Zaharia, Daniela - Dictionar de terminologie literara

. sonet clasic, italian: Cu Luztir lu uuzul cluioersclor porunci,

I Oric'eind Si ori de uncle nii vei slrigct pe nunte.
Voi ce-a.sculta{i itt zeci cle rittte zvonul
srt.spittelrtr ce-n piept rni-cru clqt vigoure Chieu'de-us zciceet irt groupii cu lespecleu in ntine,
itr primu.jut,ertila rneq e roure Tol n-urs .rcula clin ntocn'le cu sci ulerg la line.
cArrcl ullLr-rt lturle imi erct i?,vortttl:
(V. Voiculescu, Sonetul CL,Y'WilD
pritt chinuri Si niideieli ce-qi schitnhd tonul
itr /bl si chip, pldtrgdncl.fdrti-ttcctare , SPECIE LITERARA (< lat. species. specie qi lat.

spar milci sci gcisesc, ttu doctr iertcu'e, litterarius < littertr, slovd) Ternrenul definegte o subdiviziulle a

lu cei ce i-au slu jit lui Arnnr.tronul. genului literar. itt funcfie de criterii specifice. ltr genul liric.

A lumii-rilr"egi din.jur. scum vdd hin'e, diferentierea se realizeazh pe baza sentimetttultti dorninant (adrnilatie
p ove s I{ - a, n .ftr s t nt uil t t ir n p : d i t a t:a r.e - atl e s e.
rle mine insumi nici o./bki nu mi-i: - otld: rnelancolie - elegie), pe cdnd in cel epic opereazd criteriile

s i Ji'uct ul rdtdcirii st d-n ta:fine. complexitdlii acliunii gi a personajelor (actiune sirnpld. personaje
si-n remuscdri, Si-n gilndul ce-nlelese
schenratice - schilir). Unele specii pot fi cuprinse atat in genul liric
cir-i ris de-o diprt bl ce place lunfii.
cAt gi irr cel epic (poemul). interferen{a care derrrot'tstreazA cd nu
{&ntet de F. Fetrarca. in traducerea lui $t- Augustin Doinag) existd granile clare itttre genuri 9i specii. Existi rnolnelrte lirice in
cadrul unor specii epice (baloclct, pttenrul eroic) gi opere in care firul
. sonet dupi modelul englezesc. irnpus de
epic. alegoric. este un pretext pentru o transmitere lirich a mesaiului
W. Shakespeare:
tr[ereu cerSin vielii ani ntulyi, u.Sa-n nc.;tire. Qtoenul). Evolutia gerturilor Ei a speciilor literare are ;i o
Nc rtinrdlirtt. rte pkingem cle piericiwtecr rtttctslr"ci.
$i inc'd nu-n{elegent c'u fcird c[e iubir"e deternrinantd istoricd. ittcdt unele specii sunt cLrltivate cu precddere in
Sc t,c:;ta.ieStc Tintpttl in ruti cct.t'lolreo-n glcrslrci:
anrrnrite culcnte sau epoci (tragedia - in clasicisnl. romontrl - irl
Rttpl ditt elentilule, el t'reu lcirant usenteni realisrn, nrcclilulicr Jilosolicir - itr rouratrtisrn) gi evitate ulterior
Din cure-ulloiul subred .sd-si trugd sevu rtotrit:
Noi il primim ut ghculii si-l rdsddim irt crenreni (cpopeeu).
Cfind Drag,rtsreo-i unico vec'ie clutti rtottii.
Speciile literare fundanrentale sunt:
Ci-tt t'ttrt ucurn le nrunii pe ntine Si nt-crnurc:i,
Minunile iubirii rt-ctu strtvile pe luttre; I. Gcnul liric
A. Lirica populari: doina (de dor. de jale, de catdrrie. de
200
voinicie. de instrdinare). c-t,inalel coublic(ehiauirdiluocres*c,codleindleealgean-.. ritualic -
bocetul, cdntecul ntiresei
de lurne).

gh ic i I o tt re a, s I t' i gci I uru.

B. Lirica scrisi (cultd): ltustelul. idilu (pttslorula), elegiu.
rontonlo. or{u, irttnul, meclilaliu. sutira, panflatul, epigrcrnru. poeziile

cu forrnd ftxd sonetul, rondelul, nruclrigulul, glosct, gttzelul.

II. Genul epic
A. Oral (popular): in versuri: bulcrda, legencla: in proza:

I e ge nclo, hcts m ul, sltuuvct.

201

B. Scris (cult): in versuri: bulodo, poentul, epopeee, legenclu, (contemplativ), ceea ce justificd, dincolo de factorul istoric ai socio-
./hbula: in prozd: unecclota, schila, nuvela, romunul, reportajul, eseul.
me morii I e, jurualul, a nt in t ir il e. politic, intdrzierea noastrl de sincronizarc c\ literatura gi cultura

III. Genul dramatic universald.

A. Oral (popular): Vicleintul, Irozii, .jocm'ile cu mciSti .1i Conceptul de specific na[ional este furrdamentat in epoca
revolufionard de la 1848, dar va fi cultivat indeosebi la ,Iurrimeu Si
pdpusi. Sdnirncitorul. in studiul Coractentl speciJic na{ionctl in litertttru.ct
ronrcind, Garabet Ibriileanu definea conceptul prin prisma
B. Scris (cLrlt): lrugecliu, conrecliu, clrumu, tragiconretliu,
capacitSlii scriitorilor de a se rapofta la realitSlile romdnegri,
.fhr.s cr, vodev i I u l, nte I odra m u.
"contaclttl cu poporul ori cu literatura popularci". Mai rnLrlt decdt
III. Genul oratoric: ctloculimrecr, cliserluyict, di,scm'sul at6t, valorizarea artisticd a unei opere literare trebuie raportatd la

IV. Genul epistolar: .scrisocu"eu. epistolu conceptul de specific national: " ... t,aloareo esteticd ct unei opere
Iiterare e striins legatti de originalitotea ei speci/ica de .foncl Si
SPECIFIC NATIONAL Orice literaturd s-a consolidat in Jbnnii. Se poate spune cd dinte doi scriitori cu un egal talent nutit,,
ucela ya .fi nuti nrure, itt opara cdruiu se vu sirttli ntai puternic
func{ie gi in strAnsa concordanfd cu spiritualitatea poporului respectiv suflelul poporului Si se vor oglincli ntai bogat Si nrui hine realitcitrile
gi cu arhetipurile locctle (rlodelele de conrportarnent instinctiv, ce 1in rtielii rtcrtionale". Eugen Lovinescu reforrnuleazd acest pr.rnct de

de incongtientul colectiv). in fiecare literaturd existd, pe lAngZr un vedere, specific6nd faptul cd nu trebuie confundat esteticul ct eticul
gi etnicul, factori foafte irnportan(i irr determinarea literaturii.
fond de idei general-umane, universale gi unele trdsaturi distinctive. imposibil de transforrrrat. cu toate acestea, in criterii de valoare.
care permit receptarea aparlenentei acelei opere la nn anurnit tip de Criticul nu respinge ideea specificului na(ional, respinge doar

spiritualitate, rrumit generic speciJic nulional. La configurarea' transformarea acestuia intr-un criteriu unic de de apreciere a opelei

profilului spiritual parlicipd localizarea (coordonatele geografice). literare (cazul criticii sdmdndtoriste) gi limitarea acestui concept la

nrodul de viafd. istoria sa. adicd elnotipul. via{a rnoral6 qi spirituald a tdrdnimii:
''notipul romchtesc reprezintti o realileile spiritualci treptut
O calegorie psihologicd rru se poote converti intr-o cuteg,orie
constitt, ,it inlr-o nralcit geogr"c(icii specificd Si e,sle ntui pregnant in
cullm'a noastrci popularii, clur importcrn!(t sct u .fbsl voloriJiculci inc'a esteticd: cchilecul clitt fluier sau injuriitura pol .fi speciJice, .fcirei ct
clin primele -fontre cle munifeslure ale lileraturii. M. Ralea aminteqte cleverti Si ttalori esletice; cdt timp specificul (emic1 nu e un princ'ipiu
de trn ,suflel etnic, av|nd coordonate ale stobilitritrii, dar suferind. in
diacronie, o anunre metamorfozd, iar L. Blaga vorbegte de o matricc de valorificare esteticd, el nu rdntiirte decdt fu .ftmclicr so
stili.sticit, evidentd mai ales in folclor gi care a exercitat o puternicd psihologicii: ciil limp nu pol zice: e Jiunros pentru cd e romcinesc, u

influenfd in literatura scris5. CdutAnd un tenren plastic pentru a mai vorbi cle specific irt criticct lilercn"d inseanntci ct uu.ferce clisoc'ictlii
necesore inlre categorii diverse. "
slrgera esen{a spiritualitllii rorndnegti, Blaga creeazd sintagnra spertitr (Poporani.stnul anacrottic)

miorilic, relevdnd totodatd faptul cd in structura sufleteascd a George Cilinescu introduce in ecuafie Lln rlou termen, acela

romdnilor exista doua valenle'. contentplotivii (rttio,riticd) Si actit'ti. al valorii, rruanfdnd teoria specificului national, in finalul Istrn'ici
decelabile in gdndirea gi crealia unor persol.lalitSli reprezentative ale
neanrului: Miron Costin, Ion Neculce, Dirnitrie Cantemir. Nicolre literuturii ronrune de Iu origiui pdnci in prezent. despre care Nicolae

Bilcescu, Heliade Rddulescu, Titu Maiorescu, Mihai Enrinescu, Manolescu afirma:

George Enescu etc. Totugi, cultura rroastrd ar fi de tip crltctlinic Crmtentporuttii (Scrdot,ectnu, Rebreanu, Horlensia Papaclut-

202 203

Bengescu, Cttmil Petrescu, Arghezi, Blago, Bqrbu etc.) clevin clq,sicii sunt: claritatea. proprietatea. precizia gi corectitudinea. natltraletea.
simpl itatea. armon ia. retorismu l. fi nefea. umoru l, iron ia. oral itatea.
lilereturii modente [...J George Ccilinescu vecle in ei ntui tnull pe
i. cuort i:l t Vul oare a./i ind c he s t i mt e o e s en I i s I d, Ge or ge C ii I i n e s l. Claritatea are in vedere formularea gi exprimarea ctt
uj un ge
limpezirne a gindurilor gi sentimentelor in aga fel incdt receptorul sh
lu ideea de speciJic nagional. qIAt de preocup(rtrlit in genercrlia lui infeleagd mesajul. Aceasta se realizeazi prin inldnfuirea logicd a
ideilor, prin evitarea forntuldrilor obscure, paradoxale sau echivoce.
Ibrdileanu, cu deosebirea cii specificul nu mqi esle lo el uprioric', c'i
a unor gregeli de exprirnare precum pleonasnrul sau tautologia.
consecinld u tqlorii e.stelice; penlru G. Ibriiileunu, Enrittescu,
Trebuie sd tirrern cortt de constatarea h.ri Boileau care afirnra: "Ceea
Creongd Si ceilalli cruu nturi scriitori cleourece erau specifici: ce este lirrrpede gdndit se exprinri cu claritate."

pentru G. Criline,scu, ei clevin speciftci cleourece sunl nturi scriilori. 2. Precizia constl in utilizarea riguroasl a mijloacelor

Evolulia occosta .se dotede$te po,sibilti in clipo in ccn"e literuturct lirrgvistice necesare pentru exprintarea ideilor gi sentirnentelor gi se

ntoclenit incepe sd ./ie simgitit ca orgunicd ,ti e.sen(ialii (clevhte rcalizeazd printr-o organizare clard gi logicd a intregului. lird repeti{ii
(Critic'ct Si istoriu literarfr interhelicii. E:seistictt)
clasic(t) sau reveniri la dezbaterea aceleiagi idei. Opuse preciziei sullt
prolixitatea, care denotd o gdndire nedisciplinatd. ftrd contur qi
STIL (< fr. style, cf. lat. stylus. condei, conrpozitie. < gr.
digresiunea. o abatere de la ideea cerrtrald a conrunicdrii. Uneori irrsa
.\tyl6.t, stilet, "bAtul cu care se scria pe tdblitele cle ceard") Totalitatea
digresiunile sunt rlecesare pentru ci oferd explica{ii de care depinde
particu laritdli lor fonetice, lexicale, morfologice, si ntactice precunr qi
claritatea comun icdri i.
a plocedeelor caracteristice modului de expritnare - orald sau scrish
- al unui individ (stil individucl: concis, lapidar, prolix, emfatic...) 3. Proprietatea se referd la folosirea trl.lol'rniiloace
sau al unui grup care activeazi intr-un anunrit domenitr (s/il
lingvistice potrivite (cuviltte. setrsuri. forme, structttri lingvistice) in
ftmclionul: gtiinfific, publicistic, juridic. administrativ. artistic.
exprimarea ideilor gi sentinrentelor. Aceasti caracteristicd are in
colocvial).
vedere concordan(a dintre con[inut. expresie 9i ilrten!ie. Se
-TIL FUNCTIONAL Stilul functional este o varianti a
recornandd astfel evitarea intrebrrin(drii gregite. nepotrivite il
linrbii utitizatd de vorbitorii unui anumit clorneniu cle activitate. insi
in cadrul rnesajelor formulate de un vorbitor in irnprejuriri diferite se sensurilor uuor cuvinte sau col'tstrttclii. dar la acest lttcrtt ntt se poate
ajunge fhrl o bund cunoagtcre a linrbii.
disting unele trasAturi pafticulare. care definesc personalitatea
emilStorului gi care definesc stilul individual. Stilul individual este 4. Corectitudinea constd in respectarea nonnelor ortografice
qi dc punctuatie ale linrbii in elaborarea rnesa.iului'
opus celui funclional, corlstituind nrodul de utilizare a limtrii in
funclie de particularitdtile irrdividuale ale vorbitorului. aclicir 5. Naturale(ca este o caracteristicd deosebit de irnportarrti

temperament, talent. nivel cultural. profesiune. experienld de via1a. pentru fonnarea unui stil individual reprezentativ gi recttnoscttt

deprinderi gi obignuinle. tndsura in care stdp6rregte sistemele lintbii. Aceasta se referb la exprinrarea fireascd, ftrI constrdngere gi este
Existd insd gi stiluri funclionale care exclud total stilul indiviclual
deterntinath de sthpAnirea perfectd a resurselor linrbii. dar qi a
(cum ar fi cel gtiin!iflc). dar gi altele care il susfin (stilul beletristic
obiectului comurrichrii. Opuse naturalelii sunt considerate afectarea
sau publicistic).
(intrebuinfarea cdutatA a unor cuvinte gi expresii "prelioase") 9i
Calit6tile generale care trebuie indeplinite de stilul individual
enrtaza (folosirea uttor construcf ii nrenite sd impresioneze pe
dar care pot fi unldrite gi in cazul stilului publicistic sau beletristic
leceptor). Stilul devine atunci bonrbastic, declamativ.
204
6. Simplitatea derivd din f-aptul cd nresajtrl este deslinat

205

unei clase mult mai mari $i foafte variate de receptori gi cd fuucfia Mijloacele lingvistice la care se recurge sunt simple (pLrftand

acestui tip de mesaj trebuie sd fie cea de informare dar gi de amprenta enrildtorLrlui gi a situafiei de comunicare), dar variate. Sunt

nrodelare. Yizeazd, atat faza alegerii cuvintelor gi structurilor permise variante dialectale, tenneni populari sau chiar argotici.
Adesea emildtorii au capacitatea de a-gi adapta vorbirea potrivit
lingvistice. cat gi pe cea combinatorie. TrebLrie inia sa se facd mediilor irr care circula gi de a inlelege mai nrulte variante teritoriale

distinctia intre sirnplitate gi sirnprism, expresie a sLrperficialitdtii. gi sociale. Modalitatea de cornunicare specificd este dialogul.
7. Armonia rezultd din acordur perfect ar pdr{iror intregurui
Caracteristicile stilului colocvial sunt:
gi are in vedere realizarea unui echiribru intre forid gi fornrd. intre
confirrut gititlu, intre con{inut gi mijloace metalingvistice (imaginile). a) Naturale(ea. Deriv[ din faptul cd nu existd factori
de control fbarte fernti care sd impund cenzura. Se intdlnesc
Pe lAngd aceste caracteristici fundamentale in .o,.,rtitrir.u
diferite abateri de la nornra literari. iar la nivel lexical putenl
unui stil individual recunoscut, se pot sernnala gi alte nuante. Astfel.
retorismul. atunci cdnd nu este forrnal, fEr[ acoperire. imprinra observa pdtrunderea involuntard a unor cuvinte din lexicul
cornunicrrii o nuan{d entuziastr, recomandabila in cazLrl unui nresaj
mobilizator. Finetea cere in schinrb sLrbtilitate in exprimare. obtinutd neliterar (dialectale, argotice, farniliare). Sub aspect fonetic se
prin evitarea indicdrii precise a directiei rnesa-jului, decelabil cloar
prin decodarea aluziilor'. rronia gi umorur constau in sesizarea gi rernarcd neglijenfa in articularea tuturor sunetelor gi in rostirea
evidenfierea unor aspecte negative ale realitdtii prin clisirnulare sau cuvintelor, producdndu-se eliziuni, sincope. asimildri. Se
intdlnesc Ai fapte gramaticale neliterare, iar la nivel sintactic se
prin punerea ?ntr-o lurnind ridicold a acestora. Urnorul poate li observd preferirr{a pentru fragmentarea enunlurilor, izolari.
prezentat intr-o gamd foarte variat6, de la atitudini joviale, ltazlii,
inversiuni, digresiuni. completdri.
pdnd la unrorul negru. tragic sau absLrrd. La fel, ironia cunoa$te o'
bogatd varietate de lluante: autoironie. zeflernea, persiflare. b) Oscilatia intre economie qi abuntlen{l in

nraliliozitate, sarcasm saLr batjocurr. Aceasta din urmd este ins6 o exprimare. Econonria se manifestd prin intrebuinlarea cligeelor
lingvistice, a abrevierilor. a elipsei sau chiar apelul la mijloace
forrnd extrenrd. nerecomandabild, implicdnd riscuri precun.r
conveftirea in calomnie. oralitatea, marcd stilisticd frecventd irr extralingvistice. Aburrden(a in schirnb este materializati prin
beletristic5. este o nrodalitate de a mirna o cornunicare totald cu
repetifii, intrebuin{area de loculiurri gi expresii sau perifraze
receptorul.
verbale.
Limba rornAnd contemporand cuprinde patru stiluri
firnclionale: stilul oficial (administrativ). stilul tehnico-gtiinlific. c) Marca emofionali. Cornunicdrile sunt fie expresii

stilul aftistic (beletristic) 9i stilul publicistic. Unele gramarici cliscurd directe ale unor stdri enio{ionale. fie urmdresc sd impresioneze

despre existen{a unui al cincilea stil, pe care il nutnesc colocvial. pe destinatar. Din aceste scopuri derivd o serie de mijloace

pe o STTLUL COLOCVIAL indeplirregte funcfia de cornunicare lexicale curn ar fi intrebuinlarea dirnirrutivelor. a
arie relativ restr6nsd (farnilie. rude. prieteni,
colegi) iar. augrnentativelor. a cuvintelor peiorative sall a ullor sintagrne

utilizarea acestui stil este generald, fiind singunrl stip6nit de toti afective, interjec{ii. dar gi a unor modalitAti sintactice (sintaxd
vorbitorii gi insugit de tirnpuriu de aceqtia. Mai poate t'i socotit r,rrricul
afectivd).
stil in care este posibild dezvoltarea spontand. neintenfiorrata a limbii.
STILUL OFICIAL (ADMINISTRATIV) indeplineste
206
funcfia de comunicare in sfera relatiilor oficiale, avdnd urmdtoarele
modalitdli de comunicare: monologul scris (in docuntente gi acte

207

oficiale). monologul oral (cuvdntdri in ocazii oficiale). dialogul (in expuneri), dialogLrl (in cadrLrl dezbaterilor gtiin{ifice). Acest stil. ctr o
relalii oficiale).
arie de rlspAndire redusd, se caracterizeazd prin corectitLrditre.
MenIiondnr urnrdtoarele caracteristici : respectarea norrnelor linibii literare, obiectivitate. Sb pot gdsi ttucot'i
mdlci sLrbiective, cum ar fi note ironice sau polemice, dar acestea trLt
a) Stricta respectare a normelor limbii literare. ceea afecteazl, linia genera16 a mesajului. Accesibilitatea este relativd.
pentru cd orice discurs redactat in acest stil este destinat ttntti
ce implicd un grad irralt de corectitudine, forreticd. graficd.
receptor avizal. Terminologia este gi ea proprie domeniultti
lexicald qi gramatica16.
reprezentat.
b) Caracterul obiectiv, impersonal, dat fiind faptul cd
Lexicul cuprinde mai ales tertnetti rnonosentalttici. neologici.
orice conruuicare oficiald este neutrd din punctul de vedere al
expresivitilii gi lipsitd de incdrcdturd afectivd. iu nrare parte interualionali. La nivel morfologic. observattt

c) Prezenfa formalismului, a exprimirii rigide. in predominanfa substantivelor abstracte (provenind din infinitive
documentele oficiale se intdlnegte o ternrinologie colrsacratd
lLrngi), a plr-rralului autorului. a infinitivLrlui ctt valoare de intperativ.
("adresd", "articol", "cerere". "consilitt". "dare de sealni". Iu ceea ce privegte structurile sintactice. se collstatA predotttittztttta
"decizie". "dorniciliu"" 'olege", "litigitl". "orditre de zi"etc). La sLrbordonarii (care oferd posibilitdli mai variate de a prezenta o idee
sau uu rafionanrent). lntonalia este in tnod obiguuit neutrd. Uneori.
nivel lexical. obserr'dm frecvenla unor substantive provetrite dirr atunci cAnd devine expresia trnei atittrdini polemice, pot apdrea
enun[uri cu intonalie exclanrativd. ittterogativd satt cltiar retorici.
infinitive lungi ("calificare". "exectltare". "lttcrare".
STILUL ARTISTIC, numit 9i BELETRISTIC, POETIC,
"perfecfionare"). Sub aspect morfologic. putem observa folosirea.
AL LITBRATURII ARTISTICE. are ttn dornetritr propritr de
infinitivului cu valoare de imperativ ("A se vedea reprezentare. gi anultle domeniul esteticului. Se^ opune tlttttror
stilurilor func(ionale prin scoptrl pe care il are. ltr vretne ce itr
paragraful.. . "), o prezentului gnonric ("Consiliul de cortsultartti
riispunde la solicitdrile primite..."), o viitorului cu valoare cle celelalte stiluri scopti vizeazd transmiterea unor itrforlnalii, in cazLrl
intperativ ("Consiliul de adrlinistrafie va organiza. indrurla gi stilului artistic fornta devine prioritard fondLllui. Fortna este o
controla inreaga activitate..."), a reflexivului pasiv ("adun[rile expresie a uuui confirtut detenninat, fiind unicd gi irepetabila.
se cortvoacl ori de cdte ori este nevoie"), a uttor fornre verbale
Ca rnodalitafi de conrunicare putent cita: Ittottologtrl scris (irl
inrpersonale ("Vi se aduce la cunogtin[d .d..."), a pluraltrlui literatura cLrlta; gi ntonologul oral (in literatura populard, unde poate

autoritetii ("Vd rugdrrr sd aproba!i"). Sub aspect sintactic se fi insogit gi de mijloace extlalingvistice. Acest stil este pritl esett[d
remarcd frecvenla corrstrucliilor infinitivale. ca gi a coordondrii corrventiorral. el rru urntdregte sd redea realitatea obiectiva. cr o
propoziliilor in fraze de tip lirrear.
realitate imaginari. expresia sensibiltalii autorului. Limbajul sta sub
d) Accesibilitatea, claritatea, precizia. Aceasta semnul inovaliei (linrbaj figurat, dublat de structttri sintactice noi 5i
caracteristici derivl din faptul cd o cotuunicare oficiald ntr
de modalit6li inedite de orgarrizare a colt-ltllricarii). Uneori stilul
pernr ite i nterferen(a unor interpret[ri mu lti p le.
artistic poate face apel Ei la celelalte stiluri func{ionale cale igi pierd
STTLUL $TTINTIFIC (TEHNICO-$TIINTTTIC) astfel firnclia specificd de comunicare gi dobArrdesc funclie esteticI.

indeplinegte functia de comunicare in donreniul gtiinlei $i tehnicii. Se urmf,regte crearea efectului artistic la toate nivelele limbii

Printre lnodalitalile de cornunicare intAlnint: ntonologul scris 209

(lucrhri. referate gtiin{ifice gi tehnice). rnonologul oral (prelegeri.

208

(fonetic, lexical, rnortblogic ai sirrtactic). iar modalitdtile utilizare se publicistice au rolr.rl de a surprinde schirrbdrile din realitatea
circumscriu unLri stil individLral, bine delirritat. care "cornunicd gi .re
cornurric5". (T. Vianu) iniediatd. Fiind expresia unei atitLrtidini exprintate in nrod evident,
stilul publicistic se caracterizeazd prin tenrlen(ionism. Aceastd
STILUL PUBLICISTIC indeplinegte functia de infbrmare caracteristica poate fi mai ntult sau rlai pLrfin evidenta, in furrctie de
a publicului larg gi de fonnare a opiniei publice. lnformatiire se "coloratura" publicatiei gi nu tlebuie sd aibd ca efect rdsturnarea

referd la eveninrente sociale qi politice, economice. gtiintifice. realitAtii ci doar accentuarea ultor aspecte pe care publicistul le
cultural-artistice sau la aspecte senzationale ori de larg interes. considerd a fi relevante. Desigur, nu ludrrr in corrsiderare aici presa
Modalitatile de cornurricare sunt diverse: monologr.rl scris (in
cu un pronLlntat caracter politic (ziarele de parlid) care se pot hazarda
publica{ii), rnonolog oral (radio qi TV). dialog scris (conserrnare cle
interviLrri) gi oral (interviuri, dezbateri. nrese rotunde). pAnd la prezentarea trLrnchiatd sau chiar complet modificata.
indepdrlAndLr-se astfel de firnc{ia primard a stilLrlLri: aceea de
Printre stilurile firnc{ionale ale lirnbii, stilul publicistic se
caracterizeazd printr-o vizibila complexitate, pentrur cd are la baza o inforrnare.
inrbinare intre conrporrenta intelectLrald gi afectiv[. trarrzitiva gi
reflexivd. La fel ca gi stilul artistic, stilul publicistic presupune o La nivel stilistic, tenden{ionismul poate fi ntarcat prin

relatie implicitd autor-cititor (auditor). astfel incAt adeseori se poate formuldri eliptice. mobilizatoare, titluri fi'aparrte. citate gi rnaxirne.
mijloace curente de canalizare a opiniei publice. Tot in acest scop
vorbi de o influen(are reciprocS. Dacd jurnalistr,rl vizeazd o fbrrctie sunt utilizate adesea diverse niodalitdli de contactare entotionali a

infomrativd gi indLrctivd (indr-rcerea unei atitudini in cititor). li. publicului: de la lexicul figurat, tropi, comparatii. epitete, perifraze.
lectorul inrpune adeseori alegerea subiectelor de dezbatere. a pAnd la intona{ie interogativd sau exclarnativd, disloclri gi digresiuui.
enurrera{ii gi repetifii sau mijloace ale ironiei sau untorurlr.ri. toate
subiectilor gi chiar a uuui stil. PLrtern vorbi astfel de o tripla functie a acestea fiind. dupa curn se poate constata. forme ale stilulLri aftistic.
Aceasta gi pentru cd unele cornpozilii clr caracter publicistic, cullr al'
lectorulr cea de perforntare. evaluare dar gi de cooperare. De aceea.
o prinrd;aracteristicd a acestui stil ar fi accesibilitatea, fErd de care fi foiletorrul. reportajul saLr editorialLrl se apropie de literatura

rtu gi-ar putea indeplini firnctia de modelare gi inclucere cle atituclini. artisticd, in sertsulcd recurg la mijloacele de expresie ale artei. fdrd a
parasi insl terenul faptelor reale. Alte cornpozilii, culn ar fi articolele
Pe lAngd aceasta, o altd trdsdturd necesard ar fi corectituclinca. Este politice sau de popularizare gtiinfifica se apropie foarte mult de stilul
gtiinlific dar se indepdrteazd de acesta prin lipsa de profunzinre gi
foarte important ca jurnaligtii sd fie buni cunoscdtori ai linrbii deplindtate a lucririi gtiin{ifice, in vreme ce comentariul sau interviul
se apropie de stilul colocvial, deosebindu-se de acesta printr-o nrai
rotnAne. iar textr-rl creat de aceqtia sf, respecte uorrnele oficiale ale
nlare coeren(d gi nrai nrulth griji uzuald. Aceasti varietate formald ar
lirnbii. precizia tennenilor sd fie rlereu avLrtI in vedere. Se pot
putea corespunde largalui evantai ternatic abordat: tot ce poate starrri
adnrite urreori abaterile de la normd, dacd se are in vedere obtinerea interesul unran gi poate acoper'i rrevoia de infbrnratie poate deveni
runor valori expresive ale limbii. temd publicisticd.

Stilul publicistic este caracterizat printr-o uirnitoare STIL DIRECT Stilul care redd direct cuvintele cuiva. aga
cunl au fbst spuse (pentru rnodalitatea de a organiza textul in accst
varictate lexicali. imbindnd cu ugurinfd con"lponente ale linba.jLrlur
stil. v. qi dialog). Exenrple:
gtiinfific cu termeni din lirnbajul familiar, constructii popurare.
rurreori regionale sau chiar argouri. Mai rnult chiar. acest s il 211
func{ioual este foarte sensibil la modificdrile cle expresie are

diferitelor pdturi sociale. Ia inovatia lingvisticd, pentru ca proclLrctiile

210

()drrc{ u vertit ntoi 1te urntd popa, sd-l grijectscti pe lon, ct coniuncfie' slbordonatoare. asetndnAndtl-se ctl stiltrl direct plin
itttrebut-o pe Linu c1/ora;
independenfd sirrtacticd. La rrivel pronominal. se remarcd trecerea de
- Ce-i, fhtii. ce moiJbceJi"ctte-to'?
Lirtu privi lmg dupii cuptorul din ctn,te. la persoana I qi a ll-a cdtre persoana a lll-a. Din stiltrl direct se

- (le ,sd./hcd, cl-opoi :;tci! zi,se intnr tiirziu. pdstreazd irrtona{ia (interogativ/exclatrativd), pronttmele 9i adverbele
- Mai crueli ccite cevu de mdncure'?
- Atent lapte. - interogative precunl gi elementele lexicale puternic afective.
,vlrrjntbtiluri. - Dur lon $i pe lhla ei palidci se tdiurci uddnc ctitet,u
udao.re upoi. nu trtcri ltoute ntanco, numcti cat o pct,sare. Stilul indirect liber este des intilnit in opera epicA;i ale o

(1. AgArbiceanti. Linul deosebitd valoare stilisticd, pentru cd ambigttizeazf, discttrsul plirr

suprapunerea vocii auctoriale clr cea a personajulr-ri.

In literatura actuald, orgarrizarea formald a textului dialogat Exemplu:

tru se realizeazd dtpd refetarul consacrat iar corlur.ricarea in stil dir.ect lugurlun rttt-i riislttlr.se, il pret,erti insii ctt o prit'ire rteugrii

Ilu rnai este sernnalatd de linia de dialog. ci prin glrrlimele. cti tt tlouct oarii uu-l va nttli c:rulet :ii crtnlinuri:

pdstr6rrdu-se insd verbele deictice (de declaratie: tr ,spttne, a intrehu, - $i cdndvrea sii spurtii Si el cevu, C'ocoSild: "ESti prost !"
De ce pro,sl ? Cii n-ore lol cu clunmeuta '? N-u./bst 'Si el in rdzbrti c'rr
a rcistrtuntle...). Aceastd sitr-ratie este fi'ecventd in proza lLri Marin duilmealu'? Attutci de ce el sii rtttttceuscii itt porle lu nrrtSie.li
tlunrneqla cu opt pogomte sci-l ,faci prosl 'l Ditt ccrttzcr cluntilule tt-tr
Preda gi a lui Mircea Eliade. Exemplu:

"... Duntnealo ai neyoie cle o baie cle istorie cotttentpot.ttrtii, ./primit lot, cit t,-ali repezil ca orbii Si cand .t:-ctli t'irztrl t'oi ctt pcintdttl'

ctt sci te lreze,sli: clu-te lo Nurnherg, du-te la Berlin,,sri-ti cloi se(tntct tld-i incolo pe-dicr ccu'e n-eru lual (M Preda. lulorontelii, vol. l)

cu ce sos t'onr.filtiirtccrti, sci prive.sti Isloriu irt nars... Dcrr, in,fbncl.. STRIGATURA (< ct striga) Nurrritd 9i CHTUITURA.

ilcle ce lu (Jlm'? intrebcr.se et. "E un t,i,s ul loemei. e un t,i,s al ei tlin reprezintd o specie a liricii populare de ditnensittttile ttntti catt'etr. ctt
rdclii.c:rryilcirie, sptrsese $teJtn, Si vreuu .sci i-l inrplir?esc. " Biri,s incepttse un prouuntat caracter didactico-satiric, rostitd in timpul jocultri 9i

.sei (M. Eliade. Nouptect cle Sanziene) care se caracterizeazdprin raportarea la realitatea imediatd:
U-itr-itr, pe dectlul grtl,
STIL INDIRECT Stilul care red[ spusele saLr gandur.ile
C'ti ntireuscr rt-ure 1ol !
ciuva prin subordonarea comunicdrii fbta de un verb sau cle urr alt Dur i-a-fLtce mirele,
Cdnd a luntle cliinelel
cuvdnt de declaratie din propozitia regentd. leg6nd aceastd
STROFA (< fr. .stophe) Grupare de versuri (in numdr
reproducere de regentd cu ajutorul unor conjurrctii suborclor.latoare
(cir, sir, clacci...). pronume relative (care, cine, c'e. ccit) sau aclverbe variabil) in^general despirlita prin spa{iu grafic de alte unitdli de
relative (uncle, ciincl, cunt, ccil). Exeurplu: acelagi lel. ln funclie de numdrul versurilor conrponente, strofa pozrte

Feciorul Si vizitiul incepu"it sd -/hcd gm.ci cci ttlt pot Ttlac,tr pe fi:
a'st.fel de vrente, cir ontoard cctii. cir e grert penlt"u clanrsii, cci rlrttntttl c
rdtt: in,sd ltottirtireu ei eret neslriitnutctlti. r Monovers (un singur vers):

(loarr Slavici. luloarl cu noroc\ Un singur nor, dur alte ecrturi tn pddure
(lon Pillat, Poentul inlr-un vers)
STIL INDIRECT LIBER Derivd din cel irrclirect. clar spre
deosebire de acesta nLr este introdus prirr verb cleclar-ativ sau

2t2 -l )

Distih (stroii alcdtuitd din doLrd versuri): Vreme lrece, vrente vine'

-Fouie udd, ntcilr"ltgtmd Toale-s vechi Si rtottd loctle:
Pictu"ii prinJhgi riisunir. (L. Blaga, Noiennu'ie)
Ce e rciu Si ce e bine

Tu le-nlreabii Si socoulei

Ter{ini (trei versLrri): Ntr sPerct Si ntt cti lectmii'

C'u geanu la m-atinge pe pleoape, Ce e t'ul cct t'ctlul lrece'
Sd sirtttJiorii
slrungerii irt brale * De le-nclearnnci, de te cheamd' (M. Et.nitlesctt. Glossd)
Tu rcimcii la toale rece.
Pe veci piet'clulo, vecinic aclorulo!
oStrolapolimorfi(alcdtrrit6clitttr-tttltttttn6rconsistentde
(M. Erninescu, C'dncl insusi glusul)

versuri).

Catren (patru versuri): STRUCTUNA UTNNARA - STRUCTURA OPEREI
tL.tlriitr:Ie=unTb-"rE*ruitiuiR.ite'rouAoiar,sRgrsifaElinlssiziltc(eiald<inst|tt9ftiirciiul.eust)nclt.enoitstarcettrrrtdltdtanl'csl'iieetdnu,trmcoalaup"taii'ntrtscitatlldniscelttuocliniintrucnSfliriin.ttuoa:le)rltin."ScopAttrrlgeuleenncxtnttafeuitnztrraundcrrrdoeecspanoce.ipulroeienrri(aAllc.eietnterstunrrtlaeciizreeouil
N i c i odqt ci I oo n,n a nu,fh m u i .frunto ct s ci
Sufletului noslru bucuros de mocu'te. cotn.pTttun,dcoormVpialenxutidl disetirneglueliiinctlrienlsretruaccetSulircat"a'rtisticd(','slruclurct

Pulicl astentul e Sesul cu mcilctsit. s('r"tJsflrteublsreitrttrurst"rc)u.crieTcretrnnruatt.rtiliidnsettettiialltto.trmi"lto't9tiilviourslitssruurtnbcttcueulretaengrieoenrrituae rlsahtrrilgctcilttttatrra.tle'ouplceoatr'erieii
Norilor copcrcii le m'zesc broccu'te.
reflect5viziuneaartisticdaautorului.infLrnc{iedecareStrtlctul.a
(T. Arghezi, Niciodatd toanrlil)
perxoteprriiuo-azries6(atiotlpue.reiniccuipnoita, $dtiesnproozdiilfia.icpaarirlalirlorivr)e' lrarllcocnonsstrturucc(fieiei i
Cvinarie (cinci versuri):
lingvisticesauinterne'(decon.tinut)infurrctiedegenulliterarin
Toantnd cu Iun[t
care se incadreazd oPera'
ciind cabinele de tele/brt sctinteiazit

crincl Stii cci rtittric rtu dureazlr
cdtd pdnci Si t,ilrinele grctseiazir
Si vocea Ie trennn'd, Si .serviciile de porlelcrn se.fdc zob.

(M. Cartdrescu, Toamnd cu lund itt crnii '60)

Strofa senarie sau sextin[ (qase versLrri): pi,e-rrfiooandnauStTit.niRoEcUlieCenTsrdtUe. tRiacApSlL,icIlSianbMgivl(<iisnftri'cstedlro,trrpciast.ti,nlgr'oui llocisgrimiteiceae)Ctcliut'er9eratirrctdaa'priedttrit9rtetiiottarirae
O, ntanfi, dulce ntamit, din negu'ir cle tr"enri originea in noliuuea de sl"ructuni. brientarea structttralismttlui se
Pe,fi'eumciltrl cle.fi'utze lcr tina tu md chenti: foJalizeazd cz|tre clepistrlre(r ,\tnrc:turilor operei suu reulitiitii,./krd a
Deasupru criptei nef4re a,sJhntului mormdnt tt r at n cl e cl et' e n i re i s I r't ic'ci's tt t t tt p r e c' i er e v a I or ic d'

Se sculurti sulcdmii de I.oumnd Si de ttdnl, Aplicat stucliul literaturii, structttralisurul
Se hut incet din runruri, ingfrni glasul t[ttt. . . .'-'t la:; tr rltr
I4ereu ,te vor lot bale. nt vei clornti ntereu.

(M. E,nrinescu, O. nruntci...)

acceuttteazi

OctavI sau octct (strofa de opt versuri):

214 2t5

itnporiattta textului opelei litcrare. ci r.,,ciirrdu-se: nivclul ibnctic. Teoriile literare nlai recettte opereazd ctl tllt alt cotlccllt'
lexical. rnorfb-sintactic. senrantico-stilistic. sirnbolic. la carc se ltr)t ACTIUNE (<fr' crcliott <lat' crc'licr' rlrigcare)' care sttrpritrde faptele'
intamptnrile. euer.rir.'entele care se sttccecl itttr-o opct'5 litera'a.
aclriuga cel irnagistic Ai cel al constituentilor irnaginarului. Ji,,re.l1tife,,",r'nnr,iu''arArnticht.(.,itdrienrepelraieci rlpat9ouliiali,ltceedlrcelatirmocr outatrlttlutiiliciirr'ttcrtMrucdirotcl (ttecrrllereo(tltatn't'loetcelloaegspeiepcterrasi)olnctctsaaiap.fiteerar.erl/enfl'irti'carrl'old)e'irteiats.cretfrtitrtirlira(rcliait:r
Rcllrczcntart t i: leitttoarccri in tinlp), generatd cle trretrrtlria il-lV()ltllltari. Se clez'l,olta
plin internteditrl trrlol iricroaclitrni-tip (scend - o sitlgttr[ intAntplare'
- leoriu lilerolurii'. R Wellek. A. Walreu. M. Ilealclsler: iomica sau tragicd. liricd sau tcr.ifiantd: episod - actiune secunclari"
- c'rilicci lilerurii: l{ugo F'riederich. Jean Starobinski. W. ai,r"toi llno.u,orRa)r.itictAu\lix: iisntleurntlltittito'catrtedctelttet pdicsosaitdtee'sitnlitsaetorlaitrrc.(icttocllltsrldt'ettirteea1sl'airtrt

Kaiser'. Maria Corti: strborclotrarea)ttlrorepisoaclenoi.ttllerttcttttct(tlczvoltar.eaparalela)

- tcoriu infortttoyiei .yi csteticci'. Abralranr Moles: accstora.
- litr\!t'i.ytic'ti: L.l l.iernslev. F. de Saussure:
- psihologic: P. GLrillaurne. D. Lagache: SUBLIMEsteocategorieceprestlpLll.leonraxinrdtetlsittrtc
- /iloso/ie: E,. Sprangen
- biologic: E. Wollt psihicaEisenrnificldenrnitateaonrttluiirrfalattnorfol.[csttperioal.e
lratura). itr raport ctr absoluttrl.sau infinitul'
SUBIECT (< lat. .subjec'lu.s, ceea ce este de spus) CurroscLrt ii-rtoriu. Percep{ia coriccptului s-a tttodificat in tinlp' ['a ittceput.el era
gi sub numele de FABULATIE. este o succesiune de evcnirncnte
reflectate artistic. pe parcursul cdrora personajelc suut antrenate irttr- delinit rnai mult prin r.aportat'ea otnttltti la fbr[ele llaturll. pentrtl ca
rrntrl sau rnai nrulte conflictc. Ilste spccific doar operelor epicc gi ;;_ri extincla aria. cuprinzancl 9i do,reniul vielii sociale 1i pc
dlanratice gi reprezinta. iu esentd, un ansartrblu de tlotive. a carLti ,;i;;i;,.
cornplexitate este cleterurirtatd de specia Iiteralzl gi de tehnica de
creatie a autorului. ccl al p'Csiohpolloeggicittcrllteri.fortaclargiclemaletiatratttrii.onrttltttrlloatc

Subiectul opelelor epice traditiottale velificd trntrittoat'ele csleenctaint rsednatucrlnrdiree.npoebtiltlruorc.gdonliurinalriioirinauplauriec..a.oreclailtagacLntclieclgetccaai.irlfsrenirtticrllLicriir'
lr.lonrente. ignorate cle cele Itrai trrulte ori itt proza rnoderttil:
astlel cleasttpra lui". ('f ' Viarru' Esleticu). in pasajele descriptivc ale
. cxpo:iliunc .\uu .sittrulie irtiliulu (partca itttrocluctivit.
Strblimtrl noiur.ul poate fi regdsit
care Ilxeazi datelc spa{io-tenrporale ale ac[iLrnii. crcioncaz-it
opclei ltri C. llogaq satr M' Sadoveanu'
atnrosfela gi oferd prinrcle infbrnratii despre protagoni:;ti);
Ft.tttlrttseteatnoraldpoateatilrgesttblittttrl.cottstitttilldttrl
o ittlrigci (lttarclteazd aparilia satl inteltsillcalea ideal de clenr'itatc gi perf'ecii'rte rttnatrd. Url personaj cotlstruit pe

corrflictLrlui. coustitLric preurisele desl?gLrralii ulterioarc a aceastdcategofiea'f.,stcreatdeDostoievskiitrrotltatlttIklitllul.

evcn irnerrtelor): Dostoievskiiltscriepersonajr-rlsdrtitttt.-otipolo-eieaper.sonajelor.

. rleslii$urureu uclittrtii (desf;rgtrrarca conflictLrlLri sublitne Pe care le definea astf'el:

gellerat in intriga. denrlarea propriu-zisa a actiunii): Peltttttcnttesistitdecdlttlt'sittgttrchillcttutlcviirut'sublint,

o ltuuc'l culnriuuul (mouretrtul de uraxirni irttettsitate. Ht,isltls...|/rlitttttittliccidinlrechipttrilcsublimeulelilet.oltu.it

de apogeu al confl ictului)l 2t7

o clanrocldnnnt setr silttulie linulci (rezolvareit

conll ictului. slArgitul ac(iun ii).

2t6

cre$lire cel nttti upropicrr cle descit,tir$ire e.\re al lui Don etijote. Dur ttrttti tilt rle reulitate oltsoltttti, da suprureulitute '? Dar pentr.u a atirrge
(tceslo eslesublint numaipentt"u cci, in uc:elct$i rinp, e:;te
si t.iclicol. aceastd stare de glatie. Bretou accentua uecesitatea de a invdta .r'r7
Puchyick ul lui Dic,kens (o iclee infinit mai slubd clecot Dotr
Quijote, roru$i imensd) e,sre,yi el riclicol. rocmcri prin cr.stu /iintl eliberiint.fbr'7ele Eului nostrlr inconStierrt Si c'hiur pe c,ele ulc Eului irt
stctre de veghe. Astfel. suprarealisnrul nu reprezeuta doar urr nrijloc
cucerilor'... ,leun lruljectrt esle si el o lentulit,ti pulernicir, tlor lrezc.yre
sintputicr dutoritd teribilei .sule nefbriciri si prin ./hlttul cci societutcu rtou de expresie poeticA, o noud metaflzica a poeziei. ci un nrijloc cle
e.sle rtec{rculttir cu el ... La mirte ntt "exislti" nitttic, rtintic ct.sentdtttitor
eliberare total6 a spiritului. insLrgi Breton definea astfel noua lr.rigcare

(...). literard: Sultrureulism este nutontulisnt psihic pur prin ntijlocireu

Expresia sublir'ului in iubire a fost reprezentatd prin poczia criruin ne proputtem sd exparimentfim,.fie verhnl,.fie in scris ori in
lLri M. Emirrescu. Sadoveanu realizeazd, un tablou sLrbliur. cu rrote cle
apoteozd, in irnaginea celor ce au cdzLrt eroic pe carlpul de iuptii uhe chipuri,.fuuctiotrureu reald u g1ndirii; este dictatul giirtdutui
pentru apf,rarea patriei, in flnalul rorlarrului Fr.crtii .ltleri.
ctt uhsen{u oricdrui conlrol exercittrt de ruyiune, dincolo de orice

preocupurc esteticii suu nnruld.

ln IitcratLrr'5. rnetoda constd intr-o notare rapida. ful-qurantd a

SUPRAPERSONAJ (su1tr.ct + personcj) Esre o realitate (un cuvintelor in ordinea dictata de subcongtient. renuntdndu-se la olice

loc, urr eveninrent) cu functie simbolici irtr-o opera epicd sau fornrd de discursivitate. Alteori, este vizibila pleocuparea pentru

dranraticd. ce poate deveni o lnetaford defirritorie. in relatie directa cLr redarea atnrosf-erei onirice. subcongtiente. caracteristica evidenta in
personajele principalc. Exenrple: vdrsdtoarea. in rorrarrirl Grotrlxr cle
rurmdtorul fragrnent poetic scris de Paul Eluard:
Eugen Barbu. oragul in opera lui M. Nedelcir. catecrrara (v. Hu_uo)
etc. (v. ;i personaj). Bcitcria pertdulei ccr o srnrd s.t'iirumatd

C'drrtirrul tulbm'qt mtcle leSinii cre(tste
()rtui cr4tctc lunrinat cel din n'mii

I -IPRAREALISM (< fr.. ,surreuli.snte) Curent literar. gi ' Obisnuitul wrs inchis al dezustelor
artistic. .ipirut in Frarr[a. in cleceniile al treilea qi al patr.ulea ale Al yistu"ilor rele

secolLrlui al XX-lea. dar rdspdrrdit in intreg spatiul cultural quropean Eu.fuc uno cu ele

gi care inccarcd sa l5rgeascd donrerriul de inspiratie poetica sondand Diu ruirre Ie 1tenclulei

sultrcu'eolilulcu, plin care reprezentantii sai intelegeau lurnea t r iI aIe s e t t t ur r i tt t ct cr br up cl e zn cicle.j d e c a I ti r e lu I u

srrbconqtientului qi a experientelor onirice. poezia este rrdzut6 ca urr in zctri t,u tlubler rctcul lintuit
dicteu otrtontnlic rtl gdnclirii in contextul in car-e subor.cloneaza lipsa
controlului ratiunii. Pe u,scr ctceslui refugiu. (PaLrl E,luard. Frunleu acoperild)

curerrtLrl s-a corrsolidat pe ideile tlin psihologia vis'lui gi a Reprezentanfi: Andre Breton. Paul ElLrard. Louis Aragon.
subcongtierrtului nle lui Frcud gi Bcrgson. in printtrl fuIunife,st ul lui lon Vinea. Gellu Naum.
Arrclre Breton, visul era clelinit ca o parte esentialir a existentci
in vis afir'rnd Bretorr

ise iutcirttplti.,4lurtci tlc
- -r-unalre. ornttl e.ste suti,sftit'ttl clirt ltlirt tle tot SUSPANS (<fr., engl. ,suspense) Telrnicd narativd care se
c'e rr-ctr.fi posibilit. c,tjrrdt,ct, gti.sir., t
ceeu ce realizeaz1, prin acunrulari de fapte, prin rdsturndri de situatie gi

ttrttri lttrrtc:l dc hr/cilttire itttre uc.esle dotii s'liiri, t,is,yi reulitcrtc, implicd o traire a cititorLrlui. ascultdtorului sau spectatorului. care

opurettl cotttrcrc{ic'lorii, punc't iu cure ele,sti.se rezolt,e, dcitrt/ rttt,ttere agteaptd plin de enro{ie o evolutie sau o tinalizare drarnaticd a

2rB 219

actiunii. Suspansul se poate realiza prin scene cu crt.crcrer Frate..fi'ate, elcn" branza-i pe bcmi. (Folclor)
ntlicipcrtit,, in literatura clasicd qi realistd, sau .fal,r antic:ipatit,, in
creatiile rnoderne, iar poten(area acestuia are ca surse pla,sareu Mo S i ct, nt oS i e, .fon c ! i a, fon c I i e, c octtl u Zo i { i c cr c oct It u Zo i ! i c ct -
aclimtii inlr-un conflict 1nilernic, intret,inerea rnei urnut.sjbr.e (1. L. Caragiale, O scri,soare pierdutci)

lettsiottqle sau umbigue, o unor elemente prentonitorii. De glume,t, glumel erct Mos Nichifor.
(lon CI'eangd. IUIoS Nichilbr Coycariul)
Suspansul apare intr-o nrr-rltitudine cle specii epice qi
TEMA (< fr. thene < lat. thenru < gr. thenta) Reprezinta un
dramatice: epopeea, tragedia, rornanul cle aventuri. rornanul politist. aspect general al realitalii. sttrprins artistic in opera literard' in
qti intifi co-fantastic etc.
literatura LrttiversalS distingem teme de largd circulafie. ctrm ar f-i:
T
iubirea. llatura, destintrl, tttoartea, patriotismul, geniul, rdzboiul. calea
TABLETA (< fr. tablette < lat. tabulcr) Specie literard cle
spre ideal. costnogonia (nagterea universului). corespultzArtd
glanitd. consacratd de literatura jurnalisticd. de clirrerrsiuni recluse. in problemelor f undamentale ale omului. Aceeagi telnd poate fi
care autorul cornenteazd un fapt divers sau igi expune ideile despre
lun evenillent politic. cultural, social. surprinsd diferit de la un scriitor la altLrl, de la o epocd la alta. cle la

-Reprezentant: Tudor Arghezi Icoune de lenm, Tublete clin un cllrent literar la altul.

lurcr de Kutv, Tttblete de crorticctr, Cu buslottul prin Bucure;li. Urnrdriud Iiteratr-rra ca evolulie. retnarcdln predilec{ia fiecarui

TABLOU (< fr. tuhleaer) l. Formd a descrierii irr versuri sau cgrent pentru anumite teme. in Antichitate. o temd dotninanti poate fi
in prozd care inliligeazd, tut aspect din naturd sau o scend clin viata
consideratd cea a destirtului, filonul tragic fiind mLrlt accentuat in
sociald. ,. qi DESCRIERE)
2. Diviziune a actiunii drarnatice sau subdiviziune a unui act. operele unor scriitori prectrm Eschil, Sofocle sau Euripide. Ornul ideal.

cale rnarclreazd schinrbarea deconrlui. pla'sat in centnrl universului gi surprirts in complexitatea existenfei sale

r fizice gi spirituale. este Llna din ten-rele fundanrentale ale Renagterii.

TAUTOLOGIE (<fi'. tcrutologie, gr. tcrutologicr. cf'. gr. Clasicisniul frarrcez cultiv6 indeosebi terna luptei dintre datorie ;i
lcrttlo.s, acelagi. si logo.s. cuvant) Constructie sintactica incorectd.
specificd lirnbii vorbite. care constd in repetarea unei plrti de pasiune, rafiune gi scntiment. opfiunea firrala fiirrd ra{ir.rnea satt datoria-

propozilie sau a unei propozili prin aceleagi cuvinte. dar cu un sens ceea ce da nrdrelie persouajulr-ri (P. Corneille. J. Racine). Rotnanticii.
nou gi cu functie sintacticd cliferitd. Se deosebeqte de pleonaslr. car.e irrpre.ftrrziri
irnplica adiugarea urrui cuvant inutil, gi de repetitie. prin irrtorratia adepfi ai eroului excep{ional care ac{ioneazd itt
specificd. excep{ionale, abordeazd adesea tellra geniului (G. Byron. M.

-fa,tologia are multiple valori stilistice, subliniirrcl in contexr Lermontov. M. Eminescu). irr tirnp ce pelltrtl realisln caracteristicit
o calitate a unui ternren. exclusivitatea acestuia. sau intdrincl ur.r SerrS
exprirnat anterior. clevine terna dezuttranizdrii pritt arivism sau avarilie (H. de Balzac.
Exenrple:
Stendhal. F..Zola.l. Slavici, I. L. Caragiale. B. $t. Delavrancea). Terna
220
cosnrogoniei poate fi LIrrn[ritd pe parcurstll intregii literaturi: asiro-

babilonian[ (Epopeett creu!iei lumii), greacd (FIesiod. 7-attgonitt).

indian[ (Inmul Creu(iunii din Rig-Veclrr), latinh (LLrcretitrs. De'tpre

nuluru lucrn'ilor, Ovidirrs, MetumorJbzele), apoi este leltratd itr

lonrantisnr (V. l-lugo, M.'EminescLr) etc.

11 I

TEORIA LITERATURII (< l'r'. theorie litter.uire) f)arre a rt,-ue,e'rlcetol,elt'rr,\isa,i,1ccoloirii(rliiipNeuoett,.rtrrcvMriitneliilaseccntlhiot-irelte.tftcostdi(ctciti:!titteritter.rcstPtl(LLc.ttt.tt-iet.s!)zilVltirocicmitultncli(!irntct-lereltte,sirncrcicilctiet'le'ti.li:eultttctrtlteiric,clc.ot'fritcoierclltiicpunro,tullie'ovzselbriebtortisllce,rutoei'le"bcl'i'inguctio'!oeennuidursicruei'llacd,i'rt'tl

gtiintei literaturii cal'e se orienteazi cdtre studiul trdsaturilor gene ralc t,tirsl tr ntodenit u I ir i's trtului)

ale creafiei literare (definirea genurilor, a speciilor. a nretocielor TRAGIC Tragicul este o categorie esteticA care prestrptrne
personalitati de exceptie carc lupta croic
artistice. particularitdti de stil. no{iuni de versificatie) gi care poate tun cottf'lict puterttic ir',i,'" o covirgesc, rezultatul 11irrd inh'Angerea
servi ca lundarnent istoriei qi criticii literare.
fi ror1. contrarii care o
TRADITIONALISM (deriv. de la truclitie < fr. trucliriort)
-'pr ersonajlltri. le plastice, tr.agicul este reprezentat prin creatii precLiltl
'lotalitatea tendin{elor literare interbelice conservatoare, initiate sa
apere ronrduisrnul. r,iata autohtorrd, specilicul national. coagulate ilr irr ar.te
jurtrl revistei Geirtclireq (Cluj, l92l-1922: BLrcuregti. 1922-194.1. sulr
conducerea lLri N. Crainic). gruptrlstattlarL'crttc'oott.inrnLrziclprinlTccvientulluiMozartsaLt

Migcarea perpetueazd tertratica "de specific traqionai" - ,ifils',ut,rri'p-Jr.elttp'dbitreri*pilrn.'eo,uTf"tuR,ti.iurrtlreraaguu"fgli.l?/ei-coacraccltcertatirae.asalfraltnleciirlsnrcteoutr.liapilii'c"i'rLnB.oedcuenzilovarieic.ruirrztncthgti"sp|di'"onfio(ar"via,ouar]ueqetcriqeactacg'oilolattepeietr"'u.gteIiipuocintazrra'iipilenenodriti.redanc,sCotfatditi.-alreuse.irnstnnpcaftodiiot'nlcAstcrc'dono'iaritln'aninlccf(t"leSelluialdpio-tsgereteiifb'croziactideaiatlulee|lrttrc'easdSptOe'irponeseuuztpdticelrlitrnlrtlt.lre)tlrta'liiecn$tli
istoria, ttatura. tblcloru I - dar cu extensie spre viata spiritual[.
traqicul prin conllictul clinire clatorie qi pasiune. raliune 9i setttiuretrt
exploatdnd o problernaticd specifica. mitico-rnagica gi religioasa. de (tragecliile lLri Corneille 9i Racine)'
facturd rreoronranticS. adecvatd surprinderii ethosului national.
Depdgind cadrele gindirisrlu lu i. l iteratura traditional istd se constitu ie crr.r1 ar fl-iilleurpatatuarainntt,ol"ciluesrntiniinctvegisatigsfhireaalizadstlporiestptrLsrreitaatleetr(dargai'craLtrtlrtrrgi.ia
intr-uu act de spiritualizare a existenfei, de valorificare a rlitologiei
luiO'Neill). tragic este tlll persona.i cle exceplie' el pist|AndLr-$i
autohtorre, a ritualLrrilor arrcestrale, de elogiere a vitalisurLrlui . Iiroul
uuiversal, concomitent cu ancorarea iutr-o tematici. fbrrlulir rndre{ia chiar gi in clipa inliirigerii. El se caracterizeazd pt'itt ttttitate
fi .o,rr..u.'rta, cle aceea cvolufia sa este previzibilir'
aftistic6, tipologie constitr.rite de-a lungul tinrpului gi corrsiderate ca tlinte coTnriatlgeinctterlef-sirtreitcelecfuiniptdroepGr.aiabsriaellLlniiictuecaltitnueprp.ienrc..einptrA-rtldnicreaaltilntttcitia''
avdnd un grad inalt de specificitate. Reprezentan(i (degi no{iunea de
tradilionalisul este relativb iar asocierea unor nunre consacrate poate (7-rugit'ttl).ElagazaclecilabazitcotrccpttrlLrilirrrita'[lroultragicar.
phrea surprinzdtoare): Luciarr Blaga. Adrian Maniu. lon Pillat. Alon dce'1vtirlt-tttlrrtria.itllellai llae-itprrergntprttircrai "'trzrgici sLrnt cloal'
Cotrug. Vasile Voiculescu. Mihail Sadoveanu g. a. pr.riqru'",. o itrsttnlare
la lirlrita ploplie
Criticul N. Manolescu explicd eserr{a traditionalismuIui ?ntr'-\ cei excelertIi, perttrtr
o formuld care rncritd conserlnat6:
223
,.Tt'acliliouulisntul rtu c cortverlireu stintintcitot'istttultri:

lradiliortalismul e un stil, e o /brntuld htventald cle poetii tuoclertti,

ie.Sili ucleseu clitt Scoalet sintbolisntului. El repre;inld, irtltiunlrul
poeziei ntoclenre, uno clin tenclinpele ucesteict, lenclin{u cle

oulocon.serr,(1re ce se optnte evoluliei prea rupide, iu olte elireclii. u

poeziei rrtoclerne (... ) Tradilionul ismul este ntui degrobii un progront
clecal o sertsibilitule realti: sensibilitate(t este una sirtg,urii, poe:iu

hr.sitsi nu e.tte olt./bl deccit moclenrci; unii poeli irtsir, cu hunii ,ytiirttri,

se optot scltinrbcirii, cultit cincl o utituclirre ostilci -lcr1u cle nou.

111

tragicLrlui, numai ei sunt exernplari pentru ndzuinta qi caclerea noastrir o stilLrlinalt,patetic;
Reprezetttanti: Eschil (Ore,stiti). Sofbcle (Art/igrttttt)-
cor.t.tLtt'td". Etrripide (Anclromucu). W. Sltakespeale (Huntlet, Regale Leut'.

Eroul poate s[ se situeze in una din categoriile ur-ntdtoare: Mucbeth), P. Corrreille (Cidul)..1. Racine (.,lntlrontucn, Fedra) etc.
Spre deosebire de trageclia anticd. tragedia nrodernl adrttitc
a) pacient tragic (irritiatorul coliziurrii cLr limita. cel
subiectivitatea. cottflictele ntt tnai stttrt getrerate de conqtiin{a ci de
care supolti ef-ectele propriei ac{iLrni); suflet. fiirrd adnrise selttitrente Lltttalte care sd dicteze actit-tnea:
caracterele sunt mai adAncite. mai cotttplexe iar dcznoddrrArrttrl
b) agentul tragic (persorrificarea lirlitei provocare Ei
tragic nu nrai este dictat de legea eticd. de o congtiitttd sLtpra-trlnatra.
iltfi'untate de pacientuI tragic). ci fie cd std in caracterul personajttlui (Ilamlet) fie cd este colrsecillla
Liiceanr"r delinriteazd insa gi cAteva rrodalitati de anulare a unui accidet,:fr (Rotttt:o Si ,Iulietu).

tragicLrlui. in conceptia sa. gradul zero al sitLratiei ar conta irr TRAGICOMEDIE (< fi'. trugi-corneclie
lrugictntetlict) Specie a gerttrlui drarnatic. ctl o intrig[ adesea
igrrctrareu lintitei (prin ignorarea congtiintei acesteia). O posibilitatc
courplicati, gerterind o acfiutte itt cuprinsttl cdreia cotrricltl se imbind
de lelativizare a lirnitei absolute - uloartea - ar fi postularea lLri
cu tragicul dar care are ult final fericit. A fost cultivald in Fran(a gr
,.dincolo". a unui principiLr congtient nernuritor, sau prilr largirea
sistenrr,rlui de referirrtd. Alte rnodalitdti de anulare ar ti obetlienta lu Anglia, in perioada postclasicistd gi s-a bucttrat de sttcces rnai bine de
lintitci (resernnoreu) sau anulqreu prh virtd flimitd nteritcttit).
un veac.
Tragicul devirre substan{d a ultor specii drarlatice curn ar fi
Reprezentanti semnificativi: Willianr Shakespeare
tlagedia, dar poate fi intAlnit qi in drame sau opere epicc precuut
(A clouci.tprezecee noeJ)le, T'oilul Si Crasida, Mdsurd petilru rtrci.stn'ii.
I'orrrarrrrl sau uuvela (Morontelii. M. Preda. Mou.ct cu noroc.l. Slavici. '[ottil e birc ctincl,sc ,sfiir;e.yte at hine).Moliere (indrdgostilii rttugtti/ici).

TRAGEDIE (< fr. trogeclie, cf. gt. lrogos. tap. gi ocle. TIP (< fr. type < lal. l1t1ttts. gt'. t.r)pos. rnodel) Persottajttl care
ceitttec) Specie a genului dramatic. in versLrri sau in prozii, cLr intrurtegte in nrodttl cel Ittai expresiv trdsdtulile. caracterele esenliale
ale indivizilor din categoria pe care o reprczintd (v. 9i personaj).
personaje puternice. aflate in lupta cu destinLrl potrivnic. cu orclirrea
TROP (< gr. tropos. itttorsdtttt'd) Orice figura de stil cale
lumii sau cu sinele. acest conflict solLrlionArrdu-se tlagic (v. constd in folosirea cttvintelor cu alt sens decAt cel colrtln. o

ternrenul). Apare in Grecia anticd: Eschil, Sofocle. Euripide,r rnodificare la nivelul relatiei dintre sertrnificant qi semrtificat. Dupa

revigorati ulterior cle P. Corneille. J. Racine (Fmn{a) gi W. Slrakespeare Boris Tomagevski. stlnt "procedee de modificare a selrsltlr"ti
( Arrglia ).
cr-rvdutului cu rolul de a trezi o atitLrdine erno(ionali ?u raport ctl
TrIsIturi: teura, de a sugera nigte sentirnellte": tnetaford. trretotrimie. alegolie I'

. contirlutul acliurrii il constitLrie ceea ce este esenIial a. rrr. d.

intru definirea vielii unlaue: iubirea familiald. via{a statului. 225
patriotisrriul. vointa dornnitorilor, seutimentul sacrului. iar'

"fo4ele care se infiund sunt deopotriva de legitime" (A. Camus):

. caracterele tragice sunt intru totul ceea ce vor' gi

trebuie sd fie. simplele insugiri dispar, eroii fiind plasa{i irr zona
excep{ionalului. a subliurului, iar substanta lor spiritual6 fiincl
etica, irt virtutea cdreia actioneazS;

224

U raportarea la Antichitate. Francesco Petrarca este cel dintAi cale se

UMANISM - curent cultural care s-a dezvoltat in istor.ia intoarce, programatic, spre str-rdiul "umarritdfilor" latine. c5r'ora le
cr-rlturii uuiversale intre secolele XIV-XVI, avdnd ca nucleu de
subordona toate valorile spiritulLri. fiind urmat de CallLrccio Salutati
iladiere Italia. de unde s-a extius rapid in roatd E,uropa. in Italia este
cunoscut sub nunrele de umanism rcnascentist gi acoperi perioada gi L. BrLrni. a cdror corrvingere era cd toatd qtiin{a vine din Glecia

dintre Trecento (dLrpa 1300)qi Cinquento (dupa 1500). Pentru alte tari antic5. Treptat, conviugerea se generalizeazd, iar cultura elina este la
europene (Fran1a, Tarile de Jos. Spania. CeI.rania). urnanisnrul se
extinde in secolele al XV-lea. al XVl-lea Ei chiar primele decenii ale fel de cultivatd ca qi cea latina. Odata cu pdtrunderea gAndirii grece$ti
secolului urntdtor. intrucdt aceastd orientare implica gi probleme de
arrtropologie culturald, avand labazd, deplasarea rationala a ceutrului in orizontul urnarrismului latin. plecurrpinitor filologic Ai istolic.
elementrrl estetic de Kulokul4uthiu avea s[ capete o noud str'f,lucile.
vielii afective gi spirituale de la dognra spre otr, se poate afirnra cd.
in linii nrari. unranisr.nul rerrascentist a fost o nriqcare culturali clc iar Frunrosul avea sd prevaleze. in scara de valori a umanigtilor.
fi'ondd, prin care se incerca reevaluarea fiintei un-lane. care redevine
tldsura tuturor lucrurilor, teocentrismul intrdnd in contradictie cLr asLrpra BinelLri. A fi unranist, in acea perioadS. insentna a fi err-rdit,
antropocentrisnrul. OmLrl tinde sd se identifice cu moclelul propliei incAt majoritatea inv51a!ilor foloseau in scrierile lor limba latina.
perfeclirrni prin "autornodelare gi autocuuoa$tet'e, ca premise ale
Totugi. aceasta era concuratd de linrbile nafiorrale in care au fost
autorealizdrii" (E. Cassirer')
scrise Cronicile Florentei ;;i operele lui Petrarca. Dante Alighieri.
Termenul s-a ndsclrt irr anticlritate, apdrAnd pentru prinra data
Cervarrtes. Rabelais. Shakespeare.
la Cicero (lturrtunitns), dar circuld sporadic. Abia in I{enagtere
O altd trdsdturl nrajord ar fi faptul c5. pentru cunoa$terea
prirregt senrrrificalia de ideal al perfectiLrrrii unrane, propLrndndu-;;i.
deplina a omului gi a actir.rnilor sale. istoria devine o autolitate.
dupd cunr nota Fleidegger. "sd readucd onrul in esenta lui". ''Ce
altceva irrseanrn[ asta, decAt cd ornul (honto) devirre urrau Teoria aristotelica privind funcfia modelatoare a istoriei, respectAnd

(ltunrunu.s)? Flurnanitas rdmAne astfel nZrzuinta unei atari gArrdiri." adevdrul, capdtd noi dimensiondri, iar Floren{a exceleazl irr acest

Definirea delimitirilor conceptuale gi terminologice ii apar'[ine dorneniu: Dino Cornpagni, Machiavelli. Guicciardini. Tot prin cultul

gAnditorului gi eseistului fl'ancez Montaigne care. in secolul al XVI- istoriei se explicd qi moda cronicilor de curte gi independente, nrod6
lea. va da noliunii intelesul proprir-r Renagterii. distingdnd polarizarea
gt i inte profaue-teologic. care se extinde in istoriografia din estul Europei. Al5turi de crouica

Doctrinar, urnanistnul igi propune sd readucf, omul la eseltta domneascl poate fi amintitd, ca model predilect de scriere, gi cartea

lui, intr-un rnoutent in care acesta era p6ndit de pericolul de a fr de rnoral6 prirrciarS: Machiavelli (Prirrcipele). A. de Gueveu'a
ingrddit. Pico della Mirandola, in Introcluceretr celor 900 de teze.
fixa focul onrului in univers: Te-qnt cr.;ezat tn mijlocul luntii ctt,sci (C ensorrt ictil pr i nc ipi l or'), Baldesare Castigl ion e (C' url ecutul/ sau. irt

t rirtzi trtcti u,yor cu ocltii lr,tt ce,se cflti in ea.Laicizarea gdnclirii- o farile Rorndne lrrt,iitcitm"ile lui Neetgoe Bctsurah ccitr^c .fiul stiu

altir coordonatd - are ca efect reorielttarea spiritLrlui cdtle forrnele Teoclo,sie. scrise in limba slavond.
artei gi ale gtiintei, in tilnp ce crea{ia culturald este reevalnata prirr
Reprezentanfi: Dante Alighieri (Divina Coneclie). Francesco
226
Petrarca, Boccaccio (Decurtterrnul), Leonardo da Vinci.

Michelangelo Buonarotti. Lorenfo de Medici, Pico della Mirandola -
in ltalia: Rabelais (Gurgcmtua Si Pmttagrrrel), Clerlent Marot.
Montaigne (E,sem'i) - Frantal Thornas Morus ({Jtopia) - Anglia:
Erasmus din Rotterdam - Tdrile de Jos: Melanchton -
Germania:
Bonfini - Ungaria; .lan Kochanou'ski * Polonia etc.

In spa(iul cultLrral rornAnesc, urnanismul este nesincron celLri

european, degi tentative de aceastd facturd surrt serr.rnalate din

227

secolele xvl-xvll. Astfel. prin cartea de nrocrerare princiar.d enciclopedic, redactate ilr latina, greacA sdu ronteltd: lucrdri istortce:
CreSlereu Si clescreSlerea Intperiului olontan. Hrotricul vcchirttii tr
fit'r,iilciturile lui Neugoe... se exprirrrd un arhetip cu inclinatie de
rommto-tttolclo-vluhilor', Itiala lui Cort,slcottin ('cnrtentir'. lLrcrdri
honro religiosus, iar receptarea unranismului latirr in Transilvania rrorrografice : Descricreu lu[oldovei, Si,slenta rel igiei rttuhonredure:
este ilustratd prin personalitatea lui Nicolaus olalrus (1493-156g).
opere filosofrce: Dit,tutul scttt gilceuvu inteleplului cu lunreu stttr
care a purtat o relevanti corespondentd cu urnarrigti europeni. printre giuclelul sufletului cu trupul; Irtrctgirteu .lliin!ei .\ttcre..., I'ogic'tt'.
literaturS: Lsloriu iet'oglficd. prirnul rolttan alegoric rotrritresc.
care ;;i Erasmus din Rotterdanr (cdrLria ii declica o elegie) $i este
expresie^a barocu ltri I iterar'.
arttorul urlor opere scrise in linrba latind: Htrngm.iu, Atilct, (hronit'rttr.
In totalitatea sa, utnanistnltl rotndtresc se caracterizeazit pt'itt:
De nrentionat cd. dup.l italienii Bracciolini gi piccolornini. el este
plimul erudit care sus{ine teza latinitdtii ron6nilor. asunrarea congtiinfei de neatn a romdnilor, intr-tttt context patriotic ;;i

Totodatd. se poate vorbi in Tirile Ro'rAre de ur r.rurarisrn ar chial rnilitant (este sus{iuutd teza etnogettezei. scristtl este tllt act
conrpensator gi niobilizator etc.), caracterttl filosol'ic (rneditalii 5i
voievozilor'. Astt'el. lacob E,raclid Despotul realizeaza un irrclr.irzrrct
conclr-rzii asupra istoliei ;i a omultti). spiritLrl gtiintific (irr
proiect urlanist in Moldova secolulr-ri al XVI-lea. pr.in irrfiintar.ea ir
doud inslitutii inrportante dc cLrlturd: gcoala istoriogra l'ie). descoperirea fb lc lorLr il tr gi a spec ifi cLr l tr i national.
cotnari. orgarrizate dupd nrodelul occiclental. g'fiobt ibclaiotoectaenclaletivlda

urnanisti. trebuie consemnatd gi activitatea cLrltLrrald a lui petru
cercel care, in scurta sa dornnie (1583-1585) a adLrs la curte iuvitati
UI{ATUL Este o categorie csteticd total opttsii fl'unrosttltri.
italieni qi francezi, a intrefinut o vastd corespondentd cu personalitirti Dacd frurmosul irtsetnna echilibru. urdtttl se poate dcfirri ca

urnaniste gi dorea punerea in aplicare a uuor proiecte culturale. dezechilibru. Notele sale caracteristice sunt: lipsa de unitate irr

Un spirit urnarrist este in urod eviderrt Nicolae Milcscu. varietate prin dotnitrarea varietdtii gi a particttlarultli. exa-Qelal'e
tinzAnd spre caricaturd. diforntilatea. dezacord dintre l'orlril 9i
Poliglot, diplomat, teolo-q. istoric, rnemorialist gi geo-uraf. ale meritur
cle a fl a
orttl ttnui text de mentalitate renascelttistit -,Jtrt'trultrl rtttai confinut. Dacd leccptarea frtttttosului determind pldcerc. receptarca
ciildlort. unor nLlnreroase tradLrceri. Urlanisnrrrl
in Cltirtu Ei al rurAtrr lu i determ i ItI ttep liicere.
lonrAnesc este reprezentat gi prin cronicile voievodale (sec. XV-
qXiVMll)i.hraeispVeictetiavzcurlo.nsicpieleciiancfhiiinnadteinlLsrai $dteefafinrricteivl LJrAtLrl este sttt'prirts in operele literare din diferite perioade

Mare, Vlacl Tepep r rnai ales ca eelxeetltcutprltLtd.e-l-ceornstitt'acsatre5.i deci petrtrlt a eviclen{ia fl'utl-rostrl.
frxata cle aurorii cle pe langa defecte trtrpegti asociazii
in Ilicttlu
tnoldoveni: Grigore Ureche. Miron Costin, Ion NecLrlce (r,. gi
clRoNlcA) gi clc constantin cantacuzino Stolrric'1. in Munteria. ;;i defecte tlorale cunt .tf fi lagitatea. reliel'eaza cles[vArgiretr celorlalli

care s-a irrpus ca interneietor al istoriografie i gtiintifice ronrancSti eroi.

prin opera Lrtoriu lcirii lknrtirre,yti intrtr c:ut'e.sir c'trltrintle nrrrtrelc ci Scriitorii rontatttici, plin V. liLrgo. vor reabilita ttrlitul.

c'al dirttui si cirte uu fbsl ldcuilot'ii ei uturrci ,1i ultoi c:irte o trtt ttttti polernizAnd astltl cu clasicii. DacI in vizittnea celot'clin ttrtlla tttt
ocle,scdlecut.yi uu.stt-rlttitrir ptittci,;i itt,t,rcnrut'ile rle trc'uttt L:tuy "\-(trr
defect fizic era asociat cu ltrtttl nloral. romanticii pref-eli alltitcza
I ra.s ,y i ,s lti.
dirrtre aparen{a fizicd, dezagreabili 9i calitili strfletcgti 'inaltc

rrnrArre Perso'alitatea repreze'tativi a ucrrll'iane'isscruluillucior'rorprarra-a'ccLcr (cocogattrl QLtasimodo ditt t'otnattttl ltlolre L)urtte de Puris cle V. tltrgo).

Dirnitrie canternir. pe care ceorge RealiStii gi naturaliqtii cattth itttc'tltiotrat aspectele

Lorenzo cle Medici. autonrl urrei opere substantiaie. cu caracter respingdtoare ale exisletttei, nrai alcs pe tttt'tt caracterttl lor vel'idic. LJn

228 229

exemplu de portret naturalist couceprrt pril'l categoria urAtulLri este ccl VEROSIMIL (< it. |:erosimile < lat. r'ero,tillliii.s. trsetr.rinllor
aclevdrLrltri) Cottceptttl clettutneqte capacitatea operci de arti de a sc
al lui Zohie dirr rruvela cu acelagi nurrre al lr"ri BarbLr Delavrarrcca: apropia cle rcalitatea vieIii Lllllalle 9i cle a conf'eri trartsfigtrr AIii

,.Cupul lui nture c'u o buuitci sci reazdntii p-tru gcit irtfitrrdut irr acesieia in imagirri atribr-rtelc de aparen{a' adevir" credibilitate'

urrreri. Piciout'elc Si ttttiitrile-i c'u/ir cutctpoclu. F ulu, lutu ;i .scoltilt ittt -fer.ntenul apare incd din Poetic'ct Itri Alistotel, fiinclclef rnit irl
str6'si legirtur.a cu ,ri,re,si,s (v. tct't.ttetrttl). irr perspectila fllosollltri
lo.fitec'e po.s .\e ,strdntbci. Iur gu.yelc, irtflorita c'u lct rur cru'c'cut, .;i la

trrttrtc'it pe spele,.yi lc ntiscir ntocrle rsi grus irt rttcrsul lrri ,yortlticuit 1tt, gi csteticilnrlui grec. obiectul activitatii ttritnetice estc rcalitatca
rrerni.ilocita. lcnorlenald. ci realitatea esen(iala. o r'Leralitate posibila.
lticiorttl tlrept."
fistetica urAlulLri va fl adrrrirabil reprezentatir in poezie dc C'h. ..l"r.ticilrttlrrt,trit:,rrtstirergerrr,lg.seitiii.rts,ttiittrtrcrcrtt(trttti.,rfcLetr,rt(orpt,t.tt.cs(ecticnileliepl'urto.lletuetlotlitirr,.Slpi caatt'rulte"'as.yttot'iccrittcn.tettii.tsitdnttitlltttu'irtnlrlslt'utcsit"itri.rett/Mteireca'feui,tslIlttlarllttc!'ttclirotlr; ttct'u.ltei.tcycrAuctrc.tfluica'ltitt(iltue("

Batrclelairc. Poezia Urt lnit estc reprezentalivir clin acest pLrrrct cie

vedere:

Dirt ptttre:ittrl ptitttct' p<' L'ure ntu;le grusc

7-hurutr gretti t tt :ttut:atL'-u.tcuIiIe dclcataitt.lrctatAti,csrct.ieit,strft.tiuiolticltlc.rcpittlltcol rssati,'blerlotritl0rt.diesnicatrztpiualltcatltutne'6iuri.tlis,tsutrcetittaiultiltili,trtani'SactLiriio'ec.t.st'\e(iftrtnttt'ttpotillttzcnr$iieis"tt.ia2iDlte't,stt.,'t,re(ct',ti.cct\(v:ueni'dtltdaeLtrnirltatldtllalciptlsrtlLtllrulalr
('ttrgeuu o;tiri cle lurt'e c'cr rti.Sle bule grouse

u r xlrD e - I u r r gt t- u c e,\ ! o c rt I e - rt,s ufl e I i t a.

in literatura rornAnd, estetica urAtului are o oarecale tradilic.

fiind ctrltivati irr opercle lirice alc lLri Bolintineantt (A,lihneu ,yi Buhul. scop' ul g-ci olorgiciceaptituttleartptiaarecrgeiaitinei'clasicism. verosiurilul devenincl Lt

Al. Macedouski (Arr.,rpreu tle rtoictttbric). Alghezi (l'-lrn'i t'lle-. trtuc'igiti\ r.egtrlllegataclcproblenrainritalie.irealitdtiicxtcrioare"clc
Arghczi
qi in proza de A. E. Baconski (Bisericu i\,lcugrti). .rlaiuititui"a imaginilor infiliqate de literarur[ in raport cu natUfil

((' i n r i I ir It r B u t r ct - I/ a s I irc). Fi. Ilarbtr (Gr o u1t t i). trrrranir. Prin Vetosiuril. clasicii in{elegearr lrcistiturile satrerul

uccclttttbilc, liltic'e ttle Ittlot' personuic scrtr intdntpldt'i'
in vizi'uea tcrtriei iit.ttt. lttoclcrlle (in ro*arttisttr. realisttr.
V sinrbolistn Ei literatura colltclllporarld). verosirl1ilul estc itltelcs ca
in
VERIDIC (fr. vericliqua < lal. vcriclic'u,s. adevdlat. real) elerneut structttral al pt'ocesultri de creafie. al'artdtr-9i genez.a

Aplicat in clorleniul artei, veridic'lr1 insearnnd re1'lectarea artistica. in rclatia sUbiect - obieci gi fiind receptat ca atribtrt al tlarrsfigtr[aIii
conforrnitate cu acleviirul vietii. cu lealitatea. irrsugilea cle a lr vericlic.
cle a infitiga in spilitul adevirului. estc nr-ulrit,r t'ericlic'itu/e. I iterar-art isticc.

Arta realistd cu pleponclcrentd pune irt valoare accst conccpt. VERS (< fi'. r'cr'r) Urr rArrd ditrtr-o poezie:

prin care opcra artistica iqi indeplirregte firnctia dc cunoagterc gi Y; 0 tloind plunge stt.\. Pe c'ulrtte,
rellectare a vit:tii. cdpdtAnd astl'el valoarea de clocument istoric al Y 1: Din,lltiet' untlc liuPe:i c'ucl

Lrnei epoci. Ceorge C'alinescu sublinia accastd inclirratie a realisnrulrri Y:'. $i legtirtcrtc lin s-r(untlit (O Coga' Doitttr)
Y.,: irt
considerAnd c'a "Reuli.srtrul [...J ur .fi ntelotltt c'ure pune (tt'tLt in pircett coth'ilor tle brtrcl...

cottc'ordurr tti cu reulu1 ".

230 l)t

In afara acestui tip cle vers clasic. traditional. organizat in VIZIUNEA NARATIVA 1< fr. t'ision) Modalitatea de
confbrmitate cu regulile prozodice (nrdsura dc B-9 silabe. rinra
incruci;atd. ritnr iarnbic), in poezia rnodernd se pot distinge gi alte construire a textr.rlui literar prin care autorul realizeazd 9i propr"rrre.
prin intennediul naratorului, o anurnitS perspectiva asupra povestirii.
tipLrri: irlaratologia modernd avanseaze gi termenul de FOcALIZARE. care
presupune o selecfie a inforrlaliei narative in rapoft ctt "omniscieltta"
r versul alb (lipsit de lirna):
SJlirdmcituri cle unte oriunde - autorului.

Le,spezi tla ntarntord nrcri Astfel. se pot elimita mai nrulte tipuri de baz6: in

Sub cctre zqc uldli legioncrri, I) narafia rrefocalizatd (foculiz.nre zero), care

Iulci f{iuot;ul : iu el .s-cr,scunele naratorul spuue mai mult decdt Etie oricare dintre personaje

Potoltul de ,sec'uli ce-o cur.\. (Al. Macedonski. Hlrror') (omniscien{6);
o versul liber (lipsit de linta, scris in metru dif'er.it in
?) nara{ia cu focolizare internd (rraralia cu "puttct de
cadrul aceleiagi poezii. l'r'ecvent lipsit de ritm)
vedere"), in care naratorul spune doar ceea ce gtie urr personaj;
Noi rr-o sci rttcri linent unul la crltul.
|V-o,sti ue ntui /ctcii plticere sci tre vedent./btele. rd.ce/ul. se recurge la persoana I gi poate fi fixa (redus6 la optica r"rnLri
Noi rt-o sd ne cciscilorint,
singur personaj) sau variabi16 (rnai rnulte personaje), precuttr itt
rt-o .rti uretrt coltii
rotnatrttl Pcrtul lui Procust de Carnil Petrescu);
Si tt-o ,sci intbiitrunim intpreunii. 3).foculizareu externd in care naratorul spune mai pulin
(M. Cdrtdrescu. Toctmnii cu luttii in unii '(t0)
decdt gtie persorrajul, viziunea fiirrd irnpersonal[. obiectiva.

neutrd, realizAndu-se prin persoana a treia'

Poetica antichitatii greco-latine a consacrat gi cdteva tipLrri VODEVIL(<fr.vaudevlile)Terrrrenulestepusirrlegltura
cu Olivier Bosseliu, poet francez din secolul al XV-lea, ale cdrui
aparte de vers, indelirng elaborate: hexametrul (versul alcatuit ditr cdrrtece satirice au fost publicate in 1610, sub numele Vaux-de-Vire.
Aserneuea cantece au fost cultivate p6nd in secolul al XVIIl-lea.
gase Lrnititi nretrice, dactili sau spondei: Cuntd zeild nnniu ct'-
dupd care au fost introduse in reprezentatiile teatrale numite mai intAi
trprirrse pe-Ahil Peleittrtul ... - Iliudct), endecasilabul (vers alcdtuit
din ll silabe cu ritrn ianrbic'. ccoo'mmeecldiiiicutt$to,octflfee.t,icltturi,oultienrliroigr cvioadebviilld.u,rii,ndeinnulenrriioreruultilcizitarotdt'cpte,nsturnul
*Ecr-i cliaelcme cau rrtoi lumirtoctsci / Ce
neontul lciu pe.fi'unte ro s-o intercalate cuplele muzical e sal irice.
ltuuii M. Codreanu). alexanclrinul
(vers de l2 silabe. cu rinrd nrasculind sau de 13. cu rirnd fenrinina. La noi, specia a fost ilustratd de vasile Alecsarrdri (cinel-
Cinel, Rdmciscrgui, Nm1a fdrcineascd, Piagq din casd). C. Caragiale
conservat in lirica rourineascd sub forma versului ianrbic de l3- l4
(O soure la nrulnlu).
-silabe.' Puri,sul orcle-n vctluri,.filrtunu-rt el se .scaldci M. Eminescu).

versul safic (vcrs errdecasilabic. alcitLrit din cinci picioare rnetlicc.

tun troheu. un spondeu, un dactil doi trohei, atribuit poetei autice

Sappho gi cultivat, la noi, de Mihai Eminescu: Nu credecunsir-rn,itltt

nruri t,reodctlci; / Pm'tn'i ldncir irtfiism'al in ncmta-rrri, / Ochii nrci
rfiltqnt visdtori Io steauu / Singurcitdlii. -. Oclii (in metru untic.)),
saturninul. intdlnit in versurile cAntate de soldatii rontarri irr

trir-rrnfuri etc.

232 233

Z Indice alfabetic arutenticitate contpozilie
zIcAToARE (< e zice autor comprehensiune
A avangardd (v. sinecdoci)
parerniologicd. exprimind o constatare de ordin general, nroral sau conflict
filosofic. Se aseamdnd cu proverbele la nivelul plasticitdlii exprirnhrii absurd B congloba(ie
gi al formei frecvent ritmate. deosebindu-se insd prin faptul cd sunt accent baladd constructivism
acrostih balcanism conlinut gi tbrnrd
mai schematice. act baroc conversiune
ac(iune basm cor
De obicei, zicdtoarea nu se folosegte independent in aferezd corespondenle
comunicare, ci este inclusd in enunfuri, sporindu-le expresivitatea aforism bildungsroman cronicd
alegorie bocet cronotop
sti I istici: aliteralie brahilogie curent literar
Eru co picat din ceruri... aluzie bucolicd (v. idile) cvinarie
O caupi cu lumiinareu... amplificare burlesc
... ne ducem surghiun, dracului pomond... anacolut (v. stroli)
Tot umbldnd noi clin ,scoald-n scoalii, mqi mult, ict, ctsu. de anacreontic C
anadiplozd caligramd D
frunza frdsinel ul ui... anaford categorie esteticA dadaism
Ia ldceli, bre, rdspurtse Zohctria: bottu-i ochiul drucului, s-u anecdot[ catharsis decadentisrn
definilie poetica
mAntuit vorba! antifrazd catren (v. strofr) denotalie gi
(lon Crean96, Antintiri ditt copilurie) antiliteraturd cAntec (v. doind) conotatie
antilogie cantec bdtrArresc descriere
234 antinretatezi (v. baladd) deznodlmAnt
antipalagd dialog
antitezl cezurd didahie
antonotlazd charientism didascalie
apocopi chiasrn dierezd
apolinic qi discurs
dionisiac cimilituri dislocare
apostrofr distih (v. strofb)
argou (v. ghicitoare) ditiramb
arhetip clasic doind
aft6 poetica clasicism dramatic (gen)
asindet colaj dramd
asonan[d colind
comedie
comic
comparalie

235

E fabulaf ie irnagine artistica mesaJ parabol6 reportaJ
(v. subiect) imn paradox retrospectivd
eglogd (v. iditn) firbulos imprecatie metaford paragogd rimd
elegie (v. fantastic) ingambanrent rnetataxd paranomazd
elipsi fantasic instan[a rrarativd (v. inversiune) parigmenon ritm
farsd interoga(ie rnetatezd falsd parnasianism ritm trohaic
ernfazd fictiune retoricd metonimie parodie ritm iambic
emistih figurd de stil intertextualitate metricd pastel ritm dactilic
enalagd invectivd (v, prosodie) pagoptisrn ritm amfibrahic
encomion fiziologie literard inversiune mimesis persoarrd narativd ritm anapestic
enumeraf ie flash-back invoca{ie retoricd miraculos personaj ritm coriarnbic
epanalepsi focalizare ironie (v. comic) (v. fantastic) personificare ritm spondeic
epic (gen) (v. viziune istorie literara mit picior metric
epigrarnd narativl) modernism pictopoezie romar.l
epitbnem folclor J monorinrd poem eroic ronrantism
epiford formalism (v. rirnd) poeticA roman{d
epifrazd frumos jargon monovers poporanism rondel
epilog futurisrn postmodernism
epinrond .junimisrn (v. stroli) povestire S
epistold G jurnal proletcultism
epitet gazel motiv literar psalm satird
gen literar L moto prolog sdmdndtorisrn
epitropi laitmotiv proverb
-ehicitoare N prozodie scend
epopee glosd legenda narator prozopopee scenS-nucleu
ermetism gradatie letopisel nara{iune ( v.person ificare) scenetd
erou gra{ios (v. cronica) naturalism sch itd
eseu grotesc nuveld a scrisoare literard
esteticd (v. comic) liric (gen) SF
o quiproquo sarcasm
eu liric H I itota octavi (v. stroli)
haiku R (v. comic)
eu creator hiperboli M onomatopee realism sextirtd (v. strofh)
eufemism oper6 literard refren sincopd
experimentalisnr I madrigal oratie repeti(ie sincronism
expozigiune manierism oximoron replicd sinerezh
expresionism iditd manifest literar snoavd
iluminism mdsurd P 237 simbol
F meditatie sinecdoca
fabuld 236 nrelodranrd pamflet sinestezie
memorialisticd

sonet teorie literard BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
terfind (v. srrofh)
specie tradi{ionalisrn l. Antologie cle literaturd uniyersctld, Bucuregti. Eclitura
specific national tragic
spatialitate tragedie Didacticd qi PedagogicA. 1970.
(v. expozi[iune) tragicomedie
tip 2. Arghezi. Tudor, Versuri, vol. I-ll. Bucuregti, Editura Cartea
sri I trop
Rom6neascd, 1985.
stil funcfional U
stil colocvial umanism 3. Bacovia, G. Poezii, Bucr-rregti. Editura Minerva. 1980.
stil oficial umor (v. comic) 4. Bahtin, M., Probletne de litersturii Si esteticd, Bucuregti.
stil ptiintific urdt
stil artistic Editura Univers, 1982.
stil publicistic V
stil direct veridic 5. Balotd, Nicolae, Arte poetice ale secoLului XX, Bucure5ti,
stil indirect verosimil
stil indirect liber Editura Minerva, 1976.
strigaturd vers
strofh viziune narativd 6. Barbu, Eugen, Groupa, Bucuregti. Editura Gramar, 1995.
structura operei voce rrarativd 7. Barbu. L, Poezii. Prozci. Publicisticii. Bucuregti. Editura
literare
structuralism (v. instan{d) Minerva, 1987.
subiect vodevil
sublim 8. Barthes, Roland, Rontanttl scriiturii, Br,rcuregti. Editura
Z
sugestie zicdtoare Univers. 1987.
(v.simbolism)
9. Bla-ea, Lucian. Opere. vol. l. Bucuregti, EditLrra Minerva.
suprapersonaj
suprarealism 1982.
suspans
10. Booth, C. Wayne, Retoricct romrtnttltri. Bucuregti, Editura
T
Univers, 1976.
tabletd
tablou I L Caillois, Roger, Au coeur tlu Jantusticyre, Paris, Flammarion,
tautologie
I 965.
temi
temporalitate (v. 12. Caragiale, I. L., Teutru. Bucuregti, 1960.
expoziliune) 13. Cilinescu. George, Universul poei.iei, Bucuregti, Editura

238 Minerva. 1971.

14. Constantinescu-Dobridor, Gh.. Mic dic:lionur ele

termirtologie lingtislig6i. Bucureqti. Editura Albatros, 1980.
15. Cogbuc. G.. Poez.ii. Bucureqti, Editura Albatros. 1987.
16. Coteanu, Ion, Grantctticci, slilisticei, contpozilie, Bucurepti.

Editura $tiin1ificd, I 990.

239

17. Creangd, lon, PoveSti. Povestiri. Amintiri, Bucuregti, Eclitura 3,s. Marino, Adrian, Dictrionar tle idei litercrre, Bucure;ti.
Minerva, 1978.
Editura Eminescu, 1973.
t8. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ctle imaginctrttIui,
Bucuregti, Editura Univers. I977. 36. Nordeianu, Mihai, Versificttlia romarteascii. laqi' Editura

t9. Eco, Umberta, Lector in fabula, Bucuregti, Eclitura Univers. Junimea. 1974.

1991. 31. Parpald-Atanar, Emilia, httroducere in stilisticii. Piteqti.

20. Eliade, Mircea, Memorii, vol. I-ll, Bucuregti. Eclitura Editura Paralela 45, 1998.

Humanitas. l99l . 38. Perez, Hertha, lpostoze etle pcrsona.iului irt romurt. lagi.

21. Eminescu, Mihai, Opere alese, editia a ll-a, Bucuregti. Editura Junimea, 1979.

Editura Minerva, 1973. 39. Pop, Ion, At,utgqrdismttl poetic rotnAttesc. Br-rcure;ti.

22. Fierdscu. c.' Ghita, Gh., Mic cliclioncrr incrruntcirrtr irt Editura pentru Literatura, 1969.

terminologia Iitertrrci. Bucuregti. Editura Ion Creangd. lgjg. 40. Popa, M.. ReaLismLrl, vol. I-lll. Bucuregti. EditLrla

23. Friedrich, Hugo, Structura tiricii tnodenrc, Bucureqti. Tineretului. 1969.
4t. Poulet. Georges. Metomrtrtbz,ele cercului. Bucuregti. Edittrra
Editura Univers. 1998.
Univers, 1987.
24. Funeriu, L, Versificapiu rorndneascd. Timigoara. Eclitura
42. Preda, Marin, Moromelii, vol. I-ll, Bucr-rreqti. EditLrra
Facla, 1980.
Gramar, 1997.
25. Genette, Gerard, Figuri. Bucuregti. Editura Urrivers, 1979.
26. Goga, Octavian, Poezii, Bucuregti, Editura Albatros. 19g0. 43. Riflaterre, M., E.rsai.s de stvlisticlue structurqle, Paris'
27. Iosifescu, Silvian, Teoria Literaturii. Bucuregti, Editura
Flarnrnarion , 1971 .
Didacticd gi Pedagogicd, 1965.
28. Jakobson, Roman. Probleme de stilisticd, Bucuregti, Editura 44. Slavici, Ioan, Nttt,e/er, vol. I-ll, Bucuregti, Editura Cartea

$tiinlificd, 1964. RonrAueascd. I985.
29. Lecturi literare. Antologie de ghiozdarr dupd nouu progrumti
45. Stinescu. Nichita. Ortlineu cLtt'intelor- Bucuregti' Edittrra
Scolarci, clasa a VIII-a. laqi. Editura Portile Orientului. 2000.
30. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii rontiine contemporctne, Cartea RomAneascb. 1985.

Bucuregti. Editur4 Minerva. 1989. 46. $coala forrnal6 rusd, Ce este literatu|rt i2. Bucttreqti. E'dittrra
3t. Lukacs, G.. Specificul literaturii Si at esteticului. Bucuregti, Univers. I 983.

Editura Univers, 1969. 41. \odorov, Tzvetan. [ntroeluction d la litttratttre fcutersfiqLte.

32. Macedonski, Alexandru, Poezii. Bucuregti. Eclitura Paris, 1970.

Tineretului. 1972. 48. Todorov, Tzvetan, Poeticii ;i stilisticir. Bucureqti' Editura

33. Manolescu, Nicolae, Poezicr ronmnd ntodernd tte tu G. Univers. 1973.
Bacovict la E. Bona. antologie, Bucuregti. Editura Allfa
49 Torriagevski. Boris, Teorict Iiteruturii. Poelictt, Bucuregti.
Paideea,1996. Editura Univers. 1973.

34. Marcu, Florin, Mic dicpionar de neologisnrc, Bucuregti. 50 Vianu. Tudor. Estetica. Bucuregti. Editura pentru Literatr"rri.

Editura Albatros, I 986. r 939.

240 5t Vianu. Tudor, Junnl. Bucure;ti. Editura pentru Literattrrd,

r96l .

241