Din An în An

Din an în an... 151

Și spre Centru ai plecat,
Fiind așa mai supărat.
Pe pedală ai călcat
Și-un cățel ai accidentat.

Milos fiind din fire
Cățelul îl iei cu tine,

La Botezat parchezi
Cățelul ca să-l tratezi.
Pe ușă repede ai intrat
Pe Vasilică l-ai speriat.

El pe scaun se-ntindea
Somnul de-amiază și-l făcea
Cățelul l-a pansat
Și rapid l-a vaccinat,
Dar prea tare tu l-ai grăbit
Și vaccinul l-a greșit,

Cinci minute-a mai durat
Cățelul a decedat.
Dar fiind băiat dotat,

Crucea din portbagaj am luat
Și cățelul l-am îngropat.
Iar pe cruce-am scris așa
„Câți căței oi mai avea
La Botezat nu i-oi vaccina”.

152 Gheorghe Dolinski

De la farmacie-am ieșit
Și pe Clit eu m-am pornit.

La Robingo am oprit
Ca să mă refac un pic.

Cu o bere m-am cinstit
Și afară am ieșit
Că-năuntru n-aveai loc
Unde să arunci un dop.
Cărturari și mulți remiști
Toți jucau ca niște-artiști.
Berea, când am terminat,
Spre Belfer m-am îndreptat,
Spațios și-ncăpător
Da-năuntru era cam gol.
O cafea mi-am cumpărat

Cu somnul m-am cam luat,
Cafeluța am servit
Pe loc somnul mi-a sărit.
Frunză verde de trifoi
Ia strigați tare, ficiori!

Hăi, hăi, hăi!

În mașină m-am urcat
Și spre centru am plecat.
Tentației n-am rezistat
Și la Babalicu am intrat,

Din an în an... 153

Tineret mult am aflat.
Petrecerea era în toi
Cu muzicanți de pe la noi.
Toți beau și se distrează
Din când în când mai și dansează.
Un joc-două am dansat
Și la drum iar am plecat.
Seara pe sat s-a lăsat
La discotecă am fost invitat,
Discotecă cu renume
Cu ei nu te prea poți pune,
În front dacă ai mișcat

Pumni la ficat ai luat,
C-are bodyguarzi vestiți,
Înarmați până în dinți,
Poartă veste antiglonț
Zici că-s de la DIICOT,
La ei găsești în dotare
Săbii, bâte și topoare,
Ascunse pe după bar
În caz că iese scandal.
De frică, bei un pahar
Și-i iei iar pe trotuar.
De-atâta dans și suspans
Ai nevoie de-un răgaz,

De un pic de relaxare

154 Gheorghe Dolinski

La Gânsac liniștea-i mare.
Vezi o știre, bei o bere,
Joci un tenis de plăcere.
După ce te-ai liniștit
La depozit te-ai pornit,
Să mai schimbi ceva valută
Că noapte-i cam lungă,
Sorin rapid te-a rezolvat
Euroii ți i-a luat.

Mult pe gânduri n-ai stat
La drum iar ai plecat
Că foamea te-a cam luat.
La Motan dacă ai oprit
Imediat te-o omenit:
Pizza, paste, covrigei
Te servește dacă vrei
Și c-un pui la rotisor
Ca să-l digeri mai ușor.
După ce ai ospătat
La drum iar ai plecat
Și o iei ușor la deal
La Prișuchi la local.
Acolo, când ai intrat
La o carte te-ai băgat
Pocheru e joc frumos

Din an în an... 155

Pentru băieți cu buzunarul gros.
Într-o oră, două, trei,
Ai rămas doar cu doi lei.
Liniștit și-ngândurat
Pleci spre casă ușurat
Și prin buzunare curat.
Pentru privatizații din sat la noi,
Care se plâng că nu au euroi
Ia strigați o dată, hăi!
Să ne dea și nouă vreo doi.

Hăi, hăi, hăi!

Foaie verde de mărar
Să-l urăm pe domn primar,
Om de treabă, gospodar,
Ca el om găsești mai rar,
S-o zbătut și s-o luptat
Alegerile le-o câștigat.
Toți o mărs și l-o votat,
Da nimeni nu s-o așteptat
Să câștige bătălia
Contra lui Flutur și compania.
După ce s-o instalat,
De treabă s-o apucat.
A făcut ca nimeni altul
Să ne înflorească satul:

156 Gheorghe Dolinski

A făcut canalizare,
Drumuri în câmp, la ogoare,
Iar în Centru trotuare,
Pavele la primărie
Și la hram cascadorie
Cu avion și parașute,
Ca s-avem distracții multe.
A făcut multe și bune
Să se ducă vestea-n lume.
Pentru primarul nostru, flăcăi,
Ia sunați din zurgălăi
Și pocniți din bice, măi!
Mai mânați, măi!

Hăi, hăi, hăi!

Despre vice, ce să zic,
Băiat tânăr cu mult simț,
Îmbrăcat la patru ace,
Doar Armani și Versace.
Din zori și până-n seară
Toată ziua face treabă,
Circulă în deal și-n vale
Și face ordine mare.
Pe restul din primărie
Dumnezeu pe post să-i ție
Nu așa de mult, măi frate,

Din an în an... 157

Că mai sunt și alții-n spate.
De prin munți și de prin văi,
Proptiți-vă-n călcâi, flăcăi,
Și strigați cu toții, hăi!
Hăi! Hăi! Hăi!

Iar vouă, oameni buni,
Vă dorim ca să vă fie
Anul Nou cu bucurie,
Sănătate și iubire,
Dragoste și fericire.
Opriți plugul, măi flăcăi,
Și sunați din zurgălăi!

AHOOOO!

Din formația de urători au făcut parte, pe
lângă Gheorghe Buliga a lui Nicanor, poreclit
„Blondul”, autorul acestei urături: Adrian
Caragea, Liviu Manoilă, Alexandru Cotleț,
Bogdan Onuț, Cezar Manoilă, Cătălin Manoilă,
Gheorghiță Boicu și Gheorghiță Cotleț.

Demn de menționat este faptul că această
formație de urători a fost una deosebită, la fel
cum au fost și cele din ultimii ani. În sensul c-au
fost bine instruiți și s-au sincronizat perfect cu

158 Gheorghe Dolinski

muzica, atunci când, în pauzele făcute de urător,
au jucat pe melodii săltărețe, bucovinene.

Îmbrăcămintea lor a fost una tradițională,
arboreană: costum popular, cămașa cu cât mai
puțin model cusut, de regulă modelul era cusut
numai cu bumbac negru, cușmă pe cap și suman
negru, ținut între umeri și legat sub bărbie, în
picioare cizme negre. La căciulă, ca un semn la
veșniciei, aveau o rămurică de brad în semn de

cruce.
Urătorul, GHEORGHE BULIGA, este

născut la data de 14 februarie 1991.
Ce să vă spun de spectatori? Cele câteva

sute, care au umplut sala căminului cultural la
refuz, au fost în delir. În dese rânduri l-au
ovaționat. Și chiar merita și el și cei care l-au

acompaniat.
Interpretarea lui a fost superbă! O dicție

de adevărat recitator și, demn de semnalat este
faptul că n-a citit, ci a recitat. În plus,
gesticulația în timpul urăturii, a fost foarte
sugestivă, în strict consens cu conținutul
urăturii.

Din an în an... 159

URĂTURA

Nu sunt multe zilele de peste an care sunt
sărbătorite de întreaga suflare românească. Este
vorba despre perioada cuprinsă între Crăciun-
Anul Nou-Bobotează şi Sfintele Paşti. În diferite
zone ale ţării mari manifestări culturale şi
religioase sunt organizate de Crăciun, iar cele de
Anul Nou sunt organizate pe întregul glob
pământesc.

La români, în general, şi la bucovineni, în
special, este la mare cinste urătura de Anul Nou.
Ea semnifică începerea anului agricol cu
lucrările de primăvară, în special aratul şi
sămănatul. În seara de Anul Nou se ară, iar a
doua zi se samănă.

Urătura este creaţia epică în versuri
populare, care se rosteşte în seara de Anul Nou
la geamul sătenilor. Ea este împărţită în mai
multe strofe, numărul versurilor este variabil,
fiind între 12-20. Versurile având şi ele o măsură
variabilă, între 4 şi 12 silabe. De cele mai multe
ori rima este albă, dar este şi împerecheată.

Prin versurile unei strofe se prezintă o
anumită idee, un eveniment, un portret sau o

160 Gheorghe Dolinski

întâmplare. Rareori, subiectul unei strofe este
continuat şi-n strofa următoare. Realizarea
aceasta se justifică prin oralitatea şi rolul

creatorului anonim.
Urătorul, cel care prezintă urătura la

geamul săteanului, trebuie să aibă mai multe
calităţi, cum ar fi: talent de urător, memorie
foarte bună pentru a reţine atâtea versuri şi
succesiunea strofelor şi o dicţie perfectă.
Farmecul unei urături o dă, în primul rând
urătorul şi, în al doilea rând, conţinutul acesteia.

Tocmai de aceea nu oricine poate compune o
urătură şi, cu atât mai mult, nu oricine poate

ura.
Urăturile vechi şi foarte vechi

(strămoşeşti) preaslăveau munca în agricultură,
în special cultura grâului, pornind de la arat,
continuând cu semănatul, seceratul, treieratul,
măcinarea grâului şi coacerea colacilor. Această
muncă serioasă era pigmentată şi cu întâmplări
hazlii, fie din timpul aratului, al semănatului, al
treieratului, al măcinatului, bineînţeles erou
principal fiind morarul şi apoi coacerea

colacilor.
Urătura coboară în istorie până la bădica

Traian („ş-a pornit mai an/ bădica Traian”),

Din an în an... 161

care-a fost considerat un model în desfăşurarea

muncilor agricole.

La Arbore am beneficiat, de-a lungul
vremii, de mai mulţi urători de excepţie, foarte
talentaţi, ca şi de creatori de urături. Foarte
mulţi ani nu s-au creat urături, ci s-a mers pe
vechea urătură cunoscută şi transmisă din
generaţie în generaţie.

De-abia cam din perioada colectivizării,
anii 1958-1962 şi după, s-au compus alte urături.
De-acum au intervenit personaje noi, şeful de
echipă, brigadierul, preşedintele, tractoristul,
care au devenit personaje de urături, de cele mai
multe ori personaje negative, apucăturile unora
fiind satirizate cu vehemenţă. De specificat că
aceşti creatori era şi foarte buni interpreţi.
printre aceştia îi amintim pe Leonte Iliese,
Iraclie Ciobîcă, Vasile Hrincescu, Ioan Pahomi,
poreclit Pacală, Traian Prichici, Dumitru Ruşti
şi alţii.

Tot aceştia au fost, la vremea lor, urători
vestiţi la nunţile ţinute în satul nostru şi chiar în
satele de prin împrejurimi. Aş putea spune că
Pacală, alias Ioan Pahomi, era chemat pentru
urat la nunţi şi în localităţi foarte îndepărtate de
noi. Şi să ştiţi că de urat la nunţi era foarte greu.

162 Gheorghe Dolinski

Urătorul trebuia să fie gata de urat pe toată
durata nunţii, pentru că avea rolul său în mai
multe momente din desfăşurarea unei nunţi,
deci nu avea timp şi de petrecut, el fiind acela
care asigura buna dispoziţie a nuntaşilor. Nu vă
mai spun ce haios era atunci când era însărcinat
să ducă şi „paharul dulce”, adică strângerea
banilor de la nuntaşi. Pentru fiecare dintre ei
avea ceva de spus, de fiecare dată spunea câteva
versuri, îi dedica o strigătură sau chiar o mică
urătură.

Prezenta culegere de urături se datorează
unor oameni de suflet menţionaţi mai sus,
arboreni get-beget, şi anume: Ion Pahomi,
poreclit Pacală, în vârstă de 70 de ani; Traian
Prichici; Margareta-Trandafira Manoilă și
Gheorghe Buliga, poreclit „Blondul”.

Acestora le mulţumesc din suflet pentru
bunăvoinţa de care au dat dovadă, punându-mi
la dispoziţie, necondiţionat, textele acestor
urături. Absolut toţi trei mi-au pus la dispoziţie
manuscrisele cu aceste urături. Ce bine ar fi fost
dacă ar fi păstrat manuscrisele cu toate
urăturile pe care le-au compus de-a lungul
vremii, pentru c-au fost solicitaţi de urători în

fiecare an.

Din an în an... 163

Cititorul trebuie să ştie că aceste urături
au fost tipărite prin contribuţia efectivă a
familiei Dolinski, cu absolut toţi componenţii ei.

Nu pot spune mai multe despre urăturile
de Anul Nou. Las cititorul să-şi facă singur o
impresie despre acestea, după ce le va citi. Eu
îmi fac doar datoria de-a le semnala. Restul îl
priveşte pe…cititor, căruia îi urez succes şi-l
îndemn chiar să le-nveţe. Şi, cum sunt cunoscute
aceste creaţii, fiecare va avea de mai adăugat
ceva, făcând astfel şi o mare surpriză prietenilor
şi cunoscuţilor lor. În rest,…

LA MULŢI ANI!

164 Gheorghe Dolinski

Din an în an... 165

DE ACELAŞI AUTOR

 „Arbore, străveche vatră de etnografie şi
folclor”, 2001, Bucureşti, Editura Eficient,
336 pagini;

 „Biserica Luca Arbore cu hramul «Tăierea
capului Sf. Ion Botezătorul»”, 2002, 32
pagini;

 Revista „Năzuinţe” a cenaclului Literar
„Luca Arbure”, Arbore, 2003, Editura
„Septentrion”, 32 pagini;

 Revista „Chemarea străbunilor” a
Fundaţiei „Episcopul Grigorie Leu”, 2003,
Mişcare pentru Progresul Satului
Românesc, Filiala Suceava, Editura
„Septentrion”, 32 pagini;

 „Povestiri pentru copiii astronauţilor”,
2005, colaborator, Editura „Coresi”, 264
pagini;

 „Limba şi literatura română-cursuri
opţionale de folclor”, colaborator, 2009,
Editura „Nomina”, 192 pagini;

166 Gheorghe Dolinski

 „La sfat cu semenii mei”, Editura
„Prelipcean”, 2015 Horodnic de Sus, 306
pagini;

 „Rupte din viaţă”, 2016 Editura „Ion
Prelipcean”, 364 pagini;

 „La gura sobei cu badea Toader”, Editura
„Septentrion”, 2017 Rădăuţi-Bucovina, 540
pagini.

Din an în an... 1

ISBN 978-606-8075-53-2