Generații. Nr 41, 42

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Campania umanitarã
„AJUTÃ UN COPIL SÃ MEARGÃ LA ŞCOALÃ!”

Campania “Ajutã un copil sã
meargã la şcoalã” a prins viaţã şi la
şcoala noastrã!

Lansatã de Asociaţia Rãdãuţiul
Civic, ideea a vibrat în sufletele noastre, convinşi fiind cã
„dupã verbul A IUBI, A AJUTA este cel mai frumos verb din
lume!”.

Astfel, echipa “BOGDAN VODÔ a dat dovadã de
generozitate, empatie şi dragoste faţã de copii, adunând
fonduri şi ajutând 19 copii din şcoala noastrã cu rechizite
şcolare, mai apoi cu echipamente sportive,
pentru ca startul în noul an şcolar sã înceapã
pentru toţi în condiţii bune. Atenţia noastrã s-
a îndreptat și cãtre copiii de la Rãdãuţiul Civic
şi cei de la atelierele de creaţie din cadrul
Parohiei Sf. Dumitru, cãrora le dorim un nou
an şcolar cu sãnãtate şi frumoase împliniri!

Împreunã – dascãli, elevi, pãrinţi –
alãturi de partenerii noştri educaţionali din
aceastã campanie- GAL Urban, Rădăuțiul civic,
Parohia Sf.Dumitru – sperãm sã aducem
zâmbete şi bucurii în sufletele copiilor noştri!

Alese mulţumiri tuturor!

Coordonatori,
Director, prof. RADU MUNTEANU,
Consilier educativ, prof. MIHAELA AMARIŢEI, Prof. DOINA HARAND

49

Cap. 2 – Pulsul şcolii

FANBOOK este un proiect de

educație prin lectură inițiat în 2014 pentru
a încuraja lectura și voluntariatul în
România, un hub educațional și cultural,
un program “viu” și complementar
abordării clasice a lecturii practicată în
învățământul românesc, o comunitate ce
integrează până în prezent peste 40 de
colectivități urbane și rurale în jurul bucuriei de a citi oferind copiilor accesul la cărți
de literatură contemporană și întâlniri cu autori, o echipă ce construiește biblioteci
cu cărți noi în școli, o oază.

VALORI:
Dezvoltã imaginaţia, gândirea criticã, curiozitatea,
comunicarea, libertatea de exprimare, încrederea în
sine, abilitatea de a dezbate şi înţelege textul citit, de a
realiza conexiuni.

La dorinţa domnului director, Radu Munteanu,
copiii noştri din clasele II-IV au avut bucuria de a
participa la primele întâlniri ale Clubului de lecturã, sub
îndrumarea atentã şi sensibilã a doamnei moderator
Bianca David.

Felicitãri şi mult succes, dragi cititori!

Coordonator de proiect,
prof. MIHAELA AMARIŢEI

50

Cap. 2 – Pulsul şcolii

ȘCOALA „BOGDAN VODĂ” RĂDĂUȚI
SUSȚINE

Evenimentul Ziua de Curățenie Națională, cea mai mare mobilizare națională pentru natură
din România, a fost ziua în care elevi și profesori ai Școlii Gimnaziale ,,Bogdan Vodă” Rădăuți s-au
alăturat voluntarilor din cele 175 de țări din comunitatea Let’s Do It, Word! într-o cauză comună: o
lume fără deșeuri.

Prin muncă și determinare, elevii noștri au reușit să reducă, chiar și pentru o zi, cantitatea de
deșeuri aruncate pe străzile și în spațiile verzi din vecinătatea școlii. Ne dorim ca aceste activități să
aibă puterea exemplului, iar valorile pe care Echipa Bogdan Vodă le promovează: voluntariatul,
spiritul civic, implicarea și entuziasmul, să devină modele comunitare pentru toți rădăuțenii noștri.

Și astfel, deviza Școlii ,,Bogdan Vodă" - ,,TOTUL pentru copiii noștri!" capătă noi
dimensiuni: ,,TOTUL pentru comunitate!"

Prof. coordonatori
GRAD LOREDANA ELENA
Director, MUNTEANU RADU GHEORGHE

51

Cap. 2 – Pulsul şcolii

CERC PEDAGOGIC - CONSILIERI EDUCATIVI

Vineri, 20 noiembrie 2020, s-a desfãşurat la Şcoala Gimnazialã
“Bogdan Vodã” Cercul pedagogic al coordonatorilor de programe şi proiecte
educative, zona Rãdãuți.

Webinarul metodic “Învãțare şi inovare ȋn mediul virtual” a fost
coordonat de consilierul educativ al şcolii, prof. Mihaela Amariței ȋn
colaborare cu Inspectoratul Şcolar Județean Suceava, inspector educație
permanentã Tatiana Vȋntur.

Cei 73 de participanți – consilieri educativi, profesori ai şcolii noastre,
invitați – au desfãşurat o activitate de formare, ȋnvãțare şi schimb de idei,
prezentând diverse instrumente digitale folosite la clasã, ȋn procesul de
predare-ȋnvãțare-evaluare. Şi-au adus aportul la activitate si doamna
responsabil de cerc pedagogic, prof. Miriam Leon Postolache, directorul şcolii
- Petru Nicuțã, directorul adjunct - Radu Munteanu şi preşedintele Asociației
de pãrinți - doamna Larisa Ţarevici.

Activitatea educativã a şcolii, precum şi implementarea instrumentelor
virtuale la lecții, de cãtre cadrele didactice din şcoalã,
au fost ilustrate ȋn douã cãrți digitale, create şi
prezentate de consilierul educativ al şcolii- volumul 1
şi 2 – “Învãțare şi inovare ȋn mediul virtual”.

„Activitatea de formare de astăzi a fost o
lecție valoroasă despre învățarea prin încurajare,
despre „a lucra împreună”, a aplica, dar și despre a
reflecta, a primi și a oferi feedback. O activitate
densă, despre oameni frumoși care promovează la
clase învățarea cu bucurie, folosind instrumente
digitale care personalizează procesul didactic. Elevii și profesorii lor au confirmat că, pentru a construi o lume
mai bună, este nevoie de toleranță, empatie, pasiune, creativitate, și, dincolo de toate, de dorința de a fi
pentru cei din jur, așa cum spune J. Maxwell, „râuri”, care, oricâtă apă ar primi, o dau mai departe cu
bucurie.

Acest colectiv se reinventează transformând dificultățile în oportunități de învățare și explorare. Cu
adevărat ați pus valorile dumneavoastră la rădăcinile copiilor pentru ca aceștia să le crească pe ale lor.

„Felicitări, școală căreia-i place școala, școală care învață!”
(Inspector şcolar, prof. Tatiana Vîntur – I.Ș.J. Suceava)

Consilier educativ, prof. MIHAELA AMARIŢEI

52

Cap. 2 – Pulsul şcolii

FESTIVALUL-CONCURS NAȚIONAL “CDIdei ÎN CĂRȚI”

Festivalul-concurs național “CDIdei în
cărți” promovează ideea unei activităţi cu caracter

nonformal, aceea a Muzeului literar.

Muzeul literar este o activitate de animaţie,
de lectură în cadrul căreia elevii, în urma lecturării
unei cărţi/ lucrări documentare, realizează un

obiect reprezentativ din acea lucrare pe care îl
prezintă publicului, “vizitatorilor”, asigurându-se
astfel, cadrul pentru dezvoltarea, demonstrarea şi
manifestarea competenţelor elevilor în domeniul
culturii şi civilizaţiei prin intermediul structurilor
info-documentare (biblioteci școlare, centre de
documentare și informare –CDI ș.a), ca resurse în formarea competențelor-cheie, utilizând metode
ale educaţiei nonformale.

Cu sprijinul conducerii Școlii Gimnaziale
„Bogdan Vodă” Rădăuți, director, prof. Nicuță
Petru și director adjunct, prof. Munteanu Radu
Gheorghe, elevii și cadrele didactice implicate
au dovedit pe tot parcursul desfășurării concursului

resposabilitate, creativitate, dinamism,

promovându-se totodată idei ingenioase și

inovatoare.
Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Rădăuți

a participat la acest concurs, cu un număr de șapte

echipe de elevi, coordonate de prof. Nichitean
Cristina Marilena, prof. Olărean Rodica și prof.

Cherniciuc Ramona Cristina.
S-au calificat la etapa județeană cinci echipe, iar la etapa națională o echipă, care a obținut

LOCUL I: Cârdei Letiția Maria, Haidău Carla, Podolschi Melania Elena, coordonator, prof.

Cherniciuc Ramona Cristina

Felicitări tuturor pentru implicare și dăruire!

Prof. CHERNICIUC RAMONA CRISTINA

53

Cap. 2 – Pulsul şcolii

VALENTINE’ S DAY (Ziua îndragostiţilor)

Ziua Îndrăgostiților, numită, de asemenea, Ziua Sfântului Valentin sau
Sărbătoarea Sfântului Valentin este sărbătorită anual pe14 februarie.

Legenda Sfântului Valentin

 Odată era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. Era un luptător îndârjit și a
avut multe războaie, a vrut o armată puternică, dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă
în luptă. Împăratul s-a gândit că, în locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor.
În consecință, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători.
Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște
adevărați soldați.
 Valentin, care era un preot creștin, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de
Dumnezeu, iar Claudiu nu avea dreptul să-l interzică. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind
făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat.
 Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin,
considerând că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un
soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua
execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind "Adu-ți aminte de
Valentin al tău."
Această sărbătoare este adresată în special cuplurilor care, de obicei, îşi petrec acestă zi împreună,
oferindu-şi cadouri:
- flori
- bomboane
- scrisori/felicitări/mesaje

Primele cadouri de Valentine’ s
Day au fost trimise în secolul al
XV-lea.
Totuși, oamenii au început să
facă schimb de bilețele și
scrisori doar începând cu
secolul al XVII-lea. Abia din anii 1840 au început să existe felicitări de Valentine’s Day produse în
masă.

Happy Valentine’s Day!

(Consiliul Elevilor: Lucescu Beatrice, Ghețău Paul, Cohal Teodora, Vataman Amalia, Georgescu Ana-
Maria, Ciucico Diana, Griguș Paula, Apetrei Bianca, Reboșapcă Marcu)

Prof. COCA LEONTINA-CORINA

54

Cap. 2 – Pulsul şcolii

PRIMĂVARA ÎN ALB ȘI ROȘU

Mărțișorul în alte țări este la fel de plin de farmec cum este la noi în țară, în acest mic simbol
concentrându-se frumusețea primăverii, cu zilele pline de soare și de culoare. Această tradiție milenară
continuă să se păstreze și în zilele noastre, chiar dacă la noi buburuza sau coșarul au fost înlocuite cu obiecte
scumpe. Bucuria de a primi sau dărui simbolurile primăverii încă se păstrează la români și se pare că poporul
nostru nu este singurul care întâmpină prima zi a primăverii în acest mod.

Așa se face că mărțișorul este întâlnit și în alte țări, precum Republica Moldova, Bulgaria,
Serbia, Macedonia sau Albania. Această tradiție comună se datorează tracilor, care sunt strămoșii acestor
popoare. Dacă în România aceste simboluri ale primăverii sunt oferite doar femeilor, în Republica Moldova
sunt dăruite atât femeilor, cât și bărbaților. În credința populară, aceste mici obiecte legate cu ață albă și roșie
sunt considerate purtătoare de noroc, iar cei care le poartă vor fi protejați de boli, ghinion sau deochi, fiind
bune și pentru animale sau pentru a avea o recoltă bogată. Împletirea culorii albe cu cea roșie simbolizează
îmbinarea puterii bărbaților cu grația feminină.

În Bulgaria, mărțișorul se numește “martenița”
deoarece, în ziua de 1 Martie, bulgarii o sărbătoresc pe Baba
Marta. Martenița este formată din tradiționalul șnur de ață albă
împletit cu ață roșie, însă de acesta sunt legate două păpuși
confecționate din lână. Păpușile poartă numele de Pizho, acesta
reprezentând bărbatul, care are culoarea albă, și o femeie, Penda, de
culoare roșie. Mărțișoarele sunt purtate fie până la sfârșitul lunii
martie, fie până la prima barză, rândunică sau primul copac înflorit
pe care cel care le poartă le vede.
La fel ca în România, atât în Republica Moldova, cât și în Bulgaria, mărțisorul este considerat
aducător de noroc. Bulgarii dăruiesc martenițele pentru a o îmbuna pe Baba Marta, aceasta fiind o femeie
dificilă, a cărei stare de spirit este foarte schimbătoare. După ce au purtat martenițele, ei obișnuiesc să le agațe
de o creangă de copac înflorit, pentru ca pomul să fie unul roditor, sau le pun sub o piatră. În funcție de ce
creatură se va afla a doua zi sub piatră, își dau seama de cât de norocos va fi tot anul. De exemplu, dacă vor
găsi un păianjen, acesta este semnul că nu vor avea un an foarte bun.
În Macedonia, mărțișorul este o tradiție la fel de frumoasă ca în România, Simbolurile primăverii
nu sunt lipsite de șnurul împletit cu alb și roșu, purtate de copii, băieți și fete. Ei poartă mărțișoarele în seara
de ajun a zilei de 1 Martie, apoi le agață de creanga unui pom înflorit, pentru ca acesta să fie roditor. Culorile
alb și roșu sunt considerate a fi semn de recunoaștere pentru rândunici, care știu în felul acesta exact unde să
vină și să aducă daruri pentru copii, în preajma sărbătorilor pascale.
În Albania, mărțișorul este numit “lidhka” și este purtat de copii, începând cu 14 martie până la
apariția primelor rândunele, când este agățat de creanga unui copac, fiind privit ca o modalitate de a alunga
spiritele rele. În toate aceste țări, ziua de 1 Martie este una specială, ale cărei tradiții încă mai sunt respectate și
îndrăgite de oameni, fiind cel mai potrivit mod de a întâmpina primăvara.

Sursa: https://destepti.ro/martisorul-in-alte-tari

prof. PRELIPCEAN OTILIA-ELENA

55

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Hristos se naște, slăviți-L!

În fiecare an, în perioada premergătoare Crăciunului, simezele Galeriei de Artă din Rădăuți
găzduiesc lucrările plastice ale expoziției concurs ”Hristos se naște, slăviți-L!”. Ajunsă în 2021 la cea
de a XII-a ediție, la această manifestare cultural-educativă au participat aproximativ 250 de elevi de
la 20 de școli din bazinul geografic Rădăuți. De asemenea, participă anual și copii de la Centrul de
copii ”Sf. Ierarh Leontie”, Centrul de copii ”Maria Ward” și Căminul de copii Rădăuți. Expoziția
concurs ”Lumina Învierii” este organizată în perioada sărbătorilor pascale, devenind un alt eveniment
cultural cu tradiție în municipiul Rădăuți.

Inițiativa și strădania le aparțin soților Ilie și Ana Sfîrnaciuc, preot slujitor la Catedrala
Ortodoxă ”Pogorârea Sfântlui Duh” din Rădăuți, respectiv custode al Galeriei de Artă Rădăuți,
coordonatori ai acestor evenimente. De-a lungul celor 12 ani de când organizează această expoziție
concurs, mii de lucrări plastice au bucurat retina și sufletul iubitorilor de frumos, conștientizând atât
în rândurile copiilor, cât și ale celor care au trecut pragul Galeriei de Artă asupra semnificației și
importanței Sărbătorii Nașterii Mântuitorului. În acest sens, părintele Sfîrnaciuc subliniază rolul
educativ al expoziției, apreciind multitudinea, varietatea și expresivitatea creațiilor realizate de micii
artiști plastici. Manifestarea are menirea de a conduce la descoperirea și aprecierea de către copii a
valorilor culturale și spirituale tradiționale, la îmbogățirea culturii elevilor prin descoperirea și
clarificarea elementelor simbolice din arta iconografică, precum și la identificarea corectă a
semnificației reale a sărbătorii Crăciunului, în jurul căreia gravitează și se dezvoltă tradiții și
obiceiuri dintre cele mai frumoase, care se înscriu în patrimoniul cultural universal.

Printre partenerii care au sprijinit de-a lungul timpului acest proiect minunat se numără:
Protopopiatul Rădăuți prin Corala Ortodoxă ”Sfântul Ierarh Leontie”, Inspectoratul Școlar Județean
Suceava, Primăria Rădăuți, Casa Municipală de Cultură Rădăuți, Galeria de Artă Rădăuți, Centrul
Cultural ”Bucovina”, Clubul Copiilor și Elevilor Rădăuți, Asociația Sf. Agatha și parohiile de pe
lângă școlile partenere. Nu este de neglijat nici faptul că elevii care expun cu acest prilej aparțin
întregului spectru al mozaicului religios specific zonei Rădăuți, fiecare dintre ei primind diplome și
premii importante.

Prof. CHIDON-FRUNZĂ MIRELA

56

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Ziua iei la Școala

GimnazialĂ „Bogdan VodĂ“

Într-o lume aflată în permanentă schimbare, păstrarea identității naționale devine un
imperativ, iar cultivarea valorilor culturale și a moștenirii primite de la strămosii noștri trebuie să
devină un obiectiv incontestabil al educației tinerei generații.

Aceste comori inestimabile ce definesc poporul român la nivel identitar, făcându-l unic,
statornic în ciuda transformărilor impuse de epoca modernă, merită valorificate, astfel
consolidându-le importanța în cadrul sistemului de valori transmis elevilor noștri prin intermediul
educației școlare.

Ziua Iei este sărbătorită odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în
apropierea datei Solstiţiului de Vară în emisfera nordică, ce marchează debutul verii astronomice.
Ziua Internațională a Iei a fost iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine la 7 ianuarie 2013 şi a
devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe șase continente, în peste 50 de ţări.

Toți elevii și toate cadrele didactice Scolii Gimnaziale "Bogdan Vodă" au demonstrat de la
mic la mare bucuria acestei moșteniri, purtand timp de o zi IE CU MÂNDRIE și susținând activități
variate ce valorifică tezaurul cultural românesc.

Coordonatori: prof. PUIU LOREDANA și prof. NANU DANIELA

57

Cap. 2 – Pulsul şcolii

ZIUA ROMÂNIEI

Emoție, recunoștință, respect și mândria de a fi român- asta au simțit cei
prezenți la depunerea de coroane de la Monumentul Eroilor în ziua de 1
Decembrie 2021.

Cu tricolorul în piept și în suflete, reprezentanții Școlii Gimnaziale
BOGDAN VODĂ au adus un omagiu eroilor neamului căzuți la datorie, privind
cu speranță către viitor și cu respect către adevăratele valori ale prezentului:
demnitate, incluziune, implicare, spirit de echipă.

Director, prof. MUNTEANU RADU-GHEORGHE
Prof. COSOVANU NATALIA

58

Cap. 2 – Pulsul şcolii
Ziua Minorităților Naționale

sărbătorită cu bucurie la Școala "Bogdan Vodă" Rădăuți
Cu gânduri de pace și prietenie,
marcarea acestei zile reprezintă pentru echipa
“Bogdan Vodã”o dovadă a respectului și
acceptării celuilalt, definit printr-o entitate
etnică, religioasă, culturală și lingvistică
distinctă.

Copiii și-au exprimat admiraţia,
acceptarea și prietenia față de minoritățile
naționale prin ritmuri de dans specifice
polonilor, bulgarilor, turcilor, rromilor şi
ucrainenilor, sala de sport devenind astfel o
veritabilă scenă pentru micii artiști!
Mulţumim invitaţilor speciali care ne-au onorat cu prezenţa, precum şi pãrinţilor care
ne-au încântat culinar, pregãtind preparate specifice diferitelor etnii!
A fost un dialog cultural al unitãţii în diversitate ce a apropiat suflete, a încântat inimi! Felicitãri
tuturor!

Coordonatori de proiect, inspector DANIEL HRENCIUC şi director RADU MUNTEANU

59

Cap. 2 – Pulsul şcolii
10 ani de ... „FILE DE POVESTE”!

1 Iunie 2011 – 1 Iunie 2021

De ziua voastrã, dragi copii, aniversãm 10 ani
de poveste!

Sute de copii şi dascãli au participat de-a
lungul anilor la Proiectul „FILE DE POVESTE”, proiect
care îmbinã într-un mod armonios lectura cu artele
plastice, într-un joc al copilãriei plin de candoare.
Proiectul trimite copilul la carte, la bucuria simplã de
a citi, apoi cei mici transpun în forme şi culori file din
povestea preferatã.

Proiectul are ca scop dezvoltarea abilitǎţilor de comunicare şi relaţionare ale elevilor prin
lectură şi arte, asigurând astfel calitate în educaţie.

Înscris în Calendarul Activitãţilor Educative Judeţene – domeniul cultural-artistic, arte
plastice – proiectul s-a finalizat în fiecare an cu o expoziţie-concurs, fiind premiate cele mai reuşite
lucrãri.

Felicitãm copiii si dascãlii participanţi pentru talent, determinare şi pasiunea pentru lecturã
şi arte!

LA MULŢI ANI tuturor copiilor şi adulţilor cu suflete de copii şi vã mulţumim pentru cã
faceţi parte din povestea noastrã!

Coordonator de proiect, prof. MIHAELA AMARIŢEI

60

Cap. 2 – Pulsul şcolii

„Rãspunde VIOLENŢEI cu un ZÂMBET...
şi lumea va fi mai bunã!”

Acesta este motto-ul de la care au pornit
elevii şi dascãlii şcolii noastre în Campania “19
zile de prevenire a abuzurilor şi violenţei în
rândul copiilor”.

Iniţiatã de FICE România (Federaţia
Internaţionalã a Comunitãţilor Educative) şi
derulatã în perioada 1-19 noiembrie 2021,
campania s-a dorit a fi o mobilizare a factorilor
educaţionali în gãsirea de soluţii pentru stoparea
fenomenului de violenţã în şcoli.

Copiii au fost antrenaţi în diverse
activitãţi, work-shop-uri la care au fost invitaţi
reprezentanţi ai comunitãţii locale şi specialişti
(psihologi, medici, poliţişti), şi-au exprimat
gândurile şi sentimentele prin desene, colaje şi afişe, au scris compuneri, scrisori menite de a trage
semnale de alarmã şi de a gãsi soluţii.

Campania desfãşuratã de copiii noştri a reprezentat un apel care sã schimbe comportamentul
social, sã educe şi sã mobilizeze, un manifest pentru PACE, PRIETENIE, TOLERANŢÃ, RESPECT şi
IUBIRE!

Felicitãri tuturor pentru dãruire şi implicare, pentru dorinţa de a schimba lumea în bine! Împreunã
vom reuşi!

Coordonator, consilier educativ, prof. MIHAELA AMARIŢEI

61

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Prof. VĂCĂREAN CRISTIAN și director, prof. MUNTEANU RADU GHEORGHE

62

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Campania județeană de prevenire a violenței
R.E.S.P.E.C.T.

Campania R.E.S.P.E.C.T. inițiată în 2015, de către
Inspectoratul Școlar Județean Suceava, coordonator inspector
școlar prof. Tatiana Vîntur, a avut drept motto: „Fii bun ori de
câte ori este posibil. Întotdeauna este posibil!” (Dalai Lama).

În cadrul Săptămânii Nonviolenței în mediul școlar, și
în școala noastră s-a derulat Campania R.E.S.P.E.C.T., proiect
ce are ca scop prevenirea agresivității și violenței în mediul
școlar prin exersarea unor comportamente și atitudini civilizate
de către elevi, atât în mediul școlar cât și în afara acestuia, astfel
încât aceștia să se manifeste cu responsabilitate, să fie capabili
să-și gestioneze emoțiile, în deplină siguranță, printr-o atitudine
tolerantă, preventivă, comunicând activ, asertiv și nonviolent.

Componentele campaniei RESPECT: Responsabilitate,
Educație, Siguranță, Prevenție, Emoție, Comunicare, Toleranță,
au fost transmise elevilor în cadrul activităților din proiect, dar
mesajul acestei campanii ar trebui să se manifeste în fiecare zi:
„Iubire universală, non-violență și pace. Iubirea universală este
mai bună decât egoismul, non-violența este mai bună decât
violența și pacea este mai bună decât războiul”.

prof. GRAD LOREDANA

63

Cap. 2 – Pulsul şcolii

ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR

ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR – 26 septembrie- a fost un prilej pentru Școala
Gimnazială BOGDAN VODĂ să își sărbătorească posesorii de certificate Cambridge
obținute în anul 2021. Rezultatele lor ne dovedesc că au conștientizat importanța
cunoașterii unei limbi străine în dezvoltarea competențelor recunoscute la nivel european.

Prof. COSOVANU NATALIA

64

Cap. 2 – Pulsul şcolii

DĂRUIND, VEI DOBÂNDI

În Săptamâna Mare a patimilor lui Hristos, elevii Școlii Gimnaziale "Bogdan
Vodă" și ai Colegiului Tehnic Rădăuți și-au deschis inimile și nu au uitat de cei de
lângă ei.

DĂRUIND, VEI DOBÂNDI sunt vorbele pe care aceștia le-au simțit cu
adevărat și le-au transformat în fapte bune, aducând puțină alinare celor 160 de
bătrâni de la Centrul social de la Mănăstirea Bogdănesti. Printr-o mobilizare
exemplară a tuturor cadrelor didactice, a părinților și elevilor am reușit sa adunăm
produsele atât de necesare acestui centru.

Cuvintele de mulțumire ale părintelui paroh Loghinoaia Gheorghe se indreaptă
către toți cei ce prin strădania lor au dovedit că le pasă de semeni.

Coordonator proiect, prof. PUIU LOREDANA

65

Cap. 2 – Pulsul şcolii

EMINESCU PRIN OCHII COPIILOR

Motto:
El de-a pururi străluceşte Marele uceafăr
blând, nima ce dăruieşte eamului un veşnic cânt. El
vers urcat pe culme,/Stihuit din foc nestins, Călător etern
prin lume,/Univers de neatins. (Petre G.Nicolae)
Suntem un popor ales deoarece Dumnezeu a vrut
ca în acest colț de rai să se nască geniul poeziei românești
care ne luminează destinul și cultura în lume, făcându-ne
mândri de identitatea noastră românească.
În contextul împlinirii a 172 de ani de la naşterea
Luceafărului poeziei românești, elevii și profesorii școlii noastre au derulat activități închinate marelui poet.
Astfel, elevii claselor gimnaziale au recitat și au compus poezii, au realizat o expoziție de desene și au susținut
un moment muzical.

Echipa de proiect: Director, prof. Radu Munteanu
prof. Corina Coca, prof. Gabriela Luculescu, prof. Ioana Simota Ducra,
prof. Alexandru Domnari

Eminescu la Rădăuți-Primul Congres al studenților români de pretutindeni

Anul 1869. Un tânăr student promițător, pe nume Eminescu Mihai,
proaspăt ajuns în capitala Cisleithaniei, se gândește la ideea unei întruniri care
să unească toți studenții români din toată Europa. În toamna aceluiași an, se
formează un comitet provizoriu, în care era membru de seamă tânărul student
Mihai, și se trimit scrisori în toată Europa, pentru o adunare în cinstea hramului
mănăstirii Putna, care, în 1870, împlinea 400 de ani de la sfințirea ei. Cu prilejul
acestei mari sărbători, studenții și nu numai, aveau să se întâlnească într-un
congres în secret pentru a discuta problema identității neamului românesc și a
românilor din provinciile aflate sub suveranitate străină.

Se strâng sume importante de bani care sunt depozitate în bancă, dar în
urma suspiciunilor serviciilor austro-ungare, a falimentului băncii și a
războiului franco-prusac, întâlnirea nu are loc si este programată un an mai
târziu, la data de 15 august.

,,Congresul nu trebuie să fie numai al nostru, al studenților. Să aducem întreaga suflare românească
alături de noi în luptă. Înainte de orice, congresul acesta să fie un simbol: acela al desăvârșitei unități a

poporului românesc. Pentru fapte și locuri, care, pentru
noi, românii, sunt sfinte. Se împlinesc în curând patru
veacuri de când Stefan Vodă a întemeiat mănăstirea
Putnei. Atunci și acolo să facem congresul. Pentru
autorităti vom prăznui amintirea voievodului sfânt. La un
praznic de felul acesta poate veni oricine, nu numai
studenții. Nimeni nu va cuteza să ne împiedice a ne închina
la mormânt, dar, în taină, numai de noi cunoscută, să ne
ținem congresul.” ( Mihai Eminescu)
Cu o seară înainte de Serbare, Ioan Slavici împreună cu Mihai Eminescu ajung la Rădăuți și
înnoptează în casa protopopului Ioan Mândrilă, situată pe Strada Cucului, nr.4, urmând ca dimineață, cei doi
să plece către Putna. Casa autentică a fost dărâmată, iar în locul acesteia s-a construit o noua clădire, pe care
se află o plăcuță comemorativă. (Popa Andreea-Francisca , clasa a VII-a A)

Prof. COCA LEONTINA-CORINA

66

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Prof. VĂCĂREAN CRISTIAN

67

Cap. 2 – Pulsul şcolii

ÎNCURAJĂM FAPTELE BUNE!

În perioada 31 martie- 22 aprilie 2021 Asociația
Rădăuțiul Civic a inițiat campania de ecologizare ”Încurajăm
faptele bune”, la care au participat aproximativ 200 de voluntari
din municipiul Rădăuți și din zonă.

Rădăuțenii prezenți la această activitate s-au implicat în
15 acțiuni de ecologizare, derulate pe parcursul a 23 de zile. 201
persoane au primit diplome din partea Asociației Rădăuțiul
Civic și s-au strâns sute de kilograme de deșeuri din zonele:
strada Recoltei, strada Luncii, strada Valea Seacă, strada Dan Ghica, zona Colegiului Național
”Eudoxiu Hurmuzachi” și a Școlii Gimnaziale ”Bogdan Vodă”, Zona Heleșteelor, dar și zona râului
Suceava din Milisăuți.

În cadrul campaniei elevii claselor primare de la Școala
Gimnazială “Bogdan Vodă”, au desfășurat activitatea ”Mediu
curat – viață sănătoasă”, dorind să își aducă aportul la curățenia
orașului, prin exemplul lor civic. Astfel, miercuri, 21.04.2021,
în zona școlii, copiii coordonați de profesorii: Chidon-Frunză
Mirela, Nichitean Cristina, Prelipcean Otilia, Hrenciuc Daniel și
Petru Nicuță, au ecologizat spațiile verzi “înarmați” cu saci de menaj, mănuși, mături și greble.
Surpriza a venit din partea unor persoane vârstnice care locuiesc în proximitatea școlii și care,
încântați de gestul copiilor, le-au mulțumit oferindu-le recompense dulci. Chiar dacă erau în vacanță,
cei mici au răspuns cu drag și cu promptitudine apelului, încheindu-și ziua cu activități sportive în
aer liber, în mireasma plăcută a pomilor înfloriți.
Votul publicului a decis topul celor mai apreciate 5 acțiuni de ecologizare recompensate cu
vouchere în valoare de 150 lei fiecare, oferite de restaurante rădăuțene ca premii.
Voucherul oferit de restaurantul Thobass&Co, câștigat alături de
premiul I al competiției virtuale de elevii Școlii Gimnaziale ”Bogdan
Vodă” a fost oferit copiilor din Centrul de Plasament ”Universul
copiilor” din municipiul Rădăuți, în pragul sărbătorilor pascale.
Certificatele de voluntariat au fost oferite echipei câștigătoare de
Sonia Condratov, inițiatoarea campaniei, membră a Asociației Rădăuțiul
Civic, invitată cu acest prilej la Școala Gimnazială ”Bogdan Vodă”.
Sloganul campaniei a fost „Schimbarea începe cu noi!”.

Prof. CHIDON-FRUNZĂ MIRELA

68

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Hristos Se Naște, Slăviți -L!

Hristos Se naște, Slăviți -L!
Hristos din Ceruri, întâmpinați-L!
Hristos pe pământ, înălțați-vă!
Cântați Domnului tot pământul
Și cu veselie lăudați-L, popoare,
Că S-a preamărit!

Sărbătoarea Nașterii Domnului
sau Crăciunul are mai multe
semnificații duhovnicești profunde. În
primul rând, ea ne arată iubirea
nesfârșită, smerită și milostivă a lui
Dumnezeu față de lume potrivit cuvintelor Sfintei Scripturi:,, Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. În al
doilea rând, această sărbătoare este o sărbătoare a păcii, a bucuriei și a bunei înțelegeri între oameni.
Așa au cântat îngerii la Betleem:,, Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între
oameni bunăvoire”. Cu prilejul acestei sărbători, ne arătăm bucuria și recunoștința noastră prin
daruri, fiind mai buni și mai atenți cu cei din jurul nostru și astfel, sărbătoarea Nașterii Domnului sau
sărbătoarea Crăciunului este și sărbătoarea darurilor. La darul lui Dumnezeu pentru noi, arătat în
Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, Care a venit să se nască, să crească și să ne mântuiască, noi
răspundem cu daruri față de cei dragi, dar și cu daruri față de cei săraci, singuri, bolnavi,
deznădăjduiți sau îndoliați, daruri care aduc bucurie acolo unde este întristare, speranță unde este
deznădejde și comuniune acolo unde este însingurare.

Sărbătoarea Nașterii Domnului constituie un prilej de bucurie și pentru elevii de la școlile și
colegiile din Rădăuți, precum și pentru
copiii de la Centrul de copii ,,Sfântul Ierarh
Leontie”, Școala ,,Sfântul Stelian”, Centrul
de Copii ,,Maria Ward” Rădăuți, care
reușeșc să redea prin compoziții plastice,
desen sau pictură, semnificația deosebită a
acestei sărbători, în cadrul concursului de
desene organizat, în fiecare an, de
Protopopiatul Rădăuți, în colaborare cu ISJ
Suceava, Casa de Cultură Rădăuți, Clubul
Copiilor din Rădăuți, Galeriile de Artă
Rădăuți.
Elevii școlii noastre, sub îndrumarea
doamnelor învățătoare, au pregătit lucrări
specifice, ilustrând Nașterea Mântuitorului și
bucuria Crăciunului, care au fost expuse la
Galeriile de Artă Rădăuți și premiate ulterior
cu premiile I, II, III sau mențiuni.

Prof. ROTELIUC RAMONA

69

Cap. 2 – Pulsul şcolii

SERBĂRI ȘCOLARE

În așteptarea Crăciunului, clasa a II-a B, prof. Roteliuc Ramona

Serbarea ABECEDARULUI - clasa I B, prof. Roteliuc Ramona Gabriela

70

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Florile succesului – final CP A, prof. Amariței Mihaela

Colindăm Crăciunul sfânt – CP B, prof. Nichitean Cristina

71

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Serbarea ABECEDARULUI - clasa I A, prof. Șerban Camelia Elena

Serbare de Crăciun - clasa a II-a A, prof. Șerban Camelia Elena

72

Cap. 2 – Pulsul şcolii

„Colinde, colinde…” (serbare online), clasa a III-a B, prof. PrelipceanOtilia

„Am plecat să colindăm!” clasa a IV-a A, prof. Cherniciuc Ramona

73

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Prof. CHIDON – FRUNZĂ MIRELA

74

Cap. 2 – Pulsul şcolii

75

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Motto:
„Râzi , ochiule… și fii încăpător și fii atent mereu,

Și voi picioare, lin călcați pe praguri,
E ora mea de-acum mai vie, decât lumina-n reverie

și simt miracole cu mult mai mari
în clipele venind, decât în anii rari...”

(Nichita Stănescu, „Îndoirea luminii”)
Să fiți asemeni curcubeului, luminoși și plini de recunoștință, dragi copii!
Fie să zburați cât mai sus prin acestă școală premiantă, prielnică zborului!

76

Cap. 2 – Pulsul şcolii

Rămas bun, CLASA a IV-a!
prof. NICHITEAN CRISTINA MARILENA

77

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

COPILĂRIA
Să fii copil, e minunat!
Să nu ai griji, să n-ai păcat
Să ai mereu chip luminat
Să fii copil, e minunat!

Copilărie, draga mea,
Să-mi fii mereu alăturea!
Nu te grăbi, nu te-ndepărta

Copilărie, draga mea!

Când viaţa ta-i mereu o joacă,
N-ai cum să simţi cum timpul pleacă...

Şi creşti frumos şi bun, chiar dacă
Viaţa ta pare o joacă.

Popescu Antonia, cl. a II-a A,
prof. Șerban Camelia

COPILĂRIA
Copilăria e tărâmul care

Oferă fericire, vise și culoare,
Prietenii, iubire și mult joc,
Imagini colorate prinse de breloc.
Lucruri minunate se petrec aici,
Amintiri frumoase pentru mari și mici;
Imense bucurii și veselie,

E o sărbătoare a mea copilărie!
Tiron Iris-Sofia, cl. a III-a B
prof. Prelipcean Otilia-Elena

SFÂRȘIT DE IARNĂ

Sus pe cerul plumburiu Într-o iarnă, ca asta,
Ce ciudat, apare luna! Puterile și le reface.
Iar de razele-i de gheață
Gerul aprig se agață. Iepurașul jucăuș
Lasă urme prin zăpadă,
Din tufișuri adormite, Țopăind spre al său culcuș,
Vulpea, încetișor pășește Ar vrea vulpea să nu-l vadă.

A ieșit din scorbură Toți visează ca-ntr-o zi
Poate ceva bun găsește… Zăpada să se topească!
Soarele să-i încălzescă
Iar în vizuina sa, Și natura sa renască!
Ursul brun, somnul își face
Scîntei Ioan Călin, cl. a IV-a A
prof. Cherniciuc Ramona

78

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

CĂMINUL MEU DRAG

Îți stă mereu aproape
Și, fără să-ți dai seama,

Te-ajută-n orice faci,
Nu-i alta decât MAMA.

M-a protejat mereu cu pieptul
Și mi-a citit povești s-adorm,

M-a învățat ce e respectul
Și bunul simț, m-a făcut om.

Bunicuța mea bătrână
Toarce și-mpletește lână,

A-mpletit niște ciorapi
Pentru nepoțeii dragi.

Tata taie lemne-n curte,
Un brăduț eu fac acum,

Fratele citește-o carte,
Mâine-i seara de Crăciun!
Delia Aniței, cl. a IV-a B,
prof. Chidon-Frunză Mirela

Martie 2021

DRAGĂ PAUL,

Sunt bucuroasă să-ți scriu despre un amic neprețuit. Nu este o persoană și sper că o
să mă înțelegi, e un pufos, zâmbăreț, este ochiosul Urs de pluș.

Ne-am întâlnit sub brad, în seara așteptatului Crăciun.
Plușul acesta năzdrăvan are culoarea scorțișoarei și are un miros aparte. Iubește să
stea cu capul pe pernă și spre deosebire de ceilalți urși acesta intră în hibernare în
fiecare seară în brațele mele, mai exact de 365 ori pe an.
Apreciez că timp de 9 ani nu m-a lăsat să dorm singură, reușind chiar și în vacanță
să se strecoare în valiză. Când mă pun la citi, acest mic ursuleț zâmbăreț nu lipsește din
brațele mele. La teme el stă și mă supraveghează ca un adevărat profesor.
Am uitat să-ți spun că se numește Ursul . Doar cum credeai că am să-i spun?
Cățel? Pisică? Oricum îl iubesc și am grijă de el ca ochii din cap. Sper să nu-mi spui că a
ta căciulă magică e mai prețioasă !
Îmi iubesc Ursul și nu l-aș da pentru nicio jucărie!
Abia aștept să-l întâlnești!

Te îmbrățișez!
Ciobîcă Mara, cl. a III-a A, prof. Irinciuc Anca

79

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

TOAMNA ȘI ARICIUL

A sosit!!! Cu foșnetul ei misterios de frunze arămii toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an,
„zâna melopeelor”, pășește delicat, însă hotărâtă să ia locul verii. Zilele devin tot mai scurte, iar nopțile mai
lungi și mai reci, iar bruma dimineților estompează pe zi ce trece din frumusețea florilor care ne-au încântat
privirea până acum. Soarele încălzește mai firav pământul cu razele lui mângâietoare. Natura pare pictată de
un penel magic, care a inundate-o cu nuanțe de auriu, ruginiu, ocru…

Privită din depărtare, pădurea se zărește ca un covor imens, țesut cu modele frumos colorate ce
strălucesc viu în bătaia soarelui. Păsările migratoare au pornit gălăgioase spre țările calde din nordul
continentului Africa, în șiruri lungi, ordonate matematic, parcă, și pline de vioiciune.

Sătenii dau zor în livezile încărcate de rod bogat pentru a culege mere aurii și roșii ca focul, care
păstrează parfumul verii în miezul lor aromat și dulceag. Copiii veseli, cu obrajii îmbujorați ca merele coapte,
împreună cu părinții lor, culeg cu sârg strugurii copți și zemoși din vii, din care va curge mustul dulce, cu
arome îmbietoare.

Frumoasa Toamnă aleargă grăbită să rânduiască rostul animalelor prin pădurea arămie și foșnitoare.
Vântul tainic s-a oprit pentru o secundă, în timp ce o frunză rămasă încă verde îi atrase atenția, șoptindu-i
misterios în dreptul urechii să-și plece privirea către suratele ei căzute. Se opri ca să privească micuța minune.
Era un biet pui de arici care abia căra merișoare, câteva crenguțe, flori de mușețel, două alune…

Nedumerită, ea l-a întrebat cu jumătate de gură, făcându-i-se milă de el:
- Ce faci aici, domnule arici ? Te-ai rătăcit în această pădure imensă?
- Îmi construiesc o căsuță, darnica noastră, îi răspunde ariciul. Eu sunt orfan… Bunicii mi-au spus
că e tare nemiloasă iarna și că viscolul năprasnic, crivățul iute și zăpada rece nu sunt deloc prietenoși. M-au
sfătuit să-mi căptușesc mica locuință cât pot eu de bine.
- Bunicii tăi au dreptate… Grăbește-te, dragule, să nu te prindă iarna! l-a sfătuit Toamna grijulie pe
micul drumeț.
- Am cules o mulțime de merinde! se lăudă ariciul. O să le duc și bunicilor. Și o să-i ajut să-și repare
și ei locuința!
- Mă bucur că nu ai uitat povețele lor înțelepte și că le ești alături la bătrânețe! îl mângâie zâna
belșugului pe creștet, apoi porni în mare grabă să-și rânduiască treburile în pădurea desfrunzită și să dea de
veste celorlalte viețuitoare că timpul rămas până la venirea iernii e din ce în ce mai puțin.
După ce au căzut ultimele frunze din copaci, zâna Toamna și-a luat rămas bun de la bătrâna pădure, iar în
urma ei, fulgi mari și imaculați de zăpadă dansau dinspre cer spre pământ, acoperind căsuțele aricilor și
covorul foșnitor de frunze uscate cu o mantie sclipitoare și rece.

Pahomi Jesica, cl. a IV-a B, prof. Chidon - Frunză Mirela

SUB VRAJA IERNII

Natura ne uimește mereu cu măreția și
frumusețea ei. Iarna este perioada anului în care totul
se îmbracă în alb și strălucire.

Fulgii cad ușor pe pământ formând un covor
moale, ușor și pufos. Dealurile par niște uriași care
îmbrățisează norii albi ca spuma laptelui. Cât vezi cu
ochii, se întind câmpii ca niște lanuri de diamante.
Gerul cumplit a înghețat pâraiele și lacurile, care au
devenit adevărate patinoare, spre bucuria tinerilor
curajoși .

Câtă bucurie e acum la derdeluș! Sănii
înlănțuite ca niște trenulețe colorează văile și chiote de
copii îmbujorați și fericiți răsună peste sat. Obosiți
după joaca de peste zi în omătul cristalin, seara, copiii
se încălzesc la gura sobei, ascultând poveștile
bunicilor.
Luna admiră măiestria iernii, iar peste sat se lasă o liniște deplină.

Cernețchi Antonia, cl. a II-a B, prof. Roteliuc Ramona

80

IARNA, BUCURIA MEA Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

Iarna, anotimpul alb, COPILĂRIA
Peste câmpuri covor dalb, Copilăria e tărâmul care
Ne aduce tuturor, Oferă fericire, vise și culoare,
Bucurii cu mare zor. Prietenii, iubire și mult joc,
Imagini colorate prinse de breloc.
Săniuțe și patine Lucruri minunate se petrec aici,
Celor ce învață bine. Amintiri frumoase pentru mari și mici;
Căciulițe și mănuși Imense bucurii și veselie,
Copilașilor mărunți. E o sărbătoare a mea copilărie!
Tiron Iris-Sofia, cl. a III-a B
Portocale, jucării, prof. Prelipcean Otilia
Celor mai cinstiți copii,
Enciclopedii și cărți 81
Acelora cu mult talent.

Buceac Iustina, cl.a II-a B,
prof. Roteliuc Ramona

IARNA COPIILOR
Peste dealuri, peste sat
Mantia albă s-a așezat.

Ies copii la săniuș
Cu fulare și mănuși.

Flori de gheață sunt la geam,
Vrăbiuțe stau pe ram,

Zgribulite ciripesc,
Fulgi în aer se rotesc.

Focul arde tare-n sobă.
Lângă sobă - doi bunici

Așteptându-i pe pitici,
Își trec timpul stând de vorbă.
Nanu Anastasia-Irene, cl. a II-a A,

prof. Șerban Camelia

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

JOCURI, JUCĂRII, COPILĂRII

Copilăria este o lume aparte, inocentă, plină de
armonie și dragoste.

Eu am petrecut și îmi petrec acest timp în satul
bunicilor, loc ce a devenit drag sufletului meu. Mereu m-
am bucurat de lucrurile mărunte. Împreună cu prietenii
mei pierdem ore bune pe afară, în vacanța de vară,
jucându-ne și descoperind lucruri noi. Ne simțim captivi
într-o lume plină de mister, iar pentru câteva momente
suntem parcă într-un vis.

Ne aducem cu toții jucăriile preferate în livada de
pomi a bunicii și începem să ne imaginăm cum prind
viață, vorbesc și ne sunt alături în acest joc fără de cusur.

Sunt încă captiv în această lume plină de culoare, în care micile lucruri îmi aduc un zâmbet
pe chip, bucurându-mă de fiecare clipă, îmbrățișare și sfat.

Olarean Matei, cl. a II-a A, prof. Șerban Camelia

CE BINE E SĂ FII COPIL!

Ce bine mă distrez la mine-acasă,
Cu fratele și cu părinții mei,
Și fiecare zi e mai frumoasă
Când ne imaginăm că suntem zmei.

Umflăm baloane, construim castele,
Un puzzle face fratele mai mic,
Iar eu, din aluat, fac plăcințele
Și lego fac cu dragul meu bunic.
Tiron Iris-Sofia, cl.a III-a B
prof. Prelipcean Otilia-Elena

JOCURILE COPILĂRIEI

Jocurile copilăriei sunt distractive. Prin joc, învățăm să
respectăm reguli, să fim fair-play, să fim competitivi. Jocurile
pe care le joc, împreună cu prietenii mei, sunt: „Avionul
zboară”, „Uliul și porumbeii”, „De-a prinselea”, „Șotron”,
„Rațele și vânătorii”, „Țară, țară, vrem ostași!” și multe altele.
Jucăriile cu care mă joc mereu sunt: „LOL”, „Cartoon cat” și
“Lego”. Cel mai mult îmi place să mă joc cu prietenii afară.

După cum spun și oamenii mari, cred că copilăria este
cea mai frumoasă perioadă din viață.

Coajă Ingrid , clasa a II-a A, prof. Șerban Camelia

82

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

ROMÂNIA - O GRĂDINĂ

Romania e grădina
Noi suntem florile ei
Toți copiii sunt lumina
Măricei sau prichindei

Ne jucăm, învățăm bine
Țării vrem să-i dăruim
Trandafiri, maci și lalele
Liliac și flori de crin.

Mă mândresc cu tine, țară
Cu românii harnici, buni
Ei se-ntorc acasă-n vară
Că aici sunt ei stăpâni.
Bodnari Louise, cl. a IV-a B
prof. Chidon-Frunză Mirela

RELAXARE

Zeci de jocuri ne-am jucat
Până noaptea s-a lăsat.

Foarte greu ne plictisim
Ne distrăm, râdem, glumim.

Toți copiii sunt afară
Și se joacă până-n seară.

Să fii copil este frumos
Când ești mic și bucuros

Isopescu Petru-Alexandru, cl. a II-a A
prof. Șerban Camelia

VARA

Vine vara, bine-mi pare,
Viața, iar, are culoare,
Aer, munte, apă, soare,
E rețeta, cea mai tare!

Hai la joacă, hai afară,
Soare galben, aurit,
Salutare, dulce vară,

Timp frumos, bine-ai venit!
Haidău Eliza, cl. a IV-a A
Prof. Cherniciuc Ramona

83

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

POVESTE DE IARNĂ
Norii s-au adunat, vântul a început să bată, iar steluțele argintii
cădeau ușor din cer spre pământ, lăsând pete albe peste tot în jur.
Ana și Mihai s-au bucurat foarte mult când și-au dat seama că mai
este o zi până la Crăciun. S-au apucat repede să împodobească bradul și să
decoreze casa. Pe înserate, i-au pregătit moșului un pahar cu lapte cald și o
farfuriuță cu prăjituri pufoase.
Pe la miezul nopții, Mihai a auzit clinchete de zurgălăi și a strigat-o
repede pe Ana.
- Se aude un zgomot, trezește-te!
Fetița tresări din pat speriată.
- Crezi că este Moș Crăciun?
- Nu știu! Hai să vedem!
Cei doi au plecat în fugă afară și printre fulgii sclipitori care zburau
precum fluturii albi au observat o siluetă roșie în zăpadă.
- O, vai, sania mea!
- Cine a spus asta? întreabă Ana.
- Eu sunt ... Moș Crăciun! Mi s-a stricat sania!
- Vino la noi, în casă este cald și bine!
Bătrânul moș, cu pletele-i albe ca zăpada, se apropie încet, ținând strâns în mână o listă cu copiii
cuminți, spre care se îndrepta. A sorbit repede din cana cu lapte fierbinte și a lăsat sub brad două cutii frumos
ambalate. În acest timp, tata a reparat caleașca șubrezită.
Moș Crăciun a sărit în sania plină cu daruri și a pornit spre alți copii cuminți.
Lucescu Alexia, cl. a III-a A, prof. Irinciuc Anca

PRIMĂVARA

Primăvara, înfloritul anotimp
Întârziată, în goană a venit...
Iarna, care a stat prea mult timp
A plecat, alături de gerul ei cumplit.

Viețuitoarele se dezmorțesc
Și se plimbă prin ogradă,
Printre ghiocei se-ngrămădesc
Razele soarelui să le vadă.

Un fluture zgribulit și înfrigurat
De atâta ger
Alături de un bondar înfumurat
S-au uitat în sus spre cer
Să vadă dacă ninge iar.

Dar, minune de necrezut:
În loc de fulgi,
Soarele și-a așternut
Razele sale calde și dulci.
Băeșu Andrei, cl. a IV-a A
prof. Cherniciuc Ramona

84

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

FAMILIA

Buni îmi face plăcinte,
Pisicuța stă cuminte.
Eu fac temele acasă,
Surioara nu mă lasă.

Dorește și ea să scrie,
La școală cu noi să vie
Litere să deseneze,
Cu cifre să se distreze.

La probleme nu-i ușor...

Tata-mi vine-n ajutor.
Gândul la plăcinte-mi zboară
Și la prietenii de-afară.

Tcaciuc Albert, cl. a IV-a B
prof. Chidon-Frunză Mirela

COPILĂRIE

Copil eram şi azi mai sunt ,
Şi-aşa aş vrea să fiu mereu!
Cât mai trăiesc pe-acest pământ
Tot fără griji pe-un curcubeu.

Cu prieteni buni de prin poveşti
Cu spiriduşi şi zâne bune ,
Ce ai putea să îți doreşti
Să mai primeşti în astă lume?

Dar anii trec,azi sunt elevă
Şi doamna este zâna bună ,
Poveştile-mi sunt astăzi temă
La matematică, română.

Dar timpul fuge,fuge-ntruna
Şi mi-aş dori copilărie,
Să te opresc din mers cu mâna ,
Să te închid într-o cutie!

Galan Sara, cl. a IV-a A

prof. Cherniciuc Ramona

DIN CUFĂRUL CU AMINTIRI

În lumea noastră, a școlarilor, există multe cuvinte miraculoase: pauză, bucurie, jocuri, excursie,
vacanță. Pentru mine, excursiile organizate cu clasa mea au fost de vis și mi-au îmbogățit sufletul cu atât de
multe amintiri, încât adeseori gândul îmi zboară într-acolo.

La sfârșitul clasei a II-a am pornit veseli spre Cheile Bicazului. Atâtea emoții, freamăte de bucurie și
nerăbdare mă stăpâneau înainte de plecare, că m-am trezit foarte devreme și am ajuns prima, la autocar.

În fața noastră se deschidea o lume nouă, necunoscută, iar eu călătoream fără părinți pentru prima
dată. Drumul a fost lung, dar frumos. Prima oprire a fost la Muzeul Apelor din Fălticeni, unde am descoperit
lumea mirifică din adâncuri, cu diverse specii de pești și îndeletnicirile oamenilor de altădată. Apoi, Cetatea

eamțului, o fortăreață impunătoare și măreață în care am aflat frumoasa poveste a Țării Moldovei. Din
turn, priveliștea și amestecul de culori m-au impresionat cel mai mult. Parcă auzeam chiotele copiilor de pe
lângă Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care ică se scălda adesea.

85

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

La căsuța din Humulești, am descoperit universul
copilăriei lui Creangă, ,,prichiciul vetrei cel humuit unde se jucau
mâțele”, ceaslovul cu care prindea muștele în cimitirul satului,
calul bălan pe care erau pedepsiți cei care nu citeau, măsuța la
care se așeza Ștefan Apetrei când venea ostenit de la muncă și
multe alte lucruri încărcate de timp. În vecinătatea căsuței, am
pătruns în lumea poveștilor. Personajele ce păreau reale ne-au
dezvăluit copilăria fericită a lui ică.

Am văzut pentru prima dată zimbri. În Parcul ațional de
la Vânători am mai admirat păuni care-și desfăceau coada ca un
evantai, cocoși moțați ce parcă s-au întors de la frizerie, cerbi
morocănoși și căprioare zglobii.

Mai apoi, strecurându-ne printre picăturile de ploaie, am
ajuns la una dintre casele de vacanță ale lui Mihail Sadoveanu.
Încăperile erau frumos amenajate, iar vocea scriitorului se auzea
la difuzor. De la ghid am aflat că viața sa nu a fost foarte
frumoasă, deoarece la vârsta de 14 ani a rămas orfan de mamă. În
urma acestei întâmplări nefericite, a fost scrisă povestirea
,,Dumbrava minunată”. Condeiul său era așezat într-o copită de
cerb, dovadă a faptului că era un vânător, dar și un pescar iscusit.

Barajul Bicaz este unul dintre cele mai mari din țară, iar
lacul Izvorul Muntelui oglindește înălțimile Ceahlăului. Plimbarea
cu vaporul a fost una memorabilă. Deși aveam inima cât un purice,
am admirat cu plăcere luciul lacului și priveliștea de vis. Drumul prin Cheile Bicazului a fost impresionant.
Stâncile păreau că vor să ne turtească, iar înălțimea lor atingea cerul. La capătul Cheilor, am descoperit
Lacul Roșu. Trunchiurile copacilor parcă păzeau rățuștele care se plimbau alene.

Ce frumoase amintiri!
Parasca Maria, cl. a III-a A, prof. Irinciuc Anca

PRIMĂVARA

Haideți oameni, cu iubire,
Primăvara a sosit!

Cu mândrie și fericire,
Toți copiii au ieșit!

Gospodinele scot din casă
Tot praful pe fereastră.

Iar Azorel, fericit
Latră tare, din somn trezit.

Iarba-i proaspăt înverzită
Și grădina-i înflorită.
Iepurașii sar într-una

Iar copiii, tot una.

Toata lumea, hai afară
Să dansăm și să cântăm!
Bun venit dragă primăvară,
Noi, cu drag, te îmbrățișăm!

Popescu Irina, cl. a IV-a A

Prof. Cherniciuc Ramona

86

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

DE VORBĂ CU PĂMÂNTUL

Era o vară luminoasă.
Țăranii puneau mâna pe coasă,
Dar deodată am zărit,
Munți de plastic azvârlit.

- Vai, planeta mea albastră,
Cât ești tu de arătoasă!
Dar, mă-ntreb cu voce tare:
Poți fi mai curată oare?

- Desigur, dragă copilă!
De copacii n-ar ajunge filă,
Pădurile n-ar fi uscate,
Iar animalele n-ar fi vânate.

- Durerea cât îți e de mare
Când savana arde tare?
- Mă doare, copila mea.
Viața asta-i foarte grea!

- Iartă-ne, planetă dragă!
Sper ca lumea să-nțeleagă
Și tot răul săvârșit,
Să-l îndrepte înzecit!

Ciobîcă Mara Luciana, cl. a III-a A
prof. Irinciuc Anca

FAMILIA MEA

Mama mea cu chipul blând
Ne poartă mereu în gând,
Cu mare drag ne îngrijește,
Și nicicând nu obosește.
Ce să spun de tatăl meu?

El ne apără mereu.
Uneori ne dojenește,
Însă știm că ne iubește.
Bunica îmi dă povață
Cum și ce să fac în viață,
Să respect pe orișicine,
Să fac altora doar bine!
De bunicul pot să spun
Că e aspru, dar om bun,
El mi-e sprijinul la greu
Cînd greșesc și–mi pare rău.

Maria arița, cl. a IV-a B
prof. Chidon-Frunză Mirela

87

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

AJUN DE CRĂCIUN

Într-o dimineață friguroasă, mama m-a
trezit din somnul meu dulce. M-a anunțat că e
o zi în care avem multă treabă. După ce am
servit micul dejun, am realizat că suntem în
Ajunul Crăciunului.

Eram foarte fericită! Știam că este o zi
specială, în care voi fi răsplătită pentru
strădania mea de peste an. Trebuia să sosească
Moș Crăciun cu tolba plină de daruri, dar lipsea
din casa noastră bradul.

N-am stat prea mult pe gânduri, mi-am
luat haine groase și o căciulă pe măsură și am
plecat la săniuș, cu misiunea specială de a
căuta un brad falnic. Împreună cu Maia,
prietena mea, am mers în pădurea viselor, unde
iarna-și cernea norii de zăpadă. Am scris în
cartea magică a elfilor ce ne doream și, deodată a apărut în fața mea un brad măreț. L-am pus pe
sanie și am plecat spre casă.
Drumul trecea pe lângă casa bunicilor, așa că am intrat să-i salut. Am băut un ceai fierbinte și
am degustat plăcintele pufoase cu brânză și stafide. N-am zăbovit prea mult pentru că, acasă, mama
ne aștepta să împodobim bradul. L-am așezat frumos lângă șemineu și l-am gătit de sărbătoare.
Afară se auzeau clinchete de zurgălăi și glasuri de copii fericiți. Ne-am așezat în jurul focului,
așteptându-l cuminți pe Moș Crăciun.

Apetrea Ilinca, cl. a III-a A, prof. Irinciuc Anca

EU ȘI FULG DE NEA

Poate că un fulg de nea pare mic și
neînsemnat, dar acest lucru nu mă împiedică
să mă joc cu el.

Era pe la sfârșitul lunii ianuarie.
Sărbătorile de iarnă au trecut și mi-era frică să
nu rămân singură din nou, așa că am ieșit
afară, la joacă. Pierdută în imensitatea alb-
strălucitoare, am zărit pe vârful căciulii
înghețate un fulg de nea, desprins din hora
fraților săi.

- Ce fericită sunt să te întâlnesc! De
ce m-ai ales tocmai pe mine?

- Am călătorit mult prin văzduhul
larg, în speranța că voi găsi pe cineva cu care
să mă joc! M-am rătăcit printre crengile
înghețate, și iată-mă, am poposit să mă
odihnesc într-un loc sigur.

Stătea cocoțat pe căciula mea și-mi șoptea cum să fac îngerași pe covorul alb și tumbe
caraghioase. Ba mai mult, am construit împreună un om vesel de zăpadă.

Am petrecut clipe minunate alături de acest fulg de nea! Am promis că ne vom întâlni și în
ziua următoare, dar am fost dezamăgită că vântul nătăfleț mi l-a furat. Chiar dacă prietenia noastră nu
a fost lungă, această steluță jucăușă m-a făcut fericită!

Maia Haleța, cl. a III-a A, prof. Irinciuc Anca
88

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

A SOSIT PRIMĂVARA

A sosit Primăvara pe alei,
După gerul ce ne-ngheață,
Iar natura, la rândul ei,
Va reveni la viață.

Animalele adormite, dis de dimineață,
Împânzesc pădurea toată.
Lacurile se dezgheață,
Iar peștii, bucuroși, înoată.

Soarele ne dă căldură,
Din nori ies raze luminoase.
Iar pe cer acum zboară
Mii de păsări grațioase.

Iarna grea iar a trecut,
De-acum nu mai e răcoare.
Oamenii și acest ținut,
Se-ncălzesc acum la soare.
Babiuc Ana, cl. a IV-a A
Prof. Cherniciuc Ramona

ROMÂNIA FLOAREA MEA
Ești o floare minunată,
Ai petale-n trei culori
Roșu, galben și albastru
Este mândrul tricolor.
Aici cresc și merg la școală
Am prieteni ,casa mea,
Vreau să fiu ca o albină
Să lucrez mereu în ea.
Tata e plecat din țară
Și muncește pentru mine
Mama bunătăți îmi cară
Să învăț, să-mi fie bine.
Moldovan Iustin, cl. a IV-a B
prof. Chidon-Frunză Mirela

JOCURILE COPILĂRIEI

Jocurile copilăriei sunt distractive. Prin joc, învățăm să respectăm reguli, să fim fair-play, să
fim competitivi. Jocurile pe care le joc, împreună cu prietenii mei, sunt: „Avionul zboară”, „Uliul și
porumbeii”, „De-a prinselea”, „Șotron”, „Rațele și vânătorii”, „Țară, țară, vrem ostași!” și multe
altele. Jucăriile cu care mă joc mereu sunt: „LOL”, „Cartoon cat” și “Lego”. Cel mai mult îmi place
să mă joc cu prietenii afară.

După cum spun și oamenii mari, cred că copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viață.

Coajă Ingrid , cl. a II-a A, prof. Șerban Camelia

89

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

MAMA

Lucrul cel mai sfânt,
De pe-acest pământ
Este cea care viață mi-a dat
Și în brațe m-a purtat.

Mama e un suflet bun
Ce m-alintă și mă-nvată
Cum să plec spornic la drum
Cum să fiu mai bun în viață.

Ea mă iubește și mă răsfață
Și-mi dă sfaturi bune-n viață
Toți o iubim și-o îndrăgim
Pentru ea buni vrem să fim.

Pentru tot ce faci acum
Te prețuiesc și-ți multumesc
Și-oriune m-aș afla pe drum
La tine mă gândesc oricum.

Parasca Nectaria, cl. a IV-a A
Prof. Cherniciuc Ramona

ROMÂNIA

M-ai ocrotit ca pe o floare,
M-ai legănat ca să adorm,
M-ai răsfățat cu munți și mare
Și ai vegheat să devin om.

Eu o iubesc că e a mea.
E casa noastră liniștită
Și încăpem cu toți în ea,
De rele să fie ferită!

Eu sunt român, în România!
Român sunt peste tot, în lume

Și despre draga țara mea
La țoți le spun doar vorbe bune.

Teleagă Emanuel, cl. a IV-a B,
prof. Chidon-Frunză Mirela

90

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

BALONUL CU AER CALD

Era o zi frumoasă de vară. Eu tocmai am
terminat de servit micul dejun, după care eu și sora
mea am plecat să culegem niște zmeură din livadă.
După ce am cules câte un coșuleț cu fructe, Maria s-a
hotărât să jucăm de-a v-ati ascunselea, așa că eu m-am
ascuns după un copac. Când Maria m-a zărit, am
început să alerg, însă într-un final m-am lăsat prinsă,
apoi ne-am așezat pe iarbă. Deodată, am auzit o
bubuitură puternică în spatele nostru. Ne-am întors
brusc și am văzut o rachetă prăbușită. Din ea a ieșit,
amețit, un băiețel micuț care semăna cu Micul Prinț.
Ne-am apropiat și l-am salutat:
- Bună! Cum te cheamă?
Dar băiețelul în loc să răspundă, a început să plângă.
- Te-am supărat? Iartă-mă! N-a fost cu intenție! am adăugat cu blândețe.
Atunci și-a ridicat privirea ștergîndu-și lacrimile și a spus:
- Bună! Eu sunt Micul Prinț! Nu tu m-ai supărat.
- Atunci ce-ai pățit? a vrut Maria să afle.
- Eu am venit pe Pământ să-mi revăd prietenul pilot, dar racheta mea s-a prăbușit și nu mă
mai pot întoarce acasă.
- Nu mai plânge!Te ajutăm noi!
- Vă mulțumesc! Dar ce ați putea face?
- Dacă stau să mă gândesc, cred că am o idee.O să-l sun pe Elmer. El și dragonul său, sigur
ne vor ajuta.
Am luat imediat telefonul și l-am sunat pe Elmer. Din fericire mi-a răspuns.
-Alo, Elmer!
-Bună Nectaria! Cu ce te pot ajuta?
- Eu și Maria ne-am întâlnit cu Micul Prinț care este foarte supărat pentru că racheta lui s-a
prăbușit și ne gândeam că tu și dragonul tău l-ați putea duce pe planeta lui.
- Mi-ar face mare plăcere, dar dragonul are varicelă și trebuie
să am grijă de el, a zis băiatul. Îmi pare rău, a completat Elmer.
- Nu-i nimic! Însănătoșire grabnică!
Am continuat să sun și alți prieteni, dar toată lumea era
ocupată: Moș Crăciun nu putea veni pentru că era ziua lui Moș Topo,
Charlie nu putea ajunge cu ascensorul pentru că omuleții Ompa
Lompa aveau dureri de burtă, Wilbern și Charlote trebuiau să
participe la deschiderea unui târg, iar zmeul lui Dănuț era stricat.
Singura variantă disponibilă a fost Dorothy care a venit de
îndată cu balonul cu aer cald, l-a îmbarcat pe Micul Prinț și l-a dus pe
asteroidul lui.
Pentru mine această întâmplare a fost o misiune pe care am
reușit să o duc la bun fârșit și să îi dau și un final fericit.

Parasca Nectaria, cl. a IV-a A, prof. Cherniciuc Ramona

91

Cap. 3 – Jocuri, jucării, copilării

FULGI DE NEA

Cad din cer steluţe mii
Albe, moi și argintii.
Prin vãzduh senini danseazã
Spre pãmânt înainteazã.
Şi în zborul lor ușor,
Ajung jos ca un covor.
Parcã-i ţesut cu diamante

Strãlucind frumos în noapte.
Bodnari Agnes, clasa I A,
prof. Amariţei Mihaela

VARA
A venit vacanța mare,
Și e mare încântare,

Căpșunile așteaptă să fie culese,
De micile bucătărese.

Toți copiii se joacă afară,
Mai ales cei de la țară,
Florile înfloresc iar vesele,
Iar păsările își cântă piesele.

Tuturor le priește,
Și natura le zâmbește,
Dar din toamnă va pleca,
Fiecare la școala sa.
Cârdei etiția Maria, cl.a IV-a A,
prof. Cherniciuc Ramona

92

Cap. 4 – Cafeneaua literară

CAFENEAUA LITERARĂ

AMINTIRI

Este ultimul an, Când eram trântit de masă,
În care ne luăm fiecare adio Se făcea liniște-n clasă.

De la mic la mare La ore eu când intram,
Și plângem care mai de care, Copiilor fiori le dădeam,
Căci dorul de colegi e foarte mare… Toți se apucau de scris
Atunci când eram deschis.
Prieteniile noastre,
Vor fi întotdeauna nemuritoare, Nu știu ce s-a întâmplat
Și cu ce i-am supărat,
Cu brațele deschise Acum m-au înlocuit
Vom aștepta să auzim din nou povești Și aici m-au părăsit.
Era totul foarte bine,
uluitoare, Școala se baza pe mine,
Și secrete interzise. Dar o boală nemiloasă
Amintiri care ies din umbră, Ne-a băgat pe toți în casă.
Și care umblă pe drumuri reci, Acest virus nemaiîntâlnit,
De acum pe veci! Tot pământu-a-mbolnăvit.
Niște copii ce trebuie Eu nu am nicio vină,
S-alerge pe diferite poteci. C-am intrat în carantină.

Cu ochii plânși, Eram tare supărat,
De lacrimi reci, Stând aici singur pe raft,
Prinși în amintiri, Însă am aflat surprins,
Închise în suflete Că școala iarăși s-a deschis.
Când să mă apuc de treabă
De copii! Am primit o veste gravă,

Cu vise și dorințe, Că pe altul au găsit,
Acei copii cuminți, Și eu am fost înlocuit.
Care au ajuns la capăt de drum Că e mai deștept ca mine,
Urându-și fiecare, Calculeză mult mai bine,

RĂMAS BUN! E isteț și mai rapid,
(Șagău Ioana, clasa a VIII-a B) Despre el am auzit.

CATALOGUL Încă de la primul val,
Tipul era digital.
Întristat și îndoit, De voiai îl accesai,
Singurel și prăfuit,
Stau acum într-un dulap, Chiar din pat dacă erai.
Și nu știu ce să mai fac.
Stau acum si mă gândesc
Tânăr atunci când eram, Ceva nu este firesc ,
Cu profesorii puneam,
Cred acum că individul,
8, 2, 10 absențe, Complotează cu covidul...
Puncte-n plus sau corigențe. (Bodnar Bianca, clasa a VIII-a)

Școala când s-a înființat,
Eram cel mai important.

93

Cap. 4 – Cafeneaua literară

POVESTE DE IARNĂ

Era odată o fetiță sărmană la care moșul nu venea niciodată.
Aceasta nu avea familie cu care să sărbătorească Crăciunul, nici casă
în care să simtă spiritul sărbătorilor sau mirosul îmbietor de preparate
și bunătăți specifice.

În fiecare seară, fetița se uita pe geamul casei darăpănate, în
care stătea de mai mult timp, la fulgii de nea care se desprindeau din
cer și cădeau ușor și lin pe pământ. Cu toate acestea, ea era fericită și
mulțumită pentru că avea un acoperiș deasupra capului.

Seara din Ajunul Crăciunului venise cu o ninsoare
extraordinar de frumoasă, cu fulgi albi și pufoși care pluteau în aer ca
un roi de fluturi albi. Afară era o atmosferă de poveste.

Ea s-a hotărât să meargă prin oraș să se bucure măcar de
frumusețea străzilor pline cu zăpadă și luminițe. Când a ajuns pe
strada principală, a rămas fascinată de decorațiunile pregătite în
centrul orașului și de marele brad ce avea o stea luminoasa în vârf,
galbenă ca soarele care răsare dimineață. Fetița s-a întristat puțin, pentru că se gândea la copiii care
aveau un brad împodobit acasă... Aceasta era atrasă de toate mirosurile îmbietoare de ciocolată caldă,
mâncare și de magia Crăciunului. După un timp, s-a hotărât să meargă acasă și să manânce ultima
felie de pâine rămasă, dar, deodată, a simțit că cineva o trage de mână. S-a speriat destul de tare...O

voce i-a zis:
- Bună! Te rog nu te speria, nu vreau să-ți fac niciun rău, vreau doar sa te ajut. Am observat

de câteva zile că ești singură și nu te -am văzut până acum cu mama sau tatăl tău. Ești destul de mică,
nu ar trebui să mergi singură seara pe străzi!

- Eu nu am o familie. Stau în această căsuță dărăpănată și am vrut să să mă bucur și eu de
frumusețea Crăciunului.

- Îmi pare foarte rău pentru asta. Vei putea sta la mine . Nu va mai trebui să înduri frigul sau
foamea.

- Nu aș vrea să deranjez!
- Îți promit că nu e niciun deranj, ești bine venită!
- Vă mulțumesc foarte mult!
În acel moment fetița era foarte fericită pentru că, în sfârșit, s-a găsit o familie care să o
iubească. După puțin timp a ajuns la noua ei casă și nu i-a venit să creadă cât de mare și frumoasă

era!
După o noapte în care a putut să doarmă într-un pat moale, cu pături calde , fără nicio grijă, s-

a trezit. Când a ieșit din camera sa, a văzut un brad înalt, frumos împodobit, sub care se aflau multe
cadouri frumos împachetate. Nu i-a venit să creadă minunea care i s-a putut întâmpla. Era primul
Crăciun adevărat!

- Poți să le deschizi, sunt toate ale tale!
- Nu-mi vine să cred, vă mulțumesc din suflet! În acel moment, ochii i s-au umezit de
bucurie și și-a dat seama că nu mai este singură și că cineva, acolo sus, o iubește.
De atunci fetița și-a sărbătorit fiecare Crăciun cu noua ei familie și s-a bucurat de fiecare
clipă.

(Munteanu Anastasia clasa a-VII-a A)

94

Cap. 4 – Cafeneaua literară

Pentru a aprofunda acest subiect, am pornit de
la următoarea definiție:

Ce este lectura?

Lectura sau cititul este un proces cognitiv

complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a
construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura
dezvoltă limbajul, este folosită pentru comunicare, în
schimbul de informații și idei.

(Aceasta este definiţia din punct de vedere
ştiinţific.)

Nu este o definiţie foarte accesibilă, ce poate fi
înţeleasă de toţi oamenii; poate aceasta, fiind prea complexă, derutează unele persoane, poate
unele persoane nu văd cititul decât ca o altă modalitate de a-și obosi mintea, poate că unii
dintre noi considerăm că lectura are doar o relevanţă istorică sau chiar faptul că o anumită
carte nu a fost pe placul nostru, ceea ce a contribuit la crearea unor prejudecăţi şi concepţii
nerealiste, ce au dus la dezinteresul populaţiei când vine vorba de lectură. Voi încerca să vă
conving că aceste opinii sunt false.

Aş vrea, pentru început, să modific definiţia oficială a lecturii:
Lectura reprezintă o modalitate de a ne pierde în propria noastră minte, cu un strop de
imaginaţie.
În continuare, aş vrea să evidenţiez elementul interesant ce se regăseşte în conceptul
lecturii, şi anume:
Orice carte, pe care o luăm de pe un raft, prinde viaţă în momentul în care noi începem
să o citim. Astfel, putem spune că ,,ne aflăm la cârma vasului”; de aici înainte, propria
noastră minte ne conduce pe valurile apelor fermecate, pline de posibilităţi, întâmplarea.
În cazul în care, o anumită carte v-a displăcut, nu vă descurajaţi! Există o gamă variată
de genuri literare, din care vă puteţi alege următoarea lectură. Nu toţi găsim aceeaşi plăcere
în a consuma un anumit fel de media, însă faptul că nu ne este pe plac un anumit subiect, nu
suntem îndreptăţiţi în a-i descuraja pe cei ce sunt interesaţi de respectivul subiect.
Un alt punct forte al lecturii este şi faptul că uneşte într-un colectiv strâns oamenii ce
găsesc o plăcere aparte în cititul a cât mai multor cărţi.
Pe de altă parte, lectura este văzută de fiecare dintre noi, într-un mod diferit. Prin
intermediul acesteia, noi putem interpreta aceeaşi poveste sau întâmplare în mii de modalităţi

diferite.
Consider că acest lucru este unul dintre cele mai frumoase aspecte ale cititului.

În concluzie, prin intermediul lecturii putem asocia diferite opere literare, găsi
asemănări și deosebiri, interpreta diferite situații puse pe seama unor personaje, ne
putem identifica cu unele personaje și călători oriunde în lume.

Cititul nu reprezintă o formalitate, ci o activitate ce poate fi desfăşurată de

oricare dintre noi.
IMAGINAŢIA stă la baza lecturii, iar cu ajutorul ei putem fi siguri că vom reuşi

să ne pierdem în poveşti.
(Sper că am reuşit să vă modific percepţiile negative asupra acestei activităţi...

ectură plăcută! )

(Popescu Ana, clasa a VII – a A)

95

Cap. 4 – Cafeneaua literară

CE ESTE DRAGOSTEA?

Dragostea este un sentiment complex,
manifestat prin afecțiune complexă. Definirea dragostei
este una dificilă, din cauza complexității manifestării
sale, dar și din cauza mai multor tipuri de dragoste. Eu
am încercat să realizez o definiție relativ corectă:

Dragostea este un sentiment puternic care
influențează starea de spirit a individului.

Metaforic vorbind , am putea numi dragostea o
,,boală”, deoarece nu se poate scăpa ușor de ea sau o
putem numi ,,o floare care nu se ofilește ușor”.

Dragostea se poate manifesta față de familie
(părinți, copii sau alte rude), prieteni, partenerii de
viață/parteneri romantici, divinitate, animale, obiecte,
artă, patrie, muzică etc. O nevoie foarte importantă a
dragostei este reciprocitatea- adică sentimentul
reciproc. Dacă una dintre persoane nu simte
sentimentul de iubire și cealaltă da, atunci dragostea nu

va avea efect.
Sinonimele cuvâtului ,,dragoste” sunt: iubire,

amor și libov. În afară de ,,amor” din limba latină, toate

celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave.
Dragostea poate fi clasificată astfel:

 Dragostea de sine, care se confundă cu egoismul
 Dragostea romantică, între două persoane
 Dragostea de familie, manifestată între membrii unei familii
 Dragostea față de Divinitate, manifestată în unele religii, care se referă la legătura dintre
om și Divinitate
 Dragostea lui Dumnezeu față de oameni care se manifestă prin sacrificiul suprem
 Dragostea platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură, total dezinteresată fizic
 Alte tipuri care nu presupun o reciprocitate vizibilă
În Biblie, dragostea este descrisă ca fiind îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu este
invidioasă, nu se laudă, nu se mândrește, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său , nu se
mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede
totul, nădăjduiește totul , suferă totul, dragostea nu va pieri niciodată. (Corinteni 13:14-8)
În biologie sau psihologie, termenul ,,iubire” nu este clar diferit, tocmai datorită datorită
complexității acestui sentiment emoțional. Până în prezent, din punct de vedere științific, s-a ajuns la
următorul rezultat:
Neurobiologic s-a constatat că intensitatea biocurenților din anumite zone cerebrale devin mai
active fără a putea localiza clar un centru nervos al iubirii în creier, acest fenomen este corelat cu
modificări biochimice care determină reacțiile biologice care devin tot mai intense, influențând
comportamentul, gândire lucidă.
În concluzie, dragostea este un sentiment intens, care a fost cercetat biologic/psihologic și
definită în Biblie, însemnătatea dragostei fiind una foarte importantă în viața unei persoane.

(Țurcan Clara-Maria, clasa a VII-a A)

96

Cap. 4 – Cafeneaua literară

PLANETA MISTERIOASĂ

J-Hope un băiat de 27 de ani, cu multă
creativitate, student în ultimul an la
Facultatea de informatică, s-a distanțat dintr-
odată de toți prietenii săi. Nu vorbea cu
nimeni și nu accepta prezența altor oameni în
viața sa. Nu mai era studentul de altă dată. În
timpul orelor desena schițe ale unei planete
inundate pe care astronauții ar fi ascuns-o tot
timpul de pământeni.

Toți îl credeau ciudat și nimeni nu îi
putea înțelege motivul pentru care voia să
descopere o nouă planetă. Pentru el nu era o
problemă, deoarece știa că într-un final va
descoperi ceva.

Băiatul și-a creat un costum pentru a
merge în spațiu, iar cu ajutorul unui
explorator renumit a cercetat toată galaxia, căutând planeta inundată. A trecut mult timp, însă
nu s-a dat bătut niciodată până când a descoperit planeta mult visată.

Planeta magică era păzită de niște peștișori micuți, aurii, camuflați în algele dese ale
planetei. J-Hope nu voia să spună nimănui despre descoperirea sa.

El avea de gând să îmbunătățească tărâmul magic pentru ca mai apoi să-și invite aici
prietenii. În timpul săptămânii învăța, iar în weekend-uri lucra la modernizarea planetei sale,
pe care a numit-o Hope World.

Într-o noapte, în timp ce lucra pe planeta inundată, a adormit și a visat un tunel care
făcea legătura dintre Terra și Hope World cu ajutorul căruia pământenii puteau vizita planeta.

A doua zi, s-a apucat să construiască acest tunel. Băiatul era foarte mândru pentru că
reușise să le demonstreze tuturor că nu trebuie să fii perfect, ci trebuie doar să ai imaginație,
curaj și să crezi mereu în visul tău.

Planeta Hope World zisă și Planeta Speranței a devenit în cel mai scurt timp cea mai
apreciată planetă din univers, iar J-Hope un om de știință renumit care a salvat omenirea.

(Buliga Ana-Maria, clasa a VI-a B)

97

Cap. 4 – Cafeneaua literară

CODRUL ÎNTUNECAT

Era o zi teribilă! Afară ploua cu găleata, tuna și
fulgera. Sam stătea la el în dormitor și își făcea temele la
matematică. Era supărat deoarece nu știa o problemă , iar
mama lui i-a luat telefonul. Deodată s-a auzit glasul mamei:

- Sam, îmbracă-te și du-te afară căci furtuna s-a
oprit!

Într-adevăr, furtuna chiar se oprise, dar el a spus

îmbufnat:

- Nu vreau!
Se auzeau pași apăsați pe scările de lemn.
- Lasă că te ajut eu mai târziu la matematică, spuse
mama.Sam s-a îmbrăcat și s-a dus afară unde cerul era senin
și soarele strălucitor, dar nu era niciun copil. În acel
moment, Sam s-a supărat deoarece nu era nimeni cu care să
se distreze. Atunci, Sam s-a întors în curte și s-a așezat la
masa din foișor. Era supărat deoarece și-ar fi dorit să existe
o lume magică plină de creaturi oribile și prietenoase, regi,
regine, gnomi și alte personaje de basm. Se ridică și voi să
plece în casă, când se împiedică și căzu într-o groapă. Sam
se ridică cu greu de la pământ și văzu marele.....Codrul Întunecat.
Codrul era înfricoșător, cu brazi înalți cât munții, tufe mari în care se acundeau tot
felul de creaturi și un vânt care bătea atât de tare, încât Sam credea că îl va lua pe sus. În
mijlocul codrului era o casă mare, dărăpănată, plină cu mușchi și rugină, cu garduri făcute
din sulițe bine ascuțite, iar în curte erau multe schelete care stăteau de pază. În acel moment,
Sam a regretat ce a gândit cu câteva minute înainte despre lumea magică și a crezut că acesta
îi era sfârșitul. De frică s-a ascuns după o piatră.
Din niște tufe gigantice au ieșit 7 arcași care au început să elimine scheletele din curte
cu săgeți placate cu argint, inscripționate cu numele regelui Nordului (Fungus Magnificul).
Sam chiar își dorea să vadă așa ceva. Din colibă a ieșit o vrăjitoare foarte urâtă, o creatură
oribilă care nu poate fi descrisă în cuvinte. Celor prezenți le era greu să se uite la ea.
Vrăjitoarea i-a doborât pe arcași, iar aceștia au fugit măncând pământul. După aceea, s-a
apropiat de Sam și l-a ridicat de la pământ, dar acesta nu simțea nimic deoarece frica i-a
înghețat venele.
Vrăjitoarea l-a întrebat:
- Ce cauți aici, băiețaș?
- Nici eu nu știu.
- Cum adică nu știi?
- De fapt, știu – mi-am dorit o lume magică și asta am primit...
În acel moment o altă voce îl striga:
- Sam, ce-ai pățit, de ce plângi?
- Nu o să-mi mai doresc așa ceva în viața mea, mămico!!!
De atunci, Sam și-a dat seama că LUMEA ASTA ESTE CEL MAI BUN LOC PE
CARE ȘI L-AR PUTEA DORI CINEVA!

(Prelipcean Ioan, clasa a VI-a B)

Prof. COCA LEONTINA-CORINA

98