Din An în An

Din an în an... 101

Drumurile s-au reparat
Acasă la toţi îmbla
Şi cu drag le promitea
Că o să le dea de toate
Şi o să facă dreptate.
Şi el cuminte juruieşte
Şi cel prost trage nădejde.

Consilierii au sosit
Ajutoare la-mpărţit

La Robingo, aici, pe Clit,
A venit şi clopotaru
Să-şi plângă şi el amaru
Aşa de multe i s-a dat
C-a ieşit cu capul spart.
Noroc de popa că s-a băgat
Că treburile s-au calmat
Şi el a fost criticat
Şi de lume judecat:

Unul c-a muncit degeaba,
Unul ba că-i taie barba...
Şi aşa s-au întâmplat
Lucrurile la noi în sat.
Ei împărţeau marfa cam încetul

De aceea le-a furat cimentul

Scandalul s-a terminat

102 Gheorghe Dolinski

Şi ajutoarele de dat.
Iată, frigul a venit
Şi lumea s-a potolit.
Pentru ajutoare flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori Hăi!

Hăi, hăi, hăi!

De urat am tot urat

De Becali nu ne-am luat,
Căci Dumnezeu l-a înzestrat
Pe români i-a ajutat.
Bani mulţi a investit

Case mari a construit,
Biserici multe-a înălţat

Loc la oameni de rugat,
Ajută săraci, orfani
Şi copiii fără bani.
Lumea toată îl iubeşte
Iar el tot mai sporeşte,
Îl sporeşte şi-l ajută
România să conducă
S-o conducă încetişor
Să trăim mai binişor,
Căci acei ce guvernează
De lume nu se interesează
Pe la mare se distrează

Din an în an... 103

Că n-are lumea ce mânca,

Nici pe unde se culca.
Oameni dezbrăcaţi şi goi
C-o mulţime de nevoi.
Ei îşi construiesc palate,

Au averi prin alte state
Să le aibă pân-la moarte.
Pentru cei săraci şi goi
Strigaţi flăcăi de trei ori.

Hăi, hăi, hăi!

Noi de una am scăpat

Peste alta rea am dat:
Străinii s-au îndurat
Gripa-n ţară ne-au băgat
Toată lumea s-o speriat

Peste ce necaz am dat.
Păsările s-au confiscat
Toată lumea s-o alarmat.
A rămas lumea plângând
Şi din suflet blestemând.
Dar prea puţin le pasă lor

De blestemul tuturor.
Ei să-şi vândă marfa lor
Şi-au băgat marfă-n ţară
Cu afacerea aviară.

104 Gheorghe Dolinski

S-au stropit maşinile
Prin toate judeţele.
Acum tot s-a terminat,
Afacerea s-a blocat
Carnea-i bună de mâncat.
De vă place, măi flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

De nu vă place, măi flăcăi!
Opriţi plugul!

Aho!!!!

Din an în an... 105

URĂTURĂ

Aha, aho şi bună sara
La mulţi ani la toată ţara,
Să vă văd frumoşi şi graşi
Ca şi puii de la oraş.
Sărut mâna la cucoane
Şi-un picior la domnişoare.
Vă rugăm să ne scuzaţi
Care-ţi fi mai deranjaţi.

Noi din Arbore venim
Pluguşorul să-l pornim
Urătura s-o urăm
Obiceiul să-l păstrăm,
Căci de mic copil veneam
La cămin şi ascultam.
Suntem fii de-ai lui Ştefan

De pe plai bucovinean.
Ştefan ne-a lăsat de toate
Mănăstiri şi mândre fapte
Ori şi astăzi le păstrăm
Şi-am venit să vă urăm,
Vă urăm ceva normal

Petrecute-n acest an,

106 Gheorghe Dolinski

Să nu daţi cu nasu-n bară.
Mai strigaţi hăi în sală.

Hăi, hăi, hăi!

Hai s-o luăm aşa, pe-ncetul
Să-ncepem cu tineretul,
C-aşa-i tineretul azi
Nu mai ştie de necaz.
Nu vrea vacă, nu vrea cal
Vrea calculator „Coral”
Şi un telefon mobil
Ca să-i dea beepuri din plin.
La şcoală când se porneşte
Tot la disco se gândeşte.
Chiar de-i slab, nu ştie carte
Vrea şi diplomă, măi frate.

Vrea pantofi cu botul lat
C-așa-i moda în sat.

Fetele-s pline de dor

Toate-s cu buricul gol
Cum să nu faci un viol?
La discotecă se pornesc
Și prin parcuri se opresc
Pân-le prinde dimineața
Că așa-i frumoasă viața.
Pentru tineret, flăcăi,

Din an în an... 107

Mai strigați de trei ori hăi!
Hăi, hăi, hăi!

De urat am tot urat
De profesori nu ne-am luat
Sper să nu-i prea deranjăm
Căci copii în şcoal-avem.
Bani muţi vreu, măi frate,
Chiar peste 50% poate
Dar ei vor să stea acasă
Doar şapte copii au în clasă.
Vin la şcoală, se distrează,
De elevi nu-i interesează,
La butoane butonează
Şi pe internet pozează.
Şi pozează goală, frate,
Nu se gândesc la păcate.
Poate şi-o găsi şi ea
Un prostuţ să-i dea ceva
Euroi sau verzişori
Să aibă de sărbători.
La ore când se întoarce
Ştie tare să se-mbrace
Cu blugi strânşi şi talie joasă
Umblă fudulă prin clasă

108 Gheorghe Dolinski

De sutien nu mai vorbim
Că o strânge pe la sân,
Fustă scurtă tare, mini,
Să-i acopere doar bichini,
Copiii sunt foarte atenţi
Şi privesc cam spărieţi
Toţi se uită, se-ngrozesc,
De lecţii nu-şi mai amintesc.
Hai, treziţi-vă flăcăi
Să strigăm de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Şi acum să mă scuzaţi
Despre fete ce aflaţi!
Au o modă cam şucară
Ca să bage lumea-n boală,
Au şi mersul ondulat,
Exerciţiu pentru pat.
Care nu-s chiar întrebate
Mai despică fusta-n spate.
Dac-o vezi direct, prin faţă
S-ar putea să crezi că-i raţă,
Fără sutien, măi vere,
Când pui mâna, să te sperii,
Să rămâi lipit de piept,
Parcă ar avea magnet.

Din an în an... 109

Dacă-i spui ceva la una
Râde pân-acasă-ntruna.
Au pretenţie la vilă.
Şi părinţii porc să-i ţină.
Vara ea să stea la mare
Şi cu negri prin locale
Că au mersul delicat
Şi-s mai rezistenţi la pat.
Pentru-o fustă despicată
Strigăm de trei ori o dată:

Hăi, hăi, hăi!

Gospodari în sat suntem
Şi-un tezaur noi avem
Care trebuie păstrat:
Romii noştri de pe Clit.
Nu ştim de unde au venit
Dar tare s-au înmulţit.

Au venit ca berzele

De prin toate satele.
Dar conducerea locală
Tare îi mai bagă-n seamă
Şi mulţi bani a investit
Şi la toţi romii le-a dat
Ca să aibă de iernat.
Să nu-i vezi umblând prin sat

110 Gheorghe Dolinski

Pământuri bune le-a dat
Doar să vreie să muncească
Ca să poată să trăiască.
Dar ei vin la primărie
După ajutor, bădie.
Ei vor bani ca să le dea
Să aibă cu ce să bea.
Beau, cântă şi se distrează
De copii nu-i interesează.
Îi mână pe toţi prin sat
Şi trăiesc din căpătat,
Lumină-n casă le-au tras
Ca să poată să trăiască
Şi cu drag să se-nmulţească.
În case mulţi puradei,
Fala Bucovinei, măi!
Europa îi susţine
Numai să le fie bine,
Bani le dă şi au de toate

Nu le trebuie palate,
Au manele şi le cântă
Toţi românii se agită.
Oameni tari şi gospodari
Ascultă manele-n bar.
Şi cântă pentru români,
Dedicaţii la străini,

Din an în an... 111

Dedicaţiile se plătesc
Şi românii chinuiesc
Cu stomacurile goale,
Alţii muritori de foame,
Umflaţi stomacul, măi flăcăi,
Şi strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

De urat am tot urat
De bătrâni nu ne-am luat.
Pensionarii, săracii,
Vor roade ciolanul vacii.
Trimit copiii de departe
Să-şi ia o cană cu lapte,
Lemne-şi cumpără-n lising
Căci e iarnă şi e frig,
Alimente pe datorie,
Toată lumea doar să ştie.
Dar vine timpul şi la ei
Să-şi dea banii înapoi.
Miercurea îi vezi în piaţă
C-un ouţ şi cu o raţă.
Să-şi menţină omenia
Să-şi plătească datoria.
Vin rar la magazin,
Se uită, negociază,

112 Gheorghe Dolinski

Se întorc şi lăcrimează,
Căci de toate-ar cumpăra,

Nu-s bani, de unde-ar lua?
Ies afară, se uită-n sus
Şi se miră ce-au ajuns,
Au crescut trei băieţei
Şi-au rămas doar singurei.

Poate unul s-a-ndura
Să trimită acasă ceva,
Să fie şi ei bucuroşi
C-au crescut copii frumoşi.
N-au pe ce plăti curentul,
Căci s-a terminat bugetul,

Televizorul s-a stricat

Nu sunt bani de reparat.
Am fost tânăr şi-am iubit
Acum părul mi-a albit.
Am copii, am şi nepoţi
Îi iubesc acum pe toţi,
Stau pe bancă şi privesc
- Doamne, Ţie-ţi mulţumesc.
Pentru-o pensie normală
Să strigăm cu toţi din sală!

Hăi, hăi, hăi!

Din an în an... 113

Noi vă spunem tuturor

Cum vedem la televizor
Câte-un guvernant când vine
Să ne-nveţe chiar de bine,
Atunci când vă este foame
Nu mai zâmbiţi la carne
Să nu mai poftiţi, vă spui
Nici măcar tacâm de pui.
Mai bine mănâncă, bădie,
Ciulama de păpădie,
Brusturi făcuţi piftie,
Mătrăgună şi cucută
Ca să te umfli la burtă
Sau haldani şi mărăcine
Să se umfle rânza-n tine,

Un cartof la felul doi
Fără ceapă, usturoi
Şi apă chioară-n pahar
Să visezi la Murfatlar.
Iar de nu aveţi curele
Cumpăraţi-vă bretele
Să vă spânzuraţi cu ele
Că vin timpuri foarte grele.
Murături şi castraveţi
Ia mai îndemnaţi, băieţi!

Hăi, hăi, hăi!

114 Gheorghe Dolinski

Eu vă ur de pe la sate
Cu călcâiele crăpate
Amărâţi, bătuţi de vânt,
Şi-am rămas fără pământ.
Şi-a rămas ţăranul, frate,
Cu pădurile tăiate,
Că fac focul în odaie
Iarna cu coceni şi paie.
Le dorim să aibă bani
Şi să cumpere grăsani
Şi să-i facă cârnaţi
Cum fac oamenii bogaţi.
Să aveţi în pod slănină
În beci vin şi tescovină
S-aveţi grâu, legume, poame,
Şi să nu muriţi de foame.
Să trăiţi aşa cum vreţi
Fiecare cum puteţi.
Să aveţi câte-un tractor
Şi-o combină pe ogor.
Mămăligă cu bureţi
Ia mai îndemnaţi, băieţi!

Hăi, hăi, hăi!

Din an în an... 115

Mă retrag din urătură.
La mulţi ani şi voie bună.
Urătura se sfârşeşte
Poftim gazdă de plăteşte.
Noi nu umblăm după câştig
Prin aşa un mare frig,
Nu ne bucură-un colac,
Dar aşa ni-i nouă drag
Să urăm şi să umblăm
Obiceiul să-l păstrăm.
Obiceiul din străbuni
Să umblăm noaptea pe drum,
Că strămoşii când trăiau

Unul altuia urau

Noaptea-ntreag-o petreceau
Şi aşa se-nveseleau.
Obiceiurile strămoşilor
Au rămas nepoţilor.
Urăturile-s frumoase
Toate-s din bătrâni rămase,
Urături de mii de ani

De la daci, de la romani.
Şi acum, gospodari,
Sus paharul, la mulţi ani!

116 Gheorghe Dolinski

La mulţi ani, noroc şi bine

Pentru anul care vine,
Anul Nou cu sănătate,
Mult noroc s-aveţi în toate,
Viaţă lungă şi noroc,
S-aveţi toate la un loc,
La mulţi ani să trăiţi
La anul să ne primiţi.
Oprim urătura-n loc
Hai cu toţi, flăcăi, la joc!

Aho!

Din an în an... 117

URĂTURĂ

2016

Bună vreme, să trăiţi
Şi-apoi să vă veseliţi,
Căci de-un an şi două zile
S-a pornit Sfântul Vasile
Şi mi-a dat plugul pe mână
Ca să zic o urătură.
Noi ne-am strâns mai mulţi flăcăi
De prin munţi şi de prin văi,
Pocnim cu harapnicul
Să ne-audă tot satul
Că venim din Câmpulung
Şase boi am pus la plug.
Hai, sunaţi din zurgălăi
Şi pocniţi din bice, măi,
Să se-audă peste văi,
Că de frig mi-i gura sloi.
Ia mai îndemnaţi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi!

Hăi, hăi, hăi!

118 Gheorghe Dolinski

Flori de gheaţă la fereşti
Gazdă mare să trăieşti
Şi-n casă să ne primeşti
Şi-un pic să ne omeneşti
C-am pornit de la Crăciun
Şi ne-a prins gerul pe drum
Şi, de-ţi şti a ne-ospăta,
Pân-la Bobotează-om sta,
Pe popă să-l aşteptăm
Chiralesa să strigăm.
Şapte dealuri şi şapte văi,
Ia mai îndemnaţi, flăcăi,
S-o urăm pe gazdă, măi.

Hăi, hăi, hăi!

Stăpâni de la astă casă
Parcă văd ceva pe masă
Văd o sticlă şi-un pahar

Ca la omul gospodar,
Dar miroasă a friptură
De-lasă apă în gură.
Şi-apoi vinul cel din cană
Dă-ni-l nouă de pomană
Că ne-am da pe lângă sobă
Să mai stăm puţin de vorbă.
Trageţi brazdă, măi flăcăi,

Din an în an... 119

Zăngăniţi din zurgălăi
Să se-audă peste văi
Şi strigaţi cu toţii hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Gazdă bună şi voioasă
Să ai fată mare-n casă
Vreau s-o-ntreb de i-ar plăcea
Să fie nevasta mea.
Căci de-ar lua-o un zăpăcit
Să aibă zilnic de pornit
Să se mişte ca un poloboc,
Să calce de şapte ori în loc
Să se uite numai la Soare
Şi s-aştepte de mâncare,
Să-l aducă de la crâşmă beat
Să se foiască în pat,
Mai bine să mă ia pe mine
Că la lucru nu te-oi pune,
Te-oi ţine ca pe icoane

C-ai fost odorul mamei
Măi băieţi şi măi flăcăi
Ia strigaţi o dată, hăi,
Să ne-aducă bătărăi
Cu zaharuţ împletite
De astă fată făcute.

120 Gheorghe Dolinski

Viorele şi clopoţei
Şi la plug cu zurgălăi
Mai strigaţi de trei ori, hăi!

Hăi, hăi, hăi!

S-a aşternut omătu-n văi
Opriţi plugul, măi flăcăi!
Fetele dintr-un brădău
Daţi cu plugul că luaţi rău.
Ia opriţi nu mai brăzdaţi
C-a venit vremea să staţi
Şi urăm la gazde mari
Bucurie, la mulţi ani,
Mult noroc şi sănătate
Tot de noi s-aveţi parte,
S-aveţi voie bună-n casă
Şi colac frumos pe masă,
Lângă colac paharele
Să cinstim şi noi din ele.
Sănătate şi-am plecat
Mai venim la sămănat,
La anul şi la mulţi ani
Opriţi plugul, băietani!

Ahoooo!

Din an în an... 121

URĂTURĂ

Aho, aho, plugari domneşti
Pe la uşi, pe la fereşti,
Pe la case de gospodari
Să le spunem la mulţi ani!
Din Suceava tragem plugul
Să vie şi la noi belşugul,
Peste ţară să brăzdăm
Şi noroc să vă urăm.
C-aşa avem datul din bătrâni
Să urăm la oameni buni.
La urechi cu clopoţei
Şi la roată zurgălăi
Mânaţi plugul, măi flăcăi!

Hăi, hăi, hăi!

Aho, aho, copii şi fraţi
Lângă boi v-alăturaţi
C-avem preşedinte neamţ,
Iar cu clauza puterii
Nu avem nicio durere.
Trebuie să bem o bere
Nu-i nevoie să muncim
Doar cu halbe să ciocnim.

122 Gheorghe Dolinski

Vor veni nemţii pe-aici

Ne dau bani, ne dau serviciu
Cel mai mult ne bucurăm
Maşini vechi de la ei luăm,
Kilometri nu contează
O-mpingi şi accelerează.
Românii din străinătate
Să vină acasă, frate,
Ce să facă acolo treaba

Mai cu berea, nu-i degeaba.
De acum în continuare

Vom merge gratis la mare.
Când va fi să plouă, frate,
Va curge miere şi lapte,

La orice robinet
Va curge doar „Cabernet”,
Pe orice coamă de deal
Va creşte doar caşcaval,
Iar la margine de şanţ
Vom găsi mereu cârnaţ
România ca şi stat

Va fi doar Hermanstadt.
Şi-aşa ne civilizăm
Pe nemţi doar să-i copiem
Iar pe noi ne doare-n ……
Iohannis doar joacă tenis

Din an în an... 123

Toţi vom fi Simona doi
Fără mingi vom juca şi noi
Jucăm tenis cu tigaia
Nu contează cine-i aia.
Pentru această urătură
Nu vă cer vaca din şură,
Nici iapa de la căruţă
Numai vreo două părăluţe,
Iar pentru aceşti flăcăi
Măcar o sută de euroi.
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Pentru bani şi pentru bine
Românul se duce-n lume
Lasă casa la vecini
Se duce printre străini,
Pleacă în ţară străină
Acasă tot o să vină.
Munceşte cu mare greu
Ca să pună leu pe leu,
Strânge bani şi-i pune bine
Să plângă de dor de tine,
Că dorul de-a lui de-acasă
Noaptea să doarmă nu-l lasă
Căci străinul te plăteşte

124 Gheorghe Dolinski

Dar nu simte româneşte,
Îţi dă bani lună de lună,
Dar nu-ţi spune-o vorbă bună.
Pentr-aceşti băieţi, flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Vai şi-amar străinătate
Tu ai dus români departe,
Tu i-ai dus prin lumea toată,
Departe de neam şi vatră.
Să scape de sărăcie
Fir-ar ei de bani să fie!
Străinul nu te iubeşte
Numai la el se gândeşte
Că străinului nu-i pasă
C-ai lăsat copii acasă.
De i-ai munci câte de mult
El se uită tot urât,
Când priveşte, te urăşte
Dorul de la cei de-acasă
Nu se face, nu te lasă
De părinţii neajutoraţi
De surori şi despre fraţi
Ca să trec ei prin obor
Toţi te aşteaptă cu dor.

Din an în an... 125

N-au o floare florile
Că vin sărbătorile

Chiar de-ar fi dulce traiul
Nu-şi uită românul graiul,
Cât ai strânge bani grămadă
Să duci dor de pâine-n ţară,
Să te-ntorci acasă la tine
Că nicăieri nu-i mai bine.
Pentru cei plecaţi din ţară
Să strigăm de trei ori iară,
Să se-ntoarcă iar acasă
Ca să stea cu noi la masă.

Hăi, hăi, hăi!

Omul pentru bani munceşte,
Dar nu ştie cât trăieşte.
Să se bucure de viaţă
Să asculte de-o povaţă.
Şi, când a făcut el bani
I-au trecut cei mai frumoşi ani
Şi, când îşi va da seama,

Anii i-au trecut de-a valma.
Omule, de ce greşeşti,
De ce strângi şi-agoniseşti,
Ia şi odihneşte-te
Că-ţi rămân averile.

126 Gheorghe Dolinski

Cât eşti mic, Iisus e mare,
Când eşti mare, te ţii tare.
Când vei părăsi pământul,
Şi-ţi trece viaţa ca gândul.
Lasă-ţi, omule, averea
Ca mâine îţi pierzi puterea,
Şi o să-ţi aduci aminte
C-ai fost tânăr fără minte.
Anii îţi iau minţile
Te năvălesc grijile
Te uiţi la ce-i frumos

Omule, dar ce folos?
Să nu fie prea târziu,
Când am să te-ntreb, nu ştiu,
Doamne, ce-am făcut cu viaţa,
Că mi s-a dus tinereţea?
Omule, de ce greşeşti,
De ce strângi şi-agoniseşti?
Omule, gândeşte-te,
Că-ţi rămân averile!
Pentru oameni, măi flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Din an în an... 127

Duşmanii ardei-ar focul
Mi-ar împărţi şi norocul,
Un necaz, dac-aş păţi
Ar râde şi-ar chefui.
Dar eu nu le fac pe plac
Viaţa cum doresc mi-o fac,
Şi de asta îmi purtaţi grija
Şi veniţi în urma mea
Cât de greu mi-o fi viaţa,
Tot mai e câte-o speranţă
Dar cât mi-o fi de greu
De mi-a fi greu sau mi-o fi bine
Ştie doar sufletu-n mine.
Pentru oameni, măi flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Mă vorbeşte lumea-n sat
C-am iubit şi-oi merge-n iad
Chiar de-oi merge voi vedea
C-am iubit de seama mea.
Şi de-oi merge n-oi sta mult
C-am iubit ce mi-a plăcut,
Spune gura satului
Ce-o fi talpa iadului,
Dar, de-o fi, Doamne, să fie

128 Gheorghe Dolinski

Că n-am omorât ştiu bine,
La nimeni rău n-am făcut
Am iubit ce mi-a plăcut.

Am iubit ce mi-a fost drag
Şi poate-am făcut păcat,

Dar Tu, Doamne, mi-i ierta
Şi în Iad nu mi-i arunca.
Cu urătura când m-am luat
Mi-am făcut duşmani în sat,
Am duşmani şi-ntre vecini
Duşmanii mă duşmănesc,
Prietenii mă vorbesc.
Dă-le, Doamne, la duşmani
Ce-şi doresc de mai mulţi ani,
Dă-le, Doamne, tot ce-or vrea

Numai nu deie-n calea mea.
Şi-am tot zis c-o să mă duc
De duşmani să nu aud,
Într-un loc fără duşmani
Să trăiesc măcar cinci ani,
Să trăiesc ani mulţi cu bine
Fără duşmani lângă mine,
Căci duşmanii de n-ar fi
Se ştie că aş trăi,
Aş trăi suta de ani,
Dacă n-aş avea duşmani.

Din an în an... 129

Pentru oamenii buni din sat
Mai strigaţi, flăcăi, hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Degeaba ai bani şi avere
Dacă nu ai mângâiere,
Degeaba eşti om frumos
Dacă tu eşti duşmănos.
Şi degeaba ai de toate
Dacă n-ai şi sănătate,
Că-i mai bună decât toate.
Banii şi averili
Au scos toate vorbili
Au făcut să se urască,
Între ei să nu vorbească,
Şi rău să se duşmănească.
Banu-i ochiul dracului
Astăzi este, mâne nu-i.
Pentru sănătate, măi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Azi e zi de sărbătoare
Cu mult drag, dragă primare,
Cu mare drag noi am venit
Mulţămesc că ne-aţi primit.

130 Gheorghe Dolinski

Gospodarii toţi din sat
Haine mândre-au îmbrăcat,
În frunte cu domnul primar
Că şi el e gospodar.
Gospodarii şi primarul,
Vicele şi secretarul

Ei pe oamenii din sat
Îi ajută la necaz.
Dumnezeu ca să îi ţie
Mulţi ani la primărie
Că primarul nostru din sat
Îi om bun de lăudat
O făcut ce-a trebuit
Şi pe toţi i-a mulţumit,
Măi primare, măi primare,
Stai în rând cu gospodarii,
Tu eşti om de omenie
Şi te cunoşti dintr-o mie.
Toarnă vinul în pahare,
Cinsteşte lumea cu drag
Că e sărbătoare-n sat.
Pentru primărie, flăcăi,
Mai strigaţi de trei ori hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Din an în an... 131

URĂTURĂ

Bună sara, scumpă gazdă
Am venit să-ţi trag o brazdă,
Dacă nu-i cu supărare
Poposim la dumitale.
Noi nu urăm pentru bani,
Ci urăm ca în alţi ani
Pentr-o sticlă de rachiu
Am să vă spun tot ce ştiu
Şi tot ce s-a-ntâmplat
Pe la noi, pe-aici prin sat.
De când nu v-am mai urat.
Este-o vorbă, bine spune
De când e omul pe lume:
Că nu are grija lui
Ci pe a vecinului,
Se tot uită peste gard
Să vadă ce s-a-ntâmplat.
Pentru vecini, măi flăcăi
Mai strigaţi o dată hăi!

Hăi, hăi, hăi!

132 Gheorghe Dolinski

Bună sara, măi vecine
Mai vino, de poţi, la mine
Ne cinstim şi noi un pic
Să vezi că n-o fi nimic,
Am vorbi ca-ntre bărbaţi
E bine să fim ca fraţi,
Că vecinu-i de-ajutor
Să-i dea Dumnezeu spor
În casă şi-n gospodărie
Numai bine să ne fie.
Un cumătru şi-un vecin

Nu mai au pe lume chin,
Se-mprumută, lucră vara,
Beau puţin în toată sara,
Se-nţeleg poate ca fraţii,
Nu se duşmănesc ca alţii.
Pentru cumătri, măi flăcăi
Mai strigaţi cu mine hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Anul ăsta ce-o trecut
Multe lucruri am făcut,
Am arat, am semănat,

Dumnezeu multe ne-o dat,
Cămările-s pline toate
Avem ţuică şi bucate

Din an în an... 133

Am muncit, ce-i drept, din greu,
Ştie bunul Dumnezeu.
Belşug avem îndestulat,
Porcul abia l-am tăiat,
Ca lumea l-am preparat.
Pentru arboreni, flăcăi,
Că sunt oameni tare buni
Mai strigaţi din rărunchi:

Hăi, hăi, hăi!

Noi am pornit la arat
Pe la fetele din sat
Că suntem de-nsurat.
Ştim că sunt fete frumoase
Harnice şi serioase.
Nu ştiu pânea frământa,
Dar ştiu a se aranja,
Parfumate şi gătite,
Tare vor să se mărite.
Pentru fete, măi flăcăi,
Mai strigaţi cu toţii hăi!

Hăi, hăi, hăi!

Arbore, comună aleasă,
Şi cu casă lângă casă,
Frumoase şi aranjate

134 Gheorghe Dolinski

Cum nu sunt în alte sate.

Cu primarul nostru-n frunte
Am făcut şi facem multe.
Primăria-i ca o floare,
Cum altă comună n-are,

Cu parc pentru recreere,
Să avem din nou putere.

Primaru-i om gospodar

Pentru propriul buzunar,
Comuna ne-o înfloreşte
Tot ce face chibzuieşte
Dispensar, cămin, şcolile toate
Sunt frumoase şi curate.
Pentru primar, măi flăcăi,
Mai strigaţi o dată hăi!

Hăi, hăi, hăi!
Margareta-Trandafira Manoilă,

educatoare

Din an în an... 135

URĂTURĂ

Aho, aho și Doamne-ajută
Oameni dragi și lume bună.
Am venit să vă urăm
La mulți ani să vă spunem.
Ne-am pornit cu plugușorul
Ca să arăm ogorul
De la un capăt la altul
Până om ara tot satul.
Hăi pentru arboreni, flăcăi,
Sprijiniți-vă-n călcăi
Și strigați o dată hăi!
Să răsune munți și văi
Poate ne-om trezi și noi.
Mânați, măi,

Hăi, hăi, hăi!

De la Ceaușescu-ncoace
Somnul tare ne mai place,
Birturile ne omoară,
Mândrele ne bagă-n boală.
Frunzuliță măr rotat
Avem multe fete-n sat.

136 Gheorghe Dolinski

Ieși pe centru, dai o tură
Dacă vrei, agăți o turmă.
Ies la disco îmbrăcate
Cu haine din străinătate,
Nu știu să vorbească bine,
Ce zi de tabla-nmulțirii?

Fac liceul, facultate,

Masterate, doctorate

Pe la Londra studiate

Prin baruri, cluburi de noapte.
Vin acasă învățate,
Gospodine adevărate
Ș-apoi vreu și măritate.
Vreu să-și ia băiat cu stare
Cu vilă și cu parcare,
Cu ograda asfaltată
Și cu casa mobilată
De la Dedeman, măi frate,
Toate nou-nouțe luate.
Mămăliga nu știu face,
Brânza tare nu-i mai place,
Cumpărată, frământată
Dacă poți și mestecată,
Că nu poate mesteca,
O cam doare o măsea,

Un dinte nici nu-l are

Din an în an... 137

De când dra fată mare.
Ea se rujează, se machiază,
În oglindă se-aranjează,
Se dă pe față cu pudră multă
Parcă-i moară ar fi dormit.

Dacă-i pomenești de furcă
Își ia țolul și se culcă,
Tat-su lucrează pe ogor,
Pe ea șălele o dor,
Se plânge c-o doare capul
Nimeni nu-i găsește leacul.

Discoteca de-o-nceput
Pe loc tăti i-o trecut,
Se gătește-ndata mare
Ca de-o zi de sărbătoare.
Bani de cheltuială are
Că face tat-su parale,
El lucrează cu țapina
Și ea bea cu săptămâna,

Bea un metru de tequila
Ca să-i crească-adrenalina.
Și o votcă de mai bea
Ea pe tăți în brațe-i ia.
Se îmbată ca o curcă
Ș-apoi vrea dragoste multă.

138 Gheorghe Dolinski

Băile sunt ocupate
Cu fetițe despuiate,
Toate sunt amorezate
Pe jumătate dezbrăcate
Și popa îi zice
Să nu faci păcate.
Da pentru fetele din satul nostru
Ce nu știu nici Tatăl nostru
Ia mai îndemnați, flăcăi,
Și sunați din zurgălăi,
Poate ne-om însura și noi.

Hăi, hăi, hăi!

Pe fete noi le-am urat
Să urăm și feciorii din sat,
Feciorii din satul nostru
Beu până ce trece postul,
Baruri, birturi, crâșme-avem
Ne mai trebuie-un bordel
Că mai sunt feciori în sat
Care nu s-or însurat.
Un bordel de s-ar deschide
N-or mai fi griji și nevoi
Pentru feciorii ca noi.
Griji, nevoi, necazuri toate
Le-am lăsa deoparte, frate,

Din an în an... 139

Și probleme dac-ar fi
O mândră te-ar răcori,
O mândră cu sânul gol
Ce știe să fac-amor.
Te învață să faci de toate
Tu doar să stai pe spate.
Ba mai avem ficiori în sat
Care s-or mai însurat.
Lor nu le-o plăcut golănia

Ei au vrut-o pe Maria.
Tăti bune și frumoase
Până ș-o dus-o acasă
După ce s-o stabilit
Tăti s-o cam năruit:
La un șpriț n-o mai ieșit
C-o avut de prășuit.
Îi mai vezi de sărbători
Îmbrăcați ca niște domni,
Bani de cheltuială n-are
Că-i trebe multe parale
De întreținut căsuța
Și pe ghiata Măriuța,
Bani îi trebe de mâncare,
De benzină și de țoale,
Dacă-i dă pe alcool
Stă cu buzunarul gol.

140 Gheorghe Dolinski

Ș-atunci ce te faci, măi frate,
Te însori sau stai deoparte?
C-amu nu-i de îndemnat
La-nsurat și măritat,
C-aista nu-i târg de oi
Ce cumperi azi, să vinzi joi.
Nu-i mai ghini așa ca noi
Fără griji, fără nevoi?

Mai sunt băietănași în sat
Fără prea multe în cap
De 14 și 15 ani
Ce-o scăpat între golani.

Cum apune soarele
Ies ca și ciupercile,
Beau un vin, beau și o bere
Pentru ei viața-i plăcere,
După ce s-au îmbătat
Merg prin disco încordat,
Se îmbată așa de tare
De nu se țin pe picioare.
Au fetițe două-trei
Că sunt colege cu ei,

Stau la disco, se petrec
Până când nu se-nțeleg.
După 11, 12 încolo

Din an în an... 141

Tre să-i duci acasă cu țolu,
Tat-su după ce-a aflat
Nu-l mai lasă o lună-n sat,
Mama nu-i mai dă mâncare
C-o făcut rușine mare.
Pentru băietanii din sat la noi
Beau de luni și până joi.
Ia sunați din zurgălăi
Poate ne-om spovedi și noi.
Mânați, măi!

Hăi, hăi, hăi!

Plini de griji, plini de nevoi
Pensionari mulți sunt la noi.
Au muncit și-au adunat
Până când s-au pensionat.
Pensia nu-i așa de mare,
Destulă pentru mâncare,
Să-și cumpere medicamentul
Să plătească lunar curentul.
Achitându-le pe toate,
Trag linie și pun deoparte
Bani pentru înmormântare
Că la noi e fală mare.
Când trag clopotele-n sat

Vestea repede s-o aflat.

142 Gheorghe Dolinski

Lume multă se adună
Că-i rost de mâncare bună
De-un colac și de-un ștergar
Și la urmă de-un pahar.
Mai avem în sat la noi
Pensionari făr-de nevoi.
Cât îi ziulica de mare
Se plimbă din deal în vale
Și pun țara la cale.
Se plâng c-au pensie cam mică
Cum se plângea și nea Costică.

Da guvernul s-a luptat din greu
Și i-a mărit-o cu-n leu.

Azi vorbesc babele-n sat
Că în sfârșit s-o aprobat
Pensia de fată mare,
Pentru babele vădane.
Numai că guvernu-i cucoană mare
Impozitele sunt în floare.
Acum musai să impoziteze

Orice fel de proteze,

Orice fel de handicap
Mai ales dacă-i la cap,
De ești surd sau orb sau mut
Nu primești nimic mai mult,
Decât primea nea Costică.

Din an în an... 143

Care se plângea că pensia-i mică.
Și uite așa, dragi pensionari,
Tot vă vine-un ban lunar,
Dar eu mă gândesc la noi
Și n-am putea trăi ca voi
Să ne plimbăm din deal în vale
Să punem țara la cale.

Noi n-o s-avem parale
Nici măcar pentru mâncare,
Nu mai zic de-n mormântare.
Ș-om muri sătui de zile
Ceasul negru atunci când vine.
Frunzuliță trei scaieți
Pân-ne pensionăm, băieți,
Mai strigați o dată hăi
Și sunați din zurgălăi!

Hăi, hăi, hăi!

În ziua de azi, măi frate,
Puterea îi în străinătate
Acolo-s banii și puterea
Fudulia și averea.
Câinii cu colaci în coadă
Și mulți oameni pe stradă,
Ce-ntind mâna să cerșească
Copilașii să și-i crească.

144 Gheorghe Dolinski

De la 12 anișori
Toți se duc ca niște nori
Lasă soră, lasă frate
Și pleacă-n străinătate.
Părinții și-o părăsit
Și-n Londra s-o stabilit,
În Torino sau Paris
Să-și îndeplineasc-un vis.
În Londra când o aterizat
Visul li s-a destrămat.
Trece-o lună, trec și două
Și n-au bani de două ouă.
Amărât și-ngândurat
În Torino a plecat.
Acolo când o ajuns

Toate sunt cu curu-n sus:

La broscari pizza le place
Tu doar mămăligă știi a face.
Așa că traista în băț ți-ai luat
Și-n Paris ai aterizat.
Franceza nu știi s-o vorbești
Pe francezi îi înnebunești
El te-ntreabă-bucuros?
Tu îi răspunzi politicos
Cu o palmă după cap
Și spre țară te-ai îndreptat.

Din an în an... 145

La București ai aterizat
Și la gară ai alergat
Să prinzi trenul de Suceava
Unde te așteaptă mama
Cu ouă și mămăliguță
Și c-o sticlă de palincuță.
Tata te așteaptă-n prag
Cu brațele deschise larg.
Toată lumea e voioasă
Că tu te-ai întors acasă.
Da acasă ce să faci?
N-ai cu ce să te îmbraci.
Stai un pic și te gândești
Și-o excursie-ți găsești.
Te îmbraci cu ce apuci
Și din țară iar fugi,
Țara Sfântă-i primitoare

Acolo se fac multe parale,
Că tot omul gospodar
O făcut casă de la jidani.
Cât îi Israelu-n floare
Pe-arboreni la bască-i doare
Că evreu-i puturos
Și la bani îi lăcomos,
Dar când îi vremea de muncit
El pe loc l-o și plătit.

146 Gheorghe Dolinski

Stai un an, poate doi
Și te-ntorci iar la ai tăi.

Banii repede-i termini
Și iar pleci printre străini.
Mergi la nemți să tai salată
Să-ți faci spatele cravată.
Vii acasă îndoit
Cu bani puțini și amărât
Că neamțul tot neamț rămâne
Te exploatează pe tine, române,
Stai în câmp și tai salată
Ca la Auschwitz odată
Și te rogi la cele Sfinte
Să fie iar ca înainte,
Când munceai în țara ta
Și nimic nu îți lipsea.
Nici la neamț, nici la jidani
Nu eram sclavi plătiți cu bani.
Toți munceau pământul nostru
Și cu toți îi știau rostul.
Frunzuliță trei scaieți
Ia mai îndemnați, băieți!

Hăi, hăi, hăi!

Din an în an... 147

Frunză verde de trifoi
Mulți privatizați sunt la noi.

Pornind de la deal la vale
Îi urăm pe fiecare.
Îi urăm numai de bine

Pentru anul care vine.
Începând din vârf de deal

Unde are tata local,
Zi de zi, de dimineață
Pe mulți îi scoate din ceață.
C-o bere și-o cafeluță
Și-un pahar de palincuță.
Mai la vale olecuță
Este-o firmă cam micuță
Care are în dotare
Vreo șase sute de persoane
Care lucrează an de an
Agricultură la germani
Cu Fănel și cu Maria
În Arbore a crescut economia,
Că-i ușor sau mai greuț
Cu toți au făcut bănuți,
De la ei când au plecat

La MaximAva ai parcat.

Bei o bere de-nceput
Ca să nu cheltui prea mult,

148 Gheorghe Dolinski

Pofta să ți-o stăpânești
De o pizza te lipești.
Te servește imediat
Să nu urce berea la cap
După ce ai și mâncat
O țigară ai fumat.
Ieși afară, pe terasă,
Că-năuntru nu se fumează.
Afară când ai ieșit
Un miros ai și simțit,
Proaspăt scoasă din cuptor
Pâine de Comaxidon.
Poftele să-ți faci pe plac
Îți cumperi și un colac
Să fie pe mai târziu
Când prin burtă e pustiu.
De la Sclichi pleci împăcat
Și prin buzunar curat
Douăzeci, treizeci de lei
Au plecat fără să vrei.
Și o iei iarăși la pas
Până la următorul popas,

Pe la Ciuci ai companie

Cu oameni de veselie,
Compania principală
Sunt oamenii cei mai de seamă,

Din an în an... 149

C-un adio, mamă, i-ai servit

Ei pe loc s-o-nveselit,
N-au pretenție prea mare,
Nu te costă multe parale.
Pe la unu dimineață
Ei încă mai văd în ceață
De la nouă, zece încolo
Arată și ei ca tot omul.
Să nu te dai la cheltuit.
Le spui adio și-ai ieșit.
Mămăligă cu bureți
Ia mai îndemnați, băieți!

Hăi, hăi, hăi!

Mergi la Lână, la Mihai
Să vezi noroc dacă mai ai,
Bagi cinci lei la aparat,

Norocul peste tine-o dat,
Scoți o sută sau chiar două
Cu Mihai i-mparți în două,
Cu-n coniac tu l-ai cinstit
Și-un bilet la loto ai plătit.
După ce l-ai amețit

La baie tu te-ai porni,
Fin puțin, dar bat de cap
Ușile le-ai încurcat,

150 Gheorghe Dolinski

Te trezești ca prin reluare
Între sicrie și coroane,
Iei o cruce și-o coroană
Ș-o iei la deal la goană.
Prima curbă n-o mai iei
Te oprești la Pio fără să vrei
C-ai o roată dezumflată
Trebuie la compresor băgată.

Roata repede ai umflat
Și-o sutică ți-a luat.
Un bec dacă ai schimbat
Mai o sută a zburat,
Că la el prețu-i rotund
Nu ne-ncurcă foarte mult.
Tu, când vezi cum șade treaba,
Strângi din dinți și-ți faci curaj,
Scoți coroana din portbagaj
Și pe ea scrii un mesaj:
Dragi șoferi din tot satul
Nu cumva vă pună dracul
Când mașina o stricați
La Pio s-o reparați,
Numai dac-aveți valută
Căci leii îl cam încurcă.
După ce ai terminat
Coroana la poartă ai lăsat