Ghid de bune practici Erasmus+

Școala Gimnazială „Apaczai Csere Janos”
din localitatea Apața, județul Brașov

nr. de referinţă 2018-1-RO01-KA101-048106,
implementat în perioada 01.08.2018 – 30.10.2019

2019

ERASMUS+, KA1 - Learning Mobility of Individuals,
,,Deschidem școala pentru Europa” - Școala Gimnazială Apața
Nr. 2018-1-RO01-KA101-048106

________________________________________________________________________________________________

CUVÂNT ÎNAINTE

Din analizele efectuate la nivelul școlii, am ajuns la concluzia că este nevoie de schimbare,
că trebuie să susținem formarea de competențe noi ale cadrelor didactice, în concordanță cu
cerințele educației globale, astfel încât elevii să poată obține progres școlar.

Diagnoza mediului intern și extern al școlii noastre, realizată prin folosirea unor instrumente
precum analiza SWOT și PEST, a evidențiat următoarele aspecte care necesită îmbunătățire:

(1) rezultatele școlare ale elevilor sunt nesatisfăcătoare, ca rezultat al unui cumul de factori
precum lipsa de motivație pentru învățare a elevilor, dificultatea cadrelor didactice de a găsi

strategiile didactice adecvate pentru fiecare elev, problemele de comportament social care
îngreunează adaptarea școlară a elevilor proveniți din familii cu dificultăți socio-economice;

(2) cadrele didactice au semnalat faptul că strategiile didactice învățate la facultate sau în
cadrul unor cursuri locale nu mai sunt eficiente, generațiile de elevi fiind foarte diferite, context în
care este necesară formarea profesională pe direcții metodice noi, actuale;

(3) imposibilitatea comunității locale de a sprijini financiar dezvoltarea școlii, ne obligă să
accesăm proiecte pe fonduri europene, dar trebuie să știm cum să procedăm pentru a avea succes în
câștigarea acestora.

În concluzie, nevoile școlii care au stat la baza fundamentării strategiei de dezvoltare pe
axele creșterii calității educației și a internaționalizării sunt:

(1) Asigurarea unui demers instructiv-educativ de calitate prin reconsiderarea modului de
abordare a activității de către cadrele didactice, astfel încât să corespundă nevoilor și intereselor
elevilor, să îmbogățească experiențele de învățare ale acestora, având ca finalitate îmbunătățirea
rezultatelor școlare și diminuarea abandonului școlar. Școala are nevoie pentru a progresa de
formarea profesorilor pentru a putea folosi la clasă metode inovatoare de predare precum proiectul,
jocurile de rol, teatrul celor asupriți, dezbaterea, brainstormingul, cartografierea minții, dilema etică,
studiul de teren, cartografiere comunitară, învățarea out-door. Aceste practici se folosesc cu succes
de către partenerii aparținând altor sisteme de învățământ, comunicarea directă cu aceștia și un
schimb de experiență direct oferit de cursurile 1și 3 fiind cel mai eficient mod de a le asimila.

(2) Diminuarea problemelor comportamentale ale elevilor proveniți din familii fără educație,
care perturbă grav adaptarea la mediul școlar și implicit împiedică evoluția acestora.
Cadrele didactice trebuie să învețe cel puțin două strategii și programe pentru a evita și înlocui
agresiunea cu răspunsurile prosociale. Învățarea profesorilor, elevilor și a părinților cum să
înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile, să înțeleagă sentimentele și intențiile altora și să caute soluții
non-agresive la conflicte prin abilități sociale este un pas esențial în integrarea școlară și poate fi
realizată în cadrul cursului 4.

ERASMUS+, KA1 - Learning Mobility of Individuals,
,,Deschidem școala pentru Europa” - Școala Gimnazială Apața
Nr. 2018-1-RO01-KA101-048106

________________________________________________________________________________________________

(3) Elaborarea unui plan coerent de dezvoltare și internaționalizare a școlii de către o echipă
de lucru alcătuită din oameni cu experiență în proiecte europene, formați în cadrul cursului 2.
Aceștia vor stabili obiective realiste, activități de colaborare internațională - cel puțin un proiect
Erasmus și vor face vizibilă școala la nivel internațional.

Obiectivul proiectului:

Creșterea calității și a eficienței serviciilor educaționale oferite de școală prin formarea
de competențe la standarde europene, cadrelor didactice, pe următoarele direcții:

1. Utilizarea la clasă a metodelor inovatoare de predare-învățare care să stimuleze
motivația și interesul elevilor pentru educație și astfel să conducă la îmbunătățirea
rezultatelor școlare și la diminuarea absenteismului și abandonului școlar. Se va elabora un
ghid care conține metode inovatoare de predare-învățare, care va integra recomandările și bunele
practici dobândite în cadrul cursurilor (1) și (3), acest îndrumar constituind o resursă importantă a
echipei care va avea ca sarcină formarea metodică a tuturor cadrelor didactice. Fiecare cadru
didactic va pune în practică cel puțin 3 noi strategii didactice și va evalua impactul avut asupra
rezultatelor școlare ale elevilor.

2. Integrarea metodelor de prevenire și combatere a problemelor comportamentale ale
elevilor în practica educațională curentă a învățătorilor și diriginților, având ca rezultat
stimularea comportamentelor prosociale și facilitarea adaptării elevilor din medii
dezavantajate la mediul școlar. Se va elabora un plan de intervenție în cazul copiilor cu probleme
de adaptare școlară, măsurile fiind implementate de diriginți/învățători în cadrul activităților de
consiliere a elevilor. În cadrul orelor de dirigenție, se vor aplica la clasă strategiile învățate la curs
referitoare la gestionarea emoțiilor, comportamentul prosocial, tehnici eficiente de comunicare,
negocierea conflictelor, care vor asigura elevilor un sistem de competențe care să îi faciliteze
integrarea școlară și socială.

3. Dezvoltarea dimensiunii europene a școlii noastre prin formarea competențelor
cadrelor didactice de a scrie proiecte în cadrul programului Erasmus+. Experiența dobândită în
cadrul cursului va fi valorificată în cadrul unei echipe de lucru constituită la nivelul școlii, care va
scrie proiecte cu finanțare europeană care să răspundă nevoilor instituției noastre.

ERASMUS+, KA1 - Learning Mobility of Individuals,
,,Deschidem școala pentru Europa” - Școala Gimnazială Apața
Nr. 2018-1-RO01-KA101-048106

________________________________________________________________________________________________

Proiectul „Deschidem școala pentru Europa” a implicat 4 fluxuri de mobilităţi:

Flux 1: ,,Coaching in educational contexts to reduce early school leaving”, Roma, Italia,
18 – 22.03.2019, 3 participanți.

Cadrele didactice care au luat parte la cursul „Coaching in educational contexts to reduce
early school leaving” (Antrenament în contexte educaționale pentru reducerea abandonului
școlar), desfășurat la Roma, în Italia, au avut oportunitatea să învețe cum să organizeze activitățile
educative în afara clasei, în aer liber, pentru a obține experiențe personale și concrete cu elevii, prin
îmbinarea de activități academice, comunicare, interacțiune socială, experiență, spontaneitate, joc,
curiozitate și fantezie.

Flux 2: „Methods and Techniques for European Project Management”, Florence, Italia,
04 – 09.02.2019, 2 participanți.

La activitatea transnațională organizată în cadrul proiectului de mobilitate, cadrele didactice
participante la cursul „Methods and Techniques for European Project Management” (Tehnici
și metode pentru Proiectul European de Management), desfășurat la Florența, în Italia, și-au
consolidat competențele de scriere, organizare, evaluare și diseminare a proiectelor europene.

Flux 3: „Innovative Teaching Methods”, Pireaus, Grecia, 25.02.2019 – 01.03.2019, 2 participanți.
La cursul „Innovative Teaching Methods” (Metode de predare inovative), organizat la

Pireaus, în Grecia, profesorii participanți au învățat cum să utilizeze la clasă metode inovatoare de
predare-învățare, care să stimuleze motivația și interesul elevilor pentru educație și astfel să
conducă la îmbunătățirea rezultatelor școlare și la diminuarea absenteismului și abandonului școlar.

Flux 4: ,,All Children Are Special”, Sevilla, Spania, 08 – 12.04.2019, 3 participanți.
În cadrul cursului ,,All Children Are Special” (Toți copiii sunt speciali), organizat la

Sevilla, în Spania, profesorii participanți au observat aplicarea metodelor eficiente de prevenire și
gestionare a problemelor de comportament antisocial al elevilor și au învățat strategii referitoare la
gestionarea emoțiilor, comportamentul prosocial, tehnici eficiente de comunicare și negocierea
conflictelor, care îi vor ajuta pe elevi să se adapteze la mediul școlar și, pe viitor, să se integreze în
societate.

Manager de proiect,
Director: prof. Emil Moraru

ERASMUS+, KA1 - Learning Mobility of Individuals,
,,Deschidem școala pentru Europa” - Școala Gimnazială Apața
Nr. 2018-1-RO01-KA101-048106

________________________________________________________________________________________________

CUPRINS:

Flux 1: ,,Coaching in educational contexts to reduce early school leaving” (Antrenament în
contexte educaționale pentru reducerea abandonului școlar), Roma – Italia ………………......1

Introducere …………………………………………………………………………………. 1
Context ………………………………………………………………………………….….. 2
Descrierea mobilităţii …………………………………….…………………………………. 3
Competenţe dobândite ……………………………………………………………………… 9

Flux 2: „Methods and Techniques for European Project Management” (Tehnici și metode
pentru Proiectul European de Management), Florence – Italia .…………………………….… 14

Tema ………………………………………………………………………………………. 15
Cele mai importante obiective …………………………………………………………….. 15
Impactul proiectului ……………………………………………………………………….. 19

Flux 3: „Innovative Teaching Methods” (Metode de predare inovative), Pireaus – Grecia ..... 22
„Dilema eticǎ” …………………………………………………………………………….. 23
„Harta minții”…………………………………………………………………………...…. 25
„Brainstormingul”………………….…….….……………………………….……….….... 27
Metoda proiectelor tematice ……………………………………….…………………....….27
Jocul ………………………………………………………………...…………………….. 29
Jocul de rol …………………………………………………………………………………33
Dramatizarea ……………………………………………………………………………… 35
Educaţia outdoor ………………………………………………………………………..... 36

Flux 4: ,,All Children Are Special” (Toți copiii sunt speciali), Sevilla – Spania, ……………. 40
Eu sunt special, dar tu?/ Dacă ai un scop, atunci vei ști cum să ți-l atingi ……………….. 41
Crearea unor contexte ideale pentru a obține rezultate magice …………………………... 47
Fiecare dintre noi, POATE preda SPECIAL! …………………………………...……….. 48
Impactul proiectului asupra instituției ……………………………………………………. 50

„Coaching in educational contexts to
reduce early school leaving”

(Antrenament în contexte educaționale
pentru reducerea abandonului școlar)

Introducere
În martie 2019, trei cadre didactice ale Şcolii Gimnaziale „Apaczai Csere Janos” din
localitatea Apaţa și anume: Dărăbanț Lienerth Marinela, Molnar Eugenia Elena și Pal
Szerenke Imola au participat, prin intermediul proiectului Erasmus+ „Deschidem şcoala pentru
Europa”, la cursul „Coaching in educational contexts to reduce early school leaving”
(Antrenament în contexte educaționale pentru reducerea abandonului școlar), desfăşurat
timp de cinci zile la Roma, în Italia.

1

Context
Participarea la această mobilitate a reprezentat o alegere firească în condiţiile în care
România se numără printre ţările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată a abandonului şcolar.
În plus, unul dintre obiectivele principale ale strategiei propuse de UE („EUROPA 2020 - O
strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”) este ca rata
abandonului școlar timpuriu să fie redusă sub nivelul de 10% .
Localitatea în care se află şcoala noastră are populaţie majoritară de etnie romă alcătuită
din familii foarte sărace, cu mulţi membri, familii aflate la limita subzistenţei, aspecte care
favorizează abandonul şcolar. Astfel, asimilarea şi, mai apoi, implementarea unor metode de
reducere şi de prevenire a acestui fenomen era absolut necesară.

2

Descrierea mobilităţii
Temele şi activităţile din cele cinci zile de curs au fost următoarele:
Ziua 1: Întâlnire introductivă în cadrul căreia participanţii s-au cunoscut între ei şi
şi-au cunoscut profesorii(experţi în comunicare, pedagogi şi psihologi), urmată de o prezentare
pe tema comunicării.
Ziua 2: Dezvoltarea competetenţei relaţionale: înţelegerea nevoilor elevilor şi analiza
comportamentului lor; integrarea competenţei relaţionale în mediul şcolar; identificarea
obstacolelor ce pot sta în calea relaţiei profesor-elev.
Ziua 3: Prevenirea abandonului şcolar prin construirea stimei de sine – 5 factori:
siguranţă, identitate proprie, incluziune, sentimentul de apartenenţă, scop, competenţă.
Ziua 4: Dialogul cu părinţii: rolul profesorilor – rolul părinţilor.
Ziua 5: Vizită de studiu la şcoală
Detalierea cursurilor şi aplicabilitatea celor învăţate
Încă din prima zi de curs, s-a pus accentul pe îmbunătăţirea comunicării dintre elev şi
profesor ca metodă de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii. Comunicarea se poate realiza doar
dacă sunt respectate anumite condiţii: ascultarea, înţelegerea, feedback-ul, existenţa încrederii.

3

Pentru ca informaţiile pe care le oferă să fie înţelese şi asimilate de elevi, profesorul
trebuie să asigure ascultarea activă prin alegerea cu atenţie a limbajului corpului, a tonului şi
ritmului vocii, a metodelor şi instrumentelor didactice folosite.

Astfel, procentul de înţelegere a ceeea ce se comunică este de:
- 10% ceea ce vorbim;
- 60% ceea ce vedem;
- 90% ceea ce lucrăm în echipă.
Pentru rezolvarea sau chiar evitarea conflictelor în interiorul clasei, profesorul trebuie să
deţină abilităţi de ascultare activă, dar şi să dea dovadă de empatie de înţelegere reală
problemelor elevilor(„Seek first to understand, then to be understood”).
Comunicarea didactică este un proces în permanentă schimbare, ce se adaptează la
trăsăturile interlocutorilor, acest aspect fiind asigurat de existenţa unui feedback(în principal de
la profesor la elev). În prezent, în domeniul psihopedagogic se vorbeşte despre modelul BIO de
acordare a feedback-ului care trebuie să fie: obiectiv, specific, oferit la timpul potrivit(când
elevul se simte pregătit să îl primească), fără a lua forma unei critici sau a unei judecăţi de
valoare.

B ehaviour
I mpact
O pportunity

Cea din urmă şi cea mai importantă condiţie pentru realizarea comunicării în mediul
şcolar este asigurarea unui climat educaţional bazat pe încredere.

Informaţiile primite în această primă zi au fost împărtăşite colegilor profesori şi aplicate
de aceştia la clasă, în relaţia cu elevii. Convingerea noastră este că elevii care provin din familii
disfuncţionale, din medii dezavantajate pot fi atraşi spre şcoală, prevenindu-se astfel abandonul,
dacă li se oferă încrederea şi înţelegerea de care mulţi nu au parte acasă.

Al doilea curs a fost ţinut de o doamnă profesor psiholog şi a avut în vedere înţelegerea
nevoilor elevilor şi analiza comportamentului lor.

Pentru a oferi o educaţie de calitate care să prevină abandonul, şcoala este obligată să-şi
cunoască elevii şi să se adapteze nevoilor, capacităţilor de învăţare ale acestora. Astfel, este
necesară întocmirea unor planificări personalizate pentru următoarele categorii de elevi: elevi cu
dizabilităţi(au nevoie de un profesor de sprijin); elevi străini(imigranţi); elevi cu probleme
evolutive(ADHD); elevi cu DSA(dislexie); elevi cu dezavantaj socio-economic.

4

Elevii din ziua de astăzi sunt dificili, nesiguri, fragili, instabili din punct de vedere
emoţional. Aceste trăsături pot conduce înspre părăsirea timpurie a şcolii dacă se suprapun unor
factori precum:

- dificultăţi familiale;
- întreruperea parcursului şcolar din diferite motive;
- frustrări, dezamăgiri faţă de rezultatul şcolar insuficient;
- pierderea motivaţiei.

Riscurile abandonului şcolar sunt o viaţă nesigură, marginalizarea individului şi
dependenţa de asistenţa socială a statului.

O soluţie oferită de doamna psiholog, pe care o recomandăm colegilor noştri cu toată
încrederea şi pe care am aplicat-o mult mai des de la întoarcerea din Italia, este învăţarea(lucrul)
în grup. Beneficiile acestei metode sunt dezvoltarea abilităţilor sociale, învăţare mai eficientă şi,
mai ales, susţinerea sau recuperarea elevului cu probleme de către grupul compact.

5

Activităţile din primele două zile au fost continuate prin diferite cursuri susţinute de
diverşi pedagogi pe parcursul întregii săptămâni.

Mai întâi s-a vorbit despre „Nevoi speciale şi abandonul şcolar - metode de intervenţie”.
Cursul a avut un moment deosebit de captare atenţiei prin prezentarea unui PowerPoint cu
imagini ale unor personalităţi cunoscute în întreaga lume, celebrităţi precum Ludwig Van

Beethoven, Ray Charles, Tom Cruise, Walt Disney, Albert Einstein, Whoopi Goldberg sau
Theodore Roosevelt care au avut cariere de succes deşi au fost incluşi, cândva, din categoria
elevilor cu cerinţe educative speciale(CES). Ajutorul primit în şcoală poate duce la depăşirea
problemelor fiecărui individ.

Societatea trebuie să conştientizeze faptul că discriminarea copiilor cu CES duce la
apariţia abandonului şcolar. Riscul de abandon este mai mare la elevii cu DSA sau dezavantaje
socio-economice şi culturale, iar cauzele pot fi interne(nesiguranţă, stimăde sine scăzută) sau
externe(situaţia familială, activitatea pedagogică a profesorilor).

Abandonarea şcolii poate fi prevenită prin crearea unui mediu educaţional de calitate,
prin asigurarea unei „stări de bine”. Acest aspect poate fi atins pe mai multe planuri:

- pe plan relaţional, prin îmbunătăţirea relaţiei dintre profesor şi elevi, a raportului
dintre şcoală şi familie

- pe plan didactic, printr-un mediu şcolar favorabil învăţării în care poate fi aplicată
învăţarea prin cooperare(cooperative learning)

6

7

La cursurile desfăşurate la Centrul de Studii Infol s-a explicat, de asemenea, diferenţele
dintre conceptele de incluziune şi de integrare. Incluziunea ajută la eliminarea diferenţelor, în
timp ce prin integrare, individul devine membru al societăţii(nu este însă vorba de ceva constant:
se poate întâmpla doar în anumite momente). Integrarea devine mai uşoară dacă individul se
simte folositor, dar integrarea completă nu este de dorit deoarece fiecare trebuie să-şi aducă
propriul aport.

Integrarea socială a elevilor cu dificultăţi se realizează dacă funcţionează reţeaua şcoală -
familie - instituţiile statului. De exemplu, medicul poate colabora cu şcoala pentru a le explica
fetelor riscul unei sarcini sau poliţistul poate arăta că ceea ce pare un joc este, de fapt, ilegal.

8

Reducerea abandonului şcolar timpuriu se poate realiza prin:
- metodologia, regulamentul şcolar: copiii trebuie motivaţi prin limbaj, prin mijloacele

didactice folosite;
- mediul fizic al şcolii (condiţiile materiale, mobilierul folosit etc);
- observarea de către profesor a carenţelor din relaţia elevului cu ceilalţi(bullying, un

mediu în care nu se simte bine din punct de vedere psihologic).
Competenţe dobândite
Profesorii din şcoala noastră care au participat la activităţile desfăşurate în Centrul Infol
din Roma, au dobândit competenţe care vizează reducerea nivelului de stres din clasă şi
dezvoltarea abilităţilor necesare pentru gestionarea emoţiilor; crearea strategiilor de eliminare a
comportamentelor violente sau agresive; îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale din mediul
educaţional; asimilarea unor metode care pot genera, în clasă, o stare de bine şi un mediu de
calitate(formarea conceptului de well-being).

9

10

11

12

13

„Methods and Techniques for
European Project Management”
(Tehnici și metode pentru Proiectul

European de Management)

Cadrele didactice participante la cursul „Methods and Techniques for European
Project Management” și-au consolidat competențele de scriere, organizare, evaluare și
diseminare a proiectelor europene. Astfel, doamnele profesor Lazar Ildiko și Vetro B.
Sebestyen Csilla au luat parte la Seminarul Internațional de Proiectare „European Project
Management”, care s-a desfășurat în perioada 28 ianuarie - 02 februarie 2019 la Centrul Educațional
Pixel din Florența (Italia), cursul finalizându-se prin alte 30 de ore e-learning.

14

Tema acestuia a avut următoarele repere:
 Proiecte Europene finanțate prin acțiunea cheie KA1 și KA2
 Proiecte Erasmus
 Surse de informații pentru descoperirea oportunităților
 Analiza apelurilor pentru propuneri
 Planificarea proiectelor de calitate
 Dezvoltarea parteneriatului
 Completarea formularului de cerere
 Probleme financiare și planificarea bugetului proiectului

Cele mai importante obiective ale proiectelor de parteneriat KA2 sunt :
 sporirea calității educației
 promovarea practicilor inovative
 favorizarea furnizării abilităților de bază și transversale
 favorizarea echității și a incluziunii
 promovarea antreprenoriatului

15

În primul rând trebuie definit foarte precis grupul țintă și nevoile acestuia. (Este
recomandat să căutăm proiecte asemănătoare finalizate sau în derulare pentru a le folosi ca și
sursă de informație, pentru a-l refolosi parțial sau a-l îmbunătăți. Aceste proiecte cât și sursele de
informații în legătură cu apelurile de propuneri pot fi monitorizate pe The Europa Internet Portal,
EACEA).

Urmează definirea obiectivelor și a activităților prin care vom atinge aceste propuneri.
Grupul de parteneri trebuie să fie alcătuit din cel puțin trei membri, parteneri din diferite țări din
Uniunea Europeană. Ei participă doar la acest proiect, dar nu pot fi coordonatorii acestuia.

Cea mai importantă fază a proiectelor este produsul final care va fi fezabil. Acest
„produs” va fi: inovativ, consistent și transferabil. Este foarte important ca la „produsul”,
rezultatul (output) proiectului să fie rezultatul direct al activităților desfășurate pe perioada
derulării acestuia. Competențele dobândite nu sunt considerate rezultate, ci efecte care nu pot fi
măsurate. Aceste efecte au valoarea lor, dar la finalul proiectelor nu sunt încă vizibile, aceste
efecte se produc într-un timp mult mai îndelungat.

La final este foarte importantă respectarea strictă a bugetului, încadrarea în această sumă
propusă. Pe de altă parte trebuie specificat amănunțit bugetul fiecărui eveniment, fiecărei
activități, mobilități, workshop, monitorizări, diseminări, etc. care se vor derula în timpul
proiectului.

Într-un final un proiect bun trebuie să fie SMART (deștept) :
 Specific
 Measurable (= măsurabil)
 Achievable (= realizabil)
 Realistic
 Time Bound (= cu perioadă definită)

16

Abordarea folosită la curs a fost extrem de practică, bazată pe expertiza formatorilor
de cursuri care au 15 - 20 de ani de experiență în planificarea și gestionarea proiectelor și
inițiativelor finanțate de Comisia Europeană, în principal în sectorul Educației și Instruirii. S-a
realizat o simulare practică pentru fiecare subiect în atenție. Simularea practică s-a bazat pe
utilizarea serviciilor, a bazelor de date și a documentației puse la dispoziție on-line de către
Uniunea Europeană. Obiectivul activităților practice este simularea managementului diferitelor
aspecte ale unui proiect european.

La sfârșitul Seminarului internațional, fiecare grup de lucru a elaborat șabloane, linii
directoare și strategii de gestionare a proiectelor europene.
Pe parcursul celor patru săptămâni după cursul clasei, au fost organizate două întâlniri virtuale
între formatorii, tutorele cursanților și participanții la curs, pentru a analiza și discuta conținutul
învățat la distanță. Un forum on-line este, de asemenea, disponibil pentru toți participanții la curs
pentru a pune întrebări formatorilor de curs și a împărtăși răspunsurile cu colegii lor.

17

18

Impactul proiectului
Școala noastră a reușit să se facă remarcată prin proiectul educațional: „Deschidem
școala, Deschidem viitorul!” POCU/74/6/18/106737 – cu axa prioritară: reducerea și prevenirea
abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și
secundar, activități în urma cărora au fost promovate valori și culturi specifice zonei.

19

20

21

„Innovative teaching methodsˮ
(Metode de predare inovative)

Parcurgând modulele cursului „Innovative teaching methodsˮ, membrii grupului, printre
care s-au aflat și profesorii Barta Cornelia şi Brezean Gabriela din unitatea noastră de
învățământ, au aprofundat, pe durata a cinci zile de curs petrecute la Pireaus, Grecia (25.02-
01.03.2019), aspecte referitoare la dezvoltarea gândirii critice și a creativității, adaptarea predării
la nevoile clasei, proiectarea, introducerea şi folosirea unor metode moderne de predare ca:
metoda proiectului, jocul de rol, dramatizarea, dezbaterea, învăţarea outdoor, dilema etică,
cartografierea minţii, harta comunitară,metoda interviului.

Cursurile au permis, de asemenea, un real schimb de experiență cu reprezentanții
celorlalte țări participante: Portugalia, Polonia, Cipru.

22

Educatorul – modelator de suflete – are o menire nobilă dar şi o responsabilitate uriaşă,
acesta fiind ȋntr-o permanentă căutare de strategii prin care să se asigure şi să echilibreze
dezvoltarea personalităţii copiilor.

S-a subliniat ideea cǎ nu este bine sǎ criticǎm, nici pe noi, nici pe ceilalṭi ȋn timp ce
predǎm, deoparece, fiecare etapǎ a procesului educativ depinde de mediul din care provin elevii,
de starea lor emoṭionalǎ.

O metodǎ inovativǎ de predare prezentatǎ la cursul Erasmus + a fost dilema etica (the
ethical dilemma).

Dilema eticǎ este o situație morală în care o alegere trebuie să fie făcută între 2 opțiuni
nedorite. O dilemă etică sau un paradox etic este o problemă de luare a deciziilor între două
posibile imperative morale, niciuna dintre ele nu este acceptabilă și nici preferabilă.
Complexitatea apare din conflictul situațional în care ascultarea unuia ar avea ca rezultat
încălcarea altuia.

23

24

Harta minții (engleză mind mapping), o altǎ metodǎ inivativǎ de predare, este o
reprezentare grafică de idei, sub formă arborescentă, cu „ramuri” radiale, care pornesc de la un
subiect unic, principal, înscris în mijlocul unei pagini albe. Harta minții este o reprezentare
grafică a concepției mentale care permite să se structureze gândirea și ideile proprii, referitoare la
un obiect particular.
Ideile principale sunt emise de la subiectul central, în toate direcțiile, similar cu spițele unei roți,
iar idei asemănătoare se ramifică din aceste „ramuri”. Graficul utilizează imagini și simboluri,
cuvinte, linii, săgeți, fonturi de text variate, de diferite mărimi, diferite culori.

Este o schemă multidimensională, în contrast cu schemele realizate tradițional care
folosesc doar linii. Utilizatorul poate observa pe ansamblu ideile-cheie și legăturile dintre aceste
idei, apoi se pot examina mai atent secțiunile specifice, pentru a înțelege detaliile mai bine. Acest
instrument de stimulare a creativității este util oricând este necesară o gândire clară, învățare sau
implicarea memoriei. Hărțile minții sunt diagrame conceptuale care pot fi utilizate pentru a
genera, a vizualiza și a clasifica ideile asupra unui subiect. Pot fi folosite în învățământ.

 Se folosește o foaie gen flipchart pentru a vizualiza orientarea asupra subiectului
propus sau se folosește o tablă de scris.

 Se clarifică subiectul Hărții Minții. Se desenează o imagine neîncadrată a subiectului
în mijlocul suprafeței de lucru. Se recomandă utilizarea unei imagini sau a unui
desen pentru subiectul central deoarece „o imagine valorează cât o mie de cuvinte.”

25

 Se adaugă „ramuri” mai groase și ondulate care se ramifică din imaginea centrală. Se
etichetează fiecare „ramură” cu o idee principală care este imediat asociată cu
imaginea centrală. Se evită fraze, utilizând numai cuvinte-cheie sau concepte-cheie.

 Se continuă să se deseneze „crengi” care se ramifică din ramurile mai groase, pentru
a pune în evidență alte idei și detalii asociate. Ramurile sau liniile devin mai subțiri,
pe măsură ce ele radiază mai departe de subiectul central

 Se folosesc la alegere în construirea Hărții: imagini, simboluri, culori și grosimi
diferite, stiluri de scriere, linii sau săgeți. Diferitele culori au scopul stimulării
vizuale sau grupării ideilor.

Atunci când Harta minții este terminată, se trece la reorganizarea, editarea și mărirea

hărții.
S-au întreprins numeroase utilizări/aplicații ale acestui instrument de sistematizare a

ideilor:

 Luare de notițe în timp real, de exemplu pentru sistematizarea unor cursuri;
 Organizarea și structurarea informațiilor;
 Servește ca tehnică de memorizare, de învățare pe termen lung;

În cazul aplicării Hărții Minții în echipă se poate aplica pentru:
 crearea unei viziuni colective și participative;

 vizualizarea proceselor de decizie;
 rezolvarea problemelor în echipă

26

Brainstormingul, ca metodǎ de predare inovativǎ, este o tehnică de creativitate în grup,
menită să genereze un număr mare de idei, pentru soluționarea unei probleme. Există reguli în
grup, menite să reducă inhibițiile care apar în grupuri și prin urmare să stimuleze generarea de
noi idei. Rezultatul așteptat este o sinergie dinamică, care va mări în mod semnificativ
creativitatea grupului:

1. Focalizarea pe cantitate. Ideea este că din cantitate poate rezulta calitate, această
regulă favorizează creativitatea divergentă, căci dacă ar crește numărul de idei, ar
crește și probabilitatea unei soluții eficiente pentru problema existentă.

2. Fără critici. Critica în această etapă este descurajată; în loc să se gândească la ce ar fi
rău la acea idee, membrii sunt încurajați să se gândească la idei cât mai neobișnuite și
să creeze o atmosferă constructivă.

3. Ideile trăznite sunt binevenite. Pentru a se obține o listă bună și lungă de idei, ideile
neobișnuite sunt binevenite întrucât ele ar putea inspira soluții mai bune decât ideile
obișnuite, de asmenea ele pot crea noi perspective sau diminua prejudecățile.

Privite din punctul de vedere al profesorului pentru învăţământul preşcolar, aceste
metode inovative urmăresc chiar principalele obiective pe care se bazează actualul curriculum al
învăţământului preşcolar, adică învăţarea prin descoperire, prin interacţiunea directă cu mediul
înconjurător. Iar principala strategie didactică, care răspunde tuturor aceste cerinţe şi care
totodată este şi cea mai recomandată de specialiştii din domeniu, este metoda proiectelor
tematice.

Această metodă are la bază cercetarea, căutarea, descoperirea de către copii a unor
răspunsuri la multiplele întrebări care-i preocupă. De asemenea, această metodă se axează pe
investigarea unor teme propuse de copii, definite ca proiecte tematice, diferenţiindu-se de
strategiile didactice clasice, unde temele săptămânale abordate sunt planificate exclusiv de către
educatoare.

27

Plecând de la premisa că lucrurile, fiinţele, fenomenele din jurul nostru nu pot exista în
mod izolat şi că există o permanentă intercondiţionare între acestea, noul Curriculum pentru
educaţie timpurie propune o abordare holistă a realităţii şi predarea în manieră integrată, în care
graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi dispar, se topesc într-un scenariu unitar în
cadrul căreia o anumită temă se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe. Astfel, şi
educarea limbajului copilului preşcolar se realizează nu doar strict în cadrul activităţilor specifice
(de povestire, repovestire, lectură după imagini, convorbire, joc didactic), ci în cadrul fiecărei
categorii de activitate, începând cu activităţile de dezvoltare personală şi continuând cu
activităţile pe arii de stimulare şi activităţile pe domenii experienţiale.

Pentru a răspunde nevoii de abordare holistă a realităţii, şi în ţara noastră s-a adoptat la
nivel preşcolar metoda proiectelor. Această metodă – ca strategie de învăţare şi evaluare care se
concentrează pe efortul deliberat de cercetare al copiilor, pe depistarea detaliilor şi înţelegerea
subiectului în întreaga sa amploare – constituie garanţia calităţii activităţii de învăţare, deoarece
permite folosirea unei multitudini de tehnici de structurare a predării şi poate fi utilizată la toate
nivelurile de şcolarizare.

Indiferent că este vorba de cunoaşterea mediului, educarea limbajului, activităţi
matematice, de educaţie pentru societate, educaţie plastică şi practică – metoda proiectelor le
oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte în profunzime domenii noi, de a acumula cunoştinţe în
mod independent şi de a dezvolta competenţe precum creativitatea, spiritul de iniţiativă,
capacitatea de a comunica şi de a lucra în echipă.

28

În centrul metodei proiectelor se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi
implicate mai multe discipline.

Predarea prin proiecte contribuie la învăţarea unui mod de „gândire interdisciplinară” şi a
unui mod de abordare unitar – modul integrat.

Integrarea se va face prin alipirea într-un scenariu bine închegat a unor conţinuturi care
aparţin unor domenii diferite. Evident, conţinuturile propuse au un subiect comun, care urmează
a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii acestora şi a realizării obiectivelor propuse.

Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea trebuie să stabilească cu
claritate obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, pentru ca, pe baza acestora, să gândească
un scenariu al zilei.

Întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a
conţinuturilor menite să elimine departajarea diferitelor categorii de activitate. Abordarea
integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare,
care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicare practică a
celor învăţate.

Fiind pus în situaţia de a descoperi lucruri, de a cerceta şi investiga o anumită temă,
copilul adresează întrebări, formulează posibile răspunsuri, interacţionează cu ceilalţi copii şi cu
adulţii, îmbogăţindu-şi în permanenţă limbajul, atât sub raport cantitativ, cât şi calitativ.

O altǎ metodă modernă învăţată la curs şi care se pliază tot atât de bine pe învăţământul
preşcolar ṣi gimnazial are ca bază jocul şi constituie tipul fundamental de activitate în grădiniță.
Rolul lui este formativ, contribuind la stimularea dezvoltării diferitelor funcții și capacități
psihice. Valențele formative ale jocului sunt multiple: îmbogățește cunoștințe și formează
capacități, dezvoltă atenția, memoria, imaginația, spiritul de observație, formează motivația față
de diverse activități, cultivă spiritul de investigație dar și spiritul cooperant.

29

30

31

32

Jocul de rol este o metodă derivată din psihodramă, metodă terapeutică creată de J.L.
Moreno în 1921, prin care se urmărește, în principal, formarea modului de a gândi, de a simți și
acționa. Un alt obiectiv al acestei metode este dezvoltarea capacităților empatice, a capacității de
a rezolva situații problematice, dar și verificarea corectitudinii și eficienței comportamentelor
formate la preșcolari și înlăturarea comportamentelor inadecvate, ineficiente.

33

Jocurile de rol sunt puternic influențate de mediul de proveniență, de rutinele, obiceiurile
tradiționale și modalitățile de exprimare ale familiei. În jocul de rol, copiii trebuie lăsați să
utilizeze limbajul care le este familiar. De exemplu, când se joacă „De-a familia”, copiii vor
imita comportamentul și limbajul propriei familii. Educatoarea poate arăta și alte forme de
comportament și de vorbire, utilizate în diferite situații: cum vorbește și se poartă un doctor sau
conducătorul de tren, șoferul de autobuz, vânzătorul sau profesorul. Educatoarea poate interpreta
o serie de situații care implică aceste personaje, fie jucându-le împreună cu copiii, fie utilizând
păpuși sau imagini.

Se poate iniția un joc de rol utilizând desene, fotografii, o carte, pentru a povesti
întâmplări simple. Se discută cu copiii despre ce personaj ar dori să fie, precum și ce lucruri le-ar
trebui pentru ca ei să interpreteze rolul personajului ales. Discuțiile trebuie purtate energic, vioi,
pentru a impulsiona copiii. După aceea, aceștia pot fi direcționați la centrul „Joc de rol” iar
educatoarea îi va observa, fiind pregătită să intervină dacă preșcolarii au pierdut ideile de la care
s-a pornit sau dacă au intrat în impas.

Prin jocul de rol se pot introduce în comportamentul copiilor anumite conduite sociale,
cum ar fi folosirea saluturilor, prezentarea unor persoane necunoscute. Jocul de rol dezvoltă
limbajul, exersează memoria, încurajează copiii să-și exprime singuri trăirile, ideile, chiar să
utilizeze texte gata construite, urmărind socializarea, formarea spiritului de echipă, empatia. Prin
intermediul jocurilor de rol, copiii redau aspecte ale realității fizice și sociale, impresii acumulate
în urma unor experiențe directe sau imaginare ale acestora.

Copiii de grădiniță au o nevoie firească de jocuri de orice fel, iar noi, educatoarele,
trebuie să le oferim cât mai multe posibilități de afirmare în acest sens. Copiii au nevoie de
situații diversificate și interesante de acțiune, au nevoie de situații de comunicare, jocuri care să
le dezvolte imaginația, autoaprecierea în caz de reușită, stima de sine, gîndirea și să le ofere
echilibrul interior.

34

În cadrul activităţilor din grădiniţa de copii ṣi din ṣcoala gimnazialǎ, dramatizarea poate
fi privită ca o activitate complementară, un opţional şi/sau ca o metodă sau mijloc de realizare a
unei activităţi , în special de educare a limbajului. Indiferent de tipul său dramatizarea place
copiilor preşcolari,în special celor cu varste de 5-6 ani.

Dramatizarea la vârsta preşcolară ṣi ṣcolarǎ, urmăreşte dezvoltarea capacitaţii de
exprimare orală şi de receptare a mesajului oral, exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea
pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, dar si dezvoltarea capacităţii
de exprimare a unor sentimente prin mişcare scenică, mimică sau gestică.

Văzută ca o activitate opţională ce se desfăşoară întreg anul şcolar sau pe parcursul unui
semestru, dramatizarea presupune urmărirea unor paşi, a unor obiective care au ca finalitate
prezentarea unui program în cadrul unei serbări.

Cadrul didactic trebuie sa aleagă cu grijă textul ce urmează a fi pus în scenă ţinând cont
de particularităţile de vârstă dar şi de cele individuale. Copiii recepţionează mesajul etic al
textului literar cu o mare rapiditate, dar se exprimă mai greu datorita lipsei de flexibilitate a
vorbirii. De aceea dramatizările realizate în versuri dar şi poveştile scurte sunt uşor de memorat
de către copii.

35

Astfel, la grupa mică vor fi alese povești cu texte repetitive, ușor de reprodus și de
interpretat precum: „Căsuța din oală”, „Cei trei purceluși”. Pentru grupa mijlocie textele vor avea
un conținut mai complex, reprezentate de personaje cu comportamente stabile, care devin
portrete față de care copilul își manifestă antipatia sau simpatia, din care își aleg modele etice sau
față de care își exprimă respingerile: „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi bani”, „Găinușa cea
moțată”. La grupa mare se pot realiza dramatizări după povești care vizează conflicte puternice,
care să emoționeze: „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”, „Fata babei și fata moșneagului”,
„Cenușăreasa”, „Prâslea cel voinic și merele de aur”.

Analizând dramatizarea ca variantă a comunicării educaționale, putem afirma că aceasta
însumează elemente ale comunicării verbale orale, elemente de comunicare nonverbală și de
paralimbaj. Dramatizarea, prin bucuria de "a face ca", de a trăi o experienţă care nu e a ta,
contribuie la dizolvarea egocenrismului infantil. Îl ajută pe copil să-şi descenreze viziunea, să se
pună în locul altuia, să se închipuie un alt EU, contopindu-se cu personajul. El trăieşte imaginar
acte asemenea eroilor săi preferaţi, într-o lume în care virtuţiile sunt răsplătite, iar ticăloşiile sunt
pedepsite. Reflecţiile mesajului etic al dramatizării sunt benefice, influenţând comportamentul
său chiar până la vârsta şcolară.

Educaţia outdoor este o formă de educaţie care se bazează pe învățarea în aer liber.
Realizând o sinteză a lucrurilor învăţate la cursul „Innovative teaching methodsˮ (space
learning, the field study, community mapping), am identificat câteva caracteristici cheie ale
acestui tip de educaţie:

 oferă posibilitatea contactului direct cu natura în acelaşi timp fiind şi o modalitate
extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor faţă de mediu;

 reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare – în cadrul unui mediu relexant,
liber, procesul de educare devine puternic şi de natură să schimbe comportamente
sociale;

 facilitează procesul de învăţare al elevilor care întâmpină dificultăţi în acest sens – unii
elevi care au un nivel scăzut de performanţă şcolară pot deveni mai motivaţi;

 dezvoltă spiritul de echipă;
 oferă nenumărate beneficii fizice, emoţionale, mentale ce asigură bunăstarea elevului.

Există o serie de programe de educaţie outdoor care pot fi utile: programe axate pe
sănătate şi pe educaţie fizică, pe ştiinţa mediului, etc. Spre exemplu un program de educaţie
outdoor axat pe educaţie fizică şi sport ar putea duce la scăderea numărului de elevi cu obezitate
(programul ar include exerciţii fizice, plimbări în aer liber, discuţii cu elevi, specialişti,

36

organizarea şi desfăşurarea unor activităţi practic-gospodăreşti – stabilirea unor meniuri
sănătoase, etc.).

Un program de educaţie outdoor axat pe ştiinţa mediului va avea ca efect informarea
elevilor cu privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conştientizarea cu privire la
impactul pe care acţiunile lor le au asupra mediului (se pot organiza diferite activităţi relevante în
abordarea problemei identificate în funcţie de creativitatea cadrului didactic).

Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate contribui la creşterea
nivelului de bunăstare al copilului. Pe lângă nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie
de nevoi la care educaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat, de a fi inclus
social, de a fi activ şi responsabil, de a se simţi în siguranţă.

Toate nevoile precizate mai sus îşi au rolul şi locul lor în dezvoltarea personală a
copilului, dar aş situa pe prim plan nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantă
caracteristică a educaţiei outdoor, ea fiind o modalitate de succes, de a depăşi unele dificultăţi ale
copilului (psihice, fizice, sociale, emoţionale), copilul să fie inclus social, să simtă că aparţine
unei comunităţi. Mediul din interiorul celor 4 pereţi ai clasei este mai degrabă unul competitiv, în
timp ce, acel din afara clasei este unul care permite copiilor să se exprime, să relaţioneze cu
ceilalţi, să colaboreze.

37

Dintre formele de educaţie formală, informală şi non-formală, educaţia outdoor se pliază
cel mai bine cu cea non-formală, întrucât ca şi aceasta, educaţia outdoor se bazează foarte mult
pe participarea activă şi oferă utilitate practică imediată cunoştinţelor învăţate.

Atât educaţia non-formală cât şi educaţia outdoor pot fi integrate cu succes în educaţia
formală cu scopul de a maximiza efectele procesului de învăţământ.

În învăţământul preşcolar, adevărata muncă a educatoarei este în spatele documentului
curricular. Nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât a te întrece cu
programa de studiu utilizată la grupă, găsindu-i noi înţelesuri, abordări, strategii de aplicare, etc.

Mobilitățile proiectului au constituit o oportunitate de formare pentru toți cei implicați,
iar abilitățile și cunoștințele, dobândite sau aprofundate, vor sta la baza a numeroase activități ce
se vor desfășura în următorul an școlar conturând o nouă viziune asupra procesului instructiv

educativ.

38

Mobilitatea ERASMUS a reprezentat o perioada foarte frumoasă a anului 2019 datorită
acumulării de experienţe personale valoroase astfel: pe plan social, prin asimilarea pentru o
scurta perioada de timp a unui mediu plin de energie şi dornic de cunoaştere; pe plan
informațional, prin acumulare de informații, schimb de idei cu cadre didactice din alte ţări; pe
plan cultural, prin adoptarea stilului muzical specific, a artei culinare ṣi nu ȋn ultimul rȃnd a
limbii; sub aspect turistic, prin vizitarea unor locuri fabuloase care îmbină istoria cu noua
arhitectură. Am vizitat muzeul ȋmpreunǎ cu trainerii de la IDEC din Piraeus ṣi colegii de curs
muzeul Acropole ȋn Atena, portul Piraeus ṣi mǎnǎstirea Sfȃntului Nectarie pe insula Eghina.

39

All children are special!
(Toți copiii sunt speciali!)

Copiii sunt ca fluturii care zboară în văzduh! Unii se
înalță mai sus ca alții, dar fiecare zboară cât de bine poate.

De ce să-i compari între ei?
Fiecare e diferit!
Fiecare e frumos!
Fiecare e special!

40

„Toți copiii sunt speciali!”

Este propoziția care a stat la baza unei analize profunde pe parcursul a cinci zile de curs
petrecute într-un ambient relaxant, cu oameni culți, pașnici, dornici de a ne transmite
cunoștințele lor, de la care am aflat că fiecare dintre noi suntem speciali din diferite puncte de
vedere.

Astfel, în cadrul cursului ,,All Children Are Special”, organizat la Sevilla (Spania), în
perioada 08 - 12.04.2019, cei trei profesori participanți din unitatea noastră școlară – Ciolpan
Luminița Georgeta, Huci Camelia Georgeta și Moraru Emil – au observat aplicarea
metodelor eficiente de prevenire și gestionare a problemelor de comportament antisocial al
elevilor și au învățat strategii referitoare la gestionarea emoțiilor, comportamentul prosocial,
tehnici eficiente de comunicare și negocierea conflictelor, care îi vor ajuta pe elevi să se adapteze
la mediul școlar și, pe viitor, să se integreze în societate.

Încă din primele două zile de tutorial intitulate I am special, and you?, (Eu sunt special,
dar tu?)/If you have a what for, you will find how! (Dacă ai un scop, atunci vei ști cum să ți-l
atingi)!, fiecăruia dintre cadrele didactice participante i s-a insuflat prin metode precum
brainstorming, Metoda RAI, Metoda Turul Galeriei, Metoda 5-4-2, ideea conform căreia Dacă ai
puterea de a visa la ceva, atunci cu siguranță o poți face!

41

Iar pentru a-ți îndeplini idealul, evident că vei avea nevoie de un plan strategic!

Obstacole Resurse

Externe
Interne

Însă, înainte de toate, specialiștii recomandă identificarea factorilor externi, a celor interni
care vor manipula conținutul și apoi stabilirea conținutului, formulând răspunsuri adecvate
următoarelor întrebări:

 În ce tip de clasă voi lucra (ne raportăm la mobilier, dispunerea bancilor, aparatură)?
 Ce schimbări pot aduce pentru a crea un mediu propice educației incluzive și pentru a

crea o atmosferă prietenoasă?
 Cum pot transforma conținutul propus spre învățare într-unul interesant astfel încât elevii

mei să își dorească să învețe despre el?
 Cum pot aranja piesele de mobilier din sala de clasă astfel încât TOȚI elevii să învețe

împreună?
 Cine mă poate ajuta cu aceste schimbări pe care le consider necesare ?(directorul, colegii,

elevii, părinții sau altcineva din comunitate?)
 Schimbările solicită un mare consum al energiei, bunăvoință și mai ales o perspectivă

deschisă de privire a ansamblului. Dacă profesorii au foarte multe activități domestice,
responsabilități sau alte sarcini administrative în afara mediului școlar, atunci ar putea
simți că nu mai au timpul sau energia necesare pentru a realiza o schimbare.
Prin urmare, în această etapă, ar fi bine să stabiliți metode prin care puteți elimina

posibile obstacole.
 Există posibilitatea ca părinții sau chiar profesorii să nu înțeleagă beneficiile educației

incluzive sau a învățării prin cooperare. Sunt îngrijorați că includerea tuturor copiilor în
același mediu școlar, va afecta rezultatele propriilor copii. Stabilește-ți măsuri de depășire
a unor astfel de obstacole, caută argumente prin care poți convinge că metoda ta va fi o
reușita!
 Ce face școala în care predai pentru a promova educația incluzivă, învățarea prin
cooperare, sau pentru a opri discriminarea de orice tip? Caută metode noi sau dezvoltă
altele care se derulează deja!

42

Este adevărat că întreg procesul educațional este bazat pe un lanț creat de către părinți-
cadru didactic-elevi-comunitate, însă profesorul este liantul acestui proces îndelungat, tocmai de
aceea el trebuie să își planifice încă de la început toți pașii strategici prin care va urmări evoluția
actului didactic. Un material util fiecăruia dintre noi, cei de la catedra, este cel ce urmează.

CE? CUM? EVALUARE METODE FEEDBACK IDEI NOI OBS.
Zilnic
Profesorul
(planificare,
atitudine)
Elemente de
rutina (timp,
resurse)
Relația cu familia
Comunitatea
Lunar
Profesorul
(planificare,
atitudine)
Elemente de
rutina (timp,
resure)
Relația cu familia
Comunitatea
Anual
Profesorul
(planificare,
atitudine)
Elemente de
rutina(timp,
resurse)
Relația cu familia
Comunitatea

43

Mai multe informații despre posibile metode de organizare a procesului de predare-
învățare-evaluare, se pot găsi pe www.idevelopcourses.com.

Mai jos se pot observa imagini de la activitățile realizate de către cursanți sub îndrumarea
unui profesor psiholog competent, capabil să execute fiecare sarcina de lucru alături de no cu
simplul scop de a evidenția ideea că între profesor și elevi trebuie să existe un parteneriat
educațional - Suntem aici să învățăm unii de la ceilalți.

44

45