprlaetecotrcrevcraroeearssptiafotii.cirrtne.oc.prlNuoavtla.ercaosuttoitiranouusrr)tt.aoCnrcueettllli
Dor i-am iertal ntereu", gandi deodatd Moronrete (...) i-crrtt
crraapraatboirluPlseirglicanpitgocaazte.efudanicssyrcriucllrrasnusqrir.a/pitteittt'rccsiloia(ncarcejreerreocporrnientzroeinrnt'tatertre,i)ocrfruuenrrdepaginnriepenr(it,ea,tsr,it,.ei
iertat nterett. i-ant iertol ntereu (...) Artt Jdcul lol ce trebuict, reluti
lvforonrcte cu o s.for1crr"e, Ie-ant clul lol ce eru, Ia nli, fiecdruiu ce-u 137
vrul... Cle nmi tebuia sti.fac Si rt-antfdcul ? Ce mui ercr cle.fdcut .1i
m-urrt rlol lu o pcu'te .;i n-erm awtl griir'.) Mi-uu .t1tus ei ntie cevu sii le
duu Si rtu le-qm clat '? A cerut cineva cevu cle lu nrirte Si eu unt .sptrs
ttu '? NIi-a ttrdlul cittevo ntie un drutrt rttcti hurt pertlru ei pe cure eu
sti-lJi ocolit Jiinclcd uSa am vrut eu '? ...

(nronolog narativ. Moronteyii de Marin Preda)

GETTA (purtdnd o cunun5 de flori pe cap, se pogoari pe'

cerare gi culege ierburi pe imprejurul fAntdnei)
A! iac:ct minlii-creulci , Si cimbru, si sulcinci,
$i ierburi cle cdnrpie, Si planle cle g'ciclitir...
Cle de nrui.flori in cale-nti rd.sar.jur-irnprejur
Pe locurile-acesle, uproqpe cle Tibur! (...)
(monolog dramatic. Fantdna Blatduziei de V. Alecsarrdri)

MOTIV (< fr ntotiJ, gern. Motit') Unitate rninimall a operei
literare, reprezintd "terna ulrei par{i indivizibile" (Boris 'fomagevski).

Altfel spus, este de fapt o situalie repetabild. cu caracter cle

generalitate, un obiect. un concept, o formttld. Etimologic. tertnettttl
derivd din pafticipiul "nlotus" al verbului latin "tttovere" (a rnigca),
surprinzdnd astfel rolul sdu de a impulsiotta acfiunea.

Motivul revine in ttrornetrte diferite ale aceleiagi opere.

imboghfindu-se de fiecare datd cu ttoi settsuri gi cLrlminAnd irr

mesajul transrnis de unitatea artisticd. Coloratura sa diferd in firnclie
de -eert. specie gi ternd. De exempltt, basmele recurg la Inotive tipicc:

r36

discurs) sau chiar /ilnclict de interpreterre (de analizd) a discursului eveninrentelor petrecute, irr timp ce subiectul vizeazd, rnodalitatea in
care lectorul afld cele relatate.
personajelor.
Distingem mai multe tipuri de narator: Ca fabuli, narafiunea are urmdtoarele categorii: nuclee

. norolorul onmiprezenl $i onmiscienl (in ronranul narative (raportate la fapte. la ac{iuni), indicii narative (care trimit la

realist: Marin Preda, Moronrctii); descrierea obiectelor gi a personajelor), catalizele (extensii

o rtcu"ator'-persoucti (inrplicat in succesiurrea faptelor: descriptive, referitoare la nuclee), inforrrratiile (care situeazd nucleele
in tirnp qi spa{iu), personajele (actanlii).
Canril Petrescu. Ultima noopte de tlragoste, intiiitt nottpte cle
Ca discurs, nara(iunea se identificd prin urrnltoarele
rdzboi);
categorii: tirrrp al naraliunii (faciliteazi distinc{ia discurs - povestire).
c narulor-ntarlor (asistd, in totalitate sau partial, la modalit6li narative (modul irr care naratorul expuue in povestirea sa:
reprezentare - desl?gurarea evenirnentelor, dialog. relatare) 9i aspecte
evenimente: V. Voiculescu, Cdprioctra din vis)'. narative (modLrl cum povestirea este perceputd de narator. punctul

. ncu"otor conJident (lui i se relateazd, o povestire pe sdu de vedere).

care. la rdndul s5u, o istorisegte lectorului: M. Sadoveanu. HcnLt- NATURALISM (<fr. nattn'crlisnte) Reprezintd o tendinta in
Ancuyei); IiteratLrrd gi artd care unldregte reproducerea obiectivd a realitatii.

. ttctrelor-meseger (transmite o povestire auzita accentudnd aspectele grotegti ale naturii urnane. Migcarea deriva direct
din realisrn qi de aceea duce principiile acestuia pAnI la Lrltirnele lor
auditoriului din text: M. Sadoveanu, Honu-Attcutei)'.
Iinrite. Modelul gtiin{ific al scriitorilor rraturaligti il reprezinta
. ttorotor-ordonalor al scenariului epic (Camil
fiziologia experimentala creatd de ClaLrde Bernard gi, sub influenla lui
Petrescu, Pctlul lui Procu:;l):
Enrile Zola. autor al studiului Romanul experimentul. veritabil
. tturolor reprezenlabil (sugerdnd perspectiva
manifbst al rraturalisurului, reprezentanfii acestui curer]t vor apropia
autorului textului asupra faptelor prezentate: G. CalinescLr. literatura de gtiin(a gi vor diseca in arndnun{ir'ne "felict cle viulii" izolata
din ansamblLrl complex al rnediului biologico-social. Realitatea este
En ign111 Ol il ie i, B ie tul loern icle). surprinsd iu aspectele ei sumbre. crude, premorbide qi patologice gi
redatd intr-un stil rece, obiectiv. cr-r o tonalitate specificd savantului.
NARATIUNE (. ft. nurrqtiol < lat. nurrcrllo, povestit'e. lrrtenfiorrAnd, dupa exemplul lui Zola, sd inlocuiascd "slucliul orrtului
trhslracl prin sludiul onnrlui natm'ul, ntpus legilor /izico-chintic'c .yi
istorisire) Relatarea unei intAmpldri, organizate intr-o succesiune tleternrincrl c{e influenlele mecliului", natLrraligtii acorda o irnportan[[
rlcosebitl fiziologicului gi ereditdfii maladive, acfiunile persona.ielor
temporald.
llind adesea reflexul unor boli. instincte sau obsesii.
Se clasificd in functie de nrai multe criterii: dupa fornra
epicului poate fi in versuri (poenrul, balada. epopeea) sau in prozd Reprezentanfi: En-rile Zola (Serile Ia Meclcm - volunr

(schi1a, nuvela, romanul etc.): dup[ cornplexitatea structurii narative: colectiv-. Tlrcrese Ratluitt. Neantul Rougort-Moccluorl, Pcirttec'ele
fornre reduse (zicala, anecdota, epistola ...) gi fornie ample (epopeea. l'trrisului, Be.slicr umand etc.). Cuy de Maupassant (O viu{ci, Bel-

ronranul etc.); in functie de raportul narator-operd: subiectivd lrrl). Gerhardt Hauptmanrt (hainte cle rdsciritul sourelui, Stirbci-
fi,t ( ) ( t t' c ( t p irc i e.s irtor i i, C iu'ti uS u l).
(povestirea), obiectivd (sclrita, nuvela. romanul).
139
ln secolul al XX-lea, s-a constitr_rit o gtiinta dedicata
teoretizdrii acestui concept gi evolLr[iei sale, gtiintd numitd

naratologie. Aceasta disociazd irrtre povestire (istorisir.e. labulh) ;i
discurs (subiect). Povestirea sau fabula se referd la totalitatea

138

irr literatura rorrini. elerrrente naturaliste se disting in creatia tr(olclayiei gi C. Negnvzi - Alexctttdru Ldpu;rrecuttrl^ capodopeld a
unor prozatori precurtr; l. L. Caragiale (Pdcut, O /Lictie cle puSte, in
genului. O alta directie in dezvoltarea nuvelisticii ronrAnegti estc
vrente de rtizboi). B. $t. Delavrancea (Bursienrl. htftuduntl.
exprinratd de Gh. Asaclri, care publicd intre lB50 gi 1864 o serie cle
Puruzitii), Panait lstrati (corliz). A. E. Baconskl, eli.serico Neugrci). nuvele istorice. unde accentul cade pe evenirnentele narate. t.lu pe
vasile voiculescu (zahei orhul). l-Lrdor Arghezi (('ittritintr Buncr- caracterele prezerrtate. Nuvela realista este cultivata de N. Filinron
tr/cstire), Mihail Sadoveanu (Boruleienii). H. P. Bengescu (C'tncart (Nertorocirile uutti slujtticur) iar cea romarrticd, avArrd gi elernerrte
tlirr trtttzicci de Bach) etc.
f'antastice gi filosofice. de M. Erniuescu - Sdt'rrtuttul Diouis. .,lt,utttt'ii
NUVELA (< fr. nout,e//e. uoutate: it. rrot,ellu. scriere epica.
Itruttrului 77a. Nuvela psihologica este bine reprezentatd ite t. L.
rttrveld) Specie a senului epic in prozir, cu un singur fir fabLrlativ.
dezvoltdnd urr conflict unic. concentrat. la care participr pLrtine Caragiale (fir t,retrte cle rd:boi) qi cle Ioan Slavici (Cotttouru. l,lottrtr

persona.ie. caracterizate sLunar. Precursorul rruvelc-i este consiclerat ctt lrroroc') iar fbrrnula naturalistd este experintentatd de l. L.

Aristicle dirr Milet. fiincl cLrltivatd asidLrLr in Renagter-ea italiauri Caragiale (Pdccrt) gi apoi B. $t. Delavrancea (Trubudutrl). Nuvela
(G. Bocaccio. M. Bandcllo). spaniola (M. de Cervantes) gi 1i-ancezi realistii sau uaturalistd apale ca prinrd fbrrlir de rnanif'esttrre literiiri 5i
(M. de Nevarre) dar gi in clasicism (La Fontaine. care a cousacrat in operele unor ronancieri precum: I-iviLr l{ebreanu. Carnil PetrescLr.
Ilortensia Papadat-Bengescu. Anton llolban, Marin Precla, FiirrLr;
rtuvela in versuri). r'onrantisrl gi ulterior in realism gi naturalism. Nca-{u. $t. BanulescLr, M. Cartdrescu etc.

Astltl, prin raportare la curentele literare. putetr clistinse o

intre: nrrveld renuscentistci, rctntctrtlicii. reuli.stii, rtctltntlislii. ODA (< gr'. otlc. carrtec) Specie a liricii cetzitcrregti care
irr firnctie de subiect gi nrodalititile lLri cle tratare. nu,u,cla sc
lransnrite sentirnente de adnriratie, recurroqtir.tfi, prearnarire lata clc
Iclasificd it't'. i.sroricd, p.sihologicri../tuttu,tticri,./iloso/ic'u, unac.rloricti. patric. trrr idcal. un crou. trrr cverrirnent cxceptiorral. Apale in Clccilr
arrlicir in calitale de cAntec de slava a laureatilor"-jocurilor olinrpicc.
-- cele rnai rnulte ori. nuvela prezintir fhpte l'er-osinrile.
sub lbrrna unei poezii cu fbnnd fixa (stroli. anlistrol?r. epoclir). Cu
construi.; irr jurul unui siugur conl'l ict. avind o intrigir binc:
tinrpLrl. igi piercle aceste e aracteristici. culroscdncl o extensie tentaticii.
consolidatd. cu o tendintd vizibild de obiectivare gi o legituri nrai
dar conselvil vibratia irralti a sentirnerrtului plecunr gi lirrrbajrrl
nrare cu realitatea. in sccolul al XIX-lea nuvela s-a clezuoliut pe linia
dec laurativ. retoric.
t'otlantisrlului, fiind reprezentati-l de scriitori precull E.'1. A.
lloffinarr. E. A. Poe. A. de clrarnisso. a realisrnului sarr Reprezentarr{i: Pinclar' (Ocle triurtr.lhle). lloratiu (Otle). P.
Rorrsard (Ode). Fr. Schiller..l. Keats. P. B. Slrellel,'- in literatura
naturalisnrului (P. Merirree. G. De Maupassaut. A. p. C'elror,. N. V. rrttiversalS qi V. Alecsandri (Otlti ostu;ilor ronuitti). M. Erlincscu (lrr
Gogol). in secolLrl al XX-lea. specia este ilustrati cle: Th. Mann. [r. Ilcliudc). L. Blaga (Odti sintpliss'inrei.flori) etc. in lireratura ronrana.
lierningrvay, L. Piranclel lo.
[:xerttplLr:
In literatula rourdnir. specia este corrsistcnt leplezcntati. I'} dptid i e, ec u tr t e rt i c ci .fl our. c,

Critica literari serrrrraleazd inceputurile acesteia in cele patruzee i 5i dupd u lu cturie urrloure
dorra de legende din o suntii cle cut,in!a ale crorricarului Iorr Necr-rlce_
care cuprind gi citeva sLrbiecte de "rroveli" (le,uenclele XXXVII . i l4l
XLI). cu eroi specifici. Nuvcla istorica. inrbinand elernerrte clasice qr

rolnarrtice, este cLrltivatir de M. Kogalnicearru - Tt.ii :ilc clin istot.jtr

140

- pe nescrisele Jile _ care a fost rostitd: formr:16 care, odatd apdrutd, rm nrai dispare. se

crnul iSi hotdrdste /bricitele zile. repeta gi se pdstreazd datoritd faptului cd poate fi dirr nou reprodLrsd

De un pean te-nvrednicesti 1?rd sa-qi piardl semnificatia initiala; vorbire cu valoare in sine gi cu

tu, neluat,d in seantd, floare c{e rdnd, formd fixatd" - Boris Tomagevski).
Sdrndnld sd.faci pe pdmdnt
Opera literari are ca punct de plecare realitatea, adicd ceea
' e tot ce cloreSti. Alt gdnd nu porli. ce existd independent de congtiinfa artistului. in procesul creatiei.

Dar infloreSti Si as/intesti autorul nu preia cu exactitate realitatea. ci o transfigureazd. trecancl-o
ctlcdtuind o aureold de sftint.
prirr filtrul individualit6lii sale. in transpurrerea realitdtii in opera
(L. Blaga, Ocld sintpl i:;.s ime i .flori) arlisticd actioneazd o serie de Jaclori rfiieclit,i, pl.ecutn: incadrarea

ONOMATOPEB (< fr. onomatopee) Figurd de stil care intr-un anunrit curent literar sau arlistic, intr-un anuntit spa{iu etnic.

irnitd prin elenrentele sonore ale unui cuvarrt anumite sunete clin raportarea la even irlente istorice impoftante, sau stbieclit'i:

naturd gi creeazd armonie irnitativ6: ternperarnentul. experien{a de viatd. convingerile, atitLrdinile, cultula"
creativitatea creatoru lui.
$i pornind eu clt dentdncarect, nrmrai ce arrcl pu1:dza
Dilrtre rnultiplele gi variatele aspecte ale realitatii. artistul le
cattteird:
selecteazd in opera sa pe cele pe care le considerd sernnificative
- Ptr-pu-pup! Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pentru mesajul pe care il transnrite. TransfigurAnd artistic realitatea
prirr fic{iurre, scriitorLrl creeazd de fapt un alt univers. universul
(1. CreangS, Amintiri din copildt.ie). operei literare. (v. gi gen literar)

Ascull alent privirtd un singur punct ORATIE DE NUNTA (. lut. orutio, cuyantare) Specie
gi gem, ;i ltleing, Si rad tn hi, tn hn...
populard. rostitd in cadrul cerelnonialulLri de nuntd, cr-r un corrtinut
(G. Bacovia, Amurg cle toumnd) alegoric. fabr.rlos. in care se iuclud gi elemente dramatice sau lirice

Buhulru la luno Suie, (1. Barbu. Donui-soarcr Iht,s) (cdntece satirice. bocet). Are o prozodie mai liberl, datorita
Pe gutuie sir mi-l suie,
caracterului de cuv6ntare qi necesitd varia[ie in tonalitate gi forma.
Ori de-oJi pe rodie: Exernple:

Buhuhu lq Zoclie. - Bmir tliminea{o,
cinstili socri nmri!
OPERA LITBRARA (< lat. opera) Reprezintd o unirare
- Mu I yci mi m du mn eavoas lrd,
indisolubild intre un con(inut (care se forn^reazd prin transpunerea
Briie{i militari!
subiectivd a realitalii obiective irrtr-o imagine unica) gi o formr
(modul de organizare a continutului), cu Lur rnesaj transmis prirr Dcn" ce tnnbluti,
cuvinte structurate intr-un text cu valoare esteticd (,,constructie
Ce cdutctli'? [...J
verba16 fixatd, a cirei sernnifica{ie nu depinde de irlprejurar.ea in Tcin ci ru I n os I r u i ntpcir a I

142 De clinrinectld s-a sculut,
Fala albd Si-ct spcilot,

143

C' h i ccr rt c agr-a pi epl citt u I, De lu tutci. cle lq nttrtrrci,
Cu slruie rtoi s-cr-mbrdcctl.
fuItu'gul .yi l-u in,seuat, De Iu./i"cr1i, ele ler:;urori,
Cu lriimbiter u slntul
Mcn'e oetste-u riclicctt, douit sule grtiuiceri, De la grddirtcr cu flori,
Cd te duci irt slrriiori,
O .stttii ./bciori de boieri [ J. . .
$i pe la rdscirit cle soure Firrd trt il it, .fdt'd clor.
A placut ler t,dncitoore Sdrucu bdlitturq,
Cdrrc{ eletc sourele-rt deseurii ('ine le-o tnai trtcilurcr,
Iesirchn let ch"umul cel ntzt'e
$idetercirn cle-o urmd cle./ictt'd. [...J Rti n cl u n i c u c' u c ocr clu.
Uttii ziserd cti e urntci de :ana
Sti .fi e i nr p it t" u I u I u i c tut tut ci. Icr-ti, .lb t i t o, z iuer b mt ci
AScr, ,sc nrui chihzuirit De lu lcrlci, de lct nunrci,
$i se gcisirci ul;i tttirtirtori,
$i ziserd cti-i tutnti cle ctiprioctrir Foi ! ic' ir s i rrt i tt rtc,
,Sci .fi e - ntpci r tt t u I u i s o ! i o m' ci ... De la hdie;i, c{e lu joc.

()reilie lct gcititul mireluil Iroi!icir c,cr ttalbu,

Foilicd Jbi si<t Jrugit, Cunt mui platrge nriretrsa! [.. J
C'lincl ercrtrr Iu ntuntu./tttd,
$tium.floureu cutu se poartii. ((' th t t e c ul n r irt'.r i i,

Du'uctt md nriiritui, dirr vol. Poezii populcu'e rontdne;1/culese de lorr Nijloveanu)

D up ci ttrs - o aru rt c tt i. OXIMORON (< ft". oryntoron) Figura de stil care constd in

L'tt pit'iortt nti-o c'dlctti. aliturarea a doi terrrrerri corrtradictorii. din calc reztrlli iuragini
Fo i ! icti, t re i grtiun li.
C'e grclbi;i sci te ntdriyi'/ poetice cu o deosebita forld sugestivS:
Cd nrilu de lu pciriuli De-mhunfitiliri rele cdl vrei sunlent siilui...
,4rtet,oie o s-o uili.' (Gr. Alexandrescu. Sutirii. Dultului ntert\
Oirci mila de lu biirbat.
Ca untbru de pcir usc:ctt, $i prinzi clc lot ce le-rtlultteste
('citrl clui sti tc rticttresti,
,fi nrui rdtt te tlogore.;ti. O plusri uldri de rficoare. (T. Arglrezi. Psulmul de tuirtir)
Ia iu-!i./htd, ziuu hmrit
$i-unr./i"duttinlot cu rtrriud cle olcu',
t44 in purte ,./ieccu'e nrdchrlu",
Al ./iintei tule mici, de crenrcne u$ure. (T. Argltezi, .lignire)

145

P Caracteristici: folosegte ca metodh cornparafia gi dedLrclia"
pornind de la f-apte concrete gi ajLrngAnd. prin analogie, la intelcstrli
PAMFLET (< l'r'.. engl. pantphlel) Specie literard in proza
sau in velsuli. caracterizatd prin concizie qi terrclirrtA actlt criticd. superioare: linrbajul este alegoric.

inrpins.l pAnd la sati16. sarcasln gi violenf[ de limbaj. iu care atltortrl Apar in nutndr de 28 itr literatura religioas[ (Notrl

ostracizeaz[ persoane. institutii. t.noravttri. evelitrletrte sociale etc. Testarrrent), cuprirrd ilrvafaturile Domttultti nostrll Isus I lristos:
Put'qbola clespre iudecdlonil nedrept, Purobolu tle,spre nunlu ./iului
Folosit incir din secolul al XVIII-lea ca anrrI literara gi politica cle impirrttt, Pctrubolu vante$ului .yi a.fariseului, Pildu dc.spre

(Voltaire. Swilt). in perioada contenrporani pantfletul apare trlasir'. sntochitt ul nerotlit or elc.

cu o ternatica gi cLr ntijloace de expresie perltctionate. indeosc'bi plirt

intcilncdiul presei sct'ise. PARADOX (<fr. pcrraclo"tc) Irigtrra de cornpozifie prin care
se enun{d ca adevdratd o idee. aparent contrard adevdrultri sar.r opittiei
Rcprezentan{i: l. II. RddulescLr. Al. Macedonski - perrtrtr
pamfletul in versuri gi Camil Petresctt. T. Ar-uhezi. N. D. Clocea - ca colrlulle:
Fu prdpuslie'? Getrune '? Fu troicrrt ittlitt.s de upd'.)
autori ai panrf'letultri in proza.
N-trJbst lunte priceputti Si rtici nrinte s-o trtr"ic'eupci,
Exenrplu: ()cici cru mt inluneric ca o mare.fdt'-o ru:ir

(...) Peizect, sit rtu clui cle rusitre. Dttr nici ele vdzttt nu.fttse Si nici ochi c:ore s-tt t'ct:ti.
(M ihai E,tnitresclt.'Scr i.socrre u I)
Sti rtu le slruttg inlr-un srncl.

Sd rttt le sPcinzm'elt Pe line
De-mr epilel!

Pdzea cd muzct ttti-i .fecundir PARAGOGA (' f''. ltarctgogue) Figura de stil realizata la
$i ciintl le-oi Prinde nu le scuP"
Cltt .Suple rinre Pe secmrclir nivel fonologic plin addugarea unui fonetu sau a utrei silabe la

i1i tlrrtr ltt cct1t.' 1...1 sfArEitu I cuvdntLrlu i :

Strigcite de-Aluh !AIuhu ! Se aucl pe.su's pritt rtori...

Pd:eu, sd nu-Yi rtt/ig itt cou'slii C'dnclvicrltt-i un husrntr ltttslitt \si urdt. (Mihai Etninescu)

O ePigrermci cet trtt ctri. PARANOMAZA Figtrra de stil realizata la nivel tbnologic
Sti-1i spen'g in c:ct1t r,t odd prousla, pebaza unei similitttdini sonore intre cuvinte:

Sit /ttcicttctri! (G. -fopArcealttt. RiTro.s/c7 ) I ctnt a v i,scol u- I u,sc tt I l,
Cl' re n gi I c - nr i r up iin tl u- I e,
PARABOLA (< fi'. lturcrbole < lat. ptrraltr-ria. conrparatie)
',Povcstire incifi.And in planul ei figurat o invdlatLrrd Irrorald satt .4 pe I e -ast upiin d u- I e,

religioasd." Creatie epicd de mica intindere (istorioara' pildir) crrc- Troienind cfirririle
$i gonintl cfrtttilrile...
cuprittde intdrlpliri din via{a cotidiand a oatrretlilor' dar ctr
Bute t,(itttul dintr-o porle, (Mihai Enrinescu )
senrn ifi cali i general-umane. Iunru-i ici, vcrru-i depurte.

146

141

PARIGMENON FigLrra de stil realizata Ia nivel rnor.fbnraric Nici ptr,scireu nu lrece ctt uriptr in bolti.
priu utilizarea unor cuvinte derivate de la urr racJical conrur.l in acelagi Pe ccu'e lre ce lene,s utt soure rte .s.ftir,S it.
Urt bou, ccileodutii, itt ,yornn ittc'rentettit
context:
tliSi leugirtru spinctrecr t:u .strciluciri tle ,tol:i.
irtciperile grintlirii nu nrcti ltot ,sti le ?ncupir. (l-ecorrte de I-isle. El e.lh rt t u I )

S i n.qu r .fits e i n d rdg i t u l, .s i tt gu r e I i n dr ig i t o r u [. Ditt cr,spru cottlollire u gerului polur
(Milrai Iurirrescrr) iC' u y e r : i,y i,s t ti I ci I ct o r e p us I i a t ti ! I i c h i d c.
,\irtteze tronspat'enle, clc strcil ttc' iri ayiclc
PARNASIANISNT (< fr. puntussicrrti.rme) Curent lilcrar.. Zhtrcttesc dirt :;onutrt'osuI rtoiurt ttt'igitttrt'.

aparut irr ultirnele decenii ale secolului al XIX-lea. irr F'ranta. car.c I rc,trtlc r e t r r ri I ci c i t o ur s u h.s t t' ct t u I o i r t c' h i c I e
cultiva o poezie pictLrraia. cu o corrstrrrctic inrpersoualr. obic'ctivri.
7'ot clurul untri soqre ro;iulic' Si ut.ur.,
rece gi savantd. Apoi. cle-u ltntgtil noptii tot cttrt.u/ stelur

Revendicirrd principiLrl afiei purc. par.rrasienii prr)pLlrl $i t ocr I d irt-fl ori rc u refl erc I or.fl u i ile.
retragerea in alti clin ltrta ll'irnantarilor epocii. arbolancl totoclatil o
eviclerrti virluozitate a irnagirrilor'. o evocare grandioasr a rratLrlii ;i a Iut'ccirrcl, tcit':iu, pritr tt'utla-rtclelrtrtgi ;i /ir.t.u lir

spectacolttltri civilizatiilor trecutc. Inrixtiunea sentirrrentului in textLrl :tu,.strrins itt tttit,i de glteutit utt ./hbtrlos ()fir.
literar este evitatii. iar accentul este pus pe conteurplatie. clescrierc 5i
cornentariu. Inspiratia savantd gi intelcctLrald se va riisfi'[n-se asupra I'rtrrte";c', plir"' ,1, sTtorrtic'cr lrr nturrc'ti.

tenraticii (descrierea ultor opere de artd sau otriecte cle pt.ct. i ti cP r t r t r e.s c' s ti - S i t t t r t u t e t t.s c
eu s u t t s e I c' o n r o r i,
repovestirea rrnor nrituli sau legende. uneori nreditatia lilosofica) clar
gi la nivel stilistic (Lrn stil prctios. glelLrit. urr vocabular ales. cizclut. ,li pe.ste nrciri de trttrbrri,si litri,yte. unrttc.ti

cdutat) Poetii palnasieni cultivir preponclerent poczia ctr l'or.rld llri Iifl ut,i i I c unrtr ne pr i lrutt i I e :dr. i.

(sone1 r, rondclul. tlioletul). (1. Barbu. Ilrntchi:elc)
Ileprezentauti: Th. Gautier, l-econtc clc Lisle. .1. M. I lereclias-
PAIIODIE - SPIIUT PAIIODIC (< tr'. put"otllc < lat.. gr.
irr litelatLrra universald. Al. Stantacliacl. N. [)aviclescLr. Al. lttrt'odiu, cf. gr. l)ut'o : alatLrri { ocle : cAntec)
L..ste o specie literar.a
Macedonski (partial). I. Barbu (partial) - iu litcratula r.onrinit.
clar gi o rnodalitatc csteticir. derivat al criticii. prin care se inriti la
Exernple:
l{i.sipul roritt pure o rrc.sftir;itti ttrut.e, rrroclLrIdefclrnrarrt o operir. riclicuIizAnd arrumite aspecte ale acesteia.

C'e .sc'uttteiuzti ntulit irt ,sorrutttl ci tr.udil. lnclinatia sple irnitatie gi caricat Lrrd este lbarte putentica in

() houre dc urttnrri se lusti ttet'lirttit l{cnagtere. avand srrrsc poprrlare gi practicancl o rrroclalitate cle
Pc yclrcle uscurt.\e in ttec'Lt1tt-irtsu :Lu'(.
crprcsic llbera. ricliculizarrtii. I:rccvcnt. paroclia apale ca rcgistl r-l
ltric'i t,iutti.1i rtic'i:sontot.,li Ieii iu Idc'ere
,Se txlillte.yc' irt pcstet.i lcr po,st i i (lel)(it.tttta ; optirir cle denronetizare a iluor valoli cle-ja deprgite. cle clezinhibare.
,Ji itr /titrttirti .s-urlupd girufclc-rt.setute.
Pe sub curnruli. ltr trnrht"tt ,5litrlu tle punlerc. Astl'cl. se substituie unor spccii litcrare llrecur.lr eposul cloie

148 149

lnedieval gi romanul cavaleresc. Parodia bufh a lui Pulci. un poet De stu I e vorbe -n/ri co;; ul e
Clu smerl 1 de Jillgere albastre,
apreciat de Lorenzo de Medici. intitulatd Morgunte Maggiore aduce Sci 1i le spurg iin cuP Pe toute!

in scend doi eroi razboinici. rrigte uriagi plini de bundvointd. (G. Topdrceanl,Vacle retro.... dLrpd O. Goga)

aventurieri veseli gi pugi mereu pe ras. Ariosto. in parodia Orlnndo PASTEL (< fr. pa.stel, it. pastello. procedeu pictural pe bazit
furioso. ca qi Lorenzo de Medici,in Betivunii. exceleazl plirr ironie
gi ridiculizeazl cdlitoria lui Dante in lumile de dincolo. Tot o palodie de creioane colorate) Tertnen preluat din artele plastice, tlnde
este. in eserrti.;i rornanul lui Fr. Rabelais Gurguntuu Si Puntugruel.
irt care sunt supLlse tratarii ridicLrlizante idealLrri utopice ale vrentii. clenunteEte un desetr realizat in totturi palide, delicate. gi inlpus ilt
literatLrra romAnd de Vasile Alecsandri. odatd ctt volumul Pu.tle luri .
Shakespeare igi exerseazi spiritLrl parodic in conredii gi" clin 1875, seurnificd o specie a liricii peisagiste ce descrie ttn colt cle

izolat. chiar irr tra-eedii, parodiind pastorala * Poveste de iunit. naturii, prin internrediLrl cdruia sunt exprirnate, cU discretie.
vistrrile orientale - Inthllinzireu scorpiei, rnetamorfozele - Visul
scnti tnetrle lc' poetu lu i.
unei ttopti de vnrfi. Cea rnai amard parodie este iusd a lui Ceryautes.
Reprezentan(i clin literatttra universald: H. Heirre (in ttnurrg,l.
Don Quijote, o ridicLrlizare a rornanului cavaleresc de aventuri. E. Verhaeren (Octotnbrie), P. Verlaine (Murinii): in literatura rolnallZl
Motivul nebunului. adesea inrudit cu acela al lLrmii pe dos. strnt specia este cttltivatd de: V. Alecsandri (Meilul Siretului, I'u gLrt'tt

tlatate asiduu, reg6sindu-se apoi gi in alte spalii cultulale: Sebastian sobei, Mundorinttl), G. Coqbuc (l',loopte cle vurd). G' Bitcovirt

Brandt - Corabin cu nebuni, Erasmus din Rotterdan - Elogiul (Pcrstel, Decor),Ion Pillat (lu'nd, Annn'gul, Clrimcra de f ructel. L.

nebuniei. Blaga (Abicnrvrie, Tottrnrtei dc cristctl) etc.
Exc'rnple:
in literatura noastrd, suut culloscute Parodiile originale Si'
Parodiile in prozfi ale lLri George TopArceanu gi. ca modalitate Aburii u,sori u noplii ca./anlustne se ridicit
esteticd, in lignnindu lui I. Budai-Deleartu. Note de ciltitorie de $i ptutincl cletrsttpru lntcii, ltintre runturi se despicti.
RAtil luc'itr se-ncovouie sub crtpoci r:cr un buletur
Calistrat Hogag etc. Exernplu: Ce in rqzu climine!ii miscci solzii lui cle uut'.
tr(u I t is c us i I cr ntin pii I int bir
Nu-nri spune clipct nd:drcivcntci Etr tttii chrc in.faptul zilei. tttci a;ez pe mulu-i vercle
Ce mi te-q scls de mull in cule,
Fiiuld trrcsterti Si t,ctrtci! $i prit,e.tc: ctun ctpct arge Si lu cotit'i eu se pcrtle'
Uitctl-unt ziuu Si vdleatul
(le-au irrti'dyit pe vremi, oclalii, Cttnr se schinftd-n vtilurele pe pnntdi.Sul lurtecos,
A nrcle stihuri de ctruntit C'urn aelocrrrne ltt hulhoerce, sdpdncl mcrlul rii'siprts.
Cu prozct lq ceu rtescirutii...
Cdnd o salcie plelocrsci lin pe betltd se cobocrrci,
in pieptul zbuciuntat cle patinri Ciintl o ntreattti saltd-tt aer clrtp-rt vie,spe sprirtliourri,
Eu sintl cunr lat,u Si-o reyursd Ciind scilbuticele rale ,se ahul clin zborul lor,
C'untplilct t orbeIor nin,ctId, Bdtdnd epo-nlunecold cle mt nom'lrecdtrtr'.
Potop pdgan pe buzct-nti arsii.
$i nu,Sliu, uu g[rsesc itr pripit |-sl

150

$i gtitrclireu ntecr fiu'ulti se tot duce-rr:el lu v,qle reacfie antagorrici (la fel ca in Franfa, Anglia, cernrania) ci ca ur.r
Cu t'el rAu <'ure-rt veci c'tu'ge, /itt'-u se opri tlirt t'ula. element de continuitate. Aceastd stare de lucruri e cleterminatii c{e
rifnrul accelerat al dezvolriirii: neputdndu-se procluce re.sorbireu
lttrt<"tt-rt giuru-rni clocotesle; o ;opcirlii tle srrttrrulcl lreptatd si orgtrnicd a valorilor, evolulia se desfdsocrrd ca o cu.clere ct
Culd !itrld, luttg lo nriue, pdrti:;ittd rtci.sipul culcl. elapelor, antesteciind conrinuu vdrstele lirerare. pe cle alrci purte,
obligalia recupdrdrii decalcf ului ac!iona intr-urt sens eclec.tit::
(V. Alecsandri, Mulul Siretului) penlru o cullurd tdncird. care trebuie sd refacd in pulinci trente
itirterariul spiritual al omenirii, cortsuntdntl succesiurtea t:urerttelor
Bucittnrd lountn{t .si stilurilor ca sintultaneitate, atiludineo simpateticii si cleschisci lhtit
de capodoperele universule, indiferent de aparlenenlu lor de scoctlii
Agorri<: - ditt.fhrrtl -
e,steticd, cott:;littrict o necesitate obiectittft. " (P. cornea, Rontanrisrttttl
T'rac: pci,ydrele pasopti.st, in Istoriu literaturii romilne. Studii)

i,l I tt itt i c: :; -os t: tr t td. Componenta ideologici a rnigcdrii nu este tocmai unitard.
reunind un pasoptism luninist (care sustine ideea revolutiei prin
ftiri)ie plottiu...
Nu-i rtirtrctti pe tlrutu; culturi, intr-o viziune pedagogicd: Che. Asaclri. I. Heliade-

Pe-ufard de steri Rddulescu, P. Poenaru) gi pasoptisnntl revolutrioncu. (reprezentat de
'[e-rriihuSi cle funr.
M. Kogdlniceanu, C. Negri. N. Bdlcescu, V. Alecsarrdri. C. A.
D(plrte, pe cAutlt,
Curl corbii, dontoL: Rosetti, Adepti ai culturalizdrii dublate de lupta politic6. incluz6nd
astfel in no{iunea de literatur[ ideea de angajament gi cea de specitic
$i rdgele lurtgi
Ponte sc diu ocol. na{ional). Fdrd a se prezenta sub forma unei confruntdri. componenta
ideologicd avea la bazi doud mentalit6[i diferite. care, in opinia unor
'lci I iitt gi I e, t r i,s l, (George Bacovia. Pusre L) istorici, par sd decurgi din diviziunea intr-o aripd munteneasci gi una
moldoveneascd, nrai exact doud generalii, doui vdrste diferite.
Tot surtti dogil...
,li tu'c-i rfir:iu, Trislturile direcfiei la nivel literar au fost sintetizate cle
Mihail Kogdlniceartt in httrrtduclia la Dacicr literard. adevdrat
Si n-un mui tnuril...
nranifest al nriqcdrii, fundamentat pe noliunile de pan"ie, conStiinyci
PA$OPTISM (PATRUZECIOPTISM, LITERATURA nttliortulci Si s|tccific etnic (v. qi MANIFEST I-ITERAR). in care sunr
DE LA 1848) Termcttul surprinde o miqcare cultural-politica ce ia
susfirrute creafia militarrtl (criteriul istoric il surclaseaza pe cel
na$tere dupE rdscoala lLri 'l'udor Vladinrirescu gi se nlartifestd sttb o
estetic). literatura original6 gi de specific nafional. unitatea lingvisticd
l'orrnd congtienta cle sitte itt -iurtrl ptrblicatiilor Duciu Iitentri ( 1840) gi critica literard obiectiv-valoricd. "rreplrtiuitoare".
Si Propdsireu (1844'), cu repercusiuni irr toate compartirnentele de
activitate spirituald. reflcctAnd pe plan ideologic ltrpta perrtrlr Intermediind integrarea romdnilor in circuitul spiritual

ernancipare na[ionald. curopean. pagoptiqtii au surprins pretutindeni pledoaria in f'avoarea
rlefinifiei nafionale a culturii. Din acest punct de vedere. curentul se
ln planLrl evolLrliei Iiteraturii rotnAne. pagoptismul nrarcheazi
d ifbren{iaz[ de preromantismul apusean. caracterizat de
punctul de trecere de la ilLrrnirtisrn Ia rotnatrtisttr. fira si aparl ca o
irrdiferentislnul national. dar igi gdsegte echivalent irr accentul pus de
t52
r53

romantici pe necesitatea intoarcerii la culturile vernaculare gi la in aceastS diversitate de crea{ii (unele simple proiecte
tradifiile popoarelor, incat specificul nafional este irnplicit regar de
nefinalizate sau eguate) pagoptigtii au voca{ia interneierii, punAnd
trecutul istoric Ai de folclor. in acest sens, evocarea istoriei gi
bazele literaturii romAne moderne. Este momentul cAnd se
cultivarea folclorului devin preocupiri in sine ale epocii.
Astfel, pagoptiqtii au idolatrizat trecutul. prezentat lrecvent cristalizeazd, toate genurile literare, fi ind exernplificate majoritatea

in antitezd cu prezentul decrzut dar, dacd pentru romanticii ca w. speciilor literare: intnul (A. Mureqanu), oda (V. Alecsandri,
Scott istoria reprezintd un mod de evaziune in aventurd gi pitoresc.
pentru pagoptigti aceasta semnificd un prilej de rnanifestare a I. H. Rddulescu), posrelul (V: Alecsandrl). elegia (V. Cdrlova),
mdndriei na{ionale, iar evocarea se face prin raportarea la traclitia
nrcditalia (I. H. Rddulescu, G. Alexandrescu),fabula (Gr. Alexandrcscu),
cronicarilor. in texte de o irnpresionantd varietate tematicd. tipologica
tutvela (C. Negruzz:r), scrisoarea litercn'ii (C. Negruzzi, I. Ghica).
gi arlisticd (legendele lui D. Bolirrtirreanu. poernele lui Alecsand.i. ./iziologicr literarci (M. Kogilniceanu, C. Negruzzi), baladcr cultii

ttuvelele lui C. Negruzzi, tratatele Iui N. Bdlcescu gi M. (1. H. Rhdulescu, V. Alecsandri), legenda (V. Alecsandri, D. Bolintineanu),

Kogdlniceanu). poetnul (1. H. Radulescu, V. Alecsandri), comedio (C. Negruzzi,
V. Alecsandrr), drama (V. Alecsarrdri). Cu exceplia lLri BolintineanLr
Integrdndu-se romantismului, pagoptigtii au retrarcat
(Matrcil, Elerru). scriitorii pa$opti$ti au e$uat in rornan.
insemndtatea esteticd gi morald a folclorului, in care nu au admirat Rontontisnttil preclontind irt litercrtura pasoplistd. irtsci rtu in
doar farmecul rousseauist al naturii sau pitorescul unor obiceiLrri gi
ritualuri, ci gi geniul autorului anonim gi colectiv, pe baza chruia au /bnne coerenle. [.. J Fenontenul caraclerislic esle al coexistentei;
constituit vn concept nitic al lciranului. Acesta nu mai avea nimic.
din fiirrfa nefericitd surprinsd de Dinicu Golescu, indeplinind rolLrl tenclinye romantice Si preromuulice, clcrsice Si rectlisle se irtalnesc
Lrnui depozitar al comorilor tradilionale. Pre{r"rirea pentru folclor s-a
concreti rt in doud aspecte: culegerea masivd de crealii popr.rlare uneori chiur pe parcursul acelora;i opere (ca in cazul lui Grigore
(A. Pan ., preotul N. Pauletti, Samuil Pop, V. Alecsandri, A. Russo)
sau crearea unor opere culte, stilizdri ale tiparelor traditionale Aleranrlrescu Cortsturttirt Negruz.z.i, Vasile Alec:scutclri); estetic'ile se
(I. Heliade-Rddulescu, V. Alecsarrdri, D. Bolintineanu). jurluptrrr Si se inlrepcitrmtcl, ele nu rittalizeazd Si nu-S'i Jhc rdzboi.
A,stJbl, leorelizdri in .spiritul clu,sicisntului (1. H. Rddulescu, ()eorge
Tot in aceastd perioadd, critica sociall ia o mare amploare.
sub toate fonnele literare: de la ironia find (fabulele lui Grigore Barilitt) sr.tnl frtrntulate concontitenl cu aprinse pro/b,simi cle

Alexandrescu), la tonul persiflator (teatrul cornic al lui Vasile c'reelinlci, ronrunlice (Cezar llolliac): nteditcttii pe lente ccn"ttclerislic

Alecsandri) gi virulent (N. Bdlcescu). prerontttrttice - ruirte, tilortilitile, rteslulonicia sourlei elc. -:;luu

Tema naturii devine predilecta, in profund acord cu ttlcituri de bolade sepulcrale Si gotice (D. Bolintineanu) si ele./hhule

literatura romanticd (v. gi RoMANTISM). dar este cultivatd rnai irt felul lui La Fortaine (Grigore Ale.randrescu, Arttort Parut): o
pulin sub aspectul rnirificLrlui (vegetalul luxuriant sau exotic apare
sporadic, in texte precum Florile Boslbrului de D. Bolintineanu sau rtuvelisticd de lipul epicului obieclirt ("Alexandru LdpuSneculrt") .\e
pastelurile de inspiratie orientald ale lui v. Alecsandri), indreptdrrclu -e invecineazii cronologic cu bizarct prozci a lui Asachi, contbinulie de
cdtre culoarea pafticulard a peisajului de tip locar (v. Arecsanclri.
farrtezie ariostescd Si reminiscenle de cronicd [...J. Rontcntti.rtnttl
Puste luri).
pttsoplisl nu cunoil:ile nici anarhia sensibilitiryii, nici tleregltrrecr
154
.tirrrlurilor, nu exploreazd zonele ubisole ale conSliirtlei Si pcu'e ptttirt
lental cle nrctafizicd. in schinfi, statt puternic ufirntate militcltlisrnti

tttrtiorrul, pulosul cetdlertesc,.fbrvocrrea slujirii icleulului politic'.

Urtele teme cerructeristice, cLtnt ar.fi "Jbrturta lubilis" snu icleuli:.orecr
petrarchistd cr iubilei sau "ruinele" deviu prel^te cle corrtenlut'iu
pulriotic Si prozelitism rtalional. Senlimentul dureros crlJi'ustrttlie i, ttl

t-s5

ruperii punlilor, ul insluldrii irt solilucline e tentperot tle PERSONAJ (< fr. perso,utqge, lat. persona, mascd de

responsabiIitatea penlru soarta naliunii. teatru, actor. rol. persoanS, caracter. personalitate. demnitate, funclie)

Dialeclico intre "solitor" Si "solidor" inclinrl ustfel spre Tradilional, reprezintd o individualitate conceputd dupa rlodelul
ternrcnul clin urmd, ctici dincolo de lacrimi, dezesperore Si ,,mul dtt
o conciliere intie spirii Si istorie, realitdlii sau ca rod al imaginaliei, care apare in opera epicd sau
siecle" rdzbote voinga cle t gtisi
dramaticl, irrtegratd in sistemul de interacfiuni al textr"rlui prin
sforlueo deo pre.face reslul tlupd normele ieleulului, (p. Cornea, op.
intermediul limbajului.
cit.)
Modalitatile de realizarelcaracterizare a personajului sunt
PERSOANA N,lnlflVA (. lat. personct persoand) Ca gi directe (caracterizarea Iicutd de autor, de celelalte persona.je.

tirnpul, reprezintd o transpunere a categoriei gramaticale in structurd autocaracterizarea) gi indirecte (caracterizare prin atitudini. gestuli.

narativi. utilizarea ei variatd conduce la delirrritarea mai rnultor comportament, I imbaj ).
In viziuni moderne (structuraliste sau forrnaliste), personajul
perspective gi presupune sclritarea unei tipologii a textelor narative.
este un element structural al fonnelor epice gi dramatice, aldturi de
ln mod tradilional, llararea se face la persoantr a ltl-u, care este
obiectivd qi indicd absen{a - ca personaj - a aurorului din text. Este spalialitate, tenrporalitate qi acfiune. Poate fi definit din mai nrulte
perspective: moruld (raportul dintre orn qi el insugi), sociologicci
des ilrtdlnitd in nuvela gi romanul tradi{ional:
(raportul om / societate), onlicit (raportul om / univers). estelicti
"Lct etceste cut,inte, obrantrile celorlalti monahi .s-au intors
Itrminale de zcimbet ciilrd rovarcisul lor. Kesarion cuprinse ,si scinrtir (raportul realitate / convenfie literard).
mdnu usctttd cr ctschetului. Acea miinii i se riclicii pe ldngd tiintpld,.
mAngdirulu-i .fruntea. Bcitrdnul iSi intourse .fruntett cdtrci copii. Sub raportul devenirii istorice a personajului in opera
AceSlict se inchinctrti Si se relruserd. "
literard, pot fi surprinse cdteva/onne clistincte:
(M. Sadoveanu, Creatrgq tle uur)
o personajul aristotelic (caracterizat prin unitate,
Utilizarea persoanei htAi inprimd in schirrb textului un
caracter personal, subiectiv, conducdnd la identitatea intre planul logicS, adecvare, verosirn i I itate gi coeren(a atitud in i i)l

naratorului gi cel al personajului. Este des intdlnitd in proza modernd, . personajul medieval, non-aristotelic (schematizat, irr

arraliticd, gi presupune construirea unui tirnp subiectiv, cel rlai sensul cd reprezintd rnai pulind individualizare gi nrai nrulte

adesea al rememolirii: reprezentdri particulare ale unor valori umane);

"Ne lucrsem din clrtrgoste, ,sdraci qmcintloi, tlupci rentlez- . personajul clasic (mai ctrrdnd un caracter, construit
t'otts'tn'i clin ce in ce mui clese pe siilile universitdlii si dupci lungi pe o donrinant[ psihicd sau nroralS: avarilie. ipohondrie.
plimbiiri pe.jos, prin route cqrtierele povote cu usfttlt ale c'ttpircrrei,
cara erau Si cele nrui singurcrlice, pe alunci. " mizantropie... );

(Carnil Petrescu, Ultimq noopte de rlrctg,oste, int1iu noupre o personajul rontantic (dominat de pasiuni gi

de rdzboi) inraginalie, cu insuqiri excepfionale. potentate in arrtitezd cu alte

r56 personaje);

o personajul realist (erou tipic, cu o puternicd

deterrn inare soc iald);

t personajul naturalist (caz, condilionat biologic -

ereditate - sau patologic).

t57

in literatura modernd, perso'ajele tind s6-gi piardd aceastl o personaj secundar;
coerenfd, si traiascd un conflict intre esenfd gi rlascd (L. pirandello). o personaj episodic (spre exemplu, personajul

sd devind generice (expresionism) sau simbolice. principal al nuvelei Alexandru LdpuSneanu de C. Negruzzi este

Tipologia personajelor are in vedere mai multe criterii: domnitorul numit inci din titlu. personaje secundare: domnila
(I) Ruxanda, vornicul Mo{oc. personaje episodice: postelnicul
tnfunc(ie de gradul cle raportare lo realitate:
o personaj real (atestat istoric: Alexandru Ldpugneanu, Veveri15, sphtarul Spancioc. Stroici, rnitropolitul Teofan etc.):

din nuvela omonimE a lui C. Negruzzi; scriitorul insugi ,:a (4) tn funclie de onryloarea construclieiz
personaj contplex sau
personaj: Nicd din Antintiri... de I. Creang6, Allan din Mqitret,i r "rotllnd" (E. M. Forster) -

de M. Eliade; personaj care implicd anumite date din viata Victor Petrini, din Cel ntoi iubit tlintre pdmdnteni, de Malin
autorului: Titu Herdelea, din romanele lon qi Rirscocrla de L.
Preda;
Rebreanu);
. r personaj unilate.ral sau "plat" (Dinu Pdturica. din

rni de N. personaj fictiv (Dir"ru Pdturicd. din Ciocoii vechi $i Ciocoii vechi Si noi de N. Filimon, StdnicA Ra(iLr r/in Enig,mu
Filimon,
$tefan GheorghidiLy clin Ultintet noetltre cle Oriliei de G. Cdlinescu):

rlragoste, intiiicr ttortpte cle rdzboi, de Camil Perrescu, FeUx Sima, (5) in func1ie de semniJicnlia eticir:
personaj pozitiv
din Enigma Otiliei. de G. Calinescu etc.,). galerie din care nrai o
. personaj negativ (haiducul Toma / boierul Maneir
fac parte qi persona.iul perodic (Don Quijot e, djn Dctn eui.jote de
din balada populard Toma AlimoS);
la Manchu, de Cervantes), personajul alegorit: (animalele din

I s t o r i cr i e r o gl ifi c d, de Di rnitrie Cantemir), p e rs onct j e I e .fZtb u I o ct s e (6) in funclie de nndul cum se constituie Si evolueuzirz
(din basme) sau per,sonctjele marionelr7 (in teatrul absurd: Ibsen, personaj individual (cele citate rnai sus);
e
r personaj colectiv (corul - in teatrul antic; grupul -
Eugen Ionescu etc.);

(2)in funcgie de grudal de proieclie u nutorului irt tovarigii lui Harap-Alb din povestea lLri Ion Creangd; rlasa -

persorrujul fictiv, acesta poate fiz igi exprimd ideile. tr6irilc {Sranii insurgen{i din Riiscoerla deL. Rebleanu);
proiec{ie prin care autorul cinetic (Gulliver, Don Quijote);
o . personaj

(Torna Nour, din Geriu.pttsti u de M. Eminescr-r), (7) tn .funcgie de imbinareu dintre criteriile sociule Si

. dedublare - personaje diferite dar care reprezintd c e le untan-c aract erolo gic e :

cdte un aspect dintre altele posibile ale autorului (llie gi Niculaie o tipuri general-utrtane - cotlcepute ca exporren{i ai

Moromete, din Moromelli de Marin Preda): anumitor categorii umane sau sociale. avArrd trdslturi tipic-

. sublimare - cu rol compensator pentru autor (F'elix colective. personaje care reprezintd situalii sau profesii (tiranul,

Sima, din Erigma Otiliei de C. Calinescu); cdldu l, detectivu l. funclionaru l, inte lectualu l). pozili i sociale (fata

o antilezi - personaj condamnat de autor (DinLr b6trdnS. vdduva, gentlenrenul), infirmitdti sau vicii (carloforul.
Pdturic5, din Ciocoii vechi :ji noi de N. Filimon);
orbul. cocoqatul. souruarnbulul). tipLrri de nafiuni (evreul, turcul.
o individualitate proprie (Mara, eroina romanului
grecul);
omonim de Ioan Slavici);
c tipuri legendare, supranaturale - ima-qinare (dracul,
(3) in funcyie de locul ocupot in spatiul ac{iuttii:
personaj principal. rnagul, vampirul, lykantrcrpul), de origine biblica (lona. luda.
.

I58 159

Abel, Cain), rnitologice (Ulysse, Prornereu, Oedip...) sau istorice De vecii. fldcciul soqre (T. Arghezi, Noeryteu)
(Cidul, Cleopatra.. . ); {Jnhld-n hdu sd se insoqre

(8'; in fitnclie de criteriul func(ional, Clowle Brennnd $i o cctutd prin lunte

introduce no(iuneu de ROL, distingdnd Cu inel, sd "se curmte.

o pacientul (beneficiar. victirld): Iar lintpul iSi intinde leneS clipele
. agentul (involuntar, voluntar);
o influen(atorul (infbrnrator, tdinuitor, seducdtor.. $i alipeSte intre fori cle muc. (L. Blaga. tr/urd)
.i nterd ictor. slltu itor. i nti m idator, ob I i gator) ;
$i mergdnd ea mai depu'le numui incu ce t,ecle o fL?nlanci
amelioratorul;
-nfilitd "Si pdrdsitd- Fcintitttt otutci zice:
o degradatorul;
o dobAnditorul. Fard.fi'unrcastr Si hmnicd, ingriie.ste-ntiicir 1i-oi princle Si
Literatura fantasticd opereazi cu o clasificare proprie a
eu bine vrotlutit. (lorr Creang6. Fcttct babei Si.futturtoSneugul ui)
personajelor:
Gutuile ingdlbenesc de spainit, privinel pe soro lor rttui
. personaj inigiator (favorizeazd irrtruziurrea
mare, Luna, care-a albit de gnozd pe nrcu'gineu prdpustiei. Bostcttrii
fantasticului in plarrul realitalii);
tru coz.i fudule, rfrd pe-ttfundale cle fratele lor, Soarele, cd-i berc:.
. personaj experintentalor (eroul care collsulnd, la
Nucii ctr miros crmat'se-nlreabd cle uncle li s-u tras ilAtq nAhnire
ni vel strict i nd iv idual, experien{a suprarraturalS);
.li'uu:.elor... (Ionel Teodoreanu, Bersmul tocunrte i)
o personaj spectator (aparline lurnii reale, nu intrl sub
incidenta fantasticnlni. ezitd sd cousidere actiunea ca PICIOR METRIC (< lat. petiolus) Reprezinta o unitate de
ritnr. alcdtuitl dintr-un grup de doua. trei sau patru silabe, Lrnele
supranaturald). accentuate gi altele nu. care se repetd in mod regulat irttr-un vers,
asigurAnd caderr[a sau ritmul acestuia (exemple: troheul. ianrbr-rl.
PBRSONIFICARE (< fr. personttiJiccrtiott) Numitd irr peonul, dactilul, amfibrahLrl, attapestul. a cdror distribu{ie in vers

tratatele mai vechi gi PROZOPOPBB, este figura de stil prin care se constituie ritmul trohaic, iambic, peonic g. a. m. d.).
atribuie insugiri sau manifestdri omenegti fiintelor necuvdntdtoare.
obiectelor, fenomenelor naturii, ideilor abstracte. Este folosita irr PICTOPOEZIE Procedeu prezent in poezia modernd,
poezie precunl gi in basnre, fabule. balade etc.:
avaugardistd sau postn.rodernf,, avAnd ca explicafie incapacitatea
Doctr izvottre lc suspinii, poeziei carronice de a reda psihologia orlului rlodern dar gi clolinta
Pe c:Antl codntl negru t,lce;
poe{ilor de a inova modalitatea de exprimare a ideilor. Pictopoezia sc-
Dornt Si.florile-n grdc{ind -
situeazd la irrte(brert[a lintbcjelor cu'ti,slic:e (arla cut:dutului .l'i
Donui itt ltac:e! ,qt't(ictt) Si ure la hetzir retlqrca unor idei prin inlernterliul utror'
(M. Erninesctr, Somnoroase piisdrel e)
tlcsctte sirnbolice.
Cuc'u-nlreabd: - "Urde -i soret
A fost cultivat5. dar nu cu fervoarea unei preocupari in sirre.
Vi.selontouslre de vcu'ci'?" ...
(M. Eminescu,, Freantit de coclru) rlc J. L. Borges, Victor Brauner, Ilarie Voronca.

t60 t6l

POEM EROIC (< fr. poente < lat. poemu < gr. poiitna. cf . criticabile ale vie{ii sociale legate de fdrdnime gi propune o doctrinir
poienitt. a crea, a face) Specie a genului epic, in versuri, nrai arnpli inspiratd dirr realitatea crud6. axatd pe rlodificdri. refornre politice.
decAt balada, care evocA fapte istorice sau legendare atribuite unui
ac(iuni culturale de arnploare. in virtutea datoriei de corrgtiintl a
erou cu trashturi exceptionale, care se detageaza de alte personaje sau
pe care le donrind, irrtelectLralilor fata de {5rani gi a filosofiei rornantice a structurilor

Trdscittu'i: sociale qi nrorale echitabile.

. actiune ampld, bine realizatd cornpozilional. generalii ldeologul curentului este C. Stere. care il gi defirreqte rrrtri
rnult ca o'sentitnerrt general qi atlnosferd intelectuald decAt o
de o intriga cornplexd. fundamentata istoric. mitic. f-ilosolic etc.:
doctrind"" fi indu-i caracteristice "iubirea rremhrginitd pentnt popor.
. persouaje nurneroase, dintre care se detagetrzl eroul
apdrarea devotatl a intereselor lLri. ridicarea lui".
cu trdsituri exceptiouale:
ln plan literar'. nrigcarea este sus{inutd de cliticul Garabet
. recursul la percepfia supranaturalS a evenirnentelor: Ibrziilearrtr. care. in articolul prograrnatic C'tilre cilitorl. relanseazti
r elernentele epice se inrbind cu cele aparlinind
c'foitrurceMpatuiol rdees.csupagciifiMc rithuatiirnEturnl,inperseclLula. tpdee la scriitorii patrr.rzecioptigti.
genului liric.
Clasificare. dupd con[inut: eroic. istoric, didactic. care il consideri nu o iclee
Opere reprezentative: CAttec'ul Nibelurtgilor, CArrtat'ul lui patriotica "ci Lrrra esteticd... E volba de origirralitatea Lrnei literaturi."'

Rollurul, Cittec tlespre oqstea lui Igor - in literatura universalzi 5i Poporanisrlul nu anga.f eazd o literatura definitd iar estetica sa este. in

Aprotlul Purice de C. Negruzzi. Dumbruvu Ro$ie de V. Alecsandri in foncl. una realista: acceptarea principiului determinismului (social.
literatura ronrAnd.
moral, psihologic) in arta; orientarea spre lornrele literatLrrii inspirate
POBTICA (< fr. poeticlue < lat. poetit'et < gr. poieriki)
din nrediul rural. cu fixarea unui loc privilegiat al t[ranului zuqrzivit
Terme rl are o dubld acceplie:
"aqa ctrrr este, rlizer qi dezarnrat" (M. Ralea) gi tratat cu sirnpatic 5i
1. Ca tratat sau text care cuprincle leguli. plincipii ;i norrne
infele_eere: rezerva explicitd hta de orag etc.
ale artei literare valabile pentru oper4 unui autor sau o epoch literali.
terrlertrl se^supraplll.le peste ccl de urti poeticit (v. ternrenr"rl). Rcprezerrtanli: I. Slavici, G. Clogbuc. O. Goga. Gala

2. In sintagna poelicti ntodernfi. conceptul denunregte o Galactiorr. P. Cenra. I. Al. Ilrirtescu-Voincgti. t. A-rrarbiceanu. M.

gtiinfd interdisciplinarh care s-a dezvoltat in perioada cle dupa prinrul Sadoveauu. C. Ilogag - in rndsura in care au cultival atituclini
lazboi morrdial. dar s-a irnpus dupd cel de-al doilea. Ia granita dintrc
lirrgvisticl gi criticir literarh.llind de fapt o fhzh rlodernd a criticricle lropcrrarriste in operele lor gi .1. Bart (Datot'ii ttitate) sau Spilidorr
limbaj.
I)opescu (Mo$ Glrcrn'ghe) ctr scriitori fldeli. "cle gcoali"'. DupI lazboi.
POPORANISM (deriv. de la popot') I\'li$care ideologica gi
literari de la inceputul secolului al XX-lea. apdnrtl ca ecou al acutci G. Ibraileanu corrstatd cd doctrina poporanistd a expirat. ci "literatura
problcrnatici taranegti din epoci gi lcgatir de activitatea revistci i', rlrr
1i-a creat alte cadre. rnai largi" iat' Viutu Ronuirteu:;cfr va capata o alti
Rontarreascti (fondatd la Iaqi. I rnartie 1906. de C. Stere. Paul Bujor
gi Garabet lbrdileanLr) in perioada 1906-1908. Yizeazd aspectelc olielt Lare.

162 POSTI\{ODIIIINISI\,I No[iunea de epocci posttrtoderrt(t tt
Iosl teoretizatd rnai intdi de istoricul englez A. 1-oynbce qi se raporta
lrr perioada cle duph 1870. Ulterior. lcrrnenLtl ltostrttotlenrlsnr este
rrtilizat aproilpe exclusiv in critica arhitecturalir. iar in culsul arrilor'

I970- I980 devine intenrational.

Pc'lstrnodernisrnul este mai nrult dccAt o migcare literarS. este

t63

un fenonlen social $i cultural. cu o henreueuticd filosoficd atribLrita lui Mircea Cdftdrescu (Postmoderttisrnul), care identificd acest ctlrellt

lui Heidegger. Eslcticct poslnrodentii neagci totqlitatea, coerenl.u, cu o poezie a vorbirii, in care "elementul cel ntui cciutetl e,sle

expre.sicr. originolilateu, sensul, libertaleu, cretrlit,ituteu Si susIine concretetea, obtrinutd otdt itt refleclant (modi/iciiri perntonenle cle
discotttirtuitqteq, .fi'ctgmetfiurul, diversitoteer, her.arclul, c'ctrt- regislru in cliscurs) cdl mui ales in re.fleclal, aclic(r itt inrugitteu
fe-rtuulitcrtect, parocliet. Prefixul post- are o denotatie temporald de lLtmii", a.jLrngAnd sd nu mai fie interesat de strdlucirile textultri' ci de
o poeticit a texislen(ei, in mdsr"rrd sd uneascd textul cu via{a insaqi:
succesiune, care ar implica postmodenrismului o nuantd de "Vreau sd inleleg lumea Si literuhn"ct pe core le locuies<: petltrtt q

continuitate cu nrodenrismul, dar in definire se opereazd nrai curdnd puleu locui it ele".
cu opozilia fafd de acesta.
Exenrplu:
Evidenfiate cu precbdere in liricd. trdsdtLrrile tundamerrtale Tounmd cu luntt

ale aceste nrigcdri surrt: cdnd porli pesle pulovcir o niciodatd caplu,sitd ctt totcleumtci
cancl Stii cit ai ntai iubit ';i ai :id mcti iubesti
o inrpuritatea, eterogenitatea qi fuziunea artelor: prin I re t oxiu'i n eJireS ti.
r pluralitatea stilistic6;
o inrportanta acordatd cotidianului gi bucuria jocului cu Toannii ur ltmci
ciintl cqbittele de teletott scArieiq:.ii
cuvintele: cdnd Stii cci nimic nu clu'eozii
cdtrl piinri si vilrinele graseiazti
. acceptarcaartificiului: Si ttoce u le lrenntrci, Si sen'iciile cle por1elan se.fac zctb.
La nivelul epicului, pot fi consemnate mai multe tehnici
Toamnd cle sticlir
predi lecte: valoarea ontologicd a perspectivismului narativ. dLrblarea cdntl nngletofoartele se.fltc :ob
sau rnultiplicarea tbrmelor de incipit, de fiual sau a ac{iuuilor. apeltrl cuntl mixerele cle plastic ptilesc
ciincl u,spir"tttorul usuclci rece
la un autor manipulator, autoironic, implicarea cititorului, care ccincl lrusu cle Surubelnile holtoteste
cdnd ntasinu cle spdlal cu ochiul rolmrcl
devine chiar persotraj (I. Calvino, intr-o sectrci cle icn'nd, un ccilcilu"). Si coniacul ctt ltntru ,slele
se-ngcilbenesc Si cud ele pe retntur"u ntinlii mele
arrtoref enlialitatea ca mijloc de drarnatizare (Borges. I?uittele ,;i loantnu dc verntttl ,se cretle ttindrci uneori...

circulure). (M. Cdrt[rescu. Totrtnrtd cu lund unii '60)

Reprezentan{i: Garcia Marquez, Jr"rlio Corlazar, Carlos POVESTIRE (slav. pot,esti) intr-o accepfie larga' termetrul
Fuentes (Anierica latind)l ltalo Calvino. Umberto Eco (ltalia): .lohn se confundd cLr NARATIUNEA, plecdndu-se de la identitatea de

Fowle-s, Iris Murdoch (Marea Britanie); Claude Simon, Michel sens: c ltovesli - o ttoro (t'. lenrtanul).

Butor, A. Robbe-Crillet (Fran(a). t65

Vorbind despre postmodernismul ronrinesc - clr ref'erire la

generafia '80. nrai exact M. Cdrtdrescu. Ion Stratarr. Lucian Vasilru.

Nichita Danilov $. a. - criticul Eugen Simion accentueazd existerrta

nntri non pact cu realul, intr-o "poez,ie cle tip biogntfic, ('ore

recupereu:ii slilurile poelice vechi prhr pcu'ufrctzir, pnroclie ,vuu cilure

ctirectci " gi intertextualitate, "?rfir-tut linthcrj ce vulorificci prozcti,sntul
,si.fbrnrele ortrlitirtii". (8. Sirnion, Scriitori rotnAui cle azi), in tinrp ce

Nicolae Manolescu (Tetne) descoperi in rroua gerreratie poetica
"spirit itrtegrolor Si lolercutld ". O prezentare interesarrtd ii apartine

164

. ca specie lite'ard. se definegte crrept o ,arafiune sLrbiecti- Reprezentan(i: D. Mircea, l. Cdlugdru, Milrai Berriuc. Victor
Eftimiu etc.
vizata (relatarea fiind. fbcutd din ungrriur po'estitorLrrui'care p"ni.ipa
PSALM (< gr. psulmos) Conrpunere poeticd biblica. cu
acpsidsroc.ceiramrthruirsFusiedloanetrornpriiusi'ataecipmruilt)eoin.aeavsidireieeaspmsltutaduiasrltireaniulraatdbreteeaie.pescndrtcirntseedtiiutusoner'lrinseruvpeaei)irstrdrccde.naare.aarrcaeipia6crspttienarunrrepu{iuri'rnvrnsipenietrrrduiiaicgeae,aultrduiireacoana.arnsespaimnxaer_eaar{grstuiniiotv'ep'dorarxaart1piridn.pteaspis"efnjrnEieaJugdcrL.eaurfcrtan-roaa'ulrartu.gaeraincurrdcaeeir accent de slavd. cantecl l5 l de cAntdri (in ebraicd avAnd fbrnrd fixa.

-Clasificare: dupa fonna discursului - irr versLtri sau in pr.ozti: organizatd irr versete, traduse ca atare in Psaltirile romAnegti)
./i Ioso./ica. p:; i hol ogic'ti, dedicate lui Dumnezeu, in Vechiul Testarnent. de Davicl gi dc
drrp[ destirrafie gi corrfinut /hntct.sticci.
Solonron. Crea{ia se defineqte printr-un lirism bine articulat (dens in
.soc i u ld, :; a t i r i cd etc.
metafbre, sinrboluri ).
.rbneesact;tEltt.izR: oG"lpa.r,eFzPlaeoun'tb'teae.nrrttti,ri:iTprEee.inAptor.uvp,Neosientr.isripr;t:oAIt..teTDsuarru_idreiehuetr,neipegovrt,o,etpc",^srtc,ieruisrrutliiirtt.islneitotuu*rctt.tttrr-i
i't'cir.ttirrsr':.N. Gogol. serile in cciturtil Specia este folositd frecverrt, cu o semnifica{ie gi frnalitate
cle lcingir Dikcrnkcr - in riteratura
uttiversald gi, literatura ronrdnd: asenrindtoare sau deturnate, qi irr poezia rnodernd. in getreral
M. Sadoveanu. povestir).i,'Hr,,,r, meditalii filosofice sau nrorale: T. Arghezi (Psalnt), L. Blaga
Artcttlei; V. Voiculescu, pesc.urul Amin etc.
(Pseilnt). Al. Macedonski (P.rclrn i motle nti).
apare i,PRsinOtaLgEnTreCdUeLTtiIpSuMr ri(t<erarutsu.rhpr/aolteittukttrtli'ntoetlip.criortrue)tcTuerrtinsrteirnuyli
exprirnZr irrtenf ia de suborclo'are a esteticulLri Exenrplu:
lu rrivelrrl operei liter-arc sau arristice. fata ae criteri,,i fotiti..
III
ccouuc.lttlouunrrircbprtAuiieirp, ppacr.raooel'preiatgia'-cltrbaae'r,sdeiitasadrtieci'ereU.listSpe'iiuruna-bnt9ueepr.areeSarteootrxvrrtraiuaedrrtriidtcciiusrlo.eltricm'dgruairpc'.iilferiei usrRetndaeelviiczola.u.rriLpietrae{ari1aa9Lrr4curr8rrei.i.i
gnpireau..ltvurruie. nlnrrrraiip,.soece"r.zecieax.tpiilrlieeriscdiueelvalianusrsrruirlion"cprlee,nalo'eisrhmeicpsuiccleliczidaarlliieset,ix'ncsseutsasi[uvinerdu. treiidvciedoericnnleutioinnliocs_l- Ierlare
i'cornportanrerrte sociale gi politice cu irrterrtia cle a le trjansfor.rna
.Dsrsncuuollmvrdeeeiurtlrrzeruira.(tDMitstaibrrn'curerDncaate,jungPlil)hii.,iienP-iesrLott,uzt'leab:dvdere,srcMtoreasihrsimaai'irilRipSul(i.asflidcoctota'vAetCia. ni;Tlu;ui,ogaMa'daruiutsr-..dseioqrl,at.Cseftrloe<rr:sr.ritAn'rp\ta.rt)ciurrrttr-aue.ii Iertare ! Suttt t'ct orice om:

166 M-am iruloit de-a tu putere,
"Ant r?s tle s.fittele mistere
Ce surtl ?tt.fiecare-utotn...

Ierture ! Surt cu rtrice otn.

Surt tictilosul pesle cure
Dcrc'ti .se ltt.sft o-ntrisrore
De toli .se cretle prigouil,
Dur, Doarttue, nu tn-ui 1tdrcisil...

Surt onr ca oricc orn - ierture.

(Al. Macedonski, P.rrrlrrri ntotlerrti)

PROLOG (<fr. prologue < lat. prologus, gr. prologos,

vorbire inainte) Preambul explicativ. caracteristic. initial. teatrLrlui
clranratic, reluat ulterior gi de crealiile epice.

Conceput sub forrni de dialog apoi de monoloq. in teatrul
grec (Sofocle, Euripide) gi latin (Plaut. Terentiu) avea rolul de a
c\pune subiectul gi de a avertiza spectatorii asupra caracterelor

t67

personajelor'. ln cadrul operei epice, func{ia estetici a prologr.rlui este R

de a genera atrnosfera povestirii gi de a lansa ipoteze asupra REALISM (<fr. reulisnie) Termenul are o dubld acceptie: in
sens larg, elementele realiste se ?ntilnesc in operele literare din toate
problematicii abordate, incitind astfel irrragina(ia lectoruIui.
Apare in baladd (Corbea), povestir€ (M. Sadoveant, Huut tinrpurile, pentnr cd se raporteaz6. la realitate. in se'.ts restr.Aus"

Anculei), nuveli (V. Voiculescu, Lostru'la), ronran (N. Filirnon, realislnul este ul.l curent literar gi artistic care a apdrr:t in secolul al
XiX-lea. in contextul istoric al levolufiei indLrstliale gi filosofic al
Ciocoii veclti Si noi;M. Sadoveanu, $oinrii).
dezvoltdrii pozitivismului (A. Compte), continu6nd in fonne
PROVERB (< fr. proverbe < lal. proverbiant. maximf,.
dicton) Crea{ie folcloricd in care se reflectd. intr-o exprimare specifice pAnd astazi.
Afldndu-gi ideutitatea in rnai multe articole prograntatice ale
concis6. sugestivd, frecveut rnetaforicS, o experietl{a de via(i. o
vremii (Balzac, Pre./uta la Contedia umand, 1842, ChampfleLrry,
invitdturd dobdnditd o datd cu trecerea timpului. Reetlisnul, 1857) curentul se opune clasicisrrului, prin abundenta
Apare frecvettt in operele scriitorilor cottsacra{i. ca marcA a detaliilor concrete, infelesul diferit acordat notiunii de tipic.

oralitalii stilului (ex.: lon Creangd, Amintiri clin copildrie). instalarea in real gi prin explorarea adArrcd a socialului. clar
interfereazd cu acesta la nivelr-rl ndzuin[ei cdtre tipicitate. al
Corespund, prin inc[rcdtura filosoficd pi profilul artistic. maxinrelor'
aforismelor, sententi i lor d in I iteratura crr ltd : sobrietdlii. al sirllului rnSsurii gi al obiectivit6tii, al ororii declar.ate
fa{d de patos gi efuziuni lirice. De aceleagi raporturi complexe se
Pasdreo c'ar"e cdntd de dimineapd dupa-umiazct o rrrcinntcd poate vorbi gi in ceea ce privegte afinitalile cu rornantismul. in prinra
jumdtate a secolului al XIX-lea, realismul a lost contemporalt cu
a/lrrl. (anonim) epoca de inflorire a romantismului, inc0t in operele unor scriitoli
Bulut'ug,a micd rcislournd ccuttl lllrz'c. (anonint) precunr Stendhal, Balzac. Dickens, Gogol elementele iuterfereazh.
Ajtmge o ntdcittcd lu un ccu'cu oale. De altf'el, prin interesul pentru concretul istoric, pentru social sau
pentru culoarea de epocd, rorlantisr.r.rr.rl a pregdtit realisntul, care insi
PROZODIE (< fr'. prosoclie) Sinonim cLr METRICA' dil'erd prin rnijloacele specifice de investigare a realitdtii. exclLrzdncl
terrnetrul nulle$te o I'atnttrA a poeticii care se ocupd ctt sttrdiul sau marginaliz6nd sLrbiectivismul, sentirnentalismul. confesiunea gi

versificaliei (vers, strofE. tipuri de stroli. ntdsttrd, ritm. rirrrd etc.). idealizarea fi gurilor.

0 Scriitorii realiqti se indreapti citre vitr{a social[,
prezentAncl omul in legituri cu societatea, ca un produs al
QUIPROQUO (< lat. cluicl pro quo, un lucm pentru alt lucru) mediului in care triiegte. Astfel. Balzac afirma cd rornarrcierul
Procedeu dramatic folosit frecvettt itt corrredii, vodevilLrri. farse gi cat'e
constd in confundarea identitblii ttttui personaj, de unde derivd o serie de trebuie sd fie secretarul acelui "isloric, core e socialoleu illsrirsi", ilr
situalii colfuze gi ittcurcdtlrt'i. care susfin o derulare aleft5. impetuoasd.
rurreori neagteptatd. a intrigii, prectlln gi verua cotnicd a operei. Acest Stendhal evidentia necesitatea obiectivitatii $i a inrpartialitilii
procedeu apae frccvent in comediile lui I. L. Caragiale: O scrisoure
Pierdutti, O noapte -firlmroasii, D-ale cttrncrvalului, Conu Leoniclu.fhlci scriitorilor: "Rctnrturul e,ste o oglinclci purlatci de-u luttgul urrui drum.
ar reuclimtea. ('dteocluld ea reflectir cerul ulbu,ylru, allticlotci ttoroiul clirt hdltoctc'ele
de la picioctrele cluntneavoctstrd. Vreli sci ucuzcrli c{e intoralilute <tnnrl
168
c'crt'c pocu"lii oglirulu'? Acuzuli ntai hine clrumul pc cat"e se aflit

169

bciltoacele .sttu, mui birrc, inspectoruL de drumuri cere permite co apa Un alt aspect defirritoriu peutru realigti tine de profilul
sci se aclune ,Si btilloacele sci se Jbrmeze".
stilistico-expresiv al operei, in ideea cd deplaseazd accentul dinspre
O alta diferen{iere a realismulr.ri fatd de rornantisnr dar" gi de
latura arlistic[ spre cea gtiinfificd sau filosofica a creatiei; scriitorLrl
clasicism !irre de verosimilitatea tipurilor create, culentul
lealist va irrcerca o rllpere de normele scrisului conventioual calofil.
fundamentdndu-gi teoria caracterelor pe baza descoperirilor din
gtiin{ele fizice gi naturale, pun6rrd in relief elementele senrnificative recurgdnd la forrnele lirnbajului comun, pitoresc, necizelat.

ale realitdlii. Din acest punct de vedere. esteticianul Georg Lukacs Reprezentan{i: H. de Balzac (Contediu untcnci, integrand
considera: "Cutegoria centralii, crileriul .furtdcnnenlal ol concepliei
literare realiste esle < tipul >t, ntcri precis erceu sinlezfr speciuld cu'e. romane precum: Eugenie Grcurclel, Mo; Goriot, Veri.youru Beue,

ttttit in ciintpul caracterelor, cdt Si in acela ul situuliilor, une$te Gob,seck, $uanii etc.), Stendhal (Ro{rr Si Negru, Mdndstirett clin
u'gunic gerrcricul Si intliviclucrlul. Tipul clevirte tip utt 1tt'itt ccrt'uc'tcrttl Parnru, Arrnattce), G. Flaubert (Madama Bovcu-t\, Ch. Dickens
de nteclie Si nici chiur prirt curuclerul sdu irttlit,icluul, oricAt de (Averturile lui Oliver Twist. David CopperJield), Emily Bronre (Lrr
upro.ftmdat, ctit trttri curartd prin fuptul cd in el confluecrzti si .se
rdscruce cle t,dnturi) N. Gogol (Serile in ceitunul ele ltfuga Dikntket,
rttlemeiozei loole ntornerttele clelerntinate clin puncl de veclere unturr Si
social, esenliole unei perioaelc istorice ". Tipurile cultivate de realiqti S$'lete rrtoarte), L. N. Tolstoi (Rdzhoi Si trtuce. Anna Karertina), F.

(arivistul, parvenitul, demagogul, orfanul etc.) provin ditt toate Dostoievski (Crinti ,pl pedeopsd, Idiotul, Dentonii, Frutii
categoriile societdtii, all o puten'licd deterrninare sociald. ca ntodel
Kararnazov) etc.
unran se detaqeazdL prin energie morald qi activism. iar meditrl itr care
trdiesc devine relevant petttru caracter. inc6t prezen{a lor strttcttv'eazd' Depdgind limitele secolului al XlX-lea, realismul se

o veritabild "cometlie untctrtci ", in nrdsurd sd cottcureze "ctc:lele tle perpetueazd prin diversificarea gamei de solu{ii artistice, apirAnd noi

.\!ore civilri" (Balzac ). Strs{irtArtd tttt asetllellea I'etetar altistic. fbrnrule epice: realisurul psiltologic, care reduce ponderea
evenimerttului exterior pentru a urrlSri consecin[ele acestuia pe
Charn' reury insista "l'ertbctul retrlisl trebuie sti./trcit pot'lretulJizic
ql unui indivicl, clescriereo obiceiw'ilor sule, tuliu excrctri o otttului ,yi planr"rl trdirilor interioare (Proust). realismul mitologic, bazert pe
cltiur g,reutttea sct".
corela(ia cu situa{ii rnitice in vederea surprinderii tiparulLri arhetipal
In acelagi context, M. Popa distinge intre operele collceptlte
marrifestat in existen(a cotidiarr[ (.larnes Joice) g. a.
drrph o ttretodd lealistd gi cele de tendinga realistZt: "Dislcutlrt cle
ln literatura romdu5, realismul apara in epoca scriitorilor
lter,spectit,it e,\te ninintd itttre persttrtoiele secuntlcn"e ';i cele
patruzecioptigti, prinlziologiile lui M. Kogdlnicearru gi C. Negruzzi.
principtrle in cerclrul urtei opere realisle, toote persotniele liitrcl
ajunge apoi la un stadiu deplin edificat datoritd lui N. Filinron. cu
obieclive, co ittr-mt uutenlic exunten .ytiittti./ic, c:tttn ,\e inlcirttplti lu
Bul:uc, Zola ,sutr Flcrubert. in operele de tenclinld retrli,stir personttf trl romanul Ciocoii vechi Si noi, autorilor de nuvele de la sfArgitul
secolului al XIX-leir (I. Slavici, Novele ditt popor,I. L. Caragiale, O
ltriticiltul esle, ele obicei, nereolisl, in setr.wl neverr.tsinrilitdlii
fdclie c{e PaSle, in trente cle rdzhoi etc.) gi rornancierurlui Duiliu
c-ontporlailtertlului Si /ilo,so/iei sule in tirnp ce persortujele ser:uttclure,
Zamfirescu, creatorul primului roman-cronici romAnesc (r:iclul
ohiecluulizale, .\unl cortcepute distcrttlctl, reuli.st. George Surttl.
buttiioard, rcimtine tribulord uuei conceplii ,sentintertlol rotrtun ic'c. C'ontcineStertikn': Vialu lu 1cu'it, Tdnene Sculiu) gi continuS, prirr
clur va construi persouuje securtclu'e clupit ntetoclu reuli,slci ". (M.
internrediul unor nrodalitdti mai cornplexe, care combirrd investigarea
Popa, Ileeilisrnul)
interioritdtii umane cu studiul relatiilor sociale, in secolul al XX-lea:
t70
Liviu Rebreauru (1o1, Riiscoala, Peiclurea spanzuralilor), George

Calinescu (Enigrttu Otiliei, Bietul. Iourtide, Scritrul trcgnt), Marin

Preda(.\l4oronrc1ii, Dalirul. Cel mai iubit clintrc piimdnteni), Au-gusrin

llrrztrlir (O rgo l i i) etc.

llt

RBFREN (< fr. re.frnitt) FigLrrd de stil care constii in iucantatorie a versttlui. dar gi in operele epice. cu rol de a intensif ica

repetarea unui vers sau a unei grupari de versuri la sfArgitul fiecarei ac{iunea gi de a dinamiza discursul:
strofe a unei poezii. pelttru a accentlta o idee. o etlotie sau pelltrLl a Mircea insuSi mand-n luptir viie lict-ttgro:itrtare'
asigura caracterul muzical-incantatoriu al discursului Iiric:
Care vine, vine, vine, calcii totul ht pic'iotrt'c:
Dirtre sute cle c(ttarge
Cure lctsit ttralm"il e, (M. Eminescu, Sr:risortren IIl)
Cfite oare le t'lor :;parge
Vdnturile, valurile ? ( ... ) Mai departe, mai departe,

De-i goni Jie rnrocul, Mai tncet, tot nrui htcet,
Fie itlealuriLe. S u.fl er u - m i n e ntdrry,Ai et
Te urrtteazii irt lot locul intlulcind cu elor de ntoetrte. (M. Eminesctt, Peste vArfitri)
Vdnturile, valurile.
Aurorct violetit
(M. Eminescu, Ditfire sute cla <:uturge)
Plouu rouii dc ctilori -
Anurg cle loctntnd violet...
Doi plopi, irt.fitrl, apttr irt siluete: Venus, plind cle.fiori,
Pure-o t,ie violetfi. (...)
- Apostoli in odiridii violete -
Auroru violetil (G. Bacovia . Malin u I ci)
OrnSul tot e violel.
.Sc ltdtaa:ti da cttlori -
Amurg cle loanmci violel...
Pe drutn e-o lunte lenesir, cocheld,' Venus, puld cle Jiori,
Pa ra -o :; I i rrsti viol cllt...
ll4u|1imeo tocttci Plre t,ioIetd.
Sittgur, sirtgur, sittgur, (G. Bacoviti, Rar)
OraSul tot e violet.
itrtr-trrt htrn, ilt'Parle -
Amurg cle toantnci violel ...
Din lmtr, pe c'dmp. vfi6l voievoxi cu plele: Doorme Si hungiul,
Strdbunii trec in piilctn'i violete,
Strdzile-s clescn'te,
OruSul tot e violet. (G. Bacovia, Amurg viole t) Sittgur, singur, sirtgur.. '

RBPETITIE (< fr. repetition < lat. repatirio, repetare) Eru de fblul lui de clincoctce de Olt, fcicuse in linerele de trei
ori trvere si de trei ori i-o ntfrtn.ase ptrhoiul niivdlirilor :;lririr'te. De
Figurd de stil care constd in folosirea de mai multe ori a ttnui cuvAtrt trei ori il jefiisera ltu'cii. (G. Galactiott, La Vulturil)
sau a unei sintagrne, cu scopul de a accenttta o idee. o etlo(ie sl '.t o
REPLICA k fr. replique,lal. repLicatio, replicare. a indoi,
trdire. Apar"e fi'ecvent in poezie, unde sus{ine calitatea mttzical-
a intoarce, a replica)
172
l. Termenul apare mai intii in genul oratoric. unclc

113

desemneazd u' rdspuus oral sau scris prin care se riposteazd la m'ia;a experienlti pe cctre u .fdcut-o, cdnd Si-a adrhrgat regrttrlui

intervenf ia unui interlocutor. minersl incci unul, nrui evoluut ,Si mai miriJic: mt fir cle icn.bti, cu tn

2. in opera drarnatic6, denumegte interventia uuui perso'aj ttlt rlestitt al celor tlirt.iur. . . (Geo Bogza, Cctrteu Olrului)

care dd urr rdspuns interlocutorului in cadrul dialogLrlLri. RETROSPECTM (<fr. retrospeclive) Procedeu narariv
prin care un rnoment anterior ac{iunii (firului fabulativ) este adus in
Reprezentarea scenicd a operei dramatice impune cle altfel realizarea
prezentu I naraf iurr i i. Retrospectiva se poate realtza prin re nre tn orure
dialogului in mare parte pe schimbul de replici, cle care depind (attatrutesis) salu evocere de cdtre un narator sau un persorraj a unor
everrirnente. intdmplSri din trecut. Prin retrospectivd se poate crea o
impresia de veridicitate gi dinamica actiunii.
imagine cornpletd asupra unui personaj sau se poate motiva o ac{iune
3. Prin exterrsie. terrnerrul poate fi int6lnit gi irr genul epic. a prezentului narativ.

atunci cAnd intentia naratorului tinde sa fie suprirnatd, sau chiar in cel Exemple: Marcel Proust (in cdutoreo tintptilui pieruhtt),
liric (M. Erlinescu, Replici).
Mihail Sadoveanu (Baltagul), Mircea Eliade (Pe strada MAntulettstr)
REPORTAJ (< fr. reportilge) Text publicistic destinar sa
infonneze operativ asupra unor sitLralii. evenirnente reale. cle etc.

coloraturd socialS sau cultural6. gi care se distin_ee prin dinanrisrl gi RIMA (<fr. rine) Procedeu poetic care corrstd in iclentitatea
prornptitudine.
sr.rnetelor la sflrgitul Llnor versuri, incepAnd cu ultinra silaba
Degi negat de unii cercetitori, reprezintd gi o specie literara
hibrida, la linrita dirrtre literatura gi docurnerrt, irnbindrrd calitatile . accentuatd. Criterir-r eserr(ial al structurdrii strofei gi a versulilor,
stilului publicistic cu cele ale beletristicii. Spre deosebire de alte
creafii in prozd. reportajul nu nu pune accent pe fictiune ci pe laptul delinritdnd sfdrgitul acestora. rinra are. pe lAngd firnc{ia rnetricd, gi

real, iar epicizarea acestuia se realizeazd, printr-o perceptie turra esteticd, integrindu-se in substanta poeticd a discursului.

subiectivd, personalizarea sernnifica{iilor, constructia cliscursului. Din pLrnctul de vedere al cdderii accentului, rima poate fi

distribuirea pertinentd a modalitdlilor de expLlnere (naratiune. masculini (cu un singur accent principal pe ultima silabzr a

descriere, dialog), limba.iul expresiv. versurilor) sau feminini (cdnd accentul cade pe penultima silaba) iar

ln literatura rorndhd, reportajul Iiterar, ca sintezi intre in func{ie de pozitia in stnrctura stroficd a versurilor care rirreazd. se

gustul de senzational, de insolit al ziaristului gi firea de poet a disting:
autorului, este ilustrat de Geo Bogza (Clartea Oltului. prit,eli.,tti .yi
r rima imperecheati (rimeazd versurile 1-2 gi 3-4):
senlintenle, lctra cle picttrci etc).
Exemplu: De lu Nistru pltt' lct Tisa

Ccind izvorci,ste clin HdSnrctSul Mcu.e, Olnrl se efld - t:tt Tot RorttdrtuI pldusu-mi-s-a
inlreaga plunelci in printu zi - pe treaptcr cle .ios cr :;ctirii ctu.e-l
Cci nu ntcti ltoote ,slrcibate
ctslectplci sti o suie. Ceett ce-i poarld nuntele exislci tloar inlre t:ele De-ulutct strdittdtate. (M. Eminescu, Doitru)

doud maluri, Si inceteozri o clatd cu ele, tot crstfbl cum stiiucile n5
inceteozii o dulci cu nnrchiile lor. olrul e o sitnplci reulitute geologicii

(...). Ajungtirrcl la poulele ntuntelui Si iesintl upoi in ctitnpie, el rciu

174

. rima incrucigati (l-3,2-4'): Efecte ltea$teptilte obline yi George CogbLrc. Lrrt versiflcator

Q pusnicd tristete punea.fdrci cle Stire desirvir5it. cornbinAnd rinra incmcigatd cu cea irlperecheatd: iu

Irt orice coS cle piepturi urt suflet nencdput; balada PuSn Husstur, de exenrplu. rimeazd velsurilc l-4-5 gi 2-3-6.
Luntinct ste pe uli;i, rddeu prin cinritire, Pc yotld-l ztit.c.ylt: c'cilure trec6.nel
Dtu'se s./ia sd intre in cusele de lut / (V. Voiculescu. Flor-rr)
I'r'irr .yiruri, cu fillgeru-tt nriitrri.
o rima imbritigati (1-4,2-3):
hr Icitut.i ,s-crzt,tirIe nruI1imeu 1tirgAnfi.
f,cirartit"- sutrIern Ioti tdrfind,
E cle prisos orice trLtfie... C'cici vodci o-tnperte, ctit.ure fkcdnd.
Ce-u Jo,st, in yeci ure sd fie...
Dirt rtou rtintic' u-.o sci riimiini. $i-tr urntd-i se-rtcletrsii, ctt t;uiel c:urgAnd,
O,ytireu roniini.
(Al. Macedonski, Psrrlriii tttode rtti ) (C. Co5buc, Pet,yu Hns,surr)

. monorimd (l-2-3-4): RITN,I (< fr. rythrne) Succesiurrea regulata a silabelor'

Peste yeh'/ c{e rc1rrtu'ele accentuate gi neaccentuate diutr-un vers. care dd nagtere urrei arrlonii

Trec irt stoluri rdrrclunele. poctice.
Ducirrcl gArtcluri I e mele ^ln firnctie de Lrnitdtile nretrice cel mai 1r'ecveut distribLrite irr

$i rtorocul nleu cu ele... (M. Eminescu, Ce te le,qeni.."t lirica rornAneasc5. se disting urmdtoarele tipuri de ritrn:

ln tirnp ce fragnrentele lirice de ntai sus exemplilicd rime RITM TROHAIC - succesiune de trohei (picioare metrice
bisilabice. in care plirna silaba este accentuatd iar a cloua
simple, existd qi rime complexe care constau in imbinareit Ineaccelltuatd: _ ). inclt versul adrnite accentul de intensitate pc
megtegugitd a tipLrrilor corlsacrate gi denotd virtuozitatea I
silabele cu rturrrdr irnpar: l, 3. 5. 7...:
ingeniozitatea prozodici a creatorilor. Spre exemplu, M. Eminescu
/_ / _/ _/O "/u S i e n c :;.fur.y i I ir
rnultiplic[ scherna clasicd a rimei irnbrd{igate. grefAnd sirnultan pe
_
aceasta o rirrd pereche. iuc6t iu sextina rrnnAtoare rinteazd versurile Dinlr-o ptittzit pure culeu,

l-6. 2--s qi 3-4: / _/ _/ -/ _

7i'e s tir i rul :; cii u I e i e lac uI P rirr I re futlde rdltic il ii,

$i se letgdrt[t sub soare; / _/ _/ _/ _
Eu, privitrclu-l din pddure,
iTout ri c u I tt r e u - erclor n r i I ci,
Las etlecnrul sd miifure
/ _ / _/ _/ _

Toulti t'uleu.

(G. Cogbuc, lrt rtricTtl verii)

$i a,scult cle lu rcicoare
Pitpalacul.
(M. Erlinescu, Frettntdt cle codru) RITN'I IAMBIC - succesiurle de iambi (picioare r.netricc

bisilabice, in care accentul cade pe u doua silaba: _/_), incdt versul
aclrnite accentul de intensitate pe silabele cu nuntdr par: 2.4. 6. B ...:

n6 111

Alirtsri, slrtutct lainic ct .srutot... A m i rtt i ri Le m e I e .fi lt ruLt, ct pore nt

_/ _/ _/ _/ _/ _ _ / _ _/__/__/

$i Sdtr-Nicourii din icoane vechi LiniSlite; pluteau ccr o umbrd ciudala

_/ _/ _/ _/ _/ __l__l__l__/_

Rdnfirte ntul clt deget ridicut Iriz.iitrcl utt tulcta mAntuit tle lrtretfi

_/ _/ _/ _/ _/ __/ __/ __/ __/.

$i ciinlecul leicerii in urechi. ($t. Aug. Doirrap. Stem1e. dupd l. Funeriu)

_/ _/ _/ _/ _/ (Ion Pillat, Itierior)

RITM DACTILIC - Sucesiune de dactili (picioare metrrce RITM CORIAMBIC - ritrn obfinut prin inibinarea unui
trisilabice, cu prinra silabd accentuatd iar celelate doud neaccelttltate: trolreu cuun iamb ( / - - I ):

I 1,-4,)1,,1as0t.f.e.:l incdt versul adr-nite accentul de intensitate pe Stelcle-rt cer,

silabefe / _ _/

Deasupra nririlor,

Utrs in deSerl, ar privi pesle umdr pddureu, Arcl depdrttirilor

/__/__/__/*_/_ Piind ce pier. (M. Eminescu, Stclele-u ccr)

Pruf de vechime centulci si-ur luu cle pe unwr. RITM SPONDEIC - succesiuttea a doLrd silabe lungi

/__/__/__/__/_ (unitate nretricd specificd versului latin) sau, in lirica rotnaneascd,

(M. Ciobanu, Cele ce.surrr, dttpd I. Ftrneritt).

dupa unii specialigti. suita de doud silabe accentuate consecutive:

RITM AMFIBRAHIC - piciorul metric care se repetd estc Ei _So(p/tes/)c,-ntu-lte/ ,si-ttr spune ...

/amfibr hul, picior nretric trisilabic, cLr silaba a dolta accetltuatir ( - ). _ - (M. Eminescu. Cir I in... )
-incit :rsul admite accent de irrtensitate pe silabele 2, 5, 8. I I:

()u robul ce ciintci rrnrur in robie.

_/ __/ __/ __/ _ ROMAN (< fr. romcur) Specie a genului epic irr proza. de

Clu lanlul ele brule. cu uer cluios, dinreusiurri aurple, cu actiune complexd gi intrigd contplicata

_/-_/__/__/ progresiv, desliguratd pe mai tnulte planttri, la care participA un
Cu rlul ce getn( rle reu t'ijelie,
rrurndr important de persona.ie, bine individualizate.
_/__/__/__/_
A fost atestat in Frarr(a. incepdnd cll secolul al Xlt-lea.
Pe putu-nti tle tnoarle eu citttt clurcros.
considerat ca literaturd de divertisntent. Dezvoltarea ulterioard a
_/__/__/__/
(D: Bolintineutu, O.fatii ltincirti pe putul tt.iorlii) diversificat specia. fiec6rei perioade literare fiindLr-i specific un

RITM ANAPESTIC - piciorul metric cale se repeti 'ste anurlit tip de ronran. Astfel. in Renagtere, s-il dezvoltat ronranul
anapestul (picior rnetric trisilabic, cu a treia silaba accenttlatar: 1:t.
alegoric, aldtLrri de cel picaresc qi de cel cotnic, in romatrtisrn -
l,ersul adnritAnd accent de intensitate pe silabele 3,6,9, 12...:
rornauul de aventuri. sentimental gi epistolar iar in secolul al XIX-lea

- realist. naluralist, eseistic, parabolic. existen{ialist.

r78 179

in perioacla corrtempora'd se tincle cdtre estorrrlrlr.ca analiza psihologicd. preocuparea pentrlt stiitrl e\act 5i

glanitelor clintre gerruri, ceea ce permite romanului o diversificarc ir anticalof ilia: A. Gide (Fulsi.fic'urorii tle batri), Carnil Petle'scr.r
telrnici lor naratirre. (Putul lui Procust), M. Eliade (Muirret,i).

Clasificarea romanului include numeroase criter.ii: (5) Dirt lturtt'tul de veclere ttl rttpot'tulLri tu retrlitotetr,

(l) c{upci ruporleree lo /emporulitute; picarescn eroic, distirtge tn:

i$toric, conlenrporun, de anlicipulie: . rontanul alegoric (realitatea este canrullatd irr

(2) dupti cuclrul .yocictl suu geogrcrfic iu L.ure .r(? spatele unor mdgti: D. Cantenrir'. Istoriu ierogli/icti):
de.rfii;ourci crcliuneu; rural, urbat4 al provirtciei, exotic.
. t'ontunul realist (care se vrea o copie ficlclir a
(3) Dupir untploareu epicci ,se pot di,\tinge;
realitAtii:Balzac. Stendhal. [jlaubert: L Slavici. L. RebleanLr. M.
. rontanul-Jiescd (surprinde o arnpld irna_9ine asupra
Preda);
societdtii dintr-o anurnitd perioadd istorica prin interf-erarea a
. rontqn experimental ("felia de viati" este izolata clin
nunreroase planLrri sociale gi destine Llrnane. urnrhrincl totoclala
schirnbdrile din conr;tiinta sociali gi indiviclLrara. raporturilc cornplexitatea realului gi disecatd in anrinuntinre iar rraratonrl

adlientcrehroorrndgeist'iinaetasusnotcisaoldlu: tiaodnuactee in scenr rurneroase per.sora.ie. este obiectiv, chiar rece: Zola, Maupassant);
are ulr caracter lnorlunrentai
gi . romflrrul puruholit (problerne general unrane sLlnt

gi o constructie epica arlpld: L. N. Tolstoi (Rri:hoi .yi puce). M. surprinse irrtr-o formd sinrbolicd gi parlicularizate priu soarta
urrr.ri singur persorraj sau a uuei comunitirti: F. l(aflia. Proct'sul.
.Gorki 1 M o nru ), L. Rebleanu ( Rcis c ou I u );
A. Canrus, Ciuntu);
rontanul tip saga (surprinde o arie urai restr.Ansa din
. rontanul contportarnentist (presupune raportarea la
viata sociald. pLrtArrdu-se desligLrra pe o perioacld rnai
realitatea obiectiva. incercaud sd surprindl reac{ia onrLrlrri in firta
in'irrdelungata. antrenand un rrurlir rnare de persona.je sectrnclare. runor problenre inclividuale gi sociale. personajul tiind prezentat
prin prisma comportarnentului acestuia: E. Hemingrvay. Adio.
isura in cale acestea intla in contact cu nrerrbrii larrrilici clirr etnrre !):

c€,,trul ronrarului. a cdrei cvolu{ie constituie. cle fhpt. tcrratica . ronutn fcutctstic (presupune apelul la o altir lcalitatc.

intregului ciclu: J. Galsworthy (Frtrst'te Srr,ga). I)uiliu subiectiva)l

Zanrfirescu (ciclul corndneEterrilor: viutct lu /ut'ti. T[rno.sc .\lttrtitr. . ronttn SF (H. G. Wells. Orrrrrl itrt,i:ibil. S. Lern.

ht rd:hoi. hdreptari. Arurcr): Solaris ).

. romanul fluviu sou rontanul de tip ciclic tRoger (6) Duttir lehuicct tturelit)d cut'e l-u consucrut. ronranul
Martin du Gard, Les Thibuulr, J. de Lacratelle. L,e.s HuLtt-poitrt.s. estc: bslzac ian, st he ndalia n, prrn s tictrt, gitliort, tolstoia n elc.

Hortensia Papadat Bengescu - ciclLrl Hallipilor: F-et.iourele (1) Dirt ltttttcrLtl de veclere uL vi:.ittttii nLu'utit'c, [rutenr
distingc'intre:
desplelite, (lortc.ert din nrtrzicti de Buch, Dru,ttrl ,.\.ctrt,\.
. ronto,tul obiectiv (surprincle o intreaga societate. ceI
lQttl(l(lllt\.
nrli adesea la modul clitic, onrul l'iind un produs al accsteia:
(,1) Dup[r.fot"ntu cle orsctnizcrre epicci, .se tlifererttiu:ir; perspcctiva cste lipsita de idealizare. ual'atorlll asumiinclu-gi
impartialitatea. cle accea stilul este irlpersonal. r'ece. distantat.
. rontqnul epistolar (Montesquieu, Sr:r-r"ron perscttrc).. inconrpatibil cLr inl'leriunile lirice: intelcsul este orienlat cartrc
. romenrrl jurnal. care apeleaza la inte-gral.ea u,ror
docunrente personale in creatia epicd pentru a-i da ur plus clc rBl

auterrticitate: apar astfel nara{iunea la persoana I gi luciclitatc.a in

t80

detaliLrl social. ceea ce conferd cdr{ii o irnportantd valoare nrimei itrrndtdti a veacttltti al XIX-lea' apdrutd ca o reactie la
it;i;;rJ;;;;icismutui. ulterior, s-a constatat ca este
documentard): vorba despre

. rontanul idilic (chiar dacd se raporteazd la realitate. uimanreciilu.arnuec,'l,ol't,dl.ircei"as(ntdueel.ctl9eiipcso-carhnianpttle'eoaxdugtbti'rdiaednicsdoti)nnct9r{aiiadciiecnlttoraerciurto'icvma' arleinustgi-saomeliaxuntlinpssaaqsuieinicsetl'

aceasta este redati intr-un mod deformat; irnplicarea naratorului ra;ne;jar-vr[riono;lsn"utall.ialoSein.ttcuaalodlnrinaiinrc(.rdodl"uenuezr-tnieisapge",lLce,rteodz[dom. p.srauaesnsr-tdaci9siaimvrscaoauhcrulbtiaeGcitrraiozcrmroelkemaiig)rzA'codanmrepeasrcnait'trtilisitsprmtttrircuetSel cngeaerurirecrmoedpaiaefnena'rlnpedfrne,e'tensclt-eeeal

este evidentd. fragrnentele rrarative alterndnd cu cele de

adevdrate izbucniri Iirice);

. rontanul subiectiv (perspectiva narativd este

directionatd spre exploatarea zonelor ad6nci ale psihicului gi

desprinderea unor sensuri filozofice privind destinul uman).

NLrmit generic Si ronnn "de unulizti", rolnanul subiectiv sou."tt*t,deso*nrdr,inGceaolitragteiuC'gaeiinrreersactuedaefminongf,t:e"trCirleusaict:uislttttrtra-ldraontttleultitoltas1tt6t .slnuttt

poate fi: cle cmalizd a proceselot" psihice conSliertte. care are o tradilie dt'it"uonruni"icrOrtiiplciu,ttrtir.inci,clteialiazuuled,iiinnverreersxloiitsrattceliiin.ml"eop(Crrfao.clCotigactiiictnte"ss'lcteurx-'rei.sgCtaelnns^utrtiifr.iricsuime'rn',cter1o:tectllteo'umttbteiisnletttet'

veclte in l(itDeriastcuirpaoflrualn)cgezi6,i,rrprcinarBeenajanmaliinzaCopnssihtaonltog(Aicddolpurhnerd) rSegi tPe. crat.tisooemoaifprlrmtrtn;ierepcelaca,tderestrrririrtdrc,eufiesredeitrrrrcnaverepgutaoa,eolilltLauianzrsrfratioealrtliruizntlungeilerstdnieatirtcudeoiitclipioen.dfutrai-iezlanu,s".isceoolp"iuetitnn"iaarintoabiseeriamlientarilii"iseitdc"pr[sne,aacippneriprarrego'tzeooldnendrguplrropteeaen'rli'ocde"gulau'gudzAi ieieotncars'nerecdcoi{ifge.aiinupriarerczcoarsualaazitarnaicltdelloi'ouierirFrmm$etsaucita.trfuirlrralaila:'unuiTrcrdcdilii'aue'nqt'cuiclltlclrletooucitdattostrvetrnercenia'edalnisi'.letttotbriatguade'irt'eltbleaiaei'scLsrtdta-l9ti9aiaet.ritli
Bourget
irr{eles ca tetttativh cle afirtuare irt absoltrt'
desligurarea logicd a stirilor sufletegti. evolu{ia lor cu rnotivarea
cauzelor care le-au produs (G. Ibraileanu, Aclelet). de analiza a

subcongtientLrlui (al cdrui precursor este socotit Dostoievski:

dorninantd in aceste romane este surprinderea unor individualitdti

psihice care. in cornplexitatea trdirilor lor, rru pot fi unndrite cu

rnijloacele logicii 9i ale rafiunii; eroii sunt stdpAnifi de stiri psihice
incefie. mAnafi de irnpulsuri contradictorii. de obsesii gi trdiesc

conflicte de congtiinlh sau dranre morale puternice: L. Rebreanu. (e,iclr1lurliueb7mea.8.irt"9naop,itasorCIomra8eorr,".3eea0pxda^r.iusolIs5tupe8lr,arr4n,ilf"'li8ol'ai'.",)fr''o.a=o-ut'r.rLn'o.r"i.calm.]oaltarrauD.t'in"'sg-iptz'taui,slttntirlg'nrdeltr-oilxtututouptliuurctliiiii,tcp'tacgtiilsiee{etilresoemiertliarrnacetnsiipitri'tsbleramadivlnuiiaontatatlelueitrfacte!oiiqSsircbiettfoaiua.tmtirndcV.g'utieizlnInr-ziledueien'zrpceeldliearerl
Pdclureu spdnntralilor. Carnil Petrescu, Ultitncr nooptc cle
tlrugoste...),;i rontene cle auloanalizci. it'r care investigatia

psihologici este indreptatd in sensul auto-observafiei urror stdri
psihice, urmirite de cdtre narator la lirnita dintre congtient gi

subcongtient iar procesul psihic donrinant este rnernoria involuntard.

afectivd (M. ProLrst, Irt cdularect lirttpului pierclut, Carnil Petrescu.

Petul lui Procust).

O altd clasificare. aparf indnd teoreticianului Wolfgang

Kayser. disociazd romanul et,enitnen!itrl de romanul persortugiul Si celsatectlitcrsuenloicvi(tiuder.aiglurleilrenvtiicz,itrrerrlri'ircaltedseprcelaasritcdisinrnte)'tnSecihaitllcepr eduerstcidhieseasle
de cel spctlicrl iar lista rdnrdne deschisd.

ROMANTISM (<fr. romuntisme) Ronrantismul a tbst cTircrrlmt,aIsncnerileKt'ailnotrs5ai ldee"""latitat(tpitoiidrnininiledcidleeloalfoilgoicseotalaleidleuai lIi-sletardaelrt)riirr

definit inilial ca o nrigcare literard gi arlisticd europeand caracteristicd

182 183

studiul Asultt'u poe:.ici settritnerttrtle (1j95-96), in care se stabilca o atitudini sau domenii ale artei literare.

dseLrrratliirtnaetenttaipl oallogcoicnrteprennptoruraauirltoigr.tip(lgirelruriluvl onrabivinadrliabrretircidroinra. u;n;itrrc,erll in Franla, Madame de Stael, prin operele Despre literaturd

naturii. cel6lalt tan-iind dupd rratura pe care a pier.dut-o. in clezacord ( I 800) 9i apoi Despre Germenia ( I 810) va contribui considerabil la
rdsp6ndirea noilor idei prin faptul cd recornanda autorilor francezi o
cu sine gi nel-ericit irr erperien{a urnanului) este consiclerat astirzi Lur literaturi noui, respirrgdnd dogrnatismul clasicismului gi propunAnd

nranil'est tinrprrriu al rornantisrrului. La putin tirnp clupa pLrtrlicar.ea modele nordice, in care observa prezen{a insistenti a naturii, o
melancolie de fond, un spirit meditativ precum qi propensiunea
acestei lucriri. fiatii Augusr Willrelnr 9i Friedrich Schlegei, citre supranatural. De asemenea. cultura gennand gi indeosebi
poezia erau considerate modelul perfect al liricii romantice. ideile
rept'ezentanti nralcanti ai grupLrlui rornantic de la.lerra. avc-au sd Doamnei de Stael au avut o influenld deosebitd mai ales in ltalia.
adopte gi ei o tipologie aserl[ndtoare irr ceea ce privegte raportLrl
unde doctrina romartticd avea sd se constituie pe fondul unor lttpte
dintre antici gi nroderni in dorneniul creatiei artistice. Apare clistinctia
teoretice destul de aprige, in care se disting abatele Lodovico di
ignitrmco-cqlreelcni.i.ctarrdeircrdredseeanutimineanctourldaucl ugti alrnonia facultdtilor onrencgti. Breme gi Ciovani Berchet. editorul revistei Il Conciliatore. Getterafia
acestora a introdus in romantismul european dimensiunea activl,
al clezbinirii intcrioare. Fr. eroicl, av6nd corespondeut in literaturile est gi sud-est europene, de
un puternic colorit nafional. Pentru Alessandro Manzoni, dirt
Schlegel accentua indeosebi atributele geniului. libertatea gi
generafia unldtoare, romantismul avea semnifica{ia unei itttoarceri la
ttniversalitirtea acestuia (" Fiec:ure gettirt e trrtiversul" gi de uc'eett " u via{d. la izvoarele ei puternice pornite din specificul unei na{iuni. cu
uvert gerriu eslc ,tlurea rtctlurulci u otttului") dar se preocullit irrcdlcarea principiilor clasice al irnitaliei Qnimesis-ul aristotelic) 9i al

preponderent de natura originali a artistului romantic, pe care o tunitdlilor dramatice gi orientarea predilecti spre istorie sau
infdfiqa ca liind insetati clc cunoagtere gi tle infinit qi npeldnrl la
spiritualitatea cregtini.
irnngina[ie. Poezia ela socotita drept un nobil elort citre totalitate'"
$i in Franla romantistnul s-a impus destul de greu. iar
cleoarece reunea tot ce este recunoscr.rt cle spirit gi intuit de suflct gi
Stendhal explica fenomenul ?n manifestul romantic publicat in 1823.
fuziona intr-un pLlnct ideal cu celelalte arte. Modelele spre care sc-
Racine si Shake,speure. in care ii acuza pe scriitorii francezi ci tttl
indreptau elarr nrai intiii cele orientale (Bhgrtyad-girtr. Rctrtct.t,ctrtct .)i
indrlznesc sd depdgeascd o ierarhizare de valori depd9it6. Aceasta
Hitoporle<tt) unde gisearr "r'orttutttisrrrul c:el mcti ?nctlt" gi literatur-a direcfie este continuatd acerb de Victor Hugo care, degi interesat 5i

cvului rnediu, o sursl considelabil[ cle fapte eroice cxenrplare. Dintre de epicd sau liric6, igi indreapti atacurile in principal asupra
dramaturgiei, in care libertatea creatiei era consideratd flagrant
clramatr.rrgii Renagterii tArzii, Slrakespeare gi Calderon er.aLr deoscbit
ingraditS. in prefala la drama Cromwel, poetul ilustra posibilitalile de
cle apleciati pentru libertatea dezinvolta fa(.i de unitatile de tirnp;r
aplicare a noilor principii estetice, demonstrdnd necesitatea
spa{iu. dar gi fafh de clezideratul clasic al sepalatici gerrLrrilor.
amestecului genurilor, derivatd din necesitatea spiritului uman de
contbinAnd strllucit traqicul gi cornicul. liricul gi drantaticLrl. Irr.atii a imbina contrariile qi din natura dual5 a onrului. Shakespeare
devenezr rnodelul poeziei complete tocmai prin armonia contrariilor'
Schlegel sunt cei care. in linii eenerale, definesc gi inceldterresc
prin aldturarea sublirnului gi grotescului. Un alt "clasic" al
tertrrenii de rctrtrrtrttic. dar gi de rrrlisl. gerrirr saLr sltirit rcttrurtric
rornantismului francez este gi Francois-Rene de Chateaubriand, care
(telnrinologic preluati de Goetlre sau Madarne cle Stael). clevenind
r85
astfel prinrii teoreticieni ai acestui cul'ent. Un alt nrerit al spatiulLri

cultural gerrnanic ir.r consacretrea curentului ii re r.,inc lui Novalis. cel

care. plirr crea(ia sa ((lntturi ceilre nou1tle, rontlnul Heinrit'lt t,ort

Ofienlirtgett). aflatd sub pecetea idealisutLrlui lui Irichte. cousacri

cxtnzul mistic, mcdita(ia, oniricul Ei spiritul dc cvirziunc czi

t84

susline cultul eului, reveria melancolici gi sentimentul naturii gi ROMANTA (< fr. rontance) Specie a lincri coufesive,
al primitivismului exotic prirr prefata gi cAteva texte din scrierea
apologetica Geniul creStirti,srttului (1802) gi introduce conceptul de sentirnental eroticS, u$or meditativd, nostalgicd, transpttsd pe
"rnol rlu siecle". preluat ulterior de poezia modernd, care expriura rnelodie. avdnd ca nrdrci exclamaliile, tonalitatea tristd. suspinele,
ineditul recepthrii universului de cdtre romarrtici. in incercarea de a regretele etc. in spafiul cultural europearl, acestei specii ii corespund
concilia religia cll natura unrand qi specificLrl sentimentului estetic. liedul (Germania), songul (Anglia) pesna (Rusia). Reprezentatrfi: M.

Pentru popoarele dirr estLrl Europei, aparilia romantisrnului Eminescu, C. Pavelescu, M. R. Paraschivescu.
coirrcide cu nrigcdrile de eliberare na{ionald. Astfel. la noi, programul Exernplu:
Duciei literttre ( 1840) a avut caracterul unui manifest in care Mihail
Koghlrriceauu fixa reperele unei literaturi na{iouale care se rrulau pe Ve:.i, rArrlurtelele se cluc,
cele romantice. Spre exemplu, natura, istoria gi folclorul erau Se sculur.fi'urta,ele tle nuc,

pronrovate ca sllrse fundarrrentale de inspiratie pentru o literaturd -S-aseuzd brunru peste vii

originala. De r:e uu-mi vii, tl.e ce nu-nti vii ?

Reprezentan{i: A. de Lamartine (Metlitcttii poelice, Anttutii O, vino iur in ol nrerr brcr1,
poelice Si religiouse, Reculegeri poelice), V. Hugo (drarne istorice: Sti te privesc cu ntull nesa!,
Crornu'el, Henrcui, Regele petrece, Ruy Blas' prozd'. Mi:.erubilii. Sd rozint clulce capul meu,
creaf i i poetice: Or i e n t a I e I e, C on t e ntp I al i i I e. Le ge n do,s e c o I e I or), De sdnul ldu, de .sdnul tdu ! (...)

A. de Vigny (Poeme unlice,rl ntoclerttte, Deslinele. drama Tiirzie lounmti e ucunl ...
Cltattertort), A. de Musset (Noplile). G. G. Byron (poeniele Se scutur.fi'urtz.ele pe clrunt,
,fi ltrnurila surtt prr.slii...
Pelerine4jul lui Chilcle Harolrl, Cnrsttntl. Ccin, meclita\ia Vi:iutrea
De ce ttu-mi t'ii, rle c'e nu-rni vii ?
.juclecciti, P. B. Shelley (Pronteteu clesccilusut). Novalis (op. c'ir,), G. (M. Eminescu, De ce ntr-rni vii)

Leoparc". (Ciirtec:e), A. Manzoni (luuturi sercre), A. S. Pugliirr RONDEL (< fr. rondel, it. rottclello) Apdtttt irt literatura
(Prii.onierul clin Cuuctt.., Evgherti Oueghitt), M. Lertnorttov
(Dernonul), E. A. Poe (Tanrcrlun, Corbul ;i ulte poerrrc), H. He ine nredievald francezd qi desemndrrd la origine un cAntec Ai un dans.
rondetul este. in accepfie modernd. o poezie cu fornl5 fixd, alcdtLritd
(lrtlermezzo liric, C'nrtea cdutecelor, Visul mtei nopli de vard).
in operele scriitorilor ronrAni, elemetttele lonrantice dtrbleaza din treisprezece versttri. grupate in trei catrene 9i Llll vers

initial registrele arlistice clasice sau cltiar realiste. in operele ttnor indeperrdent. Printele doud versltri sLrnt iderrtice satl aproape identice
scriitori preclrm C. Negruzzi (Piictrtele linerelilor), Gr. Alexandrescr.r
cLr versurile gapte gi opt, iar versul fittal coincide cu prirritrl.
((MMeetlcitclirttuii.liieplcogeiit,ice:pei,)s,toVle .strtAireleScis.alLntbdurlei )(.DLoHineelia,clldecRrddtrdtuioleusrecu.
versificatia limitAndr.r-se numai la doud rinte.
nargdritdrele, Poezii populcrre ole ronfiuilor. De,spol Vodir), pentrr Altfel spus, este o poezie avAttd numai doud rime gi un refren

a ajunge la apogeu in crea{ia poetului na{ional. ultirnul r.nare (de unul sau mai multe versuri, maximutx opt) care deschide poezia
pi care este reluat, partial sau integral. la mijlocul gi la sfArqitulei.
romantic european, Mihai Eminescu.
187
r86

Reprezentanfi: Ch. D'Orleans, F. Villon, Cl. Marot, G. caractere, gi inclireclit. cdnd scriitorul, ironizindu-se pe sine,

D'Annuzio - in literatura universalS gi Al. Macedonski. in literalura lidiculizeazd, de fapt, tarele societ[fii. Juvenal (Serlire), J' W'
Reprezentanfi: Horaliu (satire),
romAnh: Goethe, Fr. schiller (xeniile), H. Heine, P. Ronsard - in literatura
rrniversala qi Gr. Alexandrescu (sulirci. Duhului nrcu), M. Eurinesctt
Rondelul plecdrei
(scrisrtrile)t, Al. Vlahut6, D. Arrghel. Al. Macedonski, T' Arghezi -
Ant sir mi cdltiloresc -
in Iiteratura nafiorrald.
Sunt furat ca de isp!fu
Exemplu:
S-o wtiesc, sd n-o rto!.gs!,
Spre !inutm'i negtindite. (...) Voisttnte(i urntasii Romei? NiSle rdi niste.fhneni!
I-e rttsine omenirii sit t'ci :icti vttttti ottnten"i;!i
Vunt este pe sfur$Jle; $i aceaslci ciumd-n lume Si QCesle creuturi
Flori in .suflet veste.iesc. Nici nrsine n-utt sit ieie in smintitele lor guri
Gloricr neuntului nostnt spre-a o./hce de occrit,
Am si nit citlitoresc,
Sunt furat ca de isp!!g; inclritznesc ccr sir r"ostectscd pdn' Si tttrmele tcitt' tut'd! ( "')
(M. Emirrescu, Scrisocreu III)
Lun in isur i slrii I uc i te
Vialu ntea o cuceresc. SAtvtAXAf ORISM (deri v. l)de I a S ci trtcirt ci r oru M an i festare
Aripi tairice imi cresc, ideologicd gi literard romdneascd de la inceputul secolului al XX-lea.
furndairrentatd in jrrrul revistei Scintcittdlortrl (apdrutd la Bucureqti' irr
Aripizilnic mai gt'dbite. - perioada l90l-lgtO. sub condttcerea poe{ilor Alexandru Vlahuta 9i
b.org. cogbuc, iar din 1903 a savantului Nicolae Iorga. ideologtrl
Atrt sti tttti ctildtoresc: nrigcnrii) gi propagatd gi de alte reviste satelit: Netunul rontAttesc
(din vol. Poema rorulelurilor de Al. Macedonski)
literur, Drum clrept. Fdt-Frumos, Luceafdrtrl, Ranruri' itt creatiile
S
Principiile programatice, susfinute inclusiv
SATIRA (< fr. sutire) Specie a liricii cetdfenegti in care se
ridiculizeazd sau se condamrrd. intr-un limbaj caustic, virulent, literare, sunt:
aspecte reprobabile ale caracterului uman sau sociale (moravuri,
evelrimente, concepfii). Atitudinea poetului este una critica. o cttltivarea tradi{iei nationale (a fondului sut'letesc
demascatoare, izvordtd din tensiunea creatd de antiteza dintle
coruplia societalii gi idealurile sale de viatd, constituite in instan(a atenrporal aloldraltnrupltuai rorndn):

supremi^. qi variazd intre ironie, sarcasm gi violentd de limbaj. pentru romdnism. legatd de viziunea idilic-

ln func[ie de "obiectul" supus ostracizdrii, satira poate fi patriarhald asupra trectltulu i ;

persorutlci (se referd Ia o persoand), generald strt colectivri (cind este . iclealizarea satului ca depozitar fidel al virtu{ilor
ridiculizatd o categorie social6). Din punctul de vedere al conventi..i
auctoriale. satira este clir"ectti. atunci c6nd atacd direct moravuli. etnice; . lltarcarea cu ostelltatie a cotttrastului sat / orag' acesta

188 din urmi fiind vdzut ca spa{iu al degraddrii. al pervertirii umane etc.
in plan strict estetic, aceastd "lnigcare neoromanticd, ctl tltr
pronuntat caracter paseist" ntt adttce notrtdli. promovdnd o poezie

189

tributard liricii populare, o prozd "la gura sobei", cu cligee. cle Lrrr caracter satiric. dar apare gi in dramaturgia moderttS. utrde
persona,jelor., tipolo_eia
excesiv nafionalisrn, $i, la nivelul interfereazd cu farsa gi vodeviltrl.

dezrdddcinatului. perrtru care plecarea din sat la oLaE insearnni in literatura noastrd. specia a fost cultivatS nrai ales in faza
arrularea identitatii de sine. incipient6. de constituire a genului. in creafia unor scriitori precttm
vaslle Alecsanclri. costaclre caragiale 9i Matei Millo 9i a corespurls
Este o literaturd care igi proplrle sd evoce "icoare din trecr.rt. nevoilor rnomentului (prima .iurrrdtate a secolului al XIX-lea) de a
scene din viata la 1ara. pilde gi invdtdturi sdndtoase,'(G. Cogbuc). educa gustul spectatorilor pentru teatrul in limba ronrAnd'
asinrilata apoi de literatura tradiliorralista din perioada irrterbelici"
Reprezenta'fi: George Cogbuc.
(la $t. O. Iosif. M. SacloveanLr SCHITA (de la a 'schiya < it. schi::ctre) Specie a senului
i'ceputurile creaIiei sale) crar gi D. lcinlirenaernds.iucnoi ttrcedisui,seg, einttseprairtadtaddeinoleirarltirtaigtedasiimmepdila['tdr.'igctrtrtoos
Nanu. c. Tutoveanu. epic, de
N. Dundreanu. Ecaterirra Pitig, V. pop, I. Gorun g. a. ac{iuue

SCENA (< fi. scene, it. scena, lat. sclene, gr. sketrc. orientatd spre punct culnrinant 9i deznoddnant. liniitata la un singur
episocl seninillcativ clin existen(a u'uia satt a cdtorva personaje. Eroii
addpost. refugiu) uneori caricatural' ilttr-ltn
sunt. cle obicei. tipici. prezelta!i schernatic.
l. subdiviziune a unui act i'tr-o piesi de teatru. marcatd prin ca rdspuus la nevoia de
intrarea / iegirea unui personaj, sclrimbarea decorului sau a tirnpului stil concis. Apare in secolul al XIX-lea.
cottcizie irnptrsd de dezvoltarea jtrrnalisticii'
acliunii. oper.e reprezentative irr literatttra ttniversald Schite de M.
Twairr. Sihilete lti Boz cle Ch. Dicke's, Cdstigtitorul nu iu rtimic de
2.Paftea nrai ridicatd, ca ult podiunr. a unei sdli de teatru, pe E. Hemingway, ccrntele7ntil de A. P. Cehov. ln literatltra Iroastti.
care actorii igi interpreteazd rolurile. specia a fost reprezentatd de I. L. Caragiale, nraestrul incontestabil al
scencta din
In istoria teatrului. existr rnai r,ulte tipuri de scene: schilei. care i-a creat gi o variantd. tnotncrftrtl. apropiat de
genul clramatic (Ditt lutttctr
orchestra (in antichitate), scena etajatd rnedievald, scena clasicd (lVlottrlente ,si schile), apoi de E. Girlea'u
(secolele XVII-XIX), scena circular5.

SCBNA-NUCLBU Tehnicd narativd intdlnitd rnai ales in celor care nu cuvdnt/t), l. Al. Brdtesctt-Voinegti (/rr lttneu drepl(ilii\,

romanele realiste. care const6 in gruparea personajelor- cu rol TudorArglrezi(irrvol.Cttrleucttjttciit.ii).IonBdiegtr(5fi'erctttt

determinant in acfiune, avand rol de anticipare a ur]or conflicte gi intpremtd).

chiar a finalului. Uneori. astfel de scene-rrucleu surprind stratificarile SCRISOARB LlTERAffa t< er scrie <lat' scribere)
sociale, pozilia personajelor in lunrea pe care o reprezintd autorul. L Specie a prozei memorialistice avartd o genezd individuala
gi cliferind siilistic in furrclie de autor. ln con!irrtttrtl ltuor aselrrellea
Exernple: Liviu Rebreanu - /r.rr (scena iniliala a horei icrieLi. se ilrtalnesc cletalii care fixeazd tttr atlrttnit spatitl. o anutttita
epoch, un tip general-unralt. clevettind adesea adevdrate schite de
vrtu.lui), Pcltlureu .spdnzurulilor (intiilnirea de la popoti), George Auiori reprezentativi: Voltaire (Scrisori .filosofice), R. M. Rilke
rnoravuri. cdlre ttn ldntir poel), C. Negruzzi (Negnt pe ulh\'
cdlinesacu - Enigmu otiliei (scena jocurui de cdrti diri salonul casei l' Ghica
(Scrisori
Giurgiuveanu), Marin Preda - Moromelii,I (scena cinei in lamilie).
(Scri.r,rri cci t re l/u's i I e A I c cs tut clt' i).
SCENETA (<fr. su\uete, nic6 piesd buli) Specie a genului 2. Modalitate cle expunere a Llnor fapte, ginduri' sentimente
dranratic, cu o acfiune conrprimatr, cu persorraje pu{ine gi intriga
sinrpld. Descendenfa scenetei se regdsegte in cieatiile populare cLr

190 l9r

in strucfum unol l1]rrnne, zutificiu narativ saLl couvelrtie literari: J. J. Rousseau. ..neoclasic5") gi Rene Ghil, iniliatorul liricii instlurnentaliste. Alti
reprezentallti: Jules Laforgue, Tristan Corbiere. M. I{ollinat, Albert
Nouct Eloisci, D. Diderot, Cdlugcirila, C. Petrescu. Putul lui Procust.
3. Specie a liricii filosofice sau declamative, cu elemente de Samain etc. Sinrbolismul s-a extins rapid gi in celelalte l6ri europene:
Italia (D'Annuzio), Spania (M. de Unatnuno), Germania (R. M. Rilke)'
satirl. (v. EPISTOLA)
Anglia (Yeats).
SF LITERATURA g$Ti IlIiNteTrIFaItCuOri.FdAeNaTnAtiSciTpIaC(iAe,
Curetttul are qi o bazd filosofic5, fiind vizibil inlluen{al clc
(<engl. science-.fictiott) Numitb gdndirea lui Schopenltauer, Hegel gi Bergsott (prin vizitrrrea astrpra

reprezintd un tip de prozd narativd care. pornind de la o bazit duratei). la care se adaugd fondul ideatic al religiei 9i artei orientale-
elenrente din budisnr gi arta chirtezi. ldealul tnuzical simbolist era
gtiinfificd, inragineazd evenimente gi situatii ireale. Tenrele pref-erate
con{inut irr opera lui Wagner. socotitd o sintezZr a artelor' iar in
sunt: real il at ea yirl uuld. I um i c ibeme lice, ccil dtoriu interguluct icci,
picturi tablourile lui Gauguin devin expresia acestui curent.
ritzboiul intergalactic. civil izaliile aslrale etc. Rctoricu sitnholistit cotrline o serie cle tlelimitrit'i ,specifice,

Reprezentanfi: Jules Verne (O cdldtorie,spre centrul printt'e cLtt'e se regdsesc: cultivureq sintbolului, tt.sitte'sle:iei, Lt
sugestiei ,si t'ctgului. a nronoloiei ,Si ct ctrtificittlil(ilii.
Pdmdntultti), H.G. Wells (Irr.rrrla doctorului Moreau, Omul ittt,i:.ibil,
Prin simbol se stabilesc afinitati intre eletnetttele ttttiverstrlui
Rdzboiul lumilor), Isaac Asimov (Nemesis, Povestiri cu roboti),
gi astfbl capita o funcfie de cunoaqtere, de sondare a nlisterului
Stanislaw Lem (Edert, Soluris, Ciberiuclu, Junrule qstrqle, Cerrteet cosnric. Simboligtii disting intre simbolurile cortvettIionale.

robolilor), Ov. S. Crohnrdlniceanu (lstorii insolite), Sorin Hobana, consacrate (care rru fac obiectul poeziei lor) gi cele "tr[ite". care sullt

Radu Haraga etc. l'urrdarnental anrbigue. pentru cd tru li se poate asocia o singurd

SIMt}oLISM(<fr.$,ntbrllisttrc,cf.sytnbole< senrnificalie. Poelii preiau astfel o serie de sinrboluri din substratul
mitologic (Atbu, Nurcis, Sulonteeet.faunul, ninfble .;. u.) pe care lc
symboLon,, semn) Curent literar qi artistic manif'estat incepind cu a
redinrensioneazi arlistic. dar recurg gi la produccrea tlllol'a:
doua jurndtate a secolului al XIX-lea. ca reacfie intpotliva pditrnjenul cle crur - M. Demetriade, :.borul corbului snu plumbul -

retorismului romantic gi a stilului prefios. glefuit dar impersonal al George Bacovia. Astt'el, se poate distinge ?ntre .rillDoluri stutice
(cheiu, crinul, ruza. pescdrttsul, umbrct. ccttoul) Si mobile (cdldlttt'itr,
parnasianismului. Precursorul acestui curent este socotit Charles
:borul, ciirttct'ul etc.) in sintbolisrnul romdnesc, se coltstat.l
Ilaudelaire, poet fi'ancez care realizeazd o adevdratd revolu[ie in
lirica europeanh. inducAnd principiul corespondenlelor in crea{ia prelerinla pentru simbolul vegetal.

poeticd Si cultivarett simbolului pentru obscurizarea rnesajului estetic La nivelul tehnicii artistice. sirnbolul se realizeaza prirr

(v. qi CORESPONDENTA). repetilie sau punere iu sceni. printr-o dezvoltare aparent narativti. (v.

Tennenul sinftolisut intrd in circulalie dupa 1886, cAnd 9i SIMBOL)
poetLrl Jean Moreas publicd un nranifest literar intitulat Le Sinestezia are labazd o asociere spontand intre senza(ii cle

symbolisrne, in revista Le Figaro. Pdnd atLrnci, artigtii care sus(inear,r naturi diferite, care par sd sugereze reciproc (sunet-culoare-parfurtr)
gi simboligtii o considerd o modalitate de cunoa$tere, de acces citre
aceleagi deziderate se etichetau drept "decuclenli". ht Frarr[a. esenfe. (v. qi SINESTEZIE)

sirnbolismul este cultivat in salonul lui Mallarme. unde se exaltd o Sugestia, vagul sunt modalita{i ploverrite din pictura

arld purd. a formelor perfecte gi a sensului obscur, in gruparea t93

condus[ de Verlaine (cu ?nclinafii cdtre cultivarea

sentimentalismului gi a macabrului), de Moreas (o gcoald numitd

192

irnpresionistd, bazatd pe suprirnarea contururilor gi r.eclucerea cultivarea neologismelor rare, uqor pre{ioase gi fblosirea unor ulune
realitatii la efecte de lurnini gi umbre. Tehnica aplicata in lirism cle proprii cu lezonan{e exotice.
catre sinrboligti reprezintd o rlodalitate de a se opune discursivitdtii.
enuntului rational. Din perspecti'a lor, poezia nu este clescr.iptivir. O altd calacteristici a lir:icii siurboliste are in vedere
precum cea muzicalitatea ciutatl. Cuvlntului i se atribuie o valoale prollrie.
rornanticd. ci sugestivd. Mallarnre afirnra, in acest sens:
"'4 nunti ut obiecr e,tre u din prcicerect eulonic-incanttrtorie ("Poezio nu e cleciit rrruzicti prirt excelenld." szttr
strltrint, rrei erin purru pdrli
poemei, fdcurii clin.f'eric:ireu tle u tlescoperi incerul cu fuc,atul... sci -"Muzicci, irttrittte de loctle!" PaLrl Verlaine) gi. dincolo de aceasta.
sugerezi esle vi:;ul..sti-l evoc'i iuc:etul
t:tr incettrl pentrtt (t crao o stut.e muzicalitatea versurilor se realizeazd la niodul direct (prin aliteralii.
,stfletetrscci". La nivel stilistic. sugestia insearnrri utilizar.ea refien sau laitrnotiv) snu indirect, apellndu-se la rnotive constituite iu

cuvintelor cu sens abstract, a perifrazelor. a metaforelor implicite saLr jurul unor instrumente muzicale - pituul, c'luvirul, cttteritrt'u,
cu selts de nedeterminare. clopotul - a cdror souoritate. adesea discordantd, este evocatd. La

Nlonotonia se rearizeazd fie ra niverLrl unui te.xt (llrirr nivelul spatialitdtii. se poate observa preferin[a pentru spatii
repetifii sau structuri de versuri). fie la nivelul opereiunui autor. care
revine obsesiv aceleagi sintboluri sau structuri poetice. concentrice (ctttrtertt, parcul, orusul), articulate de manieri
Artificialitatea derivd din aterrtia sirnboligtilor. inclreptatir
c6t'e artificiu. artd, urriversul obiectual. Natura salbatica sinrfonica.
Dintre terrrele qi rnotivele predilecte ale acestui cul'ent poetic.
ronranticilor este consideratd irrferioard. iar sirrboligtii, poeti citaclini.^
o sLrbstituie cu pietre gi rnaterii pre{ioase. cLr obiecte de se rernalcd: iubireu (dar rru vdzutd ca ideal). nuluro (spatiLr al
ar.ta. Spr.e
exemplu, motivul romantic al pciclurii-templu, spaf coresponden[elor), tte v ro:.ct, sp l e e tt - u l, p ci c eilu l, m ct l ud i u, l ur) ern o.
iu sacru, Simbolismul s-a tnauif-estat cu precddere itr genul liric. iar in
irnpregnat cu vitalisrnul originar, capdtd in inraginaiul simbolist
rcprezer vea purr:ului, iar rnotivti ir.vorulrti este inlocuit cu accla al cel drarrratic poate fi nren{ionati contribu[ia lLri Maeterlinck
ltrt,u:.tr,.r. Atturci carrd rratura exista.
siniplificarea liniilor qi a cLrlorilor: ea cleviue doar. trrr clecor. llr.irr (creatorul dramei sirnboliste).
irr litcratura romdnd. simbolisrnul s-a constitttit ca o rcac!ie
Hetvutul din dosul pulutului mot.r
l'a!6 de epigonisrnLrl enrinescian. marcAnd totoclath incepLrtul poeziei
*A4ui ctr.uuc'ci, rtttti plout-r, mui plcinge rnoderne. Curentul incepe sd se afirtne prin Alexandrtr Macedotrski.

,li stropii. c:itzcinel, irt utrtur.g, iuu c,ttlori; care colaboreazd ctt sinrboligtii belgieni gi cei fi'ancezi. irrrptrne ;i
teoretiz-eazd sirlbolismul itt Rotndnia. irr articole publicate in revista
De .sineulti, cle uur, cle sange. Lilerutorul:

Pluteste un lmtl tle lehede crlbe, "Poenta ideulci esle un haos de spiril Si rtralerie...,,yirtrtroiul
Iur yisul din porc in luc ,se rd.s/i"t?nge _ slrctclelor.fbrntul elin victinrele sociule Si cerul plin cle srxu'e Si dc
coloril... De lcr sublint lq lriviul, icrld ce irryeleg eu prin poernii. ce
Artrurgul pe lebatle purte cttlori; trebuie,sti.fie eu!" (Despre poerirrT, I88I)

Da ,sirtcctlti, tlc uur, t{e ,st?nge . (G. Bacovia, Atnurg trnrit\ "Logic'u poeziei esle de uJi ilogicci." (Despre lrtgictt poe:iei,

l. .l I 889)

La nivel ling'istic, artificialitatea se r.ealizeazd, pr.i, "('u ,pi tt'crgrterianismul, sinrboli,stttttl unil c:It

194 instrunretfiqlismul estc ultimul cuvint ul g,e niului omartesc. | ... I
Poezicr t,iitorului tttt \tu ./i dcciil ntuzicir Si inngirtd, aceste elouir
ata'tte si principule sorgin!i ule itleii" iar simbolisrnul, despre carc

t9-5

vorbe$te entuzrast, cu exemple din Baudelairc, Maeterlink. ttrltttic.ttCilr(rc'Ierespecilice.|t!ttntcirtilinvenIiilorsuualideiltt
inMirllarne, Moreas se va constitui "nndul poeti(: cle u .se e.rpritttu e Ji i n ct ./b m" t e I i n i t u t. u' i gi t r ct I i t u I ctr
.yi
prin inrugitri. spre tt clo rtusterc ideii". (Poe:.itr t,iitrtrului, 1892) cctpucituteu de udu\tturc
proprie 5i trceastu rrtcti ule:; lu
ln cazul operei. Macedonski rdnrdne insd in st'era innultor i gi tt ul e ct I or i c tirtt i pop olr i n pu rt
-'/piir"o:laurrre,'ri,rc'ui,ydileizcoaltiiinstetilunbwoti"ulie
ronrantisntului (vol. E-rcelsior, Flori sucre) sau a parnasianismului 'ltttpoctrele linere. (...) scrilorii surtt.iuelece4i' pe rle o pm'te' dirt
al ctrrttclerttlui lor lor de sincntnism nu ttrtttrtri itr
(Poentu rondelurilor'). irr care apar ;i elenrente simboliste. putine ''1crlrei,zravror,lrltedreecvr erttlieerleii no(tslt.e sociule si cttltwule, ci ,si ht legdlurd
texte pntdnd fi revendicate de curentul novator (Arrnonii itnitutive, c'tt

Hiuor). Prinlul sinrbolist autentic este $tefan Petici. aldturi de care tttisctirile dirt Alttrs, itrr, pc de cllct' ctt t:n^crileriu tlc vulorilicure si
ntai pot gi mentionati: Dinritrie Anghel (vol. in gt'riclinci).luliu Cezar .fctld tle ce u fitst
,aiit- 1rr,,ort,t de vcdere til a.f'orttilui tle tliferenliere
Sdvescu. N. Davidescu. Erlil lsac. Eleua Farago. I. M. Itagcu. Ion
Minulescu (vol. Ronrcntle penlru nrui liir:iu). George Bacoviir (vol. ittttittte.... Lovinescu, Crilictr nntlernislit. din Istoriu literuturii

Plutnb, S<'dtttei .qulb<lrc, Cu voiS. a.) . (E.

SINCOPA (< [r. svncope) Figura dc stil realizata la nivel ro ntdne cotil e tnPo r0tte)

fonologic prin ciderea unui fonerrr din irtteriorul cuvdntului: STNEREZA (< fr. 'r.r'rtere'se' lat' 'rlrtacre'si'r) Figtrra dc stil
Rcitncinc!i clurii cu bine, sdnte.firi vi:.iortare... realizatd la nivel lbnologic prin fuziunea voculelor
in lriat itltr-ntr

difiong sau tritiong:

... I ttnru t'i scrtl u- I ct st' u lt,

7-u-1i trr:i oc hi i,S i .frutnselea... (Mihai Enrinescu) C ren gile - m i ruPAtttl u - le'

SINCRONISM (< fr. s),rtcnnti.strte) Principiu estetic "'AP( le -ast ilPAn cl u - I e

Arlorr n i -t'o m' t ro i e rt i -t'tt

teoretiza Ce Eugen Lovinescu (lsloria civili:u{iei rorrtiirte tnodenre, Te iul.flourea'i Peste rttti"'

Istoriu ,.tereturii rottrirte cottletnporurtc) in perioacla interbelica gi ele !rstttrntti loute slelele'urt pierit"'

care se referd la acceptarea schirlbultri de valori. a elertretttelor care C'u si .fittn:elc (Mihai Emincsctt,)

conferd noutate gi rnodernitate f'etronrctrlrlui literar.

Moclernizarea literaturii ar presupttne astf-el c6teva rntltatii pedrinuloeeenpncfirulauieulbrnatuftirruS.elaualn.NtececOpe;sliizecoA.pssVpsiaecurAtaionirmitpzs'(apeio<cleaalratzl"eispd'ig1liaatr"cete/vel,edt.cifantucitct:cstctt'eureen:'al,ooctspitviatndoaltetvi,irncieicceaEs"Slirtiaisn(tricpic'leent.iencoFrcitfu.ra.ia-c)rootnerp"leusm.cciptir'adiecntto.tact)tit)lteiiaiecorAu'inpaiairitmotlt'teppePiecain'aivticcstruiie-iitll

eserrfiale irt plarr tentatic gi estetic. cullt ar fi: trecerea cle Ia o uneori de la perceplia hazlie la deformarea grotesci'

literaturd cu o problematicd preponderetrt rurald la o literaturd cle SutrtcotrservateinculegerilegiprelucrariledatorateluiPe.tle
lspirescu, Petre Dultu. lon-Pop Retegantrl 9' a'
inspiralie urbartd, cultivarea prozei obiective. cvolulia poeziei cle la

epic la liric. intelectualizarea gi dezvoltarea rotttatrului de tip arralitic.

" ... Civilizuliu nou,\lrd ucluuld ,s-u./itt'ntnl pritr itrtltortutie

integruld..fth'd refucereu lreplalor de ewtlu!ie ule civilitttici

ltoltoarelor tle:vollule pe cule cle c're.ylere rn'gtrrticci. Se poule spurc
cci lu popttttralc tirtcrc imiluliu eusrltueppttrtrineruu/itrinttt(t-itteu4oieriigilnuulitucniliititr(t.a.u)

Progresul hrcepe cle lu

tentlrerontetttalci tt rq.sei, c'ore o uh:;oqrbe ;i o redd u1toi :;ub o finntu

196 t97

SIMBOL (< fi-. st,rnbole Pcttirm, cttloqre, sunet se-ngdnci si-si rdspuntl. in acceplia sinrbolista

fecunoa$tere) lma-qine sau senrrl concret prin care surlt suqeratc a terrnenului, sinestezia produce in textul poetic o perturbare :t

casirevirmasluunbtigaocijroalil'Tslereed'cruiinanltreapefonecslturoteselspripeespgoctrittacaeivetc,edtciacfsoireneocnsoutrf6irio'rgnostduiicrdriidefn(erttanedrtoo-eomrdiaisenntnfrgirolee_.d*oaep,urrucaiuttlrauddtbnrerladhodtsnipe,e.er'nnarais,"epnJtrreo,.;r,rc;is)tt;.-mi;v'n;ii..trcoa.i sirnlurilor. deschizAnd drunrul cdtre suprarealitate gi. itt consecintit.

se nranif'estd ca o asociere ineditd a imaginilor:

Cittter:ul ttiu a untplul cliiclireu loctlti,

Se rlure le, curi i I e, covoure le,

Cu o luvurttlit sonori. Ictlii
Au sdril ziivotrrele ...
sinrpdrir-erlectdoessceint'rdnriifiiccar,{riescnorpaui lgdeenearaicrdle.ngtiifiacaceurnuisceanrsemiradi epsrocofupnecr.la. .cier (T. Arghezi, lvlorgenstirntnuug\

clepigegte Printiit'cu'ii ...

-trdslturd O picturi purfumuti cu vihriiri cle violet.
aparellta. Astfer. sir'bolLrr este Lr' i'st*rr'errt retor.ic crar
specLrlatd (G. Bacovia, Nervi de priutcit'urd)
in c.ea[ia ririca. in speciar cre silnbolis*r gi
-irrstrurrrenlul unei revelal i i. SONB'I ( fr. sortrtet, ir. sortetto, sunet tnic) Aparut itt secolttl
al XI[-lea, in repertoriul trubadurilor lrancezi. gi consacrat in Italia
(a'rebnbcuushlfttnr.iamisfcaaete:Pu.-ienDn'ttrieira'nutleirapecpccaueiputssinlinatmepn.bsuuocunlrlbccuopttrbisldsiiie.decclvervtaaxue:i'lsdiuatteiiembr,ceiploe.dLsrerclti.)enxr'eicesltcfatfuer,gnsgsicaiinctrsri.ebeainolrrocabLrorelrrel.usiigteratiirntaburmcirrrriaofiit-tidiaoc-cnrareantnirreeeagi.ii renascentistd, este o poezie cu lormf, fixh alcdtuitd din doua catlene
descoperite ulterior. cu rirnd imbrSligata gi doua terfine cu rinrd liberd. vers de ultsprezece

SINECDOCA_I. t.. svtteccloclue) Numitd in unele cdrti q;i silabe qi ritnr ianrbic. ultimLrl vers avAnd caracter de concluzie.
COI\{PREHENSIUNE. este o figLrr[ de stir corrsidcratd varia'ta a
Aceasti stlucturd va fi schirnbatd in spafiul cultural ettqlez.
metaforei sau a nretorrinriei gi constd ?n substituir.ea unui tenlre, cu odatl cu W. Shakespeare. care inrpune sonetul or-rranizat in tlci
catrenc Ai urr clistilt firral. cu rol concluziv.'I'ot clin perspectivir
rrn altul. pe baza urnrdtoarelor rapofturi: intregul pri' parte. pluraltrl
diacronica (a evolu!iei istorice) se poale settrtrala gi o evolttlie
prin singular. obiectul prin nraterialul clin care este confbctionat:
Bolliuc cdrtu iobagul si-u lui lunttrri de urutnii(iobirgirnea. ternaticd a sonetului. de la problematica religioasa qi eroticd (sonettrl
n. a.) (M. Erninescu, Epigonli|
italian;i englez) la cea legatd de conditia artei (simbolisrrtrl lrancez.
,li-ctcunt. burhetti, un .fier si-urt .sctrt. BaLrdelaire. Rinrbaud qi Vellaine).

(G. Cogbuc. Decebctl ccirr.e pr4xtr.l Reprezentanti: Darrte Alighieri, F. Petrarca. M. Buonarotti.
P. Rorrsard, W. Shakespeare, J. Milton. J. Keats, Ch. Bauclelairc. P.
SINIISTEZIE (< fr. svtestha,'ie) Terrnica riterari cle
Etrasntes,pulaneorerigrninetea,f'ooricndoatiudnaeteplosrirruonrougi icsair.,tcrinetilninitrirbapjruilrraaltsuoiciseirre'ta. Vellaine, A. Rirnbaud - irt literatura universala gi M. E,tttinesctt, Al .
Macedonski, M. Codreanu, T. Arghezi,Y. Voicttlescu - itt literatut'a
spontana intre senzafii de naturi diferita, care par sd se sugereze
rornArrI.
reciproc (sunet - culoare - parfunr). preruatd cle simboligtii rr.incezi.
reprezentatd de clrarles Baudelai.e i, sorretul corespontlente: Exenrple:

r98 199