Brosura informativa abordarea fenomenului de bullying

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba

Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Alba




Broșură informativă
privind abordarea fenomenului de

bullying



Noiembrie 2021

Echipa de elaborare:

Centrul Județean de Asistență și Resurse Educaționale Alba
prof. consilier școlar Nicoară Dana - Director

Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Alba

prof. consilier școlar Croitoru Felicia-Melania - cu atribuții de coordonator CJAP
prof. consilier școlar Dumitreanu Ana-Florina
prof. consilier școlar Anca Simona-Brîndușa
asistent social Mogoșan Mariana

CUPRINS Ce este bullyingul?

Forme de manifestare

Caracteristicile persoanelor implicate
în bullying: agresor, victimă , martor
Prevederi legislative: OMEC nr. 4343
din 27 mai 2020

Resurse

CE ESTE BULLYINGUL?

Bullyingul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv
și violenţă.




Definiția academică folosită astăzi este dată de verbul ”to bully” care
înseamnă: a intimida, a speria, a domina. „Bully” este o persoană care își
folosește puterea și tăria sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe.

Conceptul de bullying se referă la comportamente de tipul: lovire, umilire,
jignire, desfășurate în mod repetat, intenționat și cu un raport dezechilibrat
de forțe între protagoniști.

CE ESTE BULLYINGUL?

Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății privind
comportamentul sănătos la copiii de vârstă școlară, bullying apare
atunci când un elev este: „tachinat în mod repetat într-un mod care nu îi
place…”.

Nu este bullying atunci când doi elevi de putere sau autoritate
similară se ceartă sau se bat sau atunci când un elev este tachinat
într-un mod prietenos și glumeț.

CE ESTE BULLYINGUL?

Prof. Dr. Dan Olweus, profesor cercetător în psihologie din Norvegia,
este considerat pionier pe tema bullyingului, pe baza a aproape 40 de ani
de cercetare, implementare și evaluare a programelor de prevenire,
afirmă:
„Un elev este agresat atunci când el/ea este expus, în mod repetat în timp, unor
acțiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi....
O acțiune negativă este situația în care o persoană provoacă intenționat, sau
intenționează să provoace, durere fizică sau discomfort unei alte persoane, prin
contact fizic, cuvinte sau în alte moduri.” (Olweus, 1993)

Forme de manifestare

Literatura de specialitate distinge între următoarele forme de
comportamente de bullying:

FIZIC lovire, împingere, pocnire, ciupire,
constrângerea celuilalt elev prin contact fizic;

VERBAL amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc,
șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri și
minciuni;

EMOȚIONAL/ excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup
PSIHOLOGIC sau activitate, manipulare, ridiculizare

Forme de manifestare

BULLYINGUL CIBERNETIC/CYBERBULLYING

Formă a agresiunii în care este implicată tehnologia (Internet, telefoane inteligente, email-
uri, facebook și rețele sociale, programe de mesaje text/chat, ex. WhatsApp, platforme foto și
video și pagini de internet) pentru a răni o altă persoană.
Acestea pot include mesaje de intimidare, insulte, hărțuire sexuală sau ridiculizare,
mediatizarea/ distribuirea unor fotografii sau filme denigratoare.
În contrast cu bullying-ul tradițional, o trăsătură comună a acestuia este anonimatul frecvent
al agresorilor cibernetici.
Cyber grooming este un alt fenomen al erei digitale cu o întindere și consecințe îngrijorătoare -
folosirea Internetului pentru inițerea de contacte (virtuale), hărțuire sexuală și posibil abuzul
sexual al copiilor și al tinerilor.
Sexismul cibernetic, misoginismul cibernetic și mesajele erotice (sexting) - se bazează pe
stereotipuri de gen adânc înrădăcinate

PROTAGONIȘTII ACTULUI AGRESIV DE TIP DE BULLYING

ADEPȚII/ASISTENȚII AGRESOR Pot deveniiASISTENȚII
ACTIVI AI PASIVI (prin lipsa de
VICTIMA implicare încurajează
AGRESORULUI
(prieteni,ajutoare) agresorul)




ASISTENȚII ACTIVI/
APĂRĂTORI AI VICTIMEI

CARACTERISTICILE GENERALE ALE PERSOANELOR IMPLICATE
ÎN ACTUL DE BULLYING

Bullying-ul este, în primul rând, un tipar de comunicare și interacțiune
socială, care le costă foarte mult pe ambele părți.
Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem/anxioși și au în
istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în familiile lor.
Mediul emoțional de acasă este menționat de mulți autori ca un factor
important în a deveni agresor sau victimă.
Astfel, lipsa căldurii dintre părinți sau dintre părinți și copii, utilizarea oricărui tip de
violență (dar în special fizică) și abuz în familie, combinat cu lipsa unor reguli clare de
îndrumare a copilului, pot cataliza adoptarea comportamentului de tip bullying.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE PERSOANELOR IMPLICATE
ÎN ACTUL DE BULLYING

Cele mai comune caracteristici ale copiilor înclinați să agreseze pe alții:

nevoia de un statut;
nevoia de putere mai mare;
dorința puternică de a controla și domina;
impulsivitate;
lipsa empatiei;
căutarea recunoașterii statutului lor de persoane care dau tonul/ de lider;
plăcerea/ satisfacția provocată de vederea suferinței victimei oprimate.

CARACTERISTICI ALE COPIILOR ÎNCLINAȚI SPRE AGRESIUNE? SĂ ÎI
AGRESEZE PE ALȚII

Comportamentele de tip bullying prezintă , uneori, diferite forme în funcţie de
gen.

În cazul în care elevul care agresează este băiat, profilul prezintă următoarele
caracteristici:

Are nevoie să se simtă puternic şi să dețină controlul- alege victimele dintre cei cărora
nu le place conflictul; este satisfăcut din a provoca suferinţă victimelor; îşi
motivează acţiuniile, plângându-se că a fost provocat.
Tacticile cel mai des folosite de băieţi sunt: poreclirea ,jignirea, bătăile, luptele,
deposedarea de bunuri (bani, obiecte personale), distrugerea bunurilor victimei,
îmbrâncirea, lovirea, iniţierea de atacuri repetate asupra victimei.

CARACTERISTICI ALE COPIILOR ÎNCLINAȚI SĂ ÎI AGRESEZE PE ALȚII

Profilul fetelor care manifestă comportamente de tip bullying (agresorul
este fată) se evidenţiază prin:

Manipulare, rănirea sentimentelor, respingere subtilă şi marginalizarea victimei;

Tacticile cel mai des folosite de către fete sunt: utilizarea poreclelor, izolarea
victimei (“Nu vorbiţi cu ea!”), răspândirea de zvonuri false, folosirea cuvintelor
jignitoare/ denigratoare, aprecieri negative cu privire la: îmbrăcăminte/ținută,
aspectul fizic, statutul social al familiei, rasă.

CARACTERISTICI ALE COPIILOR ÎNCLINAȚI SĂ FIE AGRESAȚI

Oricine poate deveni o victimă a bullyingului.
În profilurile victimelor sale, prof. dr. Olweus a evidențiat anumite
caracteristici intrapersonale și interpersonale asociate cu probabilitatea
crescută de a suferi din cauza bullyingului, spre exemplu: timiditatea,
nesiguranța, pasivitatea, o stimă de sine scăzută, lipsa prietenilor.
În general, a fi diferit de majoritatea semenilor, pe motiv de etnie, credință,
identitate sexuală, orientare sexuală, poate duce la un risc sporit de victimizare.
Copiii cu nevoi educaționale speciale, cu dizabilități fizice sau dificultăți de
învățare pot prezenta riscul special de a fi agresați.

ROLUL ȘI REACȚIILE MARTORILOR ȘI IMPACTUL ASUPRA
COMPORTAMENTULUI DE BULLYING

Încurajarea agresorilor Amuzamentul pe seama a ceea ce
văd sau aud: râsul întărește
A privi în tăcere încurajează comportamentul de bullying,
prin faptul că se asistă în chiar dacă copiii nu sunt direct
implicați conferă putere
continuare la comportamentul agresorului care se bucură de
nepotrivit ”spectacol”.

Părăsirea locului în care se Solicitarea de sprijin/ ajutor
desfășoară comportamentul de sau de anunțarea unui adult
bullying lasă persoana agresată fără
Apărarea
nici un suport. persoanei
agresate

PREVEDERI LEGISLATIVE

ORDIN nr. 4.343/2020 din 27 mai 2020

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor privind violenţa psihologică - bullying din

anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Capitolul I

Definiții operaționale

a) violență psihologică – bullying
g) elevul –victimă

b) violență fizică
h) elevul – martor

c) violență psihologică cibernetică –
i) semnalarea unei situații
cyberbullying de violență



d) abuzul emoțional
j) echipa multidisciplinară
și interinstituțională
e) violență sexuală
f) comportamentul agresiv k) managementul de caz

Capitolul II
Mecanismul de intervenție
în prevenirea și combaterea bullyingului
din unitățile de învățământ

Unitatea de învățământ:

Întocmește strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a
unui climat social adecvat educaţiei de calitate;
Aplică politicile de prevenire şi de combatere a bullyingului
și a cyberbullyingului;

Evaluează anual climatul educațional;

Se creează un grup de acţiune antibullying cu rol de: prevenire,
identificare şi soluţionare a faptelor de bullying;

Reprezentanți ai Directorul unității de
autorității locale învățământ

Un reprezentant al Grupul de Profesorul consilier școlar
părinților acțiune

antibullying

(max. 10 membri)

Minim doi reprezentanți ai Trei cadre didactice formate
elevilor în problema violenței

ART. 6
În identificarea situației de violență psihologică-

bullying, cadrele didactice trebuie să facă diferenţa între
situaţiile accidentale, de mici şicane, abuz şi situaţiile
violente repetitive şi intenţionate.

ANEXA 1 la normele metodologice




PREVENIREA
bullyingului și cyberbullyingului
în unitățile de învățământ preuniversitar

ART. 1 (1) În vederea creării şi menţinerii unui mediu sigur şi pozitiv în şcoală unitățile
de învățământ:

identifică eventualele probleme/situaţii de risc;
iniţiază propuneri cu privire la tipurile de prevenire şi intervenţie necesare (aprobate
în CA);
transmite propuneri inspectoratelor şcolare (pentru avizare/monitorizare).

( 2) Activităţile de prevenire a violenţei psihologice - bullying se realizează prin:
implementarea unui plan şcolar de prevenire şi combaterea violenţei, a unor
programe/proiecte/campanii;
activităţi de informare şi conştientizare;
promovarea unui climat educaţional care încurajază atitudini pozitive, nonviolente și
suportive, exersarea empatiei;
promovarea relaţiilor democratice prin toleranță, respect, incluziune și solidaritate;
implementarea de măsuri administrativ-organizatorice (ex.camere de luat vederi);
formarea cadrelor didactice.

Art. 2.

(1) Fiecare unitate de învăţământ prevede în regulamentul de ordine interioară
(ROI,) ce va fi adus la cunoștința actorilor educației :

Obiectivul
” Școală cu toleranță zero la violență”

Se stabilesc măsurile aplicabile în cazul
unui comportament inadecvat, imoral;
Se introduce obligativitatea unei
comunicări empatice, nonviolente;

Art.2

(4) Implementarea planului antibullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, cuprinde:
activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying;
măsuri de comunicare şi informare internă;
proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică - bullying;
responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate;
organizarea unor activităţi (precum concursuri, teatru forum ş.a) în scopul încurajării
respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea,
medierea sau raportarea situaţiilor de bullying;
atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare
cu privire la bullying;
activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul antibullying;
orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Formarea personalului didactic/ didactic auxiliar

Art. 3.
(4) Cadrele didactice pot participa la activităţi de formare în domeniul
prevenirii, identificării şi combaterii violenţei psihologice - bullying (prin
programe de dezvoltare profesională, prin programe finanţate din
fonduri structurale, prin programe de tip Erasmus+ şi e-Twinning,
prin programe de conversie profesională, furnizate de
universităţi,ONG-uri, etc.

(5) Inspectoratul şcolar, prin casele corpului didactic, asigură
accesul personalului didactic/didactic auxiliar la activităţi de
formare continuă, în domeniul prevenirii, identificării şi combaterii
bullyingului.

Art.4
(1) Pentru prevenirea consecinţelor pe termen lung a
bullyingului/cyberbullyingului, unitatea de învățământ trebuie să aibă
posibilitatea consultării prompte a unei persoane specializate în psihologia
clinică a copilului sau a psihiatriei pediatrice, în cazul în care există suspiciunea
că un copil este victimă.

(2) În vederea instrumentării adecvate a acestor situaţii, participă
specialişti în asistenţă socială din cadrul autorităților publice locale și
județene, şi alţi specialişti care vor fi solicitați în situația în care acest
lucru se impune.

Art.4 (3)

Semnele evocatoare de violenţă asupra unui copil şi simptomele
sunt observate de către un profesionist avizat şi constituie semnal de
alarmă și nu pot fi explicate sau justificate de către copil şi de către
părinţii săi/persoana de îngrijire/reprezentantul legal (vezi ANEXA 1,
la anexa 3)

Semnele evocatoare de violenţă asupra unui copil sunt:

ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor;

enurezis, encoprezis;

dificultăţi în relaţionare şi comunicare(are puțini prieteni sau nu are nici unul);

stări depresive, uneori cu tentative de suicid;

persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;

modificarea rapidă a dispoziţiei afective;

comportament sexual inadecvat vârstei;

prezenţa unei sarcini nedorite;

vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi care nu pot fi justificate de copil

sau de reprezentantul legal.

Art.4 (4) Cadrul didactic/profesorul consilier şcolar care a identificat
situația este responsabil să iniţieze intervenţia în reabilitarea victimei.

Se va semnala la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului de la nivel judeţean, iar pentru sprijin imediat, la Serviciul
Public de Asistenţă Socială de la nivelul comunităţii.

(5) Grupul de iniţiativă de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ este
coordonat de către directorul unităţii sau, prin delegare, de personal

specializat (cadru didactic, prof. consilier școlar, alți specialiști din unitate
care
inițiază programe de prevenire a bullyingului, împreună cu
parteneri din comunitate, ONG-uri, poliția, autorități locale).

Rolul cadrelor didactice

Art. 5. Cadrele didactice din unităţile de învăţământ au în vedere:

identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acţiuni de tip bullying;
identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive;
valorificarea intereselor, aptitudinilor şi a capacităţii elevilor;
implicarea consiliului şcolar al elevilor în activități de prevenire și reducere a bullyngului;
colaborarea cu părinţii şi, după caz, cu asociaţia părinţilor în scopul prevenirii acțiunilor
de tip bullying şi ameliorării relaţiilor părinţi-copii şi copii-copii;

colaborarea unităţii de învăţământ cu părinţii elevilor cu potenţial comportament agresiv;
identificarea unor părinţi-resursă;
iniţierea unor programe destinate părinţilor;

Cadrele didactice din unitățile de învățământ au în vedere:

semnalarea către autorităţile competente a cazurilor de familii cu
un comportament abuziv faţă de copii;

colaborarea cu autorităţi şi instituţii abilitate;

includerea, pe agenda întâlnirilor a unor teme legate de acţiunile de tip bullying
şi cyberbullying;

iniţierea de programe care să răspundă unor situaţii specifice (identificarea
riscurilor, care pot genera situaţii de violenţă psihologică - bullying);

constituirea, la nivelul unităţii de învăţământ, a unor structuri cu rol de mediere
(un nucleu de elevi, cadre didactice şi părinţi);

Cadrele didactice din unitățile de învățământ au în vedere:

dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi dirigenţie, a situaţiilor de tip bullying şi
cyberbullying;

valorificarea temelor relevante pentru problematica bullyingului şi a
cyberbullyingului, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline şcolare;

derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii bullyingului;

iniţierea unor programe de sensibilizare a comunităţii;

implicarea cadrelor didactice în campanii şi programe în domeniu;

Art. 6.
Se organizează programe de informare a elevilor şi a cadrelor didactice, prin

seminarii, conferinţe, sesiuni de formare, online şi offline, privind modalităţile
adecvate de gestionare a unor situaţii concrete de bullying şi cyberbullying, centrate pe
dezvoltarea abilităților de inteligență emoțională: încredere în sine, controlul emoțiilor,
comunicare pozitivă, principii de relaționare cu cei din jur, aplanarea conflictelor,
empatia, luarea de poziție, încurajarea și protejarea
victimei, descurajarea agresorului.

ANEXA 2 la normele metodologice

COMBATEREA
bullyingului şi a cyberbullyingului
în unităţile de învăţământ prin intervenţie integrată, prin

identificare şi semnalare

Face obiectul unei sesizări

Orice situație
de bullying:

către un cadru didactic convoacă persoanele
de referință sau personal al școlii cu competențe în
problematica
directorul unității violenței

Art. 2.

Combaterea violenţei psihologice - bullying se realizează de către fiecare
unitate de învăţământ în parte şi în parteneriat cu alte autorităţi şi instituţii
publice şi/sau organizaţii neguvernamentale prin:

identificarea situaţiilor de bullying;
semnalarea suspiciunilor sau a situaţiilor identificate de bullying;
colaborarea proactivă a persoanelor responsabile din unitatea de
învăţământ în echipa multidisciplinară constituită pe caz pentru
soluţionarea acestuia;
analiza şi soluţionarea cazului;
luarea măsurilor de prevenire a reiterării cazurilor de violenţă psihologică -
bullying împotriva aceleiaşi victime/asupra altor victime.

Art. 3.
(1) Identificarea situaţiilor de bullying sau cyberbullying se realizează de către
cadrele didactice care interacționează direct cu elevul, pe baza propriilor evaluări şi
a completării unui formular de risc (vezi ANEXA 1, la anexa nr.2 - FIȘA DE
IDENTIFICARE).
(2) În situaţia confirmării situaţiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii
unităţii de învăţământ, comisiei şi părinţilor/reprezentantului legal al
preşcolarului/elevului-victimă şi al elevului ce manifestă un comportament agresiv.

(3) Dacă situația sesizată nu a fost identificată ca bullying, dar se constată urmări
fizice/emoționale asupra elevului, se anunță imediat atât
părintele/reprezentantul legal al elevului - victimă, cât și DGASPC, Poliția,
serviciul 112 (după caz).

Art. 4
(1) Semnalarea situației de bullying este un proces prin care o situație de
violență asupra unui copil este adusă, de către cadrele didactice, la cunoștința
autorităților în drept (DGASPC, SPAS/DAS), abilitate să ia măsuri în interesul
elevului victimă, martor sau elevului cu comportament agresiv și facilita
accesul acestuia la servicii specializate în vederea reabilității.

(2) Semnalarea suspiciunii sau a oricăror forme de violență se realizează
prin completarea și transmiterea către DGASPC a fișei de semnalare (vezi
ANEXA 2, la anexa nr. 2 - FIȘA DE SEMNALARE)

ANEXA 3 la normele metodologice



CREAREA ŞI FUNCŢIONAREA
grupului de acţiune antibullying în unităţile de

învăţământ preuniversitar

ART. 1
La începutul fiecărui an şcolar, învăţătorii şi profesorii diriginţi

organizează, cu sprijinul profesorului consilier şcolar şi cu
participarea elevilor şi a părinţilor, dezbateri pe tema violenţei
psihologice - bullying şi informează cu privire la iniţierea unui grup
de acţiune antibullying ori la modificarea sau confirmarea
componenţei grupului creat în anii anteriori.

ART. 3

Propunerile ori candidaturile pentru calitatea de membru al
grupului de acţiune antibullying se supun spre dezbatere şi aprobare
structurilor reprezentative ale şcolii:
- consiliul profesoral face propunerile de membri din rândul cadrelor
didactice;

- consiliul reprezentativ al părinţilor numeşte prin vot, pe baza
propunerilor primite din partea comitetelor de părinţi, 2 părinţi şi,
respectiv 2 supleanţi;
- consiliul elevilor numeşte, ţinând seama de propunerile colectivelor
claselor, prin vot, 2 sau mai mulţi elevi cu vârsta de cel puţin 12 ani.

ART. 4

Consiliul elevilor numeşte dintre membrii săi 2 sau mai mulţi
"ambasadori antibullying" şi poate organiza echipe antibullying la
nivelul claselor de elevi cu rol de informare privind:

- creşterea gradului de conştientizare în rândul elevilor;
- identificarea situaţiilor de bullying;
- importanţa medierii conflictelor lipsite de pericol;
- încurajarea elevilor, în special a martorilor, de a adopta strategii de
susţinere a victimelor actelor de bullying;
- responsabilizarea elevilor de a raporta actele de violenţă psihologică
către orice cadru didactic ori către grupul de acţiune antibullying;
- promovarea activităţilor grupului de acţiune antibullying din şcoală.

ART. 5
După primirea propunerilor de membri ai grupului de acțiune

antibullying, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește
componența acestuia și face cunoscută decizia sa de înființare a noii
structuri învățătorilor, profesorilor diriginți și structurilor reprezentative ale
elevilor și părinților.

ART. 6
Consiliul de administratie poate invita să facă parte din grupul

antibullying reprezentanți ai instituțiilor din domeniul educației și protecției
drepturilor copilului și ai organizațiilor neguvemamentale cu activități și
expertiză în domeniul protecției drepturilor copilului.

ATRIBUȚII ALE GRUPULUI DE ACȚIUNE ANTIBULLYING
Art. 7

Grupul de acțiune antibullying:
- se întrunește lunar sau ori de câte ori consideră necesar;
- conținutul și rezultatul întâlnirilor sunt consemnate într-un
raport și aduse la cunoștința conducerii unității de învățământ.

Art. 8 Atribuţiile grupului de acţiune antibullying:

aplică legislaţia în vigoare și propune conducerii unităţii de învăţământ
sesizarea autorităţilor competente în cazul comiterii unor acte violență;

întocmeşte şi implementează PLANUL ANTIBULLYING al unităţii de
învăţământ;

întocmeşte CODUL ANTIBULLYING al şcolii;

primeşte sesizări, în scris sau verbale, din partea actorilor educației cu privire
la situaţiile de bullying şi precedează la investigarea imediată a cestora, astfel
încât procesul de evaluare și stabilire a gravității faptelor să nu dureze mai
mult de 48 de ore;
colaborează cu cadrele didactice pentru soluţionare şi adoptarea măsurilor
adecvate protecţiei victimei şi corectării comportamentelor de bullying ale
autorului;
asigură protecţia elevilor;

Atribuţiile grupului de acţiune antibullying:

aplică din ghiduri întocmite de MEC (formulare, chestionare, recomandări,
regulile de investigaţie, intervenţie şi monitorizare a cazurilor de
bullying/cyberbullying;
realizează materiale de informare şi le distribuie elevilor și cadrelor
didactice;
ia legătura cu familiile victimelor şi ale autorilor, în vederea gestionării
situaţiilor/ actelor de bullying/cyberbullying;
derulează programe de informare cu elevii, părinţii şi cadrele didactice,
organizează şi coordonează sistemul de raportare al şcolii cu privire la actele
de bullying între elevi, cu respectarea principiilor anonimităţii şi al
confidenţialităţii;
anual, evaluează dimensiunea fenomenului de bullying în şcoală şi eficienţa
intervenţiilor grupului de acţiune antibullying;

Atribuţiile grupului de acţiune antibullying:

participă la evaluarea şi îmbunătăţirea climatului şcolar;

colaborează cu responsabilul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi

extraşcolare, în vederea organizării de activităţi

extraşcolare/dezbateri/evenimente de conştientizare a problematicii

bullyingului/cyberbullyingului;

organizează în şcoli sesiuni de informare/dezbatere cu privire la

responsabilităţile parentale în reducerea situaţiilor de bullying;

pregăteşte şi coordonează elevii numiţi de către consiliile şcolare ca "ambasadori

antibullying";

participă la întâlniri cu alte grupuri de acţiune antibullying (evenimente şi

campanii şi utilizează resursele online avizate de MEC (cum ar fi portalul

www.scolifarabullying.ro şi www.oradenet.ro);

îndeplineşte orice altă activitate antibullying cerută de conducere ori de consiliul

de administraţie al unităţii şcolare.

Art. 9.
În cazul confirmării actelor de bullying şi în funcţie de severitatea lor,

MĂSURILE pe care grupul de acțiune antibullying le poate propune conducerii
unității de învățământ, cu evitarea, pe cât posibil, a mutării disciplinare la o altă
clasă și a măsurii de exmatriculare, sunt:

conştientizarea aspectelor negative ale comportamentului raportat şi
adoptarea unei atitudini corecte faţă de victimă;
medierea conflictului şi împăcarea;
evaluarea psihologică pentru elevii implicaţi în actele de
bullying/cyberbullying;
consilierea psihologică de specialitate, dacă este cazul;

MĂSURILE pe care grupul de acțiune antibullying le poate propune

conducerii unității de învățământ:

implicarea victimelor, agresorilor şi martorilor în activităţi educative
specifice;

aplicarea unor soluţii de remediere în cazul pierderii ori distrugerii de
obiecte sau de împăcare;

implicarea necondiţionată a părinţilor în soluţionarea situaţiei de
bullying şi prevenirea repetării acesteia;

aplicarea măsurilor prevăzute de statutul elevilor şi de ROI;

sesizarea organelor de poliţie, a serviciilor de asistenţă socială ori
SMURD;